Dezbateri parlamentare
Sedinta Senatului din 29 aprilie 2008
- Sumarul sedintei
- Stenograma completa
- publicata în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.45/2008
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Sedinta Senatului din 29 aprilie 2008 |
Sedinta Senatului din 29 aprilie 2008
|
Ședința a început la ora 15.40. Lucrările au fost conduse de domnul Nicolae Văcăroiu, președinte al Senatului, asistat de domnul Ilie Sârbu și de domnul Pete Ștefan, secretari ai Senatului. |
|
|||
|
Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sală. Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința noastră de astăzi. Începem cu declarațiile politice. |
|||||
|
|
Dau cuvântul domnului senator Ion Moraru, din partea Grupului parlamentar al PSD, și urmează domnul senator Aurel Ardelean. |
|
|||
|
Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Declarația politică se intitulează "Privatizările - adevărate tunuri financiare și imobiliare" Doresc să vorbesc astăzi despre subiectul privatizărilor pe care atât mass-media, cât și noi am început să-l uităm în ultima vreme. După părerea mea, acest subiect este însă unul dintre cele mai importante, deoarece ne arată cum actuala putere dorește din ce în ce mai mult ca prin intermediul AVAS să satisfacă pe ultima sută de metri clientela politică prin adevărate "tunuri". Recent, Guvernul României a promovat un proiect de lege pentru completarea art. 12 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, prin care se introduce o derogare de la prevederile art. 204 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la obligativitatea întocmirii în formă autentică a actelor modificatoare ale actelor constitutive ale societăților comerciale. Derogarea propusă vizează exceptarea de la acest regim a actelor modificatoare ale actelor constitutive prin care se consemnează majorarea capitalului social pentru cazul societăților comerciale cărora li s-au eliberat certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor. În opinia inițiatorului, Ministerul Economiei și Finanțelor, regimul derogatoriu propus se justifică și prin modul special de constituire și funcționare a societăților comerciale care au făcut sau fac obiectul privatizării. În fapt, modificarea vizează derogarea de la prevederile art. 204 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, în sensul că înregistrarea la Oficiul Național al Registrului Comerțului a majorării capitalului social al societăților comerciale cu valoarea terenurilor pentru care s-au eliberat certificate de atestare a dreptului de proprietate, în condițiile legii, se face fără a fi necesară forma autentică a actului modificator. Este interesant de evidențiat aprecierea Ministerului Justiției conform căreia soluția legislativă propusă este de natură să creeze o diferență de tratament între societățile cu capital parțial sau integral de stat care își majorează capitalul social prin aport în natură - teren pentru care la data intrării în vigoare a legii nu fusese emis certificatul de atestare a dreptului de proprietate - și alte entități similare care procedează la o majorare de capital tot prin aport în natură. În seria justificărilor se poate aminti și faptul că art. 2 alin. (1), alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 137/2002 prevede obligativitatea societăților comerciale de a prezenta instituțiilor abilitate documentația întocmită conform Hotărârii Guvernului nr. 834/1992 în scopul eliberării certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, iar în termen de 30 de zile să înregistreze la Oficiul Național al Registrului Comerțului majorarea de capital. În cazul în care administratorii nu solicită înregistrarea majorării la Oficiul Național al Registrului Comerțului, aceasta se va efectua la cererea instituției publice implicate, ceea ce ar determina dificultăți ale societăților comerciale privind operațiunea de majorare, deoarece judecătorii delegați ar solicita forma autentică a actului modificator, situație ce ar determina costuri extrem de ridicate, pe care societățile nu și le pot permite. Pe aceeași linie a inițiativelor în plan legislativ ce pot ascunde interese suspecte privind privatizarea societăților comerciale se includ și demersurile AVAS privind trecerea în proprietatea privată a societăților cu capital majoritar de stat care au ca obiect principal de activitate cercetareadezvoltarea. În fapt, invocându-se așa-zisele cerințe ale Comisiei Europene referitoare la ajutorul de stat în procesul de privatizare, AVAS promovează un proiect de hotărâre de guvern pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 2.193/2004 și un proiect de ordonanță de urgență privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 57/2007, ambele vizând privatizarea societăților comerciale cu capital majoritar de stat din domeniul cercetării-dezvoltării, în sensul trecerii privatizării acestora pe procedurile standard valabile pentru orice societate. Poziția Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică este de altfel clară, în sensul dezacordului față de modificările legislative propuse, precizând că atât Ordonanța de urgență nr. 57/2007, cât și Hotărârea Guvernului nr. 2.193/2004 nu contravin reglementărilor europene privind ajutorul de stat. Stimați colegi, toate acestea trebuie realizate rapid, cât mai este timp, deoarece respectivele societăți comerciale se află amplasate în zone atrăgătoare, ceea ce face ca valoarea clădirilor și terenurilor aferente să merite câteva tunuri imobiliare. De altfel, acesta nu ar fi decât un episod dintr-un lung șir de alte acțiuni similare ce pot fi exemplificate și cu proiectul "Esplanada", care, din informațiile prezentate în presă, are toate șansele să se transforme în "Dosarul Esplanada". Și tot așa se înțelege seria de abuzuri ale puterii de dreapta, susținută cu brio de consilierii PD-L din Consiliul General al Capitalei, care își mușcă degetele că nu au reușit însă să mai ia o bucată dintr-un alt parc din Capitală - Parcul "Tineretului". Tocmai de aceea, pentru a opri toate aceste acțiuni pe care puterea de dreapta încearcă, cu tenacitate, dar și cu disperare, să le ducă la capăt, din motive care nu țin de interesul național, cerem Guvernului ca nicio acțiune de privatizare să nu se mai realizeze în perioada următoare decât sub controlul Parlamentului. Vă mulțumesc. (Aplauze.) |
|||||
|
Vă mulțumesc. |
|||||
|
|
Dau cuvântul domnului senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al PRM, și se pregătește domnul senator David Gheorghe. Aveți cuvântul, domnule senator. |
|
|||
|
Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Vă rog să-mi permiteți, înainte de a expune declarația politică de astăzi, să vă adresez tradiționalul Hristos a înviat! și să vă doresc sănătate, fericire și succes în activitatea parlamentară. Doamnelor și domnilor, Comisia Europeană a anunțat în cursul zilei de ieri prognozele economice pentru următoarea perioadă în privința României. Conform analiștilor europeni, salariul real al angajatului român va crește anul acesta relativ mai repede decât media din Uniunea Europeană, diferența dintre prețuri și salarii fiind însă încă la un nivel foarte mare. Conform analiștilor europeni, creșterile înregistrează și inflația de la aproximativ 5%, cum a fost prognozată și de autoritățile române, la 7,6% în 2008. Comisia a mai estimat înrăutățirea cursului de schimb valutar pentru 2008 și 2009. Estimările pentru 2009 sunt, de asemenea, mai pesimiste decât cele publicate în toamna anului trecut, însă diferența este mult mai redusă. Avansul mediu al prețurilor de consum anticipate de Comisia Europeană este apropiat de cel al Comisiei Naționale de Prognoză, ale cărei estimări sunt de 7,5% pentru 2008 și de 4,5% pentru anul 2009. În schimb, Banca Națională a României a prognozat pentru anul acesta o inflație de 5,9% și estimează pentru decembrie 2009 o inflație anuală de 3,9%. După cum se observă, cresc prețurile, cresc și salariile. Analiștii Comisiei Europene sunt de părere că salariul real din România va urca în acest an cu 10,4%. Țara înregistrează astfel cel mai accelerat ritm de creștere din Uniunea Europeană, dar este un nivel inferior celui prognozat în toamna anului trecut, când estimarea privind majorarea câștigului mediu era de 12,2%. Comisia Europeană a anticipat că anul viitor ritmul de creștere salarială va fi de 11,3%. Conform prognozelor de primăvară, câștigul nominal va avansa în acest context cu 18,1% în acest an și cu 16,4% anul viitor. În plus, analiștii Comisiei Europene consideră că productivitatea muncii, calculată ca produs intern brut real pe angajat, se va majora în 2008 cu 5,2%, ceea ce nu este rău. În ceea ce privește șomajul, acesta este în coborâre, fiind situat la 6,1% anul acesta și 5,9% în anul 2009. Comisia