Şedinţa Camerei Deputaţilor din 7 martie 2023

	1.	Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:

		Şedinţa a început la ora 8.37. Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Silviu Dehelean, secretari ai Camerei Deputaţilor.
		Domnul Ilie Dan Barna: Bună dimineaţa, colegi! Cunoaşteţi procedura. Începem şedinţa dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor de astăzi, 7 martie 2023.
		Începem cu Grupul PSD. Domnul Viorel Salan este? Vă rog, domnule deputat.
		Domnul Viorel Salan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor colegi, Declaraţia mea politică de azi am intitulat-o "Altruismul - prima calitate umană şi profesională a salvatorilor". Profesia de salvator este una dintre acele profesii cu totul deosebite, în care altruismul devine un exerciţiu permanent - profesional şi uman. Recent, în judeţul Alba, doi adolescenţi, de 14 şi 12 ani, s-au răsturnat cu un ATV într-o râpă de aproximativ 50 de metri. Salvatorii au intervenit imediat. Misiunea a fost extrem de dificilă, din cauza zonei greu accesibile, singura posibilitate de acces fiind cu troliul din dotarea elicopterului SMURD. Ca să înţelegem dimensiunea reală a efortului depus zilnic de salvatorii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, trebuie spus că doar într-un interval de 24 de ore numărul intervenţiilor de urgenţă poate depăşi 1.300, la nivel naţional. Este cunoscut faptul că protecţia civilă reprezintă o componentă deosebit de importantă a securităţii naţionale. În cei 90 de ani de existenţă, sărbătoriţi la 1 martie, sistemul de protecţie civilă şi mecanismul care îl deserveşte s-au schimbat fundamental. Acest întreg aparat s-a schimbat permanent pentru a ţine pasul cu avansul tehnologic şi a putea face astfel faţă cu competenţă şi eficienţă situaţiilor extraordinare, fie ele catastrofe naturale sau produse din vina omului. Şi când ne referim la situaţii extraordinare avem în vedere, desigur, şi calamităţi cum a fost seria de cutremure devastatoare din Turcia, soldate cu zeci de mii de victime omeneşti şi sute de mii de oameni rămaşi fără adăpost. Uniunea Europeană a activat Mecanismul de protecţie civilă şi echipe de salvatori din mai multe ţări, inclusiv din România, au sărit în ajutorul colegilor turci, copleşiţi de amploarea efectelor catastrofei. Au fost 10 zile intense şi pline de încercări imprevizibile, o luptă continuă, mereu sub presiunea timpului, în condiţii grele, fără ezitări şi fără teamă, dar cu inimile pline de compasiune. A fost un test real al capacităţii de reacţie şi de organizare în condiţii de pericol extrem, pe care salvatorii români l-au trecut în mod admirabil. A fost încă o demonstraţie că nu poţi să fii salvator decât dacă iubeşti cu pasiune această activitate dificilă şi plină de riscuri. Nu poţi fi salvator dacă nu eşti mai întâi un om adevărat, pentru care altruismul este prima calitate umană şi profesională. Şi a mai rezultat încă o concluzie importantă. Modul nostru de viaţă a început să fie afectat de progresul incredibil de rapid al inteligenţei artificiale, în moduri pe care nu ni le-am fi putut imagina acum câţiva ani. De aceea este obligatoriu necesar ca investiţiile în domeniul protecţiei civile să continue, pentru că este mai uşor să prevenim decât să reconstruim. Şi să nu uităm niciodată să respectăm şi să onorăm salvatorii, nu numai de Ziua Protecţiei Civile, ci în fiecare zi, cu fiecare nouă misiune îndeplinită. Tehnologia poate avansa oricât de mult, însă ai nevoie de conştiinţă ca să fii şi să rămâi om. Riscându-şi propria viaţă pentru a salva alte vieţi, salvatorii sunt şi rămân în prima linie a condiţiei de a fi om. Viorel Salan, deputat al PSD de Hunedoara. Vă mulţumesc.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulţumesc, domnule deputar.
		Mergem mai departe. Domnul Dan Şlincu. Vă rog, domnule deputat.
		Domnul Dan-Constantin Şlincu: Bună dimineaţa, stimaţi colegi! Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă! Doamnelor şi domnilor deputaţi, Partidul Social Democrat a anunţat încă de anul trecut că scopul taxei de solidaritate este de a susţine măsurile pentru scăderea impozitării muncii, în special la angajaţii cu venituri mici şi medii. Într-o perioadă dificilă din punct de vedere economic, este necesar ca şi marile companii, care au plătit impozite mai mici de 1% din cifra lor de afaceri, să plătească măcar această cotă, pentru a susţine creşterea veniturilor angajaţilor din mediul privat care contribuie cel mai mult la dezvoltarea României. Acesta este principiul solidarităţii, care ar trebui promovat de toate partidele politice, pentru a menţine în România această forţă de muncă productivă, atât de importantă pentru economia naţională. În acest context economic dificil, marile firme pot plăti măcar 1% din veniturile lor pentru a susţine salariaţii cu venituri mici şi medii, care muncesc din greu şi contribuie cel mai mult la dezvoltarea economică a României. Toate IMM-urile şi multe companii mari româneşti plătesc taxe de 1% din venituri, fără să dea faliment şi fără să practice preţuri mai mari. Este o exagerare populistă că dacă obligăm să plătească 1% şi celelalte câteva sute de companii care îşi diminuează artificial profiturile vom perturba mediul de afaceri şi vor creşte preţurile. În anul 2022, băncile din România au obţinut cel mai mare profit din toate timpurile, ceea ce confirmă că au existat sectoare economice care au fost avantajate de crizele suprapuse care au afectat ţara noastră şi economia globală în general. Creşterea semnificativă a profiturilor băncilor cu un sfert mai mult faţă de anul trecut şi dublu faţă de anul 2020 s-a realizat pe baza politicii monetare a Băncii Naţionale, care a trebuit să crească dobânzile pentru a încetini inflaţia. Creşterea dobânzii de referinţă a condus la creşterea indicelui ROBOR şi apoi a IRCC, care acum se regăseşte în profitul excepţional al sectorului bancar. Altfel spus, sistemul bancar este unul dintre sectoarele care a profitat de pe urma creşterii preţurilor din România. Creşterea spectaculoasă a profiturilor băncilor s-a făcut în principal pe seama românilor care au credite la bancă şi care au fost nevoiţi să plătească rate mai mari. Aşadar, e normal şi justificat ca acest sector economic să fie solidar cu cetăţenii care au venituri mai mici şi au nevoie de o majorare a salariilor, situaţie care se poate realiza prin diminuarea taxelor pe muncă. Vă mulţumesc. Deputat al PSD, Botoşani, Dan-Constantin Şlincu.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulţumesc, domnule deputat.
		Radu Tuhuţ? Vă rog, domnule deputat.
		Domnul Radu-Marcel Tuhuţ: Bună dimineaţa! "Performanţa ministrului social-democrat al transporturilor este indiscutabilă". Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În cadrul declaraţiei politice de astăzi, doresc să pornesc de la replica acidă a domnului prim-ministru, Nicolae Ciucă, care a declarat recent - "Dorim ca preluarea Ministerului Transporturilor de către un membru al PNL să dea un nou impuls realizării de infrastructură din România. România trebuie să devină un mare şantier, nu o şezătoare de politicieni care se uită la sondajele de opinie". În acest sens, consider că cetăţenii au dreptul de a fi informaţi corect asupra modului în care actualul ministru al transporturilor şi infrastructurii şi-a onorat mandatul, motiv pentru care voi prezenta pe scurt o parte dintre cele mai importante realizări în ultimul an de guvernare PSD. Pentru ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, cifrele şi faptele vorbesc de la sine. Doar anul trecut, pe infrastructura rutieră, ministrul Grindeanu a semnat contracte cu o valoare mai mare decât toate contractele semnate în ultimii 5 ani. Spre exemplu, CNAIR a semnat în 2022 un număr de 48 de contracte finanţate din fonduri europene, în valoare de 24 de miliarde de lei fără TVA, cu 2,07 miliarde de lei mai mult decât în perioada 2017-2021. De asemenea, tot în anul 2022 s-au lansat 15 proiecte importante de proiectare şi execuţie lucrări pentru construcţia a 550 de kilometri de drumuri de mare viteză, a căror valoare estimată este de peste 41,1 miliarde de lei. Dintre acestea amintesc - ultimele secţiuni ale autostrăzii Lugoj - Deva, secţiunile 1 şi 3, restante, din autostrada Târgu Mureş - Târgu Neamţ, autostrada Sibiu - Făgăraş, în integralitate, şi poate cel mai important obiectiv, datorită profesionalismului ministrului Grindeanu, începând din acest an se va lucra în ritm susţinut pe toată lungimea autostrăzii Moldovei. O altă reuşită extrem de importantă este semnarea tuturor contractelor autostrăzii Sibiu - Piteşti, astfel încât, în câţiva ani, românii vor putea traversa în sfârşit Carpaţii în condiţii decente şi sigure pentru traficul rutier, fără a mai pierde ore în şir pe Valea Oltului, în actualele ambuteiaje de care ne lovim cu toţii. În mandatul lui Sorin Grindeanu, Ministerul Transporturilor este campion detaşat la absorbţia fondurilor europene. În plus, au fost solicitate fonduri suplimentare în valoare de 500 de milioane de euro, aferente exerciţiului financiar 2014-2020, bani care riscau să fie neangajaţi şi care au fost cheltuiţi în mod integral. Este pentru prima dată în istoria democratică a ţării noastre când toate fondurile destinate infrastructurii sunt absorbite şi angajate. Ca o concluzie, numărul proiectelor în 2022 a crescut cu 63% faţă de anul anterior, realitate recunoscută de ONG-ul "Pro Infrastructura". Toate aceste date reprezintă performanţe remarcabile...
		Domnul Ilie Dan Barna: Să încercaţi...
		Domnul Radu-Marcel Tuhuţ: ...care caracterizează...
		Domnul Ilie Dan Barna: ...să sintetizaţi.
		Domnul Radu-Marcel Tuhuţ: ...mandatul ministrului Grindeanu la Transporturi, respectiv ritm intens şi eficienţă. Sunt caracteristici care denotă determinarea cu care Partidul Social Democrat a decis să intre la guvernare, chiar cu riscul de a scădea în sondaje. Şi nu am intrat la guvernare doar pentru a debloca proiectele de autostrăzi, ci pentru a proteja în primul rând românii de a fi guvernaţi cu forţa, nu doar către o liberalizare exacerbată a preţurilor din energie, ci şi către un colaps spre care ne îndreptam cu paşi rapizi. Deputat al PSD de Alba, Radu-Marcel Tuhuţ.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulţumesc.
		Mergem mai departe la Grupul PNL. Domnul deputat Andrei Gheorghe, vă rog.
		Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Restaurarea demnităţii limbii române în Moldova de dincolo de Prut". Acum am văzut cu toţii, cu bucurie, votul care s-a dat în Parlamentul de la Chişinău, cu privire la restabilirea adevărului istoric şi ştiinţific despre limba română. Ştim cu toţii că nu există limba moldovenească, fiind o invenţie a regimului totalitar, criminal, sovietic. Trebuie să-i felicităm pe cei 56 de parlamentari din cel de-al doilea stat românesc, Republica Moldova, care au votat această măsură de restabilire a normalităţii, a firescului şi a normelor constituţionale cu privire la limba română, aşa cum prevede însăşi Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova. De asemenea, ţin să precizez faptul că de când sunt copreşedinte al Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova, această revenire la normalitate, la limba română, a reprezentat pentru mine şi colegii mei un deziderat şi o prioritate şi de un an şi jumătate duc o luptă necontenită pentru restabilirea acestui adevăr. Şi, cu atât mai mult, ca român şi ca membru al Parlamentului României, este o bucurie să văd că acest lucru, pentru care m-am luptat şi ne-am luptat cu toţii, astăzi este restabilit la Chişinău. Aceasta este normalitatea, acesta este firescul. Limba română este limba în care au slujit Gurie Grosu şi Alexandru Baltagă. Este limba în care au scris Grigore Vieru, Nicolae Dabija şi, nu în ultimul rând, Alexei Mateevici. Este limba în care au cântat Doina şi Ion Aldea-Teodorovici. Este limba celor care s-au jertfit luptând pentru Basarabia românească. Este limba celor care au suferit în timpul regimului criminal sovietic, prin deportare şi prin represiune. Limba moldovenească nu este decât o invenţie a stalinismului. Limba moldovenească nu doar că nu există, ci este un caraghioslâc, un miciurinism, o inepţie din punct de vedere ştiinţific, moral şi din punct de vedere istoric şi cultural. Ca atare, acesta a fost doar un element care a fost folosit constant în politica Rusiei de deznaţionalizare a românilor basarabeni şi de distrugere a identităţii, culturii şi tradiţiei româneşti de la Prut şi Nistru. Şi trebuie să spunem că a vorbi astăzi de limba moldovenească nu este decât preluarea unui narativ al războiului hibrid al Moscovei, iar a vorbi de limba moldovenească înseamnă pur şi simplu a omagia cizma sovietică şi a omagia cea mai odioasă represiune stalinistă. Felicitări tuturor celor de la Chişinău care au susţinut acest demers! Felicitări Parlamentului Republicii Moldova pentru acest vot! În încheiere, dau citire versurilor poetului Grigore Vieru, un mărturisitor al românităţii Basarabiei: "În al limbilor tezaur Pururea o să rămână Limba doinelor de aur, Limba noastră cea română." Vă mulţumesc.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulţumesc.
		Mergem mai departe. Doamna Elena Hărătău. Este? Nu. Ioan Balan? Vă rog.
		Domnul Ioan Balan: Bună dimineaţa! Declaraţia mea politică se intitulează "Învăţământul profesional reduce şomajul şi contribuie la dezvoltarea locală!". Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Creşterea economică din ultima perioadă, accelerarea investiţiilor publice şi private, precum şi nenumăratele proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile au arătat faptul că România are nevoie imediat de măsuri mult mai curajoase în a sprijini tinerii să se califice pentru meseriile cerute astăzi pe piaţa muncii. Orice antreprenor român vei întreba, îţi va spune că cea mai mare problemă pe care o are este cea legată de forţa de muncă bine calificată, pe care nu o găseşte, nu pentru că tinerii nu ar vrea să muncească, pentru că avem tineri harnici, ci pentru că aceştia nu sunt calificaţi corespunzător. Nu putem să îi contrazicem pe antreprenorii români, pentru că cifrele din România le dau dreptate - deşi şomajul pare mic la nivel general, el este foarte mare în rândul tinerilor, iar tinerii absolvenţi de licee şi facultăţi, în cele mai multe cazuri, lucrează în domenii total diferite de specializările pe care le-au obţinut în şcoală. Stimaţi colegi, În urmă cu mai mulţi ani, urmărind exemplele de succes ale unor şcoli profesionale de la Braşov şi Sibiu, parlamentari liberali, printre care mă număr şi eu, am considerat că modelul braşovean sau cel sibian ar răspunde nevoilor de calificare a tinerilor la nivelul întregii ţări. Încă din legislatura trecută, cadrul normativ privitor la învăţământul profesional dual a fost îmbunătăţit substanţial, acordându-se antreprenorilor facilităţi fiscale pentru achiziţia de echipamente şi tehnologii care stau la baza formării tinerilor profesionişti. Acele prime măsuri şi bursele acordate elevilor au determinat apariţia a tot mai multe unităţi de învăţământ profesional dual, iar prin multe părţi ale ţării acesta deja îşi arată eficienţa. Spre exemplu, în judeţul Alba, numărul mare de tineri calificaţi a atras din ce în ce mai multe investiţii în zona Sebeşului, Blajului şi a municipiului Alba Iulia, pentru că oamenii sunt cea mai valoroasă resursă căutată de investitori. Stimaţi colegi, La nivelul judeţului Suceava, autorităţile judeţene şi cele ale administraţiei publice locale fac tot ceea ce le stă în putere să impulsioneze învăţământul profesional şi tehnic în rândul tinerilor suceveni. Alături de noi, de cei care credem că prin învăţământul profesional şi tehnic asigurăm tinerilor o oportunitate de a se încadra în piaţa muncii pe salarii bune, se află foarte mulţi antreprenori români, dornici să aducă în întreprinderile lor tineri pe care să-i califice corespunzător. De aceea, cred cu putere că atunci când va fi dezbătut şi adoptat în Parlament pachetul de legi privind educaţia, un accent deosebit trebuie să fie pus pe această formă de învăţământ care integrează tinerii în noile cerinţe ale pieţei muncii. De asemenea, ar fi de bun augur ca proiectele-pilot pe care guvernele PNL le-au derulat în ultimii doi ani, de a sprijini cu fonduri europene nerambursabile calificarea tinerilor, să reprezinte o altă prioritate a actualei Coaliţii de guvernare. Vă mulţumesc. Ioan Balan, deputat al PNL.
		Domnul Ilie Dan Barna: Vă mulţumesc, domnule deputat.
		Marian Cruşoveanu? Nu. Valentin-Ilie Făgărăşian? Vă rog.
		Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Toate datele statistice din ultimii ani ne arată că aproape un sfert din populaţia României trăieşte şi munceşte în afara frontierelor ţării. Românii sunt cei care contribuie consistent la PIB-ul Italiei, Spaniei, Franţei, Germaniei, Marii Britanii, pentru că muncesc mult şi, de cele mai multe ori, pe salarii mai mici decât ale cetăţenilor statelor respective. Din păcate, nu de puţine ori, românii sunt subiectul exploatării prin muncă, al abuzurilor, al tratamentului inuman şi, uneori, al muncii grele fără salariu. Este inimaginabil că aceste lucruri se întâmplă în state cu legislaţie foarte puternică şi consolidată împotriva oricărei forme de exploatare a angajaţilor. Cu toate acestea, ne punem întrebarea legitimă - de ce unii angajatori se comportă inuman cu angajaţii români? Stimaţi colegi, Răspunsul la această întrebare cred că vine de la sine. Un stat puternic, cu un minister al muncii puternic, care apără drepturile şi libertăţile tuturor cetăţenilor săi, oriunde s-ar afla aceştia, ar determina, pe cale de consecinţă, o altă atitudine a angajatorilor străini. Orice angajator care ar şti ce păţeşte dacă exploatează prin muncă sau tratează inuman un lucrător român ar renunţa, cu siguranţă, să îşi bată joc de cei mai harnici lucrători din Uniunea Europeană. Însă, în condiţiile în care ministrul nostru al muncii este mai preocupat de prezenţa în studiourile de televiziune, unde petrece uneori mai mult din jumătate din timpul său de lucru de la birou, este firesc ca atenţia pentru milioanele de lucrători din străinătate să nu existe. Stimaţi colegi, Recent, în calitate de deputat de diaspora, am fost pus în situaţia de a acţiona eu, cointeresând instituţiile statului italian, pentru a pune capăt unei situaţii de abuz asupra unor lucrători români din Italia. De asemenea, vă garantez că mă voi implica activ, alături de autorităţile din statele Uniunii Europene, pentru a combate orice fel de abuz asupra lucrătorilor români. Vă mulţumesc. Valentin Făgărăşian.
		Domnul Ilie Dan Barna: Vă mulţumesc, domnule deputat.
		Mergem mai departe, la Grupul USR. Domnul Marian Lazăr. Vă rog, domnule deputat.
		Domnul Ion-Marian Lazăr: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Titlul declaraţiei mele este "Drumul (A1) Tigveni - Râmnicu Vâlcea - Drăgăşani - Găneasa (DX12), între amăgire şi realitate". Astăzi am să discut despre răspunsul primit de la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii la o întrebare adresată de mine, privind drumul (A1) Tigveni - Râmnicu Vâlcea - Drăgăşani, care m-a determinat să modific tematica declaraţiei politice de astăzi. Astfel, am fost informat că actualmente sunt în proces de evaluare ofertele înaintate de S.C. LIKE CONSULTING S.R.L. şi S.C. TQM MANAGEMENT S.R.L. pentru elaborarea studiului de prefezabilitate aferent drumului mai sus menţionat. În acest sens, în cele 8 luni de execuţie a contractului de servicii în care va fi realizat studiul de prefezabilitate, prestatorul desemnat va efectua o analiză tehnico-economică, care va stabili clasa tehnică a drumului, ţinând seama de o serie de elemente ce vizează, printre altele, siguranţa rutieră, valorile de trafic, timpul de călătorie, costurile de investiţie, impactul socio-economic şi cel de mediu. Totodată, se reţine că sectorul rutier Găneasa - Drăgăşani - Râmnicu Vâlcea - Tigveni este încadrat în clasa TransRegio, atât în MasterPlanul General de Transport al României, cât şi în Programul Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030, menţionându-se inclusiv existenţa unor finanţări prin Programul Operaţional Transport 2021-2027, atât pentru secţiunea Râmnicu Vâlcea - Tigveni (A1), cât şi pentru variantele de ocolire ale localităţilor Drăgăşani, Băbeni şi Râmnicu Vâlcea. De asemenea, contrar a ceea ce s-a vehiculat în spaţiul public de către conducerea vâlceană a PNL, conform căreia "(...) realizarea unui drum expres care să lege municipiul Râmnicu Vâlcea de autostrada Piteşti - Sibiu a intrat în linie dreaptă", mă văd nevoit să precizez poziţionarea ministerului de resort, conform căreia "(...) dacă dintr-o analiză de tip Studiu de Prefezabilitate rezultă volume ridicate de trafic, conform normativelor în vigoare, respectiv o rată internă de rentabilitate economică (RIRE) de peste 5.5 care să justifice alegerea unui eventual Drum Expres, se pot face demersuri pentru schimbarea încadrării rangului proiectului de la drum TransRegio la Drum Expres, precum şi pentru identificarea unor surse de finanţare suplimentare". Aşadar, la momentul de faţă sectorul de drum Găneasa - Drăgăşani - Râmnicu Vâlcea - Tigveni este prevăzut la nivel de drum TransRegio, iar o eventuală modificare a acestui rang nu se va putea realiza din pix, ci numai în condiţiile în care se va constata o rentabilitate economică ridicată a proiectului, ca urmare a unei analize a volumului de trafic existent şi respectiv dacă se vor putea aloca resurse financiare suplimentare. Vă mulţumesc. Deputat al USR, Vâlcea, Lazăr Ion-Marian.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulţumesc.
		Mergem mai departe. Domnul deputat Iulian Lőrincz? Vă rog, domnule deputat.
		Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. "STOP programărilor abuzive pe platforma eConsulat.ro!". Românii din diaspora aşteaptă luni în şir să se programeze pentru orice serviciu la Consulat. De ce? Pentru că nişte şmecheri, atenţie, cu ajutorul statului român, speculează acest fenomen şi se ocupă să blocheze în calup zeci şi sute de programări. Aşa-numitele "firme intermediare", care ştiu ele mai bine cum să ajute românii din diaspora. Da, cerându-le bani pentru acele programări. Programări care, evident, ar trebui să fie gratuite! Gratuite pentru orice cetăţean român! Vreau să ne aducem aminte că, după datele oficiale, în diaspora sunt aproape un milion de români cu domiciliul în străinătate, adică cu paşapoarte CRDS. În plus, alte trei - patru milioane au rezidenţă în străinătate, tot bazat pe date oficiale, publicate de ţări din Uniunea Europeană şi din alte colţuri ale lumii şi confirmate de autorităţile române. Cu toate acestea, statul român ignoră această realitate. Guvernanţii Coaliţiei actuale, care se tot reciclează, separat sau combinat, la putere de 30 de ani, aleg să ignore cu bună ştiinţă această realitate devenită şi mai evidentă în ultimii ani. Faptul că statul român continuă să aloce resurse infime instrumentelor care să-i servească pe cei aflaţi în afara graniţelor ţării este doar un alt exemplu al bătăii de joc la adresa diasporei. Obiceiul acesta, al unor firme de intermediari care folosesc abuziv sistemele de programare existente trebuie să înceteze şi trebuie penalizat cu fermitate. Instituţiile statului român trebuie să-şi facă datoria cu promptitudine. Dar ce să vedeţi? Totul se întâmplă sub oblăduirea Coaliţiei PSD-PNL, care închide ochii când vine vorba despre aceste firme-căpuşă care fac bani pe spatele românilor, abuzând sistemele de programare pentru servicii consulare, creând astfel întârzieri şi chiar blocaje. Soluţia ar fi foarte simplă. Programările abuzive ar putea fi filtrate şi blocate sistematic. Dar nu, este prea greu pentru PSD şi PNL. Pentru că atunci când acestea au interese, totul pare greu. Soluţia pe termen lung care ar fi? O digitalizare extinsă a tuturor serviciilor consulare, care să aducă o servire mult mai eficientă şi promptă pentru cetăţenii români din afara graniţelor ţării. Să eviţi să mai pui omul pe drumuri, să se prezinte la ghişeu. Acesta este şi proiectul depus de mine şi colegul meu, Radu Mihail. De a avea servicii consulare exclusiv online. De a respecta românii din afara graniţelor ţării. Sigur, sunt convins că nu vă place să auziţi aceste lucruri. Pentru că nu aţi dat şi nu daţi doi bani pe diaspora. Pentru că ştiţi că nu veţi lua niciun vot din diaspora. Au mai rămas ameţiţii ăştia de la AUR, care vând vorbe goale, populisme şi cam atât. Dar va veni momentul votului, în 2024, când emoţia diasporei va schimba din nou soarta alegerilor. Să fiţi siguri de asta! Vă mulţumesc.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulţumesc.
		Mergem mai departe la Grupul AUR. Domnul Dumitru Flucuş este? Vă rog, domnule deputat.
