Sittings of the Chamber of Deputies of October 18, 2023

	1.	Declaraþii politice ºi intervenþii ale deputaþilor:

		ªedinþa a început la ora 8.34. Lucrãrile ºedinþei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreºedinte al Camerei Deputaþilor. A doua parte a ºedinþei a fost condusã de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreºedinte al Camerei Deputaþilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presurã ºi de domnul deputat Ringo Dãmureanu, secretari ai Camerei Deputaþilor. Ultima parte a ºedinþei a fost condusã de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preºedintele interimar al Camerei Deputaþilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presurã ºi de domnul deputat Ringo Dãmureanu, secretari ai Camerei Deputaþilor.
		Domnul Ilie Dan Barna: Bunã dimineaþa, dragi colegi! Începem ºedinþa dedicatã declaraþiilor politice ºi intervenþiilor de astãzi, 18 octombrie 2023. Algoritmul îl cunoaºteþi.
		Începem cu Grupul PSD. Domnul Viorel Salan este? Vã rog, domnule deputat.
		Domnul Viorel Salan: Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor colegi, Declaraþia politicã de astãzi am intitulat-o "Singura soluþie pentru viaþã rãmâne pacea". Conflictele violente dintre oameni sunt vechi de când lumea, însã rãzboaiele moderne sunt diferite. Dar scopul terorismului nu este rãzboiul, ci acela de a paraliza o societate prin fricã. Trãim poate cea mai periculoasã perioadã din ultimele decenii. A început anul trecut cu rãzboiul din Ucraina. A continuat acum patru luni de zile cu reactivarea conflictului din Kosovo, apoi a celui din Nagorno-Karabah. Au urmat atacurile teroriste asupra Israelului, soldate cu peste 1.300 de morþi, alte mii de rãniþi ºi peste 100 de ostatici. Situaþia din Orientul Mijlociu a devenit explozivã. Impasul este politic. Iar în acest moment, pericolul iminent este extinderea conflictului din Gaza la nivel regional. Din perspectiva istoriei recente, în conflictul arabo-israelian, Israelul ºi-a dovedit superioritatea militarã în nenumãrate rânduri. Acum, în plan militar, elementul tactic cel mai important este ca intervenþia în teritoriile din Gaza sã se realizeze cu limitarea numãrului victimelor civile. Doar în acest mod extinderea conflictului armat va putea fi evitatã. Parlamentul României ºi-a exprimat solidaritatea deplinã cu Israelul, a condamnat cu fermitate atacurile organizaþiei teroriste Hamas, crimele ºi violenþa dezlãnþuite asupra populaþiei civile, infiltrãrile teroriste ºi luarea de ostatici ºi a exprimat regretul profund pentru victimele acestor atacuri. Este salutarã ºi vizita întreprinsã ieri de premierul României, domnul Ciolacu, în Israel, pentru gãsirea unor soluþii de creare a unor coridoare umanitare în Fâºia Gaza, pentru cei circa 250 de români care au nevoie de sprijinul nostru. Nu în ultimul rând trebuie sã þinem cont cã importanþa deosebitã a parteneriatului dintre România ºi Statul Israel, ce dureazã de peste 75 de ani, este un aspect care a fost scos în evidenþã de premierul României ºi ieri, cu ocazia vizitei efectuate. În acelaºi timp, responsabilitatea oricãrui stat este sã acþioneze decisiv pentru a asigura securitatea cetãþenilor sãi ºi bunãstarea întregii naþiuni. Statul Israel este îndreptãþit prin dreptul suveran la autoapãrare sã elimine pericolul terorist. Situaþia de crizã obligã la un rãspuns instituþional de forþã. Însã, acest tip de acþiune trebuie îndeplinitã cu mãsurã, luciditate ºi raþiune. Altfel va rezulta doar o escaladare în spiralã, fãrã control, a violenþei. În timpurile în care trãim, înþelegem cã, în orice confruntare militarã, nu mai existã doar învingãtori ºi învinºi. Nici chiar dezastrele militare nu mai provoacã decizii politice, ceea ce înmulþeºte numãrul "conflictelor îngheþate". Însãºi semnificaþia victoriei s-a schimbat. Toatã lumea pierde. Singura soluþie pentru viaþã rãmâne pacea. Iar pacea poate fi obþinutã doar prin ajungerea la o înþelegere politicã durabilã. Situaþia din Orientul Mijlociu nu reprezintã o excepþie. Sau, dacã unii analiºti politici o considerã o excepþie, atunci este o excepþie care confirmã regula. Vã mulþumesc. Viorel Salan, deputat al PSD de Hunedoara.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulþumesc, domnule deputat.
		Mergem mai departe. Domnul Claudiu Manta? Vã rog, aveþi cuvântul.
		Domnul Claudiu Manta: Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Aceasta nu este o simplã declaraþie politicã. Este un strigãt disperat dupã ajutor. Zeci de mii de oameni dintr-un judeþ, Gorjul, riscã sã rãmânã fãrã surse de venit ºi fãrã nicio alternativã, odatã cu închiderea actualelor capacitãþi de producþie de la Complexul Energetic Oltenia. Practic, statul român, dacã nu se întâmplã ºi nu se face ceva rapid, aruncã la gunoi o producþie de aproximativ 18 TWh anual, de energie electricã, adicã o treime din necesarul Sistemului Energetic Naþional, fãrã sã aibã asigurate capacitãþi alternative. Complexul Energetic Oltenia este cea mai mare companie a statului producãtoare de energie pe bazã de cãrbune. Este compania care a asigurat, în ultimii 40 de ani, necesarul de electricitate, atunci când alþi producãtori nu pot produce în sistemul naþional. Pentru cã vara, în perioade de secetã, când debitele apelor scad, producþia hidroenergeticã este redusã ºi ea. Când una dintre unitãþile de la Cernavodã intrã în revizie ori se decupleazã automat de la sistem, grupurile pe cãrbune au reuºit sã suplineascã cu succes producþia de energie, pentru cã pot funcþiona indiferent de vreme ºi de orã. Din pãcate, pe vremea Guvernãrii PNL-USR de tristã amintire, aceastã companie a intrat într-un plan de restructurare-reorganizare, negociat cu Comisia Europeanã, în contextul agreat al unei tranziþii spre neutralitate climaticã, adicã fãrã emisii, ceea ce înseamnã mai mult sau mai puþin închiderea grupurilor de producþie pe bazã de cãrbune. Planul elaborat de partea românã ºi aprobat de Comisia Europeanã prevede ca pânã în 2026 sã se închidã toate capacitãþile actuale de producþie ale Complexului Energetic Oltenia ºi sã rãmânã doar câteva grupuri în rezervã de capacitate - din pãcate, o noþiune nedefinitã încã în legislaþie. Evident cã înþelegem importanþa eliminãrii poluãrii, însã nu putem ignora nici criza de energie ºi gaze din ultimii ani ºi nici realitatea economicã ºi socialã. Compania avea, la momentul aprobãrii planului de restructurare, aproximativ 11.000 de angajaþi. Acelaºi plan de restructurare prevede cã, odatã cu scoaterea din producþie a grupurilor energetice ºi a închiderii perimetrelor miniere, se va reduce ºi numãrul de personal, dispãrând aproape 8.000 de locuri de muncã doar direct ºi alte câteva mii conexe, de la societãþile care presteazã pentru aceastã companie. Siguranþa energeticã a României este ºi trebuie sã rãmânã un element de interes strategic. Atunci când adaugi ºi riscul unei posibile apocalipse economico-sociale determinatã de aceastã posibilã închidere a Companiei, responsabilitatea ar trebui sã fie în special a Ministerului Energiei, care trebuie sã facã ceva. Vã mulþumesc.
		Domnul Ilie Dan Barna: Vã mulþumesc.
		Domnul Dan-Constantin ªlincu? Vã rog, domnule deputat.
		Domnul Dan-Constantin ªlincu: Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Stimaþi colegi, Patriotismul economic promovat încã de la instalarea Guvernului condus de Marcel Ciolacu ºi-a propus sã direcþioneze investiþiile ºi fondurile europene pentru dezvoltarea producþiei realizate în România. Þara noastrã trebuie sã treacã de la o economie bazatã pe consum de bunuri din import la o economie bazatã pe producþie autohtonã. Sunt vizate, în primul rând, producþia industrialã, procesarea produselor alimentare ºi sectorul materialelor de construcþii. "Cumpãrã româneºte" trebuie sã devinã o stare de spirit a tuturor românilor. Acest concept ºi aceastã abordare pe care PSD ºi Guvernul Ciolacu le au în vedere prin iniþierea de proiecte legislative ºi programe concrete de susþinere a producãtorilor autohtoni înseamnã: investiþii, producþie ºi locuri de muncã plãtite decent în România; parteneriat economic cu toate firmele care produc în România; stimularea ºi atragerea investiþiilor strãine în capacitãþile de producþie din România; reducerea importurilor prin creºterea prezenþei produselor româneºti. Deci - sã cumpãrãm româneºte, sã susþinem astfel locurile de muncã, economia naþionalã, producãtorii locali, astfel încât sã contribuim, în ultimã instanþã, la propria noastrã bunãstare. Aºadar, "Cumpãrã româneºte" nu este doar un slogan, ci o veritabilã structurã de rezistenþã a tuturor programelor economice pe care Partidul Social Democrat le are în vedere în actuala Guvernare. Sã "cumperi româneºte" înseamnã sã susþii firmele româneºti ºi angajaþii lor, sã determini crearea de locuri de muncã ºi, implicit, mai multã prosperitate, nu doar personalã, ci ºi pentru comunitãþi, înseamnã o ºansã ca România sã se dezvolte prin creºterea exporturilor ºi reducerea importurilor. Este momentul sã demonstrãm cã suntem pe deplin conºtienþi de valoarea muncii românilor ºi cã facem tot ce putem pentru a susþine antreprenorii ºi firmele locale care au construit branduri noi ºi care luptã, de la egal la egal, cu corporaþii de miliarde de euro. Aºadar, cel mai simplu, dar ºi cel mai eficient mod de a aprecia efortul, talentul, valoarea ºi originalitatea este sã transformãm un îndemn, "Cumpãrã româneºte", într-o stare de spirit la nivel naþional. Vã mulþumesc. Deputat al PSD, Dan-Constantin ªlincu.
		Domnul Ilie Dan Barna: Vã mulþumesc, domnule deputat.
		Mergem mai departe, la Grupul parlamentar al PNL. Doamna Christine Thellmann. Vã rog, doamnã deputat.
		Doamna Christine Thellmann: Mulþumesc frumos, domnule preºedinte de ºedinþã. Bunã dimineaþa, stimaþi colegi! Declaraþia mea politicã de astãzi am intitulat-o "La finalul rãzboaielor din timpurile noastre sper cã cea care va triumfa cu adevãrat va fi umanitatea". Pe 7 octombrie, un atac terorist neprevãzut, ºocant ºi extrem de sângeros, al Hamas în Israel, a tensionat la cote maxime situaþia dintre Israel ºi Gaza, punând în pericol securitatea din Orientul Mijlociu, dar ºi de la nivel global. Astãzi, în a douãsprezecea zi, cifrele aratã proporþiile pericolului - peste 4.000 de morþi de ambele pãrþi, majoritatea civili; 200 de ostatici de diferite naþionalitãþi, þinuþi de Hamas în Gaza; peste un milion de oameni din Fâºia Gaza fug de rãzboi; alertã de terorism în mai multe state europene; crizã umanitarã fãrã precedent în Fâºia Gaza. România este de partea Israelului, pentru cã terorismul este cel mai oribil act împotriva umanitãþii. În acest sens, preºedintele României ºi cei mai importanþi reprezentanþi din Guvern sunt în dialog cu reprezentanþii israelieni. Parlamentul României a adoptat o declaraþie de solidaritate cu Israelul. Criza umanitarã din Gaza este consecinþa actelor barbarilor de la Hamas, pentru care oamenii nu valoreazã mai mult decât un scut, un mijloc de luptã. De aceea Hamas blocheazã coridoarele umanitare ºi confiscã ajutoarele. Asistãm la un rãzboi între un stat ºi o organizaþie teroristã - Israel versus Hamas. Eforturile liderilor americani ºi europeni sunt pentru a da ºansa civililor sã iasã din regiune ºi sã ajungã la ei ajutoarele umanitare ºi totodatã evitarea escaladãrii conflictului în alte regiuni. Vizita pe care însuºi preºedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, o efectueazã în Israel este un mesaj foarte puternic, pe mai multe dimensiuni. Un gest incontestabil de solidaritate al Statelor Unite cu poporul israelian ºi în acelaºi timp un mesaj ferm de condamnare a terorismului, dar ºi de preþuire a vieþii umane, prin eforturile de a salva civilii nevinovaþi din mijlocul rãzboiului împotriva Hamas. Lupta pe care este absolut necesar sã o purtãm cu toþii, în fiecare zi, prin acþiunile noastre, pentru ca atrocitãþile pe care le vedem la televizor sã rãmânã istorie pentru generaþiile viitoare este lupta pentru demnitatea umanã, pentru preþuirea vieþii omeneºti înainte de orice altceva. Sã þinem cont cã democraþia este singura formã de guvernãmânt în care fiecare om conteazã. Este esenþial sã schimbãm perspectiva cã diferenþele dintre noi ne fac duºmani ºi sã învãþãm sã trãim unii cu alþii ferm convinºi cã ceea ce ne deosebeºte ne face mai puternici împreunã. Sper ca lecþia umanitãþii sã fie marea victorie la finalul rãzboaielor care au loc în zilele noastre. Deputat al PNL de Sibiu, Christine Thellmann. Mulþumesc.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulþumesc, doamnã deputat.
		Mergem mai departe. Domnul Corneliu Cozmanciuc? Înþeleg cã nu este. Îl invit pe domnul Gabriel Avrãmescu.
		Domnul Gabriel-Ioan Avrãmescu: Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Declaraþia mea de astãzi se intituleazã "Realizarea Autostrãzii A7 nu înseamnã ignorarea problemelor de pe DN2 - E85!". Stimate colege, Stimaþi colegi, Cea mai mare investiþie rutierã cu fonduri din Planul Naþional de Redresare ºi Rezilienþã o reprezintã Autostrada Moldovei - A7, cea care va lega Bucureºtiul de nordul þãrii ºi care va parcurge ºi judeþul Buzãu. Rolul acesteia va fi unul esenþial pentru economia buzoianã, pentru asigurarea unei deplasãri mai rapide între capitala þãrii ºi localitãþile din judeþ, dar va contribui ºi la creºterea siguranþei rutiere. Numai cã, pânã în momentul în care Autostrada Moldovei va fi datã în funcþiune, buzoienii, asemenea tuturor celor care tranziteazã teritoriul þãrii de la Suceava la Bucureºti, vor trebui sã foloseascã pe mai departe singura rutã de legãturã, ºi anume Drumul Naþional 2 - E85, cunoscut ºi ca "Drumul Morþii". Sunt încurajatoare progresele care s-au înregistrat în privinþa Autostrãzii A7, însã finalizarea ei este încã departe. În tot acest timp, oamenii continuã sã îºi piardã viaþa pe DN2 - E85, pe teritoriul judeþului Buzãu. Numai în luna august a acestui an, o buzoiancã de 21 de ani, pasagerã a unui autovehicul, a decedat în urma unui accident rutier produs la ieºirea din Râmnicu Sãrat cãtre Vrancea, iar 6 persoane, între care 3 copii, au ajuns la spital dupã ce maºinile în care se aflau s-au ciocnit în trafic, pe E85, în judeþul Buzãu. Cea mai micã dintre victimele celui de-al doilea accident avea doar 2 ani! Buzoienii, la fel ca toþi cei care tranziteazã E85, ºtiu cã este unul dintre cele mai periculoase drumuri din România, dovadã fiind numãrul foarte mare de cruci pe care acesta le-a adunat de-a lungul timpului. Pot sã înþeleg cã Autostrada Moldovei reprezintã o prioritate, cã trebuie asigurate fonduri pentru aceasta, însã nu putem lãsa de izbeliºte DN2, mai ales cã tragediile continuã sã se producã. Am solicitat Ministerului Transporturilor încã de anul trecut sã aibã în vedere extinderea la 4 benzi a acestui drum pe segmentul cuprins între Buzãu ºi Râmnicu Sãrat ºi implementarea mãsurilor de siguranþã rutierã pentru participanþii la trafic. Rãspunsul mi s-a pãrut nãucitor. Voi cita doar un singur paragraf care sintetizeazã poziþia ministerului faþã de DN2 - E85: "Având în vedere proiectul privind construcþia Autostrãzii A7 ºi, în special, a stadiului avansat al implementãrii acestuia, respectiv semnarea contractelor de achiziþie publicã pentru realizarea lucrãrilor, necesitatea asigurãrii fluidizãrii traficului în zona menþionatã de dumneavoastrã va fi asiguratã de realizarea Autostrãzii A7". Stimaþi colegi, nu fluidizarea traficului este o problemã pe DN2 - E85, ci asigurarea mãsurilor de siguranþã rutierã necesare, care sã previnã pierderea de vieþi omeneºti! Asigurãrile scrise oferite de instituþiile din subordinea Ministerului Transporturilor, cã monitorizeazã, acþioneazã, cã sunt îngrijoraþi de ceea ce se întâmplã pe E85, nu ajutã. CNAIR mã asigura anul trecut cã depune o activitate continuã de implementare a mãsurilor tehnice care au ca scop reducerea numãrului de accidente rutiere ºi de creºtere a gradului de siguranþã rutierã acþionând aplicat pe acest drum. Din pãcate, nimeni nu vede aceste mãsuri. Tot CNAIR spunea cã sunt programate lucrãri de montare de parapete de protecþie, amenajare de sensuri giratorii, treceri subterane pentru pietoni, pasarele pietonale. Unde sunt toate acestea? Greu de spus. Sigur nu pe DN2 - E85 ºi sigur nu în judeþul Buzãu. Sunt perfect de acord cã Autostrada Moldovei reprezintã un proiect vital pentru judeþul Buzãu, pentru dezvoltarea acestei regiuni a þãrii. Însã, pânã când va fi gata A7, nu trebuie sã neglijãm actuala rutã. De aceea, fac un apel cãtre Ministerul Transporturilor, cãtre CNAIR, sã aibã în vedere de urgenþã implementarea mãsurilor de siguranþã rutierã pe DN2 - E85, precum ºi extinderea la 4 benzi de circulaþie a sectoarelor cele mai predispuse la accidente rutiere grave. Aceste proiecte de infrastructurã, care nu presupun aceeaºi complexitate precum construcþia unei autostrãzi, pot salva lunar vieþi omeneºti. Vã mulþumesc.
		Domnul Ilie Dan Barna: Vã mulþumesc, domnule deputat.
		Îl invit, în continuare, pe domnul Corneliu Cozmanciuc.
		Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc: Bunã dimineaþa, stimaþi colegi! Domnule preºedinte de ºedinþã, Declaraþia mea politicã de astãzi se intituleazã "România a trecut un prag istoric. Mai trebuie sã treacã unul". Stimaþi colegi, Domnule preºedinte, Cu toþii ºtim cã mobilizarea pe care am dus-o ºi determinarea pe care am avut-o, atât în Parlament, cât ºi la nivelul Executivului, pentru a lua toate mãsurile ºi pentru a adopta toate reformele necesare pentru a ridica MCV-ul, am reuºit sã facem sã fie încununatã cu succes anul acesta. Aceastã mobilizare trebuie sã continue. Aceastã idee de unitate pe care am avut-o, privind reformele pe care le-am fãcut la nivel legislativ, trebuie sã continue ºi prin eforturi susþinute, atât la nivel legislativ, cât ºi la nivel executiv, pentru ca urmãtorul pas pe care trebuie sã îl trecem sã fie intrarea României în spaþiul Schengen. Cu toþii am vorbit despre aceste subiecte, vom vorbi în continuare, însã este foarte important ca sã conºtientizãm cã decizia de a fi membri în Schengen, în primul rând are în spate o susþinere unitarã aici, în þarã. Susþinere unitarã atât la nivel formal, cât ºi la nivel informal, prin tot ce facem când ieºim în spaþiul public, prin tot ceea ce susþinem când ieºim în afarã ºi mai ales prin reformele pe care le facem. Consider însã cã România este pregãtitã din punct de vedere tehnic. Consider cã Uniunea Europeanã are nevoie de România în spaþiul Schengen. Consider cã tot ceea ce se întâmplã în contextul geopolitic internaþional trebuie sã ducã la o Europã cu adevãrat unitã. De aceea, acest demers de a fi membri Schengen este unul normal ºi cred cã trebuie sã fie încununat cu succes cât mai repede. Cred cã toatã clasa politicã trebuie sã aibã acest deziderat pentru ca anul 2023 sã fie cu un final reuºit pentru România - România în spaþiul Schengen. Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Vã mulþumesc, stimaþi colegi.
		Domnul Ilie Dan Barna: Vã mulþumesc, domnule deputat.
		Mergem mai departe, la Grupul USR. Domnul Mihai Botez.
		Domnul Mihai-Cãtãlin Botez: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi, Voi vorbi astãzi în cadrul declaraþiei mele politice despre criza de încredere a cetãþenilor în instituþiile statului român, dar ºi despre soluþia pe care o vãd. Am ajuns sã abordez acest subiect pentru cã în ultimele sãptãmâni am fost în stradã ºi am discutat cu cetãþeni din zona Moldovei. Fie cã am abordat tema eliminãrii pensiilor speciale sau a jocurilor de noroc de lângã ºcoli, inevitabil se ajunge la o concluzie tristã - "Nu se rezolvã, domnule, nimic", "Nu putem noi schimba lucrurile", "Suntem prea mici". Sondajele de opinie confirmã pe deplin ce spun oamenii în stradã. Doar 13% din cetãþeni mai au încredere în Preºedinte. 13% mai au încredere în Parlament ºi doar 10% în partidele politice. Aproape 90% dintre cetãþeni au o încredere scãzutã ºi foarte scãzutã în instituþiile cele mai reprezentative ale statului român. Pot sã înþeleg de ce suntem aici. Doar în ultimele douã-trei luni spaþiul public a fost inundat de probleme care de care mai mari ºi care aratã cât de putrede sunt unele instituþii din stat. La Vaslui - Dumitru Buzatu, preºedintele PSD-ist al Consiliului Judeþean a fost prins în flagrant cu mitã de 1,25 milioane de lei. La Crevedia, o suitã de instituþii au închis ochii la niºte încãlcãri grave ale legilor de cãtre clanul Doldurea. La 2 Mai, poliþia a eºuat sã reþinã un ºofer drogat care a ajuns sã producã o tragedie. Zilele trecute, în Parlament, Coaliþia PSD-PNL a numit la conducerea ANCOM o pereche de politruci "habarniºti". De Preºedintele nostru, marea dezamãgire naþionalã, nici nu ºtii ce sã mai spui. În orice caz, e rupt total de ceea ce se întâmplã în stradã ºi nici nu cred cã-l intereseazã. Omul în care cei mai mulþi români ºi-au pus speranþele, una a spus ºi alta a fãcut. S-a luptat cu PSD pânã i-a dat guvernarea pe tavã. ªi doar în lumina acestor evenimente ºi tot ar fi justificatã încrederea redusã a cetãþenilor în instituþii ºi politicieni. Trebuie totuºi sã înþelegem cã putem îndrepta lucrurile atunci când vom reclama mai des ceea ce nu funcþioneazã. Printr-o adresã la o instituþie publicã, printr-o petiþie sau o audienþã la un politician, chiar dacã nu aveþi încredere în el. Acestea sunt instrumente prin care putem pune în miºcare mecanismele democraþiei. Neimplicarea lasã loc favorabil dezvoltãrii în þesutul social a viermelui neîncrederii ºi nu trebuie sã permitem asta. Trebuie sã promovãm o culturã a dialogului în societate ºi niciun cetãþean sã nu mai creadã cã "Suntem prea mici". În democraþie suntem toþi egali. Votul lui Iohannis, al lui Ciolacu, al lui Ciucã, al lui Buzatu de la Vaslui este egal cu al oricãrui cetãþean de pe stradã ºi deci nu suntem prea mici. Suntem doar prea puþin încrezãtori în forþele proprii, în forþa dialogului ºi a comunitãþii. Realitatea este cã, fie cã îþi spui cã poþi, fie cã îþi spui cã nu poþi, ai dreptate. Eu vã mulþumesc. Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulþumesc, domnule deputat.
		Mergem mai departe. Domnul deputat Radu Ciornei, vã rog.
		Domnul Radu Tudor Ciornei: Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Declaraþia mea politicã de astãzi se numeºte "Radiografia unui stat eºuat, partea a X-a - Fiii satului". Dacã rezultatul alegerilor din Polonia, în care un partid retrograd a încercat fãrã succes sã îºi menþinã supremaþia idiocraticã prin manevre cu care românii s-au confruntat în multe tururi de scrutin, dã un licãr de speranþã celor care cred cã hidra PSDNL-istã, implantatã în toate structurile, poate fi dezrãdãcinatã prin votul popular, o privire mai atentã spre realitatea mioriticã ne aratã un stat eºuat, incapabil de a lucra în interesul cetãþenilor plãtitori de taxe. Graba cu care sunt îndepãrtaþi, de ochii lumii, Buzaþii ale cãror furturi explodeazã în presã ºi sunt încununate penal de DNA îmi smulge un zâmbet amar, precum o piesã de teatru mediocrã jucatã de o trupã de ageamii. Domnule Ciolacu, domnilor guvernanþi aflaþi vremelnic la putere, toþi corupþii ar trebui îndepãrtaþi din partide nu când cad de pe cracã, ci înainte, ca sã puteþi da acel minim semn de reformare a partidelor cleptocratice pe care le pãstoriþi. În fapt, însã, þara e condusã de aceiaºi baroni pereni, iar Suceava, judeþul pe care îl reprezint, nu face notã discordantã. Aceiaºi politicieni venali, cinici, înþepeniþi în funcþii, cu realizãri minime, cu o mare apetenþã pentru festivism ieftin, circ populist cu fanfarã ºi chiuituri, promisiuni calpe ºi împãunãri ridicole cu realizãri mediocre, inutile, la preþuri umflate grosolan, conduc judeþul de peste douã decenii ºi nu dau semne cã ar ceda scaunele unor oameni competenþi. Aceeaºi idiocraþie trâmbiþeazã epoca marilor realizãri, orbi la realitãþile locului, ce se traduc prin lipsa de utilitãþi, de ºcoli moderne ºi de infrastructurã. Îndumnezeirea lor ca stãpâni absoluþi ai locului se manifestã plenar prin cinismul cu care mimeazã cinstea modestã a omului de rând când ºtim cu toþii ºi ce averi au, unde le sunt dosite, pe cine au paravan ºi cine sunt adevãraþii proprietari ai pensiunilor, apartamentelor, ai crâºmelor ºi ai fabricilor în care îºi albesc banii. E de notorietate în oraºul nostru o cafenea care factura 5.000 de cafele zilnic, pentru a albi banii unui politician semianalfabet. Alþii se cramponeazã de mândria de a fi români, fii ai locului, pãstrãtori de tradiþii ce se îmbracã în costume populare, chiuie ºi se prind în horã la orice festivitate, însã în comunele lor natale oamenii trãiesc precum în Evul Mediu, cu ºcoli mizere, folosite pe post de vaci de muls de cãtre alþi clienþi politici, care, pentru o bidinea de var ºi o mânã de Palux anual, cheltuiesc sume astronomice, din care, ce-i drept, le iese ºi lor ceva. Aceºti fii ai satului îºi vor aminti din nou de apartenenþa lor spiritualã la comunitãþile rurale de unde au plecat, ca prin farmec, exact în campania electoralã, pentru o lunã, reîntorcându-se apoi, netulburaþi, la trabucurile cubaneze ºi bãuturile fine, cu care îºi trateazã bolile închipuite, numai bune pentru certificate false de handicap, folosite cinic, pentru fentarea impozitelor. În timp ce fiii vitregi ai satelor bucovinene îºi umplu cãmãrile proprii, oamenii de rând aºteaptã ploaia, poate-poate o mai curge ºi puþinã apã la robinetele lor. Aºa e la noi, la Forãºti, instalaþiile sunt fãcute pe bani europeni, dar apa, mai scumpã decât în municipii, curge doar când dã Domnul. Radu Ciornei, deputat al USR de Suceava. Vã mulþumesc.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulþumesc.
		Mergem mai departe, la Grupul AUR. Domnul deputat Darius Pop.
		Domnul Darius Pop: Vã mulþumesc. Declaraþia mea politicã este despre reconfirmarea INS-ului cu privire la scãderea nivelului de trai, adicã ceea ce ºtim ºi simþim cu toþii. Recent, Institutul Naþional de Statisticã a confirmat ceea ce ºtiam cu toþii de mai bine de un an - nivelul de trai al românilor a scãzut, cheltuielile familiilor au urcat mai mult decât inflaþia, iar ratele bancare ºi asigurãrile au crescut cu peste 30%. Sincer, nu înþeleg de ce angajaþii INS-ului au avut nevoie de atât de mult timp la dispoziþie pentru a-ºi da seama de aceastã situaþie, sau poate are legãturã cu numirea lor, de fapt, politicã, în aceste funcþii, ºi tocmai de aceasta au tãrãgãnat sã dea aceastã informaþie, doar pentru a nu scãdea procentele electorale ale Coaliþiei de guvernare. Conform raportului, cheltuielile medii ale unei familii au fost de aproximativ 6.000 de lei în aceastã varã, cu 11% mai mult decât vara trecutã, ceea ce aratã clar o scãdere a nivelului de trai. Cele mai mari cheltuieli le-au avut românii cu ratele bancare, o creºtere medie de aproape 30%, urmate de cheltuielile legate de educaþie, care au crescut cu peste 25%. Ce a fãcut Guvernul pentru cetãþenii acestei þãri? Vã spun eu, nimic! Educaþia, care, conform Constituþiei, ar fi trebuit sã fie gratuitã, costã din ce în ce mai mult ºi aici nu se pune problema de niciun decont. Ba, mai mult, prin acordarea burselor de performanþã elevilor cu medii mici, între 6 ºi 7, aici unde se simte, de fapt, o uºoarã mitã electoralã din partea Coaliþiei de guvernare, care încet, încet ºi-a dat seama cã românii nu mai cred în minciunile pe care le spun de 30 de ani. Ce a fãcut Guvernul ca sã apere familiile ale cãror rate s-au dublat? Oamenii care au ajuns în pragul disperãrii, pentru cã pe guvernanþi nu-i intereseazã, cum sã înþeleagã ei aºa ceva, cum sã înþeleagã aceºti politicieni care iau ºpagã cu portbagajul sume pentru care românii ar trebui sã munceascã mai multe vieþi ca sã le poatã strânge?! Noi, cei din AUR, ºtim cum este sã fii un cetãþean simplu ºi tocmai de aceea avem în centrul activitãþii noastre piloni cardinali prin care îi apãrãm pe toþi românii, iar acest lucru se va vedea clar, în 2024, dupã ce vom câºtiga alegerile. Vã mulþumesc, Darius Pop.
		Domnul Ilie Dan Barna: Vã mulþumesc, domnule deputat.
		De la Grupul UDMR a depus declaraþie în scris doamna Rozália-Ibolya Biró. Trecem la Grupul minoritãþilor naþionale. Domnul Ghervazen Longher. Vã rog, domnule deputat.
		Domnul Ghervazen Longher: Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi, La sfârºitul lunii august, Uniunea Polonezilor din România a organizat "Zilele culturii polone" la Gura Humorului, judeþul Suceava. Ajunsã la cea de-a XXIV-a ediþie, manifestarea a reunit istorici, lingviºti, cercetãtori literari, etnografi, istorici ai culturii din Polonia, România, Ucraina ºi Republica Moldova, care timp de douã zile au dezbãtut evoluþia relaþiilor polono-române, de-a lungul timpului, în diferite aspecte. Tot în cadrul "Zilelor culturii polone" a avut loc inaugurarea Casei Polone din comuna Moara, proiect al Uniunii Polonezilor din România, cu sprijinul Guvernului României, Departamentul pentru Relaþii Interetnice. Unul dintre obiectivele mele a fost acela ca fiecare localitate unde locuiesc etnici polonezi sã aibã o Casã Polonã unde comunitatea sã se întâlneascã, sã-ºi desfãºoare activitãþile cultural-educative, astfel menþinând viu spiritul polonez. Dupã ºapte ani, ziua de 24 august a fost o zi de mare bucurie pentru comunitatea polonezã din România. De peste 200 de ani, de când s-au stabilit în Moara, polonezii ºi-au pãstrat limba, cultura, obiceiurile ºi religia înaintaºilor, iar construirea Casei Polone la Moara a reprezentat un imbold în cadrul comunitãþii, care a sporit ºi mai mult activitatea lor. Astfel, a luat naºtere ansamblul tradiþional polonez de copii, care prezintã folclorul moºtenit ºi participã la diferite manifestãri culturale. Ziua de 26 august a fost dedicatã în întregime Sãrbãtorii Roadelor în Soloneþu Nou, care a început cu Sfânta Liturghie, expoziþia de roade ºi specialitãþi culinare, dar ºi spectacolul folcloric cu participarea ansamblurilor reprezentative ale Uniunii Polonezilor din România, dar ºi a celor venite special din Polonia pentru acest eveniment. La manifestare au participat: Excelenþa Sa Iosif Pãuleþ - episcop al diecezei de Iaºi, Ambasadorul Republicii Polone la Bucureºti - Excelenþa Sa Pawe³ Soloch, reprezentanþi ai Departamentului de Colaborare cu Diaspora Polonezã ºi Polonezii din Strãinãtate din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, ai Asociaþiei "Wspólnota Polska", ai Institutului Polonez la Bucureºti, subsecretarul de stat la Ministerul Investiþiilor ºi Fondurilor Europene - doamna Doina Iacoban, delegaþia schimbului 13 a Contingentului Militar Polonez care staþioneazã la Craiova, autoritãþi judeþene ºi locale. Aº dori sã mulþumesc tuturor ºi totodatã colegilor mei, care au fost alãturi de noi în aceste zile, deputaþi ºi senatori de Suceava. Vã mulþumesc.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulþumesc, domnule deputat.