Europeană a revizuit și modul de creștere privind cursul mediu de schimb valutar din acest an și a estimat o creștere de la 3,35 lei/euro la 3,7 lei/euro, potrivit prognozei economice. Contrar estimărilor autorităților române pentru anul viitor, Comisia Europeană a anticipat continuarea deprecierii leului în raport cu moneda europeană, astfel că rata medie se va plasa, în accepția comisiei, la 3,71 lei/euro. Estimările anterioare au fost publicate în noiembrie 2007 și au fost bazate pe un curs mediu care s-a ridicat la 3,33 lei/euro. Comisia Europeană a prognozat pentru anul acesta deprecieri pentru moneda națională a Ungariei, a Danemarcei, a Suediei și a Marii Britanii, cu care noi avem schimburi economice. În schimb, analiștii Comisiei Europene sunt de părere că moneda Cehiei, Poloniei și Slovaciei se va aprecia. Doamnelor și domnilor, deși au fost anunțate creșteri salariale pentru perioada următoare, prețurile, în schimb, își vor menține un ritm de creștere susținut, astfel încât efectul real pentru populație nu va fi resimțit foarte mult. România se menține astfel pe o linie unică în Uniunea Europeană în ceea ce privește diferența mare între venituri și cheltuieli. Concluzia este următoarea: nivelul de trai al populației este sub media europeană, cu slabe șanse reale de reabilitare în perioada următoare. Stimați colegi, Aș dori să mai abordez o problemă, poate că nu-și are locul astăzi, fiind marțea albă, a treia zi de Paști. În Italia, un român a comis o nouă crimă odioasă, într-un orășel de lângă Verona, care aruncă o pată neagră asupra țării noastre, în general. În această zonă, Verona, Veneția, Padova, sunt foarte mulți români, estimați, la ora actuală, la 450.000. Aș propune să ne sesizăm pentru ceea ce se întâmplă în această zonă, unde sunt foarte multe aspecte legate de criminalitate, prin Comisia Parlamentului României pentru afaceri europene, care să inițieze o anchetă privind situația românilor din această zonă, și cred că s-ar impune existența unui consulat, înființarea unui consulat la Padova, care să rezolve o parte din ceea ce românii realizează în această zonă atât sub aspect pozitiv, adică sunt angajați ca forță de muncă, dar și sub aspectele deficitare ale vieții sociale, care obligă prezența românilor în zonă. Vă mulțumesc. (Aplauze.) |
|||||
|
Vă mulțumesc. |
|||||
|
|
Dau cuvântul domnului senator David Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PD-L, și se pregătește domnul senator Adrian Păunescu. |
|
|||
|
Vă mulțumesc, domnule președinte. Declarația mea se intitulează "Aprilie sau prier - Luna bucuriei Învierii lui Hristos". Stimați colegi, Nu întâmplător am ales să vă supun atenției intervenția mea tocmai acum. Deja am depășit, sperăm, definitiv rigorile iernii, ba, mai mult, ne-am obișnuit să ne trezim mai devreme, potrivit orei oficiale de vară, care a intrat în vigoare în ultima săptămână a lunii martie. De asemenea, este cunoscut faptul că, de la începutul lui aprilie, locul agricultorului este pe câmpul care-i asigură existența de zi cu zi. Aprilie sau prier este o lună capricioasă ce nu se sfiește să alterneze o zi frumoasă cu una mai urâtă, dar noi vom privi cu îngăduință omenească ușuraticele schimbări la față, cu gândul la florar, râvnita lună mai, când natura, împrospătată de penelul creatorului, ne va înfățișa cele mai vioaie culori ale mediului înconjurător. Ce mai aduce aprilie, luna de mijloc a primăverii? Această lună aduce, în primul rând, bucuria mereu reînnoită a marii Sărbători a Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Astfel, stimați colegi, permiteți-mi să vă adresez, împreună cu salutul creștinesc: Hristos a înviat!, rugămintea ca împreună să medităm asupra acestui adevăr profund și tot împreună, prin eforturile pe care le depune fiecare dintre noi, să alegem tot ceea ce ne unește și poate fi de folos pentru binele tuturor, lăsând deoparte lucrurile care ne dezbină, convinși fiind că aceasta este voia Celui care a pătimit și s-a jertfit pentru mântuirea întregii omeniri. Vă mulțumesc. (Aplauze.) |
|||||
|
Vă mulțumesc, domnule senator. |
|||||
|
|
Are cuvântul domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar al PSD, și se pregătește domnul senator Gheorghe Constantin. |
|
|||
|
Domnule președinte, Domnilor colegi, Mă gândesc, de multă vreme, câtă moarte trebuie să se acumuleze în fiecare an al vieții noastre, de este atât de necesară Învierea. Deși caut, de mic copil, cu ochii halucinați de irealitate chipul Mântuitorului reînviat și îl găsesc mai degrabă în reflexele lui în natură, cred și eu, ca toți creștinii, în Înviere ca-n miracolul cel mai înalt al existenței. Dar asta nu înseamnă că noi trebuie să ne producem unii altora, în fiecare zi, cu sârguință, moartea. Pentru că, până la urmă, privită atent, viața noastră este o lungă lucrare la prohod, la patimi și la prohod, de dragul unei învieri care nu este a noastră și care nu depinde de noi. Aceasta ar fi tema declarației mele de astăzi și mă voi întoarce la ea după ce voi galopa în grabă peste câteva dintre aceste solii ale morții pe care le întâmpinăm și cărora avem norocul de a le rezista încă. Iată, într-un loc din lume unde sunt și compatrioți de-ai noștri, la Roma, extrema dreaptă, sigur, transfigurată după modelul epocii, câștigă alegerile și se bazează, în impactul ei asupra celor ce aleg, pe enervarea durabilă a romanilor, a italienilor pe românii care trăiesc în zonă și pe nomazii care trăiesc în zonă. Este totuși o distincție care, de această dată, se face între români și nomazi. Cât de negru trebuie să fie portretul nostru în intimitatea fiecărei familii de italieni, dacă atacul asupra acestui portret al românilor devine ocazie de biruință pentru niște politicieni? Nu ar trebui să ne mirăm. Așa este lumea aceasta în care trăim, tehnica etichetelor funcționează peste tot: și în țară, și dincolo de granițele ei. În țară, etichetele țin loc de realitate. Nu mai contează cum este un om, contează ce se spune despre el că este, iar realitatea se stinge treptat pentru a lăsa locul acestei eflorescențe criminale a etichetelor care, îndeobște, nu au nicio legătură cu realitatea. Această canonadă a etichetelor funcționează și în Italia împotriva noastră și, dacă nu avem arme să luptăm împotriva ei în țară, de unde să găsim resurse de a ne apăra acolo unde nici măcar un ziar românesc nu ajunge, ca să nu mai vorbesc de posturile de radio și de televiziune? Și chiar dacă ar ajunge posturile de radio și televiziune, probabil că multe dintre ele ar alimenta cu etichete ceea ce în societatea italiană a devenit o idiosincrazie față de români. În orice caz, la realități egale, noi, aici, în țară, nu ne-am transformat în dușmani ai străinilor, deși, repet, unii dintre acești străini au făcut lucruri și mai grave decât unii dintre ai noștri care trăiesc în străinătate. Asta nu înseamnă că noi nu trebuie să ne sesizăm asupra principalei noastre probleme, care este educația în interiorul țării. Și această educație este profund deficitară. O dată cu eliminarea unora dintre pârghiile care duceau la o minimă cultură generală și la o minimă preocupare a oamenilor pentru muncă în interiorul țării lor, o dată cu apariția mirajului străinătății - care în unele privințe este, desigur, îndestulător, dar în destule privințe este un dezastru -, s-a ajuns la situația că statul român nu-și mai poate controla în niciun fel cetățenii plecați dincolo de graniță. Îl întrebăm pe ministrul de externe, îl întrebăm pe ministrul de interne, îl întrebăm pe ministrul muncii - care face lobby prin sală, vrea să fie reales, pentru DNA, probabil -, îi întrebăm de ce nu acționează și, întorcându-ne la minima realitate, observăm că nu au cum să acționeze. Ce să facă? Să deplaseze toată Poliția Română în Italia? Dar Poliția Română are ea însăși infractorii ei. Să deplaseze consulii? Dar consulii nu răspund la telefon nici sub regimul socialist, nici sub regimul capitalist, nu răspund la telefon pentru că ei au altă treabă, ei au de făcut altceva acolo, eventual să facă rost de informații. Este o nebunie ceea ce facem. Adică noi ne încăierăm aici pentru lucruri pe care nu le rezolvăm în fond. Câtă vreme România produce derbedei, derbedei vor ieși peste graniță, în rândul celor care ies în general. Lângă cetățeni normali, lângă cetățeni onești, vor ieși și derbedei, dar aceștia se pun la socoteală. Nicio țară nu este perfectă, dar atât de imperfectă cum este România în ochii atâtor străini ar părea că este un record. Deplâng această stare care ne face atât de rău, mai ales că domnul Allemano ne-a anunțat că va expedia acasă 20 de mii de emigranți români sau nomazi. Să vedem ce facem cu ei. Sigur că eu aveam altă socoteală logică. Mă gândeam așa: dacă toți suntem europeni, nu poți să dai afară din Europa niște europeni și să-i trimiți în altă parte