Şedinţa Camerei Deputaţilor din 21 martie 2023

	1.	Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:

		Şedinţa a început la ora 8.29. Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Silviu Dehelean, secretari ai Camerei Deputaţilor. Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Silviu Dehelean, secretari ai Camerei Deputaţilor.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi! Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 21 martie 2023, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice, cu rugămintea să vă încadraţi în termenul de 3 minute.
		Şi înc1epem cu Grupul parlamentar al PSD. Domnul deputat Virgil Alin Chirilă?
		Domnul Virgil Alin Chirilă: Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă! Stimaţi parlamentari, Doamnelor, Dragi colegi, "Susţinerea companiilor româneşti a fost şi rămâne o prioritate strategică pentru PSD" Spre deosebire de guvernările anterioare care au promis mult şi n-au făcut nimic, miniştrii PSD din actualul Executiv au pus rapid în mişcare scheme şi măsuri de sprijin consistent, care au reprezentat şi reprezintă o veritabilă gură de oxigen pentru mii de firme româneşti care au fost sufocate de actualul context, de la COVID până la criza produsă de creşterea preţului la energie şi chiar la războiul din Ucraina. Aşa cum s-a văzut de aproape un an şi şase luni de zile, 70% dintre măsurile pe care Partidul Social Democrat le-a impus în programul economic al guvernării au fost soluţii şi scheme de ajutor pentru IMM-uri şi zona de agricultură. În viziunea mea şi a colegilor de la PSD este esenţială sprijinirea firmelor care produc în România. Cea mai importantă realizare după cea a propunerii programelor de susţinere a companiilor, în special în domeniul producţiei, a fost obţinerea aprobării Comisiei Europene a ajutorului de stat pentru Programul IMM Invest Plus. Artizanul acestui program de anvergură a fost Ministerul Finanţelor, care, în pofida crizelor multiple, a reuşit să mobilizeze şi să asigure sprijin IMM-urilor de 4 miliarde de euro, garanţii de stat şi granturi pentru investiţii. Derularea acestor programe a permis păstrarea locurilor de muncă şi a contribuit la dezvoltarea activităţii IMM-urilor. Antreprenorii au putut accesa Programul IMM Invest Plus, prin componentele sale: IMM Invest România, Agro IMM Invest, IMM Prod, Garant Construct, Innovation şi Rural Invest. Cele 800.000 de întreprinderi şi IMM-uri reprezintă un veritabil motor economic naţional care asigură 48% din cifra de afaceri, la nivel naţional, şi 66% din profit. PSD face tot ce se poate, într-o logică economică sănătoasă, pentru a le menţine şi stimula dezvoltarea. Continuarea activităţii economice şi menţinerea numărului de salariaţi este o prioritate pentru PSD. Aşadar, românii pot să constate că, atât la nivel de Guvern, cât şi în Parlament, noi, social-democraţii, ne-am ţinut de cuvânt şi ne-am îndeplinit angajamentele asumate prin acţiuni, măsuri, programe concretizate în proiecte de legi pentru susţinerea companiilor locale, în vederea reducerii decalajelor faţă de economiile statelor din Europa de Vest, prin stimulare financiară, investiţii strategice în infrastructură, educaţie, sănătate, inovare şi digitalizare. În acelaşi timp, am sprijinit capitalul de lucru şi investiţional din domeniul agroalimentar, prin acordarea schemelor de ajutor de stat sub formă de microgranturi şi granturi care să contribuie la dezvoltarea producătorilor şi fermierilor locali din agricultură, acvacultură, piscicultură şi industria alimentară. Întotdeauna voi vota la fel, pentru susţinerea mediului de afaceri şi antreprenorial, astfel încât să creştem clasa de mijloc şi să aducem pe mesele şi în casele românilor produse fabricate în România, alimente, fructe şi legume proaspete şi la preţuri decente. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc şi eu, domnule deputat.
		Îl invit la microfon pe domnul deputat Bogdan Trif, Grupul PSD. Se pregăteşte domnul deputat Şlincu.
		Domnul Bogdan Gheorghe Trif: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. "PSD a dezvoltat sectorul construcţiilor. Acum vom revigora şi producţia de materii prime" Partidul Social Democrat a susţinut întotdeauna sectorul construcţiilor. În 2018, Guvernul PSD a mărit salariul minim brut în această ramură la 3.000 de lei, venitul net al angajaţilor din construcţii fiind de 2.362 de lei. De la 1 ianuarie 2023 am crescut salariul mediu brut la 4.000 de lei, astfel că salariul minim net este acum de 3.150 de lei, mai mare cu 788 de lei. Şi nu am urmărit doar creşterea beneficiilor financiare pentru salariaţi, ci şi creşterea cifrelor de afaceri pentru companiile ce activează pe piaţa construcţiilor din România. PSD a creat şi implementat Programul Naţional de Dezvoltare Locală - PNDL -, care a venit în sprijinul firmelor de construcţii şi, în egală măsură, al autorităţilor publice locale. Datorită fondurilor alocate prin acest program s-au construit, renovat şi modernizat, la nivel naţional, mii de şcoli, grădiniţe, dispensare medicale, cămine culturale, drumuri şi reţele de apă-canal. Înregistrăm un progres semnificativ în zona de construcţii şi în cea de infrastructură. Este momentul să sprijinim şi sectorul producătorilor de materiale de construcţie. PSD a conceput şi va lansa un nou program care va echilibra balanţa comercială, astfel încât cât mai multe din materialele de construcţii pe care le folosim să fie produse în România. În sectorul infrastructurii de transport PSD a marcat, în 2022, un an istoric. Ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, a impus un ritm alert al semnării contractelor şi absorbţiei de fonduri europene. Au fost semnate contracte pe fonduri europene cu o valoare-record de peste 10 miliarde de euro. Au fost atrase efectiv 2,27 miliarde de euro şi au fost lansate în licitaţie contracte în valoare de 8,3 miliarde de euro. În prezent sunt în execuţie aproape 600 de kilometri de autostradă şi drumuri expres şi alţi 335 de kilometri în licitaţie. În privinţa absorbţiei de fonduri din PNRR, pentru infrastructura rutieră ţintele au fost atinse 100% încă de anul trecut, fiind semnate contracte în valoare de peste 30 de miliarde de lei. La CFR contractele finanţate prin PNRR au fost deja semnate în proporţie de 90%, 128 de contracte de lucrări semnate, în valoare de peste 15 miliarde de lei pentru modernizarea şi repararea a 650 de km de cale ferată. Prin măsurile implementate, PSD a reuşit să revigoreze sectorul construcţiilor. Vom reuşi în acest an să dezvoltăm şi piaţa producătorilor autohtoni de materiale de construcţie. Vă mulţumesc.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc şi eu, domnule deputat.
		Îl invit la microfon pe domnul deputat Dan-Constantin Şlincu. Se pregăteşte doamna deputat Oana Özmen.
		Domnul Dan-Constantin Şlincu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Bună dimineaţa, stimaţi colegi parlamentari! "Partidul Social Democrat se va opune oricărei majorări obligatorii a vârstei de pensionare" Propunerile prin care salariaţii să poată opta pentru prelungirea perioadei de activitate reprezintă, de fapt, o creştere a vârstei de pensionare. Doresc să atrag atenţia că în România nu se poate discuta de majorarea vârstei de pensionare la nivelul altor state europene, în condiţiile în care speranţa de viaţă din România este mai mică cu 8 ani faţă de cea din Uniunea Europeană. Vârsta de pensionare trebuie corelată cu speranţa de viaţă, care în România e sub media Uniunii Europene. "Opţiunea" de a munci până la 70 de ani, după împlinirea vârstei de pensionare, există şi în prezent. Dreptul la muncă este garantat de Constituţie pentru toţi cetăţenii, deci şi pentru pensionari. Cine vrea şi poate are această opţiune, să muncească până la ce vârstă doreşte. Drepturile constituţionale la pensie şi la muncă nu pot fi îngrădite prin nicio lege. În ceea ce priveşte prevederea din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă privind creşterea opţională a vârstei de pensionare până la 70 de ani, aceasta a fost introdusă de Guvernul PNL-USR şi este neconstituţională. Dacă intenţia celor care au scris acest jalon a fost de a-i forţa pe cei care au ajuns la vârsta de pensionare să renunţe la pensie pentru a putea munci, atunci este o chestiune profund neconstituţională. Interzicerea cumulului pensiei cu salariul trebuie aplicată la cei care se pensionează anticipat, iar apoi se angajează, dovedind astfel că pensionarea anticipată nu a fost justificată. Însă din cauza acestor persoane nu trebuie pedepsiţi cei care şi-au câştigat cinstit dreptul la pensie, la termen, şi vor să mai muncească pentru a-şi completa veniturile din pensie. Munca cinstită nu trebuie sancţionată. Trebuie sancţionaţi cei care trişează, nu cei care vor să muncească. În concluzie, atât eu, ca membru în Comisia pentru muncă şi protecţie socială, cât şi ceilalţi colegi parlamentari social-democraţi, nu vom vota şi nu suntem deloc de acord cu această aşa-zisă "creştere opţională" a vârstei de pensionare, pentru că în realitate nu e vorba de o opţiune, cum s-a scris în PNRR, ci este o obligaţie mascată. Aşadar, să nu îi sancţionăm pe cei corecţi, pensionaţi la termen, care şi-au câştigat cinstit dreptul la pensie, prin muncă cinstită. În schimb, să sancţionăm abuzul în care e justificată o astfel de reglementare pentru cei pensionaţi anticipat, pe motive de boală sau incapacitate, care se angajează apoi tot la stat, uneori chiar pe aceeaşi funcţie, şi cumulează pensia cu salariul. Aici, da, este un abuz, o înşelăciune care trebuie să înceteze. Vă mulţumesc. Deputat al PSD Botoşani, Dan-Constantin Şlincu.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc, domnule deputat. Ascultându-vă, am avut impresia că sunteţi din opoziţie şi nu sunteţi coleg cu domnul Budăi.
		Vă rog, doamna deputat Özmen, aveţi cuvântul.
		Doamna Oana-Marciana Özmen: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi colegi, Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Valul renovării - noi perspective pentru sectorul construcţiilor". Reabilitarea şi renovarea clădirilor sunt deosebit de importante din perspectiva trasării de politici publice, nu numai pentru protecţia mediului şi combaterea schimbărilor climatice, ci şi pentru economie, confortul locativ şi protejarea patrimoniului cultural. Parlamentul European a adoptat săptămâna trecută un set de noi măsuri, în contextul revizuirii Directivei privind performanţa energetică a clădirilor. Cele mai importante se referă la faptul că toate clădirile nou construite vor fi proiectate pentru zero emisii, începând cu 2028, şi vor dispune, acolo unde studiile de fezabilitate indică posibilitatea, de tehnologii ce folosesc energia provenită de la soare. Clădirile nou construite, deţinute sau date în folosinţa autorităţilor publice vor fi zero emisii şi mai curând, începând cu 2026. În privinţa fondului deja construit, clădirile rezidenţiale ar trebui să atingă cel puţin clasa de performanţă energetică E, până în 2030, şi D, până în 2033, pe o scară de la A la G, ultima corespunzând celor mai slab performante. Clădirile non-rezidenţiale şi cele publice ar trebui să atingă aceleaşi ratinguri până în 2027, respectiv 2030. Uniunea Europeană şi-a stabilit un obiectiv de eficienţă energetică de 11,7% pentru 2030, faţă de propunerea iniţială a Comisiei, numai 9%. Sectorul construcţiilor joacă un rol esenţial şi trebuie încurajat, sprijinind mai puternic lucrările de renovare, în detrimentul ridicării de construcţii noi. De altfel, şi datele europene din partea Asociaţiei Industriale Euroconstruct susţin acest trend, întrucât construcţia de clădiri noi reprezintă partea cea mai mare din cifra de afaceri a industriei, dar renovările alcătuiesc acum 59% din cifra de afaceri în zona euro, aproximativ 550 de miliarde de euro, în 2022. Diferenţa dintre construcţia de clădiri noi şi renovări s-a inversat, iar această practică trebuie să continue. Din considerente specifice eficienţei energetice, renovarea este adesea mai ieftină decât demolarea unei clădiri şi construirea alteia noi în loc. Prin PNRR - Componenta "Valul Renovării"- aproximativ 2,2 miliarde de euro sunt disponibile pentru a reabilita 4.332 de clădiri. România poate atinge ţintele asumate de instituţiile europene prin consens, practici competitive şi asigurarea forţei de muncă calificate pentru realizarea lucrărilor şi consolidarea viitorului. Vă mulţumesc. Oana Özmen, deputat al PNL, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc, doamna deputat.
		O invit la cuvânt pe doamna deputat Elena Hărătău, Grupul PNL.
		Doamna Elena Hărătău: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Vizitarea gratuită a instituţiilor culturale de interes naţional şi regional, o şansă uriaşă de evoluţie pentru elevii din mediul rural". Învăţământul din zonele rurale este într-o continuă involuţie, pe fondul îmbătrânirii constante a populaţiei, al scăderii natalităţii, al exodului populaţiei spre centrele urbane, al abandonului şcolar, al sărăciei şi al absenţei activităţilor în care să fie angrenaţi elevii după orele de curs. În opinia mea, ca deputat şi cadru didactic, lipsa de perspective a elevilor de la ţară este profund îngrijorătoare în perioada actuală. Practic, aceşti copii, aflaţi oricum în situaţii de risc de vulnerabilitate, atât în ceea ce priveşte abandonul şcolar, mai ales cei proveniţi din familii cu posibilităţi materiale reduse, cât şi al evoluţiei lor educaţionale după terminarea ciclului gimnazial, sunt privaţi realmente de situaţii şi evenimente care să-i ajute să le lărgească orizonturile şi să le ofere şanse de evoluţie. În raport cu elevii de la oraşe, copiii din mediul rural nu au, în cvasimajoritatea cazurilor, nicio variantă de progres şi dezvoltare, atât din punct de vedere al învăţării, cât şi al socializării. În multe dintre ipostaze cred că instituţiile responsabile ale statului trebuie să se declare foarte mulţumite în cazurile fericite în care elevii de la ţară nu abandonează şcoala şi reuşesc să termine clasele aferente învăţământului obligatoriu. Dacă ne raportăm la alte elemente indispensabile obţinerii unor performanţe de nivel obişnuit, mediu, al acestor copii, situaţia devine extrem de dificilă şi problematică. Spre exemplu, elevii din zonele rurale nu au cum să participe la meditaţiile indispensabile abordării cu succes a unor examene de admitere la liceu sau pentru bacalaureat, deoarece nu au posibilitatea de a ajunge în cele mai apropiate oraşe, pentru a lucra cu dascălii meditatori. Lipsa mijloacelor de transport determină părinţii să nu le poată asigura copiilor deplasarea către şi dinspre oraşe, astfel încât singura soluţie pentru pregătirea lor suplimentară este ca profesorii să-şi aloce timp, după cursuri, pentru a repeta materiile cu elevii. Bineînţeles, acest favor este unul benevol, din partea unor cadre didactice cu suflet, orele petrecute în plus cu copiii fiind neremunerate. Consider că elevii din mediul rural merită şanse sporite la o viaţă mai bună şi la condiţii similare celor din zona urbană, iar preocuparea instituţiilor responsabile pentru reducerea decalajelor existente trebuie să fie permanentă în acest sens. Realităţile existente pot fi însă contracarate prin adoptarea de măsuri concrete de susţinere a copiilor, prin iniţierea unor programe care să-i ajute să socializeze, să viziteze locuri noi, să cunoască alte medii şi alte localităţi, să vadă şi altceva decât locurile natale. Din păcate, marea majoritatea a elevilor din satele României nici măcar nu au văzut cel mai apropiat oraş, să nu mai spun de participarea la vreo tabără la munte sau la mare. Pentru a îmbunătăţi, chiar şi într-o mică măsură, această stare de fapt delicată, am lansat propunerea Ministerului Culturii şi Ministerului Educaţiei de a invita elevii din zonele rurale, pe perioadele aferente Programului "Şcoala altfel", să viziteze gratuit instituţiile culturale de interes naţional şi regional aflate în judeţele ţării: muzee, teatre, biblioteci, săli de spectacole, palate, centre culturale, galerii de artă, universităţi, poate chiar şi biserici. Fiecare judeţ din România are o zestre impresionantă de obiective cultural-artistice şi de cult, iar vizitarea şi cunoaşterea...
		Domnul Florin-Claudiu Roman: O să vă rog să concluzionaţi.
		Doamna Elena Hărătău: ... acestora de către copiii din mediul rural ar însemna un balon de oxigen pentru aceştia şi o rampă de lansare pentru scoaterea lor din izolare. Sunt convinsă că aplicarea acestei iniţiative va avea ca efect stimularea elevilor de a participa mai activ la procesul de învăţământ şi va reduce riscul de abandon şcolar şi de analfabetism funcţional, ...
		Domnul Florin-Claudiu Roman: Doamna deputat, o să vă rog să concluzionaţi!
		Doamna Elena Hărătău: ... cu care educaţia naţională se confruntă în mod acut. Vă mulţumesc. Deputat al PNL, Elena Hărătău, Bacău.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc. Stimaţi colegi, Revin cu rugămintea de a încerca să ne încadrăm în timp.
		Domnul deputat Balan.
		Domnul Ioan Balan: "Nimeni nu trebuie să arate cu degetul spre Uniunea Europeană pentru reformele pe care românii le aşteaptă de la clasa politică" Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În anii trecuţi, atunci când se adoptau politici mai puţin populare, unii se grăbeau să dea vina pe Uniunea Europeană şi pe funcţionarii de la Bruxelles - "chipurile, că aşa ne cere Uniunea Europeană". Ori de câte ori autorităţile române nu reuşeau să finalizeze reforme sau proiecte, tot către Uniunea Europeană arătau cu degetul. Se pare că această tehnică de disculpare nu a fost abandonată nici astăzi şi, în declaraţii politice sau în declaraţii de presă, ni se tot spune că Uniunea Europeană ne cere să facem reforme structurale, că Uniunea Europeană vrea un sistem corect de salarizare, că Uniunea Europeană vrea să avem pensionari respectaţi, fără inechităţi în sistemul de pensii, că Uniunea Europeană vrea să avem o asistenţă socială modernizată, vrea să avem drumuri rapide şi utilităţi, vrea reformă în educaţie şi în sănătate. De parcă noi nu am dori aceste lucruri normale, ci doar Uniunea Europeană! Stimaţi colegi, Da, şi Uniunea Europeană ne cere să facem reforme, însă reformele sunt aşteptate şi dorite, în primul rând, de către români. Românii sunt cei care aşteaptă de la actuala clasă politică o lege echitabilă a pensiilor şi recalcularea pensiilor, o lege modernă a salarizării, o lege a educaţiei care să producă performanţă în rândul elevilor şi studenţilor, o legislaţie în domeniul sănătăţii care să asigure, în mod real, accesul tuturor românilor la servicii de sănătate, o infrastructură care să asigure o dezvoltare armonioasă a întregii ţări, nu doar a unei părţi, care să dea tinerilor oportunitatea să-şi găsească un loc de muncă bine plătit, potrivit competenţelor lor. Aşadar, românii cer şi aşteaptă aceste lucruri, iar cine invocă mofturile instituţiilor europene, sau mai ştiu eu ce alte argumente, ori nu vrea să facă reformă, ori îi sfidează pe români. Stimaţi colegi, Guvernul liberal condus de prim-ministrul Nicolae Ciucă a reuşit, până în prezent, să gestioneze o multitudine de crize, să asigure stabilitate economică şi politică, să aloce un buget istoric investiţiilor publice şi, concomitent, să pună în mişcare reformele mult aşteptate de români. Am toată încrederea că actuala Coaliţie de guvernare va reuşi să menţină ritmul reformelor pe care nu doar Uniunea Europeană le cere pentru a debloca anumite plăţi pentru România, ci pe care milioane de români le aşteaptă. Modernizarea şi dezvoltarea ţării noastre vin şi prin investiţii publice, şi prin consolidarea capitalului românesc, dar şi prin realizarea unor reforme care să conducă la servicii publice de calitate, aşa cum vedem în cele mai puternice state europene. Vă mulţumesc. Ioan Balan, deputat al PNL.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc, domnule deputat.
		Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Beniamin Todosiu, Grupul USR.
		Domnul Beniamin Todosiu: Stimate domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi poartă titlul: "Falimentul Euroins, liderul pieţei RCA din România, demonstrează incompetenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară. Şefii ASF trebuie demişi!". Piaţa asigurărilor auto din România se confruntă în aceste zile cu un nou faliment. Euroins, liderul asigurărilor de tip RCA, are parte de un faliment răsunător care afectează aproape 2,8 milioane de români care au încheiat poliţe de asigurare la această companie. În ultimi 8 ani, acesta este deja al patrulea faliment major al unor companii importante de asigurări: Astra, Carpatica şi City Insurance, toate lideri de piaţă la momentul falimentului. Fiecare faliment s-a produs sub aşa-zisa supraveghere a ASF, unde şefii autorităţii sunt plătiţi cu salarii de peste 12.000 de euro pentru a veghea asupra pieţei asigurărilor. În schimb, aceşti "specialişti" plantaţi politic în posturi călduţe şi cu salarii de lux reuşesc performanţa de a arunca în aer piaţa asigurărilor auto din România. După falimentul City Insurance, care la data respectivă era lider absolut al pieţei RCA, românii au ajuns să plătească în anul 2022 asigurări mai scumpe cu 71%. După actualul faliment al Euroins asigurările se vor scumpi şi mai mult, astfel încât autoturismul va deveni un lux pe care nu şi-l vor mai permite mulţi dintre români. Conducerea ASF a fost audiată ieri în Parlamentul României şi am văzut cu toţii nivelul de incompetenţă a acestor bugetari de lux care au adus dezastrul în piaţa de asigurări. Suntem îndemnaţi de liderii Coaliţiei de guvernare să nu căutăm vinovaţi pentru falimentele asiguratorilor. Din contră, este momentul să stabilim cine sunt vinovaţii, iar aceştia să plătească pentru prejudiciul pe care îl aduc românilor. De la tribuna Parlamentului României, fac un apel public către domnii Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă să nu mai protejeze "specialii" din ASF. Conducerea Autorităţii pentru Supraveghere Financiară trebuie demisă de urgenţă, iar instituţia trebuie depolitizată. În ultimii ani, ASF s-a transformat într-o sinecură pentru PSD şi PNL, în care cele două partide şi-au plantat oamenii. Apoi, aceleaşi partide le-au votat privilegii şi le-au permis să ajungă cei mai bine plătiţi bugetari din România. Şefii ASF au dat dovadă, în schimb, de incompetenţă, lipsă de profesionalism şi îndeplinire defectuoasă a atribuţiilor de serviciu. Este momentul ca această criză gravă generată în piaţa asigurărilor de activitatea defectuoasă a ASF să fie cercetată şi de alte autorităţi ale statului, iar vinovaţii să plătească nu doar cu funcţia. În încheiere, fac un apel public către parlamentarii din PSD şi PNL să susţină anchetarea acestui ultim faliment din piaţa asigurărilor şi mai ales să sprijine demiterea conducerii ASF. Vă mulţumesc. Beniamin Todosiu, deputat al USR de Alba.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: Revin cu rugămintea către colegi să ne încadrăm în termenul de trei minute, pentru ca toţi colegii înscrişi astăzi să poată lua cuvântul. Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Filip Havârneanu, USR. Nu este. Domnul deputat Iulian Lőrincz.
		Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. În 2024 vom avea patru rânduri de alegeri. Vom alege între un sistem profund corupt şi plin de hoţi şi plagiatori, adică PSD şi PNL, un sistem plin de extremişti putinişti, adică AUR, sau o nouă realitate pentru România, USR. O realitate în care românii să nu mai fie obligaţi să plece din ţară, în care sistemul de sănătate să nu te îmbolnăvească şi în care sistemul de educaţie să ofere tinerilor oportunităţi pe bune dar, înainte de toate, respect faţă de munca onestă a oricărui cetăţean român, oriunde s-ar afla. O realitate în interiorul Uniunii Europene, făcând parte din NATO, şi, nu în ultimul rând, aparţinând spaţiului Schengen. O realitate pe care o merită toţi cetăţenii români, din ţară şi din diaspora. Este evident că, pe măsură ce se apropie anul electoral, încep transpiraţiile în PNL - Partidul Naţional Laş. De ce? Pentru că acest partid nu mai există! Este doar o anexă a PSD-ului. Iar, concret, vă cer să nu uităm un nume din acest PNL. Mă refer la Rareş Bogdan. Acest măscărici al PNL nu face decât să mintă românii cu promisiuni despre care ştie şi el cât de ridicole sunt. Atât de ridicole încât a ajuns să-i fie frică de vocea poporului. Acesta şi-a blocat comentariile pe pagina lui de Facebook, pentru că nu primea altceva decât realitatea însăşi: kind reminder pe bandă rulantă. De la faptul că ne promitea aderarea în spaţiul Schengen cu texte de înălţat zmeul, la faptul că filiala fantomă pe care o conduce în diaspora ar avea 15.000 de membri activi. Cu asta cred că am aflat cu toţii răspunsul legat de desfiinţarea pensiilor speciale. Da, Rareş Bogdan a încurcat cifrele. A vrut să spună că sunt 30 de membri activi şi că va desfiinţa pensiile speciale în 15.000 de zile. Vă cer să nu-l uităm pe acest măscărici, aşa cum nu-l uităm nici pe Victor Ponta, care acum face alianţă cu AUR. Victor Ponta a susţinut cu vârf şi îndesat faptul că nu există probleme la secţiile de votare din diaspora şi că românii se prefăceau; se aşezau la coadă de câte 3-4 ori ca să "arate bine la televizor". Asta este realitatea promisă de PNL şi AUR în diaspora. Despre PSD nu are rost să vorbim, pentru că acesta niciodată n-a existat în diaspora. Dar de ce vă cer să nu-i uităm şi să nu uităm aceste momente? Pentru că în 2024 ne vor cere votul. Şi o vor face continuând seria de promisiuni şi minciuni ridicole. Pentru că doar asta ştiu să facă: să mintă românii, să-şi bată joc de ei şi să-i trateze cu dispreţ. De asta le este cu adevărat frică. De emoţia diasporei şi de faptul că românii îşi vor aduce aminte de toate umilinţele în ziua votului. Acea zi este din ce în ce mai aproape! Vă mulţumesc.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: Aveţi dreptate, noul USR - tot mai micul USR. Invit la cuvânt, din partea grupului... (Vociferări.) Poftiţi? Citiţi decizia Comisiei de etică şi veţi afla. Aţi spus o calomnie şi vă veţi alege cu un proces, stimate coleg. Da.
		Invit la cuvânt pe doamna deputat Raisa Enachi, Grupul AUR.
		Doamna Raisa Enachi: Bună dimineaţa! Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia politică are ca subiect: "De ce sunt obligaţi cetăţenii să muncească până la vârsta de 70 de ani?". Stimaţi colegi, În general, politica de pensii poate fi influenţată de diferiţi factori, precum: speranţa de viaţă, nivelul de trai, sistemul de asigurare socială, economia ţării. Românii sunt împinşi să lucreze până la o vârstă înaintată pentru accesarea miliardelor de euro din PNRR. În plus, PNRR-ul prevede şi reducerea accesului la pensionare anticipată. Cu toate că această lege este una facultativă, proiectul de lege presupune încurajarea românilor să adopte acest lucru şi să îndeplinească această cerinţă, dat fiind faptul că vor avea anumite beneficii. Ne agăţăm atât de mult de trecut, încât nu le permitem tinerilor să se afirme, să îşi dovedească potenţialul. Cum credeţi că vom evolua, ca ţară, când forţa de muncă este reprezentată de tineret sau de cei vârstnici? La 70 de ani ar trebui să fii liniştit, să te gândeşti că ai muncit o viaţă întreagă şi că meriţi o perioada de repaus. Nu putem să ne lăsăm atât de influenţaţi şi să nu ne gândim la binele românilor, ai noştri, atunci când vârsta medie a decesului pentru bărbaţi este de 70 de ani, iar a femeilor este de 78. Implicarea Guvernului este doar de faţadă, pentru că, altfel, acţiunile acestuia ar fi concentrate pe îmbunătăţirea traiului românilor. Dar, în realitate, se pare că acesta se axează pe o scădere considerabilă a calităţii vieţii cetăţenilor. Românii nu trebuie consideraţi a fi nişte maşinării de muncă sau roboţi! Permiteţi-mi să vă adresez o întrebare: cum v-aţi simţi ştiind că aveţi 68 de ani, sunteţi bolnav, singur şi trebuie să vă treziţi la ora 6, să vă duceţi la muncă, unde veţi sta cel puţin 8 ore?! Doresc să nu mai fim egoişti în privinţa nevoilor românilor, pentru că în acest fel nu vom evolua niciodată ca ţară, iar vârsta medie de supravieţuire va scădea, în loc să crească considerabil. Ce politici şi programe propune Guvernul pentru a îmbunătăţi nivelul de trai al populaţiei, în special al celor care se confruntă cu probleme economice şi sociale? Vă spun eu. Guvernul se concentrează în mod constant pe creşterea vârstei de pensionare, taxe şi impozite mai mari şi pe orice. Nu aşa se construieşte un stat, pentru şi în folosul cetăţenilor! Avem nevoie de servicii medicale de calitate, inclusiv de medici şi personal medical bine pregătit, de educaţie de calitate la toate nivelurile, de acces la locuinţe sigure şi sănătoase, cu facilităţi de bază, precum apă potabilă şi canalizare, de transport, de siguranţă, de acces la programe şi servicii de asistenţă socială şi pentru a ajuta persoanele defavorizate, cum ar fi cele cu venituri mici, persoanele în vârstă sau cele cu dizabilităţi, de îmbunătăţirea accesului la servicii publice de calitate, de acces la facilităţi culturale, cum ar fi muzee, teatre, parcuri şi zone verzi, care contribuie la calitatea vieţii şi la bunăstarea generală a cetăţenilor. Asigurarea acestor servicii...
		Domnul Florin-Claudiu Roman: O să vă rog să concluzionaţi, doamna deputat!
		Doamna Raisa Enachi: ... este esenţială pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii şi pentru a sprijini dezvoltarea economică a unei ţări. Aşadar, haideţi să ne implicăm, să dovedim că viitorul nostru sunt tinerii, să îi lăsăm pe cei ce au muncit o viaţă întreagă să aibă parte şi de momente de linişte!
		Domnul Florin-Claudiu Roman: Vă rog, concluzionaţi, doamna deputat!
		Doamna Raisa Enachi: Împreună putem schimba aceste aspecte! Vă mulţumesc. Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc, doamna deputat. Stimaţi colegi, Revin cu rugămintea să ne încadrăm în termen. Înţeleg mici depăşiri, dar nu reguli, pentru că nu vreau să opresc microfonul.
		Mergem mai departe. Invit la cuvânt pe... Din partea Grupului UDMR nu avem colegi prezenţi. Minorităţile naţionale, domnul deputat Petreţchi.
		Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, "Există o multitudine de factori care intervin direct sau indirect în procesul de creştere economică, relaţiile economice internaţionale având un rol determinant în acest sens" Astfel, cu cât economia naţională este mai amplu deschisă către economia internaţională, cu atât încasările şi plăţile vor exprima un volum mai mare de schimburi comerciale şi financiare, influenţând procese economice şi financiare interne ale economiei naţionale. România a înţeles acest lucru şi a început să depună eforturi pentru creşterea schimburilor comerciale şi financiare, în special cu ţările vecine, ceea ce a ajutat ca ţara noastră să încheie anul precedent cu o creştere economică de 4,9%, peste estimarea oficială a Comisiei Naţionale de Prognoză. Ucraina este un important partener comercial şi economic al ţării noastre, cu un potenţial deosebit de cooperare economică, având o importantă tradiţie în relaţiile cu România. În anul 2021, schimburile comerciale bilaterale au înregistrat un volum record de 2,4 miliarde de dolari, în creştere cu 40,5% faţă de anul anterior. Şi exporturile au avut o creştere semnificativă, de peste 25% faţă de anul 2020, ajungând la 0,8 miliarde de dolari, şi la 1,5 miliarde de dolari, la 31 iulie 2022. Cooperarea româno-ucraineană a avut o dinamică ascendentă, începând cu 2016, cu mici fluctuaţii în ultimii ani, aproximativ 600 de companii româneşti au exportat în Ucraina, iar aproape 1.350 au importat. Mai mult, având o frontieră comună de peste 690 de km şi peste 1.000 de societăţi româno-ucrainene înregistrate în România, Ucraina se află în top 10 destinaţii pentru investiţiile străine directe ale românilor. Înţelegând acest aspect, la iniţiativa Uniunii Ucrainenilor din România şi a Camerei de Comerţ şi Industrie Cernăuţi, pe 16 martie, la Cernăuţi, a avut loc un forum la care au participat reprezentanţi ai mediului de afaceri din România şi Ucraina. Evenimentul a fost unul de succes, reuşind să adune 27 de reprezentanţi ai unor societăţi din şapte judeţe ale României, respectiv peste 40 de reprezentanţi ai IMM-urilor din Ucraina, şi a avut drept scop creşterea potenţialului de cooperare între reprezentanţii mediului de afaceri românesc şi ucrainean. În ultimii ani, România şi Ucraina au demarat mai multe programe şi proiecte comune, care au drept scop dezvoltarea durabilă a ariei de graniţă dintre cele două ţări. Valoarea finanţării acestor proiecte comune depăşeşte 80 de milioane de euro, fiind contractate 64 de proiecte mari de infrastructură, investiţii în infrastructura de sănătate în zona de frontieră, precum şi în consolidarea capacităţii de prevenire a criminalităţii şi de intervenţii comune în situaţii de urgenţă, în regiunile de frontieră ale celor două state. Se poate observa că, în ciuda contextului geopolitic complicat, România şi Ucraina continuă să-şi consolideze relaţiile comerciale şi sociale bilaterale. În acest sens, în ultimii doi ani au fost redeschise trei noi puncte de trecere a frontierei, fiind modernizaţi zeci de kilometri de cale ferată normală şi largă la graniţa cu Ucraina, înregistrând creşteri ale volumului de trafic de mărfuri în toate staţiile feroviare de frontieră. Astfel, pentru menţinerea traiectoriei ascendente a cooperării bilaterale, trebuie reluate lucrările Comitetului Economic Mixt, care, în ultimii 13 ani, s-a întâlnit doar de câteva ori, iar în ultimii ani au fost...
		Domnul Florin-Claudiu Roman: Vă rog, concluzionaţi, domnule deputat!
		Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi: ...identificate mai multe domenii de cooperare de interes comun pentru cele două state. Vă mulţumesc.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc şi eu.
		Invit la cuvânt, din partea deputaţilor neafiliaţi, pe doamna deputat Anamaria Gavrilă.
		Doamna Anamaria Gavrilă: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Piaţa asigurărilor RCA este în haos. Milioane de români se urcă în maşină şi sunt loviţi de un gând de îngrijorare. Nu ştiu dacă asigurarea lor este validă sau vor fi blocaţi luni de zile cu banii daţi pentru repararea maşinilor, în caz de accident. Asta înseamnă, psihologic, un consum mai mic pentru economie, o privelişte mai pesimistă a economiei şi chiar o scădere a economiei. Nicu Marcu, preşedintele ASF, a fost singurul candidat propus pentru această funcţie la ASF şi sprijinit de PNL, mai apoi sprijinit şi de PSD, după ce şi-au asigurat şi ei un loc, cel puţin un loc de vicepreşedinte, pe domnul Cristian Roşu, pe care l-am văzut ieri alergând pe holurile Parlamentului, fugind de ziarişti şi râzându-le în faţă, ascunzându-se parcă simbolic, exact în biroul domnului Daniel Zamfir, de la PSD. CV-ul domnului Nicu Marcu arată că dânsul are o grămadă de studii şi titluri, a lucrat toată viaţa lui la stat, prin agenţii, şcoli şi diferite institute. Şi iată că ne-am ales cu un om care în viaţa lui n-a lucrat o zi în mediul privat, să supravegheze activitatea financiară importantă a unor actori comerciali din mediul privat. Rezultatul? Milioane de lei care trebuie plătiţi acum din bugetul statului, tot de noi, românii. Oamenii politicienilor în justiţie, oamenii politicienilor în instituţiile de stat, oamenii politicienilor în posturile de reprezentare a societăţii civile în stat. Rezultatul? Justiţie blocată, instituţii publice blocate şi nefuncţionale, reprezentarea societăţii civile în stat - zero, nedreptate. Aceasta este imaginea şi aceasta este viaţa pe care românii o duc în fiecare zi. Clasic, nu?! Oamenii politicienilor sunt puşi să stea "de şase", pentru ca mafioţii din spatele politicienilor să poată fura. Cum s-ar zice: "Dormiţi liniştiţi, noi vă lucrăm bine!". România are oameni capabili şi aceşti oameni capabili se încăpăţânează să aplice pentru aceste funcţii publice, se pregătesc pentru audieri, pentru interviuri, pentru orice expunere a ceea ce pot face ei în Parlament. Şi îi cunosc personal. Mi-au spus: "Ştim că vor pune tot oamenii lor, de la PNL şi PSD, chiar dacă sunt inferiori din punct de vedere profesional, al pregătirii profesionale, însă noi trebuie să ne facem datoria". România este precum o ţară acoperită de clasa politică, un mucegai care stă peste o dulceaţă de ţară. Este datoria noastră să ne implicăm. Este datoria noastră să îndepărtăm acest mucegai. Este datoria fiecărui român. Nu mai putem sta pe margine! Vă mulţumesc.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc.
		Din partea Grupului PSD, domnul deputat Silviu Nicu Macovei. Se pregăteşte doamna deputat Alexandra Huţu.
		Domnul Silviu Nicu Macovei: Bună dimineaţa, domnule preşedinte! Stimaţi colegi parlamentari, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Politica României în interiorul Uniunii Europene trebuie regândită". Stimaţi colegi parlamentari, Încep prin a vă transmite un fapt pe care îl ştim cu toţii prea bine. Din fericire, România nu este singură în faţa provocărilor care zguduie întreg continentul european. Război la graniţă, inflaţie, o pandemie ce cu greu a fost stăpânită, vulnerabilităţi în sectorul energetic. Toate acestea ridică o serie de dificultăţi majore care creează nemulţumiri uriaşe în rândul populaţiei şi duc la scăderea nivelului de trai. Cum spuneam, însă, România este membru deplin al Uniunii Europene, iar acest fapt ne face mai puternici, alături de ţările din acest club exclusivist. Totodată, nu avem voie să ignorăm problemele specifice ale României şi nici să trecem în plan secund obiectivele, visele şi aspiraţiile poporului român. Vă spun de la bun început că locul României în UE trebuie regândit. Evident, mă refer aici la întărirea poziţiei ţării noastre în privinţa politicilor europene care se răsfrâng asupra întregii Uniuni, nu doar asupra României. Îmi permit să vă reamintesc, pe scurt, importanţa ţării noastre în Uniunea Europeană. Suntem printre puţinele ţări UE care se apropie de independenţa energetică. Suntem producători de cărbune, gaze naturale, electricitate. Suntem una dintre cele mai importante porţi comerciale de intrare în UE, atât maritim, cât şi fluvial. Suntem a şasea ţară, ca populaţie, din UE. Avem, de ani buni, cea mai mare rată a creşterii economice din Uniune. Sunt doar câteva din motivele pentru care România ar trebui să aibă un cuvânt mai greu de spus în privinţa deciziilor UE, urmărind inclusiv interesele noastre naţionale. De aceea, consider că politica intracomunitară a României trebuie gestionată strategic într-un mod mult mai bine coordonat. Prin urmare, stimaţi colegi parlamentari, susţin cu fermitate necesitatea înfiinţării unui Minister al Afacerilor Europene. Avem nevoie de o structură nodală, de coordonare şi sincronizare între ministerele din România, europarlamentari, nu doar români, şi Comisia Europeană. Acest minister trebuie să aibă responsabilitatea unei politici coerente a României, în interiorul UE, atât în domeniul agricol, cât şi energetic. În încheiere, vă dau doar câteva exemple edificatoare asupra urgenţei acestui minister care să contribuie la regândirea locului nostru în Uniune. Personal, consider că actuala politică energetică a UE este greşită şi se îndreaptă tot mai rapid spre vulnerabilizarea ţărilor europene. Decuplarea preţului energiei electrice de cel al petrolului sau al gazelor naturale sau închiderea nediscriminatorie a minelor de cărbune şi a centralelor nucleare duc la o distrugere a independenţei UE în domeniul energetic. Putem vorbi şi despre forţarea opririi fabricaţiei de motoare termice în UE pentru o tranziţie pripită către autovehicule electrice. Să vă mai spun că la ora actuală 90% din producţia mondială de baterii Litiu-ion se află în China? Nu cumva ne vulnerabilizăm ca europeni în faţa unui astfel de monopol? Stimaţi colegi parlamentari, Vă rog să analizaţi şi să consideraţi o prioritate de gradul unu înfiinţarea cât mai rapidă a Ministerului Afacerilor Europene, astfel încât să avem o nouă politică europeană, mai coerentă şi mai bine orientată către o dezvoltare sustenabilă a ţărilor membre. Mai ales a României! Vă mulţumesc. Silviu Macovei, deputat de Iaşi.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc, domnule deputat.
		O invit la cuvânt pe doamna deputat Alexandra Huţu. Se pregăteşte doamna deputat Viorica Sandu.
		Doamna Alexandra Huţu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Bună dimineaţa! Stimate colege, Stimaţi colegi, În data de 17 martie anul curent, Partidul Social Democrat a organizat la nivel naţional campania de ecologizare "Vinerea Verde", cu scopul de a promova în rândul comunităţilor locale responsabilitatea pentru mediu şi implicarea activă în protejarea acestuia. Mediul şi societatea umană se influenţează reciproc, iar fiecare dintre noi are datoria de a contribui la diminuarea efectelor resimţite de problemele generate de crizele economice şi energetice, de globalizare, de schimbările climatice sau deteriorarea calităţii mediului. Nu este suficientă intervenţia statului prin politicile de mediu pe care le adoptă şi le implementează, ci este nevoie de eforturile noastre, ale tuturor românilor, pentru a reduce impactul negativ asupra mediului şi sănătăţii umane, dat de abandonarea haotică a deşeurilor şi gestionarea ineficientă a acestora. Ţinând cont de toate aceste aspecte, în Botoşani, judeţul pe care îl reprezint în Parlament, am reuşit, alături de încă 413 voluntari, colegii mei din PSD, să ecologizăm 22 de zone verzi din 17 localităţi botoşănene, iar în urma acţiunii au rezultat aproximativ 8.700 de kg de gunoaie şi deşeuri, care au ajuns, din natură, la platformele de colectare amenajate de primării. Astfel de activităţi sunt frecvente în rândul colegilor mei social-democraţi din tot judeţul Botoşani, nu doar în campaniile naţionale dedicate mediului înconjurător, iar în "Vinerea Verde", în decurs de doar 2-3 ore, am arătat că nu este greu să ai grijă de locul în care trăieşti. În campania de ecologizare s-au implicat preşedintele Consiliului judeţean Botoşani, Doina Federovici, colegi primari, viceprimari, administratori publici, consilieri judeţeni şi locali, dar şi alţi membri social-democraţi botoşăneni, iar împreună am curăţat parcuri, zone de agrement, dar şi zone adiacente ale iazurilor, barajelor, drumurilor sau ale apelor curgătoare din 17 unităţi administrativ-teritoriale: municipiile Botoşani şi Dorohoi, oraşele Bucecea, Darabani şi Ştefăneşti, precum şi din comunele Băluşeni, Broscăuţi, Cordăreni, Hilişeu-Horia, Leorda, Mileanca, Răchiţi, Prăjeni, Şendriceni, Truşeşti, Văculeşti şi Viişoara. Bineînţeles că mai sunt mulţi paşi de parcurs până când ne atingem scopul ca niciun botoşănean şi niciun român să nu mai arunce gunoiul la întâmplare, însă şi cu astfel de activităţi, cum a fost cea din "Vinerea Verde", putem contribui la creşterea gradului de conştientizare a populaţiei în ceea ce priveşte protecţia mediului. De aceea, vă rog, distinşi colegi, să-i îndemnaţi şi voi pe cei din jurul vostru la respect social, curăţenie şi bun-simţ faţă de semeni şi mediul înconjurător. Vă mulţumesc. Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: Vă mulţumesc şi eu pentru încadrarea în timp.
		Doamna deputat Viorica Sandu. Se pregăteşte domnul deputat Robert Sighiartău.
		Doamna Viorica Sandu: Bună dimineaţa, stimaţi colegi! "Partidul Social Democrat luptă pentru creşterea speranţei de viaţă, nu a vârstei de pensionare" Eurostat a publicat un raport, chiar săptămâna trecută, din care reiese că speranţa de viaţă a scăzut uşor în toată Uniunea Europeană. În ceea ce priveşte România, lucrurile nu stau deloc promiţător: speranţa de viaţă este cu peste şapte ani mai mică decât în Uniunea Europeană. În acest context, creşterea vârstei de pensionare ar însemna să privăm nişte cetăţeni de dreptul la pensie, or, acesta este un drept constituţional. Partidul Social Democrat se opune cu fermitate creşterii vârstei de pensionare. Această măsură este împotriva interesului seniorilor din România. În schimb, luptăm pentru creşterea speranţei de viaţă, pentru implementarea unor programe de prevenţie pe termen lung, astfel încât starea de sănătate a populaţiei să fie una mai bună, mai satisfăcătoare. În acest sens, Partidul Social Democrat a lansat, prin Guvern, multiple proiecte de prevenţie: Planul Naţional de Combatere a Cancerului şi alte programe care vizează depistarea timpurie a bolilor cronice şi accesibilizarea tratamentelor pentru pacienţi. Totodată, Partidul Social Democrat crede că sunt bine-venite instrumente de încurajare a rămânerii în activitate, acolo unde există dorinţa şi contextul potrivit. Dar aceasta trebuie să rămână o opţiune, şi nicidecum o obligaţie. Miniştrii şi parlamentarii Partidului Social Democrat depun toate eforturile pentru a promova politici publice în favoarea românilor, pentru a sprijini categoriile defavorizate în faţa crizelor şi a provocărilor din contextul actual. Rămânem concentraţi asupra priorităţilor legislative şi nu ne abatem de la promisiunile pe care le-am făcut românilor. Deputat al PSD de Galaţi, Viorica Sandu.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc, doamna deputat.
		Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Robert Sighiartău.
		Domnul Robert-Ionatan Sighiartău: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Aud pe la colţuri că proiectul privind creşterea natalităţii nu este chiar un proiect necesar, că nu este o urgenţă şi că nu este o problemă acum. Vă întreb: nu e o problema urgentă chiar existenţa naţiunii? Nu e o problemă faptul că în viitor nu va mai avea cine să plătească pensiile şi cheltuielile de sănătate ale copiilor noştri? Nu e o problemă faptul că încă mulţi tineri şi tinere familii merg şi migrează în diaspora? Nu e o problemă faptul că cei mai mulţi copii de români, în anul 2019, în anul 2020, s-au născut în diaspora? Vă spun că este o mare problemă. O spun şi am mai spus: ştiu că acest proiect de lege sau această problematică privind demografia nu este o problemă care să aducă un câştig politic pe termen scurt. Înţeleg că nu este o problemă care să aducă rating politic, că vorbim de următorii 50 de ani, 100 de ani, însă vă spun că este o problemă de viaţă şi de moarte pentru România. Şi, din acest motiv, trebuie, noi, oamenii politici din Parlamentul României, partidele politice, să adoptăm această problemă, ca pe o problemă de siguranţă naţională, ca pe o problemă care nu are graniţe şi culori politice, care nu are niciun fel de ranchiună politică şi cred că acest proiect trebuie dezbătut, trebuie promovat şi trebuie îmbunătăţit de fiecare dintre noi. Sigur că se vorbeşte foarte mult că suntem la guvernare, că avem miniştri, dar eu vă spun că noi trebuie să facem ceea ce ţine de noi. Iar eu, personal, ca parlamentar, ca deputat, trebuie să fac ceea ce ţine de mine şi trebuie să vin cu soluţii clare, pentru că, aşa cum am mai spus, este în joc viitorul copiilor noştri. Şi cred că merită să facem tot ceea ce trebuie pentru copiii noştri. Vă mulţumesc.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc şi eu, domnule deputat.
		Invit la cuvânt, din partea Grupului USR, pe domnul deputat Adrian Giurgiu. Nu este. Domnul deputat Fălcoi.
