Plen
Ședința Camerei Deputaților din 28 februarie 2023
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.29/17-03-2023

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-02-2024
26-02-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2023 > 28-02-2023 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 februarie 2023

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8.24.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu și de domnul deputat Ciprian-Constantin Șerban, vicepreședinți ai Camerei Deputaților, asistați de domnul deputat Cristian Buican și de domnul deputat Ovidiu Victor Ganț, secretari ai Camerei Deputaților.

Ultima parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Cristian Buican și de domnul deputat Ovidiu Victor Ganț, secretari ai Camerei Deputaților.

   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineața!

Începem puțin mai repede.

 
  Viorel Salan - declarație politică având ca subiect Fenomenul îngrijorător al declinului de personal din sistemul național de apărare;

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi și îi dau cuvântul domnului Viorel Salan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog.

   

Domnul Viorel Salan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

"Fenomenul îngrijorător al declinului de personal din sistemul național de apărare" este titlul declarației mele politice de astăzi.

Am mai evidențiat și cu alte prilejuri aspectele vizând deficitul de personal din instituțiile de bază ale statului, componente ale Sistemului Național de Apărare.

În ultima perioadă fenomenul s-a accentuat, iar cauzele principale par a fi două. Pe de o parte, a scăzut numărul de tineri care vor să se înscrie într-o școală militară, de partea cealaltă, a crescut îngrijorător numărul demisiilor și al pensionărilor.

De exemplu, numărul tinerilor care s-au înscris la concursurile de admitere la școlile militare de maiștri militari și subofițeri din cadrul Ministerului Apărării Naționale s-a redus aproape la jumătate în anul 2022, față de 2021, în condițiile în care numărul locurilor scoase la concurs a fost sensibil egal.

Din păcate, o situație asemănătoare regăsim și în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Aici deficitul de personal este de circa 15.000 de angajați. Și toate specialitățile sunt afectate de această stare de fapt.

Trebuie să spun că au existat mereu încercări, și din partea conducerii Ministerului Apărării Naționale, precum și a conducerii Ministerului Afacerilor Interne de a adapta condițiile de admitere la schimbările constatate.

S-a vorbit la un moment dat despre înființarea serviciului militar opțional, ca răspuns la numeroasele reacții venite din partea tinerilor. Aceștia nu mai sunt de acord cu serviciul militar obligatoriu, dar ar îmbrățișa cariera militară ca voluntari.

O altă încercare de a răspunde adecvat schimbărilor sociale pe care doresc să o exemplific aici este și decizia ca, în anul școlar 2023-2024, admiterea la Școala Militară de Maiștri Militari și Subofițeri din Sibiu să se facă pe baza mediei obținute la examenul de bacalaureat.

Lumea în care trăim azi nu a atins încă nivelul de conștiință la care națiunile să poată conviețui pașnic, în voia lor, fără să dețină și un sistem propriu puternic și coerent de protecție teritorială. Aceasta este, din păcate, realitatea. Și situația trebuie expusă cu claritate pentru ca toți să înțelegem necesitatea obligatorie ca Sistemul Național de Apărare să fie performant și să funcționeze prompt, fără eroare.

Aș îndrăzni să cred că tendințele declinului de personal observate în cazul Ministerului Apărării și Ministerului Afacerilor Interne nu sunt limitate doar la aceste structuri, ci sunt rezultatul unor schimbări de mentalitate în societate pentru care trebuie găsit răspunsul corect. Și poate că un declin similar are loc și în ceea ce privește celelalte structuri componente. În acest caz, devine oportună o dezbatere mai atentă, poate chiar în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. O dezbatere care să se încheie cu un set de măsuri cumulative, coordonat și concordant, care să fie o soluție sistemică.

Pentru ca Sistemul Național de Apărare să aibă capacitatea de a face față oricăror provocări sau amenințări la adresa siguranței naționale avem nevoie ca tinerii să continue să se simtă atrași de cariera militară, de dorința de a-și dedica viața apărării României, să fie încurajați că astfel beneficiază de cea mai bună pregătire profesională și militară și nu în ultimul rând să aibă sentimentul vocației împlinite. Viitorul și stabilitatea țării noastre depind și de acest factor.

Viorel Salan, deputat al PSD de Hunedoara.

Mulțumesc.

 
  Laurențiu-Daniel Marin - declarație politică intitulată Legile Educației trebuie supuse dezbaterii publice!;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Laurențiu-Daniel Marin.

Se pregătește domnul Dan Tanasă.

   

Domnul Laurențiu-Daniel Marin:

Stimați colegi,

Legile educației trebuie să fie adoptate cu votul celor două Camere ale Parlamentului României, după ce în prealabil vor fi supuse dezbaterii publice. Copiii, dar și sistemul național de educație, au nevoie de o lege bună, care să nu se mai modifice în fiecare an sau ori de câte ori vine un ministru nou.

În acest context, îi solicit ministrului educației să supună dezbaterii publice Legile educației, să fie făcute acele modificări solicitate de profesioniștii din domeniu, de părinți, de elevi, urmând ca ulterior să fie supuse dezbaterii și aprobării în Parlamentul României!

Plecând de la acest deziderat, PSD are următoarele obiective esențiale la care trebuie să răspundă Legile educației: acces neîngrădit la educație pentru toți copiii; combaterea abandonului școlar; importanța pregătirii viitoarei forțe de muncă, respectiv calificarea în funcție de cerințele pieței muncii; dezvoltarea after-school-ului pentru sprijinirea părinților care muncesc.

Stimați colegi,

Analiza pe care PSD a făcut-o până acum asupra proiectelor de lege a evidențiat necesitatea corectării câtorva chestiuni-cheie, definitorii pentru viitorul copiilor.

Schimbări majore sunt propuse și la probele de bacalaureat! Noi, social-democrații, privim cu multă rezervă înmulțirea probelor de examen, așa cum e propus în proiect, care poate crea noi probleme, pe lângă cele deja existente. Totodată, considerăm că desființarea liceelor pedagogice și modificarea formării învățătorilor nu este o soluție, mai ales în condițiile lipsei acute de profesori dedicați.

Nu în ultimul rând, Legea educației trebuie să cuprindă și prevederi în ceea ce-i privește pe copiii născuți în diaspora. Dacă tot vrem să se întoarcă românii acasă trebuie să găsim soluțiile corecte pentru integrarea copiilor născuți și crescuți în diaspora.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD, Laurențiu Marin.

 
  Dan Tanasă - declarație politică având titlul Deznaționalizare și poluare la granița României. Din nou despre românii din Valea Timocului!;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Dan Tanasă.

Se pregătește doamna Vetuța Stănescu. În ordinea apariției în sală.

   

Domnul Dan Tanasă:

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Astăzi vă voi vorbi din nou despre românii din Valea Timocului.

"Deznaționalizare și poluare la granița României"

Anul trecut am avut prilejul să-i vizitez, de această dată în calitate de demnitar al statului român, pe românii din Valea Timocului, Serbia. Doresc să readuc în atenția publică situația inacceptabilă în care este menținută această comunitate de peste 300.000 de români, chiar la granița României. Frații de peste Dunăre din zona Bor, Negotin, Zajecar, Cladova sunt supuși unui regim crunt de deznaționalizare de către statul sârb. În lipsa școlilor în limba română, fără presă și cu un număr extrem de redus de biserici care slujesc în limba română, acești frați ai noștri se află în pragul pierderii totale a identității. Prin școlarizare exclusiv în limba sârbă și în lipsa unui suport ferm din partea statului român acești români sunt la o generație sau două de sârbizare completă. Acești români nu își doresc altceva decât să poată trăi liniștiți în satele lor, să își vorbească limba pe care o cunosc de sute de ani, iar copiii lor să învețe în graiul matern și să se poată ruga în biserici românești.

Din păcate, asupra lor s-a năpustit un alt dezastru, de data aceasta de ordin economic și ecologic. Companii miniere din China rad la pământ munți întregi pentru a exploata cuprul și alte metale din zona Timocului. Cetățeni sârbi, etnicii români sunt forțați să-și vândă terenurile către aceste companii, în caz contrar sunt amenințați, intimidați și chiar forțați de autoritățile locale să renunțe la proprietăți. Despăgubirile sunt sume derizorii iar uneori nici măcar acestea nu sunt oferite.

Pe lângă aceste practici anti-europene și contrare drepturilor omului asistăm și la un dezastru ecologic. Companiile miniere nenorocesc întreaga floră și faună din zonă, deversând substanțe interzise în apele curgătoare, punând în pericol nu doar viața animalelor, dar și a oamenilor care practică agricultura sau sunt alimentați cu apă din aceste surse. În urma delegației pe care am condus-o au fost prelevate mostre din apele curgătoare aflate în zona orașului Bor și trimise la un laborator de analize din România, iar rezultatele sunt strigătoare la cer. Apele pârâului Borska Veka se varsă în Timoc, iar mai apoi acestea ajung în Dunăre. În aceste ape s-a constatat că există de 8,84 de ori mai mult fier decât limita admisă, de 54 de ori mai mult cupru, de 2,1 ori mai mult mangan, de 11 ori mai mult nichel și de 6,5 ori mai mult cobalt.

Subliniem faptul că aceste ape ajung să afecteze statul român, iar o reacție a Guvernului României se impune de urgență. Nu doar comunitatea românească din Timoc este pusă în pericol, ci chiar cetățenii României care locuiesc la granița cu Serbia. Poluarea la aceste cote nu poate fi tolerată. Atât normativele europene, cât și cele naționale, interzic o astfel de practică a companiilor, indiferent de interesul economic avut în speță.

Fac un apel public la autoritățile statului român să ia atitudine și să intervină de urgență pentru salvarea românilor din Timoc și pentru protejarea apelor Dunării. Nu putem accepta un astfel de tratament profund anti-european și contrar cu valorile noastre democratice.

România nu mai poate fi bătaia de joc a statelor învecinate!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Vetuța Stănescu - declarație politică intitulată Ușurăm procedurile în problema inventarierii bunurilor din domeniul public al unităților administrativ-teritoriale;

Doamna Vetuța Stănescu.

Se pregătește doamna Viorica Sandu.

   

Doamna Vetuța Stănescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Ușurăm procedurile în problema inventarierii bunurilor din domeniul public al unităților administrativ-teritoriale".

De la momentul adoptării O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ inventarierea bunurilor din domeniul public a devenit o problemă. S-a făcut cu foarte multe dificultăți, ceea ce a afectat și afectează interesele comunităților locale în mod direct.

De aceea, printr-o propunere legislativă pe care am inițiat-o anul trecut și care acum a trecut de Senatului României am încercat să scurtăm termenele de aducere a acestei formalități mai aproape de unitățile administrativ-teritoriale, prin transferarea deciziei de la nivelul Ministerului Administrației Publice la nivelul prefecturilor din România.

Primăriile trebuie să realizeze inventarierea, pentru a putea depune proiecte pe fondurile europene, pe axe de finanțare. În baza actualelor prevederi legale, această inventariere dura foarte mult și comunicarea era greoaie.

Am depus această inițiativă legislativă tocmai pentru a ușura activitatea primarilor, pentru ca aceștia să poată să depună proiecte cât mai bine și cât mai repede, iar Instituția Prefectului este o instituție care se găsește mult mai aproape de cetățeni și poate să comunice mult mai repede cu unitățile administrativ-teritoriale.

În mod evident, beneficiarii direcți ai modificărilor pe care le va aduce această schimbare la Codul administrativ vor fi cetățenii României, care se vor bucura de lucrări importante care le vor ușura viața.

Partidul Național Liberal a militat întotdeauna pentru descentralizare, autonomie locală, consultarea cetățenilor în soluționarea problemelor de interes local.

Astfel, fondurile europene reprezintă cheia dezvoltării locale și, mai ales pentru comunitățile mici, reprezintă balonul de oxigen care suplinește cu succes bugetele locale, de cele mai multe ori neîndestulătoare. Este nevoie, așadar, să venim în sprijinul UAT-urilor prin decizii și legi care să faciliteze accesarea banilor europeni.

În calitate de deputat liberal și membru în Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului din Camera Deputaților, voi susține constant orice modificare și completare legislativă care să faciliteze activitatea unităților administrativ-teritoriale, totul pentru a deservi cât mai bine cetățenii României.

Vă mulțumesc.

Vetuța Stănescu, deputat al PNL de Hunedoara.

 
  Viorica Sandu - declarație politică având titlul PNRR, singura șansă, unica șansă pentru prosperitatea economică a României;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Sandu.

Se pregătește doamna Thellmann.

   

Doamna Viorica Sandu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "PNRR, singura șansă, unica șansă pentru prosperitatea economică a României".

Stimate colege,

Stimați colegi,

Am crezut că suntem cu toții de acord că Planul Național de Redresare și Reziliență este o șansă unică pentru prosperitatea economică a României. De la infrastructură, la educație, sănătate sau digitalizare, toate domeniile vitale dezvoltării unui stat primesc finanțare pentru modernizare. Beneficiarii sunt cetățenii români care, în câțiva ani, vor avea acces la drumuri, instituții și servicii publice mai bune, dar și un nivel de trai mai ridicat.

Spun "am crezut" pentru că, din păcate, avem printre noi parlamentari care pun în pericol cele de mai sus, în speranța unor mult râvnite câștiguri electorale. Atacarea la CCR a legii care urmărește o mai bună protecție a banilor din fondurile private de pensii, jalon în PNRR, arată disperarea celor de la USR și Forța Dreptei. Inițiativa legislativă a fost discutată, analizată și validată atât în Parlament, cât și în relația cu Comisia Europeană.

Prin contestarea legii, parlamentarii USR încearcă să protejeze interesele unor administratori privați de pensii, în defavoarea contribuabililor. Ei sabotează, în felul acesta, și derularea PNRR-ului.

Stimați colegi,

Nu aceasta este calea. Ar fi cazul să începeți să lucrați pentru români, să aveți inițiative pentru educație, sănătate, mediul de afaceri. Faceți opoziție reală, constructivă, aici, în grupurile de lucru, nu de fațadă, în presă. Veniți cu argumente pertinente și vă asigur că acestea vor fi luate în calcul și discutate la modul cel mai serios.

Mulțumesc.

Deputat de Galați, Viorica Sandu.

 
  Christine Thellmann - declarație politică intitulată Un an de război, dar și despre reziliență în Ucraina;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Thellmann.

Urmează doamna Özmen și după aceea un coleg de la USR.

   

Doamna Christine Thellmann:

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi are titlul: "Un an de război, dar și despre reziliență în Ucraina".

Stimați colegi,

Declanșarea agresiunii militare ruse în Ucraina, acum un an, pe 24 februarie 2022, ne-a determinat să punem din nou în prim-plan securitatea țării noastre și să întărim democrația în lume.

A trecut un an de când războiul din Europa ține o lume întreagă în șah.

Pentru lumea civilizată, războiul declanșat de Rusia în Ucraina este unul absurd, irațional și fără sens. Pentru Rusia acesta are ca scop eliminarea națiunii ucrainene și cucerirea teritorială a țării, pentru că aceasta este dorința imperialistă a tiranului de la Kremlin. Cu toate acestea, vedem că planurile Rusiei de a cuceri Kievul au eșuat. Ucraina rezistă și continuă să lupte pentru victorie.

Am vizitat anul trecut localitățile în care armata rusă a comis unele dintre cele mai mari atrocități și masacre. Bucea va rămâne probabil simbolul crimelor de război ale rușilor în Ucraina. Marcăm un an de barbarie rusă contra unei națiuni libere și sper ca aceste orori să înceteze cât mai curând.

În contrast, am văzut pe o perioadă de un an nesperate lecții de umanitate ale lumii libere față de refugiații ucraineni. România a dat dovadă de solidaritate exemplară și a contribuit considerabil la alinarea suferinței poporului ucrainean.

A fost un an de solidaritate deplină a lumii libere, a statelor membre ale Uniunii Europene, NATO și aliaților pentru Ucraina.

Am vorbit, în intervenția mea din cadrul Comisiei la care am participat săptămâna trecută, la Viena, a Adunării Parlamentare a Organizației de Securitate și Cooperare în Europa, despre faptul că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a adus foarte multe provocări, printre care și o criză energetică fără precedent, dar și despre oportunitatea de a deveni independenți pe plan energetic.

Guvernul României este pe deplin hotărât să promoveze atât securitatea energetică, cât și tranziția verde.

Am subliniat faptul că este esențial ca toate statele să utilizeze cât mai bine toate resursele și tehnologiile disponibile la nivel național în sectorul energetic. În același timp, este nevoie și de investiții masive în surse regenerabile de energie, precum și de modernizarea infrastructurii acestora. Iar statele trebuie să se asigure că mențin un preț corect și accesibil pentru energie.

România are mari oportunități să devină un stat independent energetic și să acceseze cât mai multe fonduri nerambursabile pentru a-și consolida această capacitate.

De asemenea, am reafirmat faptul că România rămâne solidară cu poporul ucrainean și va susține Ucraina până la final, inclusiv pentru reconstruirea țării vecine post-război.

Deputat al PNL, Christine Thellmann.

Mulțumesc frumos.

 
  Oana-Marciana Özmen - declarație politică având titlul Reabilitarea clădirilor și investițiile în pregătirea echipelor de salvatori, o prioritate pentru Romania;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Özmen.