a Europei. Dar lucrurile care se întâmplă, de exemplu, la Craiova, unde, din câte aflăm, 1.700 de cetățeni au arme de foc, sunt îngrozitoare! După părerea mea, noi trebuie să ne sesizăm și să blocăm accesul tuturor la arme de foc. Responsabilitatea fiecăruia este diferită de a celorlalți. Nu ne putem lăsa pe mâna unor purtători de pistoale care, la prima harță, în curtea unei judecătorii, scot armele și trag. Singurul lucru care ne salvează este că nu nimeresc prea bine, dar asta până într-un timp, când se vor perfecționa și vor trage exact unde le convine lor să tragă. Este o mare rușine să aflăm astfel de lucruri! Dar aflăm și altele. De exemplu, organizațiile partidelor românești din Covasna, PD-L, PSD, PNL, PC și PNG, au încheiat o alianță a românilor pentru o listă comună de candidați pentru Consiliul Județean Covasna. Cele cinci partide doresc președinția consiliului. Acest protocol funcționează și în alte localități din zonă. Reacția colegului nostru, domnul senator Markó Béla, nu a întârziat. Dânsul a catalogat aceste înțelegeri drept "coaliții monstruoase". De ce? De ce este monstruos că se unesc români cu români, și nu este monstruos că se unesc maghiari cu maghiari? Nu asta este tehnica electorală? Cum vine asta? De ce să fie monstruoasă o coaliție și să fie atacată pentru că ar lupta împotriva maghiarilor, când maghiarii luptă îndeobște împotriva românilor și ocupă locurile prin număr și solidaritate? Un amic al meu, cu care jucam șah, îmi spunea pe la mijlocul fiecărei partide: "Domnule, știi ce constat? Tu, de la începutul partidei și până acum, lupți numai împotriva mea." Păi, dacă jucam șah, fiecare lupta împotriva celuilalt! Așa că eu cred că monstruos nu este faptul că se aliază oamenii între ei, ci monstruos este să-i acuzi pentru asta. A, nu este bună alianța pe criterii etnice? Da? Atunci faceți dumneavoastră primul pas și înscrieți-vă în partide care există, nu vă aglutinați după criterii etnice și atunci este în regulă. Dacă UDMR și celelalte - nu știu cum le zice, UCM... nu le știu exact... (Discuții în sală.)...doresc o viață democratică limpede și, într-adevăr, modernă, să renunțe la criteriul etnic, să se bazeze pe doctrine și ideologii și să formăm împreună partidele pe care le dorim. Dar așa, tu, cu musca pe căciulă, o muscă infernală și verde - adică proaspătă -, și tot tu spui că este monstruoasă alianța românilor și că la baza acestei chestii stă... cine credeți? Stă Biserica Ortodoxă. Măi să fie! Și la baza celorlalte cine stă? Ei bine, aflăm deodată, din săptămânalul regional "Erdélyi Napló", un lucru pe care-l știam, și anume că "fără o atitudine radicală, nu se poate obține autonomia Ținutului Secuiesc". Bravo! Este frumos! Atitudine radicală! "Niciodată nu este prea târziu să se trezească o națiune și să înceapă lupta pentru drepturile sale", zice domnul Bagoly Zsolt, vicepreședintele Asociației Tinerilor Maghiari din Transilvania. Sigur că ar fi foarte multe de zis la acestea toate, dar, din păcate, ele nu sunt luate în serios de autoritățile noastre și cad sub incidența unei anumite banalități. În orice caz, pentru a fi siguri de viața noastră, aflăm că au început să moară și zimbrii, puținii zimbri pe care-i mai aveam. Și acum, baza cuvântului meu. Doamnelor și domnilor senatori, Niciodată nu am avut, ca în ultimii doi ani, senzația că ne fugărește moartea, senzația că moartea este printre noi, iar noi nu dăm importanța cuvenită măsurilor pe care ar trebui să le luăm pentru a o amâna, pentru a o îndepărta. Am să vă reamintesc morții iluștri ai anului 2007: Gil Dobrică, Florea Dumitrache, Octavian Paler, Jeana Gheorghiu, Ralu Filip, Adrian Pintea, Preafericitul Teoctist, Florian Pittiș, Dan Alexandru Condeescu, David Ohanesian, Antonie Iorgovan, Hero Lupescu, Nicolae Dobrin, Dan Iosif, Ioan Fiscuteanu. Morții anului 2008: Ovidiu Iuliu Moldovan, George Pruteanu, Sabin Bălașa, Monica Lovinescu, Cezar Ivănescu, Marcel Chirnoagă, Nică Petre. În afară de semnalul de alarmă pe care-l trag, și anume că murim prea repede și, în mod inconștient, ne provocăm unii altora moarte, aș vrea să semnalez și un alt lucru. Am încercat la moartea Monicăi Lovinescu, cu care am avut în timpul vieții Domniei Sale polemici, să opresc orice fel de cuvânt polemic și am dat cinstirea cuvenită, reamintind că moartea grațiază relele vieții. Am constatat însă că există într-o parte a societății românești o tendință bolnavă, tendința de a împărți morții după apartenența politică din timpul vieții: "morții lor", "morții noștri", "morții voștri". Așa se face că un mare poet cum a fost Cezar Ivănescu, repet, un mare poet, a trecut și în viață, dar a trecut și în moarte prin umilințe pe care nu le merită nici amoeba. Vă reamintiți poate că în ultima parte a vieții, parcă în întâmpinarea morții lui, Cezar Ivănescu a fost acuzat de colaborare cu Securitatea, el, care a fost unul dintre cei mai curajoși și mai nebuni dintre scriitori, un om care nu a avut pile pentru a i se trece eventualele dosare involuntare la "secret de stat", cum au avut unii dintre oamenii publici. Ei bine, Cezar Ivănescu a trecut printr-o mare umilință finală. O mare umilință a fost felul în care a fost tratat, boala pentru care a fost operat era una ușoară. Nu a fost luat în serios și a murit, din nou, umilit. Dar a reapărut ocazia umilinței și atunci când familia a vrut să-l depună la Muzeul Literaturii Române. Președintele sau directorul acestui așezământ a spus că nu-l primește, pentru că acolo nu este capelă. Uniunea Scriitorilor nu a avut nici ea deschiderea de a-l lăsa pe Cezar Ivănescu să se odihnească în condiția lui de scriitor în holul Casei Scriitorilor, acolo unde au fost găzduiți atâția dintre scriitori. Scriitorul Varujan Vosganian a făcut un gest frumos, și anume a anunțat că plătește tot ceea ce trebuie plătit pentru ca poetul Cezar Ivănescu să fie înmormântat la Bellu și să aibă un loc în care să se odihnească înainte de plecarea definitivă. Familia a încercat să îl ia de la Spitalul de Urgență Floreasca. Imposibil! Două zile s-au străduit membrii familiei și tânărul și curajosul ziarist de la "Ziua", Victor Roncea, să obțină dreptul familiei de a-l duce la IML (Institutul de Medicină Legală) pentru a se vedea cauzele care au generat moartea. Nu s-a putut! Și, în genere, nu se poate, pentru că nu există interlocutori. Oamenii care răspundeau de spitale erau plecați sau nu voiau să răspundă la apelurile disperate ale familiei. S-a creat situația că, dacă nu se fac lucrurile astfel, Cezar Ivănescu va ajunge prea târziu la Iași spre a fi înmormântat, prin grija, mai ales, a primarului Nichita, care i-a fost și i-a rămas prieten. Victor Roncea mi-a dat telefon - firește, și pentru mine erau zilele de dinainte de Înviere, dar am crezut că, fiind mai norocos decât Cezar Ivănescu și având încă destulă viață în mine, trebuie să mă amestec - și atunci am făcut un lucru pe care l-am mai făcut odată, cu un mare poet în viață. Și atunci, același om pe care l-am criticat, dacă țineți minte, în acest plen, ministrul sănătății, domnul Eugen Nicolăescu, sesizat de mine, a acționat și a dezlegat această nenorocită situație în care se afla cadavrul unui mare poet. Din sală: Trupul! |
|||||
|
Cadavrul, doamnelor și domnilor, nu trupul. Captiv unei societăți care nu l-a înțeles, din nou, captiv celeilalte societăți care nu l-a băgat în seamă, Cezar Ivănescu devenea captiv și prin moarte. Și, iarăși, am văzut rezumatele a ceea ce s-a întâmplat. Firește, totul este scris, cu excepția faptului că a intervenit un coleg al lui. Asta pe mine nu mă jignește, nici nu mă descurajează, dar mă pune în gardă că și sub ochii noștri istoria se scrie mincinoasă. Și mai este ceva: am văzut onorurile care au fost acordate Monicăi Lovinescu și lui Virgil Ierunca și aș fi vrut ca marele poet Cezar Ivănescu să se bucure de onoruri asemănătoare, pentru că o merita, deoarece, atunci când vom ajunge, cu minima noastră răbdare omenească, să citim poeziile lui, vom înțelege cât de curat și de inspirat a fost poetul care scria "Când eram mai tânăr și la trup curat". În orice caz, și cu această ocazie, se dovedește că nu știm să ne protejăm nici viii și nici morții. Aș vrea să închei cu un text pe care l-am scris în această perioadă și care spune așa: Ni s-au scumpit mormintele S-au păgânit și tainele, prea-sfintele, Pisica ar mânca și ea, dar n-are ce, Cât de străin ne-a devenit aproapele, Cocoru-i zice omului de gheață: iată-mă, Abia de-și oblojește via rănile, Rugina toamnei o purtăm pe creștete, Tăicuță Noe, e potop, îmbarcă-ne, De la străini ne procurăm merindele, Suntem nemuritori. Ni s-au scumpit mormintele. (Aplauze.) |
|||||
|
Vă mulțumesc, domnule senator. |
|||||
|
|
Dau cuvântul domnului senator Gheorghe Constantin, din partea Grupului parlamentar al PD-L. Urmează domnul senator Ioan Chelaru. |
