Sittings of the Chamber of Deputies of February 7, 2024

	1.	Declaraþii politice ºi intervenþii ale deputaþilor:

		ªedinþa a început la ora 8.26. Lucrãrile ºedinþei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreºedinte al Camerei Deputaþilor. A doua parte a ºedinþei a fost condusã de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreºedinte al Camerei Deputaþilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presurã ºi de doamna deputat Gianina ªerban, secretari ai Camerei Deputaþilor.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Bunã dimineaþa tuturor! Ca sã economisim din timp, o sã începem ºi cu vreo 5 minute mai devreme.
		Domnul Salan, Grupul PSD.
		Domnul Viorel Salan: Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor colegi, Declaraþia mea politicã de astãzi am intitulat-o "Extremism ºi demagogie - un tandem periculos pentru democraþie". Asistãm la evoluþia unui fenomen îngrijorãtor în Europa. Ascensiunea extremei drepte ºi a naþionalismului a devenit alarmantã. Aceastã tendinþã a fost validatã de sondaje de opinie, dar ºi de rezultatele alegerilor electorale de doi ani încoace. Fie cã ne referim la Italia, Suedia, Franþa, Slovacia, Bulgaria sau, mai recent, Olanda, concluzia este aceeaºi. Cetãþenii au acordat votul lor partidelor de extremã dreaptã sau celor care susþin politici în jurul valorilor considerate aºa-zis tradiþionale. România nu este ocolitã de aceeaºi tendinþã. Dar cu regret trebuie sã spun cã nu m-am aºteptat sã existe extremism politic în Parlamentul României. Nu m-am aºteptat sã asist aici la manifestãri publice care sunt total incompatibile cu statutul de simbol al acestei instituþii. În repetate rânduri, preºedintele unui anumit partid parlamentar a încercat sã provoace colegii parlamentari social-democraþi sau liberali, folosind un vocabular inadmisibil. Altercaþiile vizându-i direct pe demnitarii veniþi în Parlamentul României au fost, de asemenea, numeroase. Singurul scop al acestor acþiuni a fost acela de a atrage atenþia jurnaliºtilor ºi a face senzaþie în mass-media. Paradoxul face cã, în "Codul de eticã ºi de integritate" al aceluiaºi partid, "comportamentul injurios, agresiv sau neadecvat faþã de cetãþeni" este condamnat ºi sancþionabil. Dacã alãturãm aici pretenþia de "a promova valorile creºtine ºi identitatea naþionalã", tabloul este complet. Dar diferenþa flagrantã dintre ceea ce pretinzi cã aperi ºi ceea ce faci în realitate defineºte pura demagogie. În decembrie, preºedintele Alianþei pentru Unirea Românilor ne-a adresat o întrebare. A spus - vreþi sã avem civilizaþie în Parlamentul României? Îi rãspund acum, rãspicat, în numele meu, dar ºi al colegilor mei: Da! Doresc civilizaþie în Parlamentul României. Doresc sã ne tratãm reciproc cu respect. Ca exponent direct al cetãþenilor, în cadrul democraþiei reprezentative, Parlamentul este instituþia centralã a deciziei politice. Sub aceastã cupolã ºi de la aceastã tribunã trebuie sã continuãm sã apãrãm democraþia autenticã, cu mijloace democratice, promovând cu curaj valorile reale ale naþiunii române. Viorel Salan, deputat al PSD de Hunedoara. Vã mulþumesc.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Doamnã Cãtãniciu, veniþi acum?
		Doamna Steluþa-Gustica Cãtãniciu: Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Declaraþia mea se intituleazã "Siguranþa copiilor trebuie sã fie prioritatea noastrã". Abuzurile ºi agresiunile sexuale împotriva minorilor reprezintã una dintre cele mai profunde ºi dureroase rãni pe care societatea noastrã le poate suferi. Aceste acte de violenþã nu doar cã distrug inocenþa ºi copilãria victimelor, dar lasã cicatrici adânci, atât fizice, cât ºi emoþionale, care pot dura o viaþã întreagã. Este datoria noastrã, ca societate, sã protejãm cei mai vulnerabili membri ai noºtri ºi sã asigurãm un mediu sigur pentru dezvoltarea ºi creºterea lor. Infractorii care comit aceste abuzuri exploateazã încrederea ºi vulnerabilitatea copiilor, adesea ascunzându-se în spatele mãºtilor de autoritate sau afecþiune. Aceste agresiuni nu se limiteazã la un anumit mediu social sau economic; ele trec graniþele geografice, culturale ºi socioeconomice, afectând familii din toate straturile societãþii din toate þãrile. Impactul abuzurilor sexuale asupra minorilor este devastator ºi multidimensional. Pe plan fizic, victimele pot suferi rãni, boli transmisibile sexual ºi, în cazuri extreme, consecinþe pe termen lung care afecteazã sãnãtatea reproducerii. Emoþional ºi psihologic, efectele sunt adesea mai greu de vindecat, incluzând depresia, anxietatea, tulburarea de stres posttraumatic, dificultãþi în stabilirea relaþiilor sãnãtoase ºi o imagine de sine deterioratã. Multe dintre aceste victime ajung sã sufere în tãcere, temându-se de stigmatizare sau neîncredere din partea celor din jur. Prevenirea acestor abuzuri necesitã o acþiune colectivã ºi angajament la toate nivelurile societãþii. Educaþia joacã un rol crucial în acest proces. Trebuie sã-i educãm pe copiii noºtri, sã le vorbim despre drepturile lor ºi sã îi învãþãm cum sã recunoascã ºi sã raporteze comportamentele inadecvate. La fel de important este sã instruim adulþii - pãrinþi, profesori, lucrãtori în domeniul sãnãtãþii - sã recunoascã semnele abuzului ºi sã ºtie cum sã reacþioneze adecvat. Instituþiile noastre trebuie sã fie pregãtite pentru a rãspunde eficient la cazurile de abuz sexual împotriva minorilor, indiferent cine sunt agresorii. Este esenþial sã avem legi clare, pentru a descuraja potenþialii infractori, dar ºi sisteme de suport care sã ajute victimele sã îºi revinã ºi sã se reintegreze în societate fãrã stigmatizare.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Vã rog sã finalizaþi.
		Doamna Steluþa-Gustica Cãtãniciu: În plus, este vital sã sprijinim ºi sã finanþãm cercetarea ºi organizaþiile care lucreazã pentru prevenirea abuzurilor sexuale asupra minorilor. Aceste entitãþi joacã un rol-cheie în dezvoltarea de strategii eficiente de prevenþie ºi intervenþie timpurie, precum ºi în oferirea de suport necesar victimelor ºi familiilor acestora.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Mulþumesc.
		Doamna Steluþa-Gustica Cãtãniciu: În concluzie, abuzurile ºi agresiunile sexuale împotriva minorilor sunt o plagã asupra societãþii noastre, care necesitã o vigilenþã constantã ºi un angajament neclintit pentru eradicarea lor. Fiecare copil are dreptul la o copilãrie sigurã ºi fericitã, liberã de frica abuzului. Prin educaþie, prevenire, suport adecvat pentru victime ºi aplicarea riguroasã a legii, putem construi o societate în care niciun copil nu trebuie sã sufere din cauza acestor orori. Este o responsabilitate colectivã, un angajament pe care trebuie sã îl reînnoim zi de zi. Mulþumesc.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Tuhuþ.
		Domnul Radu-Marcel Tuhuþ: Mulþumesc, domnule preºedinte. Declaraþia mea politicã de astãzi se intituleazã "Adevãrul despre Roºia Montanã". Ca deputat ales în judeþul Alba ºi dupã mai multe mandate succesive de primar al comunei Ciuruleasa din Munþii Apuseni, nu pot rãmâne indiferent la dezastrul care se prefigureazã în scurt timp, în urma încercãrii de exploatare a zãcãmintelor de aur de la Roºia Montanã. Pe moþi nu i-a întrebat nimeni dacã sunt de acord sau nu, atunci când Guvernul Cioloº a decis cu de la sine putere sã sisteze orice investiþii în mineritul din Munþii Apuseni, cu toate cã acum, din cauza incompetenþei acelor aºa-ziºi politicieni, copiii moþilor vor fi obligaþi sã plãteascã parte din prejudiciul de peste 4 miliarde de dolari pe care România îl va avea de achitat, deºi Guvernul Cioloº nu a fãcut nimic pentru a le susþine pãrinþii sã îºi pãstreze locurile de muncã, pentru cã de creat altele noi nici nu poate fi vorba. Dacian Cioloº a ºtiut cã va expune România ºi pe cetãþenii români la un risc uriaº de a plãti daune de miliarde de dolari. Într-un document transmis Ministerului Finanþelor, avocaþii care apãrau cauza României atrãgeau atenþia cã existã un risc semnificativ ca România sã fie obligatã sã plãteascã unele compensaþii substanþiale, dacã se va decide includerea perimetrului de la Roºia Montanã în Patrimoniul UNESCO. Gravitatea situaþiei survine din acþiunea absolut miºeleascã privind depunerea dosarului Roºia Montanã pentru înscrierea în Patrimonial Mondial, care a fost realizatã prin asumarea doamnei ministru al culturii, Corina ªuteu, în ultimele ore de mandat ale Guvernului Cioloº, exact în ziua în care un nou guvern depunea jurãmântul. În anul 2018, în momentul în care dosarul Roºia Montanã a ajuns pe ordinea de zi a celei de-a 42-a sesiuni a Comitetului pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, delegaþia guvernamentalã românã condusã de ministrul social-democrat al culturii, George Ivaºcu, a solicitat amânarea unei decizii, obþinând un rãgaz de 3 ani pânã la soluþionarea litigiului arbitral. La data de 31 ianuarie 2020, deºi România mai avea la dispoziþie un an de zile pentru a înregistra dosarul, ca urmare a instrucþiunilor Ministerului Culturii condus de liberalul Bogdan Gheorghiu, Delegaþia Permanentã a României la UNESCO a depus la Centrul Patrimoniului Mondial corespondenþa semnatã de ministrul Gheorghiu, prin care dosarul a fost reintrodus în vederea înscrierii în Patrimoniul Mondial. Astfel, în urma acestui demers, "Gabriel Resources" a putut profita ºi demonstra cu argumente faptul cã România a încãlcat obligaþiile asumate anterior ºi astfel au justificat penalitãþile de minimum douã miliarde de dolari, care astãzi riscã sã se ridice la o valoare cuprinsã între 4 ºi 6 miliarde de dolari. În acest fel, prin incompetenþa doveditã, aceºti politicieni de carton...
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Vã rog sã finalizaþi.
		Domnul Radu-Marcel Tuhuþ: ...care în urmã cu câþiva ani se felicitau reciproc pe reþelele de socializare, nu doar cã au vãduvit zona Munþilor Apuseni de locurile de muncã din minerit, ci au furat ºi viitorul copiilor, care acum vor fi obligaþi sã plãteascã toate aceste prejudicii. Deputat al PSD de Alba, Radu-Marcel Tuhuþ.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Sãrim peste PNL, cã încã nu au ajuns. USR. Domnul Brian Cristian? Nu. Nu este nici de la USR. Mergem mai departe, la AUR. (Doamna deputat Denisa-Elena Neagu solicitã sã ia cuvântul.) A, scuze! Scuze! USR, doamna Denisa Neagu.
		Doamna Denisa-Elena Neagu: Domnule Ciolacu, Vã reamintesc cã sunteþi încã prim-ministrul României ºi trebuie sã reprezentaþi toþi românii. Aþi abandonat guvernarea ºi îi reprezentaþi doar pe cei din Coaliþia Hoþiei, coaliþie din care faceþi parte. Cum este posibil ca în timp ce toate preþurile ºi taxele cresc, sã vã pese doar de comasarea alegerilor, o altã hoþie, spre beneficiul PSD ºi PNL? În loc sã scãdeþi taxele românilor, sã desfiinþaþi pensiile speciale ºi miile de agenþii care toacã banii degeaba, sã achitaþi datoriile pe care le-aþi fãcut ºi pe care le vor plãti pânã ºi nepoþii noºtri, voi calculaþi cum sã mai câºtigaþi un procent în plus la alegeri. Vreþi sã vã împãrþiþi România de parcã v-ar aparþine ºi nimeni altcineva nu ar mai avea dreptul sã spunã nimic. Comasarea localelor cu alegerile europarlamentare înseamnã haos. Haos în oraºul sau satul fiecãruia dintre noi. La europarlamentare poþi vota de oriunde, la locale poþi vota doar în localitatea în care ai domiciliul sau vizã de flotant - asta în cazul în care ai apucat s-o faci, cã legea spune cã trebuie sã fie cu minimum 6 luni înainte. Aceºti cetãþeni, dacã n-au apucat sã-ºi facã viza de flotant, nu vor putea sã voteze primarul care sã-i reprezinte. Am ajuns atât de jos încât un covrigar ºi un general plagiator stabilesc la mica înþelegere nu doar rezultatele de la locale, dar ºi funcþia de preºedinte al României pentru urmãtorii 10 ani. V-a plãcut aºa de tare sã faceþi rotative cu scaunul de prim-ministru încât v-aþi gândit sã puteþi dansa ºi cu cel din Cotroceni. Ce mai conteazã cã pe preºedinte trebuie sã-l aleagã românii? Voi vreþi fiecare câte jumãtate de mandat, iar primul tur al prezidenþialelor sã fie odatã cu parlamentarele. Sã luaþi funcþia de preºedinte pentru candidatul unic al USL ºi majoritatea în Parlament, dintr-o loviturã. Mã mir cã nu opriþi alegerile, sã economisiþi banii pentru speciali ºi sã puneþi din pix ce funcþii vreþi. Sã fiþi liderii unui regim autoritar pe faþã, democraþia vã încurcã. Indiferent de planurile Coaliþiei, dragi români, mergeþi la vot! Puterea e în votul fiecãruia dintre voi ºi la voi este decizia! Mulþumesc.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Mulþumesc.
		Ne întoarcem la Grupul PNL. (Vociferãri.) Ne întoarcem la Grupul PNL. Domnul Popa. Domnul Fãgãrãºian.
		Domnul Valentin-Ilie Fãgãrãºian: Mulþumesc, domnule preºedinte. Declaraþia mea politicã de astãzi se intituleazã "Climatul economic din România trebuie sã rãmânã atractiv ºi competitiv. 2024 va fi un an fãrã impozite noi sau majorate!". Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor, Creºterea economicã înregistratã în ultimii ani în România a fost rezultatul unor politici liberale corecte, care au dinamizat mediul de afaceri din þara noastrã prin: predictibilitate fiscalã, protejarea veniturilor populaþiei, un volum istoric al investiþiilor publice ºi creºteri substanþiale ale investiþiilor strãine. Nu trebuie sã uitãm cã, în timp ce România s-a bucurat de creºtere economicã, state dezvoltate din Uniunea Europeanã au trecut prin scurte episoade de recesiune sau stagnare, fiind afectat standardul de viaþã al multor cetãþeni europeni. Aºadar, obiectivul nostru pe termen scurt ºi mediu trebuie sã rãmânã alimentarea creºterii economice prin mãsuri fiscale eficiente, care sã consolideze capitalul românesc. Stimaþi colegi, Mã bucur pentru faptul cã parlamentarii PNL au reuºit sã introducã în Legea bugetului pentru anul acesta o prevedere deosebit de importantã, prin care ne-am asumat ca în anul 2024 sã nu se adopte majorãri de impozite sau introducerea unor impozite noi. Orice antreprenor român sau strãin poate sã respire uºurat ºi sã-ºi construiascã un plan de afaceri corect, pornind numai de la acest angajament al Partidului Naþional Liberal. În acelaºi timp, este drept cã Guvernul are nevoie de tot mai mulþi bani pentru a susþine majorãri de salarii ºi pensii, pentru a sprijini fermierii ºi transportatorii, pentru a susþine proiectele de dezvoltare ale comunitãþilor locale. Însã am convingerea cã aceste resurse financiare pot fi asigurate în primul rând printr-o bunã colectare a veniturilor, dupã principiul - mai puþin de la mai mulþi -, ºi nu invers. De asemenea, creºterea volumului de producþie ºi de afaceri din þarã genereazã venituri suplimentare la bugetul de stat ºi tocmai de aceea trebuie sã încurajãm creºterea economicã cu toate mijloacele. Mã bucur cã partenerii noºtri de guvernare au înþeles utilitatea mãsurilor luate de guvernele liberale ºi, chiar dacã s-a produs rotativa premierilor, politicile liberale benefice pentru economie ºi populaþie sunt în continuare aplicate. Mulþumesc. Deputat Valentin Fãgãrãºian.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Flucuº.
		Domnul Dumitru Flucuº: Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Declaraþia mea politicã de astãzi se intituleazã "Eroii rezistenþei anticomuniste - interziºi în Bucureºti!". În urma unei adrese primite de la Instituþia Prefectului în 18 ianuarie 2024, Inspectoratul ªcolar al Municipiului Bucureºti a eliberat un comunicat prin care interzice reprezentanþilor Fundaþiei "Ion Gavrilã Ogoranu" ºi Asociaþiei "Gogu Puiu ºi Haiducii Dobrogei" sã participe la întâlniri cu elevii, în cadrul activitãþilor desfãºurate în sãptãmâna "ªcoala Altfel", pentru cã "expun copiii la ideologie de extremã dreaptã". Fundaþia "Ion Gavrilã Ogoranu" este o organizaþie înfiinþatã în 2008, al cãrei scop este "cinstirea ºi pãstrarea vie a memoriei luptãtorilor pentru libertatea si demnitatea naþiunii române în decursul deceniilor de represiune prin care a trecut România în ultimul secol". Fundaþia are un statut ºi un act constitutiv, în care nu este menþionat niciun mesaj extremist. Ce este extremist în a pãstra memoria eroilor care au luptat contra ocupaþiei sovietice? Ce "mesaje extremiste" a lansat Fundaþia "Ion Gavrilã Ogoranu" în spaþiul public? Activismul civic al fundaþiei, din 2008 ºi pânã astãzi, a fost centrat pe omagierea tinerilor români care erau vânaþi de un regim nefast. Regimul comunist al anilor '50 a instaurat în þara noastrã o perioadã sumbrã de persecuþie a þãranilor, cât ºi a intelectualitãþii în acel supranumit "obsedantul deceniu" sau chiar "deceniul negru" al României. Þara Fãgãraºului, crâmpeiul de rai în care am avut ºi eu bucuria sã mã nasc ºi sã trãiesc, a fost un punct de rezistenþã contra comunismului stalinist, asemenea Dobrogei, Maramureºului, Munþilor Apuseni ºi lista poate continua. Tinerii eroi luptãtori nu erau extremiºti sau periculoºi pentru societate. Ei au reprezentat elita moralã ºi intelectualã a societãþii româneºti. Nu aveau o ideologie, ci o credinþã profundã în Dumnezeu ºi în viitorul neamului românesc. Cei ideologizaþi erau comuniºtii de atunci ºi sunt cei de astãzi, comuniºti în suflet, îmbrãcaþi în piei de oi aºa-zis democratice, care opresc accesul elevilor la o educaþie în spiritul valorilor româneºti ºi a conºtiinþei naþionale. Instituþia Prefectului ºi Inspectoratul ªcolar al municipiului Bucureºti nu pot stabili în mod subiectiv cine este extremist ºi cine nu. Autoritãþile antinaþionale care conduc aceste instituþii tac mâlc ºi în niciun caz nu opresc predarea unor materii cel puþin controversate. La finalul anului trecut, în perioada "ªcolii Altfel", elevii de clasa a VI-a de la ªcoala Gimnazialã nr. 79 din Bucureºti au fost expuºi la ore de educaþie sexualã explicitã, fãrã acordul pãrinþilor. Copiilor li s-a vorbit despre consumul de pornografie ºi masturbare, dar ºi altele. Deºi episodul a stârnit un scandal, nici Prefectura ºi nicio autoritate ºcolarã nu s-au sesizat pentru a investiga faptele. În prezent, tineretul din þara noastrã nu are voie sã înveþe despre eroi, dar învaþã despre modalitãþi de degenerare a sufletului. Acestea sunt prioritãþile noastre? Ce educaþie oferim tinerilor noºtri? Închei cu câteva citate din cartea "Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc" al eroului fãgãrãºan Ion Gavrilã Ogoranu: "De recunoaºterea luptei noastre au nevoie tinerii de a se simþi mândri ca au avut astfel de înaintaºi. De recunoaºterea luptei noastre are nevoie Istoria României." "Mamã-Þarã, iartã-ne cã am cutezat sã luptãm ºi sã murim pentru tine!" Deputat Dumitru Flucuº, Circumscripþia electoralã nr. 8 Braºov. Mulþumesc.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Petreþchi.
		Domnul Nicolae-Miroslav Petreþchi: Vã mulþumesc mult, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Într-un sistem internaþional caracterizat prin interconectare ºi interdependenþã crescândã între state, consolidarea relaþiilor bilaterale reprezintã o opþiune strategicã, care apropie statele ºi contribuie la prevenirea sau soluþionarea crizelor regionale sau globale. România a demonstrat cã înþelege pe deplin importanþa consolidãrii relaþiilor bilaterale, în special în actualul context geopolitic, recurgând la intensificarea colaborãrii cu alte state, mai ales cu cele vecine. Astfel, þara noastrã contribuie la promovarea valorilor democratice, creând în acelaºi timp un cadru de convieþuire paºnicã ºi stabilã. Acest aspect este cu atât mai evident cu cât, sãptãmâna trecutã, s-au împlinit 32 de ani de la stabilirea relaþiilor diplomatice dintre România ºi Ucraina, care au decis recent ridicarea relaþiei bilaterale la nivel de Parteneriat Strategic, cel mai mare grad de colaborare între douã state. Statul român îºi menþine, astfel, poziþia de vecin de încredere, promotor al securitãþii ºi stabilitãþii în regiune, devenind, în acelaºi timp, o puternicã voce, precum ºi un susþinãtor ferm al parcursului european sau euroatlantic al vecinilor sãi - Ucraina ºi Republica Moldova. Toate aceste eforturi în vederea consolidãrii relaþiilor bilaterale transmit ºi un semnal puternic cu privire la valorile promovate de þara noastrã ºi contribuie la creºterea importanþei României în regiune. Cu toate acestea, parteneriatele bilaterale, fie ele strategice, fie de altã naturã, trebuie continuate ºi aprofundate, astfel încât sã-ºi îndeplineascã scopul principal, ºi anume acela de a aduce pace, securitate ºi prosperitate într-un teritoriu anume. Înþelegând pe deplin nevoia de dezvoltare a relaþiilor bilaterale, Uniunea Ucrainenilor din România rãmâne o punte de legãturã importantã între vecini ºi promoveazã în continuare cooperarea prin activitãþi care au drept scop tocmai întãrirea relaþiilor dintre România, Ucraina ºi Republica Moldova, state care împãrtãºesc aceleaºi idealuri ºi valori, coagulând eforturile comune ale autoritãþilor publice centrale ºi locale, experþilor ºi oamenilor de afaceri, în vederea stabilirii de legãturi care sã completeze eforturile diplomatice ºi politice. Unul dintre cele mai recente rezultate concrete ale acestei activitãþi este cel de sãptãmâna trecutã, când, prin implicarea ºi sprijinul Uniunii, au fost depuse proiecte transfrontaliere în domeniul sanitar pentru UAT-urile din Bocicoiul Mare ºi Poienile de Sub Munte, judeþul Maramureº, respectiv pentru autoritãþi regionale din Ivano-Frankivsk, Ucraina. Aceste acþiuni consolideazã relaþiile bilaterale dintre statele noastre, implicând toþi factorii decizionali, ºi sunt extrem de necesare în perioade precum cea pe care o traversãm. Tocmai din acest motiv, este important sã ne implicãm ºi mai mult în astfel de demersuri care consolideazã dezvoltarea atât a regiunilor din România, cât ºi a celor din statele vecine, crescând în egalã mãsurã prosperitatea, valorile europene ºi securitatea în regiune. Vã mulþumesc.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Dacã domnul Toda nu este, doamna Gavrilã.