   

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele politice de astăzi este "Reabilitarea clădirilor și investițiile în pregătirea echipelor de salvatori, o prioritate pentru Romania".

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

România reacționează prompt și solidar în situații de criză. Evenimentele tragice din Turcia și Siria, în urma cărora zeci de mii de persoane și-au pierdut viața printre ruine, iar alte mii de familii sunt greu încercate, au arătat importanța și rolul forței de reacție a sistemului de intervenție. Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne este unul dintre cele mai importante și prestigioase din Europa, prin dedicarea oamenilor care lucrează acolo, investind timp, ore de pregătire și fonduri pentru crearea unei forțe de reacție rapidă, în caz de dezastre.

În fața unei calamități nimeni nu rămâne nepăsător, iar Departamentul pentru Situații de Urgență demonstrează încă o dată că implicarea salvează vieți. România a fost printre primele țări care a răspuns apelului Turciei, care a solicitat sprijin prin mecanismul european de asistență. Echipele DSU, formate din aproximativ o sută de persoane și câini special antrenați, au contribuit la efortul comun pentru desfășurarea operațiunilor specializate de căutare și salvare.

Astfel de acțiuni sunt vitale și trebuie susținute constant prin programe speciale de pregătire, echipamente performante, și nu numai. Pentru intervenții și operațiuni de salvare desfășurate cu succes e nevoie de susținere bugetară. Prin urmare, este de datoria noastră să prioritizăm alocarea sumelor disponibile la bugetul de stat și care au ca scop siguranța vieții oamenilor.

În ceea ce privește riscul la cutremure țara noastră este într-un real pericol, așa cum au arătat experții Uniunii Europene, menționând țări precum Italia, Grecia, Bulgaria și România ca fiind printre cele mai predispuse la cutremur.

Potrivit unui studiu, în România sunt peste 19.800 de clădiri cu risc seismic de gradele I și II, majoritatea fiind în București, potrivit datelor Ministerului Dezvoltării.

Cei mai importanți pași pe care îi avem de făcut sunt investițiile în prevenție și pregătirea cetățenilor pentru astfel de situații. Inventarierea clădirilor cu cel mai ridicat grad de risc în fața cutremurelor trebuie dublată de lucrări de consolidare a acestora. Aceste lucrări de modernizare înseamnă clădiri mai sigure și mai eficiente din toate punctele de vedere, inclusiv cel energetic.

Asociațiile de proprietari pot identifica și semnala stadiul curent, "realitatea din teren" și tot acestea pot propune și gestiona lucrări de consolidare și modernizare, atât timp cât au acces la fonduri destinate în acest scop.

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență sunt alocate peste 700 de milioane de euro pentru lucrări care includ și consolidarea de clădiri.

Potrivit datelor Ministerului Dezvoltării, peste 238 de clădiri au asigurată finanțare pentru consolidarea cu risc seismic.

E nevoie de un efort susținut și de prioritizarea siguranței cetățenilor, prin consolidarea fondului construit, instruirea permanentă a personalului de intervenție în situații critice și conștientizarea publică în această direcție.

Vă mulțumesc.

Oana Özmen, deputat al PNL, București.

 
  Radu Tudor Ciornei - declarație politică intitulată Opriți mafia balastierelor!;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Domnul Ciornei?

   

Domnul Radu Tudor Ciornei:

"Opriți mafia balastierelor!"

Dulcea Bucovină, magicul tărâm din care mi se trage neamul, nu e cunoscută doar pentru minunatele mănăstiri, savoarea culinară și ospitalitatea oamenilor.

În ultimii ani deținem recordurile negative la capitole precum contrabanda cu țigări, furtul de lemn, vânzarea de permise de conducere, mortalitatea pe șosele și copii de vârstă școlară care au părinții plecați la muncă în străinătate.

De parcă nu ne ajungeau relele, Suceava nu a scăpat neatinsă de o nouă mafie clocită în laboratoarele "băieților deștepți" ai PSD și PNL, mafia balastierelor.

Săptămâna trecută a trecut prin Parlament, cu unanimitate de voturi, un proiect de lege care obligă balastierele să semnalizeze și să supravegheze video locurile de exploatare.

Această legiferare a venit în urma unui tribut de sânge plătit de copiii și adolescenții care s-au înecat în apele balastierelor care prin exploatare excesivă au devenit adevărate capcane mortale.

Nu știu cât vor ține cont tinerii și adolescenții de aceste avertizări și câte vieți ar putea fi salvate - cât mai multe, sper! - însă vizavi de mafia balastierelor nu se face niciun pas, nu se ia nici măcar o singură măsură punitivă. Uneori Garda de Mediu închide câte una, pe ici, pe colo, ca să garanteze funcționalitatea celorlalte.

Abil mascate în amenajări piscicole, balastierele primesc aviz de mediu. Odată primit acest aviz, balastierele fură, pradă, distrug și chiar ucid.

Din 2020 se tot trâmbița despre un proiect, "Radarul balastierelor", unde, chipurile, să poți introduce numărul unei mașini ce transportă balast și vei ști totul despre acest transport. Proiectul nu a fost operaționalizat nici măcar o singură dată. Eu cred că a fost doar o pisică arătată mafioților de către corupții din ministere, ca să poată cere o cotă parte mai mare din pradă.

Minciuni, atât, alte minciuni!

România are nevoie de o lege coerentă și protectivă pentru exploatarea balastierelor. Avem nevoie de o gardă de mediu care să ridice fără milă avizele tuturor celor care se ascund în spatele unor așa-zise exploatări piscicole care nu au livrat nici măcar o coadă de pește pe piață. Au livrat, în schimb, bani mulți și negri primarilor și grupurilor lor de interese.

Această mafie este una din cele mai josnice moduri prin care guvernanții permit primarilor să aibă, pe lângă parandărătul din contracte, o altă sursă de venituri negre.

Am găsit în județul Suceava oameni care și-au pus viața în pericol ca să expună furtul din balastiere.

Organizația "Mie îmi pasă", condusă de Mihaela Ivlev, este un exemplu viu al faptului că acolo unde autoritățile nu există oamenii buni pun mâna, nu stau deoparte.

Vă anunț că mă voi implica total în această luptă crâncenă. Nu pot fi șantajat, nu am absolut nimic de pierdut. Neglijența criminală, distrugerea mediului nu pot să mai continue! Dacă nu ne implicăm acum ne vor judeca urmașii noștri și ne vor eticheta drept cea mai distrugătoare generație, generația inconștienților.

Alegeți!

Vă mulțumesc.

 
  Beniamin Todosiu - declarație politică având titlul Mii de familii din Munții Apuseni cer să li se respecte dreptul de a plăti, conform legii, facturile la energie;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Apostol?

Domnul Lőrincz?

Domnul Apostol?

Sau domnul Todosiu.

Vă rog.

Urmează, de la neafiliați... Doamna Gavrilă nu e, doamna Rizea nu e, domnul Lasca nu e. Domnul Coarnă.

   

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi poartă titlul: "Mii de familii din Munții Apuseni cer să li se respecte dreptul de a plăti, conform legii, facturile la energie".

Mii de familii din Munții Apuseni așteaptă de ani de zile să li se respecte un drept obținut prin lege: să plătească doar jumătate din costurile facturilor la electricitate. Legea este în vigoare în România de peste 25 de ani, însă foarte puțini dintre potențialii beneficiari se bucură de prevederile ei. Am mai semnalat această problemă în Parlamentul României și revin asupra ei, deoarece autoritățile par nepăsătoare față de drepturile acestor oameni. Doar în județul Alba primăriile din zona Munților Apuseni au primit câteva mii de cereri în baza acestei legi, însă doar 16 au fost soluționate. În restul cazurilor, solicitările s-au blocat într-un hățiș birocratic sau în nepăsarea autorităților.

Prevederile legale în cauză sunt cuprinse în Ordonanța Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilități persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localități din Munții Apuseni și în Rezervația Biosferei "Delta Dunării". Procedura prevede acordarea unei reduceri de 50% din prețul final al energiei electrice sau gazelor naturale aferent contractului de furnizare încheiat.

În timp, Ordonanța Guvernului nr. 27/1996 a fost actualizată prin ordinul comun al Ministerelor Muncii și Solidarității Sociale, Energiei, Finanțelor, Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, respectiv al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Ca să beneficieze de reduceri, cetățenii trebuie să înainteze o cerere la primărie, să vină cu o dovadă că locuiesc într-o localitate dintre cele incluse în prevederile ordonanței și să depună ultima factură la utilități. Ulterior, listele cu solicitări ar trebui verificate de autoritățile locale și trimise la furnizorii de electricitate și gaze naturale.

În ultima perioadă am primit numeroase sesizări din partea unor cetățeni din Munții Apuseni care susțin că, deși au depus solicitări la primărie, nu au beneficiat de reducerea prevăzută de Ordonanța Guvernului nr. 27/1996.

Situațiile semnalate demonstrează că este un blocaj în ceea ce privește aplicarea acestei ordonanțe care asigură beneficii importante pentru familiile din zone defavorizate. Vina este aruncată de la autoritățile locale la furnizorii de utilități.

Cert este că acest blocaj nu mai poate continua, iar oamenii din Munții Apuseni trebuie să beneficieze de acest drept legal. Pentru acești oameni care trăiesc în condiții extrem de grele orice ajutor este important.

De la tribuna Parlamentului României, solicit public autorităților competente în clarificarea acestei situații să se autosesizeze și să demareze un control amplu privind modul în care este aplicată Ordonanța Guvernului nr. 27/1996. Locuitorii din Munții Apuseni au dreptul legal la aceste facilități și trebuie sprijiniți să beneficieze de ele.

Vă mulțumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR de Alba.

 
  Dumitru Coarnă - declarație politică intitulată De la «România eșuată» la «România - CIUCA bătăilor de joc»;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coarnă.

   

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică intitulată "De la «România eșuată» la «România - CIUCA bătăilor de joc»".

Domnilor Klaus Werner Iohannis, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu,

Impostură, incompetență, minciună și trădare - cuvinte care vă caracterizează! Deciziile voastre ne afectează negativ viața și societatea în ansamblu, dar nu vă pasă, ci mergeți înainte cu mult cinism.

Aduc în atenție trei subiecte.

Primul. Lucrările de dragare a Canalului Bîstroe. Adâncirea fără precedent a canalului, de până la 8-10 metri, pentru a face posibilă navigația navelor de mare capacitate, modifică dramatic debitul și circulația apei, cu efecte fatale asupra biodiversității Deltei Dunării. România s-a dovedit și de această dată un vecin și partener onest. Dar cu ce costuri?

Deși inițial operațiunea de dragare a Canalului Bîstroe realizată de Ucraina părea ilegală, ea, de fapt, era aprobată, dar ținută la secret în România și la Bruxelles, pentru a nu spori tensiunile sociale.

Al doilea subiect. Decizia președintelui Zelenski de a interzice învățământul în limba română pentru cei 500.000 de români din Ucraina. Adică, li se interzice dreptul de a învăța în limba maternă, în condițiile în care ucrainenii din România beneficiază de acest drept. Și în acest caz ați avut informații, dar nu ați reacționat în sensul protejării comunității românești din Ucraina.

Al treilea subiect este cel referitor la abuzurile săvârșite de autoritățile din Ucraina asupra preoților români, în sensul în care au fost violentați fizic, iar bisericile incendiate. Dramele lor au fost relatate pe larg în presa din România. În schimb, dumneavoastră, domnilor guvernanți - PSD, PNL, UDMR și minorități -, ați ignorat cu mult cinism încălcarea drepturilor românilor din Ucraina.

Față de aceste subiecte nu ați avut minima decență de a emite niciun punct de vedere onest și argumentat. V-ați prefăcut că nu există. Le-ați tratat cu superficialitate, deși toate probele demonstrează că ați cunoscut în profunzime aceste abuzuri. Probabil ați mizat pe faptul că, dacă ascundeți adevărul, lucrurile nu vor ieși la iveală. Ați greșit!

Românii au ales să vă acorde încrederea, dar dumneavoastră ați ales să-i trădați! Acum știu că Împăratul este gol, impostor, incompetent și mincinos!

Altfel spus, este evident faptul că ați transformat România în CIUCA bătăilor de joc. Probabil că este noul proiect de țară. De la România eșuată la România - CIUCA bătăilor de joc.

Cu dumneavoastră la putere, România a devenit un stat eșuat și continuați în aceeași logică. Vă aduc la cunoștință faptul că românii nu au ales calea pe care îi forțați să meargă! Românii nu v-au votat pentru a fi cozile de topor ale factorului extern!

Cum apărați și promovați interesele legitime ale României? Prin complicitate la distrugerea Deltei Dunării? Prin abandonarea românilor din Ucraina? Prin distrugerea sistematică a țării?

În final, domnilor guvernanți PSD, PNL, UDMR și minorități, sunteți mândri și încrezători de reușita noului proiect de țară intitulat "România eșuată" sau, mai bine zis, "România - CIUCA bătăilor de joc"?

Românii au dreptul să știe!

Dumitru Coarnă, deputat neafiliat, Circumscripția nr. 12 Călărași.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
  Nicoleta-Matilda Goleac - declarație politică având titlul Creșterea importanței protecției civile;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Goleac.

   

Doamna Nicoleta-Matilda Goleac:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice - "Creșterea importanței protecției civile".

Stimate colege,

Stimați colegi,

Astăzi, 28 februarie, sărbătorim Ziua Protecției Civile, specialitate militară care s-a înființat exact acum 90 de ani, prin Decretul Regal nr. 468.

Componentă a apărării naționale, protecția civilă cuprinde ansamblul măsurilor adoptate și activităților desfășurate în scopul asigurării protecției populației, a bunurilor materiale, a valorilor culturale și a factorilor de mediu, în caz de război, dezastre naturale sau tehnologice.

La nivel mondial, a luat ființă Organizația Internațională a Protecției Civile, care este o organizație interguvernamentală al cărei obiectiv este de a contribui la dezvoltarea de către statele membre a structurilor care asigură protecția și asistența populației, precum și protejarea bunurilor și a mediului, în caz de dezastre naturale sau provocate de om, pe timp de pace sau de război.

În Uniunea Europeană, conceptul de protecție civilă se referă la ansamblul sistemelor, structurilor și resurselor gestionate de guverne, care sunt orientate spre protejarea populației non-combatante, în principal în caz de dezastre naturale și/sau tehnologice.

În țara noastră, acest domeniu de activitate este reglementat prin Legea nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protecția civilă, care este în concordanță cu principiile, scopurile și obiectivele prevăzute în Strategia Internațională pentru Prevenirea Catastrofelor, adoptată de Adunarea Generală ONU, precum și cu cele stabilite de mecanismele Uniunii Europene în domeniu.

După cum ne informează televiziunile sau alte surse media, aproape în fiecare zi, pe întreg mapamondul, activitățile social-economice sunt perturbate de efectele tragice ale unor fenomene naturale sau chiar provocate de om sau tehnologie. De aceea, merită să subliniez importanța acestei instituții militare la buna funcționare a statului român, mai ales în aceste zile, când avem un conflict militar la granița de est sau când ne reamintim de recentele cutremure din Turcia și Siria.

Însă, după cum știm, pentru a se reduce semnificativ efectele dezastrelor, nu doar instituțiile abilitate, ci și populația trebuie să fie pregătită pentru însușirea cunoștințelor și formarea deprinderilor necesare protecției propriei vieți și a celor din jur, iar acest lucru nu se poate face decât dacă efectiv fiecare dintre noi urmează o formă minimă de pregătire și dacă parcurge etapele unui exercițiu de simulare la dezastru.

De aceea, apreciez că întocmirea Strategiei naționale de dezvoltare a Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență reprezintă un prim pas înainte făcut pentru pregătirea tuturor cetățenilor în domeniul protecției civile. În fond, de pregătirea resursei umane, cea mai importantă resursă din cadrul fiecărei organizații sau societăți, depinde în final eficiența celorlalte resurse - materiale, financiare, tehnologice și informaționale.

Închei afirmând că marcarea Zilei Protecției Civile nu are doar scopul de a sărbători această armă, așa cum se cuvine și după cum merită, ci mai ales pe acela de a aduce în atenția opiniei publice importanța, aș spune vitală, acesteia pentru pregătirea fiecăruia dintre noi în a ști cum anume trebuie să acționăm în caz de accidente tehnologice...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
   

Doamna Nicoleta-Matilda Goleac:

...sau dezastre naturale.

Deputat Nicoleta-Matilda Goleac, Circumscripția nr. 42 București.

Și mulțumesc.

 
  Radu-Marcel Tuhuț - declarație politică intitulată Monitorizarea și degajarea arborilor din zona drumurilor publice trebuie realizate;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Tuhuț.

Cine urmează de la USR? (Vociferări.) Care ești.

   

Domnul Radu-Marcel Tuhuț:

Mulțumesc, domnule președinte.

"Monitorizarea și degajarea arborilor din zona drumurilor publice trebuie realizate"

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Prin intermediul declarației politice de astăzi, voi aborda o problemă pregnantă de care sunt convins că se lovesc nu doar locuitorii județului Alba, ci majoritatea românilor care locuiesc în zonele montane sau de deal. Recent, în cadrul audiențelor pe care le susțin la cabinetul parlamentar din Munții Apuseni, foarte mulți cetățeni mi-au semnalat pericolul reprezentat de pădurile situate de-a lungul drumurilor județene sau naționale, precum și de arborii aflați pe versanții din imediata apropiere a șoselelor.