|
|||
|
Domnule președinte, Stimați colegi, Hristos a înviat! Mi-aș permite să fac o declarație politică în raport cu un eveniment care s-a întâmplat în județul Suceava, eveniment care pentru mine a fost o lucrare șocantă. Aș putea să intitulez această declarație politică "Votul uninominal - lumini și umbre", ca să parafrazez, sau "Ce poate naște politica românească". Stimați colegi, În Săptămâna Mare, la Suceava, s-a întâmplat un eveniment care poate să ne arate ce este în stare să nască politica românească. În Săptămâna Mare, un partid nou-înființat - cui îi trebuie, nu știu -, reprezentat de un cetățean, și-a depus la Consiliul Județean Suceava candidatul în persoana domnului Gheorghe Flutur II. (Discuții în sală.) Stați un pic, nu vreau să dialoghez! Am crezut că în Săptămâna Mare ne ocupăm de pregătirile pentru Sfintele Sărbători, că vrem să reconciliem ceea ce e de reconciliat, că avem nevoie de liniște, că vrem să ne curățim sufletește, că vrem să facem ceea ce trebuie să facem. În schimb, politicienii noștri se gândesc numai la lucruri făcute... în dosul cortinei. De aceea, încerc să nu fiu de acord cu maestrul Adrian Păunescu, pentru că nu a acoperit toată plaja. Da, este monstruos să acuzi oamenii care se unesc în spiritul unei idei sau doctrine sau... cum vreți, dar la lumină! Această coaliție făcută în spatele cortinei, da, este monstruoasă. Din sală: Dar și PD-L este! |
|||||
|
Da, exact, nu am negat nimic din ce ați spus. Am spus că este monstruos să acuzi când oamenii se unesc la vedere, dar nu este incorect să spui că este monstruos când se fac în spatele cortinei. În spatele cortinei este monstruos de-a binelea! Acest candidat, Flutur Gheorghe II - vreau să-i informez pe colegii mei din Senat - este un om care nu a făcut politică în viața lui, care nici nu avea de gând și nici nu știa că va fi vreodată în politică. A fost descoperit de PSD, a fost convins să vină să-și scrie documentele de înregistrare, a fost condus la Biroul Electoral Județean marți, 22 aprilie, în ultima zi, la ora 11.15, condus de președintele PSD din localitatea Solca, frumoasa localitate Solca, și s-a înregistrat. Până aici, totul este în regulă. Este dreptul pe care ți-l conferă Constituția, și anume să candidezi, să alegi, să fii ales. Totul a fost îndeplinit, numai că, vineri, președintele de partid își contestă propriul candidat. Atunci, vin și vă întreb: noi pentru ce am votat sistemul de vot uninominal, ca să încercăm să speculăm și acest vot uninominal prin diverse lucruri necurate? Vedeți, electoratul a avut speranță în noi. Au spus: "Domnule, totuși, parlamentarii aceia au trecut votul uninominal și la consiliul județean. Nu vom mai alege noi liste, iar ei se vor întâlni undeva la colț de bloc, în restaurante, în separeuri sau în biblioteci și își vor cumpăra conștiințele și își vor alege președintele consiliului județean." Au crezut că se poate. Uitați-vă unde ne duce acest vot uninominal! Și nu electoratul este vinovat, el nu se face vinovat. Vreau să vă spun că, pe forumuri, reacțiile oamenilor la adresa noastră erau foarte, foarte acide, pentru că tot noi, politicienii, am descoperit o chichiță prin care să inducem în eroare electoratul. O să ne trezim peste doi-trei ani că toți candidații poartă același nume și nu știu unde o să ajungem. Vedeți, este Gheorghe Flutur I, Gheorghe Flutur II: unul de la PD-L, unul de la PNDC, iar PNDC-ul îl reneagă vineri. De ce? Pentru că s-a speriat, probabil, sau pentru că a fost supus la alte presiuni sau poate că și-a dat seama că nu pot să-i fie îndeplinite promisiunile care i-au fost făcute. Și, iacătă-ne, ajungem într-o situație în care acest candidat s-ar putea să nici nu știe că nu mai este candidat. Oricum, Tribunalul Suceava a hotărât respingerea candidaturii. Nici asta nu este în regulă, dar această găselniță politică de a pune mai mulți candidați cu același nume ca să creăm derută în rândul electoratului nu ne face onoare, domnilor colegi. Am stat de vorbă cu oamenii joi. Mă întrebau: "Ați înnebunit?" Dar nu mă întrebau pe mine, întrebau la modul general: "Unde vreți să ajungeți? Ați mai găsit ceva!" Întotdeauna, noi, românii, ne-am preocupat să eludăm legile sau să speculăm în favoarea noastră ceva care nu este foarte ferm într-o lege. Iacătă, votul uninominal, pe care noi l-am clamat, l-am votat, ni l-am dorit mai mult sau mai puțin - pentru că la modul declarativ toată lumea a spus că este nevoie de votul uninominal -, ne-a adus din nou într-o zonă tulbure. De aceea spun că în Săptămâna Mare, în loc să ne ocupăm de lucruri cu aspect creștin, am dat de lucru tribunalului în legătură cu un caz care, până la urmă, s-a dovedit a fi o glumă proastă, iar noi, politicienii, ne-am compromis încă o dată, pentru că știrile referitoare la Suceava și la alte cazuri pe care colegul Hașotti le-a spus au făcut înconjurul țării și toată lumea își pune întrebarea: la ce a fost nevoie de atâta luptă, frământare, zbucium, atacuri referitoare la a fi sau a nu fi vot uninominal la consiliul județean? S-a întâmplat la Suceava, se poate întâmpla și în altă parte. Eu vin acum și trag un semnal de alarmă: haideți să luăm în serios ceea ce am considerat că este necesar și este serios. Votul uninominal atât pentru Parlament, cât și pentru consiliul județean haideți să-l tratăm cu seriozitate, indiferent de interesele de moment ale unor partide sau ale unor persoane. M-am simțit din nou stânjenit că sunt politician, din nou îmi este oarecum jenă și am rețineri să spun că sunt parlamentar. De ce? Pentru că, pe o parte, votăm ceva care este în favoarea electoratului, toată lumea susține acest lucru și ne dăm seama că facem tot ce depinde de noi ca să ne atragem foloasele a ceea ce creăm noi, chipurile, în folosul electoratului. Electoratul s-a deșteptat, stimați colegi. Indiferent ce facem noi, ne va sancționa mai mult sau mai puțin, în funcție de meritele pe care le avem. Nu mai este electoratul din anii '90. Au fost foarte receptivi la ce se întâmpla în Parlament legat de votul uninominal. Am avut și dezbateri, pentru că nu erau prea informați, dar absolut toți au înțeles sensul votului uninominal. Și noi ce facem acum? Se întâmplă la Suceava, punem 2, poate 3, poate 4, poate toți cu același nume, încât să zăpăcim electoratul. Stimați colegi, haideți să ne ocupăm de lucruri serioase! Vă mulțumesc. |
|||||
|
|
Dau cuvântul domnul senator Chelaru Ioan, din partea Grupul parlamentar al PSD. Mai dorește cineva să se înscrie la declarații politice? Înțeleg că nu. |
|
|||
|
Mulțumesc, domnule președinte. O scurtă declarație politică intitulată "Lupul în blană de oaie" sau "Cum nimic nu e sfânt în an electoral". Stimați colegi, la o primă vedere, președintele nostru este preocupat numai de binele cetățenilor pe care-i conduce. Asta am spus și eu când am văzut cererea de reexaminare a propunerii legislative privind modificarea Codului muncii, cu un singur amendament. Care, cetățeni? Modificarea pe care o aduce proiectul de lege Codului muncii se referă la declararea ca zile libere a primei și a celei de-a doua zi de Rusalii. Rusaliile sau coborârea Duhului Sfânt este o sărbătoare creștină importantă, prăznuită duminică, la 50 de zile după Paști și care comemorează coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Hristos. Rusaliile reprezintă și consacrarea solemnă a Bisericii întemeiate de Iisus Hristos, fiind, alături de Paști și de Crăciun, a treia sărbătoare creștină importantă în săvârșirea actului divin. Revenind la subiect, ascunsă sub o formă înșelătoare, trimisă la Parlament fără surle și trâmbițe, cum îi stă în obicei, cererea de reexaminare a președintelui propune și declararea ca zi de sărbătoare legală a zilei de 15 august, Ziua Adormirii Maicii Domnului. Ce creștinește, cât de onorabil, câtă grijă! Așa gândești până începi să faci un calcul matematic simplu. Așa cum am precizat, dacă ar fi promulgat legea în forma actuală, prima și a doua zi de Rusalii ar fi fost libere, adică 15 și 16 iunie. Să fie oare aceeași dată cu cea programată pentru al doilea tur de scrutin la alegerile locale de anul acesta? Este. Și cum o minivacanță dăunează grav unui anumit electorat atât de apropiat de partidul prezidențial, te trezești din visul frumos în care președintele este chiar preocupat de ce se întâmplă cu noi, muritorii de rând, și realizezi că nici postul Paștelui, nici lumina celei mai importante sărbători creștine, nimic nu-l poate face pe domnul Traian Băsescu să lase deoparte calculele meschine electorale. Ba, mai mult, fără a avea curajul să o facă deschis, a încercat să o ascundă sub un pretext de mai mare râsul, coerență legislativă. Stimați colegi, dacă pentru președintele nostru ales nimic nu e sfânt în an electoral, și nu numai, nu vă mai pot spune decât un lucru: "Să lucrați bine!". Vă mulțumesc. |