		Domnul Nicu Fălcoi: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor colegi, Titlul declaraţiei mele politice este "Materiile strategice, o necunoscută pentru Guvernul României". Războiul din Ucraina ne-a demonstrat cât de importantă este existenţa unei baze industriale pregătite pentru evoluţii cu impact negativ pentru securitatea naţională. Dincolo de dependenţa energetică şi alte resurse strategice cu care s-a confruntat, Europa a declanşat un proces impresionant de reconfigurare a relaţiilor economice cu Federaţia Rusă şi China. Nu mai vrem să cauţionăm un regim autocratic, agresiv faţă de zona euroatlantică, în schimbul unor preţuri ofertante pregătite de oligarhii ruşi ai lui Vladimir Putin. Pentru că nu va fi uşor să ne desprindem de Moscova, solidaritatea euroatlantică este cel mai solid fundament. Dacă ne vom integra economic mai rapid, vom depinde mai puţin de acest şantaj. În acelaşi timp, suntem în plină cursă pentru asigurarea unor materiale strategice şi lanţuri de aprovizionare sigure. De exemplu, metalele rare şi magneţii permanenţi produşi de China au cunoscut, în 2022, o creştere a preţurilor între 50% şi 90%. SUA, Japonia şi Coreea de Sud au început să investească semnificativ în soluţii alternative pentru extracţia, reciclarea şi procesarea unor materiale strategice. Dar şi Uniunea Europeană a luat măsuri pentru coordonarea eforturilor în acest sens. În toamna anului trecut, mai precis în luna septembrie, Uniunea Europeană a lansat EU Critical Raw Materials Act. Documentul este o strategie prin care Europa urmăreşte să încline balanţa puterii în astfel de lanţuri de aprovizionare critice. Industria europeană, în contextul competiţiei strategice, trebuie să se concentreze să pregătească, să consolideze şi să păstreze capacitatea unor sectoare fără de care multe alte sectoare industriale ar putea risca să dispară. În acelaşi timp, lansarea acestei strategii ar trebui să fie un semnal, o avertizare pentru actualul Guvern PSD-PNL, care nu se mobilizează deloc pe temele majore. Impactul intern al evoluţiilor negative pe lanţurile de aprovizionare la care este conectată România nu este nici cunoscut şi nici nu se fac eforturi guvernamentale pentru a prezenta o imagine de ansamblu. Nu ştiu cum stăm, din acest punct de vedere, şi nici Parlamentul nu este implicat de către Guvernul USL 2.0, dar ştim că UE a aprobat, încă din martie 2022, un program de finanţare cu 42 de miliarde de euro numai în sectorul semiconductorilor. Un interes major se manifestă şi pentru construirea unor depozite de metale şi pământuri rare, iar în acest sens UE are o listă de 30 de metale şi pământuri rare care se actualizează anual. Pe plan internaţional, UE a semnat cu Kazahstanul un acord privind materiile prime, bateriile şi hidrogenul regenerabil. Aceste eforturi, identificarea vulnerabilităţilor din lanţurile de aprovizionare cu metale rare, stabilirea unor liste prioritare de materii strategice, asigurarea unor rezerve, implicarea activă în programele europene şi realizarea de noi acorduri economice bilaterale ar trebui să fie priorităţile oricărui guvern al României. Actualul guvern USL 2.0 nu are ce să ne spună în acest sens, preferă lipsa de comunicare. Dar trebuie să ştie că, indiferent de ce promisiuni electorale vor face cele două partide aflate la putere, acestea nu vor ţine locul de materii prime vitale pentru economie. Vă mulţumesc. Deputat al USR de Timiş, Nicu Fălcoi.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc, domnule deputat.
		Doamna deputat Denisa Neagu? Nu este. Domnul deputat Andrei Miftode? Nu. Doamna Pollyanna Hangan? Nu. Grupul AUR, domnul deputat Georgel Badiu.
		Domnul Georgel Badiu: Vă mulţumesc. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Un paşă merge la arabi". Pentru vizita inutilă la niponi şi arabi, preşedintele României nu a închiriat un avion de la compania naţională a ţării, TAROM, cum ar fi fost firesc. Este stilul cu care ne-a obişnuit de aproape un deceniu. N-a vrut cu niciun chip ca vreun milion de euro să rămână în ţară. Nici nu a plecat cu un avion de linie, că i-ar fi picat greu la stomac vreo escală într-un aeroport asiatic. Ca un paşă, preşedintele şi-a comandat un super jet din Luxemburg. Am fi trecut poate peste asta, cu toate că până şi ultimii fanatici iohannişti au observat ţâfnoşenia afişată şi luxul în care se lăfăie domnul proprietar de case. Chiar şase... Dar, ca o aeronavă să zboare goală de la Bucureşti la Sibiu pentru a opri să ia perechea prezidenţială, ţine de moft, de absurd şi de cheltuirea fără rost a banului public, într-o vreme de criză, într-o perioadă în care cetăţeanul român strânge cureaua. De ce turistul de lux nu a plecat, cum era normal, de la Salonul oficial al Aeroportului "Henri Coandă"? Ce a făcut Administraţia Prezidenţială, cea care s-a ocupat de protocol, transformată de actualul chiriaş de la Cotroceni într-o instituţie decorativă? Directorul pe viaţă al SPP, generalul Pahonţu, aflat şi el în preţioasa suită, avea datoria să intervină. Unde este respectarea procedurilor care prevăd formarea dispozitivului de protecţie şi pază la Otopeni? Îi este frică lui Pahonţu să nu cumva să-l supere pe "El Presidente"? Ca de atâtea ori, activitatea preşedintelui et comp. este în total răspăr cu bunul-simţ. Dacă şeful are apucături de dictator, cum se face că generalul ce ar trebui să vegheze la respectarea legii şi procedurilor îi ţine isonul? Politicienii din PNL invocă "protocolul". Amuzant! Care este acel protocol? Le reamintim că ceea ce nu interzice legea opreşte bunul-simţ, acel bun-simţ pe care preşedintele Iohannis nu-l arată niciodată. Poate că nu are ce arăta. Vă mulţumesc. Georgel Badiu, deputat AUR de Vrancea.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Varol Amet, Grupul parlamentar al minorităţilor. Se pregăteşte domnul Dumitru Coarnă, de la neafiliaţi.
		Domnul Varol Amet: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "Sărbătoarea Primăverii - Nawrezul". În fiecare an, începând cu data de 21 martie, musulmanii din întreaga lume celebrează sărbătoarea Nawrezului, o datină străveche ce îşi găseşte începuturile în urmă cu 5.000 de ani. Cuvântul "Nawrez" are provenienţă persană, de la "Nowüz", şi prezintă o dublă semnificaţie. În cultura iraniană, această sărbătoare simbolizează începerea unui nou an calendaristic, iar în alte culturi Nawrezul prevesteşte venirea primăverii, începerea unui nou ciclu de viaţă. Data de 21 martie coincide, de asemenea, cu echinocţiul, fenomen astrologic ce anunţă venirea primăverii în emisfera nordică. La 25 noiembrie 2015, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul de lege privind declararea acestei zile, arătându-se că: "Sărbătoarea Nawrez şi a anului nou este asemănată cu sărbătoarea de Paşte a creştinilor, prin prisma compatibilităţii legate de tradiţii şi obiceiuri". Cu ocazia acestei sărbători, se vopsesc ouă în trei-patru culori - roşu, galben, verde şi albastru -, iar tradiţia spune că până ce pe pământ nu cad coji de ouă, nu vine primăvara. "Cojile de ouă căzute pe pământ semnifică scăparea de greutăţi şi instaurarea unui început mai bun. Este cea mai importantă sărbătoare, după sărbătorile religioase de ramazan şi kurban Bayram ale minorităţii turco-tătare". Duminică, 19 martie, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco - Musulmani din România a organizat o amplă manifestare culturală la nivelul mai multor filiale, cu prilejul sărbătorii de Nawrez, eveniment ce marchează venirea primăverii şi totodată începerea unui nou an astrologic şi zodiacal pentru lumea tătară. Evenimentul principal a avut loc în Medgidia şi oraşul Ovidiu, unde publicul s-a putut bucura de momentele artistice susţinute de către copiii şcolii comunitare a comunităţii noastre, care au pregătit scenete, poezii, cântece şi dansuri, toate menite să amintească de venirea primăverii şi de tradiţiile specifice acestei sărbători. La această manifestare a fost susţinut şi un program muzical de către corul format din membrele Organizaţiei de Femei a UDTTMR Medgidia, care au interpretat o serie de melodii din repertoriul marilor poeţi tătari. La sfârşitul spectacolului fiecare participant a primit un ghiveci cu grâu încolţit, reprezentând un simbol al bogăţiei, dar şi ouă vopsite, în scopul accentuării unei vechi tradiţii care spune că primăvara nu vine până ce pe pământ nu cade coaja vopsită a unui ou de Nawrez. În ziua de Nawrez, toţi membri familiei se îmbracă frumos, iar pentru a alunga bolile şi a intra sănătoşi în primăvară ard vechiturile şi sar peste flăcările ce se înalţă din focul aprins, interpretând o serie de cântece specifice. În zona Dobrogei, Nawrezul este o sărbătoare care se serbează an de an, iar pentru tătari primii vestitori ai primăverii sunt ghioceii, zambilele şi narcisele.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: Vă rog să concluzionaţi!
		Domnul Varol Amet: Da, mulţumesc. Prin această comunicare, şi cu ocazia sărbătorii de Nawrez, doresc sa le urez tuturor tătarilor, şi nu numai, o primăvară frumoasă, plină de bucurii, sănătate şi pace sufletească. Vă mulţumesc. Deputat al UDTTMR, Varol Amet.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc şi eu, domnule deputat.
		Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Dumitru Coarnă.
		Domnul Dumitru Coarnă: Bună dimineaţa! Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţie politică intitulată "Guvernele lui Klaus Werner Iohannis au triplat datoria externă a României". Doamnelor şi domnilor colegi parlamentari, Sunt convins de faptul că vă amintiţi de celebra sintagmă "guvernul meu" a lui Klaus Werner Iohannis. De la "guvernul meu" s-a trecut, pas cu pas, la "guvernele mele". Dar guvernele lui Klaus Werner Iohannis au lucrat împotriva interesului naţional, reuşind să tripleze datoria externă a României. Poporul român a ajuns dator vândut. Astăzi avem de rambursat peste 140 de miliarde de euro. Ce ar însemna această sumă? Venituri decente, modernizarea infrastructurii României, chiar şi construcţia unei autostrăzi din România şi până în Japonia, cea mai recentă destinaţie turistică a lui Klaus Werner Iohannis. Or, românii nu au venituri decente, România nu are un sistem medical performant, iar infrastructura rutieră nu corespunde cerinţelor actuale. Deci ne întrebăm: unde sunt banii? Cine i-a furat? Reuşitele guvernelor lui Klaus Werner Iohannis au fost împotriva intereselor poporului român, în sensul că au fost închise şi ultimele capacităţi de producţie ale României. Astăzi nu mai producem nimic, totul este de import. Klaus Werner Iohannis a făcut din România o colonie. PSD, PNL, UDMR şi USR au făcut din resursele naturale - petrol, gaze, păduri - cadouri, au exportat şi exportă forţă de muncă ieftină, forţă de muncă, de altfel, calificată. În schimb, ne importăm propriile resurse naturale - petrol, gaze, păduri - şi produse de larg consum la preţuri exagerat de mari. Astăzi am ajuns să dăm pe alimentele de bază mai mult decât un austriac, francez sau german. Se pare că statul român este creat pentru PSD şi PNL. Cele două partide şi-au angajat membrii la stat şi au construit un aparat birocratic corupt şi folosit în propriul interes. Aceşti membri PSD şi PNL mimează munca, prin urmare fiecare român trebuie să le suporte salariile şi beneficiile exagerate. Dar lăcomia lor este extrem de mare, iar pentru a o satisface oamenii lui Klaus Werner Iohannis s-au împrumutat pe spatele nostru, al românilor. Copiii noştri vor plăti ca aceşti impostori de la PSD şi PNL să trăiască ca nişte paraziţi. Totodată, România a devenit şi cea mai mare agenţie de turism a lui Klaus Werner Iohannis care, pe final de mandat, a decis să viziteze tot ce a ratat până acum. Turism prezidenţial fără niciun beneficiu real pentru economia României, pentru cetăţenii României, pentru mediul de afaceri românesc. Domnilor Klaus Werner Iohannis, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, până unde aveţi de gând să mergeţi cu îndatorarea acestui popor? Măcar să se ştie câte generaţii viitoare au fost îndatorate pentru plata incompetenţelor şi aroganţelor voastre! Românii au dreptul să ştie! Dumitru Coarnă, deputat neafiliat, Circumscripţia nr. 12 Călăraşi. Mulţumesc, domnule preşedinte.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc şi eu, domnule deputat.
		Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Radu Grădinaru, Grupul AUR. Se pregăteşte domnul Giureci Slobodan.
		Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Botoşani, judeţul nimănui". Cu un secol în urmă, în nordul Moldovei, exista o aşezare oarecare, o palmă de pământ sprijinită între două ape - Prutul şi Siretul. Exista un pământ roditor, locuit de oameni gospodari şi primitori, de negustori desăvârşiţi în arta comerţului şi de meşteri pricepuţi. Acestui loc nu i-au lipsit nici valorile umane, şi nici cele culturale, pe care le-au oferit României drept repere, drept puncte cardinale. Acea palmă de pământ purta numele simplu de Botoşani. Astăzi Botoşaniul este o simplă oază de sărăcie într-o mare de nepăsare, unul dintre cele mai vitregite judeţe ale României. Judeţul Botoşani are cea mai proastă infrastructură rutieră din România, cu mai puţin de jumătate din drumurile judeţene modernizate. Mai bine de jumătate din gospodăriile botoşănenilor nu sunt racordate la reţeaua de gaz sau de canalizare. În judeţul Botoşani, peste 65% din populaţie nu are un loc de muncă. Cei care muncesc nu au venituri constante şi nici nu contribuie la bugetul de stat, mai ales la sate, unde se munceşte la câmp, cu ziua. Pentru că susţinerea educaţiei este aproape inexistentă. Şi de ce n-ar fi, dacă în posturile bine plătite de la stat apar peste noapte doar băieţii "de bani gata" ai judeţului, dacă numai cu pile şi relaţii poţi ajunge cu adevărat cineva? Peste toată această sărăcie, un singur lucru rămâne prosper - clasa politică. Şapte preşedinţi de Consiliu judeţean a numărat până acum judeţul Botoşani. Doi s-au remarcat prin fapte penale, alţii prin incompetenţă. Corupţia merge şi mai departe în instituţiile publice ale judeţului, de parcă posturile se obţin în funcţie de numărul dosarelor penale. Acuzaţii pentru care nu plăteşte nimeni, niciodată. Şi, totuşi, cine va plăti pentru degradarea judeţului nostru? Cine va plăti pentru viaţa pe care o trăiesc în mizerie, de pe o zi pe alta, atâţia botoşăneni, pentru tinerii plecaţi peste hotare şi pentru familiile destrămate? Botoşaniul este un judeţ al României care se stinge, sufocat de dorinţa de putere a unei clase politice de nimic. În zadar vom dori să schimbăm judeţul Botoşani sau oricare alt judeţ, dacă politica nu se va schimba din rădăcinile sale, dacă în Guvernul României nu vor ajunge adevăraţii patrioţi care să lupte pentru idealurile naţionale şi pentru binele românilor. Vă mulţumesc. Deputat AUR de Botoşani, Grădinaru Radu-Vicenţiu.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc şi eu, domnule deputat.
		Domnul deputat Slobodan Ghera. Se pregăteşte domnul deputat Lasca.
		Domnul Giureci-Slobodan Ghera: Mulţumesc, stimate domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "17 martie, Ziua limbii materne croate". Stimate colege, Stimaţi colegi, Limba este cel mai puternic element identitar, fără de care nu am putea comunica. 17 martie reprezintă o zi importantă pentru minoritatea croată din România, dar şi pentru toţi croaţii, în general, sărbătorindu-se în acea zi "Ziua limbii materne croate", în amintirea "Declaraţiei privind denumirea şi poziţia limbii croate literareˮ, din 1967. Marcarea acestui eveniment a fost organizat de Uniunea Croaţilor din România, pe 17 martie, la Caraşova, alături de copii, elevi şi cadre didactice din toate şcolile croate, unde a fost subliniată importanţa păstrării limbii materne prin vorbirea şi utilizarea ei. Copiii prezenţi au prezentat un recital de poezii, cântece în limba maternă, existând dezbateri serioase pe acest subiect. Doar o limbă vorbită se poate menţine vie în timp. Un exemplu în acest sens este şi limba croată din România, care este o limbă arhaică foarte veche, vorbită de peste şapte secole şi care se vorbeşte şi în prezent, ea fiind de mult în atenţia multor cercetători ştiinţifici, în special lingvişti, etnologi şi istorici. Cu această ocazie doresc să felicit toţi copiii, elevii, dascălii, dar şi întreaga comunitate croată din România pentru aportul pe care îl au în menţinerea, păstrarea şi conservarea acestui puternic element identitar care se numeşte limba maternă. Jezik se voli i živi i živjet će govornejem! Limba se iubeşte, limba se trăieşte şi va trăi doar prin vorbire! La mulţi ani tuturor croaţilor cu ocazia sărbătoririi Zilei limbii materne croate! Deputat al Uniunii Croaţilor din România, Ghera Giureci-Slobodan.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc, domnule deputat.
		Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Lasca, de la neafiliaţi.
		Domnul Mihai Ioan Lasca: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. "Ieşirea din NATO - singura şansă de a evita intrarea României în război" Dragi români, Ţara noastră se află pe marginea prăpastiei. Suntem împinşi într-un război de agresiune, iar cei care vor să ne folosească drept carne de tun în războiul lor de cucerire sunt cercurile imperialiste care au uzurpat puterea în SUA, au subjugat militar, politic şi economic Europa Occidentală imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, iar după căderea comunismului şi-au impus dominaţia politico-militară, economică şi culturală ţărilor din fostul bloc comunist. A sosit timpul să ne dăm seama că ne aflăm într-o dublă stare de ocupaţie, militară şi non-militară. Cea militară este determinată de aderarea României la NATO şi de prezenţa trupelor străine pe teritoriul nostru. Cea non-militară este de ordin economic, dar şi de ordin cultural şi cognitiv. SUA reprezintă centrul de comandă care a provocat şi alimentează războiul din Ucraina. SUA a pus şi a regizat lovitura de stat de la Kiev, din 2014. SUA a încurajat masacrarea a zeci de mii de civili din regiunea Donbas timp de opt ani pentru a determina Rusia să reacţioneze şi să intervină. În spatele acestui război stă "Marea finanţă internaţională", "stăpânii banilor", autorii "Marii resetări", obsedaţi de instaurarea "Noii ordini mondiale". Aceste forţe demonice sunt la originea falsei pandemii COVID-19, a mitului "încălzirii globale", a digitalizării totale a societăţii, a conceptului criminal de "oraşe inteligente", a tehnologiei 5G, ca armă de distrugere în masă, a eliminării banilor lichizi, a distrugerii planificate a economiei mondiale. Acest plan malefic al elitelor globaliste are un dublu scop: depopulare şi control. Războiul din Ucraina, în care este împinsă România, este încă un element în planul forţelor oculte, obsedate de reducerea populaţiei mondiale. Între asasinarea în masă, prin injectarea unor seruri ucigaşe în cadrul falsei pandemii COVID-19, şi asasinarea în masă, în cadrul unui război, este doar o deosebire de metodă, nu şi de scop. Răspunsul la întrebarea "De ce România este târâtă în acest război nedrept?" trebuie să fie ca un duş rece pentru fiecare român. Pentru simplul fapt că ţara noastră este membră NATO. Trebuie să recunoaştem că aderarea României la NATO a fost o greşeală strategică fatală, ca de altfel şi aderarea la Uniunea Europeană. Însăşi extinderea NATO spre Est a urmărit declanşarea unui război împotriva Rusiei, prin folosirea Ucrainei ca declanşator al acestui conflict militar. Strategii occidentali au ştiut să manipuleze cu multă iscusinţă traumele noastre istorice şi să alimenteze mitul "pericolului rusesc" pentru a ne prinde în capcană. Actele legislative adoptate în urmă cu două săptămâni de Parlamentul României dau mână liberă comandamentului NATO să dispună de efectivul militar şi de teritoriul naţional al ţării în războiul total împotriva Rusiei. Prima condiţie pentru a evita intrarea în război...
		Domnul Florin-Claudiu Roman: Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat!
		Domnul Mihai Ioan Lasca: ... a României este denunţarea acordului de aderare la NATO. Fac apel către parlamentarii români cărora le pasă de soarta ţării să iniţiem în regim de urgenţă procedura legală de denunţare a tuturor angajamentelor internaţionale ale României de aderare la NATO.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat!
		Domnul Mihai Ioan Lasca: 10 secunde! Cea de-a două urgenţă majoră pentru România este determinarea tuturor trupelor străine aflate pe teritoriul naţional să părăsească neîntârziat ţara noastră. Ce-a de-a treia condiţie indispensabilă evitării atragerii României în război este neutralitatea. Neutralitatea trebuie să devină...
		Domnul Florin-Claudiu Roman: Şi cea de-a patra rugăminte - vă rog să concluzionaţi!
		Domnul Mihai Ioan Lasca: ... astfel normă constituţională obligatorie şi crezul oricărui român responsabil. Mulţumesc. Deputat independent, Mihai Lasca, Partidul PPR, Patrioţii Poporului Român.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: Da. Mulţumesc. Întrucât am epuizat lista cu colegii deputaţi înscrişi la cuvânt, o să anunţ colegii care au depus declaraţii în scris. Din partea Grupului PSD: Eugen Bejinariu, Ioan Vulpescu, Cristina-Elena Dinu, Adrian Alda, Ştefan Muşoiu, Ioan Mang, Nicu Niţă, Georgeta-Carmen Holban, Daniela Oteşanu, Vasilică Toma, Daniel-Florin Ghiţă, Radu-Marcel Tuhuţ, Ana-Loredana Predescu, Daniel Tudorache, Oana-Gianina Bulai, Elena Stoica, Neaga Claudiu, Mirela Furtună, Ana-Maria Cătăuţă. Grupul parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Valentin-Ilie Făgărăşian, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Iulian-Alexandru Muraru, George Şişcu, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Adrian Cozma, Bogdan-Iulian Huţucă, Maria Stoian, Marian Cruşoveanu, Cristina Vecerdi, Vetuţa Stănescu, George Stângă, Angelica Fădor, Ervin Molnar. Grupul AUR: Vasile Nagy, Silviu-Titus Păunescu, Lilian Scripnic, Sebastian-Ilie Suciu. Şi, de la neafiliaţi, Bogdan-Alexandru Bola. Mulţumesc. Au mai revenit, între timp, colegi în sală şi mai avem timp.
		Prin urmare, o să-l invit pe domnul Toda să ia cuvântul şi după aceea pe domnul Miftode, Grupul USR.
		Domnul Daniel-Liviu Toda: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, "Numirile politice în cadrul autorităţilor publice trebuie să înceteze" Priviţi doar ce se întâmplă la Autoritatea de Supraveghere Financiară. Avem o conducere numită politic, cu salarii lunare de mii de euro, care se preface că îşi exercită atribuţiile. Mai mult, preşedintele ASF primea, în 2022, un bonus substanţial de "performanţă excelentă", deşi în acel an City Insurance falimenta. În 2022, liderul pieţei de asigurări a falimentat, lăsând un prejudiciu sistemului de sute de milioane de euro. Anul acesta, aceeaşi soartă o are Euroins, liderul actual al pieţei, care va lăsa un prejudiciu, probabil, echivalent. Iar din anchetele de presă rezultă că situaţia dezastruoasă a Euroins era cunoscută de către Autoritate. Am urmărit în ultimele zile, cu atenţie, problema Euroins. În cadrul ASF au fost persoane care au înţeles problema şi au reacţionat ca atare. Din păcate, la nivelul conducerii, numite politic, nu au fost luate măsurile care se impuneau; atunci când se impuneau. Când avem persoane fără competenţa necesară, numite politic în instituţii-cheie, nu ne putem aştepta ca acestea să-şi facă treaba. Iar când aceste autorităţi nu îşi fac treaba înseamnă că plătim sinecuri politice. Şi, mai grav, vom plăti din banii noştri "găurile" produse de incompetenţa lor. Astăzi politicienii Coaliţiei de guvernare plâng de grija românilor care trebuie să plătească tarife RCA imense. Nu s-ar fi ajuns aici dacă nu şi-ar fi numit amicii politici la conducerea ASF. Nu am mai fi discutat acum de valoarea imensă a poliţelor, fiindcă nu ar fi fost nevoie să acoperim "găurile" City şi Euroins plătind asigurări majorate. Soluţia pentru problemele oricărei pieţe reglementate este numirea de persoane competente, şi nu a oamenilor de partid. Astfel, vom evita prejudiciile pe care vor trebui să le achite, la un moment dat, sub o formă sau alta, toţi românii. Vă mulţumesc.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.