Pericolul în acest caz este reprezentat de lipsa toaletării periodice și a extragerii arborilor aflați la distanțe mai mici de 4-5 metri de carosabil, care, sub greutatea zăpezii sau din cauza rafalelor puternice de vânt, se pot rupe, iar crengile desprinse pot oricând să producă daune autovehiculelor aflate în deplasare, pot genera accidente rutiere și, nu în ultimul rând, pot pune viața participanților la trafic în pericol. Astfel de cazuri, așa cum bine știm cu toții, au fost deja înregistrate în mai multe județe ale țării.

Doar în acest sfârșit de săptămână, în zona munților Apuseni, mai exact pe drumurile naționale DN 74, între localitățile Zlatna și Abrud, precum și DN 75, de la Gârda la Arieșeni, din munții Apuseni, au fost înregistrați zeci, poate sute de arbori căzuți pe carosabil, aceștia blocând total circulația rutieră pentru câteva ore bune. De această dată, norocul a făcut să nu înregistrăm victime umane.

Tot din cauza arborilor doborâți de zăpadă și vânt puternic, mai multe localități din munții Apuseni au rămas fără alimentarea cu energie electrică. Vorbim aici nu doar de consumatorii casnici, ci și de școli, primării, cabinete medicale, cât și agenți economici.

În acest context, doresc să trag un semnal de alarmă asupra acestei probleme, în speranța că atât autoritățile din domeniul protecției mediului, cât și cele cu atribuții în administrarea infrastructurii rutiere vor lua atitudine și vor identifica soluțiile, precum și planurile de acțiune necesare pentru monitorizarea constantă a arborilor din proximitatea drumurilor naționale și județene.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD de Alba, Radu-Marcel Tuhuț.

 
  Ion-Marian Lazăr - declarație politică având ca temă Realitatea necenzurată a unei situații sumbre;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Lazăr, bănuiesc.

Se pregătește domnul Nagy, de la AUR.

   

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Astăzi am să formulez câteva observații pe marginea sintezei raportului Curții de Conturi privind managementul resurselor umane și dezvoltarea infrastructurii unităților sanitare spitalicești, pentru perioada 2014-2021, la Ministerul Sănătății.

Astfel, din punctul de vedere al resursei umane existente în unitățile sanitare aflate în subordinea Ministerului Sănătății, în raport se reține că în perioada 2014-2021, în medie, 83% din posturile vacante din sistem nu au fost scoase la concurs; gradul mediu de ocupare a posturilor vacante de medici și asistenți medicali a fost de 72% și respectiv 80%; iar în primele 10 specializări medicale cu deficit de medici se regăsesc și specializările de anestezie și terapie intensivă, medicină de urgență, chirurgie generală, radiologie-imagistică medicală.

În ceea ce privește infrastructura unităților sanitare aflate în subordinea Ministerului Sănătății, situația nu este deloc îmbucurătoare.

În acest sens, se constată că nu există un centru de arși care ar putea trata cazuri foarte grave și respectiv centre de recuperare medicală a pacienților afectați de arsuri severe; peste 50% din clădirile unităților sanitare au o vechime mai mare de 60 de ani, iar 10 dintre aceste unități dețin clădiri ce au o vechime de peste 100 de ani; 20% din totalul suprafeței utile din clădirile unităților sanitare sunt încadrate în una din cele patru clase de risc seismic. Dintre aceste unități sanitare, un număr de 10 clădiri, aparținând Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului "Alessandrescu-Rusescu" și respectiv Spitalului Județean Clinic de Urgență "Sf. Spiridon" din Iași, sunt încadrate în clasa de risc seismic 1.

Totodată, 46% din unitățile spitalicești nu sunt autorizate ISU, iar doar 25% din totalul fondurilor alocate spitalelor au fost pentru construcții, modernizări, consolidări sau reparații capitale ale clădirilor, în contextul în care modalitatea de aplicare a principiilor de alocare a fondurilor nu este una transparentă și nu au fost utilizate punctaje pentru fiecare principiu, astfel încât să rezulte un clasament în alocarea fondurilor pentru investiții.

De asemenea, la finalul anului 2021, 26% din aparatele CT și 17% din aparatele RMN au depășit durata normală de funcționare, iar dintre cele 12 obiective de investiții, anexă la bugetul aprobat al Ministerului Sănătății în perioada 2014-2021, au fost finalizate doar 7 obiective.

Nu în ultimul rând, este demn de menționat că dintre cele 8 spitale de urgență prevăzute în Strategia Națională de Sănătate 2014-2020, doar pentru spitalele de urgență din Iași, Cluj-Napoca, Craiova și Brașov au identificate demersuri de realizare a acestor investiții.

În final, îmi exprim speranța că actuala Coaliție guvernamentală va înțelege în ultimul ceas că situația sumbră expusă în raportul Curții de Conturi nu se rezolvă doar prin elaborarea unor strategii naționale de sănătate, ci este necesară operaționalizarea integrală a măsurilor prevăzute în aceste documente de politică publică.

Vă mulțumesc.

Deputat Lazăr Ion-Marian.

 
  Vasile Nagy - declarație politică intitulată Închidem ochii la riscuri iminente?;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Vasile Nagy, Grupul AUR.

Se pregătește domnul Ervin Molnar, PNL.

   

Domnul Vasile Nagy:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică intitulată - "Închidem ochii la riscuri iminente?".

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Relativ recent în România au avut loc câteva cutremure de o magnitudine destul de mare, iar norocul nostru a fost că durata acestora a fost atât de scurtă încât nu au produs distrugeri, pierderi umane și materiale. În schimb, noi am fost martori la consecințele devastatoare ale cutremurelor din Turcia și Siria.

Știm prea bine că astfel de cataclisme nu pot fi prognozate și nici prevenite, dar aceste evenimente catastrofale ne obligă să învățăm din greșelile altora și să luăm măsuri preventive la noi acasă.

Și, pentru că nu putem prezice și opri astfel de cataclisme, putem, preventiv, micșora consecințele devastatoare ale acestora. Putem începe prin a evalua starea și gradul de rezistență la seism ale clădirilor, precum și instruirea populației privind modul de acționare în caz de cutremur.

Consider imperativ necesară o evaluare la nivel național a clădirilor, privind gradul de risc la seism al acestora, și trebuie să începem cu sectoarele cele mai vulnerabile, sectoarele delăsate, supuse uitării, învechirii și finanțării inadecvate.

Aici mă refer la cele mai vulnerabile sectoare, și anume - sănătatea, educația și infrastructura. Nu cred că este cazul să vă aduc aminte că în România spitalele ard cu zecile, neajutate de forțele naturii, drumurile și podurile se surpă și cad de la sine, iar în unele școli bate vântul și plouă în clasă. Ne mai lipsea un cutremur ca să ne trezim la realitate.

De aceea, dragi colegi, vă rog să reflectați măcar un pic, unde vom ajunge dacă o să continuăm cu această atitudine delăsătoare?

De aceea, nu vă rog, ci vă cer acțiuni legislative preventive pentru a micșora potențialele consecințe devastatoare ale seismelor! România are nevoie de evaluarea stării și gradului de rezistență la seism ale clădirilor, cu prioritate a celor din sectoarele vulnerabile enumerate mai sus - sănătate, educație și infrastructură -, precum și de instruirea populației privind modul de acționare în caz de cataclism. Aceste măsuri trebuie luate în regim de primă urgență, pentru că sunt existențial de importante pentru România de azi.

Vă mulțumesc.

Nagy Vasile, deputat AUR de Arad.

 
  Ervin Molnar - declarație politică intitulată 24 februarie 2022 - revenirea barbariei în Europa;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Molnar.

Se pregătește domnul Manea.

   

Domnul Ervin Molnar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "24 februarie 2022 - revenirea barbariei în Europa".

24 februarie 2022 va rămâne în istorie ca momentul în care Europa, din dorința unui dictator scelerat și paranoic, s-a întors la acele vremuri pe care noi, cei care am trăit și încă trăim acest moment, am crezut că le vom cunoaște numai din cărțile de istorie și memorialistică. Atacarea Ucrainei de către Federația Rusă a reprezentat un atac asupra întregii civilizații și culturi europene, ce se definește prin garantarea liberei dezvoltări a personalității umane, a drepturilor și libertăților cetățenești, a pluralismului, statului de drept și toleranței, concepte ce reprezintă opusul total al regimului patronat de Vladimir Putin.

La marcarea împlinirii unui an de crimă sponsorizată de statul rus, vreau să reamintesc că România a fost chiar din primele zile de război alături de Ucraina, iar această opțiune a fost asumată deschis de conducerea țării, respectiv de președintele Klaus Iohannis și de prim-ministrul Nicolae Ciucă. Acest sprijin s-a manifestat pe mai multe paliere. Am asigurat tranzitul refugiaților din calea războiului, am primit și integrat cetățenii care au ales să rămână în România, am pus la dispoziție infrastructura pentru ajutorul către Ucraina și a exportului de mărfuri din această țară, în special al cerealelor, am ajutat în momentele dificile când sistemul energetic din Ucraina a fost atacat.

Mai mult, am susținut și vom susține în continuare opțiunea Kievului de integrare europeană, sancțiunile decise de statele occidentale la adresa Rusiei, precum și cererea de investigare de către Curtea Penală Internațională a genocidului și a crimelor de război. La recentul summit B9 de la Varșovia, România și-a reafirmat determinarea de a ajuta Ucraina atât cât va fi necesar. Această poziție este una solidară cu cea a statelor occidentale, respectiv cu a țărilor membre NATO.

Trebuie să știm cu toții că ajutarea Ucrainei în aceste momente este și în interesul nostru direct de securitate. Rusia a fost, este și va fi inamicul natural al țării noastre. Ori de câte ori au avut ocazia, rușii au asuprit aceste teritorii, așa cum au făcut cu toate popoarele pe care le-au călcat în picioare. Suntem direct interesați ca hoardele barbare rusești să fie ținute cât mai departe de teritoriul nostru. De aceea, sacrificiul pe care ucrainenii îl fac în acest moment este unul pentru viitorul întregului continent european, iar noi avem datoria de a-i ajuta cu tot ceea ce putem. Partidul Național Liberal va fi întotdeauna un susținător categoric al efortului privind securitatea și apărarea națională. Nu există compromisuri atunci când în joc e soarta României. Apartenența la NATO și parteneriatul cu Statele Unite ale Americii sunt pilonii pe care se sprijină securitatea României.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizați.

 
   

Domnul Ervin Molnar:

Vom pune mereu pe primul plan aceste angajamente, nu doar în politica externă, dar și în cea internă.

Vă mulțumesc.

Ervin Molnar, deputat al PNL de Mureș.

 
  Cătălin-Zamfir Manea - declarație politică având ca subiect includerea unor amendamente în cele două proiecte de legi ale educației publicate de Ministerul Educației spre consultare;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Manea.

Urmează domnul Lasca.

   

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulțumesc.

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Mă bucur că în cele două proiecte de legi ale educației publicate ieri de Ministerul Educației spre consultare sunt incluse o serie de prevederi din proiectele de lege pe care le-am inițiat anul trecut, la nivelul Parlamentului României.

Astfel, din proiectul de lege adoptat de Camera Deputaților anul trecut, inițiat de mine, în calitate de reprezentant al minorității rome, au fost preluate cele două articole care vizează noile condiții de încadrare a mediatorilor școlari și a inspectorilor școlari pentru problemele copiilor și tinerilor proveniți din comunitățile vulnerabile de romi.

Din Proiectul de Lege 602, adoptat de Senat anul trecut, cu privire la completarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, mă bucur să regăsesc o serie de articole cu privire la interzicerea segregării la toate nivelurile de învățământ.

Stimați colegi,

Segregarea în mediul școlar reprezintă o formă gravă de discriminare, care trebuie stopată și, evident, trebuie sancționată.

De asemenea, am regăsit o serie de amendamente pe care le-am formulat în perioada în care proiectele de legi ale educației s-au aflat în consultare publică - și aici mă refer la completarea definiției elevilor aflați în risc de excluziune socială, includerea în cadrul consiliilor de coordonare a zonelor de investiții prioritare în educație și a reprezentanților minorităților naționale, majorarea costului-standard pentru elevii proveniți din comunitățile vulnerabile.

După această perioadă de consultare, cele două proiecte de legi ale educației vor intra pe circuitul de avizare la nivel guvernamental, iar după aceea vor fi transmise Parlamentului României, spre dezbatere și adoptare.

Am convingerea că valorile și principiile enunțate în noua lege a învățământului preuniversitar, în prima parte, respectiv - diversitatea, echitatea, incluziunea, nediscriminarea și interesul superior al copilului, vor fi respectate întocmai.

În opinia mea, consider că prevederile enunțate mai sus reprezintă un pas mare pentru copiii romi și pentru minoritatea romă.

Menținerea unui număr cât mai ridicat de copii romi în sistemul de învățământ românesc trebuie să reprezinte o prioritate pentru Guvernul României, pentru Parlamentul României, în calitate de for legislativ, cât și pentru noi toți.

În încheiere doresc să le mulțumesc colegilor mei din cadrul Partidei Romilor "Pro-Europa", colegilor din Ministerul Educației, inspectorilor școlari pentru romi din Grupul educațional de sprijin, tinerilor și colegilor din teritoriu, pentru dezbaterile avute pe legile educației și pentru susținerea propunerilor transmise Ministerului Educației în perioada de consultare publică, care s-a încheiat anul trecut.

Mulțumesc.

 
  Mihai Ioan Lasca - declarație politică intitulată PNL, PSD, UDMR, USR și AUR au plâns de mila Ucrainei!;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Lasca.

   

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulțumesc.

"PNL, PSD, UDMR, USR și AUR au plâns de mila Ucrainei!"

Ieri în Parlamentul României a avut loc comemorarea unui an de la intervenția militară a Rusiei în Ucraina, prin care partidele politice au bocit în cor că vor susține Ucraina cu tot ce va fi nevoie.

Niciunul dintre vorbitori nu a amintit de problemele românilor și ale etnicilor români din Ucraina, care nu mai au drepturi, pentru că Zelenski le-a anulat pe toate, însă îi înrolează cu prioritate în războiul lui, folosindu-i ca și carne de tun. De acei români nu vă pasă, trădătorilor?

Românii nu au auzit nimic ieri de la tribuna Parlamentului despre motivele pentru care Federația Rusă a intervenit militar în Ucraina, nici despre laboratoarele descoperite, în care se produceau arme biologice, recunoscute într-un final de reprezentanți ai SUA că acestea le aparțineau și că sunt îngrijorați ca să nu ajungă în posesia Armatei Ruse.

În urmă cu aproape un an de zile, mai exact în 5 aprilie 2022, am avertizat de la această tribună faptul că Zelenski nu dorește pace, ceea ce se confirmă și acum. Acesta ceartă țările europene că nu i se trimit suficiente arme, scopul lui precis fiind acela de a continua cu orice preț războiul. Acest Zelenski a înlăturat toată opoziția politică din Ucraina și a închis presa care nu răspunde la comenzile lui.

De asemenea, nu am auzit ieri de la această tribună faptul că Ucraina își continuă nestingherită săpăturile de adâncire a Canalului Bîstroe, afectând grav Delta Dunării, rezervație naturală aflată în patrimoniul mondial, sau că aceste săpături fac parte dintr-un proiect depus în Congresul american pentru Marea Neagră, care are scopul de a crea o bază militară în Delta Dunării.

Tot ieri, un senator din USR, progresist și LGBT-ist, a încercat să denigreze grupul deputaților care militează pentru pace, grup din care fac și eu parte, pe motiv că nu acceptăm ideea intrării României în război. În schimb, această rușine de senator al USR, nu era interesat de lupta pe care românii o duc în fiecare lună cu facturile majorate artificial.

Rolul actorului Zelenski este acela de a declanșa cel de-al treilea război mondial și de a face profit producătorilor de armament, costurile financiare și de vieți omenești fiind suportate în mare parte de europeni.

La final, întreb - cum își permit Iohannis, Ciucă, Gorghiu și alți trădători de țară să afirme că vor susține necondiționat Ucraina, cu intenția de a băga România în război?

Viitorul României aparține Patrioților!

Deputat Mihai Lasca, Partidul PPR - Patrioții Poporului Român.

 
  Ringo Dămureanu - declarație politică având titlul Doljul, un județ vitregit pe linie de transporturi;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Dămureanu.

Domnul Moisin se pregătește.

   

Domnul Ringo Dămureanu:

Mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Doljul, un județ vitregit pe linie de transporturi"

Județul Dolj, pe care îl reprezint în Parlament, și, implicit, regiunea Oltenia, par a fi un soi de Cenușăreasă, când vine vorba de legăturile lor cu lumea, fie ele rutiere sau feroviare.

Municipiul Craiova, cu o populație de peste 300.000 de locuitori, capitală de regiune europeană, cum ne place să-i spunem, nu este racordat încă, în anul de grație 2023, la nicio autostradă care să îl lege cu capitala țării sau cu Europa, deși a dat țării parlamentari, miniștri și chiar europarlamentari.

Doar speranțele ne țin - că vom avea drum expres, peste nu știm câtă vreme, că va fi centură de sud, peste niște decenii, că vom avea măcar un drum expres, care să ne lege de Lugoj, prin Drobeta Turnu-Severin sau prin Târgu Jiu. S-au obișnuit oltenii cu așteptarea.