		Domnul Dumitru Flucuş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, "Războiul dintre Ucraina şi Rusia loveşte în fermierii români" Încă de la începutul războiului, România a ajutat Ucraina în toate domeniile în care a putut, fără să ceară nimic în schimb. Am primit milioane de refugiaţi, cu larga participare a poporului roman, care a dat dovadă de ospitalitate şi de omenie. Dintre aceşti refugiaţi, o parte au ales să rămână în ţara noastră şi beneficiază de sume substanţiale alocate de către statul român pentru întreţinerea lor. România a permis tranzitarea teritoriului naţional de către convoaiele cu ajutoare umanitare şi armament venite din Europa. Ne-am pus la dispoziţie porturile maritime şi fluviale pentru ca Ucraina să îşi poată vinde cerealele. Am dat permisiunea camioanelor încărcate cu cereale din Ucraina să treacă pe şoselele noastre înspre Europa. În urma acestui trafic intens şi de mare tonaj, în afară de aglomeraţie, şoselele au suferit avarii şi serioase degradări. În realitate însă, o parte din produsele agricole provenite din Ucraina, precum cereale, lapte şi altele, care au primit permisiunea să tranziteze teritoriul ţării, nu au mai părăsit ţara noastră, ajungând să fie comercializate pe piaţa românească, în mod ilegal. Fiind scutite de taxe vamale şi având costuri de producţie mai mici, aceste produse au dezechilibrat piaţa autohtonă, aducând grave prejudicii fermierilor români. Conţinuturile ridicate de pesticide, insecticide şi conservanţi fac ca produsele ucrainene să fie neconforme, normativele din Ucraina fiind diferite faţă de cele din Uniunea Europeană. Din această cauză, cerealele ucrainene sunt folosite în ţările Uniunii Europene cu precădere la hrana animalelor. Fermierii români au fost afectaţi în anul trecut de efectele secetei, de scumpirea carburanţilor şi a îngrăşămintelor. Mulţi nu şi-au putut acoperi preţurile de producţie. Cei care nu au avut spaţii de depozitare au vândut cerealele direct la recoltare. Cei care au spaţii de depozitare şi uscare constată că acum preţul cerealelor este mai mic decât atunci când au fost ele recoltate, lucru care este total nefiresc, din cauza costurilor intervenite cu depozitarea şi uscarea. Situaţia este asemănătoare şi în cazul producătorilor de lapte. Laptele neconform venit din Ucraina şi, mai nou, din Belarus, care trece graniţa prin Republica Moldova în România, este preferat de procesatorii din ţara noastră. Este de prisos să menţionez că marile fabrici de procesare nu aparţin românilor şi au ca interes doar obţinerea unui profit cât mai mare. În aceste condiţii de concurenţă neloială, fermierilor români le sunt anulate contractele de achiziţie a laptelui de către procesatori, dacă nu acceptă preţurile impuse de aceştia. În această perioadă, fermierii români care s-au asociat în cooperative şi livrează cantităţi mari de lapte primesc între 1,4 şi 2 lei pe litrul de lapte. Fermierii mici primesc chiar mai puţin decât atât. Vara, preţul laptelui va scădea şi mai mult. Vedeţi cu toţii care este diferenţa dintre 1,4 lei pe litrul de lapte, cât primeşte un producător, şi cât plăteşte cumpărătorul. Această diferenţă este profitul procesatorilor şi al supermarketurilor, ai căror proprietari în majoritate nu sunt români. Fermierii din ţara noastră trebuie ajutaţi, trebuie sprijiniţi de stat. În primul rând, statul trebuie să urmărească traseul produselor ucrainene care intră pe piaţa românească şi să ia măsuri. În al doilea rând, fermierii români trebuie să primească compensaţii din partea statului român şi a Uniunii Europene. În acest moment, cumpărăm din import peste 80% din hrana noastră, pe bani luaţi cu împrumut. Este un interes strategic naţional să păstrăm în activitate fermierii români... (Probleme tehnice.) Mulţumesc.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulţumesc.
		Mergem mai departe la... De la UDMR nu avem declaraţie; doar o declaraţie în scris, depusă de doamna Rozália Biró. La minorităţi, Cătălin-Zamfir Manea? (Vociferări.) După cum ştiţi, la AUR este un vorbitor pe ordine. O să vină din nou rândul şi vă voi invita la microfon. Domnul Manea, de la minorităţi, este? Nu. Mergem la neafiliaţi. Doamna Cristina Camelia Rizea. Vă rog, doamnă deputat.
		Doamna Cristina Camelia Rizea: Mulţumesc, domnule preşedinte. "O floare de 8 Martie şi palma de după" Un mesaj pentru femei şi nu numai. La mulţi ani tuturor femeilor, mai ales celor peste 70.000 supuse violenţei domestice numai anul trecut! La mulţi ani unei treimi din populaţia feminină a României supusă constant agresiunilor sexuale! La mulţi ani celor 700 de mame minore confirmate numai în anul 2021! La mulţi ani celor peste 4.300 de femei diagnosticate anual cu cancer de col uterin! Da, suntem pe primul loc în Europa. Circa 1.900 dintre ele mor în fiecare an de această boală. Lista poate continua. E cutremurător să parcurgem aceste date. Este înfiorător însă că soluţiile pentru aceste femei nu există. În cazul în care apar, sunt puse la sertar. Ştiţi prea bine despre ce vorbesc, dragi colegi din minunata Coaliţie. Sunt sute de exemple, însă vă dau unul pregnant. Fertilizările in vitro decontate în totalitate de către stat sunt, la comandă politică, ţinute undeva, la sertar. Nu aveţi cum să înţelegeţi majoritatea dintre voi, cei care mă ascultaţi, ce înseamnă să înghiţi durerea în van şi să te simţi totuşi forţată să continui, pentru că nu ai la ce soluţii să apelezi şi pentru că sunt atâtea lucruri care depind de tine. Nu înţelegeţi deznădejdea acestor femei care urlă căutând ajutor, dar pe care le felicitaţi festiv, de 8 Martie. După ziua de 8 martie, spuneţi sincer, ce se întâmplă, ce se schimbă? O femeie este în continuare bătută la aproape fiecare minut, fenomenele de abuz sexual se ridică la cote alarmante, iar bolile nu-şi găsesc soluţii în acest sistem sanitar din care voi extrageţi seva şi lăsaţi o scoarţă dură, tăioasă. Degeaba ne oferiţi flori, dragi colegi, dacă nu votaţi cotele. Degeaba organizaţi conferinţe internaţionale dacă la finalul zilei vă feriţi de sintagma "egalitate de gen". Degeaba vă exprimaţi sprijinul pentru femei dacă prin Parlament le fluieraţi. Să ştiţi că toate aceste minime chestiuni sunt, până la urmă, o palmă peste obrazul a 51% din populaţia României, un segment demografic enorm, demn, plin de copile cu potenţial imens, tinere de mare perspectivă, doamne profesioniste, senioare înţelepte, mame şi bunici iubitoare, femei care, deşi abandonate de către sistem, nu au abandonat niciodată valorile esenţiale care încă ne mai oferă încredere în societate. Femei care, prin munca şi dedicarea lor, ne oferă noi şi noi şanse la o zi de mâine mai bună. La mulţi ani sutelor de mii de femei care, din păcate, nu se simt reprezentate de către clasa politică! Adevărul este că liderii guvernamentali, în acest moment, nici vorbă să le fie alături. Ne complăcem cu cefe late şi urlete misogine. La mulţi ani, nu în ultimul rând, milioanelor de românce care simt că încă nu au o voce! Pentru ele este lupta noastră. Mulţumesc.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulţumesc.
		Revenim la Grupul PSD. Iulian-Alexandru Badea? Nu este. Virgil Alin Chirilă? Vă rog, domnule deputat.
		Domnul Virgil Alin Chirilă: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "PSD susţine corectarea inechităţilor din sistemul de pensii, cu respectarea drepturilor legitime ale celor care au muncit cinstit". Unul dintre jaloanele din PNRR introduse de colegii de la USR prevede acordarea de stimulente pentru creşterea voluntară a vârstei de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu majorarea speranţei de viaţă. Este probabil una dintre cele mai încâlcite exprimări din acest PNRR, care arată modul superficial în care a fost redactat acest plan de importanţă majoră pentru România. S-a tot vorbit, inclusiv de la această tribună, despre creşterea opţională sau "voluntară", aşa cum scrie în PNRR, a vârstei de pensionare până la 70 de ani. Cei care susţin această idee spun că nu e nimic obligatoriu şi că angajatul care ajunge la vârsta de pensionare de 65 de ani poate opta dacă mai rămâne sau nu în activitate încă 5 ani, până la vârsta de 70 de ani. În primul rând, acest drept de a munci, până la ce vârstă vrea fiecare, este garantat de Constituţie. Nu e nevoie de o lege în care să scrie că pot opta să lucreze până la 70 de ani. Şi acum oricine doreşte să lucreze până la 70 de ani sau chiar şi până la 100 de ani sau mai mult o poate face, pentru că dreptul său de a munci este garantat prin Constituţie. În al doilea rând, dacă cineva decide că vrea să muncească până la 70 de ani, o poate face fără a-şi pierde dreptul de pensie, pentru că şi-a câştigat acest drept în momentul împlinirii vârstei de pensionare de 65 de ani, iar dreptul la pensie este de asemenea garantat de Constituţie. În viziunea celor care au scris acest jalon şi care s-au exprimat şi în acel proiect de lege promovat de Guvernul Cîţu, dacă ai ajuns la 65 de ani nu mai ai dreptul de a munci, sau, dacă îndrăzneşti să faci aşa ceva, atunci trebuie să renunţi la dreptul de pensie pe care l-ai câştigat prin muncă cinstită. Eu însă le spun colegilor că drepturile constituţionale nu se pot suprima unul pe altul. Exercitarea dreptului la pensie nu poate suprima dreptul la muncă şi nici invers! De aceea spun că e perfidă intenţia din spatele acestui jalon. Admit faptul că sunt multe anomalii în sistem. Ştim cu toţii cazul unor persoane pensionate anticipat, de la stat, care apoi se angajează, tot la stat, pe funcţii înalte şi care cumulează fără nicio jenă pensia şi salariul, primite ambele tot de la stat. Evident că acestor persoane care s-au pensionat pe motiv că nu mai sunt apte de muncă nu trebuie să li se permită reangajarea. Dacă s-au pensionat anticipat, atunci înseamnă că au minţit statul, înseamnă că pensionarea anticipată este pe un caz de boală şi nu ar trebui să permită reangajarea. Este un abuz care trebuie interzis. Dar corectarea acestor anomalii din sistemul de pensii nu trebuie să se facă prin încălcarea drepturilor legitime ale celor care au muncit cinstit. Legea trebuie să-i sancţioneze şi să le impună obligaţii celor care încearcă să înşele statul, celor care abuzează de drepturile existente, nu celor care au muncit cinstit şi şi-au câştigat drepturile prin muncă cinstită. Sper să avem acest lucru în vedere atunci când va trebui să ne pronunţăm asupra actelor normative ce vor decurge din acel jalon din PNRR privind munca voluntară până la 70 de ani. Vă mulţumesc. Deputat Alin Virgil Chirilă, Circumscripţia nr. 27 Mehedinţi.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulţumesc, domnule deputat.
		Mergem mai departe. Laurenţiu-Daniel Marin este? Nu. Trecem la Grupul PNL. Înainte de asta o să citesc şi declaraţiile depuse în scris din partea Grupului PSD: Eugen Bejinariu, Ioan Mang, Nicu Niţă, Ana-Loredana Predescu, Oana-Gianina Bulai, Vasile Cîtea, Silviu Nicu Macovei, Florian-Claudiu Neaga, Daniela Oteşanu, Romulus-Marius Damian, Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă, Adrian Alda, Ştefan Muşoiu, Daniel Tudorache, Elena Stoica, Vasilică Toma, Cristina-Elena Dinu, Daniel-Florin Ghiţă, Raluca Giorgiana Dumitrescu, Mirela Furtună, Natalia Intotero şi Carmen Holban. Mergem la Grupul PNL. Doamna Elena Hărătău nu a venit. Marian Cruşoveanu? Vă rog, domnule deputat.
		Domnul Marian Cruşoveanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. "Învăţământul dual tehnologic este o şansă imensă pentru dezvoltarea României" Noile legi ale educaţiei vin cu o serie importantă de schimbări benefice pentru modul în care va fi organizată educaţia în România. Una dintre acestea este extinderea şi reorganizarea învăţământului preuniversitar tehnologic dual. Acesta este organizat într-un cadru unitar de unităţile de învăţământ sau la solicitarea operatorilor economici, a structurilor asociative interesate, respectiv camere de comerţ, asociaţii patronale de ramură, de bresle sau asociaţii meşteşugăreşti, clustere, în calitate de potenţiali angajatori şi parteneri de practică. De asemenea, conform proiectului de lege, asigură o rută alternativă de educaţie şi formare profesională, organizată pe bază de parteneriat şi conform unor contracte individuale de pregătire practică încheiate cu operatorii economici care îşi asumă ca responsabilitate principală pregătirea practică a elevilor, aceştia asigurând şi o bursă, cel puţin la nivelul celei provenite din fonduri publice pentru învăţământul liceal tehnologic. Sumarizând, învăţământul tehnologic dual va duce la reducerea semnificativă a şomajului în rândul tinerilor din România. Absolvenţii îşi vor găsi mult mai uşor un loc de muncă, fiind deja pregătiţi pentru cerinţele angajatorilor, prin acest contact timpuriu cu mediul de lucru. Diploma de absolvire a unui liceu tehnologic sau cea de licenţă de la terminarea facultăţii vor avea o greutate mai mare pe piaţa muncii. Această formă de pregătire şcolară este extrem de importantă pentru România. Mai mult, trebuie să facem ca atât copiii, cât şi părinţii, să conştientizeze faptul că urmarea unui astfel de profil este cât se poate de benefică pentru viitorul adult. Într-o societate sănătoasă fiecare se pregăteşte şi îşi alege cariera în conformitate cu competenţele şi aptitudinile pe care le are. Nimeni nu trebuie să se simtă obligat să urmeze o formă de învăţământ teoretic. Sunt conştient că, de cele mai multe ori, constrângerile societăţii sunt cele care dictează opţiunile de carieră ale unui tânăr. De aceea, poate cel mai important lucru de spus este că această formă de pregătire nu este mai puţin onorabilă decât cea teoretică. Chiar din contră, dacă aruncăm o privire pe piaţa muncii, vom observa că angajaţii cu profil tehnic câştigă uneori venituri mult superioare faţă de absolvenţii de studii teoretice. Învăţământul dual este un adevărat câştig pentru societatea şi economia românească, iar statul trebuie să depună toate eforturile pentru a atrage tinerii către acest tip de învăţământ extrem de necesar pentru dezvoltarea noastră. Vă mulţumesc.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulţumesc, domnule deputat.
		Domnul Leoreanu văd că nu este. O să-i citesc acum pe cei care au depus declaraţii în scris de la PNL: Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Alexandru Popa, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Iulian-Alexandru Muraru, George Şişcu, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Angelica Fădor, Bogdan-Iulian Huţucă, Maria Stoian, Ervin Molnar, Cristina-Agnes Vecerdi, Vetuţa Stănescu, George-Cătălin Stângă. Am încheiat şi Grupul PNL. Mergem la USR acum. Doamna Pollyanna Hangan? Vă rog, doamna deputat.
		Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan: Mulţumesc. Mă aflu în faţa dumneavoastră astăzi nu ca politician, ci ca femeie care ştie greutăţile cu care ne confruntăm toate în aceste vremuri de criză. Greutatea lumii pare să stea pe umerii noştri, ai femeilor. Jonglăm cu munca noastră profesională şi purtăm responsabilitatea grijii faţă de familiile noastre, faţă de copii şi faţă de bătrâni. Am fost cel mai puternic lovite de această criză economică şi de creşterea preţurilor la energie. Cu toate acestea, nimeni nu vorbeşte despre noi. Nu există articole de presă sau ştiri de televiziune despre cum ne descurcăm. Nu există politicieni care să strige greutăţile în numele nostru. Nu avem voce, de parcă nu am exista decât de 8 martie. Stresul pe care-l simţim în fiecare zi este copleşitor. Ne trezim în fiecare dimineaţă întrebându-ne cum o vom scoate la capăt, cum vom plăti facturile şi cum vom pune mâncare pe masă familiilor noastre. Din ce bani vom cumpăra haine pentru copiii care cresc? Cum să ne împărţim timpul ca să avem grijă şi de părinţi, din ce în ce mai bătrâni? Alergăm cu mâncarea gătită de acasă la spital şi ne doare să îi vedem neputincioşi pe paturile de fier, în saloane insalubre. Ne îngrijorăm constant despre viitor şi nu ştim dacă va fi mai rău sau va fi mai bine. Criza economică ne-a lovit cel mai tare. Avem salarii mai mici, munca part-time a fost impozitată, suntem primele la concediere. Multe femei cu copii nu au un loc de muncă, iar statul ne-a dat 10 lei care ne ajung doar pentru o pâine şi un litru de lapte. Este timpul ca Guvernul să recunoască luptele cu care ne confruntăm şi să ofere femeilor sprijinul de care au nevoie. Avem nevoie de politici care să ne ajute să echilibrăm responsabilităţile de acasă şi de la locul de muncă. Avem nevoie de acces la servicii de îngrijire a copiilor şi de asistenţă medicală la preţuri accesibile, astfel încât să putem avea grijă de familiile noastre. Avem nevoie de salarii mai mari. Avem nevoie de politici care să creeze noi oportunităţi de muncă şi să ofere sprijin pentru întreprinderile mici conduse de femei sau care angajează femei. Avem nevoie să eliminaţi taxarea muncii part-time, care a lovit în special femeile care au copii şi vârstnici în îngrijire. Cred că femeile trebuie să-şi folosească vocile mai bine şi votul, de asemenea. Vrem lideri care să înţeleagă lupta femeilor şi să acorde prioritate nevoilor noastre şi familiilor noastre. Familiile noastre depind de noi, iar viitorul nostru depinde de capacitatea noastră de a depăşi aceste provocări. Sunt Pollyanna Hangan, deputat USR de Hunedoara. Mulţumesc.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulţumesc, doamna deputat.
		Mergem mai departe. Domnul deputat Adrian Giurgiu. Vă rog, domnule deputat.
		Domnul Adrian Giurgiu: Mulţumesc. "România are nevoie de DNA-ul pădurilor" Peste jumătate din lemnul tăiat în România este tăiat ilegal. O investigaţie a unor jurnalişti germani a scos la iveală că, până în 2018, în România s-au tăiat aproximativ 20 de milioane de metri cubi de lemn în fiecare an, fără documente şi autorizaţii. Statul ar trebui să facă publică o astfel de statistică, însă a preferat să o ascundă. A preferat să lase mafia lemnului să opereze şi să crească continuu. În urma acestei ignoranţe, în formă continuată, mulţi baroni locali conectaţi politic s-au îmbogăţit din afaceri aşa-zise legale, făcute cu lemn tăiat ilegal. În 2020, alături de colegii mei din USR, am iniţiat legea prin care se înfiinţa Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Mediu. Gândisem un adevărat DNA al pădurilor. Deşi legea a fost votată de parlamentari de la mai multe partide politice, a picat la Curtea Constituţională, care a declarat-o neconstituţională. Adică o lege care-şi propunea să apere pădurile României a fost desfiinţată din pix, cu o motivaţie de doi bani. În curând, sper că România va avea Garda Forestieră Naţională. Săptămâna trecută Comisia pentru mediu din Camera Deputaţilor a avizat favorabil iniţiativa legislativă. Reprezentanţii Gărzii vor putea urmări toate activităţile desfăşurate în domeniul silvic, inclusiv operaţiunile ce ţin de tăierea şi transportul de masă lemnoasă. Înfiinţarea Gărzii Forestiere Naţionale este un prim pas pentru a combate mafia lemnului, însă nu va rezolva peste noapte toate problemele pădurilor României. Următorul pas este înfiinţarea DNA-ului pădurilor, o instituţie care să se ocupe de investigarea tuturor infracţiunilor de mediu. Instituţia ar juca un rol esenţial în aducerea în faţa judecătorilor a unui număr mai mare de hoţi de lemne şi poluatori şi ar ajuta la fluidizarea proceselor. Ştiţi de ce este nevoie de o astfel de organizaţie? Pentru că în momentul de faţă sunt sute de cazuri în care infracţiuni de mediu nu ajung în instanţă, din lipsa procurorilor şi a instanţelor specializate în problematica de mediu. Înfiinţarea unui DNA al pădurilor ar trebui să-i facă pe infractorii de mediu să se gândească de 10 ori înainte de a tăia ilegal pădurile sau de a polua mediul. Este momentul ca România să demonstreze că statul nu este părtaş la dezastrele ecologice! Mulţumesc.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulţumesc, domnule deputat.
		Mergem mai departe la Grupul AUR. Domnul Mihail Albişteanu. Vă rog, domnule deputat.
		Domnul Mihail Albişteanu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "România nu este feuda Uniunii Europene". În calitate de secretar al Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor, cer autorităţilor statului român, şi în special Ministerului Afacerilor Externe, să ia poziţie faţă de politicile antinaţionale pe care Comisia Europeană le promovează, sub conducerea nefastă a doamnei Ursula von der Leyen. Domnia-sa şi echipa de birocraţi pe care îi conduce îşi permit să dicteze statelor naţionale, membre ale Uniunii Europene, măsuri prin care îşi impun politicile lor globaliste, progresist-stângiste, care urmăresc tocmai distrugerea acestor state naţionale pe care au reuşit, în timpul pandemiei COVID, să le supraîndatoreze, forţându-le să achiziţioneze, în mod inutil şi pe bani mulţi, sute de milioane de doze de vaccin, care, odată expirate, trebuie distruse, evident, tot pe cheltuiala cumpărătorului. Chiar deunăzi, Guvernul bulgar a anunţat că trebuie să distrugă "o cantitate uriaşă" de doze de vaccin şi în acelaşi fel procedează şi România, deşi autorităţile statului trec acest lucru sub tăcere. În paranteză aş spune că ieri domnul ministru Rafila a spus că România încă mai are de achiziţionat 8 milioane de doze pentru anul 2022 şi 19 milioane de doze pentru anul 2023, contractate în anul 2021. Deşi anchetată pentru implicarea sa şi a soţului său în această afacere, preşedinta Comisiei Europene impune statelor membre ale Uniunii Europene nu doar cumpărarea altor milioane de doze de vaccin, ci şi, sub pretextul unei aşa-zise crize climatice, politici autodistructive care vizează eliminarea, până în anul 2035, a comercializării autovehiculelor care folosesc combustibili fosili. De asemenea, domnia-sa cere reducerea cu două treimi, până în 2030, a consumului de carne la nivel european, în favoarea, probabil, consumului de insecte şi de carne artificială. Adeptă a reducerii populaţiei continentului, doamna von der Leyen este însă o mare iubitoare de imigranţi, pe care îi doreşte aduşi în Europa, din Asia şi Africa, prin modificarea politicii de azil a Uniunii Europene. Prin tot ceea ce face actuala Comisie Europeană şi, personal, preşedinta acesteia, se îndepărtează de la planul originar propus de părinţii fondatori ai proiectului european, cel al unei uniuni de state europene suverane, şi fac, fără a avea vreun mandat din partea cetăţenilor europeni, paşi hotărâţi către crearea unui stat federal, un fel de Uniune Sovietică Europeană. Le atrag atenţia, atât preşedintei Comisiei Europene, cât şi ministrului de externe al României, că România este un stat independent şi suveran care aparţine naţiunii române, iar nu o feudă a Uniunii Europene, unde doamna Leyen poate să-şi impună politicile sale experimentale aberante. Mihail Albişteanu, deputat, Circumscripţia nr. 24 Iaşi. Mulţumesc.
		Domnul Ilie Dan Barna: Vă mulţumesc, domnule deputat.
		Mergem la neafiliaţi. Domnul Cristian Ichim. Vă rog, domnule deputat.
		Domnul Cristian-Paul Ichim: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Dragi români, Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Prevenţia este regula de bază a siguranţei rutiere". Sunt multe statistici privind siguranţa rutieră şi majoritatea trimit România în coada clasamentului la acest capitol. Există un cumul de motive pentru care şoselele din ţara noastră sunt atât de periculoase şi din cauza cărora există atât de multe accidente. Motive ce ţin de şoferi sau pietoni, cum ar fi viteza excesivă sau condusul sub influenţa alcoolului, neadaptarea la condiţiile de drum, traversarea prin locuri nepermise, dar şi unele ce ţin de autorităţi: infrastructura rutieră foarte slab dezvoltată şi neîntreţinută corespunzător, foarte puţine autostrăzi şi drumuri expres. Regulile de circulaţie trebuie respectate, numai că această sarcină devine cam dificilă atunci când indicatoarele şi marcajele rutiere sunt ascunse în spatele copacilor, inexistente, nu mai au vopsea lizibilă pe ele, iar conducătorii auto sunt nevoiţi să le intuiască. Marcajele rutiere sunt foarte importante deoarece asigură participanţilor la trafic deplasarea în condiţii de siguranţă şi fluenţă. Conform unor verificări făcute în primele 10 luni ale anului 2021 s-a constatat că peste 1.100 de kilometri de drum din România au marcajele rutiere deteriorate, iar peste 5.500 de indicatoare lipsesc cu desăvârşire. Când ne deplasăm pe drumurile ţării sau prin marile oraşe putem observa multiple deficienţe, şi vă prezint câteva exemple grăitoare: o trecere de pietoni adaptată persoanelor cu handicap care se opreşte direct în gard, indicatoare rutiere amplasate la aproximativ un metru unul de celălalt, o stradă care pe o lungime de 200 de metri are 11 treceri de pietoni, şi foarte multe astfel de situaţii. În prezent, cadrul legal nu conferă Poliţiei Rutiere o obligaţie expresă de a consemna şi a prezenta vreo situaţie de încălcare a modului de amplasare a mijloacelor de semnalizare rutieră, de aceea soluţia pe care o propun se regăseşte într-un proiect de lege transpartinic pe care l-am depus recent. Consider că Poliţia Rutieră trebuie să se implice şi mai mult în zona de prevenţie, iar prin proiectul propus agenţii de poliţie vor fi obligaţi să verifice mijloacele de semnalizare rutieră şi alte dispozitive speciale existente pe şoselele din România. Poliţia Rutieră trebuie să se asigure că standardele de siguranţă rutieră sunt respectate de către administratorul drumului public, acesta din urmă fiind obligat să remedieze deficienţele constatate. Suntem datori, din postura pe care o ocupăm în Parlamentul României, să acţionăm pentru a face drumurile din ţara noastră mai sigure pentru cetăţeni. Este nevoie de mai multă implicare din partea noastră şi de mai multe măsuri, pentru ca românii să se deplaseze în condiţii de siguranţă. Deputat Cristian-Paul Ichim. Mulţumesc.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulţumesc, domnule deputat.
		Revenim la Grupul USR. Filip Havârneanu, Beniamin Todosiu şi Andrei Miftode nu sunt. Mergem mai departe, la Grupul AUR. Doamna Gianina Şerban? Vă rog, doamnă deputat.
