Sittings of the Chamber of Deputies of April 9, 2024

	1.	Declaraþii politice ºi intervenþii ale deputaþilor:

		ªedinþa a început la ora 8.24. Lucrãrile ºedinþei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreºedinte al Camerei Deputaþilor. A doua parte a ºedinþei a fost condusã de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preºedintele interimar al Camerei Deputaþilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican ºi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganþ, secretari ai Camerei Deputaþilor.
		Domnul Ilie Dan Barna: Bunã dimineaþa, colegi! Declar deschisã prima parte a ºedinþei noastre de astãzi, 9 aprilie 2024, dedicatã declaraþiilor politice ºi intervenþiilor. Cunoaºteþi dispoziþiile regulamentare ºi ordinea - 3 deputaþi - PSD, 3 - PNL, 2 de la USR ºi câte unul de la AUR, UDMR, minoritãþi naþionale ºi neafiliaþi, dupã care reluãm acest ritm, fiecare având 3 minute pentru intervenþie.
		Începem cu Grupul PSD. Domnul Ioan Vulpescu este? Nu. Virgil Alin Chirilã? Domnul Radu-Marcel Tuhuþ? Vã invit, domnule deputat, la microfon.
		Domnul Radu-Marcel Tuhuþ: Mulþumesc, domnule preºedinte. Bunã dimineaþa, stimaþi colegi! "Autoritãþile nu pot rãmâne indiferente la atacurile lupilor din Munþii Apuseni" Astãzi doresc sã lansez un semnal de alarmã asupra unui fenomen tot mai întâlnit la nivelul comunitãþilor din Munþii Apuseni, chiar ºi la nivelul oraºului Abrud, din pãcate, ºi anume incursiuni tot mai dese ale lupilor în cãutare de hranã, care atacã fãrã teamã animalele din gospodãrii, animalele de companie ºi doar un miracol a fãcut pânã acum sã nu înregistrãm victime omeneºti, þinând cont de faptul cã în Munþii Apuseni sunt foarte multe localitãþi încã izolate, iar copiii merg kilometri pe jos în fiecare zi doar pentru a ajunge la ºcoalã, în lipsa unor microbuze ºcolare care sã îi preia ºi sã îi fereascã de astfel de pericole. Având în vedere faptul cã actuala conducere a Consiliului Judeþean nu asigurã transportul tuturor elevilor din judeþ ºi nu gãseºte soluþii pentru susþinerea dreptului fundamental la educaþie, mã vãd nevoit sã trag un semnal de alarmã cãtre toate celelalte autoritãþi competente care pot acþiona în aceastã speþã privind reproducerea necontrolatã a animalelor de pradã. Nu vã ascund faptul cã problema mi-a fost semnalatã cu precãdere de crescãtorii de animale care au fost prãduiþi, atât în Abrud, cât ºi în comunele învecinate, precum Bucium, Roºia Montanã, Mogoº ºi Sohodol. Aceºtia mi-au relatat agresivitatea cu care haitele de lupi atacã gospodãriile ºi animalele. În ultima perioadã atacurile s-au intensificat ºi au avut loc chiar ºi în prezenþa fermierilor, care au reuºit sã îi îndepãrteze cu mari dificultãþi. Astfel de situaþii au avut loc în oraºul Abrud, pe strada Gura Cornei, Cristea, pe strada Pãdurea Popii sau Soharu. Pagubele se ridicã la zeci de mii de lei, iar autoritãþile locale ridicã din umeri la solicitãrile cetãþenilor privind luarea mãsurilor care se impun. În acest sens, fac un apel cãtre ministrul mediului, apelor ºi pãdurilor sã intervinã ºi sã adopte mãsurile indicate de acþiune pentru stoparea acestor atacuri, pentru despãgubirea oamenilor ºi pentru asigurarea siguranþei publice, astfel încât nicio viaþã sã nu fie pusã în pericol de atacurile lupilor. În încheiere, le transmit tuturor celor afectaþi de aceastã situaþie cã uºa cabinetului meu parlamentar va rãmâne întotdeauna deschisã, atât pentru dialog, cât ºi pentru identificarea celor mai bune soluþii la problemele comunitãþii noastre. Deputat al PSD de Alba, Radu-Marcel Tuhuþ. Mulþumesc.
		Domnul Ilie Dan Barna: Vã mulþumesc.
		Domnul Florian-Claudiu Neaga? Presupun cã nu. Elena Stoica? Nu. De la Grupul PNL. Christine Thellmann, Cozmanciuc, Hãrãtãu, ªiºcu, Fãgãrãºian nu. Mergem la Grupul USR. Domnul Ion-Marian Lazãr. Vã rog, domnule deputat.
		Domnul Ion-Marian Lazãr: Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Declaraþia mea politicã se intituleazã "Se întâmplã pe la noi prin Vâlcea". Dragi vâlceni, în cadrul acestei declaraþii politice mã voi referi succint asupra unor aspecte din judeþ care vin sã sublinieze încã o datã nivelul redus al managementului administraþiei publice vâlcene. De data aceasta mã voi referi la o situaþie survenitã pe data de 2 aprilie 2024, când angajaþii Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã "General Magheru" al Judeþului Vâlcea au fost nevoiþi din nou sã intervinã, inclusiv în municipiul Râmnicu Vâlcea, pentru soluþionarea unor probleme periculoase generate de apariþia unor rafale puternice de vânt. Astfel, conform informaþiilor furnizate de presa localã, "...pompierii au fost solicitaþi sã intervinã în cartierul Ostroveni, pe strada Marin Sorescu. De asemenea, tot în municipiul Râmnicu Vâlcea, în centrul oraºului, un banner montat pe clãdirea Socom s-a desprins din cauza vântului puternic ºi putea cãdea pe trecãtori. Pompierii din cadrul ISU Vâlcea au intervenit rapid ºi l-au dat jos". Totodatã, conform unei investigaþii jurnalistice, "autoritãþile vâlcene nu au actualizat hãrþile de risc þinând seama de situaþia realã din teren, chiar dacã judeþul Vâlcea se aflã de peste 10 ani în fruntea listei judeþelor cu alunecãri de teren din România. Astfel, dacã în 2011 erau 7 localitãþi cu probleme, în 2020 numãrul lor a trecut de 50". De asemenea, se precizeazã cã: "judeþul are întocmite hãrþi de risc doar pentru 7 localitãþi, hãrþi care dateazã din 2011". Mai mult decât atât, se reþine faptul cã: "de la ultima alunecare de teren din 2018 din localitatea Goleºti, autoritãþile nu au finalizat lucrãrile necesare stabilizãrii terenului, iar multor localnici li s-a recomandat sã pãrãseascã zona". Nu în ultimul rând, se menþioneazã cã: "În judeþul Vâlcea, între anii 2019 ºi 2021 au survenit alunecãri de teren în 52 de localitãþi". Dragi vâlceni, situaþiile mai sus prezentate sunt semne evidente ale neputinþei autoritãþilor locale vâlcene de a adopta mãsuri sustenabile de prevenþie a apariþiei unor situaþii cu potenþial periculos pentru populaþie. Din nefericire pentru vâlceni, vremelnicii conducãtori ai judeþului manifestã frecvent un comportament managerial reactiv, ºi nu unul proactiv. Vã mulþumesc. Deputat Lazãr Ion-Marian.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulþumesc.
		Mai departe. Buzoianu? Nu. Domnul Ciornei. Vã rog, domnule deputat.
		Domnul Radu Tudor Ciornei: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Declaraþia mea politicã de astãzi se intituleazã "Dreptate pentru comuna Forãºti! Momentul adevãrului". De-a lungul anilor de mandat am ridicat de mai multe ori problemele cu care se confruntã oamenii din comuna Forãºti, locul natal al celui mai longeviv politician al judeþului - domnul Ioan Stan. Dacã prin alte locuri politicienii plecaþi din þãrâna natalã au încercat sã ridice locul din care au plecat, la Forãºti, în anii de domnie a perenului politician, prin largul concurs al acolitului sãu înscãunat de peste douã decenii primar, acum este o adevãratã vale a plângerii. În discuþiile cu oamenii de acolo, un bãtrân resemnat mi-a spus un lucru cutremurãtor - nu poþi ridica o piatrã din comunã fãrã sã gãseºti o ilegalitate, o neregulã ori o escrocherie a actualului primar. Comuna Forãºti a fost tratatã precum o moºie medievalã, exploatatã nemilos, cu consecinþe ireparabile asupra oamenilor ºi naturii. Printr-un paradox trist ºi cutremurãtor, comuna Forãºti, amplasatã pe malul râului Moldova, suferã cronic de lipsã de apã. Exploatarea haoticã, sãlbaticã, necontrolatã a agregatelor minerale din balastiere care nu au respectat nicio normã, asigurându-ºi concursul autoritãþilor cu ochi închiºi ºi buzunare largi, fãcutã de firmele de casã ale primarului, nu numai cã a distrus ecosistemul din râul Moldova, dar a afectat pânza freaticã. E demonstratã practica abuzivã, nereglementatã de a pretinde înfiinþarea unor exploatãri piscicole doar pentru a sãpa gropi adânci din care se scoate în neºtire balast, care apoi va fi vândut la negru, iar o parte din bani va intra în puºculiþa electoralã a monstrului politic ce ne distruge viitorul - "Partidul Comasat Român". A fost demonstrat cã în 95% din aceste pretinse ferme piscicole ori complexe de agrement nu intrã ºi nu iese niciodatã nici mãcar o coadã de peºte, iar aceasta se datoreazã unei legislaþii permisive care favorizeazã infractorii ce distrug mediul. Am invitat-o la Bucureºti, la Comisia pentru mediu, pe doamna Mihaiela Ivlev din Asociaþia "Mie Îmi Pasã", care luptã de ani de zile împotriva abuzurilor din Forãºti, pentru a putea gãsi soluþii la acest vid legislativ deliberat care permite distrugerea mediului ºi a pânzei freatice. Am pus întrebãri Guvernului, am fãcut interpelãri. La unele nu am primit rãspuns; alteori, ºi nu am timp sã detaliez acum, motivele invocate au fost halucinante. Voi rãmâne alãturi de oamenii aceºtia care sunt forþaþi sã ducã o viaþã amarã, într-un loc binecuvântat, dar distrus de nemerniciile administraþiei. Nu mai e mult pânã la momentul adevãrului ºi oamenii din Forãºti ºi din întreaga þarã trebuie sã înþeleagã ºi faptul cã nu putem cere alte rezultate votând la fel. Cã dacã îºi vor mai vinde viitorul, pe o mizerabilã mitã electoralã din partea celor care îi jefuiesc de decenii, se autocondamnã la mizerie, nemulþumire ºi înapoiere. În final, am un singur îndemn pentru cei nemulþumiþi de hoþiile ºi ticãloºiile celor lipiþi de scaune: Votaþi cu sete, oameni buni! Votaþi! Radu Tudor Ciornei, deputat, Circumscripþia nr. 35 Suceava. Vã mulþumesc.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulþumesc, domnule deputat.
		Revenim la Grupul PSD. Domnul Ioan Vulpescu. Aveþi cuvântul.
		Domnul Ioan Vulpescu: Mulþumesc, domnule preºedinte. Cu o majoritate covârºitoare, Senatul a votat în favoarea proiectului de lege pe care l-am iniþiat, vizând modernizarea cadrului legal pentru funcþionarea bibliotecilor. Acest sprijin solid din partea senatorilor marcheazã un pas semnificativ în direcþia potenþãrii bibliotecilor ca centre de excelenþã în educaþia digitalã ºi promovarea accesului liber ºi egal la culturã ºi informaþie. În contextul unei societãþi în tranziþie acceleratã cãtre digitalizare, redefinirea bibliotecilor ca sanctuare ale cunoaºterii devine imperativã. Este esenþial ca bibliotecile sã se transforme în poli de inovaþie ºi învãþare continuã, facilitând accesul tinerilor ºi al adulþilor la vasta lume a informaþiei digitale. Rolul lor ca incubatoare ale cunoaºterii digitale ºi ale competenþelor secolului XXI este crucial în garantarea respectãrii drepturilor constituþionale la educaþie ºi acces la culturã. Prin modificarea Legii bibliotecilor nr. 334/2002, urmãrim sã consolidãm poziþia bibliotecii publice ca serviciu esenþial comunitar, asigurând resursele necesare pentru a face faþã provocãrilor erei digitale. Clarificarea rolurilor ºi responsabilitãþilor, stabilirea condiþiilor de finanþare ºi achiziþii de resurse digitale, precum ºi implementarea sancþiunilor pentru nerespectarea standardelor de calitate ºi accesibilitate, reprezintã paºi critici în acest demers. În aceastã nouã erã, rolul bibliotecarului evolueazã, devenind un facilitator esenþial al accesului la informaþie ºi un promotor activ al literaþiei digitale. Este imperativ sã asigurãm o formare continuã a bibliotecarilor, care sã sublinieze importanþa ºi complexitatea rolului lor în comunitate. Extind un apel cãtre dumneavoastrã, colegi ºi colege deputaþi, sã susþineþi aceastã iniþiativã legislativã, pentru a construi o Românie în care educaþia ºi cultura sunt universal accesibile. Aceasta reprezintã o etapã esenþialã în promovarea egalitãþii de ºanse ºi în consolidarea democraþiei în societatea noastrã. Împreunã, putem crea cadrul legal care sã redeschidã porþile cunoaºterii ºi sã arate calea cãtre un viitor în care fiecare copil are acces la resursele necesare pentru a excela. Încã o datã le mulþumesc colegilor din Senat pentru votul lor. Sã nu uitãm cã investiþiile în educaþie ºi acces la cunoaºtere sunt elemente vitale pentru viitorul naþiunii noastre. Vã mulþumesc.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulþumesc, domnule deputat.
		Chirilã, Neaga sau Stoica? Vãd cã nu sunt. Mergem la Grupul PNL. Doamna Christine Thellmann. Vã rog, doamnã deputat.
		Doamna Christine Thellmann: Mulþumesc frumos, domnule preºedinte de ºedinþã. Stimaþi colegi, Stimate colege, Bunã dimineaþa! "PNL vine cu un nou proiect pentru a impulsiona reîntoarcerea tinerilor din diaspora în þarã!" Românii din diaspora vor sã vinã în þarã. Indiferent dacã au muncit câþiva ani în strãinãtate sau dacã au fost doar la studii. Aceºtia pot aduce un nou suflu în comunitãþile în care s-au nãscut. Dacã vor sã-ºi deschidã o afacere, statul le va acorda o finanþare, iar celor care vor sã intre în sistemul de învãþãmânt, statul le va putea oferi 3.000 de euro pe lunã, timp de 5 ani. Avem nevoie de profesori bine pregãtiþi ºi motivaþi, la fel ºi de firme care sã creeze noi locuri de muncã în România ºi sã fie orientate cãtre profit ºi investiþii locale. Astfel, preºedintele PNL, Nicolae Ciucã, a pregãtit 3 subprograme de investiþii prin Programul de finanþare "Investim în studenþii români din diaspora - STUD-IN-VEST": 1. Subprogramul "STUD-VEST". Acesta prevede finanþarea unei societãþi comerciale noi ºi dezvoltarea activitãþilor acesteia, în domeniul în care beneficiarii au absolvit studiile universitare, prin acordarea anualã a 2.024 de granturi, în valoare de 100.000 de euro/grant; 2. Subprogramul "STUD-ACOMOD". Acesta are ca obiectiv înfiinþarea unei societãþi comerciale noi ºi dezvoltarea activitãþilor acesteia, prin acordarea a 2.024 de granturi de acomodare în valoare de 2.000 de euro lunar/grant, pentru acomodarea ºi integrarea în oricare dintre parcurile de afaceri, industriale, inovative ºi tehnologice, inclusiv incubatoare de afaceri din România, sume dedicate exclusiv pentru plata chiriei ºi/sau a utilitãþilor societãþii comerciale nou înfiinþate timp de 3 ani. Iar ultimul, al treilea - Subprogramul "STUD-ERA". Acesta are ca obiectiv încadrarea beneficiarilor, conform procedurilor prevãzute de lege, în unitãþile de învãþãmânt de stat gimnazial, liceal ºi universitar din România, cu cele mai bune rezultate în ultimii 3 ani. Se acordã tot 2.024 de granturi de repatriere în valoare de 3.000 de euro lunar/grant, pentru o perioadã de 5 ani de zile. Am încredere cã acest proiect iniþiat de Partidul Naþional Liberal va fi votat în cel mai scurt timp ºi românii valoroºi din diaspora se vor putea întoarce ºi vor putea contribui la bunãstarea þãrii noastre. Mulþumesc frumos. Christine Thellmann, deputat al PNL de Sibiu.
		Domnul Ilie Dan Barna: Vã mulþumesc.
		Continuãm cu Grupul PNL. Domnul Cozmanciuc? Nu. Doamna Elena Hãrãtãu? George ªiºcu? Vã rog, domnule deputat, aveþi cuvântul. Urmeazã domnul Fãgãrãºian.
		Domnul George ªiºcu: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. "Drumurile expres ale Dobrogei trebuie sã intre în lucru în acest an!" Dobrogea devine un punct central al strategiei de securitate a NATO ºi a României în regiune. 2,5 miliarde de euro vor fi investiþi în baza de la Mihail Kogãlniceanu, pe care o vor transforma astfel în cea mai mare bazã militarã din Europa a Alianþei Nord-Atlantice. În contextul geopolitic extrem de complicat în care ne aflãm, dezvoltarea bazei consolideazã Flancul Estic al NATO ºi, nu în ultimul rând, aduce investiþii consistente în zona noastrã. Rãzboiul de la graniþele noastre dã semne de escaladare, iar judeþul Tulcea ºi regiunea Dobrogea, pe care le reprezint în Parlamentul României, cunosc transformãri extraordinar de mari în ultimii ani ºi în ultima perioadã. Suntem, prin Dunãre ºi mare, un punct crucial de tranzit al mãrfurilor ºi persoanelor. Infrastructura noastrã, însã, cea rutierã ºi feroviarã, este una care, sã o recunoaºtem, nu mai este potrivitã nici pentru noi, locuitorii sãi, cu atât mai puþin pentru o situaþie excepþionalã precum cea pe care o traversãm. În acest context, investiþiile în cele douã drumuri expres, Brãila-Tulcea ºi Tulcea-Constanþa, devin o prioritate de grad zero. Dupã patru ani de la momentul semnãrii contractelor pentru studiile de fezabilitate, acestea nu au fost duse la îndeplinire. Rãzboiul din Ucraina ne-a prins cu ele nefinalizate, în mijlocul unor proceduri birocratice interminabile. Totul pe fondul unor drumuri tot mai aglomerate ºi cu un nou pod care este menit sã lege Moldova ºi Dobrogea pe la Mãcin. Dar fãrã drumurile expres ºi legãturile necesare, toate acestea au complicat ºi mai mult situaþia, în loc sã o uºureze. Suntem în ceasul al doisprezecelea în privinþa mãsurilor pe care Ministerul Transporturilor trebuie sã le ia pentru ca proiectele noastre de infrastructurã sã avanseze într-un ritm accelerat. Vrem sã vedem utilajele la lucru deja în acest an pe cele douã drumuri expres, pe autostrada spre sudul Litoralului, care are deja toate avizele, ºi sã vedem începutã investiþia în calea feratã Tulcea-Constanþa. Fãrã toate aceste proiecte în implementare, cu termene precise privind darea în folosinþã, ne vom bloca ºi mai tare. Pentru cã deja suntem într-un mare impas. Este esenþial sã subliniem importanþa finalizãrii acestor proiecte de infrastructurã pentru Dobrogea, nu doar ca o necesitate strategicã, ci ca un angajament faþã de îmbunãtãþirea calitãþii vieþii cetãþenilor noºtri. Realizarea lor trebuie vãzutã ca un efort comun spre modernizare ºi adaptare la nevoile actuale. Acest demers nu este unul de ambiþii ale unei regiuni, nu este unul politicianist, ci pentru nevoia unei întregi þãri ºi a unei întregi regiuni, pentru a rãspunde cu pragmatism ºi eficienþã la aºteptãrile reale ale oamenilor. George ªiºcu, deputat de Tulcea. Vã mulþumesc.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulþumesc, domnule deputat.
		Mai departe, domnul deputat Valentin-Ilie Fãgãrãºian.
		Domnul Valentin-Ilie Fãgãrãºian: Mulþumesc, domnule preºedinte. Declaraþia mea politicã de astãzi se intituleazã "Repatrierea românilor din diaspora este o misiune grea, dar nu imposibilã!". Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor, Potrivit celor mai recente evaluãri, aproape de un sfert din populaþia României trãieºte ºi munceºte în afara þãrii, adicã peste 5 milioane de cetãþeni. Vorbim despre oameni care au sfinþit locul, indiferent de þara în care au migrat. Vorbim despre tineri care au impresionat colectivele de profesori din licee ºi facultãþi, despre medici brilianþi ºi cercetãtori de succes, despre ingineri, despre oameni calificaþi în toate domeniile. Personal, dupã ce am trãit ºi am muncit mai mult de jumãtate din viaþã în strãinãtate ºi m-am întors în România, mã strãduiesc sã înþeleg ce oare i-ar determina pe români sã se întoarcã acasã, ºtiind cã toþi, fãrã excepþie, îºi doresc acest lucru. Ceea ce am constatat în ultimul timp este faptul cã majoritatea statelor, în care avem mari comunitãþi româneºti, au declanºat o adevãratã competiþie pentru români, pentru a-i pãstra acolo, pentru a menþine câºtigul enorm pe care fiecare român îl aduce statelor respective. Stimaþi colegi, Nimeni nu poate sã conteste faptul cã, dupã venirea PNL la guvernare, economia naþionalã a mers foarte bine, iar multe dintre decalajele de dezvoltare dintre þara noastrã ºi celelalte state membre UE s-au atenuat. Veniturile angajaþilor ºi pensionarilor sunt net superioare faþã de anul 2019, sistemul de asistenþã socialã este mult mai bine aºezat, investiþiile publice trec de 120 de miliarde lei anul acesta, iar România este un adevãrat magnet pentru investitorii strãini. În condiþiile în care situaþia economicã aratã destul de bine, iar perspectivele sunt foarte bune, cred cã trebuie sã avem tot mai multe iniþiative orientate cãtre românii din diaspora, pentru aducerea lor în þarã, aºa cum a propus ºi PNL, prin Programul de finanþare "Investim în studenþii români din diaspora - STUD-IN-VEST". Este un început foarte bun, pe care îl putem extinde, de la studenþi, la medici, cercetãtori, ingineri, arhitecþi, angajaþi bine calificaþi. Fãrã asemenea programe stimulative, ne va fi foarte greu sã-i aducem acasã pe români, mai ales cã, în tot spaþiul din Uniunea Europeanã, existã o competiþie pentru angajaþii români. Vã mulþumesc. Deputat Valentin Fãgãrãºian.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulþumesc, domnule deputat.