		Mergem la neafiliaþi. Doamna Anamaria Gavrilã? Vãd cã nu este. Domnul Daniel-Gheorghe Rusu? Cred cã nu. Domnul deputat Daniel Toda?
		Domnul Daniel-Gheorghe Rusu (din salã): Sunt prezent.
		Domnul Ilie Dan Barna: A, OK, îmi cer scuze! Vã rog. Domnul Rusu.
		Domnul Daniel-Gheorghe Rusu: Mulþumesc, domnule preºedinte. Declaraþia mea politicã de astãzi se intituleazã "Cinicule Ciolacu, cu «c» mic, demisia!". Prim-ministrul Marcel Ciolacu, cu litere mici, dã dovadã de un cinism fãrã margini referitor la soarta românilor blocaþi în zonele de conflict din Israel. Nici mai mult, nici mai puþin, premierul României, þarã chipurile democratã, civilizatã, europeanã, a declarat, cu o seninãtate înfiorãtoare, cã le transmite compatrioþilor noºtri rãmaºi în diferite zone din Israel ºi Fâºia Gaza cã statul român nu este Crucea Roºie. Afirmaþia scandaloasã a vremelnicului chiriaº de la Palatul Victoria este în mãsurã sã confirme poziþiile repetate ale formaþiunii Forþa Dreptei conform cãrora PSD nu este deloc interesat cu adevãrat de soarta românilor, cu atât mai puþin de situaþia concetãþenilor noºtri din strãinãtate. Mai mult, în grobianismul sãu, Ciolacu, cu "c" mic, dã dovadã de totalã nepãsare faþã de românii aflaþi în proximitatea confruntãrilor dintre israelieni ºi palestinieni, fapt ce demonstreazã cã patriotismul ºefului PSD este artificial, doar de paradã, ºi pentru a arunca praf în ochii votanþilor. O minimã regulã de respect, bun-simþ ºi corectã guvernare ar fi fost suficientã sã-l determine pe ºeful Executivului sã ia exemplul conducerilor þãrilor dezvoltate, care au sãrit imediat în ajutorul concetãþenilor aflaþi în zonele de conflict, asigurându-le, cu celeritate, transportul gratuit spre casã. Domnul Ciolacu, cu "c" mic, însã a reuºit doar sã-ºi dea arama pe faþã ºi sã-ºi deconspire adevãratele simþãminte pentru români ºi pentru România. Da, stimabile, statul, þara ºi Guvernul nu or fi Crucea Roºie, dar dacã tot pozezi în mare patriot ºi român, ar fi trebuit sã faci mult mai mult decât face Crucea Roºie pentru populaþia þãrii tale, cu atât mai mult pentru zecile de oameni nevinovaþi aflaþi acum în dificultate în zonele de conflict. Declaraþia prim-ministrului este incalificabilã. Oricâte epitete am cãuta, prin toate dicþionarele existente, spusele sale seamãnã cu alegaþiile debitate de dictatori sau de conducãtori de tip despotic. La scurt timp dupã ce a fost numit în aceastã înaltã demnitate, pe care ºi-a dorit-o mai mult decât orice, acest Ciolacu, cu "c" mic, aratã tuturor românilor cine este, de fapt - un politruc lipsit de omenie, de empatie ºi de sentimente reale pentru români, un parvenit al politicii de cumetrie, un ins propulsat în fruntea bucatelor de cãtre mediocritatea în care se zbate clasa politicã ºi de lipsa de resurse umane valoroase ºi capabile. "Sã înþelegem cã în Israel este rãzboi", le mai transmitea românilor buzoianul ce mergea cândva la vânãtoare cu Omar Hayssam. O nouã demonstraþie de sfidare, ca ºi cum românii nu înþeleg nimic din ceea ce se întâmplã în þarã ºi în lume, iar el este singurul atotcunoscãtor. Da, stimabile Ciolacu, cu "c" mic, prin aceste afirmaþii lipsite de eticã ºi moralitate ai declarat rãzboi românilor, iar dacã ai avea puþinã decenþã þi-ai da demisia de onoare. Mulþumesc.
		Domnul Ilie Dan Barna: Revenim la Grupul PSD. Doamna deputat Viorica Sandu. Vã rog, doamna deputat.
		Doamna Viorica Sandu: Bunã dimineaþa! Stimate colege, Stimaþi colegi, Ca parlamentari, avem datoria sã ne uitãm asupra nevoilor economiei ºi ale societãþii, în ansamblu. Trebuie sã ºtim unde este nevoie de intervenþia noastrã ºi sã gãsim modalitãþile potrivite pentru a o face. Avem un partid de stânga, cu vederi de dreapta în ceea ce priveºte mediul privat. Chiar ºi aºa, când o industrie ocoleºte legea, alegem suprareglementarea, pentru cã altfel impactul este prea puternic la nivelul societãþii. Dupã cum bãnuiþi deja, este vorba despre jocurile de noroc. Reglementarea acestei pieþe, într-un mod corect din punct de vedere fiscal, dar ºi sãnãtos pentru populaþie, este unul dintre proiectele premierului Marcel Ciolacu ºi cred cã pe bunã dreptate. Anul trecut, industria jocurilor de noroc din România a ajuns la o valoare de un miliard de euro. Problema este cu cei care au reuºit, de-a lungul timpului, sã "fenteze" taxele ºi impozitele cãtre statul român, fiind înregistraþi în alte state sau diferite paradisuri fiscale. Nu este corectã aceastã situaþie, din niciun punct de vedere, ºi trebuie urgent schimbatã. O face, în primã fazã, Guvernul, printr-o ordonanþã de urgenþã care stabileºte niveluri mai ridicate pentru taxele anuale aferente licenþei de organizare ºi de exploatare a jocurilor de noroc, precum ºi a taxelor speciale ºi a garanþiilor depuse de companiile din acest domeniu. Actul normativ mai prevede cã: "Dreptul de organizare ºi exploatare a activitãþii de jocuri de noroc sã fie acordat doar societãþilor înmatriculate în România sau persoanelor juridice constituite legal într-un stat membru al Uniunii Europene sau în alte state semnatare ale Acordului privind spaþiul economic european sau din Confederaþia elveþianã, care au înregistrat un sediu permanent în România". Evident, se doreºte ca taxele ºi impozitele sã fie colectate în þarã. De asemenea, ordonanþa stabileºte înfiinþarea unui registru accesibil online al companiilor ºi sediilor în care se autorizeazã activitãþile. Veniturile din contribuþiile organizatorilor jocurilor de noroc licenþiaþi, încasate de cãtre Oficiul Naþional pentru Jocuri de Noroc, se vireazã în procent de 70% cãtre bugetul de stat, iar procentul de 30% rãmas va fi utilizat pentru finanþarea programelor pentru prevenirea dependenþei de jocuri de noroc, pentru promovarea jocului responsabil ºi pentru finanþarea unei linii telefonice verzi pentru sesizãri din acest domeniu. Mãsurile Executivului nu înseamnã cã noi, în Parlament, putem trece cu vederea problema. Cred cã ar trebui sã ne uitãm cât se poate de serios la ea ºi cum ne afecteazã ºi sã venim cu propuneri de îmbunãtãþire a legislaþiei, propuneri care sã sporeascã veniturile bugetului de stat, dar sã ºi protejeze cetãþenii. Vã mulþumesc. Deputat al PSD de Galaþi, Viorica Sandu.
		Domnul Ilie Dan Barna: Îl invit acum la microfon pe domnul Virgil Alin Chirilã. Vã rog, domnule deputat.
		Domnul Virgil Alin Chirilã: Bunã dimineaþa, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor, Stimaþi colegi, La începutul acestei sãptãmâni am votat, alãturi de colegii mei de la PSD, actul normativ care a pus în acord Legea pensiilor speciale cu Decizia Curþii Constituþionale. Aº vrea sã fac un apel cãtre colegii parlamentari de la celelalte partide politice ca de aceastã datã sã avem o abordare constructivã, astfel încât sã nu se mai atace aceastã lege ºi sã se tergiverseze intrarea sa în vigoare. Sunt convins cã ºtiþi cu toþii cât de importantã este rezolvarea acestei chestiuni. În primul rând, este vorba despre îndreptarea unei profunde inechitãþi sociale între beneficiarii de pensii speciale ºi cei care fac parte din sistemul contributiv. Mã uitam zilele trecute la unele statistici privind valoarea pensiilor din România ºi constatam cã pensia medie a magistraþilor, deci media pensiilor primite de magistraþi, este de 10 ori mai mare decât pensia medie din România. Cu tot respectul faþã de magistraþi ºi cu toatã înþelegerea nevoii de a asigura venituri îndestulãtoare acestei categorii, pentru a descuraja faptele de corupþie, mi se pare totuºi o diferenþã mult prea mare faþã de restul cetãþenilor de rând. Nu putem avea pensii de 10 ori mai mari pentru nicio categorie socialã ºi cred cã ar trebui sã existe înþelegere ºi solidaritate inclusiv din partea dumnealor. În al doilea rând, ºtim cu toþii cã de intrarea în vigoare a acestei legi ºi de trecerea examenului constituþional depinde absorbþia banilor europeni din PNRR. Deci, dincolo de inechitãþi, vorbim ºi de o problemã economicã majorã. Economia României are nevoie ca de aer de tranºa din PNRR aferentã jalonului privind reforma pensiilor speciale. România nu-ºi permite sã piardã bani europeni din cauza pensiilor speciale. Subliniez faptul cã actuala formã care a fost votatã în Parlament conþine reglementãri care au fost analizate ºi agreate împreunã cu experþii Comisiei Europene. Aºadar, au validarea Comisiei de care avem nevoie pentru a obþine banii europeni. ªi, desigur, sunt convins cã reprezintã un rãspuns complet ºi competent la obiecþiile Curþii Constituþionale. Prin urmare, cred cã noi, parlamentarii, ar trebui sã ne abþinem de la abordãri populiste, de îngreunare a parcursului legislativ, care nu ar face decât sã complice lucrurile ºi sã întârzie absorbþia banilor europeni de care þara noastrã are atâta nevoie. Vã mulþumesc.
		Domnul Ilie Dan Barna: Vã mulþumesc, domnule deputat.
		Doamna Cristina-Elena Dinu este? Da. Vã rog, doamnã deputat.
		Doamna Cristina-Elena Dinu: Bunã ziua! Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Titlul declaraþiei mele de astãzi este "Decontarea vaccinurilor, un pas vital pentru sãnãtatea românilor". Dinamizarea accesului românilor la vaccinuri ºi vaccinare este una dintre preocupãrile Ministerului Sãnãtãþii, dar ºi a Comisiei pentru sãnãtate ºi familie. Anul trecut s-au fãcut primii paºi legislativi pentru implementarea unui sistem de rambursare a vaccinurilor în România. Alãturi de colegul meu, vicepreºedinte al Comisiei pentru sãnãtate ºi familie, deputatul PSD Florin Buicu, am susþinut un amendament adus Legii nr. 95/2006 privind reforma în sistemul sanitar, prin care a fost permisã introducerea acestui sistem. Ulterior, Ministerul Sãnãtãþii a completat legislaþia prin mai multe ordine de ministru ºi împreunã am reuºit sã eliminãm o parte din barierele ce stãteau în calea accesului românilor la vaccinuri ºi vaccinare. Astfel, începând cu 1 octombrie 2023, românii au acces la vaccinul gripal compensat. Pentru pacienþii cu boli cronice, precum ºi pentru gravide, copii ºi adulþi cu vârste peste 65 de ani, vaccinul este compensat 100%. Adiþional faþã de vechiul Program Naþional de Imunizare, sistemul de rambursare permite ºi adulþilor sãnãtoºi, cu vârste între 45 ºi 65 de ani, sã beneficieze de un grad de compensare de 50% din preþul vaccinului. Complementar acestui mecanism, este deschisã ºi posibilitatea de vaccinare în cadrul farmaciilor, acestea fiind, de cele mai multe ori, mult mai aproape de pacienþi decât un cabinet medical. Aceste mãsuri au fost implementate acum, la începutul sezonului gripal, pentru a oferi acces neîngrãdit populaþiei la mãsuri active de protecþie împotriva gripei ºi a complicaþiilor acesteia, dar începând cu 1 decembrie va intra în vigoare o listã extinsã de vaccinuri compensate, printre care putem regãsi vaccinul împotriva HPV, vaccinul meningococic sau pneumococic. Însã toate aceste eforturi ºi victorii înregistrate la nivel legislativ trebuie dublate de campanii susþinute de educare ºi informare pentru ca informaþiile, verificate medical, sã ajungã la publicul larg. Este important sã explicãm de ce gripa nu este doar o simplã rãcealã, care sunt complicaþiile acesteia ºi cum, de prea multe ori, aceasta ajunge sã rãpeascã vieþi, dar ºi cã vaccinul HPV este cel mai important mijloc de prevenþie împotriva cancerului de col uterin, boalã aproape eradicatã în þãrile cu o ratã de vaccinare foarte mare. În acest context, am avansat ideea adoptãrii unei legi prin care, în România, sã fie instituitã "Sãptãmâna prevenþiei gripei", o sãptãmânã în care, printr-un efort comun al autoritãþilor publice locale ºi centrale, precum ºi al comunitãþii medicale ºi al asociaþiilor de pacienþi sã fie organizate ample evenimente de informare ºi educare. Deputat al PSD Cristina-Elena Dinu, Circumscripþia electoralã nr. 19 Giurgiu. Mulþumesc.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulþumesc ºi eu.
		Mergem la Grupul PNL. Radu-Marin Moisin? Nu este. Onuþ Valeriu Atanasiu? Nu. Continuãm cu Grupul USR. Domnul deputat de Iaºi Filip Havârneanu. Vã rog, domnule deputat. Se pregãteºte Denisa Neagu.
		Domnul Filip Havârneanu: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. "Ciolacu face Legea compromisului cu mafia pãcãnelelor" Guvernul a devenit dealer pentru afacerile cu pãcãnele ºi pentru niºte sume uriaºe intermediazã, de fapt, chemarea cãtre o nouã dependenþã. Din pãcate, vedem cã parlamentarii de la PSD ºi PNL au ceva în comun cu pãcãnelele. Niciunii nu pot renunþa la "specialã". Statul nostru, statul român, trebuie sã demonstreze cã nu este ºi el dependent de industria de pãcãnele. Vãd cã parlamentarii se bazeazã pe faptul cã acele reclame enorme de pe blocuri acoperã dramele romanilor. Dar vã daþi seama cã sunt, totuºi, 5 milioane de euro pariaþi în fiecare zi, în România? Sunt peste un milion de români care pariazã zilnic, iar în tot acest timp voi, domnilor de la PSD, PNL, þineþi la sertar 6 iniþiative legislative împotriva jocurilor de noroc, pentru cã vã cade greu la orgoliu, cã e sigla USR pe ele. Vorbesc cu oamenii în fiecare zi, pentru cã îmi scriu cã au încercat sã se sinucidã ºi stau ºi le explic cã trebuie sã continue viaþa, oricât de greu ar fi. De aproape doi ani, de când am iniþiat "Fãrã pãcãnele lângã ºcoli", alãturi de doamna deputat Diana Stoica ºi domnul senator Sebastian Cernic, încercãm sã vã convingem sã votaþi tot acest pachet, inclusiv interzicerea publicitãþii, însã v-aþi retras semnãturile, ne-aþi întors spatele. ªi toate acestea: de ce? Chiar trebuie sã ajungem la aºa un nivel la care sã ne fie tuturor fricã de industria jocurilor de noroc? Haideþi sã ne trezim! Vedem peste tot statistici despre câþi jucãtori sunt, despre sumele care se ruleazã, dar trebuie sã înþelegem cã în spatele fiecãrei cifre este un om care trãieºte o dramã, este un om care nu a fost ajutat la timp. Sunt poveºti sfâºietoare de care voi, din pãcate, nu aveþi habar! Blocaþi eliminarea "Fãrã pãcãnele", pe care au semnat-o peste 55.000 de români ºi în tot acest timp domnul Ciolacu defileazã cu o pelerinã ºi spune cã el este supereroul care va "dresa" industria de pãcãnele, când, de fapt, vedem cã el a dat un O.U.G. tocmai ca sã-ºi mai împartã banii cu cei din industrie. Acest Guvern, care este foarte oportunist, fripturist, îºi dorea, de fapt, sã mai ia niºte bani. Asta era singura lui problemã! Am pornit în caravana "Fãrã pãcãnele" în þarã, alãturi de colegii din USR, ºi am vãzut lucruri îngrozitoare: am vãzut ºcoli împânzite de pãcãnele, am vãzut minori care se jucau la aparate, am aflat de povestea lui Mihai, tatãl unui copil de 3 ani care a încercat sã se sinucidã pentru cã era îngropat în datorii. ªi toate aceste lucruri se întâmplã în timp ce voi blocaþi aceste iniþiative legislative doar pentru cã au sigla USR pe ele. Faptul cã industria de gambling are foarte mulþi bani ºi voi luaþi doar o bucatã, asta era singura problemã pe care o aveþi. Aþi creat o fabricã de dependenþe nocive! Aþi avut de ales între comunitãþi sãnãtoase ºi bani ºi, din pãcate, aþi ales banii! Dacã nu jucaþi la zaruri viaþa oamenilor, dacã nu sunteþi aliaþi cu mafia pãcãnelelor, haideþi sã votãm în aceastã sãptãmânã cele 6 legi ale USR împotriva pãcãnelelor ºi sã scãpãm de acest flagel! Treceþi de la vorbe la fapte! Aþi furat atâtea în 34 de ani, nu mai furaþi ºi viaþa românilor! Mulþumesc, domnule preºedinte.
		Domnul Ilie Dan Barna: Vã mulþumesc, domnule deputat.
		O invit la microfon pe doamna deputat Denisa-Elena Neagu.
		Doamna Denisa-Elena Neagu: Mulþumesc.
		Domnul Ilie Dan Barna: Urmeazã Dan Tanasã.
		Doamna Denisa-Elena Neagu: "Domnule Ciolacu, v-au mulþumit românii zilele acestea?" Eu cred cã ar trebui sã fiþi felicitat. Nu de alta, dar aþi adus ceva stabilitate în þara noastrã. Pentru 40 de ani! Nu pentru taxe sau preþuri nejustificate. Nu, ele sunt mari ºi continuã sã creascã. Aþi adus stabilitate spunându-le românilor cã vor mai avea de plãtit pentru pensiile speciale încã 40 de ani, cel puþin. Aºa scrie în legea pe care aþi trecut-o ºi aþi votat-o în Parlament luni. România devine Republica Specialilor; scrie negru pe alb. Mãcar acum ºtiu ºi românii pentru ce vor cotiza în urmãtorii 40 de ani. ªtiu de dinainte sã se angajeze sau înainte sã înceapã o afacere din banii lor, câºtigaþi cu greu, cã vã vor întreþine pe voi ºi specialii voºtri. Iar taxele pe munca lor vor continua sã creascã. Pânã ºi copiii noºtri vor plãti pentru pensiile speciale. Este pur ºi simplu de speriat cum legea de salvare a pensiilor speciale devine primul plan pe termen lung al guvernãrii Ciucã ºi Ciolacu. Nu sãnãtatea, nu educaþia, ci conservarea privilegiilor. Atât vã preocupã! Dupã voi, potopul! Prin cerinþele din PNRR, USR v-a lãsat oportunitatea unui mandat: sã duceþi pensiile speciale la groapa de gunoi a istoriei recente, sã recâºtigaþi pentru români cele peste 12 miliarde de lei anual ºi sã îi direcþionaþi cãtre investiþii. Aþi dat cu piciorul acestei oportunitãþi, dar ºi celor 1,4 miliarde de euro pe care acum riscãm sã-i pierdem din PNRR, bani care ar fi putut sã schimbe faþa României. ªi pentru ce? Ca prietenul dumneavoastrã, domnul Ciucã, sã încaseze lunar peste 16.000 de lei din bani nemunciþi? Cât de cinic sã fiþi sã vindeþi viitorul unei þãri, pentru Ciucã ºi alþi 200.000 de cetãþeni speciali? USR este singurul partid care a votat mereu împotriva pensiilor speciale. Nu putem susþine aceastã nedreptate! Banii câºtigaþi de români prin muncã cinstitã trebuie folosiþi în beneficiul lor, nu al unor privilegiaþi! Mulþumesc.
		Domnul Ilie Dan Barna: Vã mulþumesc, doamnã deputat.
		Îl invit la microfon pe domnul deputat Dan Tanasã.
		Domnul Dan Tanasã: Mulþumesc frumos, domnule preºedinte de ºedinþã. "Comemorãm victimele masacrelor din Nordul Transilvaniei" Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Lunile septembrie ºi octombrie reprezintã momente în care noi, românii, ne aducem aminte ºi comemorãm memoria a mii de români din Ardealul de Nord omorâþi doar pentru vina de a fi români. În toamna anului 1940, ca urmare a Diktatului de la Viena, în mai multe localitãþi din Ardealul de Nord, rupt în mod abuziv din trupul þãrii, trupe militare sau paramilitare maghiare au masacrat civili români, þigani ºi evrei, în intenþia de a determina prin teroare un exod al populaþiilor conlocuitoare nemaghiare. Atrocitãþi similare au avut loc ºi spre sfârºitul anului 1944, îndeosebi pe fundalul miºcãrilor de trupe, în contextul frontului care s-a miºcat relativ rapid înspre vest, mai ales dupã 23 august 1944. Dupã anunþarea hotãrârilor luate de puterile Axei la Viena, în 1940, a urmat, pentru românii din Transilvania, din Ardealul de Nord, marea dramã a refugiului ºi evacuarea instituþiilor româneºti. Mii de români, mai cu seamã intelectuali, s-au refugiat din zona cedatã. Documentele relevã faptul cã la 23 august 1944, când a început lupta pentru eliberarea Transilvaniei de Nord, în România se aflau peste 500.000 de persoane provenite din teritoriul cedat în baza Diktatului de la Viena. Din pãcate, urmaºii acestor refugiaþi au fost ºi continuã sã fie bãtaia de joc a PSD ºi a PNL, care le refuzã ºi astãzi indemnizaþia cuvenitã ºi reparaþii morale ºi materiale. La numai trei zile de la intrarea armatei ungare de ocupaþie au început o serie de masacre împotriva populaþiei româneºti din Ardealul de Nord. În doar 11 zile au fost asasinaþi aproximativ 1.000 de români. Lista localitãþilor-martir ale neamului românesc, locuri care au devenit sfinte prin pãmântul udat cu sângele strãmoºilor noºtri este, din pãcate, una lungã: Nuºfalãu, Treznea, Ip, Ceriºa, Breþcu, Mureºenii de Câmpie. Seria crimelor a continuat ºi în toamna anului 1944, imediat dupã ce România a încheiat armistiþiul cu Puterile Aliate. În localitãþi precum Band, Grebeniº, Oroiu sau Sãrmaº, din judeþul Mureº, sau la Moisei, în Maramureº, românii au cãzut victime ale atrocitãþilor inimaginabile. Mai mult decât orice ne dorim pomenirea morþilor ºi ne rugãm pentru odihna lor veºnicã. Nu pentru a agita spiritele, cum ar dori unii sã susþinã, amintim aceste jertfe, ci pentru cã sunt pãrinþii, bunicii ºi strãbunicii noºtri, suflete care au pierit ºi care astãzi trebuie comemorate ºi pãstrate veºnic în memoria noastrã. Condamnãm cu fermitate de aici, de la tribuna Parlamentului, toate formele de extremism politic, fascismul, nazismul, dar ºi comunismul. Toate acestea trebuie sã rãmânã amintiri dureroase ale trecutului, dar ºi lecþii pentru viitorul umanitãþii. Trebuie sã privim împreunã spre viitor, sã conºtientizãm greºelile trecutului ºi cu toþii, indiferent de etnie, sã clãdim o Românie modernã, în pace ºi cu duh creºtin. Vã mulþumesc.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulþumesc ºi eu.
		Mergem mai departe. Domnul Cãtãlin-Zamfir Manea, de la Grupul minoritãþilor naþionale. Urmeazã Anamaria Gavrilã, de la neafiliaþi.
		Domnul Cãtãlin-Zamfir Manea: Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi deputaþi, În calitate de reprezentant din partea minoritãþii rome în Parlament trebuie sã vã semnalez o problemã, spun eu, destul de gravã, care se petrece la nivelul localitãþii Slobozia Bradului, din judeþul Vrancea, o localitate în care populaþia care aparþine minoritãþii rome depãºeºte procentul de 90%. În fapt, la nivelul acestei localitãþi învaþã peste 1.800 de copii, toþi aparþinând minoritãþii rome. În prezent, peste 200 de elevi înscriºi la clasa pregãtitoare ºi la învãþãmântul preºcolar nu au unde învãþa fizic. Eu cred cã situaþia, în primul rând, contravine prevederilor constituþionale, respectiv încalcã art. 32 din Constituþie, care le garanteazã tuturor copiilor din aceastã þarã dreptul la învãþãturã. Mai mult decât atât, sã nu uitãm cã învãþãmântul este obligatoriu, cel puþin pânã la clasa a XII-a, potrivit noilor prevederi din Legea învãþãmântului preuniversitar. ªi, de aceea, fac un apel, pe aceastã cale, cãtre prim-ministrul României, cãtre domnul Marcel Ciolacu, cãtre doamna ministru Ligia Deca, sã identifice în regim de urgenþã o soluþie pentru ca aceºti copii sã poatã sã înveþe aºa cum o fac toþi ceilalþi copii. Nu vreau sã cred cã, fiind vorba despre o comunitate cu pondere foarte mare de romi, nu se gãsesc soluþii. Mã gândesc cã dacã aceeaºi situaþie o regãseam în Bucureºti sau, eu ºtiu, într-o altã localitate limitrofã Bucureºtiului sau limitrofã unui alt mare oraº, sã spunem municipiu reºedinþã de judeþ, soluþiile s-ar fi gãsit imediat. Pentru Slobozia Bradului nu trebuie sã facem vreun împrumut la Banca Mondialã, nu trebuie sã alertãm Comisia Europeanã, ci pur ºi simplu trebuie gãsite niºte containere modulare. Este nevoie de încã ºase sãli de clasã ºi în regim de urgenþã trebuie sã intervenim pentru ca acei copii, repet, peste 200 la numãr, sã poatã sã înveþe. Vã mulþumesc mult.
		Domnul Ilie Dan Barna: Vã mulþumesc, domnule deputat.
		De la neafiliaþi, doamna deputat Anamaria Gavrilã. Vã rog, doamnã.
		Doamna Anamaria Gavrilã: Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Viaþa unui om nu poate fi mai valoroasã decât viaþa altui om, doar pentru cã vine dintr-o anumitã naþiune. O naþie întreagã a petrecut 78 de ani þinând vie în mintea noastrã, a tuturor, oroarea genocidului. Nu poate, aºadar, sã ajungã sã facã ei înºiºi acelaºi lucru. Pentru cã atunci când nu deosebeºti teroriºtii de civili, condamni oameni nevinovaþi la moarte. Atunci când generalizezi rãul la o naþie întreagã, faci acelaºi lucru care a dus la Holocaust. Moartea unor oameni nu poate fi reparatã de moartea altor oameni, în numãr cât mai mare. Rãul nu poate fi învins tot cu rãu. Întunericul poate fi îndepãrtat numai ºi doar cu luminã. Rãul poate fi învins doar dacã îl dezarmezi. Însã pentru asta trebuie cu adevãrat sã vrei sã-l dezarmezi. ªi ca sã dezarmezi rãul trebuie sã gãseºti iubire, pace, înþelegere, ºi nu urã ºi rãzbunare. Singura intenþie a noastrã, a tuturor, a întregii lumi, ar trebui sã fie pentru pace. Pentru cã rãzboiul ºi ura nu duc decât la tristeþe, ruºine ºi regret, mai apoi. A demonstra însã cã eºti capabil de iubire, de înþelegere, de pace, asta ridicã cu adevãrat o naþiune, asta dã cu adevãrat mãreþie unei naþiuni ºi cinstire celor care au murit. Domnule Ciolacu, partenerul nostru strategic a reuºit sã îºi extragã cetãþenii din Fâºia Gaza. Sperãm cã dumneavoastrã nu aþi mers în Israel doar pentru niºte poze ºi sperãm cã aþi asigurat siguranþa cetãþenilor români din Fâºia Gaza. Sperãm cã nu aþi mers acolo sã capitalizaþi politic pe o crizã enormã ºi oroare, ce se întâmplã acolo. Mulþumesc mult.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulþumesc.
		De la Grupul PSD, domnul Mihai Weber a venit? Nu. Radu Mihai Popa? Nu. Trecem la Grupul PNL. Domnul deputat Moisin Radu-Marin. Vã rog, domnule deputat.
		Domnul Radu-Marin Moisin: Mulþumesc, domnule preºedinte. Programul Operaþional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014-2020 a avut în vedere acordarea de diverse tipuri de ajutoare, alimente, materiale ºcolare, produse de igienã, îmbrãcãminte ºi încãlþãminte sau asistenþã materialã de bazã, contribuind astfel la consolidarea incluziunii sociale ºi la reducerea sãrãciei. La finalul anului trecut Comisia Europeanã a aprobat Programul Incluziune ºi Demnitate Socialã 2021-2027, ca o continuare a programului anterior. Acesta are o alocare totalã de 4,15 miliarde de euro ºi are drept prioritãþi sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor defavorizate, reducerea decalajului dintre rural ºi urban, creºterea accesului la servicii de calitate pentru cei vulnerabili, creºterea ratei de ºcolarizare în rândul copiilor vulnerabili, precum ºi creºterea capacitãþii autoritãþilor locale de a identifica nevoile sociale ale comunitãþii într-un mod participativ ºi elaborarea planurilor de acþiune adecvate. La finalul sãptãmânii trecute, Guvernul a publicat un proiect de ordonanþã de urgenþã prin care se alocã, prin Programul Incluziune ºi Demnitate Socialã, fonduri europene în valoare de 120 de milioane de euro pentru copiii dezavantajaþi din învãþãmântul de stat primar ºi gimnazial. Prin urmare, vor fi acordate tichete sociale în valoare de 500 lei/copil, într-o tranºã unicã, în urmãtorii 4 ani ºcolari. Suma va putea fi folositã pentru cumpãrarea de rechizite ºi articole de îmbrãcãminte necesare pentru ºcoalã ºi grãdiniþã. În momentul de faþã, de aceste mãsuri vor beneficia copiii din învãþãmântul de stat preºcolar care îndeplinesc condiþiile prevãzute de Legea nr. 248/2015 privind stimularea participãrii în învãþãmântul preºcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, respectiv elevii din ciclul primar ºi gimnazial care fac parte din familii ai cãror membri au un venit mediu net lunar de mai puþin de jumãtate din salariul de bazã minim brut pe þarã. Ministerul Educaþiei va primi, prin unitãþile de învãþãmânt din subordine, toate cererile pentru acordarea acestei mãsuri de sprijin educaþional, iar lista cu destinatarii finali eligibili va fi stabilitã în urma verificãrilor care vor fi realizate. Datele Eurostat pentru anul 2022 aratã cã România are cea mai mare ratã de abandon ºcolar din Uniunea Europeanã, ºi anume 15,6% în cazul tinerilor cu vârsta între 18-24 ani. La polul opus se aflã Croaþia, cu o ratã de pãrãsire timpurie a sistemului de învãþãmânt de 2,3%. Banii europeni acordaþi prin toate proiectele din cadrul Programului Incluziune ºi Demnitate Socialã, în perioada 2021-2027, sunt un ajutor uriaº pentru familiile defavorizate, în special pentru cele din mediul rural, ºi reprezintã o speranþã ºi o oportunitate pentru aceºti copii de a-ºi construi un viitor mai bun. Vã mulþumesc.
		Domnul Ilie Dan Barna: Vã mulþumesc, domnule deputat.
		Mergem la Grupul USR. Îl invit la microfon pe domnul deputat Eugen Terente.