Căile de legătură cu sudul județului Dolj sunt reale pericole - pe ruta DN 55, către Bechet, spre Bulgaria, 5 poduri zac nerefăcute de peste 8 ani, iar pe Drumul European 79, tot către Bulgaria, staționează tiruri pe zeci de kilometri, la Calafat, în vama spre Vidin.

Situația în domeniul feroviar este dezastruoasă.

În noiembrie 2022, în halta Răcari, Regionala CF Craiova, nouă vagoane cu cărbune au deraiat, închizând circulația trenurilor pe ambele fire, cu transbordarea călătorilor cu mijloace auto către Craiova sau Filiași.

În septembrie 2009, într-un accident feroviar cu un tren de călători, între haltele Banu Mărăcine și Malu Mare, tot în Regionala CF Craiova, s-a produs deraierea locomotivei și a altor 7 vagoane, avariate grav, ca și linia de cale ferată, pe o distanță de 200 de metri cu linia de contact, iar mai mulți stâlpi de susținere au fost distruși.

În august 2018, pe magistrala 100 Timișoara - București, în apropierea Craiovei, un marfar cu 23 de vagoane a deraiat pe viaductul de la Cârcea. Podul s-a rupt, iar șase vagoane au căzut de pe șine într-o râpă, cu tot cu acea parte a podului. Nici până astăzi nu s-au demarat lucrările de reparare a viaductului, iar trenurile circulă doar pe un singur fir.

Chiar în urmă cu o săptămână, un tren cu 4 vagoane, primit în stația Ișalnița pe o linie închisă pentru executarea unor lucrări, la garare a lovit și spart suportul și formele de sudură, plecând din stație cu o întârziere de 90 de minute, după avizarea Poliției TF.

Ne întrebăm și vă întrebăm - oare cât vor mai avea de așteptat Doljul și Oltenia pentru a se bucura de beneficiile civilizației și cât vor mai îndura craiovenii și oltenii incompetența dovedită a PSD și PNL?

Garantat, nu multă vreme!

Ați dovedit ceea ce era de dovedit.

Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj, președintele Comisiei pentru constituționalitate.

Vă mulțumesc.

 
  Radu-Marin Moisin - declarație politică având ca temă Calendarul apelurilor de proiecte din acest an;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Moisin, PNL.

   

Domnul Radu-Marin Moisin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația de astăzi are ca temă "Calendarul apelurilor de proiecte din acest an".

În octombrie, anul trecut, Cetatea Albă Carolina din Alba Iulia, Capitala Marii Uniri, a găzduit evenimentul de semnare a Acordului de Parteneriat între Comisia Europeană și Guvernul României, document care atestă aprobarea celor aproximativ 46 de miliarde de euro, prin Politica de Coeziune, finanțare care reprezintă o uriașă oportunitate pentru punerea în practică a reformelor și investițiilor-cheie pentru a crește calitatea vieții cetățenilor.

Desigur, în paralel, se implementează și Planul Național de Redresare și Reziliență, care pune la dispoziția noastră aproximativ 29 de miliarde de euro, sumă repartizată pe diverse reforme și investiții. Investițiile realizate în cadrul acestor programe vor facilita dezvoltarea inovării și a digitalizării, implementarea unor servicii medicale și sociale de calitate, toate contribuind la formarea unei economii mai competitive.

Prin Politica de Coeziune și Planul Național de Redresare și Reziliență, în acest an urmează să fie lansate 534 de apeluri de proiecte, cu o valoare totală, cumulată, de aproximativ 40 de miliarde de euro. Printre obiectivele celor două mari programe se numără - drumuri noi sau reabilitare de drumuri, noi conducte pentru rețeaua de apă și canalizare, spitale județene reabilitate, noi săli de clasă, precum și investiții în alte obiective de infrastructură, în digitalizare, în eficiența energetică a clădirilor, dar și sprijin pentru persoanele vârstnice, cele cu dizabilități sau care provin din medii mai puțin favorizate.

În cadrul Politicii de Coeziune 2021-2027, finanțarea acoperă 16 programe, și anume - Programul "Sănătate", Programul "Dezvoltare Durabilă", Programul "Transport", Programul "Tranziție Justă", Programul "Educație și Ocupare", Programul "Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare" și Programul "Asistență Tehnică", precum și programele regionale.

Acest calendar vine în sprijinul tuturor autorităților de management, care vor avea posibilitatea pregătirii din timp a proiectelor și obligația de a respecta planificarea acestora. De asemenea, este esențial pentru orice beneficiar din această țară, care poate verifica și urmări orice apel de proiect, în acest fel aducând fondurile europene și proiectele finanțate mai aproape de cetățeni.

Nu în ultimul rând, acest calendar al apelurilor de proiecte asigură nu doar o bună implementare a acestora, ci și transparență, predictibilitate și un nivel ridicat de absorbție a fondurilor europene. Toate aceste finanțări europene reprezintă un nou început pentru țara noastră, fie că ne referim la proiecte de infrastructură menite să aducă dezvoltare pe termen lung, fie că vorbim de investiții în alte servicii publice.

Mulțumesc.

 
  Nicolae Roman - declarație politică intitulată Puterea noastră ca români - «Soldele și pensiile militare»;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Roman.

Se pregătește domnul Grădinaru.

   

Domnul Nicolae Roman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Astăzi, în ciclul "Puterea noastră ca români", voi vorbi despre "Soldele și pensiile militarilor".

Militarii au depus un jurământ față de țară pe care se angajează să o apere cu prețul vieții. Acest jurământ este valabil și după pensionare. În România, acest jurământ prin care îți angajezi viața este unic și aparține doar militarilor. Prin acest jurământ, însă, militarii nu se angajează să accepte umilința și batjocorirea lor de către politicienii lipsiți de experiență socială și politică, și nici să fie umiliți de către lacheii aserviți și umili din presă.

Atunci când se fac referiri la avantajele financiare ale militarilor, intenționat se omite să fie specificate obligațiile prestării unor activități nenormate, limitarea unor drepturi civile, sau obligațiile față de țară, care acoperă întreaga viață activă a militarilor, bărbați și femei, ce îi diferențiază de civili. Prost plătiți în raport cu condițiile de muncă, izolați, muncind până la finalizarea activităților zi și noapte, indiferent de condițiile meteo, detașați sau mutați cu familiile, pentru nevoile statului, militarii nu au dreptul la asociere pentru apărarea propriilor interese.

De aceea, s-a făcut totul pentru distrugerea spiritului de corp.

Scoși la parade pentru interesul politicienilor, sunt repede uitați, ignorați, desconsiderați sau atacați mișelește la drepturile lor obținute prin muncă și cu sacrificii greu de cuantificat, ale familiilor.

Pentru așa-zisul "interes național", fără logică strategică, doar pentru dorințe personale meschine ale unor potentați locali, unitățile militare sunt desființate permanent, iar militarii fără vârsta pensionării sunt disponibilizați.

De ce atunci când se vorbește despre pensiile militare nu se amintește despre prevederile în domeniu ale Tratatului de aderare la NATO?

Respectarea acestor prevederi este facultativă?

De ce nu sunt aliniate pensiile militarilor români cu acelea ale militarilor din alte state ale NATO?

De ce se condiționează acordarea unor tranșe din PNRR de reforma sistemului de pensii militare românești?

Vă mulțumesc.

Deputat neafiliat în Circumscripția nr. 10 Buzău, membru al Partidului ALDE, Nicolae N. Roman.

Mulțumesc.

 
  Radu-Vicențiu Grădinaru - declarație politică despre Săracii bătrâni ai României;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Grădinaru.

   

Domnul Radu-Vicențiu Grădinaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi are ca temă "Săracii bătrâni ai României".

Conform unei noi statistici, pensionarii botoșăneni sunt cei mai amărâți din întreaga țară. La Botoșani se acordă cele mai mici pensii din toată România.

Să fie un paradox sau o simplă coincidență că domnul ministru al muncii este tot din Botoșani? Ministrul își face timp în fiecare săptămână să apară la posturile de televiziune. Vorbește mereu despre pensii, promite marea cu sarea, dar atenția față de botoșănenii lui de acasă este practic inexistentă.

Domnule ministru, faptele vorbesc mai mult decât vorbele! Asta v-au demonstrat botoșănenii atunci când v-au huiduit pe dumneavoastră și pe colegii dumneavoastră de partid, anul trecut! Bătrânii din Botoșani v-au spus în față, cu lacrimi în ochi: "Murim de foame!".

Botoșănenii sunt din ce în ce mai revoltați de situația economică actuală și o spun cu orice ocazie, nu doar în timpul protestelor. Aproape am trecut de o iarnă suficient de friguroasă. Creșterea prețurilor la toate este una fără precedent. Cum vă închipuiți că un bătrân poate trăi cu numai 1.400 de lei? Aceasta a fost media lunară a pensiilor încasate de botoșăneni în luna decembrie a anului trecut.

Dar cine să se gândească la bătrâni? Guvernul este mult prea ocupat cu dilema pensiilor speciale. Un alt rateu! Reforma pensiilor speciale trebuia să fie finalizată încă din decembrie, însă este în continuare blocată, cu o lună și jumătate înainte de expirarea termenului asumat în PNRR. Suntem în pericol de a pierde banii europeni de care încă suntem dependenți.

Așadar, ce face ministrul muncii? Ce face actuala Guvernare? Își fac timp pentru emisiuni televizate, își fac timp pentru a da interviuri presei pe care tot ei au cumpărat-o, dar nu își fac timp pentru români. Bătrânii care au pus umărul la muncă pentru România pe care o avem astăzi, care au muncit pământurile României sunt batjocoriți constant de monstruoasa Coaliție! Ce mai valorează bătrânii pentru actualul sistem? Nu valorează nimic! Vor valora doar în campania electorală de anul viitor, când vor dori să îi cumpere cu o sticlă de ulei sau cu niște făină.

Vă mulțumesc.

Radu-Vicențiu Grădinaru, deputat AUR, Botoșani.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Doamna Huțu. Nu.

Domnul Mina.

Doamna Stoica. Nu.

Doamna Hărătău.

Domnul Făgărășian.

Domnul Crușoveanu. Nu.

Domnul Apostol.

Domnul Lőrincz.

Doamna Neagu.

Doamna Gavrilă.

Doamna Rizea.

Domnul Toda.

Domnul Aelenei.

Domnul Ionescu.

Declar ședința închisă.

 
     

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Adrian Alda - declarație politică: Educația nu mai trebuie abordată politicianist sau superficial, ci trebuie transformată într-un instrument cu potențial peren;

Domnul Adrian Alda:

"Educația nu mai trebuie abordată politicianist sau superficial, ci trebuie transformată într-un instrument cu potențial peren"

Mulți dintre dumneavoastră își amintesc cu plăcere de sistemul de învățământ românesc prin care au trecut înainte și după Revoluția din decembrie 1989, fiecare în funcție de vârsta lui. Și nu vorbim doar despre accesibilitatea și atractivitatea destul de mari ale acestui domeniu, ci, mai ales, de eficiența lui de a răspunde nevoilor multor generații total diferite de elevi. Vă rog să nu trageți concluzia că fac apologia sistemului de învățământ comunist, ci vreau să scot în evidență și părțile lui bune. Grație acestora s-au format atâtea generații de intelectuali care au repurtat diverse succese la competiții internaționale, peste tot în lume, în numele României.

Termenul care ar descrie cel mai bine fostul sistem de învățământ, pe care l-am adus în discuție, este peren. Nu și etern, firește! Motiv pentru care România are nevoie de prea mult timp de un nou sistem educațional puternic, adaptat condițiilor actuale și viitoare de evoluție ale omenirii și în concordanță cu cerințele pieței muncii.

Refuz să divaghez politicianist, marșând pe filosofii pe această temă, pentru că s-au dovedit strict distructive! Simple pierderi de timp, energie și bani, venite la pachet cu vulnerabilizarea, ca să nu o cataloghez direct drept periclitarea șanselor în viața a prea multor generații de școlari! Eu, pur și simplu, vă cer să ne concentrăm pe aceste legi ale educației, pentru că sunt fundamentale pentru viitorul țării! Nu cred că mai este posibil să putem aborda, în continuare, politicianist sau superficial aceste legi.

Indiferent că suntem de la putere, de la PSD, UDMR sau de la PNL, ori ocupăm băncile opoziției, trebuie să ne aplecăm serios asupra acestui pachet legislativ pentru ca rezultatul să fie un instrument care să reziste mai mult în timp.

Fac apel la înțelepciunea dumneavoastră ca să reușim să armonizăm perspectivele diferite, să găsim puncte comune și soluții de consens, gândind doar beneficiile pentru sistemul educațional. Este cu atât mai oportun să creăm o identitate de opinii și pentru că, în România, printre dificultățile care îngrijorează populația, cel mai mult se înscrie problema educației copiilor noștri.

Vă mărturisesc că am stat de vorbă cu mulți dintre arădeni, și aceștia mi-au transmis nu doar preocuparea lor privind aceste legi, pe care și eu, în calitatea mea de părinte, le-o împărtășesc, ci și mirarea privind secretomania din jurul acestora și tergiversările nesfârșite privind mediatizarea conținutului lor. Am avut chiar surpriza, deloc plăcută, ca oamenii să îmi spună direct că sunt foarte bulversați de toate deciziile care vin de la Ministerul Educației și că nici copiii lor nu mai oferă prea multă credibilitate valurilor de schimbări succesive.

Trebuie să admitem că sunt, în continuare, în actualele proiecte de lege elemente care au nevoie de studii de impact mai aplicate, de analize de specialitate pentru fiecare domeniu vizat și chiar de îmbunătățirea lor constantă, rezultată din consultarea unor eșantioane de părinți, cadre didactice sau specialiști în educație. Și nu, nu sunt de principiu de acord cu situația din ultimele decenii prin care orice lege sau ordonanță a fost corectată, în cascadă, de alte legi și ordonanțe de corijare, dar trebuie să înțelegem că varianta domnului ministru Cîmpeanu prezintă și multe elemente de originalitate, care n-au fost niciodată probate prin practică și nu s-a renunțat la ele nici până în ziua de astăzi.

De asemenea, hipercentralizarea unor structuri este pe cale să se restaureze. La fel și efectele ei discutabile, care nu au adus beneficii anterior, când au fost contabilizate și chiar înfierate public de societatea civilă, nu doar de corpul didactic.

În opinia mea, consider că acest pachet legislativ trebuie să beneficieze de o omogenizare mai mare a conținutului, dar și de o armonizare atât cu legislația, aflată deja în vigoare și care se dovedește mulțumitoare, dar mai ales cu perspectivele de dezvoltare a României pe termen lung. Militez ca, in corpore, aceste legi să fie ajustate noilor realități din societate. Să plaseze în centrul lor elevul sau studentul și, în egală măsură, cadrele didactice, precum și interesele societății noastre din perspectiva viitorului pe care ni-l dorim pentru patria noastră.

În plus, la 7 ani de la debutul promisiunilor prezidențiale electorale privind "România educată", este clar și la fel de justificabil ca așteptările societale privind acest domeniu să fie, în continuare, foarte mari.

Din acest motiv, pentru stânga românească, angajamentul privind educația este o componentă principală de program politic, iar noi chiar tratăm acest aspect cu maximă responsabilitate. Da, cu acea responsabilitate pe deplin autentică și care nu i s-a acordat de facto până acum, deși acest lucru era și rămâne esențial! Însă, PSD se angajează că i-o va oferi de acum înainte, mai ales că acest domeniu este unul decisiv pentru soarta și renumele României! Și vom duce la bun sfârșit acest demers uriaș, fie prin decizii salutare, plasate în completarea direcției pe care o impune PNL, coordonatorul principal, actual al educației, fie prin măsuri ulterioare, care vor putea contracara orice fel de inadvertență legislativă, cu efecte nefaste repercutate asupra elevilor sau a tuturor dascălilor.

    Bogdan-Alexandru Bola - declarație politică intitulată USL 2.0 se năpustește asupra Pilonului II de pensii;

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"USL 2.0 se năpustește asupra Pilonului II de pensii"

Știu că v-am obișnuit ca, zilnic sau săptămânal, să vă informez în legătură cu ceea ce Coaliția USL 2.0 mai născocește în dauna interesului românilor. Mi-ar fi plăcut să nu stau să vă ocup timpul cu așa ceva, însă, din păcate, laptele și mierea care ne-au fost promise de domnii Iohannis, Ciucă, Cîțu și Ciolacu, la momentul perfectării mariajului, întârzie să apară. De data aceasta, Guvernul PSD - PNL atacă frontal pilonul II de pensii precum șacalii!

Dacă despre PSD se știa că nu vede cu ochi buni contribuția a peste 7,7 milioane de români la Pilonul II de pensii, iată că și PNL a pus gând rău contribuției care va compensa pensiile acestor români.