|||||
|
Mulțumesc foarte mult. |
|||||
|
Stimați colegi, am încheiat declarațiile politice. Vom încerca să trecem mai departe. Vă propun să facem un apel, să-i chemăm pe toți colegii să vină în sală. Domnule secretar Ilie Sârbu, vă rog să faceți apelul. |
|||||
|
- Antonie Ștefan Mihail - absent |
|||||
|
Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile. |
|||||
|
|
Aveți observații în legătură cu ordinea de zi și programul de lucru? Este cineva împotrivă? Abțineri? S-au aprobat în unanimitate. Voi fi ajutat de cei doi colegi, Ștefan Pete și Ilie Sârbu, cei doi secretari. |
|
|||
|
|
Programul de lucru al acestei săptămâni este pentru perioada 29 aprilie - 3 mai. Vă rog să votați. Este cineva împotrivă? Se abține cineva? S-a aprobat în unanimitate. |
|
|||
|
|
Stimați colegi, Legat de programul de lucru al Senatului pentru săptămâna viitoare, încheiem această perioadă, va trece și 1 mai, luni avem o zi mai deosebită. |
|
|||
|
|
Vom începe programul obișnuit cu declarații politice, după care, la ora 17.00, va susține o alocuțiune în fața Senatului președintele Conferinței Consultativ-Politice a Poporului Chinez, care are vreo 5.000 de membri. Domnia Sa se va afla săptămâna viitoare într-o vizită oficială în România. Deci la ora 17.00, cu rugămintea către toți colegii să fie prezenți la program, în primul rând, și, bineînțeles, să audiem această alocuțiune a președintelui, omologul nostru, al Senatului. Apoi, vom continua cu program legislativ, întrebări și interpelări. |
|
|||
|
|
Marți, ședință de plen, vom continua, avem peste 130 de proiecte de lege la care avem rapoarte. Așadar, vom intra, sper eu, într-un ritm ceva mai alert, astfel încât în partea a doua a lunii mai, fiind în campanie electorală și mulți colegi senatori candidează în diferite zone, să aprobăm un program mai aparte. Cam acesta va fi programul pentru săptămâna viitoare: marți, ședință de plen; marți după-amiază, comisii, miercuri, comisii; joi, comisii, iar vineri și sâmbătă, activități în circumscripțiile electorale. Sunt obiecții la acest program? Fac un apel la liderii de grup să transmită acest program tuturor colegilor senatori și secretariatul tehnic să anunțe la telefon. Este cineva împotrivă? Sunt obiecții la acest program? Nu sunt. Programul este, de asemenea, aprobat. |
|
|||
|
|
Stimați colegi, Avem câteva lucruri pe care v-aș propune să fim de acord să le parcurgem rapid. Sigur, nu vom putea da votul pe legi organice, neavând cvorumul necesar, însă avem, la punctul următor, punctul 3 din ordinea de zi, un Proiect de hotărâre privind modificarea articolului 4 din Hotărârea Senatului nr. 42/2006 pentru înființarea Comisiei de anchetă având drept scop investigarea condițiilor de legalitate privind privatizarea Societății Naționale a Petrolului "Petrom" - SA. Colegii ne solicită o prorogare a termenului de depunere a raportului până la 30 iunie 2008. Sunt obiecțiuni? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt. Votat în unanimitate. |
|
|||
|
|
Avem, de asemenea, la punctul 4 din ordinea de zi, o notă privind transmiterea unor propuneri legislative la Camera Deputaților, fiind prima Cameră sesizată:
Conform prevederilor regulamentului, este necesar să supun votului dumneavoastră. Votul se dă cu majoritatea celor prezenți. Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt. În unanimitate, cele două propuneri legislative vor pleca la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată. |
|
|||
|
|
De asemenea, la punctul 5 din ordinea de zi ni se solicită aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor propuneri legislative:
Sunt obiecții la solicitarea procedurii de urgență? Domnul senator Ion Solcanu, vă rog. |
|
|||
|
Domnule președinte, În momentul în care vine un proiect de lege din partea Guvernului, Guvernul solicită și procedura de urgență, având o motivație. Constat că toate acestea sunt propuneri legislative. Personal aș dori să aud măcar o motivație din partea celor care au făcut asemenea propuneri. De exemplu, prima propunere nu știu cine a inițiat-o. Aș vrea să aud o asemenea motivație, de ce dorește să fie dezbătută în procedură de urgență. A convenit cu Guvernul, are o motivație specială, pentru că de aici, din această procedură de urgență, știți foarte bine că decurg o serie întreagă de obligații ale Senatului, ca procedură de adoptare a respectivei propuneri legislative. Deci pe cei care ne fac asemenea propuneri legislative să-i rugăm să ne expună și motivația pentru care solicită o asemenea procedură de urgență. Mulți dintre acești inițiatori nici nu se află astăzi în Senat. |
|||||
|
Domnule senator, Adevărul este că nu avem o procedură, ar trebui să intervenim pe regulament în astfel de situații. Sigur, atunci când inițiatorii prezintă expunerea de motive, dau și o justificare a urgenței și solicită procedura de urgență. Însă pe fond aveți dreptate. Normal ar trebui să-i chemăm pe cel puțin unul dintre inițiatori și să justifice de ce solicită procedura de urgență. N-am făcut-o până acum, nu a fost o practică, așa că sunt de acord cu dumneavoastră. Vă propun ca lunea viitoare să o repunem pe ordinea de zi și inițiatorii să fie prezenți. În cazul în care nu sunt prezenți, înseamnă că nu au nevoie de procedură de urgență ca să justifice... Să vină unul dintre inițiatori. Deci luni, pe 5 mai, vom relua acest punct. Repet, nu avem prevedere regulamentară. Ar trebui acum, când revizuim întreaga procedură, să intrăm și cu această propunere. |
|||||
|
|
Stimați colegi, avem la punctul 6 din ordinea de zi trei inițiative legislative, pentru informarea dumneavoastră, care au trecut prin aprobare tacită. Este vorba despre:
Le trimitem la Camera Deputaților, nu este nevoie de votul dumneavoastră. |
|
|||
|
|
De asemenea, stimați colegi, vă informez că, referitor la Proiectul de lege de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, întrucât s-a produs o anumită dereglare, nu s-a respectat hotărârea Biroului permanent, în sensul ca raportul de fond să fie elaborat și prezentat Senatului de către cele două comisii, Comisia pentru politică externă și Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, suntem într-o situație fără precedent. Comisia pentru politică externă a făcut separat un raport favorabil, iar Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a întocmit un raport de respingere. Nerespectarea hotărârii Biroului permanent nu ne permite să luăm în dezbatere acest proiect de lege. De altfel, astăzi este ultima zi, deci va trece prin aprobare tacită la Camera Deputaților. Am discutat cu colegii din Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, toate observațiile și propunerile pe care le au le vor trimite, fundamentat, către colegii de la Camera Deputaților să le aibă în vedere și vom merge pe această procedură. Nu avem altă soluție. |
|
|||
|
|
Stimați colegi, la punctul 7 din ordinea de zi avem un Proiect de lege pentru ratificarea Protocolului, semnat la București la 10 septembrie 2007, la Tratatul dintre România și Statele Unite ale Americii privind asistența judiciară în materie penală, semnat la Washington la 26 mai 1999. Fiți de acord să invităm Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, doamna președinte Norica Nicolai. Din partea Guvernului avem reprezentanți? Așteptăm să vină. Doamna senator Norica Nicolai, vă rog să prezentați raportul. |
|
|||
|
Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului, semnat la București la 10 septembrie 2007, la Tratatul dintre România și Statele Unite ale Americii privind asistența judiciară în materie penală are ca obiect ratificarea acestui tratat și acordarea asistenței judiciare în materie penală pe bază de reciprocitate. Acest tratat a fost amendat în 2003 printr-un tratat bilateral semnat cu Uniunea Europeană și introduce o serie de forme de asistență judiciară reglementate atât în legislația română, cât și în cea americană, transmiterea de informații bancare, echipele comune de anchetă, audierea prin videoconferințe, transmiterea cererilor de asistență judiciară prin mijloacele rapide de comunicare. Comisia noastră a avizat favorabil, propunând plenului să adopte un raport de admitere, fără amendamente. Legea face parte din categoria legilor ordinare. |
|||||
|
Mulțumesc foarte mult. Doamna secretar de stat Katalin Kibedi, vă rog, microfonul 10. Vă rog să prezentați expunerea de motive. |
|||||
|
Doamna Kibedi Katalin Barbara - secretar de stat în Ministerul Justiției: Vă mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat, Față de ceea ce s-a precizat de către distinsa președintă a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, aș dori doar să semnalez faptul că necesitatea modificării tratatului s-a impus ca urmare a noilor probleme juridice care se ivesc între state și necesitatea pe linie de cooperare internațională și în materie de combatere a criminalității organizate transfrontaliere. În această situație, vă rugăm, în sensul în care s-a dat raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, să vă exprimați votul. Vă mulțumesc. |