		Doamna Anamaria Gavrilã: Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Protestele fermierilor din strãinãtate au scos la ivealã importanþa hranei care provine din pãmântul tãu, importanþa nutrienþilor produselor care provin din vecinãtatea ta ºi mai ales pericolul dependenþei alimentare de þãri strãine. Fermierii din Franþa, Spania, Italia, Belgia, Olanda, Germania au spus "nu" produselor strãine, au spus "nu" concurenþei neloiale ºi au spus "nu" dependenþei alimentare de alte þãri strãine prin sabotarea industriei agricole proprii. Din pãcate, la noi, în România, câºtigãtorul protestului este domnul Ciolacu. Guvernul acestuia nu a reuºit sã spargã protestul de prima datã, prin înlocuirea liderilor protestatarilor cu oameni obedienþi, aºa cã l-a spart puþin mai încolo, mai târziu, prin cumpãrarea liderilor protestatarilor existenþi. Între timp, fermele din România sunt vândute corporaþiilor strãine pe cea mai mare platformã online din lume, o reþea profesionalã. Transportul cerealelor din Ucraina continuã în România, aºa cã românii vor mânca pâine din grâu ucrainean de calitate îndoielnicã, iar domnul Ciolacu va face din nou o vizitã la supermarket ca sã ne arate cât de scãzut este preþul pâinii. Guvernul Ciolacu va rãmâne în istorie ca acel guvern pe vremea cãruia s-au falimentat ºi s-au vândut cele mai multe ferme de familie din România. 245.000 de ferme de familie din România sunt în prag de faliment ºi sunt puse spre vânzare corporaþiilor strãine. Asta înseamnã cã sute de mii de hectare de pãmânt românesc vor fi sau sunt în pericol de a fi vândute corporaþiilor strãine. În timp ce în România protestul s-a spart, cu promisiunea cã se va face o comisie care sã lucreze la alte promisiuni, francezii au dovedit un curaj nemaipomenit, îndrãznealã ºi un mod revoluþionar de a protesta ºi iatã cã au reuºit. Au reuºit independenþa alimentarã a þãrii lor, garantatã prin lege. Aºadar, dacã nu te opreºti, reuºeºti. Deocamdatã, în România, frica de controale, ºantajul autoritãþilor ºi intimidãrile forþelor de ordine sunt mai mari decât iubirea ºi dedicaþia faþã de þarã ºi faþã de apropiaþii noºtri. Dacã politicienii sunt incapabili ºi trãdãtori, poporul ce aºteaptã? Mulþumesc mult. Anamaria Gavrilã, POT - Partidul Oamenilor Tineri.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul ªlincu.
		Domnul Dan-Constantin ªlincu: Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Stimaþi colegi parlamentari, Mãsura promovatã în Guvern de Partidul Social Democrat, pentru limitarea adaosurilor comerciale la alimentele de bazã, s-a dovedit eficientã, pentru cã a oprit creºterile speculative de preþuri, a eliminat una din sursele principale ale inflaþiei generale, a protejat puterea de cumpãrare a românilor cu venituri mici ºi medii ºi, în schimb, nu i-a afectat pe producãtorii români. Mulþi dintre cei care au criticat iniþial mãsura au susþinut acum necesitatea prelungirii. Chiar dacã au mai existat variaþii ale preþurilor la produsele de bazã, în lipsa mãsurii PSD, preþurile ar fi fost semnificativ mai mari, cu aproximativ 20%, iar românii ar fi trebuit sã renunþe la unul din cinci produse pe care le pot cumpãra la preþurile actuale. Realitatea ne aratã cã mãsura de limitare a adaosului comercial pentru o familie cu doi copii are un beneficiu de cel puþin 150 de lei/lunã. Acest sprijin poate fi însã mai mare, în funcþie de componenþa ºi cantitãþile de alimente cu adaos limitat incluse în consumul lunar al fiecãrei familii. Este o nouã dovadã cã mãsura PSD aduce beneficii concrete fiecãrui cetãþean ºi pune capãt creºterilor speculative de preþuri la alimentele de bazã. Cu certitudine, într-o formã sau alta, aceastã limitare a adaosurilor comerciale se va menþine ºi dupã trecerea acestor douã luni. Motivul pentru care nu s-a prelungit mai mult este cã la începutul lunii aprilie vor intra pe piaþã produsele de sezon de primãvarã, iar atunci va trebui adaptatã ºi lista de alimente cu adaos limitat. În toatã aceastã perioadã, Partidul Social Democrat prin reprezentanþii sãi din Guvern ºi din Parlament va continua sã aibã dezbateri cu retailerii ºi cu toþi factorii interesaþi din domeniul agroalimentar, astfel încât sã se ajungã în cele din urmã la o acþiune voluntarã din partea industriei, sã reducã preþurile pentru perioade mai mari de timp la produsele de bazã care fac parte din coºul minim de consum pentru o familie. Vã mulþumesc. Deputat al PSD, Dan-Constantin ªlincu.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Neaga.
		Domnul Florian-Claudiu Neaga: Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi, În fiecare an, la data de 4 februarie, comunitatea internaþionalã marcheazã Ziua mondialã de luptã împotriva cancerului, o maladie care ºi-a pus adânc amprenta asupra societãþii contemporane, fiind a doua cauzã de mortalitate la nivel global. La nivel mondial, anual sunt diagnosticaþi peste 20 de milioane de noi pacienþi, iar rata mortalitãþii este de 50%. Dintre aceºtia, aproximativ 3 milioane sunt diagnosticaþi în Europa. Potrivit statisticilor din domeniul sanitar, se estimeazã cã pânã în anul 2035, numãrul îmbolnãvirilor de cancer în Uniunea Europeanã va creºte cu 24%, devenind principala cauzã de deces. Într-un efort fãrã precedent, Uniunea Europeanã a lansat Planul European de Luptã împotriva Cancerului, al cãrui parcurs de implementare în perioada 2021-2025 a fost publicat. Planul European de Luptã împotriva Cancerului propune 4 direcþii majore de acþiune pentru reducerea poverii acestei maladii, punând un accent deosebit pe prevenþie, depistarea precoce, acces la diagnostic ºi tratament ºi, nu în ultimul rând, îmbunãtãþirea calitãþii vieþii pacienþilor. În prezent, 4 din 10 cazuri de cancer pot fi prevenite prin combaterea fumatului, reducerea consumului de alcool, reducerea poluãrii mediului, reducerea expunerii la substanþe carcinogenetice ºi la radiaþii ºi îmbunãtãþirea cunoºtinþelor ºi a educaþiei în domeniul sãnãtãþii, pentru a promova un stil de viaþã mai sãnãtos. De asemenea, diagnosticarea bolii în stadii incipiente, prin screening, ºi îmbunãtãþirea depistãrii precoce pot salva vieþi, aºa cum ºi îmbunãtãþirea accesului la servicii de diagnostic ºi tratament de calitate poate asigura o ameliorare a gradului de mortalitate înregistrat pe viitor. În acelaºi context, îmbunãtãþirea calitãþii vieþii bolnavilor de cancer ºi a supravieþuitorilor poate fi realizatã prin garantarea unui acces egal la îngrijiri post-tratament adecvate, la protecþie socialã ºi la servicii financiare. România, prin intermediul instituþiilor responsabile, se alãturã efortului global de combatere a cancerului, militând pentru solidaritate cu toþi semenii diagnosticaþi cu cancer ºi familiile acestora, pentru a elimina inegalitãþile de acces la servicii de sãnãtate de egalã calitate ºi siguranþã. Importanþa Planului Naþional de Combatere a Cancerului este strâns legatã de dorinþa decidenþilor din domeniul sãnãtãþii de a garanta, facilita ºi extinde accesul pacienþilor la prevenþie ºi tratament pentru cât mai multe tipuri de cancer, într-un timp cât mai scurt. În altã ordine de idei, specialiºtii urmãresc extinderea acoperirii serviciilor medicale, astfel încât toþi pacienþii sã beneficieze în mod nediscriminatoriu de ºanse egale la viaþã. Cel mai important aspect este faptul cã pacienþii bolnavi de cancer nu sunt lipsiþi de tratament în aceastã perioadã...
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Vã rog sã finalizaþi.
		Domnul Florian-Claudiu Neaga: ...în care se lucreazã la implementarea Planului Naþional de Combatere a Cancerului. Decontarea integralã a serviciilor medicale efectuate prin internarea de zi în centrele oncologice publice ºi private a fost permanent asiguratã. De asemenea, începând cu anul 2022, Ministerul Sãnãtãþii a implementat mai multe mãsuri în favoarea pacienþilor oncologici, precum: introducerea unor programe care asigurã accesul rapid al pacienþilor la evaluãri imagistice, eliminarea barierelor birocratice pentru accesul la investigaþii PET-CT, decontarea integralã a serviciilor medicale efectuate prin internare de zi, introducerea pe lista medicamentelor compensate ºi gratuite a unui numãr important de molecule destinate...
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Mulþumesc.
		Domnul Florian-Claudiu Neaga: ...tratamentului cancerului, ºi, nu în ultimul rând, finalizarea proiectelor pentru construirea a 7 noi centre de radioterapie. Astfel, prevenþia reprezintã intervenþia de sãnãtate publicã cea mai eficientã ºi sustenabilã pe termen lung pentru controlul cancerului, fapt pe care l-am subliniat în nenumãrate rânduri în cadrul intervenþiilor publice, un mod real ºi concret de a salva vieþi. Vã mulþumesc.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: ªi eu vã mulþumesc.
		Doamna Özmen. Se pregãteºte domnul Brian Cristian.
		Doamna Oana-Marciana Özmen: Mulþumesc, domnule preºedinte. Declaraþia mea politicã de astãzi are ca titlu "Impactul industriei materialelor de construcþii asupra eficienþei energetice ºi a puterii de cumpãrare a locuinþelor". Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor deputaþi, În contextul creºterii obiectivelor de eficienþã energeticã în clãdiri, sprijinirea industriei materialelor de construcþii devine tot mai importantã. În acelaºi timp, tranziþia de la standardul nZEB necesitã materiale de construcþii inovatoare ºi sustenabile. Potrivit datelor naþionale ale Institutului de Statisticã, numãrul autorizaþiilor de construcþie privind clãdirile rezidenþiale în România a înregistrat o scãdere semnificativã în primele opt luni ale anului 2023, cu 23% faþã de perioada anterioarã, iar tendinþa s-a dovedit a fi similarã la nivel european. Acest declin este asociat cu creºterea costului materialelor de construcþii. Pentru a contracara acest trend ºi pentru a sprijini tinerii în achiziþionarea locuinþelor, este crucial sã susþinem producþia localã de materiale de construcþii, astfel încât produsele româneºti sã rãmânã competitive pe piaþã. Proiecþiile Comisiei Naþionale de Strategie ºi Prognozã indicã o creºtere semnificativã a sectorului construcþiilor în 2024, subliniind importanþa vitalã a acestuia pentru dezvoltarea economicã a þãrii. La nivelul Comisiei pentru industrii ºi servicii am dezbãtut recent Proiectul de Lege nr. 526/2023 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 68/2023 pentru aprobarea ºi finanþarea Programului naþional pentru dezvoltarea producþiei interne de produse ºi materiale de construcþii, care are ca obiectiv instituirea unui program naþional în acest scop. Este esenþial sã adoptãm politici coerente ºi orientate spre viitor, care sã sprijine nu doar sectorul construcþiilor, ci ºi aspiraþiile tinerilor în privinþa achiziþionãrii de locuinþe eficiente din punct de vedere energetic. Aceste politici ar trebui sã încurajeze inovaþia în ceea ce priveºte materialele de construcþii, promovând soluþii prietenoase cu mediul ºi orientate cãtre o eficienþã ridicatã. Susþinerea sectorului materialelor de construcþii are un rol determinant în respectarea standardelor nZEB. Prin implementarea acestor politici putem crea un cadru favorabil pentru o dezvoltare urbanã durabilã ºi pentru construirea unei societãþi în armonie cu mediul înconjurãtor, sporind puterea de cumpãrare ºi renovare a locuinþelor în România. Vã mulþumesc. Oana Özmen, deputat al PNL, Circumscripþia nr. 42 Bucureºti.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Brian Cristian. Se pregãteºte domnul Grãdinaru.
		Domnul Brian Cristian: Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Blocuri între case sau pe locul unor clãdiri de patrimoniu, blocuri lipite unele de altele, fãrã luminã naturalã ºi spaþii verzi, cu strãzi înguste, fãrã trotuare, fãrã spaþii publice de joacã sau dedicate sportului sau, mai rãu, baze sportive demolate în interesul dezvoltatorilor imobiliari. Aºa aratã haosul urbanistic din România, iar cazuri concrete avem destule, chiar ºi în Baia Mare. De multe ori, cetãþenii nemulþumiþi de abuzurile administraþiei publice locale îºi iau soarta în mâini ºi atacã în instanþã HCL-uri date de politicieni corupþi împotriva propriilor cetãþeni, dar care favorizeazã grupurile de interese. Avem cazuri destule în care instanþa a anulat autorizaþii de construcþie date ilegal, câteva recente chiar ºi în Baia Mare. Dar asta nu poate fi întotdeauna o soluþie. Ceea ce pãzeºte un oraº de dezvoltarea haoticã este PUG-ul - adicã Planul Urbanistic General - neactualizat; intenþionat neactualizat, în majoritatea oraºelor, inclusiv în Baia Mare. Ce este Planul Urbanistic General - PUG-ul? Este un document strategic de planificare a oraºului, de la zone protejate, de regenerare, verzi, industriale sau rezidenþiale, drumuri, dar ºi indicatori urbanistici pentru construcþii, precum regim de înãlþime, procent de ocupare a terenului sau coeficienþi de utilizare. În concluzie, PUG-ul are o dimensiune strategicã, ne aratã cum vrem sã fie oraºul. De exemplu, un oraº cu mai multe spaþii publice ºi verzi sau un oraº cu densitate imobiliarã mare. Dar are ºi o dimensiune practicã, pentru cã orice persoanã fizicã sau juridicã ce îºi propune sã construiascã o casã, un complex rezidenþial sau o fabricã trebuie sã respecte aceste reguli de urbanism. Practic, este un instrument indispensabil pentru orice administraþie localã, pentru cã furnizeazã un set de reguli ºi direcþii de dezvoltare, care, din pãcate, lipsesc. În Baia Mare, PUG-ul nu a mai fost actualizat din 1999. Oraºul s-a dezvoltat prin PUZ-uri, acele Planuri Urbanistice Zonale, elaborate de persoane fizice sau juridice private. Cu alte cuvinte, Baia Mare a fost ca un sat fãrã câini, iar oraºul a fost dat pe mâna rechinilor imobiliari, sã facã ce vor ei cu oraºul. Am spus-o de multe ori în spaþiul public, dar vreau sã spun acest lucru ºi de la tribuna Parlamentului - Planul Urbanistic General trebuie sã fie o prioritate pentru Baia Mare, iar cetãþenii ºi profesioniºtii în domeniu trebuie sã aibã un cuvânt important de spus în dezvoltarea comunitãþii lor. Vã mulþumesc. Brain Cristian, deputat al USR de Maramureº.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Lõrincz. Se pregãteºte domnul Grãdinaru, totuºi.
		Domnul ªtefan-Iulian Lõrincz: Vã mulþumesc frumos, domnule preºedinte de ºedinþã. Dezastrul din diaspora de la alegerile europarlamentare din 2019 este pe cale sã se repete. PSD ºi PNL mint când spun cã vor sã-i ajute pe românii din diaspora. De fapt, blocheazã de luni întregi proiectul depus de mine ºi colegul meu, Radu Mihail, care faciliteazã votul pentru românii din afara graniþelor þãrii. Sã fie foarte clar, este un moment critic pentru diaspora. Cu legea actualã, pe care PSD ºi PNL nu vor sã o schimbe, revenim la pix ºi hârtie în secþiile de votare, revenim la cozile uriaºe la vot în diaspora. Sigur, PNL-iºtii dezbat, au voturi interne, în cadrul partidului, ca diaspora, vezi Doamne, sã voteze pe durata a douã zile. Atât! Atât pot PNL-iºtii, nu poþi sã le ceri mai mult. Realitatea este cã pentru a avea o organizare corectã a alegerilor din diaspora este nevoie de mult mai mult, nu de declaraþii pe modelul Rareº Bogdan ºi cele 30 de zile pentru a desfiinþa pensiile speciale. Pe cale de consecinþã, pe lângã proiectul respins la Senat ºi þinut la sertar la Camerã, de PSD ºi PNL, am depus a doua propunere legislativã pentru a facilita votul românilor din diaspora. Pe scurt, proiectul spune aºa - douã zile de vot pentru diaspora, sâmbãtã ºi duminicã; vot prin corespondenþã; posibilitatea de a deschide cât mai multe secþii de votare în strãinãtate; sistem SIMPV, adicã sistemul de monitorizare care împiedicã votul multiplu, cu tablete pentru toþi delegaþii în secþiile de votare; în momentul în care la ora 21.00 eºti la coadã, sã poþi vota, sã se prelungeascã programul în aºa fel încât sã poþi vota; ºi, nu în ultimul rând, generarea electronicã a listei electorale suplimentare. Toate aceste propuneri nu le-am inventat peste noapte. Au fost folosite cu succes, atât la alegerile prezidenþiale din 2019, cât ºi la alegerile parlamentare din 2020. Mai mult decât atât, i-am invitat pe PNL-iºti ºi pe PSD-iºti sã coiniþieze acest proiect. Ce sã vedeþi, nu am primit niciun rãspuns. Deci, declaraþiile de presã, ale domnului Ciolacu ºi Ciucã - acea îngrijorare este doar ipocrizie purã. Este inacceptabil modul în care este tratatã de fiecare datã diaspora de cãtre PSD ºi PNL! Este inacceptabil dispreþul pe care îl poartã aceste douã partide faþã de diaspora! Este evident cã în absenþa adoptãrii acestor modificãri, dezastrul de la alegerile europarlamentare din 2019 se va repeta. Mai spun un singur lucru - le este fricã de votul diasporei, pentru cã, atât în 2014, cât ºi în 2019, emoþia diasporei a schimbat soarta alegerilor din România. Vã mulþumesc.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Grãdinaru. Se pregãteºte domnul Zisopol.
		Domnul Radu-Vicenþiu Grãdinaru: Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Declaraþia politicã de astãzi se intituleazã - "DNA - vacanþã «all inclusive» la Botoºani". În urmã cu câteva sãptãmâni, cei de la DNA au fãcut o excursie-surprizã, unde credeþi?, la Botoºani. Probabil, simþind cã ceva nu e în regulã, s-au deplasat la Spitalul "Mavromati" din Botoºani, pentru niºte analize. Analize sub formã de percheziþii-maraton! Au fost sesizaþi cã 11 angajaþi ai spitalului nu se simt bine, tratându-se cu ºpãgi din abundenþã! Cert este cã, în urma tratamentului administrat de cei de la DNA, cei 11 angajaþi ai spitalului ºi foºti directori au fost reþinuþi pentru a fi internaþi, iar alþi 4 se aflã sub control judiciar. Printre ei se aflã ºi medici, funcþionari, asistenþi medicali, dar ºi foºti manageri. Sunt acuzaþi de luare de mitã, trucare de concursuri, trafic de influenþã. Cu excepþia unuia singur, restul inculpaþilor au fost internaþi/arestaþi joi, 14 decembrie 2023, de Tribunalul Suceava. Aceºtia luau mitã pentru a face angajãri, transferuri sau promovãri în sistemul sanitar botoºãnean. Interceptãrile ataºate la dosar scot la ivealã detalii halucinante, dar ºi tarifele mitei practicate de cei acuzaþi. Reþeta era urmãtoarea: 15.000 de euro - un post de asistentã, de câte ori e nevoie; posturile de spãlãtoreasã - 5.000 de euro, de câte ori se poate; ºi postul de îngrijitor sau brancardier - între 5.000 ºi 7.000 de euro, în funcþie de necesitãþi. Trebuia, fireºte, sã ai "trimitere" de la un specialist, de la o "pilã", pentru a primi reþeta. Sãptãmâna trecutã, DNA a primit din nou un denunþ, de data aceasta pentru un sejur de câteva zile la Primãria din Botoºani! Prima oprire din circuitul turistic a celor de la DNA a fost la biroul primarului, iar cea de-a doua a fost la locuinþa sa, procurorii DNA fãcând în drum ºi un popas la Direcþia de Taxe ºi Impozite Locale din subordinea Primãriei Botoºani, de unde ar fi ridicat documente/bilete privitoare la angajarea a douã persoane. Primarul a fost invitat la DNA Suceava, pentru a da explicaþii referitoare la ceva angajãri trucate la Direcþia de Taxe ºi Impozite din Botoºani. Se pare cã o persoanã a primit în avans "codul de acces" în instituþie. Drept rãsplatã, s-a emis pe numele primarului un bilet pentru 60 de zile, sub forma unui control judiciar, pentru siguranþã! Tot pentru siguranþã, primarul are interzis sã pãrãseascã þara ºi trebuie sã comunice mai puþin! În caz contrar, i se va oferi un bilet "all inclusive" la domiciliul personal sau sub formã de promoþie, aºa-zisul arest la domiciliu! În concluzie, se pare cã DNA a îndrãgit foarte mult meleagurile eminesciene, altfel nu se explicã repetatele vizite ale acestora! În final, botoºãnenii þin sã le mulþumeascã celor de la DNA, pentru vizitele repetate. ªi poate, pe viitor, drept recunoºtinþã, se vor oferi ºi niºte brãþãri de AUR pentru cei implicaþi! Dreptate pentru România! Dreptate pentru Botoºani! Grãdinaru Radu-Vicenþiu, deputat AUR de Botoºani.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Zisopol. Se pregãteºte... domnul Toda, dacã este. (Vociferãri.) Nu este? Era.
		Domnul Dragoº Gabriel Zisopol: Vã mulþumesc, stimate domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Stimaþi invitaþi, Din anul 2017, data de 9 februarie a fost declaratã "Ziua Mondialã a Limbii Elene". Aceasta coincide cu ziua comemorãrii poetului naþional grec Dionysos Solomos, autorul "Imnului cãtre Libertate", Imnul naþional al Republicii Elene ºi deopotrivã al Republicii Cipru. Universalitatea limbii elene, rolul ºi contribuþia de peste 4.000 de ani pe care le-a avut ºi le are la dezvoltarea culturii mondiale sunt câteva dintre motivele pentru care, din antichitate ºi pânã în zilele noastre, voluntar sau involuntar, fiecare dintre noi, în orice limbã am vorbi sau am scrie, în fiecare zi omagiem limba elenã, folosindu-i cuvintele. Limba greacã, vector pentru modelarea ºi transmiterea teoriilor ºtiinþifice, consideraþiilor filosofice ºi textelor literare, a hrãnit cultura mondialã cu valori atemporale, cum ar fi - democraþia, umanismul, justiþia ºi a clãdit baza conceptualã a multor altor limbi. În acest sens, doamna academician Jacqueline de Romiguy scria - "Toatã lumea trebuie sã înveþe greaca, pentru cã prin greacã se poate înþelege propria limbã". Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Stimaþi invitaþi, Începând cu greaca veche, limba poemelor lui Homer ºi a marilor lucrãri de literaturã ºi filosofie ale vârstei de aur ateniene, continuând cu greaca comunã, limba francã a Mediteranei ºi mijlocul prin care s-au rãspândit învãþãturile creºtinismului în întregul Imperiu Roman, cu greaca bizantinã, limba bisericilor creºtine rãsãritene ºi a scriitorilor împãraþi, ºi terminând cu greaca modernã a poeþilor Georgios Seferis ºi Odysseas Elytis, laureaþi ai Premiului Nobel pentru Literaturã, putem spune cã a învãþa limba greacã înseamnã a descoperi cã - aºa cum scria celebra scriitoare Marguerite Yourcenar - "Aproape tot ceea ce oamenii au spus mai bine a fost spus în limba greacã". Perpetuând limba elenã, din care ne extragem seva existenþialã, de-a lungul mileniilor, grecii ºi filoelenii ºi-au demonstrat rolul major în dezvoltarea durabilã a lumii. În acest sens, la începutul anului 2018 am iniþiat Propunerea legislativã privind instituirea Zilei Limbii Elene, care a fost legiferatã în România prin Legea nr. 204 din 20 iulie 2018 ºi a fost pentru prima oarã sãrbãtoritã la Bucureºti în anul 2019. Legea este un corolar al muncii de peste 30 de ani a membrilor Uniunii Elene ºi a reprezentanþilor instituþiilor partenere din România ºi Grecia, care au contribuit deopotrivã la dezvoltarea, în aceastã þarã, dar ºi pe plan mondial, a învãþãmântului în limba neogreacã. Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Stimaþi invitaþi, Din anul 2019, pentru conºtientizarea importanþei limbii elene în pãstrarea identitãþii etnice, dar ºi a rolului sãu în cadrul culturii române ºi a celei universale, în localitãþile din România în care trãiesc membri ai comunitãþii elene sau filoeleni sunt organizate anual manifestãri culturale dedicate acestei sãrbãtori.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Vã rog sã finalizaþi.