		Domnul Eugen Terente: Mulþumesc, domnule preºedinte. Declaraþia mea politicã de astãzi se intituleazã "Un nou jaf în Delta Dunãrii". În urmã cu câteva luni vã spuneam, de la aceastã tribunã, cum un fost deputat PSD de Tulcea, pe nume Ion Ganea, dorea ca terenurile din Delta Dunãrii sã poatã fi închiriate prin atribuire directã. Un proiect toxic pentru Delta Dunãrii, un proiect care a fost oprit în ultima clipã. Astãzi vã spun despre o situaþie cel puþin la fel de gravã, care se întâmplã tot în Delta Dunãrii. Un alt deputat PSD, pe nume Neaþã Eugen, a depus un proiect de lege pentru modificarea Legii fondului funciar, lege care a permis transformarea terenurilor mlãºtinoase din Delta Dunãrii în pajiºti, cu scopul de a încasa subvenþii de milioane de euro. Printre beneficiarii acestei modificãri ar fi un coleg de partid al domnului Neaþã Eugen, ºi anume baronul PSD Paul Stãnescu. Eu ºi colegii mei din USR nu am putut rãmâne indiferenþi la acest jaf ºi am depus un proiect de lege care sã abroge modificãrile toxice fãcute de parlamentarul PSD ºi sã aducã legea la forma iniþialã. Vã mulþumesc. Eugen Terente, deputat de Tulcea.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulþumesc, domnule deputat.
		Îl invit, în continuare, la microfon, pe domnul deputat Alin-Gabriel Apostol.
		Domnul Alin-Gabriel Apostol: "Cine uitã trecutul, este condamnat sã-l repete" Puþini ar mai fi crezut cã Miºcarea Legionarã poate sã mai prindã într-o þarã democraticã. Atrocitãþile pe care le-a executat Miºcarea Legionarã nu trebuie uitate. Acum douã sãptãmâni, la deschiderea anului ºcolar de la Facultatea SNSPA, AUR a pus în aplicare tacticile legionare de intimidare. A distribuit pliante prin care îndemnau studenþii sã abandoneze facultatea ºi sã intre în "cuiburile" AUR. George Simion, Sima ºi Codreanu ar fi mândri de tine pentru ceea ce faci astãzi! PSD ºi PNL sunt douã partide toxice nu numai pentru democraþie, dar ºi pentru plãmânii dumneavoastrã. Vã explic succint. Cele douã partide au depus o grãmadã de amendamente toxice la Codul urbanismului, care lovesc în interesul general al cetãþenilor. Vor sã ne ia spaþiile verzi, vor sã legalizeze construcþiile ilegale, vor sã construiascã etaje în plus fãrã autorizaþie de construire. Dupã ce cã Bucureºtiul are de 5 ori mai puþin spaþiu verde decât recomandarea europeanã, vor sã-l construiascã ºi pe acesta! PSD ºi PNL amaneteazã viitorul copiilor noºtri. Doar anul acesta PSD ºi PNL au îndatorat românii cu peste 164 de miliarde de lei, cu 35% mai mult decât veniturile de anul trecut. Este ca ºi cum, dacã aþi avea 3.000 de lei salariu, v-aþi mai împrumuta cu 1.000 de lei, ca sã vã duceþi la un restaurant de fiþe sau sã faceþi o vacanþã în Dubai. Exact aºa face ºi PSD ºi PNL! Îndatoreazã România, ca sã plãteascã pensii speciale pentru oamenii de partid ºi sã creeze mii ºi mii de sinecuri. Tu nu-þi doreºti un viitor mai bun pentru copiii noºtri? Mulþumesc. Alin Apostol, deputat al USR de Bucureºti.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulþumesc, domnule deputat.
		Mergem la Grupul AUR. Domnul Ringo Dãmureanu este? Vã rog, domnule deputat.
		Domnul Ringo Dãmureanu: "Craiova, capitala umilinþei, batjocurii ºi a sãrãciei" Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Deºi ºi-a propus ca fix în anul 2023 sã fie o capitalã culturalã europeanã, sub conducerea clanului Vasilescu-Manda, stãpânul de facto al PSD Dolj, Craiova a devenit un oraº-eºuat, o capitalã a sãrãciei, a umilinþei ºi a batjocurii la adresa cetãþenilor sãi, în special a celor sãraci. În timp ce oraºul se zbate în subdezvoltare, fãrã locuri de muncã, fãrã condiþii decente de trai pentru mii de locuitori ai urbei, cu un nivel îngrijorãtor al sãrãciei ºi al nesiguranþei, clanul Vasilescu-Manda oferã posturi pe listele parlamentare clienþilor politici care direcþioneazã milioane ºi milioane de euro bani publici cãtre nesãtula clicã de pe malul Jiului. Olguþa Vasilescu organizeazã frecvent petreceri din bani publici de milioane de euro, cu care altfel ar putea oferi sute de apartamente pentru tinerii sãraci ai urbei, dar nu îi pasã. Oraºul plãteºte din bani publici becuri ºi luminiþe, instalate încã din octombrie, pentru a fi inaugurate de ziua aniversarã a doamnei primar, o cheltuialã cu care ar putea lumina un oraº mai mic sau casele craiovenilor aflaþi la limita sãrãciei. În acest timp, aproape 200 de familii de craioveni, din douã blocuri cãmin de pe strada Putnei, sunt debranºate de la apa curentã de ºase luni, pentru datoriile acumulate, fãrã ca Administraþia Vasilescu sã ia vreo atitudine în favoarea acestora, în condiþiile în care douã treimi dintre locatari, mai exact 120 din 183 de apartamente, sunt cu datoriile la zi. Aºa îi pedepseºte Olguþa Vasilescu ºi Administraþia PSD-PNL de la Compania de Apã Oltenia din Craiova pe craiovenii care plãtesc: þinându-i în condiþii de trai inumane, respingând cererile celor bun-platnici de a se branºa individual la apã. Oameni sãraci, mulþi dintre ei bolnavi, operaþi, carã apã cu bidoanele pânã la etajul 4, pentru a-ºi prepara hrana, pentru igiena personalã, maºina de spãlat sau turnat în toaletã. Sute de oameni se alimenteazã cu toþii de la o þeavã de PVC, instalatã de Compania de apã "la mica înþelegere", la un colþ de stradã, putând fi oricând distrusã de rãufãcãtori, riscând sã îngheþe o datã cu venirea iernii, iar oamenii sã rãmânã fãrã apã. Dar nimãnui nu-i pasã. Au strigat, dar nimeni nu i-a auzit. Au mers în primãrie sã cearã audienþã, dar au fost refuzaþi constant. În prezenþa noastrã, primãriþa s-a furiºat, spunând cã are ºedinþe, pe care niciodatã nu a mai anunþat cã le-ar fi terminat. Pentru Olguþa Vasilescu orice a fost mai important decât drama acestor familii. Ziua mondialã pentru eradicarea sãrãciei, 17 octombrie, a fost complet ignoratã de cei care au transformat Craiova într-o feudã personalã, fãrã sã le pese de oameni.
		Domnul Ilie Dan Barna: Încercaþi sã încheiaþi!
		Domnul Ringo Dãmureanu: Doar membrii AUR au înþeles drama acestor familii ºi le-au dus elementara apã potabilã. Doamnelor ºi domnilor, Craiova are nevoie de o conducere democraticã ºi demnã, iar AUR este gata sã le asigure. Ringo Dãmureanu, deputat AUR de Dolj, secretar al Camerei Deputaþilor.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulþumesc.
		De la Grupul minoritãþilor naþionale, domnul Zisopol este? Nu. De la neafiliaþi, domnul Daniel-Liviu Toda. Vã rog, domnule deputat.
		Domnul Daniel-Liviu Toda: Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Spectrul populismului bântuie Europa. De aceastã datã aduce cu el ºi extremisme pe care le speram uitate pentru totdeauna, din anii ʼ30-ʼ40 ai secolului trecut. Dupã ultimele alegeri, Slovacia a cãzut în mrejele unor politicieni care promoveazã dublul discurs ºi agenda Moscovei, dar au atras electoratul slovac fiindcã au gâdilat emoþiile populaþiei obosite de rãzboiul din Ucraina ºi inflaþie. Polonia încearcã sã se elibereze din ghearele PIS. Partidele proeuropene au cumulat un numãr mai mare de fotolii în Parlamentul de la Varºovia. Totuºi, organizaþia naþionalistã a preºedintelui Duda ºi a conservatorului Kaczyñski au câºtigat alegerile utilizând temerile polonezilor ca armã electoralã. Societãþile occidentale sunt mai polarizate decât oricând, iar atentatele teroriste care deja au însângerat Franþa ºi Belgia vor reprezenta un atu al extremiºtilor de dreapta. Frica ºi temerile sunt cel mai bun agent electoral. Promisiunea zidurilor, a gardurilor din sârmã ghimpatã va aduce voturi. Numai cã, în spatele zidurilor, fricile se transformã în obsesii. Legãturile dintre oameni se rup ºi se pregãtesc armele. ªtiu cã mulþi zâmbesc când aud puse în aceeaºi frazã cuvintele moralã ºi politicã. Dar, în acest context tulbure ºi complicat, noi, ca oameni politici, avem o responsabilitate ºi mai mare, iar moralitatea devine obligatorie în aceastã perioadã. Altfel vom obþine voturi, dar vom aduce în schimbul lor probleme, nemulþumire ºi frustrare tuturor alegãtorilor. Populismul este calea uºoarã în politicã, dar populismul nu este rezolvarea problemelor, este o adâncire a lor. Onestitatea, în schimb, este necesarã. Anul viitor vom avea patru rânduri de alegeri. Vãd mulþi politicieni din diverse partide cum ºi-au luat deja masca populismului ºi cum s-au transformat în portavocea fricilor noastre. Nu este calea corectã, nu este ceea ce meritã românii. Dacã nu putem fi morali, mãcar sã fim oneºti. Le datorãm asta celor care ne-au trimis aici. Sã lãsãm populismul ºi extremismul sã-i distrugã pe alþii. Vã mulþumesc.
		Domnul Ilie Dan Barna: Ultima intervenþie, domnul deputat Cristian-Paul Ichim. Vã rog, domnule deputat.
		Domnul Cristian-Paul Ichim: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi, Dragi români, "Statul român a abandonat complet bolnavii de cancer" Dragi colegi, Am sã vã vorbesc astãzi despre Constantin, un bãrbat de 58 de ani din Bacãu, care este diagnosticat cu leucemie granularã cronicã ºi de 7 luni de zile nu mai gãseºte în farmacii medicamentul de care are nevoie. Medicamentul costã 100 de lei o pastilã, iar Constantin are nevoie de 4 pe zi. Medicul îi scrie o datã la 3 luni reþeta decontatã, teoretic, 100% de statul român, dar medicamentul nu se gãseºte nicãieri. La farmaciile în care se duce este pus mereu pe lista de aºteptare, dar fãrã niciun rezultat. I s-a spus cã medicamentul ar fi blocat în depozitele distribuitorilor, pentru a merge la export paralel, ºi vândut cu preþ mai mare în afara þãrii. O cutie cu 28 de comprimate costã "la liber", în farmacii, între 2.800 ºi 3.000 de lei. Constantin ºi soþia lui spun cã, pânã acum, nu ºi-au permis sã-l cumpere, dar se gândesc serios sã vândã ceva din bunurile personale, pentru a avea o rezervã de bani. "Am plãtit toatã viaþa asigurare de sãnãtate, dar nu îi intereseazã de noi, suntem umiliþi". Acestea sunt cuvintele soþiei lui Constantin, o femeie disperatã care are nevoie sã-ºi ajute soþul. Ajuns într-un context disperat, Constantin ºi-a redus drastic dozele, la doar o pastilã pe zi, sau chiar una la 3-4 zile, fãrã acordul medicului. Bineînþeles cã asta are consecinþe extrem de serioase asupra bolii sale. Situaþia lui Constantin nu este singularã. Federaþia Asociaþiilor Bolnavilor de Cancer semnaleazã cã, de la începutul acestui an, 8 medicamente extrem de importante pentru tratamentul diferitelor forme de cancer nu se mai gãsesc pe piaþã. Viaþa a sute de pacienþi este pusã zilnic în pericol. Ce face statul român sau Ministerul Sãnãtãþii? Absolut nimic! Planul Naþional de Combatere ºi Control al Cancerului este adoptat de mai bine de trei luni ºi absolut nimic nu s-a întreprins pentru implementarea lui. Din contrã, de la ministrul Rafila a ieºit o ordonanþã de urgenþã care prelungeºte implementarea cu încã douã luni. Cât despre lipsa acestor medicamente esenþiale pentru bolnavii de cancer, reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii spun cã: "au fost identificate discontinuitãþi la medicamentele oncologice". Ce aþi fãcut, domnule Rafila, pentru a gestiona aceastã situaþie? Domnule ministru, ce ar trebui sã facã sutele de pacienþi, bolnavi de cancer, care nu îºi gãsesc medicamentele de care au nevoie? Le mai garantaþi dumneavoastrã prelungirea vieþii cu încã douã luni? Pânã vã puneþi ordine în gânduri ºi începeþi implementarea Programului Naþional ce vor face bolnavii? La nivel declarativ se discutã mult despre sãnãtate, dar prevenþia ºi investiþiile unde sunt? Vã mulþumesc. Cristian-Paul Ichim, deputat REPER de Bacãu.
		Domnul Ilie Dan Barna: Vã mulþumesc ºi eu, domnule deputat. Încheiem aici prima parte a ºedinþei noastre de astãzi. Continuãm în câteva minute cu plenul. Mulþumesc.
		(Urmãtoarele declaraþii politice ºi intervenþii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaþi la preºedintele de ºedinþã.)
		Domnul Adrian Alda: "Diplomaþia PSD a convins Comisia Europeanã - Fermierii români vor beneficia de un nou sprijin financiar!" Preocuparea ºi eforturile susþinute ale conducerii PSD a Ministerului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale, dublate de numeroasele negocieri purtate cu Comisia Europeanã ºi de cãtre europarlamentarii PSD au configurat acest nou succes financiar, deosebit de important pentru investitorii în agricultura autohtonã, concretizat prin acordarea unor despãgubiri consistente din fonduri comunitare pentru culturile afectate de seceta pedologicã de anul trecut. Parlamentul European a dat undã verde pentru activarea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene - FSUE. 33,9 milioane de euro vor fi direcþionate cãtre þara noastrã, ca sã diminueze daunele cauzate de seceta din 2022. 827.980 de hectare din 37 de judeþe ºi din Bucureºti, din totalul celor 5,4 milioane de hectare cultivate cu cereale în România, au suferit degradãri accentuate ale solului ºi distrugerea vegetaþiei din cauza lipsei precipitaþiilor, în perioada martie-septembrie 2022, ºi din cauza a douã valuri consecutive de cãldurã din lunile iunie-iulie ale aceluiaºi an. Aceste sume, provenite din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, vor fi integral destinate refacerii infrastructurii deteriorate, securizãrii ei preventive, precum ºi pentru protejarea patrimoniului cultural. Stimaþi colegi ºi dragi agricultori, acest sprijin bãnesc oferit de Bruxelles vine în completarea mãsurilor luate deja de MADR pentru susþinerea investitorilor agrari, ale cãror culturi au fost prejudiciate din pricina secetei pedologice din primãvara ºi toamna lui 2022. Chiar în debutul lunii trecute, Ministerul Agriculturii anunþa cã a virat sumele destinate despãgubirii celor 80.315 beneficiari cãtre direcþiile agricole judeþene. Trebuie sã admitem cu toþii cã ºi suma totalã plãtitã de cãtre MADR, respectiv cei 280.588.065,59 lei, este una consistentã ºi bine chibzuitã. Defalcat, cei 335 lei/ha au fost aprobaþi prin O.U.G. nr. 50/2023 pentru instituirea schemei de ajutor de stat sub formã de grant, oferit producãtorilor agricoli care au suferit pagube din cauza lipsei apei pentru culturile de porumb, floarea-soarelui, soia ºi mazãre. Mai mult, vã reamintesc cã fostele conduceri ale MADR au dispus, anul trecut, ºi alte despãgubiri intrate în conturile fermierilor pentru culturile înfiinþate în toamna lui 2021 ºi care au suportat ºi ele consecinþele nefaste ale unui regim de precipitaþii insuficiente. Aºadar, ºi pentru aceste tipuri de neajunsuri venite din partea naturii, PSD a identificat ºi implementat o serie de mãsuri vitale, sub formã de scheme sau direcþionare directã de ajutoare financiare. Toate aceste eforturi ale miniºtrilor PSD ai agriculturii consfinþesc atât interesul deosebit ºi grija constantã pentru acest domeniu principal ocupaþional ºi pentru toþi fermierii români, cât ºi capacitatea acestora ºi a echipelor de parlamentari ºi europarlamentari social democraþi pentru identificarea unor noi soluþii tehnice sau diplomatice, ce se dovedesc, zilnic, salutare pentru agricultura naþionalã. În concluzie, abilitatea decizionalã a PSD, mereu probatã la conducerea MADR, nu poate fi sub nicio formã contestatã!
		Domnul Dãnuþ Aelenei: "Reiniþierea demersurilor necesare modificãrii Constituþiei privind familia tradiþionalã bazatã pe cãsãtoria dintre un bãrbat ºi o femeie" Pilonii doctrinari ai Alianþei pentru Unirea Românilor au fost, încã de la lansarea din 2019 ca miºcare politicã, Familia, Naþiunea, Credinþa ºi Libertatea. Pe aceºti piloni doctrinari ne-am bazat toate acþiunile ºi discursurile noastre politice, de când, prin voinþa oamenilor, am devenit partid parlamentar. Familia bazatã pe cãsãtoria între un bãrbat ºi o femeie a fost ridicatã la rang de Tainã ºi a fost binecuvântatã ºi cinstitã de Mântuitorul Iisus Hristos prin prezenþa Sa, a Mamei Sale ºi a ucenicilor Sãi, la Nunta de la Cana Galileii, arãtând astfel valoarea sfântã a familiei conjugale pentru viaþa Bisericii. ªi cum Biserica a fãcut parte dintotdeauna din viaþa românilor, familia formatã prin cãsãtoria dintre un bãrbat ºi o femeie a stat la baza dezvoltãrii noastre ca neam ºi þarã. Naþiunea noastrã este puternic ameninþatã dupã ce, în luna septembrie 2023, Colegiul de judecãtori ai Marii Camere a CEDO a respins contestaþia fãcutã de Guvernul de la Bucureºti asupra deciziei istorice pronunþate în luna mai de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, prin care statul român este obligat sã adopte o legislaþie pentru recunoaºterea cuplurilor de acelaºi sex. Hotãrârea este acum definitivã ºi executabilã. Practic, autoritãþile trebuie sã ofere o formã de protecþie juridicã cuplurilor homosexuale, conform standardelor CEDO. Aceste standarde nu te obligã sã recunoºti o cãsãtorie între aceste cupluri, ci mãcar un parteneriat civil. Parteneriatul civil este sursa toxicã a destrãmãrii importanþei ºi autoritãþii moral formatoare a familiei. Parteneriatul civil este un surogat al cãsãtoriei ºi un element destructurant al ordinii spirituale ºi morale din societate. Alianþa pentru Unirea Românilor ºi-a exprimat foarte clar poziþia în aceastã privinþã încã din luna mai, conducerea AUR cerând Guvernului sã conteste decizia pe care Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a pronunþat-o cu privire la cãsãtoriile între persoanele de acelaºi sex. Totodatã, AUR a solicitat Executivului sã îºi exprime foarte clar poziþia cu privire la acest subiect. AUR a mai spus atunci cã va demara procedurile pentru organizarea unui nou referendum pentru redefinirea familiei în Constituþie. Pe 6 ºi 7 octombrie 201, a avut loc un referendum de modificare a Constituþiei României, demersul având la bazã o iniþiativã cetãþeneascã demaratã de Coaliþia pentru Familie, la sfârºitul anului 2015. Referendumul, susþinut ºi de cãtre BOR, nu atins pragul necesar validãrii. Iniþiativa a vizat înlocuirea sintagmei "între soþi" din art. 48 alin. (1) al Constituþiei cu una mai restrictivã, "între un bãrbat ºi o femeie". Referendumul urmãrea interzicerea constituþionalã a cãsãtoriilor între persoanele de acelaºi sex, deoarece Codul Civil poate fi schimbat fãrã consultarea populaþiei. În votul din Camera Deputaþilor de pe 9 mai, 22 de deputaþi s-au opus referendumului: 15 de la USR, câte doi de la ALDE, UDMR ºi PNL ºi unul de la PSD. Senatul a adoptat pe 11 septembrie 2018, în calitate de For decizional, iniþiativa cetãþeneascã de revizuire a Constituþiei. Propunerea de revizuire a fost adoptatã cu 107 voturi pentru, 13 împotrivã ºi ºapte abþineri. Toate voturile împotrivã au venit de la senatorii USR, iar câþiva senatori ai PNL s-au abþinut. Ca urmare a deciziei CEDO din luna septembrie 2023, Alianþa pentru Unirea Românilor a hotãrât sã reiniþieze demersurile pentru organizarea referendumului privind modificarea corespunzãtoare a art. 48 alin. (1) din Constituþie, astfel încât sã se specifice clar cã familia este formatã doar dintre un bãrbat ºi o femeie. Este interesant de urmãrit care va fi poziþia partidelor care s-au opus în 2018 acestei schimbãri, de data aceasta în prag de an electoral.
		Doamna Alexandra Huþu: "150 de femei din comunele Dersca ºi Vârfu Câmpului din judeþul Botoºani au fost sãrbãtorite de Ziua Internaþionalã a Femeii din Mediul Rural" Ziua Internaþionalã a Femeilor din Mediul Rural, stabilitã de Organizaþia Naþiunilor Unite, în anul 2008, este sãrbãtoritã, în fiecare an, la 15 octombrie, pentru a conºtientiza faptul cã femeile de la sate contribuie la bunãstarea familiilor lor ºi la dezvoltarea economiei rurale. Cu aceastã ocazie, pentru al doilea an consecutiv am luat decizia, alãturi de Organizaþia PSD Botoºani din care fac parte, de a organiza în comunele din judeþul nostru, dezbaterea cu tema "Importanþa femeii din Mediul Rural". Anul acesta ne-am întâlnit cu peste 150 de femei în comunele Dersca ºi Vârfu Câmpului. Subiectele abordate au fost structurate în mai multe secþiuni ºi au cuprins discuþii referitoare la sãnãtatea femeii, femeia ºi familia, violenþa împotriva femeii, implicarea femeilor în dezvoltarea localã sau consolidarea socio-economicã a femeii. Fiecare participantã a primit la finalul evenimentului din partea organizatorilor produse de îngrijire ºi igienã personalã. Femei informate înseamnã femei implicate. Acesta este doar unul dintre elementele care ne-au determinat pe mine ºi pe colegii ºi colegele mele sã organizãm aceastã dezbatere. Iar demersul nostru a fost un real succes, pentru cã doamnele au fost extrem de implicate în discuþii. Dialogul interactiv a contribuit din plin la un schimb de idei sincere ºi realiste. Femeile din mediul rural joacã un rol important în agriculturã, în siguranþa alimentarã ºi nutriþie, în gestionarea resurselor naturale ºi a terenurilor, în munca de îngrijire neremuneratã pe care o fac acasã. La nivel global, fiecare a treia femeie angajatã lucreazã în agriculturã. În cadrul dezbaterii organizate în cele douã comune din judeþul Botoºani, am avut în vedere ºi subiecte precum importanþa conºtientizãrii educaþiei ºi prevenþiei medicale, în special în rândul femeilor tinere ºi a minorelor din satele noastre. De aceea, implicarea femeilor din mediul rural în acþiunile noastre de informare, de conºtientizare ºi de afirmare cu privire la propriile drepturi, este foarte importantã. Preºedintele PSD Botoºani, Doina Federovici, ºi-a exprimat întreaga susþinere din partea Organizaþie Judeþene în ceea ce priveºte apãrarea drepturilor femeii ºi promovarea egalitãþii de ºanse ºi de tratament. Prima dezbatere pe aceastã temã, am iniþiat-o anul trecut la Viiºoara, iar ideea a apãrut ca urmare a faptului cã Ziua Internaþionalã a Femeii din Mediul Rural reprezintã încã o oportunitate de a cere rãspicat recunoaºterea drepturilor ºi meritelor pe care le au femeile din satul românesc.
		Domnul Iulian-Alexandru Muraru: În calitate de deputat al PNL, vã adresez aceastã declaraþie politicã cu privire la situaþia Filarmonicii de Stat "Moldova". Este evident cã acest edificiu reprezintã nu doar un simbol al tradiþiei culturale a Iaºului, ci ºi o punte de legãturã cu trecutul muzical al oraºului. Încã din vremea marelui compozitor Franz Liszt, Iaºiul s-a impus ca un centru de referinþã în lumea muzicii clasice. Cu toate acestea, clãdirile Filarmonicii au suferit de-a lungul anilor, impunând necesitatea restaurãrii lor. Deºi proiectul de reabilitare ºi modernizare a Filarmonicii "Moldova" este inclus în Acordul de Asociere dintre Consiliul Judeþean ºi Primãria Municipiului Iaºi, finanþarea lucrãrilor încã nu este confirmatã pânã când nu va fi lansat apelul de proiecte europene de cãtre ADR Nord-Est. Este vital ca Filarmonica "Moldova" sã redevinã centrul vibrant al culturii muzicale din Iaºi. Astfel, am solicitat clarificãri cu privire la momentul deschiderii apelului de proiecte pentru Programul Operaþional Regional (POR) de cãtre Agenþia de Dezvoltare Regionalã (ADR) Nord-Est. Este imperativ sã avem claritate în acest sens, astfel încât sã putem asigura finanþarea adecvatã pentru restaurarea Filarmonicii. Mai mult, aºtept informaþii legate de mãsurile pe care Ministerul le are în vedere pentru transparenþa ºi eficienþa alocãrii fondurilor europene. În plus, fac apel cãtre domnul Câciu, ministrul investiþiilor ºi proiectelor europene, sã acorde prioritate acestui proiect. Filarmonica "Moldova" nu reprezintã doar o clãdire, ci o parte esenþialã din patrimoniul cultural ºi istoric al Iaºiului. Este responsabilitatea noastrã, ca reprezentanþi ai comunitãþii, sã asigurãm cã acest simbol al Iaºiului primeºte atenþia ºi finanþarea adecvatã. În încheiere, îndemn toate pãrþile implicate sã colaboreze ºi sã gãseascã soluþii rapide pentru restaurarea Filarmonicii. Este o datorie pe care o avem faþã de generaþiile viitoare, de artiºti, ºi de toþi iubitorii de culturã din Iaºi!
		Domnul Onuþ Valeriu Atanasiu: Ministerul Educaþiei m-a invitat, la începutul acestei sãptãmâni, în calitate de vicepreºedinte al Comisiei pentru învãþãmânt din Camera Deputaþilor, la o întâlnire cu reprezentanþii Organizaþiei pentru Cooperare ºi Dezvoltare Economicã - OECD. Este vorba despre un for interguvernamental ce-ºi propune identificare ºi evaluarea aplicãrii politicilor publice optime pentru asigurarea creºterii economice, prosperitãþii ºi dezvoltãrii în rândul statelor membre. Temele abordate au vizat educaþia preºcolarã, construcþia de creºe ºi impactul pe care l-ar avea modificarea duratei de acordare a concediului de creºtere a copilului. Existã þãri, extrem de dezvoltate, în care durata concediului de maternitate este una foarte scurtã. Conform datelor publicate de Organizaþia Internaþionalã a Muncii ºi de Parlamentul European, în Germania concediul de maternitate este de 14 sãptãmâni, în Belgia - de 15 sãptãmâni, în Spania, Olanda, Franþa sau Austria - de 16 sãptãmâni. Vorbim însã despre þãri care au pus foarte bine la punct un sistem de creºe, în vreme ce în România el este unul deficitar sau lipseºte cu desãvârºire. În municipiul Galaþi, de exemplu, sunt patru sedii de creºe la o populaþie de 250.000 de locuitori. În anul ºcolar 2022-2023 au fost disponibile doar cinci locuri, doar la una dintre creºe, pentru grupa micã zero, un an, absolut insignifiant la un oraº în care, cu tot regresul demografic, vin anual pe lume peste 1.200 - 1.300 de copii. În contextul în care în primul semestru al lui 2023 s-au nãscut în România tot atâþia copii cât acum 145 de ani, consider cã trebuie sporite mãsurile de încurajare ºi sprijinire a pãrinþilor, nicidecum de limitare a lor. Dacã tot ne uitãm la contextul european, existã ºi þãri dezvoltate, cum ar fi Marea Britanie, în care mamele pot sta acasã cu nou-nãscutul timp de 52 de sãptãmâni. Consider cã, în momentul de faþã, ar trebui sã luãm mãsuri de încurajare a demografiei în România ºi am putea vorbi despre modificãri aduse perioadei concediului de odihnã abia dupã ce este pusã la punct infrastructura care sã deserveascã la adevãratele nevoi învãþãmântul preºcolar.
		Doamna Biró Rozália-Ibolya: "Problema vârstnicilor" Schimbarea demograficã este în mod clar unul dintre fenomenele definitorii ale vremurilor noastre. Are un impact direct asupra tuturor generaþiilor ºi tuturor statelor membre ale UE. Ne defineºte competitivitatea, democraþia, modelul nostru unic de economie socialã de piaþã ºi rolul UE în lume. Combinaþia dintre scãderea natalitãþii ºi creºterea speranþei de viaþã trebuie sã fie luatã în considerare în aspiraþiile noastre pentru prosperitate continuã ºi dezvoltare sustenabilã. Toþi membrii societãþii, fãrã discriminare în funcþie de vârstã, ar trebui sã fie împuterniciþi sã fie ºi sã se simtã utili ºi împliniþi. Doar împreunã putem conduce schimbãri constructive, ne putem reînnoi democraþia ºi îmbunãtãþi progresul economic ºi social. Membrii mai în vârstã ai societãþii pot contribui într-un mod semnificativ ºi mãsurabil la binele social ºi la progresul economic, iar generaþiile noastre active ºi muncitoare meritã tot sprijinul în atingerea creºterii ºi prosperitãþii ca bazã pentru bunãstarea socialã! Avem obligaþia de a cultiva, promova ºi sprijini iniþiativele care sunt înrãdãcinate într-o perspectivã intergeneraþionalã ºi care îmbunãtãþesc bunãstarea ºi dezvoltã coeziunea socialã, la toate nivelurile. Îmbãtrânirea, în România, este vãzutã mai degrabã ca o tragedie ce atrage asupra individului singurãtatea ºi nesiguranþa. Pentru bãtrâni, oportunitãþile de îngrijire sunt reduse. Îngrijirea bãtrânilor, dar ºi asistenþa socialã în general au devenit servicii pe care statul le-a externalizat. Deºi sunt construite din bani publici, au ajuns sã fie în cele mai multe cazuri o afacere privatã. Într-o þarã în care riscul de sãrãcie ºi excluziune socialã este de 34,4%, cel mai ridicat nivel din statele UE, iar pensia medie este de 1.855 de lei, cu o valoare realã care a scãzut sub nivelul din 2012, din cauza inflaþiei, sã fii bãtrân ºi singur a ajuns o poveste despre supravieþuire. Faptul cã au plecat din þarã milioane de oameni, majoritatea în puterea vârstei, în cãutarea unui loc de muncã mai bun, concurã la agravarea situaþiei privind îngrijirea bãtrânilor rãmaºi în România. Dintre cei plecaþi, unii se întorc sã aibã grijã de pãrinþi, dar pentru marea majoritate, abandonarea unui loc de muncã plãtit de câteva ori mai bine decât în România nu este o opþiune. În cele mai multe cazuri, îngrijirea unui om bãtrân presupune asistenþã specializatã, un serviciu social deficitar, care este împãrþit în mod inegal între autoritãþile publice ºi firmele private. La nivel naþional, în 2023 sunt înregistrate oficial 32.570 de paturi în aceste cãmine pentru vârstnici, licenþiate de Ministerul Muncii. Dintre cele 743 de cãmine, 84% sunt private. Doar printr-o educaþie privind longevitatea ºi o alfabetizare adecvatã privind longevitatea, putem promova stilul de viaþã care contribuie la o viaþã sãnãtoasã mai lungã. Sãnãtatea mintalã ºi bunãstarea sunt esenþiale, iar activitatea fizicã pe tot parcursul vieþii ar trebui încurajatã în vederea susþinerii bunãstãrii persoanelor în vârstã. Activitãþile de grup de multe feluri - sport, culturã, educaþie, voluntariat etc. - pot fi fundamentale pentru a rãmâne sãnãtoºi, pentru a combate problemele de sãnãtate mintalã ºi pentru a preveni singurãtatea. Întreaga societate poate beneficia de oportunitãþile oferite prin longevitatea sãnãtoasã. Politicile noastre trebuie sã recunoascã faptul cã, în primul rând, o casã reprezintã un loc sigur ºi stabil, fiind baza pentru construirea unei vieþi, ca parte a unei comunitãþi. Inspirându-ne din cele mai bune practici care asigurã accesul la locuinþe pentru tineri ºi pentru cei care pot contribui la construirea unei comunitãþi locale înfloritoare, trebuie sã ne adaptãm planificarea socialã ºi stocul de locuinþe la tendinþele demografice, în special o "generaþie de argint" în creºtere, stimulând, crearea de locuinþe multigeneraþionale. Pentru a promova astfel de locuinþe adecvate ºi accesibile, trebuie sã înlãturãm obstacolele din calea investiþiilor în construcþii noi ºi renovãri ºi trebuie sã accelerãm procedurile de planificare, inclusiv prin eficientizarea legislaþiei europene ºi reducerea sarcinii administrative a acesteia. De asemenea, durata de viaþã mai lungã înseamnã sã lucrezi mai mulþi ani cu oportunitãþi mai adaptive. Cãile de carierã flexibile, cum ar fi munca de acasã sau în strãinãtate, schimbarea tiparelor de muncã, inclusiv intervale plãtite sau neplãtite, pentru acordarea de îngrijiri, nevoi de sãnãtate, nevoi familiale, învãþare pe tot parcursul vieþii sunt direcþii de acþiune asupra cãrora trebuie sã ne aplecãm cu seriozitate. A venit momentul sã decuplãm momentul pensionãrii de intrarea în inactivitate ºi sã urmãrim încurajarea pensionarilor sã ducã o viaþã productivã, menþinând cetãþenii în vârstã activi din punct de vedere profesional, atâta timp cât sunt sãnãtoºi ºi dornici sã munceascã. Datele statistice indicã faptul cã un rol activ în societate este un factor pozitiv care ajutã la menþinerea problemelor de sãnãtate la distanþã. Pentru a contribui mai mult la piaþa muncii, oamenii vor trebui sã-ºi perfecþioneze ºi sã îºi recalifice de mai multe ori pe parcursul carierei; acesta trebuie sã fie un proces de învãþare pe tot parcursul vieþii ºi nu numai în teorie, ci ºi în practicã. În special, lucrãtorii vor fi din ce în ce mai implicaþi în locuri de muncã care necesitã abilitãþi ºtiinþifice ºi tehnologice îmbunãtãþite. Pentru a avea o societate puternicã, sustenabilã trebuie sã avem relaþii înfloritoare între generaþii ºi familii înfloritoare. Pentru a avea familii înfloritoare ºi o mai bunã dezvoltare demograficã, trebuie sã urmãrim ca prin politicile implementate sã creãm un mediu prietenos pentru familii, copii ºi seniori. Este necesar sã investim în continuare în servicii sociale de înaltã calitate ºi în politici favorabile familiei, în special în educaþia ºi îngrijirea timpurii a copilãriei, bazându-ne pe o piaþã a muncii incluzivã ºi favorabilã, o economie socialã de piaþã înfloritoare ºi finanþe publice solide. Furnizarea de servicii esenþiale la preþuri accesibile ºi de îngrijire de calitate adecvatã pentru cetãþenii de toate vârstele va necesita eforturi financiare sporite, care nu pot fi puse pe umerii unei generaþii mai tinere în scãdere. Prin urmare, ne vom angaja într-un nou pact intergeneraþional, care ar permite cetãþenilor din toate generaþiile sã participe pe deplin la elaborarea politicilor. UDMR este iniþiatorul ºi susþine cu fermitate instituþia familiei, coabitatul intergeneraþional. Începând din 2018, Organizaþia de femei a UDMR a iniþiat Programul "Dezvoltãm comunitãþi prietenoase cu seniorii", esenþa lui constând în identificarea tuturor oportunitãþilor existente la nivel de comunitate localã pentru a-i menþine pe cetãþenii care se pensioneazã în viaþa activã, la nivelul comunitãþii. Experienþa lor de viaþã, cea profesionalã, înþelepciunea ºi dorinþa de a fi parte integrantã activã a vieþii cotidiene reprezintã valori inestimabile pentru noi, toþi. Sprijinim toate formele de organizare a cluburilor de pensionari, asociaþiile ºi fundaþiile care reprezintã interesele pensionarilor ºi dezvoltãm ºi diversificãm un dialog ºi o conlucrare activã cu aceºtia. În actualul context, sistemul românesc de asistenþã socialã trebuie sã-ºi propunã o schimbare a abordãrii, o transformare radicalã a pârghiilor de intervenþie, în care accentul sã fie pus pe mãsuri de prevenþie, pe furnizarea de servicii sociale, pe dezvoltarea de servicii sociale integrate destinate categoriilor vulnerabile, inclusiv persoanelor vârstnice, consolidarea capacitãþii serviciilor publice de asistenþã socialã ºi asigurarea, dar ºi profesionalizarea personalului din domeniu.