		Colegii de la USR au fost. Mergem mai departe. De la Grupul AUR nu avem intervenþii. UDMR - Biró, Csép? Nu. Minoritãþile naþionale, domnul Miroslav Petreþchi. Aveþi cuvântul, domnule deputat.
		Domnul Nicolae-Miroslav Petreþchi: Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor, În urmã cu exact douã luni salutam adoptarea, de cãtre Guvernul României, a Hotãrârii privind clarificarea situaþiei juridice a Liceului Pedagogic "Taras ªevcenko" din Sighetu Marmaþiei, judeþul Maramureº, singurul liceu din România cu predare integralã în limba ucraineanã. Hotãrârea menþionatã reprezintã un rãspuns iniþial încurajator, clar ºi coerent, la numeroasele demersuri efectuate de subsemnatul, atât ca parlamentar, cât ºi ca preºedinte al Uniunii Ucrainenilor din România, precum ºi de colegii mei din Uniune, pentru rezolvarea problemelor multiple ºi grave cu care se confruntã acest liceu, emblematic pentru învãþãmântul cu predare în limba ucraineanã din România. Acest rãspuns iniþial trebuie confirmat, continuat ºi consolidat. Am identificat cel puþin trei direcþii prioritare de acþiune pentru continuarea eforturilor, la nivel central ºi local, de rezolvare integratã a problemelor menþionate. Prima dintre ele o reprezintã demararea ºi implementarea unor noi proiecte masive de investiþii. Mai multe proiecte locale de investiþii au eºuat în ultimii ani. Am vorbit în dese rânduri, de la înalta tribunã a Parlamentului României, despre eºecul acestora, ºi o fac ºi acum. Unul dintre ele fiind deturnarea, în toamna anului trecut, a sumei alocate pentru lucrãrile de reabilitare planificate, sumele respective fiind utilizate, în final, dintr-o regretabilã ºi toxicã eroare, pentru organizarea festivalului folk. Liceul Pedagogic "Taras ªevcenko" are nevoie vitalã ºi urgentã de investiþii pentru finalizarea construirii clãdirii bibliotecii ºi pentru renovarea holurilor ºi faþadei interioare ale clãdirii, care nu au fost reabilitate în ultimele douã decenii. Soluþiile în acest sens sunt numeroase, de la repararea erorii administraþiei locale, prin acordarea altei finanþãri, pânã la intervenþii directe ale autoritãþilor centrale, pentru asigurarea finanþãrii necesare finalizãrii lucrãrilor de reabilitare. O a doua direcþie de acþiune prioritarã o reprezintã crearea premiselor pentru performanþã educaþionalã. Conducerea acestuia, tolerantã ºi protejantã pe plan intern, desfãºoarã adevãrate diversiuni educaþionale pentru sprijinirea colegilor de partid, inclusiv pentru a substitui limba ucraineanã. Numeroase abateri de la regulamentele ºcolare ºi de la standardele de excelenþã educaþionalã se produc în mod repetat, iar fãrã intervenþia promptã a organelor abilitate, vor fi afectate grav performanþelor instituþionale, colective ºi individuale ale liceului ºi elevilor sãi. Am informat în mod repetat conducerea Ministerului Educaþiei ºi cea a Inspectoratului ªcolar Judeþean Maramureº, de la care aºteptãm de mult rãspunsuri, mãsuri obiective ºi concrete, precum ºi verificãri minuþioase, care sã depãºeascã colegialitatea de partid, jumãtãþile de mãsurã, pretextele birocratice, drumul greoi ºi lent de la promisiune la acþiune. O a treia direcþie o reprezintã crearea unui parteneriat pentru excelenþã între autoritãþile ºi instituþiile centrale ºi locale, pentru transformarea Liceului Pedagogic "Taras ªevcenko" într-o instituþie preuniversitarã de excelenþã în domeniul învãþãmântului cu predare în limbile minoritãþilor naþionale din România. Vã mulþumesc.
		Domnul Ilie Dan Barna: Vã mulþumesc, domnule deputat.
		Mergem la colegii neafiliaþi. Are cuvântul domnul Nicolae Roman.
		Domnul Nicolae Roman: Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor, În ciclul "Români pentru România", astãzi voi vorbi despre primari. Pas cu pas a apãrut, s-a consolidat ºi îºi impune punctul de vedere, la fiecare început de ciclu electoral, o nouã categorie de speciali, primarii. Administratori ai unor comunitãþi mai mari sau mai mici, aceºtia sunt sprijinul partidelor din care fac parte la etapele procesului electoral. Cu puteri discreþionare, îºi mãresc, dupã bunul-plac, salariile, conduc obºti în care au fost aleºi ºi dezvoltã, în unele cazuri, reþele de tip mafiot în comunitãþile pe care le reprezintã. Iar unii, cu bunã-ºtiinþã, eludeazã legile votate de reprezentanþii lor în Parlament ºi continuã sã arboreze steagurile ungureºti ºi secuieºti pe clãdirile administraþiei locale. Alþii îºi permit sã distrugã monumente ale înaintaºilor noºtri. Sunt ºi oameni de nãdejde, indiferent de etnie, care, prin corectitudine ºi dãruire, au înflorit localitãþile pe care le conduc. Din pãcate, ei sunt din ce în ce mai puþini. Pentru ca activitãþile primarilor sã fie eficiente, se impun unele mãsuri socio-administrative. Primarii, pentru diferite interese, se strãduiesc, pe diverse cãi, sã obþinã mai multe mandate succesive. Partidul Români pentru România susþine limitarea numãrului de mandate la douã, succesive. Solicitarea unui singur mandat, peste numãrul maxim de douã mandate, se poate face doar prin consultarea voinþei cetãþenilor localitãþii, prin referendum. Salariile primarilor vor fi în funcþie de mãrimea UAT-ului, plus un bonus de 10% din veniturile localitãþii, la bugetul de stat. În felul acesta, în concepþia PRR, destinele localitãþilor vor fi influenþate doar de români pentru România! Deputat în Circumscripþia nr. 10 Buzãu, Nicolae N. Roman. Vã mulþumesc.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulþumesc.
		Reluãm lista, sã vedem dacã au mai venit colegi. De la PSD: Chirilã, Neaga sau Stoica? Nu. De la PNL: Cozmanciuc, Hãrãtãu? Nu. De la USR: Buzoianu, Lõrincz sau Apostol? Nu. De la UDMR: Biró, Csép? Nu. Revenim la neafiliaþi. Anamaria Gavrilã? Nu. Raluca-Maria Borta? Nu. Mihai Lasca? Vã rog, aveþi cuvântul.
		Domnul Mihai Ioan Lasca: "Moldova este atrasã în rãzboi" De câteva zile, cetãþenii Republicii Moldova sunt chemaþi la încorporare, deoarece rãzboiul se mutã ºi pe teritoriul lor. A doua þintã, România. Se încearcã a fi târâtã în rãzboi, indirect ºi miºeleºte, prin intermediul acestui proiect de lege al apãrãrii naþionale. Sub pretextul apãrãrii românilor din afara þãrii, România este împinsã în rãzboi, folosindu-se Moldova pe post de cârlig. În prezent, NATO nu are cadrul legal pentru a intra oficial în conflictul din Ucraina, motiv pentru care se creeazã aceastã pârghie legislativã pentru atingerea scopului, ºi anume extinderea rãzboiului asupra unei þãri membre a Alianþei Nord-Atlantice. Noua Lege a apãrãrii naþionale cuprinde o realã ameninþare la adresa siguranþei naþionale, deoarece comanda armatei române poate fi transferatã oricui, iar, în caz de agresiune armatã, sunt angajate în luptã toate resursele umane, respectiv întreaga populaþie aptã de efort pentru apãrarea aºa-zisei naþionale. În concluzie, România poate fi transformatã într-un pion de sacrificiu pe marea tablã de ºah a rãzboiului, în spatele unui scop aparent nobil, dar înºelãtor, cel al apãrãrii românilor desprinºi de Patria-mamã. Deputat Mihai Lasca, Partidul PPR, Patrioþii Poporului Român, reala opoziþie din acest Parlament.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulþumesc. Deocamdatã nu mai sunt colegi dintre cei înscriºi. Mai aºteptãm câteva minute, înainte de a închide ºedinþa.
		Dupã o scurtã pauzã
		Domnul Ilie Dan Barna: Grupul USR, colegul Alin Apostol. Vã rog, aveþi cuvântul, domnule deputat. ªedinþa e deschisã, aºteptãm colegii care au mai întârziat. Vã rog.
		Domnul Alin-Gabriel Apostol: 530.000 de semnãturi. 500.000 de mulþumiri vã adresãm dumneavoastrã, celor care au semnat, celor care ne-au încurajat, celor care ne-au criticat constructiv. Vã mulþumim. Fiecare dintre aceste semnãturi este luatã pe bune, în stradã, de la oameni. Fiecare dintre aceste semnãturi reprezintã o speranþã, o speranþã de modernizare ºi schimbare. Am auzit multe poveºti, în aceastã perioadã de 3 sãptãmâni, în care am strâns aceste semnãturi. Multe poveºti pozitive, multe poveºti de speranþã. Au fost ºi câþiva oameni care nu mai au speranþã, care nu mai cred în democraþie, care nu mai cred cã au cu cine sã voteze. Într-adevãr, Iohannis a distrus multe speranþe. Atunci când a decis, în loc de o guvernare care sã modernizeze România, a ales o guvernare care sã fure România. A pus interesele lui mai presus de interesele românilor. Pentru vacanþe de lux, pentru palate de împãrat, a ales o grupare mafiotã care spoliazã toatã bogãþia României. Vã mulþumim încã o datã pentru încrederea dumneavoastrã ºi vã promitem cã vom face tot ce þine de noi ca sã oprim aceastã mafie care a acaparat România. Existã o televiziune în România care, zi de zi, 24 din 24, are burtiere în care USR a fãcut nenorocirile cele mai vãzute ºi nevãzute, în care USR a fãcut aia, nu a fãcut aia. Ai impresia cã USR a fost la guvernare 34 de ani ºi cã partidul unic PSD-PNL a guvernat doar opt luni de zile. Din pãcate, acest venin, scurs zi de zi în urechile telespectatorilor, funcþioneazã pentru unii. Din fericire, sunt mulþi alþi oameni care nu urmãresc aceastã televiziune sau care înþeleg interesul acestei televiziuni. Pentru cã înþeleg cã PSD ºi PNL folosesc banii publici sã cumpere aceastã televiziune ºi sã foloseascã banii publici pentru a disimula, pentru a distribui astfel de minciuni odioase. Le este fricã de Alianþa Dreapta Unitã ºi de USR, pentru cã suntem singurii care stãm în calea acaparãrii complete a statului român, a instituþiilor publice independente. Noi vom lupta pânã la capãt cu astfel de minciuni odioase. Democraþia din România este pe muchie de cuþit. Chiar ºi CNSAS îºi schimbã politica. Zilele acestea, CNSAS a decis sã nu mai ancheteze un dosar de securitate al unei personalitãþi, pentru cã ºi-a dat demisia, chiar dacã în momentul respectiv, când s-a fãcut sesizarea la CNSAS, el era în funcþie, dupã ANI, care nu mai ancheteazã averea lui Hellvig - ºtiþi bine, casa de 600.000 euro -, fãrã nicio justificare asupra acelor venituri. Dupã ce DNA, sub mandatul lui Voineag, îl spalã pe Ciucã de plagiat ºi pe Bode de dosarul cu BMW-uri, dupã ce CCR dã o decizie complet contradictorie faþã de practica generalã, în care decide cã este constituþionalã o asumare în Guvern pentru 22 de acte normative, deºi anterior decisese cã este neconstituþionalã o asumare guvernamentalã pentru 21 de acte normative, instituþie dupã instituþie, independentã, picã cã sub controlul partidului unic. Dar împreunã cu dumneavoastrã vom opri aceastã practicã ºi vom spune "Nu" acestui tip de a face politicã ºi de acapara instituþiile de stat ºi vom spune "Da" pentru o Românie modernã ºi prosperã. Vã mulþumesc.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulþumesc, domnule deputat. Trec în revistã acum numele celor care au depus declaraþii în scris. De la Grupul PSD: Eugen Bejinariu, ªtefan Muºoiu, Adrian Alda, Ioan Mang, Florin Piper-Savu, Silviu Nicu Macovei, Vasilicã Toma, Dan-Constantin ªlincu, Alexandra Huþu, Marian Mina, Romulus-Marius Damian, Marian-Iulian Rasaliu, Mirela Furtunã, Daniel Ghiþã ºi Daniela Oteºanu. De la Grupul PNL: Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Marian Cruºoveanu, Cristina Burciu, Dumitru Rujan, Liviu-Ioan Balint, Bogdan-Iulian Huþucã, Ervin Molnar, George-Cãtãlin Stângã, Maria Stoian, Ioan Balan, Iulian-Alexandru Muraru, Vetuþa Stãnescu, ªtefan-Bucur Stoica. De la Grupul AUR: Darius Pop, Silviu-Titus Pãunescu, Dãnuþa Aelenei, Dorel-Gheorghe Acatrinei, Mircia Chelaru ºi Lilian Scripnic. Iar de la neafiliaþi: Raisa Enachi, Bogdan-Alexandru Bola. Mai verific o datã dacã au mai venit colegi în salã. De la PSD: Alin Chirilã, Claudiu Neaga sau Elena Stoica? Cred cã nu. De la PNL: Mugurel Cozmanciuc, Elena Hãrãtãu? Înþeleg cã nu. De la USR: Diana Buzoianu, Iulian Lõrincz? De la UDMR: doamna Rozália Biró, Éva-Andrea Csép? De la neafiliaþi: Anamaria Gavrilã, Raluca-Maria Borta? Mai aºteptãm câteva minute. Mulþumesc.
		De la Grupul UDMR a venit colega noastrã, Éva-Andrea Csép, pe care o invit la microfon.
		Doamna Éva-Andrea Csép: Stimaþi colegi, Este profund regretabil cã Guvernul abordeazã problema demograficã în mod superficial. Se limiteazã la declaraþii, fãrã sã ia mãsuri concrete ºi sustenabile pe termen lung, concentrându-se doar asupra anumitor categorii sociale ºi luând în considerare doar soluþii pe termen scurt. Printre acestea se enumerã ºi extinderea perioadei de acordare, pânã în 2027, a sprijinului financiar de 2.000 de lei, adoptat recent de cãtre Guvern ºi destinat mamelor defavorizate, respectiv mamelor minore. Acesta este doar un pas mic în direcþia corectã. Cu toate acestea, UDMR considerã cã este necesarã o abordare mai amplã ºi mai profundã, care urmãreºte sprijinirea tuturor mamelor. Fiecare mamã trebuie sã fie inclusã în programele ºi politicile de sprijin ale statului. ªi aici aº dori sã atrag atenþia asupra unor proiecte de legi iniþiate de UDMR ºi depuse în Parlament, care aºteaptã de ani de zile în sertare sã le dezbatem, propuneri legislative care sunt un rãspuns real la nevoile mamelor ºi a mai multor familii cu care am colaborat pentru a le elabora. Aceste propuneri vizeazã introducerea tichetului "Trusou", în valoare de 1.500 de lei pentru fiecare mamã, dupã fiecare copil nãscut, urmatã de un alt program, Tichet "Junior", care ar sprijini familiile în achitarea costurilor educaþiei ºi a taberelor pentru copiii lor. Din pãcate, pânã acum, aceste iniþiative nu au primit sprijinul dumneavoastrã ºi nu am reuºit nici mãcar sã le dezbatem. Statisticile evidenþiazã cã România se confruntã cu una dintre cele mai grave scãderi demografice, înregistrând cel mai mic numãr de naºteri în ultimii ani. Este esenþial ca Guvernul sã adopte strategii ºi politici eficiente pentru a inversa aceastã tendinþã ºi pentru a încuraja creºterea populaþiei în mod durabil. Pentru UDMR, prioritatea a fost ºi va fi familia. Trebuie sã oferim soluþii pe termen mediu ºi lung, dar ºi perspective pentru tineri ºi familii, sã le creãm condiþii pentru a rãmâne acasã ºi pentru a întemeia o familie aici. Este esenþial ca Guvernul sã dezvolte strategii ºi politici care sã abordeze aceastã problemã în mod amplu ºi sustenabil, luând în considerare toate segmentele sociale ºi punând accentul pe soluþii pe termen lung, nu doar sã se concentreze pe intervenþii de urgenþã. Deºi intenþia de a avea copii rãmâne puternicã, multe cupluri tinere nu pot sau nu îndrãznesc sã-ºi îndeplineascã visul de a avea o familie, deoarece nu se simt în siguranþã - trãiesc cu teama lipsei resurselor financiare, iar opþiunile lor sunt limitate. Toate þãrile din Uniunea Europeanã implementeazã, într-un fel sau altul, politici privind natalitatea, fie cã acestea sunt sub formã de alocaþii, programe de ajutor pentru noii pãrinþi sau furnizarea altor tipuri de beneficii parentale. Trist este cã Guvernul trateazã problema demograficã extrem de superficial, limitându-se la declaraþii ºi intervenþii de urgenþã, în timp ce familiile aºteaptã ani de zile pentru adoptarea mãsurilor care ar putea rezolva parþial aceste probleme. UDMR considerã cã mãsurile bine concepute, de sprijinire a familiilor, oferind tinerilor ºi familiilor condiþii de viaþã adecvate, pot contribui la reducerea emigraþiei, la stabilizarea pieþei muncii ºi la dezvoltarea þãrii. Nu trebuie sã uitãm cã viitorul þãrii sunt copiii noºtri. Mulþumesc pentru atenþie.
		Domnul Ilie Dan Barna: Vã mulþumesc, doamnã deputat.
		De la Grupul colegilor neafiliaþi, domnul deputat Grosaru. Aveþi cuvântul.
		Domnul Andi-Gabriel Grosaru: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Declaraþia mea politicã se intituleazã "Derapajele de la democraþie ºi pericolul fraudãrii alegerilor". În urma alegerilor din 2020, Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale a fost format prin organizaþiile cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale care au participat la alegeri, printre care inclusiv reprezentantul ºi organizaþia cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale, Asociaþia Italienilor din România, al cãrui reprezentant sunt. Ulterior, prin comunicarea liderului Grupului parlamentar al minoritãþilor naþionale, s-a procedat la excluderea reprezentantului Grupului parlamentar al minoritãþilor naþionale din acest grup. Calitatea astfel câºtigatã în urma sufragiului universal nu poate fi retrasã prin acordul de voinþã al unui deputat sau unui numãr mare de deputaþi, pentru cã în primul rând încalcã ordinea publicã ºi creeazã o impresie greºitã populaþiei, nedistingându-se astfel între procesul electoral ºi procedura de numire în funcþie publicã, care poate fi retrasã în alte condiþii decât cea electivã. Dar ceea ce este mai grav este cã s-a creat prezumþia precum cã membrii Grupului parlamentar al minoritãþilor naþionale ºi funcþiile pe care aceºtia le deþin sau le-au dobândit, ca urmare a negocierilor în baza ponderii numerice în Camera Deputaþilor, sunt la discreþia liderului de grup. De altfel, deputaþi membri ai grupului au ºi afirmat, în nenumãrate rânduri, precum cã apartenenþa la acest grup parlamentar al minoritãþilor naþionale conferã unora dintre membrii acestuia mai multe drepturi decât alþii, ceea ce reprezintã declaraþii ºovine ºi sunt îngrijorãtoare. Deci, prin acest demers, un grup de deputaþi au încãlcat nu numai art. 64 alin. (3) din Constituþia României, republicatã, dar ºi drepturile câºtigate de cãtre Asociaþia Italienilor din România, în cei peste 30 de ani de activitate, respectiv drepturile identitare ale întregii minoritãþi italiene, potrivit principiilor interesului naþional al egalitãþii ºi bunei-credinþe, statuate de art. 10 ºi art. 11 din statutul deputaþilor ºi senatorilor, drepturi parlamentare prin care se realizeazã nu numai conþinutul politic al mandatului parlamentar, dar ºi întreaga protecþie a reprezentantului minoritãþii naþionale în Parlamentul României. Toate aceste aspecte se circumscriu prevederilor art. 4 alin. (2) ºi art. 6 alin. (2) din Convenþia-cadru pentru protecþia minoritãþilor naþionale, ratificatã de România, la Paris, în anul 1995. Drept urmare, prin introducerea Grupului parlamentar al minoritãþilor naþionale în procesul electoral, grup care nu este un competitor electoral ºi care nu are personalitate juridicã distinctã, ºi practic se introduce Camera Deputaþilor, se viciazã un întreg proces electoral, drept pentru care chestiunile care reies din aceastã situaþie trebuie sã înceteze. Pe lângã acest aspect, în ceea ce priveºte Legea nr. 334/2006, referitoare la finanþarea campaniilor politice ºi a campaniilor electorale, este interzisã orice fel de ingerinþã a instituþiilor publice în procesul electoral. Prin excluderea reprezentantului comunitãþii italiene din acest grup parlamentar, Grupul minoritãþilor naþionale a fost, din punct de vedere juridic, desfiinþat, drept urmare, nu este îndreptãþit, din douã puncte de vedere, sã participe la acest scrutin electoral, pentru cã se încalcã, în primul rând, principiul democraþiei reprezentative ºi se viciazã un întreg ciclu electoral. Pentru aceste considerente, este necesar ca autoritãþile statului sã intervinã pentru a bloca aceste derapaje de la democraþie. Vã mulþumesc.
		Domnul Ilie Dan Barna: Revenim la Grupul USR. O invit la microfon pe doamna deputat Diana-Anda Buzoianu.