		Domnul Dragoº Gabriel Zisopol: În acest context, le sunt recunoscãtor tuturor celor care sub o formã sau alta au contribuit sau contribuie la dezvoltarea patrimoniului mondial prin intermediul limbii ºi culturii elene. La mulþi ani limbii elene! La mulþi ani prieteniei româno-elene! Vã mulþumesc.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Toda. V-am spus cã este domnul Toda. De ce-aþi încercat sã mã induceþi în eroare?
		Domnul Daniel-Liviu Toda: Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Preºedintele s-a gândit sã dea o mânã de ajutor Coaliþiei de guvernare ºi a declarat cã e greu sã gestionezi patru rânduri de alegeri. De parcã domnii Ciolacu ºi Ciucã s-au trezit dis-de-dimineaþã cu obligaþia aceasta, nu o cunoºteau de patru ani. De fapt, se pare cã este mai uºor pentru aceastã Coaliþie sã modifice Codul administrativ ºi sã facã diverse matrapazlâcuri legislative decât sã respecte jocul democratic. Stimaþi colegi din PSD ºi PNL, este evident pentru oricine - comasarea alegerilor, mai ales cele europarlamentare cu cele locale, ajutã partidele mari, adicã pe dumneavoastrã, ºi îngroapã partidele mici, sufocã opoziþia. De ce sã nu vã daþi o mânã de ajutor, dupã ce aþi nemulþumit românii majorând impozitele, iar liderii voºtri au ajuns pe mâna procurorilor? Soluþia comasãrii alegerilor este una neconstituþionalã. Este o palmã datã democraþiei. O aducere în derizoriu a votului cetãþenilor. Mai conteazã cã încãlcaþi dreptul de a fi ales? Ce se întâmplã cu cei care doresc sã candideze la ambele scrutine pe care le comasaþi? Pe de altã parte, cetãþenii trebuie sã aleagã în cunoºtinþã de cauzã, informaþi. "Azi mã duc sã aleg primarul, consilierii locali, consilierii judeþeni. Ba cred cã ºi europarlamentarii...". Facem un ghiveci de buletine de vot. Transformãm alegerile în teste de culturã politicã. Cu alte cuvinte, ne batem joc de alegãtori. Ne batem joc de însãºi democraþia. Chiar dacã interesul pentru alegeri este relativ scãzut, fãrã ele nu am mai putea vorbi despre libertate sau democraþie. ªi nici nu ne permitem sã le ducem în derizoriu, comasându-le. Aceastã strategie nu ar face decât sã scadã ºi mai mult dorinþa cetãþenilor de a se prezenta la vot. Am avea o clasã politicã nereprezentativã, un clivaj imens între cetãþeni ºi cei care îi reprezintã. Este tocmai ceea ce aºteaptã detractorii democraþiei ºi ai libertãþilor civile. Haideþi sã nu ne batem joc de cetãþeni ºi nici de o democraþie atât de greu câºtigatã! Vã mulþumesc.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Daniel Ghiþã. Se pregãteºte domnul Cozmanciuc.
		Domnul Daniel-Florin Ghiþã: Bunã ziua! Mulþumesc, domnule preºedinte. Declaraþie politicã cu titlul: "Minimalizarea cazului Dumitrescu nu face bine nimãnui". Evenimentul judiciar cel mai important al sãptãmânii trecute a fost nãvala DNA - cu jandarmi, nu cu poliþiºti mascaþi, ca de obicei -peste unul din cei mai importanþi lideri ai PNL, Iulian Dumitrescu, prim-vicepreºedinte al acestui partid ºi preºedintele Consiliului judeþean Prahova, care s-a soldat cu inculparea ºi punerea sa sub control judiciar pentru infracþiunile de luare de mitã ºi fals în declaraþii. Din informaþiile preliminare reiese cã fruntaºul liberal ar fi pretins o mitã de 47,5 milioane de lei, aproape 10 milioane de euro, din care ar fi încasat pânã acum 3,2 milioane de euro. Este cea mai mare mitã pretinsã din istoria judiciarã a României, în faþa cãreia pãleºte mita de un milion ºi un sfert de lei pentru care a fost arestat preºedintele Consiliului judeþean ºi al PSD Vaslui, Dumitru Buzatu. Cu acest prilej, a "transpirat" ºi opulenþa în care trãia acest lider liberal, care locuia într-un apartament de lux din Bucureºti, în suprafaþã de 800 de metri pãtraþi, pentru care plãtea o chirie lunarã de 10.000 de euro. Deþinea, împreunã cu soþia, douã limuzine în valoare de 500.00 de euro - un Lamborghini ºi un Bentley - ºi s-a lãfãit în ultimii ani în vacanþe exotice, costând peste 600.000 de euro. Iulian Dumitrescu se afla în prima linie de conducere a PNL, alãturi de preºedintele Nicolae Ciucã, prim-vicepreºedinþii Rareº Bogdan, Gheorghe Flutur, Dan Motreanu ºi secretarul general Lucian Bode. A frapat ºi chiar ºocat modul în care leadershipul liberal a încercat sã minimalizeze anchetarea ºi inculparea intempestivã a colegului Dumitrescu de cãtre DNA. Preºedintele PNL ºi al Senatului, Nicolae Ciucã, s-a limitat sã spunã cã Dumitrescu a demisionat din toate funcþiile de partid, omiþând sã clarifice de ce nu ºi-a dat demisia ºi din funcþia administrativã de preºedinte al Consiliului judeþean Prahova. Cu stilul lui cunoscut, marele luptãtor anticorupþie Rareº Bogdan a întors-o, ca la Ploieºti, cã Iulian Dumitrescu, cu care este, de altfel, bun amic, este doar unul din miile de membri ai PNL ºi unul din cei 17 preºedinþi de consiliu judeþean pe care-i are acest partid. Cel mai tare a "scãldat-o" ministrul justiþiei Alina-ªtefania Gorghiu, care a afirmat, cu preþiozitatea ºi sentenþiozitatea-i cunoscute, cã Dumitrescu este doar "parte într-un dosar". În cazul fruntaºului social-democrat Dumitru Buzatu, combatanþii anticorupþie Alina Gorghiu ºi Rareº Bogdan au exprimat poziþii mult mai tranºante, mai categorice, ...
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Vã rog sã finalizaþi.
		Domnul Daniel-Florin Ghiþã: ...lãsând sã transparã ºi o anumitã satisfacþie cã DNA ºi-a fãcut datoria. Astfel, deºi îºi fãcuse un obicei din a-i eticheta pe alþii "nepregãtiþi" ºi chiar "analfabeþi", doamna ministru Gorghiu ºi-a arãtat iar goliciunea pregãtirii juridice, dupã ce a ajuns pe scaunul ocupat...
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Mulþumesc.
		Domnul Daniel-Florin Ghiþã: ...cândva de mari juriºti ai neamului.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Rasaliu ºi dupã aceea domnul Cozmanciuc.
		Domnul Marian-Iulian Rasaliu: Bunã dimineaþa! Mulþumesc frumos, domnule preºedinte. Declaraþia mea politicã de astãzi se referã la spitale. Spitalele nu se construiesc prin campanii de denigrare, ci prin muncã de echipã. Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi, Am asistat în ultima perioadã la o adevãratã ofensivã electoralã pe tema finanþãrii spitalelor, prin PNRR. Au fost declaraþii, campanii pe reþelele de socializare. Ministrul Sãnãtãþii, domnul Rafila, a fost pus la stâlpul infamiei. Dar, îi întreb pe colegii care au derulat aceastã campanie: "Înainte de a lansa acuzaþiile aþi verificat situaþia în teren? Aþi avut o discuþie sincerã cu primarii, preºedinþii de consilii judeþene, cu reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii?". Acesta ar fi trebuit sã fie primul pas, pentru cã numai prin analize realiste ºi oneste putem rezolva o problemã realã a societãþii în care trãim. În caz contrar, nu facem decât sã iscãm ºi sã escaladãm conflicte, sã încingem spirite ºi sã distrugem proiecte, iar cei care au de suferit nu sunt altcineva decât cetãþenii acestei þãri. Am experienþa medierii unor dispute politice iscate de proiecte majore de investiþii, ºi aici mã refer la Aeroportul Internaþional Braºov-Ghimbav ºi la Spitalul Clinic Regional de Urgenþã Braºov. În perioada în care eram prefect al judeþului Braºov, ambele erau în blocaj ºi era nevoie de adoptarea unor legi pentru continuarea acestora. De exemplu, în cazul transmiterii terenului necesar construirii spitalului aveam iniþiativã legislativã pentru ambele proiecte ºi am reuºit sã îi aduc la aceeaºi masã pe toþi parlamentarii de Braºov, dar ºi pe reprezentanþii celorlalte instituþii cu atribuþii în implementarea acestor proiecte. Nu a fost uºor, dar a meritat efortul. Senatorii ºi deputaþii din Braºov au fãcut front comun, au avut o voce unitarã în Parlament, iar legile au fost aprobate. Aeroportul este acum finalizat, iar în anul 2020, noua conducere a Primãriei Braºov avea la dispoziþie un proiect la cheie al noului spital, pe care trebuia doar sã îl continue. Acum, în ceasul al 12-lea, în cazul construirii noilor spitale, vã cer acelaºi lucru: haideþi sã vedem care este situaþia realã a proiectelor din fiecare judeþ ºi sã vedem cum le putem duce la îndeplinire. ªi, în încheiere, aº vrea sã le amintesc colegilor mei din Braºov cã PSD a susþinut ºi susþine în continuare proiectele ce vizeazã investiþiile în infrastructura sanitarã. În anul 2018, ministrul de atunci al sãnãtãþii a aprobat structura Spitalului Clinic Regional de Urgenþã. Actualul ministru al sãnãtãþii a susþinut proiectul Spitalului de Pneumoftiziologie ºi boli infecþioase ºi o va face în continuare, dar nu poate face temele în locul autoritãþilor locale. Vã mulþumesc. Marian-Iulian Rasaliu, deputat de Braºov.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Cozmanciuc. ªi se pregãteºte domnul Lazãr?
		Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc: Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Stimaþi colegi, O scurtã declaraþie politicã fac astãzi, intitulatã "Nevoia de stabilitate ºi dezvoltare durabilã". Cu toþii am vorbit astãzi, ºi nu doar astãzi, ºi în spaþiul public se vorbeºte despre diferite teme care acum par a fi de actualitate. Unii vorbim despre comasarea alegerilor, care poate fi sau nu o necesitate, alþii vorbim despre ceea ce înseamnã momentul de faþã, starea economiei, alþii vorbesc despre starea, situaþia ºi siguranþa naþionalã sau despre ceea ce înseamnã provocãri în partea de Est, la graniþa României. Cred cã dacã suntem aici, aleºi ai poporului, cu toþii trebuie sã avem o gândire ºi, în momentul în care vorbim despre astfel de teme care au un impact major, sã avem o abordare cu adevãrat durabilã ºi care sã ne dea ºi stabilitate. Declaraþiile din ultimele zile pe care le-am vãzut cu toþii în spaþiul public, fãcute de cãtre ºeful statului major al armatei, au fost poate privite puþin deplasat de unii, dar cred cã trebuie sã fie analizate ºi privite corect. Nu a vorbit despre vreun pericol, dar a vorbit despre o idee, aceea de a avea un concept ºi o educaþie de securitate care sã rãspundã provocãrilor pe care le avem ºi acum, ºi în viitor, astfel încât conceptul de rezilienþã ºi provocãrile pe care România le are sã fie cu adevãrat bine imprimate în gândirea poporului. De aceea este nevoie, consider ºi eu, de o pregãtire voluntarã, nu obligatorie, astfel încât fiecare civil, fiecare om din aceastã þarã sã conºtientizeze pericolul. Vã mulþumesc.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Lazãr ºi dupã aceea se pregãteºte domnul Apostol.
		Domnul Ion-Marian Lazãr: Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Îmi încep seria declaraþiilor politice din actuala sesiune parlamentarã referindu-mã din nou la calitatea deplorabilã a actului managerial al domnului ministru Grindeanu. Astfel, în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF) pentru transport 2021-2027, sunt eligibile pentru finanþare proiecte ce vizeazã adaptarea reþelei TEN-T la dublã utilizare. Luând în considerare rãzboiul din Ucraina, statele membre ale Uniunii Europene au agreat devansarea alocãrilor din pachetul pentru mobilitate militarã, în sprijinul accelerãrii ºi maximizãrii suportului pentru proiecte de infrastructurã de transport militarã ºi civilã cu dublã utilizare, situaþie care a determinat sprijinirea implementãrii unui numãr de 95 de proiecte de mobilitate militarã, în valoare de 1,74 miliarde euro, de cãtre Comisia Europeanã. În acest context, Comisarul pentru transporturi, Adina Vãlean, declara cã: "Rezultatele celui de-al treilea ºi ultim apel de mobilitate militarã din cadrul CEF Transport aratã cã existã o nevoie clarã ca statele membre sã îmbunãtãþeascã utilizarea dualã a sistemului nostru de transport. Am primit 112 propuneri, ceea ce înseamnã o supra-subscriere de 4,5 ori mai mare, ºi am selectat proiecte din 18 state membre. Toate proiectele finanþate vor contribui la o infrastructurã europeanã mai bunã ºi vor completa legãturile lipsã, atât pentru uz militar, cât ºi pentru uz civil". Totuºi, ce a omis sã comunice, probabil din curtoazie, doamna comisar Adina Vãlean, o vom sublinia noi, cei de la USR, cu subiect ºi predicat. În cadrul celor trei apeluri efectuate în 2021, 2022 ºi 2023, deºi au fost depuse mai multe proiecte, surprinzãtor, României i-a fost aprobat de cãtre Comisia Europeanã doar un singur proiect, în valoare de 6 milioane de euro, ce vizeazã studiul de fezabilitate pentru un nou pod peste Dunãre spre Bulgaria. Din nefericire pentru români, atât s-a putut la Ministerul Transporturilor ºi Infrastructurii. Vã mulþumesc. Deputat Lazãr Ion-Marian, Circumscripþia nr. 40.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Apostol. Se pregãteºte domnul Aelenei.
		Domnul Alin-Gabriel Apostol: "PNL se comaseazã în PSD" PNL este pe tobogan. ªtie ºi simte asta. De aceea fac totul ca sã rãmânã la putere. Este singura lor manierã prin care pot sã momeascã primarii. Ei tot sperã cã-i salveazã scaunul lui Ciucã, atât la preºedinþia partidului, cât ºi la candidatura pentru prezidenþiale. Dar vor avea o mare surprizã. Oamenii sunt foarte dezamãgiþi cã ei au susþinut trei rânduri de creºteri de taxe, cã ei duc un asalt cot la cot, alãturi de PSD, împotriva justiþiei, cã ei susþin la fel de tare specialii, precum PSD-ul, ºi cã ei au ajuns un PSD pe galben. Românii nu sunt oi. Dar PNL de multe ori considerã cã românii sunt mai slabi în judecatã decât oile. De aceea, anul acesta românii vor avea de ales între o Românie modernã sau o Românie a celor care-i considerã oi. Coaliþia PSD-PNL funcþioneazã brici atunci când vine vorba de furat din banii publici. Baronul PNL de Prahova este acuzat cã a luat ºpagã 3 milioane de euro. Baronul PNL de Prahova a "spart" 600.000 de euro într-un singur an pe excursii. Baronul PNL de Prahova circulã cu douã maºini de lux, de jumãtate de milion de euro, care nu apar în declaraþia de avere. Baronul PNL de Prahova s-a autosuspendat, dar rãmâne foarte înºurubat ºi în partid, ºi în judeþ. Anul acesta, românii vor avea de ales între o Românie modernã sau o Românie a baronilor locali. Primarul PSD de Botoºani, Andrei Cosmin, este cercetat într-un dosar privind fraudarea unor concursuri de angajare. La Botoºani, furturile din bani publici ºi angajãrile din pixul primarului sau al preºedintelui de Consiliu judeþean au dus la moarte. Sã nu uitãm cã o tânãrã gravidã a murit în spitalul din Botoºani, cerând ajutor, spital condus la vremea aceea de un lãcãtuº mecanic numit politic din pix. Liderul statului, Iohannis, cel care a fost la protestele faþã de corupþie, ne-a spus cã baronul PNL Dumitrescu nu are de ce sã îºi dea demisia din funcþie. Este ºocantã reacþia preºedintelui României ºi este ciudatã susþinerea lui pentru corupþii din PSD ºi PNL. Anul acesta românii vor avea de ales între o Românie modernã sau o Românie a ºpãgarilor. Vã mulþumesc. Alin Apostol, deputat USR de Bucureºti.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnule Elenei, vã rog.
		Domnul Dãnuþ Aelenei: Mulþumesc. Bunã dimineaþa! Titlul declaraþiei mele politice este "Comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare". Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi, Comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare, pe data de 9 iunie, este varianta cea mai avantajoasã pentru PSD ºi PNL, pentru cã ar maximiza ºansele celor douã partide sã ia mai multe mandate în Parlamentul European. Liderii PSD ºi PNL vor decide dacã vor merge în interiorul propriilor partide ºi le vor cere primarilor sã se pregãteascã de alegeri pentru luna iunie, cu trei luni mai devreme decât scrutinul pentru alegerile locale, care s-ar desfãºura la sfârºitul lunii septembrie. Încã o datã, avem dovada cã partidele aflate la guvernare de 34 de ani, ce au dus România aproape de marginea prãpastiei, nu vor sã lase puterea nici mãcar printr-un exerciþiu democratic corect, care se efectueazã odatã la 4 ani sau odatã la 5 ani, în cazul alegerilor europarlamentare sau prezidenþiale. Sfidând Constituþia României, sfidând toate instituþiile statului ºi principiile democratice, sfidând consecinþele asupra bunului mers al localitãþilor din România, aceastã majoritate globalistã, nocivã, din Parlamentul României, nu se gândeºte decât la propriile interese, agãþându-se cu disperare de putere. Neexistând o separare realã a puterilor în stat - sã nu uitãm de faptul cã la Curtea Constituþionalã ºi Autoritatea Electoralã Permanentã sunt de fapt oamenii PSD ºi PNL - aceste partide pot aduce la stadiul de legalitate orice proiecte nocive pentru democraþia din þara noastrã. Generalul Ciucã ºi premierul Ciolacu au devenit creativi în ultimul timp, propunând chiar ºi o rotativã a viitorilor preºedinþi ai României - 5 ani domnul Ciucã ºi 5 ani domnul Ciolacu. Noaptea minþii sau râsuʼ-plânsuʼ? Românul însã are o vorbã: "De ce þi-e fricã nu scapi" ºi am convingerea cã românii cinstiþi se vor prezenta masiv la vot ºi-i vor sancþiona! Aºa sã ne ajute Dumnezeu! Deputat de Constanþa, Aelenei Dãnuþ.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: ªi ultimul vorbitor pentru ziua de astãzi, doamna Predescu.
		Doamna Ana-Loredana Predescu: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. "Adoptarea principiului suveranitãþii alimentare ca parte a siguranþei alimentare a României" este titlul declaraþiei mele politice de astãzi. Stimaþi colegi, Aº vrea sã vã atrag atenþia asupra unui domeniu care a perturbat România, din multe puncte de vedere. În timp ce Ungaria, Polonia ºi alte þãri afectate au anunþat cã vor interzice toate importurile din Ucraina, singurul stat care a transmis la Bruxelles cã nu are nicio problemã cu produsele din aceastã þarã a fost România, prin vocea preºedintelui Klaus Iohannis, care, apropo, nu mai reprezintã de mult interesele þãrii noastre. Este frustrant sã vedem ce se întâmplã cu un domeniu vital pentru economia, dar ºi pentru suveranitatea noastrã. Guvernul condus de domnul Marcel Ciolacu a minþit atunci când a spus cã cerealele din Ucraina doar tranziteazã România, pentru cã altfel nu am fi avut aceste cifre care ne claseazã pe locul I în Europa. Anul trecut, România a fost pe primul loc la importurile de produse agricole din Ucraina, produse cu o valoare de peste 2,8 miliarde de dolari. Iar România va rãmâne în continuare o piaþã de desfacere pentru Ucraina, deoarece acordul de liber schimb tocmai s-a prelungit pânã în anul 2025, conform dispoziþiilor Comisiei Europene. V-am auzit pe mulþi dintre dumneavoastrã cã vreþi ca România sã fie o þarã ca afarã, sau cel puþin aºa aþi declarat. Atunci haideþi sã luam exemplul þãrilor din afarã, care, iatã, vin cu mãsuri concrete în sprijinul fermierilor! Protestele hotãrâte ale fermierilor francezi au dat primele roade. Franþa va introduce în lege principiul suveranitãþii alimentare, care îi va da dreptul acestei þãri sã cultive, sã recolteze ºi sã se hrãneascã potrivit valorilor ºi tradiþiilor sale. Mai exact, o rupere totalã de globalizarea UE ºi o separare de politicile sale. O mãsurã la fel de importantã anunþatã de Executivul francez, la presiunea fermierilor, este demararea unor controale la hipermarketurile din þarã, pentru a identifica ºi sancþiona, dupã caz, toate abaterile de la legile privind plata corectã a agricultorilor, etichetarea înºelãtoare a produselor ambalate ºi alte tipuri de fraudã. Rãmâne de vãzut dacã fermierii francezi vor mai accepta produse în magazine din afara acestei þãri, dat fiind acþiunile lor din ultimul timp, prin care au scos de pe rafturile hipermarketurilor tot ce era din import. Importurile din Ucraina au sufocat agricultorii români. De ce vocea fermierilor francezi se face auzitã ºi a fermierilor români nu, de cãtre propriul lor Guvern? Solicit Coaliþiei de guvernare, pe aceastã cale, sã introducã, dupã modelul francez, principiul suveranitãþii alimentare, ca mãsurã absolut necesarã pentru menþinerea siguranþei alimentare a României.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Mulþumesc.
		Doamna Ana-Loredana Predescu: Vã mulþumesc. Deputat Ana-Loredana Predescu, de Braºov.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Declar ºedinþa închisã. Ne revedem la ora 10.00.
		(Urmãtoarele declaraþii politice ºi intervenþii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaþi la preºedintele de ºedinþã.)
