Camera Deputatilor

Ședința a început la ora 9.40.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședintele Senatului, asistat de domnii Gavrilă Vasilescu și Pete Ștefan, secretari ai Senatului.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamnelor și domnilor senatori, Vă invit în sală.

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 12 martie 2008.

Ședința este condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, din dispoziția domnului președinte Nicolae Văcăroiu, în conducerea ședinței fiind asistat de domnul senator Gavrilă Vasilescu și de domnul senator Ștefan Pete, secretari ai Senatului, pe care îi invit la prezidiu.

Cvorumul de ședință este de 69 de parlamentari.

Programul de lucru pentru astăzi, propus de Biroul permanent, împreună cu liderii grupurilor parlamentare, și aprobat de plenul Senatului, este constituit din lucrări în plen în două ședințe, de la 9.00 la 13.00 și de la 15.00 la 19.30, pentru dezbaterea și adoptarea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi.

Vă consult dacă aveți obiecțiuni legate de programul de lucru. Nu sunt.

Vă consult dacă aveți intervenții legate de ordinea de zi. Nu sunt.

La punctul 1 din ordinea de zi avem Probleme organizatorice, respectiv, aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 17 - 22 martie 2008.

Biroul permanent vă propune, împreună cu liderii grupurilor parlamentare, pentru săptămâna viitoare, două ședințe de plen, în zilele de luni, 17 martie 2008, și miercuri, 19 martie 2008.

Sigur, luni va fi ședință de plen după-amiază, miercuri va fi ședință de plen dimineață.

În zilele de marți, 18 martie, și miercuri, 19 martie a.c., vor fi lucrări în comisiile permanente după-amiază, iar joi, 20 martie a.c., programul în comisiile permanente va fi între orele 9.00 - 13.00.

Deci vom avea două ședințe de plen, luni și miercuri, și trei ședințe de comisii, în zilele de marți, miercuri după-amiaza și joi dimineața.

Vă consult dacă aveți observații în legătură cu programul pentru săptămâna viitoare.

Vă rog, domnule senator Gheorghe Funar, aveți cuvântul. Microfonul 2, vă rog.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, În ședința de săptămâna trecută a Biroului permanent al Senatului, distinsul nostru coleg, domnul senator Adrian Păunescu, a propus ca să aibă loc, în cursul săptămânii viitoare, o ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților consacrată împlinirii în curând a 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Am o întrebare, domnule președinte de ședință: dacă această propunere a fost discutată, dacă s-a luat o decizie?

Pentru că altfel vom ajunge în prima decadă, spre finalul primei decade din aprilie, când ar fi târziu să abordăm acest subiect, și anul acesta este o cifră frumoasă, împlinirea a 90 de ani de la Marea Unire.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc pentru întrebare.

Dumneavoastră ați participat la ședințele Biroului permanent, știți că s-a făcut această discuție, dar nu s-a luat o decizie, urmând să se hotărască dacă se va face o ședință a Camerelor reunite sau această chestiune va fi abordată exclusiv într-o ședință de plen a Senatului.

Sunt convins că săptămâna viitoare vom decide împreună, în Biroul permanent, în legătură cu organizarea unei astfel de ședințe.

Mai sunt alte intervenții cu privire la ordinea de zi? Nu sunt.

Domnul Radu Țîrle (din sală):

Solicit o intervenție pe chestiuni organizatorice.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Legat de programul de lucru pentru săptămâna viitoare mai sunt intervenții?

Nu mai sunt.

Pe alte chestiuni organizatorice, vă rog, domnule senator Țîrle, aveți cuvântul.

Microfonul 3, vă rog.

Domnul Radu Țîrle:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să fie consemnat faptul că la Proiectul de lege privind modificarea Codului familiei, dintr-o eroare, votul meu a fost înregistrat altfel decât intenția de vot.

Vreau să fie consemnat acest fapt, votul meu a fost "Da" pentru lege și "Nu" pentru raportul de respingere.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Punctul 3 din ordinea de zi, aprobarea transmiterii Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a următoarei inițiative legislative: Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 134/2006 privind înființarea Autorității Naționale pentru Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației.

Este vorba despre o cerere de reexaminare din partea Președintelui României.

Este adevărat că această lege s-a dezbătut atât în Senat, cât și în Camera Deputaților, dar nerespectându-se procedura constituțională, în sensul că Senatul s-a pronunțat asupra cererii în calitate de primă Cameră sesizată.

Vă rog să observați avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, potrivit căruia Senatul ar trebui să ia în dezbatere cererea de reexaminare în calitate de Cameră decizională.

Punctul 4 din ordinea de zi, adoptarea prin împlinirea termenului, la data de 10.03.2008, a următoarelor inițiative legislative:

• Propunerea legislativă pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, modificată și completată prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției și unele măsuri adiacente și republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789/2 septembrie 2005;
• Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială;
• Propunerea legislativă pentru completarea art. 4 din Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului;
• Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, cu modificările și completările ulterioare.

Cele patru propuneri legislative vor fi înaintate Camerei Deputaților, care urmează să le dezbată și să se pronunțe asupra acestora în calitate de Cameră decizională.

La punctul 2 în ordinea de zi este înscris Proiectul de hotărâre privind structura serviciilor Senatului.

Îl invit pe domnul chestor Ioan Chelaru, dacă dorește, să prezinte proiectul de hotărâre. Microfonul 3, vă rog.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am făcut o analiză a structurii prezente a organelor de conducere a Senatului, sigur, cele privind partea executivă.

Această analiză am făcut-o împreună cu secretarul general și am aprobat-o în Biroul permanent de ieri.

Am urmărit, în primul rând, până la nivel de direcții, eficientizarea activităților care există în Senat.

Sigur, această activitate de analiză a tuturor compartimentelor și de luare a unor măsuri care să ducă la creșterea eficientizării va continua.

Apreciem că actuala structură, așa cum am aprobat-o ieri în Biroul permanent, este una care poate răspunde exigențelor actuale.

Propun să aprobăm hotărârea Biroului permanent de ieri pentru a putea intra deplin în lucru cu structura propusă.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule chestor.

Stimați colegi,

Vă consult dacă doriți să interveniți pe marginea argumentelor prezentate de domnul senator Ioan Chelaru la Proiectul de hotărâre privind structura serviciilor Senatului.

Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Vă consult dacă aveți observații legate de titlul hotărârii.

Nu sunt observații.

Sunt observații legate de articolul 1? Nu sunt.

Sunt observații legate de articolele 2, 3, 4, 5, 6, 7?

Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Voi proceda la supunerea acestora la vot în momentul în care vom fi într-un cvorum substanțial.

Dați-mi voie să vă anunț nu numai faptul că cvorumul de ședință este de 69 de parlamentari, dar și faptul că de la lucrările Senatului absentează nouă senatori, cinci sunt membri ai Guvernului, iar patru colegi sunt plecați în delegație, respectiv domnii senatori: Vasile Dănuț Ungureanu, Ilie Sârbu, Radu Berceanu și Mircea Mereuță.

Repet, cvorumul de lucru de ședință este de 69 de parlamentari.

Punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 145/2007 pentru modificarea alin. (4) al art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv. (Discuții la masa prezidiului.)

Nu putem discuta punctul 5, revenim în momentul în care va fi aici secretarul de stat.

Punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 147/2007 pentru rambursarea contravalorii unor servicii de navigație aeriană pentru zborurile scutite de la plata tarifelor pentru aceste servicii.

Este prezent domnul secretar de stat Barna.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă invit, domnule secretar de stat, să prezentați expunerea de motive.

Microfonul 10, vă rog.

Domnul Tánczos Barna - secretar de stat în Ministerul Transporturilor:

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin proiectul de act normativ propus spre dezbatere se asigură îndeplinirea de către România a cerinței de la art. 9 punctul 4 din Regulamentul Comisiei Europene nr. 1794 din 2006, referitor la rambursarea de către statele membre a contravalorii serviciilor de navigație aeriană de rută, prestate de către furnizorii acestor servicii, pentru zborurile scutite, conform legislației în vigoare, de plata acestor tarife.

Este vorba de servicii pentru intervenții, de salvare, de genul acesta, rambursarea urmează să se facă de la bugetul de stat.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Ioan Aron Popa să prezinte raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital s-a întrunit și a luat în dezbatere acest proiect de lege.

Cu unanimitate de voturi, a adoptat un raport de admitere cu amendamente.

Fac precizarea că față de obiectul de reglementare avem o lege ordinară.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Nu sunt intervenții.

Votul pe raport și votul final se vor da imediat.

Revenim la punctul 5, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 145/2007 pentru modificarea alin. (4) al art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv.

Este prezent domnul secretar de stat de la Ministerul Economiei și Finanțelor, îi ofer cuvântul pentru a prezenta expunerea de motive.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Microfonul 8, vă rog.

Domnul Cătălin Doică - secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pornind de la faptul că reformarea managementului public este un proces de durată, care implică transformări pe multiple planuri, și de la cerința asigurării continuității controlului asupra fondurilor publice, s-a stabilit ca retragerea controlului preventiv exercitat de Ministerul Economiei și Finanțelor să se facă în mod treptat și numai de la acei ordonatori care, în urma auditurilor de evaluare, dovedesc că au implementat sisteme de control intern capabile să mențină riscurile gestiunii fondurilor publice în limite cât se poate de rezonabile.

Față de toate acestea, având în vedere și raportul favorabil întocmit de comisia de specialitate a Senatului, vă rugăm să fiți de acord cu proiectul de lege adus astăzi în fața dumneavoastră.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Aron Ioan Popa să prezinte raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital vă propune spre dezbatere și adoptate un raport de admitere.

Acest raport a fost adoptat cu 6 voturi pentru și o abținere.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Vă rog, domnule senator Viorel Ștefan, din partea Grupului parlamentar al PSD, aveți cuvântul. Microfonul 3, vă rog.

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte, Stimați colegi, Noi am votat pentru această ordonanță la comisie, vom vota și în plen, dar se impun niște precizări, pentru că trebuie să înțelegem despre ce este vorba.

A fost un angajament al României legat de aderarea la Uniunea Europeană ca să se implementeze sistemele de control la nivelul entităților din sistemul bugetar și să se retragă reprezentanții Ministerului Economiei și Finanțelor din curtea ordonatorilor de credite.

Scadența a fost la sfârșitul anului 2006 și s-a mai așteptat un an până la momentul integrării, sfârșitul anului 2006, 1 ianuarie 2007 ar fi trebuit să ne prindă cu problema rezolvată.

În această perioadă, toate instituțiile publice au fost echipate cu departamente de audit, servicii de audit, direcții de audit, de control și așa mai departe.

Cu toate acestea, Ministerul Economiei și Finanțelor a constatat că aceste sisteme de control și audit nu funcționează, fapt pentru care, prin prevederi în legea bugetară, în 2007, s-a prelungit, în mod excepțional, păstrarea reprezentantului Ministerului Economiei și Finanțelor la nivelul acestor ordonatori de credite.

În 2008, prin legea bugetară nu s-a mai aprobat această excepție, fapt pentru care Ministerul Economiei și Finanțelor, pe bună dreptate, aș putea să spun numai pe bună dreptate, aflându-se în fața unui fapt împlinit, a venit cu această ordonanță și zice: domnule, nu mai dăm termene și vom face noi în timp evaluarea sistemelor de control și, pe măsură ce vom constata că acestea funcționează, ne vom retrage oamenii noștri.

Această ordonanță neavând un termen, acest demers al Ministerului Economiei și Finanțelor ar putea să dureze 100 de ani de-aici încolo.

Eu cred că Ministerul Economiei și Finanțelor trebuie să reevalueze situația, pentru că, dacă nu am ajuns la un rezultat în atâția ani de când discutăm de preluarea controlului intern de către managementul instituțiilor publice, poate nu asta este soluția, și atunci poate vine cu altă propunere, anume ca acest control să rămână la Ministerul Economiei și Finanțelor.

Să vină cu o propunere de reorganizare a acestui sistem și să rămână pe o formulă funcțională, or acum instituțiile funcționează cu două sisteme:

sistemul propriu de control și sistemul de control al reprezentantului Ministerului Economiei și Finanțelor.

Răspunderea pentru ce fac acești reprezentanți aparține ministrului economiei și finanțelor, pe când decizia trebuie să aparțină managerului instituției publice.

În final, eu vreau să atrag atenția că aceasta nu este o soluție, este, cum să spun eu, o cârpeală, este o intervenție pompieristică, și solicit Ministerului Economiei și Finanțelor să vină cu o propunere definitivă în legătură cu acest aspect al controlului și auditului cheltuielilor banului public.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Alte comentarii? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Îl invit pe domnul secretar de stat Cătălin Doică, în situația în care dorește să comenteze argumentele prezentate de domnul senator Viorel Ștefan, din partea Grupului parlamentar al PSD, să o facă.

Domnul Cătălin Doică:

Foarte pe scurt, domnule președinte.

Din nefericire, țările membre ale Uniunii Europene au început reformele la începutul anilor 1990 și mare parte dintre ele nu le-au finalizat nici până astăzi, au trecut 18 ani de atunci, sigur că este și dorința Ministerului Economiei și Finanțelor să nu-și asume răspunderea pentru acte făcute de alții și să-și retragă controlorii financiari preventivi.

Facem tot ce putem în acest sens, sunt instituții care, în urma auditurilor, au obținut rezultate pozitive și ca atare ne-am putut retrage controlul financiar preventiv.

Ce putem să spunem este că ne asumăm să facem toate eforturile pentru ca această perioadă să fie cât se poate de scurtă, dar nu putem spune că reușim să o finalizăm într-un an sau în doi ani.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă propun să luăm în dezbatere punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 149/2007 privind aprobarea unor măsuri în domeniul finanțelor publice.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Ofer cuvântul domnului secretar de stat pentru a prezenta expunerea de motive.

Domnul Cătălin Doică:

Domnule președinte,

Prin actul normativ, foarte pe scurt, se propune diminuarea veniturilor bugetului de stat cu 1.100 de milioane lei noi la TVA și majorarea deficitului bugetului de stat cu aceeași sumă, majorarea veniturilor și excedentul bugetului asigurărilor sociale de stat cu suma de 1.000 de milioane lei, majorarea veniturilor și a excedentului bugetului asigurărilor pentru șomaj cu 100 milioane de lei, precum și întărirea cadrului legislativ privind introducerea sistemelor moderne de plată a salariilor și prelungirea termenului limită până la care instituțiile publice din mediul urban pot trece la plata drepturilor salariale prin intermediul cardurilor.

Noi considerăm că prin adoptarea actului normativ s-a evitat riscul depășirii deficitului bugetului general consolidat estimat pentru anul 2007 și s-a dorit corectarea practicii ultimilor ani, de a cheltui exagerat fonduri publice numai în luna decembrie.

Ca atare, având în vedere raportul favorabil, vă rugăm să fiți și dumneavoastră de acord cu proiectul de lege de aprobare a ordonanței.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat Cătălin Doică.

Îl invit pe domnul președinte Aron Ioan Popa să prezinte raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege a fost supus dezbaterii în ședința comisiei din 27 februarie 2008.

După încheierea dezbaterilor, comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Fac precizarea că și colegii noștri de la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială ne-au transmis un aviz favorabil.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

Cu precizările făcute de domnul președinte Aron Ioan Popa, respectiv că Senatul este primă Cameră sesizată și legea este ordinară, vom trece la vot după dezbaterea legilor cu caracter ordinar.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2007 pentru modificarea alineatelor (4) și (5) ale articolului 263 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Îl invit pe domnul secretar de stat să prezinte expunerea de motive.

Vă rog, domnule secretar Barna Tánczos, aveți cuvântul la microfonul 9.

Domnul Tánczos Barna:

Mulțumesc, domnule președinte.

Actul normativ prevede modificarea impozitelor și a taxelor locale pentru mijloacele de transport pentru anul 2007.

Impozitele pe mijloacele de transport sunt prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 1.514/2006.

În conformitate cu calendarul stabilit în cadrul negocierilor de aderare ale României la Uniunea Europeană este necesar să se stabilească grile diferite de impozitare pentru vehiculele înmatriculate în România, astfel, vehiculele românești care desfășoară activități de transport internațional, beneficiind de avantajele oferite de piața unică, trebuie să plătească impozitele minime stabilite de Directiva nr. 1999/93/CE a Parlamentului European.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Aron Ioan Popa să prezinte raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a supus dezbaterii acest proiect de lege și în urma discuțiilor a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente, cu precizarea că membrii Comisiei economice, industrie și servicii ne-au transmis un aviz favorabil, cu un amendament pe care Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital l-a respins, și, de asemenea, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a avizat favorabil acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbaterile generale.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Viorel Ștefan.

Întrebări sau comentarii...

Aveți cuvântul la microfonul 3, vă rog.

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am un scurt comentariu.

Vorbim de-atâția ani de stabilitate fiscală, predictibilitate și așa mai departe.

Ne-am angajat cu toții să nu mai ne jucăm cu Codul fiscal, să venim cu o singură modificare anuală, cu șase luni înainte.

Iată că numai ce a trecut, acum câtva timp, prin Senat o ordonanță care modifică Codul fiscal și care încă se află în procedură parlamentară la Camera Deputaților, că vine Guvernul cu o altă ordonanță de modificare a Codului fiscal - acesta ar fi primul aspect de comentat.

Al doilea, am avut surpriza să vedem că Ministerul Transporturilor a devenit șef de filă pe problema impozitelor și taxelor locale.

Mi-este greu să mai înțeleg ce se mai întâmplă și cine face politica fiscală în România anului 2008.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, Vă consult dacă mai sunt și alți domni colegi senatori care doresc să intervină.

Nu mai sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Vă propun să luăm în dezbatere proiectul de lege de la punctul 10 din ordinea de zi, întrucât domnul secretar de stat care trebuia să răspundă la proiectul de lege de la punctul 9 a fost chemat la Camera Deputaților.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziționării de autoturisme.

Domnul secretar de stat este prezent.

Vă rog, domnule secretar de stat, să prezentați expunerea de motive.

Domnul Cătălin Doică:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C - S.A. în vederea achiziționării de autoturisme se abrogă Legea nr. 146/2007 care, în forma în care a fost adoptată, nu putea fi adoptată în totalitate, întrucât nu conținea toate elementele esențiale ale unei preluări la datoria publică guvernamentală, în baza unei legi speciale, respectiv nu conținea valoarea despăgubirii ca limită maximă, numărul persoanelor cu drept de despăgubire și altele.

Având în vedere toate acestea, pentru a putea face posibilă emiterea de titluri de stat și, ca atare, despăgubirea persoanelor care au depus bani în vederea achiziționării unui autoturism la CEC înainte de anul 1989 s-a procedat la emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007.

Ținând cont că valoarea totală a despăgubirii este de 759.784.177 de lei și va fi asigurată prin lansarea de titluri de stat în două tranșe, una de 405.081.643 de lei și cealaltă de 354 de milioane lei, pentru că instituția care va asigura punerea efectivă la dispoziția depunătorilor a sumelor reprezentând valoarea despăgubirii este Casa de Economii și Consemnațiuni, s-a adus în fața dumneavoastră această ordonanță de urgență a Guvernului cu rugămintea de a fi de acord cu ea, prin adoptarea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență.

Luând în considerare și avizul favorabil al comisiei, vă rugăm să fiți de acord.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Aron Ioan Popa să prezinte raportul comisiei.

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raportul pe care comisia l-a întocmit este un raport de admitere, cu un amendament care este cuprins în textul raportului și cu anexa amendamentelor respinse pe care le-am prezentat.

Sunt amendamentele domnului senator Gheorghe Funar.

În consecință, vă supunem spre adoptare și dezbatere raportul de admitere cu un amendament privind titlul proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să formulați întrebări sau să interveniți în dezbaterile generale.

Nu sunt intervenții.

Consult colegii senatori care au formulat amendamente dacă și le susțin.

Din sală: Nu.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu. Îl întreb pe domnul secretar de stat Cătălin Doică, dar și pe domnul președinte al comisiei, legat de amendamentul admis, amendament care se spune în raport că este la titlu, dar între amendament și titlul vechi al legii nu este nici o diferență, dimpotrivă, dumneavoastră propuneți eliminarea art. 5, și atunci aveți un singur amendament de eliminare a art. 5, acolo unde se vorbește de autoturismele "Dacia".

Nu modificați titlul.

Este vorba de un amendament admis, dar care nu se regăsește în raport.

Solicitați eliminarea art. 5, nu? (Discuții.)

Nu știu, da sau nu, că așa rezultă din document, pentru că la titlu nu există nici o diferență, deși spuneți că se scoate din titlu referirea directă la tipul de autoturisme, respectiv "Dacia", pentru că nu este trecut în titlu.

Vă rog, microfonul 7, aveți cuvântul.

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu siguranță, nu avem decât un raport de admitere, fără amendamente...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Atunci, vă întreb eu: abrogați articolul 5? Pentru că, dacă îl abrogați, atunci, aveți amendament.

Domnul Aron Ioan Popa:

Nu, articolul 5 rămâne în vigoare.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Atunci, dacă rămâne în vigoare, tot aveți o problemă, pentru că trebuie să eliminați din cuprinsul articolului 5

referirea la autoturismele "Dacia", pentru că între titlu și conținutul acestui articol este o diferență.

La articolul 5 al...

Domnul Aron Ioan Popa:

Dacă îmi permiteți, aș dori să amânăm discuția și să revenim.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog.

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să verificați aceste chestiuni, pentru a vota în cunoștință de cauză.

Stimați colegi, ca să nu uităm și noi ce am votat și, mai ales, cum am dezbătut...

Din sală: Solicit cuvântul, domnule președinte.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

S-au încheiat dezbaterile, domnule senator. O să revenim.

...în primul rând, va trebui să dăm voturi pe chestiunile discutate până în acest moment.

Punctul 1 din ordinea de zi, probleme organizatorice.

Suntem în cvorum de lucru.

Voi supune votului dumneavoastră ordinea de zi și programul de lucru al Senatului, respectiv lucrări în plen până la ora 19.30.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra ordinii de zi și a programului de lucru. (Discuții la prezidiu.)

Suntem peste 80 de senatori în sală.

Este adevărat că, dacă nu doriți să votați, aceasta este o altă chestiune.

Oricum, ordinea de zi și programul de lucru al Senatului au fost aprobate de plen cu 40 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru al Senatului pentru săptămâna viitoare, 17-22 martie 2008: două zile lucrări în plen, două zile lucrări în comisii.

Programul de lucru al Senatului pentru săptămâna viitoare, 17-22 martie 2008, a fost aprobat de plen cu 48 de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri.

La punctul 3 din ordinea de zi am solicitat transmiterea către Camera Deputaților a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 134/2006, întrucât Senatul are calitatea de Cameră decizională.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Vă rog să votați.

Transmiterea a fost aprobată de plen, în unanimitate, cu 60 de voturi pentru.

În ceea ce privește punctul 4 din ordinea de zi, Biroul permanent a solicitat plenului să ia act de cele patru propuneri legislative care au fost adoptate de către Senat în mod tacit.

La punctul 2 din ordinea de zi, domnul chestor Ioan Chelaru a prezentat Proiectul de hotărâre privind structura serviciilor Senatului.

Vă reamintesc că n-a fost niciun fel de observații în legătură cu vreun articol, motiv pentru care supun votului plenului Proiectul de hotărâre privind structura serviciilor Senatului, pe care vi l-am distribuit.

Vă rog să votați.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat de plenul Senatului cu 61 de voturi pentru și două abțineri.

La punctul 5 din ordinea de zi am dezbătut Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 145/2007 pentru modificarea alin. (4) al art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv.

Legea are caracter ordinar.

Senatul este prima Cameră sesizată, iar raportul comisiei de fond, respectiv al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, este favorabil, fără amendamente.

Vă rog să vă pronunțați, printr-un singur vot, atât asupra raportului, cât și asupra proiectului de lege.

Vă rog să votați.

Plenul Senatului, cu 59 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și două abțineri, a adoptat atât raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, cât și proiectul de lege în ansamblu.