		Domnul Bogdan-Alexandru Bola: "PSD-PNL, între lupta mimatã împotriva pãcãnelelor ºi acatiste" Au existat ºi sigur vor mai exista perioade încãrcate de ridicolul celor de la guvernare. Sãnãtosul simþ al umorului românesc ne-a ajutat, de cele mai multe ori, sã le depãºim. Se întâmplã uneori sã existe ºi perioade în care umorul nu mai face faþã ºi nu mai este o sursã de protecþie. Noi rãmânem cu umorul trist, iar ei, guvernanþii, cu ºmecheria ºi cu portbagajele doldora cu bani. Trãim o astfel de perioadã. Ipocrizia, laºitatea ºi micimea celor de la guvernare sunt deja prea greu de suportat. Agenda publicã este acaparatã într-un mod grotesc de aºa numita luptã a PSD-ului cu pãcãnelele. De fiecare datã când PSD-iºtii vorbesc mult ºi apãsat despre o problemã, este clar cã aceasta nu se va rezolva. Ei nu cautã cu adevãrat soluþii, nu credem cã ºi-au propus vreodatã. Dacã ºi-ar fi propus, rezolvau problema de anul trecut, iar ca sã vã dovedesc asta, fac un mic recurs la memoria colectivã. În iulie 2022, Guvernul Ciucã, cu domnul Câciu de la PSD în funcþia de ministru al finanþelor, a emis Ordonanþa nr. 15/2022 de modificare/completare a O.U.G. nr. 77/2009. S-au modificat/completat prevederi cu referire la taxele aferente licenþelor de organizare a jocurilor de noroc. În concluzie aveau nevoie de bani. În noiembrie 2022, apare Legea nr. 326/2022, tot de modificare/completare a O.U.G. nr. 77/2009 cu asigurarea unei baze de date. Va aduceþi aminte? Avocatul Poporului s-a sesizat pe încãlcarea GDPR. În septembrie 2023, Marcel Ciolacu, PSD-istul ºef, vine sã spunã cã, în sfârºit, se va termina cu ºmecheria ºi va modifica activitatea pãcãnelelor reglementatã din 2009, dupã ce în 2022, cu ministrul lui la Finanþe nu a fãcut nimic. Din câte încercãri reuºiþi sã faceþi asta, domnule Ciolacu? Alfred Simonis, noul ºef al Camerei Deputaþilor, coreleazã mai greu, aºa-i? Ghinion! Noi, Forþa Dreptei, alãturi de toþi românii care nu se lasã manipulaþi de un Guvern incompetent, ne prindem mai repede! Aveþi nevoie disperatã de bani la buget ºi încercaþi sã bãgaþi sula în coastele celor cu afaceri în zona jocurilor de noroc. Dacã vã pãsa într-adevãr de nocivitatea unor astfel de jocuri, aþi fi implementat politici sociale cu scopul de a-i ajuta pe cei dependenþi. Zero interes însã în zona asta, la fel cum zero este interesul dvs. de a "închide" pãcãnelele. Vreþi doar sã le creºteþi taxele sau sã-i faceþi sponsori electorali ºi nu ºtiþi cum sã le spuneþi. Ne sperie incapacitatea celor de la guvernare. Ne intrigã modul superficial în care aleg sã discute despre problemele grave ale economiei sau societãþii romaneºti. Meritãm mai mult ºi mai bine decât ce avem acum! Meritãm soluþii ºi adevãr!
		Domnul Boris Volosatîi: "Profesorii au fost înºelaþi! Ministrul educaþiei ºi ministrul muncii sã plece!" Ministrul educaþiei, Ligia Deca, a declarat zilele acestea cã Proiectul de modificare a Legii salarizãrii s-ar putea sã nu fie gata pânã la 1 ianuarie 2024, adicã, învãþãtorii ºi profesorii, aflaþi în grevã generalã în mai-iunie anul acesta, au fost pãcãliþi de Guvern, atunci când ministrul educaþiei ºi cel al muncii au promis, în numele coaliþiei de guvernãmânt, elaborarea unui proiect de modificare a Legii salarizãrii pânã la 15 iulie. Ministrul muncii a declarat de la pupitrul Guvernului României cã termenul dat de coaliþie pentru Proiectul Legii salarizãrii este data de 15 iulie: "Pânã pe data de 15 iulie am termen de la coaliþie sã finalizez draftul Legii salarizãrii, astfel încât în perioada 15 iulie - 1 septembrie sã continuãm discuþiile cu sindicatele, iar la 1 septembrie propunerea administrativã sã treacã de Guvern ºi sã fie depusã în Parlament". Praf în ochi! Cadrele didactice au suspendat greva generalã din învãþãmânt doar pentru cã au primit aceste promisiuni ºi asigurãri care s-au dovedit a fi egale cu zero. Suntem deja la mijlocul lunii octombrie ºi cele douã ministere nu au urnit nici mãcar un deget pentru elaborarea proiectului promis de modificare a Legii salarizãrii. Greva generalã din sistemul de învãþãmânt din România a implicat în mai-iunie anul curent peste 150 de mii de profesori ºi peste 70 de mii de cadre didactice auxiliare, care au cerut o creºtere salarialã cu 25%. Amintim cã ºcoala româneascã este subfinanþatã, iar prevederea legalã privind alocarea a cel puþin 6% din PIB pentru domeniul educaþiei rãmâne literã moartã. Aceastã situaþie deplorabilã aratã cã România "Educatã" este o glumã tristã. De-a lungul anilor, Guvernele au neglijat sistemul educaþional ºi i-au tratat pe profesori cu indiferenþã. Politicienii au folosit educaþia ca instrument politic, fãrã a investi cu adevãrat în viitorul þãrii. Din cauza neonorãrii promisiunilor fãcute de ministerele de resort, al Educaþiei ºi al Muncii, pentru suspendarea grevei generale din învãþãmânt, cadrele didactice sunt pe deplin îndreptãþite sã reia, în orice moment, acþiunile revendicative, cu toate consecinþele asupra procesului de învãþãmânt. Avertizãm guvernarea sã ia în serios aceastã situaþie ºi sã-ºi onoreze în urmãtoarele zile promisiunile fãcute corpului profesoral românesc. Am fost ºi rãmânem alãturi de învãþãtorii ºi profesorii din România. Ei meritã un tratament demn, inclusiv pe plan salarial, astfel încât sã se poatã bucura de prestigiul pe care îl meritã din plin. Vedem însã cã profesorii au fost înºelaþi. Dacã nu sunt în stare sã-ºi þinã promisiunile, ministrul educaþiei ºi cel al muncii trebuie sã plece din funcþie! Soluþia nu este o nouã grevã generalã, ci o demisie de onoare!
		Doamna Georgeta-Carmen Holban: "PSD adoptã soluþii pragmatice pentru finanþarea cazurilor critice din spitale" Conducerea PSD a Ministerului Sãnãtãþii continuã cu rigurozitate ºi pragmatism demersurile privind asigurarea serviciilor medicale sustenabile pentru pacienþii unitãþilor spitaliceºti din toatã þara, astfel încât sã fie eliminate din start orice disfuncþionalitãþi de ordin financiar. În acest sens, bugetul acþiunilor prioritare pentru ultimul trimestru din acest an, alocat spitalelor din þarã, a fost suplimentat, în regim de urgenþã, cu suma de 150 de milioane lei. Suma este destinatã, în special, finanþãrii celor mai dificile cazuri din spitalele de urgenþã, respectiv ATI, Traumã, Arºi Gravi, AVC ºi Infarct miocardic acut. Aceste situaþii critice au fost prioritizate de cãtre ministerul de resort, în condiþiile în care s-au semnalat cazuri de întârziere a avizãrilor acordate de cãtre CNAS, în vederea finanþãrii suplimentare a spitalelor publice. Astfel, ministrul sãnãtãþii a luat cea mai potrivitã decizie pentru a evita incidente neplãcute legate de neasigurarea sumelor necesare specializãrilor urgente, din raþiuni pur birocratice. Decizia conducerii MS reprezintã, de asemenea, o soluþie rapidã ºi eficientã, menitã sã asigure funcþionarea optimã a spitalelor, decontarea medicamentelor compensate ºi gratuite cãtre farmacii, precum ºi implementarea programelor de sãnãtate gestionate de CNAS. De remarcat este ºi faptul cã, numai în acest an, ministrul Alexandru Rafila a majorat exponenþial finanþarea destinatã acþiunilor prioritare ale Ministerului Sãnãtãþii, cu 60% faþã de anul 2021, suma ajungând astfel la 400 de milioane de lei. Acest program este dedicat exclusiv bolnavilor aflaþi în stare gravã în secþiile de anestezie terapie intensivã, neonatologie, traumã, arºi, precum ºi pacienþilor cu accident vascular cerebral ºi infarct miocardic acut. În acelaºi context, la iniþiativa Ministerului Sãnãtãþii, Guvernul Marcel Ciolacu a aprobat realizarea unei investiþii naþionale majore în digitalizarea secþiilor de Anestezie Terapie Intensivã (ATI) din 18 spitale din þarã. Proiectul "Sistem informatic pentru evidenþa clinicã a secþiilor A.T.I." este în plin proces de implementare, obiectivul urmãrit fiind aplicarea unui sistem informatic modern de monitorizare, documentare, schimb de date medicale în situaþii de urgenþã ºi suport al proceselor aferente activitãþilor de anestezie ºi terapie intensivã (ATI). Investiþia va contribui esenþial la optimizarea distribuirii marilor urgenþe medico-chirurgicale (urgenþe chirurgicale cardiace, vasculare, neurochirurgicale etc.), precum ºi la controlul direcþionãrii corecte, pe criterii bine stabilite, a pacienþilor cãtre sãlile de operaþie ºi secþiile ATI. Punerea în practicã a noului sistem va avea consecinþe extrem de benefice pentru circuitul medical din cele 18 spitale de adulþi ºi copii beneficiare, transpuse atât în creºterea valoricã a îngrijirilor medicale, cât ºi în simplificarea accesului românilor la servicii medicale de calitate.
		Doamna Cristina Burciu: "Intervenþii decise ale PNL pentru eficientizarea combaterii evaziunii fiscale ºi consolidarea capacitãþii instituþionale a ANAF" În vederea eficientizãrii activitãþilor aferente colectãrii taxelor la bugetul naþional, conducerea PNL a Ministerului Finanþelor a decis o serie de mãsuri de descentralizare, aplicate de cãtre Direcþia de Mari Contribuabili din cadrul Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã (ANAF). În urma acestor operaþiuni, se mizeazã pe reverificarea în regim de urgenþã a aproape jumãtate din veniturile lunare ale marilor contribuabili din economie. În prezent, potrivit declaraþiilor ministrului finanþelor, Marcel Boloº, România are 3.373 de mari contribuabili care contribuie cu 15 miliarde lei lunar la bugetul de stat, însã existã nemulþumiri legate de colectarea resurselor datorate de aceºtia statului. În consecinþã, s-a decis ca ANAF sã dinamizeze activitãþile de control, astfel încât banii sã ajungã cu certitudine în bugetul naþional. În paralel, conducerea liberalã a Ministerului Finanþelor are în vedere îmbunãtãþirea activitãþii de management a riscurilor, astfel încât inspecþiile fiscale sã nu mai fie efectuate fãrã rezultate concrete, ci sã existe o concentrare mai eficientã asupra corelãrii între inspecþia fiscalã ºi indicatorii de risc. Tot în scopul redimensionãrii cheltuielilor publice, Ministerul Finanþelor va derula ºi o a treia direcþie de restructurare, care se referã la intensificarea intervenþiilor ANAF în ceea ce priveºte activitãþile generatoare de mari averi ale persoanelor fizice. La acest capitol, se vor urmãri eficienþa ºi consolidarea capacitãþii instituþionale a ANAF, prin operaþionalizarea segmentului de digitalizare. Astfel, vor fi implementate procedurile legate de emiterea facturii electronice, introducerea sigiliului electronic al mãrfurilor ºi utilizarea informaþiilor din casele de marcaj fiscale. În plus, ministrul Boloº mai are în vedere ºi emiterea unui proiect de lege complementar cu mãsurile de combatere a evaziunii fiscale, care vizeazã lãmurirea unor aspecte referitoare la instrumentarea cazurilor complexe de evaziune, scopul urmãrit astfel fiind înãsprirea sancþiunilor aplicate în aceste situaþii. Sunt convinsã cã deciziile conducerii liberale a Ministerului Finanþelor îºi vor atinge dezideratele scontate, prin întãrirea capacitãþii instituþionale a ANAF ºi respectarea þintei deficitului bugetar.
		Doamna Cristina-Agnes Vecerdi: "Pentru stoparea exodului personalului medical sunt necesare nu doar salarii stimulative, ci ºi perspective certe de carierã!" Dupã adoptarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plãtit din fonduri publice, salariile în sistemul sanitar de stat românesc au suferit o ameliorare importantã. Cei mai mulþi medici ºi-au vãzut recunoscute eforturile, iar importanþa muncii personalului medical a fost pusã cât mai aproape de justa sa valoare. Cu toate acestea, informaþiile care ne vin constant dinspre Colegiul Medicilor din România nu ne dau deloc motive de bucurie. Astfel, în ciuda ameliorãrii relative a salariilor, exodul personalului medical continuã, iar tinerii absolvenþi ai universitãþilor de medicinã reprezintã o resursã deosebit de valoroasã din care România pierde anual aproximativ 50%. Graþie evaluãrilor ºi investigaþiilor fãcut de acelaºi for profesional, printre motivele de bazã care îi împing pe tinerii medici sã ia calea strãinãtãþii se aflã lipsa oportunitãþilor reale de dezvoltare a unei cariere medicale în România. Mai precis, tinerii rezidenþi care intrã în sistem se izbesc de neajunsurile majore ale domeniului sanitar - infrastructurã învechitã, dotãri puþine, uzate fizic sau moral, puþine oportunitãþi de cercetare-dezvoltare medicalã ºi 200% suprasolicitare, din cauza deficitului acut de personal. Fiecare medic lipsã înseamnã cã un alt medic munceºte de douã ori mai mult! Avem foarte multe motive sã dãm crezare evaluãrilor Colegiului Medicilor, în condiþiile în care tinerii rezidenþi care rãmân în þarã aleg cu precãdere marile spitale din municipiile care sunt ºi centre universitare de prestigiu. Însã România nu are în fiecare comunã, oraº sau municipiu câte o universitate de medicinã sau institut de cercetare, însã are în fiecare unitate administrativ-teritorialã asiguraþi care au dreptul, potrivit Constituþiei, la servicii publice de sãnãtate de cea mai bunã calitate. Îmi exprim speranþa ca noua Lege a salarizãrii sã aducã un regim salarial stimulativ pentru toþi medicii, de la cei mai experimentaþi ºi pânã la rezidentul de anul I, care debuteazã în aceastã meserie nobilã. De asemenea, nu trebuie sã uitãm cã medicina modernã ºi succesul medical sunt indispensabil legate de o bazã materialã de calitate ºi de dotãri de ultimã generaþie. De aceea, investiþiile demarate de Guvernele PNL ºi continuate acum de actuala coaliþie de guvernare ar trebui sã fie doar o primã etapã în modernizarea infrastructurii sanitare din România. Am încredere cã efortul investiþional pe care îl fac Guvernul ºi administraþiile publice locale, la care se vor adãuga peste 5,8 miliarde de euro din fondurile de coeziune din exerciþiul financiar 2021-2027, vor aduce sistemul medical românesc cât mai aproape de standardele ridicate din Uniunea Europeanã.
		Domnul Daniel-Florin Ghiþã: "Judecãtoria Carei muºamalizeazã procesul privind statuia autorului imnului Ungariei" În data de 12 aprilie 2023, în plinã Sãptãmânã Mare pentru români, preºedintele Ungariei, Katalin Novák, ºi primarul municipiului Carei, Eugen (Jenõ) Kovács (UDMR), au dezvelit o statuie a poetului ºi politicianului Ferenc Kölcsey, autorul imnului Ungariei, în faþa primãriei din acest oraº. Autorul imnului Ungariei nu a avut însã nicio legãturã cu oraºul Carei, fiindcã s-a nãscut într-o localitate situatã la aproximativ 50 de kilometri, în Sãuca, ºi-a fãcut studiile liceale la Satu Mare, unde existã o statuie ºi un liceu cu numele sãu, iar studiile universitare la Budapesta. Nu a existat nicio legãturã nici între data dezvelirii statuii ºi data naºterii sau decesului lui Kölcsey. În plus, exista o statuie a acestuia în parcul Castelului din Carei, alãturi de statuile altor personalitãþi ale istoriei ºi culturii maghiare. Primarul Jenõ a scãldat-o cã aceastã statuie s-ar fi deteriorat, dar, în acest caz, ar fi trebuit sã amplaseze noua statuie în locul în care s-a aflat iniþial. Primarul UDMR-ist al Careiului a þinut sã o amplaseze însã în faþa primãriei, pe Strada principalã 1 Decembrie 1918, ca sã inducã opiniei publice ºi turiºtilor cã s-ar afla într-un oraº maghiar, deºi circa 40% din locuitori sunt români. Este vorba deci despre o þâfnã ºi ambiþie personalã a primarului Kovács, cu care a atras-o pe preºedinta Ungariei într-un eveniment nelegal ºi neavenit. Pentru cã, în urma unei declaraþii ºi a unei interpelãri a deputatului Daniel Ghiþã, Direcþia Judeþeanã de Culturã Satu Mare a constatat cã statuia lui Ferenc Kölcsey nu este conformã cu avizul emis de Ministerul Culturii ºi a dispus, printr-un proces verbal întocmit în data de 11 aprilie2023, aplicarea unei sancþiuni contravenþionale, amendã în sumã de 10.000 lei, ºi a unei sancþiuni complementare, desfiinþarea lucrãrilor ºi aducerea terenului la starea iniþialã. În consecinþã, primarul Careiului este bun de platã, iar statuia nelegalã ºi neavenitã a autorului imnului Ungariei trebuie demolatã. Ceea ce a fãcut edilul ºef, Kovács, miroase de la o poºtã a abuz în serviciu ºi va trebui sã rãspundã penal pentru aceastã fudulie. Dar, vajnicii procurori careieni ºi sãtmãreni dorm liniºtiþi în cizmele statului. Sfidãtor ºi jignitor este ºi faptul cã, în ultimii ani, în arealul primãriei ºi pe strada respectivã au fost amplasate numai statui aparþinând unor personalitãþi maghiare, nici mãcar o statuie a unei personalitãþi româneºti. ªi asta se întâmplã într-o localitate intratã în istorie sub sintagma "ultima brazdã de pãmânt românesc eliberatã de sub jugul fascisto-horthist", fapt petrecut în data de 25 octombrie 1944, care a fost decretatã ºi sãrbãtoritã ulterior ca Ziua Armatei Române. Primarul de Carei a depus la judecãtoria din localitate contestaþie împotriva procesului verbal de sancþionare contravenþionalã, solicitând anularea acestuia. La Judecãtoria Carei a fost constituit ºi înregistrat dosarul nr. 1681/218/2023, pentru care a fost fixat termen de judecatã în data de 24 octombrie, în ajunul Zilei Armatei, fapt care poate fi considerat drept o nouã sfidare la adresa românilor. Sau poate este vorba doar despre o prostie nãtângã a cuiva. Cel mai strident ºi sfidãtor este termenul lung fixat, dupã 6 luni de la înregistrarea contestaþiei, în condiþiile în care, de regulã, în astfel de cauze se fixeazã termene scurte, de 2-3 sãptãmâni, iar rolul acestei instanþe nu este deosebit de încãrcat. Este un abuz cras prin care statul român este împiedicat sã încaseze amenda aplicatã ºi sã restabileascã legalitatea în acest caz, care a atras atenþia presei ºi opiniei publice, dar ºi a Parlamentului României ºi a Consiliului Superior al Magistraturii. ªi o favorizare evidentã primarului tot mai iredentist ºi revizionist din Carei. Este de notorietate publicã cã primarul Jenõ are o influenþã puternicã ºi maleficã asupra justiþiei din oraºul pe care-l pãstoreºte precum o fãcea în tinereþe în satul natal Asuaj din Maramureº. Pânã acum a scãpat basma curatã din toate litigiile ºi dosarele judiciare. Aflat la al ºaselea mandat de primar, Jenõ Kovács a fost ºi este unul din cei mai importanþi lideri judeþeni ai UDMR, deþinând funcþia de vicepreºedinte judeþean ºi de membru al Consiliului Naþional al Reprezentanþilor UDMR, precum ºi unul din cei mai influenþi lideri din România ai formaþiunii etnice maghiare. Pe lângã liderii naþionali ai UDMR, acesta s-a aflat ºi se aflã în relaþii apropiate ºi cu politicieni importanþi din Ungaria, de la parlamentari ºi miniºtri la premierul Viktor Orbán, care mai vine incognito prin zonã, ºi la preºedinta Katalin Novák, împreunã cu care a inaugurat statuia autorului imnului Ungariei. Conform unor surse din Ministerul Justiþiei, Judecãtoria ºi Parchetul din Carei se aflã printre ultimele în þarã sub aspectul volumului de activitate ºi nivelului de calificare profesionalã a magistraþilor, figurând pe o listã a instanþelor ºi parchetelor ce urmeazã sã fie desfiinþate. Procurorii ºi judecãtorii de aici copiazã de obicei referatele poliþiºtilor, nu îndeplinesc procedurile legale de citare, efectueazã audieri superficiale, resping probe pe care le-au admis la un termen anterior sau admit probe dupã închiderea cercetãrii judecãtoreºti ºi tergiverseazã extrem de mult procesele. Cu toate acestea, se cred niºte mici dumnezei locali, potrivit mai multor localnici ori avocaþilor unor justiþiabili. Preºedintele Judecãtoriei Carei este Anda Mãrãºescu, fostã Proºea, nume predestinat, provenitã din sudul þãrii, din Gorj, care a fost anterior procuror la Satu Mare, unde a deþinut la un moment dat funcþia de prim-procuror. Foºti subalterni sau colaboratori o caracterizeazã drept o persoanã frustratã, rãutãcioasã, duplicitarã, obedientã ºi slabã din punct de vedere profesional. ªi-a dovedit ºtiinþa de drept printr-un episod din cariera sa de procuror, în care a început urmãrirea penalã pentru fapte dezincriminate, insultã ºi calomnie prin presã, împotriva unui parlamentar sãtmãrean, deºi Constituþia ºi cel puþin trei legi prevedeau cã în astfel de cazuri competenþa aparþine Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. ªefa instanþei careiene s-a cãsãtorit cu un subofiþer de poliþie care activeazã la un post comunal din zonã, în Sanislãu, care se aflã în aria de competenþã a Parchetului de pe lângã Judecãtoria Carei. Prim-procurorul acestui parchet este Robert Meszaros, despre care se afirmã cã ar fi în relaþii apropiate cu primarul Kovács, îndeosebi cu fiul acestuia, Robert, care este jurist de profesie. Soþia prim-procurorului de Carei deþine funcþia de prim-procuror al Parchetului Satu Mare, un amalgam de însoþiri ºi amiciþii care dãuneazã unei bune administrãri a justiþiei. Referitor la cãile ºi mijloacele de influenþare, se mai impune semnalat un aspect foarte important, anume cã judecãtoarea Anca Demian de la Judecãtoria Carei ºi pãrinþii sãi s-au aflat ºi se aflã în relaþii apropiate cu edilul ºef local. Tatãl judecãtoarei Demian este un apropiat al primarului Kovács, din perioada în care era miliþian ºi apoi comandant al Poliþiei municipiului Carei. Mama judecãtoarei a fost funcþionarã la primãrie, inclusiv secretara primarului UDMR-ist. Judecãtoarea Demian a fost, timp de mai mulþi ani, angajatã consilier juridic la Primãria municipiului Carei, in cursul mandatelor primarului Kovács, pânã ce a devenit judecãtoare la judecãtoria localã. Aceastã judecãtoare este preºedinta completului de judecatã într-un proces controversat ºi mediatizat privind Bãile Termale Acâº, referitor la care existã, de asemenea, suspiciuni cã primarul Jenõ ar fi exercitat anumite influenþe malefice. În aceste condiþii, se impune ca Ministerul Culturii sã formuleze de urgenþã cerere de strãmutare a cauzei la o judecãtorie din alt judeþ, întrucât existã suspiciuni serioase cã imparþialitatea judecãtorilor din Carei ºi din judeþul Satu Mare ar putea fi serios afectatã de primarul Eugen Kovács ºi de formaþiunea politicã pe care o reprezintã. UDMR deþine în acest judeþ majoritatea parlamentarilor, 3, a consilierilor judeþeni ºi primarilor - în jur de 20, inclusiv în municipiul reºedinþã de judeþ - precum ºi funcþia de preºedinte al Consiliului Judeþean ºi funcþia de subprefect.
		Doamna Daniela Oteºanu: Guvernul ºi-a angajat rãspunderea pe Proiectul de Lege privind mãsurile fiscal-bugetare. Proiectul conþine cea mai amplã reformã pentru restrângerea aparatului de stat ºi diminuarea birocraþiei. Mai conþine mãsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, dar ºi reglementãri privind supraimpozitarea luxului, viciului ºi a profitului excesiv. Nu în ultimul rând, prevede restrângerea unor facilitãþi fiscale care erau disproporþionate în raport cu câºtigurile beneficiarilor ºi care creau o stare de inechitate fiscalã între contribuabili. Proiectul de lege nu este nici pe departe o lege a austeritãþii, aºa cum fals au afirmat adversarii Guvernului. Nu poþi vorbi despre austeritate, atunci când Guvernul decide creºterea salariului minim, care aduce creºteri de venituri pentru 1,8 milioane de cetãþeni! Dar, dupã cum ºtiþi, colegii noºtri de la USR ºi Forþa Dreptei, au sesizat Curtea Constituþionalã asupra unor elemente de neconstituþionalitate pe care le-ar conþine aceastã lege. Luând în considerare discursul politic al acestor formaþiuni, care anunþau în mod fals cã va veni prãpãdul dacã se adoptã, m-am aºteptat ca sesizarea la Curtea Constituþionalã sã vizeze aºa-numitele elemente de austeritate, pe care distinºii colegi le reproºau Guvernului. Am fost, deci, curioasã sã vãd care sunt aºa-zisele elemente de austeritate ºi am citit textul sesizãrii. Dar, în realitate, am constatat cã nu aºa-zisa austeritate îi deranja pe autorii sesizãrii de neconstituþionalitate. Nu am gãsit nimic despre acest subiect în textul sesizãrii. În schimb, textul abundã cu obiecþii referitoare la impozitul suplimentar pe cifra de afaceri a instituþiilor bancare ºi la pragul minim de 1% din cifra de afaceri privind valoarea impozitului plãtit de companiile care au afaceri mari în România. Deci, nu grija pentru cetãþeni i-a mânat pe cei de la USR ºi Forþa Dreptei sã depunã aceastã sesizare la Curtea Constituþionalã, ci interesul bãncilor ºi al marilor corporaþii. Aceastã preocupare intensã de a apãra interesele bancare ºi corporatiste mi-a amintit de începutul mandatului de prim-ministru pe care l-a avut actualul preºedinte al Forþei Drepte, care astãzi este semnatar al sesizãrii la Curtea Constituþionalã. Nu ºtiu dacã vã mai amintiþi cã, într-una dintre primele ºedinþe ale Guvernului Orban, primele decizii de naturã economicã luate atunci au vizat eliminarea unor taxe suplimentare pe marile firme din energie, telecom ºi din sistemul bancar. De asemenea, dacã vã amintiþi, acelaºi Guvern Orban a eliminat plafonul pentru preþurile la energie ºi a demarat liberalizarea pieþei de energie care s-a produs în cel mai nefericit moment posibil, provocând criza energeticã pe care am resimþit-o mult timp dupã aceea, pânã la revenirea PSD la guvernare. Atunci s-au invocat aceleaºi argumente pe care le auzim astãzi, cã taxele suplimentare sufocau mediul de afaceri, cã împovãrau privaþii. În realitate, privaþii protejaþi atunci ºi pentru care se luptã azi USR ºi Forþa Dreptei sunt cei care aveau afaceri uriaºe în România, dar plãteau cãtre statul român un impozit de 0,00005% din cifra lor de afaceri. Aºa-numiþii privaþi împovãraþi sunt de fapt acele corporaþii care încheie contracte de logisticã ºi management cu diverse firme cu sediul în paradisurile fiscale ºi care preiau, prin aceste "contracte paravan", cea mai mare parte din profitul uriaº obþinut în România. Sunt corporaþii care în România sunt pe pierdere de ani de zile, dar, în acelaºi timp, cumpãrã de la firma-mamã din afara þãrii materii prime ºi servicii la preþuri mult supraevaluate. Aceºtia sunt "privaþii" de grija cãrora se agitã cei de la USR ºi Forþa Dreptei. Nimic despre cetãþeni, totul despre corporaþii - aceasta este sesizarea celor douã partide cãtre Curtea Constituþionalã. Am vrut sã vã spun toate aceste lucruri, pentru a pune capãt ipocriziei fãrã margini pe care o manifestã cele douã formaþiuni în legãturã cu mãsurile fiscal-bugetare adoptate prin angajarea rãspunderii Guvernului.