		Doamna Diana-Anda Buzoianu: Vã mulþumesc. Pãdurile din România dispar, de la an la an, chiar sub ochii noºtri, iar PSD ºi PNL nu ºtiu cum sã facã mai rapid un cadou ºi mafiei imobiliare, ºi mafiei lemnului, prin noul Cod silvic. Dacã ar fi sã-i ascultãm pe cei de la PSD ºi PNL, lucrurile ar fi simple: nu mai existã nici tãieri ilegale, nu mai existã nici mafia lemnului, nici mafie imobiliarã. Singura care îi încurcã este Comisia Europeanã, care stabileºte ºi ne anunþã cã în fiecare an România pierde undeva la 5 miliarde de euro numai din tãierile ilegale. Aceºtia sunt bani care nu dispar pur ºi simplu în neant, sunt bani care ajung în buzunarele mafioþilor care astãzi ne distrug pãdurile cu drujbele, sunt bani care ajung în buzunarele celor care astãzi ameninþã, hãrþuiesc, bat, omoarã, la propriu, pãdurari sau persoane care se luptã încã pentru a mai proteja pãdurile din România. Ai crede cã, în acest context, faptul cã USR a trecut ca jalon în PNRR, sã reformãm Codul silvic, este o veste de bun augur. Ei, bine, zilele acestea a venit în Parlament proiectul de Cod silvic propus de cãtre Guvern, ºi de unde acest proiect ar fi trebuit sã fie o reformã, el a ajuns, de fapt, sã fie un atentat pentru pãdurile din România. Singurele care sunt astãzi fericite de acest proiect sunt fie mafia lemnului, fie mafia imobiliarã. ªi o sã vã spun câteva dintre mãsurile absolut aberante prevãzute în acest proiect. Pe de o parte, nu mai existã confiscarea vehiculelor care transportã ilegal lemnul tãiat ilegal. Nu de alta, dar era una dintre puþinele mãsuri de directã aplicare care speriau infractorii ºi care îi mai fãceau cumva sã se gândeascã de douã ori înainte sã taie ilegal lemnul respectiv. Singurii, repet, care sunt mulþumiþi de asta sunt cei care reprezintã mafia lemnului. S-a ajuns sã poatã sã se construiascã, pe suprafeþe duble, vile de vacanþã în pãdure. Asta este ceea ce ne propun PSD ºi PNL, pentru cã, nu de alta, dar ºtim cu toþii cã asta este ceea ce ne lipseºte din pãdurile din România - mai multe vile de vacanþã. Am ajuns în punctul în care distrugerea vegetaþiei forestiere ºi tãierile ilegale de arbori din afara fondului forestier, în continuare sã nu fie sancþionate ca infracþiuni. Drept urmare, cazuri precum cel din Parcul IOR, în care au fost distruse hectare întregi ºi nu a existat niciun fel de consecinþã pentru asta, vor putea sã se întâmple liniºtit ºi pe viitor, pentru cã Guvernul s-a asigurat cã face acest cadou reprezentanþilor mafiei imobiliare, spunându-le cã sigur nu va exista nici în continuare o sancþiune pentru ei. Nu mai vorbim de faptul cã nu mai existã niciun obiectiv de plantare în acest Cod silvic pentru autoritãþile din România, cã accesul în pãduri este limitat, cã nu existã niciun mecanism de verificare independentã a îndeplinirii strategiilor pe care frumos ºi le asumã Ministerul Mediului, dar apoi nu ºtim dacã sunt ºi puse în aplicare. Pe scurt, PSD ºi PNL au scris un Cod silvic care este, practic, fãcut cadou pentru infractori, mulþumeºte doar infractorii. Noi, cei de la USR, am depus amendamente pentru a întoarce parte din aceste aberaþii. Mai rãmâne doar sã fie ºi votul final al PSD ºi al PNL, pentru cã vrem, în sfârºit, sã luptãm pentru o pãdure, pentru plãmânii verzi ai României, sã luptãm, în sfârºit, pentru a putea sã protejãm aceste pãduri, nu sã ne dãm votul în Parlament ca sã mulþumim mafia imobiliarã ºi mafia lemnului. Vã mulþumesc.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulþumesc, doamnã deputat.
		Mai trec în revistã colegii care erau înscriºi ºi nu au ajuns încã. De la PSD: Chirilã, Neaga, Stoica? De la PNL: Cozmanciuc, Hãrãtãu? De la USR: Iulian Lõrincz? De la UDMR, doamna Rozália Biró? Vã rog, doamnã deputat.
		Doamna Biró Rozália-Ibolya: Vã mulþumesc, domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Titlul declaraþiei mele este "România, 20 de ani în Alianþa Nord-Atlanticã". În urmã cu 75 de ani, 12 state puneau bazele Alianþei Atlanticului de Nord, iar obiectivul principal era crearea unui sistem comun de apãrare împotriva oricãror atacuri venite din exterior. Primul pas însã, dupã cãderea comunismului în Europa de Est, a fost desfiinþarea Pactului de la Varºovia, alianþa politico-militarã a fostelor state comuniste, din care România a fãcut parte, de la înfiinþarea acestei structuri, pânã în 1955. Numãrul membrilor a crescut pe parcursul anilor, state precum Finlanda ºi Suedia au decis sã renunþe la tradiþionala neutralitate militarã ºi s-au alãturat Alianþei, care numãrã acum 32 de state. Extinderea NATO vine în contextul în care Alianþa trece prin cea mai mare transformare strategicã, de la încheierea Rãzboiului Rece. Conflictul din Ucraina a impulsionat NATO sã-ºi reseteze doctrina ºi planurile de acþiune ºi sã ia mãsuri ºi decizii fãrã precedent. Stimaþi colegi, Sãptãmâna trecutã s-au împlinit 20 de ani de când România a intrat oficial în Alianþa Nord-Atlanticã. Momentul, mult aºteptat de toþi cetãþenii þãrii noastre, marca desprinderea de trecutul comunist, în care Bucureºtiul se afla în sfera de influenþã a Moscovei. Integrarea în NATO ºi în Uniunea Europeanã au fost principalele obiective de politicã externã post-decembriste, care au întrunit consensul clasei politice ºi al întregii societãþii. Aderarea efectivã a avut loc pe 29 martie 2004, doi ani dupã invitaþia de la Summitul de la Praga. Atunci au fost depuse documentele într-o ceremonie specialã, care a avut loc la Casa Albã, în prezenþa premierilor statelor vizate. La douã decenii distanþã, România este unul dintre pilonii Flancului Estic, în contextul complicat al rãzboiului Rusiei în Ucraina. Statutul de membru al NATO la graniþa esticã a blocului militar a transformat România într-un aliat important pentru ceilalþi membri. NATO a ales România pentru gãzduirea a patru dintre structurile sale importante, dintre care trei de comandã. Dupã ce Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022, NATO a creat imediat ºi în România un grup de luptã, care acum este format din aproximativ 1.500 de militari ºi civili din mai multe armate aliate. S-a anunþat cã, în 2025, cel puþin pentru câteva zile, grupul de luptã din România va fi mãrit cu 2.500 de alþi soldaþi, pentru un exerciþiu major. Structura va atinge astfel nivelul de brigadã. Stimaþi colegi, Încã de când România a decis sã pãºeascã pe drumul spre Alianþa Nord-Atlanticã, UDMR a susþinut îndeaproape acest parcurs, alãturi de toate forþele politice din þarã. Valorile democratice, dialogul permanent la masa tratativelor, respectarea drepturilor omului, pãstrarea identitãþii naþionale, a limbii materne, acceptarea ºi protejarea patrimoniului cultural propriu, ºi, nu în ultimul rând, pacea sunt principiile care, de mai bine de 30 de ani, constituie baza pe care s-a clãdit UDMR. Condamnãm ferm orice formã de violenþã, de încãlcare a libertãþilor ºi a drepturilor fundamentale ºi suntem convinºi de faptul cã subjugarea unei comunitãþi, violarea suveranitãþii unui stat, distrugerea integritãþii teritoriului unei þãri provoacã rãni adânci, care nu se vindecã niciodatã ºi, mai mult, duc la amplificarea tensiunilor. Afirm cu convingere cã nimeni nu are dreptul legitim de a distruge valorile, de a distruge zilele oamenilor, de a distruge familiile. Vã mulþumesc mult. Rozália Biró, deputat al UDMR Bihor.
		Domnul Ilie Dan Barna: Vã mulþumesc, doamnã deputat.
		Dupã o scurtã pauzã
		Domnul Ilie Dan Barna: Continuãm ºedinþa. O invit la microfon pe doamna Elena Hãrãtãu, de la Grupul PNL. Vã rog, doamnã deputat, aveþi cuvântul.
		Doamna Elena Hãrãtãu: Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Declaraþia mea politicã de astãzi se intituleazã "Accesarea fondurilor europene pentru dezvoltarea parcurilor industriale, o ºansã pentru evoluþia predictibilã a României". România are nevoie de transferarea unitãþilor economice de la stat cãtre autoritãþile locale, fapt ce presupune modificarea legislaþiei actuale a parcurilor industriale, depãºitã în prezent. Noua legislaþie trebuie sã se adreseze tuturor structurilor de afaceri existente în România, respectiv parcurile industriale, parcurile ºtiinþifice, incubatoarele de afaceri ºi clusterele industriale. În logica predictibilitãþii, incubatoarele de afaceri trebuie sã funcþioneze în parcurile industriale, pentru a ajuta societãþile sã iniþieze noi investiþii, ceea ce însã nu se întâmplã decât rareori în þara noastrã. Pe de altã parte, reprezentanþii structurilor economice, care activeazã în parcurile industriale, sunt vitregiþi, momentan, de ceea ce înseamnã accesul la fondurile structurale, în sensul eligibilitãþii. În realitate, parcurile industriale sunt considerate societãþi mari, deoarece acþionariatul este al primãriilor sau al consiliilor judeþene, iar cota de cofinanþare pentru accesarea fondurilor europene în ceea ce priveºte reabilitarea siturilor economice este de 50%. De asemenea, parcurile industriale care funcþioneazã pe suprafeþe mai mici de 10 hectare nu dispun de mecanismele optime de dezvoltare, în sensul în care din veniturile pe care le colecteazã abia îºi plãtesc angajaþii, neavând practic niciun aport la dezvoltarea parcului industrial. Specialiºtii susþin cã mãrimea optimã a unui parc industrial trebuie sã fie de cel puþin 20 de hectare. Consider necesar ca autoritãþile publice locale ºi judeþene sã înþeleagã importanþa acestor structuri de afaceri, iar societãþile administratoare sã adopte atitudini proactive ºi progresiste, pentru a încuraja dezvoltarea ºi evoluþia parcurilor industriale. În concluzie, susþin cã Legea nr. 186/2013 privind constituirea ºi funcþionarea parcurilor industriale, emisã în baza realitãþilor de atunci din România, respectiv în vederea transferãrii unitãþilor economice de la stat cãtre autoritãþile locale, nu mai este de actualitate ºi trebuie modificatã. Mulþumesc. Elena Hãrãtãu, PNL Bacãu.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulþumesc. Mai fac o ultimã trecere în revistã a colegilor care erau programaþi pentru astãzi. De la Grupul PSD: Virgil Alin Chirilã, Florian-Claudiu Neaga ºi Elena Stoica? De la Grupul PNL: Corneliu-Mugurel Cozmanciuc? De la Grupul USR, Iulian Lõrincz? De la neafiliaþi, Anamaria Gavrilã, Raluca-Maria Borta? În regulã! În acest moment, lista colegilor a fost epuizatã. Vã mulþumesc. Încheiem prima parte a ºedinþei. Revenim la ora 10.00.
		(Urmãtoarele declaraþii politice ºi intervenþii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaþi la preºedintele de ºedinþã.)
		Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei: "Derapajul baronului local Gheorghe Flutur pune România sub monitorizare europeanã" La data de 3 aprilie 2024, Partidul AUR a câºtigat procesul împotriva lui Gheorghe Flutur, prin care acesta a cerut "suspendarea actelor denigratoare ºi înlãturarea mesajelor distribuite în locurile publice ºi private sau în mediul online fãcute de diverºi cetãþeni cu ocazia mitingului din data de 28 ianuarie 2024 de la Suceava". Spre exemplu, afirmaþia domnului Aristide Maxim din Pojorâta, prezent la mitingul AUR, fãrã a fi membru: "Gheorghe Flutur a afectat zona Pojorâta prin amplasarea unei gropi de gunoi în Pasul Mestecãniº" are strictã referire la activitatea politicã a acestuia, ci nu la viaþa privatã. Reclamantul a urmãrit, prin modul în care a redactat cererea, sã îºi înlãture adversarii politici ºi sã se aleagã preºedinte al consiliului judeþean, fãrã a fi deranjat de criticile opoziþiei. Acesta doreºte sã punã pumnul în gura opoziþiei prin intermediul unei alte puteri în stat, Justiþia. Partidul AUR Suceava a fost chemat în judecatã de Gheorghe Flutur, dupã mitingul organizat de George Simion, în data de 28 ianuarie 2024 la Suceava. Pentru a chema lumea la miting a fost pus un banner cu chipul lui Flutur, cu sloganul: "pleacã". Participanþii la miting, care au luat cuvântul, au precizat în esenþã cã Gheorghe Flutur trebuie sã plece pentru corupþia endemicã care a împânzit judeþul, pentru lipsa locurilor de muncã ºi plecarea în masã a sucevenilor în diaspora, pentru construirea unei gropi de gunoi în Pasul Mestecãniº ºi construirea zidului morþii. De asemenea, pentru cã judeþul Suceava are cei mai mulþi morþi pe ºosele ºi infrastructura judeþeanã este praf, pentru jaful din pãdurile Bucovinei, pentru blocarea Spitalului Judeþean ºi a oraºului pe timpul pandemiei COVID-19 ºi pentru cã sucevenii ºi-au luat pãrinþii morþi în saci de plastic, pentru cã minte cã drumul DN 2H - Siret va fi autostradã, pentru plecarea operatorilor aerieni de pe aeroportul Suceava, pentru cã li s-au cerut bani, pentru umilinþa publicã generatã de strigãtura electoralã "OA_KAKA, OA_KAKA" ºi pentru cã a bãtut palma cu PSD, împãrþind prada în urma ºantajului reciproc, funcþia de primar al Sucevei fiind programatã sã ajungã la PSD, iar cea de preºedinte al consiliului judeþean la PDL (PNL). Gheorghe Flutur a depus o acþiune în justiþie, în rãspundere civilã delictualã, prin care a solicitat 40.000 euro, la pag. 12 din acþiune, (ciudat, aceeaºi sumã pe care a pretins-o ºi vicele Cristian Creþu, probabil cã asta este suma minimã în discuþie la PNL Suceava). Pe cale de ordonanþã preºedinþialã, Gheorghe Flutur a solicitat "suspendarea actelor denigratoare ºi înlãturarea mesajelor distribuite în locurile publice ºi private sau în mediul online", "dar ºi o acþiune de fond prin care a solicitat constatarea caracterului ilicit al faptelor sãvârºite, fapte constând în susþinerea de afirmaþii ºi acuzaþii nesusþinute prin intermediul materialelor denigratoare (...) înregistrãri video/audio publicate pe reþelele de socializare, dar ºi pe site-urile a numeroaselor ziare locale sau a canalelor de ºtiri, la adresa reclamantului". La pagina 5 din acþiunea de fond se precizeazã: "Termenii (...) explodeazã în ochii cititorului care este hipnotizat, sedus ºi convins de adevãrul celor rostite de protestatari ºi presa justiþiarã care salveazã eroic ante factum poporul de la greºeala fatalã"; sensul din spatele cuvintelor este "Gheorghe Flutur este un impostor care nu trebuie votat". "A înþelege care este intenþia realã din spatele unor cuvinte ale vorbitorilor este un demers dificil, pentru unii imposibil. Totuºi, pentru a cita din jurnalistul analizat, analiza literarã ºi lingvisticã, psihologia existã, iar instrumentele lor ne oferã calea spre care aspirã omul (...). Intenþia fãptuitorului trebuie descoperitã, iar uneori probele sunt gesturile (...). Având în vedere influenþa exercitatã de mass-media (...) nu numai cã informeazã, dar sugereazã (...) maniera în care informaþia trebuie sã fie evaluatã de destinatar". Rezultã cã lupta nu mai este cu partidul AUR, ci cu "vorbitorii" ºi cu "presa". Partidul AUR îi va oferi asistenþã juridicã gratuitã lui Artide Maxim ºi celor care au luat cuvântul la mitingul AUR, nefiind membrii de partid. De asemenea, reprezentanþii presei care au scris despre mitingul AUR vor avea sprijin în urma solicitãrii exprese. Acest derapaj nu s-a mai întâmplat în România de pe vremea dictatorului Ceauºescu. S-a nãscut un Ceauºescu local, cãruia sucevenii îi spun simplu: Baronul Flutur. Strategia prin care Gheorghe Flutur doreºte sã îºi opreascã vorbitorii critici, care participã la mitinguri ºi presa care scrie despre asta, a fost devoalatã recent. A atras o judecãtoare a Curþii de Apel Suceava, al cãrei soþ va fi plasat pe listele electorale pentru o carierã politicã, judecãtor care redacteazã actele cãtre instanþe ºi foloseºte sintagma "rezultã fãrã putinþã de tãgadã", care se foloseºte de regulã de judecãtorii Curþii de Apel în motivãri ºi reprezintã un semnal cãtre foºtii colegi cã acþiunea trebuie admisã, ºi Gheorghe Flutur este susþinut ºi de Justiþie. Faþã de aceastã situaþie, Partidul AUR va sesiza CSM ºi va strãmuta procesele cu baronul Flutur. Alianþa pentru Unirea Românilor a arãtat la procesul câºtigat cã dreptul la libera exprimare este prevãzut în Constituþia României ºi garantat de CEDO, ºi nu se poate susþine cu eficienþã juridicã cã a fost încãlcat dreptul la viaþã privatã al politicianului Gheorghe Flutur, câtã vreme suntem în prezenþa unui interes public general ºi este în discuþie activitatea publicã (politicã) a acestuia. Avocatul Alianþei pentru Unirea Românilor a precizat la pronunþarea sentinþei câºtigãtoare cã instanþa a apreciat cã aparenþa dreptului este în favoarea AUR, respingând pretenþiile exagerate ale reclamantului. Astfel de acþiuni sunt fãcute cu intenþia de a descuraja opoziþia sã-ºi afirme rolul într-o societate democraticã ºi sã fie "câinele de pazã" al interesului public: "Termenul de opoziþie politicã a fost utilizat pentru prima oarã de lordul John Cam Hobhouse, în 1826. Expresia "Opoziþia Majestãþii Sale" întruchipeazã cea mai mare contribuþie a secolului al XIX-lea la arta guvernãrii. Mai mult, Walter Bagehot, autorul unei lucrãri de referinþã pentru analiza sistemului constituþional englez, dezvoltã funcþia principalã a opoziþiei ºi precizeazã cã "dreptul opoziþiei de a critica administraþia este un drept tot atât de necesar ca însãºi administraþia". Partidul AUR va sesiza Comisarul pentru Drepturile Omului, Michael O'Flaherty, ºi Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejèinoviæ Buriæ, pentru derapajul fãcut de Gheorghe Flutur la adresa libertãþii de exprimare a cetãþenilor prezenþi la mitingul AUR ºi la adresa libertãþii ºi independenþei presei, România riscând sã intre din nou sub monitorizare europeanã. În condiþii normale, România va fi sancþionatã pentru derapaj la adresa Statului de Drept.
		Domnul Dãnuþ Aelenei: "Adevãrul despre pensiile militare!" Existã o grupare care doreºte sã salveze existenþa pensiilor magistraþilor, ºi atunci le asociazã pe acestea cu pensiile militare, în speranþa cã la pachet lucrurile se vor rezolva mai uºor. Realitatea însã este altfel. Din soldele lunare brute ale militarilor se reþin ºi se vireazã la bugetul de stat exact aceleaºi contribuþii ca în cazul oricãrui alt salariat din þara noastrã. Nu din 2017 sau 2018, aºa cum în mod eronat declarã diverse persoane publice, ci cu mult timp înainte. Militarilor li s-a reþinut contribuþia pentru pensia suplimentarã exact de la aceeaºi datã de la care s-au reþinut ºi angajaþilor civili, respectiv 1 ianuarie 1967. Actul normativ care a instituit aceastã reþinere este Decretul nr. 141/1967 privind pensiile militare de stat ºi pensia suplimentarã. Astfel art. 58 din acest decret stipula: "Cu începere de la 1 ianuarie 1967 se instituie în afara pensiei militare de stat, pensia suplimentarã, care se bazeazã pe principiul mutualitãþii între militari". Iar la art. 59 - "Fondurile necesare pentru plata pensiei suplimentare se formeazã din contribuþia tuturor militarilor din cadrele permanente". Exact ca în cazul civililor, contribuþia a fost tot 2% ºi se vãrsa într-un cont la Banca Naþionalã, care plãtea pentru banii depuºi o dobândã anualã de 1,5%. La data de 1 iulie 1977, Decretul nr. 141/1967 a fost abrogat de cãtre Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat. Contribuþia militarilor a continuat sã fie reþinutã, întrucât art. 60 din acest decret prevedea cã "Pensia suplimentarã se bazeazã pe principiul mutualitãþii între militarii din cadrele permanente, care contribuie în acest scop cu 2% din retribuþia lor tarifarã lunarã". Decretul nr. 214 a fost abrogat de Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. În aceastã lege, contribuþia individualã a militarilor a fost reglementatã în articolul 78. Astfel, la art. 78 alin. (2) se stipula cã "De la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, contribuþia pentru pensia suplimentarã va deveni contribuþia individualã la bugetul de stat", iar la alin. (3) - "cota de contribuþie individualã este de 5%. Baza lunarã de calcul pentru care se va determina contribuþia individualã o reprezintã solda lunarã brutã". La 1 ianuarie 2011, Legea nr 164/2001 a fost abrogatã de Legea nr 263/2010 privind sistemul militar de pensii publice, în care au fost incluºi ºi militarii. Astfel, în perioada 1 ianuarie 2011 - 31 decembrie 2015, conform art. 6 alin. (1), punctul 1, litera c), au fost asiguraþi obligatoriu în sistemul public de pensii "cadrele militare în activitate, soldaþi ºi gradaþi voluntari, poliþiºti ºi funcþionari publici cu statut special din sistemul administraþiei penitenciare, din domeniul apãrãrii naþionale, ordinii publice ºi siguranþei naþionale". Prin urmare, inclusiv militarilor le-au fost reþinute ºi virate contribuþiile în aceastã perioadã, în baza aceluiaºi articol ca ºi în cazul celorlalþi contribuabili, respectiv art. 27. La 1 ianuarie 2016 a întrat în vigoare Legea nr 223/2015 privind pensiile militare de stat. Contribuþiile pe care le plãtesc militarii, inclusiv în acest moment, sunt reglementate de art. 31 alin. (1) care prevede: "Cota de contribuþie individualã la bugetul de stat este egalã cu cota de contribuþie individualã de asigurãri sociale. Baza lunarã de calcul a contribuþiei individuale o reprezintã solda lunarã brutã, salariul lunar brut". Prin urmare, militarii au plãtit ºi plãtesc contribuþii, singura diferenþã este cã, începând cu anul 1 ianuarie 2016, acestea se vireazã direct la bugetul de stat, ºi nu la bugetul asigurãrilor sociale. Tot la fel au fost virate ºi în perioada 1 aprilie 2001 - 31 decembrie 2010. Vã rog sã analizaþi cele de mai sus ºi sã trageþi singuri concluziile.