Pentru a stopa mârșăvia USL 2.0, am atacat la CCR, alături de colegii mei parlamentari Forța Dreptei și cei ai USR, Legea de aprobare a O.U.G. nr. 174/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul pensiilor private. Concret, cum atacă pilonul II de pensii, pe care nu îl controlează, alianța toxică PSD - PNL: reduce cu aproximativ 20% comisionul de administrare perceput de companiile de administrare; amenzi de până la 5% din cifra de afaceri aplicabile administratorilor; amenzi de până la 2 milioane de lei pentru angajații companiilor de administrare; posibilitatea preluării administrării de către o entitate publică din subordinea ASF, Fondul de Garantare a drepturilor din sistemul de pensii private; creșterea atribuțiilor ASF în privința reglementărilor secundare; menținerea regimului extrem de restrictiv în privința plasamentelor făcute de administratorii privați.

Toate aceste măsuri vizează timorarea administratorilor privați ai fondurilor de pensii (Pilonul II) și naționalizarea acestora. Disperarea Guvernului Ciucă este maximă, iar "tâlhărirea" fondului privat de pensii a 7,7 milioane de români este printre măsurile care, cred ei, le vor aduce ceva bani la buget, bani din care să-și continue politica falimentară.

În acest moment, 7,7 milioane de români contribuie la Pilonul II de pensii cu un procent de 3,75% din venitul brut, iar acest procent va crește la 4,75% de la 1 ianuarie 2024. Banii sunt administrați de companii private în scopul de a crește suma din contul fiecărui contribuabil. Câștigul este cuantificat prin indicatorul care se numește randamentul fondului de pensii.

Pilonul II de pensii a fost inițiat chiar de PNL, în 2007, și a urmărit să asigure persoanelor active, odată cu ieșirea la pensie, un venit suplimentar pensiei obținute din sistemul public. Statul român ar trebui doar să asigure funcționarea normală a sistemului, nu să-l atace precum șacalii!

    Bogdan-Iulian Huțucă - declarație politică: Administrația liberală constănțeană a atras cea mai mare finanțare pentru construirea de noi spitale;

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"Administrația liberală constănțeană a atras cea mai mare finanțare pentru construirea de noi spitale"

Cu aproximativ trei ani în urmă, constănțenii ne-au acordat încrederea de a administra Constanța în interesul lor, de a le oferi un alt model de administrație publică, total diferit de cel de care au avut parte.

Astăzi, administrația liberală a județului și municipiului Constanța le poate da constănțenilor o veste excelentă: Guvernul tocmai ce a aprobat o finanțare de circa 300 de milioane de euro pentru două proiecte de spitale noi, care vor fi construite și date în folosință în următorii 3 ani.

Nicio administrație, indiferent de coloratura politică, nu a obținut, până în prezent, finanțare pentru spitale noi în Constanța. Administrațiile liberale, Consiliul Județean Constanța și Primăria Municipiului Constanța, au înregistrat o reușită istorică, cu două proiecte critice finanțate din fonduri europene, prin PNRR.

Pentru că, la această oră, nu există un spital pediatric în județ, existând sub 175 de paturi pentru copii, un corp nou pentru medicină pediatrică va fi construit pe o suprafață de 3.500 m2, cu 8 etaje și 365 de paturi.

De asemenea, Primăria Constanța a obținut o finanțare de 100 de milioane de euro pentru construcția unui spital nou cu dublă specializare, cardiologie și oncologie. Din 2017, în Constanța, nu mai există servicii medicale publice pentru bolnavii cu afecțiuni oncologice, bolnavii de cancer fiind obligați să caute tratament în alte localități, mai ales în București. Unitatea spitalicească nouă are prevăzute peste 100 de paturi, inclusiv ATI, împărțite pe cele două secții.

De foarte mult timp județul și municipiul Constanța aveau nevoie de o modernizare serioasă în ceea ce privea modernizarea spitalelor și a serviciilor medicale. Aceste investiții sunt vitale, deoarece constănțenii nu trebuie să mai fie obligați să caute ajutor de specialitate în alte părți ale țării sau în afara sa. Administrația publică locală liberală se va asigura că cetățenii, în slujba cărora suntem, vor avea parte de normalitate.

Din păcate, zeci de ani de nepăsare a autorităților fac ca astfel de vești să fie demne de discursuri encomiastice. PNL Constanța, în schimb, va lucra pentru ca vești de factura acestora să devină ceva uzual, deoarece Constanța este mai mult decât o destinație favorită pentru a-ți petrece concediul vara. Constanța este un loc încărcat de cultură, istorie și va deveni unul dintre cele mai atractive centre economice, cu unul dintre cele mai mari niveluri de trai din România.

    Boris Volosatîi - intervenție având titlul Glorie eroilor războiului de pe Nistru!;

Domnul Boris Volosatîi:

"Glorie eroilor războiului de pe Nistru!"

Joi, 2 martie, se vor împlini 31 de ani de la declanșarea de către Federația Rusă a războiului de pe Nistru. Acesta a fost primul război al Moscovei în spațiul ex-sovietic după prăbușirea imperiului. Peste 1.000 de vieți omenești au fost pierdute.

Împotriva românilor din Republica Moldova au luptat, alături de unitățile armatei a XIV-a rusă, atât trupele ilegale ale regimului separatist de la Tiraspol, cât și trupe neregulate de cazaci ruși și cele de mercenari din organizația paramilitară UNA-UNSO, așa-zisa Autoapărare populară ucraineană.

Singurul stat care i-a acordat ajutor consistent Chișinăului, pentru a face față agresiunii militare ruso-ucrainene, a fost România.

Din păcate, în conflictul transnistrean, Ucraina a ocupat de la bun început, și a menținut, de-a lungul a 24 de ani, aceeași poziție ca și Federația Rusă. Ca o confirmare a acestui fapt, la 25 noiembrie 1995, Ucraina și Federația Rusă au semnat la Soci un Acord militar privind dreptul de tranzit al Armatei ruse spre regiunea transnistreană. Aceasta a permis așa-zisa rotație, adică înnoire periodică a trupelor ruse de ocupație. Acordul militar ruso-ucrainean a fost denunțat abia la 21 mai 2015, la un an după anexarea Crimeii. O vorbă populară spune: mai bine mai târziu decât niciodată.

Armata rusă de ocupație și serviciile secrete ale Moscovei trebuie să plece din regiunea transnistreană. Prezența ei ilegală pe teritoriul Republicii Moldova reprezintă în sine un risc și o amenințare la adresa păcii și stabilității în regiune. Actualul război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei ne demonstrează că Moscova nu a renunțat la intențiile sale de expansiune și control asupra statelor ex-sovietice.

Ne îngrijorează, în mod special, ultimele declarații ale Moscovei privind posibila dezghețare a conflictului transnistrean, folosind ca pretext presupusele amenințări ucrainene pentru depozitele militare de la Cobasna, în care se păstrează peste 20 de mii de tone de muniție și armament.

La 31 de ani de la începerea războiului sângeros de pe Nistru, gândul nostru se îndreaptă către ostașii, polițiștii și voluntarii români din Basarabia și Transnistria, care au apărat cu arma în mână, sub tricolor, pământul strămoșesc și libertatea noastră.

Aduc un pios omagiu tuturor celor care și-au dat viața pe altarul Patriei în acest război nedrept, neprovocat și nejustificat.

Glorie luptătorilor români de pe Nistru!

Patriei noastre, glorie!

    Oana-Gianina Bulai - declarație politică intitulată Am greșit noi?;

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Am greșit noi?"

În ultimii ani, pare că tot ceea ce știam noi, tot ce am moștenit de la străbunii noștri, tot ce e românesc, nu mai este bun! Ba, mai mult, tot ce e românesc trebuie să fie înlocuit cu noile tendințe, cu noile curente politice care apar la nivel mondial.

Dar, am greșit noi cu ceva de am ajuns în această situație, în care esența neamului nostru trebuie înlocuită de noile valori ale lumii aflate în proces de globalizare?

Dacă da, unde, cum și când am greșit? Pentru că undeva trebuie să fi fost o greșeală. Această eroare a fost conștientă sau involuntară? Pentru că ea ne-a îndepărtat de adevăr, de ceea ce este real, drept, normal și bun. Ne-a adus rău, neplăcere, confuzie, ne-a îngenuncheat și ne-a paralizat optimismul și încrederea. Ne-a îndepărtat de tradiții, istorie și rădăcini. Ne-a făcut să navigăm după busole străine.

Trebuie să ne întrebăm ce ne-a împiedicat să facem ceea ce trebuia și era bine pentru noi, și ce ne-a oprit să ne îndreptăm spre ceea ce este drept, normal și bun.

Trebuie să ne întrebăm de ce am ajuns în situația în care să fie tot mai mulți cei care ne spun să ignorăm rădăcinile noastre și să ne îndreptăm spre direcția pe care ne-o arată alții, adesea din afara țării noastre.

Acestea sunt întrebările pe care trebuie să ni le punem pentru a identifica greșeala și a o corecta.

Pentru aceasta, trebuie să ne analizăm trecutul, să ne amintim ce am făcut și să încercăm să înțelegem ce ne-a determinat să facem ceea ce am făcut.

Unde, când și cum? Cum s-au întâmplat toate, de am devenit, în partea reală a societății noastre suferinde, oameni care încearcă să își uite trecutul și să nu îi intereseze viitorul?

Doar prin căutarea adevărului și prin acceptarea responsabilității pentru greșelile noastre putem începe să ne reparăm erorile și să ne îndreptăm către o cale mai bună.

Evident, nu ne mai putem întoarce din drum la începutul mileniului, nu putem să facem un nod și să ne prefacem că nimic nu s-a întâmplat.

Istoria ne-a arătat că, pe parcursul secolelor, civilizația a înregistrat atât urcușuri, cât și coborâșuri, însă toate au fost depășite. Uneori progresul a fost mai rapid, alteori mai lent.

Proiectele gândite la nivel mondial, cu scopul de a asigura bunăstarea unei populații tot mai numeroase, au adus oamenilor mai multă conectivitate, dar au și creat distanțe între ei. Poate că cei care au conceput "globalizarea binelui" nu au luat în considerare toate detaliile.

Românii știu din propria istorie cum sunt negociate lucrurile în absența lor.

Dar noi, unde am fost, unde suntem? Nu am putut, nu putem să-i tragem de mânecă, să le prezentăm proiectul nostru de mai "bine"?

"Binele" este universal? Sigur, dar în caracteristici naționale, în nuanțe. Și atunci, care "bine" trebuie urmărit?

Ni se spune mereu că suntem o mare familie, de exemplu, europeană. Acest lucru este corect, deoarece fiecare familie este alcătuită din membri diferiți, așa cum spune înțelepciunea populară: "sunt cinci degete la o mână, și niciunul nu seamănă cu celălalt".

Pentru a fi o forță, avem nevoie de toate degetele pentru a strânge pumnul. Cu toate acestea, nu obligăm toate degetele să fie egale sau să aibă aceleași funcții principale, ci le tratăm ca pe membrii unei familii.

Bineînțeles, oricine poate să amintească de "rudele sărace" ale familiilor. Unii sunt săraci, cu toate că sunt harnici, pentru că nu au avut condiții și posibilitatea să se dezvolte, să-și pună în valoare talentul, abilitățile, competențele, să se instruiască. Alții sunt săraci pentru că sunt puturoși, alții sunt săraci pentru că au fost/sunt naivi și au crezut/cred în binevoitori fățarnici, care doar i-au exploatat/îi exploatează. Sunt însă și multe exemple de rude sărace care au ajuns departe, s-au îmbogățit, pentru că au fost ajutate sau doar au fost lăsate să se dezvolte.

Nu știu dacă este valabil și pentru marea familie europeană!

De aceea întreb: unde am greșit? De ce ne este greu? De ce doar privim cu îngrijorare, chiar cu înfricoșare, către cei care militează pentru renunțarea la tradițiile și obiceiurile noastre, la tot ce e românesc, dar nu luăm atitudine să ne apărăm, cu adevărat, identitatea noastră de români?!

    Cristina Burciu - declarație politică: Digitalizarea IMM-urilor, o șansă apreciabilă în vederea creșterii competitivității mediului de afaceri;

Doamna Cristina Burciu:

"Digitalizarea IMM-urilor, o șansă apreciabilă în vederea creșterii competitivității mediului de afaceri"

PNL continuă procesul de digitalizare al tuturor entităților publice și private din România, proces dinamizat, în acest an, cu ajutorul fondurilor europene pe care le avem la dispoziție, atât prin PNRR, cât și prin alte alocări europene.

Ultimul demers de acest gen este lansarea în consultare publică a metodologiei de selecție a partenerilor din cadrul proiectului "Competențe în tehnologii avansate pentru IMM-uri", aferent investiției I19 din Planul Național de Redresare și Reziliență - Scheme dedicate perfecționării/recalificării angajaților din firme, în valoare de 34 de milioane de euro.

Documentul relevă activitățile care urmează să fie întreprinse de către beneficiarii eligibili, condițiile de accesare a programului, precum și cerințele minime pe care trebuie să le respecte colaboratorii proiectului, respectiv partenerii de formare profesională selectați, referitor la elaborarea platformei informatice prin intermediul căreia se vor desfășura formarea și evaluarea competențelor angajaților din IMM-uri.

Proiectul are un scop extrem de precis și generos, respectiv cel de a susține financiar transformarea digitală a cel puțin 2.000 de întreprinderi mici și mijlocii. Acestea vor beneficia, printre altele, de dezvoltarea și consolidarea competențelor digitale ale angajaților, precum și de programe complexe de specializare a forței de muncă în domenii tehnologice avansate. Grație acestor finanțări, angajații IMM-urilor își vor putea îmbunătăți semnificativ nivelul de cunoștințe și competențe, prin participarea la programele de formare profesională, desfășurate în nouă domenii tehnice cheie, între care învățarea automată, inteligența artificială și automatizarea proceselor robotice.

Guvernul Nicolae Ciucă, prin Autoritatea pentru Digitalizarea României, este în plin proces de definitivare a unei proceduri competitive, transparente, nediscriminatorii și necondiționată de selecție de parteneri în domeniul formării profesionale impuse de rigorile acestui proiect complex.

Consider că specializarea avansată și informatizarea la nivel înalt a IMM-urilor constituie un nou pas important din punct de vedere al reformei digitalizării, inițiată de PNL, prin intermediul acestor investiții firmele mici și mijlociii fiind pregătite să facă față, în mod profesionist, provocărilor tehnologice în continuă evoluție, precum și concurenței acerbe de pe piață.

    Dănuț Aelenei - declarație politică având titlul O clădire emblematică a orașului Constanța, lăsată în paragină!;

Domnul Dănuț Aelenei:

"O clădire emblematică a orașului Constanța, lăsată în paragină!"

Casa D’Italia din Constanța se află pe bulevardul Mamaia, la numărul 42. Imobilul masiv din piatră, cu fațadă din cărămidă roșie și ridicată în stilul vilelor neoclasice din nordul Italiei, ce se desfășoară pe 416 m2, a fost construit în anul 1924, pentru necesitățile comunității italiene, pe atunci relativ numeroase în Constanța.

În perioada interbelică și până în 1948, Casa D’Italia a fost sediul Consulatului italian și al școlii italiene "Vittorio Emmanuele III", iar, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, aici a funcționat și sediul filialei Partidului Național Fascist Italian din Constanța, până în anul 1943. După 1948, deși a rămas în proprietatea statului italian, a fost sediul Casei de Cultură a Tineretului pentru ca, începând din 1990 și până acum un deceniu, să devină sediu al viceconsulatului Italiei la Constanța.

Casa D’Italia, una dintre cele mai frumoase clădiri ale municipiului, a ajuns "de râsul lumii". Adăpost pentru oamenii străzii în anotimpul rece și toaletă publică în restul timpului, fostul Consulat al Italiei, situat în zona Capitol, a ajuns într-o stare deplorabilă. Nu face nimeni nimic pentru a curăța zona sau pentru a nu mai lăsa oamenii fără adăpost să își facă nevoile acolo.

Mai mult decât atât, nimeni nu pare să ia nicio măsură pentru îngrijirea acesteia. "E proprietate privată", se scuză autoritățile locale.

Dacă nu s-a reușit rezolvarea problemei, ce ține de întreținere și reparații curente la imobil, Ambasada Italiei a decis scoaterea ei la licitație.

Dar starea avansată de degradare a imobilului și prețurile, deloc mici, de la care s-a pornit licitația au fost motive care au îndepărtat investitorii de porțile Ambasadei Italiei, aceasta nereușind să o vândă nici la ora actuală.

Cum nimeni nu a fost interesat de cumpărarea ei, clădirea continuă să zacă în același grad de dezafectare în care se află de mai bine de 10 ani.

În 2022, consilierii locali constănțeni au propus achiziționarea imobilului, pentru a intra în patrimoniul orașului și a-l pune cu adevărat în valoare, întrucât, acum, mai mulți oameni ai străzi își fac veacul în proximitatea vilei.

Cu toate că s-au făcut demersurile necesare, Ministerul Culturii nu a comunicat niciun punct de vedere în privința exercitării dreptului de preempțiune. Oare ministrul Culturii are alte interese în rezolvarea acestei probleme, tergiversând un răspuns concret pentru cetățenii constănțeni?

    Cristina-Elena Dinu - declarație politică: Programul național pentru creșterea natalității, una dintre prioritățile PSD din acest an;

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Programul național pentru creșterea natalității, una dintre prioritățile PSD din acest an"

Programul național pentru creșterea natalității constituie o prioritate a PSD, demers de reușita căruia este responsabil ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, doamna Gabriela Firea.

