Şedinţa Camerei Deputaţilor din 28 februarie 2023

	1.	Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:

		Şedinţa a început la ora 8.24. Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu şi de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor. Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Bună dimineaţa! Începem puţin mai repede.
		Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi şi îi dau cuvântul domnului Viorel Salan, din partea Grupului parlamentar al PSD. Vă rog.
		Domnul Viorel Salan: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor colegi, "Fenomenul îngrijorător al declinului de personal din sistemul naţional de apărare" este titlul declaraţiei mele politice de astăzi. Am mai evidenţiat şi cu alte prilejuri aspectele vizând deficitul de personal din instituţiile de bază ale statului, componente ale Sistemului Naţional de Apărare. În ultima perioadă fenomenul s-a accentuat, iar cauzele principale par a fi două. Pe de o parte, a scăzut numărul de tineri care vor să se înscrie într-o şcoală militară, de partea cealaltă, a crescut îngrijorător numărul demisiilor şi al pensionărilor. De exemplu, numărul tinerilor care s-au înscris la concursurile de admitere la şcolile militare de maiştri militari şi subofiţeri din cadrul Ministerului Apărării Naţionale s-a redus aproape la jumătate în anul 2022, faţă de 2021, în condiţiile în care numărul locurilor scoase la concurs a fost sensibil egal. Din păcate, o situaţie asemănătoare regăsim şi în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Aici deficitul de personal este de circa 15.000 de angajaţi. Şi toate specialităţile sunt afectate de această stare de fapt. Trebuie să spun că au existat mereu încercări, şi din partea conducerii Ministerului Apărării Naţionale, precum şi a conducerii Ministerului Afacerilor Interne de a adapta condiţiile de admitere la schimbările constatate. S-a vorbit la un moment dat despre înfiinţarea serviciului militar opţional, ca răspuns la numeroasele reacţii venite din partea tinerilor. Aceştia nu mai sunt de acord cu serviciul militar obligatoriu, dar ar îmbrăţişa cariera militară ca voluntari. O altă încercare de a răspunde adecvat schimbărilor sociale pe care doresc să o exemplific aici este şi decizia ca, în anul şcolar 2023-2024, admiterea la Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri din Sibiu să se facă pe baza mediei obţinute la examenul de bacalaureat. Lumea în care trăim azi nu a atins încă nivelul de conştiinţă la care naţiunile să poată convieţui paşnic, în voia lor, fără să deţină şi un sistem propriu puternic şi coerent de protecţie teritorială. Aceasta este, din păcate, realitatea. Şi situaţia trebuie expusă cu claritate pentru ca toţi să înţelegem necesitatea obligatorie ca Sistemul Naţional de Apărare să fie performant şi să funcţioneze prompt, fără eroare. Aş îndrăzni să cred că tendinţele declinului de personal observate în cazul Ministerului Apărării şi Ministerului Afacerilor Interne nu sunt limitate doar la aceste structuri, ci sunt rezultatul unor schimbări de mentalitate în societate pentru care trebuie găsit răspunsul corect. Şi poate că un declin similar are loc şi în ceea ce priveşte celelalte structuri componente. În acest caz, devine oportună o dezbatere mai atentă, poate chiar în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. O dezbatere care să se încheie cu un set de măsuri cumulative, coordonat şi concordant, care să fie o soluţie sistemică. Pentru ca Sistemul Naţional de Apărare să aibă capacitatea de a face faţă oricăror provocări sau ameninţări la adresa siguranţei naţionale avem nevoie ca tinerii să continue să se simtă atraşi de cariera militară, de dorinţa de a-şi dedica viaţa apărării României, să fie încurajaţi că astfel beneficiază de cea mai bună pregătire profesională şi militară şi nu în ultimul rând să aibă sentimentul vocaţiei împlinite. Viitorul şi stabilitatea ţării noastre depind şi de acest factor. Viorel Salan, deputat al PSD de Hunedoara. Mulţumesc.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Laurenţiu-Daniel Marin. Se pregăteşte domnul Dan Tanasă.
		Domnul Laurenţiu-Daniel Marin: Stimaţi colegi, Legile educaţiei trebuie să fie adoptate cu votul celor două Camere ale Parlamentului României, după ce în prealabil vor fi supuse dezbaterii publice. Copiii, dar şi sistemul naţional de educaţie, au nevoie de o lege bună, care să nu se mai modifice în fiecare an sau ori de câte ori vine un ministru nou. În acest context, îi solicit ministrului educaţiei să supună dezbaterii publice Legile educaţiei, să fie făcute acele modificări solicitate de profesioniştii din domeniu, de părinţi, de elevi, urmând ca ulterior să fie supuse dezbaterii şi aprobării în Parlamentul României! Plecând de la acest deziderat, PSD are următoarele obiective esenţiale la care trebuie să răspundă Legile educaţiei: acces neîngrădit la educaţie pentru toţi copiii; combaterea abandonului şcolar; importanţa pregătirii viitoarei forţe de muncă, respectiv calificarea în funcţie de cerinţele pieţei muncii; dezvoltarea after-school-ului pentru sprijinirea părinţilor care muncesc. Stimaţi colegi, Analiza pe care PSD a făcut-o până acum asupra proiectelor de lege a evidenţiat necesitatea corectării câtorva chestiuni-cheie, definitorii pentru viitorul copiilor. Schimbări majore sunt propuse şi la probele de bacalaureat! Noi, social-democraţii, privim cu multă rezervă înmulţirea probelor de examen, aşa cum e propus în proiect, care poate crea noi probleme, pe lângă cele deja existente. Totodată, considerăm că desfiinţarea liceelor pedagogice şi modificarea formării învăţătorilor nu este o soluţie, mai ales în condiţiile lipsei acute de profesori dedicaţi. Nu în ultimul rând, Legea educaţiei trebuie să cuprindă şi prevederi în ceea ce-i priveşte pe copiii născuţi în diaspora. Dacă tot vrem să se întoarcă românii acasă trebuie să găsim soluţiile corecte pentru integrarea copiilor născuţi şi crescuţi în diaspora. Vă mulţumesc. Deputat al PSD, Laurenţiu Marin.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Dan Tanasă. Se pregăteşte doamna Vetuţa Stănescu. În ordinea apariţiei în sală.
		Domnul Dan Tanasă: Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Astăzi vă voi vorbi din nou despre românii din Valea Timocului. "Deznaţionalizare şi poluare la graniţa României" Anul trecut am avut prilejul să-i vizitez, de această dată în calitate de demnitar al statului român, pe românii din Valea Timocului, Serbia. Doresc să readuc în atenţia publică situaţia inacceptabilă în care este menţinută această comunitate de peste 300.000 de români, chiar la graniţa României. Fraţii de peste Dunăre din zona Bor, Negotin, Zajecar, Cladova sunt supuşi unui regim crunt de deznaţionalizare de către statul sârb. În lipsa şcolilor în limba română, fără presă şi cu un număr extrem de redus de biserici care slujesc în limba română, aceşti fraţi ai noştri se află în pragul pierderii totale a identităţii. Prin şcolarizare exclusiv în limba sârbă şi în lipsa unui suport ferm din partea statului român aceşti români sunt la o generaţie sau două de sârbizare completă. Aceşti români nu îşi doresc altceva decât să poată trăi liniştiţi în satele lor, să îşi vorbească limba pe care o cunosc de sute de ani, iar copiii lor să înveţe în graiul matern şi să se poată ruga în biserici româneşti. Din păcate, asupra lor s-a năpustit un alt dezastru, de data aceasta de ordin economic şi ecologic. Companii miniere din China rad la pământ munţi întregi pentru a exploata cuprul şi alte metale din zona Timocului. Cetăţeni sârbi, etnicii români sunt forţaţi să-şi vândă terenurile către aceste companii, în caz contrar sunt ameninţaţi, intimidaţi şi chiar forţaţi de autorităţile locale să renunţe la proprietăţi. Despăgubirile sunt sume derizorii iar uneori nici măcar acestea nu sunt oferite. Pe lângă aceste practici anti-europene şi contrare drepturilor omului asistăm şi la un dezastru ecologic. Companiile miniere nenorocesc întreaga floră şi faună din zonă, deversând substanţe interzise în apele curgătoare, punând în pericol nu doar viaţa animalelor, dar şi a oamenilor care practică agricultura sau sunt alimentaţi cu apă din aceste surse. În urma delegaţiei pe care am condus-o au fost prelevate mostre din apele curgătoare aflate în zona oraşului Bor şi trimise la un laborator de analize din România, iar rezultatele sunt strigătoare la cer. Apele pârâului Borska Veka se varsă în Timoc, iar mai apoi acestea ajung în Dunăre. În aceste ape s-a constatat că există de 8,84 de ori mai mult fier decât limita admisă, de 54 de ori mai mult cupru, de 2,1 ori mai mult mangan, de 11 ori mai mult nichel şi de 6,5 ori mai mult cobalt. Subliniem faptul că aceste ape ajung să afecteze statul român, iar o reacţie a Guvernului României se impune de urgenţă. Nu doar comunitatea românească din Timoc este pusă în pericol, ci chiar cetăţenii României care locuiesc la graniţa cu Serbia. Poluarea la aceste cote nu poate fi tolerată. Atât normativele europene, cât şi cele naţionale, interzic o astfel de practică a companiilor, indiferent de interesul economic avut în speţă. Fac un apel public la autorităţile statului român să ia atitudine şi să intervină de urgenţă pentru salvarea românilor din Timoc şi pentru protejarea apelor Dunării. Nu putem accepta un astfel de tratament profund anti-european şi contrar cu valorile noastre democratice. România nu mai poate fi bătaia de joc a statelor învecinate! Vă mulţumesc.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Şi eu vă mulţumesc.
		Doamna Vetuţa Stănescu. Se pregăteşte doamna Viorica Sandu.
		Doamna Vetuţa Stănescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Uşurăm procedurile în problema inventarierii bunurilor din domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale". De la momentul adoptării O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ inventarierea bunurilor din domeniul public a devenit o problemă. S-a făcut cu foarte multe dificultăţi, ceea ce a afectat şi afectează interesele comunităţilor locale în mod direct. De aceea, printr-o propunere legislativă pe care am iniţiat-o anul trecut şi care acum a trecut de Senatului României am încercat să scurtăm termenele de aducere a acestei formalităţi mai aproape de unităţile administrativ-teritoriale, prin transferarea deciziei de la nivelul Ministerului Administraţiei Publice la nivelul prefecturilor din România. Primăriile trebuie să realizeze inventarierea, pentru a putea depune proiecte pe fondurile europene, pe axe de finanţare. În baza actualelor prevederi legale, această inventariere dura foarte mult şi comunicarea era greoaie. Am depus această iniţiativă legislativă tocmai pentru a uşura activitatea primarilor, pentru ca aceştia să poată să depună proiecte cât mai bine şi cât mai repede, iar Instituţia Prefectului este o instituţie care se găseşte mult mai aproape de cetăţeni şi poate să comunice mult mai repede cu unităţile administrativ-teritoriale. În mod evident, beneficiarii direcţi ai modificărilor pe care le va aduce această schimbare la Codul administrativ vor fi cetăţenii României, care se vor bucura de lucrări importante care le vor uşura viaţa. Partidul Naţional Liberal a militat întotdeauna pentru descentralizare, autonomie locală, consultarea cetăţenilor în soluţionarea problemelor de interes local. Astfel, fondurile europene reprezintă cheia dezvoltării locale şi, mai ales pentru comunităţile mici, reprezintă balonul de oxigen care suplineşte cu succes bugetele locale, de cele mai multe ori neîndestulătoare. Este nevoie, aşadar, să venim în sprijinul UAT-urilor prin decizii şi legi care să faciliteze accesarea banilor europeni. În calitate de deputat liberal şi membru în Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului din Camera Deputaţilor, voi susţine constant orice modificare şi completare legislativă care să faciliteze activitatea unităţilor administrativ-teritoriale, totul pentru a deservi cât mai bine cetăţenii României. Vă mulţumesc. Vetuţa Stănescu, deputat al PNL de Hunedoara.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Doamna Sandu. Se pregăteşte doamna Thellmann.
		Doamna Viorica Sandu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "PNRR, singura şansă, unica şansă pentru prosperitatea economică a României". Stimate colege, Stimaţi colegi, Am crezut că suntem cu toţii de acord că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este o şansă unică pentru prosperitatea economică a României. De la infrastructură, la educaţie, sănătate sau digitalizare, toate domeniile vitale dezvoltării unui stat primesc finanţare pentru modernizare. Beneficiarii sunt cetăţenii români care, în câţiva ani, vor avea acces la drumuri, instituţii şi servicii publice mai bune, dar şi un nivel de trai mai ridicat. Spun "am crezut" pentru că, din păcate, avem printre noi parlamentari care pun în pericol cele de mai sus, în speranţa unor mult râvnite câştiguri electorale. Atacarea la CCR a legii care urmăreşte o mai bună protecţie a banilor din fondurile private de pensii, jalon în PNRR, arată disperarea celor de la USR şi Forţa Dreptei. Iniţiativa legislativă a fost discutată, analizată şi validată atât în Parlament, cât şi în relaţia cu Comisia Europeană. Prin contestarea legii, parlamentarii USR încearcă să protejeze interesele unor administratori privaţi de pensii, în defavoarea contribuabililor. Ei sabotează, în felul acesta, şi derularea PNRR-ului. Stimaţi colegi, Nu aceasta este calea. Ar fi cazul să începeţi să lucraţi pentru români, să aveţi iniţiative pentru educaţie, sănătate, mediul de afaceri. Faceţi opoziţie reală, constructivă, aici, în grupurile de lucru, nu de faţadă, în presă. Veniţi cu argumente pertinente şi vă asigur că acestea vor fi luate în calcul şi discutate la modul cel mai serios. Mulţumesc. Deputat de Galaţi, Viorica Sandu.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Doamna Thellmann. Urmează doamna Özmen şi după aceea un coleg de la USR.
		Doamna Christine Thellmann: Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă. Bună dimineaţa, stimaţi colegi! Declaraţia mea politică de astăzi are titlul: "Un an de război, dar şi despre rezilienţă în Ucraina". Stimaţi colegi, Declanşarea agresiunii militare ruse în Ucraina, acum un an, pe 24 februarie 2022, ne-a determinat să punem din nou în prim-plan securitatea ţării noastre şi să întărim democraţia în lume. A trecut un an de când războiul din Europa ţine o lume întreagă în şah. Pentru lumea civilizată, războiul declanşat de Rusia în Ucraina este unul absurd, iraţional şi fără sens. Pentru Rusia acesta are ca scop eliminarea naţiunii ucrainene şi cucerirea teritorială a ţării, pentru că aceasta este dorinţa imperialistă a tiranului de la Kremlin. Cu toate acestea, vedem că planurile Rusiei de a cuceri Kievul au eşuat. Ucraina rezistă şi continuă să lupte pentru victorie. Am vizitat anul trecut localităţile în care armata rusă a comis unele dintre cele mai mari atrocităţi şi masacre. Bucea va rămâne probabil simbolul crimelor de război ale ruşilor în Ucraina. Marcăm un an de barbarie rusă contra unei naţiuni libere şi sper ca aceste orori să înceteze cât mai curând. În contrast, am văzut pe o perioadă de un an nesperate lecţii de umanitate ale lumii libere faţă de refugiaţii ucraineni. România a dat dovadă de solidaritate exemplară şi a contribuit considerabil la alinarea suferinţei poporului ucrainean. A fost un an de solidaritate deplină a lumii libere, a statelor membre ale Uniunii Europene, NATO şi aliaţilor pentru Ucraina. Am vorbit, în intervenţia mea din cadrul Comisiei la care am participat săptămâna trecută, la Viena, a Adunării Parlamentare a Organizaţiei de Securitate şi Cooperare în Europa, despre faptul că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a adus foarte multe provocări, printre care şi o criză energetică fără precedent, dar şi despre oportunitatea de a deveni independenţi pe plan energetic. Guvernul României este pe deplin hotărât să promoveze atât securitatea energetică, cât şi tranziţia verde. Am subliniat faptul că este esenţial ca toate statele să utilizeze cât mai bine toate resursele şi tehnologiile disponibile la nivel naţional în sectorul energetic. În acelaşi timp, este nevoie şi de investiţii masive în surse regenerabile de energie, precum şi de modernizarea infrastructurii acestora. Iar statele trebuie să se asigure că menţin un preţ corect şi accesibil pentru energie. România are mari oportunităţi să devină un stat independent energetic şi să acceseze cât mai multe fonduri nerambursabile pentru a-şi consolida această capacitate. De asemenea, am reafirmat faptul că România rămâne solidară cu poporul ucrainean şi va susţine Ucraina până la final, inclusiv pentru reconstruirea ţării vecine post-război. Deputat al PNL, Christine Thellmann. Mulţumesc frumos.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Doamna Özmen.
		Doamna Oana-Marciana Özmen: Mulţumesc, domnule preşedinte. Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Reabilitarea clădirilor şi investiţiile în pregătirea echipelor de salvatori, o prioritate pentru Romania". Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, România reacţionează prompt şi solidar în situaţii de criză. Evenimentele tragice din Turcia şi Siria, în urma cărora zeci de mii de persoane şi-au pierdut viaţa printre ruine, iar alte mii de familii sunt greu încercate, au arătat importanţa şi rolul forţei de reacţie a sistemului de intervenţie. Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne este unul dintre cele mai importante şi prestigioase din Europa, prin dedicarea oamenilor care lucrează acolo, investind timp, ore de pregătire şi fonduri pentru crearea unei forţe de reacţie rapidă, în caz de dezastre. În faţa unei calamităţi nimeni nu rămâne nepăsător, iar Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă demonstrează încă o dată că implicarea salvează vieţi. România a fost printre primele ţări care a răspuns apelului Turciei, care a solicitat sprijin prin mecanismul european de asistenţă. Echipele DSU, formate din aproximativ o sută de persoane şi câini special antrenaţi, au contribuit la efortul comun pentru desfăşurarea operaţiunilor specializate de căutare şi salvare. Astfel de acţiuni sunt vitale şi trebuie susţinute constant prin programe speciale de pregătire, echipamente performante, şi nu numai. Pentru intervenţii şi operaţiuni de salvare desfăşurate cu succes e nevoie de susţinere bugetară. Prin urmare, este de datoria noastră să prioritizăm alocarea sumelor disponibile la bugetul de stat şi care au ca scop siguranţa vieţii oamenilor. În ceea ce priveşte riscul la cutremure ţara noastră este într-un real pericol, aşa cum au arătat experţii Uniunii Europene, menţionând ţări precum Italia, Grecia, Bulgaria şi România ca fiind printre cele mai predispuse la cutremur. Potrivit unui studiu, în România sunt peste 19.800 de clădiri cu risc seismic de gradele I şi II, majoritatea fiind în Bucureşti, potrivit datelor Ministerului Dezvoltării. Cei mai importanţi paşi pe care îi avem de făcut sunt investiţiile în prevenţie şi pregătirea cetăţenilor pentru astfel de situaţii. Inventarierea clădirilor cu cel mai ridicat grad de risc în faţa cutremurelor trebuie dublată de lucrări de consolidare a acestora. Aceste lucrări de modernizare înseamnă clădiri mai sigure şi mai eficiente din toate punctele de vedere, inclusiv cel energetic. Asociaţiile de proprietari pot identifica şi semnala stadiul curent, "realitatea din teren" şi tot acestea pot propune şi gestiona lucrări de consolidare şi modernizare, atât timp cât au acces la fonduri destinate în acest scop. Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt alocate peste 700 de milioane de euro pentru lucrări care includ şi consolidarea de clădiri. Potrivit datelor Ministerului Dezvoltării, peste 238 de clădiri au asigurată finanţare pentru consolidarea cu risc seismic. E nevoie de un efort susţinut şi de prioritizarea siguranţei cetăţenilor, prin consolidarea fondului construit, instruirea permanentă a personalului de intervenţie în situaţii critice şi conştientizarea publică în această direcţie. Vă mulţumesc. Oana Özmen, deputat al PNL, Bucureşti.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Vă rog. Domnul Ciornei?
		Domnul Radu Tudor Ciornei: "Opriţi mafia balastierelor!" Dulcea Bucovină, magicul tărâm din care mi se trage neamul, nu e cunoscută doar pentru minunatele mănăstiri, savoarea culinară şi ospitalitatea oamenilor. În ultimii ani deţinem recordurile negative la capitole precum contrabanda cu ţigări, furtul de lemn, vânzarea de permise de conducere, mortalitatea pe şosele şi copii de vârstă şcolară care au părinţii plecaţi la muncă în străinătate. De parcă nu ne ajungeau relele, Suceava nu a scăpat neatinsă de o nouă mafie clocită în laboratoarele "băieţilor deştepţi" ai PSD şi PNL, mafia balastierelor. Săptămâna trecută a trecut prin Parlament, cu unanimitate de voturi, un proiect de lege care obligă balastierele să semnalizeze şi să supravegheze video locurile de exploatare. Această legiferare a venit în urma unui tribut de sânge plătit de copiii şi adolescenţii care s-au înecat în apele balastierelor care prin exploatare excesivă au devenit adevărate capcane mortale. Nu ştiu cât vor ţine cont tinerii şi adolescenţii de aceste avertizări şi câte vieţi ar putea fi salvate - cât mai multe, sper! - însă vizavi de mafia balastierelor nu se face niciun pas, nu se ia nici măcar o singură măsură punitivă. Uneori Garda de Mediu închide câte una, pe ici, pe colo, ca să garanteze funcţionalitatea celorlalte. Abil mascate în amenajări piscicole, balastierele primesc aviz de mediu. Odată primit acest aviz, balastierele fură, pradă, distrug şi chiar ucid. Din 2020 se tot trâmbiţa despre un proiect, "Radarul balastierelor", unde, chipurile, să poţi introduce numărul unei maşini ce transportă balast şi vei şti totul despre acest transport. Proiectul nu a fost operaţionalizat nici măcar o singură dată. Eu cred că a fost doar o pisică arătată mafioţilor de către corupţii din ministere, ca să poată cere o cotă parte mai mare din pradă. Minciuni, atât, alte minciuni! România are nevoie de o lege coerentă şi protectivă pentru exploatarea balastierelor. Avem nevoie de o gardă de mediu care să ridice fără milă avizele tuturor celor care se ascund în spatele unor aşa-zise exploatări piscicole care nu au livrat nici măcar o coadă de peşte pe piaţă. Au livrat, în schimb, bani mulţi şi negri primarilor şi grupurilor lor de interese. Această mafie este una din cele mai josnice moduri prin care guvernanţii permit primarilor să aibă, pe lângă parandărătul din contracte, o altă sursă de venituri negre. Am găsit în judeţul Suceava oameni care şi-au pus viaţa în pericol ca să expună furtul din balastiere. Organizaţia "Mie îmi pasă", condusă de Mihaela Ivlev, este un exemplu viu al faptului că acolo unde autorităţile nu există oamenii buni pun mâna, nu stau deoparte. Vă anunţ că mă voi implica total în această luptă crâncenă. Nu pot fi şantajat, nu am absolut nimic de pierdut. Neglijenţa criminală, distrugerea mediului nu pot să mai continue! Dacă nu ne implicăm acum ne vor judeca urmaşii noştri şi ne vor eticheta drept cea mai distrugătoare generaţie, generaţia inconştienţilor. Alegeţi! Vă mulţumesc.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Apostol? Domnul Lőrincz? Domnul Apostol? Sau domnul Todosiu. Vă rog. Urmează, de la neafiliaţi... Doamna Gavrilă nu e, doamna Rizea nu e, domnul Lasca nu e. Domnul Coarnă.