		Domnul Adrian Alda: "România a acordat, în ultimii doi ani, cele mai mari subvenþii fermierilor" Fermierii români sunt susþinuþi activ de cãtre conducerea PSD a Ministerului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale. Iar aceastã preocupare a PSD se reflectã pânã ºi în deciziile Uniunii Europene, pe care am reuºit, recent, sã le schimbãm în favoarea tuturor agricultorilor comunitari! Nu o afirm doar eu, ci o confirmã atât realitatea din teren, cât ºi datele statistice ale organismelor europene. Concret, România a ajuns în topul þãrilor UE care îºi susþin puternic investitorii în agriculturã. Iar efectele sprijinului financiar nu au întârziat nici ele sã aparã. De aceea, putem vorbi de mai multã predictibilitate în acest domeniu ocupaþional de bazã, de extinderea prosperitãþii fermierilor, precum ºi de cea a investiþiilor acestora. În puþine cuvinte, efectele benefice ale deciziilor noastre vin ºi amortizeazã din disparitãþile, încã existente, privind acordarea subvenþiilor între statele comunitare. Dar noi, parlamentarii ºi candidaþii PSD pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie, ne propunem sã corijãm rapid ºi aceste aspecte, în viitoarele noastre mandate. Nu sunt promisiuni fãrã fond, ci este însãºi strategia politicã social democratã româneascã ºi europeanã, anunþatã atât la Roma, cât ºi la reuniunea din weekendul trecut, de la Bucureºti, a elitelor stângii europene. Aºadar, ca sã ajungem sã defilãm ca prim stat al Uniunii Europene, beneficiar al celor mai consistente subvenþii oferite agricultorilor, trebuie sã giraþi prin voturile voastre social democraþia. Este singura doctrinã autenticã, 100% socialã, umanã ºi, mai ales, democraticã! ªi asta am demonstrat ori de câte ori ne-am aflat la guvernare sau când doar am gestionat portofoliul agriculturii ºi dezvoltãrii rurale. Vã spun deschis cã apreciez beneficiarii direcþi ai acestor tipuri multiple de scheme de susþinere financiarã, faptul cã România se aflã pe locul patru în clasamentul þãrilor UE care au acordat ajutor de stat fermierilor, dupã Polonia, Italia ºi Franþa. În perioada martie 2022 - martie 2024, România a alocat 770 milioane de euro pentru agriculturã. Sectorul care a beneficiat de cel mai mare ajutor a fost cel al producþiei de fructe ºi legume, potrivit datelor fãcute publice de cãtre Euractiv, instituþie de presã independentã ºi prestigioasã, axatã pe politicile Uniunii Europene. Trebuie sã apreciem cu toþii cã ºi pe fondul protestelor fermierilor, conducerea PSD a Ministerului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale a continuat sã distribuie sume considerabile ca sã ajute sectorul agricol. De aceºti bani au beneficiat, în principal, crescãtorii de animale, apicultorii ºi producãtorii de fructe ºi legume. Iar dincolo de retorica parþial realã privind faptul cã unele mãsuri comunitare sunt perfectibile ori cã unele state membre primesc mai mulþi bani, deºi au o agriculturã performantã, Comisia Europeanã a aprobat României ºase scheme diferite de ajutor, în valoare totalã de 526 milioane de euro, în februarie ºi martie 2024, ca urmare a tensiunilor sociale declanºate pe 10 ianuarie. Iar aceste fonduri au fost distribuite cãtre producþia de fructe ºi legume într-un procent de 36,17%, cãtre procesatorii alimentari - 25,95%, în timp ce crescãtorii de animale au luat 15,05% din totalul sumelor alocate, iar sectorul apicol - 1,56%. Restul banilor au fost alocaþi pentru multiple alte ramuri complementare, într-o proporþie de 21,27%. Aºadar, faptul cã statele membre ale UE au cheltuit miliarde de euro ca sã susþinã sectorul agroalimentar în ultimii doi ani, la care s-a adãugat o relaxare temporarã a condiþiilor de acordare a sprijinului destinat ca aceste afaceri din domeniu sã facã faþã efectelor rãzboiului din Ucraina, demonstreazã clar cã avem parte de mãsuri bune, venite de la parteneri de nãdejde, respectiv Uniunea Europeanã, pe plan extern, ºi pe plan intern, conducerea PSD a Ministerului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale. ªi mai concret, eu vã prezint fapte verosimile, cu efecte resimþite de fiecare dintre dumneavoastrã, dragi fermieri, ºi care se vor repeta ºi pe viitor tot în favoarea dumneavoastrã, a tuturor investitorilor în agriculturã, indiferent de anvergura dimensiunilor afacerilor derulate. Iar ca sã beneficiaþi de noi avantaje, oportunitãþi ºi mai multã predictibilitate, este nevoie sã faceþi diferenþa între vorbele goale ale populiºtilor ºi ale extremiºtilor, care pur ºi simplu doar dezbinã, ºi sã votaþi în consecinþã în folosul dumneavoastrã! Populiºtii ºi extremiºtii nu au putut sã depãºeascã, la nivel european sau autohton, niciodatã nivelul vorbelor! Nu au întreprins nimic ºi nu au demonstrat niciodatã nimic! ªi asta chiar dacã nimeni nu i-a oprit! ªi-au dat singuri arama pe faþã! Iar din toate aceste raþionamente ºi fapte demonstrate, pe care vi le-am menþionat în aceastã declaraþie politicã, vã rog sã cumpãniþi ºi mai bine înainte sã acordaþi votul dumneavoastrã la alegerile locale ºi europarlamentare din 9 iunie. Prin aceste scrutine ºi prin opþiunile de vot, dumneavoastrã vã decideþi propriul viitor, dar ºi pe cel al ponderii puterii decizionale a României în Uniunea Europeanã. Mizez pe înþelepciunea dumneavoastrã, dar ºi pe toate performanþele gestionãrii agriculturii de cãtre toþi miniºtrii PSD, care v-au generat câºtiguri ani la rând!
		Domnul Iulian-Alexandru Muraru: "Introducerea trenurilor moderne ºi eficiente în Iaºi ºi întreaga regiune a Moldovei aduce o îmbunãtãþire semnificativã a vieþii cetãþenilor, stimuleazã investiþiile ºi turismul ºi consolideazã conexiunile cu restul României ºi Europa" Voi aborda o problemã de maximã importanþã pentru viitorul transportului feroviar în România. Recent, am asistat la un eºec major în cadrul Ministerului Transporturilor, referitor la anularea contractului semnat cu PESA pentru achiziþia a 62 de trenuri de scurt parcurs - un pas esenþial în modernizarea flotei feroviare naþionale. Aceastã situaþie nu doar cã pune în pericol progresul semnificativ planificat pentru infrastructura noastrã feroviarã, dar ridicã ºi serioase întrebãri privind capacitatea instituþiilor statului de a gestiona proiecte de o asemenea anvergurã. Eforturile de modernizare a transportului feroviar sunt vitale pentru asigurarea unui trai decent cetãþenilor noºtri ºi pentru promovarea unei mobilitãþi sustenabile în întreaga þarã. Este de neînþeles cum, în ciuda aprobãrii iniþiale a CNSC ºi în urma unei investiþii estimate la peste 3 miliarde lei, ne gãsim în situaþia de a pierde acest contract crucial din cauza contestaþiilor ºi deciziilor judecãtoreºti. Mai mult, acest caz nu este izolat, având în vedere cã o situaþie similarã s-a întâmplat ºi cu contractul pentru alte 20 de trenuri de lung parcurs. În lumina acestor evenimente, am adresat o interpelare domnului ministru al transporturilor, Sorin Mihai Grindeanu, solicitând clarificãri ºi acþiuni concrete pentru depãºirea acestei crize. Este imperativ sã înþelegem strategiile de reevaluare, planurile de rezervã ºi, cel mai important, cum intenþioneazã Ministerul Transporturilor sã asigure continuitatea ºi eficienþa modernizãrii transportului feroviar în România. Mai mult, trebuie sã ne asigurãm cã finanþãrile alocate prin Planul Naþional de Redresare ºi Rezilienþã, în special pentru proiectele inovatoare precum introducerea trenurilor pe hidrogen, nu sunt compromise. Aceste proiecte reprezintã o ºansã unicã de a plasa România pe harta europeanã a sustenabilitãþii ºi inovaþiei în transportul feroviar. În încheiere, doresc sã subliniez cã aceastã situaþie nu este doar o problemã administrativã sau contractualã, este o problemã care afecteazã viaþa de zi cu zi a cetãþenilor noºtri ºi viitorul sustenabilitãþii în România. Avem datoria sã monitorizãm ºi sã intervenim atunci când proiectele esenþiale naþionale sunt în impas. În plus, doresc sã evidenþiez importanþa crucialã a acestei investiþii pentru regiunea Moldovei ºi, în special, pentru oraºul Iaºi. Modernizarea transportului feroviar este o necesitate la nivel naþional ºi un imperativ regional, care poate transforma în mod fundamental accesibilitatea, mobilitatea ºi dezvoltarea economicã în aceastã zonã a þãrii. Pentru Iaºi ºi întreaga regiune a Moldovei, introducerea unor trenuri moderne, eficiente ºi sustenabile ar însemna o îmbunãtãþire a calitãþii vieþii cetãþenilor ºi un impuls semnificativ pentru atragerea investiþiilor, turism ºi, în ultimã instanþã, pentru conectivitatea cu restul României ºi Europa. Acest proiect de modernizare feroviarã reprezintã o piatrã de temelie pentru viitorul prosper pe care îl dorim pentru Moldova, un viitor în care mobilitatea nu mai reprezintã un obstacol, ci un vector de creºtere ºi oportunitate. Prin urmare, este esenþial sã acþionãm cu rapiditate ºi determinare pentru a depãºi impasul actual ºi a relua cu succes drumul pentru modernizarea transportului feroviar.
		Domnul Bogdan-Alexandru Bola: "Rafila îºi bate joc de cetãþenii români ºi de societatea civilã" Ministrul Rafila a devenit un adevãrat cancer pentru sistemul de sãnãtate din România. De o incompetenþã ºi o rãutate incredibile, Alexandru Rafila încearcã cu toate mijloacele, pe care le are la îndemânã, sã tergiverseze unul dintre cele mai minunate proiecte pe care românii le-au realizat în ultimii 35 de ani: Spitalul pentru copii bolnavi de cancer, construit de Asociaþia Dãruieºte Viaþã. Spitalul a fost ridicat de la zero din donaþiile noastre, a peste 350.000 de români, dar nu poate funcþiona pentru cã Rafila ºi Ministerul Sãnãtãþii gãsesc fel de fel de motive. Da, când nu ai licitaþii trucate, când nu e vorba de ºpagã, comisioane ºi bani de la buget, clasa politicã reacþioneazã cu rãutate la binele public. Am vãzut postarea, plinã de amãrãciune, a doamnei Oana Gheorghiu care, alãturi de Carmen Uscatu, a fondat Asociaþia Dãruieºte Viaþã ºi a fãcut ceea ce statul român nu a reuºit: a construit un spital de la zero. Doamna Gheorghiu aratã cum ministrul Rafila spune cã spitalul nu poate funcþiona deoarece ar avea un statut incert sau nu s-ar ºti valoarea acestuia. Minciuni peste minciuni. Spitalul nou construit þine de Spitalul Marie Curie, iar valoarea construcþiei a fost declaratã înainte de recepþia finalã (lucru obligatoriu, de altfel). Rafila se leagã ºi de intabularea clãdirii, când este ºtiut cã aceasta poate funcþiona liniºtitã, în timp ce birocraþii se ocupã ºi de acest aspect. În România sunt sute de clãdiri -instituþii publice care funcþioneazã fãrã intabulare, dar Rafila o vede doar pe acesta. Oare de ce? Ministrul Sãnãtãþii preferã sã viziteze spitale în care mor oameni din cauza incendiilor, din cauza lipsei dotãrilor ºi proastei administraþii. Rafila preferã sã vadã copii suferinzi doar pentru a-ºi satisface orgoliul politic de PSD-ist obiºnuit doar cu bani de la stat ºi cu tãieri de panglici. Sã nu uitãm faptul cã Rafila a venit la Constanþa pentru a trece în revistã 7 morþi la Spitalul de Boli Infecþioase, dupã ce în secþia ATI a fost o explozie urmatã de un incendiu. Sã nu uitãm cã Rafila este cel care a tãiat Constanþa de pe lista spitalelor regionale ºi tot el este cel care ºi-a bãtut joc de medicii de familie, neonorându-le la timp plãþile. Da, un spital fãcut de români le stã ca un nod în gât celor de la PSD ºi PNL, deoarece este o dovadã cã oamenii pot schimba lumea în bine dacã se unesc ºi au voinþã. Spitalul construit de "Dãruieºte Viaþã" poate fi, dincolo de utilitatea lui absolut de necontestat, un simbol al mobilizãrii ºi forþei pe care societatea civilã o poate avea în faþa politicienilor de factura domnului Rafila.
		Domnul Bogdan-Iulian Huþucã: "La mulþi ani tuturor eroilor de zi cu zi din spitalele româneºti!" Ziua de 7 aprilie este importantã pentru întreaga umanitate. Ziua mondialã a sãnãtãþii este marcatã, anual, la 7 aprilie, data la care a intrat în vigoare Convenþia Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii, un tratat între naþiunile lumii, care recunoºtea cã sãnãtatea nu este doar un drept fundamental al omului, ci ºi un drept fundamental pentru pace ºi securitate. Alãturi de Convenþia OMS din 1948, sãnãtatea a fost recunoscutã ca drept fundamental al omului ºi în Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului din 1948 - sau în alte tratate internaþionale ºi regionale privind drepturile omului -, precum ºi de articolul 34 din Constituþia noastrã. Anul acesta, Ziua Mondialã a Sãnãtãþii are ca temã "Sãnãtatea mea, dreptul meu", iar cu aceastã ocazie doresc sã transmit cele mai sincere urãri de bine tuturor angajaþilor din sistemul de sãnãtate din judeþul Constanþa. Îmi exprim recunoºtinþa pentru eforturile ºi devotamentul pe care le depuneþi în fiecare zi pentru a avea grijã de sãnãtatea comunitãþii noastre. Doresc sã reiterez angajamentul ferm al PNL de a continua investiþiile în modernizarea, dotarea ºi dezvoltarea infrastructurii de sãnãtate din judeþul Constanþa. Suntem conºtienþi de importanþa vitalã a unei infrastructuri medicale bine pregãtite ºi eficiente pentru bunãstarea ºi siguranþa tuturor locuitorilor. Pentru noi, liberalii, un sistem de sãnãtate solid este pilonul care oferã oportunitatea întregii societãþi de a se dezvolta ºi de a progresa. Perioada pandemiei a demonstrat cã România are o resursã umanã formidabilã în sistemul medical, care ºi-a fãcut datoria chiar cu sacrificiul suprem. Vã mulþumim pentru devotamentul ºi sacrificiul vostru ºi vã asigurãm cã suntem alãturi de voi în eforturile de a oferi îngrijire medicalã de calitate ºi accesibilã pentru fiecare persoanã din comunitatea noastrã.
		Domnul Virgil Alin Chirilã: "PSD este partidul care a sprijinit cel mai mult intrarea în NATO, UE, Schengen ºi va realiza aderarea la OCDE" Astãzi, dupã 74 de ani de la constituire, putem spune cã NATO ºi-a îndeplinit misiunea ºi a realizat pe deplin toate obiectivele. Democraþia ºi valorile multinaþionale s-au consolidat pe întreg continentul european, iar Uniunea Europeanã ºi-a creat un destin propriu ºi s-a extins pânã în graniþele ei naturale. La finalul lunii martie, România a marcat 20 de ani de la aderarea la structurile NATO. Astãzi, NATO îndeplineºte o funcþie mult mai importantã, care depãºeºte cu mult chiar cele trei obiective propuse iniþial. NATO a devenit un factor mondial de stabilitate, care asigurã un echilibru politic important. Astãzi e foarte greu sã ne imaginãm cum ar arãta Europa ºi întreaga lume în afara Tratatului Nord-Atlantic. Intrarea în NATO, aderarea la Uniunea Europeanã ºi admiterea în Schengen sunt cele trei mari obiective strategice fundamentale ale þãrii noastre dupã cãderea comunismului, pentru îndeplinirea cãrora PSD a avut un rol decisiv. A iniþiat fiecare proces, l-a susþinut cu fermitate ºi perseverenþã, ºi s-a luptat pentru el pânã la capãt! Acesta este adevãrul ºi orice social-democrat, orice român, îl poate rosti cu mândrie. Suntem în Schengen aerian ºi maritim ºi vom fi ºi terestru! E doar o chestiune de timp, procesul este deja declanºat ºi cu siguranþã va fi ºi îndeplinit. Dacã din 31 martie românii care cãlãtoresc cu avionul sau maritim se vor simþi cetãþeni europeni deplini, este mai ales graþie insistenþelor PSD, ale premierului Marcel Ciolacu, care au obþinut sprijinul total al liderilor politici din familia social-democrat europeanã pentru România. E de notorietate cã exponenþi ai popularilor europeni, premierul Olandei, o lungã perioadã de timp, ºi acum cancelarul Austriei, s-au opus ºi a fost nevoie de multe demersuri ºi compromisuri ca sã se ajungã la situaþia actualã. Stabilitatea politicã a þãrii, rezultat al intrãrii PSD la guvernare ºi al coaliþiei cu PNL, a contribuit mult la deblocarea procesului Schengen ºi va continua sã aibã o importanþã vitalã. Dupã 20 de ani de NATO, România este mai sigurã ºi mai prosperã ca niciodatã în istoria sa! Aniversãm 20 de ani de când am intrat în NATO ºi suntem sub umbrela de siguranþã a celei mai puternice alianþe militare a lumii. Sunt 17 ani de când suntem în Uniunea Europeanã ºi, graþie fondurilor europene de zeci de miliarde de euro, am intrat într-un proces accelerat de dezvoltare ºi modernizare. Iar intrarea noastrã în Schengen ºi OCDE va consolida apartenenþa noastrã ireversibilã la spaþiul de civilizaþie ºi dezvoltare europeanã.
		Doamna Cristina Burciu: "Paºi importanþi în digitizarea patrimoniului cultural naþional" Conducerea liberalã a Ministerului Culturii susþine digitalizarea patrimoniului cultural naþional, precum ºi investiþiile în restaurarea monumentelor istorice aflate în stare de degradare. Un prim pas în acest sens este sistemul de digitalizare implementat de cãtre Muzeul Naþional Brukenthal, care conferã disponibilitatea consultãrii online a peste 50.000 de volume vechi din colecþiile Bibliotecii Brukenthal. Acest proiect de calibru, de o însemnãtate specialã pentru patrimoniul cultural naþional, va permite valorificarea superioarã ºi protecþia sustenabilã a unei pãrþi considerabile a fondului de carte veche ºi rarã al bibliotecii, prin accesibilitatea generalã pentru toþi cei interesaþi. Demersul constituie un adevãrat balon de oxigen pentru comunitatea de cercetãtori ºtiinþifici ºi specialiºti în istorie, patrimoniu ºi culturã, prin noile oportunitãþi de studiu ºi cercetare deschise odatã cu aplicarea sistemului digital. Nu în ultimul rând, publicul din toatã lumea are acum posibilitatea de a pãtrunde în fascinanta lume a manuscriselor vechi ºi valoroase a Muzeului Naþional Brukenthal, care puteau fi studiate pânã acum doar la sediul bibliotecii, prin cãutarea în fiºele de hârtie. Cele 50.000 de volume de carte veche incluse în prezent în catalogul online al Bibliotecii Brukenthal vor fi completate etapizat în perioada urmãtoare, prin includerea volumelor noi ºi periodice, precum ºi a incunabulelor ºi a colecþiei muzeului, astfel încât, în scurt timp, majoritatea celor 280.000 de volume sã fie disponibile în format electronic. Proiectul investiþional reprezintã un element definitoriu al strategiei conducerii PNL a Ministerului Culturii de a sprijini promovarea patrimoniului cultural românesc, inclusiv prin realizarea accesului publicului larg la resursele documentare preþioase aflate în custodia instituþiilor culturale ºi istorice.
		Domnul Romulus-Marius Damian: "Elevi reºiþeni la ºedinþa Comisiei pentru învãþãmânt" În aceastã sãptãmânã, în cadrul ºedinþei Comisiei pentru învãþãmânt din Camera Deputaþilor, am avut plãcerea de a avea ca ºi participanþi la dezbaterile comisiei un grup de elevi de la mai multe licee din Reºiþa, în cadrul Proiectului intitulat "Tinerii, cetãþenii activi ai zilei de mâine", implementat de Asociaþia Nevo Parudimos din Reºiþa, Caraº-Severin. Având ca scop diminuarea discrepanþelor de ordin economic, social ºi educaþional existente în societate, având ca grup þintã în special comunitãþile de romi din judeþul Caraº-Severin, aceastã asociaþie ajutã copiii sã creadã în visele lor ºi luptã pentru respectarea unor drepturi fundamentale precum egalitatea de ºanse ºi dreptul de a nu fi discriminat. Discriminarea este un fenomen cu care tinerii se confruntã din pãcate ºi în prezent. Atitudinea noastrã faþã de acest fenomen nu trebuie sã fie indiferentã, întrucât aceastã indiferenþã duce din pãcate la creºterea abandonului ºcolar. Etnia, religia, sau statutul social nu trebuie sã facã un copil sã creadã cã nu este bun ºi sã se simtã vulnerabil sau sã renunþe la visurile lui, dar pentru asta, fiecare dintre noi trebuie sã luãm atitudine ºi sã fim mai implicaþi din punct de vedere social, ºi nu numai. Aº dori sã le mulþumesc pe aceastã cale tuturor elevilor care au venit de la Reºiþa sã discute cu membrii comisiei. Doresc sã mulþumesc, desigur, ºi personalului, ºi voluntarilor asociaþiei, pentru implicare, organizare ºi desfãºurarea unor astfel de proiecte ºi acþiuni atât de necesare pentru împuternicirea societãþii civile tinere. Doamna preºedinte Gliga Dumitriþa le-a explicat elevilor activitatea Comisiei pentru învãþãmânt, ºi apoi a urmat o dezbatere deschisã pe teme de educaþie. M-am bucurat sã avem discuþii libere cu elevii despre bacalaureat, despre preocupãrile lor referitoare la curricula din timpul liceului, despre nemulþumirile lor referitoare la sistemul de învãþãmânt, dar ºi discuþii cu directorul executiv al asociaþiei, domnul Daniel Grebeldinger, care ne-a explicat despre proiectele din educaþie desfãºurate de Nevo Parudimos. Le-am urat tuturor mult succes la examene ºi în activitate, ºi mi-am exprimat sprijinul astfel încât tot mai mulþi elevi din Caraº-Severin sã vinã în astfel de vizite educaþionale, prin care pot înþelege activitatea parlamentarã ºi îºi pot exprima pãrerile pe teme de interes. Educaþia este calea de a combate sãrãcia, iar o societate deschisã, conºtientã de valorile sale, este o societate câºtigatã.