		Ultimul vorbitor, domnul deputat Miftode. Vă rog.
		Domnul Marius-Andrei Miftode: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Noul FSN deţine o confortabilă majoritate parlamentară. Din declaraţiile puterii reiese că se pregăteşte aceeaşi formulă de alianţă naţional-socială încă un ciclu electoral. E ruşinos că, în aceste condiţii, Coaliţia de guvernare nu reuşeşte să vină cu o viziune pe termen lung, adecvată duratei pe care o preconizează pentru sultanatul PSD-PNL. Tot ce reuşesc cele două partide este să se plângă de greaua moştenire a guvernării USR. Şi, mai precis, se vaită de PNRR. De ce nu fac PSD şi PNL un plan de ţară mai bun de atât? Să facem un mic bilanţ al Coaliţiei de la putere în luna martie. Ionel Arsene, preşedintele Consiliului judeţean Neamţ, membru de marcă al PSD, a scăpat de închisoare cu fuga. Faptele din dosarul Hexi Pharma s-au prescris. Darius Vâlcov, ministru PSD de finanţe, a scăpat şi el, prin prescriere. Luase şase ani şi jumătate de închisoare, în primă instanţă. În cazul lui Gabriel Oprea, fapta nu există, s-a evaporat. Succese pe linie! ASF asistă la realizarea celui de-al doilea mare faliment în doi ani. Preşedintele, prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii au câştiguri de cel puţin 10.000 de euro fiecare. La Camera Deputaţilor, într-o lege care privea salariile directorilor de filiale universitare, PSD şi PNL au introdus sporul de solicitare neuropsihică pentru personalul Agenţiei Naţionale de Integritate. La Senat, într-o procedură copy-paste, PSD şi PNL au introdus un amendament de mărire cu 25% a salariilor angajaţilor Curţii de Conturi. Numai graţie acestui inspirat PNRR, din Legea avertizorului de integritate, a dispărut cerinţa ca indiciile să fie temeinice, altfel nicio sesizare nu ar fi fost suficient de bine întemeiată ca să atragă atenţia. Vedem foarte bine care sunt intenţiile şi planurile de viitor ale Coaliţiei de guvernare. Nu există nicio viziune, e vorba doar de asigurarea avantajelor anturajului. Dacă noul FSN nu ar fi în continuare preocupat doar de salvarea pensiilor speciale şi a sinecurilor, dacă nu ar fi grăbit să mărească câştigurile funcţionarilor din instituţiile de control, dacă nu ar plăti din buzunarul românilor datoriile companiilor aduse la faliment de nepotism şi de incompetenţă, dacă nu ar mai trata România ca pe o sursă de venituri personale, atunci ar descoperi că are toate motivele să fie recunoscător USR-ului pentru PNRR. Un plan de ţară mai bun, mai organizat şi mai uşor de urmărit de către experţii europeni PSD şi PNL nu sunt în stare să facă. Vă mulţumesc. Deputat al USR de Braşov, Andrei Miftode.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc şi eu, domnule deputat. Încheiem acum prima parte a şedinţei de astăzi, dedicată declaraţiilor politice. Ne revedem pentru partea a doua a programului de astăzi la ora 10.00. Vă mulţumesc.
		(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
		Domnul Adrian Alda: "Alocarea deficitară a banilor destinaţi fermierilor români, încă o eroare a Executivului european" Am ales, astăzi, să vă prezint atât dumneavoastră, cât şi tuturor fermierilor români, Comisia Europeană. Menţionez că nu voi ţine vreo prelegere despre istoricul acestui organ executiv al Uniunii Europene, ci voi face câteva precizări de bun-simţ legate de efectele decizionale ale acestui for comunitar asupra celorlalte state membre. Aşadar, şi asupra României. Comisia Europeană este singura responsabilă cu elaborarea propunerilor de noi acte legislative europene. În acelaşi timp, ea pune în aplicare deciziile Parlamentului European şi ale Consiliului UE. Legat de atributul Comisiei Europene, de a iniţia noi propuneri de lege, am observat că, de-a lungul ultimilor ani, au existat numeroase controverse stârnite de diverse decizii la nivelul majorităţii statelor membre, precum şi la cel al aspirantelor la statutul de ţară a UE. Voi omite constantele nemulţumiri ale Macedoniei faţă de deciziile Comisiei în ceea ce o priveşte, din perspectiva transformării acestui stat extracomunitar într-un veritabil "tampon" în faţa afluxului de migranţi către Europa. În schimb, voi face referire la cea mai recentă problemă, generată de criza energetică în care a fost implicată Ungaria. Ministrul ungar al afacerilor externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, protesta vehement, în data de 25 octombrie 2022, la Reuniunea miniştrilor europeni ai energiei, la adresa Hotărârii Comisiei Europene prin care depozitele de gaze maghiare ar fi urmat să fie puse la dispoziţia tuturor statelor membre. "Este clar că Comisia Europeană nu vrea să se liniştească, nu a învăţat din greşelile sale din ultima perioadă şi nu vrea să ia act de realitate, deşi, până acum, măsurile luate de Bruxelles nu au făcut decât să agraveze criza energetică" - declara, la Luxemburg, ministrul ungar, Péter Szijjártó. Reiterez acest incident diplomatic cu ecouri puternice, nu pentru a pune într-o lumină nefavorabilă principalul organ executiv al Uniunii Europene, ci doar pentru a sublinia că erorile sunt specifice umanităţii, dar şi că lucrurile pot fi corijate printr-un dialog deschis şi prin flexibilitatea atât de necesară, mai ales sub presiunea tuturor efectelor războiului dintre Rusia şi Ucraina. Iar această afirmaţie o fac cu trimitere directă la aşa-numita despăgubire de doar 10 milioane de euro, alocată fermierilor români de către Comisie. În ciuda ofensei flagrante aduse României şi a imensului deserviciu provocat atât domeniului agrar naţional în integralitatea sa, precum şi tuturor investitorilor în această ramură de activitate, voi opina doar că avem de-a face cu o sincopă decizională, şi nu cu vreo dovadă de incoerenţă a Uniunii Europene. Sunt convins că ministrul Petre Daea va găsi, alături de responsabilii europeni, o serie de măsuri compensatorii pentru acest "cartonaş roşu", nemeritat, dar impus agricultorilor români. De asemenea, mă declar în asentimentul tuturor agricultorilor, vexaţi de această sumă modică, oferită drept despăgubire pentru pierderile provocate de importurile de cereale din Ucraina. Acest tip de cinism, probat de Comisia Europeană şi prin recomandarea să folosim surplusul de cereale pe plan intern, validează poziţia exprimată de statele vestice puternice împotriva acordării oricăror sume de bani cu scopul de a elimina concurenţa cerealelor din ţara noastră. Dezavuez total astfel de gesturi şi de motivaţii care frizează iraţionalul, iar aceasta mai ales pentru că ţara noastră are o suprafaţă agricolă mult peste cea a Bulgariei, plus că, având pe stoc cele 3 milioane de tone de cereale, României i-ar reveni o despăgubire mult mai mare. De asemenea, dincolo de orice posibilă teorie a conspiraţiei privind blocarea în mod premeditat a producţiei cerealelor româneşti, trebuie să mă pronunţ şi împotriva recentelor condiţii draconice impuse fermierilor de Comisia Europeană, care au dus la costuri ridicate de producţie. Mai mult, alături de toţi agricultorii români, dezaprob toate noile prevederi legislative stabilite de acest organ executiv al Uniunii Europene, prin care se va îngreuna şi mai mult producţia agricolă din România şi din restul statelor membre. Însă, dincolo de faptul că România este pe primele locuri în lume la producţia de cereale, iar la floarea-soarelui se clasează pe locul 1 în UE, deci suntem mari jucători pe piaţa de cereale şi deranjăm anumite ţări, un alt factor principal pentru acest eşec îl reprezintă delăsarea în materie de politică externă, iar acest dezinteres, venit de la conducerea Ministerului Afacerilor Externe, s-a văzut, anterior, la fel de concret şi în cazul eşecului integrării în spaţiul Schengen. Din nou, nu vreau să critic aspru pe nimeni, dar trebuie să le explic tuturor fermierilor, şi nu doar celor cu care dialoghez în mod constant, că vinovaţii nu sunt cei de la vârful Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ci reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe! Astfel, în acest context extern, deloc prielnic României, accentuat şi prin dezinteresul vectorilor autohtoni responsabili, ministrul Petre Daea, alături de europarlamentarii PSD vor solicita Comisiei noi soluţii de susţinere pentru agricultură. Trebuie să admitem cu toţii că este foarte dificilă această sarcină, mai ales pentru că acordul cu Ucraina se va prelungi, cu siguranţă, pe toată perioada acestui război. Iar noi ne vom confrunta cu această situaţie în care Ucraina va exporta cereale via România şi speculanţii vor profita de preţul mic strict pentru beneficiul lor. Însă, îmi exprim încrederea în abilitatea, deja probată de conducerea PSD a MADR şi de echipa noastră de parlamentari şi europarlamentari, de implementare de noi proceduri salutare pentru agricultura naţională.
		Domnul Iulian-Alexandru Muraru: Într-un fel, orice seism serios care are loc oriunde pe glob ne afectează şi pe noi. Cum? Cutremurele puternice, chiar dacă au loc la distanţă de ţara noastră, ne reaminteşte de 4 martie 1977. Brusc, ne întrebăm cu toţii în acelaşi timp cum ar arăta oraşele României dacă ne-ar lovi un cutremur puternic. Şi întâmplarea face că aceste întrebări şi le-a pus toată ţara după cutremurele din zona Olteniei care au avut loc la puţin timp după cele catastrofale din Turcia şi Siria. În ciuda unor speculaţii gratuite făcute cu titlu de previziune, orice institut serios din lume va specifica acelaşi lucru - nu putem şti când va avea loc un cutremur. Putem specula la nesfârşit, putem presupune ce vrem, ne putem îngrijora sau, dimpotrivă, să rămânem nepăsători, dar adevărul va rămâne acelaşi, predicţia unui cutremur este imposibilă. Prin urmare, "ştirile" senzaţionaliste cu falşi experţi care estimează când vor avea loc seismele fac parte din categoria divertismentului sau sunt chiar "fake news". Dar, dacă nu ştim când ar putea avea loc seisme puternice, asta nu înseamnă că putem sta cu mâinile încrucişate. Precum în medicină, prevenţia este mai uşoară şi mai ieftină decât tratamentul, deci, în principiu, acesta trebuie să ne fie obiectivul atunci când ne întrebăm ce clădiri vor rezista unui seism mai zdravăn şi care sunt în pericol. Ceea ce mi se pare important este că avem nevoie să abordăm această problemă foarte serios şi nu doar să ne blocăm într-o lamentaţie privind numărul ridicat de clădiri cu risc seismic pentru care "nu se face nimic" sau al inerentei învechiri a blocurilor de locuinţe. În peste 30 de ani de la căderea comunismului, în România, s-a construit haotic. Legislaţia în acest domeniu există, bineînţeles, dar nu este suficientă. Comunităţile locale sunt chemate să fie vigilente, să aplice reglementările în mod egal, să respecte regimurile de înălţime specificate în planurile urbanistice zonale (PUG). Constructorii, de asemenea, au responsabilităţi imense în privinţa structurii clădirilor, la fel şi arhitecţii. Dezvoltatorii imobiliari par a fi puternicii zilei în multe localităţi. Mai mult, în prea multe cazuri nu doar că s-a construit haotic, ci s-a construit ilegal de-a dreptul. Pentru că acest pas s-a transformat într-o cutumă, după ea a apărut încă una, aceea de a "intra în legalitate", adică de a obţine toate avizele legale, după ce a fost încheiată o construcţie. Dacă vrem să nu avem parte de clădiri care cad ca la implozie la seisme chiar de grade medii, trebuie să revizuim, ca societate, acest fenomen al legalizării post factum. Consider că procedurile de "intrare în legalitate" pentru construcţii ridicate fără respectarea normelor legale şi a reglementărilor de siguranţă trebuie reduse la maximum, iar sancţiunile înăsprite. "Intrarea în legalitate" reprezintă o procedură pentru legalizarea retrospectivă a unor construcţii deja ilegale, o practică foarte răspândită mai ales în municipiile reşedinţă de judeţ mari din România, unde cererea de spaţiu locativ este ridicată. Conform unei analize realizate de o platformă online de imobiliare, în România peste 4,5 milioane de locuinţe se află în clădiri care au ieşit din perioada de garanţie a structurii de rezistenţă. Adică fondul locativ ar trebui înnoit cu 200.000 de locuinţe anual, fie prin construcţii, fie prin consolidări a blocurilor vechi. Autorităţile locale au o mare responsabilitate în acest fenomen în care, am spus deja, nu ne putem baza doar pe legislaţia naţională. În cazurile municipiilor şi oraşelor, autorităţile locale trebuie să vină cu planuri serioase, cu strategii prin care, într-un termen rezonabil de 5-6 ani, să fie redus numărul de clădiri cu risc seismic la mai mult de jumătate. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a publicat Proiectul Codului Amenajării Teritoriului, Construcţiilor şi Urbanismului - CATUC. Proiectul de lege îşi propune să aducă întreaga legislaţie în materia construcţiilor, amenajării teritoriului şi urbanismului sub umbrela unui singur act normativ, cu intervenţii care să răspundă necesităţilor de digitalizare, simplificare şi responsabilitate profesională, adaptate realităţii din prezent. Este crucial să înăsprim legislaţia şi să găsim formule prin care constructorii să prefere să acorde garanţii extinse privind clădirile noi. Am făcut apel public la Ordinul Arhitecţilor din România, Registrul Urbaniştilor din România, Facultăţile de Construcţii şi Arhitectură, asociaţiile de profil din România şi ONG-urile care sunt preocupate de dezvoltarea sustenabilă a comunităţilor să se implice direct pentru ca viitoarea Lege a Amenajării Teritoriului, Construcţiilor şi Urbanismului să cuprindă prevederi şi măsuri clare pentru a preîntâmpina un dezastru precum cel din Turcia şi Siria în eventualitatea unui cutremur.
		Domnul Bogdan-Alexandru Bola: "Forţa Dreptei obligă prin instanţă Guvernul să organizeze alegeri parţiale!" Constituţia noastră ne spune că suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte. Reprezentanţii USL 2.0 se pare că ori nu au citit acest articol, ori îşi bat pur şi simplu joc de orice fel de reglementare, fie ea constituţională sau de altă factură. Deşi democraţia ar trebui apărată de către partidele politice ("Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, respectând suveranitatea naţională, integritatea teritorială, ordinea de drept şi principiile democraţiei"), câteodată este nevoie ca democraţia în ţara aceasta să fie apărată şi de instanţele de judecată. Decizia Curţii de Apel Bucureşti, din data de 16 martie 2023, îi dă câştig de cauză lui Ludovic Orban în procesul intentat Guvernului pentru refuzul de a organiza alegerile locale parţiale în cazul localităţilor în care mandatele de primar au fost declarate vacante sau a celor în care consiliul local a fost dizolvat. Aceasta spune negru pe alb: "Obligă pârâtul, Guvernul României, la emiterea Hotărârii de Guvern prin care să stabilească data organizării alegerilor parţiale locale şi să declanşeze procedura de organizare a acestor alegeri pentru funcţia de primar şi pentru consiliul local în toate circumscripţiile electorale care sunt evidenţiate în situaţia centralizată emisă de Autoritatea Electorală Permanentă, ca fiind circumscripţii electorale în care mandatul de primar a devenit vacant, respectiv consiliul local a fost dizolvat". Este pentru a nu ştiu câta oară când Ludovic Orban demonstrează nătărăilor care au preluat PNL prin abuz şi înşelăciune că ştie mai multă administraţie publică decât ei la un loc şi că este singurul liberal autentic care încă mai respectă valorile democratice. În Constanţa avem două localităţi unde se vor organiza alegeri pentru care Forţa Dreptei a acţionat în instanţă. Nu este vorba despre a câştiga aceste alegeri, ci despre respectarea statutului de drept, principiile democratice şi organizarea de alegeri libere. Nu asta au în cap cei de la PSD şi PNL, iar lunile următoare ne vor demonstra acest lucru. Încă sunt circumspect dacă vor respecta cei din noul USL această hotărâre judecătorească, însă rămâne de văzut. Realitatea este însă una clară, potrivit reglementărilor legale în vigoare în materie electorală, Guvernul este obligat la organizarea alegerilor locale parţiale în termen de 90 de zile de la momentul vacantării mandatului de primar ori de la dizolvarea consiliului local. Refuzul Guvernului Ciucă de a organiza alegerile locale parţiale, în acord cu obligaţiile legale, reprezintă un act de sfidare la adresa comunităţilor locale în cauză, precum şi dovada acţiunii antidemocratice a actualei puteri politice pentru blocarea exercitării unor drepturi fundamentale, cum sunt dreptul de a alege şi dreptul de a fi ales. Noi, cei de la Forţa Dreptei, vom depune toate eforturile pentru a apăra dreptul suveran al românilor!
		Domnul Bogdan-Iulian Huţucă: "«Cazul Euroins» nu trebuie să îi alarmeze pe români!" Deşi este un eveniment nedorit şi nefericit, falimentul Euroins nu trebuie să creeze panică. Vreau să fiu foarte direct, pentru a nu lăsa loc de incertitudine şi panică, şi să le zic românilor faptul că nimeni dintre cei care au poliţe de asigurare la Euroins nu va avea de suferit. Reprezentanţii ASF au declarat că Fondul de Garantare a Asiguraţilor va plăti toate drepturile poliţelor de asigurări de la această firmă. Ştiu, este revoltător că, după "Cazul City Insurance" de acum doi ani, să vedem repetându-se scenariul. De aceea, Autoritatea de Supraveghere Financiară, ca instituţie responsabilă pe acest segment, trebuie să vină cu explicaţii privind cauzele dezechilibrelor care se produc pe piaţa asigurărilor şi, cel mai important, să vină cu soluţii de remediere şi prevenire ca astfel de întâmplări nedorite să nu se mai repete în viitor. Bineînţeles, soluţiile vor trebui comunicate Parlamentului, având în vedere că instituţia se află în subordinea acestuia. Este evident faptul că problemele de pe piaţa RCA afectează atât cetăţenii simpli, cât şi firmele de transport din România care devin obligate să plătească tarife exorbitante astăzi. Până la clarificarea tuturor aspectelor, este foarte important ca toată lumea, în special partidele politice, să fie moderate în declaraţii şi speculaţii, fiindcă acestea nu ajută pe nimeni, din contră, prezintă pericolul potenţial de a aduce şi mai multă panică, ceea ce este total potrivnic intereselor românilor. Problema privind poliţele RCA nu se rezolvă prin proteste şi scandări la televizor sau la tribuna Parlamentului, ci prin acţiuni şi decizii tehnice, precum audierea ASF, pentru a determina ce a făcut şi ce putea face sau nu instituţia, legitimă fiind şi o discuţie pe marginea posibilităţii plafonării temporare a preţurilor, ca o măsură de calmare a apelor. Guvernul condus de premierul liberal, Nicolae Ciucă, va analiza şi va lua toate măsurile necesare pentru ca un episod de tip City sau Euroins să nu se mai repete. Chiar dacă situaţia economică la nivel mondial este instabilă, vedem cazul băncilor americane şi al Credit Suisse, autorităţile din România trebuie să depună toate eforturile pentru a-i proteja pe cetăţeni.
		Doamna Georgeta-Carmen Holban: "Dezbaterea proiectelor legislative ale educaţiei trebuie să conducă la adoptarea unui act normativ clar, predictibil şi aplicabil!" În cele din urmă, ministrul educaţiei şi-a asumat oficial Proiectele Legilor învăţământului preuniversitar şi universitar şi le-a înaintat, spre dezbatere, Parlamentului. Ministrul responsabil pentru destinele învăţământului românesc a urmat, probabil, sfaturile PSD, care a susţinut de la bun început necesitatea unei dezbateri cât mai ample şi consistente a pachetului noilor legi ale educaţiei. În opinia noastră, avem nevoie de o legislaţie foarte bună, predictibilă şi stabilă, mai ales în condiţiile gradului ridicat de analfabetism funcţional şi al procentului în continuă creştere a abandonului şcolar cu care se confruntă educaţia naţională. Aceste iniţiative legislative esenţiale pentru viitorul copiilor noştri vor dobândi forma finală în urma analizei, amendamentelor şi dezbaterilor din Parlament. Este imperios necesar să rezulte o lege clară, solidă, concludentă, lipsită de ambiguităţi şi, mai ales, aplicabilă pe întreg spectrul educaţional. O lege cât mai aproape de standardul ireproşabil va ajuta atât elevii şi cadrele didactice, dar şi părinţii şi, nu în ultimul rând, va elimina apariţia ulterioară a zeci sau sute de modificări suplimentare ale legislaţiei privind buna desfăşurare a învăţământului din România. Susţinem, cu prioritate, patru puncte vitale: accesul neîngrădit la educaţie pentru toţi copiii; combaterea abandonului şcolar; dezvoltarea aptitudinilor practice şi a cunoştinţelor profesionale care să le permită absolvenţilor intrarea pe piaţa forţei de muncă; dezvoltarea afterschool-ului, pentru sprijinirea părinţilor care muncesc. Analizele efectuate de PSD până acum asupra proiectelor de lege ale educaţiei au mai evidenţiat, de asemenea, necesitatea corectării câtorva chestiuni cheie, definitorii pentru viitorul copiilor. În ceea ce priveşte admiterea în liceu, PSD nu va accepta o formulă care restrânge drastic accesul copiilor la educaţia de calitate. Considerăm cel puţin discutabil ca liceele să aibă dreptul să organizeze propriile admiteri, cu propriile subiecte, deoarece o asemenea desfăşurare ar conduce la creşterea riscului practicii neloiale a meditaţiilor şi la favorizarea corupţiei. De asemenea, PSD priveşte cu multă rezervă înmulţirea probelor examenului de bacalaureat, în forma propusă în prezent de proiectele legislative. Nici desfiinţarea liceelor pedagogice şi modificarea formării învăţătorilor nu cred că reprezintă o soluţie palpabilă, mai ales în condiţiile lipsei acute de profesori dedicaţi. Totodată, desfăşurarea învăţământului special trebuie să ţină cont, în primul rând, de realitatea conferită de baza şcolară existentă în prezent. Nu în ultimul rând, consider necesar ca noua Lege a educaţiei trebuie să cuprindă şi prevederi referitoare la copiii născuţi în diaspora, cu avansarea unor soluţii corecte pentru integrarea acestora în şcolile noastre. PSD va urmări, în cadrul dezbaterilor din Forul legislativ, obiectivele esenţiale şi strategice deja enunţate, care sunt, în viziunea noastră, de o importanţă fundamentală, atât pentru copii, cât şi pentru părinţi.