Este vorba despre un program social de interes național, privind susținerea cuplurilor și a persoanelor singure, finanțat de la bugetul de stat, care are ca scop sprijinirea financiară în vederea efectuării procedurilor medicale de specialitate recomandate, ca element principal de susținere a creșterii natalității în România.

Anul trecut, de sumele acordate, prin acest proiect, au beneficiat un număr de 2.500 de persoane, însă, din acest an, cuantumul de eligibilitate a crescut de patru ori, la 10.000.

Doritorii trebuie să îndeplinească condițiile de înscriere în acest program, respectiv cei doi membri ai cuplului infertil (căsătoriți sau nu)/femeia infertilă să fie cetățeni români, să aibă domiciliul în România și să fie asigurați în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

De asemenea, vârsta femeii beneficiare să fie cuprinsă între 20 și 45 ani, iar procedurile medicale de specialitate recomandate trebuie să se desfășoare într-o unitate medicală de pe teritoriul României, parteneră a programului, autorizată să desfășoare acest tip de activități.

În acest an, au fost înregistrate peste 4.300 de dosare, aproape jumătate dintre acestea fiind analizate de comisia special constituită la nivelul MFTES, 1.765 de dosare fiind declarate eligibile.

Potrivit programului, fiecare cuplu sau femeie singură va primi un sprijin de maximum 15.000 de lei, în vederea decontării procedurilor de fertilizare in vitro pentru obținerea unei sarcini. Această sumă va putea fi alocată pentru maximum trei proceduri în fiecare an, cu condiția să existe indicația unui specialist în domeniul infertilității.

Regulamentul privind dosarele eligibile trebuie să fie respectat întocmai.

Pentru corectarea tuturor greșelilor și omisiunilor, în ceea ce privește accesarea programului social pentru creșterea natalității, se recomandă femeilor și cuplurilor doritoare să se informeze corect, de pe site-ul Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, astfel încât să fie evitate eventualele neconcordanțe și neclarități în depunerea dosarelor și să maximizeze astfel șansele de eligibilitate.

Este foarte important de reținut că nu pot fi preluate dosare care nu conțin toate documentele necesare, respectiv cerere, copie act de identitate, declarație pe proprie răspundere, indicație medicală FIV, adeverință de asigurat/salariat, acord GDPR.

Din nefericire, România a înregistrat, în ultima perioadă, recorduri negative în ceea ce privește natalitatea. În ultima perioadă, s-au înregistrat chiar luni în care s-au născut cei mai puțini copii de când există date despre natalitate, respectiv din anul 1930 și până în prezent.

Acest program social, prin care se decontează financiar cheltuielile cu procedurile de fertilizare in vitro ale familiilor și mamelor singure, este o măsură care poate diminua declinul demografic cu care se confruntă în prezent țara noastră.

    Ileana Cristina Dumitrache - declarație politică referitoare la Propunerea legislativă nr. 631/2019;

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

"Propunerea legislativă nr. 631/2019"

Recent, a fost adoptat un nou proiect de lege care vizează schimbarea pedepselor privind traficul de droguri de risc și mare risc. Legea se referă la acțiunile de comerț în vederea traficului de droguri, și nu pentru consumul propriu.

Din păcate, adoptarea acestei legi a produs în spațiul public confuzie și îngrijorare, pentru că proiectul de lege mai sus-menționat ar putea interfera cu proiectul de lege care reglementează statutul juridic al plantei de canabis folosită în scop medical.

Mă văd nevoită să argumentez de ce este profund greșită asocierea dintre cele două proiecte de lege și cât de diferite sunt normele și obiectivele celor două.

Proiectul de Lege privind reglementarea cadrului juridic al plantei de canabis folosită în scop medical s-a născut ca o necesitate reală pentru pacienții români suferinzi de nenumărate afecțiuni pentru care tratamentele convenționale s-au dovedit insuficiente sau ineficiente.

Motivul și obiectivele propunerii, pe care și-au pus semnătura aproape 100 de parlamentari, au avut la bază un context bine studiat, reglementările existente la nivelul UE, și nu numai.

Mai mult, propunerea legislativă s-a întemeiat pe concluziile cercetărilor științifice în domeniul canabisului medicinal, potrivit cărora există dovezi concludente și substanțiale privind efectele terapeutice.

Proiectul, pe care l-am inițiat, precizează, în toate secțiunile care îl compun, că este vorba strict despre canabisul medicinal și despre dreptul pacienților români la un tratament pentru care foarte multe alte țări au găsit mijloacele să îl legalizeze. În niciun aspect al conținutului legii nu există confuzia sau interpretarea greșită că planta de canabis ar putea fi folosită în alt scop decât medical.

Tocmai pentru ca reglementarea cadrului legislativ să fie cât se poate de transparentă și corectă, s-au introdus norme clare care nu mai au nevoie de adnotări privind producerea, depozitarea, distribuția, achiziționarea și administrarea plantei de canabis și a preparatelor ce conțin canabis în scop medical.

Orice asociere cu alte proiecte de lege, care indirect ating subiectul plantei de canabis, altfel decât medicinal, este nedreaptă și ofensatoare la adresa tuturor părților implicate în acest proiect, la adresa miilor de români care au semnat petiția pentru legalizarea canabisului medicinal și a miilor de pacienți care își așteaptă cu speranță dreptul la tratament.

Legea Victoria așteaptă de patru ani să fie votată și implementată! Patru ani, pentru o terapie recunoscută la nivel mondial și legalizată în atât de multe țări din lumea toată, este prea mult.

Îmi doresc ca, atunci când proiectul de lege va ajunge pe ordinea de zi, să ascultați vocea rațiunii, eliberată de prejudecăți, temeri nejustificate, confuzie sau dezinformare, și să votați responsabil, având în vedere dreptul și nevoia pacienților din țara noastră la un tratament care și-a dovedit utilitatea.

    Dumitru Rujan - declarație politică: Acolo unde s-au construit autostrăzi, vin și investițiile, și prosperitatea!;

Domnul Dumitru Rujan:

"Acolo unde s-au construit autostrăzi, vin și investițiile, și prosperitatea!"

Nimeni nu poate să conteste faptul că, sub guvernarea Partidului Național Liberal, economia României înregistrează ritmuri consistente de creștere economică, de dezvoltare la nivel local, precum și fluxuri importante de investiții străine directe, purtătoare de transfer tehnologic. Cu toate acestea, nu putem să nu constatăm că decalajele între regiunile țării se adâncesc, că investițiile străine merg tot în zonele dezvoltate, acolo unde există și infrastructură modernă de transporturi, dar și servicii și utilități la standarde europene.

După decizia îmbucurătoare a companiei finlandeze producătoare de anvelope, de a deschide o fabrică importantă la Oradea, aflăm acum că un alt mare investitor european construiește o uzină constructoare de tractoare la Arad.

Nu poți să nu te bucuri pentru România, însă nu poți să nu te întristezi că alte zone ale țării sunt ocolite mereu de investitori. Nici nu poți să-i condamni pe investitori, atâta vreme cât primul argument pe care aceștia îl caută este infrastructura, care între Timișoara, Arad și Oradea este la standardele dorite de orice investitor.

M-ar fi bucurat enorm ca și alți investitori puternici din Uniunea Europeană sau Statele Unite ale Americii să ia decizia de a deschide unități de producție la Caransebeș, la Reșița sau la Oravița. Însă, cum putem să avem asemenea așteptări atâta vreme cât autostrada care ar fi trebuit să contribuie la dezvoltarea județului Caraș-Severin este încă la stadiul de proiect? Cum să vină investitorii în Caraș-Severin, când drumurile naționale sunt adevărate capcane pentru transportatori? De aceea m-am simțit revoltat atunci când proiectul autostrăzii A6 s-a blocat, între incompetența USR și nepăsarea autorităților din CNAIR.

Ministerul investițiilor și proiectelor europene a declanșat deja procedurile pentru accesarea fondurilor europene aferente următorului cadrul de programare multianuală 2021-2027. Suntem deja în anul 2023 și aceste fonduri nu vor sta la dispoziția țării noastre pe veșnicie.

De aceea, îmi exprim speranța că autoritățile competente din Ministerul Transporturilor și din subordinea acestuia să se trezească din amorțeală și să exploateze toate oportunitățile financiare pe care Uniunea Europeană ni le pune la dispoziție.

Nu voi accepta nici amânări, nici piedici și nici lipsă de profesionalism în ceea ce privește construirea autostrăzii A6, pentru că este singura șansă pentru județul Caraș-Severin de a aduce investitori puternici și de a pune în valoare unele dintre cele mai frumoase zone turistice din țară.

    Florin-Claudiu Roman - declarație politică intitulată Siguranța copiilor este prioritatea PNL;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Siguranța copiilor este prioritatea PNL"

Cataclismul produs de cutremurele violente din Turcia și Siria a ridicat tuturor fiori reci pe șira spinării. Determinarea noastră, de a ajuta victimele acestor cutremure și de a asista cele două state afectate, este echivalată doar de preocuparea de a preveni o astfel de tragedie la noi în țară.

De o perioadă, s-a pornit. în România, o discuție, cum este și normal, legată de siguranța școlilor în care învață copiii noștri. În luna septembrie a anului trecut, în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România, un număr de 118 clădiri, cu destinația învățământ, figurau ca fiind încadrate în clasa de risc seismic I. Datele au fost introduse de la nivelul fiecărei unități de învățământ, și în centralizarea din luna septembrie 2022 figurau clădiri care, în prezent, sunt fie în reabilitare, fie în conservare, nefiind folosite pentru activități didactice.

De aceea, astăzi, numărul clădirilor ce figurează în SIIIR este unul considerabil mai mic. În urma reactualizării datelor de către conducerile unităților de învățământ, cei responsabili să actualizeze datele acestea în sistem, 39 de clădiri sunt încadrate în clasa de risc seismic I, din care doar 21 sunt în uz. Dintre aceste 21 de clădiri, 15 clădiri au destinația săli de clasă/laboratoare, iar 6 clădiri au alte destinații.

Școlile și instituțiile de învățământ care prezintă risc crescut în caz de cutremur, potrivit expertizărilor realizate, vor intra cu prioritate într-un proces de consolidare și reabilitare, printr-un program guvernamental care va fi aprobat de Guvern.

Mai mult, Ministerul Educației, în parteneriat cu Banca Mondială, derulează deja un proiect, în valoare de aproape 100 milioane euro, care are drept scop reabilitarea, consolidarea și/sau construirea unor școli în zonele cu cel mai mare risc seismic din România.

Siguranța copiilor, a cadrelor didactice și a personalului din școli este o prioritate pentru PNL. Guvernul României va depune toate eforturile pentru a garanta ca, în situația nefericită a unui seism de intensitate mare, aceste clădiri, destinate educării generațiilor viitoare, să fie cât mai rezistente.

Lupta cu mama-natură este una foarte grea, adeseori imposibilă, însă trebuie să facem tot ceea ce ne stă în putință pentru a preveni sau diminua orice pagubă ce poate surveni.

    George-Cătălin Stângă - declarație politică despre Nepăsarea autorităților locale pentru sistemul de sănătate;

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Nepăsarea autorităților locale pentru sistemul de sănătate"

În urmă cu o săptămână, Guvernul României anunța că 27 de spitale vor fi construite în toată țara, în baza proiectelor depuse de către autoritățile locale. Nu și în Galați!

Peste două miliarde de euro merg în sistemul medical românesc din PNRR, dar nu și în județul Galați. 18 județe din țară au primit fonduri pentru îmbunătățirea sistemului medical, dar printre acestea nu se regăsește și județul Galați.

Nu aveau nevoie gălățenii de secții noi din spitalul județean renovate? Nu era nevoie și în județul pe care îl reprezint de un spital nou sau de o maternitate nouă, așa cum se întâmplă în alte zone din țară?

Din punctul meu de vedere, al colegilor mei, dar și al gălățenilor aveam mare nevoie.

Dacă stăm și îi întrebăm pe responsabilii administrativi ai județului, în frunte cu domnul președinte al Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, acesta ne va spune că s-a modernizat spitalul județean, că s-au făcut investiții în sistemul de sănătate. Da, s-au făcut, dar cu țârâita, pe bucăți.

De ce să mergem în continuare cu această peticeală, când puteam să obținem un proiect pentru construirea unui nou spital prin fondurile din PNRR?

I-am solicitat președintelui consiliului județean să le răspundă gălățenilor dacă a fost depus un proiect, de către județul Galați, pentru renovarea, modernizarea unor secții din spitalul județean sau din alt spital din județul nostru sau chiar pentru construirea unui nou spital. Nu a răspuns. În schimb, Ministerul Sănătății mi-a răspuns că un asemenea proiect a fost depus de Consiliul Județean Galați, dar că el a fost respins!

Motivul pentru care un astfel de proiect putea fi respins este unul simplu: dacă el a fost scris prost și nu a întrunit punctajul necesar! Adică, mai pe scurt, el nu a fost aprobat din cauza incompetenței celor care au scris proiectul,.

Galațiul are nevoie de un sistem medical performant. Cazurile din ultimii ani, în care pacienți și-au pierdut viața, nu trebuie să se mai repete. Dar acest lucru nu se poate întâmpla dacă celor din fruntea administrației locale și județene nu le pasă de oameni, de sănătatea acestora.

Banii din PNRR erau o bună ocazie pentru ca și în Galați să putem avea un spital, de ce nu, nou! PNL Galați a militat și a promovat în ședințele Consiliului Local Galați proiectul spitalului municipal. Deocamdată avem angajamentul luat de către primarul Galațiului și conducerea PSD că acest proiect se va concretiza. Însă, vom monitoriza fiecare pas al realizării acestui obiectiv, pentru că gălățenii au nevoie de spitale noi.

    Daniel-Florin Ghiță - declarație politică: O nouă combinație ruso-maghiară împotriva României;

Domnul Daniel-Florin Ghiță:

"O nouă combinație ruso-maghiară împotriva României"

Rusia și Ungaria se află iar în tandem, ca în 1919 (instaurarea Republicii Sovietice la Budapesta, urmată de atacarea României de către armata bolșevică a lui Béla Kun), în 1940 (anexarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord de către URSS și ocuparea Transilvaniei de Nord de către Ungaria horthistă), în 1968 (invadarea Cehoslovaciei și amenințarea României) și în 1989 (răsturnarea regimului din România).

Se pare că, nu întâmplător, anterior invadării Ucrainei, ultima vizită a unui șef de guvern străin la Moscova (în 2 februarie 2022) a fost cea a premierului ultranaționalist și revizionist al Ungariei, Viktor Orban, devenit din 2014 (anul în care a fost declanșat conflictul secesionist din Donbass și a fost ocupată Crimeea de către Rusia) adept al iliberalismului și fan al președintelui rus Vladimir Putin.

După invadarea Ucrainei de către Rusia, în nord-vestul României, la granița cu Ucraina și Ungaria, acționează intens agenturi de informații și de influență proruse. Activitatea lor este mai vizibilă în județele Satu Mare și Maramureș, îndeosebi în zona vămilor Halmeu și Sighet, prin care se realizează tranzit auto și pe cale ferată cu Ucraina. În primele luni ale războiului, prin aceste vămi a fost înregistrat un aflux mare de refugiați din țara vecină, iar ulterior, îndeosebi prin vama și prin gara din Halmeu, au fost tranzitate ajutoare umanitare și militare din partea țărilor membre ale Uniunii Europene și NATO.

Agentura prorusă din nord-vestul României este coordonată pe teren de ofițeri acoperiți ai FSB (principalul serviciu de informații al Federației Ruse, succesorul KGB), dintre care sunt foarte activi doi colonei de naționalitate română, o femeie originară din Basarabia (Republica Moldova) și un bărbat originar din Trancarpatia (Ucraina), care au legături de afaceri sau de altă natură în zonă, de peste două decenii.

Pe parcursul ultimilor 10 ani, a fost foarte activă agenta originară din Chișinău, care s-a stabilit în municipiul Satu Mare și și-a creat în județul din nord-vest un larg cerc de relații în cadrul celor mai importante instituții statale și administrative locale, la cel mai înalt nivel. Astfel, aceasta a ajuns în relații apropiate cu șefi și șefe din Palatul de Justiție (foste președinte ale Judecătoriei și Tribunalului Satu Mare), Inspectoratul Județean de Poliție (este prietenă cu soția inspectorului șef, care are profesia de avocat), Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră, Direcția Vamală Județeană, Administrația Județeană a Finanțelor Publice, Prefectura județului și consiliul județean.

Într-o anumită perioadă, a încercat să se apropie și de soția unui fost șef al SRI, Satu Mare, fostă avocată, ulterior judecătoare la instanțele sătmărene. În limbaj de specialitate, focoasa, impetuoasa și provocatoarea basarabeancă a penetrat relațional și informativ Sătmarul cu vârf și îndesat. Potrivit unor localnici, după declanșarea conflictului ruso-ucrainean, aceasta a manifestat un interes turistic deosebit pentru punctul de trecere a frontierei și pentru gara din Halmeu, prin care au trecut și trec frecvent coloane auto sau garnituri de tren cu ajutoare pentru țara vecină aflată în război.

Aproape de localitatea Halmeu, lângă frontiera cu Ungaria, acționează în favoarea Rusiei și o puternică agentură de influență de naționalitate maghiară, care profită de faptul că în zonă sunt situate un orășel, Livada, și șase comune (Halmeu, Turulung, Porumbești, Agriș, Micula, Orașu Nou) care au populație preponderent maghiară și sunt conduse de primari UDMR.