La punctul 6 din ordinea de zi am dezbătut Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 147/2007 pentru rambursarea contravalorii unor servicii de navigație aeriană pentru zborurile scutite de la plata tarifelor pentru aceste servicii.

Senatul a dezbătut acest proiect de lege în calitate de primă Cameră sesizată.

Legea are caracter de lege ordinară, iar raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este favorabil, cu patru amendamente.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente, în primul rând.

Vă rog să votați.

Raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a fost adoptat de plenul Senatului cu 57 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 6 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog să votați.

Proiectul de lege a fost adoptat de plenul Senatului cu 53 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 3 abțineri.

La punctul 7 din ordinea de zi am dezbătut Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 149/2007 privind aprobarea unor măsuri în domeniul finanțelor publice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Legea are caracter de lege ordinară.

Raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este favorabil, fără amendamente.

Supun votului dumneavoastră atât raportul comisiei, cât și proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog să votați.

Plenul Senatului, cu 53 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 4 abțineri, a adoptat atât raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, cât și proiectul de lege în ansamblu.

La punctul 8 din ordinea de zi am dezbătut Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2007 pentru modificarea alineatelor (4) și (5) ale art. 263 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Legea are caracter de lege ordinară.

Raportul întocmit de comisie este favorabil, fără amendamente.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog să votați.

Plenul Senatului, cu 57 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 4 abțineri, a adoptat atât raportul comisiei, cât și proiectul de lege.

Proiectul de lege de la punctul 9 nu l-am luat în dezbatere, întrucât nu era prezent domnul secretar de stat.

A venit? Nu.

La punctul 10 din ordinea de zi am dezbătut proiectul de lege, am discutat despre raport și mai aveam o singură chestiune de rezolvat, legată de titlu sau de abrogarea articolului 5.

Vă rog, domnule președinte.

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc.

Am întocmit un raport comun împreună cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și cred că de aceea au apărut niște neînțelegeri.

Va trebui să eliminăm un amendament de la articolul 5, sintagma "Dacia", să rămână numai "autoturismul"; în felul acesta se corelează și cu textul din titlu.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Suntem parțial de acord cu dumneavoastră.

Noi v-am dat sugestia, dar să spuneți că din cauza raportului comun întocmit cu colegii din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a intervenit această neconcordanță pare a fi prea mult.

Domnul Aron Ioan Popa:

În elaborarea raportului...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De acord.

Deci există un singur amendament, nu la titlu, pentru că titlul este același, ci la articolul 5, unde se face mențiunea tipului de mașină.

Este vorba de "Dacia" și trebuie ca sintagma "Dacia"...

Domnul Aron Ioan Popa:

Am eliminat sintagma "Dacia" și rămâne "autoturismul".

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îl considerați amendament, de acord?

Domnul Aron Ioan Popa:

Da.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Supun votului dumneavoastră raportul cu un amendament, la articolul 5.

Din sală:

Dar nu este un amendament admis.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, dimpotrivă.

La amendamentul admis, se face referire la un amendament la titlu, iar între titlul propus... (Discuții în sală.)

Între titlul propus și titlul care exista în ordonanță nu este nicio diferență.

Domnul Viorel Ștefan (din sală):

Domnule președinte, solicit cuvântul.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

În legătură cu această chestiune, cu titlul? Vă rog.

Domnul Viorel Ștefan:

Cu articolul 5. Domnule președinte, La articolul 5 se face vorbire despre autoturisme "Dacia" în legătură cu precizarea că Legea nr. 146/2007 se abrogă.

Nu are legătură cu titlul ordonanței pe care o discutăm noi.

Ordonanța pe care o discutăm noi abrogă Legea nr. 146 din 2007 privind despăgubirea și așa mai departe, și se termină cu "Dacia".

Nu are sens să scoatem de acolo cuvântul "Dacia", pentru că el rămâne într-o lege pe care noi o abrogăm.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Am înțeles.

Domnule senator György Frunda, doreați să interveniți pe amendamentele respinse?

Domnul Frunda György (din sală):

Da.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog.

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru că îmi acordați posibilitatea de a-mi susține amendamentul.

În cadrul Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, am formulat un amendament pe care l-am trimis Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, comisie sesizată în fond.

Amendamentul viza acele persoane care, în cursul anilor '91 - '92, și-au transferat sumele de la CEC la BRD, pentru că, în acea perioadă, BRD, care era o bancă de stat, și-a manifestat disponibilitatea preluării conturilor bancare pentru cumpărarea autoturismelor "Dacia" și a satisfacerii cererilor depunătorilor la CEC.

De fapt, oamenii și-au transferat banii de la CEC la BRD.

Pe lângă cei 70.000 - 80.000 de lei, câți aveau depuși, au mai adăugat 30.000 - 40.000 de lei.

Banii de atunci sunt în posesia BRD, ei nu au folosit această sumă de bani și au un alt tratament, discreționar, spun eu, decât cei care și-au menținut banii la CEC.

În această situație, după informațiile mele, sunt între 1.400 și 2.000 de oameni.

Nu vă pot spune numărul exact, pentru că CEC ne-a răspuns că nu are datele respective, iar BRD a devenit bancă privată și nu ne-a comunicat sumele respective.

Eu cred însă că, pentru egalitate de tratament, și acești oameni ar trebui să beneficieze de prevederile acestei legi.

De aceea, supun atenției Senatului acest aspect și îi rog pe colegi să acorde un vot favorabil, ca să nu deschidem poarta unei noi discriminări în legătură cu unii oameni care - vă spun, vor fi vreo 2.000 - nu-și iau banii respectivi.

Nu este un efort financiar.

Sursa financiară ar fi aceeași, cea stabilită și pentru cei 37.000 care se bucură de prevederile acestei legi, și cred că problema se poate rezolva.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnule senator Petre Daea, doriți să interveniți în legătură cu acest amendament?

Microfonul 4.

Domnul Petre Daea:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Pentru economie de timp, aș vrea să consemnați intervenția mea ca fiind pe aceeași direcție pe care a avut-o colegul Frunda, și anume aceea de a accepta, prin votul plenului, amendamentul formulat de colegul Frunda.

Explicațiile sunt aceleași; poate cuvintele ar diferenția, conținutul fiind identic.

Îmi îngădui să mă opresc aici, cu rugămintea de a vota pentru acest amendament.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Ofer cuvântul domnului secretar de stat, pentru a prezenta argumentele în legătură cu acest amendament respins la comisie.

Domnul Cătălin Doică:

Mulțumesc, domnule președinte.

În principiu, Ministerul Economiei și Finanțelor și-a exprimat disponibilitatea de a fi de acord, în numele Guvernului, cu acest amendament, numai că, așa cum a menționat și domnul senator Frunda, din cauza unor impedimente cât se poate de tehnice, noi credem că acest amendament ar trebui să fie respins, din nefericire.

Ne asumăm însă responsabilitatea ca, la data la care reușim să intrăm în posesia informațiilor referitoare la persoanele care ar putea să beneficieze de acești bani, fie să elaborăm un proiect de act normativ sub forma unei ordonanțe de urgență care, ulterior, să fie adoptat de către dumneavoastră prin lege, fie să elaborăm un proiect de lege în acest sens.

Spun acest lucru pentru că banii respectivi sunt trecuți de la CEC la BRD, legea reglementează emisiunea de titluri de stat în favoarea CEC-ului și nici CEC, nici BRD nu ne-au putut furniza informațiile necesare pentru identificarea numărului de persoane, a sumelor și, cu atât mai puțin, a numelor persoanelor care trebuie să beneficieze de acești bani.

Dacă va fi să emitem titluri de stat și pentru aceste persoane, teoretic, dacă urmăm algoritmul acestei legi, ar trebui să le emitem în favoarea BRD-ului, și nu tot a CEC-ului.

Cu tot respectul, cred că admiterea amendamentului, cel puțin în forma aceasta, este imposibilă din punct de vedere tehnic.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei.

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia, cu aceleași argumente, vă solicită să respingeți amendamentul și să păstrați forma inițială a raportului, pentru că, într-adevăr, Ministerul Economiei și Finanțelor a solicitat, în scris, BRD-ului o situație a sumelor transferate, iar BRD, nici până la ora actuală, nu a reușit să o pună la dispoziție.

Dacă, pe viitor, Ministerul Economiei și Finanțelor va putea să intre în posesia unei asemenea liste, așa cum spunea și reprezentantul Guvernului, se va putea elabora un nou act normativ care să despăgubească și persoanele care au transferat banii spre BRD.

În concluzie, respingem amendamentul.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Stimați colegi, potrivit Regulamentului Senatului, inițiatorul poate să-și susțină amendamentul în plen.

Grupurile parlamentare pot să intervină în favoarea acestuia.

În momentul în care am oferit cuvântul reprezentantului Guvernului și celui al comisiei, nu o luăm de la capăt cu amendamentele.

Vă ofer, totuși, cuvântul pentru o intervenție de câte un minut.

Vă rog, domnule senator Terinte Radu.

Domnul Radu Terinte:

Domnule președinte, Vorbesc și în calitate de coautor al amendamentului.

Reprezentantul Guvernului spunea că nu este posibil tehnic.

Este posibil, domnule președinte, pentru simplul motiv că toți cei care au transferat banii de la CEC la BRD - și asta o spun în cunoștință de cauză, pentru că am avut discuții cu aceste persoane - au documente care atestă faptul că au depus acești bani la CEC și i-au transferat la BRD.

Tehnic, toate persoanele care au depus banii la CEC trebuie să se prezinte la CEC, să depună o hârtie în care să figureze numele lor și să ateste cu documente faptul că sunt printre depunători.

Același lucru îl fac și persoanele care au transferat banii la BRD.

Chiar dacă i-au transferat de la CEC la BRD, banii s-au mutat dintr-un buzunar în altul al statului, la momentul respectiv.

Eu sunt convins că, dacă trece ordonanța fără acest amendament, nu vom avea o altă ordonanță în care să fie vizate și aceste persoane, pentru că, dacă BRD nu a dat un răspuns acum, în momentul de față, cât lucrurile sunt fierbinți, nu va da nici pe viitor.

Deci, tehnic, este posibil.

Persoanele se pot prezenta cu documentele în regulă la CEC, documente care să ateste că sunt depunători care și-au transferat banii.

De aceea, vă rog să susțineți acest amendament.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnule senator Constantin Gheorghe, vă rog, microfonul 3.

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Rămân surprins - și este un termen blând - de motivația domnului secretar de stat Cătălin Doică, pe care, de altfel, îl stimez.

Dacă Guvernul nu poate să intre în posesia unei informații cu caracter tehnic, cine își asumă această responsabilitate sau cine poate să intre în posesia unei asemenea informații, care nu este o informație secretă?

Domnule Cătălin Doică, de ce nu apelați la Serviciile Secrete pentru a vă da informații pe care să lucrați? În primul rând, vreau să vă spun că, dacă legea pleacă în forma aceasta, se provoacă o discriminare gravă, în contradicție majoră cu Constituția României.

Sunt două categorii de cetățeni care au făcut același lucru.

Unii primesc, și alții nu primesc.

Nu putem să ne permitem, ca Parlament, să elaborăm o lege care, din start, cu bună știință, să provoace o discriminare și să intre în contradicție cu Constituția, iar promisiunile Guvernului că, atunci când vor depista ei lista și numărul de persoane, vor elabora o ordonanță de urgență care să repare și să facă nu ne satisfac.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Funar. După aceea, încheiem dezbaterile.

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al PRM susține acest amendament.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îi ofer cuvântul domnului senator Frunda, în calitate de inițiator. Vă rog.

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori doar să răspund observațiilor reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Cătălin Doică, și președintelui Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul senator Aron Ioan Popa.

Amândoi au dreptate în legătură cu problemele pe care le-au ridicat, dar noi suntem Camera de reflecție, iar Camera decizională este Camera Deputaților.

Dacă se admite amendamentul meu în cadrul dezbaterilor la comisii speciale și în plen, în general, la Camera Deputaților, Guvernul va avea posibilitatea să emită o ordonanță de urgență și s-o introducă în textul acestei legi.

De asemenea, trebuie modificat articolul cu suma respectivă și cu divizarea acesteia, dar aceasta este o muncă de comisie.

Am înțeles că sunteți de acord...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, în situația în care nu se modifică suma totală, automat aceasta se diminuează.

Domnul Frunda György:

Asta înseamnă că sunt mai mulți oameni și că primesc mai puțini bani, ceea ce nu ar fi corect.

Sunt conștient de acest lucru.

Trebuie mărită suma și incluși cei 1.400 de oameni sau 2.000 de oameni.

Se poate rezolva - este o chestiune de tehnică legislativă - în cadrul comisiei din Camera Deputaților.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și de voință.

Domnul Frunda György:

De voință politică.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnule secretar de stat, microfonul 8.

Domnul Cătălin Doică:

Mulțumesc.

Domnule președinte, Mi-aș permite să mă refer doar la argumentul domnului senator Frunda.

Chiar și dânsul a spus că suma depusă de către aceste persoane la BRD, după mutarea banilor, a fost completată cu încă cel puțin 30.000 de lei.

Este o diferență între persoanele care trebuie să primească bani de la CEC, care, în principiu, se încadrează în limita sumei de 70.000 de lei, și persoanele care ar trebui să primească bani de la BRD, care au ajuns deja la o sumă de 100.000 de lei.

Dacă noi emitem titluri de stat în favoarea CEC-ului, admițând că le emitem și pentru aceste persoane, nu văd cum BRD ar rămâne, după aceea, cu acești bani în cont, CEC-ul fiind cel care dă banii înapoi persoanelor.

Din punctul de vedere al acceptului de principiu al Guvernului, noi am făcut, în continuare, după discuțiile din comisie, eforturi pentru a obține datele de la BRD și de la CEC.

Sigur, nu ne-a dat prin gând să apelăm la Serviciile Secrete, dar o să analizăm posibilitatea.

Pe de altă parte, dacă există posibilitatea și dacă nu există un termen foarte apropiat de adoptare tacită - știu că nu este atributul Guvernului să ceară acest lucru -, poate mai facem presiuni asupra BRD și reușim să rezolvăm problema.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Stimați colegi, potrivit Regulamentului Senatului, este vorba de un amendament respins, înscris în anexa nr. 2, iar eu sunt obligat, în calitate de conducător de ședință, să-l supun votului plenului Senatului.

Ați ascultat observațiile prezentate de domnul secretar de stat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul susținut de domnul senator Frunda.

Vă rog să votați.

Cu 46 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 6 abțineri, amendamentul a fost admis.

În această situație - domnule senator Frunda, vă rog să mă ascultați -, toate amendamentele care se regăsesc în articolele 1 și 2 trebuie înscrise în lege, pentru că a fost o discuție de principiu pe primul amendament și nu are rost să le mai supunem la vot.

Domnule senator Șerban Nicolae, vă rog.

Domnul Șerban Nicolae:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu sunt de acord cu dorința noastră de a asigura o egalitate de tratament, de a-i despăgubi și pe cei care au depus bani la BRD, care există, fără discuție, și au documente.

În momentul în care am admis aceste amendamente, am făcut restul legii, restul ordonanței inaplicabil, pentru că suma totală stabilită pentru despăgubiri rămâne aceeași.

Autorii amendamentului...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, am făcut-o aplicabilă, dar în loc să le dăm o anumită sumă, suma va fi diminuată corespunzător.

Domnul Șerban Nicolae:

Nu, domnule președinte, pentru că și suma care revine fiecărui cetățean este stabilită. În momentul de față însă nu mai ajung banii.

Stimați colegi,

Am rugămintea...

Nu putem să adoptăm o lege într-o Cameră în ideea că până la Camera decizională se vor identifica sumele și datele.

Sunt de acord că, la momentul când vom avea aceste date de la BRD, cu număr de persoane, cu nume, cu suma depusă pentru fiecare, putem să facem un proiect de lege pe această temă.

Altminteri, nici cei care au depus la CEC nu vor primi banii, pentru că nu mai corespunde suma totală cu suma dată fiecăruia pentru despăgubire, și nu-i vom rezolva nici pe cei de la BRD, pentru care nu avem datele necesare de identificare.

De aceea, eu fac un apel la inițiatorii amendamentului să ne spună cum facem mai departe.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, nu vă supărați, plenul Senatului a dat un vot.

Puteați doar - așa am considerat eu - să justificați votul pe care l-ați dat în intervenția dumneavoastră.

În momentul în care votul a fost dat de plen, amendamentul susținut de domnul senator Frunda, bun sau rău, face parte din corpul legii, dacă legea va fi votată.

Vă rog, domnule senator Frunda.

Sper că nu doriți acum să renunțați la amendament.

Domnul Frunda György:

Dacă-mi permiteți să vorbesc într-o limbă străină, voi spune: "Jamais!"

Domnule președinte, vreau să-l lămuresc pe domnul senator Șerban Nicolae.

Cu tot respectul, nu are dreptate și vă spun de ce.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimate coleg...

Domnul Frunda György:

La articolul 2...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator, am discutat în plenul Senatului un amendament care a fost admis.

Acum trebuie să justificăm cum au votat cei 100 de senatori?

Domnul Frunda György:

Nu, dar trebuie să evităm o neînțelegere sau o planare de suspiciuni care nu este corectă.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă supărați, nu aceasta este problema.

Vă rog să-mi spuneți dacă, din punct de vedere procedural, celelalte amendamente care au legătură directă cu primul amendament admis trebuie votate de principiu, să facă parte din corpul legii, și am terminat discuțiile.

Domnul Frunda György:

Eu cred că trebuie votate de principiu.

Este suficient.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Supun votului dumneavoastră toate celelalte amendamente care se găsesc în anexa de amendamente respinse și care fac referire la sumele depuse la BRD, pentru că, altfel, se vor regăsi doar în alineatul (1), și nu în celelalte alineate.

Asta este, așa sunt amendamentele, le avem în față.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Cu 41 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 12 abțineri, amendamentele formulate de domnul senator Frunda, care se regăsesc în anexa nr. 2 cu amendamente respinse, au fost admise de plenul Senatului.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente.

Domnule senator Gheorghe Funar, vă rog, microfonul 2.

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mai avem amendamente la articolul 1 și la articolul 2, din partea unor colegi senatori, precum doamna Verginia Vedinaș, domnul Marius Marinescu, domnul Petre Daea și domnul deputat Adrian Moisoiu, și dorim să le susținem.

Acestea sunt în lista amendamentelor respinse.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La articolul 2 aveți amendamente.

Domnul Gheorghe Funar:

Mergem la articolul 2.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La articolul 1 nu aveți amendamente.

Domnul Gheorghe Funar:

La articolul 2 am propune un alineat (1): actualul articol 2

al inițiatorului să devină alineatul (1), respectiv: "Valoarea totală a despăgubirilor pentru conturile existente la Casa de Economii și Consemnațiuni CEC însumează...".

Deci propunem să se completeze textul inițiatorului cu sintagma "pentru conturile existente la CEC".

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Și cel de-al doilea amendament?

Domnul Gheorghe Funar:

Cel de-al doilea amendament vizează completarea articolului 2 cu un alineat (2), respectiv: "Valoarea totală a despăgubirilor, pentru conturile existente la Banca Română pentru Dezvoltare...".

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Acesta a fost admis.

Domnul Gheorghe Funar:

Rămânem numai cu articolul 2 alineatul (1).

Să se completeze, să se precizeze "pentru conturile existente...".

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De acord să se completeze cu sintagma "pentru conturile existente la CEC".

Supun votului dumneavoastră amendamentul susținut de domnul senator Gheorghe Funar la articolul 2 alineatul (1).

Rog colegii senatori prezenți în sală să voteze.

Având în vedere că și-au exprimat votul circa 40 de senatori, reluăm votul.

Supun votului dumneavoastră amendamentul susținut de domnul senator Funar la articolul 2 alineatul 1.

De altfel, este numai o precizare.

Vă rog să votați.

Amendamentul a fost admis cu 35 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și 15 abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul.

Raportul a fost adoptat de plenul Senatului cu 53 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 7 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu, cu precizarea că legea are caracter ordinar și că Senatul a dezbătut această inițiativă legislativă în calitate de primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

Cu 59 de voturi pentru, un vot împotrivă și 4 abțineri, plenul Senatului a adoptat proiectul de lege așa cum a fost modificat prin amendamentele admise.

Vă consult dacă a venit domnul secretar de stat pentru a susține punctul 9.

Nu. Luăm în dezbatere punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 163/2005 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571 privind Codul fiscal.

Raportoare este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Îl invit pe domnul secretar de stat Cătălin Doică să prezinte expunerea de motive.

Microfonul 8.

Domnul Cătălin Doică:

Domnule președinte,

Guvernul nu susține propunerea legislativă pentru că, deși reglementarea propune ca suma distribuită către beneficiar să fie în limita aceluiași plafon stabilit potrivit prevederilor din Codul fiscal, "Titlul III", mărindu-se numărul posibililor beneficiari, sumele care pot fi dislocate către unul sau altul dintre aceștia vor fi diminuate.

Ca atare, având în vedere și raportul de respingere adoptat de către comisia de specialitate, vă rugăm să nu fiți de acord cu proiectul de act normativ.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte să prezinte raportul.

Aveți cuvântul.

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Această propunere legislativă a fost supusă dezbaterii și, în urma discuțiilor de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, vă propunem un raport de respingere.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Nu sunt intervenții.

Legea are caracter de lege ordinară, Senatul este primă Cameră sesizată, iar raportul comisiei este negativ, de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă rog să votați.

Plenul Senatului a adoptat raportul de respingere întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital cu 45 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 13 abțineri și, pe cale de consecință, a respins propunerea inițiată de domnul deputat Mircia Giurgiu.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571 privind Codul fiscal.

Inițiator este domnul deputat Mircia Giurgiu.

Vă rog, domnule secretar de stat, să precizați punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Cătălin Doică:

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative, în principal, din cauza faptului că această propunere legislativă este discriminatorie, favorizând o categorie de pensionari care reprezintă sub 5% din numărul total de pensionari și, de asemenea, nu o poate susține din cauza impactului bugetar care este, totuși, destul de important, deși inițiativa se adresează unui număr limitat de persoane.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnule președinte Aron Ioan Popa, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital vă supune spre dezbatere și adoptare un raport de respingere, pe considerentele prezentate de domnul secretar de stat.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Nu sunt intervenții.

Raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este de respingere, legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Cu 36 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 17 abțineri, plenul Senatului a adoptat raportul de respingere întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și, pe cale de consecință, a respins propunerea legislativă.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind sprijinirea Bisericii Ortodoxe Române și a celorlalte culte religioase pentru desfășurarea unor acțiuni sociale și umanitare.

Inițiatorii propunerii legislative sunt patru colegi senatori și deputați al căror reprezentant este domnul Gheorghe Funar.

Domnule Gheorghe Funar, vă rog să ocupați locul destinat inițiatorilor unor proiecte de acte normative și să prezentați plenului Senatului propunerea legislativă.

Raportul este întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Aveți cuvântul, domnule senator Gheorghe Funar.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Acum, la începutul Postului Sfintelor Sărbători de Paști, venim în fața dumneavoastră cu o propunere legislativă care, sunt convins, se va bucura de susținerea dumneavoastră, ținând seama și de promisiunile care au fost făcute la întronizarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Voi reveni asupra acestora.

Am propus, împreună cu câțiva colegi, senatori și deputați ai Partidului România Mare, ca în fiecare an, prin Legea bugetului de stat, să se acorde cel puțin 0,5% din produsul intern brut pentru sprijinirea Bisericii Ortodoxe Române și a celorlalte culte religioase, pentru desfășurarea unor acțiuni sociale și umanitare.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte, dacă îmi permiteți...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog.

Domnul Gheorghe Funar:

Aș dori să insist pentru a-i convinge pe colegi, pe doamnele și domnii senatori.

Vreau să le amintesc promisiunile făcute la întronizarea patriarhului.

Președintele României, domnul Traian Băsescu, și primul-ministru...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu sunt prezenți la dezbatere.