		Domnul Adrian Alda: "Acordul semnat cu protestatarii denotã încrederea în profesionalismul ºi buna-credinþã ale guvernãrii PSD" În timp ce protestele agricultorilor comunitari continuã în majoritatea statelor europene, Cabinetul Ciolacu a gãsit cea mai bunã formulã pentru revendicãrile fermierilor ºi pentru cele ale transportatorilor români. Semnarea acordului cu reprezentanþii fermierilor ºi ai transportatorilor, la finalul sãptãmânii trecute, a pus capãt protestelor desfãºurate în capitalã, în ultimele zile. Salut în mod expres aceastã reuºitã a Guvernului nostru, pentru cã ea devoaleazã atât preocuparea ºi interesul PSD pentru nevoile acestor categorii profesionale, cât ºi deschiderea Executivului pentru dialog constructiv ºi susþinut, dar ºi capacitatea sa de aplicare a celor mai indicate rezolvãri pentru doleanþele fermierilor. De cealaltã parte, rãspunsul favorabil ºi prompt al protestatarilor la disponibilitatea manifestatã de PSD indicã tranºant încrederea investitorilor în agriculturã, mai mari sau mai mici, în profesionalismul ºi buna-credinþã ale guvernãrii PSD. Oamenii ºtiu foarte bine cã PSD le-a fost mereu aproape ºi i-a ajutat prin hotãrâri benefice, numeroase subvenþii ºi programe de sprijin ori de câte ori au avut nevoie, în ultimii peste 30 de ani. De fiecare datã când noi am deþinut portofoliul Ministerului Agriculturii, fermierii ºi-au exprimat liber temerile ºi necazurile, pentru cã erau convinºi de preocuparea noastrã realã sã gãsim cele mai bune rezolvãri pentru doleanþele lor. ªi le-am gãsit ºi atunci, le-am gãsit ºi acum! Deja pe unele dintre ele le-am pus în practicã, atât la nivel intern, cât ºi extern, dupã cum bine ºtiþi cu toþii, dragi români ºi dragi fermieri. Ba mai mult, vom continua acest proces pe plan naþional, cât ºi prin alte demersuri la Bruxelles, privind ºi ajustarea Green Deal. În sprijinul afirmaþiilor mele, vã reamintesc de poziþia României exprimatã în iulie 2023 ºi care rãmâne neschimbatã, cea privind solicitarea adresatã Consiliul AgriFish pentru prelungirea derogãrii de la GAEC 8, respectiv procentajul de 4% pârloagã, ºi de la GAEC 7, legat de rotaþia culturilor. Iar acum, în plus, ministrul agriculturii, Ionuþ Barbu, a fãcut ca vocea fermierilor români sã fie auzitã, din nou, ºi de Comisia Europeanã. Prin explicaþiile aduse de colegul nostru, Executivul european a înþeles cã este obligatorie rediscutarea condiþiilor din Politica Agricolã Comunã, care genereazã majoritatea dificultãþilor cu care se confruntã producãtorii agricoli. Iar faptul cã miniºtrii agriculturii din 15 state membre ale Uniunii Europene s-au alãturat acestui demers, iniþiat de ministrul nostru, ºi susþin suspendarea acestor condiþii ale UE, atestã ºi el viabilitatea propunerilor PSD ºi bucurã, concomitent, orice social democrat român. Însã, dincolo de acest sentiment legitim de mândrie, noi, cei de la PSD, vom continua sã adaptãm gândirea integralã a politicilor publice în domeniu pentru viitor, þinând cont de nevoile fermierilor. Ignorarea specificului naþional al fiecãrui stat membru este principala cauzã a reacþiilor de nemulþumire a fermierilor, chiar ºi a celor din statele cu economii puternice. Iar de aici rezultã concluzia certã cã Green Deal trebuie ajustat ºi în funcþie de noile realitãþi. Seceta, inundaþiile, inflaþia ºi rãzboiul din Ucraina sunt câteva dintre condiþiile nefavorabile, majore care pun presiune pe întregul sector agricol de la nivelul UE ºi bineînþeles ºi asupra perspectivei încheierii unor acorduri comerciale cu alte entitãþi sau alte state. Prin flexibilizarea Green Deal, va fi eliminatã ºi prezumþia negativã cã fermierii nu sunt cu toþii de bunã-credinþã ºi cã, dupã ce încaseazã banii europeni, nu mai fac toate acele lucrãri pentru care s-au obligat în faþa Uniunii. ªi aceastã perspectivã vine ºi confirmã cã protestele fermierilor din Europa sunt într-o anumitã proporþie legitime ºi reprezintã ºi un rãspuns la vulnerabilitãþile strategiei europene în domeniul agricol. Cu alte cuvinte, obligã direct la acele ajustãri sau flexibilizãri pe care tocmai vi le-am menþionat. ªi mai concret, interesul nostru, al PSD, este sã continuãm sã gãsim soluþii ca sã-i sprijinim pe termen lung atât pe fermieri, cât ºi pe transportatori, sã apãrãm interesele celor angrenaþi în aceste sectoare vitale ale economiei noastre ºi sã le îmbunãtãþim viaþa celor care produc în România ºi transportã mãrfurile româneºti în þarã ºi peste hotare. Guvernul PSD rãmâne loial principiilor de susþinere a agricultorilor ºi a producãtorilor români, pe care îi va proteja ºi mai bine de deciziile comunitare ce le limiteazã alegerile ºi activitãþile curente printr-o serie nouã de astfel de mãsuri salutare!
		Domnul Alexandru Popa: "Fermierii români au nevoie de soluþii viabile pentru problemele cu care se confruntã!" Securitatea alimentarã a României poate fi asiguratã doar prin mãsuri de sprijin concrete pentru fermieri! Tocmai de aceea, PNL a abordat aceastã temã inclusiv la nivel european, prin europarlamentarii liberali, adresând, alãturi de colegii din PPE, o scrisoare preºedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prin care i-au solicitat implementarea de mãsuri rapide ºi eficiente pentru protejarea fermierilor ºi a sectorului agroalimentar din Uniunea Europeanã, inclusiv din România. În contextul geopolitic actual, al schimbãrilor climatice severe, precum ºi al crizei financiare, producãtorii agricoli se confruntã cu o serie de dificultãþi care le pot afecta producþia ºi profitabilitatea, fapt ce va avea un impact negativ asupra economiei europene în ansamblu. În ultima perioadã, am vãzut cu toþii protestele iniþiate de asociaþiile de agricultori la nivel european, pentru a-ºi face auzitã vocea. Din pãcate, în lipsã de soluþii, aceste miºcãri par sã ia amploare, pentru cã inclusiv sindicatul fermierilor polonezi Solidaritatea plãnuieºte o grevã generalã, începând de vineri, 9 februarie. De aceea, este important ca sprijinul Guvernului ºi al Comisiei Europene sã fie continuat ºi întãrit cu mãsuri eficace ºi realiste de protejare a fermierilor români. Din pãcate, lipsa de implicare ºi viziune ne-a adus în situaþia în care avem un deficit al balanþei comerciale pe produsele alimentare de aproximativ 3,5 miliarde de euro. Este evident cã avem nevoie de soluþii urgente pentru a revigora agricultura româneascã, iar un prim pas îl reprezintã deblocarea plãþilor pentru subvenþiile APIA, atât de necesare la startul campaniei agricole de primãvarã. Soluþii existã, aºa cum sunt mãsurile liberale de sprijin pentru sectorul agricol, însã, din pãcate, ministrul agriculturii pare incapabil sã le ducã la îndeplinire ºi sã poarte un dialog constructiv cu fermierii români pentru a identifica posibilitãþile de implementare. De exemplu, o lege foarte bunã, iniþiatã de PNL ºi adoptatã în sesiunea legislativã trecutã, care prevedea susþinerea producãtorilor de legume, fructe ºi cartofi cu un procent de 20% din cheltuielile de ambalare, etichetare ºi sortare, nu a fost bugetatã de minister în acest an. Cred, aºadar, cã, dacã existã viziune ºi voinþã, se poate interveni aplicat în sprijinul fermelor româneºti, prin asigurarea capitalului necesar programelor de investiþii, esenþiale pentru dezvoltarea agriculturii româneºti ºi salvarea locurilor de muncã din acest domeniu vital pentru economia româneascã. Prin noi înºine pentru România!
		Doamna Biró Rozália-Ibolya: "Ziua Mondialã de Luptã Împotriva Cancerului" Ziua Mondialã de Luptã Împotriva Cancerului, aniversatã în fiecare an la 4 februarie, ne oferã oportunitatea de a conºtientiza ºi a demara acþiuni pentru prevenirea ºi tratarea bolnavilor de cancer. Cancerul este a doua cauzã de deces la nivel mondial, reprezentând aproape un deces din 6, la nivel global. Ziua Mondialã împotriva Cancerului a fost iniþiatã la 4 februarie 2000 la Summitul Mondial Împotriva Cancerului pentru Noul Mileniu, de la Paris. Carta de la Paris urmãreºte sã promoveze cercetarea, prevenirea cancerului, îmbunãtãþirea serviciilor pentru pacienþi, sensibilizarea ºi mobilizarea comunitãþii globale, pentru a progresa în lupta împotriva cancerului ºi pentru adoptarea Zilei Mondiale împotriva Cancerului. Tema pentru Ziua Mondialã a Cancerului 2022-2024 este "Close the Care Gap" - "Închideþi decalajul în îngrijire". Ultimul an al campaniei, 2024, are sloganul "Together, we challenge those in power" - "Împreunã, îi provocãm pe cei de la putere" ºi se referã la atragerea atenþiei la un nivel superior. "Ne vom ridica vocile pentru a-i implica pe liderii noºtri. Acum, cã avem cunoºtinþe ºi o comunitate unitã alãturi de noi, suntem gata sã zdruncinãm bazele nedreptãþii - sã devenim avocaþi pe tot parcursul vieþii, complet pregãtiþi pentru a impulsiona o schimbare de duratã. Împreunã, ne vom asigura cã liderii noºtri ºtiu cã cerem angajamentul de a acorda prioritate cancerului, de a crea strategii inovatoare menite sã confrunte inechitatea ºi de a ne investi resursele pentru a realiza o lume justã ºi fãrã cancer. Vom face apel la lideri sã elimine inechitãþile în materie de sãnãtate, prin abordarea cauzelor lor fundamentale, asigurându-ne cã toatã lumea are acces la servicii de sãnãtate de calitate când, unde ºi cum are nevoie de ele", reprezintã îndemnul campaniei. Statisticile din România aratã o creºtere cu 22% a numãrului de cazuri noi de cancer în þarã, în primele trei trimestre din 2023 comparativ cu 2022. Marcarea Zilei Mondiale de Luptã Împotriva Cancerului are rolul de a pune pe agenda publicã problematica oncologiei româneºti, cu toate componentele sale: screening populaþional pentru o diagnosticare precoce, investigaþii genetice ºi moleculare pentru acces la terapii þintite, creºterea calitãþii vieþii pacienþilor cu cancer, soluþii pentru eliminarea discontinuitãþii tratamentelor, monitorizare ºi programe de reabilitare. Cu toate eforturile depuse secolul trecut, pentru a îmbunãtãþi echitatea de gen, decalajul dintre sãnãtatea bãrbaþilor ºi cea a femeilor rãmâne mare, indiferent dacã este vorba despre date din cercetare, îngrijire sau investiþii. Abordarea decalajului ar putea genera un impact echivalent de 137 milioane de femei care ar avea acces la un program cu normã întreagã pânã în 2040, aspect care are potenþialul de a scoate femeile din sãrãcie ºi sã permitã unui numãr mai mare de femei sã se întreþinã pe ele ºi familiile lor. Abordarea factorilor care determinã acest decalaj, ºi anume, un nivel mai scãzut de eficacitate a tratamentelor pentru femei, prestarea de mai puþine îngrijiri ºi lipsa de date, ar necesita investiþii substanþiale, dar reflectã ºi noi oportunitãþi de piaþã. În timp ce îmbunãtãþirea sãnãtãþii femeilor are efecte pozitive asupra economiei, aceasta reprezintã, în primul rând, o problemã de echitate în materie de sãnãtate ºi incluziune. Abordarea decalajelor de sãnãtate a femeilor ar putea îmbunãtãþi calitatea vieþii femeilor, precum ºi crearea unor valuri pozitive în societate, cum ar fi îmbunãtãþirea calitãþii vieþii generaþiilor viitoare, sãnãtatea generaþiilor viitoare ºi stimularea îmbãtrânirii în condiþii bune de sãnãtate. În regiunea est-mediteraneeanã a OMS, majoritatea cazurilor de cancer sunt diagnosticate într-un stadiu avansat, când tratamentele sunt mai puþin eficiente. Estimãrile modelate aratã cã, pânã în 2030, regiunea va avea cea mai mare creºtere a poverii cancerului dintre toate cele ºase regiuni ale OMS. Cancerul provoacã aproape 459.000 de decese în fiecare an în aceastã regiune, ce cuprinde 21 de state ºi teritoriul palestinian ocupat. Potrivit datelor publicate de OMS, cu ocazia Zilei Mondiale de Luptã Împotriva Cancerului 2023, aproximativ 1,6 milioane de cazuri de cancer s-au înregistrat în regiune, în ultimii cinci ani. Aproape 734.000 de persoane sunt diagnosticate cu cancer în fiecare an, iar în 2040 se estimeazã cã numãrul persoanelor diagnosticate va fi cu aproximativ 50% mai mare. Astfel, Ziua Mondialã a Cancerului urmãreºte sã promoveze conºtientizarea cancerului ca problemã de sãnãtate publicã ºi sã consolideze acþiunile pentru îmbunãtãþirea accesului la îngrijire de calitate, screening, depistare precoce, tratament ºi îngrijiri paliative. Ianuarie a fost luna de conºtientizare a cancerului de col uterin, o ºansã idealã pentru OMS ºi partenerii de a creºte gradul de conºtientizare cu privire la cancerul de col uterin ºi vaccinarea împotriva papilomavirusului uman (HPV), principala cauzã a cancerului de col uterin. În 2024, luna de conºtientizare a cancerului de col uterin ºi-a propus sã evidenþieze importanþa creºterii accesului la vaccinurile HPV, screening-ul regulat ºi tratamentul de ultimã generaþie pentru cancerul de col uterin în stadiile incipiente. Obiectivul comun este de a reduce dramatic apariþia cancerului de col uterin pânã în 2030 ºi de a elimina boala ca problemã de sãnãtate publicã pânã în 2120. Agenþia Europeanã pentru Securitate ºi Sãnãtate în Muncã (EU-OSHA) se angajeazã ferm în lupta împotriva cancerului, prima cauzã de mortalitate profesionalã din UE. Ca parte a acestui efort, EU-OSHA a realizat un studiu între septembrie 2022 ºi februarie 2023 cu privire la expunerea lucrãtorilor pentru identificarea factorilor de risc de cancer la locul de muncã, cu scopul de a îmbunãtãþi protecþia împotriva substanþelor periculoase ºi pentru a contribui la actualizarea legislaþiei UE. Primele rezultate ale sondajului au identificat radiaþiile ultraviolete solare (UV), emisiile de gaze de eºapament ale motoarelor diesel, benzenul, silicea cristalinã respirabilã ºi formaldehida ca fiind cele mai frecvente expuneri profesionale probabile dintre cei 24 de factori de risc de cancer analizaþi. În acest context, trebuie subliniat faptul cã este necesar sã fim conºtienþi de gravitatea acestui fenomen ºi sã utilizãm toate mijloacele existente pentru prevenirea, pentru sprijinirea celor bolnavi. UDMR acordã o atenþie deosebitã elaborãrii cadrului legislativ necesar, precum ºi punerii în practicã a oportunitãþilor oferite de lege pentru cei bolnavi. Politicile noastre de sãnãtate, de familie ºi sociale au menirea de a se focusa pe cei care au nevoie de sprijin, solidaritate, ajutor. Principiul de bazã care cãlãuzeºte ideile politice este "sã nu lãsãm pe nimeni în urmã". Astfel, ºi în Ziua Mondialã de Luptã Împotriva Cancerului, precum ºi în fiecare zi din an, trebuie sã acordãm atenþie persoanelor care suferã ºi trebuie sã educãm întreaga noastrã societate pentru o viaþã rezonabilã privind propria sãnãtate.
		Domnul Bogdan-Alexandru Bola: "USL 2.0 vrea sã calce în picioare democraþia ºi interesul cetãþeanului român, prin comasarea alegerilor europarlamentare cu alegerile locale" De câteva sãptãmâni încoace, Coaliþia de guvernare USL 2.0 se gândeºte la tot felul de artificii constituþionale pentru a comasa rândurile de alegeri de anul acesta, totul pentru a încerca sã-ºi maximizeze ºansele. De ceva timp tot vedem pe toate ecranele scenariul comasãrii alegerilor europarlamentare cu cele locale. Logica este una simplã ºi parºivã - având la dispoziþie un întreg aparat administrativ ºi de partid, liderii de la centru au speranþa cã primarii, consilierii ºi preºedinþii de consilii judeþene vor trage cãruþa partidului ºi vor mobiliza electoratul din aria de influenþã a fiecãruia. Simplu ºi direct spus, comasarea alegerilor despre care se discutã este o ticãloºie. Se încalcã în mod flagrant democraþia ºi interesele alegãtorilor. Bun, veþi întreba, cu ce afecteazã regimul democratic românesc ºi interesele alegãtorilor aceastã comasare de alegeri? Pânã la urmã, alegerile reprezintã baza democraþiei. Rãspunsul este simplu - fiecare scrutin, fiecare campanie electoralã se concentreazã în jurul unor anumite teme de interes, se dezbat ºi analizeazã anumite valenþe instituþionale, administrative ºi simbolice a demnitãþilor ce fac obiectul exerciþiului electoral. Or, în momentul în care amesteci dezbaterea unor teme de interes local, punctual, cum sunt cele din preajma alegerilor locale, cu cele de interes naþional privind, spre exemplu, poziþionarea României pe temele de interes european, mai ales în ceea ce priveºte rãzboiul din Ucraina, în acel moment alegãtorul este bulversat, iar voinþa sa este denaturatã. Din cauzele acestea, comasarea unor alegeri, precum locale cu europarlamentare, nu are nicio noimã, nicio logicã democraticã, ci serveºte strict intereselor mãrunte ºi trecãtoare ale partidelor de guvernãmânt, care vor prin astfel de tertipuri ºi scheme legale sã denatureze adevãrata voinþã a poporului român. Noi, cei de la Forþa Dreptei, împreunã cu partenerii noºtri din USR ºi PMP, nu vom trece cu vederea toate aceste încercãri meschine de a confisca opinia popularã ºi interesul naþional al þãrii, ºi vom depune toate eforturile pentru a împiedica materializarea unui astfel de scenariu.
		Domnul Bogdan-Iulian Huþucã: "Un miliard de lei pentru Programul «Noua Casã», în 2024" O veste excelentã pentru tinerii români - Ministerul Finanþelor a elaborat actul normativ necesar alocãrii, pentru anul 2024, a unui plafon de garanþii de un miliard de lei, pentru continuarea în condiþii optime a Programului "Noua Casã". Acest proiect a contribuit nemijlocit la stabilizarea ºi la maturizarea pieþei imobiliare, precum ºi a pieþei creditelor ipotecare. Mai mult, în anul 2024 se vor putea înscrie în Program ºi finanþatori care nu au participat în Program în anul precedent, având un termen de 7 zile lucrãtoare de la data intrãrii în vigoare a prevederilor Hotãrârii de Guvern, sã transmitã cãtre FNGCIMM cererile de înscriere în etapa 2024 a Programului, precum ºi solicitãrile de alocare de plafoane de garantare. Din momentul lansãrii Programului "Prima Casã", în anul 2009, pânã la finele lunii decembrie 2023, au fost acordate 333.219 garanþii ºi promisiuni de garantare în valoare totalã de 31,57 miliarde lei, ce au susþinut credite în valoare de 63,8 miliarde lei. Programul "Noua Casã" a fost aprobat în anul 2020 sub o formã îmbunãtãþitã, pentru a permite achiziþionarea unor locuinþe mai spaþioase, respectiv mai scumpe, dar a pãstrat spiritul Programului de succes "Prima Casã", fiind în continuare cel mai accesat produs în domeniul imobiliar. Pentru toþi tinerii români este bine de ºtiut cã, pentru achiziþia unei singure locuinþe, valoarea maximã a creditului care poate fi accesat este de 66.500 euro - pentru locuinþe al cãror preþ este de maximum 70.000 euro, avansul solicitat fiind de 5% ºi 119.000 euro - pentru locuinþe al cãror preþ este de maximum 140.000 euro, în acest caz avansul solicitat este de 15%. Ministerul finanþelor condus de PNL va fi întotdeauna suport pentru tinerii români ºi tinerele familii care doresc sã îºi construiascã un cãmin.
		Doamna Oana-Gianina Bulai: "Necesitatea înfiinþãrii de centre de primire pentru minorii dependenþi de droguri - urgenþã naþionalã" În ultimii ani, consumul de droguri în rândul minorilor a devenit o problemã alarmantã la nivel naþional. Situaþia este deosebit de gravã, cu incidente crescãtoare, raportate în multe judeþe, inclusiv în judeþul Neamþ. Aceastã tendinþã periculoasã nu doar cã distruge viitorul tinerilor, dar destabilizeazã ºi siguranþa comunitãþilor noastre. Adesea lipsiþi de suportul necesar pentru a face faþã dependenþei, minorii se regãsesc prizonieri ai unui ciclu vicios, din care organizarea de întâlniri ºi închirierea de locaþii pentru consumul de droguri devin realitãþi cotidiene. Suportul unor adulþi în aceastã activitate ilicitã amplificã seriozitatea problemei, în mod clar. Substanþele narcotice creeazã probleme de sãnãtate pe termen lung ºi scad ºansele unei integrãri sociale reuºite. În absenþa unui sistem de suport, aceºti minori se pot orienta spre activitãþi ilegale, inclusiv tâlhãrii ºi acte de violenþã, pentru a-ºi susþine dependenþa. Alarmant este faptul cã, în prezent, mulþi dintre aceºti tineri se confruntã cu o lipsã acutã de opþiuni de tratament. Rata de deschidere a centrelor de primire ºi tratament pentru aceastã categorie vulnerabilã este nesatisfãcãtoare. În prezent, nu existã suficiente centre specializate sau secþii de spital adecvate pentru a trata dependenþa de droguri în rândul minorilor. Acest lucru lasã multe dintre de familii sã se confrunte singure cu aceastã crizã, luptând adesea fãrã resursele sau cunoºtinþele necesare pentru a ajuta copilul afectat. Este esenþial ca autoritãþile guvernamentale, instituþiile de sãnãtate publicã ºi organizaþiile nonguvernamentale sã colaboreze pentru a oferi soluþii concrete, inclusiv finanþãri ºi infrastructurã pentru centre specializate de primire. Aceste centre ar trebui sã ofere o gamã largã de servicii adaptate nevoilor unice ale minorilor, de la terapia de dezintoxicare ºi tratament medical, la consiliere psihologicã ºi suport social. De asemenea, acestea ar trebui sã contribuie la reintegrarea acestor tineri în societate, oferindu-le educaþie ºi formare profesionalã. Este timpul sã ne asumãm o poziþie fermã împotriva acestei epidemii din umbrã ºi sã recunoaºtem cã fiecare tânãr pierdut în lupta cu dependenþa de droguri este o tragedie naþionalã. Trebuie sã oferim mai mult decât compasiunea noastrã, trebuie sã oferim soluþii tangibile! Adicþia nu mai este un fenomen marginal, ci a pãtruns în toate straturile sociale, iar adolescenþii ºi copiii sunt cei mai expuºi. Fãrã centre de primire specializate, care sã opereze în fiecare judeþ al þãrii, nu le putem oferi minorilor dependenþi de droguri o ºansã realã la un viitor mai bun. Fãrã aceste resurse, chiar ºi minorii motivaþi sã se lupte cu dependenþa se pot simþi neputincioºi ºi abandonaþi de sistem. Investiþia în tratamentul dependenþei nu este doar o chestiune de sãnãtate publicã, ci ºi una de securitate publicã. Lãsând aceastã problemã nerezolvatã, consecinþele negative asupra societãþii în ansamblu vor fi semnificative - creºterea criminalitãþii sau deteriorarea coeziunii sociale. Prin urmare, este esenþial sã acþionãm rapid ºi decisiv, pentru a implementa centre de ajutor adaptate necesitãþilor unui public tânãr ºi în continuã schimbare. Nu trebuie sã uitãm cã în spatele fiecãrui caz de dependenþã de droguri se aflã o poveste personalã, o familie îngrijoratã ºi un potenþial care meritã sã fie salvat. Aceºti minori nu sunt doar statistici, ei sunt copii, fraþi, surori ºi prieteni. Ei meritã o a doua ºansã ºi trebuie sã lucrãm împreunã, pentru a le asigura oportunitãþi de recuperare ºi reabilitare. Prin înfiinþarea acestor centre de primire în fiecare judeþ, oferim minorilor dependenþi de droguri suportul necesar pentru a depãºi obstacolele cu care se confruntã ºi pentru a-ºi reclãdi vieþile. Acest demers necesitã angajament din partea tuturor sectoarelor societãþii, inclusiv educaþie, justiþie, sãnãtate ºi servicii sociale. Introducerea programelor de conºtientizare ºi educaþie privind pericolele consumului de droguri în ºcoli este de asemenea crucialã. Educaþia reprezintã prima linie de apãrare împotriva abuzului de substanþe narcotice ºi poate juca un rol vital în prevenþia dependenþei înainte ca aceasta sã devinã o problemã. De asemenea, este necesarã implicarea comunitãþii pentru a crea un mediu care promoveazã alegeri sãnãtoase ºi asigurã accesul la activitãþi constructive care pot descuraja comportamentele de risc. Pentru acei minori care deja se confruntã cu dependenþa, existenþa centrelor de primire ar putea face diferenþa dintre o viaþã marginalizatã ºi una cu perspectiva redobândirii independenþei ºi demnitãþii personale. Astfel, nu doar cã salvãm vieþi, dar construim ºi o societate mai puternicã ºi mai sãnãtoasã. În cele din urmã, trebuie sã conºtientizãm cã aceasta nu este numai o problemã a sistemului de sãnãtate, este o responsabilitate colectivã. Prin furnizarea de resurse ºi sprijin adecvat pentru minorii dependenþi de droguri, am putea preveni multe dintre consecinþele devastatoare ale consumului de droguri. Fiecare centru de primire înfiinþat înseamnã o oportunitate de redare a speranþei ºi o cale de ieºire din capcana dependenþei. Problema consumului de droguri în rândul minorilor este o urgentã naþionalã care necesitã o acþiune promptã ºi coordonatã. Fiecare judeþ ar trebui sã dispunã de cel puþin un centru de primire pentru minorii dependenþi de droguri, unde aceºtia pot avea acces la tratament specializat ºi suport pentru reintegrarea în societate. Societatea noastrã are responsabilitatea sã protejeze ºi sã sprijine aceºti minori. Sã le redãm dreptul la un viitor ºi sã le asigurãm un mediu în care sã se dezvolte sãnãtos ºi în siguranþã!