		Domnul Darius Pop: "România ajutã necondiþionat Ucraina, dar cu ce preþuri?" Încã de la începutul conflictului, þara noastrã s-a situat în prima linie în ceea ce priveºte sprijinul acordat cetãþenilor ºi statului ucrainean - de la mobilizarea extraordinarã de la punctele de frontierã, la ajutorul financiar ºi militar acordat. De la începutul invaziei ruse în Ucraina, România a început ºi încã lucreazã la mai multe investiþii menite, iniþial, sã favorizeze exporturile ucrainene. Pe de altã parte, lucrãrile erau necesare oricum ºi þãrii noastre, dar, în buna tradiþie a guvernãrilor post-decembriste, au fost amânate sau ignorate pânã ne-a ajuns cuþitul la os, cum se spune. Aceste investiþii, suportate parþial sau integral din bani europeni, modernizeazã ºi dezvoltã, în sfârºit, porturile româneºti. Dar, cum ºtim cã, de 30 de ani, guvernanþii preferã sã fure, mai de grabã, decât sã lucreze în folosul þãrii, printr-o întrebare parlamentarã, i-am cerut ministrului transporturilor, domnul Grindeanu, sã îmi transmitã care este totalul sumelor cheltuite de þara noastrã, în anii 2022 ºi 2023, defalcat, pentru fiecare an ºi tip de investiþie în parte, pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare, rutiere ºi portuare pentru a facilita tranzitul exporturilor ucrainene, precum ºi cât din totalul acestor sume a provenit din fonduri nerambursabile, cât din împrumuturi ºi cât de la bugetul de stat. Pentru cã transparenþa cheltuirii fondurilor publice ar trebui sã fie literã de lege în România, ci nu doar o chestie facultativã!
		Domnul Dumitru Rujan: "Tinerii pot moderniza administraþia publicã din România!" Deºi tinerii sunt priviþi în mare parte dintre situaþii cu o relativã neîncredere, spunându-se adesea, pe nedrept, cã "nu au suficientã experienþã", eu cred cu putere cã administraþia publicã din România se poate moderniza ºi debirocratiza tocmai cu ajutorul tinerilor foarte bine pregãtiþi, care sã fie ghidaþi de cele mai bune intenþii ºi care sã propunã proiecte de viitor pentru comunitãþile în care trãiesc. Când spun acest lucru, mã refer la faptul cã actul administrativ de astãzi nu mai seamãnã cu cel din urmã cu câteva decenii, cã astãzi digitalizarea ne ajutã sã scãdem costuri ºi sã facem viaþa oamenilor mai uºoarã, cã sfera serviciilor publice s-a modificat ºi diversificat, iar tinerii furnizeazã rãspunsuri foarte bune la noile provocãri. De asemenea, la nivelul societãþii noastre, cetãþenii îºi doresc alte lucruri de la primãria ºi primarul lor din localitatea lor, pentru cã ei sunt cei care plãtesc impozitele ºi taxele locale. O administraþie publicã localã performantã genereazã nu numai ºcoli dotate, spitale moderne, strãzi sigure ºi curate, ºi cetãþeni mulþumiþi, ci ºi un climat investiþional atractiv, unde apar fabrici, se dezvoltã servicii ºi oportunitãþi noi, inclusiv locuri de muncã foarte bine plãtite. Aceste lucruri mi le doresc cu toatã forþa pentru municipiul Caransebeº, un municipiu cu un potenþial economic ºi social uriaº, dar cu o administraþie publicã învechitã, prãfuitã, care a blocat dezvoltarea oraºului ºi a economiei locale. Cu o echipã puternicã de specialiºti, bine calificaþi în arhitecturã, urbanism, transporturi, sãnãtate, educaþie, culturã, turism, economie, cred cã în numai 4 ani aº putea sã schimb traiectoria de dezvoltare a unui oraº care, pe nedrept, a rãmas în urmã. Aºadar, cred cu putere cã cine investeºte astãzi încredere în tineri, va câºtiga pe termen lung.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: "Liberalii din Alba aduc dezvoltarea în comunitãþile lor" În judeþul Alba se face treabã, ºi se face treabã pentru cã Partidul Naþional Liberal este cea mai capabilã forþã politicã sã aducã dezvoltare ºi modernizare. Pentru alþii, acestea sunt doar cuvinte lipsite de conþinut, cu care sã defileze prin campanii. Pentru noi, sunt cuvinte care definesc realizãri concrete ale administraþiilor locale liberale. În comuna Valea Lungã, primarul Vasile Puºcã a demonstrat cã, prin muncã ºi competenþã, poþi realiza lucruri bune pentru comunitatea pe care o serveºti. Performanþa edilului liberal este vizibilã prin drumuri asfaltate ºi moderne, introducerea reþelei de apã ºi canalizare, modernizarea ºcolilor ºi grãdiniþelor, reabilitarea cãminelor culturale, o nouã salã de sport, dar ºi un sediu nou pentru primãrie. În municipiul Sebeº, Dorin Nistor, primarul municipiului Sebeº, ºi Ion Dumitrel, preºedintele Consiliului Judeþean Alba, au fost prezenþi la inaugurarea lucrãrilor de modernizare a Secþiei de Pompieri din oraº. Proiectul a reprezentat o investiþie în valoare de 1.4 milioane lei, sumã alocatã din bugetul local, pentru reparaþia acoperiºului, asfaltarea ºi sistematizarea platformei, inclusiv un sistem de drenaj al apelor pluviale pe aproximativ 1.400 mp, demolarea ºi refacerea integralã a gardului, amenajarea spaþiilor interioare, înlocuirea uºilor de acces la garaje, compartimentãri ºi dotãri. De asemenea, împreunã cu Ion Dumitrel, preºedintele Consiliului Judeþean Alba, am vizitat comuna Jidvei, condusã de liberalul Alin Trif. Aici am putut vedea lucrurile bine fãcute prin programele de finanþare pentru care eu ºi tot Partidul Naþional Liberal ne-am bãtut în ultimii ani. În satul Cãpâlna de Jos, printr-un proiect finanþat în cadrul Programului Naþional de Investiþii "Anghel Saligny", este modernizatã infrastructura rutierã: asfaltarea a 4,3 km. de drumuri, construirea a 3,48 km. de rigole ºi modernizarea a 4,3 km. de trotuare. Prin programul iniþiat de cãtre guvernul liberal se construieºte reþeaua de apã uzatã ºi o staþie de epurare în satul Veseuº, reþeaua de canalizare, în lungime de 7,78 km., urmând a deservi în totalitate localitatea. Cu riscul de a mã repeta, voi vorbi de fiecare datã despre realizãrile PNL la Alba, pentru cã ele reprezintã un model de administraþie pentru întreaga þarã. Dacã am putea replica treaba pe care o facem noi în Alba la întreaga þarã, România ar fi mult mai departe.
		Domnul Daniel-Florin Ghiþã: "La un an dupã ofensarea românilor la Carei, Katalin Novák a devenit un deºeu politic" În data de 12 aprilie 2024 se împlineºte un an de când, în plinã Sãptãmânã Mare, preºedinta Ungariei, Katalin Novák, s-a pretat la o acþiune ofensatoare ºi provocatoare la adresa românilor în municipiul Carei, judeþul Satu Mare, unde a participat la inaugurarea unei statui a poetului ºi politicianului Ferenc Kölcsey, cunoscut ca autor al imnului actual al Ungariei. Ca ºi în cazul escapadelor fãcute în primãvara anului 2022 la Cluj Napoca ºi la Alba Iulia, preºedinta Ungariei a efectuat o vizitã declarativ privatã, fãrã sã înºtiinþeze ºi sã solicite agreementul autoritãþilor române, conform uzanþelor internaþionale. Reamintim cã în primãvara anului 2022, Novák s-a pretat la o serie de acte provocatoare la Cluj Napoca. ªi-a asumat, printr-o postare pe Facebook, calitatea de reprezentant al tuturor maghiarilor, indiferent unde aceºtia locuiesc, în interiorul sau în exteriorul graniþelor Ungariei; a fãcut jogging în parcul central pentru a induce subliminal opiniei publice cã se simte acasã în Transilvania, ºi la Alba Iulia a inaugurat statuia fostului principe al Transilvaniei, Gabriei Bethlen; s-a pozat lângã o bornã kilometricã vopsitã în culorile drapelului naþional ungar. Înainte ºi dupã inaugurarea statuii lui Ferenc Kölcsey, am prezentat în Camera Deputaþilor douã declaraþii politice intitulate "Preºedinta Ungariei pune iar paie pe foc", respectiv "Preºedinta Ungariei a primit o lecþie meritatã la Carei". Totodatã, am adresat ministrului culturii, Lucian Romaºcanu, o interpelare având ca obiect "Legalitatea amplasãrii statuii poetului Ferenc Kölcsey în municipiul Carei", în care am invocat mai multe argumente conform cãrora amplasarea acestei statui nu este nici legalã, nici oportunã. Sub aspectul legalitãþii, am semnalat ºi cã, potrivit unor surse locale, primarul municipiului Carei, Eugen Kovács, a fost amendat pentru cã a amplasat statuia lui Kölcsey, încãlcând legislaþia în vigoare referitoare la avizul ministrului culturii ºi la autorizaþia de construire. Sub aspectul oportunitãþii, am arãtat, în primul rând, cã Ferenc Kölcsey nu a avut nicio legãtura cu oraºul Carei, fiindcã s-a nãscut în localitatea Sãuca, situatã la aproximativ 50 de kilometri, a fãcut studiile liceale la Satu Mare, unde existã o statuie ºi un liceu cu numele sãu, iar studiile universitare le-a fãcut la Budapesta. În al doilea rând, nu a existat nicio legãturã nici între data dezvelirii statuii ºi data naºterii sau morþii autorului imnului Ungariei. În al treilea rând, a existat o statuie a lui Kölcsey în parcul castelului nobiliar din Carei, alãturi de statuile altor personalitãþi ale istoriei ºi culturii maghiare. Primarul Eugen Kovács este un lider important al UDMR ºi a devenit cunoscut printr-o serie de acte ºovine ºi separatiste faþã de români. Groful UDMR-ist a motivat cã aceastã statuie s-ar fi deteriorat, dar, în acest caz, ar fi trebuit sã amplaseze statuia nouã în locul în care s-a aflat iniþial. Primarul Kovács a þinut sã o amplaseze însã în faþa primãriei, la strada mare, ca sã dea de înþeles lumii cã s-ar afla într-un oraº maghiar, deºi circa 40% dintre locuitori sunt de naþionalitate românã. Este vorba deci de o ambiþie personalã a edilului UDMR, care a fost alimentatã de la Budapesta, inclusiv financiar, fondurile necesare realizãrii ºi amenajãrii statuii fiind asigurate de Guvernul Ungariei, condus de premierul ultranaþionalist ºi revizionist Viktor Orban. La interpelarea formulatã am primit un rãspuns din care rezultã cã, potrivit Direcþiei Judeþene pentru Culturã Satu Mare, statuia poetului ºi politicianului Ferenc Kölcsey nu este conformã cu avizul Ministerului Culturii nr. 2/MFP/2023, pentru urmãtoarele motive: 1. Primãria UATM Carei (beneficiarul documentaþiei) nu a eliminat soclurile de piatrã de sub cele douã elemente (statuie ºi coloanã); 2. Statuia poetului ºi politicianului Ferenc Kölcsey amplasatã conþine inscripþii, deºi în cuprinsul documentaþiei nu este prevãzutã/tratatã nicio inscripþie. În consecinþã, prin procesul-verbal de constatare ºi sancþionare a contravenþiei nr. 7204/11.04.2023, primarul municipiului Carei a fost sancþionat cu o amendã de 10.000 lei ºi s-a dispus ca sancþiune complementarã "desfiinþarea lucrãrilor ºi aducerea terenului la starea iniþialã". Rezultã cã preºedinta Ungariei s-a pretat la Carei, localitate intratã în mentalul românilor drept "ultima brazdã de pãmânt românesc eliberatã de sub ocupaþia horthisto-fascistã", la un nou act provocator ºi ofensator, participând la o acþiune nelegalã ºi inoportunã pe teritoriul României, vajnicul primar UDMR-ist al Careiului este bun de platã, iar statuia autorului imnului Ungariei poate fi ºi trebuie sã fie demolatã. Primarul Kovács a formulat contestaþie prin care a solicitat anularea procesului-verbal de contravenþie, care a fost înregistratã la Judecãtoria Carei, dar, la solicitarea Ministerului Culturii, procesul s-a strãmutat la Judecãtoria Oradea. Îngâmfatul edil ºi avocatul sãu încearcã sã tergiverseze soluþionarea cauzei. Între timp Katalin Novák a ieºit din istorie în mod ruºinos, devenind un deºeu politic la o vârstã tânãrã ºi promiþãtoare. La cererea premierului Viktor Orban, care a fost tãticul sãu politic, Novák a demisionat în 10 februarie a.c., dupã nici doi ani de mandat, din funcþia de preºedinte al Ungariei, din cauza scandalului declanºat de faptul cã a graþiat un condamnat pentru pedofilie. Pentru acelaºi motiv a mai demisionat o apropiatã a premierului Orban, ministrul justiþiei, Judit Varga, care a fãcut propunerea de graþiere. În septembrie 2020, pretinsul conservator Viktor Orban l-a obligat sã demisioneze pe un alt apropiat de-al sãu, József Szájer, care, în timp ce era europarlamentar la Bruxelles, a fost prins de poliþia belgianã la o orgie cu 26 de homosexuali, de la care a încercat sã fugã pe hornul clãdirii. Szájer a fost un colaborator vechi al lui Orban, deþinând mult timp funcþiile de vicepreºedinte al FIDESZ ºi de lider al deputaþilor partidului de guvernãmânt. Jurist de profesie, acesta a condus procesul de revizuire constituþionalã în 2010 ºi este cel care a introdus în Constituþia Ungariei articolul conform cãruia familia este constituitã dintr-un bãrbat ºi o femeie. În 2019, Orban l-a trimis în Parlamentul European, unde a fost convertit rapid la homosexualism, dupã ce la Budapesta avusese notorietatea unui familist convins, cu cinci copii. Soþia lui Szájer a fost mulþi ani preºedinta Consiliului Superior al Magistraturii din Ungaria. Se pare cã în þara vecinã s-a prãbuºit nu numai economia, inflaþia atingând cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeanã, iar nivelul de trai al maghiarilor scãzând sub cel al românilor, ci au decãzut ºi moravurile (pedofilie, homosexualism). Epoca Orban dã semne de apunere.
		Doamna Alexandra Huþu: "Guvernul Ciolacu este primul executiv care ºi-a asumat Planul Naþional de Acþiune pentru implementarea Garanþiei pentru copii, cel mai mare program de reducere a numãrului de copii expuºi riscului de sãrãcie ºi excluziune socialã" Dupã ce, la finalul anului trecut, actualul Guvern a aprobat Memorandumul privind Planul Naþional de acþiune pentru implementarea Garanþiei pentru copii, luna trecutã a reuºit sã transmitã Comisiei Europene Raportul Bienal pentru realizarea acestui program care conþine toate mãsurile ºi politicile publice elaborate pentru asigurarea drepturilor fundamentale ale copiilor în ceea ce priveºte combaterea sãrãciei ºi excluziunii sociale în rândul acestei categorii vulnerabile. A fost primul Executiv din Uniunea Europeanã care a reuºit sã finalizeze acest document înainte de termen ºi sã-l comunice partenerilor europeni. Cel mai important obiectiv din acest plan este cel al reducerii inegalitãþilor, prin reducerea numãrului de copii afectaþi de sãrãcie ºi excluziune socialã, cu cel puþin 500.000 pânã în 2030, contribuind astfel la obiectivul european de a reduce numãrul copiilor afectaþi de acest fenomen, cu 5 milioane. În urma realizãrii acestui program, în toatã þara se vor construi ºi dota 110 de creºe noi, care au ca termen de finalizare ºi deschidere data de 31 decembrie 2025. Programul este realizat de Ministerul Dezvoltãrii, prin Compania Naþionalã de Investiþii. În acelaºi timp, este vorba de finanþarea, de cãtre Ministerul Familiei, prin fonduri PNRR, a construcþiei ºi funcþionãrii a 150 centre de zi. La nivel legislativ este vorba de creºterea alocaþiei de plasament de la 630 la 950 lei/lunar pentru copilul fãrã dizabilitãþi ºi de la 945 la 1.425 lei/lunar pentru copilul cu dizabilitãþi. Totodatã, prin acest plan se deruleazã, începând cu acest an ºcolar, de cãtre Ministerul Educaþiei în parteneriat cu Ministerul Agriculturii, Programul naþional "Masã sãnãtoasã", care cuprinde aproximativ 460.000 de elevi din 1.223 de scoli. În acelaºi timp, sunt prevãzute fonduri pentru acordarea de burse sociale în valoare de 300 de lei pe lunã pentru 410.000 de elevi din grupuri vulnerabile, acordarea unei burse de 700 de lei pe lunã pentru mamele minore care îºi continuã studiile ºi, nu în ultimul rând, transport public gratuit 100% pentru elevi ºi decontat în proporþie de 90% pentru studenþi, începând cu anul ºcolar 2023 - 2024. Un alt pilon esenþial al Planului Naþional de Acþiune pentru implementarea Garanþiei pentru copii îl reprezintã reabilitarea, modernizarea ºi dotarea a 3.000 de cabinete medicale ºi ºcolare, cu fonduri din PNRR, ceea ce va însemna readucerea prevenþiei medicale în mediul preuniversitar. În vederea susþinerii copiilor din mediul rural este prevãzutã ºi alocarea de fonduri pentru construcþia, reabilitarea ºi dotarea a 200 de centre comunitare integrate. Aºadar, în urma implementãrii acestor programe de sprijin, toate cele 5 servicii cheie, care trebuie garantate, respectiv nutriþia sãnãtoasã, servicii de îngrijire medicalã gratuite, educaþia gratuitã, educaþia ºi îngrijirea timpurie gratuitã, condiþii de locuire adecvate, vor fi asigurate, iar toþi copiii care vor beneficia de ele vor putea sã-ºi continue studiile ºi dezvoltarea normalã pentru integrarea socioeconomicã la nivelul fiecãrui judeþ din þarã. România are mai mult ca oricând nevoie de copii sãnãtoºi ºi educaþi, copii de care sã fim mândri, pentru cã ei reprezintã viitorul societãþii noastre.
		Domnul Ioan Balan: "Realizãm investiþii de calitate în Suceava, pentru cã le facem la timpul lor ºi le supraveghem constant!" Pentru cã vremea caldã a venit ºi permite accelerarea investiþiilor, în judeþul Suceava, preºedintele consiliului judeþean, Gheorghe Flutur, a dat startul modernizãrii drumurilor judeþene într-un ritm accelerat. Poate cã ar fi bine sã amintesc faptul cã, pânã la momentul în care PNL a preluat conducerea administraþiei publice judeþene, mass-media prezenta constant imagini cu starea proastã a drumurilor, cu unele impracticabile pentru cã erau încã pãmânt amestecat cu pietriº, iar cele asfaltate nu mai fuseserã modernizate de ani de zile. De asemenea, nu puþine au fost ocaziile în care, unii aleºi care n-au realizat nimic într-un mandat de 4 ani, înainte de alegeri, îºi bãteau joc de banii publici, turnând asfaltul pe ploaie sau chiar pe vreme de viscol. Noi, echipa PNL, realizãm numai investiþii de calitate în Suceava, pentru cã le facem la timpul lor ºi îi supraveghem permanent pe constructori, ca sã facã treabã bunã, nu lucruri de mântuialã. De exemplu, mã bucur foarte mult cã pânã la jumãtatea acestei veri va fi finalizat drumul axial Suceava - Iaºi, un drum cu adevãrat important ºi bine modernizat, cu un carosabil lãrgit ºi cu terasamente laterale. Nu ne-am lãudat niciodatã cu ceea ce am reuºit ºi ceea ce avem de gând sã facem pentru Suceava ºi pentru suceveni, pentru cã, personal, cred cã aceasta este misiunea noastrã ºi pentru asta sucevenii ne-au acordat de fiecare datã încrederea lor, votându-ne. Niciodatã nu am venit în faþa oamenilor cu promisiuni deºarte, ci cu proiecte concrete ºi utile de care oamenii au absolutã nevoie. Avem nevoie de spitale moderne, ne-au spus oamenii! ªi am reuºit sã facem investiþii în infrastructura spitaliceascã cât nu s-a fãcut în decenii întregi. Vrem autostrãzi, ni s-a cerut! ªi în curând o sã avem ºi autostrãzi ºi centuri ocolitoare. Vrem ºcoli curate ºi moderne! Cu ajutorul lui Gheorghe Flutur, al banilor veniþi de la Guvernul din care PNL face parte ºi cu sprijinul primarilor harnici avem ºi ºcoli renovate! Vrem aeroport internaþional, drumuri bune, gaze, apã ºi canalizare! ªi toate acestea au devenit realitate sau sunt pe cale sã devinã. ªtiu cã mai avem multe de fãcut, dar mai ºtiu ºi cã le vom realiza! Tocmai de aceea am toatã încrederea cã sucevenii vor alege echipa PNL pentru Suceava, singura garanþie cã viaþa noastrã în judeþ se va schimba în bine.