		Domnul Dumitru Rujan: "Când oare se vor identifica soluþiile legale pentru salvarea patrimoniului de la Bãile Herculane?" Judeþul Caraº-Severin stã pe o adevãratã minã de aur, nu doar din perspectiva bogãþiei de resurse, a capacitãþii de a fi unul dintre cele mai puternice judeþe din punct de vedere economic, ci ºi din perspectiva patrimoniului cultural construit. În acest sens, clãdirile istorice de la Bãile Herculane sunt o adevãratã perlã a Europei, cu o istorie aparte, cunoscutã mai mult în Occident decât în România. Printre clãdirile care, încã mai dãinuie aici, putem aminti hotelul "Franz Joseph", Hotelul "Rudolf", Bãile Imperiale Austriece, Cazinoul ºi multe altele, cu o arhitecturã unicã în Europa, construite dupã planurile unor arhitecþi de mare prestigiu. Astãzi, o mare parte din staþiunea Bãile Herculane se degradeazã din cauza statului juridic al clãdirilor. Chiar dacã la nivelul Guvernului, al Consiliului Judeþean Caraº-Severin sau chiar al primãriei au existat intenþii de a interveni ºi a salva acest patrimoniu inestimabil, nimeni nu poate face nimic pânã nu se vor rezolva diversele litigii ºi pânã nu se va clarifica dreptul de proprietate ºi statutul juridic al clãdirilor. Oricine ar putea spune sã aºteptãm puþin, cã se rezolvã. Numai cã, din pãcate, aºteptarea are limite ºi situaþia treneazã de foarte mulþi ani. ªtim cu toþii cã o clãdire veche, de patrimoniu, care nu este întreþinutã corespunzãtor este expusã degradãrii ºi unele lucruri se pot pierde definitiv. De aceea, fac apel la autoritãþile care ar putea sã urgenteze clarificarea statutului juridic al acestui patrimoniu sã intervinã cât mai rapid! Avem bani mulþi puºi la dispoziþie de Uniunea Europeanã, iar staþiunea Bãile Herculane poate redeveni, prin investiþii, punct de referinþã pe harta lumii.
		Domnul Dumitru-Viorel Focºa: "România, mereu la un pas de dezastru" Cum spuneam ºi în titlul declaraþiei, România este mereu la un pas de dezastru, niciodatã autoritãþile nu sunt pregãtite, nici mãcar pentru cele mai mici probleme, cum ar fi banalele ninsori, iar atunci când sunt puse în faþa unui fapt împlinit, cum ar fi prãbuºirea unor drone strãine în adâncimea teritoriului naþional, mint cu neruºinare, prin chiar preºedintele statului, care ar trebui sã fie un garant al stabilitãþii. Dar, "ghinion", ca sã îl ºi citez. Vã aduc la cunoºtinþã, dragi români ºi stimaþi colegi, un fapt de o gravitate excepþionalã - sistemele de apãrare împotriva inundaþiilor sunt în pragul colapsului! Într-o perioadã când fenomenele meteorologice extreme au luat amploare, þara noastrã este total descoperitã în faþa pericolului inundaþiilor, dupã cum ne aratã un raport al Curþii de Conturi care ne dezvãluie o situaþie dezastruoasã: avem sute de baraje fãrã avize ºi fãrã proprietari, diguri în stare avansatã de degradare, echipamente vechi de peste 100 ani ºi o lipsã acutã de personal calificat! Spre exemplu, din totalul de 2.013 baraje care existã în România, doar 983 aveau autorizaþie de funcþionare în condiþii de siguranþã! 221 de baraje au autorizaþia de funcþionare expiratã, iar 809 dintre ele nu au fost autorizate vreodatã! 121 de baraje au fost lãsate în paraginã, nu existã sau nu este cunoscut un proprietar sau un administrator legal, ºi prezintã risc de accidente! Iar bomboana de pe colivã, conform aceluiaºi raport, este cã în România nu mai existã niciun expert care sã evalueze diguri! Deci, astãzi, când vã prezint aceastã declaraþie politicã, dragi români, autoritãþile, pe care le plãtim bine din taxele ºi impozitele noastre, nu ºtiu care este cu exactitate starea digurilor ºi nici dacã sunt eficiente sau nu în faþa inundaþiilor, deºi sunt semnalate unele sectoare de diguri în stare avansatã de degradare! Vã reamintesc cã, în perioada inundaþiilor dintre anii 2014-2021 am avut 17 oameni morþi, peste 8.700 de persoane evacuate, mai mult de 36.000 de case ºi anexe gospodãreºti inundate ºi 1.500 de obiective culturale afectate. Nici nu vreau sã mã gândesc ce s-ar întâmpla dacã un baraj ar ceda! Aºa a ajuns þara asta! De 30 de ani furatã încontinuu, deprofesionalizatã, cu tineri capabili obligaþi sã munceascã în alte þãri, plecaþi de scârbã dintr-o Românie guvernatã de hoþi care iau mitã sume pentru care oamenii normali ar trebui sã munceascã 2-3 vieþi! Câþi români vor mai trebui sã ardã de vii în spitale, sã moarã în explozii sau accidente comise de beizadele drogate pentru ca sã trezeascã o datã þara asta ºi sã-i trimitã în ghena de gunoi a istoriei pe toþi incompetenþii care ne conduc? Vom vedea la anul! Avem 4 rânduri de alegeri, care ne vor da posibilitatea sã scãpãm de hoþi!
		Doamna Elena Hãrãtãu: "Dezvoltarea ºi modernizarea agriculturii, o condiþie vitalã a evoluþiei sustenabile a economiei" Alãturi de cetãþenii din toatã lumea, românii au aniversat Ziua Mondialã a Alimentaþiei, eveniment care marcheazã înfiinþarea, în 1945, a Organizaþiei Mondiale pentru Alimentaþie ºi Agriculturã, structurã în subordinea ONU. Ziua Mondialã a Alimentaþiei are scopul de a sensibiliza opinia publicã internaþionalã asupra problemei foametei ºi a malnutriþiei, având ca principal scop combaterea acestui fenomen la nivel global, prin implicarea a cât mai multor state, instituþii ºi oameni. În prezent, când aproape o ºesime din populaþia globului este subalimentatã, respectiv peste un miliard de oameni, România este privilegiatã din acest punct de vedere, dezvoltarea agriculturii reprezentând o condiþie vitalã a progresului economic ºi social. În opinia mea, avem nevoie de dinamizarea punerii în practicã a educaþiei referitoare la alimentaþia sãnãtoasã a populaþiei, având în vedere numãrul în creºtere al românilor care suferã diferite afecþiuni generate de consumul unor produse nesãnãtoase. Cu acest prilej, susþin acordarea unei atenþii sporite agriculturii româneºti, domeniu prioritar al dezvoltãrii naþionale, alãturi de educaþie ºi sãnãtate. În acest context, apreciez rezultatele pozitive obþinute de actualul guvern susþinut de PNL în ultimii ani în domeniul agriculturii, mãsurile concludente privind stimularea dezvoltãrii acesteia fiind vizibile pentru producãtori. Fermierii sunt la zi cu primirea subvenþiilor, iar proiectele europene în derulare sunt încurajatoare pentru înfiinþarea de noi exploataþii agricole ºi investiþii profitabile. Potenþialul agricol românesc nu este exploatat la întreaga capacitate, fapt ce impune o dinamizare a investiþiilor în domeniu, ca o garanþie certã a dezvoltãrii. Conform Adunãrii Generale a Organizaþiei Naþiunilor Unite, "alimentaþia este o nevoie fundamentalã a omului ºi o condiþie necesarã supravieþuirii ºi prosperitãþii fiinþei umane". În acest context, reducerea TVA la pâine reprezintã o decizie care are rolul imediat de a scãdea preþului pâinii, dar ºi sã aducã venituri mai mari la bugetul de stat ºi sã combatã în mod activ evaziunea fiscalã. Principalii beneficiari ai acestei hotãrâri asumate de Guvernul susþinut de PNL sunt pensionarii, oamenii în vârstã ai acestei þãri, pentru care fiecare zi ºi fiecare ban conteazã. Nu în ultimul rând, implementarea PNRR în domeniul agriculturii ºi sectorului agroalimentar constituie un alt argument favorabil creºterii agriculturii româneºti în urmãtorii ani, care trebuie sã redevinã între primele din Europa, aºa cum a fost cu ani în urmã. Consider cã trebuie sã alegem în continuare produsele autohtone, în speþã specialitãþile agroalimentare provenite din agricultura noastrã sãnãtoasã.
		Doamna Elena Stoica: "Promovarea pe piaþa muncii a femeilor din mediul rural, o condiþie esenþialã a evoluþiei satului românesc" Ziua Internaþionalã a Femeilor din Mediul Rural este aniversatã anual în data de 15 octombrie, în scopul de a conºtientiza faptul cã femeile de la sate contribuie în mod esenþial la bunãstarea familiilor lor, dar ºi la dezvoltarea comunitãþilor ºi a economiei rurale. În România, nu putem vorbi, la modul real, despre respectarea directivelor egalitãþii de gen, cel puþin în ceea ce priveºte viaþa doamnelor ºi domniºoarelor din mediul rural. Femeile de la þarã au mai multe roluri zilnice, ele având, de obicei, douã locuri de muncã permanente, atât la serviciu, cât ºi acasã, unde se ocupã de problemele gospodãreºti ºi familiale. Viaþa femeilor din mediul rural este, indiscutabil, mult mai grea decât a celor din zona urbanã, diferenþele fiind substanþiale. Reprezentantele sexului frumos din mediul rural suferã, din pãcate, în mod disproporþionat de sãrãcie, ºi se confruntã cu forme multiple de discriminare, violenþã ºi nesiguranþã socialã. De asemenea, femeile din sate ºi comune întâmpinã mari dificultãþi din punctul de vedere a lipsei apei curente ºi canalizãrii, aceastã situaþie fiind încã îngrijorãtoare la nivel naþional, iar accesul la sãnãtate ºi educaþie este departe de tendinþa naþionalã ºi europeanã. Dupã intrarea PSD la guvernare, am remarcat însã progrese importante în ceea ce priveºte programele ºi mãsurile destinate sprijinirii mediului rural, atât cele legate de asigurarea apei ºi canalizãrii, cât ºi alte proiecte derulate în scopul îmbunãtãþirii serviciilor de sãnãtate, educaþie ºi infrastructurã publicã. Sunt convinsã cã reprezentanþii PSD din Guvern vor dinamiza acþiunile de sprijin ºi promovare pe piaþa muncii a femeilor din comunitãþile rurale, o condiþie esenþialã pentru dezvoltarea satului românesc, în situaþia dificilã în care ne aflãm din punct de vedere demografic. Voi încuraja ºi în continuare punerea în aplicare a prevederilor destinate susþinerii femeilor din mediul rural, din Programul de guvernare al PSD, care urmãreºte sprijinirea tinerelor mame, protejarea sãnãtãþii femeilor, asigurarea de locuri de muncã, dezvoltarea de mici afaceri, securitatea financiarã pentru pensionare, preþuri mai mici la produsele pentru nou-nãscuþi, sprijinirea copiilor din mediul rural cu pãrinþi plecaþi în strãinãtate, ºi, nu în ultimul rând, pedepsirea exemplarã a agresorilor în cazurile de violenþã în familie.
		Domnul Ervin Molnar: "Este necesarã o cât mai strictã reglementare privind organizarea ºi exploatarea jocurilor de noroc!" Partidul Naþional Liberal este determinat sã aducã reglementãrile privind organizarea ºi exploatarea jocurilor de noroc la standardele europene ale momentului. În acest moment, existã propuneri legislative ale parlamentarilor PNL, aflate atât pe circuitul legislativ în Parlament, cât ºi proiecte iniþiate de Ministerul Finanþelor, condus tot de PNL. La iniþiativa Ministerului Finanþelor, Guvernul României a aprobat, în ºedinþã, Ordonanþa de urgenþã care asigurã consolidarea cadrului legal ºi fiscal, pentru a fi adaptat la evoluþiile tehnologice ºi sociale din ultimii ani, ºi mãsuri de supraveghere mai riguroase pentru toþi operatorii din domeniul jocurilor de noroc. Actul normativ stabileºte niveluri mai ridicate pentru taxele aferente licenþei de organizare ºi de exploatare a jocurilor de noroc, care se plãtesc anual, precum ºi a taxelor speciale ºi a garanþiilor depuse de companii. Pentru asigurarea unui climat de afaceri pe principii de competitivitate ºi transparenþã, în special de prevenire ºi combatere a jocurilor de noroc neautorizate, de combatere a evaziunii fiscale în domeniu, toþi operatorii vor fi obligaþi sã aibã sediul fiscal în România ºi sã plãteascã în România taxe ºi impozite. Mai mult, se introduce o nouã modalitate de acoperire a riscului de neplatã a obligaþiilor faþã de bugetul general consolidat prin introducerea poliþei de asigurare de garanþie emisã de o societate de asigurãri cu sediul într-un stat membru al Uniunii Europene, un stat semnatar al acordului privind Spaþiul Economic European, ori un stat din Confederaþia Elveþianã. Contribuþiile anuale ale organizatorilor jocurilor de noroc licenþiaþi se majoreazã substanþial, pentru promovarea respectãrii principiilor ºi mãsurilor privind jocurile de noroc responsabile social. Veniturile din contribuþiile organizatorilor jocurilor de noroc licenþiaþi, încasate de cãtre Oficiul Naþional pentru Jocuri de Noroc, se vireazã în procent de 70% cãtre bugetul de stat, iar procentul de 30% va fi utilizat de ONRC pentru finanþarea programelor pentru prevenirea dependenþei de jocuri de noroc, promovarea jocului responsabil, linia telefon verde, realizarea bazei de date pentru prevenirea ºi combaterea adicþiei. Combaterea criminalitãþii organizate ºi a celei economice în rândul operatorilor de jocuri de noroc sunt alte obiective ale noii legislaþii. În acest scop se va înfiinþa un registru, accesibil online, al companiilor ºi sediilor în care se autorizeazã aceastã activitate, cu informaþii despre operatorii licenþiaþi/autorizaþi. PNL va lua mãsuri cât mai ferme pentru a proteja generaþiile tinere de acest flagel, cât ºi pentru a garanta o mai bunã colectare a taxelor aferente.
		Domnul Florian-Claudiu Neaga: "Ministerul Sãnãtãþii a alocat de urgenþã suma de 150 de milioane de lei pentru funcþionarea spitalelor din România" Ministerul Sãnãtãþii a bugetat în regim de urgenþã spitalele din România, cu o sumã considerabilã de 150 de milioane de lei, în vederea susþinerii activitãþilor din ultimul trimestru al acestui an. Aceastã mãsurã a fost adoptatã pentru a asigura buna desfãºurare a serviciilor medicale de urgenþã având în vedere faptul cã avizarea suplimentãrii finanþãrii pentru spitalele publice este întârziatã în acest moment la nivelul Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate. Astfel, ministerul asigurã finanþarea necesarã pentru susþinerea acþiunilor medicale în zonele critice ale spitalelor de urgenþã, precum ATI, Trauma, Arºi Gravi, AVC ºi Infarct miocardic acut. De asemenea, este esenþialã gãsirea cât mai rapidã a unei soluþii care sã asigure funcþionarea corespunzãtoare a spitalelor, decontarea medicamentelor compensate ºi gratuite cãtre farmacii ºi funcþionarea programelor de sãnãtate, care sunt gestionate de CNAS. Un aspect foarte important care trebuie menþionat este faptul cã Ministerul Sãnãtãþii, condus de Alexandru Rafila, a crescut finanþarea pentru acþiunile prioritare la 400 de milioane de lei, cu aproximativ 60% mai mult faþã de anul 2021. Toate aceste mãsuri demonstreazã încã o datã importanþa pe care o acordã Partidul Social Democrat sistemului de sãnãtate din þara noastrã, dar ºi implicarea permanenta a conducerii Ministerului Sãnãtãþii în a corecta anomaliile din sistem ºi de a moderniza serviciile medicale disponibile pentru cetãþeni.
		Domnul Florin-Alexandru Alexe: "Onorãm memoria lui Radu Câmpeanu! Protejãm identitatea româneascã!" Sãptãmâna aceasta comemorãm pierderea unui mare om politic român. În urmã cu 7 ani, pe data de 19 octombrie 2016, seniorul liberal Radu Câmpeanu, primul preºedinte al PNL dupã Revoluþia din 1989, a trecut la cele veºnice. Radu Câmpeanu s-a nãscut în anul 1922, la Bucureºti, într-o familie de vechi liberali din judeþul Dâmboviþa. Tatãl sãu, Dumitru Câmpeanu, a fost prefect liberal de Dâmboviþa. Între anii 1944 ºi 1947, Câmpeanu a fost preºedintele Tineretului Universitar Liberal. Din aceastã poziþie, a coordonat comitetul studenþesc liberal de organizare a primei mari manifestãri anticomuniste din România, iniþiatã ºi condusã de studenþi, la 8 noiembrie 1945. Din cauza faptului cã n-a renunþat la crezul liberal, a devenit o þintã pentru puterea comunistã. A fost arestat între anii 1947 ºi 1956. În 1971, emigreazã în Franþa, acolo unde pune bazele Asociaþiei Foºtilor Deþinuþi Politici din România. Dupã Revoluþia anticomunistã, Radu Câmpeanu a revenit în þarã ºi a contribuit la relansarea PNL. Liberalii români din întreaga lume s-au reunit, iar Radu Câmpeanu a fost ales în fruntea partidului. A fost primul candidat anunþat la preºedinþie în anul 1990. A fost un parlamentar iscusit, ocupând funcþia de vicepreºedinte al Senatului României. A sprijinit în permanenþã organizaþiile de tineret ºi de studenþi ale PNL. De fiecare datã când am fãcut un pas important în interiorul organizaþiilor speciale ale partidului, am avut privilegiul sã mã consult cu Radu Câmpeanu ºi sã pot acþiona sub îndrumarea acestuia. În calitate de preºedinte al Tineretului Naþional Liberal, m-am bazat mereu pe sfaturile primului preºedinte al Partidului Naþional Liberal de dupã Revoluþia anticomunistã. Astfel, am reuºit sã oferim tinerilor liberali lecþii importante privind trecutul ºi viziune pentru consolidarea viitorului partidului. Radu Câmpeanu rãmâne un reper pentru clasa politicã româneascã. Protejãm moºtenirea seniorilor liberali! Protejãm identitatea româneascã!
		Domnul Florin Piper-Savu: "Sportul - nevoie ºi necesitate" Românii sunt pe ultima poziþie în Uniunea Europeanã la practicarea sporturilor ºi a exerciþiilor fizice, conform raportului Eurostat privind starea sportului la nivel continental. Dupã Bulgaria, România stã cel mai prost în regiune ºi, comparat cu Franþa, Germania, Spania sau Italia, la practicarea sportului. Datele reflectã cât de angrenaþi sunt românii în sport ºi activitãþi fizice, iar rezultatele raportului Comisiei Europene aratã faptul cã la nivel de mentalitate colectivã, sportul nu este deloc o prioritate. Mai mult, oamenii nici nu conºtientizeazã beneficiile pe care le-ar putea avea sportul în prevenirea bolilor. Totodatã, numãrul medaliilor olimpice câºtigate de România a început sã scadã drastic în ultimele douã decenii, ultima mare performanþã a delegaþiei olimpice româneºti fiind la Jocurile Olimpice (JO) de Varã de la Sidney, în anul 2000, cu 26 de medalii câºtigate. Peste jumãtate dintre români nu au practicat niciodatã activitãþi fizice ºi mai puþin de douã persoane din zece practicã un sport în mod regulat, conform datelor Comisiei Europene. Sportul trebuie sã fie abordat ca o nevoie ºi ca o necesitate. Este important sã ºtim cã sportul nu este doar de performanþã, ci un mod de viaþã activ. ªcoala nu trebuie privitã în afara educaþiei fizice ºi a sportului cu care trebuie sã fie un întreg. Sportul reprezintã o prevenþie în sãnãtate; banii investiþi în sport vor reduce din cheltuielile pe sãnãtate. Mai mult, sportul nu joacã doar un rol important în prevenþia anumitor boli, dar le oferã copiilor, dar ºi adulþilor anumite abilitãþi, care le vor fi de ajutor în viaþa de zi cu zi. Sportul dezvoltã trãsãturi de caracter ºi anumite abilitãþi precum lucrul în echipã, recunoaºterea rolurilor ºi autoritãþii, fairplay-ul. Pentru creºterea procentului de oameni care practicã sport sau diferite activitãþi fizice este nevoie de o conºtientizare a importanþei modului de viaþã activ. Atât statul, cât ºi oamenii pot contribui la o educaþie în acest sens. Statul trebuie sã creeze infrastructurã, locuri în care lumea poate sã se ducã sã fie activã ºi sã facã sport, la orice vârstã, ºi nu doar pentru copii ºi adulþi, dar ºi pentru seniori. Familia trebuie sã fie ºi ea conºtientã cã sportul înseamnã sãnãtate, educaþie, formare ºi rigurozitate ºi sã-ºi încurajeze copiii sã facã sport fiind exemplu în acest sens. Sportul de masã trebuie promovat cât mai mult, pentru a asigura baza unei selecþii cât mai mari care, evident, va creºte ºansele unor performanþe sportive în viitor. Este timpul ca Ministerul Educaþiei sã devinã cu adevãrat partenerul Ministerului Tineretului ºi Sportului, pentru a educa ºi forma o naþiune sãnãtoasã.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: "România susþine statul prieten israelian în rãzboiul sãu contra terorismului!" Evenimentele recente din Israel au ºocat toatã lumea civilizatã. Atacurile criminale ale entitãþii teroriste HAMAS asupra civililor israelieni sunt fãrã precedent de la sfârºitul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial încoace. Statul român a fost în permanent contact cu cetãþenii români aflaþi pe teritoriul Israelului, astfel încât, în urma demersurilor efectuate de Celula de Crizã a MAE ºi de statul Israel, peste 2.200 de cetãþeni români au fost repatriaþi din zona de conflict, prin intermediul mai multor curse aeriene speciale. Reprezentanþii Celulei de Crizã a MAE s-au coordonat cu autoritãþile israeliene ºi cu Patriarhia Românã pentru gestionarea grupurilor de cetãþeni români ºi de pelerini români aflaþi pe Aeroportul Ben Gurion, în vederea asigurãrii cazãrii acestora, pânã la identificarea unor soluþii de repatriere. Remarcabilã a fost asistenþa oferitã de autoritãþile israeliene, care, deºi aflate în stare de rãzboi pentru a-ºi apãra þara ºi cetãþenii de teroarea palestinianã, au gãsit resursele ºi rãgazul de a asista românii care doreau sã fie repatriaþi. Sunt bucuros de faptul cã cei 49 de pelerini din Munþii Apuseni, conduºi de pãrintele Topârceanu, au ajuns în siguranþã în România. Toate acestea au fost posibile datoritã eforturilor conjugate ale autoritãþilor române, arhiepiscopiei ºi instituþiilor abilitate din Israel. Susþin ferm eforturile ºi determinarea Guvernului israelian de a lupta cu terorismul care seamãnã teroare în rândul populaþiei evreieºti paºnice. Este inadmisibil ca la aproape opt decenii de la distrugerea hitlerismului ºi sfârºitul celei mai mari catastrofe din istoria umanitãþii, ºi anume Holocaustul, astãzi sã asistãm cum cetãþeni israelieni, femei, bãtrâni ºi copii, sunt luaþi prizonieri de indivizi ce nu îºi meritã eticheta de fiinþe umane. Sunt convins cã armata israelianã se va ridica la renumele obþinut prin faptele sale de arme incredibile de-a lungul istoriei, iar securitatea Israelului va fi restabilitã, astfel încât cetãþenii din toatã lumea, inclusiv cei români, sã poatã vizita Þara Sfântã cât mai repede cu putinþã. România este alãturi de prietenii israelieni în aceste momente de cumpãnã ºi susþine lupta acestora contra terorii, opresiunii ºi crimei.
		Doamna Gianina ªerban: "Banii românilor nu sunt bãtaia de joc a partidelor!" ªtie toatã lumea cã partidele, în funcþie de mandatele câºtigate la alegeri, încaseazã sume imense din bugetul de stat prin subvenþiile acordate de Autoritatea Electoralã Permanentã. Or fi crescut chiriile, or fi crescut salariile celor din structurile de partid? Acestea pot fi motivele pentru care aceste subvenþii cresc, inexplicabil, de la an la an. Dar, în timp ce þara arde, PNL se piaptãnã, în timp ce românii sunt în faþa unei ierni care le va goli buzunarele, iar în timp ce noi, AUR, solicitãm desfiinþarea subvenþiilor pentru partidele politice, PNL vrea sã îºi cumpere sedii din banii românilor, de la RAAPPS, iar suma vehiculatã este de aproximativ 10 milioane de euro! Sediile din Modrogan sunt ale statului român, însã sunt administrate de aceastã structurã, care pune, în mod discreþionar, la dispoziþia diverselor instituþii ºi unor persoane care nu au adus nimic bun în viaþa românilor ºi în buna administrare a resurselor României, aceste locaþii. Ne întrebãm, câþi români au vizitat cel puþin o datã aceste spaþii, deþinute de ei, pânã la urmã, pentru cã e mai mult decât sigur cã nu vor avea acces în acele sedii de partid, unde nimeni nu ºtie ce se întâmplã, cum se primesc ordine ºi cum se executã. Românii au plãtit cu vârf ºi îndesat pentru toate bunurile ce aparþin statului, prin muncã sau prin taxele ºi impozitele plãtite de-a lungul anilor, prin birurile exorbitante impuse de guvernãri vremelnice, de ce mai trebuie sã plãteascã, încã o datã, toate astea? Tot din subvenþiile acordate pentru partide se plãtesc ºi campaniile electorale, acele campanii care i-au amãgit pe români, mereu, cã vor trãi mai bine, sumele folosite pentru materialele care-au pãcãlit oamenii fiind recuperate de la acelaºi AEP. Cele 10 milioane pregãtite de PNL pentru cumpãrarea sediilor puteau fi întoarse în sãnãtate, în educaþie, în infrastructurã dar, ca de obicei, ei fac pentru ei, românii sunt ultima lor grijã. Românii plãtesc mereu. De ce? Pânã când?
		Domnul Ilie Toma: "Gesturile ºi afirmaþiile politice extreme fac rãu României" Vizita preºedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, ºi scandalul generat de comportamentul unora dintre colegii noºtri, cu ocazia acestei vizite, au pus din nou la încercare valorile democratice ale României, fundamentale pentru funcþionarea sistemului democratic ºi respectarea drepturilor ºi libertãþilor cetãþenilor. Extremismul, în politicã, ar trebui oprit ºi vã invit sã reflectaþi un pic la aceastã afirmaþie! Poziþiile radicale, intolerante, promoveazã ideologii extreme ºi sunt o ameninþare la adresa valorilor democratice ºi a drepturilor fundamentale. Ameninþãrile, jignirile, urletele, fluierãturile ºi gesturile duse în extrem au un singur rezultat, diviziunea socialã, iar dincolo de ele mai este o distanþã scurtã pânã la utilizarea violenþei pentru atingerea obiectivelor politice. Conflictele între grupuri ºi comunitãþi slãbesc instituþiile democratice, creeazã un climat de incertitudine ºi instabilitate ºi reprezintã un pericol pentru pacea ºi securitatea naþionalã. Unde este cultura dialogului ºi a toleranþei? România ºi Uniunea Europeanã au nevoie de o clasã politicã echilibratã care sã respecte un cod comportamental în exercitarea funcþiei. Sã aibã respect faþã de colegii din instituþiile statului, sã nu lipseascã politeþea ºi sã nu existe prejudecãþi sau discriminare. Un om politic, ales de cetãþeni sã-l reprezinte în Parlamentul României, nu ar trebui sã foloseascã un limbaj degradant, insultãtor, ofensator sau discriminatoriu, iar acþiunile lipsite de eticã, înjositoare ºi chiar ilegale ar trebui pedepsite ºi interzise. Imaginea ºi credibilitatea unui om politic sunt cartea de vizitã cu care se prezintã în faþa oamenilor ºi întãresc încrederea cetãþenilor în procesul democratic. Ceea ce se întâmplã acum nu face parte din normalitate ºi oamenii au de suferit, ºi întreaga Românie, a cãrei imagine externã este perceputã distorsionat din cauza celor care s-au îndepãrtat de tot ceea ce ne defineºte ca neam ºi þarã. Este important sã ne concentrãm asupra valorilor ºi principiilor care ne definesc ca naþiune ºi sã lucrãm împreunã pentru a face faþã provocãrilor. Doresc sã nu uitãm niciodatã cã fiecare dintre noi punem o amprentã asupra lumii în care trãim., iar alegerea ne aparþine, dacã o facem cu gesturi extreme ºi prin diviziune sau prin unirea eforturilor, cu o abordare responsabilã ºi prin promovarea zilnicã a valorilor ºi principiilor noastre.
		Domnul Ioan Balan: "Faptele sunt cele care fac diferenþa între oamenii politici!" O veste foarte bunã vine dinspre Bucovina. Preºedintele Consiliului Judeþean Suceava, Gheorghe Flutur, ne-a anunþat cã studiul de fezabilitate pentru centura ocolitoare a oraºului Gura Humorului a fost finalizat, cã ultima dezbatere publicã în vederea obþinerii acordului de mediu s-a finalizat ºi cã urmeazã aprobarea documentaþiei de cãtre Ministrul Transporturilor, iar apoi aprobarea în Guvern a indicatorilor tehnico-economici pentru a se scoate la licitaþie execuþia lucrãrilor. Aºadar, un alt proiect major de investiþii pentru Moldova intrã în linie dreaptã ºi acest lucru a fost posibil numai datoritã implicãrii preºedintelui Flutur ºi a demersurilor ºi insistenþelor pe care domnia-sa le-a fãcut pe lângã guvernele sau miniºtri ai transporturilor din ultimii ani. În acest ritm de demarare ºi efectuare a proiectelor de investiþii, avem toate ºansele ca în câþiva ani sã avem în Moldova o infrastructurã de transporturi la cele mai înalte standarde europene, deºi în urmã cu câþiva ani încã aveam drumuri pietruite prin unele localitãþi sau judeþe. Un slogan care meritã apreciat spune "succesul vine numai în echipã". Da, echipa Partidului Naþional Liberal de la Suceava s-a grupat în jurul preºedintelui Flutur ºi reuºitele pentru judeþ nu au întârziat sã aparã: spitale modernizate, ºcoli renovate, drumuri locale ºi judeþene, autostrãzi în lucru ºi centuri ocolitoare. Cred cu putere cã am putea sã facem chiar mai multe, dacã unii oameni politici din judeþ nu ar fi ghidaþi doar de orgolii, nu s-ar preocupa doar de dispute inutile, ci s-ar alãtura nouã sã ne sprijine. În acest sens, amintesc faptul cã, recent, preºedintele Gheorghe Flutur l-a invitat pe preºedintele social-democraþilor suceveni, domnul Ioan Stan, sã se implice alãturi de noi pentru modernizarea judeþului. Este o mânã întinsã pentru implicare în muncã ºi în proiectele judeþului. Este un gest firesc, pentru cã sucevenii nu ne-au ales pentru dispute sau rãfuieli politice, ci pentru proiecte utile comunitãþilor. Aºadar, sucevenii aºteaptã fapte! Îmi exprim speranþa ca domnul Ioan Stan sã înþeleagã cã faptele sunt cele care fac diferenþa ºi între oamenii politici.
		Domnul Ioan Mang: "Trebuie sã avem grijã de modul în care sunt gestionate pensiile private!" Conform unor relatãri din media, cel mai mare fond de pensii din Suedia, privat, desigur, a pierdut recent douã miliarde de dolari din cauza a trei pariuri eºuate la bursã. Fondul respectiv gestioneazã economiile pentru pensie a unui sfert din populaþia suedezã, iar acum milioane de oameni riscã sã rãmânã fãrã bani la bãtrâneþe. Spre cine se vor îndrepta acei oameni, dacã scenariul cel mai rãu se confirmã? Spre stat, desigur. Spre bugetul de stat, care va fi chemat sã acopere pierderile catastrofale generate de administratorii fondului privat. Vi se pare un scenariu puþin probabil? Atunci, poate ar fi bine sã ne amintim cum, pe durata crizei financiare din 2008-2010, tot în urma unor pariuri greºite - pentru cã despre pariuri vorbim în acest caz - 3,4 trilioane de dolari din banii de pensii ale oamenilor s-au dus în neant. Cine le-a acoperit? Statele, desigur, de la buget, din împrumuturi, asta în timp ce managerii fondurilor respective au încasat în continuare bonusuri ºi prime consistente... ºi au continuat sã parieze mai departe! În România, aºa cum premierul Marcel Ciolacu a spus foarte clar, nimeni nu îºi propune sã naþionalizeze fondurile private. Nu despre asta este vorba. Însã eu cred cã evenimentele recente din Suedia, dar ºi lecþiile pe care ar fi trebuit sã le învãþãm dupã Marea Recesiune, ne obligã, ca stat, sã fim foarte atenþi la modul în care banii de pensie ai românilor sunt gestionaþi de cãtre fondurile private. Este foarte bine sã sprijinim mediul privat, indiscutabil, iar PSD a venit în mod constat cu mãsuri concrete în acest sens, dar, când vorbim despre pensiile administrate de fondurile specializate, eu cred cã avem nevoie de o responsabilizare foarte clarã a celor care le gestioneazã ºi a impactului deciziilor sau a pariurilor pe care le fac cu banii pe care îi au în mânã, pentru cã, în caz de orice, iar crize financiare vor mai urma, tot spre stat ne vom uita cu toþii.