		Domnul Beniamin Todosiu: Stimate domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi poartă titlul: "Mii de familii din Munţii Apuseni cer să li se respecte dreptul de a plăti, conform legii, facturile la energie". Mii de familii din Munţii Apuseni aşteaptă de ani de zile să li se respecte un drept obţinut prin lege: să plătească doar jumătate din costurile facturilor la electricitate. Legea este în vigoare în România de peste 25 de ani, însă foarte puţini dintre potenţialii beneficiari se bucură de prevederile ei. Am mai semnalat această problemă în Parlamentul României şi revin asupra ei, deoarece autorităţile par nepăsătoare faţă de drepturile acestor oameni. Doar în judeţul Alba primăriile din zona Munţilor Apuseni au primit câteva mii de cereri în baza acestei legi, însă doar 16 au fost soluţionate. În restul cazurilor, solicitările s-au blocat într-un hăţiş birocratic sau în nepăsarea autorităţilor. Prevederile legale în cauză sunt cuprinse în Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării". Procedura prevede acordarea unei reduceri de 50% din preţul final al energiei electrice sau gazelor naturale aferent contractului de furnizare încheiat. În timp, Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996 a fost actualizată prin ordinul comun al Ministerelor Muncii şi Solidarităţii Sociale, Energiei, Finanţelor, Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, respectiv al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. Ca să beneficieze de reduceri, cetăţenii trebuie să înainteze o cerere la primărie, să vină cu o dovadă că locuiesc într-o localitate dintre cele incluse în prevederile ordonanţei şi să depună ultima factură la utilităţi. Ulterior, listele cu solicitări ar trebui verificate de autorităţile locale şi trimise la furnizorii de electricitate şi gaze naturale. În ultima perioadă am primit numeroase sesizări din partea unor cetăţeni din Munţii Apuseni care susţin că, deşi au depus solicitări la primărie, nu au beneficiat de reducerea prevăzută de Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996. Situaţiile semnalate demonstrează că este un blocaj în ceea ce priveşte aplicarea acestei ordonanţe care asigură beneficii importante pentru familiile din zone defavorizate. Vina este aruncată de la autorităţile locale la furnizorii de utilităţi. Cert este că acest blocaj nu mai poate continua, iar oamenii din Munţii Apuseni trebuie să beneficieze de acest drept legal. Pentru aceşti oameni care trăiesc în condiţii extrem de grele orice ajutor este important. De la tribuna Parlamentului României, solicit public autorităţilor competente în clarificarea acestei situaţii să se autosesizeze şi să demareze un control amplu privind modul în care este aplicată Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996. Locuitorii din Munţii Apuseni au dreptul legal la aceste facilităţi şi trebuie sprijiniţi să beneficieze de ele. Vă mulţumesc. Beniamin Todosiu, deputat al USR de Alba.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Coarnă.
		Domnul Dumitru Coarnă: Bună dimineaţa! Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţie politică intitulată "De la «România eşuată» la «România - CIUCA bătăilor de joc»". Domnilor Klaus Werner Iohannis, Nicolae Ciucă şi Marcel Ciolacu, Impostură, incompetenţă, minciună şi trădare - cuvinte care vă caracterizează! Deciziile voastre ne afectează negativ viaţa şi societatea în ansamblu, dar nu vă pasă, ci mergeţi înainte cu mult cinism. Aduc în atenţie trei subiecte. Primul. Lucrările de dragare a Canalului Bîstroe. Adâncirea fără precedent a canalului, de până la 8-10 metri, pentru a face posibilă navigaţia navelor de mare capacitate, modifică dramatic debitul şi circulaţia apei, cu efecte fatale asupra biodiversităţii Deltei Dunării. România s-a dovedit şi de această dată un vecin şi partener onest. Dar cu ce costuri? Deşi iniţial operaţiunea de dragare a Canalului Bîstroe realizată de Ucraina părea ilegală, ea, de fapt, era aprobată, dar ţinută la secret în România şi la Bruxelles, pentru a nu spori tensiunile sociale. Al doilea subiect. Decizia preşedintelui Zelenski de a interzice învăţământul în limba română pentru cei 500.000 de români din Ucraina. Adică, li se interzice dreptul de a învăţa în limba maternă, în condiţiile în care ucrainenii din România beneficiază de acest drept. Şi în acest caz aţi avut informaţii, dar nu aţi reacţionat în sensul protejării comunităţii româneşti din Ucraina. Al treilea subiect este cel referitor la abuzurile săvârşite de autorităţile din Ucraina asupra preoţilor români, în sensul în care au fost violentaţi fizic, iar bisericile incendiate. Dramele lor au fost relatate pe larg în presa din România. În schimb, dumneavoastră, domnilor guvernanţi - PSD, PNL, UDMR şi minorităţi -, aţi ignorat cu mult cinism încălcarea drepturilor românilor din Ucraina. Faţă de aceste subiecte nu aţi avut minima decenţă de a emite niciun punct de vedere onest şi argumentat. V-aţi prefăcut că nu există. Le-aţi tratat cu superficialitate, deşi toate probele demonstrează că aţi cunoscut în profunzime aceste abuzuri. Probabil aţi mizat pe faptul că, dacă ascundeţi adevărul, lucrurile nu vor ieşi la iveală. Aţi greşit! Românii au ales să vă acorde încrederea, dar dumneavoastră aţi ales să-i trădaţi! Acum ştiu că Împăratul este gol, impostor, incompetent şi mincinos! Altfel spus, este evident faptul că aţi transformat România în CIUCA bătăilor de joc. Probabil că este noul proiect de ţară. De la România eşuată la România - CIUCA bătăilor de joc. Cu dumneavoastră la putere, România a devenit un stat eşuat şi continuaţi în aceeaşi logică. Vă aduc la cunoştinţă faptul că românii nu au ales calea pe care îi forţaţi să meargă! Românii nu v-au votat pentru a fi cozile de topor ale factorului extern! Cum apăraţi şi promovaţi interesele legitime ale României? Prin complicitate la distrugerea Deltei Dunării? Prin abandonarea românilor din Ucraina? Prin distrugerea sistematică a ţării? În final, domnilor guvernanţi PSD, PNL, UDMR şi minorităţi, sunteţi mândri şi încrezători de reuşita noului proiect de ţară intitulat "România eşuată" sau, mai bine zis, "România - CIUCA bătăilor de joc"? Românii au dreptul să ştie! Dumitru Coarnă, deputat neafiliat, Circumscripţia nr. 12 Călăraşi. Mulţumesc, domnule preşedinte.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Doamna Goleac.
		Doamna Nicoleta-Matilda Goleac: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Titlul declaraţiei politice - "Creşterea importanţei protecţiei civile". Stimate colege, Stimaţi colegi, Astăzi, 28 februarie, sărbătorim Ziua Protecţiei Civile, specialitate militară care s-a înfiinţat exact acum 90 de ani, prin Decretul Regal nr. 468. Componentă a apărării naţionale, protecţia civilă cuprinde ansamblul măsurilor adoptate şi activităţilor desfăşurate în scopul asigurării protecţiei populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi a factorilor de mediu, în caz de război, dezastre naturale sau tehnologice. La nivel mondial, a luat fiinţă Organizaţia Internaţională a Protecţiei Civile, care este o organizaţie interguvernamentală al cărei obiectiv este de a contribui la dezvoltarea de către statele membre a structurilor care asigură protecţia şi asistenţa populaţiei, precum şi protejarea bunurilor şi a mediului, în caz de dezastre naturale sau provocate de om, pe timp de pace sau de război. În Uniunea Europeană, conceptul de protecţie civilă se referă la ansamblul sistemelor, structurilor şi resurselor gestionate de guverne, care sunt orientate spre protejarea populaţiei non-combatante, în principal în caz de dezastre naturale şi/sau tehnologice. În ţara noastră, acest domeniu de activitate este reglementat prin Legea nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protecţia civilă, care este în concordanţă cu principiile, scopurile şi obiectivele prevăzute în Strategia Internaţională pentru Prevenirea Catastrofelor, adoptată de Adunarea Generală ONU, precum şi cu cele stabilite de mecanismele Uniunii Europene în domeniu. După cum ne informează televiziunile sau alte surse media, aproape în fiecare zi, pe întreg mapamondul, activităţile social-economice sunt perturbate de efectele tragice ale unor fenomene naturale sau chiar provocate de om sau tehnologie. De aceea, merită să subliniez importanţa acestei instituţii militare la buna funcţionare a statului român, mai ales în aceste zile, când avem un conflict militar la graniţa de est sau când ne reamintim de recentele cutremure din Turcia şi Siria. Însă, după cum ştim, pentru a se reduce semnificativ efectele dezastrelor, nu doar instituţiile abilitate, ci şi populaţia trebuie să fie pregătită pentru însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor necesare protecţiei propriei vieţi şi a celor din jur, iar acest lucru nu se poate face decât dacă efectiv fiecare dintre noi urmează o formă minimă de pregătire şi dacă parcurge etapele unui exerciţiu de simulare la dezastru. De aceea, apreciez că întocmirea Strategiei naţionale de dezvoltare a Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă reprezintă un prim pas înainte făcut pentru pregătirea tuturor cetăţenilor în domeniul protecţiei civile. În fond, de pregătirea resursei umane, cea mai importantă resursă din cadrul fiecărei organizaţii sau societăţi, depinde în final eficienţa celorlalte resurse - materiale, financiare, tehnologice şi informaţionale. Închei afirmând că marcarea Zilei Protecţiei Civile nu are doar scopul de a sărbători această armă, aşa cum se cuvine şi după cum merită, ci mai ales pe acela de a aduce în atenţia opiniei publice importanţa, aş spune vitală, acesteia pentru pregătirea fiecăruia dintre noi în a şti cum anume trebuie să acţionăm în caz de accidente tehnologice...
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Mulţumesc.
		Doamna Nicoleta-Matilda Goleac: ...sau dezastre naturale. Deputat Nicoleta-Matilda Goleac, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti. Şi mulţumesc.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Tuhuţ. Cine urmează de la USR? (Vociferări.) Care eşti.
		Domnul Radu-Marcel Tuhuţ: Mulţumesc, domnule preşedinte. "Monitorizarea şi degajarea arborilor din zona drumurilor publice trebuie realizate" Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Prin intermediul declaraţiei politice de astăzi, voi aborda o problemă pregnantă de care sunt convins că se lovesc nu doar locuitorii judeţului Alba, ci majoritatea românilor care locuiesc în zonele montane sau de deal. Recent, în cadrul audienţelor pe care le susţin la cabinetul parlamentar din Munţii Apuseni, foarte mulţi cetăţeni mi-au semnalat pericolul reprezentat de pădurile situate de-a lungul drumurilor judeţene sau naţionale, precum şi de arborii aflaţi pe versanţii din imediata apropiere a şoselelor. Pericolul în acest caz este reprezentat de lipsa toaletării periodice şi a extragerii arborilor aflaţi la distanţe mai mici de 4-5 metri de carosabil, care, sub greutatea zăpezii sau din cauza rafalelor puternice de vânt, se pot rupe, iar crengile desprinse pot oricând să producă daune autovehiculelor aflate în deplasare, pot genera accidente rutiere şi, nu în ultimul rând, pot pune viaţa participanţilor la trafic în pericol. Astfel de cazuri, aşa cum bine ştim cu toţii, au fost deja înregistrate în mai multe judeţe ale ţării. Doar în acest sfârşit de săptămână, în zona munţilor Apuseni, mai exact pe drumurile naţionale DN 74, între localităţile Zlatna şi Abrud, precum şi DN 75, de la Gârda la Arieşeni, din munţii Apuseni, au fost înregistraţi zeci, poate sute de arbori căzuţi pe carosabil, aceştia blocând total circulaţia rutieră pentru câteva ore bune. De această dată, norocul a făcut să nu înregistrăm victime umane. Tot din cauza arborilor doborâţi de zăpadă şi vânt puternic, mai multe localităţi din munţii Apuseni au rămas fără alimentarea cu energie electrică. Vorbim aici nu doar de consumatorii casnici, ci şi de şcoli, primării, cabinete medicale, cât şi agenţi economici. În acest context, doresc să trag un semnal de alarmă asupra acestei probleme, în speranţa că atât autorităţile din domeniul protecţiei mediului, cât şi cele cu atribuţii în administrarea infrastructurii rutiere vor lua atitudine şi vor identifica soluţiile, precum şi planurile de acţiune necesare pentru monitorizarea constantă a arborilor din proximitatea drumurilor naţionale şi judeţene. Vă mulţumesc. Deputat al PSD de Alba, Radu-Marcel Tuhuţ.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Lazăr, bănuiesc. Se pregăteşte domnul Nagy, de la AUR.
		Domnul Ion-Marian Lazăr: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Astăzi am să formulez câteva observaţii pe marginea sintezei raportului Curţii de Conturi privind managementul resurselor umane şi dezvoltarea infrastructurii unităţilor sanitare spitaliceşti, pentru perioada 2014-2021, la Ministerul Sănătăţii. Astfel, din punctul de vedere al resursei umane existente în unităţile sanitare aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, în raport se reţine că în perioada 2014-2021, în medie, 83% din posturile vacante din sistem nu au fost scoase la concurs; gradul mediu de ocupare a posturilor vacante de medici şi asistenţi medicali a fost de 72% şi respectiv 80%; iar în primele 10 specializări medicale cu deficit de medici se regăsesc şi specializările de anestezie şi terapie intensivă, medicină de urgenţă, chirurgie generală, radiologie-imagistică medicală. În ceea ce priveşte infrastructura unităţilor sanitare aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, situaţia nu este deloc îmbucurătoare. În acest sens, se constată că nu există un centru de arşi care ar putea trata cazuri foarte grave şi respectiv centre de recuperare medicală a pacienţilor afectaţi de arsuri severe; peste 50% din clădirile unităţilor sanitare au o vechime mai mare de 60 de ani, iar 10 dintre aceste unităţi deţin clădiri ce au o vechime de peste 100 de ani; 20% din totalul suprafeţei utile din clădirile unităţilor sanitare sunt încadrate în una din cele patru clase de risc seismic. Dintre aceste unităţi sanitare, un număr de 10 clădiri, aparţinând Institutului Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului "Alessandrescu-Rusescu" şi respectiv Spitalului Judeţean Clinic de Urgenţă "Sf. Spiridon" din Iaşi, sunt încadrate în clasa de risc seismic 1. Totodată, 46% din unităţile spitaliceşti nu sunt autorizate ISU, iar doar 25% din totalul fondurilor alocate spitalelor au fost pentru construcţii, modernizări, consolidări sau reparaţii capitale ale clădirilor, în contextul în care modalitatea de aplicare a principiilor de alocare a fondurilor nu este una transparentă şi nu au fost utilizate punctaje pentru fiecare principiu, astfel încât să rezulte un clasament în alocarea fondurilor pentru investiţii. De asemenea, la finalul anului 2021, 26% din aparatele CT şi 17% din aparatele RMN au depăşit durata normală de funcţionare, iar dintre cele 12 obiective de investiţii, anexă la bugetul aprobat al Ministerului Sănătăţii în perioada 2014-2021, au fost finalizate doar 7 obiective. Nu în ultimul rând, este demn de menţionat că dintre cele 8 spitale de urgenţă prevăzute în Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020, doar pentru spitalele de urgenţă din Iaşi, Cluj-Napoca, Craiova şi Braşov au identificate demersuri de realizare a acestor investiţii. În final, îmi exprim speranţa că actuala Coaliţie guvernamentală va înţelege în ultimul ceas că situaţia sumbră expusă în raportul Curţii de Conturi nu se rezolvă doar prin elaborarea unor strategii naţionale de sănătate, ci este necesară operaţionalizarea integrală a măsurilor prevăzute în aceste documente de politică publică. Vă mulţumesc. Deputat Lazăr Ion-Marian.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Vasile Nagy, Grupul AUR. Se pregăteşte domnul Ervin Molnar, PNL.
		Domnul Vasile Nagy: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţie politică intitulată - "Închidem ochii la riscuri iminente?". Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Relativ recent în România au avut loc câteva cutremure de o magnitudine destul de mare, iar norocul nostru a fost că durata acestora a fost atât de scurtă încât nu au produs distrugeri, pierderi umane şi materiale. În schimb, noi am fost martori la consecinţele devastatoare ale cutremurelor din Turcia şi Siria. Ştim prea bine că astfel de cataclisme nu pot fi prognozate şi nici prevenite, dar aceste evenimente catastrofale ne obligă să învăţăm din greşelile altora şi să luăm măsuri preventive la noi acasă. Şi, pentru că nu putem prezice şi opri astfel de cataclisme, putem, preventiv, micşora consecinţele devastatoare ale acestora. Putem începe prin a evalua starea şi gradul de rezistenţă la seism ale clădirilor, precum şi instruirea populaţiei privind modul de acţionare în caz de cutremur. Consider imperativ necesară o evaluare la nivel naţional a clădirilor, privind gradul de risc la seism al acestora, şi trebuie să începem cu sectoarele cele mai vulnerabile, sectoarele delăsate, supuse uitării, învechirii şi finanţării inadecvate. Aici mă refer la cele mai vulnerabile sectoare, şi anume - sănătatea, educaţia şi infrastructura. Nu cred că este cazul să vă aduc aminte că în România spitalele ard cu zecile, neajutate de forţele naturii, drumurile şi podurile se surpă şi cad de la sine, iar în unele şcoli bate vântul şi plouă în clasă. Ne mai lipsea un cutremur ca să ne trezim la realitate. De aceea, dragi colegi, vă rog să reflectaţi măcar un pic, unde vom ajunge dacă o să continuăm cu această atitudine delăsătoare? De aceea, nu vă rog, ci vă cer acţiuni legislative preventive pentru a micşora potenţialele consecinţe devastatoare ale seismelor! România are nevoie de evaluarea stării şi gradului de rezistenţă la seism ale clădirilor, cu prioritate a celor din sectoarele vulnerabile enumerate mai sus - sănătate, educaţie şi infrastructură -, precum şi de instruirea populaţiei privind modul de acţionare în caz de cataclism. Aceste măsuri trebuie luate în regim de primă urgenţă, pentru că sunt existenţial de importante pentru România de azi. Vă mulţumesc. Nagy Vasile, deputat AUR de Arad.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Molnar. Se pregăteşte domnul Manea.
		Domnul Ervin Molnar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Bună dimineaţa, stimaţi colegi! Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "24 februarie 2022 - revenirea barbariei în Europa". 24 februarie 2022 va rămâne în istorie ca momentul în care Europa, din dorinţa unui dictator scelerat şi paranoic, s-a întors la acele vremuri pe care noi, cei care am trăit şi încă trăim acest moment, am crezut că le vom cunoaşte numai din cărţile de istorie şi memorialistică. Atacarea Ucrainei de către Federaţia Rusă a reprezentat un atac asupra întregii civilizaţii şi culturi europene, ce se defineşte prin garantarea liberei dezvoltări a personalităţii umane, a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, a pluralismului, statului de drept şi toleranţei, concepte ce reprezintă opusul total al regimului patronat de Vladimir Putin. La marcarea împlinirii unui an de crimă sponsorizată de statul rus, vreau să reamintesc că România a fost chiar din primele zile de război alături de Ucraina, iar această opţiune a fost asumată deschis de conducerea ţării, respectiv de preşedintele Klaus Iohannis şi de prim-ministrul Nicolae Ciucă. Acest sprijin s-a manifestat pe mai multe paliere. Am asigurat tranzitul refugiaţilor din calea războiului, am primit şi integrat cetăţenii care au ales să rămână în România, am pus la dispoziţie infrastructura pentru ajutorul către Ucraina şi a exportului de mărfuri din această ţară, în special al cerealelor, am ajutat în momentele dificile când sistemul energetic din Ucraina a fost atacat. Mai mult, am susţinut şi vom susţine în continuare opţiunea Kievului de integrare europeană, sancţiunile decise de statele occidentale la adresa Rusiei, precum şi cererea de investigare de către Curtea Penală Internaţională a genocidului şi a crimelor de război. La recentul summit B9 de la Varşovia, România şi-a reafirmat determinarea de a ajuta Ucraina atât cât va fi necesar. Această poziţie este una solidară cu cea a statelor occidentale, respectiv cu a ţărilor membre NATO. Trebuie să ştim cu toţii că ajutarea Ucrainei în aceste momente este şi în interesul nostru direct de securitate. Rusia a fost, este şi va fi inamicul natural al ţării noastre. Ori de câte ori au avut ocazia, ruşii au asuprit aceste teritorii, aşa cum au făcut cu toate popoarele pe care le-au călcat în picioare. Suntem direct interesaţi ca hoardele barbare ruseşti să fie ţinute cât mai departe de teritoriul nostru. De aceea, sacrificiul pe care ucrainenii îl fac în acest moment este unul pentru viitorul întregului continent european, iar noi avem datoria de a-i ajuta cu tot ceea ce putem. Partidul Naţional Liberal va fi întotdeauna un susţinător categoric al efortului privind securitatea şi apărarea naţională. Nu există compromisuri atunci când în joc e soarta României. Apartenenţa la NATO şi parteneriatul cu Statele Unite ale Americii sunt pilonii pe care se sprijină securitatea României.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Vă rog să finalizaţi.
		Domnul Ervin Molnar: Vom pune mereu pe primul plan aceste angajamente, nu doar în politica externă, dar şi în cea internă. Vă mulţumesc. Ervin Molnar, deputat al PNL de Mureş.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Manea. Urmează domnul Lasca.
		Domnul Cătălin-Zamfir Manea: Mulţumesc. Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi deputaţi, Mă bucur că în cele două proiecte de legi ale educaţiei publicate ieri de Ministerul Educaţiei spre consultare sunt incluse o serie de prevederi din proiectele de lege pe care le-am iniţiat anul trecut, la nivelul Parlamentului României. Astfel, din proiectul de lege adoptat de Camera Deputaţilor anul trecut, iniţiat de mine, în calitate de reprezentant al minorităţii rome, au fost preluate cele două articole care vizează noile condiţii de încadrare a mediatorilor şcolari şi a inspectorilor şcolari pentru problemele copiilor şi tinerilor proveniţi din comunităţile vulnerabile de romi. Din Proiectul de Lege 602, adoptat de Senat anul trecut, cu privire la completarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, mă bucur să regăsesc o serie de articole cu privire la interzicerea segregării la toate nivelurile de învăţământ. Stimaţi colegi, Segregarea în mediul şcolar reprezintă o formă gravă de discriminare, care trebuie stopată şi, evident, trebuie sancţionată. De asemenea, am regăsit o serie de amendamente pe care le-am formulat în perioada în care proiectele de legi ale educaţiei s-au aflat în consultare publică - şi aici mă refer la completarea definiţiei elevilor aflaţi în risc de excluziune socială, includerea în cadrul consiliilor de coordonare a zonelor de investiţii prioritare în educaţie şi a reprezentanţilor minorităţilor naţionale, majorarea costului-standard pentru elevii proveniţi din comunităţile vulnerabile. După această perioadă de consultare, cele două proiecte de legi ale educaţiei vor intra pe circuitul de avizare la nivel guvernamental, iar după aceea vor fi transmise Parlamentului României, spre dezbatere şi adoptare. Am convingerea că valorile şi principiile enunţate în noua lege a învăţământului preuniversitar, în prima parte, respectiv - diversitatea, echitatea, incluziunea, nediscriminarea şi interesul superior al copilului, vor fi respectate întocmai. În opinia mea, consider că prevederile enunţate mai sus reprezintă un pas mare pentru copiii romi şi pentru minoritatea romă. Menţinerea unui număr cât mai ridicat de copii romi în sistemul de învăţământ românesc trebuie să reprezinte o prioritate pentru Guvernul României, pentru Parlamentul României, în calitate de for legislativ, cât şi pentru noi toţi. În încheiere doresc să le mulţumesc colegilor mei din cadrul Partidei Romilor "Pro-Europa", colegilor din Ministerul Educaţiei, inspectorilor şcolari pentru romi din Grupul educaţional de sprijin, tinerilor şi colegilor din teritoriu, pentru dezbaterile avute pe legile educaţiei şi pentru susţinerea propunerilor transmise Ministerului Educaţiei în perioada de consultare publică, care s-a încheiat anul trecut. Mulţumesc.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Lasca.