Domnul Gheorghe Funar:

Nu sunt prezenți...

...la fel și președintele Senatului au îndemnat Biserica să se implice în prevenirea sărăciei și l-au asigurat pe noul patriarh că îi vor acorda tot sprijinul.

A venit vremea ca de la vorbe să trecem la fapte.

Sper ca Dumnezeu să le dea senatorilor și deputaților gândul cel bun, să facem o bucurie celor din Biserică și, mai ales, celor care vor beneficia de acest sprijin.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Din partea Guvernului, vă rog să prezentați punctul de vedere. Microfonul 8.

Domnul Gigel Sorinel Știrbu - secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor:

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor, Anul trecut, Guvernul României a semnat un protocol de colaborare în domeniul incluziunii sociale atât cu Biserica Ortodoxă Română, cât și cu Biserica Greco-Catolică și cea Romano-Catolică.

În cursul acestui an, se preconizează a fi semnate aceleași protocoale privind incluziunea socială cu celelalte culte recunoscute oficial în România.

În cursul anului 2007, ca și în cursul anilor trecuți, cultele din România au beneficiat de ajutoare financiare din partea Guvernului României pentru asistență socială și pentru repararea și reconstrucția imobilelor de cult.

Luând în calcul și raportul comisiei de specialitate, punctul de vedere al Guvernului este negativ.

Noi vă solicităm să respingeți această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

A fost domnul secretar de stat Gigel Sorinel Știrbu.

Domnule președinte Aron Ioan Popa, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Fac precizarea că la dezbateri am avut în vedere și avizele trimise de celelalte comisii.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități ne-a trimis un aviz negativ.

Am luat în calcul și argumentele de respingere prezentate de Guvern și, cu majoritate de voturi, am hotărât să adoptăm un raport de respingere.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Domnul senator Ion Solcanu, microfonul 3.

Domnul Ion Solcanu:

Stimați colegi,

S-ar putea să șochez pe unii prin poziția mea.

Mi se pare cu totul de neexplicat propunerea colegului Funar.

Deci dumnealui ce propune? Propune să luăm din venitul național o parte, să o dăm bisericilor, cultelor noastre, și cultele respective să dea acea parte, probabil, săracilor.

De ce nu face acest lucru statul prin instituțiile pe care le are? Orice cult, oricare ar fi el, dacă vrea să ajute un nevoiaș, o face din ceea ce reușește să adune biserica respectivă de la enoriași, pe principiul solidarității umane.

Dacă luăm din traista mare a statului - ia, tu, Biserică Ortodoxă, ia, tu, Biserică Catolică, ia, tu, Biserică Adventistă și dă săracului -, zău, mi se pare populist.

Alegerile la biserici s-au făcut.

Pentru cine mai fac campanie electorală? (Rumoare în sală.)

Îl rog pe domnul coleg Funar să nu se supere.

Venim cu lucruri de acestea care dau bine și pentru ierarhi, și pentru preoți, dar nu putem să considerăm bugetul statului un sac fără fund.

E drept că suntem în Postul Mare - poate că sunt unul dintre cei care respectă cultul și Biserica mai mult decât alții -, dar nu cred că în felul acesta putem să-i sprijinim pe cei nevoiași.

Vreau să spun că este o opinie personală, și nu una exprimată în numele Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dar argumentele prezentate de dumneavoastră pot fi reținute de fiecare dintre noi, în raport.

Mulțumesc.

Doamna senator Verginia Vedinaș, microfonul 2.

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Când respecți atât de mult un om, așa cum îl respect eu pe domnul senator Solcanu, vă dați seama că este foarte greu să susții o poziție care este absolut la antipodul celor susținute de Domnia Sa; și pornesc de la niște realități.

Vă spun, în calitate de senator în județul Bihor, că, pe lângă Biserica Ortodoxă Română, sunt și foarte multe culte neoprotestante.

Aș putea să spun că județul Bihor este unul dintre cele mai tolerante județe și din punct de vedere al credințelor religioase.

Nu mi-a fost greu să constat că celelalte culte religioase beneficiază de un suport financiar foarte solid, suport care vine, în primul rând, din exterior, de la diferite culte care se află în afara țării și care încurajează foarte mult dezvoltarea în interiorul României a cultelor pe care le susțin.

Dintr-o asemenea perspectivă, pot să spun, domnule președinte, și sper să mă urmăriți, că Biserica Ortodoxă Română nu beneficiază nici pe departe de o asemenea susținere financiară.

Dacă am putut să constat că Biserica Reformată, Biserica Adventistă etc., datorită fondurilor extraordinare pe care le au, pot să facă tot felul de cămine pentru handicapați și pentru alte categorii defavorizate, Biserica Ortodoxă Română, în schimb - slujită de niște preoți despre care știm foarte bine ce cuantum de salarii au, despre care știm foarte bine ce ajutor primesc, ajutor pe care îl evocă domnul secretar de stat aici și care, de cele mai multe ori, este infim, față de nevoile reale -, nu reușește să facă acest lucru.

Este adevărat că românul ortodox, în buna lui credință și în dragostea față de semeni, face tot ce poate să îi ajute, dar acest "tot ce poate" nu este suficient.

Vedeți, noi nu suntem o țară în care să avem o religie de stat, o țară în care Biserica Ortodoxă Română să fie declarată Biserică de stat, cum este, de pildă, declarată în Grecia, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să pornim de la realitatea că Biserica Ortodoxă Română este majoritară, având peste 90% sau 95% din totalul credincioșilor. Și atunci, mă întreb retoric, firește: nu este nevoie ca statul să sprijine această Biserică, această Biserică majoritară, ultramajoritară - dacă îmi îngăduiți această sintagmă, puțin pleonastică -, pentru a desfășura activități prin care să și-i apropie pe enoriași, prin care să vină în sprijinul acestora? De aceea, nici pe departe nu mi se pare că inițiativa colegului nostru este o inițiativă populistă.

Este o inițiativă necesară, este o inițiativă de care preoții ortodocși au nevoie și este o inițiativă pe care, sper din tot sufletul, să o încurajați și să o susțineți și dumneavoastră.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții, declar închise dezbaterile generale.

Dau cuvântul domnului senator Gheorghe Funar în calitate de inițiator.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dacă-mi permiteți un scurt drept la replică, fiindcă mi-a fost pomenit numele de către distinsul nostru coleg, domnul senator Solcanu.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnule senator. Sigur.

Domnul Gheorghe Funar:

Și pe mine m-a surprins intervenția dânsului, știindu-l un om foarte credincios, dar, probabil că, din diverse motive, nu a avut timp să citească scurta expunere de motive și sunt nevoit să răspund celor relatate de dânsul, făcând afirmația cunoscută de către toți cei prezenți, că Biserica se bucură de cea mai mare încredere în rândul populației României.

De aceea inițiatorii au propus ca aceste ajutoare sociale și umanitare acordate sinistraților în caz de inundații - așa cum au fost în anii precedenți - să fie date prin Biserică, nu prin alte autorități ale statului român, care s-au dovedit a fi un administrator mai puțin bun decât Biserica.

Bisericile au realizat programe pentru așezăminte sociale.

Toate programele trebuie încurajate și susținute financiar.

Am studiat cu atenție Programul de guvernare și noi, inițiatorii, am venit în sprijinul materializării propunerii referitoare la protecția socială din Programul de guvernare.

Președintele României, primul-ministru, președintele Senatului României au promis Patriarhului sprijin în acest domeniu, deci propunerea noastră nu a fost legată de niciun fel de alegeri din cadrul Bisericii Ortodoxe Române sau al altor biserici, nu ne-a interesat acest lucru, ci fondul problemei.

Prin intermediul Bisericilor, al cultelor, s-au asigurat bani din bugetul statului ca să fie susținute aceste acțiuni sociale și umanitare.

Aceasta a fost ideea noastă și, în încheiere, permiteți-mi, domnule președinte, să subliniez - contrar a ceea ce susținea reprezentantul Guvernului - faptul că legea este importantă și trebuie respectată, nu protocoalele.

Protocoalele sunt sau nu sunt respectate, legea este adoptată de Parlamentul și este obligatorie pentru părți.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, potrivit Regulamentului Senatului și având în vedere raportul de respingere al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, voi supune votului dumneavoastră propunerea legislativă, cu precizarea că Senatul este prima Cameră sesizată, iar legea are caracter de lege ordinară.

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra raportului negativ al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Rog colegii prezenți în sală să voteze într-un sens sau altul.

Reluăm votul.

Suntem peste 70 de colegi în sală.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă rog să votați.

Cu 36 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 13 abțineri, raportul negativ întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a fost aprobat de plenul Senatului și, pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

Listă pentru grupurile parlamentare.

S-a întors domnul secretar de stat ca să susțină proiectul de lege de la punctul 9 din ordinea de zi? Nu.

Vom lua în dezbatere punctul 14 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției.

Doamna secretar de stat Kibedi este prezentă.

Doamna vicepreședinte, președinte și persoană desemnată a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru a prezenta raportul suplimentar și aproape ministru al justiției este prezentă.

Doamna senator ar fi trebuit să stea în stânga, că atunci putea cumula toate aceste funcții sau calități.

Vă ofer cuvântul, sigur, nu pentru a ne povesti despre cele trei chestiuni, ci pentru a ne prezenta raportul suplimentar.

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum cunoașteți, plenul Senatului a sesizat Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru a prezenta un raport suplimentar.

În ședința din 4 martie 2008, comisia s-a întrunit și a luat în dezbatere amendamentele formulate de colegii senatori, de Consiliul Superior al Magistraturii, amendamente însușite de colegii senatori, și a adoptat un raport suplimentar de admitere cu amendamentele cuprinse în anexa nr. 1, anexă care face parte integrantă din prezentul raport și care înlocuiește anexa nr. 1 din raportul inițial.

De asemenea, raportul suplimentar vă sesizează în legătură cu o serie de amendamente respinse, pe care le puteți găsi în anexa nr. 2.

A fost o conlucrare între toate grupurile politice, Guvernul fiind reprezentat de ministrul justiției.

Ca atare, vă supunem spre dezbatere și adoptare un raport suplimentar de admitere cu amendamente, alături de proiectul de lege.

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice, în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituție.

Doresc să fac precizarea că Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

O invit pe doamna secretar de stat Kibedi Katalin să prezinte punctul de vedere al Guvernului, sigur, suplimentar, pentru că suntem în continuarea dezbaterilor și nu o luăm de la capăt.

Doamna Kibedi Katalin Barbara - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat,

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este, într-adevăr, așa cum s-a subliniat, rezultatul unei conlucrări între toți cei care au fost interesați în a aduce acele amendamente legilor privind sistemul justiției, care s-au dovedit absolut necesare pentru buna funcționare și aplicare în practică fără probleme.

Aș semnala plenului Senatului o singură problemă, pe care eu o apreciez ca fiind o eroare materială; mă refer la amendamentul de la art. 82 alin. (2), care aparține domnilor senatori Eckstein Kovács Péter, Gavrilă Vasilescu și Ioan Chelaru. (Discuții.)

Intenția domnilor senatori a fost de a lărgi categoria de personal care beneficiază de pensia de serviciu în condițiile acestui articol, incluzându-se în această categorie judecătorii, procurorii financiari și consilierii de conturi de la Colegiul Jurisdicțional din cadrul Curții de Conturi, însă, dacă veți citi acest text, veți observa că sintagma de la final nu mai reiterează aceste trei categorii de personal pentru recunoașterea la calculul vechimii în muncă a perioadelor în care au funcționat exact ca judecători, procurori financiari și consilieri de conturi.

Or, eu cred că este o omisiune vădită, fiindcă altfel nu s-ar mai justifica motivația pentru care a fost făcut acest amendament, dacă nu le recunoaștem acea vechime de până la 10 ani în aceste funcții.

De aceea, apreciind că este o evidentă eroare materială în sensul unei omisiuni, ar trebui... (Rumoare, discuții.)

Aveți sintagma de la final, care stabilește ce perioade se iau în considerare la calculul vechimii.

Sunt înșirate vechimea în funcția de consilier juridic... de..., dar, dacă nu trecem și vechimea cât au funcționat ca judecători, procurori financiari și consilieri de conturi, ar însemna ca cei 10 ani de fapt să nu fie recunoscuți la calculul vechimii, și atunci intenția dumneavoastră de a include i-ar priva de drepturi, pentru că la totalizarea de 25 de ani această perioadă dispare.

Acești ani ar trebui nominalizați expres, pentru ca această perioadă să se ia în considerare la calculul vechimii.

Este vorba despre ultima sintagmă de la art. 82 alin. (2).

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Unde, în ce zonă?

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Art. 82 alin. (2) în raport era la punctul 9, adică în anexa cu amendamente admise.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Eu vă reamintesc, doamna secretar de stat, că, practic, această discuție s-a purtat inclusiv în comisie.

Atunci ați făcut precizarea că, dacă nu se reia, se va pierde vechimea.

Cred că este doar o scăpare din partea noastră în momentul în care am redactat raportul.

Să o ascultăm și pe doamna Norica Nicolai, vicepreședinte al Senatului.

Doamna Norica Nicolai:

Da, domnule președinte, fără îndoială că este o omisiune materială, pentru că, în plenul comisiei, noi am luat în dezbatere acest proiect.

Este nevoie, pentru claritatea textului, să prevedem expres această categorie profesională.

Există o altă chestiune: trebuie să prevedem expres pentru această categorie profesională vechimea de 10 ani, pentru că vechimea inițială de 25 de ani, care constituie obiectul primei teze a textului de lege, nu le poate fi aplicabilă.

Toți știm că instituția Curtea de Conturi a fost înființată după 1990.

Deci, dacă plenul acceptă, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări va face această rectificare cuvenită.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ea este obligatorie, pentru că vin în contradicție cele două texte.

Doamna Norica Nicolai:

Este obligatorie, categoric, și noi suntem de acord cu această poziție.

Practic, este o omisiune materială, așa cum subliniam inițial.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este o omisiune materială la art. 82 alin. (2).

Doamna Norica Nicolai:

Art. 82 alin. (2).

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cu adăugarea sintagmei respective.

Doamna Norica Nicolai:

Da.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, vă rog să continuăm dezbaterile, dar rugămintea este să nu mai reluăm de la momentul zero, ci să discutăm chestiunile pentru care plenul a reînvestit, practic, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări cu un raport suplimentar.

Domnul senator Eckstein Kovács Péter, apoi domnul senator Alexandru Athanasiu.

Rugămintea ar fi ca fiecare vorbitor să prezinte și punctul de vedere al grupurilor parlamentare, fiindcă ne găsim în prezența unei legi organice.

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Grupul parlamentar al UDMR va vota în această formă proiectul de lege, care este deosebit de important și în privința condițiilor incluse în raportul de care vom beneficia în luna iulie.

În opinia mea, se rezolvă o problemă destul de spinoasă.

În raportul preliminar ni s-a imputat că accederea în magistratură nu are principii clare.

Noi am discutat și cu ministerul și, mai ales, cu președintele Consiliului Superior al Magistraturii și veți vedea că, în cuprinsul raportului, este o prevedere prin care Consiliul Superior al Magistraturii s-a obligat ca, în 30 de zile de la adoptarea legii, să stabilească un set de criterii unitare la accederea în magistratură.

Ca atare, cred că această critică adusă nouă nu mai este îndreptățită sau nu va mai fi îndreptățită.

Colegul meu, domnul senator Athanasiu, cred că va avea o intervenție la același amendament pe care l-am făcut împreună cu senatorul Vasilescu și declar de pe acum că sunt de acord cu punctul dumnealui de vedere.

Omisiunea este, într-adevăr, materială și, ca inițiator, sunt de acord să o corectăm.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Alexandru Athanasiu, Grupul parlamentar al PSD.

Rog colegii din celelalte grupuri să se pregătească să intervină la microfon, cel puțin cu precizarea poziției grupului respectiv față de lege.

Din sală: Nu este cazul.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este cazul, ca să știu eu cum se adună boabele și ce să supun votului.

Nu-mi spuneți mie că nu e cazul.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, mă alătur celor spuse de reprezentantul Guvernului, de doamna Norica Nicolai, în tripla sa calitate, de ceea ce spunea colegul Eckstein Kovács și mai adaug un lucru.

Este bine că acest raport suplimentar a fost supus analizei comisiei, pentru că el, într-adevăr, ameliorează conținutul inițial al proiectului și ameliorează chiar și conținutul raportului inițial, în sensul că elimină o serie de discriminări privind exercitarea unor drepturi pentru mai multe categorii de personal asimilate judecătorilor și procurorilor.

Nu am mai avut ocazia, dar mă bucur că s-a acceptat eliminarea acelei discriminării și pentru personalul cu studii și atribuții în domeniul informaticii în raport cu instanța la care lucrau.

Era un amendament al domnului senator Alexandru Pereș, pe care l-am susținut și eu.

Domnule vicepreședinte și președinte de ședință, Am o singură rugăminte și precizare.

Susțin acest raport în nume personal, dar și în numele grupului, pentru că în comisie a fost reprezentat și Grupul parlamentar al PSD și și-a dat acceptul la acest nou conținut al raportului.

La art. 82 alin. (2), numărul curent 9, finalul textului să fie eliminat, pentru că acolo se face o echivalare a funcției de judecător cu alte funcții, ceea ce este corect, este în spiritul reglementării, dar discriminarea din finalul textului este inadmisibilă, pentru că a pune la calculul vechimii valorificarea doar a 10 ani pentru cei care au fost în alte funcții juridice nu este corect și nu este în spiritul ansamblului textului propus de comisie.

Rugămintea mea este ca finalul textului să fie format din acea enumerare, într-adevăr, completată în mod corect și cu acele două categorii de personal de la Curtea de Conturi, fără a mai limita la cei zece ani. Și aici vreau să explic teoretic de ce se impune această soluție.

Pentru că în momentul în care eu recunosc ca vechimi asimilate în specialitate juridică toate activitățile enumerate, evident, limitativ, în raport, nu este normal să apară aceste discriminări în raport cu momentul în care se deschide dreptul la pensie.

Ori nu recunosc deloc, deci accept numai judecătorii și procurorii care au funcționat ca atare, ori, dacă, în mod rațional, procedăm cum s-a procedat și echivalez cu alte funcții de specialitate juridică, principiul nediscriminării duce la deschiderea dreptului la pensii în toate condițiile, pentru toți, în aceeași măsură și fără niciun fel de discriminare.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

O invit pe reprezentanta Grupului parlamentar al PNL, doamna vicepreședinte Norica Nicolai, să prezinte poziția grupului.

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, nu pot vota în triplă calitate, deci nu am dreptul la trei voturi, dar acest proiect de lege, care, în opinia mea, este un proiect de lege upgradat în spiritul necesităților care au fost reclamate în Raportul Comisiei Europene, este o creație colectivă a senatorilor din toate grupurile politice.

Am dorit să subliniez acest lucru, pentru că am dorit să subliniez o anume incoerență a proiectului legislativ cu care am fost sesizați, faptul că s-a depus o muncă juridică profesională, cu bună-credință și în respectul soluțiilor de îmbunătățire a activității justiției pe care ni le reclama Uniunea Europeană.

Însă nu pot să nu fac o precizare, și anume că raportul precedent, raportul interimar prezentat de Comisia Europeană, era unul care avea un context de incoerență, pentru că legea era foarte clară din acest punct de vedere, nu ne aflam într-o procedură ad-hoc de selectare a resurselor umane în magistratură, însă acum, prin modificările aduse de amendamentele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, acest lucru este foarte clar.

Ca atare, Grupul parlamentar al PNL va susține acest proiect de lege.

Doresc să precizez, în calitate de președinte de comisie, că îmi însușesc observația făcută de domnul senator Athanasiu.

Nu putem introduce niciun element de discriminare într-o lege care vizează statutul juridic al magistraților.

Este o chestiune care nu vizează însă, ca aplicare ulterioară, competența Ministerului Justiției.

Regimul nediscriminator în materie de vechime în muncă și, cu siguranță, pensie este un regim general.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, doamna vicepreședinte.

Grupul parlamentar al PRM, doamna senator Verginia Vedinaș. Microfonul 2.

Doamna Verginia Vedinaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu voi relua argumentele aduse.

A fost, într-adevăr, o muncă laborioasă, dusă cu profesionalism și bună-credință și a ieșit o reglementare care satisface nu numai nevoile interne, dar răspunde și unor exigențe care ne sunt puse la nivel european.

Dincolo de aceste aspecte, într-adevăr, legea reușește, în mare parte, să elimine obiecțiile de discriminare pe care le conținea proiectul în forma inițială, însă nu în totalitate. Și mă refer la art. 33 alin. (7) care, într-un amendament adoptat inițial de comisia noastră, a avut o anumită formă.

Ulterior, apare la amendamente respinse, tocmai pentru că proiectul de lege s-a reluat de mai multe ori în dezbatere și soluția finală este cea care se regăsește în mapele dumneavoastră.

Voi reveni cu explicații atunci când va fi momentul.

Grupul nostru parlamentar va susține acest proiect de lege de aprobare a ordonanței.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al PC.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, o să fiu foarte scurt.

Grupul parlamentar este de acord cu adoptarea acestui proiect de act normativ cu amendamentele și cu tot ceea ce s-a lucrat în comisii.

Colegii mei din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au subliniat munca laborioasă care a fost dusă în comisie, în prezența și cu aportul reprezentanților Ministerului Justiției, ai Curții de Conturi, ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Deci, într-adevăr, a fost o muncă de echipă și aș vrea ca, prin votul dumneavoastră, să confirmați, de fapt, și munca depusă în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Reglementările adoptate sunt în concordanță și cu ceea ce nevoile țării o cer și o impun, și cu reglementările care vin, dar și cu observațiile care s-au făcut din partea europeană.

Eu cred - de data aceasta îmi exprim punctul de vedere personal - că s-a făcut un lucru bun, un lucru chiar foarte bun și, ca orice lucru bun și foarte bun, poate fi și perfectibil, dar nu acum.

E bine așa cum l-a hotărât și așa cum v-am prezentat raportul.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Bănuiesc că este atât de bun încât n-o să-l mai trimită o dată la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări ca să-l mai lucrăm.

Grupul parlamentar al PD-L dacă dorește să intervină? Nu?

Dar susține proiectul de lege? Nu susține. (Intervenție neinteligibilă din sală.)

Nu știți foarte exact despre ce e vorba.

Din partea Grupului parlamentar al PSD a solicitat cuvântul domnul senator Chelaru, membru al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Vă rog.

Domnul Ioan Chelaru:

Domnule președinte,

Nu vorbesc în calitate de reprezentant al grupului, pentru că a vorbit domnul profesor Athanasiu, vorbesc în calitate de coautor al articolului a cărui modificare s-a cerut, pe bună dreptate - art. 82 alin. (2) - și sunt de acord cu propunerea făcută de eliminare a textului "fără ca acestea să poată fi mai mari de 10 ani".

Spun acest lucru acum, pentru că, fiind amendamente admise, probabil că le veți supune la vot o singură dată pe toate.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, nu...

Rezolvăm gospodărește, așa, să înțeleagă toată lumea.

În primul rând, o întreb pe doamna secretar de stat dacă este de acord cu această observație la un amendament trecut în anexa 1, în sensul eliminării textului după virgulă, după jurisconsult, în partea finală: "fără ca acestea să poată fi mai mari de 10 ani", pentru a nu face diferență și a lua în calcul toată perioada.

Vă rog, microfonul 9.

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat,

Pensiile ocupaționale întotdeauna au ridicat probleme, nu numai în legislația internă, ci și în legislațiile altor state, întrucât ele se bucură de avantaje net superioare și sub aspectul cuantumului față de alte categorii de pensionari, și sub aspectul altor categorii de pensii.

Or, în măsura în care ele totuși sunt acceptate, se justifică numai dacă au argumentele pentru ca cineva să se poată pensiona, pentru că este vorba de articolul care permite pensionarea anticipată, respectiv înainte de împlinirea vârstei de pensionare fixată prin prezenta ordonanță supusă aprobării, la vârsta de 60 de ani.