După circa trei luni de la invadarea Ucrainei de către Rusia, în urma unei întruniri județene a UDMR, primari din aceste localități le-au comunicat consătenilor că Rusia și China urmează să realizeze o nouă ordine mondială și că Ungaria va deveni centrul economic și militar al celor două puteri în Europa. Totodată, le-au spus că, într-un asemenea context, Putin va da Ardealul Ungariei și că trebuie să fie pregătiți în acest sens. Au făcut astfel de afirmații inclusiv în fața unor localnici români, cărora le-au precizat că se dorește ca preluarea Ardealului de către Ungaria să se facă pe cale pașnică și în bună înțelegere, fără vărsare de sânge, iar în viitor să se realizeze o bună conviețuire între români și maghiari.

Cert este că influența guvernului de la Budapesta a crescut exponențial în zonă, în ultimii ani, îndeosebi în județul Satu Mare, în care ponderea minorității maghiare și a minorității rrome vorbitoare de limba maghiară totalizează în jur de 40% din populație. Deși românii reprezintă 60% din populația județului, UDMR controlează administrația locală, deținând funcțiile cheie de președinte al consiliului județean și de primar al municipiului Satu Mare, precum și majoritatea absolută în cele două consilii. Spre deosebire de predecesorii lor, mai moderați și mai diplomați, principalii lideri actuali ai UDMR, Satu Mare, respectiv președintele consiliului județean, Pataki Csaba, și primarul municipiului reședință de județ, Keskenyi Gabor, au ajuns în ultimii ani în siajul total al premierului revanșard Viktor Orban, care-i invită frecvent în capitala ungară pentru consultări sau pentru a le da instrucțiuni ori participă la diverse evenimente simbolice pe meleaguri sătmărene.

Un milionar din Budapesta, bun amic cu premierul Orban, a cumpărat, împreună cu o firmă controlată de serviciul de spionaj al Ungariei, cu cinci ani în urmă, hotelul Dacia, fost Pannonia, o clădire simbol din centrul municipiului Satu Mare, un monument arhitectural unic în Europa. După achiziția, prin interpuși, a hotelului simbol de către șeful guvernului de la Budapesta, primarul UDMR-ist al Sătmarului a demarat un proiect de modernizare a parcului din fața acestui edificiu, cu un dublu scop insidios: scoaterea din parc a celei mai importante statui românești din oraș, statuia marelui luptător unionist Vasile Lucaciu, și amenajarea unei parcări subterane sub parc, pentru a deservi în primul rând hotelul lui Orban&Co., nu locuitorii orașului. Edilul șef vrea să mute, cu orice preț, din centrul orașului statuia masivă din bronz a părintelui Vasile Lucaciu, eroul simbol al românilor din Sătmar, la o distanță de circa un kilometru, în zona străzii cu același nume.

Deosebit de interesant este că, în ultimii ani, președintele consiliului județean și primarul municipiului Satu Mare și-au angajat ca șefi de cabinete doi colonei SRI în rezervă, dintre care unul a fost șeful Secției județene a SRI, iar celălalt șeful Serviciului de securitate economică din această secție. Amândoi fuseseră cooptați în SRI din alte domenii, au fost promovați în funcții de generalul, fără mamă și fără țară, Florian Coldea, și erau cunoscuți ca persoane corupte și imorale, predispuse la tranzacționism de orice fel.

Impresia generală a românilor din Sătmar este că organele de informații și de justiție abilitate au cam dormit în cizmele statului până acum, deși au beneficiat de purcoaie de bani la salarii și la pensii. În condițiile în care unitățile militare din zonă au fost desființate de cel puțin 20 de ani, iar Bucureștiul nu prea este interesat de problemele din acest colț în care se agață harta în cui, tot mai mulți români de aici se gândesc să constituie structuri teritoriale de autoapărare civică. În multe familii românești nu au fost uitate umilințele și represaliile ce au urmat cedării rușinoase a Transilvaniei de Nord, la sfârșitul lunii august 1940. Și tot mai mulți români se întreabă dacă războiul din Ucraina este și războiul nostru.

Un mare filosof român a afirmat, secolul trecut, că țara noastră a avut doar doi vecini prietenoși de-a lungul istoriei sale: Serbia și Marea Neagră. Serbia nu mai este prietena României (și din vina noastră, pentru gestul pro-NATO din 1999, în cursul ultimului război împotriva fostei Iugoslavii), ci a devenit prietena Rusiei și a Ungariei. Iar Marea Neagră a devenit tot mai amenințătoare pentru țara noastră în ultimii ani.

Deșteaptă-te, române!

    Elena Hărătău - declarație politică: PNL susține impulsionarea profesioniștilor din administrația publică locală;

Doamna Elena Hărătău:

"PNL susține impulsionarea profesioniștilor din administrația publică locală"

PNL a susținut permanent că potențialele majorări salariale pentru parlamentari sunt neadecvate, în actualul context economic complicat și delicat. Am reușit să păstrăm un echilibru solid în ceea ce privește corectitudinea deciziilor noastre politice. Am susținut, categoric, că trebuie să asigurăm echitate și corectitudine tuturor categoriilor plătite din fonduri publice.

În această idee, este o realitate faptul că salariile din administrația publică locală au rămas înghețate din anul 2018. Ultima actualizare a fost decisă prin raportarea la salariul minim din anul 2021, nu din 2022.

Pe de altă parte, dacă vrem profesioniști, iar administrația publică locală din România are mare nevoie de ei, este obligatoriu să îi și motivăm salarial.

Discuțiile apărute pe marginea subiectului creșterii salariilor primarilor au confirmat demagogia unor partide, iar românii trebuie să știe adevărul.

Parlamentarii AUR au votat inițial, în Senat, majorarea salariilor pentru toți demnitarii, atât pentru primari și parlamentari, cât și pentru alte categorii! Apoi, tot reprezentanții AUR au sărit să facă "circul" deja consacrat, contestând votul prin care se acordau salarii mai mari primarilor. Această abordare, din partea AUR, denotă lipsa experienței și a înțelegerii activității de anvergură a primăriilor, a modului de gestionare și administrare a resursei umane calificate și expertizată. Reprezentanții lor nu au experiența muncii depuse de primari, nu știu ce se întâmplă în primării, nu au habar cum se conduce o primărie sau cât este de greu să păstrezi profesioniștii în administrația publică.

Reprezentanții USR sunt și ei, la rândul lor, campioni la țipat! Ei spun că este corupție, dar, în realitate, încurajează corupția, atunci când afirmă că salariile primarilor trebuie să rămână mici. Ei susțin că nu sunt profesioniști în funcții publice (în afară de ei, bineînțeles)! Dar, în același timp, încurajează deprofesionalizarea primăriilor, dizertând că salariile primarilor trebuie înghețate.

USR protestează că veniturile aleșilor locali s-au mărit cu câteva sute de lei, dar, în același timp, uită că primarii lor își transferă milioane din banii primăriei la ONG-urile de acasă, precum cazul Coliban de la Brașov! Sau că plătesc, din banii contribuabililor, de trei ori aceleași servicii de salubritate, precum exemplul dat de doamna Clotilde de la Sectorul 1. În loc să dea dovadă de demagogie și populism, USR ar face mai bine să explice românilor "gaura" de un miliard pe care au dat-o bugetului de stat, prin achizițiile supradimensionate de vaccinuri, girate de oamenii lor, pe care acum le aruncăm la gunoi.

Prin creșterea salariilor aleșilor locali, sunt încrezătoare că vom avea o siguranță sporită în ceea ce înseamnă administrarea bugetelor locale, atragerea fondurilor europene, elaborarea și implementarea proiectelor pentru dezvoltarea comunităților pe care le reprezintă.

În concluzie, PNL a făcut și face exact ceea ce trebuie pentru români și pentru bunăstarea României!

    Georgeta-Carmen Holban - declarație politică intitulată 2,2 miliarde de euro pentru construirea de noi spitale prin PNRR;

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"2,2 miliarde de euro pentru construirea de noi spitale prin PNRR"

Guvernul a aprobat lista celor 27 de investiții în unități spitalicești din întreaga țară, rezultate din procesul de analiză și selecție efectuat de Ministerul Sănătății. Acesta este un alt jalon important asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, adoptarea oficială a tabelului celor 27 de spitale fiind ultimul pas înainte de finanțarea europeană a acestor obiective.

Lista obiectivelor de investiții finanțate conform Programului național de investiții în infrastructura de sănătate, aferent țintei 377, componenta 12 - Sănătate, din anexa Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării Planului de Redresare și Reziliență al României, cuprinde spitale noi, construite în întregime, ridicarea de noi corpuri de clădiri, precum și reabilitarea altor secții și pavilioane indispensabile unităților medico-sanitare. Investițiile preconizate au în vedere dotarea spitalelor sau a unităților sanitare nou construite cu aparatură medicală și sisteme performante de digitalizare, pentru realizarea fișei de observație electronică a pacienților.

Demn de remarcat este faptul că, în cadrul apelului "Infrastructură spitalicească publică nouă", aferent PNRR, au fost depuse inițial 46 de dosare de finanțare. Dintre acestea, 42 au îndeplinit criteriile de eligibilitate prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 1237/2022 și au intrat în etapa următoare de analiză, în vederea acordării punctajului conform metodologiei de evaluare. Cele 27 de obiective finale au fost selectate în ordinea descrescătoare a punctajului obținut și în limita bugetului alocat investiției specifice din PNRR.

Bugetul total destinat listei celor 27 de investiții, ce au fost aprobate de Executiv și vor intra în faza de finanțare propriu-zisă, este 2,2 miliarde euro. Este vorba atât de investițiile în construirea de noi secții și pavilioane, cât și în modernizarea, dotarea și utilarea celor existente cu echipamente și aparatură medicală de ultimă generație.

Un criteriu important, în ceea ce privește obținerea banilor destinați în acest sens, este respectarea cerinței ca peste 2.800 de paturi de spital să fie amplasate în clădiri reabilitate/modernizate, al căror consum energetic este mult redus, respectiv aproape egal cu zero, sau cel puțin cu 20% mai mic decât uzual. În procesul de definitivare a celor 27 de investiții, Ministerul Sănătății a fost nevoit, potrivit rigorilor legale, să aplice două etape de evaluare, ceea ce a prelungit procesul de selecție.

Construirea acestor unități medico-sanitare prin PNRR, distribuite în mod echitabil în toate regiunile țării, mai ales în orașele și județele unde era cea mai mare nevoie, reprezintă o nouă promisiune onorată de decidenții guvernamentali ai PSD, care au pus cu adevărat sistemul public de sănătate și rezolvarea problemelor medicale ale populației în centrul preocupărilor sale primordiale.

Realizarea acestor investiții majore va conduce la satisfacerea nevoilor românilor în ceea ce înseamnă accesul la serviciile medicale indispensabile, mai ales în zonele vitregite până acum de asistența medicală de strictă necesitate, precum și la eficientizarea tratamentelor acordate, astfel încât starea de sănătate a populației să se îmbunătățească constant și, în consecință, să crească speranța de viață spre media europeană.

    Alexandra Huțu - declarație politică referitoare la noile legi ale educației;

Doamna Alexandra Huțu:

Noile legi ale educației trebuie să vină în sprijinul elevilor, părinților și profesorilor, să fie în acord cu realitățile actuale și viitoare, astfel încât să nu mai fie nevoie de actualizări permanente, care să ducă la bulversarea sistemului educațional și, implicit, la scăderea calității nivelului de pregătire.

Odată cu modificările asupra legilor educației, prezentate ieri de doamna Ligia Deca, consider că avem nevoie, în continuare, de o dezbatere amplă, cât mai aplicată, care să aducă la aceeași masă toți actorii implicați, de la elevi, profesori, părinți până la specialiști în educației, formare profesională, oameni din domeniul învățământului și antreprenori. Accentuez faptul că forma finală a proiectelor de lege trebuie să fie procesul dezbaterii publice, analizei și dezbaterilor comisiilor parlamentare. Este vorba de un proiect de lege esențial, iar România nu își mai permite experimente cu sute de modificări ale legislației privitoare la educație, dacă vrem să creștem nivelul calității cadrelor didactice și al tinerilor.

În declarația mea politică, pe lângă necesitatea unei ample consultări, pe care am subliniat-o, doresc să atrag atenția asupra modului de formare a viitorilor profesori și al finalizării ciclului gimnazial.

În ceea ce privește măsura conform căreia liceele pedagogice vor forma în continuare învățători, dar aceștia se vor putea titulariza în sistem după ce termină studiile superioare, cred că se impun identificarea și altor soluții prin care aceștia să fie stimulați și antrenați pentru a fi convinși să rămână în învățământ și să facă performanță la clasă.

Noua formă prezentată de ministrul educației, privind admiterea separată la liceu, care poate fi organizată pentru cel mult 60% din locuri, cu două examene consecutive, evaluare națională, urmată de admitere cu două probe organizate la nivelul liceului, reprezintă o restrângere semnificativă a accesului copiilor la educație de calitate și o discriminare în rândul acestora, fără a mai pune în discuție stresul la care vor fi supuși copiii.

În ceea ce privește Programul "Masă caldă", care este extins an de an, cred că este nevoie de o colaborare directă cu autoritățile locale, pentru a deveni un program permanent în toate unitățile de învățământ, și trebuie completat cu dezvoltarea soluțiilor de tip after-school pentru sprijinirea părinților care muncesc.

Generalizarea învățământului tehnologic dual, propus de doamna ministru, trebuie corelată obligatoriu cu dezvoltarea unor aptitudini practice și cunoștințe profesionale care să permită un cât mai bun acces pe piața forței de muncă fiecărui absolvent de liceu sau facultate.

Așadar, și în noua formă prezentată de ministrul Ligia Deca, legile educației au nevoie de o analiză și dezbatere transparentă în Parlament, la care să participe reprezentanții elevilor, părinților și profesorilor, alături de specialiști din domeniul învățământului, astfel încât să avem o lege impecabilă pentru viitorul generațiilor următoare, care să pună accent pe accesul neîngrădit la educație pentru toți copiii, combaterea abandonului școlar, creșterea pregătirii cadrelor didactice și al formării elevilor, în concordanță cu cerințele pieței muncii.

    Ioan Balan - declarație politică: Mii de proiecte depind de finanțările din PNRR. Reformele trebuie urgentate, iar finanțările trebuie să vină la timp!;

Domnul Ioan Balan:

"Mii de proiecte depind de finanțările din PNRR. Reformele trebuie urgentate, iar finanțările trebuie să vină la timp!"

Trebuie să apreciem cu toții eforturile deosebite ale autorităților publice locale care, în ultimii doi ani, s-au străduit să identifice prioritățile comunităților locale, pentru a elabora proiectele astfel încât să fie eligibile, pentru a obține finanțarea necesară din fonduri externe nerambursabile.

Dacă mulți ani de zile am fost nemulțumiți de faptul că administrațiile locale nu utilizează fondurile europene la întreaga capacitate, că nu se întocmesc suficiente proiecte și că nu toate sunt de calitate, acum avem satisfacția că mii de proiecte ale primăriilor au primit aprobarea din partea autorităților care gestionează fondurile nerambursabile din Planul Național de Redresare și Reziliență, dar și din bugetul multianual al Uniunii Europene.

Mai mult decât atât, dacă în trecut proiectele din fonduri europene se concentrau în marea lor majoritate pe zonele urbane dezvoltate, astăzi, județele din Moldova sau din Oltenia se află printre principalii beneficiari ai fondurilor de coeziune și din PNRR.

De asemenea, proiectele de investiții din fonduri europene reprezintă cel mai important stimulent pentru dezvoltarea economiei din Moldova, pentru firmele mici și mijlocii cu capital românesc, precum și un factor important pentru crearea de locuri de muncă bine plătite, atât la oraș, cât și în mediul rural.

Privesc cu îngrijorare unele informații apărute în spațiul public, prin care autoritățile române sunt avertizate în mod serios că, dacă unele reforme din domeniul social nu se vor realiza în temenele asumate și la calitatea așteptată, atunci este posibil ca unele tranșe de finanțare din PNRR să fie întârziate la plată. Vreau să cred că este un avertisment legitim, care să pună în mișcare acele ministere codașe la înfăptuirea reformelor, reforme pe care nu trebuie să le privim ca fiind impuse de Uniunea Europeană, ci trebuie să recunoaștem că sunt reforme pe care le așteaptă toată populația.

Am încredere că actuala coaliție de guvernare, care, sub mandatul premierului Nicolae Ciucă, a gestionat ireproșabil mai multe crize simultane și care a reușit să pună în mișcare cel mai mare plan de investiții din istorie, va reuși să înlăture orice piedică în calea dezvoltării țării noastre, cu ajutorul finanțărilor europene nerambursabile.

    Romeo-Daniel Lungu - declarație politică: PSD susține implementarea salariului minim european pentru sprijinirea angajaților cu venituri mici;

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

"PSD susține implementarea salariului minim european pentru sprijinirea angajaților cu venituri mici"

Partidul Social Democrat a intrat la guvernare cu mai multe obiective clare și a rămas consecvent cu privire la politicile sale de susținere a creșterii salariului minim pe economie.