		Domnul Mihai Ioan Lasca: Mulţumesc. "PNL, PSD, UDMR, USR şi AUR au plâns de mila Ucrainei!" Ieri în Parlamentul României a avut loc comemorarea unui an de la intervenţia militară a Rusiei în Ucraina, prin care partidele politice au bocit în cor că vor susţine Ucraina cu tot ce va fi nevoie. Niciunul dintre vorbitori nu a amintit de problemele românilor şi ale etnicilor români din Ucraina, care nu mai au drepturi, pentru că Zelenski le-a anulat pe toate, însă îi înrolează cu prioritate în războiul lui, folosindu-i ca şi carne de tun. De acei români nu vă pasă, trădătorilor? Românii nu au auzit nimic ieri de la tribuna Parlamentului despre motivele pentru care Federaţia Rusă a intervenit militar în Ucraina, nici despre laboratoarele descoperite, în care se produceau arme biologice, recunoscute într-un final de reprezentanţi ai SUA că acestea le aparţineau şi că sunt îngrijoraţi ca să nu ajungă în posesia Armatei Ruse. În urmă cu aproape un an de zile, mai exact în 5 aprilie 2022, am avertizat de la această tribună faptul că Zelenski nu doreşte pace, ceea ce se confirmă şi acum. Acesta ceartă ţările europene că nu i se trimit suficiente arme, scopul lui precis fiind acela de a continua cu orice preţ războiul. Acest Zelenski a înlăturat toată opoziţia politică din Ucraina şi a închis presa care nu răspunde la comenzile lui. De asemenea, nu am auzit ieri de la această tribună faptul că Ucraina îşi continuă nestingherită săpăturile de adâncire a Canalului Bîstroe, afectând grav Delta Dunării, rezervaţie naturală aflată în patrimoniul mondial, sau că aceste săpături fac parte dintr-un proiect depus în Congresul american pentru Marea Neagră, care are scopul de a crea o bază militară în Delta Dunării. Tot ieri, un senator din USR, progresist şi LGBT-ist, a încercat să denigreze grupul deputaţilor care militează pentru pace, grup din care fac şi eu parte, pe motiv că nu acceptăm ideea intrării României în război. În schimb, această ruşine de senator al USR, nu era interesat de lupta pe care românii o duc în fiecare lună cu facturile majorate artificial. Rolul actorului Zelenski este acela de a declanşa cel de-al treilea război mondial şi de a face profit producătorilor de armament, costurile financiare şi de vieţi omeneşti fiind suportate în mare parte de europeni. La final, întreb - cum îşi permit Iohannis, Ciucă, Gorghiu şi alţi trădători de ţară să afirme că vor susţine necondiţionat Ucraina, cu intenţia de a băga România în război? Viitorul României aparţine Patrioţilor! Deputat Mihai Lasca, Partidul PPR - Patrioţii Poporului Român.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Dămureanu. Domnul Moisin se pregăteşte.
		Domnul Ringo Dămureanu: Mulţumesc. Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Doamnelor şi domnilor deputaţi, "Doljul, un judeţ vitregit pe linie de transporturi" Judeţul Dolj, pe care îl reprezint în Parlament, şi, implicit, regiunea Oltenia, par a fi un soi de Cenuşăreasă, când vine vorba de legăturile lor cu lumea, fie ele rutiere sau feroviare. Municipiul Craiova, cu o populaţie de peste 300.000 de locuitori, capitală de regiune europeană, cum ne place să-i spunem, nu este racordat încă, în anul de graţie 2023, la nicio autostradă care să îl lege cu capitala ţării sau cu Europa, deşi a dat ţării parlamentari, miniştri şi chiar europarlamentari. Doar speranţele ne ţin - că vom avea drum expres, peste nu ştim câtă vreme, că va fi centură de sud, peste nişte decenii, că vom avea măcar un drum expres, care să ne lege de Lugoj, prin Drobeta Turnu-Severin sau prin Târgu Jiu. S-au obişnuit oltenii cu aşteptarea. Căile de legătură cu sudul judeţului Dolj sunt reale pericole - pe ruta DN 55, către Bechet, spre Bulgaria, 5 poduri zac nerefăcute de peste 8 ani, iar pe Drumul European 79, tot către Bulgaria, staţionează tiruri pe zeci de kilometri, la Calafat, în vama spre Vidin. Situaţia în domeniul feroviar este dezastruoasă. În noiembrie 2022, în halta Răcari, Regionala CF Craiova, nouă vagoane cu cărbune au deraiat, închizând circulaţia trenurilor pe ambele fire, cu transbordarea călătorilor cu mijloace auto către Craiova sau Filiaşi. În septembrie 2009, într-un accident feroviar cu un tren de călători, între haltele Banu Mărăcine şi Malu Mare, tot în Regionala CF Craiova, s-a produs deraierea locomotivei şi a altor 7 vagoane, avariate grav, ca şi linia de cale ferată, pe o distanţă de 200 de metri cu linia de contact, iar mai mulţi stâlpi de susţinere au fost distruşi. În august 2018, pe magistrala 100 Timişoara - Bucureşti, în apropierea Craiovei, un marfar cu 23 de vagoane a deraiat pe viaductul de la Cârcea. Podul s-a rupt, iar şase vagoane au căzut de pe şine într-o râpă, cu tot cu acea parte a podului. Nici până astăzi nu s-au demarat lucrările de reparare a viaductului, iar trenurile circulă doar pe un singur fir. Chiar în urmă cu o săptămână, un tren cu 4 vagoane, primit în staţia Işalniţa pe o linie închisă pentru executarea unor lucrări, la garare a lovit şi spart suportul şi formele de sudură, plecând din staţie cu o întârziere de 90 de minute, după avizarea Poliţiei TF. Ne întrebăm şi vă întrebăm - oare cât vor mai avea de aşteptat Doljul şi Oltenia pentru a se bucura de beneficiile civilizaţiei şi cât vor mai îndura craiovenii şi oltenii incompetenţa dovedită a PSD şi PNL? Garantat, nu multă vreme! Aţi dovedit ceea ce era de dovedit. Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj, preşedintele Comisiei pentru constituţionalitate. Vă mulţumesc.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Moisin, PNL.
		Domnul Radu-Marin Moisin: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia de astăzi are ca temă "Calendarul apelurilor de proiecte din acest an". În octombrie, anul trecut, Cetatea Albă Carolina din Alba Iulia, Capitala Marii Uniri, a găzduit evenimentul de semnare a Acordului de Parteneriat între Comisia Europeană şi Guvernul României, document care atestă aprobarea celor aproximativ 46 de miliarde de euro, prin Politica de Coeziune, finanţare care reprezintă o uriaşă oportunitate pentru punerea în practică a reformelor şi investiţiilor-cheie pentru a creşte calitatea vieţii cetăţenilor. Desigur, în paralel, se implementează şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care pune la dispoziţia noastră aproximativ 29 de miliarde de euro, sumă repartizată pe diverse reforme şi investiţii. Investiţiile realizate în cadrul acestor programe vor facilita dezvoltarea inovării şi a digitalizării, implementarea unor servicii medicale şi sociale de calitate, toate contribuind la formarea unei economii mai competitive. Prin Politica de Coeziune şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în acest an urmează să fie lansate 534 de apeluri de proiecte, cu o valoare totală, cumulată, de aproximativ 40 de miliarde de euro. Printre obiectivele celor două mari programe se numără - drumuri noi sau reabilitare de drumuri, noi conducte pentru reţeaua de apă şi canalizare, spitale judeţene reabilitate, noi săli de clasă, precum şi investiţii în alte obiective de infrastructură, în digitalizare, în eficienţa energetică a clădirilor, dar şi sprijin pentru persoanele vârstnice, cele cu dizabilităţi sau care provin din medii mai puţin favorizate. În cadrul Politicii de Coeziune 2021-2027, finanţarea acoperă 16 programe, şi anume - Programul "Sănătate", Programul "Dezvoltare Durabilă", Programul "Transport", Programul "Tranziţie Justă", Programul "Educaţie şi Ocupare", Programul "Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare" şi Programul "Asistenţă Tehnică", precum şi programele regionale. Acest calendar vine în sprijinul tuturor autorităţilor de management, care vor avea posibilitatea pregătirii din timp a proiectelor şi obligaţia de a respecta planificarea acestora. De asemenea, este esenţial pentru orice beneficiar din această ţară, care poate verifica şi urmări orice apel de proiect, în acest fel aducând fondurile europene şi proiectele finanţate mai aproape de cetăţeni. Nu în ultimul rând, acest calendar al apelurilor de proiecte asigură nu doar o bună implementare a acestora, ci şi transparenţă, predictibilitate şi un nivel ridicat de absorbţie a fondurilor europene. Toate aceste finanţări europene reprezintă un nou început pentru ţara noastră, fie că ne referim la proiecte de infrastructură menite să aducă dezvoltare pe termen lung, fie că vorbim de investiţii în alte servicii publice. Mulţumesc.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Roman. Se pregăteşte domnul Grădinaru.
		Domnul Nicolae Roman: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Astăzi, în ciclul "Puterea noastră ca români", voi vorbi despre "Soldele şi pensiile militarilor". Militarii au depus un jurământ faţă de ţară pe care se angajează să o apere cu preţul vieţii. Acest jurământ este valabil şi după pensionare. În România, acest jurământ prin care îţi angajezi viaţa este unic şi aparţine doar militarilor. Prin acest jurământ, însă, militarii nu se angajează să accepte umilinţa şi batjocorirea lor de către politicienii lipsiţi de experienţă socială şi politică, şi nici să fie umiliţi de către lacheii aserviţi şi umili din presă. Atunci când se fac referiri la avantajele financiare ale militarilor, intenţionat se omite să fie specificate obligaţiile prestării unor activităţi nenormate, limitarea unor drepturi civile, sau obligaţiile faţă de ţară, care acoperă întreaga viaţă activă a militarilor, bărbaţi şi femei, ce îi diferenţiază de civili. Prost plătiţi în raport cu condiţiile de muncă, izolaţi, muncind până la finalizarea activităţilor zi şi noapte, indiferent de condiţiile meteo, detaşaţi sau mutaţi cu familiile, pentru nevoile statului, militarii nu au dreptul la asociere pentru apărarea propriilor interese. De aceea, s-a făcut totul pentru distrugerea spiritului de corp. Scoşi la parade pentru interesul politicienilor, sunt repede uitaţi, ignoraţi, desconsideraţi sau atacaţi mişeleşte la drepturile lor obţinute prin muncă şi cu sacrificii greu de cuantificat, ale familiilor. Pentru aşa-zisul "interes naţional", fără logică strategică, doar pentru dorinţe personale meschine ale unor potentaţi locali, unităţile militare sunt desfiinţate permanent, iar militarii fără vârsta pensionării sunt disponibilizaţi. De ce atunci când se vorbeşte despre pensiile militare nu se aminteşte despre prevederile în domeniu ale Tratatului de aderare la NATO? Respectarea acestor prevederi este facultativă? De ce nu sunt aliniate pensiile militarilor români cu acelea ale militarilor din alte state ale NATO? De ce se condiţionează acordarea unor tranşe din PNRR de reforma sistemului de pensii militare româneşti? Vă mulţumesc. Deputat neafiliat în Circumscripţia nr. 10 Buzău, membru al Partidului ALDE, Nicolae N. Roman. Mulţumesc.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Grădinaru.
		Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia politică de astăzi are ca temă "Săracii bătrâni ai României". Conform unei noi statistici, pensionarii botoşăneni sunt cei mai amărâţi din întreaga ţară. La Botoşani se acordă cele mai mici pensii din toată România. Să fie un paradox sau o simplă coincidenţă că domnul ministru al muncii este tot din Botoşani? Ministrul îşi face timp în fiecare săptămână să apară la posturile de televiziune. Vorbeşte mereu despre pensii, promite marea cu sarea, dar atenţia faţă de botoşănenii lui de acasă este practic inexistentă. Domnule ministru, faptele vorbesc mai mult decât vorbele! Asta v-au demonstrat botoşănenii atunci când v-au huiduit pe dumneavoastră şi pe colegii dumneavoastră de partid, anul trecut! Bătrânii din Botoşani v-au spus în faţă, cu lacrimi în ochi: "Murim de foame!". Botoşănenii sunt din ce în ce mai revoltaţi de situaţia economică actuală şi o spun cu orice ocazie, nu doar în timpul protestelor. Aproape am trecut de o iarnă suficient de friguroasă. Creşterea preţurilor la toate este una fără precedent. Cum vă închipuiţi că un bătrân poate trăi cu numai 1.400 de lei? Aceasta a fost media lunară a pensiilor încasate de botoşăneni în luna decembrie a anului trecut. Dar cine să se gândească la bătrâni? Guvernul este mult prea ocupat cu dilema pensiilor speciale. Un alt rateu! Reforma pensiilor speciale trebuia să fie finalizată încă din decembrie, însă este în continuare blocată, cu o lună şi jumătate înainte de expirarea termenului asumat în PNRR. Suntem în pericol de a pierde banii europeni de care încă suntem dependenţi. Aşadar, ce face ministrul muncii? Ce face actuala Guvernare? Îşi fac timp pentru emisiuni televizate, îşi fac timp pentru a da interviuri presei pe care tot ei au cumpărat-o, dar nu îşi fac timp pentru români. Bătrânii care au pus umărul la muncă pentru România pe care o avem astăzi, care au muncit pământurile României sunt batjocoriţi constant de monstruoasa Coaliţie! Ce mai valorează bătrânii pentru actualul sistem? Nu valorează nimic! Vor valora doar în campania electorală de anul viitor, când vor dori să îi cumpere cu o sticlă de ulei sau cu nişte făină. Vă mulţumesc. Radu-Vicenţiu Grădinaru, deputat AUR, Botoşani.
		Domnul Vasile-Daniel Suciu: Mulţumesc. Doamna Huţu. Nu. Domnul Mina. Doamna Stoica. Nu. Doamna Hărătău. Domnul Făgărăşian. Domnul Cruşoveanu. Nu. Domnul Apostol. Domnul Lőrincz. Doamna Neagu. Doamna Gavrilă. Doamna Rizea. Domnul Toda. Domnul Aelenei. Domnul Ionescu. Declar şedinţa închisă.
		(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
		Domnul Adrian Alda: "Educaţia nu mai trebuie abordată politicianist sau superficial, ci trebuie transformată într-un instrument cu potenţial peren" Mulţi dintre dumneavoastră îşi amintesc cu plăcere de sistemul de învăţământ românesc prin care au trecut înainte şi după Revoluţia din decembrie 1989, fiecare în funcţie de vârsta lui. Şi nu vorbim doar despre accesibilitatea şi atractivitatea destul de mari ale acestui domeniu, ci, mai ales, de eficienţa lui de a răspunde nevoilor multor generaţii total diferite de elevi. Vă rog să nu trageţi concluzia că fac apologia sistemului de învăţământ comunist, ci vreau să scot în evidenţă şi părţile lui bune. Graţie acestora s-au format atâtea generaţii de intelectuali care au repurtat diverse succese la competiţii internaţionale, peste tot în lume, în numele României. Termenul care ar descrie cel mai bine fostul sistem de învăţământ, pe care l-am adus în discuţie, este peren. Nu şi etern, fireşte! Motiv pentru care România are nevoie de prea mult timp de un nou sistem educaţional puternic, adaptat condiţiilor actuale şi viitoare de evoluţie ale omenirii şi în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii. Refuz să divaghez politicianist, marşând pe filosofii pe această temă, pentru că s-au dovedit strict distructive! Simple pierderi de timp, energie şi bani, venite la pachet cu vulnerabilizarea, ca să nu o cataloghez direct drept periclitarea şanselor în viaţa a prea multor generaţii de şcolari! Eu, pur şi simplu, vă cer să ne concentrăm pe aceste legi ale educaţiei, pentru că sunt fundamentale pentru viitorul ţării! Nu cred că mai este posibil să putem aborda, în continuare, politicianist sau superficial aceste legi. Indiferent că suntem de la putere, de la PSD, UDMR sau de la PNL, ori ocupăm băncile opoziţiei, trebuie să ne aplecăm serios asupra acestui pachet legislativ pentru ca rezultatul să fie un instrument care să reziste mai mult în timp. Fac apel la înţelepciunea dumneavoastră ca să reuşim să armonizăm perspectivele diferite, să găsim puncte comune şi soluţii de consens, gândind doar beneficiile pentru sistemul educaţional. Este cu atât mai oportun să creăm o identitate de opinii şi pentru că, în România, printre dificultăţile care îngrijorează populaţia, cel mai mult se înscrie problema educaţiei copiilor noştri. Vă mărturisesc că am stat de vorbă cu mulţi dintre arădeni, şi aceştia mi-au transmis nu doar preocuparea lor privind aceste legi, pe care şi eu, în calitatea mea de părinte, le-o împărtăşesc, ci şi mirarea privind secretomania din jurul acestora şi tergiversările nesfârşite privind mediatizarea conţinutului lor. Am avut chiar surpriza, deloc plăcută, ca oamenii să îmi spună direct că sunt foarte bulversaţi de toate deciziile care vin de la Ministerul Educaţiei şi că nici copiii lor nu mai oferă prea multă credibilitate valurilor de schimbări succesive. Trebuie să admitem că sunt, în continuare, în actualele proiecte de lege elemente care au nevoie de studii de impact mai aplicate, de analize de specialitate pentru fiecare domeniu vizat şi chiar de îmbunătăţirea lor constantă, rezultată din consultarea unor eşantioane de părinţi, cadre didactice sau specialişti în educaţie. Şi nu, nu sunt de principiu de acord cu situaţia din ultimele decenii prin care orice lege sau ordonanţă a fost corectată, în cascadă, de alte legi şi ordonanţe de corijare, dar trebuie să înţelegem că varianta domnului ministru Cîmpeanu prezintă şi multe elemente de originalitate, care n-au fost niciodată probate prin practică şi nu s-a renunţat la ele nici până în ziua de astăzi. De asemenea, hipercentralizarea unor structuri este pe cale să se restaureze. La fel şi efectele ei discutabile, care nu au adus beneficii anterior, când au fost contabilizate şi chiar înfierate public de societatea civilă, nu doar de corpul didactic. În opinia mea, consider că acest pachet legislativ trebuie să beneficieze de o omogenizare mai mare a conţinutului, dar şi de o armonizare atât cu legislaţia, aflată deja în vigoare şi care se dovedeşte mulţumitoare, dar mai ales cu perspectivele de dezvoltare a României pe termen lung. Militez ca, in corpore, aceste legi să fie ajustate noilor realităţi din societate. Să plaseze în centrul lor elevul sau studentul şi, în egală măsură, cadrele didactice, precum şi interesele societăţii noastre din perspectiva viitorului pe care ni-l dorim pentru patria noastră. În plus, la 7 ani de la debutul promisiunilor prezidenţiale electorale privind "România educată", este clar şi la fel de justificabil ca aşteptările societale privind acest domeniu să fie, în continuare, foarte mari. Din acest motiv, pentru stânga românească, angajamentul privind educaţia este o componentă principală de program politic, iar noi chiar tratăm acest aspect cu maximă responsabilitate. Da, cu acea responsabilitate pe deplin autentică şi care nu i s-a acordat de facto până acum, deşi acest lucru era şi rămâne esenţial! Însă, PSD se angajează că i-o va oferi de acum înainte, mai ales că acest domeniu este unul decisiv pentru soarta şi renumele României! Şi vom duce la bun sfârşit acest demers uriaş, fie prin decizii salutare, plasate în completarea direcţiei pe care o impune PNL, coordonatorul principal, actual al educaţiei, fie prin măsuri ulterioare, care vor putea contracara orice fel de inadvertenţă legislativă, cu efecte nefaste repercutate asupra elevilor sau a tuturor dascălilor.
		Domnul Bogdan-Alexandru Bola: "USL 2.0 se năpusteşte asupra Pilonului II de pensii" Ştiu că v-am obişnuit ca, zilnic sau săptămânal, să vă informez în legătură cu ceea ce Coaliţia USL 2.0 mai născoceşte în dauna interesului românilor. Mi-ar fi plăcut să nu stau să vă ocup timpul cu aşa ceva, însă, din păcate, laptele şi mierea care ne-au fost promise de domnii Iohannis, Ciucă, Cîţu şi Ciolacu, la momentul perfectării mariajului, întârzie să apară. De data aceasta, Guvernul PSD - PNL atacă frontal pilonul II de pensii precum şacalii! Dacă despre PSD se ştia că nu vede cu ochi buni contribuţia a peste 7,7 milioane de români la Pilonul II de pensii, iată că şi PNL a pus gând rău contribuţiei care va compensa pensiile acestor români. Pentru a stopa mârşăvia USL 2.0, am atacat la CCR, alături de colegii mei parlamentari Forţa Dreptei şi cei ai USR, Legea de aprobare a O.U.G. nr. 174/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor private. Concret, cum atacă pilonul II de pensii, pe care nu îl controlează, alianţa toxică PSD - PNL: reduce cu aproximativ 20% comisionul de administrare perceput de companiile de administrare; amenzi de până la 5% din cifra de afaceri aplicabile administratorilor; amenzi de până la 2 milioane de lei pentru angajaţii companiilor de administrare; posibilitatea preluării administrării de către o entitate publică din subordinea ASF, Fondul de Garantare a drepturilor din sistemul de pensii private; creşterea atribuţiilor ASF în privinţa reglementărilor secundare; menţinerea regimului extrem de restrictiv în privinţa plasamentelor făcute de administratorii privaţi. Toate aceste măsuri vizează timorarea administratorilor privaţi ai fondurilor de pensii (Pilonul II) şi naţionalizarea acestora. Disperarea Guvernului Ciucă este maximă, iar "tâlhărirea" fondului privat de pensii a 7,7 milioane de români este printre măsurile care, cred ei, le vor aduce ceva bani la buget, bani din care să-şi continue politica falimentară. În acest moment, 7,7 milioane de români contribuie la Pilonul II de pensii cu un procent de 3,75% din venitul brut, iar acest procent va creşte la 4,75% de la 1 ianuarie 2024. Banii sunt administraţi de companii private în scopul de a creşte suma din contul fiecărui contribuabil. Câştigul este cuantificat prin indicatorul care se numeşte randamentul fondului de pensii. Pilonul II de pensii a fost iniţiat chiar de PNL, în 2007, şi a urmărit să asigure persoanelor active, odată cu ieşirea la pensie, un venit suplimentar pensiei obţinute din sistemul public. Statul român ar trebui doar să asigure funcţionarea normală a sistemului, nu să-l atace precum şacalii!
		Domnul Bogdan-Iulian Huţucă: "Administraţia liberală constănţeană a atras cea mai mare finanţare pentru construirea de noi spitale" Cu aproximativ trei ani în urmă, constănţenii ne-au acordat încrederea de a administra Constanţa în interesul lor, de a le oferi un alt model de administraţie publică, total diferit de cel de care au avut parte. Astăzi, administraţia liberală a judeţului şi municipiului Constanţa le poate da constănţenilor o veste excelentă: Guvernul tocmai ce a aprobat o finanţare de circa 300 de milioane de euro pentru două proiecte de spitale noi, care vor fi construite şi date în folosinţă în următorii 3 ani. Nicio administraţie, indiferent de coloratura politică, nu a obţinut, până în prezent, finanţare pentru spitale noi în Constanţa. Administraţiile liberale, Consiliul Judeţean Constanţa şi Primăria Municipiului Constanţa, au înregistrat o reuşită istorică, cu două proiecte critice finanţate din fonduri europene, prin PNRR. Pentru că, la această oră, nu există un spital pediatric în judeţ, existând sub 175 de paturi pentru copii, un corp nou pentru medicină pediatrică va fi construit pe o suprafaţă de 3.500 m2, cu 8 etaje şi 365 de paturi. De asemenea, Primăria Constanţa a obţinut o finanţare de 100 de milioane de euro pentru construcţia unui spital nou cu dublă specializare, cardiologie şi oncologie. Din 2017, în Constanţa, nu mai există servicii medicale publice pentru bolnavii cu afecţiuni oncologice, bolnavii de cancer fiind obligaţi să caute tratament în alte localităţi, mai ales în Bucureşti. Unitatea spitalicească nouă are prevăzute peste 100 de paturi, inclusiv ATI, împărţite pe cele două secţii. De foarte mult timp judeţul şi municipiul Constanţa aveau nevoie de o modernizare serioasă în ceea ce privea modernizarea spitalelor şi a serviciilor medicale. Aceste investiţii sunt vitale, deoarece constănţenii nu trebuie să mai fie obligaţi să caute ajutor de specialitate în alte părţi ale ţării sau în afara sa. Administraţia publică locală liberală se va asigura că cetăţenii, în slujba cărora suntem, vor avea parte de normalitate. Din păcate, zeci de ani de nepăsare a autorităţilor fac ca astfel de veşti să fie demne de discursuri encomiastice. PNL Constanţa, în schimb, va lucra pentru ca veşti de factura acestora să devină ceva uzual, deoarece Constanţa este mai mult decât o destinaţie favorită pentru a-ţi petrece concediul vara. Constanţa este un loc încărcat de cultură, istorie şi va deveni unul dintre cele mai atractive centre economice, cu unul dintre cele mai mari niveluri de trai din România.