		Doamna Cristina Burciu: "Creşterea capacităţii de producţie a energiei şi modernizarea infrastructurii de transport, proiecte concrete privind dezvoltarea sustenabilă a României" Decidenţii guvernamentali urgentează în această perioadă demersurile privind obţinerea celei de-a doua cereri de plată aferentă Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă din partea Comisiei Europene. Unul dintre jaloanele necesar a fi îndeplinite în cadrul acestor procese este reprezentat de Programul RePowerEU. În scopul implementării cât mai rapide a acestuia, Guvernul liberal Ciucă a analizat un memorandum care asigură punerea în transparenţă decizională a proiectelor în valoare de 1,4 miliarde euro, destinate modernizării infrastructurii de transport a energiei, precum şi majorării capacităţii de producţie a energiei, în special a celei verzi. Această sumă este complementară investiţiilor aflate deja în derulare pentru modernizarea infrastructurii de transport energetic, de 500 de milioane de euro, prin programul de modernizare. Este apreciabil că Executivul iniţiază o serie de proiecte prin care creşte şi se diversifică substanţial capacitatea de producţie a energiei electrice. Toate acestea pot avea o finalitate durabilă cu condiţia alinierii capacităţii de transport a energiei, în prezent fiind dinamizate obiectivele de investiţii dedicate acestui sector vital pentru viitorul României. Aplicarea Programului RePower EU are ca scop primordial consolidarea independenţei energetice a ţării noastre, structura investiţiilor fiind dedicată atât infrastructurii de transport a energiei electrice, cât şi a gazelor naturale. De asemenea, proiectul investiţional presupune o serie de componente referitoare la producerea de energie verde, destinate atât operatorilor economici şi IMM-urilor, cât şi populaţiei, pentru clădirile rezidenţiale, spre exemplu. Ţinta Guvernului este respectarea termenului de implementare a acestor proiecte, respectiv data de 31 august 2026, prevăzut de regulamentul Comisiei Europene. După finalizarea consultărilor şi dezbaterilor publice aferente procedurilor de transparenţă decizională, memorandumul final al Programului RePower EU va fi înaintat oficialilor europeni pentru aprobare, urmând a fi transpus în aplicare. Apreciez strategiile de redimensionare a capacităţii energetice a României, cu convingerea că, în cel mai scurt timp posibil, vom fi în măsură să eliminăm total dependenţa de energie electrică şi gaze naturale din import şi să devenim o ţară exportatoare în domeniul energetic.
		Doamna Daniela Oteşanu: "În timp ce colegii de la PNL se ceartă şi aruncă în derizoriu politica externă a ţării, PSD vine cu soluţii concrete pentru susţinerea natalităţii şi familiilor cu copii!" Atât eu, cât şi colegii mei considerăm că ultimele dispute din spaţiul public cu privire la activitatea Ministerului Afacerilor Externe riscă să arunce în derizoriu şi irelevanţă politica externă a ţării, prin acuzele reciproce dintre colegii liberali. Prin urmare, recomand reţinere şi responsabilitate şi consumarea energiei în acţiuni mai coerente şi mai ferme, în interesul ţării, cum ar fi o strategie viabilă pentru apărarea interesului ţării noastre în chestiunea Canalului Bîstroe, dar şi pentru aderarea României la Schengen. În timp ce colegii de la PNL se pierd în conflicte inutile, PSD se ocupă de implementarea concretă a politicilor publice pentru susţinerea natalităţii şi familiilor cu copii. Ministerul Familiei şi parlamentarii social-democraţi au lansat mai multe proiecte pentru ajutorarea tinerilor şi familiilor aflate la început de drum care nu au resurse financiare pentru creşterea copiilor, a familiilor numeroase, dar si a cuplurilor care amână să devină părinţi din cauza veniturilor scăzute, precum şi a femeilor însărcinate care nu-şi pot achita analizele pe timpul sarcinii. Programul social de interes naţional pentru creşterea natalităţii, care a demarat la finalul anului trecut şi constă în oferirea unui ajutor financiar în valoare de 15.000 de lei pentru cuplurile sau femeile singure care suferă de infertilitate, a înregistrat deja peste 12.000 de solicitări transmise şi circa 1.000 de contracte realizate pentru a fi semnate de către beneficiari. La iniţiativa Ministerului Familiei, Guvernul a adoptat, la finalul anului trecut, Strategia Naţională privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea violenţei domestice pentru perioada 2022-2027. Acest document permite atragerea de fonduri europene pentru proiecte dedicate combaterii violenţei domestice şi egalităţii de gen. Astfel, sunt în curs de implementare prevederile Convenţiei de la Istanbul în România în privinţa victimelor violenţei sexuale pentru realizarea a 10 centre regionale de intervenţie pentru victimele violenţei sexuale, 8 centre regionale pentru consilierea agresorilor, cursuri şi sesiuni de informare pentru 250 de medici, asistente medicale, psihologi, asistenţi sociali şi poliţişti şi 8.000 de elevi şi studenţi. Ministerul Familiei are în vedere crearea unui sistem unitar de locuinţe protejate pentru victimele violenţei domestice, cu acordarea asistenţei psihologice şi juridice, decontarea certificatelor medico-legale, facilitarea accesului la justiţie sau chiar sprijinirea materială a victimelor. Ministerul Familiei are în vedere introducerea unor forme de sprijin pentru familiile monoparentale, prin acordarea de credite garantate de stat, în condiţii avantajoase, prin care părinţii care nu au alte posibilităţi să poată plăti pentru copiii lor participarea la programe de tip afterschool, dar şi sprijin financiar pentru cheltuielile cu locuinţa. În acelaşi timp, se lucrează la introducerea unui impozit preferenţial pentru mamele cu mai mult de 3 copii şi la beneficii fiscale pentru angajarea femeilor peste 40 de ani sau a mamelor cu mai mulţi copii. Aşadar, fac apel către colegii de la PNL să lase deoparte certurile interne şi atacurile la persoană şi să se pună pe treabă în domeniile pe care şi le-au asumat atunci când au intrat la guvernare în această coaliţie. Cel mai bine ar fi să ia exemplul PSD şi să vină în faţa cetăţenilor cu programe şi măsuri concrete, aşa cum am făcut noi, social-democraţii, în zonele de politici publice la care ne-am angajat la finalul lui 2021, cele mai importante fiind Pachetul "Sprijin pentru România" şi măsurile privind plafonarea preţurilor la energie.
		Domnul Dănuţ Aelenei: "Vârstnicii constănţeni nu mai pot beneficia de îngrijire la domiciliu" Domnul Vergil Chiţac, primarul municipiului Constanţa, anunţa în 2021 că Primăria Constanţa lucrează la proiecte de 358 de milioane de euro: două proiecte de mobilitate, un spital municipal, policlinică, trei de regenerare urbană şi încă trei de termoficare. De atunci, linişte! Domnul Primar al oraşului Constanţa nu răspunde la întrebările adresate, nu are program de audienţe nici pentru cetăţenii oraşului, nici pentru parlamentari. Probabil că se crede încă Amiral, singurul de altfel ajuns la acest grad fără să fi absolvit vreo instituţie de învăţământ superior cu caracter militar, comandant al Institutului de Marină, unde toţi de la "vlădică la opincă" ascultau de ordinile lui. Aceste vremuri au trecut, domnule Amiral, e cazul să vă treziţi la realitate şi să răspundeţi pentru ceea ce faceţi în oraşul Constanţa! Cetăţenii Constanţei sunt profund dezamăgiţi şi nemulţumiţi de modul defectuos, din toate punctele de vedere, în care este administrat oraşul. Poate că sunteţi un bun inginer, un bun profesor, dar ca gospodar al oraşului, sunteţi o catastrofă. Dintre "realizările" domnului Chiţac privind atragerea de fonduri europene, se poate enumera şi proiectul ratat referitor la acordarea de servicii sociale şi socio-medicale pentru persoanele vârstnice din municipiul Constanţa, derulat de Primăria Constanţa, prin Direcţia Generală de Asistenţă Socială, care a fost suspendat începând cu 1 septembrie 2022. Primăria Constanţa nu a reuşit să atragă decât 10% din valoarea totală, respectiv o prefinanţare. Banii s-au dovedit insuficienţi pentru derularea proiectului. În această situaţie s-a ajuns din cauza incapacităţii Direcţiei de Asistenţă Socială Constanţa de a lucra pe fonduri europene, direcţie care funcţionează în directa subordonare a primarului Vergil Chiţac, membru al Partidului Naţional Liberal. Concluziile vă rog să le trageţi singuri!
		Domnul Dumitru Rujan: "Reforma sistemului de educaţie trebuie orientată către meseriile viitorului!" Recent, în societatea românească s-a aprins o vie dispută privind faptul că o reţea de magazine a introdus brusc un sistem electronic de scanare şi de plată a produselor, iar casele de marcat şi casierele au dispărut peste noapte. Este de înţeles relativa revoltă a oamenilor şi multe dintre argumentele expuse în spaţiul public pot fi considerate corecte. Însă, dacă vrem să fim corecţi, ar trebui să vedem că acea reţea de magazine nu este nici primul şi nici singurul operator economic care apelează la tehnologie pentru a face faţă deficitului de forţă de muncă. În sistemul bancar, casieri şi ofiţeri de credit nu prea mai găseşti, pentru că relaţiile bancare le poţi face de acasă, de la computer, iar operaţiunile cu numerar de la un ATM. La spălătorii ne spălăm singuri autovehiculul, pentru că totul e automatizat, iar la benzinării plătim direct la pompă, nu la casierie. În autobuze, gări şi aeroporturi tehnologia a pătruns şi multe dintre locurile de muncă, pe care le ştiam în urmă cu câţiva ani, au dispărut. Partidul Naţional Liberal susţine o reformă structurală în domeniul educaţiei, construită în jurul Proiectului "România educată", iniţiat de preşedintele României. Este de apreciat faptul că pachetul de legi privind educaţia a fost pus în dezbatere publică şi îmi exprim speranţa că toate observaţiile pentru îmbunătăţirea proiectului, venite din partea profesorilor, a managerilor educaţionali, asociaţiilor de părinţi, elevi şi studenţi vor fi luate în seamă, pentru că scopul nostru, al tuturor, este să avem o şcoală solidă, performantă, axată pe nevoile de cunoaştere ale elevilor şi studenţilor. Îmi exprim speranţa ca reforma din educaţie să conducă la formarea de competenţe şi aptitudini pentru elevi şi studenţi compatibile şi esenţiale pentru meseriile viitorului. Dacă pe mulţi, poate, în mod legitim, îi sperie gândul că tehnologia a înlocuit unele locuri de muncă cu elemente de capital, vreau să-i liniştesc şi să le spun că noile tehnologii creează, în acelaşi timp, şi mai multe locuri de muncă, însă, mult mai bine calificate. De aceea, că vorbim despre învăţământ profesional sau tehnic, despre universităţi de medicină sau economice, trebuie să înţelegem că lumea este într-o puternică schimbare, iar elevii şi studenţii, mult mai apropiaţi de tehnologia informaţiei decât am fost noi, vor trebui să se adapteze continuu la noile schimbări. Îl felicit pe ministrul fondurilor europene, Marcel Boloş, care, tocmai în acest sens, a obţinut de la Comisia Europeană un volum uriaş de finanţare pentru calificarea angajaţilor din România, în acord cu noile evoluţii tehnologice.
		Domnul Dumitru-Viorel Focşa: "Guvernele din Europa încearcă să limiteze scumpirile galopante, pentru a nu majora discrepanţele sociale - ce face Guvernul României?" Guvernele din numeroase ţări europene caută soluţii pentru a îmbunătăţi standardul de viaţă al cetăţenilor în lupta cu criza energetică, inflaţia şi efectele războiului din Ucraina. Astfel, Spania, Italia şi Portugalia au redus TVA-ul, pentru a limita efectele scumpirii alimentelor, spre exemplu, Grecia a instituit un coş anti-inflaţie, la fel şi Franţa - toate, ţări cu un indice de trai mai ridicat decât cel al României. Acesta este răspunsul corect în faţa unei scumpiri a alimentelor cu valori cuprinse între 15% şi 50% în întreaga Europă! Ce face, însă, Guvernul României? Ei, bine, încă un ştim, exact - mimează tot felul de politici sociale fără a verifica şi existenţa rezultatelor benefice, care, e îndeajuns să ieşim pe stradă, şi să vorbim cu lumea şi vom vedea că nici măcar nu există, inventează un pseudoroboţel numit Ion cu care să vorbească domnul Ciucă atunci când se plictiseşte, deci nimic în folosul ţării. Revin la exemplul de bune practici al Franţei. În această ţară se vor publica, lunar, marjele de profit ale marilor lanţuri de supermarketuri, pentru a garanta o mai bună transparenţă a preţurilor şi pentru a forţa astfel marile lanţuri de distribuţie să controleze mai atent preţurile şi în favoarea cetăţenilor, nu doar în favoarea lor! Păi, vă daţi seama, cum ar fi să se întâmple aşa ceva şi în România? Brusc, toţi marii investitori ar fi profund deranjaţi că li s-ar strica aranjamentele, cartelurile despre care ştiu toate autorităţile că există, dar le tolerează în mod miraculos. Peste 3.000 de medicamente generice au dispărut în ultimii ani de pe piaţă, condamnând românii nu doar la un grad mai mare de sărăcie, dar şi la o moarte lentă. Ce face ministrul sănătăţii, domnul Rafila? Un grup de lucru - ăsta e singurul răspuns pe care poate să-l articuleze în faţa milioanelor de români îmbolnăviţi în ultimii 30 de ani de politicile antinaţionale duse de guverne, în care se regăsesc, astăzi, toate partidele de coaliţie, şi PNL, şi PSD, şi UDMR! Deci, un grup de lucru, plătit, normal, din taxele şi impozitele noastre. Atât, stimaţi colegi! După doi ani de pandemie, după eşecul liberalizării pieţei de energie, cu o inflaţie scăpată de sub control, singura soluţie pe care poate să o ofere, astăzi, Guvernul României, este un robot pseudointeligent artificial, făcut, parcă, pentru a ne lua la mişto pe toţi, noi cei mulţi şi anonimi, buni plătitori de taxe şi impozite! Guvernul României şi-a dovedit, pe deplin, incompetenţa! Iar demisia ar fi un prim gest făcut, cu adevărat, în folosul românilor!
		Doamna Elena Stoica: "Pierderile fermierilor români afectaţi de importurile masive de cereale din Ucraina vor fi compensate" Statul român a intervenit pentru a rezolva pierderile importante suferite de fermierii români din cauza războiului din Ucraina, generate de importurile masive de cereale din ţara vecină, prin măsuri concrete care să contrabalanseze deficitul existent. În consecinţă, ministrul PSD al agriculturii, Petre Daea, a făcut încă din ianuarie demersurile necesare la Comisia Europeană, în vederea obţinerii unor compensaţii financiare care să acopere daunele înregistrate de agricultorii noştri. Producătorii români au calculat o pierdere totală de circa 200 de milioane de euro, sumă ce trebuie alocată de către structura AgriFish a Comisiei Europene, în vederea decontării, astfel încât fermierii să nu ajungă în situaţia neplăcută de incapacitate de plată şi stoparea producţiei. Realitatea arată că fermierii români nu şi-au mai putut vinde cerealele nici măcar la preţul din ianuarie 2022, deşi costurile lor de producţie au crescut, pe fondul inflaţiei. Piaţa a fost saturată de produsele fermierilor ucraineni, care nu sunt constrânşi de niciun fel de reglementările europene şi, în consecinţă, au putut vinde la un preţ destul de scăzut. Din nefericire, este evident că războiul din Ucraina a avut o influenţă negativă asupra agriculturii româneşti, cu implicaţii greu de calculat. Cert este că fermierii români se află acum într-o situaţie extrem de delicată, rămânând cu magaziile pline şi cu conturile aproape goale. Grânele ieftine ajunse din Ucraina pe piaţa europeană au cauzat probleme mari agricultorilor din ţările din estul Uniunii Europene. Facilitarea comerţului cu Ucraina în timpul războiului de agresiune rusesc a determinat majorarea cantităţilor de cereale, furaje şi alimente ajunse din Ucraina în România, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia. Doar anul trecut, importurile de porumb din Ucraina în ţările vecine din Uniunea Europeană a crescut exponenţial, de la câteva mii de tone la câteva milioane de tone, comparativ cu anii precedenţi. De altfel, un document comun semnat de aceste ţări atrage atenţia că necontrolarea exporturilor din Ucraina ar putea crea dificultăţi serioase pentru producătorii agricoli din Uniunea Europeană. La această situaţie de criză s-a ajuns în urma unei decizii a organismelor europene, care au înlesnit posibilitatea, prin facilităţi vamale şi de transport, ca mari cantităţi de cereale din Ucraina să nu fie pierdute pe piaţa mondială, din cauza războiului. Această măsură a condus însă la un efect nefast pentru ţările UE din vecinătatea Ucrainei, printre care şi România, care au rămas cu cantităţi mari necomercializate, din cauza preţurilor mici ale cerealelor şi celorlalte produse agroalimentare venite din est. Îmi exprim speranţa că, în cel mai scurt timp, demersurile ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, Petre Daea, vor fi încununate de succesul aşteptat, iar organismele europene vor aloca compensările cuvenite fermierilor români, pentru ca ei să îşi poată continua activitatea, în scopul asigurării de produse agroalimentare proaspete şi de calitate pentru consumul populaţiei şi, totodată, în vederea securizării securităţii alimentare a ţării.
		Domnul Ervin Molnar: "România devine din ce în ce mai rezilientă energetic" Partidul Naţional Liberal şi-a asumat garantarea securităţii energetice a României din primele zile ale guvernării. Declanşarea războiului împotriva Ucrainei de către Federaţia Rusă ne-a demonstrat nevoia imperioasă de a putea depinde de noi înşine în privinţa aprovizionării cu gaz a cetăţenilor români şi a consumatorilor industriali. Volatilitatea şi şantajul practicat de ruşi nu trebuie să reprezinte ameninţări la adresa securităţii noastre naţionale, iar noi, ca reprezentanţi ai cetăţenilor români, avem datoria de a găsi soluţiile adecvate pentru atingerea acestui obiectiv critic. Cifrele sunt unele îmbucurătoare pentru noi. Conform datelor, România a importat, în ianuarie 2023, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 44.300 tone echivalent petrol (tep), cu 85,2% (-254.500 tep) mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică. Producţia internă de gaze naturale a fost, în perioada menţionată, de 661.300 tep, cu 7,5% (46.000 tep) peste cea din 2021. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a estimat pentru 2023, în ultima prognoză a echilibrului energetic publicată, o producţie de gaze de 7,61 milioane tep şi importuri de 2,185 milioane tep, în creştere cu 2,1%, respectiv în scădere cu 6,2%, de la an la an. Aceste date ne arată că politica românească în domeniul energetic este una corectă şi sănătoasă. România se pune astfel la adăpost faţă de eventuale fluctuaţii pe piaţa de energie, nedepinzând de nimeni în ceea ce priveşte acest segment. Am reprezentat mereu o excepţie în Europa privind sectorul energetic, România având mereu la dispoziţie surse diversificate de producere a energiei, iar acum întărim rezilienţa noastră zi de zi pe acest sector. Ştim foarte bine că de performanţa noastră privind producerea de energie nu depindem numai noi, ci şi cei din regiunea în care ne aflăm, în special Republica Moldova, supusă de o bună perioadă de timp ameninţărilor de o gravitate imensă venite de la ruşi. Trebuie să ne asumăm rolul de stat cu o influenţă regională semnificativă şi să consolidăm capacitatea noastră de a oferi echilibru şi rezilienţă în aceste vremuri tulburi pe care le trăim.
		Domnul Eugen Bejinariu: În plină vâltoare a dezbaterilor referitoare la Legea pensiilor şi nevoia de a ajusta pensiile prea generoase până la nivelul la care bugetul îşi permite în mod sustenabil, mă uit la indicatorii demografici ai României şi regăsesc problema cronică de termen lung a felului în care generaţiile pasive viitoare, pensionarii, ar mai putea fi susţinute de generaţiile celor activi. Sunt în acord cu cei care cred că pensia nu poate depăşi salariul pe care l-a avut un om, în orice profesie ar fi avut, sunt de acord cu ideea impozitării pensiilor mari până la un nivel social just şi, ca social-democrat sunt de acord cu viziunea unui mod echitabil de a configura veniturile pensionarilor. Politicile cuprinse în PNRR, făcute maliţios în secret până la momentul aprobării lor de Comisia Europeană, nu reuşesc acest lucru, dar constituie un început de la care putem pleca. Nu există un fel pe care în mod unanim societatea să-l poată socoti a fi corect pentru calcule retroactive, pentru situaţii, meserii, legi şi politici trecute, dar putem găsi o formulă echilibrată de a merge înainte. Ceea ce însă mi se pare a fi o problemă mai apăsătoare pe termen lung este starea demografică a naţiunii române. Depopularea României, atât din pricina migraţiei economice, cât mai ales din cauza sporului demografic negativ, constituie un adevărat risc de securitate naţională. Starea societăţii, funcţionarea pe termen lung a economiei şi însăşi existenţa noastră sunt puse în pericol de faptul că, de foarte mulţi ani, sporul demografic al României indică mai multe decese decât naşteri. Oricum am calcula pensiile, peste câteva generaţii, dacă natalitatea nu sporeşte, nu va avea cine să contribuie la bugetul de stat pentru plata pensionarilor. Indicatorii demografici prezintă o realitate sumbră, despre care vorbim prea puţin şi pe care PNRR-ul prezentat de artizanii lui încrâncenaţi, nu o rezolvă. Europa însăşi are o populaţie îmbătrânită, mai toate ţările europene caută soluţii, la unele dintre ele imigraţia a rezolvat o parte din îngrijorare. Politicile de a stimula natalitatea au caracter eterogen, s-au căutat şi se caută soluţii privind stimulente financiare acordate familiilor cu mai mulţi copii, fiecare ţară europeană şi-a identificat instrumente de a ajuta mamele, o face şi România, dar soluţiile aplicate până acum n-au reuşit să inverseze sporul demografic aproape nicăieri. Probabil căutările politicienilor n-au reuşit să ajungă la resortul cel mai important care să stimuleze tinerii să-şi întemeieze familii mai devreme decât după ce şi-au consolidat cariera, care să motiveze tinerele familii să aibă mai mult de doi copii. Doar dacă fiecare cuplu are mai mult de doi copii reuşim, din perspectiva statisticii, să înlocuim generaţiile trecute. Am avut foarte multe discuţii cu alegătorii pe marginea acestui subiect şi el ar trebui să ne preocupe constant. În afară de indemnizaţii şi alte forme de ajutor financiar care se acordă deja, ce ar putea motiva deciziile mamelor de a avea mai mulţi copii? Poate resursa cealaltă foarte preţioasă, în afara banilor, poate timpul liber mai extins care să poată fi alocat îngrijirii familiei, poate o săptămână de lucru redusă pentru mame, poate alinierea politicilor publice la valorile generaţiei foarte tinere va aduce, în fapt, certitudinea legată de existenţa pensiilor, oricum ar fi acestea recalculate.
		Doamna Angelica Fădor: Guvernul condus de premierul liberal Nicolae Ciucă sprijină operatorii economici în proiectele de construire a instalaţiilor de reciclare a deşeurilor. Astfel, în şedinţa de Guvern de săptămâna trecută a fost aprobată "Schema de ajutor de minimis - Sprijin în vederea implementării proiectelor privind construirea instalaţiilor de reciclare a deşeurilor", cu un buget de 26 de milioane de euro, continuând demersurile pentru reducerea efectelor negative ale deşeurilor asupra mediului. Sprijinul financiar constă în alocări financiare nerambursabile sub formă de grant din Fondul pentru Mediu şi se acordă în urma selectării şi notificării solicitantului privind acceptarea cererii de finanţare, urmată de încheierea contractului de finanţare încheiat între Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) şi solicitant. Aşadar, putem vorbi despre un ajutor real pentru întreprinderile micro, mici, mijlocii sau mari, ale căror proiecte au fost aprobate în cadrul Schemei de ajutor de stat regional pentru investiţii în reciclare şi care au încheiat contract de finanţare în acest sens. Din datele tehnice rezultă faptul că, pentru a fi eligibile, cheltuielile trebuie să fie cheltuieli pentru proiectare, studii de fezabilitate/documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţii, proiectul tehnic şi alte documentaţii tehnico-economice, plata arhitecţilor, a inginerilor, asistenţă tehnică şi organizare de şantier, cheltuieli cu taxe legale pentru acorduri, avize conforme şi autorizaţia de construire/desfiinţare, cheltuieli pentru informare şi publicitate. De asemenea, beneficiarii schemei de minimis trebuie să fie autorizaţi să desfăşoare cel puţin una dintre activităţile care se referă la tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase şi nepericuloase, recuperarea materialelor reciclabile sortate, dezasamblarea maşinilor şi echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor şi colectarea deşeurilor periculoase şi nepericuloase. Trebuie să amintesc şi faptul că în luna noiembrie va deveni operaţional Sistemul Garanţie-Returnare şi vor fi necesare capacităţi noi de reciclare pentru toate ambalajele care vor intra în acest circuit. Grija pentru mediu trebuie să fie o preocupare constantă a fiecăruia dintre noi. Problema deşeurilor care sufocă planeta este una reală, iar reciclarea acestora este unul dintre aspectele fundamentale ale responsabilităţii faţă de mediu. De asemenea, reciclarea este importantă atât din punct de vedere ecologic, cât şi financiar, iar prin implementarea acestor măsuri vom putea avea un mediu mai curat şi mai verde şi vom putea atinge ţintele de colectare şi reciclare impuse la nivel european prin noul pachet pentru economie circulară al Uniunii Europene.