Or, în măsura în care pensia ocupațională în cadrul sistemului de justiție a fost justificată pentru judecători și procurori, ținând seama nu numai de faptul că desfășoară o activitate în cadrul unei puteri judecătorești, dar și de apăsarea deciziilor pe care le au, de responsabilitatea pe care o au în înfăptuirea actului de justiție...

Și atunci întrebarea este: dacă înlăturăm până și această condiție de 10 ani, s-ar putea ca oricine intră în magistratură...

Putem să vă dăm exemple concrete - și Consiliul Superior al Magistraturii a confirmat acest lucru -

de persoane care au venit, au intrat în magistratură, de pildă, de pe poziția de avocat, au stat o săptămână, exact pentru a-și face cererea pentru pensie de serviciu și au ieșit la pensie din această funcție.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dar acum introducem o condiție.

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Or, noi dorim să înlăturăm acest risc.

Cu privire la acea condiție, noi nu putem fi de acord, pe considerentele pentru care se acordă această pensionare, subliniez încă o dată, anticipată, și nu la vârsta de pensionare.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

În legătură cu celelalte amendamente admise, aveți observații, doamna secretar de stat?

Mă refer la toate celelalte amendamente din anexa 1.

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Nu. Am susținut raportul, așa cum a fost adoptat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bun. Mulțumesc.

O consult pe doamna vicepreședinte dacă, suplimentar, dorește să se pronunțe în legătură cu amendamentele existente în anexa 1.

În numele comisiei, dacă doriți, desigur.

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Comisia a adoptat cu o largă majoritate sau în unanimitate acest amendament.

În legătură cu poziția Guvernului, fără îndoială că suntem în prezența unui sistem de pensii ocupaționale, fără îndoială că putem să admitem că au existat și astfel de cazuri, dar, din punctul meu de vedere, cred că trebuie să prevaleze principiul nediscriminării și există modalități concrete prin legea care vizează regimul pensiilor ocupaționale de a preveni astfel de situații în care, profitând de un text de lege, se preconstituie o vechime în muncă în baza prevederilor prezentei legi.

Există această posibilitate de prevenire a tipului de comportament invocat de doamna secretar de stat în Legea cu privire la regimul pensiilor ocupaționale pentru magistrați.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dar pe viitor nu mai este posibil, pentru că am introdus acel termen de 10 ani de zile în care trebuie să funcționeze un magistrat.

Doamna Norica Nicolai:

Termenul este introdus, este o funcțiune prealabilă, în opinia mea, și, teoretic, ar exclude această posibilitate de abuz.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Regulamentul ne obligă să ne pronunțăm prin vot asupra unui amendament admis.

Sunt amendamente admise la comisie.

Acest amendament se găsește în anexa 1, la numărul curent 9, și vizează art. 82 alin. (2).

Inițiatorii amendamentului îl restrâng, în sensul excluderii părții finale. (Discuții în sală.)

Vă rog să mă ascultați, pentru că, altfel, veți vota greșit.

Îi invit pe cei care nu sunt senatori să părăsească sala. Invit colegii senatori să-și ocupe locurile. Să așteptăm totuși să termine și colegii de vorbit.

Voi supune votului dumneavoastră - deci pozitiv - amendamentul restrâns, formulat de colegii senatori, în sensul că el nu mai conține partea finală, respectiv: "fără ca acestea să poată fi mai mari de 10 ani".

Deci supun votului dumneavoastră amendamentul restrâns, formulat de senatorii inițiatori, dar neacceptat de reprezentantul Ministerului Justiției.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Doamna Verginia Vedinaș (din sală):

Nu am înțeles...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu este vina mea, să știți.

Deci, cu 67 de voturi pentru și 3 voturi împotrivă, amendamentul este acceptat așa cum a fost dezbătut în plenul Senatului, în urma intervenției domnului senator Alexandru Athanasiu.

A doua chestiune pe care o avem de rezolvat.

În anexa 2 sunt mai multe amendamente respinse.

Îi consult pe inițiatori, începând cu punctul 1, dacă doresc să le susțină.

Punctul 1, amendament formulat de doamna senator Verginia Vedinaș și de doamna senator Norica Nicolai.

Vă rog, microfonul 2.

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Împreună cu doamna senator Norica Nicolai, susținem în continuare acest amendament.

Informăm plenul Senatului că, inițial, el a fost acceptat și în comisie, dar a fost respins în urma repunerii în discuție a legii.

Noi îl susținem în continuare și considerăm că este legitim și că, de fapt, respingerea lui ar însemna perpetuarea unei stări de discriminare, la care ne-am referit aici în legătură cu opțiunea noastră ca legea să nu mai conțină astfel de situații.

Dragi colegi,

În forma inițială, legea recunoaște numai posibilitatea, pentru cei care au îndeplinit funcțiile de magistrați, asistenți la Înalta Curte de Casație și Justiție o perioadă de 10 ani, precum și pentru avocați care, de asemenea, au 10 ani, de a fi numiți fără concurs la judecătorii și parchete care funcționează pe lângă acestea.

Pe considerentul că nicio rațiune din lume nu îngăduie ca de un asemenea beneficiu al legii să se bucure, să se poată prevala numai o categorie de profesioniști în domeniul juridic, noi am adăugat "avocații".

De altfel, acestea sunt niște discuții care au avut loc și la nivel european și ni se pare corect ca, pe lângă avocați, de dreptul respectiv să beneficieze și alte categorii profesionale, respectiv consilierii juridici, notarii și profesorii universitari de specialitate juridică.

Să mă ierte Dumnezeu, dar vorbesc, în primul rând, în numele profesorilor universitari de specialitate juridică și, când spun profesori, mă refer la oameni care au acest grad didactic - grad didactic despre care știți că este obținut după ce ai urcat o veritabilă Golgotă - și nu mi se pare normal ca pentru un avocat obișnuit să recunoști o asemenea posibilitate, iar pentru un cadru didactic universitar să nu o recunoști.

Pe aceste considerente, repunem în discuție amendamentul și vă rugăm să ne susțineți, rugând-o și pe colega Nicolai să mai adauge alte lucruri suplimentare.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Nu sunt de acord cu o singură afirmație, aceea că ar exista mari diferențe între avocații obișnuiți și celelalte categorii menționate de dumneavoastră.

O invit la microfon pe doamna senator Norica Nicolai, și în calitate de inițiator.

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Fără îndoială, principiul nediscriminării trebuie să opereze în toate situațiile prevăzute de lege.

Logica ne spune că genul proxim al acestei profesii care face eligibile persoanele pentru a îndeplini calitatea de magistrat este acela de jurist.

Diferența specifică ține de tipurile de activități prin care se administrează justiția: judecător, procuror, avocat, notar, consilier juridic.

Toate acestea sunt profesii care concură în mod egal la administrarea justiției.

De aceea noi susțineam, și eu susțin, în special, consilierii juridici și notarii.

În ceea ce privește profesorii universitari, sigur că le datorăm competențele profesionale, pentru că prima condiție este să fii absolvent al unei instituții de specialitate.

Nu cred că pot fi asimilați cu aceste categorii de persoane pentru că ei nu au desfășurat nicio clipă o activitate care să concure la realizarea actului de justiție.

Ar fi o extindere care nu ar fi justificată și nu ar fi nici în spiritul acestei legi care reglementează clar etapele care trebuie parcurse în această profesie.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Vă mulțumesc.

Vă reamintesc că săptămâna trecută am mai purtat o astfel de discuție, la o altă lege care îi viza pe notari, și anume intrarea în profesie fără examen.

Domnul senator György Frunda.

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu o să vă spun multe noutăți, pentru că am același principiu pe care l-am avut și acum o săptămână.

Vreau însă să lămurim anumite lucruri.

Așa cum arată și raportul de țară, ne-a arătat și plenul prin Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii, la nivelul anului trecut, din 4.469 de posturi de judecători lipseau 428, dintre 106 posturi de conducere, adică aproximativ 10%.

La procurori, situația era aproximativ similară.

Din 2.784 de procurori era o lipsă de 604, dintre 120 posturi de conducere.

Deci, o situație mai rea.

Cunoscând diagnosticul bolii, trebuie să aplicăm tratamentul.

Dacă un absolvent de facultate de drept are posibilitatea alegerii plajei profesionale pe care o dorește, magistrat, respectiv judecător, procuror, avocat, consilier juridic sau poate să intre în învățământ, suntem într-o absolută egalitate și fiecare poate să-și aleagă profesia pe care o dorește.

După 10 ani de activitate, situația se schimbă.

Avem o parte dintre juriști care cunosc sala de judecată, cunosc dezbaterea, cunosc construcția unei sentințe judecătorești și a unei hotărâri judecătorești, chiar dacă nu sunt judecători - mă gândesc la avocați - și sunt alții care au devenit notari, de exemplu, care, după ce își înființează biroul notarial, nu se mai întâlnesc în instanța de judecată, nu simt pulsul instanței de judecată.

La fel și profesorii universitari, față de care am un mare respect și o mare recunoștință.

Fără ei nu putem deveni buni absolvenți ai facultăților, dar a scoate un profesor universitar din mediul lui academic, unde predă și face analiza legilor, construiește doctrina judiciară, și a-l pune într-o sală de judecată sau, cu atât mai mult, să conducă un complet de judecată, înseamnă a-i crea un disconfort profesional profund.

Sunt puțini profesori universitari care sunt și avocați, pe care îi cunosc și care în această calitate ar putea accede la funcția de judecător, dar a scoate un teoretician și a-l introduce să rezolve acolo unde am un hiatus, o lipsă profesională, să conducă ședințe - și aici nu vorbesc de judecătorii de mici orașe, ci vorbesc despre cei din tribunale, curți de apel, deci acolo unde trebuie să ai o experiență -, mi se pare că nu rezolvăm problema, ci, din contra, problema o acutizăm.

Situația este la fel și pentru notari, și pentru consilierii juridici.

Din experiența noastră rezultă că această categorie, consilierii juridici, rezolvă, în primul rând, problemele societăților pe care le au.

Rar, ei vin și în instanțe.

Uneori, vin.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să restrângeți argumentația...

Domnul Frunda György:

Bun. Rămân la profesorii universitari și la notari...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, nu... Vă ascult...

Domnul Frunda György:

Deci, pentru aceste motive, eu sunt împotriva acestui amendament care nu rezolvă problema supusă discuției.

Vă mulțumesc pentru atenție și, dacă îmi permiteți, pentru stenogramă, încă o frază, care să fie un semnal pentru Consiliul Superior al Magistraturii.

S-a discutat aici, în raportul de țară și la dezbaterile generale, problema instanțelor.

Dacă îmi permiteți, domnule președinte, există două puncte de vedere:

Un punct de vedere ar fi să restrângem numărul instanțelor mici și să facem doar judecătorii mai mari, mai puternice sau al doilea punct, pe care îl susțin și eu, să fie mai multe instanțe mici în care să ducem judecata aproape de oameni.

De ce? Foarte simplu.

Cele mai multe cauze sunt cauze mici, de grănițuire, de divorțuri, furturi mici, pe care judecătoriile le pot rezolva.

Dacă aceste judecătorii vor funcționa cu trei-patru sute de cauze, până în cinci sute de cauze, anual, care vor fi dispersate pe tot teritoriul țării, la judecătoriile mari, la tribunale și la curțile de apel, numărul cauzelor va scădea, și aceasta, împreună cu numărul creșterii judecătorilor, va duce la o eficientizare a muncii, astfel încât un judecător să nu aibă mai mult de 10-15 cauze într-o zi de judecată, așa cum este într-o țară medie a Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

O invit la microfon pe doamna senator Rodica Stănoiu. Vă rog, aveți cuvântul, doamna senator.

Doamna Mihaela Rodica Stănoiu:

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Nu aș fi vrut să iau cuvântul, pentru că nu vreau să fie în niciun caz o pledoarie pro domo.

Aș vrea însă să fac o precizare, pentru că antevorbitorul meu a arătat acest sfânt dispreț pe care nu pot să-l accept, într-un fel, al practicianului față de teoretician,.

Din experiența mea de peste 40 de ani în cercetare și foarte mulți ani în învățământ, dar și dintr-o experiență personală a familiei mele, aș veni cu reversul acestui lucru, supărându-i pe practicieni.

Din experiența Institutului de Cercetări Juridice, s-a dovedit că toți colegii mei, după ani de zile de muncă în cercetare sau în învățământ, care au intrat în practică, după circa șase luni de zile erau vârfuri în profesie.

Nu pot să spun același lucru despre practicienii care au venit să facă cercetare.

Unii dintre ei, după ani buni, au reușit să fie cercetători, iar alții niciodată.

Cu ceea ce v-am spus acum, într-un fel sau altul, v-am explicat că a face asemenea diferențieri este, după părerea mea, cum să spun, incorect.

Vă mulțumesc.

Doamna Verginia Vedinaș (din sală):

Permiteți, domnule președinte...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, doamna senator, așa nu terminăm nicio lege...

într-o zi întreagă...

Vă rog, toată discuția este dacă acele trei categorii, adăugate suplimentar, să intre în profesie fără examen.

Nu este altă discuție.

Vă rog, aveți cuvântul.

Doamna Verginia Vedinaș:

Vreau să vă spun că avem judecător la Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg pe doamna Camelia Toader, colega noastră, profesoară, care a ajuns judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție și după aceea la Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg, reușind să iasă învingătoare dintr-o selecție foarte dificilă.

La Înalta Curte de Casație și Justiție, vă dau un exemplu, doamna Brândușa Ștefănescu, precum și alți profesori universitari care au intrat direct din învățământ și au ajuns printre vârfurile magistraturii.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

O invit pe doamna secretar de stat să expună punctul de vedere în legătură cu acest amendament de la articolul 33 alineatul (7).

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Soluția care se bazează pe interviu și care a fost...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, vă rog să faceți liniște în sală...

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Soluția de interviu, care a fost criticată și de Comisia Europeană, trebuie pusă în discuția legiuitorului sub următorul aspect.

În momentul în care legiuitorul a decis ca în România să funcționeze un Institut Național al Magistraturii, argumentele pentru care s-a înființat au fost următoarele:

putem fi toți foarte buni juriști și să ne desfășurăm activități mai mult decât apreciate în diversele situații pe care ni le oferă paleta largă a profesiei de jurist, dar ceea ce este important și diferențiază judecătorul și procurorul de celelalte categorii de juriști este tocmai problema nu numai a interpretării corecte a legislației, dar și a posibilității evaluării juste a probelor.

În această situație ajung cei care parcurg anumite etape, fie că o fac prin Institutul Național al Magistraturii sau, așa cum s-a mai întâmplat, obligatoriu, după o perioadă de stagiu în care se verifică aceste aptitudini de aplicare corectă a legii și de evaluare a probelor.

Astfel, ceea ce este insuficient într-un interviu care oferă intrarea directă...

Am reținut foarte exact argumentul doamnei senator Rodica Stănoiu cu privire la foarte buni teoreticieni care, după circa șase luni, au ajuns foarte buni practicieni, ceea ce înseamnă că și în situația acestor persoane este necesar un stagiu.

De aceea, interviul cu intrarea directă se rezumase inițial doar la foști judecători și procurori, pentru că ei au trecut prin acest filtru, dar, atunci, ar trebui ca interviul acesta să fie întregit, tot în această situație, de o perioadă de stagiu în care nu ai deplinătatea competențelor, ci așa cum erau judecătorii și procurori stagiari care aveau competențe rezumate la cauze simple, și după un examen de definitivare pe post să demonstreze, într-adevăr, că vor fi buni judecători sau procurori.

De aceea, noi nu am fost de acord cu lărgirea acestei palete, pentru că apreciem că va fi un experiment.

Unii se vor dovedi a fi buni, alții nu, și, la ora actuală, nu știm dacă ne permitem luxul de a face experimente, tocmai pentru că s-a identificat și de către domnul senator Frunda situația de disperare care este în justiție prin aceste posturi vacante.

De aceea, Consiliul Superior al Magistraturii a oferit alte soluții, care vor fi discutate și definitivate, pentru a asigura ocuparea posturilor vacante de către persoane care vor face actul de justiție.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, toată disputa la acest articol 33 alineatul (7) este legată de faptul dacă primirea în rândul magistraților a consilierilor juridici, notarilor și profesorilor universitari de specialitate juridică să se facă sau nu prin examen.

Sunt obligat, potrivit Regulamentului Senatului, să supun votului dumneavoastră amendamentul existent în anexa nr. 2

la raport, la punctul 1, iar în situația în care veți vota "Da", votați în favoarea amendamentului, deci primirea în profesie fără examen, dacă veți vota "Nu", va rămâne textul inițial.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Vă rog să votați.

Constat că 63 de colegi s-au pronunțat prin vot.

Vă rog să verificați cvorumul.

Invit colegii senatori în sală.

Suntem în impas și avem nevoie de ajutorul dumneavoastră.

Stimați colegi, Am să resupun votului dumneavoastră acest amendament. 71 de colegi sunt prezenți.

Deci dacă veți vota "Da", votați în favoarea amendamentului, dacă votați "Nu", votați împotriva amendamentului și pentru textul care există în ordonanță.

Vă rog să votați. Vă rog să votați, domnilor colegi care de abia ați intrat în sală, aveam nevoie de două voturi.

Amendamentul a fost aprobat cu 35 de voturi pentru, 26 voturi împotrivă și 7 abțineri.

La punctul nr. 2, domnule senator Gavrilă Vasilescu, susțineți amendamentul?

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Da.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, Amendamentul pe care l-am făcut se referă la modificarea unor perioade de timp în care persoanele, despre care vorbeam noi puțin mai devreme, care acced în funcția de judecător sau de procuror - deficitul de personal calificat, de judecători și procurori este foarte mare, am zis să existe o stabilitate - să nu poată fi detașate, să nu poată fi mutate pe la alte instanțe și promovate.

Se spune în ordonanță, "timp de un an", eu spun timp de trei ani de zile.

În opinia mea cred că este mai bine să se creeze o stare de stabilitate, iar un an de zile este insuficient.

În legătură cu situația care este la parchete, vă dau numai un exemplu, există parchet în județul Botoșani, care funcționează cu un singur procuror.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, dacă doriți să interveniți în legătură cu acest amendament?

Doamna Norica Nicolai (din sală):

Da.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin, doamna vicepreședinte Norica Nicolai, să auzim punctul de vedere al Guvernului și al comisiei pe amendamentul de la poziția a 2-a din anexa nr. 2 la art. 33 alineatul (14). (Discuții la masa prezidiului.)

Din sală: În ce constă amendamentul?

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Majorarea termenului de la un an la trei ani.

Aveți cuvântul, doamna secretar de stat.

Microfonul 9, vă rog.

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că raționamentul pentru care presupun că s-a respins era că inițial s-a respins și amendamentul vizând lărgirea la alte categorii de personal, probabil că, cel puțin, pentru considerentele pentru care acest amendament a fost admis, într-adevăr, nu ar fi rău ca cei care au venit din alte sisteme să rămână cel puțin trei ani în funcția deținută.

Însă, având în vedere că articolul 33 se referă integral la toate modalitățile de intrare în magistratură, probabil că ar trebui totuși să facem distincție și să ne limităm la acele persoane care vin din alt sistem, nu și cele care, promovând INM-ul, trecând prin toate etapele de definitivare pe post, ar dori totuși să promoveze și să poată fi folosite prin transferuri, delegări, detașări.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamna secretar de stat, Ori îl acceptați în totalitate, ori nu-l acceptați deloc, pentru că nu putem să-l rupem.

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Da, cred că prin acest raționament se va lărgi mult categoria acestora, am achiesa la varianta aceasta de a rămâne pe post timp de trei ani.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci acceptați amendamentul susținut de domnul senator Gavrilă Vasilescu?

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Da, accept amendamentul susținut de domnul senator.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentului susținut de domnul senator Gavrilă Vasilescu. (Discuții în sală.)

Amendamentul a fost adoptat de plenul Senatului cu 39 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 11 abțineri.

Amendamentul de la punctul 3 este susținut? Nu.

Amendamentul de la punctul 4 este susținut? Nu.

Amendamentul de la punctul 5 este susținut? Nu.

Amendamentul de la punctul 6 este susținut? Nu.

Mai avem o singură chestiune, în raportul cu amendamente admise.

Doriți să mai interveniți? Vă rog.

Mai avem o problemă de rezolvat.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Microfonul 7, vă rog.

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Deși textul ordonanței inițiale nu a prevăzut o procedură în legătură cu, hai să-i spunem, managementul riscului, Ministerul Justiției a promovat, prin intermediul comisiei, un text de lege care prevede ca atunci când persoanele care lucrează în justiție, judecători, procurori, personalul Înaltei Curți de Casație și Justiție, fac obiectul unor acțiuni care vizează viața, sănătatea și bunurile acestora, afectarea acestora în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, aceste categorii de persoane să fie eligibile la despăgubiri.

Despăgubirile se acordă din fondurile acordate Înaltei Curți de Casație și Justiție și condițiile în care se acordă aceste despăgubiri sunt stabilite prin hotărâre de guvern, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

De regulă, în ceea ce privește asigurarea la risc profesional, majoritatea legislațiilor - și doresc să precizez că această categorie profesională nu este singura categorie profesională eligibilă la risc sau supusă unui risc profesional, sigur este una dintre cele mai supuse acestor situații - vizează un regim de asigurare pentru diferite categorii de riscuri.

Opinia mea este că am introduce, dacă am accepta această formulă de despăgubire pentru situațiile pe care le-am expus mai sus, o procedură privilegiată față de alte categorii profesionale.

Aceste riscuri trebuie constatate, deci este nevoie de o procedură jurisdicțională, probabil în plan penal, pentru că, numai așa, eu, personal, văd posibilitatea stabilirii existenței unui risc.

Deci când o persoană, magistrat în exercitarea atribuțiilor sale în soluționarea unui dosar, este amenințată de părți sau de infractori, și acest lucru face obiectul unei acțiuni de cercetare penală - pentru că nu putem admite doar o singură declarație care să susțină această afirmație -, atunci despăgubirile vin, prin obligarea persoanei care a produs aceste daune, în cadrul acțiunii civile, alăturată acțiunii penale.

Dar cred că introducem un sistem de despăgubire care privilegiază această categorie profesională și fără să existe o serie de criterii clare, prevăzute în lege, atâta vreme cât această chestiune antrenează o răspundere bugetară și alocarea unor sume din buget pentru acest lucru.

Nu sunt împotriva reglementărilor riscului profesional.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, ce soluții propuneți?

Doamna Norica Nicolai:

Părerea mea este că, în această ordonanță, acest text trebuie eliminat și el trebuie să facă obiectul unei reglementări pe cale specială.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Riscul înlăturării acestui amendament este să se păstreze textul din Legea nr. 303/2004, care are o reglementare similară în modul de formulare, pentru că ea vorbește de despăgubiri în sensul că acești ordonatori de credite să plătească prime pe asigurare.

A fost in extenso, apreciem noi, judecată în cadrul litigiilor pe care le-au promovat judecătorii și procurorii care au solicitat să se stabilească prin hotărâre judecătorească, în măsura în care sunt proprietari de autoturisme, ca Ministerul Justiției, respectiv ceilalți ordonatori de credite, să deconteze aceste prime, pe care le plătesc lunar către asigurator, fie că este de tip casco sau este asigurare obligatorie.

Or, noi tocmai acest lucru vrem să-l redresăm, să se înțeleagă foarte exact ca despăgubirile să se acorde nu pentru că eu dețin un autoturism în proprietate, ci în măsura în care acel autoturism este distrus, cum de altfel a fost cazul recent, în Tribunalul Harghita, unde peste autoturismul unui judecător s-a aruncat o substanța corozivă și acesta a fost distrus, iar autorul este greu de identificat.

În aceste situații, în condițiile prevăzute, sigur, de o hotărâre de guvern, să se acorde despăgubiri.

Eu am înțeles care a fost raționamentul doamnei senator, dar dacă înlăturați amendamentul, repet, revenim la textul vechi și în continuare vom fi dați în judecată pentru prime de asigurare pentru viață.