		Domnul Boris Volosatîi: "Glorie eroilor războiului de pe Nistru!" Joi, 2 martie, se vor împlini 31 de ani de la declanşarea de către Federaţia Rusă a războiului de pe Nistru. Acesta a fost primul război al Moscovei în spaţiul ex-sovietic după prăbuşirea imperiului. Peste 1.000 de vieţi omeneşti au fost pierdute. Împotriva românilor din Republica Moldova au luptat, alături de unităţile armatei a XIV-a rusă, atât trupele ilegale ale regimului separatist de la Tiraspol, cât şi trupe neregulate de cazaci ruşi şi cele de mercenari din organizaţia paramilitară UNA-UNSO, aşa-zisa Autoapărare populară ucraineană. Singurul stat care i-a acordat ajutor consistent Chişinăului, pentru a face faţă agresiunii militare ruso-ucrainene, a fost România. Din păcate, în conflictul transnistrean, Ucraina a ocupat de la bun început, şi a menţinut, de-a lungul a 24 de ani, aceeaşi poziţie ca şi Federaţia Rusă. Ca o confirmare a acestui fapt, la 25 noiembrie 1995, Ucraina şi Federaţia Rusă au semnat la Soci un Acord militar privind dreptul de tranzit al Armatei ruse spre regiunea transnistreană. Aceasta a permis aşa-zisa rotaţie, adică înnoire periodică a trupelor ruse de ocupaţie. Acordul militar ruso-ucrainean a fost denunţat abia la 21 mai 2015, la un an după anexarea Crimeii. O vorbă populară spune: mai bine mai târziu decât niciodată. Armata rusă de ocupaţie şi serviciile secrete ale Moscovei trebuie să plece din regiunea transnistreană. Prezenţa ei ilegală pe teritoriul Republicii Moldova reprezintă în sine un risc şi o ameninţare la adresa păcii şi stabilităţii în regiune. Actualul război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei ne demonstrează că Moscova nu a renunţat la intenţiile sale de expansiune şi control asupra statelor ex-sovietice. Ne îngrijorează, în mod special, ultimele declaraţii ale Moscovei privind posibila dezgheţare a conflictului transnistrean, folosind ca pretext presupusele ameninţări ucrainene pentru depozitele militare de la Cobasna, în care se păstrează peste 20 de mii de tone de muniţie şi armament. La 31 de ani de la începerea războiului sângeros de pe Nistru, gândul nostru se îndreaptă către ostaşii, poliţiştii şi voluntarii români din Basarabia şi Transnistria, care au apărat cu arma în mână, sub tricolor, pământul strămoşesc şi libertatea noastră. Aduc un pios omagiu tuturor celor care şi-au dat viaţa pe altarul Patriei în acest război nedrept, neprovocat şi nejustificat. Glorie luptătorilor români de pe Nistru! Patriei noastre, glorie!
		Doamna Oana-Gianina Bulai: "Am greşit noi?" În ultimii ani, pare că tot ceea ce ştiam noi, tot ce am moştenit de la străbunii noştri, tot ce e românesc, nu mai este bun! Ba, mai mult, tot ce e românesc trebuie să fie înlocuit cu noile tendinţe, cu noile curente politice care apar la nivel mondial. Dar, am greşit noi cu ceva de am ajuns în această situaţie, în care esenţa neamului nostru trebuie înlocuită de noile valori ale lumii aflate în proces de globalizare? Dacă da, unde, cum şi când am greşit? Pentru că undeva trebuie să fi fost o greşeală. Această eroare a fost conştientă sau involuntară? Pentru că ea ne-a îndepărtat de adevăr, de ceea ce este real, drept, normal şi bun. Ne-a adus rău, neplăcere, confuzie, ne-a îngenuncheat şi ne-a paralizat optimismul şi încrederea. Ne-a îndepărtat de tradiţii, istorie şi rădăcini. Ne-a făcut să navigăm după busole străine. Trebuie să ne întrebăm ce ne-a împiedicat să facem ceea ce trebuia şi era bine pentru noi, şi ce ne-a oprit să ne îndreptăm spre ceea ce este drept, normal şi bun. Trebuie să ne întrebăm de ce am ajuns în situaţia în care să fie tot mai mulţi cei care ne spun să ignorăm rădăcinile noastre şi să ne îndreptăm spre direcţia pe care ne-o arată alţii, adesea din afara ţării noastre. Acestea sunt întrebările pe care trebuie să ni le punem pentru a identifica greşeala şi a o corecta. Pentru aceasta, trebuie să ne analizăm trecutul, să ne amintim ce am făcut şi să încercăm să înţelegem ce ne-a determinat să facem ceea ce am făcut. Unde, când şi cum? Cum s-au întâmplat toate, de am devenit, în partea reală a societăţii noastre suferinde, oameni care încearcă să îşi uite trecutul şi să nu îi intereseze viitorul? Doar prin căutarea adevărului şi prin acceptarea responsabilităţii pentru greşelile noastre putem începe să ne reparăm erorile şi să ne îndreptăm către o cale mai bună. Evident, nu ne mai putem întoarce din drum la începutul mileniului, nu putem să facem un nod şi să ne prefacem că nimic nu s-a întâmplat. Istoria ne-a arătat că, pe parcursul secolelor, civilizaţia a înregistrat atât urcuşuri, cât şi coborâşuri, însă toate au fost depăşite. Uneori progresul a fost mai rapid, alteori mai lent. Proiectele gândite la nivel mondial, cu scopul de a asigura bunăstarea unei populaţii tot mai numeroase, au adus oamenilor mai multă conectivitate, dar au şi creat distanţe între ei. Poate că cei care au conceput "globalizarea binelui" nu au luat în considerare toate detaliile. Românii ştiu din propria istorie cum sunt negociate lucrurile în absenţa lor. Dar noi, unde am fost, unde suntem? Nu am putut, nu putem să-i tragem de mânecă, să le prezentăm proiectul nostru de mai "bine"? "Binele" este universal? Sigur, dar în caracteristici naţionale, în nuanţe. Şi atunci, care "bine" trebuie urmărit? Ni se spune mereu că suntem o mare familie, de exemplu, europeană. Acest lucru este corect, deoarece fiecare familie este alcătuită din membri diferiţi, aşa cum spune înţelepciunea populară: "sunt cinci degete la o mână, şi niciunul nu seamănă cu celălalt". Pentru a fi o forţă, avem nevoie de toate degetele pentru a strânge pumnul. Cu toate acestea, nu obligăm toate degetele să fie egale sau să aibă aceleaşi funcţii principale, ci le tratăm ca pe membrii unei familii. Bineînţeles, oricine poate să amintească de "rudele sărace" ale familiilor. Unii sunt săraci, cu toate că sunt harnici, pentru că nu au avut condiţii şi posibilitatea să se dezvolte, să-şi pună în valoare talentul, abilităţile, competenţele, să se instruiască. Alţii sunt săraci pentru că sunt puturoşi, alţii sunt săraci pentru că au fost/sunt naivi şi au crezut/cred în binevoitori făţarnici, care doar i-au exploatat/îi exploatează. Sunt însă şi multe exemple de rude sărace care au ajuns departe, s-au îmbogăţit, pentru că au fost ajutate sau doar au fost lăsate să se dezvolte. Nu ştiu dacă este valabil şi pentru marea familie europeană! De aceea întreb: unde am greşit? De ce ne este greu? De ce doar privim cu îngrijorare, chiar cu înfricoşare, către cei care militează pentru renunţarea la tradiţiile şi obiceiurile noastre, la tot ce e românesc, dar nu luăm atitudine să ne apărăm, cu adevărat, identitatea noastră de români?!
		Doamna Cristina Burciu: "Digitalizarea IMM-urilor, o şansă apreciabilă în vederea creşterii competitivităţii mediului de afaceri" PNL continuă procesul de digitalizare al tuturor entităţilor publice şi private din România, proces dinamizat, în acest an, cu ajutorul fondurilor europene pe care le avem la dispoziţie, atât prin PNRR, cât şi prin alte alocări europene. Ultimul demers de acest gen este lansarea în consultare publică a metodologiei de selecţie a partenerilor din cadrul proiectului "Competenţe în tehnologii avansate pentru IMM-uri", aferent investiţiei I19 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - Scheme dedicate perfecţionării/recalificării angajaţilor din firme, în valoare de 34 de milioane de euro. Documentul relevă activităţile care urmează să fie întreprinse de către beneficiarii eligibili, condiţiile de accesare a programului, precum şi cerinţele minime pe care trebuie să le respecte colaboratorii proiectului, respectiv partenerii de formare profesională selectaţi, referitor la elaborarea platformei informatice prin intermediul căreia se vor desfăşura formarea şi evaluarea competenţelor angajaţilor din IMM-uri. Proiectul are un scop extrem de precis şi generos, respectiv cel de a susţine financiar transformarea digitală a cel puţin 2.000 de întreprinderi mici şi mijlocii. Acestea vor beneficia, printre altele, de dezvoltarea şi consolidarea competenţelor digitale ale angajaţilor, precum şi de programe complexe de specializare a forţei de muncă în domenii tehnologice avansate. Graţie acestor finanţări, angajaţii IMM-urilor îşi vor putea îmbunătăţi semnificativ nivelul de cunoştinţe şi competenţe, prin participarea la programele de formare profesională, desfăşurate în nouă domenii tehnice cheie, între care învăţarea automată, inteligenţa artificială şi automatizarea proceselor robotice. Guvernul Nicolae Ciucă, prin Autoritatea pentru Digitalizarea României, este în plin proces de definitivare a unei proceduri competitive, transparente, nediscriminatorii şi necondiţionată de selecţie de parteneri în domeniul formării profesionale impuse de rigorile acestui proiect complex. Consider că specializarea avansată şi informatizarea la nivel înalt a IMM-urilor constituie un nou pas important din punct de vedere al reformei digitalizării, iniţiată de PNL, prin intermediul acestor investiţii firmele mici şi mijlociii fiind pregătite să facă faţă, în mod profesionist, provocărilor tehnologice în continuă evoluţie, precum şi concurenţei acerbe de pe piaţă.
		Domnul Dănuţ Aelenei: "O clădire emblematică a oraşului Constanţa, lăsată în paragină!" Casa D’Italia din Constanţa se află pe bulevardul Mamaia, la numărul 42. Imobilul masiv din piatră, cu faţadă din cărămidă roşie şi ridicată în stilul vilelor neoclasice din nordul Italiei, ce se desfăşoară pe 416 m2, a fost construit în anul 1924, pentru necesităţile comunităţii italiene, pe atunci relativ numeroase în Constanţa. În perioada interbelică şi până în 1948, Casa D’Italia a fost sediul Consulatului italian şi al şcolii italiene "Vittorio Emmanuele III", iar, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, aici a funcţionat şi sediul filialei Partidului Naţional Fascist Italian din Constanţa, până în anul 1943. După 1948, deşi a rămas în proprietatea statului italian, a fost sediul Casei de Cultură a Tineretului pentru ca, începând din 1990 şi până acum un deceniu, să devină sediu al viceconsulatului Italiei la Constanţa. Casa D’Italia, una dintre cele mai frumoase clădiri ale municipiului, a ajuns "de râsul lumii". Adăpost pentru oamenii străzii în anotimpul rece şi toaletă publică în restul timpului, fostul Consulat al Italiei, situat în zona Capitol, a ajuns într-o stare deplorabilă. Nu face nimeni nimic pentru a curăţa zona sau pentru a nu mai lăsa oamenii fără adăpost să îşi facă nevoile acolo. Mai mult decât atât, nimeni nu pare să ia nicio măsură pentru îngrijirea acesteia. "E proprietate privată", se scuză autorităţile locale. Dacă nu s-a reuşit rezolvarea problemei, ce ţine de întreţinere şi reparaţii curente la imobil, Ambasada Italiei a decis scoaterea ei la licitaţie. Dar starea avansată de degradare a imobilului şi preţurile, deloc mici, de la care s-a pornit licitaţia au fost motive care au îndepărtat investitorii de porţile Ambasadei Italiei, aceasta nereuşind să o vândă nici la ora actuală. Cum nimeni nu a fost interesat de cumpărarea ei, clădirea continuă să zacă în acelaşi grad de dezafectare în care se află de mai bine de 10 ani. În 2022, consilierii locali constănţeni au propus achiziţionarea imobilului, pentru a intra în patrimoniul oraşului şi a-l pune cu adevărat în valoare, întrucât, acum, mai mulţi oameni ai străzi îşi fac veacul în proximitatea vilei. Cu toate că s-au făcut demersurile necesare, Ministerul Culturii nu a comunicat niciun punct de vedere în privinţa exercitării dreptului de preempţiune. Oare ministrul Culturii are alte interese în rezolvarea acestei probleme, tergiversând un răspuns concret pentru cetăţenii constănţeni?
		Doamna Cristina-Elena Dinu: "Programul naţional pentru creşterea natalităţii, una dintre priorităţile PSD din acest an" Programul naţional pentru creşterea natalităţii constituie o prioritate a PSD, demers de reuşita căruia este responsabil ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, doamna Gabriela Firea. Este vorba despre un program social de interes naţional, privind susţinerea cuplurilor şi a persoanelor singure, finanţat de la bugetul de stat, care are ca scop sprijinirea financiară în vederea efectuării procedurilor medicale de specialitate recomandate, ca element principal de susţinere a creşterii natalităţii în România. Anul trecut, de sumele acordate, prin acest proiect, au beneficiat un număr de 2.500 de persoane, însă, din acest an, cuantumul de eligibilitate a crescut de patru ori, la 10.000. Doritorii trebuie să îndeplinească condiţiile de înscriere în acest program, respectiv cei doi membri ai cuplului infertil (căsătoriţi sau nu)/femeia infertilă să fie cetăţeni români, să aibă domiciliul în România şi să fie asiguraţi în sistemul de asigurări sociale de sănătate. De asemenea, vârsta femeii beneficiare să fie cuprinsă între 20 şi 45 ani, iar procedurile medicale de specialitate recomandate trebuie să se desfăşoare într-o unitate medicală de pe teritoriul României, parteneră a programului, autorizată să desfăşoare acest tip de activităţi. În acest an, au fost înregistrate peste 4.300 de dosare, aproape jumătate dintre acestea fiind analizate de comisia special constituită la nivelul MFTES, 1.765 de dosare fiind declarate eligibile. Potrivit programului, fiecare cuplu sau femeie singură va primi un sprijin de maximum 15.000 de lei, în vederea decontării procedurilor de fertilizare in vitro pentru obţinerea unei sarcini. Această sumă va putea fi alocată pentru maximum trei proceduri în fiecare an, cu condiţia să existe indicaţia unui specialist în domeniul infertilităţii. Regulamentul privind dosarele eligibile trebuie să fie respectat întocmai. Pentru corectarea tuturor greşelilor şi omisiunilor, în ceea ce priveşte accesarea programului social pentru creşterea natalităţii, se recomandă femeilor şi cuplurilor doritoare să se informeze corect, de pe site-ul Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, astfel încât să fie evitate eventualele neconcordanţe şi neclarităţi în depunerea dosarelor şi să maximizeze astfel şansele de eligibilitate. Este foarte important de reţinut că nu pot fi preluate dosare care nu conţin toate documentele necesare, respectiv cerere, copie act de identitate, declaraţie pe proprie răspundere, indicaţie medicală FIV, adeverinţă de asigurat/salariat, acord GDPR. Din nefericire, România a înregistrat, în ultima perioadă, recorduri negative în ceea ce priveşte natalitatea. În ultima perioadă, s-au înregistrat chiar luni în care s-au născut cei mai puţini copii de când există date despre natalitate, respectiv din anul 1930 şi până în prezent. Acest program social, prin care se decontează financiar cheltuielile cu procedurile de fertilizare in vitro ale familiilor şi mamelor singure, este o măsură care poate diminua declinul demografic cu care se confruntă în prezent ţara noastră.
		Doamna Ileana Cristina Dumitrache: "Propunerea legislativă nr. 631/2019" Recent, a fost adoptat un nou proiect de lege care vizează schimbarea pedepselor privind traficul de droguri de risc şi mare risc. Legea se referă la acţiunile de comerţ în vederea traficului de droguri, şi nu pentru consumul propriu. Din păcate, adoptarea acestei legi a produs în spaţiul public confuzie şi îngrijorare, pentru că proiectul de lege mai sus-menţionat ar putea interfera cu proiectul de lege care reglementează statutul juridic al plantei de canabis folosită în scop medical. Mă văd nevoită să argumentez de ce este profund greşită asocierea dintre cele două proiecte de lege şi cât de diferite sunt normele şi obiectivele celor două. Proiectul de Lege privind reglementarea cadrului juridic al plantei de canabis folosită în scop medical s-a născut ca o necesitate reală pentru pacienţii români suferinzi de nenumărate afecţiuni pentru care tratamentele convenţionale s-au dovedit insuficiente sau ineficiente. Motivul şi obiectivele propunerii, pe care şi-au pus semnătura aproape 100 de parlamentari, au avut la bază un context bine studiat, reglementările existente la nivelul UE, şi nu numai. Mai mult, propunerea legislativă s-a întemeiat pe concluziile cercetărilor ştiinţifice în domeniul canabisului medicinal, potrivit cărora există dovezi concludente şi substanţiale privind efectele terapeutice. Proiectul, pe care l-am iniţiat, precizează, în toate secţiunile care îl compun, că este vorba strict despre canabisul medicinal şi despre dreptul pacienţilor români la un tratament pentru care foarte multe alte ţări au găsit mijloacele să îl legalizeze. În niciun aspect al conţinutului legii nu există confuzia sau interpretarea greşită că planta de canabis ar putea fi folosită în alt scop decât medical. Tocmai pentru ca reglementarea cadrului legislativ să fie cât se poate de transparentă şi corectă, s-au introdus norme clare care nu mai au nevoie de adnotări privind producerea, depozitarea, distribuţia, achiziţionarea şi administrarea plantei de canabis şi a preparatelor ce conţin canabis în scop medical. Orice asociere cu alte proiecte de lege, care indirect ating subiectul plantei de canabis, altfel decât medicinal, este nedreaptă şi ofensatoare la adresa tuturor părţilor implicate în acest proiect, la adresa miilor de români care au semnat petiţia pentru legalizarea canabisului medicinal şi a miilor de pacienţi care îşi aşteaptă cu speranţă dreptul la tratament. Legea Victoria aşteaptă de patru ani să fie votată şi implementată! Patru ani, pentru o terapie recunoscută la nivel mondial şi legalizată în atât de multe ţări din lumea toată, este prea mult. Îmi doresc ca, atunci când proiectul de lege va ajunge pe ordinea de zi, să ascultaţi vocea raţiunii, eliberată de prejudecăţi, temeri nejustificate, confuzie sau dezinformare, şi să votaţi responsabil, având în vedere dreptul şi nevoia pacienţilor din ţara noastră la un tratament care şi-a dovedit utilitatea.
		Domnul Dumitru Rujan: "Acolo unde s-au construit autostrăzi, vin şi investiţiile, şi prosperitatea!" Nimeni nu poate să conteste faptul că, sub guvernarea Partidului Naţional Liberal, economia României înregistrează ritmuri consistente de creştere economică, de dezvoltare la nivel local, precum şi fluxuri importante de investiţii străine directe, purtătoare de transfer tehnologic. Cu toate acestea, nu putem să nu constatăm că decalajele între regiunile ţării se adâncesc, că investiţiile străine merg tot în zonele dezvoltate, acolo unde există şi infrastructură modernă de transporturi, dar şi servicii şi utilităţi la standarde europene. După decizia îmbucurătoare a companiei finlandeze producătoare de anvelope, de a deschide o fabrică importantă la Oradea, aflăm acum că un alt mare investitor european construieşte o uzină constructoare de tractoare la Arad. Nu poţi să nu te bucuri pentru România, însă nu poţi să nu te întristezi că alte zone ale ţării sunt ocolite mereu de investitori. Nici nu poţi să-i condamni pe investitori, atâta vreme cât primul argument pe care aceştia îl caută este infrastructura, care între Timişoara, Arad şi Oradea este la standardele dorite de orice investitor. M-ar fi bucurat enorm ca şi alţi investitori puternici din Uniunea Europeană sau Statele Unite ale Americii să ia decizia de a deschide unităţi de producţie la Caransebeş, la Reşiţa sau la Oraviţa. Însă, cum putem să avem asemenea aşteptări atâta vreme cât autostrada care ar fi trebuit să contribuie la dezvoltarea judeţului Caraş-Severin este încă la stadiul de proiect? Cum să vină investitorii în Caraş-Severin, când drumurile naţionale sunt adevărate capcane pentru transportatori? De aceea m-am simţit revoltat atunci când proiectul autostrăzii A6 s-a blocat, între incompetenţa USR şi nepăsarea autorităţilor din CNAIR. Ministerul investiţiilor şi proiectelor europene a declanşat deja procedurile pentru accesarea fondurilor europene aferente următorului cadrul de programare multianuală 2021-2027. Suntem deja în anul 2023 şi aceste fonduri nu vor sta la dispoziţia ţării noastre pe veşnicie. De aceea, îmi exprim speranţa că autorităţile competente din Ministerul Transporturilor şi din subordinea acestuia să se trezească din amorţeală şi să exploateze toate oportunităţile financiare pe care Uniunea Europeană ni le pune la dispoziţie. Nu voi accepta nici amânări, nici piedici şi nici lipsă de profesionalism în ceea ce priveşte construirea autostrăzii A6, pentru că este singura şansă pentru judeţul Caraş-Severin de a aduce investitori puternici şi de a pune în valoare unele dintre cele mai frumoase zone turistice din ţară.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: "Siguranţa copiilor este prioritatea PNL" Cataclismul produs de cutremurele violente din Turcia şi Siria a ridicat tuturor fiori reci pe şira spinării. Determinarea noastră, de a ajuta victimele acestor cutremure şi de a asista cele două state afectate, este echivalată doar de preocuparea de a preveni o astfel de tragedie la noi în ţară. De o perioadă, s-a pornit. în România, o discuţie, cum este şi normal, legată de siguranţa şcolilor în care învaţă copiii noştri. În luna septembrie a anului trecut, în Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România, un număr de 118 clădiri, cu destinaţia învăţământ, figurau ca fiind încadrate în clasa de risc seismic I. Datele au fost introduse de la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, şi în centralizarea din luna septembrie 2022 figurau clădiri care, în prezent, sunt fie în reabilitare, fie în conservare, nefiind folosite pentru activităţi didactice. De aceea, astăzi, numărul clădirilor ce figurează în SIIIR este unul considerabil mai mic. În urma reactualizării datelor de către conducerile unităţilor de învăţământ, cei responsabili să actualizeze datele acestea în sistem, 39 de clădiri sunt încadrate în clasa de risc seismic I, din care doar 21 sunt în uz. Dintre aceste 21 de clădiri, 15 clădiri au destinaţia săli de clasă/laboratoare, iar 6 clădiri au alte destinaţii. Şcolile şi instituţiile de învăţământ care prezintă risc crescut în caz de cutremur, potrivit expertizărilor realizate, vor intra cu prioritate într-un proces de consolidare şi reabilitare, printr-un program guvernamental care va fi aprobat de Guvern. Mai mult, Ministerul Educaţiei, în parteneriat cu Banca Mondială, derulează deja un proiect, în valoare de aproape 100 milioane euro, care are drept scop reabilitarea, consolidarea şi/sau construirea unor şcoli în zonele cu cel mai mare risc seismic din România. Siguranţa copiilor, a cadrelor didactice şi a personalului din şcoli este o prioritate pentru PNL. Guvernul României va depune toate eforturile pentru a garanta ca, în situaţia nefericită a unui seism de intensitate mare, aceste clădiri, destinate educării generaţiilor viitoare, să fie cât mai rezistente. Lupta cu mama-natură este una foarte grea, adeseori imposibilă, însă trebuie să facem tot ceea ce ne stă în putinţă pentru a preveni sau diminua orice pagubă ce poate surveni.