		Domnul Lilian Scripnic: "Românii sunt în continuare discriminaþi în Europa!" Anunþatã ca pe una dintre cele mai rãsunãtoare victorii de politicã externã din ultimii ani, ba chiar comparatã ca anvergurã cu aderarea la NATO ºi Uniunea Europeanã, aderarea noastrã la spaþiul Schengen s-a întâmplat, ºi nu prea. Încã de la începutul anului am fost constant anunþaþi din fotoliile de la Bruxelles ºi din birourile marii coaliþii cum cã diplomaþia româneascã, în sfârºit, a înregistrat o mare victorie: din 31 martie suntem în Schengen, aerian ºi maritim! Este incredibil cum cred aceºti guvernanþi cã îi pot vrãji pe români ºi cum au cosmetizat un mare eºec sã parã o mare victorie. România îndeplineºte de ani de zile condiþiile de aderare la acest spaþiu pe deplin, nu pe jumãtate, iar refuzul unor þãri, manifestat de-a lungul anilor pe rând de Franþa, Olanda ºi Austria, nu a avut nicio justificare tehnicã. A fost mai mult expresia incompetenþei celor care gestioneazã politica externã ºi care nu au reuºit sã stabileascã un dialog pe linie diplomaticã ºi instituþionalã cu statele membre. Repet, jumãtatea de Schengen care ni se serveºte este o mare amãgire ºi reflectã atitudinea de dispreþ a guvernanþilor care cred cã ne pot pãcãli uºor. Mai mult decât atât, la douã zile dupã aºa-zisa aderare, românii erau în continuare controlaþi în aeroporturi, chiar dacã verificarea paºapoartelor nu mai era necesarã. Discriminarea românilor continuã! Controalele nu sunt deloc prin sondaj, ci sunt integrale ºi se fac numai la aeronavele în care sunt români! Solicit reprezentanþilor statului român cu atribuþii în politica externã sã îºi îndeplineascã atribuþiile conferite de lege ºi sã transmitã omologilor lor din statele Schengen cã din 31 martie þara noastrã este parte din spaþiul unic de circulaþie european pe cale aerianã ºi maritimã ºi sã trateze cetãþenii acestei þãri cu respect!
		Domnul Liviu-Ioan Balint: "Sãnãtatea mea, dreptul meu" Pe 7 aprilie celebrãm Ziua Mondialã a Sãnãtãþii, datã care marcheazã ºi aniversarea fondãrii Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii. Tema de anul acesta este "Sãnãtatea mea, dreptul meu", ca rãspuns la provocãrile reprezentate de conflicte, criza climaticã ºi consecinþele negative ale acestora asupra stãrii de sãnãtate. Ca toate statele membre OMS, România recunoaºte dreptul la sãnãtate, stipulat în Constituþia þãrii: "art. 34 - Dreptul la ocrotirea sãnãtãþii". Însã decidenþii politici trebuie sã emitã ºi sã aplice constant legi care sã asigure tuturor cetãþenilor dreptul fundamental de a avea acces la servicii de sãnãtate. În calitate de membru al Comisiei pentru sãnãtate ºi familie a Camerei Deputaþilor, aº dori sã profit de aceastã ocazie pentru a le ura la mulþi ani tuturor celor care activeazã în sãnãtate, sã le mulþumesc tuturor pentru eforturile depuse în acest domeniu care nu este deloc unul uºor, ci plin de responsabilitãþi, ºi le doresc multã sãnãtate ºi mult succes în activitate. Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii a ales tema din acest an pentru a susþine dreptul tuturor oamenilor de pretutindeni de a avea acces la servicii de sãnãtate de calitate, educaþie ºi informare, precum ºi la apã potabilã sigurã, aer curat, alimentaþie corespunzãtoare, locuinþe de calitate, condiþii decente de muncã ºi de mediu, precum ºi dreptul de a nu fi discriminaþi. Închei prin a le ura din nou la mulþi ani tuturor din domeniul sãnãtãþii.
		Domnul Silviu Nicu Macovei: "Guvernul Ciolacu, cel mai eficient guvern în relaþia cu Uniunea Europeanã!" Este momentul sã recunoaºtem, fãrã ezitare, cã România se aflã pe drumul corect de consolidare a statutului ºi poziþiei în Uniunea Europeanã! Prea mulþi ani dupã aderarea oficialã din 2007, România a fost consideratã un fel de "rudã de mâna a III-a" în Uniunea Europeanã, deºi, conform tuturor tratatelor semnate de þara noastrã, ar fi trebuit sã fim membri cu drepturi depline. Cu toþii cunoaºtem cazurile de discriminare din trecut la adresa muncitorilor români sezonieri sau care chiar s-au mutat definitiv în strãinãtate, constituind diaspora. Ne aducem aminte, din nefericire, de diferenþele majore de subvenþionare a fermierilor ºi agricultorilor din România, comparativ cu sumele alocate altor þãri - cum ar fi Polonia! Evident, celebrul caz al aderãrii la Schengen, care pânã recent a fost marea patã a ruºinii pe fruntea României, o discriminare crasã ºi o încãlcare a tratatelor europene. Toate aceste cazuri majore de poziþionare a României pe un nivel inferior în Europa au provocat ºi încã provoacã foarte multã frustrare în rândul românilor. Dacã în momentul aderãrii la UE, în 2007, România era fruntaºã în ceea ce priveºte filoeuropenismul (71% dintre români aveau o atitudine pozitivã faþã de UE), ultimul Eurobarometru din 2023 a arãtat cã susþinerea românilor pentru UE a atins un nivel foarte jos, de aproape 46% (sub media europeanã de 62%)! Aceastã scãdere abruptã este una foarte îngrijorãtoare deoarece în locul încrederii în instituþiile ºi viitorul european al României se instaureazã neîncrederea ºi extremismul. Cauzele, dupã cum menþionam anterior, þin foarte mult de douã aspecte majore. Aici exceptãm unele situaþii, precum a fost pandemia COVID-19 care, la rândul ei, a afectat încrederea în UE: 1. Percepþia românilor faþã de evoluþia nivelului de trai - este evident cã în România nivelul de trai a crescut spectaculos. Din pãcate, pentru prea mulþi români, acest nivel de trai rãmâne unul abstract, în cifre oficiale, ºi nu resimþit în realitatea cotidianã. Mai mult, inflaþia galopantã din ultima perioadã, în întreg spaþiul european, a afectat ºi mai mult veniturile românilor. În acest sens, cercetãtorii în economie ºi sociologie au observat o corelaþie directã între scãderea nivelului de trai ºi creºterea euroscepticismului, nu doar în România, dar ºi în alte þãri UE. 2. Demnitatea ºi imaginea nedreptãþirii în UE - aici am menþionat cazurile cele mai evidente de discriminare care, pe lângã dificultãþile economice sau de transport, creeazã foarte multã frustrare: "Ori suntem, ori nu suntem cetãþeni europeni cu drepturi depline?". Iatã cã, dupã ani de zile de bâlbâieli ale guvernelor de dreapta din România, odatã cu primul an de mandat al Cabinetului Ciolacu, multe dintre aceste probleme în aºteptare au devenit prioritãþi. Trebuie sã recunoaºtem cu toþii cã ori de câte ori au fost ridicate probleme mai vechi sau mai noi, premierul Marcel Ciolacu nu a ezitat sã le adreseze direct, fãrã ezitare. În planul politicii externe, actualul premier român a fãcut paºi semnificativi: aderarea României la spaþiul Schengen, chiar dacã doar aerian ºi maritim, reprezintã o victorie fãrã precedent a politicii externe din interiorul guvernului. Apoi, protejarea agricultorilor ºi fermierilor români de afluxul de mãrfuri din Ucraina a fost o prioritate esenþialã a Guvernului condus de Marcel Ciolacu. În aceastã direcþie, eforturile premierului în discuþiile cu Bruxelles au dus la o nouã serie de fonduri substanþiale, destinate protejãrii companiilor româneºti în contextul rãzboiului din Ucraina. Comisia Europeanã a aprobat reintroducerea unei scheme româneºti de aproximativ 2,5 miliarde de euro (12,5 miliarde de lei) pentru sprijinirea companiilor în contextul rãzboiului Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit unui comunicat al instituþiei. Schema reintrodusã a fost aprobatã în temeiul Cadrului temporar de ajutor de stat pentru crizã ºi tranziþie, adoptat de Comisie la 9 martie 2023 ºi modificat la 20 noiembrie 2023. Sprijinul vine atât sub formã de granturi, cât ºi de garanþie pentru credite, iar valorile maxime ale ajutoarelor acordate companiilor au fost majorate faþã de versiunea iniþialã a schemei de ajutor. Comisia a constatat cã schema româneascã, aºa cum a fost reintrodusã, continuã sã fie în conformitate cu condiþiile stabilite în cadrul temporar de crizã ºi tranziþie. În special, ajutorul nu va depãºi 280.000 de euro pentru fiecare întreprindere activã în sectorul agricol, 335.000 de euro pentru fiecare întreprindere activã în sectorul pescuitului ºi acvaculturii, ºi 2,25 milioane de euro pentru fiecare întreprindere activã în toate celelalte sectoare, ºi va fi acordat cel târziu pânã la 30 iunie 2024. Aceste fonduri, care vin în România, sunt consecinþa directã a muncii deosebit de intense pe care Guvernul condus de Marcel Ciolacu o face în raport cu instituþiile Europene în favoarea ºi pentru protejarea companiilor româneºti!
		Domnul Ioan Mang: "Trebuie sã ajutãm cât mai rapid producãtorii români din industria alimentarã ºi pe angajaþii lor!" Probabil cã una dintre cele mai bune, mai utile ºi mai aºteptate iniþiative legislative, pe care le avem în dezbatere în aceastã perioadã, este cea promovatã de Ministerul Agriculturii, pentru susþinerea produselor alimentare autohtone. Aºa cum ºtiþi, proiectul propune limitarea adaosului comercial la 20% pentru alimentele produse în România ºi amenzi pentru retalierii care nu vor respecta aceastã regulã. Vom avea astfel acces la mai multe produse româneºti, la preþuri competitive ºi, mai ales, mai ieftine decât cele din import. Desigur, pentru a avea acces la ele în condiþiile precizate, va fi nevoie ca produsele autohtone sã fie prezente în supermarketuri ºi sã fie cât mai bine evidenþiate. Consider cã va trebui sã ne concentrãm pe acest aspect. La fel, în modul cel mai corect posibil, cred cã va trebui sã fim atenþi ºi la preþul cu care aceste produse pleacã spre supermarketuri, astfel încât producãtorii sã fie sprijiniþi, iar cumpãrãtorii sã fie ºi ei încurajaþi în a alege produse româneºti. La rândul lor, pentru cã întreaga schemã de sprijin sã funcþioneze corect pentru toþi cei implicaþi, inclusiv clientul final, producãtorii vor trebui sã includã în preþ nu doar profitul la care sperã, ci ºi diversele forme de sprijin, mai ales subvenþii, de care beneficiazã de la buget, adicã inclusiv ajutorul primit din taxele ºi impozite plãtite de cumpãrãtorii lor. Sunt, desigur, o mulþime de detalii pe care trebuie sã le avem în vedere, însã apelul meu cãtre dumneavoastrã este sã dezbatem ºi sã adoptãm acest proiect cât mai repede posibil! Cred cã avem datoria urgentã de a consolida poziþia producãtorilor români în faþa unei competiþii externe de multe ori neloiale, de a-i sprijini sã le ofere propriilor angajaþi condiþii de muncã tot mai bune, ºi mai ales de a crea acest obicei, regãsit în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, de a cumpãra local. În cazul nostru, de a cumpãra româneºte! Haideþi sã luãm aceste decizii, care ajutã economia localã, producãtorii locali ºi angajaþii români, cât mai repede posibil.
		Domnul Marian Cruºoveanu: "7 aprilie este ziua în care adresãm un mulþumesc recunoscãtor tuturor celor din sistemul românesc de sãnãtate" Cu ocazia Zilei Mondiale a Sãnãtãþii, doresc sã transmit tuturor cadrelor medicale cele mai calde gânduri de mulþumire ºi de încurajare. Sãnãtate ºi putere sã aveþi în continuarea acestei activitãþi nobile pe care o desfãºuraþi! Munca voastrã este mai mult decât un simplu act de îngrijire medicalã, rãmâneþi fãrã ezitare în linia întâi a bãtãliei împotriva bolilor ºi suferinþei, demonstrând curaj, compasiune ºi profesionalism exemplar. Cu fiecare pacient vindecat, cu fiecare zâmbet readus pe chipurile celor suferinzi, voi transformaþi lumea într-un loc plin de speranþã. Vã mulþumim pentru dedicarea ºi abnegaþia voastrã, sunteþi oamenii care ne lumineazã cele mai întunecate momente! Membrii Partidului Naþional Liberal, ca partid ce a avut de administrat România în timpul celei mai mari crize din ultimul secol, criza de COVID-19, înþeleg perfect tot efortul ºi sacrificiul pe care trebuie sã-l facã eroii în halate albe. Într-o stare generalizatã de confuzie, nesiguranþã ºi pericol la cele mai înalte cote, medicii, asistenþii, brancardierii, ºoferii de ambulanþã ºi toþi cei implicaþi în procesul de gestionare a pandemiei au dat dovadã de cele mai înalte calitãþi ale fiinþei umane. Efort fizic ºi mental supranatural în condiþiile unui stres cronic, compasiune pentru victime ºi familiile acestora, dorinþa de a-ºi respecta jurãmântul ºi profesia, chiar cu riscul propriilor vieþi, aºa cum din pãcate a fost cazul multor lucrãtori din spitale în timpul pandemiei. Partidul Naþional Liberal ºi liberalii constãnþeni rãmân hotãrâþi sã continue investiþiile în domeniul medical din judeþul Constanþa, ancorat ferm în angajamentul faþã de îmbunãtãþirea sistemului de sãnãtate ºi asigurarea accesului la îngrijiri medicale de calitate pentru toþi locuitorii noºtri.
		Domnul Marian Mina: "PSD dezvoltã sistemele de irigare cu fonduri naþionale" Sistemele de irigare sunt o componentã esenþialã a managementului fermei moderne, care optimizeazã calitatea ºi randamentul culturilor. Terenurile agricole irigate reprezintã 20% din totalul terenurilor cultivate în lume, dar contribuie cu 40% la producþia de alimente la nivel mondial. În România, aproximativ 10% din suprafaþa arabilã este irigatã, iar acolo unde se întâmplã, randamentul este, de asemenea, dublu faþã de suprafeþele de teren care nu beneficiazã de irigaþii. Avem, aºadar, prea puþine irigaþii faþã de necesarul de produse ºi faþã de potenþialul de producþie al þãrii. La acest capitol, din pãcate, nu pot sã nu remarc douã întâmplãri nefericite care au avut loc în acest domeniu în ultimii treizeci de ani. Primul se referã la faptul cã, dupã revoluþie, sistemele de irigaþii nu au mai fost întreþinute ºi s-au deteriorat masiv dupã ce au trecut din grija statului în domeniu privat. Iar al doilea este despre niºte nefericiþi progresiºti care au elaborat Planul Naþional de Redresare ºi Rezilienþã, un program de proiecte esenþiale finanþat de Uniunea Europeanã, ºi au omis în mod intenþionat finanþarea extinderii sistemelor de irigaþii. Noi însã nu puteam renunþa sã venim în sprijinul agricultorilor, totuºi. Abordarea noastrã este constructivã ºi continuã investiþiile necesare din fonduri naþionale pentru a transforma terenurile agricole uscate în terenuri irigate ºi productive. Anul trecut au fost finalizate patru obiective de investiþii ce deservesc o suprafaþã totalã de 51.300 de hectare, în Bacãu, Galaþi ºi Brãila, a cãror valoare s-a ridicat la 71 de milioane de lei, conform datelor de la Ministerul Agriculturii. Totodatã, una dintre cele mai vechi amenajãri de irigaþii din România, Pietroiu - ªtefan cel Mare, este în plin proces de reabilitare, termenul de finalizare estimate fiind 2025, conform ministrului agriculturii, Florin Barbu. În judeþul Giurgiu, unde m-am implicat personal, se lucreazã la reabilitarea canalelor ºi a staþiilor de pompare apã de la Amenajarea de Irigaþii Giurgiu Rãsmireºti, unde sunt investiþi 485 de milioane de lei. Un proiect extrem de important, prin care vom aduce apã din Dunãre pentru a iriga circa 76.000 de hectare, fãrã costuri pentru fermieri. Partidul Social Democrat, prin programul de guvernare, ºi-a propus creºterea suprafeþei agricole irigate, prin continuarea investiþiilor prevãzute în "Programul naþional de reabilitare ºi/sau înfiinþarea infrastructurii principale de irigaþii ºi infrastructurii de desecare ºi drenaj", ºi sunt convins cã în urmãtorii patru ani, cât timp vom guverna, România îºi va creºte substanþial producþia de cereale ºi legume.
		Domnul Mircia Chelaru: "Despre conceptul identitãþii ºi continuitãþii etnice ºi religioase al neamului românesc" A venit vremea sã vorbim simplu. Scurt, elevat, nepretenþios, dar înþelept. Simplitatea expresiei înþeleasã ca formã curatã a esenþializãrii adevãrurilor, cu greu smulse complicitãþilor ºi ereziilor. Pentru aceasta este nevoie de credinþã ºi jertfã de sine. Multora va trebui sã le cerem sã se lepede de fantasme ºi sã vinã la Slujba de Înviere a adevãrului crucificat de rãutatea impostorilor. Contorsionistã ºi frivolã, istoria ne-a retezat adâncurile, apoi ne-a aºchiat trunchiul mileniilor pentru ca, în cele din urmã, sã ne sluþeascã chipul ultimei epoci. Aºa am ajuns a fi aruncaþi, din vorbe nãimite ºi prin ticluiri de scrisuri, în întunericul ºi ascunsul unui întreg mileniu! Am intrat într-un nou timp precesional. Suntem în timpul curgerii ºtiute, cu sens ºi cunoaºtere. Pentru cei de aici a început reconectarea la timpul revelat pentru care tot nebinele fãcut se aratã în goliciunea ultimului adevãr. Cunoaºterea ne mântuie de minciunã. Credinþa ne vindecã de spaime. Amândouã au nevoie de jertfã. A ºti cine eºti ºi de ce eºti astfel înseamnã ºi cunoaºtere ºi credinþã. Identitatea, în toate formele sale de exprimare, îþi legitimeazã existenþa ºi conjugarea verbului "a fi". Atunci, acum, ºi în tot ce va fi de aici încolo! Diferenþa sau neasemãnarea nu înseamnã respingere, ci motivarea cãutãrii înþelegerii. Cãci înþelegerea este calea spre alegerea cea bunã. Alegerea cea bunã înseamnã renunþarea smulsã de la ispita devastatoare de dumnezeire. Veþi gãsi, aºa cum am fãcut ºi eu, definiþii diferite în diverse dicþionare. Nu le fac trecerea titlurilor ºi a ºcolilor, pentru cã sunt multe. ªi apoi nici nu conteazã. În fond, identitatea este un principiu fundamental al gândirii care impune logica sensurilor. Dar ce este gândirea? Este continua creaþie a minþii. Dar mintea? Mintea ce este? Mintea este marea tainã. În ea stã ascunsã unicitatea fiecãruia dintre noi ºi a fiinþei colective în care ne mântuim. Identitatea noastrã vine din supunerea faþa de mintea supremã. Cãci El, Tatãl, nu îºi zãvorãºte focul sãu transcendent - focul prim, puterea Sa - în materie prin mijlocirea lucrãrilor, ci prin energia minþii. Cãci mintea minþii este arhitectul acestei învãpãiate lumi" (Kroll, G. De Oraculis Chaldaicis, Breslau 1894, pag. 13). ªi pentru a întãri cele adevãrate, pentru cã ne este ºtiut Trismegistul: "Suflet al Sufletului Meu ºi Minte Sfântã a Minþii Mele". Iatã cum, prin învãþãtura sacrã sacerdotalã a skito-captobatailor, am pecetluit un marker genotipal inconfundabil. Iatã-ne, aºadar, în apropierea sensului. Unicitatea identitarã. Repetabilã sau nu, ea trebuie regeneratã. Am dezvoltat anterior conceptele gnostice ale infogenezei. Este o aplicare a tainelor în câmpul noetic al prezentului. Nu voi mai reveni. ªi ne întoarcem iarãºi la simplitate. În atingerea ei stã puterea înþelegerii. "Sunt un fir de iarbã. Ce aº putea fi mai simplu" - Grigore Vieru - este definiþia indivizibilului în conºtiinþa identitãþii. Simplitatea indivizibilã este revelaþia absolutã. Este momentul prin care mintea particularã se conecteazã la mintea supremã ºi dintr-o datã omul devine holograma lui Dumnezeu. Dar care om? Doar cel reconectat la înalta spiritualitate care îi dã ºansa mântuirii. Românii de azi ºtiu asta de 40 de milenii. Doar cã unii încã nu-ºi dau seama cât de mult ºtiu... Da, suntem unici! Nici o altã secvenþã a creaþiei sau zãmislire a omului nu-ºi asociazã înþelegerea nemuriri dupã cum au fãcut-o strãmoºii. Da, suntem unici! La noi legile naturale (Nata Lex), cât ºi cele primite (Scripta Lex) aparþin Civilizaþiei Memoriei. Ele s-au rostit prin cuvânt neorbit pânã s-au fãcut aievea lucrurilor pipãite, vãzute ºi auzite. Ele s-au repetat de tot atâtea ori cât ne spune Calendarul Cerului descifrat de preoþii solomonari, pânã când nicio ursitã nu le-a mai putut desface. Cântecul ºi descântecul nostru este tocmai îmbrãþiºarea vibraþiei Sferelor celor Cinci elemente ale Creaþiei. Identitatea noastrã nu este asemenea unui sediment al trecerii timpului perceput. Ea este un instantaneu cosmic al eternului prin Nemurirea Dumnezeului din noi ºi Mântuirea Omului Îndumnezeit! Calea ºi menirea nu sunt sortite. Ele sunt alegeri ale armoniei. Contrar acestui soi de alegere este rãtãcirea ºi deºertãciunea! Ne-o spune Baciul Moldovean... Religia noastrã este calea vieþii, iar menirea noastrã este împlinirea vieþii. Pentru noi, Dumnezeu a fost dintotdeauna Tãcerea Hrãnitoare cu care am îngrijit Creaþia Sa. Noi, cei de astãzi, trebuie sã redevenim îmbolditorii mersului pe aceastã cale... În studiile mele pitagoreice am gãsit o lege comunã cu poruncile schivnice: "nu-þi rãstigni sufletul pe trup" (L. 616), ceea ce reprezintã suprema înþelegere a diofizitismului fiinþei umane, ce avea sã capete mai târziu numele Cristos, Dumnezeu-Fiul. A nu-þi rãstigni sufletul pe trup înseamnã a fi liber în orice clipã pentru Marea Trecere, eliberat de orice constrângere a materiei învivate! Înseamnã a înþelege continuitatea prin Ciclicitatea Eternã. Înseamnã a ºti ºi a te supune celei de a cincea Legi Divine a Creaþiei. Rostul meu este unul la fel de simplu ca ºi gândul fiecãruia dintre voi. Acela de a ne recupera sensul în care stã ascuns de milenii, identul nostru. Identitatea colectivã nu este o variabilã. Nu este un obiect sau subiect de negociere. Este neajustabilã ºi fãrã diminutiv. Este codul numeric personal al naþiunii. Raþiunea identitarã stã chezaºã marilor aspiraþii care fac din naþiune ºi individ, creatori de civilizaþie superioarã. Românii sunt descendenþi din bãºtinaºa seminþie a dacogeþilor ad montem inherent. Mãreþia lor este încrustatã în memoria de piatrã a statuilor ce împânzesc atât Occidentul cât ºi Orientul Marelui Imperiu. Gloria strãbunilor ancestrali nu a fost una pãmânteanã. Ea s-a transferat prin cele 7 virtuþi în Credinþa cea Dreaptã cãtre Dumnezeu-Unul, din care ne-a rãmas incantaþia ultimã: "El este Primul, indestructibil, veºnic, nenãscut. Neîmpãrþit, complet neasemãnãtor cu altceva, cel ce are toatã frumuseþea, incoruptibil, din tot ce e bun cel mai bun, din tot ce e înþelept cel mai înþelept. El este tatãl bunei-rânduieli ºi al dreptãþii, cel ce poartã toatã învãþãtura în sine ºi este natural, perfect ºi înþelept, unicul Destãinuitor al înþelepciunii sacre a naturii". (idem. Oracole...) Continuitatea acestei credinþe extrasã din mitosul ºi etosul românilor, decriptatã prin oralitatea nealteratã a obiceiului pãmântean, se revendicã de la conºtiinþa apartenenþei la aceastã filosofie religioasã. Faptul cã este o stare de existenþã inconfundabilã la români explicã pe deplin trãirea misticã a tainelor. Mistica trãitã nu este neapãrat misticism ºi habotnicie obscurã. Vor unii sã trimitã aceste virtuþi înspre o asemenea siluire, dar nu pot explica miracolul supravieþuirii acestui popor. Acest miracol vine din credinþa nestrãmutatã în El-Unul, îmbrãcat în mantia împãrãteascã a lui Cristos, ºi, dupã cum afirma public panslavistul Alexandru Dughin, a fãcut sã izbeascã imperiile ºi sã apere Cetatea Credinþei cu Inima în Carpaþi. Tardivã recunoaºtere, bine-venitã trezire! Tocmai, ºi numai de aceea l-am citat. Neglijenþa identitarã este cauza degradãrii numelui nostru. Fãceam scriere la început despre Minte. Omul "Cu Minte" se sãrbãtoreºte în fiecare clipã. Mereu este viu, cu Lumina Credinþei, pentru cã este un terminal deschis ºi racordat la Mintea Supremã. Ce te faci atunci când Omul se scrie cu "o" mic ºi are mintea complet ocupatã? Când mentalul sãu este plin de sterilitatea civilizaþiei materiale ºi îºi conjugã þipat doar verbul "a avea"?! Cu orice preþ, ºi cât mai mult. Atunci începe decãderea ireversibilã. Nu mai existã comparaþie fericitã între cei buni, ci numai diferenþele ruinãtoare între cei rãi. Iar când ºi mentalul colectiv este copleºit în cele din urmã de preaplinul de sine ºi uitarea de celãlalt spunem: devenim nimicul din care a pierit raþiunea Mântuirii prin Sobor, adicã, a fi împreunã! Existã însã forþã de ridicare. Existenþa Veghetorilor Rugãtori ai Bisericii ºi a Caracterelor Fierbinþi ale Neamului apãrãtoare de Cetate Sufleteascã ne þin în Taina Milei Celui Veºnic. Întoarcerea la Datinã, cultivarea armoniei ºi trãirea dupã legile strãbune înseamnã recuperarea de sine. Acel "I-O" inconfundabil, ce te reclãdeºte din rãrunchii genetici pânã la ultimul ungher al conºtiinþei de neam! Acest parcurs al conceptului de Identitate este adesea blamat ºi batjocorit de Zeii sluþi ai zilelor prezente. Zilele negre ale Umanitãþii. Ei ne propun alternativa altei Kreaþii. Kreaþia omului-standardizat, cel singur ºi fãrã de El-Unul! Adicã,... Omul Nimic! Pentru aceasta, aceºti Sluþitori ai Creaþiei au nevoie de singularizare ºi însingurare prin uciderea identitarului colectiv ºi falsificarea memoriei profunde. Adicã, istoria adevãrului. Pentru ca mai apoi sã-l substituie pe Dumnezeu cu Arbitrariul Sinelui, cu cel ce nu a primit trup! Suntem sau nu într-o asemenea situaþie, oameni buni? Este societatea românilor pregãtitã pentru a se sustrage acestei epoci ale primitivismului ultimei ºi celei mai devastatoare civilizaþii tehnologice? Rãspunsurile vor veni cât de curând. Timpul nu face concesii nimãnui. Este singurul cãruia nu i se poate spune "la loc comanda". Calea? De la prezumþie, la voinþã. De la intenþie, la faptã! Este calea prin care Mentalul nostru poate produce o altã realitate. Contemplaþia ºi aºteptarea trebuie înlocuite cu riposta inteligentã, dar necruþãtoare. Improvizaþiile sã fie fãcute dispãrute, locul lor fiind luat de concepte sãnãtoase, pline de rigoare, coerenþã, pe deplin aplicabile. Toleranþa la rãu, sã fie zero! Iar atingerea identitãþii, sã fie crimã! Radicalul identitãþii noastre este însãºi fiinþa noastrã. Cine este dispus sã se joace cu propria-i viaþã? Dar cu existenþa naþiunii? Rãspundeþi-mi, oameni buni, rãspundeþi-mi...
		Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc: "România aniverseazã 20 de ani ca membru NATO" Luna aceasta ne bucurãm de o dublã sãrbãtoare dedicatã democraþiei, spiritului european ºi euroatlantic: Ziua NATO ºi Ziua României în NATO. Ieri am celebrat o zi deosebit de importantã pentru rolul þãrii noastre pe scena internaþionalã, dar ºi ca pol de securitate regional: s-au împlinit 20 de ani de când România este membru al Alianþei Nord-Atlantice. Simbol al cooperãrii în vederea menþinerii echilibrului geopolitic, NATO continuã sã reprezinte "scutul" cu ajutorul cãruia sunt zilnic respinse ameninþãri la adresa siguranþei noastre, a statelor ºi graniþelor. Înfiinþatã la data de 4 aprilie 1949, NATO a constituit motorul de apãrare a lumii libere în faþa tendinþelor agresive ale URSS-ului în timpul Rãzboiului Rece. Astãzi, 75 de ani mai târziu, acelaºi motor constituie epicentrul contraofensivei în faþa Federaþiei Ruse, care, cu toate cã Rãzboiul Rece s-a încheiat, nu a încetat sã îºi manifeste tendinþele expansioniste ºi revizioniste. Ambiþia Moscovei de a-ºi lãrgi sfera de influenþã, prin încãlcarea principiilor dreptului internaþional ºi praxisul cuceririi teritoriale, a stat la baza declanºãrii Rãzboiului din Ucraina, iar existenþa NATO, respectiv a Articolului 5 din Tratatul Alianþei, constituie un obstacol important în faþa avântului Federaþiei Ruse. Din momentul înfiinþãrii ºi pânã în prezent, NATO a menþinut o poziþie de descurajare ºi apãrare puternicã, iar acest fapt se datoreazã ºi întãririi capacitãþii militare a Flancului Estic, conform prevederilor Conceptului Strategic al NATO adoptat la Madrid în 2022. România a ajuns treptat un punct de referinþã al securitãþii din Europa Centralã ºi de Est, ca ºi gardian ºi promotor al securitãþii în Marea Neagrã, ºi stat-tampon ce desparte în prezent Rusia ºi Ucraina, ºi a atenuat ºocul demografic generat de criza refugiaþilor de rãzboi. Investiþiile în apãrare, achiziþionarea de armament nou, schimburi de expertizã în cadrul forumurilor internaþionale de securitate, mitigarea riscurilor ºi ameninþãrilor în materie de securitate ciberneticã ºi poziþia centralã pe care o are þara noastrã în cadrul Alianþei, prin ocuparea funcþiei de Secretar general adjunct, sunt dovezi clare ale dedicãrii noastre ºi indici de performanþã în domeniul apãrãrii. Dupã cum a menþionat ºi Preºedintele României, Klaus Iohannis, într-un comunicat de presã, "astãzi, când aniversãm 75 de ani de la înfiinþarea NATO, rãzboiul s-a întors în Europa din cauza agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, iar provocãrile actuale de securitate sunt dintre cele mai diverse ºi complexe, de la cele convenþionale, la cele hibride, cibernetice ºi pânã la cele neconvenþionale". Vã invit sã ne gândim cu toþii, mai ales în prag de alegeri, la beneficiile pe care protecþia NATO ni le-a adus în decursul anilor. Vedem la vecinii noºtri cum au fost distruse complet case, oraºe întregi, ºi vieþi omeneºti au fost pierdute fãrã o urmã de ezitare. Întocmai pentru cã nu se poate negocia cu un agresor, este nevoie de mecanisme de apãrare cât mai eficiente.
		Domnul ªtefan Muºoiu: "UE are nevoie de mai multe politici sociale ºi de umanizare" Dupã cum ºtiþi cu toþii, elitele social democrate europene s-au reunit la Bucureºti, weekendul trecut. Rând pe rând, liderii Partidului Socialiºtilor Europeni ºi-au declarat aprecierea faþã de deciziile de stânga, aplicate de la vârful guvernului de cãtre premierul Marcel Ciolacu ºi echipa sa de miniºtri PSD, confirmate în practicã ºi de rezultatele creºterii economice. Efectele pozitive ale mãsurilor social democrate, resimþite de mai multe categorii de cetãþeni, vin ºi susþin puternic toate politicile noastre, implementate în România pânã acum. Iar aceastã evoluþie spre progres a þãrii noastre se va putea contura ºi mai bine adoptând cât mai multe mãsuri de stânga. La fel ºi în Uniunea Europeanã, pentru cã acest proiect politic continental stã de 20 de ani sub auspiciile conducerii de dreapta. Probabil cã ºi din acest motiv, multe dintre deciziile Uniunii Europene sunt contestate prin proteste, iar flexibilitatea decizionalã auxiliarã, necesarã aplicãrii directivelor în fiecare stat membru, întârzie ºi ea sã se producã. Din toate aceste premise, confirmate în acest interval de timp larg, rezultã cã este nevoie de o schimbare majorã. Uniunea Europeanã are nevoie de social democraþie cât mai repede! Uniunea Europeanã are nevoie de înnoire doctrinarã! ªi acest lucru se poate realiza începând din ziua alegerilor locale ºi europarlamentare, respectiv din 9 iunie. Graþie voturilor fiecãruia dintre dumneavoastrã, dragi români, în favoarea programului politic social democrat european, anunþat la Congresul de la Roma ºi prezentat ºi weekendul trecut la Bucureºti, în cadrul reuniunii PES activists, putem configura un drum de viitor mult mai uºor ºi mai frumos pentru Uniunea Europeanã! Noi toþi, eurodeputaþii ºi parlamentarii social-democraþi, ne-am propus ºi vom construi, graþie sprijinului ºi voturilor dumneavoastrã, o Uniune Europeanã socialã, democraticã ºi durabilã, pentru cã este evident cã Europa are nevoie stringentã de mai multe politici sociale ºi de umanizare. Însã trebuie sã subliniez ºi faptul cã dreapta europeanã nu reprezintã altceva decât o altã filosofie politicã, deci sub nicio formã vreun atentat la existenþa ºi integritatea Uniunii Europene, aºa cum se întâmplã cu populiºtii ºi extremiºtii. Aceºtia sunt adevãratele ameninþãri la adresa democraþiei, a pãcii, a prosperitãþii, într-un cuvânt a normalitãþii acestui proiect politic continental. Orice vot îndreptat cãtre populiºti ºi extremiºti înseamnã pur ºi simplu un atentat pe care alegãtorii îl acceptã conºtient la adresa destinelor lor. Alegând extremiºtii ºi populiºtii, care n-au demonstrat niciodatã nimic, deºi au avut ºi posibilitatea asta, nu înseamnã doar irosirea voturilor, a timpului ºi a energiilor individuale ºi colective, ci concretizarea declinului Uniunii Europene. Dupã cum a apreciat, în repetate rânduri, ºi premierul ºi preºedintele Marcel Ciolacu, extremiºtii vor sã impunã, odatã ce ar câºtiga mai multe voturi ºi li s-ar spori forþa de decizie, stoparea acordãrii banilor europeni pentru fiecare stat comunitar. Tot aceºtia vor sã ne interzicã sã mai circulãm liber în Europa, închizându-ne din nou frontierele. κi doresc ºi urmãresc abil sã ne urâm unii cu ceilalþi, pentru cã noi vom continua sã girãm progresul, iar alþii îºi vor fixa privirile cãtre Federaþia Rusã. De aceea, la fel ca ºi majoritatea românilor, nici eu nu vreau sã mã gândesc la alte "exit-uri" ºi sub nicio formã la sfârºitul Uniunii, atât de mult clamat, indirect, de unele regimuri totalitare sau de cãtre grupãrile teroriste transfrontaliere. Aºadar, dreapta este o opþiune strict pentru alte segmente ale societãþii, motiv pentru care, aici, pe plan intern, am decis sã mergem împreunã în aceastã alianþã electoralã tocmai ca sã venim cu rãspunsuri exhaustive, aºa cum am procedat ºi cu guvernarea actualã, pe fondul ameninþãrilor geopolitice ºi geostrategice. Dar repet cã, dacã situaþia generalã din România ºi rãzboiul de la graniþã clameazã astfel de formule politice salutare pentru economie ºi pentru siguranþa populaþiei, Uniunea Europeanã are nevoie de o schimbare promptã de paradigmã. Legat de proiectele politice social democrate de anvergurã, cancelarul german, Olaf Scholz, candidatul comun la ºefia Comisiei Europene, comisarul european, Nicolas Schmit, preºedintele PES, fostul premier Stefan Löfven ºi Iratxe Garcia Perez, ºefa delegaþiei Socialiºtilor ºi Democraþilor în Parlamentul European, ºi alþi liderii PES, prezenþi la Palatul Parlamentului, alãturi de preºedintele Marcel Ciolacu, ºi-au enunþat succint prioritãþile decizionale. Programul nostru politic este structurat în aºa fel încât sã rãspundem adecvat la cele mai mari provocãri cu care ne confruntãm, atât din Parlamentul European, cât ºi din legislativele fiecãrui stat membru. Noi, social-democraþii români ºi europeni, ne angajãm sã promovãm pacea ºi sã asigurãm stabilitatea în UE, sã ne protejãm conform cetãþenii în vremuri de crizã, sã transformãm Uniunea într-una egalitarã, echitabilã, sã scoatem minimum 5 milioane de copii din sãrãcie în aceastã decadã, printr-o alocare ºi mai mare de fonduri, sã îmbunãtãþim calitatea serviciilor publice ºi accesul la ele, sã sprijinim lucrãtorii ºi fermierii, industrializarea, dar ºi sã creºtem protecþia mediului, deci a sãnãtãþii fiecãrui cetãþean comunitar. Noi vom câºtiga alegerile europarlamentare pentru cã protejãm ceea ce s-a construit pânã acum ºi vom continua sã modernizãm întreaga Uniune Europeanã, impunând standarde reale ºi sustenabile de viaþã! Împreunã cu toþi colegii mei social-democraþi români ºi strãini mizãm pe o prezenþã importantã a dumneavoastrã la votul din 9 iunie, care sã legitimeze reprezentanþii PSD în Legislativul european, ºi astfel sã revalideze o Uniune Europeanã aproape de cetãþeni.
		Domnul Florian-Claudiu Neaga: "Dreptul la sãnãtate, prioritate a Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii" În fiecare an, la 7 aprilie, comunitatea internaþionalã marcheazã Ziua Mondialã a Sãnãtãþii. Un bun prilej pentru reafirmarea dreptului fundamental al fiecãrei persoane la sãnãtate, la servicii medicale de calitate, dar ºi o nouã ocazie pentru promovarea informãrii corecte a pacienþilor, despre importanþa implicãrii lor în procesul de diagnostic ºi tratament, ºi mai ales în profilaxia bolilor. În prezent, dupã o activitate de peste ºapte decenii a OMS, putem afirma cã s-au înregistrat progrese notabile în sãnãtatea publicã, prin eradicarea variolei, reducerea incidenþei poliomielitei, programe de imunizare a copiilor împotriva bolilor infecþioase, scãderea mortalitãþii infantile ºi materne, modalitãþi de intervenþie în situaþii de dezastre sau rãzboaie, asigurând îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate a milioane de oameni din întreaga lume. Astfel, OMS a promovat sãnãtatea ca drept fundamental al omului, fiecare stat membru ratificând de-a lungul timpului cel puþin un tratat care recunoaºte dreptul la sãnãtate fizicã ºi mintalã. De asemenea, atunci când vorbim de dreptul la sãnãtate, este important sã asigurãm o informare corectã ºi completã a pacienþilor cu privire la drepturile acestora ºi serviciile medicale de care pot beneficia. În egalã mãsurã, rolul furnizorilor de servicii medicale în procesul de informare a pacienþilor este important, în vederea asigurãrii accesului facil ºi rapid la servicii medicale adaptate gravitãþii ºi stadiului bolii pacientului. Totodatã, OMS menþioneazã rolul statului în organizarea ºi finanþarea serviciilor publice de sãnãtate, prin sistemul asigurãrilor sociale de sãnãtate, promovarea educaþiei medicale, aplicarea formelor de tratament personalizat. Pentru a întãri aceastã paradigmã, Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii a ales ca tema de promovare a Zilei Mondiale a Sãnãtãþii din acest an sã fie centratã pe dreptul nediscriminatoriu al cetãþenilor la servicii de sãnãtate de calitate, la educaþie ºi informare, la un mediu de viaþã sãnãtos.
		Domnul Nicolae Giugea: "Astãzi, Craiova nu poate sã fie confundatã cu Cracovia!" În urmã cu doi ani, doi turiºti italieni au ajuns din purã întâmplare la Craiova, deºi aceºtia cumpãraserã bilete de cãlãtorie pentru o destinaþie din Polonia, respectiv Cracovia. Ne-am bucurat cu toþii cã turiºtii nu au regretat eroarea companiei aeriene care i-a adus în capitala Olteniei, ci, dimpotrivã, au rãmas profund încântaþi de frumuseþea, potenþialul ºi, mai ales, de istoria vechii aºezãri. Cu toate acestea, oricât de mult ne-am strãdui, nu putem sã facem comparaþii ºi nici confuzii între Craiova ºi Cracovia, pentru cã diferenþele de dezvoltare sunt în favoarea vechiului oraº polonez. În Cracovia, cu siguranþã, nu gãseºti strãzi neasfaltate ca în Craiova, trotuare desfundate ºi salubrizare precarã, canalizãri care refuleazã la orice ploaie, amenajãri urbanistice de prost gust, clãdiri monument abandonate ºi nereabilitate, care stau sã se prãbuºeascã, ºi oameni profund nemulþumiþi de activitatea administraþiei publice locale. Municipiul Craiova ar fi avut ºansa sã fie mai dezvoltat decât Cracovia, dacã ar fi fost condus de o administraþie publicã localã liberalã, aºa cum au avut noroc Cluj-Napoca, Oradea, Aradul, Suceava ºi multe alte oraºe cu primari PNL. Municipiul Craiova a ratat constant, voit sau din incompetenþa celor care l-au administrat în ultimele decenii, ºansa de a se dezvolta ºi moderniza, de a îmbunãtãþi calitatea vieþii tuturor craiovenilor. Municipiul Craiova a evitat sã fructifice investiþii pe bani nerambursabili europeni, pentru cã aceºti bani nu se pot drena în buzunare personale. Municipiul Craiova a ratat ºansa de a aduce, alãturi de Ford, ºi alþi mari investitori internaþionali care sã genereze locuri de muncã bine plãtite ºi venituri publice superioare. Pânã când municipiul Craiova nu va avea o conducere liberalã, bazatã pe proiecte de dezvoltare, nu va avea nicio ºansã sã prindã din urmã oraºe europene care sunt foarte bine administrate la nivel local.
		Doamna Daniela Oteºanu: "Guvernul Ciolacu a aprobat cel mai amplu program naþional de sprijin pentru femeile vulnerabile care devin mame" În pofida contextului economic dificil, premierul ºi miniºtrii social-democraþi îºi respectã angajamentele luate odatã cu intrarea la guvernare în urmã cu doi ani ºi jumãtate ºi promoveazã soluþii concrete pentru creºterea natalitãþii ºi pentru susþinerea familiilor vulnerabile care decid sã aibã copii. Aceastã mãsurã completeazã programele care se deruleazã deja de anul trecut, respectiv "Programul social de interes naþional de susþinere a cuplurilor ºi a persoanelor singure, pentru creºterea natalitãþii" ºi "Programele guvernamentale de creditare Student Invest ºi Family Start". Cel mai important pas în derularea acestui program l-a reprezentat identificarea instrumentului financiar european pentru finanþarea mãsurii de sprijinire a femeilor vulnerabile care devin mame, prin acordarea unui ajutor de 2.000 de lei pentru achiziþionarea de produse sanitare ºi de îngrijire necesare nou-nãscuþilor care vor fi acordate sub forma tichetelor sociale pe suport electronic. Implementarea acestui program va avea loc în perioada 2024 - 2027, fiind alocatã o sumã de 24 de milioane de euro la nivel naþional. Programul se înscrie în viziunea de guvernare a PSD de susþinere a tinerelor familii cu copii, cu scopul creºterii natalitãþii din România. Aceastã mãsurã a fost adoptatã printr-un act normativ de Guvernul Ciolacu la finalul sãptãmânii trecute. De acest sprijin vor beneficia toate mamele ºi nou-nãscuþii aflaþi în situaþii defavorizate. Ajutorul se acordã tuturor mamelor din aceastã categorie, care au nãscut sau vor naºte în perioada cuprinsã de la începutul anului ºi în urmãtorii patru ani, cu posibilitatea de prelungire. Ajutorul provine exclusiv din fonduri europene pentru tot intervalul de patru ani. De aceastã susþinere vor beneficia mamele care se încadreazã în categoria "venitului minim garantat", mamele care beneficiazã de alocaþia pentru susþinerea familiei cu venituri mici, mamele cu dizabilitãþi, mamele aflate în situaþii critice, victime ale calamitãþilor, ale violenþei domestice, persoane dependente, mamele care nu pot beneficia de drepturile civile pentru cã nu deþin acte de identitate, mamele minore, dar ºi mamele care provin din afara þãrii, din zonele de conflict. Odatã cu venirea PSD la guvernare se implementeazã o serie de mãsuri pentru creºterea natalitãþii ºi pentru sprijinirea familiilor cu copii. România îmbãtrâneºte pe zi ce trece. Trebuie sã acþionãm prin programe concrete. 2020 a fost anul în care s-au nãscut cei mai puþini copii în România, din ultimii 100 de ani. Depopularea este în plinã expansiune, cu implicaþii ºi consecinþe pe termen lung, greu de evaluat.