		Domnul Virgil Alin Chirilã: "Românii nu trebuie sã fie puºi la plata unor prejudicii enorme, determinate de niºte guvernanþi de dreapta, iresponsabili ºi populiºti!" Sãptãmâna trecutã, în presa naþionalã, a apãrut o ºtire cu privire la posibilitatea ca România sã piardã procesul intentat la Tribunalul Bãncii Mondiale, de cãtre Firma Gabriel Resources, în legãturã cu dreptul de exploatare minierã de la Roºia Montanã. Înainte de orice discuþie despre acest subiect, aº vrea sã subliniez cã decizia Tribunalului de Arbitraj din cadrul Centrului Internaþional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiþii al Bãncii Mondiale se va pronunþa abia pe data de 10 februarie 2024. Deci, pânã atunci, nu putem afirma cã România a pierdut acest proces. Însã, indiferent de rezultatul acestui proces, putem spune cã, în baza unor decizii iraþionale, populiste ºi iresponsabile, România a fost pusã într-o situaþie de risc extrem care pune economia naþionalã într-o situaþie vulnerabilã. Am ajuns în aceastã situaþie din cauza a douã acte semnate de doi premieri ai României. Amândoi au condus guverne de dreapta ºi amândoi au semnat documente care au zãdãrnicit orice posibilitate de înþelegere amiabilã cu cel care deþinea dreptul legal de exploatare ºi care, pe bunã dreptate, s-a îndreptat împotriva statului român pentru cã nu ºi-a respectat angajamentul. Este vorba, în primul rând, despre fostul premier, Dacian Cioloº, care, în ultima zi de mandat, când Guvernul pe care îl conducea avea atribuþii limitate, a depus la UNESCO cererea de includere a "Peisajului Cultural Minier Roºia Montanã" în Patrimoniul Universal UNESCO, în pofida faptului cã Guvernul României îºi asumase un angajament faþã de un terþ cu privire la acel perimetru. Al doilea premier care se face vinovat de aceastã situaþie este Ludovic Orban, care a solicitat UNESCO sã reia procedura, dupã ce Guvernul anterior ceruse întreruperea ei, tocmai din cauza faptului cã pe acel teren exista un litigiu. Eu nu susþin aici dacã era bine sau nu sã se exploateze regiunea de la Roºia Montanã. Nu sunt de specialitate. Unii spun cã avem resurse importante acolo, alþii spun cã exploatarea lor ar avea un impact catastrofal asupra mediului. Eu vorbesc aici despre angajamentele statului român, exprimate prin decizii ale Guvernului României, indiferent de cei care conduc vremelnic aceastã instituþie. La fel cum Guvernul Ciolacu este pus acum în situaþia ingratã de a duce la bun sfârºit anumite angajamente ale guvernelor anterioare transpuse în PNRR, tot aºa Guvernul Cioloº avea obligaþia sã þinã cont de angajamentele luate anterior de alte guverne, chiar dacã principial nu era de acord cu ele. Culmea este cã aceste angajamente au fost asumate tot de cãtre niºte guverne de dreapta, cum a fost Guvernul Radu Vasile. Refuzul oricãrei discuþii ºi zãdãrnicirea definitivã a oricãrei ºanse de exercitare a unui drept acordat de statul român ne-au adus în situaþia de faþã. Iar Cioloº ºi Orban au ºtiut cu certitudine cã încalcã un angajament al României, atunci când au semnat documentele. Au ºtiut cu certitudine care va fi deznodãmântul provocat de semnãtura lor. Eu, personal, cred cã a fost un act comis cu premeditare, care se încadreazã perfect în definiþia infracþiunii de subminare a economiei naþionale. Cred cã ar trebui sã existe o formã de rãspundere împotriva celor care comit astfel de acte iresponsabile. La fel ca în cazul vaccinurilor COVID-19, românii riscã sã fie puºi la plata unor prejudicii enorme, determinate de niºte guvernanþi iresponsabili ºi populiºti. Eu, în calitate de contribuabil, care plãtesc taxe ºi impozite, nu vreau ca din banii mei sã se plãteascã prostiile lui Cioloº ºi Orban. Nu vreau ca din banii mei sã se plãteascã prostiile lui Cîþu, Barna, Mihãilã sau Voiculescu, în cazul achiziþiilor supradimensionate de vaccinuri COVID. Iar dacã totuºi se ajunge în aceastã situaþie, pentru cã niºte iresponsabili îºi bat joc de banii României, atunci ei trebuie sã rãspundã, în primul rând, politic ºi moral, dar, din punctul meu de vedere, ºi în faþa justiþiei.
		Domnul Vasile Cîtea: "De ce nu investigãm un fals?" Atrag atenþia asupra unei situaþii ce necesitã o analizã atentã ºi responsabilã din partea noastrã. "Expoziþia Victor Brauner - Între oniric ºi ocult", de la Muzeul Naþional de Artã al României (MNAR) a stârnit îngrijorãri serioase. Asociaþia Experþilor ºi Evaluatorilor de Artã din România (AEEAR) a semnalat cã cinci lucrãri expuse sunt falsuri, iar aceastã problemã a fost adusã la cunoºtinþa curatorului expoziþiei ºi a directorului Muzeului Naþional de Artã al României. În aceastã privinþã, rãsare o întrebare fireascã în mintea fiecãruia dintre noi - cum acþioneazã Ministerul Culturii pentru a gestiona aceastã situaþie delicatã ºi pentru a proteja imaginea artistului ºi credibilitatea Muzeului Naþional de Artã al României? Cu peste 6.000 de semnãturi consemnate într-o petiþie de protest lansatã în spaþiul public, este evident cã existã o îngrijorare în rândul publicului cu privire la integritatea patrimoniului cultural. Mai mult, având în vedere respingerea solicitãrii Asociaþiei Experþilor ºi Evaluatorilor de Artã din România privind expertizarea lucrãrilor contestate, întrebãrile se multiplicã - de ce a fost luatã aceastã decizie ºi cum afecteazã aceasta imaginea instituþiei noastre culturale la nivel internaþional; în contextul discuþiilor despre un nou Cod al Patrimoniului Cultural ºi acuzaþiilor de agresiune la adresa fenomenului artistic românesc, ne întrebãm cum se pliazã Ministerul Culturii pe aceste preocupãri ºi la responsabilitãþile sale faþã de patrimoniul nostru artistic?; de ce nu a fost cercetat corespunzãtor acest caz? Astfel, consider cã este total justificat efortul Asociaþiei Experþilor ºi Evaluatorilor de Artã din România (AEEAR) de a aduce în atenþia Ministerului acest incident. Cred cã putem face mai mult atunci când vine vorba despre patrimoniul cultural al þãrii!
		Doamna Cristina Burciu: "Garanþii sustenabile pentru continuarea Programului «Noua Casã»" Conducerea PNL a Ministerul Finanþelor a decis alocarea unui plafon de garanþii de un miliard de lei, aferent continuãrii în cele mai bune condiþii a Programului "Noua Casã", în acest an. Derularea acestui proiect guvernamental de susþinere a familiilor, pentru a dobândi o locuinþã, în circumstanþele optime garantate de stat, a contribuit esenþial, în ultima perioadã, la stabilizarea ºi maturizarea pieþei imobiliare, dar ºi a pieþei creditelor ipotecare. Programul "Noua Casã 2024" prevede acordarea unor sume de bani, în lei, beneficiarilor eligibili pentru achiziþia unei singure locuinþe. Valoarea maximã a creditului care se poate accesa este de 66.500 euro, pentru locuinþele al cãror preþ este de maximum 70.000 euro, cu un avans de doar 5%, precum ºi de 119.000 euro, pentru locuinþele cu preþul de maximum 140.000 euro, în acest caz avansul solicitat fiind de 15%. Avantajul acestor credite este dobânda variabilã, calculatã în funcþie de Indicele de referinþã pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), la care se adaugã o marjã fixã de 2%. Potrivit Proiectului de Hotãrâre de Guvern, în acest an vor putea accesa programul ºi finanþatori care nu au participat anul precedent. Viabilitatea acestui program este incontestabilã, având în vedere faptul cã, de la lansarea din anul 2009 ºi pânã la finele lunii decembrie 2023, au fost acordate 333.219 garanþii ºi promisiuni de garantare, în valoare totalã de 31,57 miliarde lei, prin intermediul cãrora s-au susþinut credite în valoare de 63,8 miliarde lei. Programul "Noua Casã" a fost îmbunãtãþit în anul 2020 de cãtre Guvernul PNL, noua formã a acestuia oferind posibilitatea doritorilor de a cumpãra locuinþe mai mari, mai spaþioase, dar ºi mai costisitoare, însã, în acelaºi timp, a perpetuat spiritul Programului de succes "Prima Casã", drept dovadã fiind realitatea conform cãreia este, în continuare, cel mai accesat produs din domeniul imobiliar. Nu în ultimul rând, datele statistice oficiale au relevat cã Programul "Noua Casã" a conferit multiplicarea accesului la proprietate a familiilor cu venituri medii, simplificând stabilitatea locativã ºi sporind astfel calitatea vieþii oamenilor. Sunt încrezãtoare cã susþinerea din partea statului va ajuta considerabil românii care doresc sã achiziþioneze o locuinþã, stabilirea sumei de un miliard de lei ca plafon de garantare fiind în mãsurã sã asigure continuitatea ºi consolidarea angajamentului PNL referitor la creºterea nivelului de bunãstare a cetãþenilor.
		Domnul Romulus-Marius Damian: "Susþin ridicarea pragului de neimpozitare a pensiilor!" PSD a susþinut ºi a venit întotdeauna cu mãsuri în sprijinul pensionarilor români, iar astãzi avem în vedere un nou posibil ajutor real pentru aceºtia, prin ridicarea pragului de neimpozitare a pensiilor. Guvernul condus de prim-ministrul Marcel Ciolacu analizeazã ridicarea pragului de neimpozitare a pensiilor la 3.000 de lei, o mãsurã menitã sã sprijine pensionarii cu venituri mai mici, oferindu-le un beneficiu fiscal ºi facilitându-le gestionarea costurilor de trai. Dupã cum bine ºtim, în momentul de faþã, nu este impozitatã nicio pensie pânã în 2.000 de lei, iar în zilele care urmeazã Ministerul Finanþelor va analiza impactul bugetar al neimpozitãrii pensiilor pânã la 3.000 de lei. Desigur, statul ar putea sã înregistreze o pierdere de venituri fiscale, iar din acest punct de vedere îmi doresc sã se gãseascã o soluþie ºi un echilibru între sprijinirea pensionarilor ºi necesitatea colectãrii de fonduri pentru serviciile publice. Aºteptând comunicarea din partea Ministerului Finanþelor, îmi doresc ca aceasta sã fie una pozitivã ºi astfel sã se poatã punã în practicã aceastã mãsurã, întrucât, aºa cum am mai spus, mereu voi susþine orice proiect legislativ care poate contribui la ridicarea nivelului de trai pentru pensionari. Între timp, termenul pentru recalcularea pensiilor rãmâne cel stabilit, ºi anume luna septembrie. Românii trebuie sã ºtie cã PSD apãrã mereu interesele pensionarilor ºi a reparat greºelile altora. Partidul Social Democrat a criticat angajamentele asumate de Cristian Ghinea ºi USR prin PNRR, prin care pragul de 9,4% din PIB privind cheltuielile cu pensiile ar fi condamnat pensionarii români la îngheþarea veniturilor pe urmãtorii 50 de ani. Era un angajament nedrept, pentru care PSD a gãsit o rezolvare corectã. Ministrul muncii de la acea vreme, Marius Budãi, a deschis negocierile cu Comisia, iar ulterior prim-ministrul Marcel Ciolacu a obþinut, prin acord cu Comisia Europeanã, eliminarea pragului de 9,4% din PIB privind cheltuielile cu pensiile. Pensionarii români trebuie respectaþi ºi sprijiniþi!
		Domnul Darius Pop: "În ultimii ani, coaliþia de guvernare PSD-PNL a distrus vieþile românilor" Ceea ce susþin încã din titlul prezentei declaraþii politice, ºi anume, cã aceastã monstruoasã coaliþie PSD-PNL a distrus destinele a milioane de români, doar pentru a putea sã îºi conserve puterea ºi accesul la fondurile publice, de unde sã fure în voie, în deplinã complicitate cu o justiþie tributarã, ºi ea, mai mult lumii politice, decât independenþei, este perfect adevãrat! Pe scurt, o sã vã explic ºi de ce. În primul rând, chiar dacã au promis cã vor elimina privilegiile specialilor, poate vã reamintiþi de domnul europarlamentar Rareº Bogdan ºi declaraþia sa rituoasã, cum cã în 30 de zile va elimina pensiile speciale, spre exemplu, PSD-PNL au fãcut exact contrariul - au menþinut privilegiile specialilor. ªi nu doar atât - în loc sã facã reformele din PNRR, care ar fi fost benefice pentru cetãþeni, sã construiascã spitale noi, autostrãzi, ºcoli ºi grãdiniþe, PSD ºi PNL au menþinut pensiile speciale, au gonflat aparatul de stat, þara noastrã ajungând la un maximum istoric de angajaþi la stat, de aproximativ 1,29 milioane, au plasat sinecuriºti în funcþii cheie ºi i-au rãsplãtit chiar ºi cu zeci de mii de euro pe lunã, desigur, din bani publici, adicã din taxele ºi impozitele noastre, cã doar nu din buzunarele fostului preºedinte de consiliu judeþean de la PNL, Iulian Dumitrescu, cel care dintr-un simplu salariu îºi permitea sã plãteascã o chirie de 6.000 de euro lunar, iar acum vi-l dau exemplu pe domnul Zgonea de la ANCOM sau ASF-ul cu cele 16 salarii pe an, au umplut conturile firmelor prietene ºi aici nu-l pot trece cu vederea chiar pe preºedintele anonim al României ºi afacerea BMW-uri pentru Poliþie! Acum, vã întreb, stimaþi colegi, câþi români au murit pentru cã nu au avut acces la servicii medicale decente, câþi români au murit de cancer, pentru cã, chiar dacã au plãtit o viaþã întreagã CAS ºi CASS, pentru ei nu existã nici mãcar un program naþional ori un registru naþional, nu mai amintesc despre posibilitatea de a beneficia de ultimele tratamente în domeniu, câþi români ºi-au reparat maºinile cu puþinele economii pe care le aveau, pentru cã ASF nu a fost în stare sã prevadã falimente celebre, cusute cu aþã albã? În acest hal aþi adus românii, stimaþi colegi din coaliþia de guvernare, a limita supravieþuirii, în timp ce voi nu mai ºtiþi cum sã vã conservaþi privilegiile! Aceasta este realitatea!
		Doamna Cristina-Elena Dinu: "Îndeplinirea criteriilor de aderare la OCDE, o prioritate a conducerii PSD a Ministerului Sãnãtãþii" Unul dintre obiectivele conducerii PSD a Ministerului Sãnãtãþii pentru acest an îl reprezintã realizarea integralã a criteriilor de aderare la Organizaþia pentru Cooperare ºi Dezvoltare Economicã (OCDE). Demersurile referitoare la intrarea României în acest organism au început dupã decizia Consiliului OCDE din 25 ianuarie 2022, la nivelul Executivului fiind înfiinþat Comitetul interministerial pentru coordonarea relaþiilor cu OCDE, care are ca scop iniþierea ºi realizarea tuturor acþiunilor ºi strategiilor privind promovarea candidaturii þãrii noastre. OCDE este Forul interguvernamental care are ca principal obiect de activitate identificarea, diseminarea ºi evaluarea aplicãrii politicilor publice optime, pentru asigurarea creºterii economice, prosperitãþii ºi dezvoltãrii sustenabile în rândul statelor membre, precum ºi la nivel global. OCDE este continuatoarea fostei Organizaþii Europene pentru Cooperare Economicã (OECE), fondatã în 1948 pentru a pune în aplicare Planul Marshall, finanþat de SUA pentru reconstrucþia continentului european dupã cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial. În prezent, în componenþa OCDE sunt 38 de state dezvoltate care deþin circa 70% din producþia ºi comerþul globale ºi 90% din nivelul mondial al investiþiilor strãine directe. Actualmente, România se aflã în plin proces de aderare la aceastã importantã organizaþie internaþionalã, fiecare entitate guvernamentalã fiind în curs de îndeplinire a criteriilor prevãzute de acest demers complex. Domeniul sãnãtãþii are o importanþã deosebitã în înscrierea României în OCDE, þintele de conformitate referindu-se, îndeosebi, la asigurarea accesului la servicii medico-sanitare de bunã calitate. De asemenea, un alt criteriu condiþional este continuarea investiþiilor începute prin Planul Naþional de Redresare ºi Rezilienþã, precum ºi îndeplinirea reformelor presupuse de digitalizarea ºi dezvoltarea resurselor umane în sãnãtate. În acest context, reprezentanþii OCDE au apreciat progresele remarcabile reuºite de Ministerul Sãnãtãþii în ceea ce priveºte îmbunãtãþirea situaþiei sistemului sanitar. Programul de reformã ºi investiþii în domeniul sãnãtãþii va continua în ritm susþinut în acest an, pentru a ne îndeplini în mod judicios toate principiile presupuse de aderarea þãrii noastre la prestigiosul organism european, care va însemna noi oportunitãþi de evoluþie ºi dezvoltare, inclusiv în domeniul medico-sanitar.
		Domnul Dumitru Rujan: "Cum obþinem salarii mai mari în judeþul Caraº-Severin? Prin investiþii publice ºi private!" La finalul anului trecut, mai multe evaluãri cu privire la câºtigurile salariale au plasat judeþul Caraº-Severin pe ultimul loc, cu cele mai mici salarii nete din þarã ºi, implicit, cu un nivel scãzut al standardului de viaþã. Cum a ajus judeþul Caraº-Severin în aceastã situaþie? În trecut, era perla turismului european, locul de referinþã al industriei ºi metalurgiei. Explicaþia este simplã! În ultimele trei decenii, judeþul nostru a fost neglijat în ceea ce priveºte investiþiile. Autostrãzi încã nu avem, nici mãcar în plan! Cãile ferate sunt în curs de realizare sau în proiect! Turismul suferã din cauza blocajelor instituþionale ºi a incertitudinii juridice cu privire la regimul clãdirilor din cele mai frumoase ºi prestigioase clãdiri din Europa. Siderurgia suferã ºi ea, iar reindustrializarea judeþului bate pasul pe loc. Tot acest peisaj justificã pe deplin numãrul mic de locuri de muncã, precum ºi nivelul redus al salariilor cu care angajaþii pleacã acasã dupã o lunã de muncã. Ori de câte ori s-a vorbit despre nivel de trai ridicat, despre salarii mari, dezvoltare ºi standard de viaþã ridicat, s-a dat, pe bunã dreptate, exemplul comunitãþilor locale conduse de administraþii locale liberale - Emil Boc, Ilie Bolojan, Gheorghe Flutur, Ion Lungu, Ionel Dumitrel ºi lista liberalilor poate sã continue, pentru cã efortul acestor aleºi ai PNL s-au vãzut în ºcoli moderne ºi curate, spitale bine dotate, drumuri modernizate, utilitãþi publice de top ºi tot mai mulþi investitori care asigurã salarii nete comparabile cu cele care se plãtesc peste hotare. S-a întrebat cineva de ce tinerii nu fug de Cluj, ci aleg sã trãiascã la Cluj? De ce nu fug din Oradea, ci doresc sã trãiascã în Oradea? Sunt deosebit de determinat ca modelul liberal de succes, bazat pe investiþii publice utile sã ajungã la Caransebeº, Reºiþa sau Moldova Nouã, iar judeþul Caraº-Severin sã devinã, în cel mai scurt timp, un magnet pentru investiþii strategice, româneºti sau strãine. Zilnic ne curteazã investitori strãini germani, americani, italieni sau francezi. Din pãcate, nu am avut primari care sã valorifice aceste oportunitãþi! Important este sã aducem în comunitãþile noastre cele mai bune investiþii, care sã asigure tinerilor salarii motivante, condiþii sã-ºi întemeieze o familie ºi sã umple satele ºi oraºele de copii. Eu am rãmas în Caraº, iubesc judeþul ºi îmi doresc ca tinerii sã-mi urmeze exemplu ºi sã-ºi construiascã viaþa la noi acasã, în Caraº-Severin.