		Domnul George-Cătălin Stângă: "Nepăsarea autorităţilor locale pentru sistemul de sănătate" În urmă cu o săptămână, Guvernul României anunţa că 27 de spitale vor fi construite în toată ţara, în baza proiectelor depuse de către autorităţile locale. Nu şi în Galaţi! Peste două miliarde de euro merg în sistemul medical românesc din PNRR, dar nu şi în judeţul Galaţi. 18 judeţe din ţară au primit fonduri pentru îmbunătăţirea sistemului medical, dar printre acestea nu se regăseşte şi judeţul Galaţi. Nu aveau nevoie gălăţenii de secţii noi din spitalul judeţean renovate? Nu era nevoie şi în judeţul pe care îl reprezint de un spital nou sau de o maternitate nouă, aşa cum se întâmplă în alte zone din ţară? Din punctul meu de vedere, al colegilor mei, dar şi al gălăţenilor aveam mare nevoie. Dacă stăm şi îi întrebăm pe responsabilii administrativi ai judeţului, în frunte cu domnul preşedinte al Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, acesta ne va spune că s-a modernizat spitalul judeţean, că s-au făcut investiţii în sistemul de sănătate. Da, s-au făcut, dar cu ţârâita, pe bucăţi. De ce să mergem în continuare cu această peticeală, când puteam să obţinem un proiect pentru construirea unui nou spital prin fondurile din PNRR? I-am solicitat preşedintelui consiliului judeţean să le răspundă gălăţenilor dacă a fost depus un proiect, de către judeţul Galaţi, pentru renovarea, modernizarea unor secţii din spitalul judeţean sau din alt spital din judeţul nostru sau chiar pentru construirea unui nou spital. Nu a răspuns. În schimb, Ministerul Sănătăţii mi-a răspuns că un asemenea proiect a fost depus de Consiliul Judeţean Galaţi, dar că el a fost respins! Motivul pentru care un astfel de proiect putea fi respins este unul simplu: dacă el a fost scris prost şi nu a întrunit punctajul necesar! Adică, mai pe scurt, el nu a fost aprobat din cauza incompetenţei celor care au scris proiectul,. Galaţiul are nevoie de un sistem medical performant. Cazurile din ultimii ani, în care pacienţi şi-au pierdut viaţa, nu trebuie să se mai repete. Dar acest lucru nu se poate întâmpla dacă celor din fruntea administraţiei locale şi judeţene nu le pasă de oameni, de sănătatea acestora. Banii din PNRR erau o bună ocazie pentru ca şi în Galaţi să putem avea un spital, de ce nu, nou! PNL Galaţi a militat şi a promovat în şedinţele Consiliului Local Galaţi proiectul spitalului municipal. Deocamdată avem angajamentul luat de către primarul Galaţiului şi conducerea PSD că acest proiect se va concretiza. Însă, vom monitoriza fiecare pas al realizării acestui obiectiv, pentru că gălăţenii au nevoie de spitale noi.
		Domnul Daniel-Florin Ghiţă: "O nouă combinaţie ruso-maghiară împotriva României" Rusia şi Ungaria se află iar în tandem, ca în 1919 (instaurarea Republicii Sovietice la Budapesta, urmată de atacarea României de către armata bolşevică a lui Béla Kun), în 1940 (anexarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord de către URSS şi ocuparea Transilvaniei de Nord de către Ungaria horthistă), în 1968 (invadarea Cehoslovaciei şi ameninţarea României) şi în 1989 (răsturnarea regimului din România). Se pare că, nu întâmplător, anterior invadării Ucrainei, ultima vizită a unui şef de guvern străin la Moscova (în 2 februarie 2022) a fost cea a premierului ultranaţionalist şi revizionist al Ungariei, Viktor Orban, devenit din 2014 (anul în care a fost declanşat conflictul secesionist din Donbass şi a fost ocupată Crimeea de către Rusia) adept al iliberalismului şi fan al preşedintelui rus Vladimir Putin. După invadarea Ucrainei de către Rusia, în nord-vestul României, la graniţa cu Ucraina şi Ungaria, acţionează intens agenturi de informaţii şi de influenţă proruse. Activitatea lor este mai vizibilă în judeţele Satu Mare şi Maramureş, îndeosebi în zona vămilor Halmeu şi Sighet, prin care se realizează tranzit auto şi pe cale ferată cu Ucraina. În primele luni ale războiului, prin aceste vămi a fost înregistrat un aflux mare de refugiaţi din ţara vecină, iar ulterior, îndeosebi prin vama şi prin gara din Halmeu, au fost tranzitate ajutoare umanitare şi militare din partea ţărilor membre ale Uniunii Europene şi NATO. Agentura prorusă din nord-vestul României este coordonată pe teren de ofiţeri acoperiţi ai FSB (principalul serviciu de informaţii al Federaţiei Ruse, succesorul KGB), dintre care sunt foarte activi doi colonei de naţionalitate română, o femeie originară din Basarabia (Republica Moldova) şi un bărbat originar din Trancarpatia (Ucraina), care au legături de afaceri sau de altă natură în zonă, de peste două decenii. Pe parcursul ultimilor 10 ani, a fost foarte activă agenta originară din Chişinău, care s-a stabilit în municipiul Satu Mare şi şi-a creat în judeţul din nord-vest un larg cerc de relaţii în cadrul celor mai importante instituţii statale şi administrative locale, la cel mai înalt nivel. Astfel, aceasta a ajuns în relaţii apropiate cu şefi şi şefe din Palatul de Justiţie (foste preşedinte ale Judecătoriei şi Tribunalului Satu Mare), Inspectoratul Judeţean de Poliţie (este prietenă cu soţia inspectorului şef, care are profesia de avocat), Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră, Direcţia Vamală Judeţeană, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice, Prefectura judeţului şi consiliul judeţean. Într-o anumită perioadă, a încercat să se apropie şi de soţia unui fost şef al SRI, Satu Mare, fostă avocată, ulterior judecătoare la instanţele sătmărene. În limbaj de specialitate, focoasa, impetuoasa şi provocatoarea basarabeancă a penetrat relaţional şi informativ Sătmarul cu vârf şi îndesat. Potrivit unor localnici, după declanşarea conflictului ruso-ucrainean, aceasta a manifestat un interes turistic deosebit pentru punctul de trecere a frontierei şi pentru gara din Halmeu, prin care au trecut şi trec frecvent coloane auto sau garnituri de tren cu ajutoare pentru ţara vecină aflată în război. Aproape de localitatea Halmeu, lângă frontiera cu Ungaria, acţionează în favoarea Rusiei şi o puternică agentură de influenţă de naţionalitate maghiară, care profită de faptul că în zonă sunt situate un orăşel, Livada, şi şase comune (Halmeu, Turulung, Porumbeşti, Agriş, Micula, Oraşu Nou) care au populaţie preponderent maghiară şi sunt conduse de primari UDMR. După circa trei luni de la invadarea Ucrainei de către Rusia, în urma unei întruniri judeţene a UDMR, primari din aceste localităţi le-au comunicat consătenilor că Rusia şi China urmează să realizeze o nouă ordine mondială şi că Ungaria va deveni centrul economic şi militar al celor două puteri în Europa. Totodată, le-au spus că, într-un asemenea context, Putin va da Ardealul Ungariei şi că trebuie să fie pregătiţi în acest sens. Au făcut astfel de afirmaţii inclusiv în faţa unor localnici români, cărora le-au precizat că se doreşte ca preluarea Ardealului de către Ungaria să se facă pe cale paşnică şi în bună înţelegere, fără vărsare de sânge, iar în viitor să se realizeze o bună convieţuire între români şi maghiari. Cert este că influenţa guvernului de la Budapesta a crescut exponenţial în zonă, în ultimii ani, îndeosebi în judeţul Satu Mare, în care ponderea minorităţii maghiare şi a minorităţii rrome vorbitoare de limba maghiară totalizează în jur de 40% din populaţie. Deşi românii reprezintă 60% din populaţia judeţului, UDMR controlează administraţia locală, deţinând funcţiile cheie de preşedinte al consiliului judeţean şi de primar al municipiului Satu Mare, precum şi majoritatea absolută în cele două consilii. Spre deosebire de predecesorii lor, mai moderaţi şi mai diplomaţi, principalii lideri actuali ai UDMR, Satu Mare, respectiv preşedintele consiliului judeţean, Pataki Csaba, şi primarul municipiului reşedinţă de judeţ, Keskenyi Gabor, au ajuns în ultimii ani în siajul total al premierului revanşard Viktor Orban, care-i invită frecvent în capitala ungară pentru consultări sau pentru a le da instrucţiuni ori participă la diverse evenimente simbolice pe meleaguri sătmărene. Un milionar din Budapesta, bun amic cu premierul Orban, a cumpărat, împreună cu o firmă controlată de serviciul de spionaj al Ungariei, cu cinci ani în urmă, hotelul Dacia, fost Pannonia, o clădire simbol din centrul municipiului Satu Mare, un monument arhitectural unic în Europa. După achiziţia, prin interpuşi, a hotelului simbol de către şeful guvernului de la Budapesta, primarul UDMR-ist al Sătmarului a demarat un proiect de modernizare a parcului din faţa acestui edificiu, cu un dublu scop insidios: scoaterea din parc a celei mai importante statui româneşti din oraş, statuia marelui luptător unionist Vasile Lucaciu, şi amenajarea unei parcări subterane sub parc, pentru a deservi în primul rând hotelul lui Orban&Co., nu locuitorii oraşului. Edilul şef vrea să mute, cu orice preţ, din centrul oraşului statuia masivă din bronz a părintelui Vasile Lucaciu, eroul simbol al românilor din Sătmar, la o distanţă de circa un kilometru, în zona străzii cu acelaşi nume. Deosebit de interesant este că, în ultimii ani, preşedintele consiliului judeţean şi primarul municipiului Satu Mare şi-au angajat ca şefi de cabinete doi colonei SRI în rezervă, dintre care unul a fost şeful Secţiei judeţene a SRI, iar celălalt şeful Serviciului de securitate economică din această secţie. Amândoi fuseseră cooptaţi în SRI din alte domenii, au fost promovaţi în funcţii de generalul, fără mamă şi fără ţară, Florian Coldea, şi erau cunoscuţi ca persoane corupte şi imorale, predispuse la tranzacţionism de orice fel. Impresia generală a românilor din Sătmar este că organele de informaţii şi de justiţie abilitate au cam dormit în cizmele statului până acum, deşi au beneficiat de purcoaie de bani la salarii şi la pensii. În condiţiile în care unităţile militare din zonă au fost desfiinţate de cel puţin 20 de ani, iar Bucureştiul nu prea este interesat de problemele din acest colţ în care se agaţă harta în cui, tot mai mulţi români de aici se gândesc să constituie structuri teritoriale de autoapărare civică. În multe familii româneşti nu au fost uitate umilinţele şi represaliile ce au urmat cedării ruşinoase a Transilvaniei de Nord, la sfârşitul lunii august 1940. Şi tot mai mulţi români se întreabă dacă războiul din Ucraina este şi războiul nostru. Un mare filosof român a afirmat, secolul trecut, că ţara noastră a avut doar doi vecini prietenoşi de-a lungul istoriei sale: Serbia şi Marea Neagră. Serbia nu mai este prietena României (şi din vina noastră, pentru gestul pro-NATO din 1999, în cursul ultimului război împotriva fostei Iugoslavii), ci a devenit prietena Rusiei şi a Ungariei. Iar Marea Neagră a devenit tot mai ameninţătoare pentru ţara noastră în ultimii ani. Deşteaptă-te, române!
		Doamna Elena Hărătău: "PNL susţine impulsionarea profesioniştilor din administraţia publică locală" PNL a susţinut permanent că potenţialele majorări salariale pentru parlamentari sunt neadecvate, în actualul context economic complicat şi delicat. Am reuşit să păstrăm un echilibru solid în ceea ce priveşte corectitudinea deciziilor noastre politice. Am susţinut, categoric, că trebuie să asigurăm echitate şi corectitudine tuturor categoriilor plătite din fonduri publice. În această idee, este o realitate faptul că salariile din administraţia publică locală au rămas îngheţate din anul 2018. Ultima actualizare a fost decisă prin raportarea la salariul minim din anul 2021, nu din 2022. Pe de altă parte, dacă vrem profesionişti, iar administraţia publică locală din România are mare nevoie de ei, este obligatoriu să îi şi motivăm salarial. Discuţiile apărute pe marginea subiectului creşterii salariilor primarilor au confirmat demagogia unor partide, iar românii trebuie să ştie adevărul. Parlamentarii AUR au votat iniţial, în Senat, majorarea salariilor pentru toţi demnitarii, atât pentru primari şi parlamentari, cât şi pentru alte categorii! Apoi, tot reprezentanţii AUR au sărit să facă "circul" deja consacrat, contestând votul prin care se acordau salarii mai mari primarilor. Această abordare, din partea AUR, denotă lipsa experienţei şi a înţelegerii activităţii de anvergură a primăriilor, a modului de gestionare şi administrare a resursei umane calificate şi expertizată. Reprezentanţii lor nu au experienţa muncii depuse de primari, nu ştiu ce se întâmplă în primării, nu au habar cum se conduce o primărie sau cât este de greu să păstrezi profesioniştii în administraţia publică. Reprezentanţii USR sunt şi ei, la rândul lor, campioni la ţipat! Ei spun că este corupţie, dar, în realitate, încurajează corupţia, atunci când afirmă că salariile primarilor trebuie să rămână mici. Ei susţin că nu sunt profesionişti în funcţii publice (în afară de ei, bineînţeles)! Dar, în acelaşi timp, încurajează deprofesionalizarea primăriilor, dizertând că salariile primarilor trebuie îngheţate. USR protestează că veniturile aleşilor locali s-au mărit cu câteva sute de lei, dar, în acelaşi timp, uită că primarii lor îşi transferă milioane din banii primăriei la ONG-urile de acasă, precum cazul Coliban de la Braşov! Sau că plătesc, din banii contribuabililor, de trei ori aceleaşi servicii de salubritate, precum exemplul dat de doamna Clotilde de la Sectorul 1. În loc să dea dovadă de demagogie şi populism, USR ar face mai bine să explice românilor "gaura" de un miliard pe care au dat-o bugetului de stat, prin achiziţiile supradimensionate de vaccinuri, girate de oamenii lor, pe care acum le aruncăm la gunoi. Prin creşterea salariilor aleşilor locali, sunt încrezătoare că vom avea o siguranţă sporită în ceea ce înseamnă administrarea bugetelor locale, atragerea fondurilor europene, elaborarea şi implementarea proiectelor pentru dezvoltarea comunităţilor pe care le reprezintă. În concluzie, PNL a făcut şi face exact ceea ce trebuie pentru români şi pentru bunăstarea României!
		Doamna Georgeta-Carmen Holban: "2,2 miliarde de euro pentru construirea de noi spitale prin PNRR" Guvernul a aprobat lista celor 27 de investiţii în unităţi spitaliceşti din întreaga ţară, rezultate din procesul de analiză şi selecţie efectuat de Ministerul Sănătăţii. Acesta este un alt jalon important asumat de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, adoptarea oficială a tabelului celor 27 de spitale fiind ultimul pas înainte de finanţarea europeană a acestor obiective. Lista obiectivelor de investiţii finanţate conform Programului naţional de investiţii în infrastructura de sănătate, aferent ţintei 377, componenta 12 - Sănătate, din anexa Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării Planului de Redresare şi Rezilienţă al României, cuprinde spitale noi, construite în întregime, ridicarea de noi corpuri de clădiri, precum şi reabilitarea altor secţii şi pavilioane indispensabile unităţilor medico-sanitare. Investiţiile preconizate au în vedere dotarea spitalelor sau a unităţilor sanitare nou construite cu aparatură medicală şi sisteme performante de digitalizare, pentru realizarea fişei de observaţie electronică a pacienţilor. Demn de remarcat este faptul că, în cadrul apelului "Infrastructură spitalicească publică nouă", aferent PNRR, au fost depuse iniţial 46 de dosare de finanţare. Dintre acestea, 42 au îndeplinit criteriile de eligibilitate prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 1237/2022 şi au intrat în etapa următoare de analiză, în vederea acordării punctajului conform metodologiei de evaluare. Cele 27 de obiective finale au fost selectate în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut şi în limita bugetului alocat investiţiei specifice din PNRR. Bugetul total destinat listei celor 27 de investiţii, ce au fost aprobate de Executiv şi vor intra în faza de finanţare propriu-zisă, este 2,2 miliarde euro. Este vorba atât de investiţiile în construirea de noi secţii şi pavilioane, cât şi în modernizarea, dotarea şi utilarea celor existente cu echipamente şi aparatură medicală de ultimă generaţie. Un criteriu important, în ceea ce priveşte obţinerea banilor destinaţi în acest sens, este respectarea cerinţei ca peste 2.800 de paturi de spital să fie amplasate în clădiri reabilitate/modernizate, al căror consum energetic este mult redus, respectiv aproape egal cu zero, sau cel puţin cu 20% mai mic decât uzual. În procesul de definitivare a celor 27 de investiţii, Ministerul Sănătăţii a fost nevoit, potrivit rigorilor legale, să aplice două etape de evaluare, ceea ce a prelungit procesul de selecţie. Construirea acestor unităţi medico-sanitare prin PNRR, distribuite în mod echitabil în toate regiunile ţării, mai ales în oraşele şi judeţele unde era cea mai mare nevoie, reprezintă o nouă promisiune onorată de decidenţii guvernamentali ai PSD, care au pus cu adevărat sistemul public de sănătate şi rezolvarea problemelor medicale ale populaţiei în centrul preocupărilor sale primordiale. Realizarea acestor investiţii majore va conduce la satisfacerea nevoilor românilor în ceea ce înseamnă accesul la serviciile medicale indispensabile, mai ales în zonele vitregite până acum de asistenţa medicală de strictă necesitate, precum şi la eficientizarea tratamentelor acordate, astfel încât starea de sănătate a populaţiei să se îmbunătăţească constant şi, în consecinţă, să crească speranţa de viaţă spre media europeană.
		Doamna Alexandra Huţu: Noile legi ale educaţiei trebuie să vină în sprijinul elevilor, părinţilor şi profesorilor, să fie în acord cu realităţile actuale şi viitoare, astfel încât să nu mai fie nevoie de actualizări permanente, care să ducă la bulversarea sistemului educaţional şi, implicit, la scăderea calităţii nivelului de pregătire. Odată cu modificările asupra legilor educaţiei, prezentate ieri de doamna Ligia Deca, consider că avem nevoie, în continuare, de o dezbatere amplă, cât mai aplicată, care să aducă la aceeaşi masă toţi actorii implicaţi, de la elevi, profesori, părinţi până la specialişti în educaţiei, formare profesională, oameni din domeniul învăţământului şi antreprenori. Accentuez faptul că forma finală a proiectelor de lege trebuie să fie procesul dezbaterii publice, analizei şi dezbaterilor comisiilor parlamentare. Este vorba de un proiect de lege esenţial, iar România nu îşi mai permite experimente cu sute de modificări ale legislaţiei privitoare la educaţie, dacă vrem să creştem nivelul calităţii cadrelor didactice şi al tinerilor. În declaraţia mea politică, pe lângă necesitatea unei ample consultări, pe care am subliniat-o, doresc să atrag atenţia asupra modului de formare a viitorilor profesori şi al finalizării ciclului gimnazial. În ceea ce priveşte măsura conform căreia liceele pedagogice vor forma în continuare învăţători, dar aceştia se vor putea titulariza în sistem după ce termină studiile superioare, cred că se impun identificarea şi altor soluţii prin care aceştia să fie stimulaţi şi antrenaţi pentru a fi convinşi să rămână în învăţământ şi să facă performanţă la clasă. Noua formă prezentată de ministrul educaţiei, privind admiterea separată la liceu, care poate fi organizată pentru cel mult 60% din locuri, cu două examene consecutive, evaluare naţională, urmată de admitere cu două probe organizate la nivelul liceului, reprezintă o restrângere semnificativă a accesului copiilor la educaţie de calitate şi o discriminare în rândul acestora, fără a mai pune în discuţie stresul la care vor fi supuşi copiii. În ceea ce priveşte Programul "Masă caldă", care este extins an de an, cred că este nevoie de o colaborare directă cu autorităţile locale, pentru a deveni un program permanent în toate unităţile de învăţământ, şi trebuie completat cu dezvoltarea soluţiilor de tip after-school pentru sprijinirea părinţilor care muncesc. Generalizarea învăţământului tehnologic dual, propus de doamna ministru, trebuie corelată obligatoriu cu dezvoltarea unor aptitudini practice şi cunoştinţe profesionale care să permită un cât mai bun acces pe piaţa forţei de muncă fiecărui absolvent de liceu sau facultate. Aşadar, şi în noua formă prezentată de ministrul Ligia Deca, legile educaţiei au nevoie de o analiză şi dezbatere transparentă în Parlament, la care să participe reprezentanţii elevilor, părinţilor şi profesorilor, alături de specialişti din domeniul învăţământului, astfel încât să avem o lege impecabilă pentru viitorul generaţiilor următoare, care să pună accent pe accesul neîngrădit la educaţie pentru toţi copiii, combaterea abandonului şcolar, creşterea pregătirii cadrelor didactice şi al formării elevilor, în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii.
		Domnul Ioan Balan: "Mii de proiecte depind de finanţările din PNRR. Reformele trebuie urgentate, iar finanţările trebuie să vină la timp!" Trebuie să apreciem cu toţii eforturile deosebite ale autorităţilor publice locale care, în ultimii doi ani, s-au străduit să identifice priorităţile comunităţilor locale, pentru a elabora proiectele astfel încât să fie eligibile, pentru a obţine finanţarea necesară din fonduri externe nerambursabile. Dacă mulţi ani de zile am fost nemulţumiţi de faptul că administraţiile locale nu utilizează fondurile europene la întreaga capacitate, că nu se întocmesc suficiente proiecte şi că nu toate sunt de calitate, acum avem satisfacţia că mii de proiecte ale primăriilor au primit aprobarea din partea autorităţilor care gestionează fondurile nerambursabile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar şi din bugetul multianual al Uniunii Europene. Mai mult decât atât, dacă în trecut proiectele din fonduri europene se concentrau în marea lor majoritate pe zonele urbane dezvoltate, astăzi, judeţele din Moldova sau din Oltenia se află printre principalii beneficiari ai fondurilor de coeziune şi din PNRR. De asemenea, proiectele de investiţii din fonduri europene reprezintă cel mai important stimulent pentru dezvoltarea economiei din Moldova, pentru firmele mici şi mijlocii cu capital românesc, precum şi un factor important pentru crearea de locuri de muncă bine plătite, atât la oraş, cât şi în mediul rural. Privesc cu îngrijorare unele informaţii apărute în spaţiul public, prin care autorităţile române sunt avertizate în mod serios că, dacă unele reforme din domeniul social nu se vor realiza în temenele asumate şi la calitatea aşteptată, atunci este posibil ca unele tranşe de finanţare din PNRR să fie întârziate la plată. Vreau să cred că este un avertisment legitim, care să pună în mişcare acele ministere codaşe la înfăptuirea reformelor, reforme pe care nu trebuie să le privim ca fiind impuse de Uniunea Europeană, ci trebuie să recunoaştem că sunt reforme pe care le aşteaptă toată populaţia. Am încredere că actuala coaliţie de guvernare, care, sub mandatul premierului Nicolae Ciucă, a gestionat ireproşabil mai multe crize simultane şi care a reuşit să pună în mişcare cel mai mare plan de investiţii din istorie, va reuşi să înlăture orice piedică în calea dezvoltării ţării noastre, cu ajutorul finanţărilor europene nerambursabile.