Sunt mulți care ne-au solicitat că au încheiat contracte pentru asigurarea vieții, și atunci le plătim noi aceste prime.

Nu cred că aceasta a fost intenția legiuitorului, când a introdus-o în Legea nr. 303/2004.

Noi am dorit doar să rezumăm și să definim mult mai bine riscul profesional și la ce se rezumă aceste despăgubiri.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aveți cuvântul, doamna senator Norica Nicolai.

Doamna Norica Nicolai:

Cu toată considerația pentru poziția ministerului, vreau să fac precizarea că nici acest text de lege nu definește foarte clar și am făcut o discuție temeinică asupra acestor elemente de risc la viață, sănătate și bunuri, de care sunt afectați magistrații în exercitarea atribuțiunilor de serviciu.

Eu cred că este deja un abuz această solicitare a unui magistrat, oricare ar fi el, ca să i se plătească prima de asigurare, pentru că dacă am admite acest comportament, care, din punctul meu de vedere, este la limita legii, el ar putea fi preluat ca precedent și de alte categorii profesionale.

Doresc să subliniez faptul că nu același punct de vedere îl au magistrații cu privire la răspunderea pe care o au în exercitarea actului de justiție.

Să ne amintim, stimați colegi, că atunci când am făcut obligatorie acțiunea în regres și am modificat prevederile art. 507, care-i obliga pe magistrații ale căror hotărâri sunt sancționate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și pentru care România plătește despăgubiri din banul public, magistrații au avut o cu totul altă reacție și au protestat.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamna vicepreședinte,

Numai puțin, vă rog, stați că aceste amendamente au fost adjudecate în plen, altfel o luăm de la capăt.

Doamna Norica Nicolai:

Eu am reluat această discuție pentru că, din păcate, la această dezbatere nu am participat cu privire la acest amendament, dar am vrut să vă ridic această chestiune pentru că, eu cred că este absolut normal să avem un tratament egal și la răspundere, și la managementul riscului.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

Sunt închise dezbaterile generale și pe amendamentele admise, și pe celen respinse.

Plenul Senatului urmează să dea vot pe raportul cu amendamente și votul pe proiectul de lege luni, 17 martie a. c..

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru completarea art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2003 privind unele măsuri de restructurare financiară a creanțelor deținute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare asupra unor societăți comerciale de pe platformele industriale Arad și Harghita.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a fost sesizată în fond.

Este prezent la dezbateri domnul secretar de stat László Gyerkó, pentru a prezenta expunerea de motive. (Discuții la masa prezidiului.)

La punctul 9, pe acela l-am sărit pentru că nu era domnul secretar de stat prezent, pentru că era la Camera Deputaților.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Vă rog să prezentați expunerea de motive.

Domnul Gyerkó László - vicepreședinte la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Actualul proiect de lege se propune în completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2003, cu prevederea ca Ministerul Sănătății Publice să poată transfera acțiunile deținute în numele statului către o altă autoritate.

Vreau să menționez că Ministerul Sănătății Publice este inițiatorul prezentului proiect de lege, dar nu a reușit să fie prezent.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Cezar Șerban Strătilă să prezinte raportul întocmit de cele două comisii.

Domnul Cezar Șerban Strătilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii au dezbătut această propunere legislativă și au adoptat un raport comun de admitere, fără amendamente.

Legea are un caracter ordinar, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Domnul Viorel Ștefan, aveți cuvântul la microfonul 3, vă rog.

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu vreau să repet doar o întrebare pe care am formulat-o în cadrul dezbaterilor la comisie și care a rămas fără răspuns.

După cum observați, textul reglementării este unul foarte scurt, sunt acolo trei rânduri pe care, dacă le citim, constatăm că, de fapt, Guvernul solicită un cec în alb din partea noastră.

Eu cred că nu poate fi votat așa ceva! Se spune scurt că "transferul acțiunilor de la Ministerul Sănătății Publice se va face la o instituție publică prin hotărâre de guvern."

Care este acea instituție publică? Câte acțiuni? Cine este emitentul acțiunilor? Sunt o serie de întrebări la care nimeni nu vrea să dea răspuns.

Până acum, operațiuni de acest tip s-au făcut prin lege cu precizarea numărului de acțiuni ale pachetului, a procentului, a emitentului, a instituției de la care se transferă și instituția la care se transferă.

De această dată, vine Guvernul și spune: dați-mi mie competență să hotărăsc asupra unei chestiuni despre care nu vreau să vă spun nimic.

Aș vrea ca reprezentantul Guvernului să ne spună: care este entitatea emitentă de acțiuni? Câte acțiuni se transferă?

În ce condiții? Că se transferă de la Ministerul Sănătății Publice înțelegem, dar către cine se transferă? Eu am vaga senzație că se transferă către AVAS, că altă variantă nici nu văd, fapt pentru care, aici, din partea Guvernului, susține un vicepreședinte al AVAS-ului, dar nu înțeleg de ce nu scriem în lege această chestiune.

Este prima dată când ni se solicită o astfel de aprobare.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții?

Îl invit pe domnul secretar de stat să ofere răspuns.

Domnul Gyerkó László:

După cum am specificat și mai înainte, Ministerul Sănătății Publice a fost inițiatorul prezentului proiect de lege.

Noi nu știm pe care dintre societățile aflate în portofoliul său dorește să le transfere la AVAS.

Suntem avizați în legătură cu acest proiect de lege și suntem de acord să preluăm noi, ca instituție, anumite pachete de acțiuni, dacă Ministerul Sănătății Publice decide ca atare.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnul președinte, aveți cuvântul.

Domnul Cezar Șerban Strătilă:

Având în vedere actul a cărui modificare se dorește prin această ordonanță, presupunem că se referă la Societatea SANEVIT Arad.

Aș menționa că ordonanța pe care o modificăm prin această propunere legislativă se referea, pe vremea aceea, tocmai la acțiunile trecute de la AVAS la Ministerul Sănătății Publice.

Acum este vorba, de fapt, de o reîntoarcere a acțiunilor către AVAS.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnul senator Dan Gabriel Popa, aveți cuvântul.

Domnul Dan Gabriel Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că prezența din partea Ministerului Sănătății Publice la această dezbatere este absolut necesară, pentru că nici noi, membrii Comisiei pentru sănătate publică, nu ne-am lămurit foarte exact de ce dorește Ministerul Sănătății Publice să cedeze aceste acțiuni și, probabil, ar fi interesant de aflat ce s-a întâmplat, de fapt, în toți acești ani la Arad, având în vedere că, ani de zile, producția de-acolo a avut monopol în ceea ce privește aprovizionarea pe bani publici a spitalelor din România.

Vă propun să amânăm dezbaterea acestui punct al ordinii de zi până când reprezentanții Ministerului Sănătății Publice vin cu lămuriri suplimentare.

Mulțumesc.

Din sală: Nu mai avem timp!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu mai avem timp, stimați colegi.

Vă consult, dacă mai sunt și alte intervenții?

Dacă nu mai sunt alte intervenții, supun votului dumneavoastră raportul favorabil, fără amendamente, întocmit de cele două comisii, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru sănătate publică, și proiectul de lege.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Îi rog pe domnii colegi senatori să voteze.

O să-i invit pe colegii care nu au votat să voteze, întrucât am supus votului dumneavoastră raportul favorabil, fără amendamente, și proiectul de lege.

Invit colegii senatori să-și ocupe locurile.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Precizez că legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Cu 19 voturi pentru, 27 de voturi împotrivă și 11 abțineri, legea a fost respinsă.

La punctul 15 din ordinea de zi, avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate.

Ofer cuvântul doamnei secretar de stat Katalin Kibedi, pentru a prezenta o serie de argumente plenului Senatului.

Ne găsim în prezența unui raport comun suplimentar.

Vă rog, aveți cuvântul.

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat,

Insistențele care au fost pe marginea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2007 se conturează în cele două opinii care...

Fiecare a adus argumente convingătoare, deloc de neglijat, în privința a ceea ce se decide referitor la definiția averii nejustificate, respectiv ilicite, pornind de la prevederile Constituției.

Repet, argumente care sunt deloc de neglijat pentru că ele au fost prezentate într-un mod convingător, însă puse în balanță.

Până la urmă, ca să ajungi totuși la o concluzie, noi ne axăm pe decizia Curții Constituționale, pentru că oricât am interpreta și ne este permis să opinăm cu privire la constituționalitatea sau nu a unui text de lege, până la urmă, cea care se pronunță, și cu efecte juridice, este Curtea Constituțională.

Și-atunci mă simt obligată să reiterez și în fața plenului Senatului dispozițiile deciziei Curții Constituționale, de recentă dată, și anume publicată în mai 2007, care dezbate exact problema a ceea ce se poate dispune prin lege vizavi de o avere, dacă ea nu este justificată, chiar dacă nu s-a dovedit că este de proveniență infracțională sau contravențională, și Curtea Constituțională s-a pronunțat în sensul că această parte nejustificată se poate confisca.

De altfel, aș mai reaminti că am încălca un principiu vechi și, de altfel, regăsit în toate legislațiile statelor care se declamă democratice și de drept - principiul îmbogățirii fără justă cauză.

Esența este de a stabili dacă, în măsura în care nu dovedesc proveniența unei averi că ar fi de natură infracțională sau contravențională, dar dovedesc că există o disproporție vădită între ceea ce s-a acumulat și veniturile declarate, pot să-mi permit să păstrez această avere? Nu se include ea în acest principiu al îmbogățirii fără justă cauză?

Acesta a fost tot secretul discuțiilor contradictorii între cei care opinau că se poate confisca această parte nejustificată sau nu.

Dar, repet, până când Curtea Constituțională însăși, singura menită și competentă să se pronunțe cu privire la acest aspect, a dat un răspuns pozitiv, noi ne-am axat și am reformulat textul în consecință.

În rest, veți regăsi amendamentele în raportul suplimentar, am ajuns la o concluzie, noi susținem adoptarea raportului așa cum a fost prezentat și adoptat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Ofer cuvântul domnului vicepreședinte Șerban Nicolae pentru a prezenta raportul suplimentar și soluțiile găsite la nivelul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc, domnule președinte.

Fac precizarea că, deși se află în sală doamna senator Norica Nicolai, președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, Domnia Sa a decis, întrucât este vorba de "draga mea ANI", să fac eu oficiile de a prezenta Raportul comun suplimentar al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități la acest proiect de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2007.

După cum ați observat, la raportul comun suplimentar este o singură anexă și cuprinde amendamentele admise, întrucât la dezbateri am decis ca acele amendamente care nu au întrunit numărul necesar de voturi să nu mai fie susținute și să nu apară și o anexă nr. 2 cu amendamente admise.

Cei care au dorit și-au spus punctul de vedere în cadrul ședinței comune a celor două comisii.

Vreau să precizez că, așa cum se vede și în raportul comun suplimentar, la dezbateri au fost prezenți nu doar reprezentanții Ministerului Justiției, ci și ai Consiliului Național de Integritate, prin președintele acestui for, Agenția Națională de Integritate, așa cum a început ea, cât de cât, să se constituie, prin vicepreședintele ei, numit pe bază de concurs, domnul Alexandru Cătălin Macovei, de asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii, prin președintele acestui organism constituțional, doamna Lidia Bărbulescu.

Ministerul Justiției a fost reprezentat atât de domnul Cătălin Predoiu, ministrul proaspăt numit, cât și de doamna secretar de stat prezentă astăzi la ședința noastră de plen.

Aș face o singură precizare, în numele comisiei, fără să adaug ceva în plus la cele spuse de doamna secretar de stat, tot dintr-o eroare tehnică, probabil, generată în ultima perioadă de presiunea timpului și de volumul mare de activitate al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări -, ținând cont de faptul că perioada de pauză și de activitate în teritoriu, ca urmare a Summit-ului NATO, ne-a impus să luăm în dezbatere un număr foarte mare de proiecte de lege și propuneri legislative - este vorba de un amendament adoptat în unanimitate de membrii celor două comisii și în legătură cu care nu au fost nici un fel de discuții, dar care nu se regăsește în anexa la raport, în sensul că după punctul 11 ar fi trebuit să existe un punct 12 la art. 28 alin. (8), nou, care spunea un lucru cu care, repet, toți membrii celor două comisii au fost de acord, și anume că "Agenția suportă pentru toți membrii Consiliului Național de Integritate cheltuielile legate de deplasarea din localitățile de domiciliu la București".

După cum știți, Consiliul Național de Integritate are reuniuni lunare, este organism însărcinat cu supravegherea Agenției Naționale de Integritate și, potrivit legii pe care noi am votat-o, acest organism se constituie din reprezentanți ai mai multor structuri, cele mai multe din teritoriu: președinții consiliilor județene, reprezentanții primarilor de municipii, reprezentanții primarilor de comune, și toate aceste persoane au nevoie să facă o deplasare, o dată pe lună, la ședințele Consiliului Național de Integritate.

Aici, ministerul a fost de acord, și, practic, a existat un consens cu privire la faptul că agenția trebuie să asigure decontarea cheltuielilor atunci când se fac deplasări ale membrilor acestuia.

Vă rog să fiți de acord ca acest amendament să facă parte din anexa la raportul comun suplimentar, cu precizarea că a fost însușit în unanimitate.

În rest, în ceea ce privește chestiunea cea mai dezbătută, ea a fost legată de posibilitatea confiscării averii ilicite sau a averii nejustificate.

În esență, nu toți colegii au fost de acord, dar prin majoritate s-a convenit că este vorba de propunerea pe care inspectorul de integritate o face instanței de judecată - confiscarea urmează să fie dispusă, așa cum s-a convenit inițial, doar de către instanțele de judecată - care va analiza atât diferența vădită între averea declarată și cea existentă în cazul unei persoane din cele prevăzute de lege, cât și proveniența diferenței de avere.

Este vorba, în plus față de ce a spus doamna secretar de stat, de ipoteza unei proveniențe ilicite care să rezulte dintr-o infracțiune, adică dintr-o faptă gravă, dintr-o contravenție, dintr-o faptă mai puțin gravă sau din nerespectarea legislației fiscale, caz în care se va aprecia de către instanță dacă este vorba de asumarea și a unei răspunderi cu privire la justa cauză a provenienței averii.

De aceea, cu precizările pe care le-am făcut, cele două comisii, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, vă propun un raport comun suplimentar de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă, așa cum au fost prezentate, cu menținea de la punctul 11', pe care v-am prezentat-o, în sensul că Agenția Națională de Integritate să suporte decontarea cheltuielilor pentru membrii Consiliului Național de Integritate atunci când aceștia efectuează deplasări în interesul activității agenției.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cu ideea suntem de acord, dar, ca să supun textul votului, vă rog să-l precizați, ca să se poată scrie în stenogramă.

Domnul Șerban Nicolae:

Textul sună după cum urmează:

Art. 28 alin. 8 - "Agenția suportă pentru membrii Consiliului Național de Integritate cheltuielile de deplasare de la domiciliu, în cazul în care domiciliul acestora se află în altă localitate decât Municipiul București, precum și celelalte cheltuieli necesare efectuării deplasărilor în țară și în străinătate în interesul realizării obiectivelor prezentei legi".

Deci doar în legătură cu activitatea specifică în cadrul Consiliului Național de Integritate.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

O consult pe doamna secretar de stat dacă este de acord cu acest amendament.

De altfel, discuțiile au fost purtate de noi la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, dar au fost enorm de multe și de grele.

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Domnule președinte, da, suntem de acord.

Este, de fapt, o subliniere, întrucât avem, oricum, textul generic care trimite la dispozițiile Legii nr. 188/1999 privind funcționarii publici, unde cheltuielile de deplasare se decontează.

Deci nu ne împotrivim nici la acel articol.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Stimați colegi,

Dacă doriți să interveniți suplimentar, în numele grupurilor parlamentare.

Grupul parlamentar al PSD, domnul senator Ion Chelaru.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Deși am rămas puțini în sală, am rugămintea deosebită să mă suportați 10 minute.

Din sală: 10 minute?!

Domnul Ioan Chelaru:

10 minute.

Dacă interesează. Dacă nu vă interesează proiectul de lege, eu vă spun "Bună ziua!" și plec de la tribună. Nu e nici o problemă.

Din sală: Dar nu mai repetați povestea...

Domnul Ioan Chelaru:

Nu mai repet povestea legii, o știm cu toții, mai bine sau mai rău, mai mult sau mai puțin.

Sigur că legea este importantă.

Am hotărât cu toții că avem nevoie de ea.

Ne-am angajat la Comisia Europeană.

Comisia Europeană așteaptă de la noi, conform ultimului raport, chiar mai mult decât spune această lege, și citesc din raportul Comisiei Europene: "... instituirea, după cum a fost prevăzut, a unei agenții de integritate, cu competențe de verificare a averii, a incompatibilităților și a potențialului conflict de interese, care să emită hotărâri "- spune Comisia Europeană, deci un organ jurisdicțional se pare că vrea Comisia Europeană - "cu caracter obligatoriu, pe baza cărora să se poată aplica sancțiuni disuasive".

Acesta este în sinteză raportul Comisiei Europene, dacă vreți, titlul capitolului care se referă la Agenția Națională de Integritate.

Altceva vreau eu însă să spun: va trebui, prin vot, să stabilim dacă Agenția Națională de Integritate o aprobăm politic sau găsim o metodă să o aprobăm și juridic.

Suntem într-o situație specială și va trebui, din acest punct de vedere, împreună să luăm o decizie.

Doamna secretar de stat spunea că la comisie s-au conturat două opinii, sigur, cu argumente pro și contra.

Eu, și nu numai eu, sunt susținătorul unei opinii care ține să respecte Constituția.

Textul din Constituție - îl mai citesc o dată, rar, clar pentru toată lumea - n-are nevoie de interpretarea doctrinei constituționale: alin. (8) al art. 44, îl citesc pentru că este foarte important să-l cunoașteți sau să vi-l actualizați: "Averea dobândită licit nu poate fi confiscată.

Caracterul licit al dobândirii se prezumă." Acesta este alin. (8).

Alin. (9) spune: "Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii".

Sunt două alineate ale art. 44 din Constituție.

În urmă cu aproape un an de zile, pe o decizie de speță, repet, pe o decizie de speță importantă, nr. 321/29 martie 2007, Curtea Constituțională - și doamna secretar de stat a făcut vorbire despre această decizie - spune așa: "Norma constituțională nu exclude confiscarea averii în privința căreia instanța de judecată stabilește că a fost dobândită ilicit" - repet termenul - că a fost dobândită ilicit". Și spune în continuare Curtea Constituțională: "Din coroborarea alin. (8) și alin. (9) ale art. 44 reiese că pot exista și alte cazuri de confiscare în afară de cel al bunurilor destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni sau contravenții".

V-am citit puțin mai devreme textul din Constituție.

Repet, nu este nevoie să fii specialist în dreptul constituțional.

Este foarte clar, averea licită nu poate fi confiscată.

Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

În aceste condiții, întrebarea la care trebuie să răspundeți și esența legii sunt: suntem de acord ca inspectorii de integritate, agenția să propună instanței confiscarea unei averi nejustificate, chiar dacă este licită? Pentru că ultima găselniță, ca să nu folosesc alt termen, ca totuși legea să treacă cu averea nejustificată este următoarea: agenția vine, găsește, consideră, prin funcționarul care se ocupă, că o avere este nejustificată și face propunerea către instanță că averea nejustificată a domnului cutare poate fi confiscată sau trebuie confiscată parte din ea. Și instanța ar trebui să spună, verifică, transformă termenul nejustificat, de care unii țin cu disperare, în termen ilicit, constată că ceea ce era nejustificat la agenție devine ilicit în instanță, deci aceeași avere, aceeași diferență vădită, și poate dispune confiscarea.

Pentru că suntem din acest punct de vedere într-o situație specială - este adevărat că în dreptul românesc, și nu numai în cel românesc, nu avem numai ilicit penal sau contravențional, avem și un ilicit administrativ, avem și ilicit comercial, fiecare ramură de drept are ilicitul ei, deci putem aplica textul constituțional să confiscăm ceva dobândit în mod ilicit -, noi facem aici acea construcție care nu există nicăieri în lume, o facem noi că ni se pare nouă că dă mai bine, poate, sau că ținem neapărat să ne scărpinăm cu mâna stângă după urechea dreaptă.

Punctul de vedere exprimat de o parte dintre colegi a fost că nu poate fi confiscată averea în raport cu actuala Constituție, ci doar averea care este dovedită că a fost dobândită ilicit.

Venim și aprobăm astăzi, după ce am votat în urmă cu un an de zile un text de lege, sigur, cu imperfecțiunile lui.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2007 abrogă art. 43 alin. (2) din lege, care spune: "Caracterul licit al dobândirii averii se prezumă".

Până aici mergem pe textul constituțional. "Inspectorul de integritate trebuie să dovedească caracterul ilicit al părții de avere dobândite sau al bunului a cărui confiscare o solicită".

Acest text nu mai este bun, deși el respectă ad litteram, în litera și spiritul ei, Constituția.

Nu mai e bun.

Îl abrogăm și comisia - trebuie să recunoaștem, cu multe discuții în contradictoriu - a fost de acord să abrogăm acest text.

După opinia noastră, până la urmă, Senatul va stabili, în înalta lui înțelepciune, decizia pe care o va aprecia cel mai bine.

Dar, din punct de vedere juridic, cu termenii folosiți și modul în care avem acum redactarea Agenției Naționale de Integritate, nu facem decât să încălcăm Constituția.

Nu vreau să spun mai mult, v-am rugat să mă suportați 10 minute.

Unii au zis că este cam mult.

Promit că mai iau cuvântul numai în situații speciale.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al PRM dacă dorește să intervină?

Vă rog. Mergem pe grupuri.

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Uneori, ridic mâna și nu mă vedeți.

Acum, m-ați invitat.

Vă mulțumesc.

Vreau să spun că și grupul nostru parlamentar susține acest proiect de lege.

Este evident că este un demers și o asumare pe care o avem în raporturile cu Uniunea Europeană și, cu responsabilitatea de care ne-am străduit întotdeauna să dăm dovadă, vom susține acest act normativ.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al PNL dacă dorește să intervină?

Nu dorește.

Grupul parlamentar al PD-L?

Grupul parlamentar al UDMR?

Domnul senator György Frunda.

Vă rog să veniți la microfonul central.

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc pentru amabilitate.

Doamnelor și domnilor senatori,

Distins Senat,

Eu cred că această discuție este una dintre cele mai importante pe care actualul Senat o poartă în mandatul 2004-2008.

De ce spun treaba aceasta? Pentru că suntem în fața unui examen de maturitate politică și de consecvență în respectarea drepturilor omului.

Ne aflăm într-o situație specială pentru că există o presiune deosebită din partea mass-mediei, a societății civile, care vrea o luptă eficientă împotriva corupției, pe care o susțin și eu.

Într-adevăr, corupția din România trebuie redusă, trebuie acordate instrumente juridice eficiente pentru înfrângerea corupției din România.

S-a înființat această Agenție Națională de Integritate pentru a permite verificarea averilor, incompatibilităților și a declarațiilor de interese, nu numai a demnitarilor de stat, nu numai a senatorilor, a deputaților și a miniștrilor, ci a peste un milion de funcționari ai acestei țări.

Această lege, stimați colegi, nu ne vizează numai pe noi, vizează peste un milion de funcționari ai acestei țări.

Până acum, așa cum Legea nr. 144/2007, lege recentă, a prevăzut, vom trece cu toții prin furcile caudine ale verificării averilor, ale incompatibilităților și ale declarațiilor de avere.

În situația în care există diferențe de cel puțin 10.000 euro sau o diferență vădită, o noțiune foarte subiectivă și relativă, pentru că la nivelul unui salariu de funcționar cu venitul mediu de 500-800 euro lunar, evident că diferența vădită va fi atunci când averea, la sfârșitul mandatului, este cu 1.000 de euro mai mare decât la începutul mandatului.

Nu trebuie să fie de 10.000 de euro diferența vădită.

Vom trece prin verificările respective.