|||||
|
Mulțumesc foarte mult. Vă rog, sunt intervenții? Nu sunt. Stimați colegi, suntem în fața unui protocol care trebuie ratificat. Îl supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Votat în unanimitate. |
|||||
|
|
Trecem la punctul 8 din ordinea de zi - Proiectul de lege pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007. Doamna secretar de stat Katalin Kibedi, vă rog, microfonul 10. |
|
|||
|
Doamna Kibedi Katalin Barbara: Mulțumesc, domnule președinte. Și în domeniul extrădării, având în vedere că primul tratat semnat între România și Statele Unite ale Americii datează din 1924, el a mai fost amendat în 1936, era firesc ca, în noile condiții, să se reglementeze și să se adauge acele prevederi care sunt necesare în acest tratat bilateral. De aceea, în același sens, cum s-a adoptat raportul de către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, vă rugăm să vă exprimați votul. Vă mulțumesc. |
|||||
|
Mulțumesc foarte mult. Doamna președinte Norica Nicolai, vă rog să prezentați raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. |
|||||
|
Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este un raport favorabil, fără amendamente. Noul tratat de extrădare ține seama de o serie de reglementări care au fost necesare, dat fiind statutul României de țară membră a Uniunii Europene. Sunt texte noi în ceea ce privește prescripția. Potrivit art. 6 din tratat, extrădarea poate fi refuzată numai dacă prescripția a intervenit în statul solicitant, iar nu și în statul solicitat. Este, de asemenea, reglementată situația în care pentru fapta pentru care se solicită extrădarea din partea statului solicitant este prevăzută pedeapsa capitală. De asemenea, o serie de proceduri de transmitere a documentelor: sechestrarea și remiterea de bunuri, o regulă a specialității potrivit căreia o persoană extrădată nu poate fi urmărită în judecată sau supusă executării unei pedepse pentru alte fapte anterioare predării decât dacă statul solicitat consimte sau în situații speciale menționate în Tratatul de extrădare. Raportul este unul favorabil, fără amendamente. Actul normativ se înscrie în categoria legilor ordinare. |
|||||
|
Mulțumesc foarte mult. Sunt intervenții? Suntem în fața Proiectului de lege pentru ratificarea Tratatului de extrădare... Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege. Cine este pentru? Cine este împotrivă? Cine se abține? Raportul și proiectul de lege au fost adoptate cu unanimitate de voturi. |
|||||
|
|
Trecem la punctul 9 din ordinea de zi - Proiectul de lege pentru aderarea României la Memorandumul de înțelegere de la Paris privind controlul statului portului, adoptat la Paris la 26 ianuarie 1982, cu amendamentele ulterioare. Doamna secretar de stat Kibedi, vă rog să faceți prezentarea. |
|
|||
|
Doamna Kibedi Katalin Barbara: Mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat, Prin acest proiect de lege se stabilește regimul de control al navelor de către autoritățile statului portului de escală, destinația sa fiind aceea de a aplica un tratament nediscriminatoriu în identificarea elementelor de standard relevante și, prin aderare, Constanța devine, de fapt, primul port la Marea Neagră care este beneficiar al standardelor occidentale de control al portului. |
|||||
|
Mulțumesc. Doamna senator Nora Rebreanu, vă rog să prezentați raportul comisiei. |
|||||
|
În urma dezbaterilor în prezența reprezentanților Ministerului Transporturilor, în ședința din 15 aprilie a.c., comisia a hotărât, cu unanimitatea de voturi a membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente. Vreau să menționez că s-au primit avize favorabile de la Comisia economică, industrii și servicii și de la Consiliul Legislativ. Față de cele de mai sus, supunem plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, împreună cu proiectul de lege. Menționez faptul că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională. |
|||||
|
Mulțumesc foarte mult. Stimați colegi, sunt intervenții? Domnul senator Gheorghe Constantin, după care domnul senator Ion Solcanu. Vă rog, domnule senator, microfonul 3. |
|||||
|
Domnule președinte, vă mulțumesc. Vreau numai să mă refer la conținutul titlului, care este eliptic de ceva. Această sintagmă "privind controlul statului portului" este complet needificatoare. Trebuie corectat. Este o eroare materială, nu este vorba despre altceva, dar poate să inducă o confuzie. Cum adică "privind controlul statului portului"? Portul nu are stat. Este, poate, o noțiune specifică pe care nu o înțeleg eu? Dacă este așa, să fiu lămurit. |
|||||
|
Rămâneți la microfon și o să ne spună doamna secretar de stat Kibedi. Vă rog, doamnă secretar de stat. |
|||||
|
Doamna Kibedi Katalin Barbara: Fiind vorba de un memorandum, titlul este ales în comun de către cele două părți. Chiar este o traducere exactă și utilizarea termenilor prevăzuți în memorandum. Ca opinie de specialitate, în mod cert, cei care sunt în domeniul naval ar putea să ofere aceste explicații. În domeniul justiției, nu știu să vă explic. (Discuții în sală.) |
|||||
|
Domnule senator Solcanu, microfonul 3. |
|||||
|
Domnule președinte și stimați colegi, Exact aceeași problemă o aveam în momentul când am ridicat mâna pentru a mi se da cuvântul. Noi, totuși, publicăm această lege în limba română și va apărea în Monitorul Oficial al României. Nu putem să dăm drumul la Monitorul Oficial al României - noi suntem Cameră decizională - pentru că, iertați-mă, ne facem de râs. Până nu ni se dă un titlu corect în limba română cred că noi nu putem adopta acest proiect de lege. |
|||||
|
S-a reținut. Alte intervenții? Nu sunt. Este corectă sesizarea. Probabil că această idee, că memorandumul a fost pus de acord... Este din anul 1982. Nu este traducere, să știți că nu este din traducere. Va trebui însă să vedem cel puțin să sune românește, eventual: "controlul statului asupra portului"... ceva de genul acesta. Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie a proiectului de lege. Să fie chemat ministrul transporturilor, cei de la Ministerul Afacerilor Externe și, împreună cu Ministerul Justiției, să se ajungă la o traducere corectă în limba română. Titlul a rămas din 1982. Probabil că așa s-a plimbat de atunci, dar cred că trebuie să găsim o formulă juridică de corectare. De acord? Cine este pentru? Cine este împotrivă? Cine se abține? Cu unanimitate de voturi, s-a aprobat retrimiterea proiectului de lege la comisie. Rog Comisia pentru politică externă să cheme reprezentanții Ministerului Transporturilor, reprezentanții Ministerului Justiției și ai Ministerului Afacerilor Externe și să se ajungă la o formulă adecvată. |
|||||
|
|
La punctul 10 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2002 a bibliotecilor. S-a dezbătut. Raportul este favorabil, cu un amendament acceptat. Ca atare, supun votului dumneavoastră raportul cu acest amendament. Cine este pentru? Cine este împotrivă? Cine se abține? O abținere. Raportul a fost adoptat cu o abținere. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Cine este pentru? Cine este împotrivă? Cine se abține? O abținere. Propunerea legislativă a fost adoptată cu o abținere. |
|
|||
|
|
La punctul 11 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind salvarea memoriei radioului. Este o acțiune în care v-ați implicat foarte mulți. Am dezbătut această propunere legislativă. Este un raport favorabil, cu cinci amendamente. Legea are caracter ordinar. Supun votului dumneavoastră raportul cu cele cinci amendamente. Este vorba despre arhiva radioului, căreia trebuie să-i găsim un sediu. Cine este pentru? Cine este împotrivă? Cine se abține? Raportul a fost adoptat în unanimitate. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Cine este pentru? Cine este împotrivă? Cine se abține? Propunerea legislativă a fost adoptată cu unanimitate de voturi. |
|
|||
|
|
La punctul 12 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind constituirea Rezervației Arheologice și Naturale "Roșia Montană". S-a dezbătut. Avem raport favorabil, fără amendamente. Trebuie să dăm vot final. Vă rog, domnule senator Puiu Hașotti, aveți cuvântul. |
|
|||
|