		Domnul Romeo-Daniel Lungu: "PSD susţine implementarea salariului minim european pentru sprijinirea angajaţilor cu venituri mici" Partidul Social Democrat a intrat la guvernare cu mai multe obiective clare şi a rămas consecvent cu privire la politicile sale de susţinere a creşterii salariului minim pe economie. Încă din septembrie, anul trecut, PSD a anunţat că implementarea Directivei Europene cu privire la salariul minim va fi o prioritate pentru partid. Astfel, datorită insistenţelor noastre, mecanismul european cu privire la venitul minim a început să fie aplicat şi în România. Începând cu prima zi din 2023, salariul minim a crescut de la 2.550 de lei brut, cât era în 2022, la 3.000 de lei brut. În contextul social actual, atât de complex şi variat, determinat de crize succesive, precum pandemia, războiul, criza energetică sau inflaţia, creşterea salariului minim este absolut necesară pentru ameliorarea condiţiilor de trai şi muncă din Uniunea Europeană, şi, implicit, din România. Potrivit celor mai recente date Eurostat, România se poziţionează printre ultimele ţări din Uniunea Europeană, pe locul 20 din 22, în ceea ce priveşte salariile minime. Doar Ungaria şi Bulgaria au salarii minime mai mici decât România, în toată Uniunea Europeană. Majorarea acestuia a fost şi continuă să fie necesară şi pentru menţinerea forţei de muncă în ţară. Sunt deja foarte multe domenii în care angajatorii nu mai găsesc personal calificat, tocmai pentru că oamenii preferă să plece în alte ţări din Europa, unde, pentru aceeaşi muncă, primesc salarii mai mari. Venitul minim european garantat presupune ca salariul minim să fie 50% din salariul mediu brut sau 65% din salariul median brut pe ţară, iar acesta trebuie să fie implementat până la finalul anului 2024, conform Directivei 2041/2022 privind salariul minim adecvat în UE. În ianuarie 2021, Guvernul Cîţu a majorat salariul minim cu numai 3%, o creştere de doar 70 de lei brut. În ianuarie 2022, cu PSD la guvernare, salariul minim a avut o creştere de 11%, de la 2.300 la 2.550 lei. În contextul economic actual, în care povara scumpirilor este tot mai mare, mai ales pentru persoanele care câştigă mai puţin, era necesar să cerem în coaliţie creşterea cu 17% a salariului minim în 2023, de la 2.550 la 3.000 de lei brut. Până la atingerea obiectivului european mai e mult, însă important e că s-a început procesul. În total, 2,2 milioane de angajaţi, în special din domeniul privat, au beneficiat de această creştere. Împreună cu colegii mei social-democraţi vom continua să ne urmărim angajamentele şi promisiunile cu privire la salariul minim şi să sprijinim categoriile vulnerabile din societate, care se confruntă cu dificultăţi.
		Domnul Silviu Nicu Macovei: "Parteneriatul Strategic cu Japonia va conduce la o lume mai stabilă!" Mă folosesc de prilejul oferit de sărbătorirea zilei de naştere a Majestăţii Sale Naruhito, Împăratul Japoniei, pentru a transmite un mesaj de prietenie şi respect pentru întreg poporul japonez! În calitate de preşedinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Japonia din Parlamentul României şi având o îndelungă relaţie instituţională şi de apropiere cu Excelenţa Sa Hiroshi Ueda, Ambasadorul Japoniei în ţara noastră, sunt foarte preocupat de evoluţia relaţiilor între ţările noastre prietene, nu doar din perspectivă comercială, economică, dar şi din perspectiva mult aşteptatului Parteneriat Strategic cu Japonia. Îmi permit să vă reamintesc că, în 2002, cu ocazia vizitei la Tokyo, a preşedintelui României, a fost semnată "Declaraţia de prietenie, cooperare şi parteneriat dintre România şi Japonia". În 2013, miniştrii de externe ai celor două state au semnat, tot la Tokyo, "Declaraţia privind parteneriatul reînnoit dintre România şi Japonia". Apoi, în contextul vizitei la Bucureşti, în 2018, a premierului nipon Shinzo Abe, s-a luat decizia ridicării relaţiilor bilaterale la nivelul unui Parteneriat Strategic. După vizita în Japonia a lui Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi a premierului Nicolae Ciucă suntem în cadrul discuţiilor finale de constituire a acestui Parteneriat Strategic! Japonia se află într-o situaţia deosebită în regiunea Pacificului, atât economic, cât şi militar! Un motiv de îngrijorare pe termen lung este ascensiunea Chinei, care contestă controlul japonez asupra Insulelor Senkaku din Marea Chinei de Est. La nord, o Rusie înarmată nuclear revendică şi controlează un teritoriu care i-a aparţinut Japoniei înainte de 1945. În plan economic, Japonia rămâne dependentă de importuri care străbat zone disputate, precum Marea Chinei de Sud, ceea ce reprezintă o sursă permanentă de risc, deoarece, spre deosebire de Europa de după 1945, Asia de Est nu a beneficiat niciodată de o reconciliere totală între rivali şi nu a fondat instituţii regionale solide. Să nu uităm faptul că Japonia, monarhie fiind, reprezintă o forţă în lumea democratică, prin considerarea respectului ca forţă fundamentală a poporului japonez, dar şi prin construcţia unor instituţii democratice puternice şi moderne. Din aceste motive, relaţia Japoniei cu NATO este într-o continuă apropiere pentru contracararea tendinţelor expansioniste agresive ale unor entităţi statale. Toate acestea sunt raţiuni fundamentale pentru constituirea unui Parteneriat Strategic solid între România şi Japonia. România se află pe flancul estic al NATO, foarte aproape de o zonă fierbinte de conflict militar între Ucraina şi Rusia; Japonia are, de cealaltă parte a planetei, un rol fundamental în echilibrul democratic şi militar în Pacific. Prin urmare, o relaţie solidă între ţările noastre nu poate fi decât benefică în garantarea unei păci mondiale stabile şi prospere!
		Domnul Ioan Mang: "Diversificarea surselor de energie, o şansă pentru România" Criza energetică actuală a arătat, dacă mai era nevoie, cât de nocivă este dependenţa de un număr restrâns de surse şi de furnizori de energie şi cât de importantă este inovarea în acest domeniu. La nivel european, în ultimii ani, majoritatea dezbaterilor publice s-au referit mai ales la electricitate, cu un elan lăudabil, dar cu o abordare, din punctul meu de vedere, cel puţin miopică, dat fiind că indiferent de rezultatele obţinute - iar aici este mult de discutat - nu vom face decât să înlocuim o dependenţă cu alta şi, mai grav, pe termen lung, să generăm alte surse de poluare, ceea ce reprezintă o certitudine de fiecare dată când, la fel ca în cazul combustibililor fosili, suprautilizăm o anumită resursă. Avem, fără discuţie, nevoie de diversificare! Din acest motiv, vreau să vă semnalez o propunere legislativă, pe care am depus-o, alături de colegi din cadrul coaliţiei de guvernare, în Parlament, privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile şi cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei şi transporturilor. Această iniţiativă reprezintă o şansă uriaşă pentru România. În primul rând - şi salut acest lucru - Uniunea Europeană dă semnale clare că îşi doreşte evitarea unor noi situaţii de dependenţă, prin iniţiative precum RePower EU sau Fit for 55, în cadrul cărora, de o manieră proactivă, se înscrie şi propunerea noastră legislativă. Pentru România, oportunitatea este imensă. Mă gândesc, în primul rând, la locurile de muncă de calitate şi specializate care vor fi create sau la salariile atractive pe care oamenii le vor câştiga. Mă gândesc, de asemenea, la saltul tehnologic pe care îl vom realiza, la oportunităţile generate în mediul privat prin tot ce va însemna construirea infrastructurii necesare. Vom crea, aşadar, un nou sector economic, cel al hidrogenului curat, cu impact bugetar neutru sau pozitiv şi vom creşte competitivitatea industriei româneşti. Şi nu în ultimul rând, mă gândesc la potenţialul ţării noastre de a-şi asigura necesarul de energie, de a se consolida ca furnizor regional şi de a lăsa generaţiilor viitoare un mediu mai sigur şi mai curat. Pentru toate aceste motive, enunţate succint, vă solicit şi eu, alături de colegele şi de colegii mei iniţiatori, dezbaterea şi adoptarea în procedură de urgenţă a iniţiativei pe care o propunem.
		Domnul Marian Cruşoveanu: "Dialogul şi comunicarea deschisă reprezintă antidotul împotriva manipulării şi dezinformării" Bîstroe este un subiect vechi pe agenda relaţiei bilaterale româno-ucrainene. Având în vedere situaţia tragică şi dificilă în care se află vecinul nostru, orice discuţie pe marginea acestuia trebuie să fie făcută în cunoştinţă de cauză, cu toate informaţiile oficiale pe masă. Din păcate, diverse voci, care vor să puncteze electoral, încearcă să stârnească apele în relaţia foarte bună pe care o avem cu statul ucrainean şi alimentează un naţionalism deşănţat în cel mai neprielnic moment cu putinţă. Este contra intereselor noastre ca, la împlinirea unui an de la invazia Rusiei în Ucraina, România să se găsească într-o dispută cu accente politice extremiste pe marginea Canalului Bîstroe, o problemă care va fi rezolvată la nivel de specialişti. În mod evident, o astfel de situaţie convine de minune Kremlinului care are motive să speculeze lipsa de unitate a statelor din flancul estic. Spun răspicat - PNL nu va permite distrugerea Deltei, sub nicio formă! Suntem total împotriva oricăror ingerinţe umane care ar afecta grav biodiversitatea Deltei Dunării. Este esenţială, însă, delimitarea clară între dorinţa de protejare a Deltei şi intenţia unor politicieni de a câştiga capital electoral din acest subiect, în special în termenii dezbaterii din prezent care nu doar că nu ajută la clarificarea subiectului, dar subminează sentimentele proucrainene din societatea noastră. Este de remarcat, totuşi, lipsa de dialog dintre ministrul român al transporturilor şi omologul său, aceasta în vreme ce ministrul român al mediului şi ministrul afacerilor externe comunică constant cu omologii lor ucraineni. Clarificarea situaţiei reale a Canalului Bîstroe se poate face doar dialogând bilateral cu Ucraina, la nivelul Ministerului Transporturilor, Ministerului Mediului şi Ministerului Afacerilor Externe. Soluţia rămâne cea în care experţii trebuie să se pronunţe. Faptul că se fac lucrări era un lucru pe care Ministerul Transporturilor îl ştia din octombrie. Ucraina a anunţat oficial că se fac lucrări şi le-a fost dat un aviz provizoriu. Nu este potrivit să atacăm Ucraina pe baza unor date incerte, mai ales în aceste momente în care autorităţile de la Kiev au nevoie de sprijin. PNL susţine păstrarea coeziunii la nivel bilateral şi corecta informare a publicului român. Fake news-urile, manipularea şi alte componente din pachetul uzitat de cei care vor să destabilizeze România şi unitatea dintre cetăţenii săi trebuie combătute cu date clare, ştiinţifice, comunicate responsabil şi în timp util.
		Domnul Marian Mina: "PSD nu este de acord cu propunerea PNL de a tăia banii de pensii cu 20%" Trei magnifici de la PNL, Florin Cîţu, Dan Vîlceanu şi Gheorghe Pecingină, după ce au guvernat România în mod catastrofal, cu impact pe termen lung pentru economie şi viaţa românilor, tocmai au depus în Parlament un proiect de lege pentru reducerea cu 5%, de la 1 ianuarie 2024, a contribuţiei de asigurări sociale. Au găsit ei soluţia pentru creşterea nivelului de trai şi o vântură în stânga şi în dreapta, că nu le-o votează PSD! Nimic despre cum a explodat datoria publică în 2020, când au fost la guvernare! Nimic despre cum, într-un an, Guvernul Cîţu s-a împrumutat cu o treime din cât s-au împrumutat toate celelalte guverne în 30 de ani! Nimic despre achiziţiile inutile, din banii românilor, a milioane de vaccinuri! Doar despre populism practicat fără scrupule! În mod evident, PSD nu poate fi de acord sub nicio formă cu propunerea PNL de a tăia banii de pensii cu 20%. Măsura PNL de a reduce contribuţia CAS cu cinci puncte procentuale ar avea ca efect tăierea bugetului de pensii şi diminuarea pensiilor viitoare cu 20%. O astfel de măsură ar produce o catastrofă în sistemul de pensii şi ar destabiliza cu totul bugetul de stat pe termen lung. De aceea, PSD se va opune categoric acestui demers, lipsit de orice fundament economic. În ceea ce priveşte reducerea impozitării muncii, PSD susţine fără rezerve o astfel de măsură, în special în cazul salariaţilor cu venituri mici şi medii, care contribuie cel mai mult la creşterea economică. Dar acest obiectiv nu trebuie realizat prin tăierea bugetului de pensii cu 20%, ci prin aplicarea unei taxe de solidaritate de 1% asupra marilor companii, care astăzi plătesc un impozit mai mic decât orice IMM din România. Dar PNL nu vrea să atingă cu o pană marile averi. Ei ţin cu bogaţii!
		Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc: "România - stat-cheie în soluţionarea crizelor pe plan extern" Întrucât, din primele luni ale anului curent, atât Europa, cât şi vecinii săi au început să se confrunte, din nou, cu efectele războiului, dar şi cu noi crize declanşate recent, rolul României în plan extern a fost, încă o dată, subliniat. În acest punct, consider că am însuşit cu toţii convingerea că nicio criză nu rămâne izolată şi ajunge să aibă efecte nefavorabile la nivel global. În primul rând, datorită poziţiei geopolitice ocupate de ţara noastră în cadrul arealului european, putem spune că formăm o zonă "buffer" ce desparte sfera democratică în care Ucraina şi Republica Moldova se luptă în fiecare zi să rămână şi sfera dominată de tendinţele expansioniste ale lui Vladimir Putin. Asistenţa pe care o acordăm Kievului de mai bine de un an, în format multi şi bilateral, precum şi susţinerea Chişinăului de a-şi menţine parcursul început anul trecut şi a se alătura blocului european, constituie dovada dedicării noastre în soluţionarea conflictului ruso-ucrainean. Mai mult decât atât, ne dorim ca războiul să nu redevină o practică comună în relaţiile internaţionale, scenariu care a definit contextul politic şi militar al secolului trecut. Menţinerea unei poziţii ferme este detrimentală, având în vedere utilizarea extensivă a uneia din armele preferate de război hibrid ale lui Vladimir Putin - fake news. Strategia lui Putin şi-a pierdut de mult elementul surpriză, însă afirmaţiile sale trebuie luate în seamă dintr-un singur considerent - ne atrage atenţia asupra pericolului în care se poate afla Republica Moldova, dacă îi permitem dictatorului rus să destabilizeze blocul european. România este un agent-cheie în acest sens, fiind statul vecin cu Republica Moldova implicat activ în procesul său de democratizare. Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a făcut, recent, o vizită oficială la Bucureşti, în care şi-a exprimat clar mulţumirea faţă de ajutorul nostru în momente de maximă sensibilitate, în care conducerea de la Chişinău este supusă şantajului şi ameninţărilor. Când Kremlinul şantaja energetic Moldova iarna aceasta, noi le-am oferit acces la energie electrică şi gaz prin intermediul gazoductului Iaşi-Chişinău. Dacă, la începutul războiului, Republica Moldova era considerată cel mai vulnerabil vecin al Ucrainei şi cel mai predispus la instabilitate, astăzi, Moldova este mai pregătită în domeniul apărării, investind în consolidarea capacităţii sale de apărare datorită ajutorului militar oferit de către ţara noastră. Moldova este mai aproape de independenţa energetică, întrucât România a facilitat accesarea de noi surse de energie. Şi, nu în ultimul rând, Moldova nu a suferit un impact economic de pe urma crizei refugiaţilor din Ucraina, întrucât autorităţile române au creat un traseu de la graniţa Moldovei cu Ucraina, pentru a aduce refugiaţii de acolo direct la frontiera româno-moldovenească. În cadrul dezbaterii Consiliului de Securitate al ONU dedicată Ucrainei, ministrul român de externe, domnul Bogdan Aurescu, a exprimat preocuparea ţării noastre cu privire la ultimele planuri ale Federaţiei Ruse de a destabiliza Republica Moldova. Ca şi susţinători ai normelor internaţionale, ne dorim sancţionarea juridică a crimelor de agresiune comise de către soldaţii ruşi. Astfel, ţara noastră s-a alăturat nucleului de state care vor colabora cu Ucraina, pentru a identifica cel mai potrivit temei juridic pentru înfiinţarea unui tribunal în acest sens. Trebuie să stabilim un precedent pentru a descuraja alţi potenţiali agresori să atenteze la încălcarea suveranităţii altui stat. Mai mult decât atât, am contribuit la rezistenţa Ucrainei împotriva invadatorilor ruşi, prin protejarea celui mai important element definitoriu al statului-naţiune, populaţia. De la începutul războiului, România şi-a deschis larg graniţele celor peste 3,6 milioane de refugiaţi ucraineni şi am investit în acomodarea lor pe termen scurt, mediu şi lung. Din punct de vedere economic, am facilitat tranzitul a peste 13 milioane de tone de cereale şi produse agricole ucrainene către pieţele mondiale. Ucraina nu a rămas izolată în economia europeană şi a reuşit să crească exporturile către statele UE. În al doilea rând, fiind dedicaţi menţinerii stabilităţii regionale şi identificând gravitatea tragediei care a avut loc în Turcia, Siria şi Liban, am prioritizat acordarea de asistenţă umanitară. Ţările impactate de cutremurele care au avut loc au lansat un apel umanitar către producătorii de medicamente, fiind o nevoie acută de produse farmaceutice şi materiale sanitare. Companiile româneşti Antibiotice Iaşi, Terapia S.A. şi Zentiva S.A. s-au mobilizat şi au răspuns prompt cererii. Medicamentele au fost transportate pe cale aeriană, cu ajutorul Ministerului Apărării Naţionale, conform unei Hotărâri a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. Pe lângă transportul de medicamente, am contribuit semnificativ şi cu materiale esenţiale populaţiei din regiune, dar şi cu resurse umane, prin redirecţionarea echipelor de căutare-salvare ale României în zonele afectate. Ne-am câştigat respectul pe plan internaţional prin astfel de eforturi şi capacitatea noastră de organizare promptă în situaţii de criză. Comunitatea internaţională este supusă multor riscuri de securitate, unele provocate, altele întâmplătoare. Mobilizarea noastră a produs aceleaşi efecte benefice în ambele cazuri. Fără ajutorul diplomatic, economic, umanitar şi politic acordat Republicii Moldova, aceasta ar fi rămas vulnerabilă în calea agresiunii ruse. Fără asistenţa acordată Ucrainei, refugiaţii nu şi-ar fi găsit un cămin şi condiţii primitoare atât de rapid. Şi fără răspunsul umanitar în cazul cutremurelor de la graniţa Turciei cu Siria, situaţia gravă a populaţiei afectate nu s-ar fi atenuat aşa vizibil. Suntem în acest moment un actor indispensabil menţinerii stabilităţii regionale şi un partener demn de încredere în soluţionarea şi atenuarea conflictelor. Vom continua acelaşi parcurs şi vom onora toate angajamentele pe care le-am luat în plan extern, demonstrând capacităţile de care România poate da dovadă!
		Domnul Ştefan Muşoiu: "Economia României ar urma să crească în acest an cu 2,5%" Comisia Europeană confirmă revenirea şi chiar creşterea economiei României, în ciuda inconvenienţelor produse de crizele mondiale. Organismul european anticipează, în Previziunile economice de iarnă, lansate săptămâna trecută, că economia naţională ar urma să crească în acest an cu 2,5%. Estimările Comisiei confirmă că deciziile pe care PSD le-a impus partenerilor liberali pentru protejarea categoriilor vulnerabile de cetăţeni sunt viabile, la fel ca toate soluţiile economice pe care le-am promovat, începând din luna decembrie a anului 2021, când am intrat la guvernare alături de două partide de dreapta. Altfel, nu s-ar putea explica mărirea coeziunii sociale, reducerea sărăciei extreme şi evoluţiile favorabile de la nivelul micro şi macroeconomic. Suntem ferm ancoraţi pe drumul nostru de dezvoltare economică şi nicio decizie politică opozantă nu ne va deraia de la acest parcurs care se dovedeşte cu mult peste aşteptările organismelor financiare internaţionale privind traiectul de viitor al României. Subliniez că, în toamna trecută, Comisia Europeană preconiza o creştere de 1,8% pentru ţara noastră. Şi iată că acum aceste evaluări au fost cu un procent considerabil depăşite. Aşadar, potenţialul nostru de viitor este imens, graţie proiectelor social-democrate şi nu avem voie să îl pierdem. Pentru PSD este imperios necesar să păstrăm România acolo unde îi este locul, atât în rândul democraţiilor occidentale, precum şi al statelor care au reuşit să escaladeze decalajele economice prin eforturi susţinute şi prin abnegaţie decizională. Estimarea Comisiei, potrivit căreia, în 2024, creşterea economică a statului român ar urma să fie de 3%, prognoză majorată de la 2,2%, îmi susţine mie afirmaţiile, iar partidului din care fac parte competenţa privind iniţierea celor mai necesare proiecte de dezvoltare. În ceea ce priveşte inflaţia, potrivit aceloraşi examinări, acest indicator ar urma să atingă 9,7%. Vorbim despre o primă prognoză în scădere de la 10,2%, cu impact major favorabil asupra perspectivelor de revenire şi mai puternică a economiei. Veşti şi mai bune ne oferă analiştii Comisiei Europene pentru anul 2024, în privinţa inflaţiei. Aceştia spun că indicatorul specific crizei economice va scădea vertiginos la 5,5%. Reamintesc că, înainte de finalul anului trecut, prognoza de toamnă îl fixase la nivelul de 6,8%. Pentru mai multe lămuriri privind parametrii de evoluţie a economiei autohtone pentru anul în curs, trebuie să luăm în considerare impactul negativ al inflaţiei încă ridicate, al condiţiilor de finanţare stricte şi al încetinirii celorlalte economii din UE. Cumulul acestor factori pot să reducă creşterea reală a PIB-ului la 2,5%. În contrapondere, ca reacţii prompte şi ferme la aceste neajunsuri externe, dar cu implicaţii certe interne, PSD propune punerea în aplicare a PNRR-ului renegociat în favoarea României, astfel încât acesta să genereze investiţii puternice şi să devină principalul motor de creştere. În completare, alte fonduri provenite de la Uniunea Europeană urmează să sprijine, de asemenea, investiţiile. La rândul său, consumul privat, deşi afectat negativ de inflaţia ridicată, se preconizează că va creşte graţie majorărilor salariului minim, pensiilor şi salariilor din sectorul public, precum şi datorită prelungirii plafonării preţurilor la energie până în 2025. Şi pentru că v-am menţionat, anterior, în această declaraţie politică dezvoltarea economică de 3% pentru România pentru anul 2024, aceasta se va realiza pe fondul scăderii presiunilor inflaţioniste, al ratelor scăzute ale dobânzilor şi al îmbunătăţirii perspectivelor externe. Nu o afirmăm doar noi, cei de la PSD, ci anticiparea noastră este atestată de către Comisia Europeană, independent de perspectivele noastre de ţară. Este încă o dovadă că reprezentanţii PSD din Guvernul României, în special şefii Economiei şi ai Finanţelor, dau dovadă de seriozitate şi capacitate managerială în exercitarea atribuţiilor lor, astfel încât toţi românii să resimtă revenirea economică din acest an şi creşterea acesteia începând de anul viitor. Însă, având în vedere că am amintit, în două rânduri, despre direcţia în care se îndreaptă Uniunea Europeană din punct de vedere economic, seria evoluţiilor pozitive înregistrate, încă din toamna anului trecut, de către economia acestei structuri statale, nu exclud în totalitate confruntarea cu noi provocări. Cu alte cuvinte, ca şi în cazul României, şi la nivelul Uniunii, per ansamblu, precum şi al fiecărui stat în parte, riscurile la adresa dezvoltării economice sunt în general echilibrate şi surmontabile. În baza acestor auspicii, sunt de părere că vom reuşi să dezvoltăm pozitiv economia internă, mai ales că ne asumăm toate marile proiecte atât de mult aşteptate de către români!