		Domnul Florian-Claudiu Neaga: "Finanţarea programelor pentru digitalizarea unităţilor sanitare prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă" Prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă vor putea fi accesate proiecte în valoare de aproximativ 200 de milioane de euro, destinate digitalizării spitalelor precum şi a celorlalte unităţi sanitare. Pentru aceasta, entităţile eligibile au disponibil un formular digital pentru evaluarea infrastructurii IT, precum şi a necesităţilor de la nivelul unităţilor medicale în vederea optimizării programelor de digitalizare şi punerea acestora în concordanţă cu nevoile reale din spitale. În acest sens, conducerile spitalelor publice vor putea să aplice în vederea atragerii acestor fonduri disponibile. Aceste investiţii au ca scop contribuţia directă la îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale, la o mai bună administrare şi managementul serviciilor de sănătate, respectiv înlocuirea, acolo unde este cazul, a infrastructurii IT a spitalelor publice din România, dar şi evoluţia către noile sisteme de date şi infrastructură digitală. De asemenea, se urmăreşte dezvoltarea unor module informatice noi care să deservească activitatea Ministerului Sănătăţii şi a instituţiilor din subordinea sa. Astfel, va fi demarat un proces de digitalizare, prin achiziţionarea şi instalarea de echipamente IT, echipamente pentru comunicaţii şi echipamente conexe, licenţe, dezvoltare de aplicaţii informatice aferente, dar şi prin instruirea personalului tehnic la nivel local. Obiectivul asumat de ţara noastră în relaţia cu Comisia Europeană privind dezvoltarea serviciilor de digitalizare în sistemul de sănătate este ca minimum 200 de spitale publice să acceseze fonduri pentru proiecte de digitalizare.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: "Munca în echipa liberală aduce în Alba Iulia un nou spital de cardiologie şi oncologie" De la momentul asumării mandatului meu de deputat, acum 7 ani, am afirmat şi am demonstrat prin fapte că reprezentarea intereselor judeţului Alba Iulia şi ale albaiulienilor reprezintă prioritatea mea principală. Îmi face mare plăcere să vin şi de data aceasta cu veşti foarte bune pentru judeţul nostru. O muncă asiduă de echipă, întinsă pe 4 ani de zile, s-a concretizat prin semnarea contractului în valoare de aproximativ 55 de milioane de euro, pentru realizarea noului spital de cardiologie intervenţională şi oncologie, din Alba Iulia. Am lucrat în echipă şi am reuşit, pentru că ne pasă de oameni şi de sănătatea locuitorilor din Alba. Şi nu de ieri, de azi! Am făcut echipă cu Ion Dumitrel la Consiliul Judeţean Alba, instituţie care a investit peste 20 de milioane de euro, în timp ce Ministerul Sănătăţii a alocat în ultimii 30 de ani doar un milion de euro. Ne vedem de treabă, chiar dacă politruci locali încearcă să îşi atribuie merite pe care nu le au. Atât de importanţi sunt socialiştii din Alba, că nici măcar nu au fost invitaţi la eveniment. Aşa cum au procedat şi cu investiţia de la Sebeş, alt moment important din viaţa judeţului în care nu au fost invitaţi. Poate că vor învăţa şi ei diferenţa dintre fapte şi vorbe. Politica se face cu oameni, pentru oameni, lucru de care PNL Alba se achită cu prisosinţă. Acest nou spital, la care am lucrat împreună cu Diana Mârza, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Alba Iulia, înseamnă că nu va mai trebui să trimitem la Cluj-Napoca sau la Târgu Mureş circa 300 de pacienţi cu accident vascular, din lipsă de condiţii propice de tratare aici, la noi în Alba Iulia, precum şi faptul că cei care au nevoie de tratament oncologic nu vor mai fi supuşi supliciului de a bate ţara în lung şi lat pentru astfel de servicii. Nu considerăm că am rezolvat definitiv sau exhaustiv problemele cu care se confruntă locuitorii judeţului Alba, de aceea promitem că nu ne vom oprim aici şi că vom lucra serios, mereu în echipă, pentru sănătatea albaiulienilor.
		Doamna Mirela Furtună: "21 martie - Ziua Mediteranei" În data de 21 martie marcăm Ziua Mediteranei, la iniţiativa Adunării Parlamentare a Mediteranei, APM, for din care fac parte în calitate de Preşedinte al Delegaţiei Parlamentului României la APM. Cu acest prilej, membrii Adunării evidenţiază implicarea organizaţiei în susţinerea dialogului multilateral în regiunea euromediteraneeană, prin promovarea anumitor subiecte de actualitate. Am ţinut să marchez acest moment printr-o declaraţie politică, pentru a creşte conştientizarea asupra rolului şi a obiectivelor asumate de Adunarea Parlamentară a Mediteranei. Anul acesta, Ziua Mediteranei este dedicată combaterii infracţionalităţii împotriva mediului înconjurător. Încălzirea globală, creşterea nivelului de poluare, degradarea vieţii sălbatice, reducerea biodiversităţii şi perturbarea echilibrului ecologic constituie unele dintre cele mai mari pericole cu care se confruntă omenirea. Aceste efecte sunt strâns legate de activităţi infracţionale împotriva mediului precum gestionarea deficitară a resurselor naturale, pescuitul excesiv, braconajul sau traficul de deşeuri. Rolul nostru, ca parlamentari, este de a crea un cadru legislativ coerent, de a folosi instrumentele de control de care dispunem şi de a face tot ce ne stă în putere pentru a combate acest fenomen. Totodată, doresc să subliniez faptul că este de datoria noastră să promovăm şi să asigurăm implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, prin adoptarea de politici şi legi care să sprijine dezvoltarea durabilă la nivel naţional. Într-o eră destinată protejării mediului înconjurător, suntem datori să restabilim echilibrul ecologic şi să conştientizăm că planeta noastră trebuie să devină o zonă protejată.
		Domnul George Şişcu: "Capitalul românesc, esenţial pentru dezvoltarea sănătoasă a României!" O Românie puternică şi relevantă la nivel internaţional este o Românie în care clasa de mijloc, educată şi înstărită, este una extrem de numeroasă şi de puternică, una în care antreprenorii români şi capitalul românesc au forţa de a susţine inovaţia şi producţia de bunuri cu valoare ridicată aici, în ţară. Desigur, România are nevoie de investiţii străine, are nevoie de fonduri europene pentru a se dezvolta economic şi social. Dar, o dezvoltare sustenabilă, pe termen lung, sănătoasă, nu poate avea loc decât dacă societatea noastră va fi nu doar consumatoare de bunuri şi servicii din import, ci şi producătoare de plusvaloare. Capitalul românesc şi antreprenorii trebuie să ajungă, în număr cât mai mare, să susţină financiar cercetări şi inovaţii proprii, care să aducă pe piaţă produse de înaltă tehnologie, care pot fi exportate. De asemenea, capitalul românesc şi antreprenorii trebuie să ajungă la un nivel la care să se poate implica în proiecte de mare anvergură, astfel încât banii să rămână în ţară şi să genereze, într-un ciclu benefic, şi mai multă dezvoltare. Cu câtă mândrie vorbim despre faptul că una dintre autostrăzile importante este astăzi construită bine şi repede de o companie românească! De asemenea, în retail, avem un mare jucător român, care se bate, comercial vorbind, de la egal la egal cu marile lanţuri mondiale. Şi mai sunt multe alte exemple. De aceea, protecţia capitalului autohton şi creşterea clasei de mijloc în societatea românească reprezintă două mari priorităţi ale Partidului Naţional Liberal. Într-un context globalizat, în care economia mondială este supusă unor schimbări majore, este important ca Guvernul şi toate forţele politice să se concentreze pe susţinerea antreprenorilor români şi a clasei de mijloc, pentru a asigura o dezvoltare economică durabilă şi o creştere a nivelului de trai pentru toţi cetăţenii. Premierul Nicolae Ciucă a subliniat importanţa patriotismului economic, ca obiectiv naţional care trebuie susţinut de toate forţele politice, nu doar de PNL. În acest sens, colegii noştri liberali din Guvern şi noi, parlamentarii liberali, acţionăm în fiecare zi pentru crearea unui cadru legislativ predictibil, care să ofere antreprenorilor un mediu favorabil pentru dezvoltarea afacerilor şi crearea de noi locuri de muncă. De asemenea, una dintre direcţiile noastre de acţiune vizează diminuarea migraţiei de forţă de muncă, dar şi repatrierea românilor care acum muncesc în străinătate. Nivelul salariilor a devenit atractiv în România pentru profesionişti, pentru meseriaşii de care antreprenorii au atâta nevoie.
		Doamna Oana-Gianina Bulai: "Consecinţele migraţiei părinţilor asupra copiilor" În România, este o realitate faptul că tot mai mulţi copii sunt lăsaţi în grija bunicilor sau pe cont propriu în ţară de către părinţi, care, în căutarea unui loc de muncă şi a unui trai mai bun, preferă să renunţe la o familie unită. Problemele financiare stau la baza multor situaţii în care familia este despărţită de frontiere. Părinţii vor căuta să facă întotdeauna ce este mai bine pentru copiii lor, pentru viitorul acestora, pentru a se asigura că nu duc lipsă de absolut nimic. Stă în natura noastră umană acest comportament ocrotitor faţă de cei cărora le-am dat viaţă. Constatăm cu toţii sau chiar ştim situaţii în care aceşti copii au nevoie de ajutor, au nevoie de sprijin pentru a face faţă distanţării de părinţi. Izolarea, deoarece în plan emoţional un copil este extrem de afectat, reprezintă un mare pericol al acestui fenomen pe care îl înregistrăm în România. Totodată, o altă problemă importantă este cea referitoare la cum se dezvoltă aceşti copii. Cine ajung ei să fie fără îndrumarea părinţilor, fără sfaturile unei mame sau ale unui tată? Aici statul trebuie să intervină prin pârghiile sale de natură socială, deoarece, în acest caz, vorbim despre o mare resursă şi o mare bogăţie a ţării noastre: tinerii. Aceştia sunt viitorul nostru, iar noi avem obligaţia să ne îngrijim de asigurarea unui climat favorabil dezvoltării lor. Specialiştii recomandă strategii de mobilizare la nivel local, campanii de informare şi conştientizare adresate părinţilor, dezvoltarea serviciilor de consiliere, campanii media de promovare, de sensibilizare şi de identificare a oportunităţilor apărute. Când ambii părinţi pleacă din ţară, se formează o balanţă a durerii - pe de o parte sunt adulţii, iar de cealaltă parte este copilul sau sunt copiii. Micuţii sunt însă cei mai vulnerabili, ei nu pot face nimic şi trebuie să accepte situaţia hotărâtă de părinţi. Românii nu sunt primii emigranţi în lumea asta, peste tot în lume se emigrează temporar sau pentru totdeauna din diferite motive. Drama copiilor lăsaţi acasă este peste tot în lumea aceasta, însă trebuie să găsim soluţii pentru a face faţă acestor realităţi. Copiii care rămân acasă au nevoie, mai mult decât orice, ca părinţii lor să fie alături de ei! Dincolo de toate recomandările specialiştilor, aceasta este principala soluţie pentru a opri acest lanţ al durerii. De aceea, ultimele măsuri pe care le-am promovat alături de colegii mei social-democraţi din Guvern, dar şi din Parlament, de mărire a salariilor, de creştere a numărului locurilor de muncă şi de stimulare a mediului de afaceri autohton contribuie la diminuarea impactului migraţiei părinţilor asupra copiilor rămaşi acasă.
		Domnul Ioan Mang: "Despre reforma educaţiei şi noua ideologie a identităţii de gen" Ceea ce încearcă unii să facă din învăţământul românesc sub lozinca progresismului este devastator şi o mare bătaie de joc. Aşa-zişii progresişti sapă la temeliile sistemului de educaţie într-o încercare disperată de a-şi impune agenda şi ideologia politică. În mod normal, atunci când discutăm despre noua reformă a sistemului de educaţie din ţara noastră, ar fi trebuit să luăm ce este mai bun în tradiţia românească şi să adăugăm la ea modelele de bune practici occidentale. Nu trebuie să uităm că România are o tradiţie importantă în educaţie, iar "reformele" actuale ar trebui să păstreze tot ce s-a dovedit bun până acum, pentru că, trebuie să recunoaştem că România modernă se bazează pe această moştenire. Sistemul de educaţie construit şi pus în practică de toate regimurile anterioare ne-a făcut popor modern. Le place sau nu unora să recunoască, aceasta este realitatea istorică! Nu ştiu cine ne forţează azi să alegem să distrugem tot ce era viabil şi solid creat de înaintaşii noştri şi să copiem în schimb tot ce este mai dezaxat şi aberant din trendurile occidentale contemporane, trenduri care mâine se pot schimba sub influenţa altor ideologii corecte politic. Ştiu, în schimb, că ceea ce vor unii să facă cu învăţământul românesc este suicidal pentru poporul nostru şi pentru ţara noastră. Şi mă refer aici la promovarea, de-a dreptul agresivă, a ideologiei de gen! Aşa cum îi spune şi numele, aceasta nu este altceva decât o ideologie. Şi ca orice ideologie, ea nu se bazează pe ştiinţă, ci strict pe un ansamblu de idei şi principii pe care unii vor să-l impună la nivel social. Pe vremuri, în România am avut ideologia social-comunistă, astăzi, unii încearcă să impună în noua legislaţie privind educaţia din România o altă ideologie de sorginte neomarxistă, prezentându-o drept "progresistă". Vă aduc aminte, că din punct de vedere istoric, ideologia de gen a fost consacrată într-un mod viclean în 2011, atunci când Consiliul Europei a adoptat Convenţia Internaţională pentru Combaterea Violenţei împotriva Femeii şi a Violenţei Domestice, cunoscută drept Convenţia de la Istanbul. Titlul acestei convenţiei poate suna înşelător. De ce spun asta? Pentru că, în realitate, în cuprinsul ei au fost strecurate articole care nu au legătură cu tema convenţiei, violenţa împotriva femeilor. În schimb, în acest document este definit pentru prima dată "genul" în cel mai "progresist" sens posibil. Până la Convenţia de la Istanbul, singura definiţie a "genului" într-o convenţie internaţională era dată de Statutul de la Roma, care considera "genul" sinonim cu sexul biologic. La Istanbul s-a hotărât că sexul şi "genul" sunt două concepte diferite. Conform art. 3 (c), "genul" înseamnă "rolurile", comportamentele, activităţile şi atributele construite social, pe care o societate dată le consideră adecvate pentru femei şi bărbaţi. Ideologia de gen învaţă copiii că o fetiţă este fetiţă doar pentru că a fost îmbrăcată în roz, iar un băiat este băiat doar pentru că a primit maşinuţe şi puşti drept jucării, că, dacă ar fi primit păpuşi, atunci el n-ar mai fi fost băiat, ci ar fi fost fetiţă. Această ideologie spune că, de fapt, rolurile de gen sunt cele pe care ni le alegem, fără legătură cu sexul cu care ne naştem. Desigur, această definiţie neagă însăşi evidenţa: existenţa diferenţelor naturale dintre cele două sexe biologice. România a semnat şi a ratificat Convenţia de la Istanbul, deşi această abordare intră în mod categoric în coliziune cu mentalitatea românească, tradiţională şi creştină pe care, alături de marea majoritate a populaţiei, o împărtăşesc şi eu. Chiar dacă risc să fiu etichetat de neomarxişti ca fiind "retrograd", vreau să spun că, din punctul meu de vedere, transpunerea acestei definiţii în legislaţia românească este o greşeală care afectează nu doar prezentul, dar va avea repercusiuni grave asupra viitorului copiilor şi nepoţilor noştri. Personal, nu văd însă de ce noile legi ale educaţiei ar trebui să includă o definiţie a diversităţii de gen sau de altă natură, la fel cum nu văd oportună nici introducerea sintagmei "orientare sexuală", expresie cheie în definirea diversităţii de gen. Nu în ultimul rând, nu văd de ce ar trebuie să existe obligaţia de a promova diversitatea. Subliniez, mă refer la obligaţia de a promova o idee sau alta. Doar pentru ca ideologia de gen să devină o realitate juridică în sistemul educaţional? Rolul statului şi al învăţământului nu este de a obliga pe cineva la ceva, oricât de "progresist" ar fi acel ceva. Cel puţin nu cred că aşa ar trebui să funcţioneze un stat democratic. Nu cred că putem impune binele cu forţa şi nici să obligăm pe cineva să gândească într-un anumit fel, împotriva propriei sale conştiinţe. Într-adevăr, diversitatea este o valoare socială importantă, inclusiv în domeniul educaţiei, însă atunci când ea se transformă într-un ţel în sine, devine extrem de periculoasă. Spun asta în contextul în care, miza noii "reforme" a educaţiei este una enormă, aş spune chiar strategică - cum arată astăzi şcoala, va arăta mâine România! Nu pot să accept ideea de diversitate cu orice preţ, mai ales când ştiu că acest preţ este unul extrem de piperat, însăşi schimbarea culturală a societăţii româneşti. Oricât de "progresistă" ar încerca unii să o prezinte, prioritizarea identităţii de gen, în defavoarea sexului biologic, este o monstruozitate care distruge societatea românească şi fundamentele pe care a fost ea clădită până acum. Oricât de gălăgioase ar fi unele minorităţi care promovează această nouă ideologie, nu putem accepta o inversare a sensului democraţiei. Pentru că democraţia înseamnă că majoritatea decide, şi nu minoritatea!
		Domnul Ioan Vulpescu: "Ortodoxia, în noua realitate europeană" Am participat, zilele trecute, la Limassol, în Cipru, la reuniunea Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei. Aceasta a avut loc la doar câteva luni de la lansarea volumului "Ortodoxia, în noua realitate europeană - Bisericile «Înţelepciunii lui Dumnezeu» în istorie şi în lume", eveniment desfăşurat la Bucureşti. A fost un privilegiu din partea Parlamentului României să vă avem alături şi să împărtăşim cu experţii noştri, dar şi cu un public mai larg, esenţa acestei cărţi, că Logosul şi Sophia, Cuvântul nostru ca Raţiunea şi Înţelepciunea noastră, ar trebui să ne facă să reacţionăm şi să ne comportăm mai uman, mai empatic şi, să recunoaştem, mai angajat în contextul ortodox. De fapt, această carte ne aminteşte că există două istorii îngemănate - una, Istoria ca Timp fără sfârşit, creată de Dumnezeu, şi una, istoria oamenilor, a evenimentelor, a momentelor, a supravieţuirii şi a rezistenţei. În mijlocul acestor două istorii, trebuie să învăţăm să rămânem împreună şi să trăim laolaltă; până la urmă, acesta este adevăratul sens al ecclesiei. Acesta este în special motivul principal pentru care această carte trebuia tradusă, dincolo de orice îndatorire academică, în limba şi conştiinţa fiecărui popor, atestând un imaginar şi o societate ortodoxă impresionantă: 37 de biserici Sfânta Sofia în lume, înseamnă, aşa cum am mai spus şi cu alte ocazii, 37 de motive pentru a rămâne împreună, 37 de istorii ale Ortodoxiei mondiale, 37 de simboluri ale credinţei aparţinând unei lumi a confruntărilor politice şi a diferenţelor sociale. Ne aflăm destul de aproape de o mare sărbătoare, pe care o îmbrăţişez cu mare entuziasm şi bucurie sufletească, 30 de ani de la crearea Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei. A fost ideea îndrăzneaţă şi creativă a Parlamentului elen, de a reuni toate tradiţiile şi reprezentanţii Ortodoxiei. Provocarea a fost atunci, ca şi acum, de a identifica rolurile şi responsabilităţile Ortodoxiei în noua realitate europeană. Tema majoră rămâne la fel de urgentă şi prioritară ca acum 30 de ani. Pentru că, în zilele noastre, ne confruntăm cu un conflict geopolitic la Est, o mare dispută între două ţări ortodoxe. Îmi amintesc un citat, care spune că: "Fericiţi făcătorii de pace, căci ei vor fi numiţi fiii lui Dumnezeu". Frumuseţea fiecărei fericiri este că are încorporată o acţiune umană şi o consecinţă spirituală. Din nefericire, acestea sunt vremuri în care oamenii acţionează mult şi reflectă tot mai puţin asupra costurilor morale ale acţiunilor lor. În cadrul Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei, sărbătorim bucuria noastră de a fi împreună şi de a crea responsabilităţi politice pentru a sprijini lumea noastră ortodoxă şi dialogul ei cu alte confesiuni. Să ne întrebăm ce putem construi împreună, astfel încât prin intermediul acestei instituţii să modelăm şi să definim cuvântul nostru modern şi creştin. În zilele noastre, responsabilitatea noastră este de a susţine o lume mai bună, nu una nouă, ci una mai bună.
		Domnul Lilian Scripnic: "Aderarea României la spaţiul Schengen - un obiectiv imposibil de îndeplinit în viitorul apropiat" Aderarea României la spaţiul Schengen este un obiectiv care, în opinia mea, este foarte greu de realizat în viitorul apropiat, aproape imposibil am putea spune, indiferent de cât de mult ne revoltăm noi, opinia publică şi clasa politică, în plan intern şi indiferent de câte eforturi ne asigură cei aflaţi la guvernare că fac pentru acest lucru. Ratarea acestui obiectiv de politică externă s-a întâmplat pentru că motivele care stau la baza respingerii solicitării nu au legătură cu îndeplinirea criteriilor tehnice pe care România le-a bifat de foarte mult timp şi nici cu presupusa insecuritate de la graniţele ţării noastre. În opinia mea, există trei cauze majore care stau la baza respingerii aderării României la spaţiul Schengen. Una ţine de faptul că de-a lungul timpului clasa politică românească, în speţă cei care au gestionat politica externă a României, au avut mereu o atitudine umilă în negocieri. Din păcate, faptul că astăzi nu suntem respectaţi în Europa este din cauza atitudinii oamenilor politici care nu întotdeauna au reprezentat interesele României aşa cum ar fi trebuit. S-a urmărit mereu menţinerea ţării noastre în zona sărăciei, lăsând loc de manevră pentru cei care au dorit să exploateze şi mai mult resursele ţării. O altă cauză ar fi faptul că, la nivel european, diplomaţia românească pare incapabilă de a urma şi a atinge un scop atât de important cum este cel al aderării la spaţiul Schengen. Este incredibil că, după 16 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România să fie încă tratată ca un membru fără drepturi depline. Cel mai important motiv pentru care nu se doreşte intrarea României în Schengen este că deja există o schemă a intereselor de stat în acest sens. Există deja nişte coridoare de transport dinspre Grecia către nordul Europei pe care se rulează şi, deoarece 80% din transportul mărfii se efectuează pe cale terestră, acest factor este extrem de important. Deschiderea rutelor prin România şi Bulgaria ar fi o lovitură pentru actuala schema rutieră, pentru cei care deţin astăzi supremaţia şi controlul traficului, pentru că nu ar exista un control clar din Grecia până în nordul Europei, ceea ce ar însemna pierderi enorme pentru mulţi, şi vorbim chiar despre politici la nivel de stat. Bulgaria şi România se află pe aceeaşi linie de traseu rutier. De aceea, intrarea lor este comutată pentru aderarea la Schengen. Asta explică multe. Cu siguranţă, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen ar deschide noi oportunităţi în acest domeniu şi, nu-i aşa, cine îşi doreşte concurenţă? De faptul că transportatorii români pierd anual circa două miliarde de euro prin refuzul aderării, pare că nu mai este interesat nimeni. Eşecul aderării României la spaţiul Schengen este încă o dovadă a incompetenţei celor care au guvernat timp de 30 de ani şi au acţionat mereu în detrimentul intereselor naţionale. Este momentul ca această clasă politică trădătoare să plece şi locul ei să fie luat de către cei care iubesc cu adevărat această ţară.