Problema fundamentală este dacă vom accepta că ceea ce urmează a fi confiscat este averea pe care persoana verificată nu o poate dovedi cu înscrisuri sau averea ilicită, averea nejustificată sau averea ilicită.

În 1991, când am adoptat Constituția, constituanta de atunci a simțit nevoia să prevadă expres în Constituție prezumția dobândirii ilicite a averii și să prevadă expres că numai averea ilicită poate fi confiscată.

De ce? Vă aduceți aminte de Legea nr. 18/1968 privind controlul averilor?

Doamnelor și domnilor senatori, În 2008, la 18 ani după ce un regim a confiscat zeci de mii de averi în România, când oameni s-au sinucis pentru că nu și-au putut justifica averea, nu putem deschide poarta unui abuz ipotetic și teoretic, a unei agenții care se înființează.

De la Talléyrand încoace, toate instituțiile statului care s-au înființat au vrut să-și dovedească importanța și necesitatea. Și această instituție va face la fel, nu fac un proces de intenție, dar așa se va întâmpla.

Vrem ca cetățenii acestei țări să fie obligați, din nou, să strângă chitanțe, facturi și adeverințe de dobândire a anumitor bunuri și, în situația în care nu au bunul respectiv, să poată dovedi sau vrem ca - așa cum scrie Constituția noastră și cum nimeni nu a făcut referire la aceasta, așa cum prevede Protocolul nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului - averea dobândită să fie considerată licită.

Și, aici, o contrazic pe doamna secretar de stat, cu tot respectul și cu recunoașterea pregătirii profesionale pe care o are.

Când dumneaei spune că îmbogățirea fără just temei este sancționată are dreptate, este sancționată cu o condiție, să fie dobândită în detrimentul cuiva - îmbogățirea fără just temei, art. 988-999 Cod civil.

Protocolul nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului prevede că, dacă Ionescu se îmbogățește pe seama lui Popescu, acest lucru este ilicit și trebuie să-i dea înapoi proprietatea lui Popescu.

Dacă Ionescu se îmbogățește prin manevre financiare - să le numesc extensiv elastice - el nu este supus confiscării averii respective pe practica Convenției Europene a Drepturilor Omului.

În unele țări este obligat să plătească o diferență de impozit pe bunul respectiv dacă nu-l poate dovedi, iar în alte situații este obligat să răspund administrativ pentru dobândirea bunului respectiv.

Acest lucru îl vreau și eu pentru România.

Nu vreau o confiscare a averii nejustificate.

Nu o vreau, pentru că știu dinainte că voi supune mii și mii de oameni, peste un milion de funcționari ai acestei țări, posibilității teoretice de a fi supuși unui control în care ei trebuie să-și dovedească bunul pe care l-au dobândit.

Vă întreb eu: acesta este scopul, intenția legiuitorului din 2008, sau scopul meu este să permit o verificare eficientă și confiscarea averii ilicite? Cred eu că aceasta este soluția optimală.

Nu sunt de acord cu eliminarea alin. (2) din art. 43, la care făcea referire domnul senator Ioan Chelaru, pentru că, dacă elimin alin. 2 din art. 43, rămâne în vigoare prevederea alin. (3) lit. a) din art. 4 al legii, care este text de gardă și obligatoriu.

Dacă îmi permiteți, vi-l citez.

Este vorba despre agenție, care verifică dacă diferența vădită este justificată, legală: "În cazul în care inspectorul de integritate constată că diferența nu este justificată, sesizează instanța competentă pentru stabilirea părții de avere sau a bunului determinat, dobândit cu caracter nejustificat, a cărui confiscare o solicită".

Deci să fie clar, doamnelor și domnilor senatori, că, prin eliminarea alin. (2) al art. 43, noi cerem confiscarea averii nejustificate.

Ce se va întâmpla? Dacă X va fi supus unei astfel de verificări și va ajunge la instanța de judecată, primul lucru - și vă spun ca avocat - va cere suspendarea cauzei și trimiterea articolului respectiv la Curtea Constituțională.

Curtea Constituțională nu va putea face altceva, pe motivele arătate de domnul senator Ioan Chelaru, decât să spună că articolul respectiv este neconstituțional.

Am făcut o treabă bună că am adoptat, acum, o lege despre care știm că este neconstituțională sau trebuie să adoptăm o lege care să fie constituțională? Dacă această lege o adoptăm prin menținerea alin. (2) al art. 43, rămânem în limite constituționale.

Toate celelalte amendamente nu suportă discuții, pentru că au fost acceptate de ambele comisii, sau cu unanimitate de voturi sau cu o majoritate largă, dar, în numele Grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, propun respingerea acceptată de comisiile reunite, de eliminare a alin. (2) al art. 43 și de menținere a articolului respectiv.

Cu atât mai mult cu cât, la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, care a discutat prima dată separat, am lucrat în paralel, s-a admis ca în tot textul legii sintagma de "ilicit" să fie înlocuită cu sintagma de "nejustificat".

A fost o decizie greșită.

Există articole la care trebuie să rămână sintagma "de nejustificat", dar averea poate fi confiscată numai atunci când bunul respectiv sau partea de avere este dovedită a fi ilegală.

În acest sens, ultima remarcă, dacă îmi permiteți, domnule președinte, este practica consecventă a Curții Europene a Drepturilor Omului. Și cred eu că am greșit la comisii când nu am menționat faptul că România a fost condamnată în cazuri de neretrocedare, în cazuri când averea licită nu a fost recunoscută de instanțele judecătorești.

Am fost condamnați în sute de cauze, în ultimii ani de zile.

De ce vrem, acum, să schimbăm termenele și să ajungem la Curtea Europeană a Drepturilor Omului exact pe situația inversă.

Un vechi proverb european spune că e mai bine să călărești calul pentru că e la fel de obositor dacă te plimbi pe partea stângă sau pe partea dreaptă a animalului.

Haideți să călărim calul și să acceptăm varianta constituțională a proiectului de lege.

Vă mulțumesc că m-ați ascultat.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Conservator, domnul senator Gavrilă Vasilescu.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, Am fost atent și la ceea ce au spus colegii din partea grupurilor parlamentare, discuția care s-a purtat și care, la un moment dat, a derutat chiar membrii comisiei este ce facem și ce atribuții dăm acestei Agenții Naționale de Integritate.

S-a discutat aici despre caracter, deci nu pot fi confiscate decât bunurile dobândite ilicit.

Are sau nu are Agenția Națională de Integritate competențe pentru așa ceva? Puteam noi să creăm competențe în cadrul comisiei, să amendăm și să creăm competențe pentru a stabili dacă are bunul dobândit sau care - s-a vorbit de "nejustificat" - ar fi din categoria celor care sunt ilicite? Vă spun, categoric: nu.

Nu. De ce?

Pentru că noi nu avem dreptul să înființăm instanțe speciale, noi putem înființa instanțe specializate, dar nu speciale.

În condițiile în care am fi transformat agenția în așa ceva...

Îmi aduc aminte, atunci când am discutat prima dată despre această ordonanță, prima întrebare pe care am pus-o - și doamna Kibedi este prezentă - a fost: ce vrem să facem din această agenție? Vrem să facem un organ jurisdicțional sau facem un organ care să facă o verificare și, în urma verificării, constatând neconcordanțe între veniturile realizate și bunurile dobândite, să sesizeze organele în drept, pentru a constata dacă bunurile respective fac parte din categoria bunurilor dobândite licit sau ilicit.

Deci asta am vrut să demonstrăm sau asta am vrut să facem.

Văd că s-au făcut foarte multe discuții în legătură cu această problemă, discuții pe care fiecare le vede dintr-un anumit punct de vedere, dar atâta timp cât Constituția spune: "Prezumția că bunurile sunt dobândite licit este o prezumție legală...", așadar, cineva trebuie să facă dovada că bunurile sunt dobândite ilicit pentru a fi confiscate, și ele nu pot fi confiscate decât dacă s-au dobândit ca urmare a unei infracțiuni sau ca urmare a unei contravenții.

Agenția Națională de Integritate nu are competențe și nu puteam să-i dăm asemenea competențe, pentru că avem organe specializate care să facă această verificare.

Agenției îi revine o singură misiune: să verifice dacă, pe o perioadă de timp, o persoană care face parte din categoria celor care pot fi verificate își justifică bunurile pe care le-a dobândit cu veniturile pe care le-a realizat în unitatea de timp. Și, de-aici, mă rog, lucrurile se pot dezvolta, pentru că este vorba de sume care s-au acumulat de-a lungul timpului și investiția se face în perioada în care ea este supusă unei verificări și așa mai departe.

Nu vreau să dezvolt acest subiect.

Ceea ce pot să vă spun este că soluția pe care noi am găsit-o în cadrul comisiei este soluția, din punctul meu de vedere, corectă și soluția care rezistă din punct de vedere al prevederilor constituționale.

Nu puteam - repet - transforma această agenție într-un alt organ de anchetă, de jurisdicție și așa mai departe.

Agenția trebuie să rămână un organ în categoria celor care fac administrație, care fac o verificare și care constată concordanțe sau neconcordanțe între ceea ce ai dobândit și ce venituri ai realizat.

Din partea Grupului parlamentar al PC, noi vom susține acest proiect de lege astfel cum a fost el amendat și eu cred că soluția pe care am dat-o în comisie, chiar dacă sunt critici din partea unor colegi, este cea care este nu numai legală, dar este și constituțională.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, Vă consult dacă mai sunt intervenții din sală.

Domnul senator Adrian Păunescu, după aceea, domnul senator Constantin Gheorghe.

Domnul Adrian Păunescu:

Domnilor colegi, Situația în care ne aflăm este, firește, delicată, pentru că orice cuvânt care ar încerca să tempereze elanul, zelul de învinovățire a tot și a toate ar fi calificat drept o pledoarie pro domo.

Cum însă m-am obișnuit, în această viață pe care o simt trecând, cu toate poverile posibile, am să-mi iau această sarcină de a vă sesiza asupra unor probleme care nu trebuie lăsate așa cum sunt propuse discuției și votului nostru.

Prima chestiune pe care cred eu că ar trebui să o avem în vedere este că în toată această acțiune se pornește de la prezumția de vinovăție.

Acesta este fondul pe care se desfășoară încercarea noastră de a reglementa.

Firește, noi nu putem să nu observăm că societatea românească este polarizată și că sunt nenumărate averi care sfidează bunul-simț și sfidează, cu deosebire, clasele producătoare, lăsate de izbeliște și aruncate în disperare și în vrejurile cu plante producătoare de fructe.

Dar asta nu înseamnă că trebuie să ajungem să creăm un mecanism absurd prin care să obligăm, până la urmă, la procesul invers celui normal într-o democrație.

Aici trebuie să fiu de acord, în cea mai mare măsură, cu colegul György Frunda, pe care îl felicit pentru limpezimea și acuitatea observațiilor sale, să fiu de acord, de asemenea, într-o mare măsură, cu ceea ce a spus colegul Ioan Chelaru.

Noi vom găsi formula cea mai apropiată de adevăr, dar nu cred că trebuie să ne împovărăm într-un mod inutil și într-un mod pe care să-l condamnăm după ce nu vom mai fi aici.

Multe dintre cele pe care le facem ne vor ajunge din urmă.

Nu avem dreptul - și aici, iarăși, sunt de acord și subliniez excepționala contribuție a senatorului György Frunda la clarificarea acestor idei - să construim în afară democrației și a drepturilor omului.

Multe dintre cele pe care le facem ne vor ajunge din urmă.

Nu putem fi altfel decât Europa, și cum nicăieri, în Europa, așa ceva nu este reglementat, noi nu trebuie să acceptăm situația de țară-pușcărie, în care nu cei care acuză să fie datori să aducă argumente, ci cel acuzat să aducă argumente.

Dacă a fost ceva într-adevăr revoltător în anul 1968 - când s-au petrecut și lucruri extraordinare sub aspectul politicii externe și al demnității naționale -, a fost această reglementare pe care noi, acum, după niște ocoluri absurde și lungi, suntem gata să o punem din nou în operă.

Noi ne aflăm din nou în fața acelei reglementări.

Am dat-o la "Nufărul" politic, am curățat-o de unele aspecte murdare, dar ea tot învinovățitoare este în esență.

Am scris cândva un poem a cărui idee era că niște constructori au făcut un turn atât de frumos încât au uitat să-i facă scări, uși și ferestre.

Asta facem noi acum.

Facem un turn din care nu vom mai putea ieși și întreaga mișcare socială din România, care nu are altă șansă acum decât să fie o Românie capitalistă cu dimensiune social-democrată, se va împletici, se va bloca, pentru că, dispărând atâtea idealuri, măcar dreptul oamenilor de a se îmbogăți pe cale licită trebuie să rămână.

Disputa dintre cei doi termeni fără îndoială că este una fundamentală.

Ideea de licit și ilicit încă mai lasă spațiu pentru argumente.

Ideea de nejustificat este îngrozitoare.

Ce înseamnă "nejustificat", ce înseamnă "vădit"? Păi, noi facem aici critică plastică, mergem prin expoziție și spunem:

"Tabloul acesta îmi place, nu, celălalt nu-mi place!" Aici este vorba de viața oamenilor care nu au nicio vină că promovează în diverse structuri sociale, politice și așa mai departe.

Vrem să blocăm totul?

Sigur că ne enervează și pe noi să vedem că un copil, "o beizadea", umblă cu o mașină nejustificată financiar, dar pentru asta trebuie să creăm un întreg sistem criminal, că așa ne cere Europa?! Europa este compusă din oameni ca mine și ca dumneata, și nouă ne trebuie negociatori care să se ducă și să se bată pentru demnitatea fiecărui cetățean al acestei țări și pentru un tratament egal din partea oamenilor legii.

Vorbim de mass-media, vorbim de ziare și televiziuni că ne vor critica dacă nu suntem suficient de duri cu noi, dacă nu ne sinucidem frumos! Păi, să facem în așa fel încât să-i convingem pe acești oameni, care au conștiința deschisă, că avem dreptul să fim europeni și nu să umblăm cu cortul prin Europa.

Vă povestesc în scurte fraze viața unui om.

Se numea Georges Bidault și a fost prim-ministru al Franței și, după ce a fost prim-ministru al Franței, a intrat în armata secretă și a încercat să dea o lovitură de stat împotriva lui De Gaulle.

Franța l-a urmărit pentru aceasta și el a fugit în Argentina.

A stat el ce a stat pe valul revoluției anti De Gaulle și, după aceea, a trebuit să găsească o soluție de viață, pentru că revoluția are și ea regulile ei și cartelele ei.

S-a dus - ca să zic așa - la forțele de muncă argentiniene: "Bună ziua, forțe de muncă!" "Bună ziua, domnule!" "Sunt Georges Bidault" "Și mai cum?" "Georges Bidault din Franța" "Și?" "Sunt fost prim-ministru și vreau și eu un serviciu". "Da", i-a zis forța de muncă, "poți avea un serviciu, dar îți trebuie un act!" "Un act? Ce act?" "Păi, ai făcut vreo școală, ceva?" "Da, sigur, dacă am fost prim-ministru!" "Nu contează, un act de la o facultate pe care ai terminat-o?" "Da, aduc". Și atunci Georges Bidault i-a scris Franței: "Dragă Franța, trimite-mi și mie un act din care să reiasă că am fost prim-ministru, că am făcut o facultate, ca să pot să mă înscriu și eu la forțele de muncă din Argentina și să-mi iau serviciu" și Franța i-a răspuns: "Dragă domnule, v-am trimite acel act pe care am constatat că-l aveți, dar nu avem dreptul, pentru că legea franceză ne obligă să nu ajutăm pe cei care au vrut să dea lovituri de stat împotriva Franței.

Legea a fost promovată de domnul Georges Bidault, pe când era prim-ministru!"

Exact asta facem noi acum.

Eu zic să fim atenți, să construim, dar, în așa fel încât să se ajungă la adevăr, și nu la învinovățirea întregii suprastructurii sociale, politice, economice a României.

De aceea, sunt pentru soluții nuanțate.

Eu cred că, sigur, se poate lupta și cu barda.

Când vin unii să-ți ia țara, iei barda și ieși la bătaie, dar acum e vremea chirurgiei și eu îi rog pe colegii noștri, eminenți juriști care s-au exprimat și se vor exprima aici, să aibă grijă de noi așa cum eu am grijă, uneori, de cei care vorbesc, să nu fie acuzați de port ilegal de limbă română, așa cum atrag atenția asupra dezacordului între subiect și predicat, să aibă grijă să nu intrăm într-un dezacord fundamental cu democrația și cu noi înșine. (Aplauze în sală.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Constantin Gheorghe.

Aveți cuvântul, domnule senator. Poftiți la microfonul central.

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Au fost opinii "pro" și "contra" susținute, argumentate, numai că se uită o problemă foarte importantă, faptul că Legea nr. 144/2007 funcționează.

Noi, acum, aprobăm o ordonanță de urgență a Guvernului care modifică această lege și sigur că s-a intervenit în anumite articole chiar pe fond.

Cred că acest proiect de lege de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2007 a fost un prilej pentru noi să reflectăm, să dezbatem și să luăm cele mai înțelepte hotărâri.

Sigur că, politic vorbind, se poate prevedea, ca o bună funcționare a Agenției Naționale de Integritate, și o îmbunătățire a imaginii demnitarilor sau a funcționarilor publici.

Pe de altă parte, Agenția Națională de Integritate nu contrazice cu nimic preceptele europene.

Sigur că scopul acestei Ordonanțe de urgență a Guvernului nr. 48/2007 și al Legii nr. 144/2007 urmărește, în principal, asigurarea independenței Agenției Naționale de Integritate, ca autoritate administrativă autonomă, lucru de care nu s-a vorbit.

De asemenea, spunea distinsul coleg, domnul senator Adrian Păunescu, de sintagma "vădit".

În corpul legii nu se mai vorbește despre acest termen relativ "vădit".

Era în textul vechi o formulă care spunea că definește "diferența vădită ca fiind diferența ce depășește 10% dintre averea existentă și veniturile realizate, dar nu mai puțin decât echivalentul în lei a 20 de mii de euro".

Sigur că era cu totul și cu totul relativă și interpretabilă, pentru că "diferență vădită" este o sintagmă greu de perceput și greu de interpretat juridic, de altfel.

Așa că s-a redus suma minimă la 10.000 de euro, sumă considerată nejustificată.

Am ascultat cu atenție toate pledoariile.

Vreau să mă opresc la o afirmație a colegului Adrian Păunescu, care a spus că această lege stabilește "prezumția de vinovăție".

Mă gândesc că este ușor forțată această afirmație, pentru că Agenția Națională de Integritate nu are caracter jurisdicțional.

Ea nu poate să dea sentințe, ea doar constată anumite diferențe între veniturile realizate și valoarea averii realizate într-un anumit termen. "Prezumția de vinovăție" mi se pare că este o afirmație puțin cam forțată.

De altfel, din alineatul (2) al articolului 43 s-a scos și posibilitatea ca inspectorul de integritate să stabilească, de la sine putere, ce este licit și ce este ilicit, propunând instanței verificarea unor părți de avere care, în opinia lui, sunt nejustificate.

Dezbateri s-au făcut și în cadrul comisiei, dezbateri sunt și în plen, luări de poziție și așa mai departe.

Putem să și politizăm acest Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2007.

În final, aș vrea să spun că este necesar ca această Agenție Națională de Integritate să funcționeze rapid, trebuie să ne convingem pe noi înșine că ea poate ajuta imaginii noastre, a demnitarilor, iar, în legătură cu alineatul (2) al articolului 43 - amendamentul propus - grupul nostru parlamentar este de acord și va vota legea, așa cum a fost ea elaborată în cadrul comisiei.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Sabău a solicitat cuvântul.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul, microfonul 2.

Domnul Dan Sabău:

Mulțumesc, domnule președinte.

O serie de luări de poziție interesante, bine justificate, aș zice, și nu înțeleg de ce fugim de justificare.

Fiscul american cere justificări stricte sau le are.

Nici nu le mai cere, pentru că le are. Și dacă iei benzină dintr-un loc, mașina ți-o vinzi pe kilometrii făcuți, după câtă benzină ai consumat.

În legătură cu problema "ilicit", 10%, întrebarea mea este dacă vrem să consfințim faptul că nu întrebăm despre primul milion de euro câștigat.

Dacă stabilim acest lucru, este o anumită situație.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Înțeleg că nu mai sunt intervenții din sală din partea grupurilor parlamentare sau a colegilor senatori, în nume propriu.

Ofer cuvântul domnului senator Șerban Nicolae, vicepreședintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog.

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, Trebuie să fac o precizare.

Este vorba de diferența nejustificată în plus, pentru că, dacă avem diferență vădit nejustificată în minus, să nu vă așteptați să vină cineva să vă dea banii care vă lipsesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Să înțeleg că formulați acum, pe final, un nou amendament?

Domnul Șerban Nicolae:

Asta, pe de o parte.

Pe de altă parte, aș vrea să fac o precizare.

Nu avem ce discuta aici despre îmbogățirea fără justă cauză, întrucât îmbogățirea fără justă cauză are două caracteristici: unu, se face pe seama altcuiva și, doi, așa-zisa sancțiune pentru acest cvasidelict este, de fapt, măsura reparatorie, nicidecum cea a confiscării.

Măsura reparatorie înseamnă restituirea față de cel căruia i-am diminuat patrimoniul, crescându-l pe al meu, a sumei respective sau a unei despăgubiri în echivalent.

Există diverse proceduri.

În niciun caz nu este o măsură sancționatorie de confiscare în folosul statului, în ipoteza îmbogățirii fără justă cauză, și nu are rost să umblăm acum, cu ocazia Legii ANI, și la Codul civil.

În ceea ce privește observația făcută de domnul senator Frunda, ea este una corectă, dar, din nefericire, nu avem un text care să fie luat în discuție ca amendament.

Articolul 43 alineatul (2) viza "sarcina probei date în mod expres inspectorului de integritate care propune confiscarea părții de avere sau obiectului determinat", care, așa cum v-am spus la început, apare ca "diferență vădit nejustificată în plus".

De aceea, noi am considerat că, prin eliminarea articolului 43 alineat (2), sarcina probei va merge pe "dreptul comun", iar dacă inspectorul de integritate propune instanței confiscarea unei părți de avere sau a unui bun determinat, pe dreptul comun, va avea obligația de a face proba cu privire la natura tipului de îmbogățire fără justă cauză, îmbogățire pe cale ilicită sau ca oricare altă sursă juridică de diferență nejustificată între averea declarată și cea real obținută.

De aceea, la nivelul comisiei, atunci când acest lucru a fost luat în dezbatere, majoritatea membrilor comisiei au considerat că prin eliminarea propusă de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2007 nu este afectat regimul juridic aplicabil în fața instanței în ceea ce privește sarcina probei, pentru că, în fapt, pledoariile - de excepție, dar și foarte corecte juridic - colegilor senatori Chelaru și Frunda au vizat raportarea la textul constituțional care prezumă caracterul licit al dobândirii averii, coroborat cu dispoziția care se referă la faptul că doar averea ilicită poate fi confiscată, ca interpretare per a contrario a normei constituționale care spune "averea dobândită licit nu se poate confisca".

De aceea, repet, la nivelul celor două comisii s-a considerat că 30 sarcina probei, pe dreptul comun, fără o precizare expresă în cuprinsul acestei legi, va rămâne a fi realizată de inspectorul de integritate care propune confiscarea.

Este adevărat însă că există riscul ca la nivelul instanței să se aprecieze că poate fi confiscată nu doar averea ilicită, ci și cea nejustificată, dar aici rămâne să se aprecieze dacă acest caracter nejustificat, așa cum v-am spus, are ca bază un act ilicit de natură penală, un act de natură contravențională, o nerespectare a legislației fiscale sau o îmbogățire fără justă cauză.

Cu aceste precizări eu cred că, domnule președinte, putem trece la vot.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ar fi bine dacă ar fi așa, dar observați că, în urma intervenției dumneavoastră, ați determinat cel puțin două intervenții din sală.