		Domnul Florian-Claudiu Neaga: "Guvernul a aprobat lista celor 27 de unităţi medicale şi spitale ce vor fi construite, renovate şi dotate prin PNRR" Partidul Social Democrat demonstrează încă o dată importanţa pe care o acordă dezvoltării sistemului sanitar din România, prin aprobarea guvernamentală a propunerii Ministerului Sănătăţii, de finanţare a 27 de unităţi medicale şi spitale care vor fi construite, renovate şi dotate cu aparatură de ultimă generaţie. Obiectivul direct al acestor investiţii este acela de a asigura noi servicii medicale cetăţenilor, de a îmbunătăţii calitatea serviciilor existente şi de a pune la dispoziţia cadrelor medicale echipamente moderne şi inovatoare pentru a sprijini creşterea performanţelor medicale. În acest caz, România va beneficia de o finanţare de peste două miliarde de euro, investiţii care vor conduce către un număr de 3.000 de paturi disponibile în unităţi cu eficienţă energetică sporită şi peste 10.000 de paturi ce vor fi dotate inclusiv cu echipamente digitalizate. Cele 27 de obiective de investiţii selectate au fost stabilite în urma evaluării în două etape, pe care Ministerul Sănătăţii a făcut-o pornind de la cele 49 de investiţii din lista predefinită cuprinsă în Anexa Deciziei de punere în aplicare a Consiliului, prin care a fost aprobată evaluarea Planului de Redresare şi Rezilienţă al României. Criteriile de eligibilitate şi de ierarhizare aplicate sunt cele stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 1.237/2022, lista integrală putând fi accesată pe site-ul ministerului.
		Domnul Nicolae Giugea: "Fără sprijinirea capitalului românesc, riscăm să exportăm toate fondurile europene!" Anul 2022 a fost un an bun pentru România, economia înregistrând una dintre cele mai mari creşteri economice din Uniunea Europeană, iar valoarea fondurilor europene accesate a fost la cel mai mare nivel de la aderare. Cu toate acestea, deficitul de cont curent şi, mai ales, deficitul balanţei comerciale a României au ajuns la un nivel care ar trebui cel puţin să ne îngrijoreze. Din păcate, nu am văzut din partea ministrului finanţelor, celui al agriculturii, celui al infrastructurii şi a celui care conduce economia vreo preocupare în acest sens. Este păcat că efortul pe care îl face Institutul Naţional de Statistică de a prezenta nu doar volumul, ci şi structura comerţului internaţional al ţării rămâne prăfuit în sertare şi nu stă la baza unor decizii economice şi sociale curajoase. Autostrăzile şi drumurile expres care se construiesc în ţara noastră la această oră ar fi trebuit să fie motoare de antrenare pentru toată industria orizontală de profil. Balastierele ar fi trebuit să duduie, oţelăriile să producă fier beton şi ţevi, staţiile de betoane să nu facă faţă comenzilor. Cu toate acestea, constatăm că şi în lucrările de infrastructură unele bunuri vin pe calea importurilor. Aşadar, fondurile europene vin în ţară, ne salută şi pleacă repede în statele europene care produc materiale de construcţii ieftine şi, poate, de calitate. La fel se întâmplă şi în zona construcţiilor civile, a dotărilor care se fac în şcoli şi spitale, în domeniul materialelor care stau la baza lucrărilor de extindere a utilităţilor. Aproape totul vine de la import, pentru că în ţară nu a existat o preocupare pentru a dezvolta unităţi economice care să producă ţevi, vopsea, mase plastice, aparatură, birotică şi materiale de construcţii. Cred că atât PNRR, cât şi următorul exerciţiu financiar european ar trebui să contribuie la dezvoltarea producţiei industriale din ţara noastră. Acesta ar trebui să fie beneficiul major al accesării fondurilor europene nerambursabile. Nu putem doar să ne bucurăm că am mai construit 100 de kilometri de autostradă, cu materiale importate şi forţă de muncă din Asia, iar pe noile autostrăzi circulă camioane încărcate cu marfa statelor străine, nu cu mărfuri produse în România. Vreau să cred că rotativa guvernamentală care se va produce va aduce şi o schimbare fundamentală de viziune asupra creşterii şi consolidării capitalului românesc.
		Domnul Nicu Niţă: "Comisia Europeană va sprijini fermierii români afectaţi de războiul din Ucraina, după demersurile realizate de ministrul PSD al agriculturii!" Declaraţia mea se referă la sprijinul pentru fermierii români care au fost afectaţi de importurile de cereale şi oleaginoase ieftine din Ucraina şi de faptul că ei nu au mai putut să-şi exporte produsele. Ministrul PSD al agriculturii, Petre Daea, a declanşat procedura de solicitare a unei compensări din fonduri europene pentru pierderile rezultate ca urmare a importurilor de cereale din Ucraina. Demersul a fost susţinut de şase ţări europene - România, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Republica Cehă şi Slovacia - care au solicitat Comisiei Europene soluţii pentru a compensa fermierii pentru pierderile suferite şi a putea astfel demara campania agricolă de primăvară. Această propunere a fost prezentată comisarului european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, care a susţinut că este solidar cu situaţia ţărilor situate în apropierea conflictului militar din Ucraina. Comisarul european şi-a asumat să revină în faţa Comisiei Europene şi a Consiliului cu propuneri concrete pentru activarea Mecanismului de compensare din Fondul de Criză pentru Agricultură al Uniunii Europene. România este unul dintre statele care au fost puternic afectate de conflictul din Ucraina, acest lucru ducând la schimbări semnificative în comerţul cu cereale, iar o cantitate foarte mare de mărfuri să intre în ţară fără un control fitosanitar la frontieră. Datele arată că în anul 2022 faţă de anul 2021 s-au înregistrat importuri de cereale şi plante tehnice din Ucraina, astfel: 1,02 milioane tone de porumb, 650.000 de tone de floarea-soarelui, 640.000 de tone de grâu şi 370.000 de tone de rapiţă. Cu siguranţă, în cel mai scurt timp, la nivelul UE se vor pune la punct procedurile concrete de alocare şi lansare pentru compensarea acestor pierderi. Agricultorii români trebuie să cunoască faptul că Partidul Social Democrat înţelege greutăţile cu care se confruntă în activitatea lor şi face toate demersurile, prin ministrul PSD al agriculturii, Petre Daea, pentru ca aceştia să primească compensări din fondurile europene pentru pierderile rezultate în urma conflictului militar din Ucraina.
		Doamna Oana Murariu: "Legile educaţiei sunt discreditate de diletanţi politici cu tendinţe autoritare" "Renumele premerge numelui " este o expresie verbală regăsibilă în multe ţări şi culturi, dovadă a respectului care precede omului şi o garanţie a respectării cuvântului dat. În cazul nostru şi al deja renumitelor Legi ale educaţiei, acestea au fost precedate şi învăluite totodată într-un mister nepotrivit pentru o democraţie. "O ghicitoare, învăluită într-un mister, în interiorul unei enigme", după cum spunea fostul premier britanic W. Churchill - aşa am putea descrie mesajele oficiale prin care erau comunicate, pe surse, anumite măsuri din Legile educaţiei. Nu era suficient că,an de an, fiecare ministru al educaţiei simte nevoia să vină cu reformele lui, acum nici măcar nu am putut afla ce se pregăteşte, şi asta după 8 ani de mandat Iohannis, fost profesor de fizică, care ar fi trebuit să facă din educaţie prioritate naţională. Copiii şi părinţii sunt deopotrivă obosiţi de aceste schimbări succesive. Nu mai au starea necesară să vadă la fiecare anunţ de nouă reformă în detaliu despre ce este vorba, şi nu-i putem acuza. Aşteptările fireşti de reformare a învăţământului au fost subminate în ultimele luni chiar de promotorii acesteia, prin modul în care au acţionat în deplin secret, cu informaţii pe surse, în absenţa unei dezbateri reale şi a oricărei deschideri de preluare a diferitor sugestii. Ca răspuns la toate acestea, USR a organizat, săptămâna trecută, la Cluj-Napoca, o dezbatere pe tema Legilor educaţiei, pe două paliere, cel preuniversitar şi cel universitar. La dezbatere au participat senatorii USR din Comisia pentru învăţământ, parlamentari clujeni ai USR, precum şi consilieri locali şi judeţeni ai USR din Cluj. Cu această ocazie, am atras, din nou, atenţia asupra secretomaniei cu care au fost tratate aceste proiecte de către puterea politică. Într-un final, abia ieri, 27 februarie, ministrul educaţiei, Ligia Deca, a prezentat public Proiectele de lege ale educaţiei. Departe de reforma care se anunţa, informaţiile anunţate de ministru arată că în continuare anumite probleme cronice din educaţie vor persista. Ca exemplu, elevii vor fi în continuare discriminaţi la admiterea în liceu, cu acel 60% din locuri unde se poate organiza o admitere distinctă, stimulând sistemul nociv al meditaţiilor. De asemenea, salarizarea profesorilor rămâne în zona formulărilor frumoase şi a preocupărilor declarative,dar fără niciun rezultat concret. Profesorilor li s-a vândut, din nou, o iluzie. Deşi ministrul Ligia Deca a vorbit despre un capitol dedicat siguranţei şcolare, proiectul de lege cuprinde în continuare excepţii pentru funcţionarea şcolilor fără aviz IGSU, responsabilitatea fiind pasată altor instituţii. Similar, transportul şcolar rămâne într-o zonă de incertitudine, într-un ping-pong între Guvern şi autorităţile locale. Nu am mai auzit nimic în conferinţa ministrului educaţiei despre autonomie şi implicarea comunităţii. Primele indicii arată, din contră, că preocuparea a fost mai degrabă pentru mărirea birocraţiei de la nivel de judeţe, pentru mai multe funcţii care să meargă spre partide. De altfel, şi la nivel de incompatibilităţi pentru funcţii de conducere se remarcă cedările politice în faţa baronilor locali. În final, ni se promite un 15% din PIB la educaţie, un procent care ar trebui să rezolve în mod magic problemele, dar care va rămâne cel mai probabil o himeră politică, câtă vreme nu s-a reuşit respectarea nici măcar a procentului de 6% din PIB din actuala Lege a educaţiei. Speranţa noastră este ca măcar de la acest moment mai departe, în cadrul dezbaterilor din Parlament, se va reuşi amendarea proiectelor ca parte a unei dezbateri reale şi aplicate, cu specialişti, profesori, organizaţii de părinţi şi ale elevilor/studenţilor.
		Doamna Daniela Oteşanu: Astăzi, mă voi adresa în special colegilor din opoziţie, din USR, care au depus o iniţiativă legislativă privind avertizorul de integritate şi care afirmă că, dacă Parlamentul o va adopta, vom scăpa de mafia din spitalele din România. În primul rând, vreau să le spun colegilor din USR că România tocmai a adoptat Legea avertizorilor de integritate, în care a transpus întocmai prevederile Directivei Europene în materie. Astăzi, orice persoană care denunţă ilegalităţile din propria instituţie va beneficia de protecţia legii. Dar nu asta este problema de fond pe care intenţionez să o evidenţiez acum. Ceea ce m-a surprins este că tocmai USR s-a găsit să abordeze această problemă a mafiei din spitale, după ce a condus cu doi miniştri chiar Ministerul Sănătăţii. Atunci când aţi fost în Guvern, nu aţi scos la lumină niciuna dintre faptele de corupţie la care vă referiţi acum, din opoziţie. Nici măcar una! Sau poate susţineţi că atunci când USR conducea Ministerul Sănătăţii, totul era alb şi pur în spitalele din România? Nimeni nu vă mai crede. Nu aţi făcut nimic pentru combaterea corupţiei atunci când aţi fost la putere. Dar aţi făcut altceva! Aţi dat o gaură de un miliard de euro la bugetul de stat, prin achiziţiile supradimensionate de vaccinuri COVID, în condiţiile în care România înregistra printre cele mai scăzute rate de vaccinare din Europa. Nu ştiu dacă asta se încadrează la corupţie. Înţeleg că s-a deschis un dosar pe achiziţiile de vaccinuri şi vom vedea rezultatele anchetei. Însă ceea ce ştim cu siguranţă este acele achiziţii au produs cel mai mare prejudiciu înregistrat vreodată la bugetul de stat. Din cauza deciziilor miniştrilor USR, România plăteşte şi astăzi vaccinurile care ies din termenul de valabilitate. În al doilea rând, mi se pare incredibil ca USR să redeschidă subiectul Legii avertizorilor de integritate, când, la Primăria municipiului Bacău, condusă de un primar al USR, avem un avertizor de integritate care a fost supus la represalii uriaşe după ce a denunţat corupţia din instituţie. În urma denunţului făcut de acel avertizor de integritate, s-a deschis un dosar penal, iar acum cei acuzaţi de fapte penale sunt deja trimişi în judecată. Deci, omul a avut dreptate, iar denunţurile sale au scos la lumină în mod real corupţia din primăria USR-istă. După discursurile USR-iste de la Bucureşti, m-aş fi aşteptat ca acel avertizor de integritate să fi fost lăudat la scenă deschisă de către primarul USR-ist. Dar ce să vezi? Când vine vorba despre fapte, lucrurile sunt exact pe dos! Persoana în cauză a fost băgată în Comisia de disciplină a primăriei, a fost mutată la un alt birou şi i s-a interzis accesul la platforma informatică în care depistase ilegalităţile, iar toate acestea s-au întâmplat sub ochii primarului USR-ist, care nu doar că nu i-a asigurat protecţia celui care a descoperi dispariţia banilor din evidenţele informatice ale Primăriei, dar s-a eschivat tot timpul şi tăcut complice când i s-a cerut să explice atitudinea sa pasivă faţă de infracţiunile reclamate la Parchet. Prin urmare, stimate colege şi stimaţi colegi de la USR, lăsaţi demagogia! Este o distanţă de ani lumină între ceea ce spuneţi la televizor şi ceea ce faceţi în realitate prin reprezentanţii pe care îi aveţi în funcţii publice. Reamintesc doar declaraţiile recente, prin care USR înfiera Agenţia Naţională de Integritate pentru că a trimis la Parchet sesizări pentru faptele penale ale primarilor susţinuţi de USR, Clotilde Armand şi Nicuşor Dan. Înainte, când era vorba despre reprezentanţii altor partide, ANI era ridicată în slăvi de USR, ca reper de integritate în măreţul stat de drept. Acum, când îi acuză pe primarii USR-işti, ANI nu mai e bună, o acuză ca fiind politizată, exact la fel cum ziceau cândva cei înfieraţi de USR. Acesta e dublul standard! Aceasta este demagogia! Principiile de integritate sunt bune doar când se aplică altora şi când servesc discursului populist prin care v-aţi atras voturile. Nu mai aveţi dreptul să ridicaţi tonul când vine vorba despre integritate! Aţi făcut scut în jurul oamenilor voştri acuzaţi de fapte penale, încălcând toate standardele pe care le-aţi pretins ani la rând altor partide politice. În acelaşi spirit demagogic, aţi desfăşurat acea campanie populistă "Fără penali în funcţii publice". Cât de mare este diferenţa între ce spuneaţi atunci şi ceea ce faceţi acum! V-aţi făcut scut în jurul penalilor USR-işti care ocupă nestingheriţi aceleaşi funcţii publice pe care promiteaţi că le veţi curăţa de corupţia predecesorilor voştri. Vă solicit, aşadar, să terminaţi cu această propagandă ieftină a aşa-zisei integrităţi pe care o aduceţi voi în politică! Nu aţi adus nicio integritate. Aveţi cel mai mare procent de încălcări de integritate, dacă ne raportăm la numărul primarilor pe care îi aveţi. Aproape toţi primarii susţinuţi de USR sunt implicaţi în decizii dubioase care fac acum obiectul cercetărilor organelor de justiţie. Iar în loc să vă delimitaţi ferm de aceste fapte, v-aţi strâns ca un arici în jurul penalilor din partidul vostru. Acesta este adevărul faptelor voastre!
		Domnul Alexandru Popa: "Peste 4 milioane de români vor beneficia de cardurile de energie!" Guvernul Ciucă oferă românilor aflaţi în nevoie un sprijin concret pentru a putea face faţă costurilor ridicate cu energia. Este vorba despre pensionarii cu vârsta minimă de 60 ani, cu un venit de până la 2.000 lei, de pensionarii din invaliditate, indiferent de vârstă, cu venit de până la 2.000 lei, de persoanele cu handicap grav, accentuat sau mediu cu venit până la 2.000 lei, de familiile cu alocaţie de susţinere, precum şi de familiile sau persoanele care beneficiază de ajutor social. Ajutorul acordat, în valoare de 1.400 de lei, se dă sub forma unui card emis pe suport de hârtie, cu care se pot plăti facturi de energie, urmând să fie distribuit în două tranşe, a câte 700 de lei fiecare. Trebuie menţionat, totodată, că se pot achita cu aceste carduri facturi pentru electricitate, gaz, energie termică în sistem centralizat de termoficare, butelie, lemn de foc, păcură, peleţi şi alte materiale de încălzire. Cardurile de energie au fost deja distribuite de către Poşta Română către aproximativ 1,7 milioane de gospodării, iar celelalte aproximativ 800.000 de carduri urmează să ajungă la beneficiari în perioada următoare. De asemenea, este important de ştiut că în primele trei zile de utilizare a cardurilor de energie s-au făcut deja peste 100.000 de plăţi, în valoare de peste 31 de milioane de lei. Acum, când avem toate aceste date, putem spune cu certitudine că schema de ajutor gândită de miniştrii PNL este una de succes, neînregistrându-se niciun fel de probleme în implementarea acesteia. Pe această cale, vreau să îi asigur pe beneficiari că, având în vederea complexitatea acestui program guvernamental, Executivul Ciucă este pregătit pentru a preîntâmpina orice posibilă deficienţă în operaţionalizarea sa. De asemenea, românii trebuie să ştie că nu există riscul să nu poată utiliza aceste carduri, având posibilitatea, pentru prima tranşă, ca până la vară să îşi achite datoriile prin intermediul ajutorului oferit de Guvern din bani europeni. Iată că munca depusă de echipa guvernamentală liberală are rezultate concrete şi răspunde nevoilor imediate ale familiilor nevoiaşe. PNL şi-a asumat responsabilitatea de a îmbunătăţi viaţa de zi cu zi a românilor, iar această schemă de sprijin completează programul "Sprijin pentru România", lansat de guvernul condus de premierul liberal Nicolae Ciucă, având ca obiectiv prioritar susţinerea românilor vulnerabili! Prin noi înşine pentru România!
		Doamna Raisa Enachi: "Vaslui, oraşul cu o istorie bogată, neglijat de autorităţi" Judeţul Vaslui este unul dintre cele mai sărace judeţe din ţara noastră, iar acest lucru este cauzat, în mare parte, de autorităţi. Ultimele cercetări indică un procent de peste 30% din populaţia judeţului care trăieşte în sate, în condiţii inumane. În plus, unul din 10 copii renunţă la şcolarizare, iar o treime din întreaga populaţie a plecat în străinătate, în ultimii ani, pentru o a-şi putea întreţine familia. Responsabilul care ar fi trebuit să scoată judeţul Vaslui din sărăcie în ultimii 30 de ani, Dumitru Buzatu, afirmă că în strategiile de îmbunătăţire a calităţii vieţii locuitorilor judeţului Vaslui, sunt consemnate şi anumite afirmaţii, promisiuni care nu pot fi duse la bun sfârşit, dar şi că domnia-sa nu este aşa sensibil în faţa protestelor locuitorilor. Aşadar, cum poate un judeţ să prospere, dacă nu este susţinut, dacă locuitorii sunt minţiţi cu privire la procesele de îmbunătăţire a infrastructurii, spre exemplu? Liderul PSD Vaslui afirmă că un judeţ nu poate fi îmbogăţit, iar creşterea venitului unei persoane este o decizie care îi aparţine şi în urma căreia ar trebui să îşi caute un loc de muncă mai bun, pentru a câştiga mai bine. Peste 10.000 de persoane care doresc asistenţă socială, dar nu doresc să muncească, au fost înregistrate în judeţul nostru. O parte dintre locuitori preferă să trăiască din ajutorul social sau să lucreze cu ziua pe sume infime decât să îşi caute un loc de muncă stabil, cu un venit lunar. Aceştia s-au obişnuit cu acest trai şi nu vor să progreseze, oare de ce? Comoditatea, lipsa interesului, imposibilitatea de deplasare, abandonul şcolar sunt doar o parte dintre cauzele stagnării acestui judeţ. Desfiinţarea şcolilor constituie un motiv pertinent pentru abandonul şcolar, dar şi faptul că majoritatea elevilor trebuie să meargă pe jos distanţe considerabile până la cea mai apropiată şcoală, distanţe ce ating, nu de puţine ori, până la şase kilometri. Munca câmpului îi împiedică pe copii să se axeze pe studii, fiind îndemnaţi, forţaţi, de mici, să ajute la întreţinerea bunăstării familiale. Pentru mulţi, cornul şi laptele primit de la instituţiile de învăţământ constituie singura masă pe parcursul unei zile întregi. Un procent de 9% dintre copii se duc zilnic la culcare flămânzi! Pentru aceştia, să trăiască într-un mediu decent, care să le ofere condiţii oportune de dezvoltare este un lux, unul pe care fiecare copil ar trebui să îl aibă, fără a avea grija zilei următoare. Sistemul medical din multe sate ale acestui judeţ este aproape inexistent, unele instituţii medicale fiind lăsate de izbelişte, precum spitalul din Negreşti care a fost desfiinţat din 2011, după doar şase ani de când a fost inaugurat. Un proiect de renovare, propus de actualul primar, promite redeschiderea acestuia, dar, în timp, deoarece acest demers este unul complex, în care este nevoie de resurse importante, după cum afirmă acesta. Până atunci, cei 50.000 de oameni care ar fi trebuit să beneficieze de suport medical, sunt nevoiţi să meargă şi 50 de kilometri pentru un simplu control medical. Pentru cazurile critice, şansele de a ajunge la timp pentru orice fel de intervenţie scad dramatic. Pentru locuitorii care au renunţat să spere la un trai mai bun, poate este prea târziu, dar pentru copiii care visează la o familie în care să nu trebuiască să se înfometeze, să muncească de dimineaţă până seară pentru a avea ce mânca, nu este prea târziu! Aceşti copii, care sunt dornici să asimileze informaţii, să cunoască tainele lumii, să iasă în societate, au nevoie de siguranţa zilei de mâine, pentru ca, pe viitor, să poată rămâne cu drag în satul lor natal. Până atunci, însă, din păcate, rămân doar cu speranţa. Ceea ce facem împreună poate aduce bunăstare tuturor! Implică-te şi tu în comuna ta! Avem nevoie de tine!