		Domnul Ioan Vulpescu: "55 de ani de România Literarã" S-au împlinit recent 55 de ani de când România Literarã ºi-a fãcut apariþia în peisajul cultural românesc. Este un moment de reflecþie asupra a ceea ce înseamnã tradiþia, perseverenþa ºi dedicarea în slujba culturii noastre. România Literarã de astãzi s-a nãscut într-un context al destinderii ideologice din perioada 1968-1971. Devenind refugiu pentru valorile democratice ºi literare, aceasta a fost scena pe care s-au desfãºurat marile dezbateri, promovând o ierarhie literarã credibilã ºi autenticã. Dupã Revoluþia din 1989, revista a continuat sã se adapteze ºi sã rãspundã nevoilor unei societãþi în schimbare, sub conducerea lui Nicolae Manolescu, reafirmându-ºi poziþia de frunte în lumea culturalã româneascã. Astãzi, la 55 de ani de la debut, România Literarã nu este doar un punct de referinþã, ci ºi o mãrturie a rezilienþei literaturii ºi a analizei critice în faþa schimbãrilor socio-politice. De la Geo Dumitrescu la Nicolae Manolescu, revista simbolizeazã integritatea, apãrarea adevãrului ºi promovarea valorilor autentice. Mai mult decât o simplã publicaþie, oferã o imagine fidelã asupra evoluþiei literaturii româneºti. Legea nr. 136/2015, la adoptarea cãreia am contribuit, vizeazã protejarea ºi promovarea revistelor de culturã. Acest act normativ recunoaºte rolul crucial pe care aceste reviste îl au în societate, reiterând faptul cã valoarea lor este la fel de importantã ca oricare altã instituþie culturalã. Iar România Literarã este una dintre acele reviste care, de-a lungul timpului, ºi-a dovedit valoarea, fiind o veritabilã enciclopedie a vieþii literare româneºti Este vital sã sprijinim astfel de iniþiative, pentru a asigura continuitatea ºi transmisia valorilor cãtre generaþiile urmãtoare. În încheiere, vreau sã felicit întreaga echipã a Revistei "România Literarã" pentru dedicarea, pasiunea ºi profesionalismul lor ºi sã le mulþumesc pentru cã, în ciuda tuturor provocãrilor, au continuat sã contribuie la conturarea ºi definirea culturii româneºti. Sper ca, prin ceea ce am reuºit sã realizez ca parlamentar ºi ministru al culturii, sã fi pus bazele unei moºteniri durabile, care sã ne permitã sã celebrãm, într-o zi, centenarul României Literare.
		Domnul János Kiss: "Practicienii profesiilor liberale sunt garanþi ai drepturilor ºi libertãþilor constituþionale ale românilor" Într-o declaraþie politicã anterioarã, m-am referit la problema taxelor ºi contribuþiilor suplimentare asupra cãrora Guvernul României, la momentul acelei declaraþii, urma sã-ºi angajeze rãspunderea ºi în prezent ºi-a angajat-o deja, însã mãsurile în cauzã vor putea fi adoptate doar dupã ce trec de controlul de constituþionalitate. Am precizat, atunci, cã înþeleg necesitatea celor mai multor mãsuri adoptate. Sunt conºtient de necesitatea menþinerii echilibrului macroeconomic ºi respectãrii angajamentelor asumate faþã de partenerii europeni în cadrul Planului Naþional de Redresare ºi Rezilienþã, vital pentru relansarea economicã a României. Dar, dincolo de toate acestea, nu pot sã nu remarc, din nou, presiunea suplimentarã ºi disproporþionatã plasatã pe reprezentanþii profesiilor liberale. Nu pot sã nu observ faptul cã, atunci când un domeniu pare sã funcþioneze în România, este reperat negreºit ºi taxat suplimentar. Desigur, s-ar putea contraargumenta cã, la urma urmei, reprezentanþii profesiilor liberale îºi permit sã plãteascã noile contribuþii. Astfel, se pot vedea lucrurile din exterior. Însã, din interior, pentru cã, anterior activitãþii parlamentare, am profesat într-una dintre cele mai nobile profesii, în opinia mea, respectiv cea de avocat, vã pot spune cã nu este aºa sau, cel mult, este aºa doar în parte. În primul rând, povara suplimentarã plasatã în mod intempestiv asupra reprezentanþilor profesiilor liberale este enormã. De la un plafon anual de cinci salarii medii brute pentru calculul contribuþiilor la asigurãrile sociale de sãnãtate plãtite de reprezentanþii profesiilor liberale la unul de 60 de salarii medii este o diferenþã de sute de mii de lei, dupã cum puteþi observa ºi dumneavoastrã. ªi, contrar celor vehiculate în spaþiul public, nu toþi membrii profesiilor liberale au un asemenea nivel financiar. Nici pe departe. Am stat de vorbã, recent, spre exemplu, cu un tânãr coleg avocat, un tânãr valoros, aflat la început de carierã ºi, prin urmare, având venituri mult inferioare percepþiei publice. ªtiþi ce mi-a spus? De la o contribuþie anualã la asigurãrile sociale de sãnãtate de 3.000 de lei, urmeazã a plãti nu mai puþin de 17.000 lei. Evident, mi-a mãrturisit ºi cã ia în calcul în mod serios reconversia profesionalã, ceea ce, cunoscându-l, vã garantez cã ar fi o pierdere nu doar pentru întreg corpul profesional, ci ºi pentru societate per ansamblu, pentru cã a fi reprezentatã în mod defectuos de cãtre avocat într-un proces este unul dintre cele mai rele lucruri care i se poate întâmpla unei pãrþi dintr-o acþiune! În plus, situaþia este cu atât mai frustrantã cu cât numeroase alte categorii socio-profesionale nu vor avea parte de o asemenea povarã fiscalã, însã reprezentanþii profesiilor liberale vor avea. Care este raþiunea unei asemenea soluþii legislative? Ca reprezentant al românilor în Parlament, provenit din rândul practicienilor profesiilor liberale, vã repet, dragi colegi, un lucru: reprezentanþii profesiilor liberale îºi desfãºoarã activitatea într-un mediu concurenþial. Ei îºi asumã atât victoriile, cât ºi eºecurile unor activitãþi departe de a fi sigure. κi asumã ºi posibilitatea de a prospera, ºi pe cea de a fi excluºi de pe piaþã. De aceea, ar fi necesar sã îi susþinem. Pentru cã, spre exemplu în cazul avocaþilor, dacã avocaþii tineri sau cei care practicã aceastã nobilã profesie liberalã în cadrul cabinetelor individuale, iar nu ale marilor corporaþii, vor fi excluºi de pe piaþã de poverile fiscale crescute, cetãþenii, în calitatea lor de clienþi, nu vor mai putea apela decât la un numãr redus de avocaþi, ale cãror servicii vor fi, în mod inerent, mai scumpe. Cine va pierde din acest aranjament? Evident, cetãþeanul. Meritã o creºtere derizorie a bugetului de stat sacrificarea intereselor cetãþenilor? Vã provoc la rãspunsul acestei întrebãri.
		Domnul Lilian Scripnic: "Multinaþionalele vor continua sã beneficieze de facilitãþi fiscale!" Propunerea legislativã depusã la Senat de cãtre reprezentanþii Partidului Naþional Liberal reglementeazã acordarea unei bonificaþii pentru contribuabilii bun-platnici, plãtitori de impozit pe profit sau de impozit pe venitul microîntreprinderilor, care în ultimul an au achitat impozitul datorat trimestrial sau în platã anticipatã pânã la termenele scadente ºi care la 1 ianuarie 2024 nu înregistreazã obligaþii fiscale restante la bugetul general consolidat. Proiectul prevede cã aceºtia vor putea beneficia de o bonificaþie de 3% la plata impozitelor trimestriale cãtre stat ºi se vrea a fi un stimulent pentru agenþii economici care fac eforturi sã le plãteascã la timp ºi aleg sã aibã un comportament fiscal onest faþã de statul român. Pentru întreprinzãtorii autohtoni iniþiativa este binevenitã, însã în spatele ei se ascunde încã o portiþã de ieºire pentru multinaþionalele care de ani de zile îºi externalizeazã profitul ºi se eschiveazã de la plata datoriilor cãtre statul român, adicã acel stat pe teritoriul cãruia se îmbogãþesc. Asistãm, pe de o parte, la crearea unei oportunitãþi pentru multinaþionale de a se sustrage în continuare de la plata impozitelor cãtre statul român ºi, pe de altã parte, la disperarea mediului de afaceri românesc care, de la recenta angajare a rãspunderii Guvernului pe Proiectul de Lege privind mãsurile fiscal bugetare ne transmit cu disperare cã legea respectivã este efectiv o loviturã datã întreprinderilor mici ºi mijlocii cu capital autohton. În loc sã se facã eforturi ca marile companii cu capital strãin sã contribuie la bugetul de stat pe mãsura profitului real pe care îl fac în România, acestea primesc un ajutor nesperat printr-un proiect legislativ de reducere a impozitelor. Aceasta este alegerea PNL, mai curând sã nu apere întreprinzãtorul român, ci multinaþionalele! Nici partenerii lor de guvernare din PSD nu sunt mai prejos. Zilele trecute, prim-ministrul României era prezent la Ploieºti, la inaugurarea unei investiþii a Coca-Cola, în valoare de 55 de milioane de lei, ocazie cu care a lansat o promisiune halucinantã ambalatã frumos în expresia "gentlemenʾs agreement": mãrirea accizei la bãuturile cu conþinut ridicat de zahãr ºi taxele pe care compania le va plãti statului român se vor întoarce sub forma unui ajutor de stat! ªi noi care credeam cã ajutorul de stat se acordã în baza legislaþiei naþionale ºi nu ca urmare a unor acorduri amiabile între oamenii politici ºi agenþii economici care, în termini juridici, poartã denumirea de "abuz în serviciu" sau "trafic de influenþã". Iar despre investiþia inauguratã, opinia publicã a aflat deja cã ea s-a fãcut tot ca urmare a unui ajutor de stat ºi nicidecum nu e vorba de o investiþie din banii companiei. Se pare cã pentru actualul Guvern interesul capitalului strãin este mai presus decât interesul naþional! Am o solicitare cãtre aceste partide care pretind cã lucreazã în interesul românilor. Încetaþi sã îi mai luaþi pe români peste picior ºi nu mai loviþi în mediul de afaceri românesc!
		Doamna Maria Stoian: "Legea pentru dezvoltarea asistenþei medicale primare, iniþiatã de PNL" În calitate de For decizional, Camera Deputaþilor a adoptat, cu unanimitate de voturi, un proiect de lege iniþiat de PNL, care reglementeazã declararea cabinetelor de medicinã de familie, precum ºi a punctelor de lucru aferente acestora, ca unitãþi sanitare de utilitate publicã. Necesitatea iniþierii ºi votãrii acestui act normativ a rezultat din imposibilitatea încheierii de cãtre primãrii a unor contracte de comodat - dare în folosinþã gratuitã a spaþiilor proprietate publicã a unitãþilor administrativ-teritoriale, cu destinaþie de cabinete de medicinã de familie. Datele statistice de specialitate indicã o continuã scãdere a numãrului unitãþilor medico-sanitare în toatã þara, situaþia acordãrii asistenþei medicale primare, mai ales în mediul rural, fiind alarmantã, procentul asigurãrii acesteia fiind de doar 40%. 328 de comune ºi 559.611 de locuitori din România nu au niciun medic de familie, doar 1.496 de localitãþi, respectiv 47%, dispunând de suficienþi medici de familie. Nici judeþul Teleorman nu face excepþie de la aceastã stare de fapt îngrijorãtoare. În 11 din cele 92 de unitãþi administrativ teritoriale din zona ruralã a judeþului nu existã medic de familie, iar în alte 11 sunt doar puncte de lucru ale cabinetelor, unde vine un medic de trei ori pe sãptãmânã. Legea privind declararea cabinetelor de medicinã de familie ºi a punctelor de lucru ale acestora ca unitãþi sanitare de utilitate publicã respectã una dintre specificitãþile primordiale ale asistenþei medicale primare acordate de medicul de familie, respectiv orientarea cãtre individ, familie ºi comunitate. Am semnat ºi votat aceastã lege cu convingerea cã darea în folosinþã gratuitã a spaþiilor din proprietatea publicã a Primãriilor, cu destinaþie de cabinete de medicinã de familie, va încuraja eforturile cadrelor medicale de a se instala ºi profesa în zonele rurale, greu accesibile ºi neatractive din punct de vedere socio-economic.
		Domnul Romulus-Marius Damian: "Legi de interes naþional, dezbãtute în aceastã sesiune parlamentarã" În aceastã sesiune parlamentarã, se vor dezbate ºi se vor vota la Camera Deputaþilor, în calitate de Camerã decizionalã, douã legi de interes naþional: Codul urbanismului ºi Codul silvic. În cadrul dezbaterilor din comisiile de specialitate ale Camerei Deputaþilor, în ceea ce priveºte Proiectul de Lege privind Codul amenajãrii teritoriului, urbanismului ºi construcþiilor ºi Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii Nr. 46/2008 - Codul silvic, precum ºi privind stabilirea unor mãsuri în domeniul silviculturii, se vor putea depune amendamente, astfel încât sã nu existe greºeli sau aspecte omise, fiind douã legi extrem de importante pentru dezvoltarea României pe termen lung. Încurajez pe aceastã cale administraþiile locale ºi judeþene sã citeascã proiectele, care sunt publicate pe site-ul Camerei Deputaþilor, ºi sã vinã cu observaþii, acolo unde considerã cã ar putea fi aduse îmbunãtãþiri. Calitatea vieþii oamenilor depinde în mod direct de spaþiul în care trãiesc zi de zi, de modul în care acesta este planificat ºi organizat ºi de modul în care construcþiile sunt proiectate ºi realizate. Astfel, scopul reformei asumate prin elaborarea Codului amenajãrii teritoriului, urbanismului ºi construcþiilor de cãtre Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Administraþiei, are ca finalitate îmbunãtãþirea calitãþii vieþii oamenilor atât din mediul rural, cât ºi din cel urban. Analizele realizate au evidenþiat necesitatea îmbunãtãþirii, simplificãrii ºi adaptãrii cadrului legal din domeniul amenajãrii teritoriului, urbanismului ºi construcþiilor la nevoile ºi oportunitãþile actuale de dezvoltare ale populaþiei, precum ºi la perspectivele de creºtere economicã. Sunt necesare reglementãri care sã încurajeze tranziþia spre clãdiri verzi, reducerea termenelor de avizare-autorizare a construcþiilor, reducerea distanþei ºi timpului aferente navetei pentru populaþie, creºterea accesibilitãþii cetãþenilor la servicii de interes general, asumate de România în PNRR. În ceea ce priveºte Codul silvic, trebuie menþionat cã România s-a angajat sã împãdureascã ºi sã reîmpãdureascã o suprafaþã de 56.700 ha, pânã în anul 2026, ca þintã în cadrul Programului Naþional de Redresare ºi Rezilienþã. Aºadar, trebuie luate mãsuri legislative referitoare la crearea cadrului pentru implementarea lucrãrilor de împãdurire ºi, de asemenea, este nevoie de modificarea anumitor aspecte din Codul silvic, astfel încât sã se reducã fundamental actualele defriºãri ce au loc, care afecteazã atât mediul, cât ºi economia þãrii. Îndemnãm administraþiile locale ºi judeþene sã analizeze cele douã proiecte de lege ºi sunt convins cã, în urma dezbaterilor din Parlament, vom ajunge la o formã finalã care sã fie în beneficiul României.
		Domnul Mihai Weber: "Reformarea pensiilor speciale ºi stabilirea unor reguli clare pentru cumulul pensiei cu salariul în sectorul public, cheia pentru un sistem de pensii sustenabil ºi echitabil!" Ne aflãm în faþa unei chestiuni deosebit de importante ºi sensibile, ºi anume problema pensiilor speciale ºi a cumulului pensie-salariu la stat în contextul deciziei recente a Curþii Constituþionale. Aceastã decizie a generat reacþii contradictorii în mediul juridic ºi politic, iar acest moment impune o dezbatere maturã ºi raþionalã asupra viitorului acestor aspecte. Curtea Constituþionalã a României a emis aceastã hotãrâre, în urma unei sesizãri depuse de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi a fost argumentatã de Preºedintele Curþii Constituþionale, Marian Enache, pe baza încãlcãrii dreptului fundamental la muncã, garantat de Constituþia þãrii. Mai precis, Curtea Constituþionalã a susþinut cã interdicþia de a cumula pensia cu salariul la stat contravine acestui drept fundamental la muncã. În acest context, este de interes sã aruncãm o privire la mãsurile adoptate în alte þãri cu privire la aceastã problemã. Aceste mãsuri includ impunerea restricþiilor asupra numãrului de ore de lucru sau a normei de muncã pentru pensionarii care doresc sã continue sã lucreze în sectorul public. Alte þãri membre ale Uniunii Europene ajung chiar sã suspende plata pensiei pe durata angajãrii cu normã întreagã la stat sau limiteazã suma totalã care poate fi cumulatã prin combinarea pensiei cu salariul. În concluzie, rezolvarea problemei pensiilor speciale ºi a cumulului pensie-salariu la stat este esenþialã pentru buna funcþionare a sistemului nostru de pensii ºi pentru asigurarea echitãþii ºi sustenabilitãþii acestuia. Suntem în faþa unei oportunitãþi de a gãsi o soluþie echitabilã ºi eficientã, care sã serveascã intereselor tuturor cetãþenilor noºtri. Ca atare, invit Parlamentul sã iniþieze o dezbatere amplã ºi constructivã asupra acestor aspecte ºi sã adopte mãsuri adecvate pentru a rezolva aceastã problemã în beneficiul întregii societãþi.
		Domnul Mircea Roºca: "România este ºi va rãmâne un stat unitar ºi indivizibil!" Într-o democraþie, dialogul ºi dezbaterea sunt metodele adecvate pentru a aborda orice problemã sau preocupare. Totuºi, declaraþiile care vin în contradicþie cu legea fundamentalã a statului român, care incitã la separatism pe criterii etnice, trebuie sã fie condamnate. Declaraþia primarului din Sfântu Gheorghe privind dorinþa de autonomie în Þinutul Secuiesc, dupã modelul anunþat de preºedintele francez Macron în Corsica, a generat multã indignare în rândul cetãþenilor români. Într-o societate democraticã, dreptul la exprimarea opiniei este un principiu fundamental, dar acest drept trebuie exercitat într-un mod care sã respecte legea ºi valorile comune ale unei naþiuni. Aceastã declaraþie nu doar cã este alarmantã, dar vine în contradicþie directã cu principiile fundamentale ale Constituþiei României ºi cu statutul de stat unitar al þãrii noastre. Constituþia României, la art. 1 alin. (1), stipuleazã clar cã "România este stat naþional, suveran ºi independent, unitar ºi indivizibil". Acest principiu este piatra de temelie a statului nostru, garantând integritatea teritorialã ºi suveranitatea naþionalã. Orice încercare de a submina acest principiu este o încãlcare a legii supreme a þãrii ºi nu poate fi toleratã. Autonomia aºa-zisului Þinut Secuiesc ar însemna o fracturare a unitãþii naþionale ºi o ameninþare la adresa integritãþii teritoriale a României. Aceasta nu este doar o problemã legalã, ci ºi una care afecteazã coeziunea socialã ºi stabilitatea naþionalã. România este o þarã diversã, cu o multitudine de etnii ºi culturi, care au trãit împreunã în armonie de-a lungul istoriei. Aceastã diversitate este o forþã, nu o slãbiciune, ºi trebuie sã fie respectatã ºi protejatã, nu folositã ca un pretext pentru a diviza ºi a crea discordie. În concluzie, condamn ferm declaraþia primarului din Sfântu Gheorghe ºi îndemn la respectarea Constituþiei ºi a principiilor de bazã ale statului român. Aºtept din partea colegilor domniei-sale de partid, a celor din UDMR, sã se delimiteze de aceste declaraþii ºi chiar sã le clarifice în faþa opiniei publice. În loc sã ne concentrãm pe divizare, ar trebui sã ne unim eforturile pentru a construi o Românie mai puternicã ºi mai unitã.
		Doamna Mirela Furtunã: "Începem plata subvenþiilor agricole!" Plata subvenþiilor agricole reprezintã un prin pas în procesul de eficientizare a agriculturii româneºti. Fãrã aceste subvenþii, agricultorii noºtri se aflã în imposibilitatea de a începe lucrãrile agricole de toamnã. Spre deosebire de alte perioade, fermierii români vor primi la timp subvenþiile cuvenite, aºa cum s-a întâmplat ori de câte ori PSD a fost la guvernare. Mai exact, Guvernul a finalizat cadrul juridic necesar pentru absorbþia fondurilor europene disponibile României prin Politica Agricolã Comunã 2023-2027. Astfel, aproximativ 800.000 de fermieri vor primi începând de astãzi, 16 octombrie, avansul pentru plãþile directe, respectiv 70% din suma înscrisã pe cererile de platã depuse. Este vorba de peste un miliard de euro din fonduri europene, bani care asigurã resursele necesare pentru lucrãrile agricole PSD va rãmâne alãturi de fermierii români ºi îºi va onora obligaþiile faþã de ei!
		Domnul Nicolae Giugea: "Nu existã investiþie mai bunã pentru o þarã decât cea fãcutã în educaþie!" Faptul cã educaþia este cea mai bunã investiþie posibilã pe care o poate face un stat este un lucru ºtiut încã din antichitate. Cu toate acestea, Guvernele nu au reuºit în decursul anului sã înþeleagã cã sursa tuturor problemelor din societate vine din lipsa accesului la educaþie, aºa cum soluþia la toate problemele din societate este educaþia. Ani la rând s-au inventariat ºcoli fãrã toalete ºi apã curentã, ºcoli degradate ºi fãrã încãlzire în timpul anotimpului rece, ºcoli fãrã dotãri minimale ºi chiar fãrã personal didactic suficient sau calificat corespunzãtor. Cu toate acestea, trebuie sã recunoaºtem cã, dupã aderarea þãrii noastre la Uniunea Europeanã, lucrurile au început sã se schimbe, însã cu mult mai mare intensitate dupã ce, în anul 2019, Partidul Naþional Liberal ºi-a asumat guvernarea într-o perioadã deosebit de dificilã. Fondurile europene, la nivel istoric, obþinute de PNL ºi Preºedintele României au contribuit în mod esenþial la modernizarea majoritãþii unitãþilor de învãþãmânt, la extinderea reþelelor de utilitãþi pânã în clãdirile ºcolilor ºi chiar la dotãri demne de anul 2023. Nu vã ascund bucuria pe care mi-a produs-o semnarea contractului de finanþare, din fonduri PNRR, pentru Campusul Regional Oltenia pentru Învãþãmântul Dual de la Craiova. Este un proiect în valoare de 25 de milioane de euro, care va ajuta tinerii sã dobândeascã acele calificãri cerute de angajatori pentru a-i putea integra pe piaþa muncii. Este un proiect care va dinamiza economia judeþului Dolj ºi va pune pe gânduri mulþi tineri care deja luaserã decizia ca, dupã absolvirea studiilor, sã plece, fãrã sã se uite înapoi, într-un stat dezvoltat din Uniunea Europeanã. O felicit pe doamna Ligia Deca, ministrul educaþiei, cã a reuºit sã ducã mai departe acest proiect util pentru tineri ºi pentru economia naþionalã. O felicit, de asemenea, cã în vara acestui an a reuºit sã majoreze veniturile celor pe umerii cãrora stã toatã greutatea procesului educaþional - învãþãtorii ºi profesorii!
		Domnul Nicolae Roman: "Puterea noastrã ca români - «Nedumerire»" Motto: "Când va dispãrea ultimul þãran din lume, va dispãrea ºi ultimul om din specia om ºi atunci or sã aparã maimuþe cu haine" - Petre Þuþea Cu uimire am aflat cã la Casa Regalã britanicã se consumã miere româneascã. În marile magazine de la noi nu gãseºti, decât rar ºi cu greu, un astfel de produs. Nedumerit mã întreb, de ce? Deºi bazine pomicole existã în numeroase regiuni ale þãrii, România a importat în 2023, 67,7 kg mere/persoanã ºi a exportat 5,8 kg mere/persoanã/an. Un fermier afirmã în mediul on line cã exportãm mere cu 0,80 lei/mãr ºi importãm din aceeaºi þarã mere cu 4 lei bucata; sau exportãm castraveþi cu un leu/kg ºi importãm cu 15 lei borcanul de murãturi. Nedumerit socotesc profitul ºi mã întreb, de ce? Fermierii se plâng cã nu au unde sã-ºi vândã producþia de grâne, dar importãm anual circa 20.000 de tone de aluat congelat. Nedumerit mã întreb, de ce? Aflu cã, prin Hotãrâre de Guvern, pentru hrana unui militar român se alocã 34 lei/zi, iar pentru un militar al NATO - 525 lei/zi. Tot pentru aceiaºi militari, NATO asigurã transportul ºi cazarea cu 500.000 de lei. ªtiind cã la acea vreme, ºeful Guvernului era un "general" al oºtirii, nedumerit mã întreb, de ce? Uimit, aflu cã se cumpãrã armament la preþuri exorbitante - un lansator de rachete sol-aer, care s-a fabricat în Zãrneºti cu 25.000 de euro se cumpãrã cu 3,3 milioane euro, iar o dronã de 55.000 de euro se cumpãrã cu 50 de milioane de euro. Foarte nedumerit întreb, de ce? Din presã aflu cã, un Guvern, pe timp de un an cât a exercitat mandatul, a susþinut firme strãine cu sume, astfel: IBM - 16,64 milioane euro, sucursalele Renault cu 28,12 milioane euro ºi 24,26 milioane euro, iar o firmã "aproape" româneascã cu acelaºi domeniu de activitate - Dacia Piteºti doar cu 15,12 milioane euro. Iar nedumerit mã întreb, de ce? Copiii parcurg succint istoria poporului român. Oare se aplicã tactica lui Sun Tzu: "Ridiculizaþi tradiþiile adversarilor. Discreditaþi pe luminatorii de conºtiinþe." Nedumerit mã întreb, de ce? Toate aceste exemple, dar ºi multe altele pe care timpul nu mi le permite sã le exemplific afecteazã siguranþa naþionalã ºi viitorul naþiei. Multe dintre ele pot fi corectate prin simple decizii guvernamentale. Nenedumeriþi, ne întrebãm noi, cei din Partidul Români pentru România (PRR), cine ºi de ce doreºte sã acþioneze împotriva românilor care iubesc România?
		Doamna Nicoleta-Matilda Goleac: "Sãnãtatea înseamnã ºi alimentaþie potrivitã" Hipocrate spunea cã "Dacã am putea oferi fiecãrui individ cantitatea potrivitã de hranã ºi exerciþii fizice, nici prea puþin, nici prea mult, am avea cea mai sigurã cale cãtre sãnãtate." ªi totuºi, deºi au trecut mai bine de douã mii de ani de când cel mai vestit medic al Greciei antice ne-a atras atenþia asupra importanþei alimentaþiei, din pãcate foarte mulþi oameni nu doar cã nu beneficiazã de condiþii propice de viaþã, însã nu au parte nici mãcar de hranã corespunzãtoare ºi suficientã. Pentru a trage un semnal de alarmã în acest sens, Organizaþia pentru Alimentaþie ºi Agriculturã a Naþiunilor Unite (FAO), al cãrei scop principal este eliminarea foametei pe scarã mondialã, a stabilit ca în fiecare an, la data de 16 octombrie, sã fie sãrbãtoritã Ziua Mondialã a Alimentaþiei. Scopul instituirii acestei zile este acela de a promova solidaritatea internaþionalã în lupta împotriva foametei, a malnutriþiei ºi a sãrãciei. La nivel mondial, trebuie sã creascã gradul de conºtientizare asupra problemelor alimentare ce pot apãrea pe termen lung ºi de stimulare a creºterii producþiilor agricole. De asemenea, trebuie sã se punã accent pe cooperarea economicã ºi tehnologicã între þãrile dezvoltate ºi cele în curs de dezvoltare, în domenii precum agriculturã, silviculturã, pisciculturã, nutriþie ºi dezvoltare ruralã. Dupã cum ºtim, deºi lumea evolueazã din punct de vedere tehnologic, an de an milioane de persoane sunt nevoite sã se refugieze din diverse cauze, numãrul acestora fiind în prezent mai mare decât dupã cel de-al Doilea Rãzboi Mondial. Desigur, responsabile sunt, în principal, conflictele armate, schimbãrile climatice, inegalitãþile economice ºi de educaþie, preþurile în creºtere ºi tensiunile internaþionale. De aceea, un sistem agroalimentar modern ºi durabil este cel spre care trebuie sã tindã întreaga omenire. Acesta trebuie sã fie unul în care existã pe piaþã o varietate bogatã de alimente, suficiente ºi hrãnitoare, la un preþ accesibil pentru toatã lumea. În ceea ce ne priveºte, cele mai recente studii ne-au arãtat cã cea mai mare parte a veniturilor cetãþenilor români era utilizatã pentru cumpãrarea de alimente. Luând act de aceste studii ºi pentru ca românii sã cheltuie cât mai puþin pe hranã, la începutul acestui an Partidul Social Democrat a propus limitarea adaosurilor la alimentele de bazã. Dupã aplicarea acestei mãsuri, datele prezentate recent de Institutul Naþional de Statisticã au confirmat reducerea preþurilor la alimente ºi stabilizarea inflaþiei la o singurã cifrã. Astfel, preþurile la toatã gama de alimente au scãzut în cursul lunii august 2023 cu aproximativ 2%. În acest sens, pe lângã efectele benefice în ceea ce priveºte preþurile, mãsurile implementate oferã ºansa la o alimentaþie mai echilibratã, deci la o sãnãtate mai bunã!
		Domnul Nicu Niþã: "Pachetul de mãsuri de reducere a cheltuielilor ºi de consolidare fiscalã, propus de Partidul Social Democrat!" Declaraþia mea politicã se referã la mãsurile propuse de Guvernul condus de prim-ministrul Marcel Ciolacu. Pachetul de mãsuri propus vizeazã 3 componente importante: diminuarea risipei banilor publici, echitate fiscalã ºi suprataxarea viciilor ºi luxului. Aplicarea acestor mãsuri se estimeazã a avea un impact bugetar de peste 600 de milioane de lei, reduceri de cheltuieli, pentru acest an ºi de 20 de miliarde de lei anul viitor - 3,3 miliarde lei reduceri de cheltuieli ºi 16,4 miliarde de lei creºteri de venituri. Acest pachet de mãsuri ne va ajuta sã ieºim din procedura de deficit excesiv declanºatã la adresa României de Comisia Europeanã ºi sã nu riscãm fondurile europene care ne-au fost alocate. Prin acest pachet de mãsuri, premierul PSD declanºeazã, aºa dupã cum s-a angajat public, o consistentã reformare a statului: se desfiinþeazã 200.000 de posturi bugetate, se reduc organigramele ºi astfel se taie 30% din poziþiile de ºefi (de la un raport de 12%, se ajunge la 8% ºefi, din totalul angajaþilor unei instituþii), ºi se diminueazã cu 15% cheltuielile instituþionale. Acest pachet va restabili echitatea fiscalã, prin reducerea privilegiilor fiscale pentru anumite categorii de contribuabili care câºtigã foarte mult: impozitarea cifrei de afaceri cu 1% a marilor companii ºi bãnci care plãtesc un impozit pe profit sub acest prag echivalent, se contracareazã practicile de optimizare fiscalã care scot anual miliarde de euro din þarã fãrã sã fie taxate. Cifra de afaceri la care se aplicã 1% nu include investiþiile ºi amortizãrile, prin urmare în niciun caz nu se susþine acuzaþia cã s-ar descuraja ori bloca investiþiile. Cu privire la impozitarea luxului, se va introduce aplicarea unei cote de impozit ajustate, de 0,3%, pentru ceea ce depãºeºte valoarea de 2.500.000 de lei pentru imobile ºi 375.000 de lei pentru maºini. În continuare se menþin facilitãþile fiscale pentru domenii prioritate ori pentru sprijinirea unor categorii de angajaþi sau antreprenori. Se menþine scutirea de impozit pe venit pentru salariile de pânã la 10.000 lei/lunã/brut din IT, Agriculturã, Industrie Alimentarã, Construcþii. Microîntreprinderile cu pânã la 60.000 de euro, cifra anualã de afaceri, vor plãti tot 1% impozit pe venit, iar procentul de 3% se va aplica pentru acele companii de la 60.000 la 300.000 euro cifrã de afaceri/an, în timp ce impozitul pe profit de 16% va fi pentru cele cu cifra de afaceri mai mare de 300.000 de euro/an. Pachetul de mãsuri de reducere a cheltuielilor ºi de consolidare fiscalã propus de Partidul Social Democrat înseamnã reforme ºi responsabilitate, nu austeritate!