		Domnul Radu-Marcel Tuhuţ: "Criza poliţelor RCA trebuie să ia sfârşit!" În cursul zilei de ieri, a avut loc audierea reprezentanţilor Autorităţii de Supraveghere Financiară în contextul recentului faliment al Companiei Euroins. În mod deloc surprinzător, suntem la cel de-al patrulea astfel de incident. În 2015, a falimentat Astra, în 2017, Carpatica, în 2021, City Insurance, iar acum, Euroins. Toată această instabilitate creată după fiecare faliment a condus din păcate, an de an, la o creştere a preţurilor poliţelor RCA, acest lucru nefiind raportat la indici cuantificabili precum experienţa şoferilor, numărul de incidente raportate sau capacităţile tehnice ale automobilelor, singura justificare, dacă se poate numi aşa, ţinând de fenomenul de oligopol şi speculă instaurat la nivelul pieţei din cauza numărului foarte mic de firme de asigurare existente. Un factor important în egală măsură pentru declinul pieţei asigurărilor este şi lipsa acţiunilor Autorităţii de Supraveghere Financiară, astfel conducerea actuală a ASF este datoare cu explicaţii pentru neexercitarea funcţiei de prevenţie sau pentru neiniţierea consolidării cadrului legal în acest sens, ori pentru unda verde acordată majorării tarifului de referinţă al RCA, în contextul în care societăţile de asigurări şi-au triplat profiturile, speculând scumpirile determinate de falimentele precedente. În situaţia actuală, este mai mult decât evident faptul că aceste falimente ilustrează un eşec de mari proporţii al ASF, instituţia cu rol major şi de facilitator în procesul de reglementare aferent pieţei asigurărilor, însă demagogia şi ipocrizia politică a unor parlamentari ai aşa-zisei opoziţii, care au pozat aceste zile în postura de "reclamanţi", foşti miniştri de finanţe, foşti guvernanţi, însă fără a conştientiza că din funcţiile pe care le ocupă sau pe care le-au ocupat, pot deveni oricând "reclamaţi" pentru degringolada din piaţa de asigurări, au atins cote maxime. În acest sens, Partidul Social Democrat respinge categoric scumpirea poliţelor RCA ca soluţie de ieşire din criza acestui nou faliment. Românii au plătit destul şi s-au sacrificat de fiecare dată atunci când a trebuit să depăşim o criză de sistem. Un lucru este clar, piaţa de asigurări din România are nevoie urgentă de o analiză care să genereze soluţiile şi corecţiile necesare cadrului normativ actual. Prin urmare, Partidul Social Democrat consideră oportună plafonarea preţurilor poliţelor RCA ca soluţie pentru ieşirea din această situaţie, însă, în acelaşi timp, PSD solicită asigurări din partea ASF pentru garantarea onorării şi disponibilităţii la plată, de către Fondul de Garantare a Asiguraţilor, a celor aproximativ 140.000 de cereri în plată.
		Doamna Ana-Maria Cătăuţă: "Limba română, un vot istoric pentru unire şi paşaportul european al Republicii Moldovei!" La 105 ani de la unirea Basarabiei cu Regatul României, Parlamentul de la Chişinău a decis înlocuirea sintagmei "limba moldovenească" cu "limba română", în toată legislaţia Republicii Moldova, inclusiv în Constituţie. PSD a salutat cu entuziasm votul istoric dat de deputaţii Partidului Acţiune şi Solidaritate, precizând, prin vocea domnului preşedinte Marcel Ciolacu, că acest pas făcut de aleşii de la Chişinău reprezintă "o revenire la normalitate, dar şi un nou scut pe care societatea din Republica Moldova îl ridică în faţa pericolului rusesc". Vreau să salut decizia curajoasă a Chişinăului de a înlătura o nedreptate istorică şi de a pune punct unor dispute lingvistice şi juridice cronofage. Pentru că a fi român şi a vorbi limba română în Republica Moldova nu reprezintă o apartenenţă naţională diferită, ci o calificare culturală şi, implicit, o adevărată opţiune politică. Legalizarea limbii române la Chişinău transmite un mesaj de identitate şi demnitate nu doar Moscovei, ci şi Occidentului. Dacă în vara lui 1916, Alexei Mateevici ne transmitea, prin versurile lui frumoase şi melodioase, că limba română este o comoară, în 2023, autorităţile de la Chişinău au transmis tuturor că limba română nu este doar limba oficială a ţării vecine şi surorii sau a ţării noastre, ci este una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene. De aceea, când declar că în Republica Moldova se vorbeşte limba română, afirm cu tărie apartenenţa acesteia la civilizaţia europeană. Limba română este paşaportul european care nu îi exclude, ci îi integrează pe toţi vorbitorii ei. Iar de aici până la unire reprezintă doar un pas pe care decidenţii de la Chişinău cu siguranţă îl vor face.
		Doamna Maria Stoian: "Soluţionarea durabilă a provocărilor migraţiei, angajament respectat al României" În cooperare cu Comisia Europeană, România a lansat un proiect-pilot care conţine un set de măsuri concrete şi durabile în vederea abordării cu succes a actualelor provocări ale migraţiei. Scrisoarea de intenţie privind lansarea acestui proiect-pilot a fost semnată de ministrul PNL al afacerilor interne, Lucian Bode, şi comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson. Potrivit documentului, România va implementa în perioada următoare o serie de instrumente în domeniul azilului, returnărilor, managementului frontierelor şi cooperării internaţionale, cu accent pe bunele practici româneşti în aceste domenii. Proiectul va fi implementat cu sprijinul operaţional, tehnic şi financiar al Comisiei Europene şi al agenţiilor cheie din UE pentru afaceri interne - EUAA, Europol şi Frontex. Migraţia este o provocare europeană importantă, care necesită soluţii cuprinzătoare şi coordonate, mai ales în noile condiţii geopolitice impuse de războiul din Ucraina, precum şi de evoluţiile vulnerabile din Orientul Mijlociu. Variantele de răspuns ale României trebuie armonizate strategiilor propuse în acest sens de către Comisia Europeană, care s-a angajat în concentrarea eforturilor privind susţinerea ţărilor membre în abordarea ultimelor provocări ale migraţiei într-o manieră sustenabilă şi cu ţinte concludente. Gestionarea eficientă a frontierelor, precum şi procedurile rapide de azil şi returnare constituie elemente esenţiale în scopul definirii unui sistem autohton funcţional şi eficace de combatere a migraţiei. Proiectul-pilot ce va fi asumat şi implementat de România reprezintă rezultatul angajamentului şi sprijinului la nivel înalt al României pentru soluţia de management durabil al migraţiei, mai ales având în vedere istoricul nostru tradiţional în gestionarea fenomenului. România se află la graniţa estică a Uniunii Europene şi a NATO, ocupând o poziţie geografică strategică, la graniţa cu Serbia, Ucraina şi Moldova. Din această perspectivă, ţara noastră are un rol cheie, determinant, în securizarea frontierelor externe comune, contribuind efectiv la gestionarea migraţiei şi asigurarea unui nivel ridicat de securitate în regiune. Acest proiect-pilot va conferi României o contribuţie extrem de valoroasă la efortul european comun de a gestiona provocările migraţiei într-un mod eficient, comun şi unitar. Sunt încrezătoare că poziţia deţinută în ansamblul european al gestionării durabile a problemelor ridicate de intensificarea migraţiei şi a provocărilor în continuă evoluţie a acesteia va fi în măsură să asigure României un aport vital în combaterea fenomenului la scară europeană.
		Domnul Marian Cruşoveanu: "Drumurile publice din România vor fi mai bine protejate!" Drumurile au reprezentat, dintotdeauna, un element central în mersul istoriei. Fiind principalele canale de comunicaţie între diverse regiuni sau comunităţi, ele au servit drept căi comerciale ce facilitau nu doar o activitate economică, ci şi schimburi culturale. Pentru un stat, mai ales unul modern, extinderea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor este vitală, pentru că acestea menţin legătura dintre centrul administrativ şi restul teritoriului. Prin propunerea legislativă votată săptămâna trecută în unanimitate, care vine să modifice Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, se corectează anumite lacune legislative şi se aduc măsuri suplimentare de protecţie acestui segment din sistemul naţional de transport, precum prevenirea degradării materialului rulant, parte componentă a drumurilor judeţene, precum şi prevenirea degradării spaţiului public de lângă carosabil şi a locurilor destinate parcărilor. În concret, s-a operat o majorare a cuantumului amenzilor aplicate pentru cei care depăşesc tonajul admis, acestea fiind corelate cu gravitatea faptelor, precum şi pentru aruncarea şi depozitarea deşeurilor în zona de siguranţă a drumurilor sau în locurile de parcare, oprire şi staţionare. Totodată, vizează şi instalarea de sisteme de cântărire automată, astfel încât să fie descurajată circulaţia, pe drumurile publice, a camioanelor supraîncărcate. Cântărirea autovehiculelor se efectuează cu sisteme mobile de cântărire aflate în dotarea UAT-urilor. A fost propusă, astfel, şi implementarea în puncte fixe a unor sisteme dinamice de cântărire care să fie încastrate în suprafeţe de rulare ale drumurilor judeţene, permiţându-se o cântărire automată şi fluentă a tuturor mijloacelor de transport marfă ce depăşesc 8 tone/axă, sistem introdus de Ungaria încă din 2018. În acest sens, aş mai sublinia că, prin protejarea drumurilor judeţene, această lege urmăreşte reducerea accidentelor rutiere. Mulţumesc colegilor parlamentari care au susţinut acest demers legislativ! În acest fel, am răspuns pozitiv doleanţelor venite din partea Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, de a dispune de mai multe instrumente de acţiune pentru a proteja drumurile publice, ceea ce se traduce, bineînţeles, într-o mai mare protejare a cetăţeanului român şi a celor care folosesc infrastructura rutieră din ţara noastră.
		Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc: "România participă la dezvoltarea medicinei nucleare" Nu există niciun dubiu asupra faptului că ţara noastră a demonstrat în ultimii ani că are un loc important în progresul oricărei configuraţii din care face parte, la nivelul fiecărei organizaţii internaţionale şi a fiecărei iniţiative în care a fost inclusă. Mecanismele de răspuns la situaţii critice sau la dezechilibrele din diverse domenii s-au schimbat fundamental odată cu schimbarea contextului geopolitic şi cu progresul tehnologic, iar noi nu am rămas în urmă. Evoluţiile recente din planul internaţional şi catastrofele climatice care ne-au pus pe toţi în alertă au produs automat o schimbare de nevoi. A trebuit să adoptăm la nivel global, nu doar în Europa, iniţiativa de a ancora fiecare politică în realitatea la care suntem martori, şi anume ameninţarea produsă de schimbările climatice care au loc. Tranziţia către energia verde a devenit un imperativ, un imperativ pe care România face eforturi să-l îndeplinească într-un timp cât mai scurt. Cea mai eficientă modalitate de a face acest lucru este prin valorificarea "resurselor" de care dispunem. Astfel, trebuie să fim recunoscători pentru oportunitatea de încheiere a unui acord între SN Nuclearelectrica SA şi BWXT Medical Ltd prin care medicina nucleară se va dezvolta considerabil în Europa. Printr-o cooperare strânsă, care va consolida şi mai mult solidaritatea trans-atlantică, statele vor explora împreună dezvoltarea medicinei nucleare pentru producţia de izotopi medicali. Ca prima fază în acest demers, se va efectua o analiză de piaţă specifică, iar, ulterior, vor urma şi celelalte etape de dezvoltare. Directorul general al Nuclearelectrica a subliniat în declaraţiile sale importanţa industriei nucleare pentru viitor, întrucât este esenţială, în primul rând, generarea de energie electrică curată şi, mai apoi, producţia de izotopi medicali. Evoluţiile recente ale pieţei de izotopi medicali subliniază nevoia unei contribuţii la asigurarea securităţii aprovizionării, fapt ce creează oportunitatea perfectă pentru noi de a ne implica şi a reuşi să concepem proiecte de producţie de izotopi în centrala nucleară de la Cernavodă. Cu 26 de ani de experienţă operaţională, Compania românească Nuclearelectrica are ca scop furnizarea de energie curată şi reducerea amprentei de carbon, dar şi sprijinirea iniţiativelor cu impact asupra sănătăţii umane, scopuri valorificate prin diverse proiecte strategice de investiţii. BWXT Medical îşi doreşte, de asemenea, aprovizionarea fiabilă cu izotopi medicali care "salvează vieţi pentru piaţa de medicină nucleară din întreaga lume", conform declaraţiilor făcute. Vedem un parteneriat cu potenţial de îmbunătăţire a sănătăţii milioanelor de oameni din întreaga lume şi care se angajează să răspundă cererii globale în creştere. Progresul este cu atât mai relevant cu cât este obţinut prin colaborare şi schimb de expertiză. Aşa putem asigura adoptarea de măsuri care să dureze în timp.
		Domnul Nicolae Giugea: "Infrastructura feroviară - uitată sau ignorată?" Cu întârziere de decenii şi cu ritmuri de lucru în şantiere care ar face invidios şi un melc, infrastructura de transporturi rutiere începe să înregistreze unele progrese, graţie fondurilor nerambursabile care vin de la Uniunea Europeană. Anual, se mai pun în circulaţie câteva cioturi de drum expres sau câţiva kilometri de autostradă, se mai pune un sens giratoriu, sub rezerva că, la câteva luni, noile lucrări se închid pentru reparaţii şi remedierea erorilor de proiectare. În fine, chiar şi aşa, reţeaua de drumuri rapide din România a crescut şi, mulţumită Guvernelor liberale, în ultimii 3 ani, se lucrează pe majoritatea autostrăzilor prioritare, care să lege provinciile istorice ale ţării. La momentul căderii comunismului în România, ţara noastră dispunea de una dintre cele mai extinse şi învechite reţele de transport feroviar din Europa. Dimensiunea foarte mare a acestei reţele şi problemele economice traversate de ţara noastră în anii care au urmat au condus la o degradare constantă a infrastructurii feroviare, ajungându-se la viteze de deplasare mai mici decât în perioada interbelică. Astăzi, când economia şi uzinele au nevoie să transporte mărfuri rapid şi sigur până în Occident sau până în Portul Constanţa, transportul feroviar a devenit un factor de risc, şi nu, aşa cum ar fi normal, o oportunitate. De exemplu, săptămâna trecută a avut loc un nou incident feroviar în sudul ţării, generat de infrastructura feroviară precară. Din păcate, nu ştiu câte accidente feroviare trebuie să se mai producă pentru a determina responsabilii din Ministerul Transporturilor şi pe cei din CFR să considere că investiţiile în reţeaua naţională feroviară reprezintă o prioritate şi că riscul de accidente pe drumurile naţionale s-ar reduce drastic dacă transportul greu de marfă ar reveni pe calea ferată, acolo unde îi este locul. Mi-e greu să cred că ar mai putea invoca cineva că nu avem bani disponibili pentru a moderniza calea ferată de la Craiova la Bucureşti sau de la Craiova către vestul ţării. Dacă cei din PNRR au fost deja alocaţi, avem destule resurse prin bugetul multianual 2021-2027 al Uniunii Europene, prin CEF sau chiar de la bugetul de stat. Ducem, din păcate, lipsă de o orientare strategică pe termen mediu şi lung, de obiective complementare şi de politici care să sprijine mult mai puternic capitalul românesc.
		Domnul Nicolae Roman: "Puterea noastră ca români - De ce ne sunt ascunse conţinutele tratatelor?" Motto: "Pe soldat şi pe Dumnezeu îi adorăm numai în caz de primejdie şi nu înainte. După ce pericolul a trecut şi totul este în ordine, pe Dumnezeu îl uităm şi pe soldat il hulim" - Winston Churchill. Îmi asum sarcina de a dezvălui motivul pentru care, noi, oştenii, am fost deposedaţi de esenţa laturii financiare a statutului de militar în rezervă sau în retragere şi am devenit "contribuabili". La 15 aprilie 2008, prin aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord, România s-a obligat să asigure militarilor şi personalului civil din armată următoarele plafoane medii de soldă şi de pensie brută, calculată lunar, în euro: pentru soldaţi - între 1.750-2.450 euro, +25-45%, în raport cu vechimea; pentru subofiţeri - între 2.450-3.450 euro, +22-38%, în raport cu vechimea; pentru maiştri militari - între 2.750-3.750 euro, +28-38%, în raport cu vechimea; pentru ofiţeri cu grade inferioare - între 3.650-4.950 euro, +24-48%, în raport cu vechimea; pentru ofiţeri cu grade superioare - între 5.050-7.750 euro, +24-48%, în raport cu vechimea; pentru generali - între 7.750-11.750 euro, +15-25%, în raport cu vechimea; pentru Personalul Civil Contractual (PCC) - între 2.250-3.750 euro, +20-35%, în raport cu vechimea. La aceste sume ar trebui să se adauge sporurile specifice condiţiilor speciale de muncă, de vechime, de risc în teatrele de operaţiuni sau în activităţile desfăşurate în ţară, gradaţii, ordine, medalii, norme pentru diferite drepturi reparatorii. Pentru militarii morţi în misiuni de luptă, ar trebui să li se acorde familiilor un ajutor de 125-150 solde lunare brute şi o pensie militară de urmaş, iar pentru cei răniţi si pentru cei care au devenit invalizi pe timpul serviciului sau din cauza serviciului militar un ajutor de 50 de solde lunare brute şi o pensie de invaliditate. Conform unui acord cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Banca Mondială, aceste prevederi sunt valabile, dar neaplicate. De altfel, despre tratate şi acorduri se afirmă, din secolul XVIII, că sunt făcute pentru a nu fi respectate. Reamintesc faptul că garanţii respectării tuturor tratatelor şi acordurilor semnate de România sunt preşedintele, Parlamentul şi Guvernul ţării, care ar face bine să-şi reamintească despre prevederile acestui tratat de aderare la NATO, mai ales acum când avem război la graniţa de est a României şi a Europei. Doar o armată puternică asigură munca şi bunăstarea unei naţii!
		Domnul Nicu Niţă: "Podul suspendat peste Dunăre, un real motor de dezvoltare a judeţului Brăila" Declaraţia mea politică se referă la dezvoltarea judeţului Brăila, prin atragerea de investitori cu activităţi diversificate, odată cu finalizarea podului. Dezvoltarea fără precedent a infrastructurii rutiere şi a locurilor de muncă pentru numeroşi brăileni reprezintă doar începutul acestei dezvoltări. Ideea Proiectului Podului peste Dunăre de la Brăila a apărut prin anii 1980-1981, dar abia în anul 2017 Podul suspendat Brăila-Tulcea a început să prindă contur chiar în mandatul brăileanului Mihai Tudose, care era prim-ministrul României. Valoarea totală a proiectului este estimată la 2,65 miliarde de lei, iar aproximativ 75% din această sumă vine de la Uniunea Europeană. Podul peste Dunăre a fost proiectat cu o lungime de 1.974 de metri - 1.120 metri - deschiderea centrală, la care se adaugă deschiderile laterale spre cele două maluri ale fluviului, de 489 de metri, respectiv, 364 de metri. Suspendat de turnurile cu o înălţime de 192 metri, este una dintre cele mai înalte construcţii civile din România, iar lăţimea acestuia va fi de 31 metri, fiind prevăzut cu patru benzi de circulaţie. Odată cu începerea lucrărilor şi avansarea lucrărilor la podul suspendat, au început să apară şi primii investitori. Administraţia Zonei Libere a Brăilei a reuşit să concesioneze 11 hectare către unul dintre cei mai mari dezvoltatori de parcuri industriale din România şi astfel în perimetrul doi al Zonei Libere se găseşte acest parc industrial, pe lângă Yazaki, care a devenit cel mai mare angajator din Brăila. O altă investiţie majoră care se va deschide la Brăila, va fi Tesla Group, o campanie cehă din domeniul producţiei de baterii şi sisteme energetice care va ridica o fabrică pentru producerea bateriilor, investiţia fiind în valoare de 90 de milioane de euro şi va fi gata în anul 2024. Apariţia Podului suspendat peste Dunăre va atrage şi investitori din vest care vor dori să îşi relocheze o parte din activităţile de producţie către sud-estul ţării pentru a profita de accesul oferit de această mare investiţie în infrastructura din România. În apropierea Podului peste Dunăre există aproximativ 6.000 de hectare, iar administraţia social-democrată brăileană doreşte să pună la dispoziţie aceste terenuri prin concesionare viitorilor investitori, mai ales că unele suprafeţe din apropierea drumurilor de legătură cu podul beneficiază de toate facilităţile, apă, canalizare, gaze, electricitate. Acest pod este de o importanţă majoră pentru brăileni, pentru dezvoltarea acestui judeţ, iar PSD a luptat în tot acest timp pentru ca această minune a ingineriei să devină realitate, iar cel care s-a implicat şi a făcut posibil acest lucru a fost fostul premier Mihai Tudose. Viaţa brăilenilor va fi mai bună, prin această investiţie şi vom avea un motiv în plus să ne mândrim cu judeţul nostru.
		Domnul Alexandru Popa: "Ministrul Petre Daea trebuie să îşi asume negocierea dezastruoasă pentru compensaţiile financiare de la Comisia Europeană!" Fermierii români nu se mai simt reprezentaţi de Petre Daea, asta după ce ministrul PSD şi-a adăugat în portofoliu o nouă "reuşită" marcă proprie, prin modul dezastruos de a negocia compensaţiile pentru fermierii români la Bruxelles. Mai grav este că pentru a îşi ascunde eşecul, ministrul agriculturii nu recunoaşte că nu a făcut demersuri pentru a transmite date corecte oficialilor Comisiei Europene, chiar dacă ştia că trebuie să facă acest lucru încă din 23 februarie. Dezinteresul şi incompetenţa ministrului Petre Daea şi a echipei pe care o conduce la Ministerul Agriculturii îi privează pe fermierii români de sume importante de bani din compensaţiile care sunt acordate statelor membre afectate de importurile de grâne din Ucraina. După cum deja se ştie, bugetul alocat compensaţiilor pentru ţările cele mai afectate - România, Bulgaria şi Polonia - este de 56 de milioane de euro, însă cei mai puţini bani îi vor primi chiar fermierii români, respectiv circa 10 milioane de euro, în timp ce Polonia va primi 30 de milioane de euro, iar Bulgaria aproximativ 16 milioane de euro. Practic, fermierii din România pierd cel puţin 100 de euro pentru fiecare tonă de grâu produsă, dacă avem în vedere că preţul unei tone de grâu la momentul recoltării era de circa 1.600 de lei, iar acum, ca urmare a tranzitului cerealelor din Ucraina, a scăzut la aproximativ 1.000 de lei! Scuzele nu ne mai ajută cu nimic în momentul de faţă, pentru că fermierii rămân cu banii pierduţi, iar pasarea responsabilităţii către experţii de la Comisia Europeană este ilogică, având în vedere că aceştia au lucrat strict cu informaţiile transmise de ministerele de resort din ţările afectate. Hilar este şi faptul că ministrul Petre Daea, încercând să ofere explicaţii pe acest subiect, a declarat că nu cunoaşte modul în care au fost realizate aceste "calcule preliminare" şi că "este revoltător" ca România să primească această sumă. Până se lămureşte el, fermierii nu îşi pot valorifica producţia la preţuri care să le acopere costurile de producţie, deoarece cantitatea de cereale suplimentară de pe piaţa internă provoacă o competiţie neloială! Îi solicit, pe această cale, ministrului Petre Daea, să lase apariţiile mondene pe la diverse târguri şi festivaluri şi să se ocupe cât mai urgent de problemele reale cu care se confruntă fermierii din România şi să se bată cu adevărat pentru interesele acestora, atât timp cât i-a mai rămas să ocupe această funcţie!
		Domnul Sebastian-Ilie Suciu: "Asigurarea RCA, obligatorie sau opţională?" Vreau să vă atrag atenţia la fenomenele care se întâmplă pe piaţa financiară a asigurărilor. Avem scumpiri în această piaţă, venite, colac peste pupăză, în contextul inflaţiei generale, creşterea ratelor la creditele bancare şi, toate acestea, nu ar fi aşa de dramatice dacă nu ar fi iar vorba despre incompetenţa, nepăsarea sau poate chiar şi rea voinţa din partea instituţiilor statului(ASF). Şi dacă statul nu este în stare să reglementeze şi să supravegheze această piaţă, atunci ce ar fi dacă am renunţa la obligativitatea RCA? Pentru că dacă o ţinem tot aşa cu scumpirile asigurărilor obligatorii RCA, vom ajunge în situaţia în care o maşină va deveni un lux pe care nu oricine o să-şi permită să-l plătească. Dacă statul român, prin ASF, nu este în stare să-şi exercite obligaţiile supravegherii şi reglementării din această piaţă, atunci, propun ca asigurarea RCA să devină opţională pentru deţinătorii de autoturisme. Păi, dacă statul nu-i în stare să-şi facă treaba bine în această sferă, atunci cetăţeanul de ce ar accepta majorări continue la asigurarea RCA?