		Doamna Gianina Şerban: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "O Românie educată sau eşuată?". Stimaţi colegi, înainte de toate, pentru că suntem în luna în care se schimbă anotimpurile, în luna dedicată femeilor, aş vrea să le urez colegelor o primăvară frumoasă, plină de bucurii şi realizări, iar tuturor româncelor o primăvară în care soarele să le încălzească sufletele, să poată purta în ele speranţa că vom trece cu bine peste toate greutăţile ce vor urma, o primăvară plină de bucurii, o primăvară de AUR! Aşadar, am aşteptat cu toţii, aproape cu sufletul la gură, pachetul de legi ale educaţiei, având în vedere că învăţământul românesc este din ce în ce mai slab, iar preşedintele României ne-a garantat că România, în timpul mandatului său, va deveni România educată. Am văzut cu toţii platforma lansată cu mare fast de PNL în care încearcă să ne explice reformele pe care le aduc aceste noi prevederi la Legea educaţiei naţionale din 2011, însă rămân câteva chestiuni esenţiale nepuse la punct. Ca şi ordonanţele de urgenţă cu care guvernează coaliţia, aceste legi sunt făcute în pripă. Prima dovadă este declaraţia doamnei ministru cu privire la vacanţa de Paşte, unde, la presiunea publică, ne transmite că va adăuga două zile libere pentru copii. Să ne uităm şi la modalitatea neclară de evaluare a cunoştinţelor la terminarea primelor 8 clase, iar posibilitatea ca unele licee să programeze examene de admitere poate duce la inechităţi între copii, în loc să se ia în calcul un examen de treaptă la terminarea celor 10 clase obligatorii. Aşadar, am primit aceste legi cu mare dezamăgire, sunt multe chestiuni nerezolvate, progresul mult lăudat al învăţământului fiind inexistent, ba, dimpotrivă, înregistrăm un regres în calitatea învăţământului. Însă, în toată povestea acestor legi, un aspect extrem de important pare să scape tuturor, ascuns printre sutele de articole ale legii, cel al unei dedicaţii pentru domnul preşedinte Iohannis. Astăzi, această propunere de Lege a educaţiei dedică un articol acestui subiect, şi anume art. 179, din care vă citez: "Preşedintele României, persoanele alese în Parlamentul României care au calitatea de cadre didactice titulare, angajate cu contract pe perioadă nedeterminată, au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada în care îndeplinesc aceste funcţii". Postul de profesor titular la Colegiul Brukenthal din Sibiu este blocat de peste un sfert de veac de domnul preşedinte Klaus Iohannis. Din 1997, de când a ajuns primar al Sibiului, şi-a rezervat titulatura la catedră, răstimp în care sistemului de învăţământ i-a lipsit un profesor sau poate altui profesor i-a lipsit dreptul la muncă. Ne aducem aminte de plecăciunea făcută de actualul ministru al educaţiei în faţa preşedintelui la depunerea jurământului şi preluarea mandatului. Iată că a ieşit la iveală şi micul amănunt care ne face să înţelegem acest gest al doamnei ministru. Ştim că mandatul domnului Klaus Iohannis se încheie peste un an şi jumătate, aproximativ. Trebuie, prin lege, să-i asigurăm un viitor? Stimaţi colegi, Trebuie oare să înţelegem că PNL şi PSD fac legi cu dedicaţie pentru interese personale? Acesta este rolul nostru aici? Nu cred. Am fost trimişi de români în Parlament să gândim legi, să facem dreptate pentru ei şi să asigurăm viitorul românilor, nu al nostru! Dacă nu vom face asta, România domnului Iohannis va rămâne eşuată! Gianina Şerban, deputat AUR de Ilfov.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulţumesc.
		Domnul Dumitru Focşa, de la neafiliaţi. Vă rog.
		Domnul Dumitru-Viorel Focşa: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea de astăzi cuprinde câteva consideraţii vizavi de atitudinea Ucrainei faţă de România prin canalul Bîstroe. Stimate colege, Stimaţi colegi, Dacă problema învecinării cu Rusia, la Dunăre, pare momentan rezolvată, rămâne, totuşi, întrebarea cu privire la învecinarea cu ucrainenii şi care ar fi strategia de abordare dacă vecinii noştri încearcă să ocolească legislaţia internaţională şi acordurile în vigoare - iar acum mă refer la "recentele" lucrări pe care le efectuează pe canalul Bîstroe, lucrări care, din păcate, nu sunt chiar de ieri, de azi, doar că actuala Coaliţie de guvernare fiind mult prea preocupată să jefuiască ţara şi să execute cu sârg directivele primite, a adoptat poziţia struţului. Recentul incident diplomatic creat de "dragarea de curăţare" - cu ghilimelele de rigoare - a canalului de către partea ucraineană reprezintă încă o atitudine sfidătoare pe care vecinii noştri o au faţă de noi, după recenta adoptare a unei Legi a minorităţilor, prin care practic comunitatea românească din regiunile istorice ale României Mari este supusă unei asimilări agresive. Căci, stimaţi colegi, cum altfel putem numi decât neprietenoase, ca să folosesc un limbaj diplomatic, acţiunile pe care partea ucraineană le-a făcut până acum şi le perpetuează în continuare? Vreau să vă ofer, pe această cale, câteva exemple edificatoare, şi anume: partea română nu a fost informată despre aceste lucrări de adâncire, chiar dacă ele erau evidente, şi în paralel autorităţile navale ucrainene au anunţat deja armatorii că şenalul are o adâncime de 7 metri. Probabil se referă la pescajul maxim acceptat de şenalul navigabil, ceea ce permite intrarea pe canalul Bîstroe a unor nave mai mari. Consecinţele ecologice pentru partea română sunt majore, ca să nu amintesc de cele economice. Şi cum Guvernul şi preşedintele României încă sunt nedumeriţi, aşteptând încă specialiştii şi comisiile să-şi dea cu părerea, adică să îngroape subiectul, vă reamintesc eu doar două dintre acestea, stimaţi colegi. Prima. Dragajele efectuate pe braţul Chilia, pentru a asigura debitele pe Bîstroe, vor provoca retragerea apei de pe canalele adiacente din Delta Dunării şi vor afecta atât flora şi fauna, cât şi transportul de pasageri. A doua. Ucrainenii deversează materialul dragat în Marea Neagră, iar curenţii maritimi vor aduce aceste aluviuni pe Bara Sulina, ceea ce va provoca scăderea adâncimilor, desigur. Vă pot asigura că acestea pot părea chestiuni tehnice, dar vă asigur că sunt probleme de o importanţă extraordinară, pe care Coaliţia de guvernare alege să nu le ia în discuţie, iar singurii care au de pierdut suntem noi, românii! În plus, stimaţi colegi, Ucraina ar intenţiona să dragheze nu doar canalul Bîstroe, ci şi o porţiune importantă a braţului Chilia, după cum arată un studiu făcut de o companie care vrea să construiască un nou terminal pentru transportul cerealelor lângă Portul Ismail, aflat pe braţul Dunării care desparte România de Ucraina. Din studiu reiese clar că Ucraina intenţionează să dubleze adâncimea braţului până la peste 8 metri. Mai mult, Kievul consideră braţul Chilia ca fiind, citez: "Cale navigabilă interioară a Ucrainei", printr-o hotărâre...
		Domnul Ilie Dan Barna: Vă rog să încheiaţi!
		Domnul Dumitru-Viorel Focşa: ... a Guvernului ucrainean luată în urmă cu un an, hotărâre despre care, "evident" - tot cu ghilimelele de rigoare -, Guvernul României nu ştie nimic. Aşa că vă întreb: unde sunt politicienii noştri de calibru, unde sunt serviciile care primesc sume din ce în ce mai mari de la bugetul statului, unde e Guvernul României acum? Putem să asistăm pasivi la toată această bătaie de joc la adresa intereselor ţării noastre? Eu cred că nu, stimaţi colegi! Dumneavoastră? Vă mulţumesc. Dumitru-Viorel Focşa, deputat neafiliat de Constanţa.
		Domnul Ilie Dan Barna: Mulţumesc.
		Au mai depus declaraţii în scris, de la Grupul USR: Brian Cristian. De la Grupul AUR: Vasile Nagy, Titus Păunescu, Lilian Scripnic, Sebastian-Ilie Suciu. Îl invit, înainte de a încheia, pe domnul Leoreanu, de la Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.
		Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Proiectul legilor educaţiei răspunde unei nevoi reale din sistemul de învăţământ din România. Atât elevii, studenţii şi părinţii, cât şi cadrele didactice, au nevoie de predictibilitate, de un sistem structurat într-un mod echilibrat şi de personal suficient de bine pregătit. Reforma din domeniul educaţiei urmăreşte mai multe obiective. Astfel, educaţia urmează să fie adaptată fiecărui elev. Introducerea conceptului de "portofoliu educaţional" va ajuta consilierii şcolari, profesorii şi părinţii să decidă care este cel mai bun parcurs de urmat pentru elev. Înclinaţiile copilului vor fi observate devreme, pentru a se putea orienta spre o direcţie educaţională în care va performa. Unul dintre cele mai importante lucruri este că reforma din educaţie oferă un răspuns la problema abandonului şcolar. Planul Strategic Integrat de Reducere a Abandonului Şcolar va asigura o şansă la studiu pentru elevii din medii defavorizate. În sistemul universitar, programul "A doua şansă" va identifica şi consilia studenţii cu risc de abandon şi va facilita reluarea studiilor de către cei care doresc să revină în facultate. Programul "Masă sănătoasă" va funcţiona şi ca un stimulent social pentru elevii proveniţi din familii cu venituri reduse. Astfel, copiii îşi vor putea continua studiile până la terminarea formei de învăţământ - şcolare sau universitare - şi oferă absolventului o şansă în plus pe piaţa muncii. De asemenea, cadrele didactice vor avea un grad mai mare de profesionalism, ca urmare a introducerii necesităţii absolvirii unei forme de învăţământ superior pentru a intra pe post. Profesorii vor putea urma programe de îmbunătăţire a calităţilor lor pedagogice, iar inspectorii şcolari vor face evaluări şi vor semnala îmbunătăţirile necesare pentru creşterea calităţii în actul educaţional. Drept urmare, va creşte calitatea actului educaţional. Un alt obiectiv urmărit de reformă este o conectare mai bună a sistemului educaţional la cererea de pe piaţa muncii. În acest sens, va fi susţinut învăţământul dual, care este o formă de colaborare între mediul educaţional şi mediul economic, cu avantaje pentru toate părţile implicate: companiile au parteneri pentru practică, elevii/studenţii vor absolvi forma de învăţământ având şi o minimă experienţă profesională, iar unităţile de învăţământ vor oferi tinerilor şi o componentă practică, pe lângă cea teoretică. Reforma din educaţie implică, de asemenea, un schimb de experienţă educaţională cu alte universităţi din străinătate. Totodată, Programul Naţional pentru Internaţionalizare Universitară va promova facultăţile româneşti pentru studenţii străini interesaţi să studieze în România şi va facilita accesul studenţilor români la stagii educaţionale peste hotare. PNL susţine aprobarea proiectului, având în vedere că elaborarea lui a fost precedată deja de ample dezbateri, iar reforma din educaţie este un jalon asumat prin PNRR, deci trebuie realizată în termenii angajaţi de România. Succes în educaţie! Succes pentru România! Totul pentru educaţie, pentru mai bine în România! Vă mulţumesc.
		Domnul Ilie Dan Barna: Vă mulţumesc, domnule deputat. De la neafiliaţii au mai depus declaraţii: Mihai Lasca, Anamaria Gavrilă, Nicolae Roman, Dumitru Coarnă, Dănuţ Elenei, dar nu au venit să le prezinte. Şi, de asemenea, declaraţie în scris Bogdan-Alexandru Bola. Mulţumesc. Declar şedinţa de declaraţii politice închisă. Reîncepem la ora 10.00. O zi bună tuturor!
		(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
		Domnul Adrian Alda: "PSD susţine atât fermierii, cât şi consumatorii români" Ştim cu toţii că avem o ţară nu doar foarte frumoasă, cu un relief variat, ci şi cu un sol deosebit de productiv. Este adevărat că producţia agricolă se află în strânsă legătură şi cu cantitatea de precipitaţii, precum şi cu oportunitatea producerii acestora, care contribuie la dezvoltarea diverselor culturi, însă trebuie să recunoaştem că mereu am beneficiat de recolte record, dincolo de estimările fermierilor. La fel de justă şi de evidenţiat este şi contribuţia deciziilor adecvate, luate de conducerile PSD ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Tocmai din aceste raţionamente, am demontat, anul trecut, în mai multe declaraţii politice zvonurile panicarde privind criza alimentară care trebuia să afecteze ţara noastră în special în 2022. Mai în glumă, mai în serios, "marea foamete autohtonă", anunţată cu surle şi trâmbiţe de opoziţie printr-o serie lungă de fake news şi preluată pe negândite de cârcotaşi, şi-a anulat singură reprezentaţia pe meleagurile noastre. Din fericire, acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu penuria alimentară "programată" şi pentru ţările, care, la fel ca România, nu au mai avut, anterior, de suferit din cauza lipsei alimentelor principale şi nici secundare. Şi totuşi, în ciuda unui parcurs normal privind asigurarea tuturor alimentelor necesare traiului cotidian al românilor, siguranţa alimentară, cât şi susţinerea fermierilor şi promovarea unor bune practici în agricultură reprezintă, în continuare, principalele priorităţi pentru Partidul Social Democrat. Iar aceste preocupări ale noastre au întâietate atât pe agenda factorilor decizionali din MADR, din Guvernul şi Parlamentul României, precum şi pe cele ale tuturor europarlamentarilor social-democraţi. Aşadar, deşi disponibilitatea alimentelor nu este în pericol în Uniunea Europeană şi cu atât mai puţin în ţara noastră, rămâne ca problemă doar accesibilitatea acestora. Şi când vorbesc despre inaccesibilitatea pentru unele produse alimentare, mă refer strict la gospodăriile vulnerabile. Se ştie că acest aspect defectuos este provocat de creşterea inflaţiei. Am mai invocat cauzele externe care generează aceste puncte nevralgice în economiile tuturor statelor europene, în special în cele ale ţărilor aflate în proximitatea conflictului armat din Ucraina, motiv pentru care consider că nu mai este nevoie să le repet. Trebuie să ne axăm cu toţii, partide aflate la putere sau în opoziţie, pe soluţii, şi nu pe repetarea la nesfârşit, în spaţiul public, a cauzelor acestor neajunsuri. Din acest motiv, PSD a impus, prin miniştrii săi, mai multe măsuri adecvate de protecţie socială, care să asigure accesul tuturor la o alimentaţie cât mai sănătoasă. Iar de o atenţie specială s-au bucurat gospodăriile cu venituri mici, prin seria de măsuri de sprijin pe care le-am promovat în arcul guvernamental. Tocmai ca un astfel de neajuns să nu devină o problemă reală pentru gospodăriile vulnerabile, iniţiativa legislativă a PSD privind lanţul scurt de aprovizionare este încă o propunere fermă şi ambiţioasă pentru cadrul legal al României. Aceasta marchează tranziţia sistemului nostru alimentar către durabilitate şi rezilienţă şi va stabili, în acelaşi timp, şi o cale clară şi paşii măsurabili spre acest obiectiv. Punctual, acest proiect de act normativ este destinat atât fermierilor români, cât şi consumatorilor pentru că susţine utilizarea produselor alimentare proaspete, de pe plan local. Alimentele din import vor fi achiziţionate doar dacă nu sunt produse şi la noi. Astfel, hrana românească devine prioritară în şcoli, spitale, unităţi militare şi în toate instituţiile publice care achiziţionează servicii de catering. Oportunitatea acestei noi reglementări interne se suprapune sută la sută şi pe directivele Uniunii Europene din domeniu. Acestea indică achiziţionarea prioritară de produse alimentare din propria ţară. Lanţul scurt de aprovizionare va avea întâietate şi din perspectiva securităţii alimentare a ţării, fiind în acord şi cu Strategia europeană "Farm to Fork". În egală măsură, odată stopat importul, din alte state, de fructe şi de legume, care cresc şi în ţara noastră, va fi anulată şi inflaţia care însoţeşte aceste transporturi, dar şi redusă poluarea rezultată din circulaţia acestor mărfuri prim mai multe state. Automat, nu vom mai susţine economiile ţărilor din care am importat până acum, ci pe cea autohtonă! Iar o astfel de decizie se dovedeşte salutară şi pentru sănătatea românilor, nu doar pentru portofelul individual sau bugetul statului. Mă refer la prospeţimea ofertei locale de hrană, deci la mai mulţi nutrienţi benefici. Din nefericire, în ultimii 30 de ani, România a importat foarte multă mâncare procesată sau nu, în detrimentul agricultorilor locali. De asemenea, a fost afectată şi siguranţa alimentară. În plus, într-o proporţie considerabilă, deficitul comercial intern a fost şi el accentuat din pricina acestor importuri redundante. Pe de altă parte, îmi exprim speranţa ca şi Comisia Europeană să propună cât mai curând posibil variantele de lucru atât de necesare reducerii risipei hranei, de cel puţin 50% până în 2030, de-a lungul lanţului alimentar. Sunt convins că, dacă vom ajunge să avem, la nivelul UE, desigur şi la cel al statului român, norme de etichetare mai adecvate şi transparente şi chiar interzicerea distrugerii alimentelor nevândute, vom reuşi a priori să facem economii substanţiale de resurse şi, în plus, să prevenim orice posibilă penurie.
		Domnul Iulian-Alexandru Muraru: "Administraţia liberală de la Consiliul Judeţean Iaşi a scos la licitaţie contractul de achiziţie publică de execuţie lucrări pentru reabilitarea şi modernizarea imobilelor în care funcţionează Filarmonica" În parteneriat cu Primăria Municipiului Iaşi, administraţia liberală de la Consiliul Judeţean a propus un proiect pentru a putea accesa fonduri prin POR destinate reabilitării filarmonicii, o investiţie ce ajunge la o valoare de aproximativ 16 milioane de euro. În paralel, există depusă şi cererea de finanţare pentru reabilitarea clădirii prin componenta 5 - Valul Renovării din PNRR. Nevoia Filarmonicii ieşene de a avea un sediu modern este un subiect de care sunt constant preocupat şi pentru care am militat mereu în calitate de deputat şi reprezentant al ieşenilor în Parlamentul României. Cultura a devenit un motor al economiei vii, care generează evenimente, atrage turişti, creează emulaţie şi avem nevoie să integrăm mai mult această latură în strategia de dezvoltare generală a judeţului. Clădirea Filarmonicii este grav afectată până la existenţa pericolului de prăbuşire. În aceste condiţii, de aproape 30 de ani, orchestra Filarmonicii din Iaşi, una dintre cele mai valoroase ansambluri din ţară, îşi desfăşoară activitatea în spaţii improprii, concertele fiind susţinute în săli neadecvate. În perioada 2018-2021 au fost derulate mai multe acţiuni la Filarmonica Iaşi. În această perioadă a fost întocmită expertiza tehnică şi documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie a imobilelor, lucrări în valoare de 178.262 de lei, recepţionate în data de 16 decembrie 2019. De asemenea, a fost întocmit contractul de prestări servicii pentru realizarea documentaţiilor şi asistenţa tehnică la data de 17 iulie 2020, în valoare de 690.200 de lei. În luna martie 2021 a fost obţinută autorizaţia de construire pentru lucrările legate de reabilitarea sediului Filarmonicii "Moldova" Iaşi, valoarea lucrărilor de reabilitare, conform proiectului tehnic de execuţie fiind de 55,5 milioane de lei. Dinamizarea activităţii instituţiei poate fi o bună formă de turism cultural modern pentru că potenţial există, atât potenţialul Iaşului ca centrul cultural naţional, cât şi potenţialul Filarmonicii, prin artiştii desăvârşiţi pe care îi are.
		Domnul Eugen Bejinariu: Aleşii sunt întocmai precum poporul pe care îl reprezintă! Nici n-ar putea fi altfel, dacă respectăm normele democratice şi ne supunem principiului de "reprezentativitate", cel pe care l-au adus alegerile libere. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă ca sunt păguboase generalizările, că este deplasată orice formă de lamentare, că acuzaţiile "vrac" la adresa clasei politice reprezintă o formă de autoetichetare a poporului român. În politică, precum în mediul de afaceri, în ONG-uri sau în presă, precum în cadrul oricărui segment social sau domeniu profesional există oameni mici, farisei, impostori şi ipocriţi fără seamăn. Există, de asemenea, în cadrul fiecărei categorii, oameni serioşi, oneşti, riguroşi, oameni cu vocaţia binelui şi a construcţiei durabile. Am evitat în toată cariera mea publică să generalizez acuze, să denigrez chiar şi adversarii politici, să arunc blam usturător asupra celor fără vină. Am nădăjduit că prin exemplul personal de om al faptelor, mereu prezent şi implicat în activitatea zilnică a Parlamentului, atent la nevoile oamenilor care ne-au votat, grijuliu cu aşteptările celor pe care îi reprezentăm, consecvent în a împlini promisiuni făcute de echipa mea politică, am sperat să vad în jurul meu, prin reprezentanţii politici ai generaţiei mai emancipate, modele de conduită impecabilă. Le caut încă, acolo unde promiseseră să se arate! Unii dintre noi, în politică, sunt buni strategi ai evoluţiei noastre ca popor, alţii sunt organizatori excepţionali de echipe, alţii au profunzimi intelectuale şi augmentează realitatea înconjurătoare cu idei, concepte şi viziuni de termen lung. Alţii sunt harnici şi duc la îndeplinire misiunile profesionale ale echipei. Unii sunt buni oratori, alţii au magnetism personal şi plac alegătorilor prin simpla prezenţă. Nu toţi avem putinţa piruetelor verbale ale doamnei Gorghiu, care ne critică şi laudă alternativ sau ne critică şi ne laudă în aceeaşi frază pe noi, PSD-iştii, dar unii dintre noi se pot uita în urmă fără să fie nevoiţi să retracteze sau să se jeneze cu declaraţii din trecut. Coerenţa parcursului profesional, consecvenţa paşilor făcuţi de-a lungul carierei, păstrarea direcţiei, a reperelor corecte, a valorilor durabile sunt calităţi însemnate în orice profesie, cu atât mai mult în politică. Va fi pledoaria noastră, la PSD, şi a mea personală pentru viitoarea perioadă electorală - priviţi atent fiecare om al scenei politice, oameni buni! Judecaţi fiecare politician după criteriile care definesc un profesionist din orice domeniu, evaluaţi-i activitatea din afara politicii, parcursul lui de la adolescenţă până la maturitate, coerenţa declaraţiilor publice, consecvenţa ideologică, rigoarea profesională, abilitatea de "a face" mai mult decât pe cea de "a declara" că face, prezenţa efectivă în locurile în care se munceşte, mai mult decât cea din faţa camerelor de luat vederi, judecaţi-i în funcţie de fapte, de construcţiile la care au contribuit, de aportul concret pe care l-au adus la evoluţia societăţii, la mai binele comun. Politicienii, pentru că reprezintă o categorie de oameni mai expuşi, se străduiesc mai mult, asiduu, mereu, dar suntem întocmai precum cei pe care îi reprezentăm. Unii dintre noi, cei de la putere, negreşit mai valoroşi decât ceilalţi, tocmai pentru că semănăm celor mulţi, cu bun-simţ, cu valori, cu rigoare, tocmai pentru că sunt puţini români care se regăsesc în suficienţa, aroganţa şi agresivitatea politicienilor aflaţi în opoziţie. Vor fi totdeauna mai mulţi oameni care votează politicienii mai buni, pe cei care seamănă cu ei.
		Domnul Bogdan-Iulian Huţucă: "Încă 350.000 de români urmează să primească sprijinul de 1.400 de lei pentru plata facturilor la utilităţi" Guvernul condus de preşedintele PNL, domnul Nicolae Ciucă, s-a preocupat constant de situaţia grea, generată de evenimentele greu de anticipat din ultimii ani, în care s-au regăsit şi se regăsesc mulţi români. De aceea, Guvernul a căutat să vină în sprijinul cetăţenilor, în special cei vulnerabili, cu măsuri eficiente şi sustenabile. În acest registru, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, condus de ministrul liberal, Marcel Boloş, a făcut progrese importante în procesul de identificare a beneficiarilor eligibili pentru sprijinul de 1.400 de lei pentru plata facturilor la utilităţi, acordat prin intermediul cardurilor de energie. Pentru situaţiile în care nu s-a putut stabili câţi oameni stau la aceeaşi locuinţă, Poşta Română a demarat un proces naţional de colectare a unor declaraţii pe propria răspundere, în care potenţialii beneficiari au prezentat situaţia clară a locului de consum. Poşta a strâns până acum 458.323 astfel de declaraţii, iar în urma verificării lor s-au descoperit 350.738 noi locuri de consum eligibile, pentru care se vor distribui cardurile în următoarele zile. Alte aproximativ 1,7 milioane de gospodării au primit deja cardul de energie. De asemenea, în această perioadă, Poşta Română a emis 590.087 înştiinţări privind neeligibilitatea (303.678 înştiinţări pentru persoanele cu venit peste 2.000 de lei şi 286.409 înştiinţări în cazul în care venitul mediu pe loc de consum este mai mare de 2.000 de lei), care vor fi distribuite în toată ţara până la 7 martie. De la 20 februarie, data de la care se pot utiliza cardurile de energie, s-au efectuat peste 225.000 de plăţi în valoare totală de peste 71.000.000 lei. Valoarea medie a unei plăţi este de 313 lei. Foarte important de ştiut pentru români, venitul net per coabitant, la nivelul unui loc de consum, nu trebuie să depăşească 2.000 de lei. În baza cardului se pot efectua plăţi în următoarele perioade: pentru tranşa I - valoarea de 700 lei, în perioada 20.02.2023 - 30.06.2023; pentru tranşa II - valoarea de 700 lei, în perioada septembrie 2023 - 27.12.2023. Guvernul condus de Partidul Naţional Liberal va lua în continuare toate măsurile pentru a atenua impactul vremurilor sub care ne aflăm asupra traiului şi stilului de viaţă al cetăţenilor români.