		Domnul Ervin Molnar: "Ministerul Energiei, condus de PNL, lanseazã Programul «ElectricUp 2»" Ministerul Energiei, condus de ministrul liberal Sebastian Burduja, continuã susþinerea sa pentru afacerile româneºti, în vederea reducerii costului cu energia ºi transformarea acesteia în energie verde. Astfel, în vederea pregãtirii unui nou ciclu de finanþare al Programului "ElectricUp", Ministerul Energiei a elaborat ºi a pus în consultare publicã proiectul de act normativ pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã nr. 159/2020 privind finanþarea întreprinderilor mici ºi mijlocii ºi domeniului HORECA, pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electricã cu o putere instalatã cuprinsã între 27 kWp ºi 100 kWp, necesarã consumului propriu ºi livrarea surplusului în Sistemul energetic naþional, precum ºi a staþiilor de reîncãrcare de minimum 22kW pentru vehicule electrice ºi electrice hibrid plug-in, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr. 12/2022. Prin Programul "ElectricUp2" se acordã un ajutor de minimis, beneficiarilor, în sumã maximã de 150.000 de euro/beneficiar, reprezentând maximum 75% din valoarea cheltuielilor eligibile, restul de 25% reprezentând cofinanþare din surse proprii ale beneficiarului. Aºa cum a menþionat ºi ministrul liberal al energiei, "ElectricUp" este un program de susþinere a mediului de afaceri, prin finanþarea proiectelor de investiþii în dezvoltarea capacitãþilor de producere a energiei electrice din surse regenerabile, cu scopul asigurãrii consumului propriu, dezvoltarea infrastructurii de transport pentru vehicule electrice ºi creºterea numãrului de autovehicule electrice ºi electrice hibrid plug-in înmatriculate, precum ºi dezvoltarea consumului de energie termicã produsã din surse de energie regenerabilã. Partidul Naþional Liberal, prin politica dusã la nivelul Legislativului ºi Executivului, a promovat constant dezvoltarea capacitãþilor de producere a energiei, atât pentru promovarea intereselor noastre de securitate, cât ºi pentru reducerea costurilor aferente consumului necesar desfãºurãrii activitãþii economice, precum ºi pentru atingerea þintelor noastre naþionale ºi europene privind extinderea capacitãþilor de producere de energie verde, sustenabilã.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: "Realizãrile liberale pentru judeþul Alba" Pentru cã am expus, ori de câte ori am avut ocazia, faptul cã munca pe care o depun în Parlamentul României este pentru locuitorii judeþului Alba ºi pentru cei care sunt cel mai aproape de cetãþeni, ºi anume, administraþia localã, vreau sã fac un rezumat a ceea ce am realizat pentru oamenii din Alba, pentru cã, de multe ori, la întâlnirile cu cetãþeni mai puþin informaþi, se punea întrebarea: "ªi ce faceþi voi parlamentarii pentru noi cetãþenii?". Prin urmare, printre realizãrile din acest mandat se numãrã: peste 26 de milioane de lei din redevenþe în bugetele locale ºi al CJ Alba, anual, prima descentralizare realã de fonduri, de la nivel naþional la nivel local, realizatã ca urmare a intervenþiei legislative la iniþiativa mea. Practic, în fiecare an, de la apariþia legii, peste 26 de milioane de lei rãmân în Alba, la primarii ºi Consiliul judeþean Alba. Înainte de Legea Roman, toþi banii din redevenþe din exploatãri de suprafaþã mergeau la bugetul de stat. Acum, aceºti bani merg la primãrii, în investiþii, indiferent de culoarea politicã a aleºilor locali, totul în interesul cetãþenilor. La finele anului 2023, în judeþul Alba, situaþia se prezintã astfel - ei mai mulþi bani au mers cãtre CJ Alba, circa 12 milioane de lei, iar în rural, cei mai mulþi bani ajung la investiþiile din Lupºa, aproape 7 milioane de lei. Alþi bani au încasat: ªibot - 218.817 lei, Sebeº - 95.343 lei, Mirãslãu - 7.528 lei, Noºlac - 56.531 lei, Râmeþ - 175.984 lei, Lunca Mureº - 360.986 lei, Zlatna - 607.711 lei, Teiuº - 2.562.901 lei, Stremþ - 1.066.548 lei, Almaºu Mare - 345.172 lei, Ighiu - 15.710 lei, Vinþu de Jos - 164.796 lei, Ocoliº - 598.243 lei, Bucium - 415.221 lei, Roºia Montanã - 193.213 lei, Bistra - 363.335 lei. Aceºti bani aduºi de Legea Roman, anual ºi predictibil, în judeþul Alba, îi vedeþi zilnic în investiþii. Fapte, nu poveºti, pentru oamenii din Alba! Nu pot decât sã spun cã voi continua sã muncesc neîncetat în acest fel, pentru judeþul nostru, astfel încât sã reprezentãm un exemplu de administraþie pentru toatã þara!
		Doamna Mirela Furtunã: "Roºia Montanã, cronica unui eºec" România urmeazã sã plãteascã despãgubiri uriaºe din cauza deciziilor lui Cioloº, Orban ºi USR. Sigur, am vãzut cã se transmite prin presã cã vina ar aparþine fostului premier Victor Ponta, iar PSD încearcã sã-l apere. În niciun caz nu mã voi apuca sã-l apãr pe domnul Ponta, dar este foarte clar cine a afectat interesele României, iar pentru asta trebuie sã facem o trecere în revistã a principalelor momente. Semnarea contractului de exploatare minierã s-a fãcut în perioada Guvernului CDR, iar contractul avea clauze nefavorabile total statului român, inclusiv faptul cã statul român nu va face nimic prin care sã impieteze activitatea minierã în zonã. În timpul Guvernului Ponta s-a venit în Parlament cu un proiect de lege, prin care se dorea modificarea Legii minelor, astfel încât sã se evite deschiderea unui litigiu, care putea costa mult România ºi, în acelaºi timp, sã transfere cheltuielile de ecologizare a lacurilor de decantare deja existente la Roºia Montanã din obligaþia statului român, în sarcina investitorului. Pe fondul protestelor din societate ºi al dezbaterilor din Comisia special creatã pentru soluþionarea acestui proiect, partenerul din USL, respectiv PNL, s-a rãzgândit ºi nu a mai susþinut proiectul de lege trimis de Guvern, Parlamentului. Deºi domnul Ponta a susþinut public cã proiectul propus era un proiect bun, eu nu cred cã ar fi fost benefic României, dar ºtiu sigur cã nu din cauza respingerii acestui proiect vor primi cei de la Gold Corporation compensaþii de miliarde de dolari acum. În timpul Guvernãrii Cioloº, s-a lucrat la Dosarul de propunere din partea României, în vederea încadrãrii Sitului Roºia Montanã (RM) în UNESCO, fãrã a avea o situaþie juridicã clarã ºi fãrã a fi identificatã exact prin PUG zonã. "Peisajul Cultural Minier Roºia Montanã" a fost înscris în Lista indicativã a României la data de 16 februarie 2016. Atunci când a aprobat înscrierea perimetrului de la Roºia Montanã în Patrimoniul UNESCO, Dacian Cioloº a ºtiut cã va expune România ºi pe cetãþenii români la un risc uriaº de a plãti daune de miliarde de dolari. Într-un document transmis Ministerului Finanþelor, avocaþii care apãrau cauza României atrãgeau atenþia cã existã un risc semnificativ ca România sã fie obligatã sã plãteascã unele compensaþii substanþiale, dacã premierul va decide includerea perimetrului în Patrimoniul UNESCO. Deci, Cioloº a avut pe masã avertismentul de specialitate cã decizia sa îi va putea împovãra pe români la plata unor daune uriaºe! Din documentul oficial transmis de Casa de avocaturã cãtre ministrul finanþelor, USR-ista de azi, Anca Dragu - "În plus, aceasta ar putea avea un efect negativ privind percepþia Tribunalului asupra comportamentului României ºi capacitatea de a se apãra împotriva pretenþiilor reclamanþilor. Existã, prin urmare, un risc semnificativ ca includerea Roºiei Montane în Patrimoniul UNESCO sã ducã la plata unor compensaþii substanþiale cãtre reclamanþi". Lipsa de autoritate, probabil ºi de legalitate, a deciziei luate de Cioloº ºi ministrul culturii de la acea vreme, Corina ªuteu, în ultima zi de mandat, a fost evidenþiatã chiar de purtãtorul de cuvânt al Guvernului, care, într-o declaraþie anterioarã acestei decizii, sublinia cã Guvernul Cioloº nu avea "autoritatea" sã dispunã înscrierea Roºiei Montanã în Patrimoniul universal, întrucât exista deja un litigiu juridic pe acel perimetru, iar Guvernul avea atribuþii limitate, pentru cã deja avuseserã loc alegerile generale ºi urma sã fie numit un nou guvern. Declaraþia lui Liviu Iolu, purtãtorul de cuvânt al Guvernului Cioloº - "În mod normal, asemenea dosare pot fi depuse ºi doar sub semnãtura ministrului culturii, ministrului de resort, însã în ceea ce priveºte dosarul Roºia Montanã statul român se aflã într-un litigiu. Din aceastã cauzã, premierul Cioloº ar putea semna un act pentru depunerea dosarului la UNESCO doar dupã o procedurã formalã, prin decizia întregului Guvern. Din pãcate, un guvern la final de mandat nu mai are autoritatea sã facã acest lucru". Dosarul depus de Corina ªuteu a fost înregistrat la UNESCO ºi a intrat pe ordinea de zi cu propunerea de aprobare pentru agenda de lucru a celei de a 42-a sesiuni a Comitetului pentru Patrimoniul Mondial UNESCO de la Bahrein, care s-a desfãºurat în perioada 24 iunie-4 iulie 2018, la Manama. Conducerea delegaþiei României (secretar de stat de la Ministerul Culturii, George Ivaºcu - PSD, de la Guvern - Viorica Dãncilã) a solicitat amânarea unei decizii. Ca urmare a acestei solicitãri, Comitetul a decis întoarcerea dosarului la iniþiator, România având posibilitatea de a reintroduce acelaºi dosar timp de 3 ani, inclusiv 2021. Motivaþia pãrþii române s-a bazat pe existenþa litigiului arbitral aflat pe rolul ICSID ºi a solicitat ca nici o decizie a Comitetului Patrimoniului Mondial în legãturã cu acest dosar sã nu fie luatã pânã la soluþionarea litigiului arbitral. Foarte interesantã a fost însã susþinerea furibundã a unui membru din delegaþia României, senatorul Vlad Alexandrescu (USR) care a susþinut, contrar poziþiei Guvernului, adoptarea proiectului. La data de 31 ianuarie 2020, deºi România mai avea la dispoziþie un an de zile pentru a înregistra dosarul, ca urmare a instrucþiunilor Ministerului Culturii condus de Bogdan Gheorghiu (PNL), Delegaþia Permanentã a României la UNESCO a depus la Centrul Patrimoniului Mondial corespondenþa semnatã de ministrul Gheorghiu, prin care dosarul a fost reintrodus în vederea înscrierii în Patrimoniul Mondial. La 11 iunie 2021, Ministerul Finanþelor a solicitat MAE susþinerea poziþiei MF, ºi anume, amânarea procedurii de înscriere a sitului pânã la momentul comunicãrii hotãrârii arbitrale a ICSID. MAE a comunicat cã nu are atribuþii, indicând ca responsabili Ministerul Finanþelor ºi Ministerul Culturii. Totodatã, MAE precizeazã cã nu se mai poate solicita o nouã amânare ºi cã este nevoie de o decizie a Guvernului României. Ministerul Culturii transmite pe 21 iulie, prin semnãtura ministrului Bogdan Gheorghiu, cã susþine înscrierea "Peisajului Cultural Minier Roºia Montanã" în lista Patrimoniului Mondial, precum ºi în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol. Ca urmare, pe 27 iulie 2021, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis includerea Peisajului Minier al Roºiei Montane în Patrimoniul Mondial, inclusiv în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol. Un alt moment cheie în procesul dintre România ºi firma Roºia Montanã Gold Corporation (RMGC) a fost atunci când UNESCO a cerut þãrii noastre sã implementeze anumite recomandãri pentru a da curs cererii de includere a Roºiei Montane în patrimoniul universal. Una dintre recomandãri era stoparea aprobãrilor privind permisele de exploatare minierã în zonã. Implementarea acestei mãsuri echivala practic cu recunoaºterea de cãtre România cã încalcã dreptul de exploatare obþinut anterior de RMGC, ceea ce va afecta dramatic cursul procesului la Tribunalul Internaþional. Era exact ceea ce ne-am obligat prin contractul semnat la finalul anilor ҆90 cã nu vom face. Ministrul finanþelor de atunci, Alexandru Nazare, a prezentat în Guvern evaluarea avocaþilor cã, dacã se va lua aceastã mãsurã, România ar putea fie obligatã sã plãteascã un prejudiciu cuprins între 0,5 ºi peste 3,5 miliarde dolari. Cu toate acestea, premierul Cîþu ºi fostul ministru al culturii Bogdan Gheorghiu ºi miniºtrii USR au ignorat avertismentele ºi au dat curs recomandãrii UNESCO, ºtiind bine cã prin aceastã decizie riscã sã-i împovãreze pe contribuabilii români la plata unor daune uriaºe. Cioloº a ºtiut foarte bine cã prin acea decizie a încãlcat un angajament asumat de statul român ºi toþi contribuabilii din România ar putea fi obligaþi sã plãteascã daune uriaºe, cu un impact negativ uriaº asupra economiei naþionale. Sub acest aspect, Dacian Cioloº se face vinovat de subminarea economiei naþionale ºi se descalificã definitiv pentru orice funcþie de demnitate publicã. Cioloº nu mai poate cere votul cetãþenilor pe care i-ar putea condamna, prin deciziile sale, la plata unor prejudicii uriaºe! La fel de vinovat este ºi premierul Orban care a dispus reluarea procedurii de înscriere în Patrimoniul UNESCO, dupã ce Guvernul PSD solicitase întreruperea procedurii pânã la soluþionarea litigiului. De asemenea, o mare parte din rãspundere revine USR care s-a lansat în politicã pe acest subiect, iar ulterior, prin miniºtrii sãi din Guvernul Cîþu, s-a opus cu vehemenþã retragerii dosarului de la UNESCO, deºi ministrul finanþelor de atunci a atras atenþia cã România riscã sã plãteascã daune uriaºe. În concluzie, nu domnul Ponta sau Guvernul USL de atunci sunt de vinã pentru deciziile iresponsabile sau poate chiar interesate luate în ciuda tuturor avertismentelor de cãtre Cioloº, Orban ºi USR. Voi sunteþi principalii vinovaþi pentru faptul cã aþi zãdãrnicit posibilitãþile de apãrare ale României ºi pentru cã aþi încãlcat cu bunã ºtiinþã clauzele contractuale. DNA sã vinã sã vã ia!
		Doamna Elena Hãrãtãu: "Strategii concludente ale PNL, pentru ca România sã conteze cu adevãrat în Europa ºi în lume" În plan internaþional, Guvernul susþinut de PNL a demarat proiecte viabile privind creºterea vizibilitãþii þãrii noastre, astfel încât România sã conteze cu adevãrat la masa deciziilor, atât în Europa, cât ºi peste Ocean. Þara noastrã se bucurã acum de o largã susþinere din partea statelor membre ale Uniunii Europene privind aderarea, în cel mai scurt timp, la spaþiul Schengen, fiind confirmat faptul cã, începând din luna martie, vom intra în acest areal cu frontierele aeriene ºi maritime. Aderarea României la spaþiul de liberã circulaþie european va însemna, într-o primã fazã, creºterea vizibilitãþii ºi capacitãþii de performanþã a Portului Constanþa, care va deveni mult mai atractiv pentru transportatorii din toatã lumea. În acest fel, vom asista la dezvoltarea considerabilã a portului maritim constãnþean, care are deja o importanþã deosebitã, mai ales în circumstanþele securitare actuale delicate, generate de rãzboiului din Ucraina. Nu în ultimul rând, am reuºit în ultima perioadã consolidarea exemplarã a Parteneriatului Strategic dintre România ºi Statele Unite ale Americii, care va fi dinamizat ºi din punct de vedere economic, astfel încât SUA sã devinã în scurt timp principalul partener economic al României din afara Uniunii Europene. Sunt convinsã cã strategia diplomaticã ºi de securitate a politicii externe româneºti, iniþiatã dinamic ºi combativ de conducerea liberalã a Ministerului Afacerilor Externe, va determina creºterea gradului de respect ºi tratament egal pentru români în Uniunea Europeanã, deoarece meritãm cu prisosinþã sã fim egalii celorlalþi cetãþeni europeni.
		Doamna Alexandra Huþu: Am vãzut o întreagã dezbatere despre aceastã comasare a alegerilor locale cu cele europarlamentare, în special la partidele din opoziþie. Constat cã AUR ºi USR au din nou un proiect comun, dar aº vrea sã îi rog pe colegii de la aceste partide sã nu mai amestece PSD în aceastã poveste. PSD nu a cerut nicio comasare. Aceastã insistenþã de a comasa alegerile vine de la colegii noºtri de coaliþie, de la PNL. Dumnealor chiar au decis în partid, în unanimitate, sã se comaseze alegerile. Nu ºtiu încã ce alegeri vor sã se comaseze, dar vom vedea când vor veni cu argumentele în coaliþie. Deci, pe cei care vor sã picheteze sedii de partid, pentru aºa-zisa "moarte a democraþiei", îi rog sã meargã la autorii cererii, adicã la PNL. La PSD nu aveþi de ce sã veniþi, pentru cã, pânã acum, singura decizie asumatã politic este sã nu susþinem niciun proiect de lege care ar propune o astfel de comasare! Pe fond, resping categoric argumentul sovietic cu economia fãcutã la buget care a fost invocat de colegii liberali. Nu pot fi de acord cu o astfel de explicaþie. Cu atât mai puþin nu pot accepta justificarea cã, dacã vom comasa alegeri, ne vor rãmâne bani pentru diverse politici sociale. Este o abordare pur populistã. Pe acest raþionament ar însemna cã cel mai bine este sã nu mai facem deloc alegeri, pentru cã astfel vom face cea mai mare economie la buget ºi vom avea cei mai mulþi bani pentru politicile sociale. Asta însã ar însemna sã desfiinþãm democraþia. Pe de altã parte, nu pot fi de acord nici cu partidele din opoziþie care susþin cã prin comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare ar "muri democraþia". Vãd cã democraþia nu a murit nici în Germania, nici în Italia, nici în Belgia, nici în Irlanda, nici în alte state unde existã aceastã comasare. De asemenea, nu pot fi de acord nici cu explicaþia colegilor din opoziþie cã dacã sunt tematici diferite, comasarea înseamnã sã creeze confuzie la nivelul electoratului. Pe de o parte, este o jignire la adresa alegãtorilor, cã, vezi Doamne, nu au capacitatea intelectualã de a distinge între tematica localã ºi cea europeanã. Dincolo de aceastã jignire la adresa electoratului, eu nu îmi amintesc ca USR sã se revolte cã tematica europeanã s-a amestecat cu tematica privind Justiþia, la alegerile europarlamentare anterioare din 2019. Atunci aþi considerat cã puteþi profita electoral de comasarea referendumului cu alegerile europarlamentare. Acum de ce nu aplicaþi aceeaºi mãsurã? V-aþi remarcat ca partidul dublei mãsuri ºi în chestiunea iniþiativei "fãrã penali", unde aþi fãcut scut în jurul celor din partid care au probleme cu justiþia ºi în multe alte teme în care v-aþi sucit dupã cum a bãtut interesul vostru electoral. În plus, în aceastã aºa-zisã Dreaptã Unitã, din care lipseºte cel mai mare partid de dreapta, se aflã ºi fostul premier Ludovic Orban, unul dintre susþinãtorii comasãrii alegerilor locale cu cele parlamentare, care atunci nu era deloc deranjat de amestecarea temelor ºi de efectele în plan electoral. În încheiere, aº vrea sã remarc ipocrizia care existã în aceastã dezbatere interminabilã despre comasare. Cei care o contestã au fost ei înºiºi susþinãtori ai unor variante de comasare, dupã cum le convenea din punct de vedere electoral. În ceea ce priveºte PSD, noi suntem pregãtiþi pentru orice scenariu - nu ne temem nici dacã se comaseazã alegerile, nici dacã nu se comaseazã. Cred cã dacã suntem corecþi ºi ne facem treaba la guvernare ºi în Parlament, alegãtorii ne vor vota ºi în varianta cu alegeri comasate, ºi în varianta cu alegeri necomasate.
		Domnul Ioan Balan: "Bucovina nu va fi niciodatã acaparatã de extremiºti, populiºti sau instigatori la urã!" În urmã cu un secol, marele istoric Nicolae Iorga ne avertiza, pe bunã dreptate, spunând cã: "Un popor care nu-ºi cunoaºte trecutul e condamnat sã-l repete". De aceea, cred cã este absolut necesar sã nu uitãm ºi sã amintim tuturor, în mod special celor mai tineri, cât de mult rãu au fãcut românilor ºi þãrii noastre manifestãrile politice extremiste, promovarea ideilor populiste, violenþa verbalã ºi propagarea urii. În secolul trecut, românii din Bucovina au avut mult de suferit de pe urma celor care s-au deghizat în blanã de oaie, aºa cum o fac astãzi reprezentanþii unor partide ºi formaþiuni care au un comportament tot mai periculos ºi agresiv pentru democraþia din þara noastrã. Cred cã este de datoria oricãrui om politic responsabil, care respectã în mod real valorile democratice ºi parcursul european al þãrii noastre, sã atragã atenþia asupra pericolelor care planeazã asupra þãrii noastre, nu numai din exterior, ci chiar ºi din interior. Personal, nu voi putea sã uit cum partidele extremiste au batjocorit anul acesta Sfânta Zi a Unirii Principatelor Române, chiar în Cetatea de Scaun a Sucevei. În loc de respect ºi admiraþie faþã de înaintaºii noºtri care au fãcut posibilã unitatea poporului român, extremiºtii au considerat de cuviinþã sã promoveze mesaje violente ºi sã cearã demisia celui mai performant preºedinte de consiliu judeþean pe care l-a avut Suceava vreodatã. Cât de slab inspirat sã fii sã faci aceste gesturi nedemne, când Suceava s-a modernizat ºi dezvoltat puternic în ultimii ani, tocmai datoritã echipei liberale conduse de Gheorghe Flutur? Oare ei au crezut cã sucevenii nu vãd faptele noastre ºi cred vorbele lor deºarte? Noi, liberalii suceveni, din responsabilitate pentru comunitatea noastrã, am organizat ºi vom mai organiza manifestãri publice, pentru a arãta opiniei publice pericolul pe care îl reprezintã extremismul politic ºi politicienii populiºti, nu doar pentru Suceava, ci pentru toatã þara. Dupã contactele pe care le-am avut în aceastã duminicã cu sucevenii pot sã afirm cu toatã încrederea cã aceºtia nu vor accepta ºi nu vor vota extremiºti, populiºti ºi demagogi care pun în pericol toatã munca întregii comunitãþi din ultimii ani. Aºadar, Bucovina nu va fi acaparatã de cei care vând iluzii ºi incitã la urã, iar sucevenii îºi vor alege conducãtorii locali dintre cei care au demonstrat cã au muncit pentru ei ºi au proiecte pentru viitorul judeþului.
		Domnul Lilian Scripnic: "Fermierii din întreaga Europã se revoltã!" Anul 2024, un an cu o mizã importantã pentru Europa, prin perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European, din iunie, a debutat cu protestele agricultorilor în mai mute þãri europene: România, Franþa, Germania, Italia, Grecia, Spania ºi Belgia. Nemulþumirile ºi solicitãrile lor au fost diferite de la þarã la þarã dar au avut ºi un numitor comun. În România, fermierii au solicitat plata de urgenþã a subvenþiilor APIA, mãsuri compensatorii pentru pierderile suferite ca urmare a importurilor din Ucraina ºi stabilirea unor culoare separate pentru cerealele româneºti, acordarea de credite cu dobândã subvenþionatã pentru capital de lucru ºi investiþii în ferme ºi actualizarea valorii ajutorului de stat privind rambursarea accizei pentru motorina achiziþionatã ºi utilizatã în agriculturã. La Berlin, mii de agricultori au protestat împotriva intenþiei Guvernului federal de a reduce gradual, pânã anul viitor, subvenþia acordatã pentru acciza la motorinã. Fermierilor din sectorul vegetal li s-au alãturat ºi producãtorii din sectorul zootehnic, care au criticat birocraþia stufoasã ºi regulile europene în domeniul nitraþilor care îi fac pe crescãtorii germani de porcine sã nu respecte standardele. În Franþa, proteste masive au pus în evidenþã nemulþumirea faþã de inflaþia mare, rezervele de apã, concurenþa neloialã a produselor din import, criza sanitarã din domeniul zootehniei ºi avicol sau taxe ºi impozite prea mari. Ample proteste au mai avut loc ºi în Grecia, Spania, Italia ºi Belgia, agricultorii denunþând mai ales concurenþa neloialã a produselor extracomunitare care nu respectã regulile europene de mediu ºi pun în pericol profitabilitatea exploataþiilor agricole europene. Aºa cum am spus, fiecare protest are specificul sãu ºi motive care þin de politica naþionalã din aceste þãri, dar existã ºi un numitor comun faþã de care protestatarii ºi-au manifestat cu fermitate nemulþumirea: reformele de mediu prevãzute de Pactul Verde European ºi deciziile Comisiei de a reduce subvenþiile acordate în agriculturã care afecteazã productivitatea ºi veniturile fermierilor. Politicile europene de eliminare a emisiilor de carbon pânã în 2050, de reducere a utilizãrii pesticidelor, lipsa de reacþie faþã de afluxul de produse din Ucraina neconforme cu normele europene ºi care fac concurenþã neloialã produselor europene dar, mai ales, condiþia de a lãsa nelucrat un procent de 4% din teren pe bunã dreptate au stârnit furia fermierilor. Este tot mai greu sã ne dãm seama ce interese mai apãrã actuala Comisie Europeanã, pentru cã politicile sale în domeniul agricol nu mai sprijinã producãtorul european. Atitudinea sfidãtoare a actualilor lideri din cele 27 de state membre a fost pusã în evidenþã din plin în data de 1 februarie, în cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului European, unde s-a votat acordarea unui sprijin de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, chiar în timp ce fermierii revoltaþi aprindeau focuri în faþa Parlamentului European. Nu ne rãmâne decât sã sperãm cã cetãþenii vor fructifica ºansa alegerilor europarlamentare din iunie ºi vor trimite în Parlament ºi Comisie pe acei lideri care sã le apere interesele, care sã ia decizii mai raþionale ºi mai potrivite cu contextul politic ºi economic global ºi vor face din Europa, din nou, un spaþiu al siguranþei ºi al prosperitãþii.