		Doamna Oana-Gianina Bulai: "«Cumpãrã Româneºte» - Apel la patriotism economic!" România, o þarã bogatã în resurse naturale, tradiþii ºi potenþial economic, se confruntã cu o provocare persistentã: importul excesiv de produse strãine în detrimentul celor autohtone. Pentru a aborda aceastã problemã ºi a promova economia naþionalã, prim-ministrul Marcel Ciolacu ºi Partidul Social Democrat (PSD) au lansat Campania "Cumpãrã Româneºte". Aceastã iniþiativã are la bazã ideea de a încuraja românii sã susþinã producãtorii locali ºi sã aleagã produsele româneºti. Patriotismul economic nu este doar un slogan, ci o abordare strategicã pentru consolidarea economiei naþionale. Cu o economie puternicã, România poate deveni mai independentã ºi mai rezistentã la ºocurile economice din strãinãtate. De asemenea, creºterea producþiei ºi a consumului intern poate stimula dezvoltarea durabilã a þãrii. Un aspect cheie al Campaniei "Cumpãrã Româneºte" este de a promova produsele ºi serviciile româneºti. Acest lucru nu înseamnã doar achiziþionarea de produse, ci ºi sprijinirea fermierilor, a micilor afaceri ºi a producãtorilor locali, care sunt coloana vertebralã a economiei naþionale. Aceastã abordare va ajuta la menþinerea ºi creºterea locurilor de muncã în þarã, precum ºi la dezvoltarea comunitãþilor locale. Campania "Cumpãrã Româneºte" nu este doar un gest simbolic de patriotism, ci o veritabilã structurã de rezistenþã a programelor economice pe care PSD le are în vedere în actuala guvernare. Prin promovarea consumului de produse româneºti, se creeazã o piaþã internã puternicã care poate susþine programe de dezvoltare economicã ºi socialã. Aceastã campanie se aliniazã cu eforturile Guvernului de a încuraja producþia ºi investiþiile în þarã, oferind producãtorilor români ºansa de a-ºi extinde afacerile ºi de a inova. De asemenea, susþinerea producãtorilor locali poate contribui la reducerea deficitului comercial al þãrii, având un impact pozitiv asupra balanþei comerciale. "Cumpãrã Româneºte" reprezintã un angajament pentru viitorul economic al României. Aceastã campanie promoveazã ideea cã putem contribui la dezvoltarea þãrii prin alegerile noastre zilnice de consum. Fie cã alegem produse alimentare, obiecte de uz casnic sau servicii, optând pentru cele româneºti, susþinem economia naþionalã ºi contribuim la crearea unui mediu economic prosper. Campania "Cumpãrã Româneºte" ne aminteºte cã putem face o diferenþã semnificativã prin alegerile noastre. Cu fiecare produs sau serviciu românesc pe care îl alegem, construim un viitor mai puternic pentru þara noastrã. Este un apel la unitate, patriotism ºi responsabilitate faþã de dezvoltarea economicã a României. Haideþi sã fim uniþi în sprijinirea economiei noastre naþionale!
		Doamna Olivia-Diana Morar: "Educaþie versus populism - o bãtãlie inegalã" Pericolul populismului este, înainte de alegeri, mai mare decât oricând, nu doar în România, ci peste tot în lume. Cel mai simplu mod de a câºtiga like-uri ºi puncte este abordarea antisistem. Dar istoria recentã aratã cã partidele imature ºi crescute pe astfel de mesaje bombastice nu sunt capabile sã guverneze. Scandalul de la SNSPA demonstreazã doar cã nici nu sunt prea inventivi, ci folosesc strategii vechi ºi patentate în epoci de tristã amintire. Nu este niciun secret cã un popor needucat este cel mai uºor de manipulat ºi de þinut captiv. Aºa cã, abordarea unora nu este surprinzãtoare ºi, din pãcate, nici întâmplãtoare. Ce cred cã ar trebui sã rãmânã din aceastã experienþã neplãcutã este fix ceea ce a transmis ºi Ligia Deca, ministrul educaþiei - politica nu are ce cãuta în ºcoli. Este motivul pentru care evit sa merg la festivitãþile de la deschiderea anului ºcolar, deºi sunt membru în comisia de învãþãmânt din Camera Deputaþilor. ªi cred cã la astfel de evenimente politicienii nu ar trebui sã meargã, cu excepþia celor care au cu adevãrat legãturã cu subiectul sau care au impact în comunitatea educaþionalã. Poate fi un moment de cotiturã pentru cei încã prinºi în mirajul sloganurilor antisistem ºi a promisiunilor deºarte. Nimeni nu are soluþii miraculoase la crize multiple, nimeni nu are reþete magice pentru provocãri mondiale. Guvernarea este un act de rãspundere ºi un exerciþiu de maturitate politicã, pe care puþini îl trec ºi din care rãmân întotdeauna deziluzii. În schimb, în vremuri oricât de tulburi, prin crize oricât de mari, educaþia rãmâne soluþia la orice dilemã ºi un far cãlãuzitor de neclintit prin orice furtunã. Educaþia înseamnã libertate, putere de a distinge între bine ºi rãu, dar ºi de a face alegerile corecte. Lumea se schimbã cu o vitezã fantasticã. Suntem, de multe ori, puºi în faþa unor descoperiri care ne dau peste cap tot ceea ce credeam despre viaþã. Tehnologia are un avans incredibil care transformã toate domeniile de activitate ºi toatã piaþa muncii. ªi în toatã aceastã evoluþie, rãmâne totuºi ceva neschimbat ºi la fel de important - educaþia. Misiunea noastrã, a tuturor celor aflaþi în arena publicã, este sã protejãm dreptul copiilor noºtri de a fi educaþi ºi sã ne asigurãm cã le oferim cele mai bune oportunitãþi. Este, parafrazându-l pe Victor Hugo, "sã deschidem ºcoli ca sã închidem închisori".
		Domnul Radu-Marcel Tuhuþ: "Partidul Social Democrat prelungeºte plafonarea preþurilor la alimente ºi continuã investiþiile în agriculturã ºi producþie alimentarã autohtonã" Partidul Social Democrat rãspunde tuturor celor care au criticat mãsura adoptatã privind plafonarea preþurilor la alimentele de bazã prin extinderea acestei liste ºi prelungirea aplicãrii acestei mãsuri, care s-a dovedit a fi o mãsurã implementatã cu succes, prin prisma faptului cã toþi comercianþii s-au aliniat viziunii Guvernului ºi au aplicat reducerile solicitate de Guvern. Mai exact, mãsura plafonãrii adaosului comercial va fi prelungitã cu 3 luni, pânã la 31 ianuarie 2024. Decizia a fost luatã în urma discuþiilor purtate de ministrul Barbu cu reprezentanþii procesatorilor ºi comercianþilor, având în vedere cã se vãd deja efectele benefice ale acestei mãsuri a Guvernului Ciolacu - preþurile alimentelor nu au mai crescut, iar la cele de bazã se înregistreazã ieftiniri semnificative. În acelaºi timp, Partidul Social Democrat a lansat Campania "Cumpãram Româneºte", prin care definim patriotismul economic, un deziderat constant al viziunii PSD de a guverna. Aºadar, îi îndemnãm pe toþi românii sã cumpere de la producãtorii locali, în primul rând, pentru a putea susþine investiþiile autohtone ºi pãstrarea locurilor de muncã ºi a profitului în comunitãþile locale. Pe lângã toate aceste mãsuri de susþinere a producãtorilor locali ºi a consumatorilor, Partidul Social Democrat a lansat ºi Programul INVESTALIM, care reprezintã un program de sprijin al industriei alimentare româneºti. Programul prevede o finanþare de 590 de milioane de euro ce vor alocate în urmãtorii 3 ani pentru susþinerea investiþiilor în construirea de noi unitãþi de producþiei, precum ºi în modernizare ºi dezvoltarea celor existente. Obiectivele strategice vizate sunt întãrirea siguranþei alimentare ºi reducerea deficitului comercial. Ne dorim sã producem româneºte, sã cumpãrãm ºi sã consumãm din România. Astfel, Ministerul Agriculturii alocã aproximativ 148 de milioane de euro anual pentru realizarea acestui deziderat. Sprijinul statului se manifestã prin garanþii de stat de pânã la 80% din valoarea creditelor angajate de investitor ºi dobândã subvenþionatã; statul plãteºte componenta ROBOR a dobânzii ºi investitorul doar o marjã de 2%. În acest fel, Partidul Social Democrat ºi Guvernul Ciolacu îndeplinesc promisiunea privind sprijinirea fermierilor ºi procesatorilor pentru modernizarea sau înfiinþarea de unitãþi de procesare, în domenii deficitare precum industria de prelucrarea ºi conservare a cãrnii, a peºtelui, a cartofilor, fructelor ºi legumelor, sucurilor din fructe, fabricarea brânzeturilor, a uleiurilor, produselor de morãrit, a pâinii sau a zahãrului. Îmi exprim convingerea faptului cã þara noastrã va evolua atât pe plan regional, cât ºi pe plan european nu doar într-una dintre cele mai mari state producãtoare de materii prime, ci ºi într-una dintre cele mai productive state de produse alimentare, astfel încât valoarea produselor comercializate ºi exportate de fermierii români sã se regãseascã într-un procent considerabil din viitoarele statistici europene.
		Domnul Radu Panait: "Sãtmãrenii nu sunt o prioritate pentru Sorin Grindeanu ºi PSD" De mai bine de doi ani, lucrãrile la ªoseaua de centurã a municipiului Satu Mare au fost finalizate. Aceastã investiþie, atât de aºteptatã de sãtmãreni, a fost realizatã datoritã alocãrii bugetare pe perioada guvernãrii USR la Ministerul Transporturilor. Cu toate astea, o parte dintre sãtmãrenii care au fost expropriaþi încã nu ºi-au primit nici azi banii care li se cuvin. Am fost contactat în nenumãrate rânduri de sãtmãreni, oameni cinstiþi ºi muncitori, care îºi aºteaptã banii pentru terenurile expropriate. Pentru aceºti oameni, aceste sume nu sunt doar niºte cifre într-un act administrativ, ci reprezintã o recunoaºtere a sacrificiului pe care l-au fãcut în favoarea dezvoltãrii comunitãþii. Responsabilitatea este pasatã ca o minge de ping-pong între Primãria Municipiului Satu Mare ºi Ministerul Transporturilor, ºi în tot acest timp, cei care au de suferit sunt sãtmãrenii. Dupã ce au cedat terenurile, sunt lãsaþi în aºteptare pentru compensaþia cuvenitã. Aceasta nu este doar o eroare administrativã, este unul dintre factorii care duc la scãderea încrederii românilor în instituþiile statului. Pe fondul acestui dezinteres faþã de oamenii de rând, care îºi pierd încrederea în stat ºi în instituþii ºi care se simt nedreptãþiþi, au loc partidele extremiste sã creascã. Românii se simt pur ºi simplu trãdaþi de un sistem care ar trebui sã îi protejeze. Fac apel la ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, sã trateze aceastã problemã cu seriozitatea pe care o meritã. Fiecare zi în care aceºti cetãþeni sunt lãsaþi în incertitudine este o zi în care datoria moralã a statului faþã de ei creºte!
		Domnul Radu-Vicenþiu Grãdinaru: "Sãracii bãtrâni... speciali!" ªtiaþi cã existã o hartã a pensiilor din România? Cea mai micã pensie medie din þarã este la Botoºani, iar cea mai mare în Hunedoara. Fireºte existã ºi o Ligã a campionilor! Cel mai mare venit sare de 50.000 de lei ºi aparþine unui fost magistrat!! De altfel, în primele 20 de pensii speciale ca valoare, doar douã sunt ale unor foºti piloþi, în timp ce 18 sunt ale unor foºti magistraþi. Primele 18 pensii speciale din "top" depãºesc 40.000 de lei, în timp ce pensia specialã din coada clasamentului, ca venit, este de numai 39.000 de lei brut. Parcã sunã altfel, nu? Bãtrâneþea pare altceva, un vis la asemenea sume, nu? Este o discrepanþã incredibilã. Prãpastia dintre bogaþi ºi sãraci se adânceºte ºi printre pensionari. Unii, cei care în timpul carierei lor au avut cele mai mari salarii, au acum dreptul la pensii absolut exorbitante de mii de lei, cei care au fost sãraci toatã viaþa lor activã, au acum pensii care abia depãºesc o mie de lei. Prãpastia dintre sãraci ºi bogaþi este cauzatã ºi de discrepanþa dintre veniturile pensionarilor, unii dintre ei trãind la limita sãrãciei, în timp ce mai multe categorii sunt privilegiate de un sistem corupt care permite pensionarilor de lux sã acumuleze averi dupã ieºirea din activitate. În concluzie, sãracii au ajuns tot mai sãraci, iar bogãþii tot mai bogaþi! Jocul de glezne al partidelor aflate la putere, prin care Legislativul a încercat sã ia ochii românilor prin legi care sã elimine sau sã impoziteze pensiile speciale ale magistraþilor, a fost de fiecare datã un demers cu final anunþat, având în vedere certitudinea politicienilor cã judecãtorii Curþii Constituþionale vor respinge cu ochii închiºi eliminarea propriilor privilegii. O ciorbã stricatã.... reîncãlzitã! Totul e o buclã, o boalã fãrã leac! Pensiile speciale sunt furt prin abuz de putere ºi însuºire de foloase necuvenite. Atunci când AUR va fi la guvernare, ne vom asuma responsabilitatea de a merge pânã la capãt cu eliminarea acestor pensii speciale pentru categoriile privilegiate ºi vom adopta soluþiile corecte, normale, care se impun pentru toþi pensionarii noºtri.
		Doamna Raisa Enachi: "Aderarea la spaþiul Schengen - de la vorbe în vânt la transformarea promisiunilor în acþiuni" Aderarea României la spaþiul Schengen ar fi trebuit sã fie o prioritate clarã ºi fermã a preºedintelui României încã de la începutul mandatului sãu. Cu toate acestea, este dezamãgitor sã constatãm cã progresul în aceastã privinþã a fost extrem de lent ºi cã nu au fost luate mãsurile necesare pentru a avansa în acest sens. Preºedintele Klaus Iohannis: "Sincer, progresul obþinut, dupã pãrerea mea, este destul de modest, dar este un progres, recunoaºtem. Faþã de nimic ce am avut pânã acum, fiindcã de ani de zile se negociazã ºi poziþiile statelor au fost foarte diferite, nu s-a putut ajunge la nimic, acum avem o bazã mai degrabã tehnicã ºi ceea ce s-a discutat foarte mult în ultimele zile, anumite puncte unde au fost negocieri intense, trateazã aspecte pe care nu le-aº numi majore ºi atunci nu cred cã atunci cã acest pas care s-a fãcut acum, aºa-numitul Pact pe migraþie, va schimba poziþia Austriei. Este nevoie de mai mult, de mai multe negocieri ºi sper ca acestea sã se facã ºi sã dea roade". În ultimele declaraþii ale Preºedintelui Iohannis la Summitul Comunitãþii Politice Europene de la Grena, se face referire la un aºa-zis progres modest în ceea ce priveºte pactul de migraþie cu Austria, care ar putea sã elimine opoziþia acestei þãri faþã de aderarea României la Schengen. Cu toate acestea, cetãþenii români se întreabã cu bunã dreptate - unde este acest progres? Nu am vãzut nicio îmbunãtãþire semnificativã în ceea ce priveºte aderarea noastrã la spaþiul Schengen. Aceastã situaþie cu care ne confruntãm nu e de ieri, de azi, este de câteva luni. Este cu atât mai dezamãgitor sã-l vedem pe preºedintele þãrii noastre sugerând cã este necesar ca poziþia Austriei sã se schimbe în acest context. Ne întrebãm, domnule preºedinte, ce aþi fãcut pânã acum pentru a avansa în aceastã direcþie? Nu ºtiaþi cã aderarea României la spaþiul Schengen era o prioritate absolutã pentru cetãþenii noºtri? Este timpul pentru o abordare mai hotãrâtã ºi concretã în ceea ce priveºte aderarea la spaþiul Schengen. România are dreptul sã beneficieze de toate avantajele acestui spaþiu, iar cetãþenii noºtri au aºteptat destul. Este timpul sã acþionãm cu fermitate ºi sã ne asigurãm cã obiectivul aderãrii noastre la spaþiul Schengen devine o realitate în cel mai scurt timp posibil. Este o chestiune de importanþã vitalã pentru securitatea ºi prosperitatea þãrii noastre, ºi nu trebuie sã fie amânatã sau politizatã în continuare. Cetãþenii noºtri au aºteptat suficient de mult ºi nu mai pot fi amânaþi. Este inacceptabil ca aderarea la spaþiul Schengen sã fie subiectul unor discuþii fãrã sfârºit ºi sã rãmânã o promisiune goalã. Este timpul pentru acþiuni concrete ºi pentru a face faþã întrebãrilor legitime ale românilor. Aderarea la spaþiul Schengen nu este doar o chestiune de prestigiu, ci ºi o mãsurã importantã pentru dezvoltarea economicã ºi consolidarea securitãþii naþionale. Este timpul sã punem interesul naþional mai presus de toate ºi sã acþionãm în consecinþã. Cetãþenii români au dreptul sã se bucure de libertatea de miºcare în Europa, la fel ca toþi ceilalþi cetãþeni europeni. Haideþi sã nu mai gãsim scuze pentru a acþiona! Þara noastrã are nevoie sã facã parte din spaþiul Schengen, românii au nevoie de asta. Românii au nevoie sã ºtie cã toate aceste promisiuni vor fi respectate, nu doar cã sunt niºte cuvinte fãrã sens. Nu putem sã mai amânãm acest obiectiv crucial pentru România. Aderarea la spaþiul Schengen nu este doar o opþiune, ci o necesitate, este un pas esenþial pentru a consolida securitatea frontierelor noastre, pentru a promova dezvoltarea economicã ºi pentru a oferi românilor ºansa de a se simþi cu adevãrat parte a unei Europe unite. Este momentul pentru liderii noºtri politici sã se ridice la înãlþimea aºteptãrilor cetãþenilor noºtri. Nu mai avem nevoie de promisiuni goale sau de discuþii fãrã sfârºit. Românii meritã mai mult decât atât. Meritãm sã fim cetãþeni deplini ai Uniunii Europene, cu toate drepturile ºi libertãþile care decurg din acest statut. Haideþi sã acþionãm acum, haideþi sã punem România pe harta Schengen ºi sã arãtãm cã suntem o þarã hotãrâtã sã-ºi asume responsabilitãþile ºi sã se bucure de beneficiile unei Europe unite! Haideþi sã ne facem vocea auzitã ºi sã luptãm pentru viitorul nostru european. Nu putem aºtepta, este timpul sã acþionãm acum!
		Domnul Romeo-Daniel Lungu: Ieri a fost Ziua Internaþionalã pentru Eradicarea Sãrãciei, anul acesta fiind aleasã o temã specificã, acces universal la un loc de muncã decent ºi protecþie socialã ca mijloc de a susþine demnitatea umanã pentru toate persoanele. Tema reprezintã ºi un apel cãtre liderii politici de a folosi demnitatea umanã ca busolã în toate procesele decizionale, pentru a asigura drepturile fundamentale ale omului ºi justiþiei sociale. Este vital sã subliniem cã protecþia socialã este esenþialã pentru cei mai vulnerabili membri ai societãþii noastre. Ca reprezentanþi ai Partidului Social Democrat, ne-am angajat sã guvernãm cu douã prioritãþi majore, oprirea prãbuºirii economice ºi protejarea tuturor categoriilor vulnerabile. În acest context, am acordat o atenþie celor aflaþi în nevoie. Una dintre cele mai recente mãsuri pe care Guvernul Ciolacu le-a adoptat este acordarea pentru peste 400.000 de copii, preºcolari ºi elevi dezavantajaþi din învãþãmântul de stat preºcolar, primar ºi gimnazial, a unui sprijin de 500 de lei pe an, în urmãtorii 4 ani, sub formã de tichete sociale pentru sprijin educaþional. Este o mãsurã necesarã pentru a le da o ºansã realã acestor copii ºi reflectã angajamentul cabinetului Ciolacu privind solidaritatea socialã ºi susþinerea prioritarã a celor cu venituri mici. Nu este singura mãsurã pentru sprijinirea românilor aflaþi în nevoie. Guvernul ºi-a onorat cu brio ºi angajamentul de a asigura un nivel de protecþie ºi susþinere pentru ca populaþia vulnerabilã sã poatã face faþã preþurilor la curent electric, gaze sau lemne. Cardurile pentru plata energiei au fost alimentate la timp ºi integral. Sunt aproape 2 milioane de beneficiari, pensionari al cãror venit este sub 2000 de lei/lunã. De asemenea, datele oficiale pentru aceastã lunã confirmã cã mãsurile de limitare a adaosurilor au avut succes în stabilizarea preþurilor la alimente ºi în reducerea uºoarã inflaþiei. Acest lucru subliniazã cã propunerea PSD de a limita ºi chiar de a stopa creºterea preþurilor la alimente reprezintã un model de succes. Preþurile la lapte, brânzã, iaurt ºi alte produse lactate esenþiale au înregistrat scãderi notabile, iar acestea sunt ºtiri bune, mai ales pentru cei mai vulnerabili dintre români. În acelaºi timp, românii care încaseazã venituri mici primesc prin intermediul programului "Sprijin pentru România" ºi voucherele pentru alimente în valoare de 250 lei la fiecare douã luni. Toate aceste mãsuri îºi propun sã aducã demnitate pentru toþi românii, dar ºi sprijin pentru cei aflaþi în nevoie. În încheiere, vã îndemnãm sã sprijiniþi în continuare aceste mãsuri esenþiale pentru binele românilor. Cu solidaritate ºi acþiune concertatã, putem asigura un viitor mai bun pentru toþi cetãþenii noºtri. Aceastã abordare va asigura un climat economic mai stabil ºi va aduce beneficii semnificative pentru toþi românii.
		Domnul Sebastian-Ilie Suciu: "Jaf ca-n codru din patrimoniului CFR!" Aº dori sã atrag atenþia asupra unor nereguli premeditate comise de cãtre Guvern, mai precis de cãtre Ministerul Transporturilor aflat sub conducerea lui Sorin Grindeanu. Este vorba despre cele 15 spitale ºi 22 de ambulatorii, pe care domnul Grindeanu doreºte sã le scape de jurisdicþia actualã, din varii motive. Prima întrebare, care sper sã nu rãmânã retoricã este - de ce se doreºte acest lucru? Iar a doua ar fi - cum se face acest lucru? Avem aici mai multe probleme identificate la prima strigare. În primul rând, textul vag al Ordonanþei. Nu este scris nicãieri, explicit, cui, când ºi cum ar urma sã aibã loc transferul acestor unitãþi sanitare! În al doilea rând, avem probleme legate de legalitatea acestui act, care ar încãlca atât legislaþia naþionalã precum ºi directivele europene. Ce se va întâmpla cu personalul medical ale unitãþilor respective din moment ce ele vor fi incluse în alte structuri? Citez din O.U.G. nr. 41/24 din 2023 scrisã de responsabilii aflaþi la cârma þãrii: "Unitãþile sanitare din reþeaua sanitarã proprie a Ministerului Transporturilor ºi Infrastructurii, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta ordonanþã de urgenþã, se transferã din subordinea Ministerului Transporturilor ºi Infrastructurii în subordinea altor ministere ºi instituþii cu reþea sanitarã proprie". Pe lângã faptul cã aceastã formulare vagã ridicã numeroase suspiciuni de fraudã imobiliarã, mai avem ºi problemele semnalate de sindicatele din CFR. Reamintesc faptul cã nu este pentru prima oarã când PNL-PSD încearcã sã facã astfel de manevre cu patrimoniul statului, ba chiar mai mult de atât, în guvernarea USL de acum 10 ani, domnul Relu Fenechiu a încercat aceeaºi manevrã care, ulterior, a fost declaratã ca fiind ilegalã! Domnilor, nu vã jucaþi cu patrimoniul românilor, aþi demonstrat, deja, în pandemie cã interesele statului nu mai converg demult cu interesele poporului ºi nu vã mai pasã de judecata istoriei. Cãutaþi soluþii sã construiþi, sã modernizaþi ºi sã dotaþi spitale, în loc sã le desfiinþaþi sau sã jucaþi ping-pong cu ele de la un minister la altul!
		Domnul Silviu Nicu Macovei: "Israelul trebuie susþinut în numele lumii libere!" Actualul conflict dintre organizaþia teroristã Hamas ºi statul Israel ocupã de aproape zece zile atenþia întregii planete, atât prin violenþa extremã ºi barbarismul cu care Hamas a ucis ºi rãpit cetãþeni paºnici israelieni, cât ºi prin pericolul unei drame umanitare de proporþii în ceea ce priveºte poporul palestinian. În urma acestui atac oribil al Hamas, trebuie sã înþelegem faptul cã sunt douã popoare care sunt victime ale terorii dezgustãtoare a acestei violente organizaþii teroriste - poporul israelian ºi poporul palestinian. În cazul israelienilor, este mai mult decât evident de ce trebuie sã susþinem dreptul acestui stat democratic din Orientul Mijlociu de a se apãra ºi de a lua mãsuri împotriva teroriºtilor care au masacrat, ponegrit ºi rãpit cetãþenii sãi. Sã nu uitãm, Israel este practic singurul stat din acea regiune a globului care are un sistem democratic, liber, de guvernare! Acest fapt reprezintã un pilon foarte important al securitãþii într-o regiune ce ar putea destabiliza întreaga planetã. Tocmai din acest motiv Forþele Israeliene de Apãrare (IDF) aºteaptã decizia politicã, civilã, a societãþii israeliene de a intra în Gaza ºi a destructura una dintre cele mai criminale organizaþii teroriste. Reþinerea intervenþiei în forþã, absolut necesarã pentru a recupera ostaticii rãpiþi de Hamas ºi de a distruge agenþii terorii, se datoreazã tocmai controlului democratic ºi al principiilor politice care cer protejarea civililor, atât israelieni, cât ºi palestinieni. Nu putem sã nu punem în oglindã aceastã reþinere a IDF faþã de furia turbatã cu care aproape 1.800 de teroriºti au nãvãlit în aºezãrile israeliene ºi au mãcelãrit nediscriminatoriu civili, bãrbaþi, femei, copii, bebeluºi, bãtrâni laolaltã. Aceasta este principala diferenþã între un stat democratic ºi o organizaþie care are în statut moartea, tortura, teroarea etnicã antisemitã. Important este ca în acest moment sã înþelegem cã, de partea cealaltã, palestinienii din Gaza se aflã captivi într-un culoar al morþii, între atacurile îndreptãþite ale Israelului ºi teroarea Hamas. Oricãrui palestinian din Gaza îi este teamã sã vorbeascã mãcar despre Hamas cu gândul la pãrinþii, copiii, fraþii sau alte rude care ar putea fi rãpiþi ºi uciºi de proprii semeni. Drama umanitarã ce se prefigureazã în Gaza trebuie sã ne responsabilizeze pe toþi! Existã, însã, o diferenþã majorã între palestinienii civili din Gaza ºi teroriºtii înarmaþi ai Hamas. Aceºtia din urmã nu reprezintã poporul palestinian, chiar dacã se aflã la putere în urma unui puci militar. Ei se ascund în spatele civililor palestinieni pe care îi folosesc drept scuturi umane în faþa ofensivei israeliene. Abia aici, stimaþi colegi parlamentari, gãsim cheia manifestaþiilor de susþinere a palestinienilor din multe din þãrile occidentale! Pe bunã dreptate, mii de oameni se gândesc la cei douã milioane de palestinieni din Gaza care sunt blocaþi într-un teatru de rãzboi, fãrã resurse, fãrã speranþã. Însã aceste proteste denatureazã prea uºor diferenþa între palestinieni ºi teroriºtii Hamas. De aceea, foarte multe proteste s-au transformat în manifestaþii antisemite. Pericolul antisemitismului este mai prezent ca niciodatã din nou, dupã mai bine de 80 de ani, în Europa. Sub umbrela umanitarã a grijii pentru palestinieni se ascund miºcãri antisemite care aduc pericolul violenþei pe teritoriul european. Sã nu ne facem iluzii, terorismul în numele cauzei palestiniene ne va lovi ºi pe noi în Europa, la fel cum a mai fãcut-o ºi în anii din urmã cu sute de cetãþeni europeni morþi. Uniunea Europeanã ajutã palestinienii din Gaza cu miliarde de euro anual, dar tocmai regimul terorii Hamas este cel care este responsabil de distribuirea acestor ajutoare pentru populaþia civilã. Iar controlul asupra destinaþiei acestor fonduri este practic inexistent. Cert este cã Hamas este o organizaþie teroristã foarte bine înarmatã, în timp ce populaþia palestinianã din Gaza trãieºte în cruntã sãrãcie. Poporul palestinian este þinut ostatic de cãtre teroriºtii Hamas. De aceea, Hamas trebuie distrus, iar palestinienii civili ajutaþi cât mai mult! Dupã toatã aceastã descriere extinsã a unui conflict ce riscã sã se extindã îngrozitor de mult, doresc sã aduc în atenþia domniilor voastre importanþa pe care o poate avea România în complexitatea situaþiei actuale. Dupã cum unii dintre dumneavoastrã ºtiþi, þara noastrã a pãstrat de-a lungul deceniilor relaþii diplomatice foarte apropiate atât cu statul Israel, cât ºi cu alte þãri arabe, inclusiv cu reprezentanþii palestinienilor. Acest statut echidistant ºi prietenos s-a pãstrat pânã în zilele noastre. Însã vizita în Israel a premierului Marcel Ciolacu are potenþialul de a creºte influenþa þãrii noastre în regiune la un nivel mult mai înalt! Importanþa acestei vizite este cu atât mai mare cu cât premierul Marcel Ciolacu este primul premier care ajunge în Israel de la începerea acestui nou sângeros atac. Întâlnirea cu premierul israelian Benjamin Netanyahu marcheazã un nou nivel de înaltã diplomaþie româneascã! Faptul cã premierul Ciolacu a fost însoþit de ministrul afacerilor externe ºi ministrul apãrãrii ne dã un semnal foarte puternic asupra discuþiilor serioase într-un moment sensibil la nivel global. România poate juca un rol mediator al unui proces lung ºi dureros de reconciliere, dar doar dupã ce armele vor tãcea. Este un proces lung, dar modelul de convieþuire paºnicã a atâtor etnii în România face din þara noastrã un potenþial actor într-un proces de pace viitor.
		Domnul Silviu-Titus Pãunescu: "Interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, încã un bluf marca PSD-PNL" Curtea Constituþionalã a decis, sãptãmâna trecutã, joi, cu unanimitate de voturi, cã este neconstituþionalã Legea cumulului pensie-salariu, în urma sesizãrii fãcute de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, dupã cum a anunþat preºedintele CCR, Marian Enache. Acesta a explicat cã "interdicþia cumulului pensiei cu salariul contravine dreptului fundamental la muncã garantat de Constituþie". În caz cã aþi uitat, ÎCCJ a sesizat, pe 29 iunie, Curtea Constituþionalã în legãturã cu modificãrile Legii privind pensiile de serviciu ºi cu legea privind cumulul pensiei cu salariul, ambele legi trecând de Parlament, cu numai o zi înainte, pe 28 iunie. Acum, inginereºte vorbind, decizia e corectã. Dacã nu luãm în calcul injustele ºi nemeritatele de pensii speciale, pânã la urmã, pensia reprezintã niºte bani pe care statul þi-i dã la o vârstã, dupã ce ai contribuit un numãr de ani, corespunzãtor contribuþiei. Este un contract fãrã nicio legãturã cu altceva. În contractul pe care orice cetãþean în are cu CNPP, nu scrie nicãieri cã-mi pierd dreptul la pensie dacã se angajeazã, din nou la stat. Desigur, acum dacã ºi s-ar face angajãri pe bune in sistemul bugetar, concursuri reale, bazate pe competenþe demonstrate în urma unui examen, nu s-ar mai ajunge la cumularea pensiei cu salariul! Iar pentru cã niciun guvern nu a fost în stare, pânã acum, sã elimine pensiile speciale, vã propun un exerciþiu simplu, ca sã vedeþi cã, dacã se vrea, se poate - ºi vã garantez cã AUR, dupã ce va ajunge la guvernare, va elimina aceste pensii speciale, care sunt o adevãratã mitã plãtitã pentru inactivitatea din timpul mandatelor a numeroºi parlamentari. Prin urmare, pensia trebuie calculatã exclusiv pe baza contributivitãþii, fãrã a se bãga nu în calculul pensiei sumele câºtigate din sporuri sau alte forme de bonificaþii pentru care nu se plãteºte contribuþie pentru pensie, sãnãtate etc. Apoi, orice angajat ar trebui sã aibã posibilitatea de a contribui lunar mai mult decât este oficial din salariu, astfel încât, la finalul activitãþii, pensia sã poatã fi mai mare, cu menþiunea cã sumele plãtite în plus sa fie obligatoriu reþinute din salariu, ci nu sã se vinã cu ei de acasã, pentru a nu se ajunge în situaþia în care se câºtigã 1.000 de lei pe lunã ºi se mai adaugã încã 5.000 de lei pe urma contribuþiei pentru pensie. ªi, cel mai important, în momentul în care cineva are pensie, dar ºi salariu, salariul sã fie impozitat în mod corect, contribuind, în continuare, la plata CAS, CASS etc., iar la final sã existe ºi pensia a doua, conform contribuþiei. Dar cine sã facã acest lucru, stimaþi colegi?! Avem nevoie de români care sã lucreze în interesul românilor, ºi nu de sinecuriºti ºi de miniºtri fãrã coloanã vertebralã!