		Domnul Vasile Cîtea: "Ajutor acordat agriculturii" Aflaţi în plin proces de schimbare climatică globală, martorii unor ani consecutivi de secetă, situaţi atât de aproape de o modificare fundamentală a configuraţiilor anotimpurilor aşa cum le ştiam până acum, şi sub ameninţarea crizelor geopolitice şi economice ce se încăpăţânează să se suprapună cu conflictul din Ucraina, fermierii români traversează poate una dintre cele mai grele perioade în care sunt nevoiţi să îşi desfăşoare activitatea. Identificarea problemelor acestora a fost abia primul pas în procesul de susţinere a activităţii pe care au învăţat-o şi pe care şi-au însuşit-o de ani de zile. Realitatea cruntă este că fermierii români se află în pericol de a îşi pierde capacitatea de a presta munci agricole, de a avea cum să îşi vândă produsele şi de a putea contribui sănătos la dezvoltarea acestei ramuri deosebit de importantă pentru economia românească. Partidul Social Democrat a instaurat un set de măsuri care să vină în sprijinul agricultorului român, să îl ajute să treacă peste perioada nefastă în care se regăseşte. Propunerea legislativă iniţiată de parlamentarii PSD, ce se bazează pe lanţul scurt de aprovizionare, prevede ca instituţiile publice în care se prepară sau se servesc mâncăruri gătite sau produse alimentare să achiziţioneze materia primă cu prioritate din surse locale, cât mai apropiate de locul de consum. Această iniţiativă a PSD este în favoarea fermierilor români şi susţine utilizarea produselor alimentare proaspete de pe plan local. Prin scurtarea distanţelor de transport dintre producător şi instituţiile beneficiare, fermierii români şi hrana românească vor avea prioritate faţă de cea din import. Ministerul Agriculturii înţelege bine situaţia fermierilor români nemulţumiţi de importurile cerealelor din Ucraina, fără taxe vamale şi fără controale. Ministrul Petre Daea a transmis deja Comisiei Europene o solicitare de compensare din fonduri europene pentru pierderile rezultate ca urmare a importurilor de cereale din Ucraina. Este doar o chestiune de timp până când se pun la punct procedurile concrete de alocare şi lansare a acestor compensări, iar demersul este susţinut şi de alte 5 ţări europene - Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Bulgaria şi Slovacia. Ministrul Agriculturii a republicat Ordinul cuprinzând condiţiile pentru subvenţii APIA, iar fermierii români pot sta liniştiţi. Modificările s-au făcut astfel încât fermierii vor face cursuri de formare profesională precum omologii lor din alte ţări ale Uniunii Europene, însă toată această acţiune, absolut necesară, va ţine cont de elementele specifice, caracteristice realităţii româneşti. În noua formă a actului normativ nu există obligaţia fermierilor de a deţine certificat de formare profesională dobândit prin instruire privind utilizarea durabilă a produselor de protecţie a plantelor pentru a accesa sprijinul oferit. Toate aceste măsuri sunt dublate de proiecte ce au ca obiect îndreptarea spre surse de energie regenerabilă, achiziţionarea de terenuri agricole de către minister, asigurarea unor sisteme eficiente de irigaţii şi atenţia acordată mărfurilor româneşti în detrimentul celor din alte ţări. Întreg planul creat pentru agricultura românească a culminat cu vizita ministrului Petre Daea la Iaşi, la începutul acestei primăveri, pentru consultarea specialiştilor şi pentru observarea realităţii din teren. Mă bucură vizita domnului ministru la Iaşi şi sunt optimist văzând implicarea dumnealui efectivă prin verificarea operaţiunilor ce se întâmplă pe câmpurile României şi nu doar în birourile sau sălile de şedinţe din cadrul instituţiilor. Este absolut necesar ca ajutorul acordat agriculturii româneşti să fie unul palpabil, îndrăzneţ şi generos. Alcătuirea unui sistem strategic de dezvoltare a acestui domeniu de activitate reprezintă o prioritate pentru Partidul Social Democrat.
		Doamna Cristina Burciu: "Reducerea riscului de abandon şcolar, una dintre priorităţile noului pachet legislativ al educaţiei" Principalul obiectiv al pachetului noilor Legi ale educaţiei, iniţiate de PNL, vizează legiferarea unei serii complexe de reforme, menite să contribuie esenţial la creşterea calităţii învăţământului românesc, precum şi la reducerea exponenţială a analfabetismului funcţional. Din păcate, s-a plecat de la realitatea conform căreia cinci din zece elevi de 15 ani au competenţe sub nivelul minim de performanţă, ceea ce înseamnă că nu pot utiliza gândirea logică sau nu pot explica fenomene sau procese ştiinţifice familiar. Avem nevoie, în consecinţă, de educatori şi profesori mult mai bine pregătiţi, care să fie implicaţi în procesul de a înţelege necesităţile reale, atât ale elevilor, cât şi a societăţii în continuă evoluţie de astăzi. În consecinţă, viziunea noilor Legi ale educaţiei naţionale ţine seama de seria schimbărilor de ultimă oră din societate, precum şi de o serie de statistici îngrijorătoare, referitoare la lipsa de performanţă a sistemului educaţional, precum şi de raportul echităţii acestuia. Procesul de elaborare a pachetului legislativ a fost axat atât pe analiza studiilor de ultimă oră din domeniu, cât şi pe învăţămintele importante consemnate în timpul pandemiei, dar şi pe consultarea publică rezultată în urma derulării Proiectului "România educată", propunându-şi să răspundă în mod pertinent şi complex la toate aceste provocări. Una dintre prevederile remarcabile ale Legilor educaţiei este că, începând cu anul şcolar 2023-2024, cel puţin un milion de elevi vor primi o masă gratuită în timpul cursurilor şcolare, prin extinderea Programului "Masă caldă", care devine "Masă sănătoasă", investiţia aferentă ajungând la suma de 2,5 miliarde de lei. Acest program, parte componentă a Planului Strategic Integrat de Reducere a Abandonului Şcolar, va contribui determinant la reducerea riscului de abandon şcolar şi va oferi un sprijin real şi concludent familiilor din întreaga ţară, în special celor provenite din medii defavorizate, zone izolate şi în vulnerabilitate iminentă de sărăcie extremă. În concluzie, PNL susţine prevenirea şi combaterea abandonului şcolar, prin măsuri concrete şi eficiente, de efectele pozitive ale acestora urmând să beneficieze cât mai mulţi elevi din România.
		Domnul Romulus-Marius Damian: "La mulţi ani, tuturor femeilor!" Doresc să le adresez un călduros la mulţi ani, tuturor femeilor! Doamnelor, domnişoarelor, mamelor, astăzi este o zi în care să fiţi sărbătorite, apreciate şi iubite! 8 Martie, Ziua Internaţională a Femeii, la început denumită Ziua Internaţională a Femeilor Muncitoare, era iniţial un eveniment care marca drepturile obţinute de femei în plan economic, politic şi social. În data de 8 Martie 1857, la New York, muncitoarele de la fabricile de textile au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva condiţiilor inumane de muncă şi a salariilor foarte mici. În data de 8 Martie 1908, 15.000 de femei au mărşăluit la New York, cerând să le fie micşorată ziua de muncă, salarii mai bune, dreptul la vot şi încetarea exploatării copiilor pentru muncă. În data de 19 martie 1911, Ziua Internaţională a Femeii a fost sărbătorită pentru prima dată în Austria, Danemarca, Germania şi Elveţia. În acea zi, peste un milion de bărbaţi şi femei au ieşit în stradă pentru o serie de revendicări. În anul 1977, Organizaţia Naţiunilor Unite şi-a asumat responsabilitatea pentru adoptarea Zilei Internaţionale a Femeii. În prezent, ziua de 8 Martie este mai mult o ocazie în care bărbaţii le arată femeilor recunoaşterea şi aprecierea lor, însă nu trebuie să uităm de problemele cu care se confruntă femeile în ziua de azi, să le conştientizăm şi să le dezbatem, pentru a găsi soluţii şi a schimba mentalităţi. Lupta pentru egalitatea de gen este un obiectiv important, fiindcă femeile încă se confruntă cu abuz, violenţă domestică, cu discriminare financiară la locul de muncă, cu lipsa accesului la oportunităţi, la educaţie, sănătate, cu discriminare în diverse domenii şi sectoare ale societăţii. Profit de această ocazie pentru a le ura tuturor femeilor din România, dar şi româncelor şi femeilor de pretutindeni un sincer şi călduros la mulţi ani! Doresc să le mulţumesc pentru tot ceea ce fac zi de zi şi să le asigur de recunoştinţa şi respectul nostru!
		Domnul Dănuţ Aelenei: "Să ne aducem aminte de Ion Raţiu!" Născut la data de 6 iunie 1917 în Turda, Ion Raţiu a fost un reprezentant de seamă al familiei Raţiu, familie cu profunde rădăcini româneşti. A urmat şcoala în Turda şi Cluj-Napoca, iar în 1938 a obţinut o diplomă de licenţă în drept la Universitatea Regele Ferdinand, Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. În 1943, Ion Raţiu a obţinut o diplomă de economie de la Universitatea Cambridge din Anglia. A fost desemnat membru de onoare post-mortem al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. În 1940, Ion Raţiu a fost numit consilier al Legaţiei României de la Londra, ministrul de externe fiind Viorel Tilea. La 29 noiembrie 1940, la câteva săptămâni după instaurarea Statului Naţional-Legionar, a fost fondat în afara ţării Comitetul Naţional Român. Ion Raţiu a făcut parte din conducerea organizaţiei, aflată sub preşedinţia lui Viorel Tilea. Între 1940 şi 1990, a locuit în Regatul Unit, unde a înfiinţat, în 1979, împreună cu soţia sa, Elisabeth Pilkington, Fundaţia Raţiu. De asemenea, a fondat în 1984, în exil, Organizaţia "Uniunea Mondială a Românilor Liberi". După întoarcerea în ţară, în ianuarie 1990, Ion Raţiu a fost direct implicat în refacerea Partidului Naţional Ţărănesc, PNŢ, alături de o altă personalitate proeminentă, şi anume, Corneliu Coposu, devenind vicepreşedinte al partidului, ce poartă de-atunci numele de Partidul Naţional Ţărănesc, Creştin şi Democrat - PNŢCD. A candidat la funcţia de preşedinte al României la alegerile din 1990, unde, din păcate, a obţinut 4,29 % din voturi, ocupând locul trei. Ulterior, a fost ales deputat de Cluj din partea PNŢCD, la alegerile din 20 mai 1990, respectiv la cele din 1992. În 1996, a fost ales deputat de Arad, tot din partea PNŢCD. În 1991, a înfiinţat Ziarul Cotidianul. Ion Raţiu a murit la Londra, în ianuarie 2000. Conform dorinţei sale, trupul neînsufleţit a fost dus la Turda, spre a fi înmormântat în oraşul natal, alături de strămoşii săi, în cimitirul din jurul vechii biserici greco-catolice "Adormirea Maicii Domnului", Biserica Răţeştilor, ctitorită de familia Raţiu. Însă el a fost îngropat în Cimitirul central din Turda. Am credinţă fermă asupra faptului că România se prezenta astăzi altfel din toate punctele de vedere, dacă domnul Ion Raţiu ar fi fost ales preşedintele României şi dacă adevăraţii oameni politici de atunci, şi nu cozile de topor comuniste ar fi condus România.
		Doamna Cristina-Elena Dinu: "«Manifest pentru drepturile femeilor», o strategie complexă pentru reducerea tuturor formelor de abuz împotriva româncelor" Lansarea Strategiei-document "Manifest pentru drepturile femeilor", chiar în Săptămâna Drepturilor Femeilor, 1-8 Martie 2023, reprezintă încununarea multiplelor iniţiative adoptate în ultimul an de către conducerea PSD a Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse şi a doamnei ministru Gabriela Firea, în scopul diminuării fenomenului neliniştitor al violenţelor comise împotriva femeilor. Din păcate, asistăm la o recrudescenţă a tuturor tipurilor de abuzuri ale căror victime sunt, în cvasimajoritate femei, iar pasivitatea fiecăruia dintre noi nu face decât să agraveze aceste acţiuni înfiorătoare pentru foarte multe doamne şi domnişoare. Este o realitate că femeile din România sunt încă discriminate, izolate, plătite prost, dezavantajate şi de prea multe ori victime ale violenţei domestice, un fapt de neconceput în anul 2023. Situaţia deplorabilă în care am ajuns din acest punct de vedere este reflectată şi de locul 26 din 27 pe care îl ocupăm în Europa în clasamentul realizat de Institutul European pentru Egalitate de Gen. Mai mult decât atât, şase din zece români consideră că rolul unei femei este la cratiţă, în bucătărie, să fie casnică şi să aibă grijă de copii, şi nu ca participant egal şi activ în toate procesele legate de viaţa familială, profesională şi socială. În aceste condiţii, era nevoie de "Manifest pentru drepturile femeilor", ca o legitimare a acţiunilor pe care statul român, prin MFTES, le efectuează în vederea reducerii tuturor formelor de violenţă îndreptate împotriva vieţii şi liniştii femeilor, fie că sunt fizice, sexuale, emoţionale, psihice sau sociale, atât în familie, cât şi la locul de muncă. Este nevoie ca fiecare român, fie femeie, fie bărbat, să conştientizeze că perpetuarea acestor cazuri este extrem de dăunătoare, nu doar pentru victimele abuzurilor, ci şi pentru întreaga noastră societate, în ansamblu. Din aceste considerente, iniţiativa PSD îşi propune crearea unui front comun la nivel naţional, care să conştientizeze atât drepturile femeilor, cât şi să adopte măsurile de rigoare ce se impun în vederea respectării acestora şi a reducerii fenomenului îngrijorător al violenţei, efectele acestuia fiind, de cele mai multe ori, devastatoare nu doar pentru victime, ci şi pentru copii. Avem nevoie de o strategie conjugată, a noastră, a tuturor, pentru a face tot ceea ce trebuie în scopul respectării drepturilor femeilor şi a-i face să înţeleagă pe potenţialii agresori că viaţa româncelor nu se desfăşoară după bunul plac al cuiva, ci este inalienabilă. Femeile sunt obligate să arate tuturor că sunt puternice, că reprezintă piloni de bază ai dezvoltării durabile a societăţii. Pentru realizarea acestor deziderate, este nevoie de susţinerea şi încurajarea femeilor de a ocupa poziţii de conducere, normalizarea prezenţei femeilor în domeniile dominate cu preponderenţă de bărbaţi, precum şi de promovarea corectă a egalităţii de şanse. De asemenea, trebuie să promovăm şi să stimulăm permanent egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, eliminarea discriminării de gen, prin campanii de informare, activităţi publice, lobby, educaţie şi cercetare pe teme precum violenţa domestică şi sexuală, traficul de fiinţe umane sau stereotipurile de gen. "Manifest pentru drepturile femeilor" trebuie să fie manifestul fiecărei femei, pentru că româncele pot şi merită mai mult!
		Doamna Raluca Giorgiana Dumitrescu: De câte ori aţi auzit că Ziua de 8 Martie este o zi specială? Că femeile merită, că suntem minunate, că avem drepturi? Cu siguranţă aşa este! În România, femeile au primit drept de vot în 1938 şi dreptul de a fi alese 10 ani mai târziu. Acum, suntem 78 de femei în Parlamentul României. Avem drepturi egale cu bărbaţii. Dar suntem, îmi permit să apreciez, atât de departe de normalitate, de firesc, de egalitatea pe care societatea românească o clamează! Suntem vulnerabile în faţa legii, statisticile confirmă o creştere a abuzurilor asupra femeilor tinere, iar mamele minore au în continuare şanse puţine de a se susţine singure. Suntem 9,86 milioane de femei, potrivit ultimului Recensământ, adică 51% din populaţia României, iar 5 milioane de femei trăiesc în oraşele României. Suntem, prin urmare, majoritare, suntem o forţă, suntem coloana vertebrală a societăţii! Tocmai de aceea suntem pregătite pentru următorul pas, pentru următoarea etapă. Iar evenimentul de azi este un prilej de a reitera cele 8 obiective prin care femeile social-democrate susţin şi întăresc rolul femeilor în România: Strategia Naţională privind promovarea egalităţii de şanse - obiectiv realizat; Ghidului standardizat privind hărţuirea pe criteriul de sex şi hărţuirea morală la locul de muncă - obiectiv în lucru; Am propus ca femeile să ocupe 30% dintre locurile de pe listele de candidaţi ale partidelor politice, la alegerile locale - obiectiv în lucru; Schimbarea pragului de vârstă pentru consimţământul sexual, de la 14 la 16 ani - obiectiv în lucru; Beneficii fiscale pentru mamele care au mai mult de trei copii - obiectiv în lucru; Sprijin legislativ pentru mame minore - obiectiv realizat, în implementare; 10 centre regionale de intervenţie pentru victimele violenţei sexuale şi 8 centre regionale pentru consiliere agresorilor - obiectiv realizat, în implementare; 42 de locuinţe protejate pentru victimele violenţei domestice, 82 de servicii complementare pentru victimele violenţei domestice, 42 de cabinete de consiliere vocaţională şi sprijin pentru reintegrarea socio-profesională pentru victime - obiectiv realizat, în implementare. Nu sunt doar cuvinte, nu sunt doar proiecte pe hârtie, sunt realităţi concrete pentru care luptăm toţi, femei şi bărbaţi deopotrivă. Sunt aici ca să sprijin această luptă. Şi sunteţi aici, în sală, să sprijiniţi ceea ce reprezentăm împreună. Vă doresc să vă bucuraţi de această zi, de primăvara care de-abia începe! Şi să nu uităm că lupta socială şi politică a femeii, în toate societăţile, este una permanentă. La mulţi ani, tuturor femeilor din România! La mulţi ani, dumneavoastră, celor care vă aflaţi azi în sală!
		Domnul Dumitru Coarnă: "Pensiile militare sunt pensii ocupaţionale" Pensiile militare au devenit un subiect populist care generează foarte multe ştiri false şi dezinformare. Sunt utilizate multe narative mincinoase. Cel mai frecvent, obţinerea tranşei trei din PNRR este condiţionată de includerea pensiilor militare în rândul celor speciale! Fals! Nu există o asemenea comunicare oficială din partea Comisiei Europene! De asemenea, propagandiştii încearcă să inducă ideea că militarii, poliţiştii şi personalul din sistemul naţional de apărare şi ordine publică sunt scutiţi de la reţinerile din salariu care se aplică oricărui angajat. Fals! Art. 31 din Legea nr. 223 din 2015 prevede clar că toţi militarii şi poliţiştii plătesc către stat aceleaşi cote de contribuţii şi impozit pe soldă, respectiv 25% CASS, 10% CAS şi 10% impozit. Dacă tot discută despre contributivitate, atunci, cum poate fi cuantificat riscul militarilor, poliţiştilor şi personalului din sistemul de apărare şi ordine publică ce execută misiunile încredinţate de statul român? Cum poate fi cuantificat decesul unui militar? Cei care militează cu toate forţele pentru schimbarea sistemului de pensii pentru militari şi poliţişti ignoră intenţionat faptul că pensiile militare şi ale poliţiştilor se încadrează în pilonul al II-lea şi vizează schemele ocupaţionale (profesionale) reglementate de Directiva europeană 86/378 privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi în schemele ocupaţionale de securitate socială, modificată prin Directiva europeană 97/96. Mai mult, asigurarea veniturilor militarilor după trecerea în rezervă se face utilizând acelaşi principiu folosit în ţările NATO şi UE. În statele euroatlantice, sistemele de pensii militare sunt reglementate prin legi separate, cuantumul pensiei militare fiind de 70%-80% din solda brută lunară avută în ultima lună de activitate. În România, cuantumul pensiei este de 65% din media soldelor nete realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, fără a depăşi 85% din baza de calcul. România nu este un exemplu singular în NATO şi în Europa! Le recomand acestor propagandişti să nu uite că, în perioada 2011-2015, s-a mai încercat un experiment. A fost un eşec total cu implicaţii negative majore asupra sistemului naţional de apărare şi ordine publică. Astăzi, în condiţiile în care în vecinătatea României are loc un conflict armat, ei transformă pensiile militare într-un subiect de dezbatere publică, folosind informaţii false. Trebuie destabilizat şi sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională? Repararea inechităţilor din sistemul naţional de pensii nu se rezolvă prin pedepsirea unei categorii socio-profesionale! Desfiinţarea pensiilor militare şi ale poliţiştilor nu înseamnă majorarea pentru celelalte categorii de pensionari, deoarece art. 47 alin. (6) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice interzice acest lucru! Prin urmare, pensiile militare şi ale poliţiştilor sunt pensii ocupaţionale sau de serviciu şi nicidecum speciale! Ele au la bază principiul compensării juste a riscurilor, pericolelor, restricţiilor, incompatibilităţilor profesionale şi restrângerii unor drepturi ale unei categorii socio-profesionale pentru care apărarea intereselor ţării este mai importantă decât propria viaţă! Vă rog să reţinem şi să înţelegem că pensiile militare şi ale poliţiştilor nu sunt pensii speciale, ci pensii ocupaţionale!
		Domnul Dumitru Rujan: "Turismul fără infrastructură nu se va putea dezvolta!" Industria ospitalităţii din România s-a construit cu greu şi exclusiv pe umerii a mii de întreprinzători privaţi, care şi-au sacrificat economiile de o viaţă sau s-au împrumutat în bănci pentru a pune pe picioare spaţii de cazare moderne şi restaurante la nivelul exigenţelor celor mai pretenţioşi clienţi. Pandemia Covid-19 a fost, fără îndoială, cea mai puternică lovitură pentru sectorul turistic din România şi, cu toate acestea, antreprenorii români au reuşit să îşi păstreze angajaţii, să-i ţină aproape pe furnizori şi să susţină în continuare economia naţională şi economiile locale. Libertatea de mişcare pe care ne-a adus-o apartenenţa la Uniunea Europeană ne-a oferit prilejul, multora dintre noi, să vedem o parte dintre frumuseţile vechiului continent, dar şi să ne convingem, o dată în plus, cât de frumoasă şi de atractivă este România. Avem o ţară care poate furniza orice fel de turism, de la turism montan şi balnear, ape termale şi ape minerale, de la turism ecumenic şi istoric, castele şi mănăstiri, până la turismul estival de pe litoralul Mării Negre. Avem o bucătărie tradiţională care poate satisface şi cele mai pretenţioase gusturi, de la sarmale cu mămăligă şi smântână, de la brânzeturi şi preparate din carne, până la ciorbele fără egal şi dulciurile făcute ca la mama acasă. Cu toate acestea, suntem încă foarte departe de obiectul punerii în valoare a atracţiilor turistice româneşti, fără egal în această parte a lumii. Cauza este, fără îndoială, slaba dezvoltare a infrastructurii, în principal de transporturi, precum şi a serviciilor publice din proximitatea celor mai valoroase atracţii turistice din ţară. Prin acţiunile Partidului Naţional Liberal şi ale preşedintelui României, ţara noastră a reuşit să obţină finanţări nerambursabile la un nivel istoric, de peste 80 de miliarde de euro, atât prin PNRR, cât şi prin bugetul multianual al Uniunii Europene. Graţie guvernărilor liberale din ultimii 3 ani, cele mai multe dintre proiectele importante de infrastructură au fost puse în mişcare, şantierele lucrează, iar în câţiva ani ne vom bucura de drumuri exprese şi autostrăzi noi, de căi ferate rapide, de şcoli renovate şi spitale reabilitate. Cu toate acestea, îmi doresc foarte mult ca o parte semnificativă a proiectelor care se vor derula în viitor să ţintească şi acea infrastructură care să sprijine dezvoltarea turismului românesc. Este un sector care aduce mulţi bani la bugetul de stat, din sudoarea antreprenorilor români, un sector care nu a fost ajutat corespunzător în ultimele decenii şi care, acum, are oportunitatea de a fi sprijinit prin fondurile europene.
		Domnul Ervin Molnar: "NOI suntem ION - România ca lider în domeniul inovării" România a marcat, săptămâna trecută, realizarea unei premiere la nivel mondial. În şedinţa Executivului a fost prezentat primul consilier onorific cu inteligenţă artificială din lume, care va ajuta Guvernul României să primească, în timp real, opiniile românilor, pentru ca ulterior să informeze reprezentanţii guvernamentali de problemele şi dorinţele acestora. ION pe numele său - acesta este rezultatul unei iniţiative pro bono, dezvoltată de cei mai buni cercetători şi profesori români din domeniu şi reprezintă veriga lipsă a comunicării în timp real - adaptată secolului XXI - dintre cetăţeni şi guvernanţi, un sistem care va folosi inteligenţa artificială, prelucrarea limbajului natural, precum şi vederea computaţională pentru a capta rapid şi automat părerile românilor folosind date disponibile public pe reţelele de socializare şi mesajele trimise de aceştia în social media. Totodată, proiectul are la bază măsuri de protecţie cibernetică, concepute de cercetătorii români. Măsurile de securitate sunt implementate pe serverele guvernamentale, tocmai pentru a asigura o bună mentenanţă şi protecţie a sistemului. ION nu prelucrează date individuale, astfel toate informaţiile transmise sunt anonime. Este foarte important de precizat că inteligenţa artificială a lui ION este în prima etapă, de învăţare, şi, cu această ocazie, românii din industria IT şi cercetătorii români de pretutindeni sunt invitaţi să se alăture şi să contribuie la dezvoltarea proiectului ION. Prin efortul şi dăruirea ministrului liberal al cercetării, inovării şi digitalizării, România a obţinut o performanţă incredibilă, ţara noastră fiind plasată astfel în topul ţărilor ce inovează în domeniul tehnologic şi digital. Publicaţii internaţionale de prestigiu precum Politico, Washington Post, BBC sau The Guardian au scris despre inovarea pe care o aduce acest proiect şi au lăudat ţara noastră pentru reuşită. România are o resursă umană în domeniul tehnologiei informaţiei de valoare inestimabilă, care ne poate conduce pe cele mai înalte culmi, chiar de lideri în domeniu, dacă îi vom susţine pe cei performanţi cu finanţare şi cadru legislativ adecvat. Sunt convins că această realizare reprezintă abia începutul pentru ceea ce inteligenţa şi creativitatea românească pot produce. Trebuie să ne debarasăm de mentalitatea ţării mici care aşteaptă să vadă ce fac ceilalţi, ca să ia şi ea exemplu, şi să preluăm iniţiativa, fiindcă avem cu ce.
		Doamna Angelica Fădor: "Campania «Stop violenţei domestice împotriva femeilor»" Săptămâna aceasta, în care vom sărbători Ziua Internaţională a Femeii, doresc să vă aduc în atenţie Campania "Stop violenţei domestice împotriva femeilor", pe care o desfăşurăm la nivelul judeţului Suceava. Evenimentele ultimilor ani, pandemia, criza economică, au avut consecinţe dureroase mai ales asupra femeilor şi fetelor, datele oficiale arătând o creştere alarmantă a nivelului de violenţă manifestat împotriva lor. Statisticile actuale ale Naţiunilor Unite arată că, la nivel global, una din trei femei este agresată fizic, iar România este parte a acestei statistici. Pentru victimele violenţei domestice din ţara noastră există prea puţine centre de criză conduse de stat. Sunt judeţe în care nu funcţionează niciunul, iar în majoritatea există doar câte unul în oraşul reşedinţă de judeţ. Pentru femeile care trăiesc în mediul rural sau în localităţi aflate la marginea judeţului, obţinerea unui ajutor din partea autorităţilor, atunci când găsesc curajul să îl ceară, înseamnă lupta cu obstacolele logistice. De aceea, în cadrul Biroului Permanent al OFL Suceava am hotărât să facem un pas în această direcţie, prin demararea unei campanii de conştientizare publică asupra consecinţelor negative ale violenţei domestice asupra femeii şi implicit asupra suferinţei provocate minorilor din acea familie. Astfel, în cadrul Campaniei "Stop violenţei domestice împotriva femeilor", pentru o perioadă de 3 luni, vom oferi suport de specialitate juridică, consultanţă şi îndrumare victimelor violenţei în familie, atât femei, cât şi adolescenţi, precum şi consiliere psihologică. Violenţa familială se poate manifesta în diferite forme, iar primele zile ale campaniei noastre au însemnat şi primele rezultate, primele femei care au avut puterea să vorbească despre situaţiile prin care trec şi să ne ceară ajutorul. Pentru ele, specialiştii noştri se străduiesc să găsească soluţii, pentru ca aceste femei să nu rămână doar "cazuri" despre care am auzit. Importanţa conştientizării publice asupra consecinţelor negative ale violenţei domestice asupra femeii este demonstrată, poate cel mai bine, de datele statistice: în 2021, în ţara noastră, au fost sesizate aproximativ 30.000 de fapte de loviri sau alte violenţe în familie, au fost emise 10.336 de ordine de protecţie, din care 28% au fost încălcate, 38 de femei şi două fete minore au fost ucise de partener sau membri ai familiei, 237 de femei şi fete au fost victime ale violului în familie, au fost înregistrate 392 de cazuri de hărţuire. În ultimii opt ani, 426 de femei şi fete au fost ucise de un membru de familie, conform datelor furnizate de Centrul FILIA. Aceasta este realitatea pe care îmi doresc să o schimbăm, iar campania demarată de OFL Suceava este un exemplu de solidaritate pe care îmi doresc să îl urmeze şi alte organizaţii!