Vă mulțumesc. Îmi pare rău că vă întrerup când mergeau așa de bine lucrările Senatului. Domnule președinte, Stimați colegi, La punctele 12 și 13 din ordinea de zi avem două propuneri legislative: una are caracter organic, una are caracter ordinar. Uitați-vă, vă rog, la expunerea de motive: este identică pe două propuneri legislative care vizează subiecte, în mare măsură, diferite. Este absolut identică expunerea de motive. La o expunere de motive absolut identică pentru două propuneri legislative - una cu caracter organic, una cu caracter ordinar - avem două rapoarte diferite. Este... nu știu... Am trăit s-o văd și pe asta! Eu unul nu înțeleg. Nu intru acum în discuții în ce măsură este sau nu este util să vorbim despre Roșia Montană, dacă trebuie sau nu trebuie să mai fie acolo rezervația arheologică, când s-au făcut cercetări arheologice, cât s-a salvat și cât nu s-a salvat și cât se va pierde din Rezervația "Roșia Montană", dar, încă o dată, două propuneri legislative cu aceeași expunere de motive, identică sută la sută, eu nu am mai văzut până acum. Sunt două propuneri legislative care sunt absolut diferite din punctul de vedere a ceea ce reprezintă ele. O expunere este folosită să se completeze, eventual, o listă - și nu cred că este util, asta este altă discuție - a monumentelor protejate arheologic, iar cealaltă vorbește despre o rezervație arheologică ce urmează să se constituie și cu o instituție care să țină de Ministerul Justiției, care să aibă buget separat. Eu nu înțeleg, motiv pentru care vă propun să... Nu mai avem timp să le trimitem la comisie. Vă repet, sunt două propuneri identice. |
|||||
|
Stimați colegi, Am văzut cele două propuneri legislative. Termenul limită este 13 mai a.c. Suntem în următoarea formulă: ambele propuneri legislative au fost dezbătute și suntem în faza de vot, nu de dezbatere. La ambele propuneri legislative sunt inițiatori aceiași colegi, domnii senatori Aurel Ardelean, Petru Stan și domnii deputați Aurel Rus, Diaconescu Marin și Cristian Buzea. Este adevărat, nu suntem Cameră decizională, dar nu am înțeles de ce o propunere legislativă are caracter de lege organică și cealaltă are caracter de lege ordinară. Să nu fie o confuzie. Poate ne lămurește domnul senator Ungheanu. Vă rog, domnule senator, microfonul 2. |
|||||
|
Domnule președinte, În legătură cu caracterul organic sau ordinar nu voi interveni, dar cred că este firesc, mergând în ordinea lucrurilor, să supunem votului legea ordinară - nu poate fi contestat nimic în legătură cu acest raport - și să retrimitem, dacă se poate, la comisie această propunere legislativă asemănătoare ca raport. Cred că este o eroare de procedură. Cred că este făcut un raport care nu a fost introdus aici. Eu propun ca această propunere legislativă înscrisă la punctul 12 din ordinea de zi să intre în regim de vot. Cealaltă să fie amânată. (Discuții în sală.) |
|||||
|
Stimați colegi, Eu vă propun ca ambele propuneri legislative să fie trimise la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă. Nu avem timp acum. Repet, s-au dezbătut. Trebuia să ridicați atunci toate aceste probleme. În consecință, trebuie văzut care sunt diferențele. Este adevărat că diferă puțin titlul. Prima se referă la protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes - deci are un caracter general, practic - și a doua se referă la Roșia Montană, în titlu. Trebuie văzut să nu fie o confuzie. Domnul senator Păunescu nu este aici. Domnule academician Răzvan Theodorescu, vă rog. |
|||||
|
Domnul Emil Răzvan Theodorescu: Domnule președinte, Cred că domnul senator Mihai Ungheanu are perfectă dreptate. Personal aș sugera să fim de acord cu această propunere. Nu ar fi bine ca Senatul - cum dumneavoastră bine ați arătat, este o lege ordinară care privește un anumit sit, însă un sit care a făcut atâtea valuri, problema Roșia Montană - să mai tergiverseze acest proiect de lege, mai ales că el a fost dezbătut și știm cum va fi votul. Într-adevăr, cea de-a doua propunere legislativă - și domnul Ungheanu a fost de aceeași părere - să o trimitem înapoi la comisie. Eu aș insista, totuși, trebuie să dăm votul pentru Roșia Montană să nu se spună că Senatul a mai tergiversat această chestiune atât de spinoasă și pe plan internațional. |
|||||
|
Vă consult dacă mai sunt alte intervenții. Atenție! Ambele propuneri legislative au din partea Guvernului aviz negativ. Domnul senator Aurel Ardelean. |
|||||
|
În calitate de inițiator sunt de acord ca legea ordinară să fie supusă spre aprobare Senatului. Sunt deosebiri între cele două propuneri legislative. În prima este vorba despre o rezervație științifică arheologică și naturală, cea de a doua este o propunere legislativă referitoare numai la siturile arheologice. Cred că este bine să procedăm în acest fel, prima propunere legislativă referitoare la Roșia Montană, care a făcut atâta vâlvă, să o supunem spre aprobare astăzi. |
|||||
|
Stimați colegi, haideți să nu prelungim... În primul rând, prin reprezentantul său, Grupul parlamentar al PNL s-a pronunțat împotrivă. În condițiile în care un grup este împotrivă și nu suntem în cvorum, îmi este greu să supun la vot una sau alta dintre formule și atunci vă propun să facem... Ele pot fi lăsate, nu am nimic împotrivă, cea ordinară pentru ordinea de zi de luni, 5 mai 2008, și cea de a doua, organică, să fie trimisă la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă pentru a stabili dacă nu este o greșeală de procedură și a fost preluat același subiect de două ori. Vă rog, domnule Mihai Ungheanu. |
|||||
|
Este o intervenție pe care o consider necesară. Prin intervenția domnului senator Puiu Hașotti s-au confuzionat lucrurile. Din dezbateri rezultă, ceea ce eu știam dinainte, că sunt disociate cele două teme, cele două probleme, cele două propuneri. Deci în mod normal trebuie să votăm propunerea de la punctul 12 din ordinea de zi, pentru că cineva a opinat că se suprapun, dar nu a demonstrat nimic. A afirmat doar că ele sunt același lucru. |
|||||
|
Nu trebuie să demonstreze, că aveți și dumneavoastră în mapă același lucru. |
|||||
|
Este un raport care seamănă, nu este altceva. Textele propunerilor legislative nu sunt aceleași. Eu vreau să spun că această propunere legislativă de la punctul 12 din ordinea de zi are tot ce îi trebuie ca să poată fi supusă la vot în plenul Senatului. |
|||||
|
Domnul senator Gheorghe Constantin. |
|||||
|
Domnule președinte, dacă îmi permiteți... Întâmplarea face că aceste două proiecte de lege au apărut pe ordinea de zi unul după altul. Eu vă garantez că nu ar fi apărut toată această confuzie și toată această relație între conținutul celor două propuneri legislative dacă erau înscrise în ordinea de zi una astăzi și una mâine sau luni. Deci eu vă propun să le tratăm separat, să nu le mai legăm una de alta, și, în momentul în care vom vota punctul 12 din ordinea de zi, să îi dăm votul. Pentru punctul 13 din ordinea de zi s-a făcut propunerea de retrimitere la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă și este corect. Noi, în comisie, vom analiza dacă există similitudini sau asemănări clare - și eu vă spun că nu sunt asemănări clare, se tratează două teme diferite. Haideți să le discutăm separat, să nu le mai luăm la pachet, cum a propus domnul senator Hașotti, pentru că dânsul a propus, a plecat și ne-a lăsat în ceață. |
|||||
|
Stimați colegi, Ca să clarificăm puțin lucrurile, vreau să spun că legea ordinară cu privire la Rezervația Roșia Montană se referă strict la Roșia Montană. Cealaltă are caracter organic, pentru că se referă la protecția patrimoniului arheologic în general, și este vorba de o serie de zone noi, adică nu numai Roșia Montană, ci se iau Cetățile Dacice din Munții Orăștiei, din Hunedoara, de la Alba - Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de la Prahova - Târgșor. Alt conținut! Sigur că apare și Roșia Montană, dar sunt două subiecte diferite. Probabil ele s-au apropiat în timp, când s-au discutat. Doamna senator Vedinaș. |
|||||
|
Vă mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi, Colegul nostru Puiu Hașotti a sesizat faptul că este vorba despre două inițiative legislative unde expunerea de motive este identică, nu că este vorba despre două inițiative legislative identice. Aș vrea să clarificăm mai întâi acest lucru. Precizez de la început că nu sunt adeptul soluției ca două inițiative legislative să fie fundamentate într-un mod identic. Însă, în același timp, nu pot să nu susțin în fața dumneavoastră faptul de care sunt convinsă că și dumneavoastră sunteți conștienți, și anume că două inițiative legislative pot să aibă o finalitate identică. Practic, dincolo de obiectul lor de reglementare care, așa cum ați sesizat și dumneavoastră, domnule președinte, este diferit, până la urmă ceea ce urmăresc colegii noștri senatori prin această inițiativă legislativă este să aducă un plus de reglementare și de protecție a ceea ce înseamnă patrimoniu de acest gen. Mai departe, este vorba despre o lege ordinară, în primul caz, pentru că se declară numai, este o lege care are un asemenea obiect, pe când cealaltă lege are ca obiect o dimensiune a regimului juridic de protecție a patrimoniului arheologic și a siturilor arheologice. De aceea, acest patrimoniu, făcând parte din domeniul public, în mod firesc are caracter de lege organică. Eu cred că putem trece peste identitatea de conținut a celor două expuneri de motive, pentru că sistemul de drept românesc nu este ca sistemul francez, unde expunerea de motive este izvor de drept. La noi expunerea de motive nu este izvor de drept, ceea ce contează este conținutul propriu-zis al legii, iar fiecare dintre cele două propuneri legislative se individualizează printr-un conținut care este de sine stătător și care trebuie să fie susținut prin votul nostru. Vă mulțumesc. |