		Domnul Silviu Nicu Macovei: "O nouã Europã, dar cu picioarele pe pãmânt!" "Pacea lumii nu poate fi pãzitã fãrã a fi depuse eforturi creative proporþionale cu pericolele ce-o ameninþã!". Acestea sunt cuvintele scrise de ministrul francez de externe, Robert Schuman, la 9 mai 1950, în deschiderea Declaraþiei de constituire a ceea ce va deveni Uniunea Europeanã. Ieºind din trauma celui de-Al Doilea Rãzboi mondial, Europa începea sã-ºi construiascã un nou drum al pãcii, unitãþii ºi prosperitãþii comune. Dupã ºapte decenii de la Declaraþia Schuman, Uniunea Europeanã, deºi mai extinsã ºi mai prosperã ca oricând, se aflã la rãscrucea unor provocãri uriaºe: misiunea de salvare climaticã, rãzboi la graniþa esticã a Uniunii, pandemie ºi apoi inflaþie uriaºã, tulburãri sociale, excese de putere politicã în interior ºi lipsa unor soluþii viabile pentru viitorul tinerilor. Sã nu ne amãgim, Europa se aflã într-o perioadã dificilã! Dacã privim conflictul între Pactul Climatic ºi problemele de dependenþã energeticã a Europei, ne dãm seama de o prãpastie uriaºã între idealuri ºi realitatea concretã. Pentru a proteja natura, închidem în Europa mine de cãrbune, dar în acelaºi timp unele þãri europene importã petrol pentru industrie din þãri neprietenoase! Þãri europene cu nevoi ridicate de electricitate închid centralele nucleare doar pentru a ajunge dependente de importul de gaze naturale din Rusia. Oprim brusc producþia de motoare clasice în numele tranziþiei cãtre automobile electrice curate, dar în acelaºi timp facem Europa dependentã de China, þarã ce deþine 90% din piaþa mondialã de baterii electrice! Provocarea de securitate de la graniþa esticã a UE a mobilizat þãrile membre în a ajuta Ucraina sã facã faþã unei invazii barbare, cu tancuri ºi rachete. Empatia ºi dorinþa de a ajuta sunt înãlþãtoare, însã drama agricultorilor europeni în faþa importurilor nediscriminatorii de cereale este o realitate durã ºi dureroasã. Principiile ºi idealurile mãreþe sunt lumini cãlãuzitoare pentru oricare civilizaþie puternicã, însã desprinderea de realitatea oamenilor obiºnuiþi riscã sã înstrãineze elitele politice de cetãþeni. Istoria ne spune cã acesta este punctul în care începe ruptura socialã ºi haosul. Ca cetãþean european, nu îmi doresc o Europã cu mai multe viteze. O astfel de invenþie nu poate funcþiona ca o Uniune în care toþi suntem egali, cu drepturi egale. Avem mult prea multe exemple recente, în care lipsa unitãþii europene ne pune pe toþi în pericol. Dorinþa de preamãrire a cancelarului austriac priveazã de drepturi legitime popoare întregi din estul Europei. România ºi Bulgaria sunt þinute pe nedrept în afara spaþiului Schengen. Tratatele europene spun clar cã trebuie sã fim în Schengen, dar acest veto abuziv ºi de neînþeles blocheazã voinþa majoritarã a þãrilor UE. Euroscepticismul a crescut brusc în România, nu din cauze economice ºi nici din dezinformare, ci din injusteþe, discriminare ºi lipsa sentimentului de respect reciproc. Exemplele aroganþelor politice care pun în pericol unitatea europeanã pot continua ºi cu premierul Ungariei. Admiraþia sa faþã de "puterea" absolutã a liderului rus îl face pe Viktor Orbán sã aibã vise revizioniste ºi sã lanseze provocãri periculoase. Toate acestea îl rup de realitatea europeanã în care se aflã! Am un mesaj pentru Guvernul de la Budapesta: þãrile noastre sunt legate una de alta ºi suntem obligaþi sã avem consens! Ungaria nu poate sãri peste România în braþele Rusiei, dar nici Rusia nu mai poate veni cu tancurile la Budapesta, aºa cum a fãcut-o în noiembrie 1956! Acum, la ceas aniversar de Ziua Europei, trebuie sã ne gândim la aceste provocãri ale Uniunii. Dar, mai mult ca oricând, trebuie sã avem grijã ºi de viitorul României în UE. Sã fie clar ca lumina zilei, locul României este în Uniunea Europeanã! Nu avem altã ºansã de dezvoltare economicã ºi socialã decât alãturi de þãrile europene. Economia României nu ar fi putut performa niciodatã cu atât de mult succes dacã nu ar fi fost în Uniunea Europeanã. Accesul producãtorilor români la pieþele europene, miliardele de euro din fonduri nerambursabile, importul de tehnologie ºi investiþiile directe au fãcut din þara noastrã succesul economic actual. Însã nu trebuie sã ignorãm disparitãþile enorme din România! Avem judeþe în Ardeal care depãºesc economic media UE, dar ºi judeþe în estul þãrii care sunt cele mai sãrace din întreaga Uniune! Avem oraºe mari care rivalizeazã cu metropole europene, dar ºi sate neelectrificate sau cu drumuri de pãmânt ºi fãrã semnal la telefon. Avem aproape jumãtate din copiii þãrii în risc de sãrãcie ºi excluziune socialã! Din aceste motive, Uniunea Europeanã trebuie sã creeze ºi sã implementeze programe regionale de reducere a disparitãþilor sociale ºi economice. ªtiu, Comisia Europeanã nu gestioneazã proiecte regionale, doar naþionale. Dar poate cã lucrurile trebuie sã se ºi schimbe în beneficiul tuturor cetãþenilor europeni! În încheiere, vã reamintesc ceea ce Robert Schuman scria în "actul de naºtere" al visului Europei Unite: "Europa nu va fi fãcutã dintr-odatã sau conform unui singur plan; ea va fi construitã prin reuºite concrete care vor duce la adevãrata solidaritate!". Europa înseamnã demnitate ºi unitate, nu garduri ºi discriminare! La mulþi ani, Europa! La mulþi ani României în UE!
		Domnul Ioan Mang: "Prioritãþile politice ºi legislative ale noii sesiuni parlamentare" În primea mea declaraþie din aceastã nouã sesiune parlamentarã, penultima din acest mandat, aº dori sã mã refer la câteva dintre prioritãþile politice ºi legislative ale grupului PSD din care fac parte. În primul rând, ca vicepreºedinte al Comisiei pentru industrii ºi servicii al Camerei Deputaþilor, voi acorda o atenþie deosebitã domeniului energiei, un domeniu care mã preocupã ºi mã pasioneazã de mai mult timp. Aºa cum bine ºtiþi, Guvernul României, în cadrul ºedinþei din 21 decembrie 2023, a adoptat Proiectul de Lege privind energia eolianã offshore, acesta intrând în procesul legislativ al Parlamentului. Adoptarea ºi îmbunãtãþirea cadrului legislativ pentru demararea exploatãrii resurselor eoliene offshore ale României este un demers vital în asigurarea independenþei ºi rezilienþei energetice a României, fiind, totodatã, ºi o asumare a þãrii noastre în Planul Naþional de Redresare ºi Rezilienþã. În aceste condiþii, Legea offshore-ului eolian este prioritatea noastrã în cadrul Comisiei pentru Industrii ºi Servicii urmãtoarea perioadã. În al doilea rând, la nivelul grupului parlamentar, avem în vedere o legislaþie adaptatã anului 2024 privind combaterea consumului ºi a traficului de droguri. Consider cã este nevoie de o schimbare de paradigmã: problematica consumului de droguri trebuie tratatã ca o chestiune de sãnãtate publicã. În loc sã abordãm problema strict din perspectiva unor mãsuri coercitive ºi punitive, care ºi-au arãtat limitele, trebuie sã avem o abordare diferenþiatã: dependenþa de droguri este o boalã, iar oamenii bolnavi se trateazã în spitale ºi centre specializate, în schimb, traficanþii se trimit la poliþie ºi la puºcãrie. Pe lista de prioritãþi legislative ale PSD se regãseºte ºi Legea de reglementare a sãlilor de jocuri de noroc, celebrele "pãcãnele". Am mai spus-o ºi repet - suntem hotãrâþi sã combatem viciul dependenþei de jocurile de noroc! Intenþia PSD este ca "pãcãnelele" sã disparã complet din satele ºi oraºele cu mai puþin de 15.000 de locuitori. Aº dori sã subliniez aici o nuanþã importantã - nu suntem împotriva companiilor sau a antreprenorilor care deruleazã astfel de afaceri. Noua lege nu trebuie sã fie îndreptatã împotriva acestora, ci sã rezolve ºi sã previnã problemele de ordin social pe care aceste activitãþi le pot produce: bolile psihice legate de dependenþã, distrugerea familiilor ºi a vieþilor omeneºti, îndatorarea excesivã ºi chiar falimentul personal al "jucãtorilor". În acelaºi context, ne vom apleca atenþia ºi asupra creditelor oferite de IFN-uri. Nu mai putem lãsa ca românii sã fie jecmãniþi de aceste "instituþii" aºa-zis financiare, de fapt, niºte cãmãtari cu acte în regulã! În 2021, Curtea Constituþionalã a României a decis cã Legea plafonãrii dobânzilor a avut o exprimare neclarã ºi a declarat-o neconstituþionalã. De atunci, problema a rãmas nerezolvatã, iar mulþi români au ajuns în situaþii disperate, pentru cã nu ºi-au plãtit ratele. Între cazurile dramatice ºi cerinþa unei pieþe care foloseºte astfel de împrumuturi, avem obligaþia de a lua decizia corectã, iar aceastã decizie nu poate fi alta decât plafonarea dobânzilor. De aceastã datã, trebuie însã sã ne asigurãm cã vom adopta un text de lege clar ºi fãrã ambiguitãþi, astfel încât sã nu mai fie atacabil.
		Domnul Marian Cruºoveanu: "Investiþiile în dezvoltarea infrastructurii rutiere din judeþul Constanþa continuã neîntrerupt" Infrastructura rutierã în judeþul Constanþa se dezvoltã bine ºi constant, sub administraþie liberalã. Demonstrãm zi de zi cã angajamentele pe care ni le-am asumat faþã de români, dar mai ales faþã de constãnþeni, sunt îndeplinite cu exactitate. Astfel, ultimele veºti anunþã extinderea reþelei de drumuri a judeþului Constanþa cu o lungime totalã de aproximativ 34,6 kilometri, prin implementarea a douã proiecte în valoare de aproximativ 140 de milioane de lei. Pe lângã Alternativa Techirghiol, autostradã de aproape 29 de kilometri, care se va desprinde din actuala autostradã A4 (Centura Constanþei), chiar din zona actualului nod cu Autostrada Soarelui A2, vom avea douã noi rute de care vor beneficia constãnþenii, dar ºi toþi cei care doresc sã ajungã în sudul litoralului românesc în perioada aglomeratã a anului. Astfel, se va construi un drum ce va conecta localitãþile Tuzla ºi Biruinþa (DJ 391), iar al doilea tronson va lega localitãþile Techirghiol ºi Arsa. Bugetul alocat de Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Administraþiei, condus de ministrul liberal Adrian Veºtea, prin intermediul Programului Naþional de Investiþii "Anghel Saligny", un program de investiþii ºi dezvoltare sutã la sutã liberal, susþine aceste investiþii, consolidând astfel angajamentul Partidului Naþional Liberal pentru dezvoltarea durabilã a judeþului Constanþa. Aºadar, asistãm la încã un angajament al PNL Constanþa, bifat cu succes! Subliniez din nou ideea urmãtoare: investiþiile în dezvoltarea infrastructurii contribuie la stimularea creºterii economice, generarea de locuri de muncã ºi îmbunãtãþirea calitãþii vieþii în comunitãþile locale. Partidul Naþional Liberal ºi-a asumat aceastã misiune, de a dezvolta România la firul ierbii, în localitãþile ºi regiunile sale, astfel încât fiecare român sã beneficieze de servicii publice de calitate, cât mai aproape de el.
		Domnul ªtefan Muºoiu: "Viitoarea extindere a Uniunii Europene va fi o provocare politicã generalã, cât ºi naþionalã" La finalul anului trecut, premisa privind viitoarea apartenenþã a Ucrainei ºi a Moldovei la Uniunea Europeanã cãpãta atât de mult contur, încât presa din întreaga lume titra despre acest subiect ºi prezenta aceastã perspectivã din cele mai diverse unghiuri de abordare, toate trecute, inevitabil, ºi prin filtrul conflictului declanºat de Federaþia Rusã. În ciuda interesului manifestat de mass-media, de analiºti politici ºi de diverºi finanþiºti renumiþi, acest proces de aderare rãmâne prea puþin dezbãtut ºi asta mai ales pe fondul unei Uniunii care pare pe zi ce trece din ce în ce mai greu de guvernat din cauza unor reguli ºi decizii încremenite în timp ºi care nu mai pot oferi rãspunsurile corespunzãtoare succesiunii noilor provocãri de toate tipurile. Recentele mitinguri ºi gesturile radicale ale fermierilor ºi transportatorilor din statele comunitare cu economii puternice relevã cã Uniunea Europeanã are nevoie de revizuiri atât ale arhitecturii sale decizionale, cât ºi economice, aºa cum am mai reliefat ºi în alte declaraþii politice, o parte dintre ele susþinute pe parcursul anului trecut, atât în faþa dumneavoastrã, dar ºi în diverse întâlniri cu omologi sau ambasadori strãini. Subliniez cã exclud a priori orice îndoialã legatã de importanþa ºi de oportunitatea acestei extinderi. Însã accederea acestor douã state vecine þãrii noastre trebuie dublatã ºi de extinderea dezbaterii publice, mai ales cã pentru instituþiile europene decizia a fost luatã, dupã cum relata Le Monde. Integrarea Moldovei ºi cea a Ucrainei nu vor consta doar dintr-o serie lungã de aranjamente instituþionale, concentrate pe un obiectiv geostrategic ce trebuie îndeplinit, ci, inevitabil, trebuie sã preconizãm cu toþii care ar putea fi gradul cu care aceastã extindere ar perturba cadrul existent ºi ce mãsuri vor fi luate la nivelul UE, precum ºi de fiecare stat membru mai vechi. Fireºte cã ºi România trebuie sã fie bine pregãtitã pentru transformãrile pe care le va degaja aceastã raliere a celor douã state la comunitatea europeanã. Ca de fiecare datã, cei mai noi membri, printre care ne numãrãm ºi noi, sunt cel mai puternic afectaþi de schimbãrile interne ale Uniunii, la fel ºi statele care au o economie în plin avânt, ºi nu una consolidatã timp de secole. Dintre aceste raþionamente, pun un accent deosebit pe pragmatism, având în vedere cã, înainte de atingerea acestor þinte geostrategice, se prefigurase deja cã Uniunea Europeanã are nevoie de noi reforme interne, de la cele instituþionale ºi pânã la cele sociale sau la cele legate de agriculturã ºi protecþia mediului. Alãturi de colegii mei de la PSD ºi PES, precum ºi de social democraþii europeni, am militat ºi continuãm sã pledãm pentru lãrgirea atribuþiilor de legiferare ale Parlamentului European ºi pentru revizuirea regulilor de luare a deciziilor în Consiliu. Uniunea Europeanã a celor douãzeci ºi ºapte de þãri s-a dovedit deja, în câteva rânduri, ceva mai dificil de guvernat pe fondul specificitãþilor atât de diferite ale fiecãrui membru în parte, cât ºi din pricina inaplicabilitãþii perfect uniforme a deciziilor comune. Cel mai probabil este nevoie de o anumitã marjã de flexibilizare a condiþiilor ºi a unor termene. În plus, o altã prioritate a instituþiilor europene ar trebui sã fie ºi rezolvarea contradicþiilor care o afecteazã, astfel încât nici procesul de aderare, ºi nici consecinþele ulterioare acestuia sã nu aibã efecte majore pentru cei nou-veniþi sau pentru þãrile cu economii în creºtere. Sã nu omitem faptul cã, în cadrul UE, nivelul de trai variazã în funcþie de þarã. Iar PIB-urile Ucrainei ºi Moldovei pe cap de locuitor sunt, acum, de aproximativ cinci ori mai mici decât cel al Danemarcei. În completare, trebuie sã fim atenþi ºi la tensiunile existente dintre Polonia, Bulgaria, Ungaria, þara noastrã ºi Slovacia pe de-o parte ºi Ucraina pe de altã parte în legãturã cu exporturile de cereale ucrainene. În lipsa unei revizuiri prealabile ºi a arhitecturii sale economice, extinderea UE ar duce la slãbirea clasei mijlocii ºi a muncitorilor din þãrile occidentale, dar ºi a celor din statele estice care au aderat la comunitatea europeanã dupã 2004. Aºadar, tranziþia la o Uniune extinsã se prefigureazã nu doar ca o provocare matematicã, ci ºi ca o provocare politicã care trebuie abordatã în consecinþã atât global, cât ºi la nivel naþional. Mai mult, este vital ca atât þãrile membre, cât ºi cele candidate sã aibã în continuare garanþia cã proiectul european îºi îndeplineºte cu succes rolul de piaþã continentalã, dar ºi de democraþie transnaþionalã. Iar pe plan intern, România trebuie sã se pregãteascã din timp sã facã faþã provocãrilor socioeconomice pe care le ridicã accederea Ucrainei ºi a Moldovei. Trebuie sã identificãm, cât mai rapid, soluþii ca sã preîntâmpinãm dificultãþile economice inerente, indiferent cât de mici sau de mari vor fi, dar care vor apãrea odatã ce aceste þãri vor intra pe piaþa internã a Uniunii. Prin instrumentarea timpurie a unei astfel de strategii preventive, numele României va conta ºi mai mult atât la masa deciziilor de la Bruxelles, dar ºi pe plan internaþional. Anul acesta este unul al alegerilor în tot spaþiul Uniunii ºi acest lucru poate deveni cu adevãrat benefic pentru toþi locuitorii sãi ºi implicit pentru români, dacã vor desemna prin votul lor oamenii calificaþi sã le reprezinte cu adevãrat interesele. Iar PSD va avea ºi cu ocazia scrutinului din 9 iunie pentru europarlamentare o garniturã de candidaþi cu multã experienþã în politica internã ºi în cea a UE. PSD mizeazã pe profesionalismul candidaþilor sãi, nu pe amatorismul, impostura ºi hazardul de care abuzeazã la maxim opoziþia!
		Domnul Nicolae Giugea: "La alegerile locale, cetãþenii trebuie sã întocmeascã decontul pentru administraþiile publice ineficiente!" Cei mai mulþi dintre primarii PNL au reuºit sã facã adevãrate minuni în comunitãþile locale pe care le administreazã: ºcoli renovate ºi dotate, unitãþi medicale moderne, drumuri asfaltate ºi utilitãþi de calitate. Am convingerea cã reuºitele performanþilor primari liberali au ridicat standardele în întreaga administraþie publicã din România, punând cetãþenii sã se întrebe "de ce în oraºul acela, în care e primar de la PNL, se poate ºi la noi nu?". Este evident cã din aceastã competiþie politicã au de câºtigat cetãþenii ºi cã aceasta a îmbunãtãþit calitativ actul administrativ public. Nu vreau sã se înþeleagã cã am ajuns la un nivel de dezvoltare atât de ridicat al administraþiei locale încât nu mai este nimic de fãcut. Dimpotrivã! Vã dau ca exemplu oraºul meu drag, Craiova. Deºi nimeni nu ºi-ar închipui, într-un oraº cu un buget consistent, încã mai existã strãzi neasfaltate, craiovenii fiind nevoiþi sã meargã pe un amestec de piatrã ºi pãmânt. Vã daþi seama cât este de mare noroiul atunci când plouã? Tot la Craiova, la orice ploaie mai sãnãtoasã, oraºul se transformã într-o micã Veneþie, pentru cã sistemele de canalizare sunt de proastã calitate ºi subdimensionate. În aceeaºi capitalã a Olteniei, reþelele de apã înregistreazã probleme funcþionale, locuri de parcare nu existã, traficul este infernal, iar cãldura din calorifere este printre cele mai scumpe din þarã. Aºadar, la Craiova nu ne putem mândri cu nicio urmã de administraþie publicã localã performantã, ci cu un ºir lung de eºecuri, parcã premeditate. Vin alegerile ºi vreau sã cred cã primarii liberali performanþi vor fi apreciaþi de comunitãþile locale în care au muncit, iar primarii neperformanþi, indiferent de partid, vor fi sancþionaþi. Personal, voi veni în faþa craiovenilor cu un amplu pachet de mãsuri pentru dezvoltarea oraºului, astfel încât, în câþiva ani, Craiova sã se ridice la înãlþimea prestigiului sãu de capitalã a Olteniei.
		Domnul Nicolae Roman: "Români pentru România - Provocarea ca oportunitate: perspectiva României în revitalizarea industriei porcine" Astãzi, ne confruntãm cu o problemã serioasã în sectorul producþiei de carne de porc din România. Din nefericire, începând cu anul 2017, am fost martorii unui declin constant cauzat de rãspândirea pestei porcine africane în þara noastrã. Aceastã boalã a lovit puternic industria noastrã, afectând atât fermele mari, cât ºi pe cele mici. Totuºi, în mijlocul acestor provocãri, existã ºi oportunitãþi. România a atras atenþia unor mari companii europene care vãd un potenþial semnificativ pentru producþia de carne de porc aici. În special, una dintre cele mai mari companii producãtoare din Europa doreºte sã îºi extindã activitatea în þara noastrã, ceea ce indicã interesul ºi potenþialul crescut al României. Cu toate cã aceste perspective par promiþãtoare, fermierii români sunt îngrijoraþi de competiþia neloialã ºi discrepanþele în ceea ce priveºte subvenþiile din alte þãri europene. Este evident cã aceºti fermieri au nevoie de sprijin ºi protecþie pentru a putea concura în mod echitabil pe piaþa internã ºi internaþionalã. În loc sã privim aceastã situaþie ca pe un obstacol insurmontabil, ar trebui sã o vedem ca pe o provocare pe care suntem hotãrâþi sã o înfruntãm. Guvernul trebuie sã gãseascã soluþii durabile pentru revitalizarea sectorului producþiei de porc din România, prin investiþii în infrastructurã, promovarea standardelor ridicate de calitate ºi crearea unui mediu de afaceri echitabil care sã asigure un viitor solid pentru producãtorii noºtri de porci. Este momentul sã demonstrãm cã România poate deveni un lider în producþia de carne de porc din sud-estul Europei, transformând aceastã provocare într-o oportunitate de creºtere ºi dezvoltare pentru întreaga noastrã þarã. Importante sunt soluþiile pe care un partid ca al nostru le are, cât ºi oamenii dedicaþi, aºa cum existã în Partidul Români pentru România!