		Domnul Florin-Claudiu Roman: "România şi Republica Moldova sunt indisolubil legate" Pe data de 2 martie, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat un proiect de lege care vine să corecteze mai mult de 30 de ani de neadevăr. Din iniţiativa parlamentarilor PAS, Legislativul moldovean a admis înlocuirea limbii moldoveneşti, ca limbă oficială, cu limba română. În concret, cuvintele "limba moldovenească", la orice formă gramaticală, se substituie cu "limba română" la forma gramaticală corespunzătoare şi cuvintele "limba de stat", "limba oficială" şi "limba maternă", la orice formă gramaticală, în cazul în care se are în vedere limba de stat a Republicii Moldova, se substituie cu "limba română" la forma gramaticală corespunzătoare. În anul 2013, Curtea Constituţională a Republicii Moldova a stabilit că "Declaraţia de Independenţă a stat la baza adoptării Constituţiei în 1994. De altfel, toate schimbările politice au fost rezultatul luptei pentru eliberare naţională, pentru libertate, independenţă şi unitate naţională. Elementul cheie al procesului de emancipare naţională l-a constituit lupta pentru limba română şi pentru alfabetul latin". Suplimentar, a statuat că "Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova face corp comun cu Constituţia, fiind textul constituţional primar şi imuabil al blocului de constituţionalitate", iar în cazul oricăror "divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează". Prin decizia parlamentarilor PAS, Republica Moldova face un gest extrem de curajos, confruntându-se cu ameninţări zilnice la adresa existenţei sale ca stat din partea Rusiei, şi vine să corecteze teoria bolşevică a limbii moldoveneşti ca fiind o limbă total diferită de cea română, în fapt un neadevăr istoric grosolan. Partidul Naţional Liberal a fost, este şi va fi un susţinător constant al fraţilor noştri de peste Prut. Acţiunile subversive ale Federaţiei Ruse, amplificate de la 24 februarie 2022, ce pun în pericol stabilitatea politică şi socială a Republicii Moldova, semănând teroare şi incertitudine în inimile moldovenilor, nu se vor manifesta nestingherite. România nu va permite ca ingerinţele unui stat terorist, precum Rusia, să afecteze bunul mers al Republicii Moldova şi parcursul său european. Moldova este definitiv înscrisă pe drumul progresului şi al libertăţii, iar România va fi mereu alături de ea, gata să o ajute cu tot ceea ce poate pentru a-şi atinge obiectivele de politică externă şi a-şi proteja atât securitatea internă, cât şi cea a graniţelor.
		Doamna Mirela Furtună: "România nu trebuie să plătească vaccinuri inutile!" Ministerul Sănătăţii a luat o decizie absolut normală, care vine cumva şi să repare prostia imensă făcută de miniştrii USR care au acceptat şi au susţinut contracte cu zeci de milioane de doze inutile de vaccin, pe care România plăteşte degeaba multe sute de milioane de euro. Nu se poate ca România că continue să plătească vaccinuri pe care le aruncă la gunoi. Pandemia s-a încheiat, situaţia reală nu mai reclamă în niciun caz o astfel de cantitate uriaşă de vaccin. În plus, mai este problema efectelor adverse constatate, care, evident, măresc reticenţa la vaccinare. Sunt 8 milioane de vaccinuri în stoc de anul trecut şi ar mai fi trebui să vină încă 19 milioane de doze în acest an. Înseamnă peste 400 de milioane de euro, bani efectiv aruncaţi. PSD susţine ferm demersul ministrului Alexandru Rafila care a notificat, de mult timp, atât Comisia Europeană, cât şi furnizorii de vaccinuri, asupra necesităţii revocării/ajustării contractelor respective. Chiar dacă o astfel de acţiune ar avea drept consecinţă o reclamaţie în instanţă, urmată de o decizie nefavorabilă, România trebuie să-şi asume acest risc. Câtă vreme există o şansă să evităm plata inutilă a unor sume uriaşe, trebuie să acţionăm ca atare. Dacă foştii miniştri ai USR, ai sănătăţii, şi premierul Cîţu ar fi avut un minim discernământ, ar fi contractat o cantitate de vaccin adaptată nevoilor şi populaţiei României!
		Domnul George Şişcu: "Responsabilitatea şi buna-credinţă sunt cele care dau măsura unei guvernări în timpuri excepţionale" Cum guvernezi o ţară atunci când traversezi o pandemie care a luat prin surprindere întreaga planetă, când izbucneşte cea mai mare criză energetică a generaţiei noastre, suprapusă cu un război la graniţă care ameninţă întreaga ordine stabilită după cel de-al Doilea Război Mondial? Acestea sunt provocările cărora a trebuit să le facem faţă, ca partid de guvernare, noi, liberalii, în ultimii ani. Răspunsul la întrebarea de mai sus este cu responsabilitate şi bună-credinţă, chiar dacă nu perfect. Nicio guvernare, oricare ar fi ea, nu poate atinge perfecţiunea atunci când focuri trebuie stinse unul după altul. La fel, este imposibil să îţi păstrezi intactă popularitatea, atunci când orice lucru negativ care afectează societatea se răsfrânge automat asupra celor care conduc. Cu toate acestea, după atâţia ani grei şi în ciuda unor turbulenţe justificate, România este într-o formă mai bună decât se aşteptau şi cei mai optimişti. Nu a venit peste noi nicio apocalipsă economică şi, în ciuda inflaţiei, am continuat să avem creştere, lucru care, după toate prognozele, se va întâmpla şi în acest an. Cei mai vulnerabili dintre români primesc ajutorul de care au nevoie în mod direct, din fonduri guvernamentale şi europene, fie că ne referim la voucherele pentru alimente, la cele două tranşe de câte 700 de lei acordate prin cardurile de energie sau la preţurile plafonate pentru populaţie la energie, prin suportarea de către stat a unei părţi semnificative a facturii la gaze naturale sau curentul electric. Românii şi-au reluat viaţa după ce au trecut prin şocul unei pandemii, dar aproape imediat s-au confruntat cu preţurile care au crescut galopant din cauza inflaţiei care a explodat pe plan mondial şi cu ameninţarea armelor la graniţa noastră cu Ucraina. Sunt conştient că nervii tuturor au fost întinşi la maximum şi că situaţiile cu care ne-am întâlnit au fost unice prin neprevăzutul lor. Cu toate acestea, deşi probabil imperfect, guvernările la care a luat parte PNL, fie că a condus singur, cu guvern minoritar, sau în coaliţii, au făcut ceea ce a fost cel mai bine pentru oameni. Au luat măsuri în acord cu vremurile pe care le-am traversat şi pe care le traversăm în continuare. Am asigurat, ca liberali, stabilitate în mijlocul haosului şi, cel mai important, nu am fugit la greu din motive electorale meschine. Nu am stat niciodată cu ochii pe sondajele de opinie şi nu am guvernat cu gândul la cifrele acestora. Cu toate acestea, observăm că aproape în mod unanim casele de sondare arată că PNL rămâne la un nivel crescut de încredere din partea românilor, iar aceasta ne obligă în continuare să demonstrăm mai mult şi să dovedim competenţă şi justeţe în actul guvernării. Cu perspectiva apropiatei rotative guvernamentale la orizont şi cu un 2024 în care vom experimenta în acelaşi an toate rundele de alegeri, rămânem preocupaţi, ca liberali, în primul rând de calitatea guvernării, atenţi la toate crizele suprapuse pe care le traversăm şi cu gândul la românii care ne-au acordat încrederea lor să îi conducem prin această perioadă unică în istoria noastră recentă.
		Domnul George-Cătălin Stângă: "Fermierii români au nevoie de sprijin pentru a supravieţui!" Agricultura românească este în prezent un puternic motor economic. Condiţia să îşi atingă potenţialul pe care îl are este asumarea acestui domeniu ca prioritate naţională. Deşi avem o ţară bogată şi însufleţită de toţi cei care au ales să practice munca pământului, fermierii români se confruntă cu o serie de probleme generate de războiul din Ucraina. Anul 2022 a fost unul extrem de greu pentru agricultura românească. După anii pandemiei care ne-au arătat cât de important este să producem la noi acasă produsele de care avem nevoie, a venit războiul din Ucraina care a accentuat această importanţă. Mai mult ca niciodată, performanţa sectorului agricol va fi esenţială pentru români. Fermierii din Galaţi şi din toată România au arătat că sunt capabili să producă suficient, de bună calitate şi la preţuri decente. Însă toţi cei implicaţi în sectorul agricol au nevoie acum, mai mult ca oricând, de sprijin în vederea supravieţuirii economice şi a redresării. Susţinerea agriculturii şi fermierilor români în acest moment este crucială pentru ca România să poată reprezenta o forţă europeană în domeniu. În anul 2022, pentru a evita ca mari cantităţi de cereale din Ucraina să fie pierdute pe piaţa mondială din cauza războiului, Uniunea Europeană a creat aşa-numitele Solidarity Lanes, facilitând astfel rutele de transport şi controalele la frontieră pentru produsele din Ucraina. Cu toate acestea, după cum se dovedeşte acum, o parte din grânele ucrainene nu au ajuns pe piaţa mondială, ci au împins produsele naţionale în afara pieţelor naţionale. Datele prezentate de agricultorii români arată că s-au tranzitat 9 milioane de tone de cereale prin România şi mare parte au rămas, ajungându-se în punctul în care avem un exces de cereale care a dus la scăderea preţului. Costul de producţie a cerealelor din Ucraina este cu mult mai mic faţă de cel din Uniunea Europeană, iar acest lucru generează perturbări pe piaţa produselor agroalimentare. Este important să nu se renunţe la extinderea culoarelor de solidaritate a Uniunii Europene, astfel încât cerealele ucrainene să ajungă acolo unde se termină culoarele de solidaritate - în porturile Uniunii pentru a fi transportat mai departe în ţările de destinaţie. Dar, în timp ce acest sprijin trebuie să continue pentru sectorul agricol din Ucraina, trebuie să fie identificate măsuri de sprijin şi de despăgubire a fermierilor locali, precum şi pentru ca cerealele ucrainene doar să tranziteze teritoriul ţării noastre, nu să fie comercializate în România. Este esenţial ca Guvernul şi Comisia Europeană să acorde sprijin fermierilor români, prin oferirea de facilităţi, scheme de sprijin şi alte măsuri de ajutorare a acestora să treacă peste această perioadă grea. Aceste măsuri ar putea ajuta producătorii români să se menţină pe piaţă şi să evite falimentul.
		Doamna Elena Hărătău: "Paşi importanţi în vederea dinamizării turismului românesc" Camera Deputaţilor, în calitate de For decizional, a adoptat cu largă majoritate de voturi Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă. Acesta reglementează acordarea unei singure indemnizaţii sau prime de vacanţă, în limita resurselor bugetare alocate cu această destinaţie, de către fiecare instituţie şi autoritate publică, centrală şi locală. Concret, Parlamentul a legiferat astfel cuantumul de 1.450 de lei, sumă acordată anual de către instituţiile publice unui salariat, sub formă de vouchere de vacanţă. Potrivit Ordonanţei de urgenţă, angajatorul stabileşte, de comun acord cu organizaţiile sindicale sau reprezentanţii salariaţilor, după caz, data la care acordă voucherele de vacanţă. Legea mai stipulează, de asemenea, nivelul maxim al sumei ce poate fi alocată angajaţilor, de către alţi angajatori decât instituţiile şi autorităţile publice, sub formă de vouchere de vacanţă, la contravaloarea a maxim şase salarii minime brute pe ţară, garantate în plată, pentru un salariat, în decursul unui an fiscal. Prevederea se referă, evident, la mediul privat, care are libertatea de a stabili valoarea primelor de vacanţă acordate angajaţilor. Impactul financiar, de circa 400 de milioane de euro, estimat prin acordarea acestor tichete de vacanţă celor aproximativ 1,2 milioane de angajaţi din sistemul bugetar, va fi estompat prin majorarea veniturilor aduse de turism la bugetul de stat, în prezent estimate la 1,5% din PIB. Având în vedere avantajele presupuse de acest proiect de lege, atât pentru angajaţii din sistemul public şi privat, cât şi pentru bugetul naţional şi dezvoltarea sectorului turistic, Grupul Parlamentar al PNL a susţinut adoptarea iniţiativei şi a votat în consecinţă. Sunt convinsă că noua lege îşi va atinge cu prisosinţă obiectivele scontate, prin acordarea voucherelor de vacanţă angajaţilor din sistemul public, în vederea petrecerii unor zile de concediu în staţiunile turistice autohtone. Pe de o parte, va avea o contribuţie majoră în ceea ce înseamnă oprirea exodului forţei de muncă bine calificate din domeniu şi, pe de altă parte, va stimula exponenţial creşterea turismului, vital dezvoltării României, având în vedere potenţialul uriaş şi diversificat de care dispunem.
		Doamna Georgeta-Carmen Holban: "Stop violenţei împotriva femeilor!" "Manifest pentru drepturile femeilor" este un document complex, programatic, care îşi propune să deruleze o serie de acţiuni şi campanii naţionale de conştientizare a încălcării acestor fundamente de bază ale existenţei femeilor din România, dar şi soluţii pentru diminuarea violenţei domestice. Lansarea acestei strategii este motivată de faptul că, din nefericire, tot mai multe femei sunt victime ale abuzurilor şi altor forme de violenţă, fenomen devenit îngrijorător şi alarmant nu doar pentru societate, ci şi pentru instituţiile responsabile ale statului. În acest context, conducerea PSD a Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse s-a implicat în diminuarea agresiunilor comise împotriva femeilor, iniţiind acest manifest în scopul de a conştientiza la scară largă drepturile femeilor din România şi de a se adopta măsurile ce se impun în acest sens. Indiscutabil, doamnele şi domnişoarele merită mai multă atenţie, respect şi consideraţie, din partea noastră, a tuturor, fie că vorbim despre societate, autorităţi publice sau despre fiecare individ în parte. Prezentat oficial în Săptămâna Drepturilor Femeilor, 1-8 Martie 2023, "Manifestul pentru drepturile femeilor" conţine mai multe iniţiative care pot şi vor îmbunătăţi cu siguranţă poziţia femeii în societatea românească. Datele oficiale legate de subiectul diferitelor tipuri de violenţă comise împotriva femeilor, dar şi a copiilor, sunt extrem de nefaste, doar anul trecut fiind înregistrate aproximativ 48.000 de victime ale abuzurilor fizice şi sexuale. Susţin cu tărie că toată lumea trebuie să conştientizeze că agresivitatea nu este o soluţie pentru rezolvarea problemelor din cupluri, iar femeile merită cu prisosinţă să ducă o viaţă lipsită de abuzuri, violenţă şi maltratare fizică, psihică, sexuală sau emoţională. Este o realitate faptul că traumele suferite de femeile victime ale diferitelor forme de exploatare sunt, de cele mai multe ori, extrem de greu de soluţionat. Cele mai multe dintre româncele care s-au confruntat cu astfel de situaţii dramatice au nevoie de ani buni de reconsiderare umană şi socială, de ani de eforturi consistente pentru a-şi reveni şi a avea în continuare o viaţă normală. De aceea, eforturile victimelor trebuie dublate şi susţinute de implicarea dinamică a statului, prin instituţiile abilitate, respectiv tocmai ceea ce realizează Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse prin "Manifest pentru drepturile femeilor". Victimele violenţelor au nevoie de ajutor pentru a-şi reveni, a se redescoperi şi a merge mai departe, mai ales că majoritatea acestora au şi copii în întreţinere. Proiectul "VENUS - Împreună pentru o viaţă în siguranţă!", de asemenea iniţiat de doamna ministru Gabriela Firea, a reuşit să ajute 5.400 de victime în ultimii doi ani. Dintre acestea, 650 de victime au fost găzduite în locuinţele protejate, peste 2.300 au beneficiat de consiliere psihologică, iar aproape 2.400 au fost consiliate pentru a-şi găsi un loc de muncă. Totodată, prin acest proiect au fost înfiinţate un număr de 42 de locuinţe protejate pentru victimele violenţei domestice, unde femeile beneficiază de tot suportul de care au nevoie. Vreau să le transmit femeilor care sunt victimele oricărui abuz că primul pas pentru a-şi rezolva problemele este să dea dovadă de curaj şi să solicite ajutorul instituţiilor de profil. MFTES are, în acest sens, un număr de telefon destinat victimelor agresiunilor de orice fel, HELPLINE 0800500333, unde pot obţine ajutor 24 de ore din 24. Nu ezitaţi să solicitaţi sprijin, deoarece astfel chiar puteţi fi salvate şi sprijinite să depăşiţi traumele, oricât de grave sunt!
		Doamna Natalia-Elena Intotero: "Femeia, model de inspiraţie" Femeile atrag apreciere zilnic, iar ziua de 8 Martie oferă şansa de a arăta această apreciere la nivel internaţional. Rolul femeilor este unic, acestea demonstrând zilnic faptul că îşi urmează şi îşi îndeplinesc visele pe plan profesional, dezvoltându-se totodată pe plan personal. Ceea ce le face însă speciale este puterea lor de a-şi balansa cariera cu întemeierea şi grija purtată familiei lor. Ca mame, ele îşi oferă dragostea necondiţionată, sacrificându-se zilnic şi trecând peste nenumărate obstacole pentru a-şi ocroti copiii. Încă de la vârsta adolescenţei, ele se pregătesc pentru viitor, încercând să îşi găsească drumul şi priorităţile în viaţă. Constant sunt înconjurate de standardele şi aşteptările celorlalţi, acestea influenţându-le deciziile şi părerile. Femeile ajung, însă, într-un punct în care se descoperă pe sine, iar factorii exteriori nu mai au putere asupra lor. A fi femeie reprezintă o continuă călătorie în care fiecare zi şi experienţă fac parte din depăşirea încercărilor la care sunt supuse, cunoscându-şi calităţile şi urmându-şi idealurile fără a se lăsa influenţate de standardele impuse de societate. Stereotipurile şi prejudecăţile au reprezentat mereu un impediment în atingerea egalităţii de şanse între femei si bărbaţi. Salut iniţiativa Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, condus de doamna Gabriela Firea. "Manifestul pentru drepturile femeilor" susţine strategii si obiective realizate, dar şi în lucru, precum: promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice, ghidul standardizat privind hărţuirea pe criteriul de sex şi hărţuirea morală la locul de muncă, atingerea cotelor de gen de 30% în consiliile de administraţie şi pe listele electorale. Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse susţine totodată creşterea la 16 ani a vârstei minime privind consimţământul sexual, introducerea beneficiilor fiscale pentru mame, oferind de asemenea sprijin pentru mamele minore. Nu în ultimul rând, prin proiectele privind violenţa domestică, se implementează centre de intervenţie pentru victimele violenţei sexuale, cabinete de consiliere şi sprijin pentru reintegrarea socio-profesională a acestora, dar şi instituirea echipelor mobile de intervenţie. Femeile - mamele, bunicile, soţiile, fiicele, colegele - toate reprezintă un model şi reuşesc, prin tot ceea ce fac, să inspire continuu. Ele ne învaţă ce este iubirea, bunătatea, eleganţa, echilibrul, grija, răbdarea, responsabilitatea, respectul, motivaţia, succesul, reuşind să reprezinte o sursă de inspiraţie pentru toţi, dovedind, dar totodată dovedindu-şi că aspiră la mai mult. Ele îşi urmează scopul, spulberând stereotipuri şi demonstrând zilnic faptul că determinarea şi voinţa le caracterizează, fără să îşi neglijeze însă valorile. La mulţi ani!
		Domnul Lilian Scripnic: "România, amprenta de carbon şi sărăcia!" Mediul înconjurător este spaţiul unde ne trăim şi ne petrecem zilele de pe acest pământ. Natura ne este un dar oferit de Dumnezeu pentru a servi ca locuinţă şi ca materie primă pentru diferitele nevoi biologice ale omului. Grija pentru natură şi mediul înconjurător trebuie să reprezinte o normalitate pentru oricine, nu doar pentru cei mai săraci dintre noi! Constat cu îngrijorare că demersurile prin care România încearcă să elimine amprenta de carbon are un puternic impact economic şi social în primul rând asupra populaţiei de rând, asupra oamenilor care-şi trăiesc viaţa normal şi care nu au fabrici sau uzine poluante în curţi sau în sufragerii. Închiderea mai multor unităţi de producţie energetică pe cărbune, vizarea cu noi interdicţii ale centralelor de apartament pe gaz, eliminarea treptată a autovehiculelor pe combustibili convenţionali şi înlocuirea lor cu cele electrice sunt parte dintr-un pachet de decizii antipoluare care sunt greu de suportat de către românii care câştigă 1.898 de lei net, în România anului 2023. Cine se gândeşte la cei 1,3 milioane de salariaţi care au salariul minim pe economie? Când se fac aceste planuri de tranziţie către emisii zero de carbon, se gândeşte cineva la milioanele de români care au făcut rate pe mulţi ani pentru centralele pe gaz sau pentru maşinile second-hand pe motorină? Oamenii aceştia s-au îndatorat pentru a-şi asigura căldura şi apa caldă în locuinţe, s-au îndatorat pentru a avea un mijloc de transport în comun cu care să-şi transporte iarna copiii spre şcoală sau grădiniţă. La ei se gândeşte cineva din Guvern sau de la Cotroceni? Un francez câştigă un salariu minim net de 1.300 de euro/lună, un german câştigă 1.400-1.500 de euro/lună, iar românul câştigă 370 de euro/lună, în timp ce cheltuielile cu traiul zilnic sunt aproape similare în toate statele membre ale UE. Dragi guvernanţi, atunci când vă angajaţi la aplicarea măsurilor antipoluare, vă rog, luaţi în calcul şi că, de pildă, un român ar trebui să scoată din buzunar 15.000 de euro pentru o casă de 150 mp, foarte bine izolată, ca să-şi achiziţioneze o pompă de căldură care să corespundă noilor norme. Aceeaşi casă slab izolată ar necesita o investiţie de circa 25.000 euro. În concluzie, vă rog să reevaluaţi mijloacele prin care veniţi în întâmpinarea propriilor cetăţeni, atunci când discutaţi despre tranziţia de la un stil de viaţă dependent de combustibili aşa-zişi poluanţi la energie verde. Grija pentru mediu este importantă, dar nu trebuie să prevaleze în faţa vieţilor a milioane de suflete care pot risca aruncarea în hăul sărăciei din cauza restricţiilor care ar putea surveni din partea dumneavoastră. Nu transformaţi visul energiei verzi într-o inchiziţie modernă sau într-o vânătoare de vrăjitoare în care omul de rând să fie sacrificat pe altarul indolenţei, în timp ce marii poluatori ai acestei planete, marile uzine şi platforme industriale continuă să emane cantităţi uriaşe de dioxid de carbon în aer câştigând trilioane de dolari din asta! Nu, nu vacile ţăranilor poluează, nu centralele de apartament pe gaze sunt cele care produc schimbări climatice, ci lăcomia unor companii internaţionale care rad hectare de păduri fără milă, care forează pământul pentru gaze de şist, provocând daune în scoarţa terestră, companiile care caută aur folosind cianura sau care exploatează fundul mărilor, eliberând cantităţi imense de dioxid de carbon, acestea poluează!
		Domnul Silviu Nicu Macovei: "Trebuie să preţuim mai mult oamenii decât computerele sau profitul!" Am urmărit cu îngrijorare şi tristeţe desfăşurarea dezbaterilor publice legate de casele de marcat tip self-pay. Fiindcă sunt parlamentar şi reprezint cetăţenii României, doresc să clarific poziţia mea în ultima dezbatere legată de casele de marcat, la care clienţii pot să scaneze singuri produsele. În primul rând, discuţia nu este legată de o companie anume, ci de principiul pe care îl avem în vedere. Fiecare companie de retail are produse în regulă, unele mai avantajoase, altele mai scumpe cum este normal în orice companie privată care susţine un business. Mă bucur când companii puternice vin să investească în România, este un semn de încredere în economia noastră! Însă, dacă beneficiile pentru o companie străină din România se măsoară în profit, pentru ţara noastră avantajele unor astfel de investiţii se măsoară în taxele plătite şi, atenţie!, în locurile de muncă create! Înţeleg dorinţa de eficientizare şi de scădere a costurilor unei companii, dar, în calitate de social democrat, aceste eficientizări nu pot fi în dauna angajaţilor şi a locurilor de muncă. Datoria mea şi principiile social democrate mă obligă să îi apăr pe oameni, şi nu maşinile sau profitul! Doresc să mai fac o menţiune importantă. Am văzut în spaţiul public persoane care susţin că eliminarea angajaţilor de la casele de marcat şi înlocuirea lor cu sisteme tip self-pay reprezintă "progresul", iar tehnologia care înlocuieşte angajaţii nu este altceva decât un viitor mai confortabil pentru toată lumea. Însă, argumentul cum că apărând angajaţii suntem împotriva progresului tehnologic este o naivitate şi o exagerare, în cel mai bun caz. Care este progresul întregii societăţi, dacă clienţii supermarketurilor ajung să scaneze singuri produsele? Se mişcă mai repede coada? Clienţii stau mai puţin la casă? Sau este doar minimizarea costurilor companiei, prin concedierea angajaţilor şi înlocuirea lor cu automate? Nu ştiu dumneavoastră, însă eu, personal, întotdeauna am stat mai puţin la coadă când erau casieri, comparativ cu momentul când am scanat singur. Mai mult, nu trebuie să uităm că sunt oameni în vârstă care nu se descurcă atât de rapid ca cei mai tineri dintre noi. Deci, nu cred că acest "progres" este în interesul clienţilor şi, cu siguranţă, nu al angajaţilor! Din aceste motive, susţin propunerile pe care PSD le va discuta în şedinţa coaliţiei: Fiecare casă de marcat de tip self-pay, unde scanează clientul, trebuie impozitată corespondent unui salariu minim pe economie. Nu este invenţia noastră, ci este fix ceea ce a făcut Belgia în aceeaşi situaţie!; Dacă fiecare client îşi scanează singur produsele, atunci merită o bonificaţie din preţul total al cumpărăturilor. Practic, a efectuat "o muncă" pentru compania respectivă!; Este obligatoriu să menţionăm clar, prin lege, necesitatea unui număr minim de angajaţi care să ghideze clienţii care se descurcă mai greu cu casele de marcat self-pay!