Înseamnă că intervenția dumneavoastră a fost interesantă și plină de argumente, motiv pentru care ofer cuvântul domnului senator Frunda, nu pentru altceva, ci pentru că s-a grăbit spre microfon, deși aș fi oferit cuvântul colegului meu de grup parlamentar, domnul senator Chelaru.

Domnul Frunda György:

Mulțumesc.

Eu vreau să fac doar o precizare și sper să mă audă și domnul senator Șerban Nicolae.

Eu am făcut un amendament de modificare a alineatului (2) al articolului 43, în Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, în care expressis verbis am arătat că Agenția Națională de Integritate trebuie să dovedească caracterul ilicit al bunului determinat sau al părții de avere a cărei confiscare o solicită.

În Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități acest amendament a fost admis în unanimitate, subliniez, în unanimitate.

Ulterior, în ședința comună a Comisiei juridice de numiri, disciplină imunități și validări și a Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități amendamentul a fost respins cu majoritate de voturi împotrivă.

Deci, pe construcție legislativă, domnule senator Șerban Nicolae, sperând că propunerea celor două comisii comune de eliminare a articolului este respinsă - ori într-o ipoteză, ori în alta -, eu îmi voi susține amendamentul și voi cere un vot pe amendamentul propus, deoarece este un amendament de modificare, fie pe ordonanță, fie pe textul inițial, sau, dacă nu este nici una, nici alta, e un amendament care ar urma să devină alineatul (2) al articolului 43.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Chelaru, microfonul 3.

Domnul Ioan Chelaru:

Domnule președinte, Am o scurtă introducere.

Din păcate, am apărat zeci de cauze pe Legea 18/1968.

Am trăit lângă oameni multe tragedii.

Nu am această poziție, astăzi, vizavi de Legea ANI din acest motiv, dar acest motiv îmi creează suspiciunea că trebuie să luăm toate măsurile procedurale ca drepturile omului să fie respectate, și propun Senatului următoarea situație ipotetică: Agenția Națională de Integritate constată că averea unui consilier local nu se justifică, este vădit nejustificată, este o diferență vădită.

Se face o sesizare scrisă, care este trimisă către instanța de judecată, nu discutăm acum care.

Judecătorul citește că domnul Gheorghe, din comuna cutare, consilier local, nu justifică averea într-un cuantum - să zicem - de 10.000 de euro.

Rețineți, discutăm de termenul de "nejustificat".

El este pus în următoarea situație: citește sesizarea și citează părțile, Agenția Națională de Integritate și cealaltă parte.

Vine Agenția Națională de Integritate și, conform principiului pe care îl spunea colegul meu Șerban Nicolae, prevăzut în articolele 5 și 6 din Codul de procedură civilă, cel ce afirmă trebuie să și dovedească, trebuie să demonstreze: "Domnule, astea sunt actele, astea sunt probele mele".

Cealaltă parte, consilierul local, acel badea Gheorghe, ce face? Este nevoit să înceapă să caute chitanțe, să vadă dacă certificatul de moștenitor de la tatăl său cuprinde toate bunurile, inclusiv soba din casă, fărașul...

Ne punem în această postură?! De asta am tras semnalul de alarmă.

Iar judecătorul trebuie să constate că ceea ce era vădit nejustificat - "diferență vădită", cum doriți dumneavoastră - este ilicit, ca să poată confisca.

De aceea colegul Vasilescu nu are dreptate și se vede că nu este practician.

Dânsul face următoarea construcție: transformă nejustificatul în ilicit, indiferent dacă are sau nu temei de drept.

Or, niciun judecător pe această lume nu va da o asemenea soluție.

De aceea spun că nu este bună și nu este corectă construcția juridică așa cum este făcută, utilizând "nejustificat".

Unora nu ne place, poate sunt și argumente, dar, dacă rămâne termenul "nejustificat" și vrem ca instanța să confiște ceva nejustificat, este neconstituțional.

O spun și nu voi înceta să o repet, indiferent cum se va vota aici sau dacă voi ataca la Curtea Constituțională, pentru că mi se pare o chestie de deontologie și de fairplay față de pregătirea mea profesională.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog să nu abuzați de dreptul de a interveni.

Ar fi pentru a treia oară și nu este corect.

Domnul Frunda György (din sală):

Este pentru ultima oară.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog.

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vina este a domnului senator Chelaru, mi-a dat ideea și îi mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi, Eu cred că exemplele concrete sunt cele mai palpabile și putem realiza dacă este corect sau nu.

Vă dau un exemplu: X moștenește o avere, pentru a plăti mai puțin la notar declară că apartamentul de trei sau patru camere, pe care l-a moștenit, nu valorează 100.000 de euro, cât valorează pe piața liberă, ci valorează 20.000 de euro și plătește taxele notariale pentru 20.000 de euro.

Vinde apartamentul respectiv cu 100.000 de euro și își cumpără o casă nouă (din cei 100.000 de euro), o casă la curte.

Pentru această achiziție diferența de 80.000 de euro nu este justificată, nu apare în acte, în certificatul de moștenitor, nu o poate dovedi.

El a moștenit legal casa respectivă și a vândut-o legal.

Într-adevăr, a făcut o mică chichiță, care este generală, nu numai în România, nu a declarat valoarea integrală.

Dacă noi vom adopta prevederea că averea nejustificată poate fi confiscată, casa omului, pe care și-a cumpărat-o din munca părinților lui, o vom confisca.

Dacă spunem "nelegală", nu poate fi confiscată, iar organul administrativ, timp de cinci ani, are posibilitatea recuperării taxei succesorale neplătite.

Acesta este exemplul concret, ca să știm ce votăm.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Solicită dreptul la replică domnul senator Gavrilă Vasilescu.

Apoi, vă rog să încercăm fie să finalizăm discuțiile, fie să facem pauză.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Să știți că nu este un drept la replică, ci vreau să clarificăm un lucru.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu. Stați puțin.

Domnule senator, deocamdată, eu conduc ședința.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Am înțeles. Dar vreau să vă spun...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

În momentul de față aveți dreptul să interveniți în două situații.

Ați solicitat drept la replică.

Aveți dreptul la replică.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Domnule președinte,

Este și un drept la replică, dar vreau să explic și o situație care este de fond, nu numai dreptul la replică.

Deoarece mi s-a spus că nu am practică, am să-i spun domnului avocat următorul lucru: în 30 de ani de practică notarială, nu am consultat niciun avocat, dar am fost consultat de peste 10.000 de avocați pe problemele pe care le-am avut de rezolvat în cadrul profesiei mele.

Așa că mulțumesc pentru aprecierea pe care ați făcut-o, și anume că nu am practică de avocat! (Rumoare, aplauze în sală.)

Este adevărat că nu am practică de avocat, în acest domeniu nu am.

Îi răspund și altui coleg care a încercat și tot încearcă să ne dea exemple.

S-a dat un exemplu care nu este corect.

Nu se trece în masa succesorală valoarea unui bun imobiliar, valoarea de circulație, pentru că există o expertiză și se ține cont de acea valoare de expertiză.

Niciodată valoarea de expertiză care s-a făcut nu este egală cu valoarea de circulație, pentru că ea se modifică aproape zilnic.

Este adevărat că pentru bunurile respective reiese o valoare, dar există tot timpul o diferență pe care colegul care a invocat-o o știe, dar o speculează.

Nimeni nu a spus că trebuie confiscată averea nejustificată.

Problema este alta, pe care nu vreți să o înțelegeți și nici colegi de-ai mei nu vor să o înțeleagă.

Ce stabilește Agenția Națională de Integritate? Dacă Agenția Națională de Integritate stabilește că averea este dobândită ilicit, aceasta este transformată în organ jurisdicțional.

Vă rog frumos, deschideți Constituția la articolul 126 alineatul (5) și o să vedeți ce spune Constituția României: "Este interzisă înființarea de instanțe extraordinare.

Prin lege organică pot fi înființate instanțe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii".

Deci Agenția Națională de Integritate nu este un organ jurisdicțional specializat, și atunci ce competențe îi dăm? Îi dăm competența să constate că între ce am dobândit și ce venituri am avut este o neconcordanță.

Răspund celor ce sunt nelămuriți asupra neconcordanței, aceasta este de 10.000 de euro, conform amendamentelor care s-au făcut.

După ce a constatat această neconcordanță, Agenția Națională de Integritate sesizează instanța.

Instanța va stabili dacă bunul respectiv este dobândit licit sau ilicit și se ia măsura.

Agenția Națională de Integritate solicită instanței nu să confiște, ci constată că există bun dobândit care nu se justifică, valoarea care nu se justifică este egală sau mai mare de 10.000 de euro și propune instanței să constate dacă bunul este ilicit sau nu.

Deci, în această situație, instanța va face o constatare.

Ca să facă constatarea, trebuie să trimită....

Pentru că, ce am făcut, domnilor colegi, am sărit peste o etapă.

Trebuia să arătăm că cercetarea trebuie efectuată de organele de cercetare.

Această etapă a fost sărită și s-a mers direct la instanță.

Instanța va trimite organelor de cercetare să vadă dacă bunurile sunt licite sau ilicite.

Discutăm și vă bateți cu pumnul în piept că sunteți mari specialiști, dar ați sărit, domnilor penaliști, o etapă extraordinar de importantă.

Acolo trebuie să se constate și, după constatarea de acolo, prin sesizarea pe care a făcut-o Agenția Națională de Integritate, se merge la instanță.

Ați vrut să se meargă direct la instanță...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci cine să facă cercetarea, că nu este clar?

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Organele de cercetare să o facă, dacă bunul este dobândit.

Niciun moment, dar absolut niciun moment, nu am gândit și nu s-a gândit să se confiște pe bunuri și pe avere nejustificată - nu este posibil așa ceva -, ilicită.

Cine stabilește caracterul ilicit? Asta trebuie stabilit.

Asta este situația în care suntem, iar în ceea ce privește răspunsul, cred că l-am și dat colegilor care se grăbesc să spună așa.

Dacă vreți să transformați Agenția Națională de Integritate în...

Lăsați, domnule președinte, pentru că trebuie să se înțeleagă.

Din toată comisia am fost singurul care, la un moment dat, am dat un vot corect.

După aceea, s-a revenit și și-au dat seama și ceilalți, dar a trebuit să treacă o pauză de două sau trei ore.

Dacă cineva este mai influent în momentul în care spune și spune cu mai multă tărie ceea ce are de spus, în această sală...

Vreau să vă spun, corect așa este: dacă îi dați Agenției Naționale de Integritate alte atribuțiuni decât să constate o diferență între ce dobândesc și ce bunuri am avut, o transformați în cu totul altceva și încălcăm Constituția.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimate, domnule coleg,

Cel puțin ultima parte a intervenției dumneavoastră nu se regăsește în textele pe care le avem în dezbatere.

Deci, în momentul în care ridicați în plenul Senatului o chestiune de principiu, de lege, trebuie să o fundamentați pe textele propuse de Guvern sau pe amendamentele colegilor.

Pentru că argumentele invocate de cei doi senatori erau exact invers, în sensul că și așa există prea multe atribute transferate către o anumită zonă.

Dar a spune că, în acest moment, încercăm să facem din agenție sau din inspectori instanțe de judecată sau, să mergem mai departe, în a da posibilitatea de cercetare, cui?, doar celor care fac cercetare, ar fi foarte grav.

Nu fac comentarii, pentru că aș merge la tribună.

În momentul de față eu nu mai pot supune la vot, ci, dimpotrivă, trebuie să continuăm dezbaterile, pentru că ați lansat cel puțin două teme extrem de importante, în legătură cu care sunt convins că părerile sunt împărțite, și vom crea impresia că ceea ce votăm noi, votăm fie împotriva ordonanței, fie împotriva textelor venite de la Comisia juridică de numiri disciplină imunități și validări, ceea ce nu este real.

Nu este real, pentru că toate amendamentele au fost discutate în Comisia juridică de numiri disciplină imunități și validări și adoptate, nu cu unanimitate, dar cu majoritate, și pentru că nu există amendamente respinse, fiindcă noi le-am luat pe fiecare în parte și le-am discutat de zece ori, până am găsit o soluție, să-i spunem, minimală.

Singura chestiune care a rămas nerezolvată, cel puțin așa am crezut eu, este soluția de la articolul 43 alineatul (2).

Dar acolo nu s-a înțeles, pentru că soluția de abrogare este dată de ordonanță.

Deci textul exista în legea de bază.

Ordonanța a propus eliminarea, abrogarea alineatului (2) al articolului 43.

În situația în care plenul Senatului - noi ca să ieșim din impas am dat un anumit vot în comisiile reunite și am spus că vom veni cu această problemă în plen, pentru că plenul este suveran, acceptă sau nu acceptă abrogarea alineatului (2) al articolului 43 - nu acceptă soluția propusă de Guvern, de abrogare, se revine la textul inițial, text despre care a făcut vorbire atât domnul senator Ioan Chelaru, cât și domnul senator Frunda György.

Nu este nicio filozofie.

Este o chestiune simplă, este o chestiune de principiu, dar și de legalitate și constituționalitate.

Stimați colegi, îmi cer scuze doamnei secretar de stat, o rog să vină și după-amiază, pentru că, în urma intervenției dumneavoastră, se vor naște fie solicitări de a interveni, din partea colegilor senatori, fie solicitări de drept la replică și ar fi nefiresc ca pe o lege atât de importantă, cu încărcătură serioasă, să nu discutăm în mod serios în plenul Senatului și să nu găsim soluțiile cele mai bune.

Îmi cer scuze că nu vă ofer cuvântul acum.

Reluăm lucrările în plenul Senatului, la ora 15.00, cu dezbaterea și finalizarea - sigur, nu prin vot - acestui proiect de lege.

Înainte de a închide ședința de dimineață, dați-mi voie să fac o mențiune de suflet pentru colegii mei, în sensul că la următoarea propunere legislativă, înscrisă la punctul 17 din ordinea de zi, erau prezenți doi reprezentanți ai Academiei Române, domnul profesor Ioan Păun Otiman, secretar general, cel care ne-a fost și coleg și pe care îl salutăm, și domnul Bogdan Alexandru, pe care îi așteptăm, după-amiază, la dezbaterea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

Prima parte a ședinței s-a încheiat la ora 13.10.

- pauză -

După pauză, ședința a început la ora 15.20.

Lucrările au fost conduse de doamna Norica Nicolai, vicepreședinte al Senatului, asistată de domnii Gavrilă Vasilescu și Pete Ștefan, secretari ai Senatului.

Doamna Norica Nicolai:

Stimați colegi,

Rugămintea mea, adresată liderilor de grup, este să îi chemăm pe colegii senatori în sală pentru a putea începe lucrările Senatului.

Considerați că putem începe cu un apel nominal?

Domnule secretar Gavrilă Vasilescu, am rugămintea să faceți apelul nominal.

Vă rog.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

- Antonie Ștefan Mihail - absent
- Apostol Neculai - prezent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - absent
- Arion Viorel - absent
- Athanasiu Alexandru - absent
- Basgan Ion - absent
- Berceanu Radu Mircea - delegație
- Blaga Vasile - absent
- Bobeș Marin - absent
- Cazacu Cornelia - absentă
- Câmpeanu Radu Anton - absent
- Cârlan Dan - absent
- Chelaru Ioan - absent
- Cinteză Mircea - prezent
- Ciornei Silvia - prezentă
- Cioroianu Adrian Mihai - Guvern
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - absent
- Corodan Ioan - prezent
- Cozmâncă Octav - absent
- Crețu Ovidiu Teodor - prezent
- Cucuian Cristian - absent
- Cutaș George Sabin - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - absent
- Dîncu Vasile - absent
- Duca Viorel Sr. - prezent
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovács Péter - prezent
- Fekete Szabó Andras Levente - prezent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - prezent
- Frunda György - absent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - absent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - absent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Ilașcu Ilie - absent
- Iliescu Ion - absent
- Ilușcă Daniel - absent
- Ion Vasile - prezent
- Iordănescu Anghel - prezent
- Iorga Nicolae - absent
- Ioțcu Petru Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezentă
- Jurcan Dorel - absent
- Loghin Irina - absentă
- Lupoi Mihail - prezent
- Mardare Radu Cătălin - absent
- Marinescu Marius - absent
- Markó Béla - absent
- Mărășescu Niculae - prezent
- Meleșcanu Teodor Viorel - Guvern
- Mereuță Mircea - delegație
- Mihăescu Eugen - absent
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - absentă
- Moraru Ion - absent
- Morțun Alexandru Ioan - absent
- Nasleu Ioan - prezent
- Neagoe Otilian - prezent
- Neagu Nicolae - prezent
- Németh Csaba - absent
- Nicolae Șerban - prezent
- Nicolai Norica - prezentă
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - absent
- Oprea Mario Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Panțuru Tudor - prezent
- Pascu Corneliu - absent
- Păcuraru Paul - Guvern
- Păunescu Adrian - prezent
- Pereș Alexandru - absent
- Pete Ștefan - prezent
- Petrescu Ilie - absent
- Popa Aron Ioan - prezent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Ionel - absent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - absent
- Rădoi Ion - absent
- Rădoi Ovidiu - absent
- Rădulescu Cristache - absent
- Rebreanu Nora Cecilia - prezentă
- Roibu Aristide - prezent
- Sabău Dan - prezent
- Savu Daniel - absent
- Sârbu Ilie - delegație
- Silistru Doina - prezentă
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Solcanu Ion - prezent
- Stan Petru - absent
- Stănoiu Mihaela Rodica - absentă
- Stoica Ilie - prezent
- Strătilă Șerban Cezar - prezent
- Stroe Radu - prezent
- Szabó Ilona - prezentă
- Szabó Károly Ferenc - prezent
- Șerbănescu Verginia - absentă
- Șerbu Gheorghe Vergil - absent
- Șereș Ioan Codruț - prezent
- Ștefan Viorel - prezent
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan - absent
- Tănăsescu Carmen Felicia - absentă
- Tănăsescu Claudiu - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - absent
- Terinte Radu - absent
- Theodorescu Emil Răzvan - absent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toma Ion - prezent
- Tomoiagă Liliana Lucia - absentă
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Țâbuleac Mihai - absent
- Țîrle Radu - absent
- Ungheanu Mihai - absent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - delegație
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vărgău Ion - absent
- Vedinaș Verginia - prezentă
- Verestóy Attila - prezent
- Vosganian Varujan - Guvern
- Vraciu Jan - absent
- Zsombori Vilmos - prezent

Doamna Norica Nicolai:

Stimați colegi,

Continuăm dezbaterile la Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări...

Doamna Vedinaș, am rugămintea să vă luați mapa și să vă ocupați locul în sală.

Mai sunt intervenții, la dezbateri generale, pe marginea Proiectului de lege cu privire la Agenția Națională de Integritate?

Domnule senator Eckstein, vă rog.

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc, doamna președinte.

Grupul parlamentar al UDMR și-a spus punctul de vedere.

Potrivit regulamentului, solicit să consultați plenul dacă este de acord să-mi acorde două minute în legătură cu o discuție generală asupra acestui proiect de lege.

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte, Nici nu trebuie să-l consult.

Plenul este de acord.

Aveți cuvântul la dezbateri generale, după care am eu o propunere de procedură pentru dumneavoastră.

Vă rog, domnule senator, microfonul 2.

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc, doamna președinte.

Eu cred că acest proiect de lege nu este un proiect de lege perfect.

El lasă deschise anumite probleme.

De exemplu, problema referitoare la ce se întâmplă dacă se constată că o avere este nejustificată, iar, ulterior, instanța, care este mandatată și în drept, potrivit Constituției, constată că nu s-a săvârșit o infracțiune, că dobândirea acestor bunuri nu este ilegitimă.

Sunt lucruri care, cred eu, se pot corecta chiar și pe parcurs.

Eu, în schimb, salut adoptarea raportului în forma venită de la cele două comisii.

Cred că este un raport echilibrat, care face față principalei exigențe, aceea ca Agenția Națională de Integritate să fie mai mult o instituție de prevenție.

Această Agenție Națională de Integritate, inspectorii luați prin concurs nu au căderea să sancționeze, dar cred că instituția în sine, în forma în care am adoptat-o, face față unor exigențe solicitate și de Comisia Europeană, și de opinia publică din România, mai ales, face față exigenței de a fi un control asupra declarației de avere pe care, cred eu sincer, fiecare o dăm în cunoștință de cauză și potrivit legislației în vigoare.

Ca atare, punctul meu de vedere este că acest raport este unul bun, că este lucrat - asta o știm cu toții - și cred că merită să fie votat, Agenția Națională de Integritate intrând, în acest fel, în drepturile ei firești.

Mulțumesc.

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

Domnule senator,

Am convingerea că Agenția Națională de Integritate trebuie să intre în drepturile ei firești.

Propunerea mea adresată plenului Senatului este să stopăm dezbaterile generale, urmând ca dezbaterile pe amendamente și votul final să se desfășoare luni, când se dezbat legile organice, pentru ca toți colegii să participe la dezbateri, fiind și o serie de chestiuni pe care plenul le va putea lămuri atunci.

Supun votului dumneavoastră această propunere de a stopa dezbaterile și de a le continua luni, 17 martie a.c.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Propunerea a fost aprobată, întrunind 49 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 6 abțineri.

Vă mulțumesc.

La punctul 16 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind acordarea titlului onorific de "Promotor al imaginii României".

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă este raportoare.

Vă rog, domnule președinte Adrian Păunescu, să vă ocupați locul.

Inițiatorii sunt prezenți? Sunt mai mulți senatori și deputați.

Domnule senator, Pe materialul pe care îl am în fața mea nu figurează semnătura dumneavoastră.

Pe unul dintre inițiatori - domnul senator Corneliu Pascu, domnul senator Basgan Ion, doamna senator Doina Silistru, domnul senator Petre Daea, domnul senator Aurel Ardelean, domnul senator David Gheorghe - îl rog să-și ocupe locul în banca inițiatorilor, pentru a prezenta proiectul de lege.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule Vasilescu.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori,

Inițiativa legislativă are în vedere găsirea unor modalități pentru a putea să promovăm, prin personalități deosebite, imaginea României în lume.

Însăși titulatura inițiativei este aceea de acordare a unui titlu onorific de "Promotor al imaginii României".

Ce vreau să vă spun este că pentru anumite personalități deosebite, care deja au fost recunoscute prin acordarea unor ordine și medalii ale României...

Din cadrul acestor personalități din domeniul cultural, domeniul sportiv, domeniul științific și altele poate fi selecționat un număr de persoane care să poarte acest titlu onorific de "Promotor al imaginii României".

În situațiile în care aceste categorii de persoane merg în afara granițelor țării cu diferite probleme de rezolvat din domeniul lor de activitate, ele pot primi din însărcinarea Guvernului României sau din partea unor instituții ale României, poate chiar și din partea Parlamentului, un mandat pentru a promova unul sau altul dintre aspectele care ne interesează pe noi să le promovăm în lume pentru a crea o imagine reală a țării, o imagine cât mai apropiată de realitatea României.

Despre acest lucru este vorba, și nu despre altceva, pentru că am constatat, la un moment dat, că inițiativa a fost privită puțin cam... nu aș vrea să spun chiar superficial, dar nu s-a observat cu atenție că nu vrem să plătim transport, cazare și diurnă unor persoane numai așa, ca să se plimbe, ci numai în condițiile în care primesc o temă, primesc un mandat din partea instituțiilor României.

Din cadrul acelor categorii de persoane, care deja au fost recunoscute pentru merite deosebite, eu aș fi putut să dau și câteva exemple.

Cu doi dintre cei pe care îi aveam eu în vedere am avut și o mică discuție.

În momentul de față, eu cred că din domeniul sportului sunt două personalități, chiar în Senatul României, care ar merita acest titlu onorific de "Promotor al imaginii României", personalități care deja ne-au reprezentat prin diferitele lor intervenții.

Nu știu de ce domnul senator Hașotti, de fiecare dată când iau cuvântul, trebuie să se supere.

Îmi spunea, la un moment dat, că vorbesc prea mult.