		Domnul Florin Piper-Savu: "Salariul minim european, o promisiune PSD pentru un trai mai bun în România" PSD îºi asumã ca obiectiv politic major implementarea salariului minim european în România, pânã la finalul anului 2024. Salariul minim european devine obligatoriu pentru toate þãrile din Uniunea Europeanã. Din data de 1 iulie, salariul minim în România va creºte de la 3.300 lei brut la 3.700 lei brut. În prezent, douã milioane de români câºtigã salariul minim pe economie. Iniþiativa reprezintã un pas important pentru atingerea obiectivului european, care prevede ca angajaþii cu venituri mai mici sã fie plãtiþi cu cel puþin jumãtate din salariul mediu pe economie. Implementarea salariului minim european va asigura creºterea veniturilor salariale în mod constant, în concordanþã cu salariul mediu brut pe þarã. Aceastã mãsurã va aduce beneficii deosebite angajaþilor din sectorul privat, unde se gãseºte cel mai mare numãr de salariaþi la nivel minim. Salariul minim european va aduce ºi un alt avantaj major: asigurarea unor salarii mai bune chiar ºi pentru cei fãrã calificare, începând cu prima zi de muncã. Astfel, se va elimina perspectiva unor pensii reduse pentru viitorii pensionari, oferindu-le un nivel de trai mai bun dupã ieºirea de pe piaþa muncii. În acest sens, în PSD s-a constituit un grup de lucru pentru elaborarea unei propuneri de reglementare, pentru transpunerea în legislaþia naþionalã a Directivei europene privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeanã. Pânã la finalul anului 2024, PSD se angajeazã sã asigure un mecanism predictibil de majorare a salariilor, respectând prevederile Directivei europene. PSD considerã cã trebuie definit un mecanism automat pentru majorarea anualã a salariului minim din România, într-o manierã predictibilã, care sã garanteze creºterea nivelului de trai ºi a puterii de cumpãrare pentru toþi salariaþii din România. Creºterea salariului minim la 3.700 de lei va ridica veniturile salariale la nivelul corespunzãtor pentru introducerea mecanismului de majorare automatã a salariilor, conform prevederilor din Directiva europeanã. PSD considerã cã orice efect pozitiv din economie trebuie sã se reflecte ºi în veniturile salariale ale cetãþenilor. Este timpul ca fiecare efort ºi progres din economia noastrã sã se reflecte în veniturile tuturor.
		Doamna Raisa Enachi: "Legea evaziunii - când injustiþia devine constituþionalã" Legile sunt ca niºte cãrþi deschise ale societãþii noastre, iar ultima paginã pe care o întoarcem ne aratã o poveste îngrijorãtoare despre modul în care justiþia ºi politica se împletesc în detrimentul cetãþenilor cinstiþi. În timp ce PSD ºi Curtea Constituþionalã a României dominã scena politicã ºi juridicã, o nouã realitate se contureazã: hoþia devine legalizatã, iar obþinerea privilegiilor politice distorsioneazã echilibrul precar al justiþiei. "Nu mã întreba cum am fãcut primul milion", o expresie care pare sã devinã normã în contextul noii legi din România, generând controverse ample. Legislaþia, care trateazã cu o anumitã indulgenþã evaziunea fiscalã sub pragul de un milion de euro, ridicã semne de întrebare serioase despre direcþia în care se îndreaptã justiþia ºi etica în þarã. Prin indulgenþa sa faþã de evaziunea fiscalã, aceastã legislaþie nu numai cã submineazã temeliile justiþiei, dar ne transformã þara într-un paradis al infractorilor, unde "a fura inteligent" devine o cale de succes. Este inacceptabil! Ce mesaj transmitem noi, legiuitorii, dacã tolerãm astfel de practici? Cã furtul ºi corupþia sunt rute acceptabile, atât timp cât eºti suficient de abil sã te joci cu sistemul? Aceasta nu este România pe care noi dorim sã o construim. Nu în numele meu! Acest act legislativ nu este doar un eºec al justiþiei, este un eºec al moralei ºi al valorilor fundamentale pe care ar trebui sã le promovãm. Când legile protejeazã infractorii ºi îi pedepsesc pe cei oneºti, când furtul devine o metodã "investiþionalã" profitabilã ºi când corupþia este încurajatã prin laxitate, atunci suntem pe un drum greºit. Nu putem sta pasivi, în timp ce structurile de corupþie se întãresc, subminând þesãtura socialã ºi economicã a þãrii noastre. Este datoria noastrã, ca reprezentanþi ai poporului, sã luptãm împotriva acestor nedreptãþi ºi sã aducem schimbãri semnificative care sã refacã încrederea în sistemul de justiþie. Fac un apel la toþi colegii, indiferent de afilierea politicã, sã acþionãm împreunã pentru revocarea acestei legi nefaste. Sã punem capãt privilegiilor politice care fac posibilã o astfel de injustiþie ºi sã implementãm mãsuri ferme împotriva corupþiei ºi evaziunii fiscale. Este timpul sã reconstruim România pe principii de integritate, justiþie ºi onestitate. Sã ne reamintim cã suntem aici pentru a servi poporul, nu pentru a ne servi de el. Justiþia trebuie sã fie egalã pentru toþi, fãrã excepþii. A venit momentul sã schimbãm cursul, sã punem binele comun deasupra intereselor individuale ºi sã construim o þarã în care fiecare cetãþean poate avea încredere cã legea îl protejeazã ºi îi serveºte interesele. Astãzi, este constituþional sã furi, dar este neconstituþional tot ce þine de bunul-simþ politic!
		Domnul Dan-Constantin ªlincu: Odatã cu intrarea PSD la guvernare, în urmã cu doi ani ºi jumãtate, este pentru prima oarã când, cu certitudine, putem spune cã Moldova va avea autostradã. Vom avea autostrada Moldovei - A7, vorbim de o promisiune care începe sã se concretizeze, nu mai este doar un proiect pe hârtie. A7 este finanþatã integral din fonduri europene prin PNRR, iar acest lucru aratã cât de mult înseamnã apartenenþa României la Uniunea Europeanã ºi faptul cã, prin intrarea PSD la guvernare, avem stabilitate politicã, care înseamnã ºi investiþii pentru dezvoltare. Când am hotãrât sã intrãm la guvernare ºi sã facem aceastã coaliþie de guvernare, nu exista niciun metru de autostradã pe autostrada Moldovei, ºi acum vorbim de aproximativ 150 de kilometri care se vor finaliza anul viitor. Autostrada "Moldovei" - A7 reprezintã pentru noi, cei din regiunea de nord-est, coloana vertebralã de infrastructurã rutierã care ar urma sã strãbatã þara de la nord la sud ºi sã lege Moldova de Muntenia. Toate porþiunile se aflã în lucru din apropiere de Ploieºti, de la intersecþia cu A3, pânã la Paºcani, aproape 320 de kilometri. În acest an vor fi deja finalizate mai multe tronsoane. E vorba de 65 de kilometri de autostradã care vor fi deschiºi traficului pânã la finalul lui 2024. Aºa cum au putut sã vadã toþi românii, Guvernul Ciolacu rãmâne consecvent ºi continuã sã angajeze investiþii de mare anvergurã în autostrãzi, care, fãrã îndoialã, vor aduce dezvoltare economicã, mai multã bunãstare ºi vor contribui la reducerea deficitului bugetar. Începe sã devinã regulã ceea ce era de neînchipuit cu câþiva ani în urmã! Autostrãzi ºi mari lucrãri de infrastructurã se executã mai rapid decât în termenul prevãzut, efect atât al îmbunãtãþirii legislaþiei în materie de cãtre parlamentarii PSD, dar ºi al ritmului ºi exigenþelor impuse de actuala echipã de la Ministerul Transporturilor.
		Doamna Elena Stoica: "Preocupare activã a PSD pentru asigurarea accesului universal la serviciile de sãnãtate" Conducerea social democratã a Ministerului Sãnãtãþii este preocupatã activ de restructurarea sistemului de sãnãtate, astfel încât sã reuºim în cel mai scurt timp posibil reducerea decalajelor existente faþã de þãrile europene. În acest sens, intervenþiile domnului ministru, Prof. univ. dr. Alexandru Rafila, la întâlnirile ºi dezbaterile la nivel înalt din cadrul Adunãrii Generale a Naþiunilor Unite, desfãºuratã la New York, s-au concentrat în mod deosebit pe eforturile factorilor de decizie din domeniul sãnãtãþii privind accesul universal al pacienþilor la servicii de sãnãtate echitabile ºi de calitate, precum ºi pe pregãtirile necesare abordãrii crizelor sanitare. În cadrul întâlnirilor, ministrul PSD al sãnãtãþii a condus panelul Adunãrii Generale ONU dedicat tuberculozei, având în vedere iniþiativa organizaþiei mondiale privind eliminarea acestei afecþiuni pânã în anul 2030. În alocuþiunile domniei-sale, Alexandru Rafila a reiterat acþiunile energice ale statelor membre ale ONU în ceea ce înseamnã asigurarea accesului universal la servicii de sãnãtate, ca fiind o datorie de onoare a tuturor guvernelor þãrilor lumii, necesar a fi îndeplinitã pânã în anul 2030. În scopul realizãrii acestui deziderat, s-a pus accentul pe îndeplinirea obiectivelor conturate în strategia naþionalã de dezvoltare a asistenþei medicale primare ºi a serviciilor specializate ambulatorii. Implementarea acestor politici publice esenþiale este cheia succesului îmbunãtãþirii ºi modernizãrii asistenþei medicale din România. Mai mult, a fost subliniatã importanþa diversitãþii în investiþiile în domeniul sãnãtãþii, care se extinde dincolo de simpla dezvoltare a infrastructurii medicale, pânã la asigurarea de resurse umane calificate, care nu pot fi înlocuite de progresele tehnologice sau inteligenþa artificialã. Îngrijirea persoanelor bolnave necesitã comunicare, empatie, grijã ºi compasiune mai presus de toate, calitãþi care pot fi furnizate doar de fiinþe umane, nu de roboþi, iar profesioniºtii din domeniul sãnãtãþii pot face cu adevãrat diferenþa în acest sens. În aceste circumstanþe, este vital ca statul sã încurajeze tinerii sã aleagã profesiunile medicale ºi sã-i sprijine sã profeseze în domeniu, mai ales în zonele mai puþin atractive, izolate ºi lipsite de asistenþa medicalã primarã, unde oamenii au realmente nevoie de îngrijire de specialitate. În þara noastrã, dezvoltarea sãnãtãþii este un aspect crucial pentru bunãstarea populaþiei, iar oferirea accesului la servicii medicale de calitate este un obiectiv important al conducerii PSD a Ministerului Sãnãtãþii. Pentru a ne asigura cã toþi cetãþenii beneficiazã de îngrijire medicalã adecvatã, avem nevoie de o abordare cuprinzãtoare, iar sprijinul guvernamental este esenþial pentru implementarea unor politici eficiente. Îmbunãtãþirea infrastructurii medicale este crucialã pentru a oferi servicii de calitate, alãturi de multiplicarea investiþiilor în echipamente moderne ºi tehnologii avansate. În acelaºi timp, educaþia ºi formarea continuã a personalului medical sunt vitale pentru asigurarea unei îngrijiri de înaltã calitate a pacienþilor. În plus, colaborarea decidenþilor sãnãtãþii cu instituþiile de învãþãmânt ºi centrele de cercetare poate aduce beneficii semnificative sistemului. Promovarea unui stil de viaþã sãnãtos ºi prevenirea bolilor sunt alte aspecte esenþiale ale îngrijirii medicale, care sunt la îndemâna tuturor. Nu în ultimul rând, campaniile de conºtientizare ºi programele de screening pot contribui esenþial la reducerea îmbolnãvirilor ºi la creºterea speranþei de viaþã a populaþiei. Prin implementarea unor strategii bine gândite ºi prin investiþii adecvate, România poate asigura accesul la servicii medicale de calitate pentru toþi cetãþenii sãi.
		Domnul Silviu-Titus Pãunescu: "România îºi amaneteazã viitorul prin împrumuturi!" Guvernarea PSD-PNL a adus numai nenorociri românilor! Iar una dintre acestea, ce va avea efecte nocive îndelungate, este rata imensã a împrumuturilor total aiuristice fãcute atât de Guvernul Ciucã, cât ºi de Guvernul Ciolacu! Zeci de miliare de euro au fost împrumutate, amanetând astfel viitorul acestei þãri! Niciun euro, în schimb, nu a mers în investiþii, ci numai pentru a rostogoli datorii mai vechi ºi pentru a finanþa aparatul de partid! Principala problemã este cã, da, se pot accesa fonduri gratuite de la Uniunea Europeanã, dar banii din aceste fonduri trebuie cheltuiþi transparent, ei sunt monitorizaþi, ceea ce, clar, nu convine gãºtilor politice transpartinice, obiºnuite sã nu dea niciun fel de explicaþie pentru cheltuirea banilor! Pe când, atunci când se împrumutã în numele nostru, creditorul nu este interesat de cum se cheltuiesc banii, ci de rambursarea lor, cu dobândã, conform graficului! ªi aºa am ajuns sã nu se construiascã în România un spital regional nou în 30 de ani, dar sã devenim dintr-o þarã cu zero datorii, o þarã extrem de îndatoratã! Anul acesta este unul crucial: avem ºansa sã scãpãm de o clasã politicã vetustã ºi sã recalibrãm destinul României! Sã facem asta împreunã! Pentru noi ºi pentru urmaºii noºtri!
		Domnul Vasilicã Toma: "Promovarea unei justiþii mai echitabile" Doresc sã vã prezint o propunere pentru îmbunãtãþirea sistemului nostru juridic ºi pentru promovarea unei justiþii mai echitabile în România. Propunerea este aceea de a modifica Ordonanþa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenþiilor ºi a Codului penal, pentru a indexa cuantumul minim al sancþiunilor contravenþionale în funcþie de inflaþie. În România, Ordonanþa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenþiilor ºi a Codului penal reglementeazã amenda penalã, adicã suma de bani pe care un condamnat este obligat sã o plãteascã statului, poate fi o sumã cuprinsã între 10 ºi 500 RON, ºi amenda contravenþionalã care are caracter administrativ, iar limita minimã a amenzii contravenþionale este de 25 RON, limita maximã fiind reglementatã diferenþiat, în funcþie de prevederile din legislaþia în vigoare. Având în vedere acest context, se pune problema dacã nu ar trebui sã avem o echitate din punct de vedere juridic al egalizãrii cuantumului minim al sancþiunilor, iar acestea sã fie indexate anual, în funcþie de gradul de inflaþie al anului financiar. Astfel, vã propun sã reflectãm un moment la importanþa unei amenzi contravenþionale. Rolul sãu nu se rezumã doar la impunerea unei pedepse financiare, ci ºi ca instrument de avertisment ºi descurajare împotriva comportamentului înºelãtor, periculos sau ilegal. Chiar dacã iniþial o amendã poate pãrea insignifiantã, este important sã recunoaºtem cã aceasta poate avea un impact mai profund decât pare la prima vedere. Prin modificarea propusã, dorim sã menþinem echilibrul în societatea noastrã ºi sã asigurãm cã sancþiunile contravenþionale rãmân proporþionale ºi eficiente în descurajarea comportamentului ilegal sau contravenþional. Indexarea cuantumului minim al sancþiunilor contravenþionale în funcþie de inflaþie ar asigura cã acestea rãmân actualizate în raport cu evoluþiile economice ºi sociale. Este esenþial sã þinem pasul cu schimbãrile din societate ºi sã ne asigurãm cã justiþia noastrã este în concordanþã cu realitãþile din jurul nostru. Prin aceastã modificare legislativã, nu doar cã vom contribui la menþinerea unei corectitudini în raport cu evoluþiile economice, dar vom promova ºi o justiþie mai echitabilã. Cu toþii suntem responsabili pentru respectarea legilor ºi pentru menþinerea ordinii în societatea noastrã. Majorarea amenzilor contravenþionale poate servi drept descurajare mai eficientã împotriva comportamentului ilegal sau antisocial ºi poate contribui la îmbunãtãþirea calitãþii vieþii pentru toþi locuitorii. De asemenea, nu trebuie sã uitãm cã veniturile suplimentare generate din amenzi mai mari ar putea fi direcþionate cãtre finanþarea serviciilor publice esenþiale, cum ar fi îmbunãtãþirea infrastructurii, asistenþa socialã sau programele de educaþie ºi sãnãtate. Aceastã mãsurã ar putea avea un impact pozitiv asupra întregii societãþi, contribuind la dezvoltarea ºi îmbunãtãþirea vieþii tuturor cetãþenilor. Prin urmare, vã îndemn sã sprijiniþi aceastã propunere ºi sã adoptãm modificarea normelor actuale pentru a indexa cuantumul minim al sancþiunilor contravenþionale în funcþie de inflaþie. Aceasta ar reprezenta un pas important cãtre o justiþie mai echitabilã ºi eficientã în România, ºi ar contribui la menþinerea ordinii ºi respectului pentru lege în societatea noastrã.
		Doamna Vetuþa Stãnescu: "Sãnãtatea hunedorenilor este o prioritate pentru administraþiile liberale din Hunedoara!" Toþi oamenii au dreptul la condiþii de viaþã decente, la îngrijiri de sãnãtate care sã vinã în întâmpinarea nevoilor lor ºi la tratament demn atunci când acceseazã serviciile de sãnãtate. De foarte multe ori, din pãcate, aceste deziderate rãmân doar pe hârtie, dar existã ºi exemple de bune practici, de administraþii locale care fac o prioritate din infrastructura medicalã ºi modernizarea acesteia, precum ºi de medici care dovedesc zi de zi altruism, empatie ºi profesionalism. În judeþul Hunedoara, comuna Buceº este un astfel de exemplu. În comuna Buceº, în preajma Zilei Mondiale a Sãnãtãþii, oamenii au beneficiat de consultaþii medicale de bazã gratuite, graþie unei acþiuni organizate de Primãria Comunei Buceº - primar Traian Achim Mãrcuº, în colaborare cu Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara - director Delia Bãda ºi Spitalul Clinic Municipal Timiºoara - dr. Oprea Maria-Olimpia. Oamenii din judeþul Hunedoara au dreptul la servicii medicale de sãnãtate accesibile tuturor, au dreptul la ºanse egale, indiferent cã locuiesc în zona urbanã sau în zona ruralã, ºi tocmai din acest motiv astfel de caravane medicale mã bucurã ºi îmi dau speranþa cã, prin implicare, putem netezi toate aceste asperitãþi. Sãnãtatea ºi educaþia sunt cele mai importante domenii de care depinde societatea noastrã. Faptul cã administraþiile liberale din Hunedoara demonstreazã zi de zi caracterul prioritar al acestor douã ramuri esenþiale, nu face decât sã mã bucure ºi sã îmi demonstreze cã doar PNL le poate administra, la nivel local, aºa cum trebuie. Le mulþumesc primarului Traian Achim Mãrcuº, doamnei director Delia Bãda ºi echipei de medici condusã de doamna dr. Olimpia Oprea, împreunã cu dr. Ovidiu Adam, personalului medical care a luat parte la aceastã acþiune ºi îi asigur pe locuitorii judeþului Hunedoara de întreaga mea implicare. PNL Hunedoara este un partener loial pe care te poþi baza.
		Domnul Mihai Weber: "PSD a votat plafonarea dobânzilor la instituþiile de credit" Recent, am fost martori la un moment important în politica româneascã, unde siguranþa socialã a românilor a prevalat în faþa intereselor stricte economice. Vorbesc despre adoptarea Legii privind plafonarea dobânzilor pentru creditele acordate de instituþiile financiare nebancare (IFN-uri), o lege care marcheazã un punct de cotiturã în relaþia dintre cetãþean ºi sistemul financiar. Iniþiativa legislativã, promovatã de colegul nostru, senatorul PSD Daniel Zamfir, ºi susþinutã cu fermitate de grupurile noastre parlamentare, atât de la Senat, cât ºi de la Camerã, constituie un rãspuns direct la excesele manifestate în piaþa creditãrii persoanelor fizice. Aceste excese, materializate prin aplicarea unor dobânzi care, în unele cazuri, au atins praguri absurde, au generat o vulnerabilitate accentuatã pentru cetãþenii noºtri, în special pentru cei cu venituri reduse. Prin acest act normativ, îndrãznim sã ne asumãm responsabilitatea de a pune capãt unui ciclu vicios de exploatare financiarã, asigurându-ne cã niciun român nu va mai fi subiectul unor abuzuri inacceptabile. Suntem martorii instaurãrii unei ere noi, în care protecþia consumatorului devine un pilon central al politicii economice, iar relaþia dintre instituþiile de credit ºi cetãþeni se redefineºte pe principii de echitate ºi sustenabilitate. Cu toate acestea, este de neînþeles rezistenþa ºi obiecþiile venite din partea unor partide de opoziþie, precum USR ºi AUR. Aceastã opoziþie nu doar cã evidenþiazã o lipsã de aliniere la nevoile reale ale cetãþenilor, dar ridicã ºi serioase semne de întrebare privind prioritãþile acestor formaþiuni politice. Trebuie sã ne întrebãm, astfel: pânã unde poate merge lupta politicã, când aceasta se desfãºoarã în defavoarea intereselor cetãþenilor pe care pretindem cã îi servim? Adoptarea acestei legi reprezintã un pas major în direcþia corectã, marcând angajamentul Partidului Social Democrat de a proteja cetãþenii împotriva oricãror forme de exploatare financiarã ºi de a construi o societate în care dreptatea ºi echitatea nu sunt doar ideale, ci realitãþi palpabile. În încheiere, invit toate partidele politice sã priveascã dincolo de divergenþele politice ºi sã ni se alãture prin a sprijini mãsurile care promoveazã bunãstarea socialã ºi economicã a tuturor românilor. Sã nu uitãm cã, în calitate de reprezentanþi ai poporului, suntem aici pentru a servi ºi a proteja interesele cetãþenilor, nu pentru a ne alimenta disputele politice. Este timpul sã ne ridicãm la înãlþimea aºteptãrilor celor care ne-au încredinþat destinul lor ºi sã lucrãm împreunã pentru un viitor mai bun pentru toþi românii.