		Domnul Laurenţiu-Daniel Marin: "Rezultate de excepţie la Ministerul Transporturilor - 600 de kilometri de autostradă în execuţie!" România reuşeşte ca într-un singur an, respectiv anul 2022, să demareze o serie de proiecte de investiţii majore în infrastructura rutieră care vor moderniza şi vor dezvolta ţara noastră. Astfel, anul trecut se aflau în faza de execuţie 600 de kilometri de autostradă, iar cea mai mare parte dintre aceştia sunt din autostrada A7 Moldova. De altfel, aceasta este singura autostradă care va lega regiunea Moldova de restul ţării. În acest context, îl felicit pe ministrul transporturilor, vicepremierul Sorin Grindeanu, pentru reuşita de excepţie de a încheia contracte şi a demara lucrări pe 600 de kilometri de autostradă. Şi asta în condiţiile în care în prezent ţara noastră are funcţionali doar 1000 de kilometri de autostradă. În total, investiţiile statului, din fonduri europene şi de la bugetul de stat, au fost de aproape 73 miliarde de lei, o sumă de asemenea record. La recordul privind numărul şi valoarea contractelor semnate anul trecut se adaugă şi un alt reper de-o importanţă esenţială, faptul că investiţiile efective în infrastructura rutieră au fost de două ori mai mari decât în 2020! De asemenea, investiţiile realizate în infrastructura rutieră, adică bani cheltuiţi efectiv, s-au dublat în 2022 şi au ajuns la 8,4 miliarde de lei. Şi cel mai important, şi asta trebuie să ştie românii, 91% din fondurile PNRR alocate pentru infrastructura feroviară au fost deja angajate prin proiecte şi contracte semnate. Din 3,4 de miliarde de euro alocate în PNRR infrastructurii feroviare au fost semnate contracte care în total însumează 3,1 miliarde de euro. Mai mult, Ministerul Transporturilor a cerut bani în plus, respectiv 500 de milioane de euro aferenţi exerciţiului financiar 2014-2020 care riscau neangajarea şi pe care i-a cheltuit integral. Astfel, pentru prima dată se consumă toţi banii europeni alocaţi finanţării infrastructurii. Toate acestea sunt performanţe remarcabile care dau caracteristicile definitorii ale ministrului Grindeanu la Transporturi, respectiv ritm intens şi eficienţă!
		Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc: "Mai aproape de «România educată»" După un proces îndelungat de consultaţii şi dezbateri, încetinit de anumite crize economice care ne-au tulburat societatea, promisiunea României educate s-a materializat în sfârşit prin reformele legislative prezentate de către Ministerul Educaţiei. Putem afirma cu încredere că suntem pe drumul prin care vom alinia România în rândul statelor occidentale, care recunosc că educaţia este motorul întregii societăţi. Pentru a obţine eficienţă maximă în sistemul de învăţământ, este nevoie de stimulare, de motivaţie, siguranţă şi predictibilitate. Toate aceste elemente au fost puse în pericol în timpul pandemiei, când am fost forţaţi să ne adaptăm la noua formă de educare "remote". Lipsa de interacţiune, care a rezultat şi într-o lipsă de ambiţionare reciprocă între elevi, alături de imprevizibilitatea care înconjura criza sanitară şi de frica pentru sănătatea celor dragi a distras profesorii, elevii şi părinţii de la parcursul academic anterior trasat. Astfel, "România educată" nu a rămas la gradul de iniţiativă de reformare, ci a devenit o necesitate pentru a recentra atenţia asupra importanţei pe care educaţia o are pentru viitorul ţării. Cele două Legi ale educaţiei au stat o perioadă extinsă în etapa de consultare publică tocmai pentru a putea integra opinia şi propunerile a cât mai multor părţi implicate. Rezultatul obţinut a ajuns astfel să includă contribuţia a peste 4.000 de entităţi cărora le-au fost ascultate ideile despre reformarea sistemului de învăţământ. La nivelul învăţământului preuniversitar, focusul principal a fost fenomenul analfabetismului funcţional care a luat amploare la noi în ţară în ultimii ani. Testele PISA ne-au arătat că, în rândul elevilor de 15 ani, 5 din 10 au cunoştinţe matematice şi în domeniul ştiinţelor sub nivelul minim de performanţă. Situaţia este şi mai îngrijorătoare, dacă vorbim despre competenţe de lectură şi înţelegerea logică a unui text. Aceasta este realitatea cu care ne confruntăm, iar, pe cât de supărător poate fi, adevărul trebuie recunoscut. Avem nevoie de schimbări majore pentru a ne asigura că generaţiile de astăzi şi de mâine beneficiază cu adevărat de o educaţie corespunzătoare. Cauza status quo-ului curent este un cumul de factori, de la nivelul de implicare a cadrelor didactice, la discrepanţele sociale care provoacă o segregare în rândul elevilor, la programa deficitară. Toate aceste elemente vor fi combătute prin salarizarea progresivă a profesorilor, prin creşterea valorii burselor de merit şi a celor pentru olimpici, prin extinderea Programului "Masă caldă în şcoli", prin regândirea sistemului de transport către şi de la instituţiile de învăţământ, prin posibilitatea de promovare a doi ani de studiu în unul singur. Nu ne dorim doar performanţă, ne dorim să facem performanţa accesibilă şi atractivă pentru toţi. La aceste demersuri se adaugă restructurarea examenelor de Evaluare Naţională şi a Bacalaureatului, pentru a ne asigura că toţi elevii care le promovează au dobândit într-adevăr cunoştinţele de bază şi sunt "echipaţi" pentru a putea accesa în viitor joburi care să le aducă satisfacţie în primul rând lor. La nivel universitar, reformele corelează autonomia învăţământului superior cu responsabilitatea publică. Astfel, integrând multiple îngrijorări din partea studenţilor cu privire la privilegiile conducerii universităţilor, mandatele rectorilor au fost limitate. Ne dorim ca legile să treacă cât mai repede de avizarea interministerială, să ajungă în Parlament şi, ulterior, să fie puse în aplicare, pentru a începe să vedem rezultate cât mai repede. Aceasta este şansa noastră să schimbăm modul de funcţionare a ţării, calitatea educaţiei şi să introducem principiile echităţii şi egalităţii. Prin cele două pachete legislative, vom aşeza sistemul de învăţământ românesc sub semnul democraţiei şi al eficienţei. Nu vorbim despre un proiect al Ministerului Educaţiei, vorbim despre un proiect care adresează cu adevărat gândurile şi îngrijorările cetăţenilor şi care a integrat contribuţiile lor. Vorbim despre un proiect care va modela fundamental societatea noastră în "mai bine"!
		Domnul Ştefan Muşoiu: "Dezvoltăm schemele de investiţii cu efect de multiplicare în economia din sudul şi estul României!" Eforturile ministrului finanţelor şi cele ale ministrului economiei, precum şi ale celorlalţi colegi social-democraţi cu responsabilităţi în domeniul financiar vor deveni, în sfârşit, şi mai vizibile pentru zonele de dezvoltare din sudul şi estul României. Graţie perseverenţei negociatorilor PSD de la vârful celor două ministere, precum şi suportului oferit de europarlamentarii noştri, am reuşit să convingem Comisia Europeană să aprobe modificarea hărţii ajutoarelor regionale pentru România, aferente perioadei 2022-2027. De departe este o veste deosebit de bună şi pentru Ialomiţa, precum şi pentru celelalte judeţe aflate în proximitatea sa. Prin demersul de la Bruxelles, precum şi prin intermediul deciziilor luate de Florin Spătaru şi Florin Câciu, PSD vrea să reducă toate decalajele de dezvoltare de la nivelul României. Unul dintre angajamentele principale, pe care le-am luat odată cu accederea noastră la guvernare, alături de PNL, UDMR şi minorităţile naţionale, a fost cel privind creşterea calităţii vieţii şi în zonele mai puţin dezvoltate ale ţării, respectiv în judeţele din Muntenia şi din Moldova. Iar acest deziderat îl vom realiza prin deblocarea marilor investiţii în Sudul şi Estul României, anul acesta. Ministrul finanţelor a anunţat că îşi va concentra activitatea şi pe susţinerea activă a dezvoltării schemelor de investiţii cu efect de multiplicare în economie, preponderent pentru regiunile Muntenia şi Moldova. Atingerea acestui obiectiv se va realiza prin înnoirea celor două scheme de ajutor de stat pentru investiţiile mari, dar şi având în vedere direcţiile setate la nivelul Executivului European. Prin extinderea ajutoarelor regionale, de care va beneficia România în perioada 2022-2027, este generată creşterea limitelor de acordare a formelor de sprijin de stat în anumite zone pentru a reduce decalajul de dezvoltare regională. Concret, toate zonele cu nevoi mai mari vor fi stimulate să devină poli de atracţie investiţională. Costurile de investiţii eligibile, care pot fi suportate de stat, cresc de la 60% la 70% în anumite părţi ale regiunilor Sud-Est, Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia. Cât priveşte regiunile Centru şi Vest, acestea vor beneficia de o majorare de la 40 % la 50 %. Pe baza noilor reglementări europene privind ajutorul de stat şi în urma dialogului cu mediul de afaceri, în perioada imediat următoare, vor fi definitivate noile scheme de ajutor de stat, la nivelul Ministerului Finanţelor, pentru cadrul 2024-2027. Potrivit anunţului făcut de ministrul finanţelor, este ţintită o anvelopă bugetară mult mai mare decât cea precedentă. Printre principalele obiective ale acesteia, se înscriu creşterea valorii adăugate, creată în economiile locale, diversificarea lanţurilor de producţie, iniţierea de noi locuri de muncă şi păstrarea celor deja existente sau creşterea PIB-ului per locuitor. Prin intermediul acestor noi coordonate impuse de PSD, la nivel european, în avantajul României, în special al zonelor din Sudul şi Estul ţării, ne aliniem, pe de o parte, reglementărilor blocului comunitar, iar pe de altă parte, nu doar că ne aplecăm asupra decalajelor de dezvoltare, ci aplicăm cele mai potrivite decizii ca să eliminăm aceste disproporţii. Toată această mobilizare va avea rolul fundamental de a dinamiza activităţile economice la nivel regional şi, concomitent, va presupune şi foarte multă preocupare şi atenţie privind alocarea acestor fonduri. Trebuie să admitem cu toţii că cele aproximativ 342 de milioane de lei pentru anul în curs, destinaţi iniţial Ialomiţei, sume provenite de la bugetul statului, precum şi de la Uniunea Europeană, asigurau creşterea sustenabilă a judeţului. Însă, în baza noilor indicatori, ce vor fi trasaţi de către Ministerul Finanţelor, comunităţile locale din Ialomiţa, precum şi mediul de afaceri vor fi impulsionate să se dezvolte şi mai mult, astfel încât să devenim un reper al unei regiuni şi mai competitive pe toate palierele de activitate. Şi nu ne vom opri aici! PSD va promova, în continuare, proiecte şi programe care să vină în sprijinul tuturor zonelor de dezvoltare, necesare comunităţilor care îi dau viaţă.
		Domnul Florian-Claudiu Neaga: "Standarde şi reglementări moderne în domeniul construcţiei infrastructurii sanitare. Rolul important al ANDIS în generarea şi implementarea lor" Prin intermediul declaraţiei din această săptămână, doresc să punctez şi să atrag atenţia asupra unui proces important pentru dezvoltarea sustenabilă a sistemului sanitar din ţara noastră, un proces care poate genera plus valoare sau care poate împovăra în egală măsură evoluţia acestuia. Procesul la care mă refer are ca scop înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, ANDIS, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale. În acest context, plenul Camerei Deputaţilor a votat în urmă cu doar câteva zile Proiectul de Lege care va reglementa aprobarea Ordonanţei de urgenţă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Sănătăţii, finanţată integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii. Aşa cum prevede textul Ordonanţei, rolul primordial al noii Agenţii este de a dezvolta infrastructura de sănătate, prin pregătirea, implementarea şi finalizarea obiectivelor şi proiectelor de investiţii de importanţă considerabilă în infrastructura de sănătate. De asemenea, este prevăzut şi faptul că printre atribuţiile ANDIS se va regăsi şi preluarea inclusiv a activităţii structurii şi a personalului Direcţiei monitorizare implementare spitale regionale din cadrul Ministerului Sănătăţii, având drept rol principal dezvoltarea infrastructurii de sănătate, mai exact a spitalelor regionale. În egală măsură privind importanţa atribuţiilor desemnate acestei noi Agenţii, regăsim creşterea şi după caz, dezvoltarea unei infrastructuri de sănătate apte să asigure accesul unui număr cât mai mare de persoane la serviciile de asistenţă medicală de specialitate care să fie îngrijite în cele mai bune condiţii de calitate, la standarde europene. De asemenea, se urmăreşte asigurarea unor cerinţe înalte de calitate şi performanţă privind infrastructura de sănătate şi transformarea sa într-un centru de excelenţă în gestionarea obiectivelor şi proiectelor de investiţii în infrastructura de sănătate. În acelaşi context, se are în vedere pregătirea şi implementarea obiectivelor şi proiectelor de investiţii ce reprezintă o importanţă considerabilă pentru infrastructura de sănătate, astfel încât acestea să fie finalizate la termen, conform specificaţiilor bugetului aprobat, din fonduri europene sau din alte surse de finanţare legal constituite în domeniul infrastructurii de sănătate. Din acest punct de vedere, consider imperios necesar a sublinia faptul că Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate va trebui să acorde importanţa cuvenită proiectării unităţilor sanitare, din punctul de vedere al protecţiei în cazul situaţiilor de urgenţă, precum incendii sau seisme. Cred că trebuie să profităm de această oportunitate pentru a reforma modul în care sunt elaborate normativele de proiectare din sistemul sanitar. În acest sens, consider că punctul de plecare a oricărei dezbateri privitoare la elaborarea unor astfel de normative ar trebui să fie coordonată de experţi din domeniul sanitar, medici cu o vastă experienţă şi expertiză privind organizarea activităţilor medicale în secţiile de specialitate, precum şi la nivelul unei întregi unităţi sanitare. Personal, consider că nu putem construi unităţi sanitare noi fără a consulta în primul rând opinia specialiştilor care vor trebui să îşi desfăşoare activitatea în cadrul noilor unităţi, iar mai apoi să avem aşteptări pentru o înaltă performanţă medicală.
		Domnul Nicolae Giugea: "Cum de a ajuns românul să plătească pe o poliţă RCA cât pe o maşină la mâna a doua?" Este firesc faptul că încrederea românilor în instituţiile statului român, a căror funcţionare este finanţată din bani publici, s-a erodat constant în ultimii ani. Când preţurile energiei au crescut puternic şi fără prea multe justificări, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei a dat neputincioasă din umeri. Când zeci de mii de pasageri au rămas abandonaţi prin aeroporturi din cauza unor companii aeriene, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor s-a scuzat că nu are atribuţii. Când mii de fermieri îşi eutanasiază animalele din cauza pestei porcine africane sau a gripei aviare, ANSVSA nu mai răspunde la telefoane şi dă vina pe vietăţile sălbatice din păduri pentru extinderea epidemiilor. Când zecile de autorităţi guvernamentale sunt sesizate de cetăţeni în legătură cu nereguli grave, acestea dau din colţ în colţ şi abia atunci află care le sunt atribuţiile din fişa postului sau pentru ce anume încasează salarii. Cea mai mare companie de asigurări a dat faliment fără ca autorităţile statului să ştie. Mai bine să le suspectăm de neştiinţă, decât de complicitate. Milioane de clienţi s-au trezit peste noapte că poliţele lor au fost simple înşelăciuni. Acum, când nu ştim nici cum şi nici de ce acea companie a intrat în faliment, preţul falimentului este plătit de fiecare deţinător de autovehicul, prin poliţa RCA. În doar 2 ani, preţul primelor de asigurare a crescut de 3-4 ori, astfel încât, pentru un român care "a îndrăznit să viseze" la o maşină uzată adusă din Occident, prima de asigurare valorează mai mult decât preţul maşinii. Nimeni nu dă explicaţii, nimeni nu justifică această situaţie, cu impact atât asupra persoanelor fizice, cât şi asupra transportatorilor români. Spun acest lucru pentru că preţurile poliţelor uriaşe ale RCA le găsim şi în pâine sau lapte, şi în brânză sau ouă, şi în fructe şi legume, prin transferul costurilor către consumatorul final. Din păcate, ASF spune că totul este bine, iar Consiliul Concurenţei că avem o piaţă a asigurărilor ca în poveşti. Intenţia mea nu este să găsesc vinovaţi sau să arăt cu degetul către cineva. Într-un stat modern, găsirea vinovaţilor este de competenţa unor anumite autorităţi. Ceea ce îmi doresc este să trag un puternic semnal de alarmă cu privire la faptul că instituţiile publice s-au îndepărtat de rolul şi funcţiile lor, deşi existenţa lor este esenţială, iar funcţionarea este plătită din buzunarele cetăţenilor. Aşadar, mi-aş dori ca activitatea şi performanţa fiecărei instituţii a statului român să fie evaluată cu maximă exigenţă, atât din perspectiva îndeplinirii funcţiilor, cât şi a eficienţei economice.
		Domnul Nicolae Roman: "Aceeaşi problemă - pensiile militare nu sunt pensii speciale" Motto: "Poporul care nu-şi hrăneşte armata proprie va fi nevoit să hrănească armata duşmanului" - Napoleon Bonaparte. Există un interes şi o preocupare pentru ca, periodic, să se repună în discuţie problema falsă că pensiile militare sunt pensii speciale. Astfel, s-a creat o atitudine de invidie a altor categorii sociale, faţă de militari. De fapt, pensii speciale au oamenii politicii care după un mandat primesc indemnizaţii ca foşti demnitari, de orice rang, dar şi alte categorii sociale. De când există consemnări despre armatele lumii se specifică faptul că militari, la retragere din activitate, primesc pensii de stat (sub diferite denumiri). Creată prin "Legea 1712/ 03 decembrie 1864", asupra poziţiei ofiţerilor, pensia militară stipulează că: "solda disponibilităţii este hotărâtă la 4/5 din solda activităţi". Prin "Legea organizării armatei în România" din 03 iulie 1865 se specifică: "subofiţerii şi soldaţii care au servit sub drapel 25 de ani, vor avea dreptul la pensie". Pensia militară este o formă de recunoaştere de către stat a sacrificiilor impuse de exercitarea profesiei de militar. Sunt astfel, compensate riscurile, interdicţiile, restrângerea unor drepturi şi libertăţi stabilite prin lege, în timpul activităţii. Există o atitudine ostilă pensionarilor militari. În niciuna dintre emisiunile în care sunt criticate pensiile speciale şi unde se vorbeşte eronat şi despre pensiile militare, alături de cele ale primarilor, demnitarilor politici, magistraţilor, aviatorilor, diplomaţilor etc., nu sunt invitaţi reprezentanţi ai militarilor, sau dacă sunt consultaţi telefonic, le sunt ignorate criteriile tehnice care fac distincţia între pensiile militare şi cele civile. Fără a se ţine cont de specificul profesiilor se stabilesc nişte criterii de recalculare după bunul plac al unor decidenţi, ajutaţi de umili funcţionari. Nu se doreşte recunoaşterea inexistenţei egalităţii de tratament între civili şi militari pentru că nu se pot compara activităţile celor două categorii profesionale distincte - civili şi militari, în nici o situaţie, în activitate sau la pensie, situaţie în care militarii menţin obligaţii faţă de Patrie. Intenţionat se omite specificarea faptului ca admiterea României în NATO s-a reuşit prin marile eforturi şi prestaţia excelentă a Armatei Române, în primul rând. Acesta este şi motivul pentru care nu se discută prevederile Tratatelor de aderare la NATO şi la UE care precizează tratamente specifice militarilor activi şi în rezerva Armatei Române. Oare nu se înţelege că Armata unui stat este garantul suveranităţii şi a integrităţii sale? Ea este menită să apere pământul, resursele, economia, tradiţiile acelui stat şi este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale. Numai o armată puternică asigură perpetuarea unei naţii!
		Domnul Nicu Niţă: "Peste 1,56 de miliarde de euro pentru fermierii români, bani europeni aduşi de ministrul PSD al agriculturii!" Declaraţia mea politică se referă la sumele de bani importante care au ajuns în ţară, pentru fermierii români, cu implicarea ministrului PSD al agriculturii. Obiectivul Partidului Social Democrat şi al ministrului PSD al agriculturii, Petre Daea, este de a face toate eforturile pentru ca fermierii români să aibă acces la sume de bani cât mai mari din fonduri europene. Aceste sume de bani care au venit până în prezent în sprijinul fermierilor români au ajutat la achiziţionarea de utilaje şi maşini agricole pe de o parte, iar pe de altă parte au ajutat la continuarea activităţii, cei din agricultură având capitalul de lucru necesar pentru lucrările în câmp. Urmează ca în perioada 2023 -2027, aproximativ 15,83 de miliarde de euro să fie disponibile pentru subvenţiile agricole din România, prin intermediul intervenţiilor din cadrul celor doi piloni prevăzuţi în Planul Naţional Strategic. Astfel, primul pilon, finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) este compus în primul rând din plăţile directe care se acordă fermierilor pentru hectarele eligibile, precum şi din intervenţiile sectoriale (măsuri pentru susţinerea pieţei) Al doilea pilon, finanţat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), cuprinde programe specifice de dezvoltare rurală şi reprezintă principalul instrument de sprijin pentru dezvoltarea zonelor rurale, având ca obiective: creşterea competitivităţii sectorului agricol, asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale şi consolidarea puterii economice în regiunile rurale. Fermierii români au la dispoziţie prin PNS 2023-2027, 89 de intervenţii, incluzând 51 de intervenţii prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi 38 de intervenţii prin Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR). Mutarea accentului se va face de la conformitate către rezultate şi performanţă, creşterea ambiţiilor în materie de mediu, cu condiţionalităţi multe, dar şi cu bani puşi în dreptul acestor condiţionalităţi, care să poată să-i susţină pe fermieri, în aşa fel încât ei să realizeze ceea ce este obligatoriu de făcut pentru a beneficia de fonduri europene. Domeniul agricol a fost, este şi va rămâne prioritar pentru ministrul Petre Daea şi pentru Partidul Social Democrat.
		Doamna Daniela Oteşanu: PSD şi-a dovedit expertiza şi performanţa în gestionarea marilor proiecte de infrastructură rutieră. În 2022, Ministerul Transporturilor a realizat trei obiective majore pentru dezvoltarea reţelei de autostrăzi - a încheiat contracte de modernizare a infrastructurii rutiere care însumează cea mai mare valoare din ultimii 30 de ani; de asemenea, a dat în lucru, pe toate segmentele sale, prima autostradă care traversează Carpaţii, fiind semnate toate contractele pentru Autostrada Sibiu-Piteşti (A1), inclusiv cele două secţiuni care traversează zona de munte; totodată, a desemnat constructorii pe toate loturile finanţate din PNRR pentru prima autostradă din Moldova. La acest moment, este atribuită construcţia efectivă a peste 305 kilometri din totalul de 320 de kilometri ai autostrăzii Moldovei. Pe 4 secţiuni deja este şantier şi se lucrează! Statisticile arată că numărul proiectelor, în 2022, a crescut cu 63% faţă de anul anterior, iar valoarea totală a contractelor semnate în 2022, pentru infrastructura rutieră, este mai mare decât valoarea contractelor din ultimii 5 ani. Acum, în 2023, în România au fost deschise cele mai multe lucrări pentru construcţia de autostrăzi. Cea mai mare parte dintre acestea beneficiază de finanţare din fonduri europene. În acelaşi timp, peste 90% din fondurile PNRR, alocate pentru infrastructura feroviară, au fost deja angajate prin proiecte şi contracte semnate. Din 3,4 de miliarde de euro alocate în PNRR infrastructurii feroviare, au fost semnate contracte care în total însumează 3,1 miliarde de euro. Mai mult, Ministerul Transporturilor a cerut bani în plus, 500 de milioane de euro aferenţi exerciţiului financiar 2014-2020, care riscau neangajarea, pe care i-a cheltuit integral. Astfel, pentru prima dată se consumă toţi banii europeni alocaţi finanţării infrastructurii. Aşadar, PSD, la fel ca în toate domeniile pe care şi-a asumat această guvernare, şi-a îndeplinit promisiunile şi în domeniul infrastructurii rutiere şi feroviare şi continuă să se ţină de treabă pentru a finaliza proiectele majore de la nivel naţional. România, pentru a prinde din urmă statele europene dezvoltate, are nevoie de o reţea de drumuri naţionale şi autostrăzi bine puse la punct, care să permită traversarea ţării dintr-un capăt în celălalt.
		Doamna Ana-Loredana Predescu: "Sistemul educaţional are mari probleme de echitate, calitate şi eficienţă!" Ca dascăl şi ca om aflat permanent în legătură cu profesorii, sunt convinsă de importanţa actualizării sistemului la realităţile prezentului. De aceea, dezbaterea parlamentară a proiectelor devine imperativă. De aici, se impun cel puţin două perspective, la care pachetul trebuie să răspundă: ce vrem să facem cu actualele şi viitoarele generaţii? Gândim în termeni de educaţie, având rolul civic de a construi cetăţeni, adică valori şi mentalităţi, sau de învăţământ, având rolul de a crea competenţe şi abilităţi? Personal, cred în adaptarea unei duble formule, prin care tinerii să se poată integra atât social, cât şi profesional. Pentru aceasta, principiile nediscriminării, calităţii şi eficienţei, asumate în proiect, trebuie traduse într-o politică publică responsabilă şi clară. Astfel, dacă vrem să urmărim echitatea, aceasta poate fi afectată de dubla formulă de admitere în liceu, încurajând meditaţiile şi scăzând şansele copiilor ale căror familii nu au resurse. Dacă ne interesează calitatea, ea presupune atât selecţia şi stimularea financiară a cadrelor didactice, cât şi asigurarea curriculumului adaptat societăţii contemporane, alături de alocarea tuturor resurselor logistice necesare. Eficienţa vizează cheltuirea judicioasă a bugetului, care trebuie nu doar crescut conform nevoilor - în 2023 acesta reprezintă cel mai mic procent din PIB din ultimii 33 de ani - ci şi articulat într-o manieră simplă şi accesibilă, nicidecum înfiinţând sumedenie de noi instituţii şi sinecuri politice. Ca membru al Comisiei pentru învăţământ, voi propune, în urma consultărilor şi dezbaterilor publice pe care le-am organizat şi le voi organiza, cu reprezentanţii profesorilor, părinţilor, elevilor şi angajatorilor, amendamente care să răspundă atât principiilor enunţate, cât şi aşteptărilor legitime ale tuturor categoriilor impactate de acest sistem.