		Domnul Silviu-Titus Păunescu: "Funcţia de secretar de stat a ajuns o batjocură la adresa românilor" Că instituţiile acestui stat sunt nu doar bugetofage, dar şi împânzite cu sinecurişti, în detrimentul profesioniştilor, asta o ştim, politica de cadre a coaliţiei de guvernare având ca principal scop recompensarea membrilor fideli din banii românilor. Noul scandal al sutelor de secretari de stat ne arată adevărata amploare la care s-a ajuns cu căpuşarea banului public - dacă la sfârşitul guvernării Boc era aproximativ 50 de secretari de stat în aparatul ministerial, astăzi sunt 200 - 200 de personaje anonime care beneficiază de salarii şi beneficii, privilegii, mai bine spus, la care românii de rând nici un visează - salarii de 2.000 de euro, program de lucru lejer, consilieri personali - alte sinecuri, evidente - maşini de serviciu, locuinţe de serviciu sau sume de bani aferente plăţii unei chirii în Bucureşti, decontarea cheltuielilor de protocol. Poate vă întrebaţi ce ar trebui să faci ca să ajungi secretar de stat în Guvernul României - întrebare retorică, ştim cu toţii că trebuie să fii doar membru de partid, să nu ai studii superioare de specialitate, să nu lucrezi după indici de performanţă - iată o parte dintre ingredientele unei reţete de succes spre falimentul numai moral al acestei ţări! Şi, pe lângă aceşti secretari de stat inutili, dar bine plătiţi din taxele şi impozitele noastre, mai există alte sute de subsecretari de stat, secretari generali şi secretari generali adjuncţi, toţi cu aparatul lor de lucru şi cheltuielile şi beneficiile extrasalariale aferente! În plus, majoritatea acestor persoane mai primesc şi diverse sinecuri prin consiliile de administraţie ale altor instituţii, regii sau companii ale statului, aşa că reuşesc să cumuleze câte două-trei-patru sau chiar mai multe surse de venit din funcţii în care nu au nimic de făcut decât să exprime câte un vot din când în când, vot care e oricum stabilit de dinainte de partid! Această batjocură la adresa oamenilor de bun-simţ din ţara asta, oameni care lucrează 8-12 ore pe zi pentru a reuşi să supravieţuiască politicilor economice proaste ale Guvernului, trebuie să înceteze imediat! În 2024, vă asigur că Alianţa pentru Unirea Românilor va face dreptate pentru România, iar oamenii potriviţi vor fi la locurile potrivite!
		Domnul Daniel-Sorin Gheba: "Transportul feroviar, prioritate naţională" La sfârşitul lunii trecute, am fost cu toţii martori ai unei tragedii de proporţii în Grecia. Din cauza lipsei de comunicare, două trenuri s-au izbit frontal, în urma incidentului rezultând numeroase victime. Şi în ţara noastră au avut loc incidente feroviare în ultima perioadă care puteau să conducă la carnagii majore. Astfel, în data de 21 februarie s-a petrecut un eveniment care se putea solda cu victime în localitatea Işalniţa, judeţul Dolj. Aflându-se pe o linie închisă circulaţiei feroviare, 20 de muncitori care executau lucrări specifice au reuşit să evite la timp un tren InterRegio care primise undă verde să circule. Din nou vorbim despre incompetenţa angajaţilor CFR, care trebuiau să verifice starea căii ferate. Despre coliziunea din judeţul Teleorman cred că am fost cu toţii informaţi. La baza incidentului a stat, conform spuselor reprezentanţilor Ministerului Transportului, o eroare umană de coordonare, o eroare care putea să fie o copie a ceea ce s-a întâmplat în Grecia. În aceeaşi zi, de 13 martie, a avut loc un alt incident lângă Sibiu, unde un angajat al CFR s-a răsturnat cu un utilaj feroviar, se pare tot în urma unei erori. Practic, prin această declaraţie politică trag un semnal de alarmă asupra calităţii şi a pregătirii unor angajaţi ai CFR. Aş fi foarte curios să văd cum se face evaluarea periodică a acestor persoane, atât din punct de vedere profesional, cât şi psihologic, sau, mai bine zis, dacă se face?! Să nu uităm că aceste persoane au în mâinile lor sute de suflete care circulă zilnic cu trenurile!
		Domnul Ştefan Muşoiu: "Integrarea în spaţiul Schengen în acest an trebuie să redevină prioritate naţională!" Subiectul integrării în spaţiul Schengen, la fel şi eşecul privind atingerea acestui obiectiv au intrat din nou într-un con nemeritat de umbră. Constat că lecţia pe care ne-au aplicat-o austriecii, în mod nemeritat, prin votul lor de veto, a fost rapid uitată de către mulţi dintre vectorii politicii noastre externe. Este adevărat că trecem, în continuare, prin diverse noi situaţii provocate de război şi completate de tot felul de efecte intempestive, greu de preconizat la nivelul tuturor domeniilor de activitate, însă insuccesul politicii externe româneşti, de la finalul anului trecut, ar fi trebuit să ne impulsioneze să acţionăm şi mai concertat. În afară de noile eforturi ale colegilor europarlamentari ai PSD, precum şi de întâlnirile pe care le am, la rândul meu, cu diverşi ambasadori ai ţărilor membre ale UE şi la care fac lobby pentru atingerea acestui obiectiv de ţară, nu am remarcat mobilizarea necesară pentru continuarea demersurilor cu privire la aderarea României la spaţiul Schengen. Şi nici pentru fixarea unui calendar de acţiuni ferme, care trebuie făcute pentru transformarea vetoului, acordat de guvernul de dreapta din Austria la adresa României, într-o formulă de susţinere. Din întâlnirile pe care le-am avut şi continui să le port, pe linie parlamentară, cu diverşi ambasadori şi parlamentari străini, cât şi în baza semnalelor transmise de Bruxelles, pot să afirm că ţara noastră beneficiază, în continuare, de sprijinul activ al Comisiei Europene pentru integrarea în spaţiul Schengen. Însă vendetele din interiorul PNL nu sunt deloc productive nici în perspectiva lucrărilor de adâncire de pe Canalul Bîstroe şi nici pentru o reuşită cât mai grabnică privind accederea noastră în acest spaţiu de liberă circulaţie comunitară. În astfel de circumstanţe, este vital ca dialogul dintre cele două state să fie mediat de Comisia Europeană pentru schimbarea opticii întreg spectrului politic austriac în favoarea noastră. Chiar ieri, am avut, alături de colegii mei din Comisia pentru afaceri europene, o întâlnire oficială cu o delegaţie parlamentară austriacă, condusă de deputatul Beate Meinl-Reisinger, preşedintele Partidului NEOS, cu scopul de a avansa către identificarea unei căi de soluţionare comune şi care să ducă la un vot pozitiv al Vienei. Le-am precizat deputaţilor străini că este nevoie să continuăm dialogul constructiv şi pragmatic la toate nivelurile, inclusiv la cel parlamentar, pentru a restabili încrederea care a modelat constant relaţiile dintre România şi Austria. În paralel, insistenţa PSD, privind organizarea de noi reuniuni tehnice, menite să menţină subiectul intrării în Schengen pe agenda europeană, de către Executivul european, trebuie completată de către deţinătorii principali ai pârghiilor politicii externe printr-o serie de discuţii cu oficialii europeni şi cu scopul de a oferi o perspectivă de aderare pentru ţara noastră. Fac apel la fiecare dintre dumneavoastră, dragi colegi, să ne mobilizăm şi să le amintim tuturor oficialilor europeni, cu orice ocazie, că tergiversarea sine die a aderării României la Schengen înseamnă un blocaj pentru tot ceea ce se întâmplă la nivel european. Iar Uniunea Europeană are nevoie de coeziune, nu de alte noi fracturi. Subliniez din nou că putem ridica miza acestei lupte naţionale printr-o nouă abordare. Dar orice nouă strategie trebuie corelată cu înteţirea tratativelor pentru deblocarea acestei situaţii în care am fost plasaţi injust şi care nu aduce beneficii României, dar nici Austriei şi Uniunii Europene, atât din punct de vedere economic, cât şi din punctul de vedere al securităţii. Iar eforturile noastre diplomatice pentru schimbarea mentalităţii acelor lideri politici, care ni s-au opus, precum şi revizuirea comportamentului lor trebuie făcute cât mai rapid. Nu optez pentru grabă, ci trebuie să atenţionăm pe toată lumea că anul 2024 înseamnă şi o nouă rundă de alegeri europarlamentare pentru toate statele membre. Aşadar, de aici rezultă că cea mai bună variantă pentru România presupune acordarea unui nou vot, în luna iunie, pentru integrare. Iar un rezultat pozitiv va atrage, automat, aderarea în partea a doua a acestui an. La această afirmaţie adaug salutul meu şi îmi exprim aprecierea pentru deschiderea manifestată de preşedinţia suedeză pentru organizarea unui nou vot pe subiectul aderării noastre, chiar dacă încă nu există majoritate. Vă repet că, dacă nu provocăm evoluţii pozitive la nivelul tuturor dialogurilor pentru îndeplinirea acestui scop, va fi mai complicat să sperăm să aderăm la spaţiul Schengen până la finele anului în curs. De asemenea, vă mărturisesc că mă bucură nespus faptul că oficialii spanioli au plasat intenţia de aderare a României printre priorităţile mandatului lor privind asigurarea preşedinţiei Consiliul UE din al doilea semestru al anului. La fel şi faptul că va organiza cel puţin două Consilii de Justiţie şi Afaceri Interne. Dar, personal, la fel ca majoritatea românilor, îmi doresc ca aderarea să fie votată astfel încât să nu mai irosim, din nou, mult timp şi mult prea multe resurse. Acest obiectiv l-am putea îndeplini şi prin discutarea sa în mai multe întruniri consecutive ale JAI şi la reuniunile tehnice. Astfel, România ar da dovadă de mai multă coerenţă şi de o acţiune diplomatică mai clară. În concluzie, fac apel, din nou, la toţi factorii decizionali să acorde atenţie şi prioritate absolute acestui deziderat naţional. Prin integrarea în spaţiul Schengen, România va avea un parcurs european mult mai bun! La fel şi generaţiile viitoare!
		Domnul Vasilică Toma: "Urgentarea măsurilor şi finanţărilor pentru reabilitarea şi consolidarea clădirilor unităţilor de învăţământ şi spitaliceşti cu risc seismic" Din 2020 încoace, crizele repetate la nivel internaţional ne-au arătat că prevenirea trebuie să devină şi să rămână baza obligatorie practică de acţiune în toate domeniile. Şi cred că este timpul ca acest lucru să fie conştientizat şi aplicat de către toţi decidenţii statului român. Pentru că, din păcate, de prea multe ori ajungem să trăim momente pe care le-am fi putut evita dacă am fi luat din timp măsurile necesare. Din nefericire, pe acest model, a fost nevoie de cutremurul din Turcia şi de cutremurele declanşate în zona Olteniei pentru a rediscuta situaţia clădirilor de utilitate publică cu risc seismic care trebuie consolidate şi reabilitate de urgenţă. În ţara noastră, zeci de mii de elevi învaţă în clădiri care se pot prăbuşi oricând. La fel, zeci şi sute de mii de pacienţi sunt îngrijiţi în unităţi medicale ce au nevoie urgentă de reabilitare, ca să nu mai vorbim de alte clădiri de utilitate publică şi de locuinţe care, la primul cutremur, s-ar transforma în capcane ale morţii! Toate acestea reprezintă oameni, vieţi ameninţate în orice moment şi care pot fi salvate dacă se iau din timp măsurile necesare. Iar soluţia pe termen mediu şi lung de rezolvare a acestei situaţii nu este aceea de a doar reloca activitatea sau de a interzice locuirea unor asemenea clădiri, timp în care aceste clădiri să rămână goale şi nereabilitate mulţi ani de aici încolo, aşteptând o finanţare care nu mai vine. În asemenea situaţii, nu cosmetizăm, nu aplicăm soluţii temporare cu titlu de definitiv şi nici nu trenăm. Rezolvăm definitiv problema! În ciuda actelor normative adoptate de Executiv, în ultima perioadă, în ceea ce priveşte clădirile cu risc seismic, nu este de ajuns! Pentru că o situaţie critică şi urgentă presupune măsuri imediate, concentrate ca timp şi a căror aplicare să nu mai sufere nicio întârziere. Vorbim despre siguranţa semenilor noştri. Vorbim despre faptul că fiecare secundă în care se mai întârzie este un pericol. Nu există nicio scuză pentru întârziere, aşa cum nu există nicio scuză pentru care toate aceste clădiri de utilitate publică, începând cu şcolile şi spitalele, să nu fie de urgenţă finanţate pentru a putea fi reabilitate şi consolidate. Cunoaştem cu toţii disponibilitatea de finanţare europeană şi, pe această cale, fac apel cât se poate de hotărât către Ministerul Dezvoltării şi cel al Investiţiilor să identifice sursele de finanţare ce pot fi folosite cu titlu imediat, pentru ca toate şcolile şi spitalele cu risc seismic şi, după ele, alte clădiri de utilitate publică şi locuinţe să înceapă să fie reabilitate şi consolidate de urgenţă. Nu în 2024, nu după evaluări vizuale ce se întind pe un an, nu după "n" proceduri birocratice, ci cum, cât încă putem evita o tragedie naţională. Haideţi, stimaţi colegi, să oferim prevenirii însemnătatea pe care o are şi să punem punct, odată pentru totdeauna, procrastinării ca formă de gestionare a unui stat şi a problemelor sale!
		Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian: "România importă mâncare, deşi are un pământ roditor!" Oricine ar citi cu atenţie datele privind balanţa comercială a ţării noastre din ultimul an, s-ar întreba, în mod firesc cum de a ajuns România, ţara cu potenţial agricol uriaş, să importe carne, făină, ulei, lapte şi ouă? Cum a ajuns o ţară care are potenţialul de a hrăni un sfert din populaţia Uniunii Europene, să importe mâncare şi jumătate din alimentele aflate pe mesele românilor să vină pe calea importurilor? Cum am ajuns în situaţia în care mii de români muncesc pe ogoarele din Italia, Franţa, Germania sau Spania şi ajută agricultura din acele state să fie puternică şi competitivă, iar în ţară fructele rămân neculese în pomi şi mii de hectare sunt în continuare nelucrate? Românii ştiu deja că gălăgioşii şi incompetenţii miniştri ai USR au compromis şansa României de a face investiţii în agricultură cu ajutorul fondurilor disponibile prin PNRR. USR a fost preocupat doar să aloce bani pentru consultanţă inutilă şi pentru ONG-urile de familie. Doar atât ştiu ei să facă. Cu toate acestea, nici din partea actualei conduceri a Ministerului Agriculturii nu am văzut, cel puţin în ultimul an, vreo preocupare pentru a ajuta agricultura românească. Importăm carne de porc şi de pasăre, pentru că fermele sunt decimate, în continuare, de pesta porcină africană şi de gripa aviară. Importăm legume şi fructe, pentru că investiţiile în irigaţii bat pasul pe loc, deşi România stă de trei ani sub semnul secetei severe, pedologice. Importăm până şi pâine congelată şi biscuiţi, pentru că schemele ajutor pentru prelucrarea produselor agricole nu au ajuns la cei care au cu adevărat nevoie de investiţii, echipamente şi sprijin financiar. Am convingerea că, dacă în România am avea politici curajoase, care să susţină puternic pe cei care muncesc în agricultură, mii de români care lucrează astăzi în agricultura altor state europene s-ar întoarce în ţară, pentru a munci pământul strămoşesc. Cei mai mulţi îşi doresc să se întoarcă acasă şi să lucreze în agricultură, dacă ar putea să aibă acces uşor la un tractor, la utilaje, la seminţe de calitate şi îngrăşăminte, la irigaţii şi la pieţe corecte pe care să îşi vândă produsele. Agricultura din România ar primi, cu ajutorul românilor întorşi în ţară, un suflu puternic de productivitate şi competitivitate, balanţa comercială s-ar însănătoşi, iar pe mesele românilor s-ar afla mai multe produse româneşti.
		Domnul Vasile Nagy: "Rolul vital al pădurilor în menţinerea echilibrului ecologic şi protejarea biodiversităţii" Astăzi, doresc să abordez subiectul pădurilor din România. Pădurile noastre sunt o comoară a biodiversităţii şi sunt esenţiale pentru îndeplinirea nevoilor noastre de mediu, sociale, economice şi culturale. Ele sunt responsabile pentru reglarea climei globale, înmagazinând sute de miliarde de tone de carbon şi absorbind 30% din emisiile globale de carbon generate de umanitate. Distrugerea pădurilor este responsabilă pentru producerea unei cincimi din totalul gazelor cu efect de seră din lume, mai mult decât toate avioanele, autovehiculele, vapoarele şi trenurile de pe planetă la un loc. În plus, pădurile sunt esenţiale pentru reglarea ciclului apei în natură dar din nefericire, pădurile din România sunt ameninţate de tăieri ilegale, practici forestiere iresponsabile şi o legislaţie slabă care au dus la pierderea şi degradarea lor. De asemenea, corupţia generalizată împiedică utilizarea eficientă a pădurilor, din punct de vedere economic, nerespectând în acelaşi timp valoarea ecologică a acestora şi distribuirea echitabilă a beneficiilor către întreaga societate românească. Prin urmare, este imperativ să protejăm, să gestionăm responsabil, să dezvoltăm şi să perpetuăm pădurile noastre pentru a ne asigura că acestea îşi continuă să îndeplinească multiplele servicii pe care le oferă. Pădurile noastre sunt esenţiale pentru sănătatea şi bunăstarea noastră şi ar trebui să le tratăm ca pe o comoară naţională a României. În acest context, propun să avem o abordare integrată şi responsabilă a gestionării şi protejării pădurilor din România, care să ţină cont de toate beneficiile pe care le oferă şi să asigure o dezvoltare durabilă a acestora. Pentru a face acest lucru, propun implementarea unui cadru legislativ puternic şi eficient, care să asigure o gestionare responsabilă şi durabilă a pădurilor, protejarea acestora şi promovarea utilizării lor sustenabile. De asemenea, trebuie să investim în educaţia şi conştientizarea publicului cu privire la importanţa pădurilor şi impactul negativ al tăierilor ilegale şi a practicilor forestiere iresponsabile asupra mediului şi societăţii în general. În plus, trebuie să ne asigurăm că beneficiile economice derivate din păduri sunt distribuite echitabil, cu respectarea valorii lor ecologice, astfel încât întreaga societate românească să aibă acces la acestea. Acestea sunt doar câteva dintre soluţiile care pot contribui la protejarea pădurilor şi la prevenirea defrişărilor. Este important ca aceste soluţii să fie implementate la nivel naţional şi să fie promovate la nivel individual, astfel încât să putem proteja mediul înconjurător pentru generaţiile viitoare. În final, doresc să subliniez că protejarea şi dezvoltarea durabilă a pădurilor din România este o prioritate majoră pentru noi şi că, prin implementarea măsurilor propuse, ne vom asigura că "Aurul Verde" va fi o sursă de bogăţie şi prosperitate pentru generaţiile prezente şi viitoare.
		Doamna Vetuţa Stănescu: "1,4 miliarde de euro pentru independenţa energetică a României Provocările generate de pandemia de Covid-19 şi invazia Rusiei în Ucraina au schimbat radical realităţile pe care cu toţii le cunoşteam. La solicitarea României şi a altor două state, planurile naţionale de redresare şi rezilienţă au trebuit să prevadă un capitol dedicat pentru a direcţiona investiţiile către obiectivele prioritare ale REPowerEU. REPowerEU reprezintă o sursă de finanţare suplimentară din partea Uniunii Europene, menită să asigure capacitatea de rezilienţă a sistemului energetic, prin creşterea ponderii producţiei de energie electrică din surse regenerabile, solar şi hidroenergetic, alături de decarbonizarea industriei prin creşterea eficienţei energetice a infrastructurii şi a echipamentelor utilizate, dezvoltarea capacităţilor de stocare şi transport, precum şi eficientizarea şi digitalizarea proceselor şi calificarea resurselor umane în raport cu cerinţele specifice sectorului de energie regenerabilă, dar şi cu siguranţa alimentării imediate cu gaze naturale. Aceste 1,4 miliarde de euro sunt destinate investiţiilor strategice în domeniul cheie al siguranţei energetice, care să permită crearea unor ecosisteme de producţie şi stocare a energiei curate, hidroenergie, fotovoltaice, prin măsuri precum economisirea energiei, diversificarea capacităţilor de producţie, asigurarea lanţului de aprovizionare. Pentru atingerea acestui obiectiv şi pentru atragerea acestor fonduri importante, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, condus de ministrul liberal, Marcel Boloş, a lansat un apel pentru persoanele fizice şi organizaţiile interesate să contribuie cu idei de reforme şi investiţii conexe la acest capitol extrem de important. Fondurile de care dispune ţara noastră pentru acest segment sunt semnificative, iar noi trebuie să ne folosim toată ingeniozitatea şi priceperea pentru a finanţa acele componente ale sectorului energetic vitale bunei sale funcţionări. România a făcut paşi importanţi în această direcţie. Contextul geopolitic ne obligă să luăm toate măsurile de precauţie posibile pentru ca siguranţa cetăţenilor noştri şi a infrastructurii critice din ţară să nu fie supusă niciunui pericol potenţial, din partea nimănui. Progresul şi securitatea ţării reprezintă o datorie a fiecărui cetăţean. Ştiu că inteligenţa şi ingeniozitatea românilor este apreciată peste tot în lume, dovadă performanţele de care conaţionalii noştri ne fac mândri zi de zi. De aceea, sunt sigură că nu vom duce lipsă de idei inovatoare şi deştepte pentru o cât mai bună utilizare a acestor 1,4 miliarde de euro de care România dispune, fiind în interesul tuturor ca ţara noastră să exceleze în materie de securitate energetică!
		Domnul George-Cătălin Stângă: "România face paşi importanţi pentru a deveni independentă energetic!" Datorită energiei nucleare pe care ţara noastră o va produce, ne vom putea asigura independenţa energetică după care tânjim de foarte mult timp. Prin votul pe care l-am acordat în plenul Camerei Deputaţilor pentru Proiectul de Lege privind aprobarea semnării Acordului de Sprijin între statul român şi Nuclearelectrica S.A. pentru finalizarea unităţilor 3 şi 4 ale CNE Cernavodă, suntem mai aproape de obţinerea acestui deziderat. În sfârşit, după foarte mulţi ani, un guvern al României înţelege că ţara noastră poate deveni independentă energetic cu 4 reactoare nucleare. Astăzi, cele două reactoare produc 20% din totalul energiei din România. Cu 4 reactoare, 40% din producţia ţării va fi asigurată de energia nucleară. Împreună, energia hidro şi nucleară vor reprezenta 80% din producţia ţării noastre! 80% energie verde! Eram datori să ducem la capăt un proiect început de părinţii noştri, cel al reactoarelor nucleare de la Cernavodă. Am moştenit două reactoare şi era timpul ca, după mai bine de 30 de ani, celelalte două rămase neconstruite să fie duse la finalizare. Decizia votată de Camera Deputaţilor reprezintă o veste bună şi un semn că ne-am trezit, în sfârşit, din somnul cel de moarte, energetic vorbind. Cu gazele din Marea Neagră, Centrala de la Cernavodă şi finalizarea hidrocentralelor aflate în stadii avansate, România îşi poate asigura independenţa energetică şi poate fi exportator de energie şi un stat european care-şi poate controla preţul kilowattului la producător. Construcţia reactoarelor 3 şi 4 va aduce, odată cu independenţa energetică, şi preţuri mai mici la electricitate. Dacă România le-ar fi avut deja, nivelul preţurilor la consumatorul final ar fi fost cu totul altul. Am votat cu toţii o lege foarte importantă, necesară pentru a putea avansa cu proiectul noilor unităţi de la Cernavodă, care vor dubla capacitatea de producere a energiei nucleare. Da, România va deveni independentă energetic şi, totodată, ne vom asigura securitatea energetică şi atingerea ţintelor de decarbonare cu ajutorul energiei nucleare, cu beneficii pentru români, întreprinderi şi întreaga regiune.