		Domnul ªtefan-Bucur Stoica: "De ce în România este mai greu sã faci autostrãzi la câmpie decât la munte?" Salut faptul cã, în anul 2023, graþie eforturilor Partidului Naþional Liberal din ultimii ani, am trecut de borna simbolicã de 1.000 de kilometri de autostradã ºi drumuri expres. A fost un efort important al Guvernelor liberale, în primul rând pentru a debloca proiectele abandonate ºi, în al doilea rând, pentru a identifica finanþãri externe nerambursabile. Aºadar, în construcþia de autostrãzi din þara noastrã, cel care construieºte nu este neapãrat ºi cel care taie panglica de inaugurare, tocmai din cauza instabilitãþii miniºtrilor de profil. De asemenea, nu putem sã nu observãm cã trãim o serie de situaþii, unele paradoxale - constructori care finalizeazã lucrãrile încredinþate de statul români chiar ºi cu 7-8 luni mai devreme decât termenul estimat, precum ºi constructori care bat pasul pe loc ºi singura lor preocupare este sã gãseascã scuze pentru avansul slab al lucrãrilor. Municipiul Craiova nu este nici pe vârf de munte ºi nici într-o zonã dificilã pentru realizarea lucrãrilor de infrastructurã. Cu toate acestea, aflãm acum, în prag de iarnã, cã avansul lucrãrilor la Centura ocolitoare sud a Craiovei, care face legãtura între trei drumuri naþionale deosebit de importante, DN 56 - DN 55 - DN 6, este sublimã, dar lipseºte cu desãvârºire. Nu ar fi prima investiþie din inima Olteniei care sã se împiedice în slaba mobilizare a constructorului, în slaba pregãtire a lucrãrilor ºi într-un avans fãcut în pas de melc. Ajungi la concluzia paradoxalã, cã unii constructori nu sunt în stare sã facã autostrãzi nici la câmpie, dar apoi sã traverseze munþii cu drumuri rapide. Apreciez faptul cã responsabilii CNAIR au inspectat frecvent ºantierul ºi chiar au în intenþie sã aplice sancþiuni constructorului, însã acest lucru nu va ajuta ºoseaua de centurã sã se construiascã mai repede. Cred cã noi, în România, încã mai avem nevoie de multe modificãri ºi completãri la nivelul legislaþiei, astfel încât constructorii serioºi sã fie apreciaþi, iar cei care au un istoric recunoscut cã întârzie nejustificat lucrãrile ºi cã mai mult încurcã lucrurile sã primeascã punctaje pe mãsurã atunci când vor sã câºtige licitaþii pentru investiþii româneºti.
		Domnul ªtefan Muºoiu: "Reformarea statului se va traduce prin sustenabilitate, progres ºi perspective predictibile" Þara noastrã avea imperioasã nevoie de o reformã fundamentalã, destinatã redefinirii bugetare. Poate cã mai sunt ºi alte domenii care necesitã o revizuire amplã sau o updatare conformã noilor condiþii de viaþã, însã trebuie sã avem în vedere cã reechilibrarea bugetarã nu este un simplu demers responsabil, ci unul esenþial ºi determinant pentru celelalte sectoare. Etapizat, la propunerea PSD ºi cu acceptul partenerilor de guvernare de la PNL, am putea impune noi principii sãnãtoase, destinate progresului de care ºi România, la fel ca ºi majoritatea statelor din Europa, are nevoie. Altfel spus, acest prim pachet poate fi considerat prefaþa aplicãrii unor altor noi modificãri similare, mai ample care vor reaºeza statul român ºi sistemul bugetar pe un fundament solid ºi just. Setul de mãsuri privind echilibrarea bugetarã, iniþiat de conducerea PSD a Guvernului ºi asumat în faþa Parlamentului, reprezintã o necesitate stringentã pentru viitorul þãrii noastre. Sunt încã o serie de voci critice în spaþiul public, ale cãror considerente se îmbinã cu ecourile previziunilor anterioare ale contestatarilor de serviciu, ºi care încearcã sã deturneze atenþia populaþiei de la efectele benefice, pe care le aºteptãm în viitorul apropiat, spre o aºa-zisã apocalipsã economicã. Nu am fost ºi nu voi fi niciodatã de acord cu astfel de prognoze pesimiste mai ales cã Legea privind unele mãsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilitãþii financiare a României pe termen lung are ca finalitate principalã instaurarea echitãþii între toate categoriile de contribuabili. Acest normativ a fost proiectat cu atenþie de specialiºtii partidului ºi a fost trecut ºi prin filtrele dreptei, reprezentatã de PNL în arcul guvernamental. Aºadar, existã un accept ferm al liberalilor care desfiinþeazã seria de zvonuri privind un posibil dezacord al lor. În plus, decizia unei pãrþi a opoziþiei de a ataca la Curtea Constituþionalã, în baza propriilor lor motive sau concepþii, acest ansamblu normativ nu va face altceva decât sã legitimeze, încã o datã, dupã pronunþarea acestui For, validitatea noilor mãsuri atât de necesare reformãrii statului prin redimensionarea sistemului public, cât ºi prin combaterea evaziunii fiscale, încurajarea colectãrii la bugetul de stat, supraimpozitarea luxului, a viciilor ºi a profitului excesiv, restrângerea ºi, în unele situaþii, eliminarea anumitor facilitãþi. Eu îmi exprim convingerea cã românii sunt mult mai raþionali decât opoziþia parlamentarã ºi conºtientizeazã mult mai bine oportunitatea adoptãrii acestei serii de hotãrâri pentru dezvoltarea generalã a þãrii. Acestea vor conduce ºi la simplificarea atragerii fondurilor europene de zeci de miliarde, pe care le avem la dispoziþie în urmãtorii ani, cât ºi la instituirea unei funcþionãri predictibile a întregului aparat de stat, prin reechilibrarea indicatorilor macroeconomici vitali. Pe de altã parte, s-a tot vehiculat cã, prin intermediul acestui pachet de decizii guvernamentale, Executivul ar angaja þara spre noi forme de austeritate. Nici acest lucru nu este adevãrat! Nu existã nicio prevedere care sã susþinã austeritatea. Setul de dispoziþii se caracterizeazã prin echilibrul atât de necesar României care nu se mai poate baza doar pe munca celor cinstiþi ºi nu va mai permite ca doar cei cu salarii mici sã plãteascã taxe, iar cei cu venituri mari sã ºi le optimizeze permanent. Deci, premisa cã vor fi trimise bãncile ºi marile companii direct în incapacitate de platã de cãtre Executiv se dovedeºte ºi ea falsã, dar ºi populistã. Sper sã nu uitãm cu toþii cã toate aceste corporaþii au speculat toate crizele succesive prin care am fost obligaþi sã trecem strict în folosul lor ºi în dezavantajul flagrant al populaþiei prin diverse clauze contractuale sau politici subversive economice, dificil de eliminat, ºi care au contribuit substanþial la scãderea vertiginoasã a calitãþii vieþii românilor. Dincolo de toate aceste aspecte ºi total contrar aºteptãrilor opoziþiei, Cabinetul Ciolacu continuã sã facã investiþii esenþiale în dezvoltarea economicã a României. În curând, vom implementa noi scheme de ajutor de stat care vizeazã stimularea investiþiilor cu impact major în economie. Obiectivul acestui sprijin oferit de Guvern reglementeazã realizarea unor investiþii de amploare. Toate vor avea rolul sã asigure dezvoltarea regionalã ºi vor produce, în acelaºi timp, efecte pozitive în economia naþionalã, îndeosebi în sectoarele strategice. Mai concret, domeniile economice, pentru care au fost emise acordurile de finanþare în valoare de 19,82 miliarde de lei, echivalentul a 4.119,05 milioane euro, sunt industria auto, industria produselor electrocasnice, industria aeronauticã, industria alimentarã, industria materialelor de construcþii, producþia de maºini ºi utilaje, serviciile medicale ºi turismul. Cele 174 de proiecte de investiþii, care au primit granturi de la bugetul naþional, vor duce la înfiinþarea unui numãrul de peste 25.000 de alte locuri de muncã. Aº vrea sã subliniez ºi faptul cã din totalul proiectelor de investiþii susþinute cu ajutor de stat, aproape jumãtate dintre acestea sunt implementate de societãþi cu capital românesc. Ca de fiecare datã când PSD s-a aflat la guvernare, ºi Guvernul Ciolacu va continua implementarea mãsurilor de sprijin pentru sectoarele principale ale economiei, în vederea conturãrii ºi mai pregnante a dezideratului nostru privind îmbunãtãþirea calitãþii vieþii tuturor românilor.
		Domnul Vasilicã Toma: "Meditaþiile elevilor, povara pãrinþilor" Meditaþiile elevilor pot fi o preocupare pentru pãrinþi din diverse motive. Impactul meditaþiilor asupra pãrinþilor presupune costuri financiare mari ºi presiune financiarã pentru majoritatea familiilor. Meditaþiile în ziua de azi nu fac altceva decât sã adauge încã douã sau trei activitãþi într-un program deja încãrcat al elevului, ceea ce poate crea dificultãþi de gestionare a timpului. Pãrinþii pot fi implicaþi în organizarea ºi transportul elevului la meditaþii, ceea ce poate fi consumator de timp. Meditaþiile pot crea tensiuni în relaþia pãrinte-copil, mai ales dacã elevul nu este interesat sau nu vede beneficiile. De asemenea, pot limita timpul liber al elevului, ceea ce poate afecta participarea acestuia la alte activitãþi, cum ar fi sportul, artele sau relaxarea. Un aspect demn de a fi luat în seamã se referã la faptul cã pãrinþii ar trebui sã ia în considerare toate aceste aspecte atunci când decid sã ofere sau sã susþinã meditaþii pentru copiii lor. Este important sã aibã în vedere nevoile ºi dorinþele copilului ºi sã aibã o comunicare deschisã pentru a evita ca meditaþiile sã devinã o povarã. Este posibil ca meditaþiile sã aducã beneficii academice sau sã sprijine dezvoltarea personalã a elevului, dar este important sã gãseascã un echilibru sãnãtos între educaþie ºi timpul liber al copilului. Meditaþiile pot limita timpul petrecut de pãrinþi cu copiii lor, deoarece programul acestora devine aglomerat. Acest lucru poate avea un impact negativ asupra relaþiei ºi legãturii pãrinte-copil. Cu toate acestea, este important ca meditaþiile sã fie un supliment al educaþiei formale ºi nu o povarã în sine. Trebuie sã existe un echilibru între timpul petrecut la ºcoalã ºi meditaþii. Profesorii ºi pãrinþii ar trebui sã colaboreze pentru a se asigura cã meditaþiile sunt eficiente ºi nu duc la supraîncãrcarea elevilor. Meditaþiile pot duce la supraîncãrcarea copiilor cu activitãþi, ceea ce poate afecta calitatea timpului lor liber, somnul ºi bunãstarea generalã. Copiii pot fi copleºiþi de prea multe ore de ºcoalã ºi meditaþii. Presiunea de a reuºi în meditaþii ºi la ºcoalã poate duce la stres ºi anxietate în rândul copiilor. Aceasta poate avea efecte negative asupra sãnãtãþii lor mintale. Pentru a reduce nevoia de meditaþii ºi a îmbunãtãþi sistemul de învãþãmânt, este necesar sã ne asigurãm cã programele ºcolare sunt concepute pentru a satisface nevoile elevilor. Curriculum-urile ar trebui sã fie mai relevante, actualizate ºi sã acorde atenþie dezvoltãrii abilitãþilor critice. Chiar dacã anul acesta am adoptat o nouã Lege a educaþiei, este necesarã o nouã intervenþie legislativã pentru reducerea numãrului de elevi pe clasã care poate permite profesorilor sã acorde mai multã atenþie fiecãrui elev ºi sã se concentreze pe nevoile individuale ale acestora. Aceasta poate reduce nevoia de meditaþii. Ar trebui sã adoptãm politici care sã reduc presiunea academicã asupra elevilor, cum ar fi eliminarea excesului de teme pentru acasã sau a exagerãrii importanþei examenelor standardizate. Este necesar sã alocãm resurse suplimentare ºcolilor pentru a oferi elevilor mai multe facilitãþi ºi suport, cum ar fi biblioteci bine echipate, laboratoare de calculatoare ºi programe de dezvoltare personalã ºi academicã. De asemenea, profesorii ar trebui sã beneficieze de o formare continuã pentru a se adapta la nevoile schimbãtoare ale elevilor iar pãrinþii sã intre în programe de educaþie pentru a-i ajuta sã înþeleagã cum sã sprijine educaþia copiilor lor acasã ºi sã-ºi gestioneze aºteptãrile în mod realist. Numai prin luarea unor astfel de mãsuri, putem contribui la reducerea necesitãþii meditaþiilor ºi la îmbunãtãþirea calitãþii educaþiei în sistemul de învãþãmânt.
		Domnul Valentin-Ilie Fãgãrãºian: "Test de sinceritate pentru Guvernul Austriei, la urmãtorul Consiliu JAI!" O veste foarte bunã pentru Uniunea Europeanã ºi, indirect pentru România, a venit la sfârºitul sãptãmânii trecute. Este vorba despre armonizarea poziþiilor Italiei ºi Germaniei în ceea ce priveºte reforma migraþiei ºi azilului în Uniunea Europeanã. Astfel, atât Comisia Europeanã, cât ºi Consiliul UE au anunþat public deblocarea negocierilor ºi cã, în cel mai scurt timp, vom avea un acord comunitar asupra gestiunii problemelor legate de migraþie. Un nou acord european asupra migraþiei ºi azilului trebuie sã conducã la eliminarea votului negativ al Austriei, sigurul vot împotrivã din Uniunea Europeanã, în ceea ce priveºte aderarea României la Uniunea Europeanã. Este singura condiþie pe care cancelarul austriac a pus-o instituþiilor europene ºi aceastã condiþie este îndeplinitã. ªi eu, ca ºi ceilalþi peste 20 de milioane de români, ne punem fireasca întrebare dacã Guvernul Austriei îºi va respecta angajamentul sau dacã, la urmãtorul Consiliu JAI va invoca, din nou, alte chestiuni, alte pretenþii, folosindu-se de aderarea României la Schengen ca de o monedã de ºantaj la adresa instituþiilor europene ºi a celorlalte state membre. Da, la urmãtorul Consiliu JAI vom asista la adevãratul test de sinceritate al Guvernului Austriei. Personal, voi urmãri evoluþia evenimentelor ºi voi continua acþiunile politico-diplomatice, astfel încât România sã ajungã acolo unde meritã, unde are dreptul consfinþit de Tratatele UE ºi unde se poate considera membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.
		Domnul Vasile Cîtea: "Importanþa sportului în societatea româneascã" Subiectul pe care îl aduc astãzi în atenþie se referã la sport, un domeniu care a fost în centrul atenþiei în ultima vreme în contextul schimbãrilor istorice din statul italian. La finalul lunii septembrie, Italia a marcat un moment istoric prin introducerea sportului în Constituþie. Cu ocazia Zilei Internaþionale a Sportului Universitar, celebratã de Comitetul de Organizare Torino 2025, Italia a finalizat procesul legislativ pentru aprobarea proiectului de lege constituþionalã nr. 715-B. Acest proiect a introdus un amendament la Articolul 33 al Constituþiei italiene, recunoscând oficial valoarea educativã, socialã ºi de promovare a stãrii de bine psihofizice a activitãþii sportive în toate formele sale. Aceasta a fost o decizie unanimã istoricã, subliniind importanþa sportului în societatea italianã. În contextul acestui eveniment istoric, România se aflã într-o perioadã de reflecþie ºi schimbare în ceea ce priveºte abordarea noastrã faþã de sport. Acest moment ne obligã sã ne punem întrebãri esenþiale ºi sã facem schimbãri semnificative pentru a acorda atenþie activitãþii sportive în modul pe care îl meritã. În intervenþiile anterioare, de-a lungul anilor, am subliniat nevoia unei strategii naþionale puternice pentru sport. Am vorbit despre importanþa investiþiilor în infrastructura sportivã, susþinerea tinerilor talente, îmbunãtãþirea programelor ºcolare legate de sport ºi promovarea unui stil de viaþã activ ºi sãnãtos. Cu toate acestea, în ciuda acestor discuþii ºi promisiuni, rezultatele sportive ale þãrii noastre la nivelul sportului de performanþã ºi al sportului de masã au fost dezamãgitoare. Astãzi, ne confruntãm cu o realitate nefastã. Ne aflãm într-o perioadã în care performanþa sportivã româneascã a scãzut semnificativ, iar participarea la sport ºi activitãþile fizice este tot mai limitatã în rândul populaþiei noastre. Nu putem sã stãm nepãsãtori ºi sã lãsãm aceastã situaþie sã continue. Este momentul sã acþionãm, sã învãþãm din exemplul italian ºi sã începem sã onorãm sportul aºa cum meritã. Trebuie sã ne gândim la viitorul generaþiilor noastre, la sãnãtatea lor ºi la dezvoltarea lor armonioasã. Sportul nu este doar o activitate recreativã, ci ºi o ºcoalã a valorilor, a disciplinei, a spiritului de echipã ºi a rezilienþei. Este o cale de a combate sedentarismul ºi de a reduce incidenþa bolilor asociate inactivitãþii fizice. Astfel, astãzi, fac apel la toþi colegii mei parlamentari sã îmbrãþiºeze o viziune comunã pentru viitorul sportului din România. Sã creãm o strategie naþionalã puternicã ºi sustenabilã pentru sport, care sã acorde atenþia cuvenitã sportului de performanþã ºi sportului de masã, sã investim în infrastructurã, în educaþie sportivã ºi sã promovãm sportul în ºcoli ºi comunitãþi! Dacã Italia poate recunoaºte oficial valoarea sportului în Constituþia sa, ºi noi putem face, cu siguranþã, paºi importanþi pentru a onora sportul în România. Sã ne unim eforturile pentru a crea un viitor mai sãnãtos ºi mai prosper pentru toþi românii, prin intermediul sportului. Închei intervenþia mea cu latinescul "Mens sana in corpore sano" - O minte sãnãtoasã într-un corp sãnãtos. Haideþi sã facem aceste cuvinte realitate pentru toatã România, prin aprecierea ºi încurajarea sportului!
		Domnul Vasile Nagy: "Evoluþia Ministerului Afacerilor Interne în faþa provocãrilor contemporane" De-a lungul unei impresionante cronologii, care a depãºit cu mult un secol ºi jumãtate, Ministerul Afacerilor Interne ºi-a conturat ºi consolidat imperativul sãu rol ca un pilon fundamental în cadrul societãþii, asigurând drepturile ºi libertãþile fundamentale ale cetãþenilor ºi contribuind decisiv la consolidarea ordinii publice ºi protejarea integritãþii proprietãþii. Progresul constant al MAI, în conformitate cu exigenþele prezentului ºi cu anticiparea necesitãþilor viitoare, constituie pilonul fundamental pentru instaurarea unui climat de siguranþã ºi stabilitate în cadrul societãþii. În formularea unei strategii cuprinzãtoare pentru viitor, este imperativ sã privim dincolo de cadrul instituþional ºi sã ne asigurãm cã aceasta reflectã cu precizie ºi sensibilitate nevoile reale ale societãþii. Pentru a atinge acest obiectiv, formularea strategiei trebuie sã fie un proces deschis ºi participativ, implicând în mod activ societatea civilã ºi beneficiind de cunoºtinþele variate ale publicului. Prin integrarea urmãtoarelor recomandãri în procesul de formulare a strategiei, nu doar cã vom asigura o abordare cuprinzãtoare ºi eficace, dar ºi vom construi o legãturã mai puternicã ºi mai încrezãtoare între autoritãþi ºi comunitate. - Consultare ºi participare publicã - o comunitate informatã ºi implicatã este cheia pentru o strategie robustã. Prin consultarea societãþii civile ºi implicarea directã a cetãþenilor, putem captura diversitatea de perspective ºi nevoi ale comunitãþii. Aceastã consultare publicã nu doar aduce transparenþã ºi legitimitate procesului, dar ºi maximizeazã relevanþa ºi eficacitatea strategiei. - Parteneriate eficiente - în lumea complexã de astãzi, rezolvarea problemelor de securitate necesitã adesea un efort colectiv. Consolidarea parteneriatelor cu alte instituþii guvernamentale, organizaþii non-guvernamentale ºi sectorul privat poate aduce resurse suplimentare ºi experienþã diversificatã. Aceste parteneriate nu doar sporesc capacitatea de reacþie, dar ºi faciliteazã un schimb esenþial de informaþii. - Focus pe educaþie ºi conºtientizare: un element fundamental în prevenirea infracþiunilor este educaþia ºi conºtientizarea publicã. Dezvoltarea unui program robust în acest sens nu doar informeazã cetãþenii asupra riscurilor ºi metodelor de prevenire, ci îi implicã ºi îi transformã în parteneri activi în menþinerea ordinii ºi siguranþei în comunitate. - Adaptabilitate la schimbãrile sociale: într-o lume în continuã schimbare, strategia trebuie sã fie flexibilã ºi adaptabilã. Schimbãrile socio-economice, tehnologice ºi de mediu pot afecta dinamica securitãþii naþionale. O strategie care poate rãspunde rapid acestor schimbãri asigurã o abordare continuã ºi eficientã în faþa provocãrilor emergente. În concluzie, implementarea unei strategii integrate ºi adaptabile reprezintã o investiþie vitalã în viitorul siguranþei ºi stabilitãþii societãþii. Prin asumarea unui angajament ferm pentru aceste direcþii, Ministerul Afacerilor Interne poate juca un rol central în consolidarea climatului de securitate ºi în construirea unei societãþi mai reziliente la provocãrile contemporane ºi viitoare.
		Doamna Vetuþa Stãnescu: "Donarea de sânge salveazã vieþi!" România se confruntã cu o serioasã penurie de rezerve sanguine. Anul trecut, conform datelor colectate de Ministerul Sãnãtãþii, doar 320.000 de români au donat sânge sau componente sanguine derivate, adicã 1,8% din populaþie, de aproximativ douã ori mai puþin decât necesarul curent. Pentru a încuraja cât mai mulþi români sã doneze sânge, ºi astfel sã salveze vieþi, statul român, în parteneriat cu mediul privat ºi autoritãþile locale, duce o politicã susþinutã pe mai multe paliere. Unul dintre acestea este Programul FIDELIS. Cea de-a treia ediþie a Programului de titluri de stat FIDELIS din 2023, desfãºuratã de Ministerul Finanþelor în parteneriat cu Morning Glory ºi Rock FM, a adus un numãr record de donatori-investitori, depãºind ediþiile precedente. 1.319 de donatori de sânge s-au alãturat Campaniei "România are sânge de rocker, acum ºi de investitor" în perioada 18 septembrie - 3octombrie ºi au beneficiat de tranºa - special dedicatã donatorilor de sânge - cu cea mai mare dobândã oferitã în cadrul acestei ediþii, de 7,25%, pentru achiziþia de titluri de stat emise în lei, cu scadenþã la un an. 1.037 donatori au investit în prima ediþie, apoi 1.293, acum 1.319. Astfel, conform specialiºtilor, sângele donat anul acesta de cãtre investitorii Fidelis va salva peste 10.000 de vieþi. Suma totalã investitã în ediþia a treia a Programului FIDELIS a fost de aproape 1,5 miliarde de lei. Emisiunea cea mai accesatã a fost cea în euro cu scadenþa la un an, dobânda de 3,90%, cu un total de 487.165 milioane de lei, plasaþi în 3.106 ordine. A doua cea mai accesatã a fost emisiunea în euro, cu scadenþa la 5 ani, dobânda de 5,30%, cu un total de 469.102 milioane lei, plasaþi în 3.121 ordine. În aceastã a treia emisiune, Ministerul Finanþelor a atras în total 534,8 milioane lei ºi, respectiv, 191,2 milioane euro, prin a 13-a ofertã primarã de vânzare de titluri de stat FIDELIS, derulatã în ultimii patru ani prin sistemele Bursei de Valori Bucureºti (BVB). Astfel, valoarea celor 13 runde de finanþare derulate în ultimii patru ani la BVB de cãtre Ministerul Finanþelor a depãºit 22 miliarde lei (4,5 miliarde euro). Investitorii beneficiazã de posibilitatea de a vinde titlurile înainte de maturitate, primind dobândã aferentã perioadei de deþinere, neimpozitarea câºtigurilor cumulate din dobânzi ºi profituri, precum ºi flexibilitate în administrarea ºi diversificarea portofoliului. Aºadar, doresc sã invit tot mai mulþi români sã doneze sânge, având posibilitatea de a salva vieþi, dar ºi de a investi în dezvoltarea economiei româneºti.
		Domnul Adrian-George Axinia: "«Oraºul de 15 minute» este o idee de organizare teritorialã specific comunistã care trebuie respinsã" În spaþiul public românesc ºi european, progresiºtii cu mulþi pitici pe creier împing adesea teoria "oraºului de 15 minute" ca fiind forma idealã de organizare administrativ - teritorialã care ar rãspunde tuturor aºteptãrilor sociale. Lãsând la o parte aroganþa construirii unor utopii artificiale care s-ar dovedi, în mod cert, niºte distopii demne de SF-urile din mijlocul secolului XX, "oraºul de 15 minute" este un concept care se bazeazã pe limitarea drepturilor ºi libertãþilor cetãþeneºti, la fel cum rezultatul final ar trebui sã fie modificarea unor relaþii sociale naturale ºi schimbarea principiilor pe baza cãrora se formeazã spiritul identitar al unei comunitãþi. În primul rând, "oraºul de 15 minute" este un microcosmos din care cetãþeanul este descurajat sã iasã ºi, într-o variantã extremã, chiar nu va avea deloc voie sã îl pãrãseascã. Aºa auzeam ºi noi pe vremea comuniºtilor, când ni se spunea cã nu avem voie sã cãlãtorim cu maºina dintr-un judeþ în altul, se limita cantitatea de combustibil pe care aveai voi sã o cumperi ºi, la un sfârºit de sãptãmânã, aveau voie sã se deplaseze maºinile cu numere pare ºi, în sãptãmâna urmãtoare, cele cu numere impare. Cu diferenþa cã, în conceptul actual al progresiºtilor, maºina este descrisã ca un lux imoral ºi trebuie sã disparã cu totul. În fapt, este o legare de glie de tip feudal. Secundar, descurajarea deþinerii anumitor bunuri ºi consumului anumitor servicii înseamnã, de fapt, abolirea dreptului la proprietate. De altfel, am auzit de la "roata motrice" a progresiºtilor români cã un obiectiv poate sã fie inclusiv deþinerea la comun a ustensilelor necesare pentru prepararea alimentelor. Putem cupla aceastã idee de limitarea plãþilor cash ºi avem imaginea unui control opresiv pe care statul îl poate exercita asupra vieþii noastre. În secolul în care distanþele ar trebui sã nu mai existe, se creeazã artificial o atomizare socialã care poate face ca grupuri mari de persoane sã fie mai uºor controlate. Problema uriaºã este cã aceastã formã de organizare administrativã nu face altceva decât sã scadã calitatea vieþii ºi a locuirii. Un asemenea concept limiteazã spaþiile ºi împinge la densitãþi urbane foarte mari, aproape de tip japonez. Automat, dispar spaþiile verzi ºi cele de recreere. Or, conform datelor INS din 2019, românii locuiesc în cele mici ºi cele mai aglomerate locuinþe din UE, la o valoare medie de 24 mp de spaþiu de locuit de persoanã, asta în timp ce media europeanã este de 43 mp. În altã ordine de idei, "oraºul de 15 minute" te obligã la anumite comportamente sociale dezirabile care nu diferã cu nimic de sistemul chinezesc al scorului social în care cetãþenii au acces la joburi, bunuri ºi servicii în funcþie de obedienþa faþã de sistem ºi respectarea regulilor. Asistãm la un soi de inginerie socialã care nu este foarte bine mascatã, care ni se prezintã însã ca formula idealã de organizare administrativã. "Oraºul de 15 minute" este, în mod necesar, deopotrivã verde ºi digital. El presupune costuri fabuloase, când vine vorba despre modificãrile tehnologice necesare, dar ºi abandonarea acelor membri ai societãþii incapabili sã se adapteze rigorilor impuse aleatoriu ºi care nu doresc modificarea metodelor prin care stabilesc relaþii sociale. Progresiºtii spun adesea cã toate aceste ameninþãri asupra cãrora noi, conservatorii care credem în democraþie ºi valori tradiþionale, atragem atenþia sunt, de fapt, exagerãri ºi cã este imposibil sã se ajungã la astfel de excese. Am vãzut însã, în perioada pandemiei, cã nimic nu este imposibil. Se ajunsese ca simplul act de a merge la cumpãrãturi sã fie condiþionat de aberanta declaraþie sub semnãturã. Cu acea ocazie, am putut sã ne convingem de potenþialul abuziv al acestui tip de control exercitat de stat. Visul de aur progresist poate fi vãzut oricând în China hipertehnologizatã, în care totul este controlat la milimetru. Iatã de ce este important sã respingem acest concept comunistoid al "oraºului de 15 minute" ºi sã înþelegem cã, dacã o idee este acceptatã ca fiind fireascã în ciuda realitãþilor obiective, în baza ei, se vor gãsi mereu câte unii care sã promoveze politici publice care sã limiteze drepturile ºi libertãþile cetãþenilor.
		Domnul Radu Mihai Popa: "Producãtorii agricoli din Dâmboviþa aºteaptã deschiderea unui centru cu temperaturã controlatã de depozitare a legumelor ºi fructelor" Judeþul Dâmboviþa reprezintã unul dintre cele mai ofertante bazine agricole din România: Valea Dâmboviþei ºi Valea Ialomiþei sunt cunoscute pentru culturile bogate de fructe, cum sunt cele de mãr, pãr ºi prun; - Zona Bãleni reprezintã unul dintre cele mai bogate bazine legumicole din România; - Zona Titu - Lunguleþu - Potlogi - Poiana - Slobozia Moarã este cunoscutã pentru cultura de cartof ºi varzã. În sensul obiectivului din Programul de guvernare privind realizarea a cel puþin 15 centre cu temperaturã controlatã de depozitare a legumelor ºi fructelor, venind în întâmpinarea acestui deziderat ºi þinând cont de specificul judeþului Dâmboviþa, ne manifestãm întreaga disponibilitate de a gãzdui o astfel de unitate pe teritoriul judeþului nostru. De aceea, readuc în atenþia dumneavoastrã un subiect important pentru producãtorii locali din judeþul Dâmboviþa - pentru organizarea ºi eficientizarea activitãþii agricole, prin Programul de guvernare, atât noi, parlamentarii PSD din Dâmboviþa, cât ºi ministrul agriculturii ºi dezvoltãrii rurale, domnul Florin-Ionuþ Barbu, ne-am asumat mai multe mãsuri prioritare care vizeazã modernizarea tuturor domeniilor agricole. În susþinerea conceptului de "patriotism economic", asumat de Guvernul Ciolacu, prin care agricultura primeºte o atenþie sporitã, consider cã înfiinþarea unui centru cu temperaturã controlatã de depozitare a legumelor ºi fructelor pe raza judeþului Dâmboviþa este o idee care dã sens dezideratului comun de susþinere a noilor generaþii de fermieri români, în contextul european. În acest sens, vã supun atenþiei una dintre mãsuri, care se referã la înfiinþarea centrelor cu temperaturã controlatã de depozitare legumelor ºi fructelor. Judeþul Dâmboviþa are un specific agricol preponderent în pomiculturã ºi legumiculturã, iar bazinele pomicole de pe Valea Dâmboviþei ºi de pe Valea Ialomiþei, precum ºi cele legumicole Lunguleþu, Petreºti sau Bãleni sunt reprezentative la nivel naþional. Totodatã, la nivelul judeþului beneficiem de atuuri de ordin strategic, datorate, în principal, apropierii de cel mai mare pol de dezvoltare urbanã ºi economicã, Bucureºtiul, dar ºi de apropierea geograficã de douã coridoare rutiere - A1 Bucureºti-Piteºti ºi DN71 Târgoviºte-Sinaia, care amplificã potenþialul de dezvoltare agricolã ºi economicã a zonei noastre. O subliniere importantã este ºi aceea cã, în ultimii ani, judeþul Dâmboviþa s-a impus drept principal furnizor de legume - fructe pentru toatã regiunea Sud-Muntenia, cu menþiunea cã doar de la producãtorii de pe Valea Dâmboviþei au plecat 300.000 tone de fructe spre pieþele din România. Deºi s-a investit mult în zonã, în special prin programele europene dedicate sectorului agricol, majoritatea fondurilor au fost destinate consolidãrii producþiei, în timp ce fondurile destinate depozitãrii, procesãrii ºi desfacerii au trecut în plan secund. De aceea, situaþia impune mãsuri urgente pentru a asigura condiþii de valorificare a producþiei cãtre piaþã ºi construirea unui centru cu temperaturã controlatã de depozitare a legumelor ºi fructelor a cãrui capacitate minimã sã fie de 2.000 de tone. Analizând toate avantajele oferite, considerãm cã o comunã din bazinul Vãii Dâmboviþei se preteazã cel mai bine pentru un astfel de proiect, cu deservire atât pentru pomicultorii din zonã, cât ºi pentru cei din judeþele învecinate - Argeº, Prahova. Pentru realizarea acestui deziderat, mizãm pe sprijinul Ministerului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale. Demersul meu beneficiazã deja de suportul consistent al Consiliului Judeþean Dâmboviþa, cel care, cu sprijinul autoritãþilor locale, a identificat câteva locaþii pentru înfiinþarea acestui centru de depozitare.