		Domnul Ringo Dămureanu: "S.O.S: personalul CNSAS" Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, CNSAS, este o este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub controlul Parlamentului României. Aceasta funcţionează, începând cu anul 1999, în baza legislaţiei în vigoare privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, având Regulament de organizare şi funcţionare. Sub aspect calitativ, profilul de activitate al CNSAS este, fără îndoială, inedit şi unic, în sensul în care nicio altă autoritate sau instituţie publică nu a existat vreodată anterior şi nu a avut vreo activitate similară. Existenţa acestei instituţii este o expresie atât a echilibrului instituţional în România postrevoluţionară, cât şi a principiului constituţional fundamental, prevăzut în chiar primul articol al Constituţiei României, potrivit căruia ţara noastră este un stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea, drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, libera dezvoltare a personalităţii, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice şi ale idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, fiind garantate. CNSAS este o instituţie a memoriei naţionale, gestionând şi prelucrând un patrimoniu arhivistic absolut impresionant, constituit prin tezaurizarea documentară a arhivelor fostei Securităţi comuniste, dar şi a fostelor organe de informaţii interbelice. Documentele aflate în păstrarea CNSAS pot fi cercetate la sala de studiu, în interes personal, de către petenţi, sau în scopuri ştiinţifice de către cercetătorii acreditaţi, care studiază fizic dosarele şi documentele aflate în depozitele instituţiei, indiferent de suportul pe care se află, hârtie, microfilm, CD, bandă audio etc., aflate în arhivă, dar şi dosarele şi documentele aflate în stadiu avansat de degradare fizică, în format digital. Orice cetăţean român sau care a avut cetăţenie română după 1945 şi orice cetăţean al unei ţări membre a UE sau a NATO au dreptul de acces la propriul dosar întocmit de Securitate şi la toate tipurile de informaţii culese sau exploatate de Securitate direct sau prin acţiuni conexe. Dreptul cetăţenilor români de acces la orice informaţie de interes public este prevăzut de art. 31 din legea fundamentală şi nu poate fi îngrădit. Acesta se referă şi la existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia a candidaţilor la alegerile prezidenţiale, generale, locale şi pentru Parlamentul European, dar şi a persoanelor care ocupă demnităţi sau funcţii importante în statul român. Potrivit legislaţiei în vigoare, se supun verificărilor CNSAS: preşedintele României, deputaţii şi senatorii, europarlamentarii şi comisarii europeni români, membrii Guvernului şi demnitarii sau înalţii funcţionari publici din ministere şi din Camerele Parlamentului, consilierii prezidenţiali şi de stat, prefecţii, subprefecţii, secretarii generali ai consiliilor judeţene şi municipiului Bucureşti, directorii din prefecturi, conducătorii serviciilor publice deconcentrate, primarii, viceprimarii, consilierii judeţeni, consilierii generali ai municipiului Bucureşti, consilierii locali, şefii din SRI, SIE, SPP şi STS, şefii şi adjuncţii din structurile judeţene ale SRI şi STS, candidaţii pentru CNSAS, personalul diplomatic şi consular, Avocatul Poporului şi adjuncţii acestuia, membrii CNA, judecătorii şi magistraţii-asistenţi de la ÎCCJ şi CCR, procurorii de la Parchetul de pe lângă ÎCCJ, inclusiv cei din cadrul DNA şi DIICOT, judecătorii, procurorii şi prim-grefierii de la instanţele şi parchetele civile şi militare, personalul cu funcţii de conducere din Ministerul de Interne, ofiţerii şi subofiţerii/agenţi din Ministerul de Interne, preşedintele, vicepreşedinţii şi consilierii de conturi din cadrul Curţii de Conturi, persoanele cu funcţii de conducere, la nivel naţional şi judeţean din Garda Financiară şi organele vamale, preşedintele şi preşedintele de secţie la Consiliul Legislativ, membrii Consiliului Legislativ, ai Consiliului Naţional de Integritate, preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, persoanele cu funcţii de conducere din AVAS şi din ANFP, preşedinţii şi membrii Consiliului Concurenţei, ai CNVM, ai INS şi ai ANCPI, membrii din consiliile de administraţie ale societăţilor publice de radio şi de televiziune, acţionar, administrator, director, redactor-şef, redactor în serviciile publice ori private de televiziune, radio sau presa scrisă, analiştii politici şi asimilaţii acestora, guvernatorul Băncii Naţionale a României, preşedinte, vicepreşedinte de bancă şi membrii consiliului de administraţie din sectorul bancar, membru, membru corespondent, membru de onoare sau secretar general al Academiei Române ori, după caz, secretar al academiilor de ramură, rectorul, prorectorul, secretarul ştiinţific al senatului universitar, decanul, prodecanul, secretarul ştiinţific de facultate şi şefii de catedră din instituţiile de învăţământ superior de stat şi private, inspector general sau adjunct, inspector de specialitate al inspectoratului şcolar judeţean, director de liceu ori de grup şcolar, precum şi director în instituţiile de cultură, la nivel naţional, judeţean, municipal şi local, preşedinte, vicepreşedinte, secretar general şi ceilalţi membri ai organelor de conducere statutare ale partidelor politice, la nivel naţional, judeţean şi local, sau ai unei organizaţii neguvernamentale şi asimilaţii acestor funcţii, personalul militar şi civil cu funcţii de conducere din MapN şi din statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei şi comandanţii de unităţi sau echivalente, ierarhii şi şefii cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, precum şi asimilaţii lor de la parohiile din ţară şi din străinătate, la cererea reprezentanţilor cultului religios de care aceştia aparţin, preşedinte, vicepreşedinte şi secretar general de organizaţii patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional şi asimilaţii acestor funcţii, precum şi ceilalţi membri ai conducerilor executive respective, director al direcţiei de poştă şi telecomunicaţii, şefi de serviciu de poştă şi de telecomunicaţii, şefi de centrală telefonică, persoanele cu funcţie de conducere din DSP, din Colegiul Medicilor din România, din CAS, directorii de spitale, precum şi medicii psihiatri, anatomo-patologi şi legişti, persoanele cu funcţii de conducere, inclusiv membru al consiliului de administraţie în regii autonome, companii şi societăţi naţionale, societăţi comerciale având ca obiect activităţi de interes public sau strategic, precum şi membrii conducerii fundaţiilor, asociaţiilor şi filialelor care activează pe teritoriul României, inclusiv fondatorii acestora, persoanele care deţin titlul de luptător pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989. Nu doar verificarea calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia al acestor categorii de persoane face obiectul activităţii CNSAS. Această instituţie este implicată şi în dinamica legilor reparatorii din sistemul politicilor contemporane, prin intermediul legislaţiei care prevede acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri - Legea nr. 232/ 2020 pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr. 188/1990 - dar şi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice - Legea nr. 154/2021 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 105/1999. Toate aceste activităţi au reprezentat noi şi noi provocări pentru CNSAS, pentru realizarea continuă a mandatului său legal, implicit prin preluarea masivă de noi fonduri arhivistice, prin adoptarea de metode noi de investigare şi de cercetare a acestora, dar şi prin continua extindere a câmpului social în care instituţia îşi diseminează cunoştinţele de specialitate în interesul exercitării prerogativelor legale şi constituţionale care îi sunt conferite. În plan european, prin CNSAS, România se înscrie în reţeaua europeană a statelor care administrează dosarele fostelor poliţii secrete comuniste, alături de ţări care au instituţii similare, precum Albania, Bulgaria, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Germania, Polonia, Ungaria, Estonia, Letonia şi Lituania. Pentru susţinerea construirii în Statele Unite ale Americii, la Washington D.C., a Muzeului Victimelor Comunismului şi pentru dotarea secţiei care reprezintă victimele regimului comunist din România, Parlamentul României a aprobat recent Legea nr. 30/2023, prin care a aprobat plata unei contribuţii financiare voluntare a României în acest sens, echivalentul în lei a trei milioane dolari americani, într-o tranşă unică. La solicitarea Muzeului Victimelor Comunismului din Washington D.C., în scopul unei bune reprezentări a victimelor comunismului din România, CNSAS este chemat să pună la dispoziţie informaţii, alături de alte instituţii ale statului român. Iată, aşadar, o serie de legi care au mărit sfera de activitate a CNSAS, în condiţiile în care de corecta dimensionare a personalului instituţiei nu s-a mai ocupat nimeni. Numărul de posturi a rămas acelaşi de la înfiinţarea instituţiei, dar încărcătura per salariat a crescut exponenţial. Pentru a răspunde în continuare chemării pe care o societate democratică o cere CNSAS în ritm crescut, este nevoie în primul rând de păstrarea personalului competent şi experimentat, ţinând seama de provocarea majoră cu care în prezent această instituţie se confruntă, în condiţiile în care nu doar personalul este subdimensionat, dar şi salarizarea este tot mai precară. Instituţia face eforturi pentru menţinerea personalului în cadrul său, spre a-şi putea continua misiunea de interes public, fiind tot mai confruntată în ultimul timp cu încetarea voluntară a raporturilor de muncă sau de serviciu, în direcţiile sale de specialitate: investigaţii, juridic, cercetare, arhivă, care lovesc greu în capacitatea CNSAS de a-şi onora misiunea publică. Există în CNSAS lucrători cu o experienţă de peste 20 de ani în interpretarea documentelor fostei Securităţi, câţiva dintre aceştia depăşind chiar 22 de ani în specialitate, iar plecarea unor astfel de oameni am putea aprecia că este ireparabilă, cel puţin pentru o vreme. Legislaţia în vigoare în materie de personal bugetar este foarte restrictivă în ceea ce priveşte posibilitatea organizării de concursuri de recrutare, însă, chiar şi în condiţiile în care s-ar putea organiza în timp util astfel de concursuri, efectele plecărilor nu se pot repara uşor. Deprinderea competenţelor necesare se realizează în timp, cu multă dificultate, fiind vorba despre un grad ridicat sau foarte ridicat de specializare, acesta necesită o durată mare de timp, dublată de o asistenţă de tip "mentorat" din partea cadrelor active ale instituţiei, la rândul lor, tot mai puţine şi nevoite să răspundă în acelaşi timp unor solicitări tot mai ridicate calitativ şi cantitativ, iar viteza cu care aceştia trebuie să realizeze sarcinile de serviciu nu le permite. Pe lângă acestea, a devenit destul de uzual ca noii angajaţi să părăsească instituţia nu după mult timp de la angajare, din cauza menţinerii scăzute a veniturilor, comparativ cu cele din celelalte autorităţi şi instituţii publice de pe acelaşi palier administrativ, ceea ce determină ca întregul proces formativ să fie reluat de fiecare dată. Problema salarizării pare, aşadar, să fie "cuiul lui Pepelea" într-o instituţie de asemenea calibru cum este CNSAS, de vreme ce determină plecări succesive de personal, putând, printr-o corectă aşezare, să contribuie la stabilitatea instituţională şi la bunul mers al treburilor publice, deloc lipsite de importanţă, pe care CNSAS este chemată să le satisfacă în societatea actuală. Trebuie să o afirmăm public şi răspicat - avem nevoie de lucrătorii cu experienţă din CNSAS, dorim ca aceştia să fie păstraţi şi nu suntem de acord ca ei să părăsească instituţia, din cauza indiferenţei faţă de probleme lor pe care noi, Parlamentul României, sub controlul căruia funcţionează această instituţie, o putem manifesta. O majorare a salariilor de bază ale personalului CNSAS cu doar 15%, acordată pentru complexitatea muncii în toate autorităţile centrale similare, ar avea un impact bugetar minor, de doar 240.000 de lei lunar, mai puţin de 600.000 de euro anual, însă această sumă ar fi mult prea mică raportat la importanţa socială a activităţii Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în societatea românească actuală.
		Domnul Sebastian-Ilie Suciu: "Spitalele ard, guvernarea se piaptănă?" Zilele trecute, la Cluj-Napoca, a mai luat foc un spital, de data aceasta un spital privat şi se pare că astfel de ştiri nu mai impresionează pe nimeni. Dar aş vrea să vă întreb eu, mai ştie cineva câte spitale au luat foc în timpul actualului nostru mandat? Neamţ, Cluj, Iaşi, Timiş, Bucureşti, Dolj, Olt, Argeş, Constanţa, Braşov, Prahova, Cluj sunt judeţele în care au luat foc spitalele, iar în legislaţie nu s-a schimbat absolut nimic, singurul lucru pe care îl face actuala guvernare, privind acest aspect, sunt controalele şi nimic mai mult, nicio măsură concretă în acest sens, în afară de schiţe de viitoare spitale şi multă demagogie. Prea bine ştim cu toţii de ce este capabila actuala guvernare - ce să le ceri? Pentru că, ştiţi vorba aceea - "De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere". Este limpede, avem un guvern impotent, dar Parlamentul cu ce-i mai bun? Ce-a făcut Legislativul în acest sens? Repet, în legislaţie nu s-a schimbat absolut nimic în vederea prevenţiei şi combaterii incendiilor spitaliceşti. De ce? Pentru că nu se vrea sau nu ştiţi cum? Şi tot dacă nu se face nimic, pe niciun front, atunci măcar lăsaţii pe alţii să facă şi nu le puneţi beţe-n roate! Aici mă refer la Propunerea legislativă iniţiată de AUR pentru modificarea şi completarea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor care a fost respinsă. Este vorba despre dotarea spitalelor cu un sistem de monitorizare şi detecţie a anomaliilor din reţelele electrice. Ştim cu toţii că reţeaua electrică la spitale este învechită, depăşită moral şi fizic, iar înlocuirea acesteia ar fi un efort economic prea mare şi de durată, pentru a o pune în aplicare ad-hoc şi la nivel naţional. Noi, în schimb, propunem să folosim aceeaşi reţea electrică doar că, în condiţii de siguranţă, lucru pe care, îl putem atinge prin monitorizarea continuă a reţelei cu dispozitive electronice dedicate, astfel prevenind suprasarcina şi micşorând riscul de incendiu. De aceea, vreau pe această cale să vă îndemn la înţelegere şi colaborare pentru a găsi soluţia optimă legislativă, de a opri aceste interminabile serii de incendii în spitalele Româneşti.
		Doamna Maria Stoian: "Reglementarea regimului fiscal al nomazilor digitali va conduce la o creştere exponenţială a economiei naţionale" În calitate de For decizional, Camera Deputaţilor a adoptat cu o largă majoritate de voturi Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, demers legislativ al PNL. Principala reglementare adusă de acest act normativ se referă la implementarea unor măsuri concrete prin care se încurajează desfăşurarea pe teritoriul României a activităţilor specifice ale nomazilor digitali. Legea votată de Parlament stabileşte astfel noul regim fiscal aplicat acestei categorii profesionale, respectiv scutirea de la plata impozitului pe venit şi a contribuţiilor de asigurări sociale, respectiv a contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate. Acest act normativ armonizează legislaţia română la cea din ţările Uniunii Europene cu privire la acordarea vizei, precum şi a regimului fiscal ce se va aplica nomazilor digitali. Nomazii digitali sunt străinii din state terţe care se stabilesc într-o ţară pentru o perioadă mai mare de timp şi care lucrează de la distanţă pentru companii din afara Uniunii Europene. Noile prevederi legislative vor conduce astfel la atragerea mai multor resurse financiare în România şi, de asemenea, aliniază ţara noastră la schimbările în continuă dinamică de pe piaţa muncii. În actualul context geopolitic şi european complicat, este evident că anumite elemente grevează în mod tot mai acut desfăşurarea optimă a muncii, la nivel internaţional. Astfel, telemunca, evoluţia tehnologiei şi digitalizării, posibilitatea de relocare rapidă dintr-o ţară în alta pe tot globul, sunt argumente palpabile în favoarea susţinerii actului normativ referitor la regimul fiscal aplicat nomazilor digitali, care, de regulă, îşi stabilesc destinaţiile în funcţie de facilităţile oferite de ţările respective. Având în vedere şi potenţialul turistic de excepţie al României, noua lege dă posibilitatea acestor nomazi să aleagă în număr mare ţara noastră ca punct terminus. Ei vor putea să lucreze acum de la noi fără să aibă grija dublei impuneri a taxelor pentru veniturile realizate în afara României. Mă bucur că Legea privind regimul fiscal al nomazilor digitali a trecut de votul Parlamentului, în primul rând datorită impactului pozitiv pe care-l va avea în economia naţională, aşa cum se întâmplă deja în ţări care au reglementat anterior aceste prevederi, precum Croaţia sau Estonia. Faptul că şi România va deveni prietenoasă cu nomazii digitali înseamnă mai mulţi bani în economie, ceea ce se transpune, implicit, prin dezvoltare, evoluţie şi progres.
		Doamna Elena Stoica: "Şcoala românească, în pericol" În presa zilei avem din ce în ce mai multe ştiri despre situaţia precară în care se află educaţia naţională. Paradoxal, cele mai multe dintre informaţiile difuzate de media nu sunt optimiste, în ciuda eforturilor bugetare impresionante destinate educaţiei din ultimii ani. Din păcate, constatăm la toate nivelurile învăţământului un fenomen generalizat de lipsă de disciplină, de rigoare, la care se adaugă distanţarea copiilor din ziua de astăzi de şcoală, sau, mai exact, de principiile oferite de şcoală. Este evident că procesul de maturizare a copiilor, încă din ciclul gimnazial, este superior faţă de cel existent înainte de 1989. Avem de-a face cu copii într-o formare rapidă, practic cu adolescenţi, altfel de copii decât am fost noi, mult mai maturi. Indiscutabil, aceşti copii au alte nevoi, alte cerinţe educaţionale, iar abordarea oferită de şcoală ar trebui să fie elaborată din cu totul alte perspective, ceea ce, din păcate, nu se prea întâmplă în România. De asemenea, accesul copiilor la mass-media, la televiziuni, şi din ce în ce mai mult la internet, mai ales în mediul urban, unde adolescenţii au calculator în proporţie de aproape 100%, le conferă o mare diversitate de informaţie, mare parte din aceasta fiind însă extrem de nocivă şi contrară preceptelor unui învăţământ de calitate. Şcoala, însă, şi ceea ce se predă la ore, a rămas mult în urma copiilor, oferindu-le o programă şcolară extrem de încărcată de lucruri cu care ei nu au ce să facă, fapt recunoscut inclusiv de actualul ministru al Educaţiei. Sistemul de învăţământ românesc se bazează pe transmiterea de informaţii, şi nu pe crearea de abilităţi, nu pe generarea de competenţe. În plus, ceea ce lipseşte aproape cu desăvârşire din educaţia naţională, este formarea şi educarea copilului. Ar trebui să tindem să ajungem doar la transmiterea informaţiilor foarte importante, obligatorii pentru formarea intelectuală a elevilor, să învăţăm copilul să şi gândească, să-şi pună întrebări, să identifice răspunsuri, nu doar să înveţe pe de rost lecţiile predate. Indiscutabil, elevii zilelor noastre nu mai sunt obişnuiţi să citească. Aşa cum se mai făcea pe vremuri, citeai din plăcere. Şcoala actuală nu mai promovează cititul, iar părinţii sunt destul de ocupaţi cu alte activităţi pentru a se mai ocupa într-un grad satisfăcător de educaţia copiilor. Te îngrozeşti de-a dreptul când auzi cu câtă lejeritate discută elevii de liceu despre droguri, violenţă şi alte subiecte care nu au nici o legătură cu şcoala. Din nefericire, viitorul educaţiei româneşti nu se întrevede prea roz, dar, în acelaşi timp, există pericolul iminent al distanţării tot mai mari a copiilor faţă de şcoală. Este un capitol la care guvernarea şi Parlamentul trebuie să reflecteze mult mai serios, inclusiv în cadrul dezbaterilor pe marginea noului pachet de legi ale educaţiei. Sunt convinsă că nu este suficient doar să investim în şcoli, ci se impune şi o analiză mult mai profundă şi aplicată a stadiului actual al educaţiei, iar soluţiile, inclusiv legislative, trebuie să fie corelate cu adevărata stare de fapt.
		Domnul Silviu-Titus Păunescu: "Ministerul Apărării Naţionale este aproape complet rupt de realitate" Cu un război - început acum aproape 10 ani şi dublat de conflictul îngheţat din Transnistria - extrem de aproape de graniţele noastre, România nu excelează la capitolul dotare, din contră, recenta punere sub acuzare a directorului Romarm demonstrează "încă o dată, nivelul precar al calităţii umane de la toate eşaloanele. Firavele programe demarate există, astăzi, mai mult datorită presiunii aliaţilor, decât a preocupării miniştrilor apărării pe care i-am avut de-a lungul timpului, preocupaţi, mai degrabă, de un veritabil concurs al incompetenţei şi al excelenţei în limbajul de lemn, decât de adevăratele provocări din zona geo-strategică. Recent, Ministerul Apărării a anunţat că s-a decis să mai achiziţioneze 150 de transportoare blindate de trupe Piranha 5, suplimentând, astfel, comanda din 2018 de 227 de vehicule, astfel că totalul de Piranha 5, în cele şase configuraţii diferite, va ajunge, în anul 2040, la 377 de maşini de luptă 8×8. Preţul vehiculat pentru cele 150 de maşini suplimentare este de aproximativ 630 de milioane de euro. Vă rog să reţineţi data de finalizare a contractului, 2040! Vă reamintesc că suntem în 2021, cu un război la graniţe, iar cadenţa de livrare a transportoarelor se apropie de 18 unităţi pe an! În anul 2020, au fost recepţionate primele 36 de transportoare, iar până în 2040, deci la 20 de ani distanţă, vom primi şi restul. În plus, se pare că ministrul apărării n-a tras nicio concluzie din analiza conflictului din Ucraina, asta dacă a şi făcut-o, între două vizite de semnat memorandumuri şi scrisori de intenţie fără nicio finalitate, precum predecesorii domniei-sale - transportoarele noastre nu vor fi dotate cu rachete anti tanc, în ciuda faptului că acestea şi-au dovedit utilitatea deplină pe câmpul de luptă! La fel, despre Programul transportorului blindat amfibiu, început prin 2011, sub oblăduirea altui mare ministru, generalul Oprea, nu se mai ştie nimic, deşi, iată, au trecut 12 ani de atunci... La fel, dotarea cu noi MLI-uri pe şenile, a rămas tot la stadiul de discuţii si memorandumuri, la fel, Programul modernizării vechilor fregate aruncate la gunoi de britanici, dar cumpărate de noi pe bani buni, la fel achiziţia de corvete, la fel, Programul noii arme de asalt româneşti, oprit! Dragi colegi, treziţi-vă! Ar trebui să luăm exemplul Poloniei, care investeşte masiv în înzestrare, pentru că a învăţat din greşelile trecutului. Se pare că noi, nu, iar afacerea Skoda se tot reeditează sub alte nume, pentru că, nu-i aşa, banii nu au miros! I-am adresat domnului ministru al apărării o întrebare parlamentară, prin care îi solicit să răspundă tuturor acestor probleme pe care le-am ridicat acum, prin această declaraţie politică. Vom vedea cu toţii răspunsurile, iar românii vor şti ce au de făcut în 2024!
		Domnul Vasilică Toma: "Consiliul Elevilor şi Federaţia Naţională a Părinţilor EDUPART trag semnalul de alarmă - «Examenul de admitere la liceu riscă să devină realitate!»" Unul dintre obiectivele legislaţiei în domeniul educaţiei trebuie să fie reducerea fenomenului de meditaţii care efectiv căpuşează sistemul de învăţământ, favorizează o economie gri, dacă nu neagră, conduce la segregare socială, discriminare si micşorarea dramatică a şanselor copiilor cu potenţial, dar care provin din familii cu posibilităţi financiare reduse. Practic, fenomenul meditaţiilor transformă sistemul de învăţământ preuniversitar într-unul de tip feudal, cu toate consecinţele de involuţie socială care decurg de aici. De aceea, dezaprob complet varianta actuală a Legilor Educaţiei privind modalitatea de organizare a examenului de admitere la liceu! Mai mult, vin în întâmpinarea reprezentanţilor elevilor, cadrelor didactice şi părinţilor, cei care cunosc cel mai bine efectele dezastruoase ale acestei prevederi şi consider că opinia lor trebuie să se facă auzită şi ascultată. Din acest motiv, asigurându-i de similitudinea abordării, vreau să contribui şi eu la diseminarea mesajului Consiliului Elevilor şi Federaţiei Naţionale a Părinţilor EDUPART, pe care vi-l redau integral mai jos. Şi, odată cu invitaţia la consultări pe care le-am adresat-o, pentru a putea îmbunătăţi împreună prin amendare proiectele Legilor Educaţiei ce vor fi analizate şi dezbătute în Parlament, îi asigur public de întreaga mea susţinere instituţională. Punctul de vedere al elevilor şi părinţilor privind noua formă de organizare a examenului de admitere la liceu: "În data de 27 februarie 2023, a fost prezentată o nouă formulă a examenului de admitere la liceu. Astfel, liceele care îşi doresc acest lucru pot să organizeze concurs de admitere pentru maxim 60% din numărul de locuri. Micşorarea procentului numărului locurilor ocupate prin concurs cu siguranţă că nu rezolvă problemele pe care acest tip de admitere le aduce: încurajarea meditaţiilor private, inechitate, limitarea accesului în învăţământul liceal şi nivel de stres ridicat pentru elevi de doar 13-14 ani. Proiectul de lege prezentat luni se află în fază finală, însă se poate observa că punctele de vedere referitoare la acest subiect ale celor două structuri reprezentative, Consiliul Naţional al Elevilor şi Federaţia Naţională a Părinţilor, nu au fost luate în considerare de către Ministerul Educaţiei. Încă din vara anului 2022, odată cu lansarea în dezbatere publică a proiectului de lege a învăţământului preuniversitar, a fost (re)introdus termenul de admitere diferenţiată pentru colegiile naţionale care îşi doresc acest lucru. Pe parcursul ultimelor luni, asupra acestei propuneri iniţiale din pachetul legislativ, au fost aduse în spaţiul public de către Ministerul Educaţiei, numeroase modificări, precum perioada de susţinere a acestei admiteri, modul în care vor fi redactate subiectele şi modul general de organizare a întregului proces de admitere la liceu, inclusiv oferirea oportunităţii tuturor liceelor de a desfăşura acest concurs. În acest sens, Consiliul Naţional al Elevilor şi Federaţia Naţională a Părinţilor solicită eliminarea examenului de admitere la liceu, organizat ulterior examenului de Evaluare Naţională, din proiectul de lege a învăţământului preuniversitar. Promovarea meritocraţiei în paralel cu valorile echitabile poate fi realizată prin sprijinirea financiară a centrelor de excelenţă constituite la nivel judeţean. Totodată, Ministerul Educaţiei trebuie să aibă în vedere şi caracterul obligatoriu al învăţământului liceal din România, motiv pentru care procesul de admitere ar trebui să fie unul unitar (repartizare computerizată), bazat pe standarde clare de evaluare, care să se desfăşoare într-un mod non-competitiv. Admiterea la liceu, în forma în care este prevăzută în proiectul de lege, va aduce după sine o multitudine de probleme, precum diferenţe între elevi, segregare şcolară şi o probabilitate crescută de repartizare inechitabilă în învăţământul liceal. În contextul în care rata abandonului şcolar este într-o continuă creştere, considerăm că aspectele care reprezintă un real interes sunt consilierea profesională constantă oferită elevilor de gimnaziu, în vederea asigurării alegerii adecvate a specializării pentru liceu. Admiterea la liceu încă ne lasă cu semne de întrebare cu privire la aplicabilitatea şi consecinţele reale ale sale, mai ales în contextul unei reforme în sistemul de educaţie, ce ar trebui să fie bazată pe principii, valori, evaluare standardizată, standarde clare de evaluare, incluziune şi desegregare şcolară."