Îmi prezint și îmi susțin o inițiativă legislativă, iar Domniei Sale i-am spus că vorbește mai mult decât mine, pentru că, de fiecare dată când ceva nu-i convine - nu știu ce -, dânsul are de făcut câte o remarcă.

Doamna Norica Nicolai:

Domnule senator, rugămintea mea este să nu intrați în polemică cu sala.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Gândiți-vă, câți din cei din sală ați vorbit până acum și nu ați fost de acord cu ceea ce susține Guvernul sau cu ceea ce susține domnul Hașotti?

Doamna Norica Nicolai:

Domnule senator...

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Atunci, care vorbește mai mult dintre noi doi, domnule senator?

Doamna Norica Nicolai:

Domnule senator Vasilescu, rugămintea mea este să vă prezentați inițiativa legislativă, nu să intrați în polemică cu sala.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Doamna președinte, asta doresc și eu și poate că dumneavoastră sunteți persoana care trebuie să asigure în sală și o anumită...

Doamna Norica Nicolai:

Da, și nu dumneavoastră.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

În aceste condiții, dacă sunt persoane care vorbesc, deși nu sunt înscrise încă la microfon, și nu au microfon în față, atunci lor să le faceți observații.

Doamna Norica Nicolai:

Bun...

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Pentru că eu asta am încercat, să fac puțină ordine în momentul în care îmi susțineam o inițiativă legislativă.

Doamna Norica Nicolai:

Am înțeles.

Colegii din sală vă contestă semnătura.

Vă recunoașteți semnătura pe proiectul legislativ, pentru că există o serie de trei semnături?

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Doamna președinte, nu știu de ce, pe ceea ce aveți în față... văd că și la mine sunt numai...

Vreau să vă spun însă că sunt unul dintre inițiatori și vreau să vă spun că am semnat un exemplar.

Probabil că ceea ce s-a trimis la noi, aici, este nesemnat de mine, dar eu susțin și vă rog să mă credeți că mi-am semnat exemplarul din această inițiativă legislativă, dacă acest lucru mi se contestă.

Doamna Norica Nicolai:

Da, domnule senator.

Domnia Sa susține că a semnat un exemplar din această inițiativă legislativă, iar semnăturile sunt destul de indescifrabile.

Numai pe cea a domnului Voiculescu o pot identifica, pe celelalte, nu.

De aceea v-am și dat cuvântul.

Oricum, este Grupul parlamentar al PC.

Stimați colegi, vreți să facem o cercetare? Nu pot să stabilesc în funcție de aceste semnături dacă una dintre ele este a domnului Vasilescu, care declară în plenul Senatului că a semnat inițiativa legislativă.

Domnule senator Adrian Păunescu, aveți cuvântul, pentru a prezenta raportul.

Domnul Adrian Păunescu:

Aș confirma prezența domnului senator Vasilescu, ca inițiator, și la comisie.

Această prezență însă nu a avut darul de a-i convinge pe membrii comisiei să întocmească un raport favorabil acestei propuneri legislative, în ciuda faptului că unii dintre noi au fost de acord cu această propunere.

Nu am avut argumente suficiente pentru a o susține.

De aceea, cu două voturi pentru, două voturi împotrivă și 3 abțineri, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a adoptat un raport de respingere, pe care îl prezintă Senatului și roagă plenul să hotărască.

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Reprezentantul Guvernului? Nu este prezent.

Declar deschise dezbaterile generale.

Domnule senator Hașotti, microfonul 2.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

În primul rând, la microfonul Senatului, din păcate, domnul senator Vasilescu a avut un comportament regretabil.

Nu știu dacă este pentru prima sau pentru ultima dată.

Nu are importanță.

Faptul că vorbește mai mult sau mai puțin, asta ține de opțiunea Domniei Sale, dar, la rândul nostru, vrem să avem păreri în legătură cu prestația parlamentară a unuia sau altuia, și nu le spunem de la microfon, așa cum face Domnia Sa.

Apoi, a avut un comportament regretabil prin faptul că...

Stimați colegi, orice s-ar spune - și sigur că domnul președinte al comisiei, domnul senator Păunescu, a spus că este inițiator -, orice s-ar spune însă, în momentul în care noi semnăm condica de prezența, suntem prezenți, dacă nu o semnăm, deși suntem în sală, suntem absenți.

Așa se întâmplă și cu această propunere legislativă care nu poartă semnătura domnului senator Vasilescu.

Prin urmare, prezentarea pe care a făcut-o este în afara regulamentului.

Acum, referitor la propunere.

Dicționarul limbii române moderne arată la "promotor"...

Vreau să arăt că inițiatorii nu au proprietatea termenului.

Propunerea legislativă vorbește despre un "Promotor al imaginii României", iar DEX-ul spune așa la "promotor" - "cineva care promovează pentru prima dată o idee, o acțiune; inițiator al unui curent de gândire".

Ca să fie foarte clar, exemplele pe care le-a dat distinsul nostru coleg, domnul senator Gavrilă Vasilescu, nu au niciun fel de legătură cu ceea ce spune Dicționarul explicativ al limbii române.

Dincolo de acest lucru, cel mai important este faptul că inițiatorii spun două chestiuni absolut bizare.

Una ar fi că doar cei care au cetățenia română pot beneficia de acest titlul onorific, ca și când cineva care a emigrat în urmă cu mai multe sau mai puține decenii și nu mai are cetățenia română nu poate să facă ceva în serviciul României, iar a doua chestiune, absolut bizară ca logică, dacă vreți, este că se bucură de acest titlu doar cei care sunt decorați - și citez - "cu Ordinul «Meritul Cultural» și Medalia «Meritul Cultural» sau Ordinul «Meritul Sportiv" și Medalia «Meritul Sportiv»".

În acest caz, dacă sunt doar aceștia, ce sens mai are propunerea legislativă? Este absolut ieșit din sfera logicii, dar nu mă mir.

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Păunescu, la dezbateri generale.

Domnul Adrian Păunescu:

Doar atât aș vrea să-i spun domnului senator Hașotti, că ideea de promotor s-a lărgit între timp.

La arheologie, vă rog, pricepeți-vă! La cuvinte, lăsați-mă pe mine! Și vă spun și ziua când pot să vă dau unele sfaturi cu privire la cuvinte.

Vă rog mult de tot.

Hai să ne respectăm meseriile...

"Promotor" nu înseamnă numai "cel care poartă pentru prima dată". "Promotor" înseamnă, la ora de față, și "purtător activ al imaginii" României... sau a Turciei.... sau a Kazahstanului...

Deci nu este vorba doar de "cel care poartă pentru prima dată".

Nu mai înseamnă asta.

Ați citit în DEX? DEX-ul este oarecum învechit.

Căutați în realitatea limbii române și veți vedea că astăzi nu mai înseamnă același lucru, și anume "purtător pentru prima dată".

Dar nu acesta este defectul propunerii.

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Cutaș, din partea Grupului parlamentar al PC, microfonul 3.

Aveți cuvântul.

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi, Constat pe zi ce trece că, din păcate, atitudinile colegiale în Senatul României au dispărut și că o inițiativă care s-a dorit, în fond, pozitivă este dezbătută și se caută vicii de procedură.

Se caută vicii: că nu a fost semnată, că nu a fost confirmată...

Dacă domnul senator Puiu Hașotti, lider al Grupului parlamentar al PNL, dorea să facă aceste amendamente, cred că erau bine-venite, iar inițiatorii, în înțelepciunea lor, ar fi acceptat astfel de propuneri.

Mai mult decât atât, pentru a veni totuși în întâmpinarea dânsului, pentru a face o lege bună și pentru a gândi constructiv - așa cum ar trebui, cred, să gândim toți -, fac o propunere în numele Grupului parlamentar al PC și vă rog, doamna președinte, să supuneți la vot retrimiterea la comisie a inițiativei legislative pentru a o îmbunătăți.

Vă mulțumesc.

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

Domnule senator Gheorghe Constantin, microfonul 3, aveți cuvântul.

Va urma domnul senator Gheorghe Funar.

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

În cadrul Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, din care fac parte, am ascultat argumentele colegului nostru Gavrilă Vasilescu care, într-adevăr, a susținut această inițiativă, neavând, ce-i drept, semnătura.

Doresc să vă spun însă că și în comisie mi-am exprimat punctul de vedere că acest proiect de lege are un caracter discriminatoriu, pentru că vreau să anunț plenul Senatului, inclusiv pe inițiatori, că există și cetățeni care nu au cetățenia română și care sunt ambasadori onorifici ai României în diverse țări ale lumii.

De altfel, grupurile de prietenie din cadrul Parlamentului sunt niște promotori, în sensul prezentei legi, președinții Camerelor, membrii Guvernului, de asemenea, și așa mai departe.

De ce trebuie să restrângem noi calitatea de promotor la niște ordine și medalii și să nu considerăm că toți cei care promovează imaginea României prin diverse modalități sau în diverse ocazii fac același lucru și nu au nevoie de un titlu efectiv, stabilit prin decret de către Președintele României.

Mi se pare puțin cam forțată această lege, iar dacă toți cei care fac acest nobil lucru în serviciul patriei ar fi să primească titlul onorific de "Promotor al imaginii României", ne-am ocupa toată ziua numai cu aceasta.

Să nu se supere domnul senator Vasilescu, nu există răutate în ceea ce i se spune, dumnealui apriori crede că cineva îi este adversar declarat.

Nu, sunt niște chestiuni și de tehnică legislativă, la urma urmei.

Vă mulțumesc.

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Aveți cuvântul, domnule senator Funar, în numele Grupului parlamentar al PRM.

Microfonul 2, vă rog.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, Noi, cei din PRM, nu căutăm nod în papură, ci am constatat că această propunere legislativă este bine-venită și dă posibilitatea reglementării pentru unii dintre reprezentanții României ca să fie, cu adevărat, promotori ai imaginii țării noastre în străinătate.

Așa cum știți, doamna președinte, doamnelor și domnilor senatori, fără să existe un asemenea proiect de lege și fără să se simtă cu nimic lezat distinsul nostru coleg, domnul senator Puiu Hașotti, prima grijă a Guvernului României, la începutul fiecărui an, este să dea o hotărâre de guvern pentru... prințul moștenitor, "friciul moștenitor", nu știu exact, Radu Duda, care anul trecut a primit 7,2 miliarde de lei din bugetul statului român pentru a prezenta imaginea neutră a României în lume, fără să aibă titlu de promotor al imaginii României.

Anul acesta, mă mir că nu și-a dat foc în fața Palatului Victoria sau nu a sărit în cap de pe un bloc cu 10 etaje, pentru că nu a primit decât 5 miliarde de lei vechi, ca să toace banii din bugetul statului român degeaba, iar liderul Grupului parlamentar al PNL din Senat nu a sărit în aer când a aflat despre aceste hotărâri de guvern.

Sunt foarte curios cum va vota, săptămâna viitoare, la propunerea noastră legislativă prin care îl vom "înțărca" de asemenea bani publici.

Grupul nostru parlamentar susține această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Am înțeles că domnul Hașotti solicită dreptul la replică, dar și domnul senator Lupoi a dorit să intervină în numele Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Puiu Hașotti:

Da, aș putea spune, doamna președinte, un triplu drept la replică.

Domnul senator Păunescu, sigur, poate să aibă dreptate, eu am citit din Dicționarul explicativ al limbii române, editat de Academia Română, și eu știu că după ce se pronunță Academia Română este mai greu să facem comentarii.

Eu, cel puțin...

Domnul senator Păunescu are tot dreptul.

Domnul Adrian Păunescu:

Avem ocazia când vine presa...

Doamna Norica Nicolai:

Da, vă roagă să demonstrați.

Domnul Puiu Hașotti:

Sigur că domnul Cutaș are dreptate, din păcate, în Senat, sunt o serie de manifestări care nu prea au legătură cu o manifestare parlamentară firească, dar eu i-aș spune, cu toată prietenia, să se uite mai degrabă în curtea Domniei Sale.

În legătură cu ceea ce a spus domnul senator Funar, eu aș aminti numai că cetățeanul despre care făcea vorbire a beneficiat de acele drepturi, prima dată, de pe urma unui alt guvern.

Revin însă și spun, stimați colegi, după cum arăta și domnul senator Gheorghe Constantin, că nu putem să facem o prevedere doar pentru cei care au cetățenia română, pentru că este aberant, și, în al doilea rând, repet chestiunea cu privire la cei decorați.

Dar a întoarce această propunere legislativă la comisie mi se pare o diversiune care nu are de a face cu un comportament parlamentar firesc, pentru că nu ai ce să amendezi, pentru că, realmente, ideea nu este una corectă, nu este una benefică.

Ce să amendezi la această propunere legislativă?

Doamna Norica Nicolai:

Am înțeles.

Domnul senator Mihail Lupoi are cuvântul, după care voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, care, între timp, a venit în sală.

Aveți cuvântul, domnule senator Lupoi.

Microfonul 2, vă rog.

Domnul Mihail Lupoi:

Mulțumesc, doamna președinte.

Am să-l iau ca martor la ceea ce am să spun acum, pentru că în mod sigur nu vă așteptați, pe domnul general Popescu Mihail.

Suntem singura armată de pe suprafața pământului care avem bucătari, la propriu, ajunși generali, avem canotori ajunși generali - cinste lor pentru ceea ce au făcut în canotaj - avem tenismeni, avem fotbaliști, cu toții generali, avem și un prinț-colonel.

Toate aceste lucruri aceștia le-au dobândit pe baza faptului că au avut sau nu au avut niște merite pe plan internațional.

Eu cred că această lege trebuie întoarsă la comisie, nu pentru a ne face noi damblaua, ci pentru a găsi o modalitate de a interzice aceste lucruri prin care am reușit să devenim penibili.

La Adunarea Parlamentară NATO și în vremea când eram la Colegiul Național de Apărare, vreau să vă spun că mă întrebau colegii din alte armate: "Ce este la voi, acolo? Adică, trebuie să te apuci să joci fotbal sau să joci tenis, sau să fii handbalist, sau să tragi la rame ca să ajungi general?

Iată că există necesitatea unei reglementări - nu știu care este cea mai potrivită, trebuie s-o analizăm - pentru a recunoaște totuși meritele unor oameni care au reprezentat România, care au apărat culorile țării și au avut rezultate deosebite și, în același timp, să interzicem astfel de promovări de-a dreptul penibile.

Eu nu am auzit de vreun poet ajuns general.

Este o discriminare, nu?

Poate că Brâncuși a promovat mai bine România și nu l-a făcut nimeni general! Iată că este nevoie de o asemenea reglementare.

Există istorici ofițeri care nu au ajuns generali.

Ca atare, legea în sine are un sâmbure de justificare, însă ea trebuie periată și trebuie, în același timp, să excludă aberații de genul celor pe care vi le-am spus.

De aceea, propunerea domnului Cutaș de a retrimite propunerea legislativă la comisie pentru completare și o redactare mult mai amplă și mai profundă este de dorit.

Vă mulțumesc.

Doamna Norica Nicolai:

Înțeleg că este punctul dumneavoastră de vedere, avansarea în grad militar nu face obiectul prezentei legi.

Fără îndoială, subiectul propunerii este unul generos, demn de luat în calcul.

Stimați colegi, Declar închise dezbaterile generale, nu mai dau dreptul la replică la replici.

Rugămintea mea este, pentru că s-a formulat o propunere procedurală, să supunem votului retrimiterea acestei propuneri legislative la comisie, atrăgându-vă atenția că termenul de adoptare tacită a acestei propuneri legislative este 24 martie 2008.

Vă rog să votați.

26 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă și 3 abțineri.

Nu a fost întrunit numărul de voturi necesar pentru ca această propunere legislativă să fie retrimisă la comisie.

Domnul George Sabin Cutaș (din sală):

Solicit intervenție pe procedură.

Doamna Norica Nicolai:

Da, domnule senator Cutaș, pe procedură, aveți cuvântul.

Microfonul 3, vă rog.

Cred că atunci când vrem să promovăm un proiect de lege, comisia este locul în care trebuie să-l dezbatem și să-l îmbunătățim.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă rog, doamna președinte de ședință, să constatați că nu avem cvorum și, ca urmare, v-aș ruga să resupuneți votului propunerea de retrimitere la comisie, în momentul în care vom avea cvorum. (Discuții în sală.)

Doamna Norica Nicolai:

Aveți cuvântul, domnule senator Păunescu.

Domnul Adrian Păunescu:

Eu adresez rugămintea către plenul Senatului să accepte propunerea domnului Cutaș, pentru că noi, la comisie, nu suntem atât de îndârjiți împotriva acestei propuneri legislative, mai ales că - v-am spus - au fost două voturi pentru, două voturi împotrivă și trei abțineri.

Poate că, într-adevăr, puțin periată, propunerea poate deveni acceptabilă.

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Domnule senator Verestóy, aveți cuvântul pe procedură, vă rog.

Domnul Verestóy Attila:

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Sigur, este o problemă procedurală, dar este bine să respectăm cutuma pe care o avem.

Deci ori avem peste 69 de voturi în total, ori avem măcar 35 de voturi de o parte....

Asta este...

Până acum așa am procedat.

Vă rog să resupuneți la vot, fiecare să-și exprime opțiunea cum dorește, pentru că are dreptate domnul coleg care a cerut cvorum când a văzut că în sală sunt prezenți 56 de senatori.

Mulțumesc.

Doamna Norica Nicolai:

Înțeleg că în sală sunt 59 de senatori prezenți.

Fac un apel la liderii grupurilor parlamentare să-i roage pe colegii noștri care sunt pe hol să-și ocupe locurile în sala de ședință pentru a resupune votului această propunere de retrimitere la comisie. (Discuții la masa prezidiului.)

Din sală: Sunt 56, au mai ieșit între timp.

Doamna Norica Nicolai:

Supun votului dumneavoastră, încă o dată, retrimiterea acestei propuneri legislative la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

22 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă și o abținere.

Stimați colegi, Întotdeauna am încercat, prin bună înțelegere, să dezbatem o serie de proiecte legislative, nu să le blocăm.

Cred că profităm de faptul că nu există sancțiune pentru absența senatorilor de la lucrările plenului și ne prevalăm foarte des de faptul că nu suntem prezenți.

Îl rog pe domnul senator Pete Ștefan să facă apelul nominal, din nou, pentru că ședințele Senatului nu sunt facultative, stimați colegi, sunt obligatorii.

Domnul Pete Ștefan:

Apel nominal:

- Antonie Ștefan Mihail - absent
- Apostol Neculai - prezent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - absent
- Arion Viorel - absent
- Athanasiu Alexandru - absent
- Basgan Ion - absent
- Berceanu Radu Mircea - delegație
- Blaga Vasile - absent
- Bobeș Marin - absent
- Cazacu Cornelia - prezentă
- Câmpeanu Radu Anton - prezent
- Cârlan Dan - absent
- Chelaru Ioan - prezent
- Cinteză Mircea - absent
- Ciornei Silvia - prezentă
- Cioroianu Adrian Mihai - Guvern
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - absent
- Corodan Ioan - prezent
- Cozmâncă Octav - absent
- Crețu Ovidiu Teodor - prezent
- Cucuian Cristian - absent
- Cutaș George Sabin - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - absent
- Dîncu Vasile - absent
- Duca Viorel Sr. - prezent
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovács Péter - prezent
- Fekete Szabó Andras Levente - prezent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda György - absent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - prezent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - absent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Ilașcu Ilie - absent
- Iliescu Ion - absent
- Ilușcă Daniel - absent
- Ion Vasile - prezent
- Iordănescu Anghel - prezent
- Iorga Nicolae - absent
- Ioțcu Petru Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezentă
- Jurcan Dorel - absent
- Loghin Irina - absentă
- Lupoi Mihail - prezent
- Mardare Radu Cătălin - absent
- Marinescu Marius - absent
- Markó Belá - absent
- Mărășescu Niculae - prezent
- Meleșcanu Teodor Viorel - Guvern
- Mereuță Mircea - delegație
- Mihăescu Eugen - absent
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - absentă
- Moraru Ion - absent
- Morțun Alexandru Ioan - prezent
- Nasleu Ioan - prezent
- Neagoe Otilian - prezent
- Neagu Nicolae - prezent
- Németh Csaba - prezent
- Nicolae Șerban - absent
- Nicolai Norica - prezentă
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - absent
- Oprea Mario Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Panțuru Tudor - prezent
- Pascu Corneliu - absent
- Păcuraru Paul - Guvern
- Păunescu Adrian - prezent
- Pereș Alexandru - absent
- Pete Ștefan - prezent
- Petrescu Ilie - absent
- Popa Aron Ioan - prezent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Ionel - absent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - absent
- Rădoi Ion - absent
- Rădoi Ovidiu - absent
- Rădulescu Cristache - absent
- Rebreanu Nora Cecilia - prezentă
- Roibu Aristide - absent
- Sabău Dan - prezent
- Savu Daniel - absent
- Sârbu Ilie - delegație
- Silistru Doina - prezentă
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Solcanu Ion - prezent
- Stan Petru - absent
- Stănoiu Mihaela Rodica - absentă
- Stoica Ilie - prezent
- Strătilă Șerban-Cezar - prezent
- Stroe Radu - prezent
- Szabo Ilona - prezentă
- Szabó Károly Ferenc - prezent
- Șerbănescu Verginia - absentă
- Șerbu Gheorghe Vergil - prezent
- Șereș Ioan Codruț - prezent
- Ștefan Viorel - prezent
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan - absent
- Tănăsescu Carmen Felicia - absentă
- Tănăsescu Claudiu - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - absent
- Terinte Radu - absent
- Theodorescu Emil Răzvan - absent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toma Ion - prezent
- Tomoiagă Liliana Lucia - absentă
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Țâbuleac Mihai - absent
- Țîrle Radu - absent
- Ungheanu Mihai - absent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - delegație
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - absent
- Vărgău Ion - absent
- Vedinaș Verginia - prezentă
- Verestóy Attila - prezent
- Vosganian Varujan - Guvern
- Vraciu Jan - absent
- Zsombori Vilmos prezent

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Îi rog pe domnii colegi senatori să-și ocupe locurile în sală.

Stimați colegi, Am consultat liderii grupurilor parlamentare și vă propun să sistăm dezbaterile generale la acest proiect de lege, iar votul pentru chestiunea de procedură ridicată de colegii noștri din Grupul parlamentar al PC să-l acordăm luni.

Vă rog să reportați luni acest proiect de lege.

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă rog să-mi dați cuvântul.

Doamna Norica Nicolai:

În numele grupului parlamentar?

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Vă rog să respectăm regulamentul referitor la proiectul de lege din ordinea de zi.

Nu mi se pare corect că l-ați scos de pe ordinea de zi și l-ați reportat pentru luni fără votul plenului Senatului.

Noi am votat ordinea de zi și programul de lucru pentru ziua de astăzi, iar acest proiect de lege al domnilor senatori ai Grupului parlamentar al PC l-ați amânat discreționar și propun, dacă avem cvorum, să-i dăm votul acum.

Doamna Norica Nicolai:

Stimate coleg, A fost o discuție între liderii grupurilor parlamentare.

Am crezut că putem să conciliem o chestiune.

Supun votului dumneavoastră propunerea ca votul pentru retrimitere la comisie a să fie dat luni. (Discuții în sală. Rumoare.)

Din sală: Plecăm acasă! Nu este cvorum!

Doamna Norica Nicolai:

Propunerea de amânare a votului pentru retrimitere la comisie a întrunit doar 23 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă și 4 abțineri.

Conform apelului nominal, în sală sunt prezenți 64 de colegi senatori.

Din sală: Nu este cvorum!

Doamna Norica Nicolai:

Constat că nu este cvorum și declar încheiate lucrările ședinței de astăzi.

Stimați colegi,

Este trist că nu reușim să ne comportăm civilizat, deoarece sunt o serie de inițiative legislative care au termen de adoptare tacită, iar noi facem declarații în plenul Senatului că nu reușim să dezbatem proiectele de lege.

Vă mulțumesc și ne vedem luni după-amiază.

Ședința s-a încheiat la ora 16.10.