|||||
|
Domnul senator Gavrilă Vasilescu, microfonul 3. |
|||||
|
Mulțumesc, domnule președinte. Procedural ar fi trebuit ca unul dintre inițiatori, este aici domnul senator Ardelean, să ne prezinte fiecare propunere legislativă și să o susțină. Asta ca să clarificăm unele lucruri neînțelese de colegi. |
|||||
|
Ambele propuneri legislative s-au dezbătut în plenul Senatului. Suntem la votul final. |
|||||
|
În al doilea rând, asupra caracterului organic al uneia dintre ele eu am rețineri dacă face sau nu face parte din categoria legilor organice. Textul din Constituție, și mă refer la articolul 73 alineatul (3) litera m), vorbește despre "regimul juridic general al proprietății și al moștenirii", dar aici nu cred că suntem în situația în care trebuie să definim prin lege regimul general al proprietății, ci ceea ce trebuie să definim prin lege este o anumită categorie de bunuri, și nu un regim general al proprietății. Părerea mea este că, dacă tot nu dăm un vot final și dacă tot trimitem, pentru clarificare, la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, ar fi bine să se poată pronunța și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări asupra faptului dacă suntem sau nu în fața unei legi organice. Părerea mea - uitându-mă pe modificare și pe inițiativa legislativă - este că nu face niciuna parte din categoria legilor organice. Mulțumesc. |
|||||
|
Stimați colegi, nu mai avem ce să dezbatem. Repet, suntem la votul final. Dacă președintele Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă are vreo intervenție, deși nu mai este posibil, ne oprim. Nu putem vota acum, deoarece suntem 40 de senatori în sală, au plecat o parte dintre colegi. În concluzie, luni, 5 mai 2008, le vom aborda pe amândouă. Nu avem soluție, cu toată dragostea și prietenia. Stimați colegi, Avem câteva propuneri legislative unde am oprit dezbaterile. Vă rog să luați loc. |
|||||
|
|
Este vorba despre punctul 23 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată. Înțeleg, în urma discuțiilor, că sunt probleme în special pe un amendament. Vă rog, mâine, în comisii, să se finalizeze, după care luni să continuăm dezbaterile, eventual să se adauge un raport suplimentar. Punctul 24 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 50 din 9 iunie 2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, pentru care se va lua aceeași măsură. Vă rog mâine să se stabilească formula în cadrul comisiei, pentru a se putea dezbate în plenul Senatului această propunere legislativă. În rest, sunt legi organice. Săptămâna următoare, începând cu data de 5 mai 2008, le vom aborda, inclusiv pentru vot final. Sperăm la o mobilizare mai bună. Stimați colegi și lideri de grupuri parlamentare, Vă rog să anunțați că mâine vom lucra în comisii, se va lucra inclusiv pe ceea ce am stabilit astăzi, astfel încât să avem pregătită ordinea de zi pentru zilele de luni și marți ale săptămânii viitoare. Mulțumesc. |
|
|||
|
|
Înțeleg că întrebările și interpelările nu sunt radiodifuzate, pe cale de consecință vă voi da cuvântul imediat pentru a le prezenta la microfon. Doamna senator Doina Silistru este? Nu este. Domnul senator Vasile Ioan Dănuț Ungureanu? Nu este. Domnul senator Gheorghe Funar? Nu este. |
|
|||
|
|
Domnule senator Ion Moraru, aveți o interpelare legată de concesionarea distribuției de gaze naturale. Vă rog, aveți cuvântul. (Discuții în sală.) |
|
|||
|
Mulțumesc, domnule președinte. Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu. Domnule prim-ministru, La data de 19 martie s-a depus de către Primăria Comunei Cașin, județul Bacău, la Ministerul Economiei și Finanțelor dosarul cu nr. 317.364 privind studiul de oportunitate pentru concesionarea distribuției de gaze naturale în satul Cașin. Timp de aproape un an nu s-a primit de la Ministerul Economiei și Finanțelor nicio informație, cu toate că s-au făcut numeroase demersuri. La data de 11 februarie 2008 am adresat o întrebare pe această temă domnului ministru al economiei și finanțelor Varujan Vosganian. În răspunsul primit se prezintă, în mod neconvingător, o serie de date și fapte, sugerându-se că problema ridicată va fi soluționată. Vă rugăm, domnule prim-ministru, să dispuneți verificarea celor semnalate, precum și adoptarea unor măsuri care să determine eșalonarea în timp a activităților ce vor fi întreprinse de Ministerul Economiei și Finanțelor pentru soluționarea problemei semnalate. Solicit ca prezentarea concluziilor la care ați ajuns să fie făcută scris și verbal. Vă mulțumesc. |
|||||
|
Mulțumesc foarte mult. |
|||||
|
|
Dau cuvântul domnului senator Ilie Sârbu pentru a adresa interpelarea. |
|
|||
|
Interpelarea mea este adresată domnului ministru al agriculturii și dezvoltării rurale, Dacian Cioloș. Foarte mulți apicultori din Județul Timiș se plâng că nu au primit subvențiile pentru trimestrul I al anului 2008, conform Hotărârii Guvernului nr. 3/2008. Vă solicit, domnule ministru, să ne precizați care este suma anuală prevăzută pentru subvenționarea producției de miere, cât din această sumă s-a acordat în trimestrul I al anului 2008, respectiv ce sumă s-a acordat județului Timiș. Vă solicit răspuns scris și verbal. Vă mulțumesc. |
|||||
|
Mulțumesc foarte mult. Stimați colegi, nu mai avem alte întrebări și interpelări. |
|||||
|
Legat de răspunsuri, rog Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să transmită în scris răspunsul pe care îl are pentru domnul senator Alexandru Pereș. Nefiind prezent, vă rog să i-l transmiteți în scris. De asemenea, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor, aveți o întrebare pentru domnul senator Ovidiu Crețu. Vă rog să-i transmiteți răspunsul în scris. Notați... Guvernul?! Domnule senator Marinescu, vă rog foarte mult, discut cu Guvernul. Deci răspuns scris. Tot la întrebări, Ministerul Economiei și Finanțelor, dotarea cu mobilier a instituțiilor publice, rog răspuns scris pentru domnul senator Mihail Antonie. Ministerul Transporturilor - rețeaua de cale ferată din județul Botoșani. Rog să-i transmiteți răspunsul scris domnului senator Țâbuleac Mihai. Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului - dotarea cu mobilier a instituțiilor publice. Răspuns scris transmis domnului senator Mihail Antonie. Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile - achiziționarea unui analizator de formaldehidă. De asemenea, răspuns scris pentru domnul senator Alexandru Pereș. Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, a doua întrebare, pentru domnul senator Vasile Ioan Dănuț Ungureanu, referitoare la exploatarea carierei din Bata. Răspuns scris. Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, întrebarea referitoare la regularizarea albiei râului Sălăuța a domnului senator Ovidiu Teodor Crețu. Răspuns scris. Ministerul Sănătății Publice, un răspuns scris pentru domnul senator Ioan Chelaru, referitor la Spitalul de Bolnavi Psihic de Adulți de la Gâdinți, județul Neamț. Răspunsuri scrise și pentru interpelări, vă rog să le transmiteți direct, deci nu mai veniți. Ministerul Economiei și Finanțelor, către domnul senator Mihail Ștefan Antonie, legat de discriminarea funcționarilor publici. Ministerul Transporturilor, interpelare referitoare la reabilitarea DN 19 Satu-Mare - Oradea, din partea domnului senator Sever Șter. Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului - trei interpelări: una din partea domnului senator Alexandru Pereș, referitoare la deturnarea sumelor pentru reabilitarea infrastructurii școlare; din partea domnului senator Ilie Petrescu, interpelare referitoare la amplasarea de fișete în școli, și din partea domnului senator Aurel Ardelean, interpelare referitoare la retrocedarea clădirilor în care funcționează unități de învățământ. Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile - interpelare referitoare la ariile protejate. Transmiteți răspuns scris la interpelarea domnului senator Daniel Ilușcă. Ministerul Transporturilor, interpelarea domnului senator Mihai Țâbuleac, referitoare la DN 29 D, la fel. Deci pentru toate transmiteți răspunsuri scrise și nu le mai prezentați oral. Vă mulțumesc. Ne oprim aici. Repet, mâine, lucrări în comisii. Încheiem ședința noastră de astăzi. |
|||||
|
Ședința s-a încheiat la ora 17.30. |
|||||
 |