		Domnul Vasile Nagy: "Analiza nivelului de trai al populaţiei din România" Analiza nivelului de trai al populaţiei din România este o declaraţie care se referă la calitatea vieţii şi bunăstarea cetăţenilor din România. Aceasta poate fi interpretată în mai multe moduri, deoarece nivelul de trai poate fi influenţat de o varietate de factori, inclusiv economici, sociali, culturali şi politici. Această declaraţie poate fi văzută ca un apel la acţiune pentru Guvernul român şi pentru toţi actorii sociali şi politici implicaţi în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor. Ea subliniază necesitatea de a lua măsuri concrete şi eficiente pentru a îmbunătăţi nivelul de trai, astfel încât toţi cetăţenii să poată trăi o viaţă demnă şi prosperă. În primul rând, trebuie să avem în vedere că principala noastră prioritate este sănătatea cetăţenilor noştri, nivelul de trai al românilor trebuie interpretat nu doar prin prisma salariilor, ci şi prin calitatea serviciului public, un spital în care să ai încredere sau un sistem medical pe care să te poţi baza, precum şi un sistem educaţional performant. Trebuie să fim conştienţi că există şi alte aspecte importante care afectează nivelul de trai al românilor, cum ar fi mediul de afaceri, infrastructura, accesul la servicii publice de calitate şi la oportunităţi educaţionale şi de formare profesională. În plus, trebuie să ne concentrăm asupra reducerii sărăciei şi a inegalităţii, care sunt probleme grave în România. Trebuie să fim atenţi la nevoile şi preocupările cetăţenilor noştri şi să luăm măsuri pentru a îmbunătăţi nivelul lor de trai. Aceste măsuri ar putea include îmbunătăţirea sistemului de sănătate şi educaţiei, crearea de locuri de muncă, sprijinirea mediului de afaceri şi investiţiilor în infrastructură. Există mai multe modalităţi prin care putem îmbunătăţi nivelul de trai al românilor. Iată câteva idei: Creşterea salariilor şi a veniturilor - una dintre cele mai eficiente modalităţi de îmbunătăţire a nivelului de trai este creşterea veniturilor populaţiei. Acest lucru poate fi realizat prin creşterea salariilor în sectorul privat, dar şi prin mărirea pensiilor şi ajutoarelor sociale; Îmbunătăţirea accesului la servicii medicale şi educaţionale - asigurarea unui acces mai bun şi mai egal la servicii medicale şi educaţionale de calitate poate contribui la îmbunătăţirea sănătăţii şi educaţiei populaţiei, ceea ce poate duce la creşterea veniturilor şi a calităţii vieţii; Promovarea investiţiilor străine - atragerea investiţiilor străine poate stimula economia şi poate crea noi locuri de muncă, ceea ce poate contribui la creşterea veniturilor şi a nivelului de trai; Sprijinirea antreprenoriatului - încurajarea antreprenoriatului şi a dezvoltării afacerilor mici şi mijlocii poate crea noi oportunităţi de angajare şi poate stimula creşterea economică; Dezvoltarea infrastructurii - investiţiile în infrastructură, cum ar fi construcţia de drumuri şi autostrăzi, îmbunătăţirea transportului public şi a comunicaţiilor, poate îmbunătăţi calitatea vieţii populaţiei şi poate atrage noi investiţii. Acestea sunt doar câteva exemple de măsuri pe care Guvernul şi societatea în ansamblu le pot lua pentru a îmbunătăţi nivelul de trai al românilor. Este important să existe o abordare integrată şi o cooperare între toţi actorii relevanţi pentru a obţine rezultate concrete. În concluzie, trebuie să ne asigurăm că nivelul de trai al românilor se îmbunătăţeşte în mod real şi sustenabil, prin abordarea tuturor aspectelor care influenţează acest nivel şi prin luarea de măsuri concrete pentru a le rezolva. Doar astfel putem construi o societate mai prosperă şi mai echitabilă pentru toţi cetăţenii noştri!
		Doamna Cristina-Agnes Vecerdi: Sărbătorim mâine Ziua Femeii, zi cu importanţă internaţională, care celebrează realizările noastre, dar şi drepturile obţinute de femei în plan economic, politic şi social. Este o zi care ne este dedicată, nouă, celor care uneori ni se pare că ziua nu are doar 24 de ore şi găsim puterea de a răzbi ca mamă sau soţie, dar şi la slujba pe care am îmbrăţişat-o fiecare dintre noi. În zilele noastre, această zi a devenit o ocazie prin care în mod deosebit bărbaţii îşi exprimă recunoştinţa, afecţiunea şi atenţia faţă de femeile din viaţa şi din jurul lor. Vreau să folosesc şi eu acest prilej pentru a felicita toate femeile, toate mamele din lume, dar şi pe cele care au ales să se implice în politică! Aceste doamne au ales să treacă peste dificultăţile cu care se confruntă în ascensiunea lor, care constau în responsabilităţile ce ţin de familie, constrângerile de timp, standarde înalte privind femeile care intenţionează să candideze, stereotipurile de gen, o reţea fragilă de sprijin, hărţuirea online şi în social media, comentarii sexiste în online şi offline şi aşa mai departe. Cu toate aceste piedici, aceste doamne au ales acest parcurs, ceea ce a determinat de-a lungul timpului recunoaşterea drepturilor electorale ale femeii şi validarea statutului de cetăţean egal în drepturile politice şi civile. România, la fel ca alte ţări cu un deficit de modernizare din estul Europei, a fost printre ultimele state europene în care reprezentarea politică a femeilor, respectiv dreptul de a alege, dreptul a fi aleasă şi accederea propriu-zisă în forurile legislative sau executive s-au transpus într-o instituţie politică. Totuşi, pentru realizarea acestor lucruri trebuie să mulţumim şi tuturor femeilor care au ales să se implice de-a lungul timpului în politică. La mulţi ani, dragi doamne din întreaga lume!
		Doamna Vetuţa Stănescu: "Stabilitatea şi predictibilitatea trebuie să rămână coordonatele fiscalităţii în România!" Zilele trecute, s-a putut observa o uşoară inflamare a opiniei publice, după ce în presă au apărut speculaţii cu privire la introducerea unei taxări diferenţiate a venitului. Concret - o revenire la interminabila discuţie legată de introducerea impozitării progresive, un fruct care atârnă destul de jos şi este la îndemână atunci când cineva doreşte să creeze vâlvă. Vreau să spun din capul locului faptul că nicio discuţie pe marginea modificărilor fiscale pe segmentul impozitării venitului nu a făcut obiectul vreunei şedinţe de coaliţie. Avem un program de guvernare agreat şi construit pe baza menţinerii cotei unice de impozitare, în fapt cea mai echitabilă şi corectă formă de impozitare. Suplimentar, este inoportun să discutăm despre o astfel de modificare a cadrului fiscal, până când nu va fi încheiată digitalizarea ANAF, prognozată pentru cel târziu 2028, ceea ce va reprezenta o reală schimbare pentru ţara noastră în ceea ce priveşte gestionarea fiscalităţii. România s-a dezvoltat şi se va dezvolta numai cu măsuri liberale. Noi, liberalii, am susţinut întotdeauna reducerea taxării muncii, astfel încât românii să primească mai mulţi bani, iar mediul economic să fie stimulat să creeze mai multe locuri de muncă. Mai mult decât atât, PNL susţine renunţarea la supraimpozitarea contractelor part-time, scăderea CAS, propunere iniţiată deja de PNL în Parlament, precum şi orice alt tip de măsuri care cresc veniturile, atât celor angajaţi la stat, cât şi la privat, fără a afecta mediul de afaceri. România are acum un cadru fiscal stabil şi atrăgător pentru investitori. O dovedesc cifrele macroeconomice din anul trecut, care arată că am atras investiţii străine directe la un nivel record - 11,3 miliarde euro, potrivit estimării BNR. PIB-ul a avut un avans de 4,8%. De aceea, discuţiile care implică economia şi fiscalitatea în România trebuie să aibă loc numai în cadrul coaliţiei şi al experţilor din cele trei partide de guvernare. Dacă aruncăm cu vorbe ce nu se sprijină pe realitate în piaţa publică, în mod gratuit, nu vom face decât să generăm instabilitate, panicarea mediului de afaceri şi crearea speranţelor false pentru unii angajaţi.
		Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă: "Proiectul legislativ privind creşterea vârstei consimţământului sexual trebuie să ajungă cât mai rapid la vot!" În aşteptarea votului Camerei Deputaţilor se află un proiect la care eu ţin enorm şi care este dorit de foarte multe familii din această ţară. Mă refer la Proiectul de Lege privind creşterea vârstei consimţământului sexual. Este un proiect care întruneşte sprijin din toate partidele parlamentare şi, foarte important, sprijinul organizaţiilor societăţii civile şi al societăţii în ansamblu. Nu vreau să folosesc termenul majoritate, pentru că nu pot accepta că există cineva în România care ar putea să se împotrivească unei măsuri menite să protejeze copiii din această ţară de monştri. Nu sunt oameni aceia care, pentru a-şi satisface plăcerile bolnave, sacrifică inocenţa şi integritatea fizică şi mentală a copiilor. Şi oare câţi dintre aceşti monştri nu se prevalează de o vârstă prea scăzută a consimţământului, pentru a-l şi obţine? Pentru că legea le permite. Iar când o lege este greşită, profund greşită, este rolul legiuitorului să o repare, fără ezitare şi fără tragere de timp. O măsură precum cea propusă în acest proiect îşi va găsi oricând locul pe lista de priorităţi a unei clase politice responsabile. În ultimii ani, câteva mii de copii au căzut victime infracţiunilor sexuale, câteva mii! Câteva mii de vieţi distruse! Când vorbim despre mii de astfel de cazuri, nu mai putem spune că sunt situaţii izolate. Ne confruntăm cu o situaţie căreia trebuie să i se răspundă în cele mai dure moduri. Iar asta nu înseamnă doar ca autorităţile competente să aplice legislaţia aflată deja în vigoare, ci înseamnă să luăm măsuri suplimentare, aşa cum este creşterea vârstei consimţământului sexual. Ca atâţia alţii dintre colegii parlamentari, şi eu sunt părinte. Sunt mamă a trei copii. Am convingerea că oricare dintre noi şi-ar da viaţa pentru a-şi proteja propriul copil. Dar nu suntem doar părinţi, suntem şi oameni politici cu responsabilităţi şi cu instrumente la îndemână pentru a încerca, măcar, să apărăm fiecare suflet de copil din ţara asta. Prin urmare, cred că este obligatoriu că Proiectul legislativ privind creşterea vârstei consimţământului sexual să ajungă în plenul Camerei Deputaţilor şi să fie adoptat în unanimitate. Nu vreau să cred că se poate altfel!
		Domnul Ioan Vulpescu: "Pactul Cultural pentru Europa" În data de 28 februarie, Europa a găzduit Conferinţa anuală a politicilor publice, care anul acesta a impus o ediţie specială, Pactul Cultural pentru Europa. Miza? Aceea de a situa cultura în centrul politicilor europene. Pentru prima dată, Campania pentru un deal cultural al Europei a fost lansată în primele luni ale pandemiei şi, de atunci, pare că Europa şi-a învăţat lecţia, aceea de a face din cultură şi creativitate o sursă de energie pentru o lume aflată în schimbare. Şase direcţii clare trasează expresia culturii ca hârtie de turnesol a democraţiei europene. Prima vizează utilizarea eficientă a planurilor naţionale pentru recuperare şi rezilienţă pentru cultură, prioritizând restaurarea şi digitalizarea patrimoniului fără a exclude sectoarele culturale independente care revendică interese comune în acest sens. A doua impune un proiect de sprijin pentru sectoarele culturale creative din Ucraina, Cultural Deal for Ukraine, vizând, treptat, refacerea obiectivelor de patrimoniu distruse în conflictul deschis de Rusia. A treia propune stimularea filantropiei la nivel european prin capacitarea sectorului cultural. Ultimele trei direcţii vizează dezvoltarea unor noi politici publice europene, accelerarea eforturilor de încorporare a strategiilor pentru sustenabilitate şi dreptate socială, prin instrumente culturale, în Pactul Verde European (European Green Deal) şi crearea unor noi condiţii de muncă şi standarde pentru artiştii europeni. Astfel, scopul final este plasarea culturii în centrul discuţiilor despre viitorul Europei şi al alegerilor parlamentare europene din 2024. Ce mi se pare crucial însă este că prin acest demers suntem puşi în situaţia de a reevalua relaţia dintre interesul naţional şi cel european în dezvoltarea sectoarelor culturale creative, dar şi a unui sentiment al apartenenţei. Investiţia în cultură ca factor generator de profit şi speranţa că o cultură europeană încă mai poate stimula networkingul dintre state, fie sub semnul moştenirii comune regionale, cum se întâmplă în cazul statelor baltice, fie sub semnul apartenenţei la memoria unei Europe îndurerate, precum Europa de Est, care a dobândit greu cultura democraţiei, nu este o utopie. Dar este un test tot mai greu după fenomene precum BREXIT. În plus, pactul european pentru cultură este cadrul care a făcut presiuni pentru alocarea simbolică a 2% din planurile naţionale pentru redresare şi rezilienţă culturii, ceea ce, la nivel european, a produs o investiţie în domeniu de 12 miliarde. În tot acest context, în care a rămâne împreună este un proiect posibil doar prin admiterea culturii ca un domeniu soft power, România şochează ocazional - transformă platformele destinate internaţionalizării culturii noastre în plan extern în locuri de detaşare estivală a unor indivizi aculturali, unşi în fruntea ICR, în ciuda credinţei lor că în februarie 2023 nu se mai poate face nimic, pentru întregul an, pentru promovarea culturii române la Lisabona, o speţă flagrantă, din rândul unor derapaje consecutive care trădează atitudinea naţională faţă de cultură ca domeniu derizoriu şi necompetitiv, într-un peisaj în care atitudinea internaţională este tot mai empatică şi vibrantă faţă de cultură ca domeniu esenţial. Mă întreb ce viitor are România în acest Pact European pentru Cultură, de vreme ce birocratic pare că mimăm trendurile europene în plan legislativ, dar factual, uman, propunem pentru reprezentarea culturii române în Europa manageri rupţi din peisajul lumii a treia, cu reflexe tot mai tribale faţă de putere şi educaţie. Şi în vreme ce Europa împânzeşte canalele de social-media cu noul hashtag, #CulturalDealEU, îmi vine să deschid o temă de dezbatere care sigur va deveni virală, #UnICRpentruSecolulNostru.
		Domnul Ioan Mang: "România este un importator net de energie" În declaraţia de astăzi aş dori să vă prezint o analiză succintă a ceea ce înseamnă piaţa de energie din ţara noastră, mai ales că au apărut date extrem de interesante care relevă o situaţie cât se poate de îngrijorătoare. Potrivit datelor furnizate de către Institutul Naţional pentru Statistică, INS, preluate de mass media, România este un importator net de energie, comerţul cu energie electrică aducând ţării noastre un deficit de peste 600 de milioane de euro. Importăm scump şi exportăm ieftin, asta în condiţiile în care puterea instalată din ţara noastră, cel puţin pe hârtie, ne-ar permite exact contrariul. Conform statisticilor, Bulgaria a fost principala reţea din care am importat, iar Ungaria principala reţea în care am exportat anul trecut (3,4 TWh, reprezentând mai mult de jumătate din total). Importurile de energie electrică ale României s-au cifrat la 7,85 TWh în primele 11 luni ale anului trecut, iar exporturile la doar 6,54 TWh, potrivit INS. Aşadar, fizic, România a fost net importator de energie electrică, cu un sold de circa 1,3 TWh, situaţie care s-a menţinut până la sfârşitul anului. Din punct de valoric, importurile de energie au costat 2,27 de miliarde de euro, potrivit aceleiaşi surse, iar exporturile de energie s-au cifrat la doar 1,63 de miliarde de euro. Aşadar, după primele 11 luni, balanţa energetică negativă a condus la un deficit comercial din schimburile de energie electrică de circa 640 de milioane de euro. Socotind o medie pe baza datelor de mai sus, consumatorii români au plătit 289 de euro/MWh pentru energia consumată din import. Dacă analizăm exporturile, producătorii români au primit doar 249 de euro/MWh pentru energia vândută la export. Pe lângă contractele ferme stabilite cu mult timp înainte, în general, importurile de energie electrică ale României s-au făcut în orele de vârf de consum, când producţia naţională nu poate susţine consumul ţării, or, în acele momente, energia are cel mai mare preţ. Pe de altă parte, exporturile de energie au avut loc fie în orele de gol, când energia este mai ieftină, fie când a bătut mai mare tare vântul, în ambele situaţii preţurile fiind mai coborâte. Situaţia poate fi explicată prin momentele în care au avut loc schimburile de energie electrică, însă lipsa unei strategii nu poate fi ascunsă de către cei responsabili. În ceea ce priveşte importurile, cel mai mult curent electric a venit din reţeaua bulgară - 5,11 TWh în primele 11 luni ale anului, adică două treimi din totalul importurilor ţării. La fel, tot acolo au mers majoritatea banilor plătiţi în final de consumatorii români pentru energia importată - 1,46 de miliarde de euro din totalul celor 2,27 de miliarde. Privind întregul an, producţia naţională de energie electrică a fost de aproximativ 52,7 TWh. Consumul net, chiar dacă în scădere cu circa 8%, a fost însă mai mare, de 53,7 TWh, aşa că, şi la nivelul întregului an România a fost importator net de energie electrică. Termocentralele au asigurat 19,3 TWh, hidrocentralele 14 TWh, Centrala nucleară de la Cernavodă - 10,2 TWh, iar sursele regenerabile aproape 9,2 TWh. Situaţia este, aşadar, cât se poate de îngrijorătoare - pe de o parte, consumul intern este unul relativ scăzut, pe de altă parte, nu reuşim să acoperim nici măcar acest consum din producţia autohtonă, fiind nevoiţi să apelăm la importuri costisitoare. Ce este însă şi mai îngrijorător, şi mai grav este că, din păcate, cei care s-au ocupat de acest domeniu în ultimii doi-trei ani s-au dovedit a fi total lipsiţi de viziune sau pur şi simplu incapabili în a corecta dezechilibrele acestei pieţe strategice pentru prezentul şi viitorul ţării noastre.
		Domnul Bogdan-Alexandru Bola: "Constanţa, jefuită la comun de PSD şi PNL" Dacă credeaţi că USL 2.0 este un mariaj instrumentalizat doar la nivel central, ei bine, sinergia dintre PNL şi PSD este una care transcende "interesul general al ţării", cum vor să ne mintă că asta este raţiunea şi se exprimă foarte coerent şi pe plan local. La Constanţa, "opera" penală a lui Radu Mazăre a fost continuată cu brio de consilierii locali ai PNL, în frunte cu Vergil Chiţac, care au votat în Consiliul Local să mai dispară din proprietatea oraşului, un teren situat în Mamaia. Beneficiarul terenului va fi nimeni altul decât preşedintele PSD Constanţa, Ion Dumitrache. PNL se face astfel preş în faţa celor de la PSD care, în schimb, le susţin anumite proiecte în Consiliul Local. Aşa funcţionează alianţa cu iz penal PNL-PSD, la nivelul Constanţei. Le reamintesc foştilor colegi, sloganul cu care am candidat cu toţii în 2020 - "Votezi PNL, scapi de PSD!". Eu am ales să-mi respect promisiunea făcută atunci. Oare asta au votat în 2020 majoritatea constănţenilor care şi-au dorit o schimbare? După numai doi ani şi jumătate se dovedeşte că, în realitate, schimbarea a fost doar de nume, nu de nărav. Din păcate pentru constănţeni, Chiţac continuă politica hoţiei cu girul Consiliului Local. Oraşul se vinde în continuare la metru pătrat, băieţilor deştepţi, aşa cum făcea şi condamnatul Mazăre. PSD, coruptul PSD, conduce Constanţa, cu toate că oamenii nu l-au votat. Iar acest lucru ne înfurie pe bună dreptate, deoarece mulţi aveam "altfel" de speranţe. PSD este la butoane, pentru că aleşii locali ai PNL au făcut o alianţă tacită cu ei ca să poată fura împreună - terenuri, contracte publice, bani publici. Nici măcar nu se mai feresc de electorat, acel electorat din care şi unii dintre noi făceam parte. Vergil Chiţac, din turnul online de fildeş, îi pune pe tavă lui Dumitrache un teren, pentru ca acesta să construiască în voie la malul mării. Ce va primi în schimb amiralul eşuat? Poate votul anumitor proiecte din care edilul va avea ceva personal de câştigat? Asta şi-a dorit Constanţa? Asta şi-au dorit votanţii PNL? Cu siguranţă, nu! În 2024, acest jaf trebuie oprit cu orice preţ! Forţa Dreptei reprezintă singura alternativă la această toxică alianţă de la nivel central şi local care este USL 2.0.
		Domnul Mihai Ioan Lasca: Dragi parlamentari, iubiţi colegi şi bravi apărători ai poporului român, sau cel puţin asta ar trebui să fim, având în vedere faptul că poporul român ne-a investit să fim scutul lor, Vin cu o ultimă rugăminte în numele copiilor, părinţilor, bunicilor, fraţilor, soţiilor noastre, o umilă rugăminte de a face măcar o dată în viaţa noastră un demers dedicat acestui brav popor. Spuneţi nu războiului, spuneţi nu intrării României într-o vărsare de sânge, nu permiteţi ca generaţia noastră tânără să fie sacrificată într-un război neînţeles şi nedorit de nimeni! Nu lăsaţi sângele copiilor români să curgă pe mâinile noastre, din dorinţa de afirmare a celui care astăzi se crede stăpânul României şi care vrea să demonstreze încă o dată că este o slugă obedientă, dispus în orice moment să sacrifice poporul român! Lacrimile părinţilor care vor fi vărsate în urma acestei crime vor fi o piatră care va apăsa pe pieptul nostru. În loc să ne trimitem copiii la război, i-aş ruga pe colegii de la AUR să iniţieze demersul pe care l-au promis românilor, şi anume, demiterea acestui clovn numit Klaus Werner Iohannis, un om care, în afară de ură, nu lasă nimic în urma sa, nici măcar un urmaş care să poată apăra România, un om fără copii care îi trimite la luptă pe copiii noştri. Aşa să ne ajute Dumnezeu! Nu uitaţi, România vrea pace, nu război!
		Domnul Iulian-Alexandru Badea: "Avem certitudinea că Armata României poate asigura protecţie cetăţenilor ei?" Am participat, zilele trecute, la un briefing prezentat de Ministerul Apărării Naţionale, unde am rămas plăcut surprins de angajamentele şi preocuparea permanentă a Forţelor Armate pentru modernizarea înzestrării şi perfecţionarea pregătirii personalului. Dezvoltarea unei culturi strategice a securităţii şi apărării, în contextul geopolitic şi geostrategic, actualmente destul de tensionat, sunt elemente care trebuie să preocupe orice cetăţean cu responsabilităţi în domeniu şi nu numai. Faptul că sectorul de apărare va avea alocat 2,5% din PIB, fonduri în valoare de peste 35 de miliarde de lei, fără să luăm în considerare şi creditele de angajament de peste 68 de miliarde de lei, fonduri necesare pentru modernizare şi adaptarea la noile riscuri şi provocări în contextul geopolitic şi strategic actual, pot spune că am găsit un răspuns parţial la întrebarea mea. Trebuie totuşi ca răspunsul să fie nuanţat şi de răspunsul la întrebarea dacă România a intrat în NATO pentru a beneficia de securitate sau pentru a contribui la dezvoltarea acesteia? Provocările mediului de securitate sunt multiple şi vedem că, deşi unii specialişti militari eliminau posibilitatea unui conflict armat deschis, fiind foarte greu să vorbim despre surprindere strategică în contextul tehnologiei actuale, totuşi, viaţa ne oferă surprize tot mai greu de bănuit. Obiectivele politicii de apărare privind îmbunătăţirea cadrului normativ specific domeniului apărării şi calităţii vieţii personalului sau dezvoltarea cadrului politic şi juridic din domeniul apărării şi securităţii naţionale trebuie să fie asumate pentru a fi continuate şi duse la îndeplinire. Lupta pentru hegemonie la nivel internaţional va crea întotdeauna pârghiile conflictului armat în detrimentul dialogului, motiv pentru care şi preocuparea noastră trebuie să fie orientată permanent spre domeniul naţional de apărare, spre modernizarea acestuia, indiferent de orientarea politică. Chiar dacă lumea este astăzi altfel, chiar dacă lupta pentru putere a căpătat dimensiuni inimaginabile, chiar dacă cuvântul cel mai vehiculat în prezent este înarmare, nu pace, şi faptul că asistăm la mutaţii greu de imaginat, nu putem sta neputincioşi şi nepăsători cu noi şi pentru noi, ca reprezentanţi ai cetăţenilor acestei ţări. Acesta este un alt motiv pentru care am solicitat organizarea unei vizite de documentare şi informare la nivelul celor trei categorii de forţe ale Armatei României, pentru a identifica perspectivele şi obiectivele asumate în acest an şi pentru a înţelege în detaliu necesităţile acestora în cadrul Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, în contextul geopolitic actual. O Armată modernă, condusă de oameni cu viziune, bazată pe resurse umane şi materiale de calitate, poate ca răspunsul la întrebarea mea să fie unul sigur - "Da, Armata României ne poate asigura siguranţa şi liniştea de care are nevoie cetăţeanul pe acest pământ românesc!"
		Doamna Oana-Gianina Bulai: "Renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă" În noiembrie 2022, a fost aprobat un amendament introdus de eurodeputaţii Dan Nica şi Victor Negrescu, care deschide calea renegocierii unor reforme în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. În luna ianuarie, europarlamentarul Victor Negrescu a anunţat că România poate începe renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Potrivit informaţiilor prezentate de acesta, termenul de negociere a scăzut la două luni, iar alte trei state vor să propună modificări. Este important ca aceste renegocieri să aibă loc, iar românii să ştie despre el!