		Domnul George Şişcu: "Canalul Bîstroe nu trebuie instrumentalizat politic! Diplomaţia noastră va da roade şi de această dată!" Suntem cu toţii la curent cu dezbaterea din spaţiul public generată de situaţia lucrărilor de dragare a canalului Bîstroe, una care era deja sensibilă şi înainte de invadarea ţării vecine, Ucraina, de către Federaţia Rusă. Consider, ca tulcean şi ca promotor al exploatării turistice şi economice cu multă măsură a Deltei Dunării, că nu avem dreptul să ne adâncim într-o dezbatere politică pe acest subiect, ci să ascultăm în primul rând specialiştii şi să lăsăm în seama instituţiilor abilitate ale statului român şi ale Uniunii Europene să întreprindă acţiuni concrete pentru a lămuri diferendul iscat. De altfel, sunt încredinţat deja că ministrul nostru de externe, domnul Bogdan Aurescu, a făcut paşii fireşti, pe cale diplomatică, şi că este cea mai bine pregătită persoană să gestioneze un asemenea dosar. Ministru Aurescu este cel care, în urmă cu mai mulţi ani, a luptat în numele ţării noastre la Haga, atunci când am primit o decizie favorabilă, şi anume, că Insula Şerpilor nu face parte din ţărmul Ucrainei, iar România a câştigat resurse importante la Marea Neagră. Dreptul internaţional şi-a spus cuvântul, iar vecinii noştri ucraineni au respectat întru totul decizia. Nu avem motive nici acum să ne îndoim că, în cele din urmă, ceea ce este corect va prevala. Aşa cum am mai precizat, îmi exprim speranţa că vecinii şi prietenii noştri ucraineni nu vor folosi cazul de forţă majoră al războiului pentru a încălca un acord foarte clar între ţările noastre. România s-a solidarizat exemplar cu vecinul nostru afectat de invazia rusească şi a făcut totul pentru ca efortul de război al Ucrainei să fie unul de succes. Orice naţiune merită să fie liberă şi independentă! În cazul subiectului Bîstroe, trebuie să fim cât se poate de fermi în angajamente, de ambele părţi, şi să nu producem daune Deltei Dunării pe care natura să nu le mai poată repara în sute de ani! Avem nevoie de înţelepciune cu toţii. Nu sunt de acord, aşadar, cu instrumentalizarea politică a acestui moment delicat în relaţiile noastre cu Ucraina în scopuri electorale locale. Nu avem nevoie nici de înfoieri fals patriotice, dar nici nu ne putem uita în altă parte atunci când o acţiune a Ucrainei contravine acordurilor noastre şi intereselor noastre naţionale de protejare a patrimoniului natural. Sunt la fel de dedicat, aşa cum am fost tot ultimul an, sprijinirii Ucrainei, prin orice mijloace, de la cele umanitare la cele economice sau militare, dar sunt de principiu împotriva adâncirii Canalului Bîstroe cu afectarea ecosistemelor din Deltă! Specialiştii trebuie lăsaţi să se exprime, iar diplomaţia românească şi europeană să lucreze alături de partenerii noştri şi să găsească cea mai bună soluţie!
		Domnul Dan-Constantin Şlincu: "Implementarea, în România, a venitului minim european şi pachete de măsuri pentru scăderea inflaţiei sunt priorităţile PSD în următoarea perioadă" PSD a fost promotorul consecvent şi, la insistenţele sale, Mecanismul european privind venitul minim a început să fie aplicat de la 1 ianuarie 2023, prin creşterea consistentă, cu 17%, a salariului minim, de la 2550 de lei la 3000 de lei brut. Venitul minim european garantat presupune ca salariul minim dintr-un stat al Uniunii Europene să reprezinte 50% din salariul mediu brut sau 65% din salariul mediu anual brut naţional. România trebuie să implementeze acest mecanism al venitului minim european până la finalul anului 2024, iar PSD şi-a stabilit acest obiectiv pe care să-l ducă la bun sfârşit în perioada în care va deţine funcţia de premier. Încă din septembrie, anul trecut, PSD a comunicat oficial că susţine şi că va insista în coaliţie pentru implementarea Directivei Europene respective chiar de la începutul anului 2023, ceea ce s-a şi realizat. De la 1 ianuarie 2023, salariul minim brut a crescut consistent, cu 17%, de la 2.550 de lei brut la 3.000 de lei brut, după ce anii anteriori majorările fuseseră considerabil mai mici. În ianuarie 2021, Guvernul de dreapta de la acel moment a majorat salariul minim doar cu 3%, de la 2.230 de lei la 2.300 de lei. În ianuarie 2022, cu PSD la guvernare, salariul minim a crescut cu 11%, de la 2.300 de lei la 2.550 de lei. Până la atingerea obiectivului european mai e mult, însă important este că s-a început procesul şi că PSD nu dă înapoi de la atingerea aceste ţinte. Românii aşteaptă soluţii, nu lamentări şi dispute politice. De aceea, misiunea noastră este de a continua măsurile concrete de combatere a scumpirilor, în special la alimente, creşterea veniturilor, mai ales a salariaţilor şi populaţiei vulnerabile, asigurarea unui nivel de trai cât mai decent, urgentarea proiectelor pentru absorbţia fondurilor europene, gestionarea eficientă a crizelor generate de războiul din Ucraina. Acestea sunt urgenţele pe rezolvarea cărora se concentrează parlamentarii şi miniştrii social-democraţi şi pe care le vom detalia în momentul preluării funcţiei de premier. Aşa cum aţi constatat, zilele trecute, Banca Naţională a României a confirmat importanţa copleşitoare a măsurilor promovate de PSD în combaterea scumpirilor şi scăderea inflaţiei. Dacă anul trecut nu s-ar fi plafonat şi apoi reglementat preţurile la energie, facturile ar fi fost de patru ori mai mari. Este o certitudine acest lucru, nu o speculaţie, atestată oficial, în prezentarea sa, chiar de guvernatorul BNR. Dacă până la finalul acestui an inflaţia va scădea la 7% faţă de 15,1% în ianuarie, este pentru că PSD, după multe insistenţe în coaliţie, a reuşit să impună plafonarea preţurilor la electricitate şi gaz la un nivel suportabil pentru populaţie, pentru economie şi pentru bugetul statului. Numai datorită acestei atitudini constante a PSD de a lupta cu scumpirile le energie a fost posibilă eliminarea unei cauze majore care alimenta inflaţia. Guvernatorul BNR a arătat negru pe alb că fără măsurile de reglementare a preţurilor la energie, costurile ar fi fost mult mai mari, iar inflaţia, inevitabil, mult mai accentuată. Pasul următor necesar, pentru ca inflaţia să scadă cât mai repede posibil, este combaterea preţurilor mari la produsele alimentare, iar PSD pregăteşte un pachet de măsuri în acest sens, care va fi prezentat public în următoarele două luni.
		Doamna Maria Stoian: "Paşi concreţi pentru realizarea obiectivului independenţei energetice a României" România face paşi importanţi spre obţinerea independenţei energetice, demersurile derulate în acest sens de către Guvernul liberal condus de Nicolae Ciucă fiind elocvente şi promiţătoare. Printre priorităţile Executivului se află promovarea de noi capacităţi pentru obţinerea energiei verzi, proces iniţiat atât în scopul generării unor cantităţi însemnate suplimentare de energie, cât şi în vederea asigurării şi creării de noi locuri de muncă cu înaltă calificare. Unul dintre proiectele derulate se referă la dezvoltarea pe scară largă a tehnologiei SMR, respectiv construcţia de reactoare nucleare de mici dimensiuni. Realizarea acestora va avea rolul de a suplimenta esenţial capacitatea de producţie a energiei, fiind, în acelaşi timp, un element fundamental în obţinerea independenţei energetice a României, obiectiv strategic energetic la nivel naţional. Operaţionalizarea tehnologiei SMR este în plină desfăşurare, prin proiectul de investiţii dezvoltat de statul român, în parteneriat cu o firmă americană de profil, pe amplasamentul fostei termocentrale de la Doiceşti, judeţul Dâmboviţa, finanţarea în valoare de 14 milioane de dolari fiind asigurată de Guvernul Statelor Unite ale Americii. În prezent, sunt în desfăşurare discuţiile legate de stabilirea etapelor de proiectare şi realizare a acestui proiect de interes naţional, concentrarea fiind maximizată pe crearea întregului lanţ de producţie, în vederea implementării ireproşabile a acestei investiţii, ce se preconizează a fi una emblematică în Europa, nu doar în regiunea noastră. Obiectivul scontat de Guvernul Nicolae Ciucă, prin reuşita acestui proiect investiţional de amploare internaţională, este de a asigura României, în cel mai scurt timp, securitatea energetică. În acelaşi timp, responsabilii liberali ai energiei susţin finalizarea planurilor de construire a reactoarelor 3 şi 4 ale Centralei nucleare de la Cernavodă, investiţii, de asemenea, de interes strategic, care vor contribui la creşterea capacităţii energetice autohtone. Sunt încrezătoare că, în urma realizării acestor programe energetice majore, ţara noastră va deveni astfel nu doar independentă din punct de vedere energetic, ci, mai mult, va fi un exportator eligibil de energie, ceea ce va însemna un plus consistent la bugetul naţional.
		Doamna Elena Stoica: "Viitorul tinerei generaţii, o preocupare primordială a PSD" PSD continuă să iniţieze proiecte concrete dedicate îmbunătăţirii vieţii sociale şi educaţionale a tinerilor din România, definind strategiile palpabile privind sprijinirea acestora. În vederea realizării acestui deziderat, ministrul PSD al familiei, tineretului şi egalităţii de şanse, doamna Gabriela Firea, are în această perioadă întâlniri succesive cu reprezentanţii celor mai active şi implicate organizaţii studenţeşti şi de tineret din ţară, dar şi cu liceeni şi adolescenţi care sunt interesaţi să participe activ la creionarea politicilor publice ce le sunt adresate. Este remarcabil că, în primul an de activitate, MFTES a reuşit, în paralel cu structurarea sa de la zero, să propună şi să implementeze o serie de programe destinate sectorului de tineret, după ce, ani de zile, această categorie vitală a populaţiei României nu a avut niciun fel de sprijin din partea statului. În plină criză energetică, geopolitică şi economică, PSD a reuşit deblocarea, după patru ani, în Parlament, a Legii tinerilor, dinamizarea activităţilor taberelor studenţeşti, cărora li s-au alocat 3.500 de locuri, aproape dublate faţă de cele stabilite iniţial, precum şi reluarea concursurilor proiectelor studenţeşti şi pentru tineret. De asemenea, au fost promovate şi aplicate Programele de credite subvenţionate "Student Invest" şi "Family Start", prin care studenţii şi familiile tinere primesc credite de până la 50.000 lei, garantate de către stat, cu dobândă subvenţionată, ratele urmând să fie net inferioare faţă de preţul actual al pieţei. Creditele pot fi folosite de către studenţi atât pentru a-şi achita contravaloarea cheltuielilor strict necesare participării la cursurile universitare, respectiv plata cărţilor de specialitate, a taxelor şcolare, a chiriei căminelor pe durata studiilor, cât şi pentru avansul necesar achiziţiei unei locuinţe. Programul "Student Invest" reprezintă astfel o şansă uriaşă pentru studenţii cu vârsta de până la 31 de ani, în vederea parcurgerii în cele mai bune condiţii a anilor de facultate. Cheltuielile eligibile în cadrul programului sunt taxele de studii, inclusiv licenţă, master, doctorat, publicarea cărţilor şi a studiilor de specialitate, plata locurilor de cazare în căminele studenţeşti. Prin intermediul acestui tip de credit, studenţii proveniţi din familii cu probleme materiale sau cărora nu le ajung efectiv banii primiţi de la părinţi, îşi pot completa judicios bugetele proprii, pentru a face faţă cheltuielilor presupuse de cursurile universitare. Programul constituie, în acelaşi timp, un element favorizant în vederea reducerii abandonului, având în vedere că mulţi studenţi au părăsit în ultimul timp universităţile, din cauza lipsurilor materiale, orice ajutor fiind extrem de binevenit în această perioadă grea. Cele două programe acordă tinerilor studenţi şi familiilor un ajutor important la început de drum, pentru a-şi finaliza studiile sau a-şi întemeia o familie. Printre proiectele în derulare în prezent de către MFTES, amintesc Strategia Naţională pentru Tineret, care se află în circuitul de avizare şi care va fi în cel mai scurt timp înaintat pentru aprobare Guvernului, implementarea cardului pentru tineri, precum şi înfiinţarea Direcţiilor Judeţene de Familiei şi Tineret, care vor fi operaţionalizate în această primăvară. Sunt convinsă că toate aceste programe îşi vor atinge scopul pentru care au fost lansate, respectiv de a asigura o viaţă mai bună tinerilor şi studenţilor români, astfel încât ei să-şi poată îndeplini visurile aici, acasă, fără a mai fi nevoiţi să plece în străinătate pentru a avea perspective şi predictibilitate profesională.
		Domnul Silviu-Titus Păunescu: "România - o ţară la limita supravieţuirii" De nenumărate ori am atras atenţia asupra situaţiei generale din România ultimilor ani, situaţie care, în ciuda promisiunilor electorale, continuă să se înrăutăţească, pentru că realitatea zilnică nu ţine cont de imaginaţia politicianistă. Astăzi, voi puncta principalele probleme sistemice pe care (şi) actuala coaliţie de guvernare PNL-PSD-UDMR se preface că nu le vede, crezând, în mod aiuristic, că, dacă se adoptă poziţia struţului, problemele dispar de la sine. Greşit, stimaţi colegi, problemele se acutizează şi devin din ce în ce mai greu de controlat şi rezolvat! Dar, din păcate, atunci când eşti plătit bine din bani publici, fără să ţi se ceară şi nişte indicatori de performanţă, spre exemplu, delăsarea ocupă primul loc, în detrimentul muncii şi responsabilităţii! În caz că nu ştiţi - sau nu vreţi să ştiţi - România este a doua ţară din lume la numărul de oameni care au emigrat în ultimii 15 ani, iar acest lucru înseamnă că, raportat la totalul populaţiei, am pierdut aproximativ 17%! Pe primul loc este o ţară aflată într-un război interminabil, acum, lovită şi de un grav cutremur, Siria! Aşa că, dintre ţările care nu sunt într-un conflict militar, suntem, de fapt, pe primul loc! Diaspora românească este estimată la patru milioane de oameni - oameni care, desigur, ar fi putut rămâne în ţară şi să aibă o viaţă fericită, dar, iată, politicile pe care le duceţi de 30 de ani încoace, pe ei i-au îndemnat, obligat, la pribegie, în timp ce vouă v-au creat privilegii, sinecuri şi un nivel trai pentru care românii noştri plecaţi peste graniţe trebuie să muncească din greu ca să îl atingă! Sărăcia, stimaţi colegi, este o altă consecinţă a viziunilor ilustre pe care le-aţi avut asupra României, sub diferite partide, denumiri şi preschimbări ale acestora, mai ales în mediul rural, la ţară, cum ne place atât de mult să spunem. Normal că din turnul de fildeş al privilegiilor unde v-aţi încuiat, trăind într-o realitate paralelă, dar alimentată din fonduri publice, nu aveţi cum să vedeţi că mai bine de jumătate dintre copiii din mediul rural îşi duc viaţa în sărăcie. Jumătate! Sute de mii de copii din mediul rural românesc se culcă flămânzi, fără posibilitatea de a face o baie caldă, fără toaletă în casă ori fără curent electric. Nimic concret, nicio investiţie, niciun proiect finalizat pentru aceşti năpăstuiţi ai sorţii - doar studii peste studii, plătite din fonduri europene, care, până la urmă, înseamnă tot banii noştri, făcute cu firme de partid, studii care nu ţin de foame, nici de sete, nici de cald! Din 2024, Partidul Alianţa pentru Unirea Românilor devine, încet, încet, o forţă care va schimba România în ţara pe care noi, cei care vă plătim, chiar ne-o dorim!
		Domnul Vasilică Toma: "Stop joaca de-a Legile educaţiei! Consultarea, dialogul şi dezbaterea sunt absolut obligatorii!" Facem legi doar ca să spunem că am mai bifat o acţiune sau facem legi temeinice şi de calitate care să reflecte cu adevărat nevoile şi interesele celor cărora le sunt adresate? Creăm toate condiţiile de dezbatere publică şi de consultare sau lucrăm în mare secret, indiferenţi la orice dialog?! Sunt cele două întrebări pe care le adresez astăzi - din nou!- ministrului educaţiei, în privinţa Proiectului Legilor educaţiei la care lucrează în prezent. Pentru că toţi copiii, cadrele didactice şi părinţii aşteaptă stabilitate şi rezultate pozitive, nu să fie puşi în faţa unui fapt împlinit care să le aducă prejudicii şi să creeze premisele altor schimbări în cascadă. Or, pentru aceasta, Proiectul Legilor educaţiei trebuie să rezolve problemele din educaţie, nu să le accentueze, motiv pentru care insist şi insistăm noi, social democraţii, ca următoarele aspecte cheie să fie tratate corect pe măsura importanţei lor: Accesul neîngrădit la educaţie pentru toţi copiii; Combaterea abandonului şcolar; Importanţa pregătirii viitoarei forţe de muncă, respectiv calificarea în funcţie de cerinţele pieţei muncii; Dezvoltarea after-school-ului pentru sprijinirea părinţilor care muncesc. Admiterea în liceu Accesul copiilor la educaţie de calitate trebuie crescut, nicidecum restrâns drastic, aşa cum Ministerul propune acum. Dreptul liceelor de a-şi organiza propriile admiteri, cu propriile subiecte, nu face altceva decât să încurajeze practica neloială a meditaţiilor şi riscul corupţiei. Probele de bacalaureat Propunerea de înmulţire a probelor de examen nu este soluţia pentru garantarea performanţei şcolare. Desfiinţarea liceelor pedagogice şi modificarea formării învăţătorilor Deficitul acut al cadrelor didactice nu se maschează prin aşa-zise reforme al căror singur răspuns este "desfiinţare" în loc de "rezolvare". Învăţământul special trebuie să ţină cont inclusiv de realitatea bazei noastre şcolare. Necesitatea includerii de prevederi ce-i privesc pe copiii născuţi în diaspora Dacă ne dorim întoarcerea românilor acasă, atunci, cred că trebuie să şi găsim soluţiile corecte pentru integrarea în sistemul de învăţământ a copiilor născuţi şi crescuţi în diaspora. Pe această cale, solicit încă o dată Ministerului Educaţiei să ofere, prin dezbatere şi consultare publică cu toţi cei implicaţi, cadrul de dialog absolut necesar pentru ca toţi cei implicaţi şi vizaţi de Proiectul Legilor educaţiei să poată contribui, astfel încât rezultatul final să fie cel aşteptat de către copii, cadre didactice şi părinţi deopotrivă!
		Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian: "Fără impozite şi taxe noi sau majorate în anul 2023!" Atunci când a fost adoptată Legea bugetului de stat pentru anul 2023, ministrul finanţelor publice din România nu a suflat nicio vorbă despre eventuale majorări de impozite şi taxe în anul 2023. Dimpotrivă, a dat asigurări că bugetul este bine construit, că veniturile bugetare sunt suficiente, că toate cheltuielile pentru salarii, pensii, investiţii şi funcţionarea serviciilor publice sunt asigurate. Îmi este foarte greu să înţeleg de ce, acum, ministrul finanţelor aruncă în spaţiul public tot felul de petarde fiscale, privind majorarea unor impozite pe mediul de afaceri sau modificarea sistemului de impozitare a celor care muncesc. Regimul fiscal prietenos din România a adus în ţară investiţii străine direct la un nivel record în anul care a trecut. De asemenea, cota unică de impozitare şi predictibilitatea sistemului fiscal i-a determinat pe mulţi români plecaţi în străinătate să ia decizia şi să-şi investească economiile într-o întreprindere mică familială în ţara natală. De asemenea, creşterea economică din anul 2022, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, a fost determinată şi de faptul că nu s-au majorat impozite sau nu au fost introduse altele noi. Să nu mai spunem că, sub guvernarea liberală din anii 2020-2021, ani grei cu o criză sanitară de proporţii şi cu o criză energetică fără precedent, nu s-au majorat impozite, nu au fost introduse taxe noi. Dimpotrivă, mediul economic a fost sprijinit cu miliarde de euro ca să poată depăşi acele crize succesive, iar rezultatele pozitive sunt culese acum. Cei care vântură în spaţiul public tot felul de scenarii privind modificarea impozitării din România fac foarte mult rău economiei şi societăţii. Sub argumentul fals că angajaţii şi antreprenorii sunt toţi nişte infractori care trebuie pedepsiţi, cei care avansează asemenea scenarii îi jignesc pe toţi cei care muncesc şi contribuie la creşterea economică a ţării. Susţinătorii aberaţiilor fiscale prezentate în spaţiul public sunt contrazise chiar de datele Ministerului finanţelor şi ale ANAF, potrivit cărora aproape 90% dintre contribuabili îşi plătesc obligaţiile fiscale la timp. În diferenţa rămasă găsim companii de stat ineficiente şi cu datorii istorice de ani de zile, expresia managementului de slabă calitate şi, în multe cazuri, politizat. Aşadar, recomand factorilor responsabili să înceteze să mai inducă o panică nejustificată în mediul economic din ţară, pentru că riscurile asupra economiei europene nu au dispărut, ci s-au multiplicat în acest an.
		Domnul Iulian-Alexandru Muraru: S-a împlinit un an de la invazia Rusiei în Ucraina, un război barbar şi ilegal, născut din idealurile imperialiste ale unei minţi bolnave. Ucraina a dat o lecţie de eroism uimitor, luptând cu îndârjirea şi curajul care au inspirat întreaga lume. Ucrainenii luptă pentru independenţa lor, dar şi pentru noi, pentru că poporul ucrainean are o imensă contribuţie la apărarea libertăţii comune. România, Uniunea Europeană şi SUA sunt unite în sprijinirea independenţei, suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional. Sprijinul decis pentru Ucraina a vizat mai multe dimensiuni. Am asigurat tranzitul refugiaţilor din calea războiului, am primit şi am integrat cetăţenii care au ales să rămână în România, am pus la dispoziţie infrastructura pentru ajutorul către Ucraina şi a exportului de mărfuri din această ţară, în special a cerealelor, am ajutat în momentele dificile când sistemul energetic din Ucraina a fost atacat. Totodată, România a susţinut Ucraina în plan diplomatic: opţiunea Kievului de integrare europeană, sancţiunile decise de statele occidentale la adresa Rusiei, cererea de investigare de către Curtea Penală Internaţională a genocidului şi a crimelor de război. Recent, la Summitul B9 de la Varşovia, România şi-a reafirmat determinarea de a ajuta Ucraina atât cât va fi necesar. Această poziţie este una solidară cu cea a statelor occidentale, respectiv cu ţările membre ale NATO. Românii trebuie să ştie că sprijinul pentru Ucraina înseamnă mai multă siguranţă şi securitate pentru România. Acest sprijin va rămâne constant. Toate ţările din estul Europei, care au fost parte a URSS sau în sfera de influenţă a URSS, au dreptul legitim şi suveran de a-şi urmări propriile aranjamente de securitate şi politică externă, pe baza propriilor alegeri legitime, fără nicio ingerinţă străină. Ca unul care am fost în Ucraina, în locurile genocidului rus, în luna mai 2022, am înţeles pe deplin că invazia barbară a ruşilor în Ucraina a avut scopul de la bun început a unui genocid, de a elimina naţiunea ucraineană. Am văzut cu ochii mei gropile comune, distrugerile imense, sute de case şi blocuri rase complet, am văzut locurile genocidului pe care invadatorii ruşi l-au transformat în cel mai cumplit loc al crimei din Europa. A doua armată a lumii s-a dovedit a fi o armată de violatori şi tâlhari, criminali odioşi care nu mai pot fi consideraţi fiinţe umane. Garda naţională rusă, mercenarii ceceni, soldaţii Armatei Ruse au făcut ca 80 de ani de civilizaţie după al doilea război mondial să fie şterşi. Fiecare zi, săptămână şi lună a primului an de război au adus cele mai mari crime şi distrugeri pe care umanitatea le credea dispărute pentru totdeauna din Europa.