		Domnul Nicu Niþã: "Partidul Social Democrat susþine prelungirea mãsurii de limitare a adaosului comercial la alimentele de bazã!" Declaraþia mea politicã se referã la una dintre mãsurile propuse de Partidul Social Democrat în cadrul Coaliþiei pentru a veni în sprijinul românilor cu venituri mici. PSD considerã cã datele statistice oficiale prezentate de Institutul Naþional de Statisticã aratã cã decizia Guvernului de a limita adaosul comercial la alimentele de bazã ºi-a atins obiectivele principale de a tempera inflaþia ºi de a proteja puterea de cumpãrare a cetãþenilor cu venituri mici ºi medii. Totodatã, trebuie subliniat cã, spre deosebire de alte mãsuri pentru combaterea creºterii preþurilor aplicate în alte state din Uniunea Europeanã, soluþia promovatã de PSD nu a perturbat piaþa de profil ºi nu i-a afectat în niciun fel pe producãtorii români. Mãsura Partidului Social Democrat, de limitare a adaosului comercial la alimentele de bazã, aduce un beneficiu de cel puþin 150 lei/lunã pentru o familie cu doi copii. Alimentele cu adaos limitat care se aflã în coºul minim de consum, pe lângã alte produse alimentare, costã cel puþin 740 de lei pe lunã pentru o familie cu doi copii. În lipsa mãsurii PSD, coºul plãtit lunar pentru aceste produse ar fi de minim 890 de lei. Mãsura a fost prelungitã doar pentru douã luni, pentru cã la începutul lunii aprilie vor intra pe piaþã produsele de sezon de primãvarã, iar atunci va trebui adaptatã ºi lista de alimente cu adaos limitat, aºa cum s-a întâmplat de fiecare datã când a fost prelungitã mãsura. Partidul Social Democrat ºi-a asumat guvernarea într-un moment dificil din punct de vedere economic ºi social, însã continuã sã susþinã ºi sã promoveze mãsuri pentru populaþie, pentru familiile cu venituri mici ºi medii - pentru ca acestea sã poatã pune pe masa familiei mai multe produse, în special româneºti, la preþuri corecte. Partidul Social Democrat guverneazã pentru România ºi pentru români!
		Doamna Oana Murariu: "Comasarea alegerilor, ultimul aranjament al PSD-PNL împotriva democraþiei ºi a cetãþenilor din România" Alianþa toxicã PSD-PNL ce sufocã cetãþenii prin taxele aplicate, ducând la scãderea vizibilã a nivelului de trai, vrea acum sã ºtranguleze ºi democraþia prin comasarea alegerilor, a celor locale cu europarlamentarele, apoi, dacã le iese bine, mai vãd ei ºi cu celelalte. Alegerile de anul acesta îi încurcã nespus ºi vor sã le rezolve repede ºi în interesul lor. Alegerile din 2024, de altfel cruciale pentru viitorul urmãtorilor 10 ani prin semnificaþia ºi multitudinea lor, îi împiedicã nespus în avântul luat deja spre falimentarea României, în dispreþul oamenilor oneºti care vor sã ducã un trai normal în þara lor, dar spre îmbogãþirea lor ºi a acoliþilor cu care se înconjoarã. Comasarea alegerilor locale cu cele pentru Parlamentul European sau poate chiar ºi a parlamentarelor cu prezidenþialele este, pur ºi simplu, o ticãloºie politicã, o jignire a dreptului cetãþenesc de a decide ºi a vota în cunoºtinþã de cauzã, iar toate argumentele cu economisirea resurselor sunt ploaie în vânt ºi nu meritã dezbãtute. Alianþa Dreapta Unitã a fãcut multiple demersuri pentru a explica de ce alegerile trebuie sã aibã loc separat, aºa cum au fost ele gândite iniþial: adrese cãtre comisarii europeni, sesizare a Comisiei de la Veneþia. Ce legãturã este între agenda europeanã a unei þãri ºi faptul cã un primar sau altul nu reuºeºte sã dea cu mãtura la el în localitate? Oamenii trebuie sã decidã în cunoºtinþã de cauzã, având drept criteriu principal performanþa oamenilor care se propun în funcþiile publice. Scopul alegerilor este împuternicirea cetãþeanului de a-ºi alege liderii conform cu ceea ce sunt ei capabili sã facã. Scopul alegerilor nu este sã facem astfel încât sã perpetuãm PSD-PNL la putere. Scopul alegerilor nu este ca generalul Ciucã sã se salveze politic ºi sã fie candidat la prezidenþiale, de asemenea, scopul nu este ca PNL sã nu se facã de râs ºi sã poatã fi în continuarea remorca PSD la guvernare, iar argumentele pot continua. Ciucã - preºedinte ºi Ciolacu - premier, dacã se poate pe urmãtorii 20 de ani, este bine PNL, vã convine PSD? Alegerile locale þinute cu trei luni mai devreme vor întârzia proiectele de dezvoltare, vor arunca administraþia publicã într-un haos din care nu se va mai înþelege nimic, vom avea sute, mii de primari dublaþi pe aceeaºi funcþie, fãrã autoritate de decizie timp de douã-trei luni. În pandemie am avut obsesia preºedintelui Iohannis sã închidã gura virusului pentru a-l pune pe Cîþu preºedinte la PNL într-un congres aranjat, acum toate problemele acestei þãri - taxele mãrite, inflaþia, costul vieþii în general, administraþia nemodernizatã, colectarea deficitarã etc. - sunt puse în aºteptare ca sã rezolve ei alegerile, sã facã ei astfel încât omul sã fie pãcãlit sã punã ºtampila pe ei. Toate acestea se vor întoarce împotriva lor. De ce fugiþi de electorat? Pentru cã ºtiþi ce aþi fãcut! Ca parlamentar al USR, voi continua sã mã lupt pentru dreptate, pentru adevãr ºi sã cred cã aceastã naþiune se va mobiliza pentru ce e corect, pentru cã numai aºa poþi progresa. Anul acesta este anul tuturor alegerilor, este anul cetãþenilor. Cãtre ei ne îndreptãm cu argumente ºi cu fapte concrete ºi le spunem cinstit cine suntem, ce vrem ºi de ce România meritã mai mult ºi mai bine. Anul 2024 este despre posibilitatea de a avea o România modernã, în ciuda tuturor eforturilor PSD-PNL de a se menþine la putere ºi a ne þine în întuneric.
		Doamna Raisa Enachi: "Comasarea alegerilor" Cele douã partide aflate la putere au impresia cã pot face ce vor cu þara noastrã! Propunerea de comasare a alegerilor europarlamentare, programate a se susþine în iunie, cu cele locale, iniþial programate în luna septembrie este un abuz de putere. Sub nicio formã, AUR nu va permite acest lucru ºi va lupta cu toate forþele, pentru ca românii sã-ºi exprime votul democratic, aºa cum este reglementat prin lege, ci nu la termenele care avantajeazã doar "marile partide". Din dorinþa de a rãmâne la putere, aºa-ziºii lideri politici, calculeazã în mod meschin variante care încalcã Constituþia! Atât de puþin le pasã celor de la conducere de proprii oameni, proprii cetãþeni, cã sunt în stare de orice pentru a-ºi rezerva încã un mandat! Prin aceastã manevrã, se creeazã un dezavantaj evident pentru studenþii ºi tinerii care locuiesc în oraºe diferite faþã de locul de domiciliu, deoarece, pentru a putea vota primarii din oraºul în care trãiesc, trebuie sã deþinã viza de flotant, ºi aceasta trebuie obþinutã cu cel puþin 6 luni înainte de alegeri, asta conform unei legi promulgate de preºedintele României în anul 2023. Prin urmare, comasarea alegerilor ar însemna cã tinerii aflaþi în afara oraºelor natale pentru studii sau muncã ar fi efectiv lipsiþi de posibilitatea de a-ºi exprima opþiunile politice la alegerile locale. Este de neacceptat ca deciziile cu privire la procesul electoral sã fie manevrate de liderii aflaþi momentan la putere, fãrã a lua în considerare diversitatea ºi mobilitatea populaþiei. Noi, AUR, respingem cu vehemenþã comasarea alegerilor ºi nu doar atât, dar ne angajãm ºi sã luptãm pentru drepturile ºi reprezentarea corectã a tuturor cetãþenilor! Aceastã încercare de comasare a alegerilor parlamentare cu cele locale reprezintã un atac direct la adresa democraþiei ºi a drepturilor fundamentale ale cetãþenilor. Este evident cã coaliþia PSD-PNL încearcã sã impunã propriile interese politice în detrimentul voinþei poporului ºi a principiilor democratice. Doar dacã vom lupta împreunã, vom reuºi! AUR a fost, este ºi va fi, mereu, alãturi de români! Noi sigur vom lupta pentru drepturile românilor!
		Domnul Sebastian-Ilie Suciu: "Apãrarea noastrã naþionalã..." Aº vrea sã vã atrag atenþia, stimaþi colegi, asupra unei vechi probleme a actualei guvernãri, ºi anume, pierderea obiectivismului ºi discernãmântului statal care a ajuns sã culmineze ºi sã se manifeste prin renunþarea la simþurile primare - cum ar fi instinctul de conservare. Recent, actuala guvernare a mai bãtut un cui în sicriul suveranitãþii româneºti, prin înstrãinarea Uzinei Automecanica Mediaº din judeþul Sibiu - este vorba despre vânzarea acesteia, producãtorului german de armament Rheinmetall - "Felicitãri!", acum nici muniþia n-o mai producem singuri. Vreau pe aceastã cale "sã felicit" actuala stãpânire pentru realizãri deosebite în subversiunea statului românesc, sau, mai bine zis, ce a mai rãmas din el, reuºind, pânã-n prezent, urmãtoarele "performanþe" absolute: Aþi îngropat energetica româneascã, prin închiderea capacitãþilor de producþie de energie electricã!; Aþi îngropat agricultura româneascã, în favoarea celei ucrainene!; Aþi îngropat învãþãmântul ºi medicina! Iar acum aþi decis voi cã a venit timpul sã ne scãpãm ºi de propria noastrã producþie de armament!
		Domnul Vasilicã Toma: "Quod erat demonstrandum" Doresc sã abordez o temã crucialã pentru fiecare dintre noi - starea actualã a sistemului nostru de sãnãtate. Aº dori sã aduc în discuþie un aspect care a devenit evident ºi preocupant - absenþa cifrelor concrete în evaluarea ºi planificarea sistemului nostru de sãnãtate. Observãm cu toþii cã discuþiile despre sãnãtate se transformã adesea într-un fel de "roman al sistemului sanitar". Ne confruntãm cu naraþiuni bogate, dar rareori vedem cifre concrete, grafice sau statistici clare care sã ne arate direcþia ºi progresele reale. Se vorbeºte despre intenþii bune, dar adesea ne lovim de un deficit de cifre precise ºi de planuri tangibile. Dincolo de toate promisiunile ºi intenþiile bune, am remarcat un evident paradox între cuvinte ºi fapte, între discursuri ºi realitatea sistemului nostru de sãnãtate. Este ca ºi cum am evita sã privim în faþã cifrele, sã le aducem în discuþie ºi sã le asumãm. Astfel, discuþiile se rezumã la expresii precum "vom face", "este nevoie de", "trebuie sã creºtem", "trebuie sã scãdem", dar fãrã a avea un fundament numeric, aceste afirmaþii rãmân la nivel de retoricã. Observ cã ºedinþele ºi conferinþele pe aceastã temã devin adesea lungi ºi deficitare în conþinut efectiv. Este frustrant sã constatãm cã nu vedem decât un tablou vag ºi imprecis al situaþiei reale din sistemul nostru de sãnãtate. Suntem aºezaþi în faþa unor decizii "orientative", a unor direcþii "orientative", iar acest mod de funcþionare are consecinþe directe asupra eficienþei ºi predictibilitãþii sistemului nostru de sãnãtate. Mã întreb cât de departe ne putem îndrepta spre îmbunãtãþirea stãrii sistemului nostru de sãnãtate fãrã o cunoaºtere detaliatã ºi fãrã a ne asuma cifre concrete? Cum putem avea încredere într-un drum pe care nu îl vedem clar? Este adevãrat cã existã o dozã de nesiguranþã ºi lipsã de cunoºtinþe, iar aceasta pare sã îngreuneze planificarea ºi implementarea eficientã a mãsurilor necesare. Prin urmare, subliniez necesitatea unui angajament real ºi transparent faþã de cifre concrete, faþã de o analizã aprofundatã a situaþiei actuale Q.E.D. - cu alte cuvinte, "Quod erat demonstrandum" - ceea ce trebuia demonstrat - ne conduce la concluzia clarã cã avem nevoie de mai multã claritate, transparenþã ºi asumare în gestionarea ºi îmbunãtãþirea sistemului nostru de sãnãtate. Haideþi sã lucrãm împreunã pentru a transforma aceste "orientãri" în acþiuni concrete ºi pentru a construi un sistem de sãnãtate care sã se bazeze pe date reale ºi previziuni solide!
		Doamna Vetuþa Stãnescu: "Partidul Naþional Liberal susþine curajoºii români aflaþi în situaþii grele!" În ziua de 4 februarie, marcãm Ziua Mondialã de Luptã Împotriva Cancerului, o boalã care, din pãcate, reprezintã a doua cauzã a mortalitãþii în þara noastrã. Persoanele care suferã de aceastã cruntã boalã au nevoie de o atenþie specialã din partea statului român, având în vedere dificila ºi extenuanta luptã pe care aceºtia ºi familiile lor o duc zi de zi, sãptãmânã de sãptãmânã, an de an. În anul 2022, din iniþiativã liberalã, a fost promulgatã legea pentru aprobarea Planului naþional de prevenire ºi combatere a cancerului în România, menit a fi implementat în perioada 2023-2030. Astfel, toþi cetãþenii români care se aflã pe teritoriul României, au domiciliul sau reºedinþa în România, cetãþenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spaþiului Economic European ºi cetãþenii Confederaþiei Elveþiene, precum ºi strãinii ºi apatrizii care au domiciliul sau reºedinþa în România au dreptul garantat de stat la serviciile de naturã medicalã, socialã ºi de susþinere psihologicã cuprinse în Planul naþional de prevenire ºi combatere a cancerului, dupã cum urmeazã: servicii medicale de prevenire, diagnostic ºi tratament al cancerului, servicii de îngrijire, inclusiv îngrijiri paliative, servicii de psiho-oncologie, onconutriþie ºi oncofertilitate, servicii sociale ºi indemnizaþii lunare de hranã. De asemenea, tot la iniþiativa Partidului Naþional Liberal, a fost depusã în Parlament o iniþiativã legislativã pentru a fi eliminatã impozitarea de 10% a concediilor medicale pentru bolnavii de cancer ºi pentru mamele aflate în concediu de maternitate sau de îngrijire a copilului bolnav. Considerãm de-a dreptul absurd ca un bolnav oncologic, o tânãrã mamã sau o persoanã aflatã în situaþie grea cu copilul sãu sã mai sufere ºi de o reducere a concediului medical în favoarea statului român. Aceasta iniþiativã vine sã atenueze, deºi firav în comparaþie cu greutãþile aferente situaþiilor în cauzã, dificultãþile cu care se confruntã aceste persoane. Partidul Naþional Liberal va cãuta întotdeauna sã vinã în sprijinul celor mai vulnerabili cetãþeni, deoarece a fi liberal înseamnã sã îþi pese de cel de lângã tine aflat în dificultate ºi sã faci ceea ce poþi pentru a-i veni în ajutor.
		Domnul Ioan Vulpescu: "Cultura devine un articol de lux" Ne aflãm într-o perioadã în care impactul inflaþiei asupra vieþii noastre de zi cu zi devine din ce în ce mai pregnant, fapt reflectat cu acuitate în rapoartele recente privind cheltuielile familiale realizate de Institutul Naþional de Statisticã. Inflaþia nu doar cã erodeazã puterea de cumpãrare, dar, mai grav, afecteazã accesul la cultura ºi la bunurile spirituale care ar trebui sã fie la îndemâna tuturor. Într-un raport fãcut recent public, ce vizeazã date strânse în toamna anului trecut, INS aratã cã în rândul cheltuielilor pentru sport, recreere ºi culturã se remarcã o inflaþie de 182,36%! Practic, cu aceeaºi bani, românii pot consuma de 3 ori mai puþinã culturã. Cultura, în sensul sãu larg, este esenþa care ne uneºte, este sursa de înþelepciune ºi inspiraþie a unei naþiuni. Este un drept fundamental ºi un liant social care contribuie la bunãstarea emoþionalã ºi intelectualã a fiecãrui cetãþean. Prin urmare, este de neconceput ca în loc sã democratizãm accesul la cultura, sã ne confruntãm cu o situaþie în care aceasta devine tot mai prohibitivã. Inflaþia cheltuielilor culturale, ilustratã prin cifre care depãºesc orice aºteptãri, aratã o realitate durã: activitãþile culturale, de la spectacole de teatru ºi concerte, pânã la expoziþii de artã ºi acces la biblioteci, devin un lux pe care un numãr din ce în ce mai mare de cetãþeni nu ºi-l mai pot permite. Este un semn alarmant cã societatea noastrã se îndreaptã spre un viitor în care cultura este rezervatã doar unei elite, în loc sã fie patrimoniul comun al tuturor. Este responsabilitatea noastrã, a membrilor Parlamentului, sã recunoaºtem aceastã problemã ºi sã luãm mãsuri imediate pentru a contracara efectele devastatoare ale inflaþiei asupra sectorului cultural. Trebuie sã gãsim soluþii pentru a susþine ºi promova accesul egal la culturã, astfel încât niciun cetãþean sã nu fie privat de acest drept fundamental din cauza constrângerilor financiare. Aceasta nu este doar o problemã economicã, ci una de dreptate socialã ºi de viziune pentru viitorul þãrii noastre. Cultura nu trebuie sã fie un articol de lux, ci un bun esenþial, accesibil tuturor. Trebuie sã acþionãm acum pentru a asigura cã valorile culturale rãmân o parte integrantã a vieþii de zi cu zi pentru fiecare cetãþean, indiferent de venituri. Este momentul sã ne reafirmãm angajamentul faþã de principiile egalitãþii ºi drepturilor culturale, sã reiterãm cã accesul la culturã nu este un privilegiu, ci un drept!
		Domnul Iulian-Alexandru Muraru: Recent, am avut privilegiul de a face parte dintr-o delegaþie a Parlamentului României, într-o vizitã oficialã în Statele Unite ale Americii, o cãlãtorie care a avut ca scop principal întãrirea legãturilor bilaterale ºi promovarea intereselor României ºi ale Iaºiului în cea mai mare economie globalã. Aceastã misiune a fost marcatã de întâlniri semnificative cu înalþi oficiali, congresmeni americani, diplomaþi ºi reprezentanþi ai mediului de afaceri, toate având un singur scop - deschiderea unor noi orizonturi pentru cooperarea româno-americanã, în special în domeniile economic, politic ºi cultural. Unul dintre momentele culminante ale vizitei noastre a fost întrevederea cu guvernatoarea statului Arizona, Katie Hobbs. Discuþiile cu doamna guvernator, o personalitate remarcabilã, cu un istoric impresionant în lupta împotriva violenþei domestice, au evidenþiat angajamentul comun pentru întãrirea relaþiilor bilaterale ºi identificarea de noi oportunitãþi economice ºi sociale, de care sã beneficieze atât România, cât ºi statul Arizona. În acest context, am abordat subiecte de interes mutual, cum ar fi deschiderea biroului de comerþ al statului Arizona la Bucureºti, care va facilita accesul investitorilor din Arizona cãtre piaþa româneascã, deschizând astfel noi oportunitãþi pentru ambele pãrþi. De asemenea, discuþiile cu membrii International Trade Committee ai statului Arizona au subliniat importanþa consolidãrii legãturilor economice ºi au reiterat necesitatea unui parteneriat solid între România ºi Arizona, recunoscând succesul misiunilor comerciale anterioare ºi perspectiva înfiinþãrii unui birou comercial regional în România. Pe lângã întâlnirile oficiale, vizita noastrã a inclus momente de o profunzime spiritualã ºi culturalã deosebitã, prin întâlniri cu comunitãþile româneºti din Statele Unite. Am vizitat Biserica Ortodoxã "Ioan Botezãtorul" ºi Biserica Penticostalã "Happy Valley" din Arizona, unde am întâlnit o parte a diasporei noastre. Aceste momente au fost nu doar ocazii de a celebra tradiþiile ºi credinþa noastrã comunã, ci ºi de a reafirma legãturile puternice care unesc comunitatea româneascã din SUA cu Patria-mamã. Un aspect remarcabil al vizitei a fost întâlnirea cu Ben Toma, Preºedintele Camerei Reprezentanþilor din statul Arizona ºi cel mai înalt oficial de origine românã în politica SUA. Povestea sa de succes este o sursã de inspiraþie ºi un exemplu strãlucit al contribuþiei pe care românii o aduc în societatea americanã, subliniind totodatã legãturile puternice dintre cele douã naþiuni. În concluzie, vizita noastrã în Statele Unite ale Americii a reprezentat o etapã importantã în consolidarea relaþiilor româno-americane ºi în promovarea intereselor României pe scena internaþionalã. Am demonstrat cã România este un partener de încredere, deschis colaborãrii ºi investiþiilor, cã împãrtãºim cu Statele Unite ale Americii valori comune ºi un angajament ferm pentru promovarea pãcii, securitãþii ºi prosperitãþii în regiunea Mãrii Negre ºi în întreaga lume. Prin aceastã vizitã, am întãrit nu doar legãturile politice ºi economice, ci ºi cele culturale ºi spirituale care ne unesc cu diaspora româneascã din SUA ºi cu prietenii noºtri americani. Este esenþial sã continuãm pe acest drum, sã explorãm noi oportunitãþi ºi sã lucrãm împreunã pentru un viitor mai bun pentru România, pentru Europa ºi întreaga lume. Vã asigur de întreaga mea dedicaþie în servirea intereselor României ºi ale cetãþenilor sãi, atât pe plan intern, cât ºi în arena internaþionalã.
		Domnul Radu Tudor Ciornei: "Suceava, între extremism ºi circ ieftin" Dupã contrele între George Simion ºi Gheorghe Flutur, care mi-au amintit de vitejiile din curtea blocului în care cei mai mici se rãþoiau unii la alþii, lãudându-se cã fratele lor mai mare îl va bate pe fratele mai mare al celuilalt, în acest sfârºit de sãptãmânã, am fost martorul contramanifestaþiei PNL împotriva extremismului în Bucovina. Cã tot ce face AUR, ca imagine publicã, miroase greu a prost gust, populism ieftin ºi Moscova, asta nu e ceva nou. Însã manevra liberalã mi-a amintit de o vorbã veche - "Nu te poþi rãzbuna pe un câine care latrã la tine de dupã un gard, oprindu-te sã latri înapoi la el..." Soluþia împotriva acestei invazii a politicii de grotã nu este sã iei o bâtã mai mare decât a oponentului, în acest caz, sã organizezi o manifestaþie mai mare ca a lui, sã strigi mai tare ºi sã îþi arãþi muºchii politici, rostind lozinci contondente. Soluþia împotriva invaziei extremismului este civilizarea, educarea, munca cu rezultate ºi grija faþã de Bucovina, prin fapte, nu prin vorbe. Omul educat refuzã manifestarea prin urlete ºi alege argumentul, în locul bâtei. În douã zile, în centrul oraºului au venit oameni aduºi degeaba ºi efectiv nu s-a rezolvat nimic. Un clovn a fost trântit ºi încãtuºat, iar ceilalþi clovni ºi-au aruncat vitejii verbale pe dupã garduri, cu portavocea. Nimic remarcabil! Circ am avut. Educaþie ºi dezvoltare nu avem ºi nici nu vom avea multã vreme de acum înainte, conduºi de circari ºi rapsozi chinuiþi de talente îndoielnice. Ruºine!