Încă din septembrie, anul trecut, PSD a anunțat că implementarea Directivei Europene cu privire la salariul minim va fi o prioritate pentru partid. Astfel, datorită insistențelor noastre, mecanismul european cu privire la venitul minim a început să fie aplicat și în România. Începând cu prima zi din 2023, salariul minim a crescut de la 2.550 de lei brut, cât era în 2022, la 3.000 de lei brut.

În contextul social actual, atât de complex și variat, determinat de crize succesive, precum pandemia, războiul, criza energetică sau inflația, creșterea salariului minim este absolut necesară pentru ameliorarea condițiilor de trai și muncă din Uniunea Europeană, și, implicit, din România.

Potrivit celor mai recente date Eurostat, România se poziționează printre ultimele țări din Uniunea Europeană, pe locul 20 din 22, în ceea ce privește salariile minime. Doar Ungaria și Bulgaria au salarii minime mai mici decât România, în toată Uniunea Europeană.

Majorarea acestuia a fost și continuă să fie necesară și pentru menținerea forței de muncă în țară. Sunt deja foarte multe domenii în care angajatorii nu mai găsesc personal calificat, tocmai pentru că oamenii preferă să plece în alte țări din Europa, unde, pentru aceeași muncă, primesc salarii mai mari.

Venitul minim european garantat presupune ca salariul minim să fie 50% din salariul mediu brut sau 65% din salariul median brut pe țară, iar acesta trebuie să fie implementat până la finalul anului 2024, conform Directivei 2041/2022 privind salariul minim adecvat în UE.

În ianuarie 2021, Guvernul Cîțu a majorat salariul minim cu numai 3%, o creștere de doar 70 de lei brut. În ianuarie 2022, cu PSD la guvernare, salariul minim a avut o creștere de 11%, de la 2.300 la 2.550 lei.

În contextul economic actual, în care povara scumpirilor este tot mai mare, mai ales pentru persoanele care câștigă mai puțin, era necesar să cerem în coaliție creșterea cu 17% a salariului minim în 2023, de la 2.550 la 3.000 de lei brut. Până la atingerea obiectivului european mai e mult, însă important e că s-a început procesul. În total, 2,2 milioane de angajați, în special din domeniul privat, au beneficiat de această creștere.

Împreună cu colegii mei social-democrați vom continua să ne urmărim angajamentele și promisiunile cu privire la salariul minim și să sprijinim categoriile vulnerabile din societate, care se confruntă cu dificultăți.

    Silviu Nicu Macovei - declarație politică intitulată Parteneriatul Strategic cu Japonia va conduce la o lume mai stabilă!;

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Parteneriatul Strategic cu Japonia va conduce la o lume mai stabilă!"

Mă folosesc de prilejul oferit de sărbătorirea zilei de naștere a Majestății Sale Naruhito, Împăratul Japoniei, pentru a transmite un mesaj de prietenie și respect pentru întreg poporul japonez!

În calitate de președinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Japonia din Parlamentul României și având o îndelungă relație instituțională și de apropiere cu Excelența Sa Hiroshi Ueda, Ambasadorul Japoniei în țara noastră, sunt foarte preocupat de evoluția relațiilor între țările noastre prietene, nu doar din perspectivă comercială, economică, dar și din perspectiva mult așteptatului Parteneriat Strategic cu Japonia.

Îmi permit să vă reamintesc că, în 2002, cu ocazia vizitei la Tokyo, a președintelui României, a fost semnată "Declarația de prietenie, cooperare și parteneriat dintre România și Japonia". În 2013, miniștrii de externe ai celor două state au semnat, tot la Tokyo, "Declarația privind parteneriatul reînnoit dintre România și Japonia".

Apoi, în contextul vizitei la București, în 2018, a premierului nipon Shinzo Abe, s-a luat decizia ridicării relațiilor bilaterale la nivelul unui Parteneriat Strategic. După vizita în Japonia a lui Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, și a premierului Nicolae Ciucă suntem în cadrul discuțiilor finale de constituire a acestui Parteneriat Strategic!

Japonia se află într-o situația deosebită în regiunea Pacificului, atât economic, cât și militar! Un motiv de îngrijorare pe termen lung este ascensiunea Chinei, care contestă controlul japonez asupra Insulelor Senkaku din Marea Chinei de Est. La nord, o Rusie înarmată nuclear revendică și controlează un teritoriu care i-a aparținut Japoniei înainte de 1945.

În plan economic, Japonia rămâne dependentă de importuri care străbat zone disputate, precum Marea Chinei de Sud, ceea ce reprezintă o sursă permanentă de risc, deoarece, spre deosebire de Europa de după 1945, Asia de Est nu a beneficiat niciodată de o reconciliere totală între rivali și nu a fondat instituții regionale solide.

Să nu uităm faptul că Japonia, monarhie fiind, reprezintă o forță în lumea democratică, prin considerarea respectului ca forță fundamentală a poporului japonez, dar și prin construcția unor instituții democratice puternice și moderne.

Din aceste motive, relația Japoniei cu NATO este într-o continuă apropiere pentru contracararea tendințelor expansioniste agresive ale unor entități statale. Toate acestea sunt rațiuni fundamentale pentru constituirea unui Parteneriat Strategic solid între România și Japonia. România se află pe flancul estic al NATO, foarte aproape de o zonă fierbinte de conflict militar între Ucraina și Rusia; Japonia are, de cealaltă parte a planetei, un rol fundamental în echilibrul democratic și militar în Pacific.

Prin urmare, o relație solidă între țările noastre nu poate fi decât benefică în garantarea unei păci mondiale stabile și prospere!

    Ioan Mang - declarație politică având ca temă Diversificarea surselor de energie, o șansă pentru România;

Domnul Ioan Mang:

"Diversificarea surselor de energie, o șansă pentru România"

Criza energetică actuală a arătat, dacă mai era nevoie, cât de nocivă este dependența de un număr restrâns de surse și de furnizori de energie și cât de importantă este inovarea în acest domeniu.

La nivel european, în ultimii ani, majoritatea dezbaterilor publice s-au referit mai ales la electricitate, cu un elan lăudabil, dar cu o abordare, din punctul meu de vedere, cel puțin miopică, dat fiind că indiferent de rezultatele obținute - iar aici este mult de discutat - nu vom face decât să înlocuim o dependență cu alta și, mai grav, pe termen lung, să generăm alte surse de poluare, ceea ce reprezintă o certitudine de fiecare dată când, la fel ca în cazul combustibililor fosili, suprautilizăm o anumită resursă. Avem, fără discuție, nevoie de diversificare!

Din acest motiv, vreau să vă semnalez o propunere legislativă, pe care am depus-o, alături de colegi din cadrul coaliției de guvernare, în Parlament, privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei și transporturilor. Această inițiativă reprezintă o șansă uriașă pentru România.

În primul rând - și salut acest lucru - Uniunea Europeană dă semnale clare că își dorește evitarea unor noi situații de dependență, prin inițiative precum RePower EU sau Fit for 55, în cadrul cărora, de o manieră proactivă, se înscrie și propunerea noastră legislativă.

Pentru România, oportunitatea este imensă. Mă gândesc, în primul rând, la locurile de muncă de calitate și specializate care vor fi create sau la salariile atractive pe care oamenii le vor câștiga. Mă gândesc, de asemenea, la saltul tehnologic pe care îl vom realiza, la oportunitățile generate în mediul privat prin tot ce va însemna construirea infrastructurii necesare.

Vom crea, așadar, un nou sector economic, cel al hidrogenului curat, cu impact bugetar neutru sau pozitiv și vom crește competitivitatea industriei românești.

Și nu în ultimul rând, mă gândesc la potențialul țării noastre de a-și asigura necesarul de energie, de a se consolida ca furnizor regional și de a lăsa generațiilor viitoare un mediu mai sigur și mai curat.

Pentru toate aceste motive, enunțate succint, vă solicit și eu, alături de colegele și de colegii mei inițiatori, dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență a inițiativei pe care o propunem.

    Marian Crușoveanu - declarație politică având titlul Dialogul și comunicarea deschisă reprezintă antidotul împotriva manipulării și dezinformării;

Domnul Marian Crușoveanu:

"Dialogul și comunicarea deschisă reprezintă antidotul împotriva manipulării și dezinformării"

Bîstroe este un subiect vechi pe agenda relației bilaterale româno-ucrainene. Având în vedere situația tragică și dificilă în care se află vecinul nostru, orice discuție pe marginea acestuia trebuie să fie făcută în cunoștință de cauză, cu toate informațiile oficiale pe masă. Din păcate, diverse voci, care vor să puncteze electoral, încearcă să stârnească apele în relația foarte bună pe care o avem cu statul ucrainean și alimentează un naționalism deșănțat în cel mai neprielnic moment cu putință. Este contra intereselor noastre ca, la împlinirea unui an de la invazia Rusiei în Ucraina, România să se găsească într-o dispută cu accente politice extremiste pe marginea Canalului Bîstroe, o problemă care va fi rezolvată la nivel de specialiști.

În mod evident, o astfel de situație convine de minune Kremlinului care are motive să speculeze lipsa de unitate a statelor din flancul estic.

Spun răspicat - PNL nu va permite distrugerea Deltei, sub nicio formă! Suntem total împotriva oricăror ingerințe umane care ar afecta grav biodiversitatea Deltei Dunării. Este esențială, însă, delimitarea clară între dorința de protejare a Deltei și intenția unor politicieni de a câștiga capital electoral din acest subiect, în special în termenii dezbaterii din prezent care nu doar că nu ajută la clarificarea subiectului, dar subminează sentimentele proucrainene din societatea noastră.

Este de remarcat, totuși, lipsa de dialog dintre ministrul român al transporturilor și omologul său, aceasta în vreme ce ministrul român al mediului și ministrul afacerilor externe comunică constant cu omologii lor ucraineni. Clarificarea situației reale a Canalului Bîstroe se poate face doar dialogând bilateral cu Ucraina, la nivelul Ministerului Transporturilor, Ministerului Mediului și Ministerului Afacerilor Externe. Soluția rămâne cea în care experții trebuie să se pronunțe. Faptul că se fac lucrări era un lucru pe care Ministerul Transporturilor îl știa din octombrie. Ucraina a anunțat oficial că se fac lucrări și le-a fost dat un aviz provizoriu. Nu este potrivit să atacăm Ucraina pe baza unor date incerte, mai ales în aceste momente în care autoritățile de la Kiev au nevoie de sprijin.

PNL susține păstrarea coeziunii la nivel bilateral și corecta informare a publicului român. Fake news-urile, manipularea și alte componente din pachetul uzitat de cei care vor să destabilizeze România și unitatea dintre cetățenii săi trebuie combătute cu date clare, științifice, comunicate responsabil și în timp util.

    Marian Mina - declarație politică: PSD nu este de acord cu propunerea PNL de a tăia banii de pensii cu 20%;

Domnul Marian Mina:

"PSD nu este de acord cu propunerea PNL de a tăia banii de pensii cu 20%"

Trei magnifici de la PNL, Florin Cîțu, Dan Vîlceanu și Gheorghe Pecingină, după ce au guvernat România în mod catastrofal, cu impact pe termen lung pentru economie și viața românilor, tocmai au depus în Parlament un proiect de lege pentru reducerea cu 5%, de la 1 ianuarie 2024, a contribuției de asigurări sociale. Au găsit ei soluția pentru creșterea nivelului de trai și o vântură în stânga și în dreapta, că nu le-o votează PSD!

Nimic despre cum a explodat datoria publică în 2020, când au fost la guvernare! Nimic despre cum, într-un an, Guvernul Cîțu s-a împrumutat cu o treime din cât s-au împrumutat toate celelalte guverne în 30 de ani! Nimic despre achizițiile inutile, din banii românilor, a milioane de vaccinuri! Doar despre populism practicat fără scrupule!

În mod evident, PSD nu poate fi de acord sub nicio formă cu propunerea PNL de a tăia banii de pensii cu 20%. Măsura PNL de a reduce contribuția CAS cu cinci puncte procentuale ar avea ca efect tăierea bugetului de pensii și diminuarea pensiilor viitoare cu 20%. O astfel de măsură ar produce o catastrofă în sistemul de pensii și ar destabiliza cu totul bugetul de stat pe termen lung. De aceea, PSD se va opune categoric acestui demers, lipsit de orice fundament economic.

În ceea ce privește reducerea impozitării muncii, PSD susține fără rezerve o astfel de măsură, în special în cazul salariaților cu venituri mici și medii, care contribuie cel mai mult la creșterea economică. Dar acest obiectiv nu trebuie realizat prin tăierea bugetului de pensii cu 20%, ci prin aplicarea unei taxe de solidaritate de 1% asupra marilor companii, care astăzi plătesc un impozit mai mic decât orice IMM din România.

Dar PNL nu vrea să atingă cu o pană marile averi. Ei țin cu bogații!

    Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică intitulată România - stat-cheie în soluționarea crizelor pe plan extern;

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"România - stat-cheie în soluționarea crizelor pe plan extern"

Întrucât, din primele luni ale anului curent, atât Europa, cât și vecinii săi au început să se confrunte, din nou, cu efectele războiului, dar și cu noi crize declanșate recent, rolul României în plan extern a fost, încă o dată, subliniat. În acest punct, consider că am însușit cu toții convingerea că nicio criză nu rămâne izolată și ajunge să aibă efecte nefavorabile la nivel global.

În primul rând, datorită poziției geopolitice ocupate de țara noastră în cadrul arealului european, putem spune că formăm o zonă "buffer" ce desparte sfera democratică în care Ucraina și Republica Moldova se luptă în fiecare zi să rămână și sfera dominată de tendințele expansioniste ale lui Vladimir Putin. Asistența pe care o acordăm Kievului de mai bine de un an, în format multi și bilateral, precum și susținerea Chișinăului de a-și menține parcursul început anul trecut și a se alătura blocului european, constituie dovada dedicării noastre în soluționarea conflictului ruso-ucrainean.

Mai mult decât atât, ne dorim ca războiul să nu redevină o practică comună în relațiile internaționale, scenariu care a definit contextul politic și militar al secolului trecut. Menținerea unei poziții ferme este detrimentală, având în vedere utilizarea extensivă a uneia din armele preferate de război hibrid ale lui Vladimir Putin - fake news. Strategia lui Putin și-a pierdut de mult elementul surpriză, însă afirmațiile sale trebuie luate în seamă dintr-un singur considerent - ne atrage atenția asupra pericolului în care se poate afla Republica Moldova, dacă îi permitem dictatorului rus să destabilizeze blocul european. România este un agent-cheie în acest sens, fiind statul vecin cu Republica Moldova implicat activ în procesul său de democratizare.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a făcut, recent, o vizită oficială la București, în care și-a exprimat clar mulțumirea față de ajutorul nostru în momente de maximă sensibilitate, în care conducerea de la Chișinău este supusă șantajului și amenințărilor. Când Kremlinul șantaja energetic Moldova iarna aceasta, noi le-am oferit acces la energie electrică și gaz prin intermediul gazoductului Iași-Chișinău. Dacă, la începutul războiului, Republica Moldova era considerată cel mai vulnerabil vecin al Ucrainei și cel mai predispus la instabilitate, astăzi, Moldova este mai pregătită în domeniul apărării, investind în consolidarea capacității sale de apărare datorită ajutorului militar oferit de către țara noastră. Moldova este mai aproape de independența energetică, întrucât România a facilitat accesarea de noi surse de energie. Și, nu în ultimul rând, Moldova nu a suferit un impact economic de pe urma crizei refugiaților din Ucraina, întrucât autoritățile române au creat un traseu de la granița Moldovei cu Ucraina, pentru a aduce refugiații de acolo direct la frontiera româno-moldovenească.

În cadrul dezbaterii Consiliului de Securitate al ONU dedicată Ucrainei, ministrul român de externe, domnul Bogdan Aurescu, a exprimat preocuparea țării noastre cu privire la ultimele planuri ale Federației Ruse de a destabiliza Republica Moldova. Ca și susținători ai normelor internaționale, ne dorim sancționarea juridică a crimelor de agresiune comise de către soldații ruși. Astfel, țara noastră s-a alăturat nucleului de state care vor colabora cu Ucraina, pentru a identifica cel mai potrivit temei juridic pentru înființarea unui tribunal în acest sens. Trebuie să stabilim un precedent pentru a descuraja alți potențiali agresori să atenteze la încălcarea suveranității altui stat.

Mai mult decât atât, am contribuit la rezistența Ucrainei împotriva invadatorilor ruși, prin protejarea celui mai important element definitoriu al statului-națiune, populația. De la începutul războiului, România și-a deschis larg granițele celor peste 3,6 milioane de refugiați ucraineni și am investit în acomodarea lor pe termen scurt, mediu și lung. Din punct de vedere economic, am facilitat tranzitul a peste 13 milioane de tone de cereale și produse agricole ucrainene către piețele mondiale. Ucraina nu a rămas izolată în economia europeană și a reușit să crească exporturile către statele UE.

În al doilea rând, fiind dedicați menținerii stabilității regionale și identificând gravitatea tragediei care a avut loc în Turcia, Siria și Liban, am prioritizat acordarea de asistență umanitară. Țările impactate de cutremurele care au avut loc au lansat un apel umanitar către producătorii de medicamente, fiind o nevoie acută de produse farmaceutice și materiale sanitare. Companiile românești Antibiotice Iași, Terapia S.A. și Zentiva S.A. s-au mobilizat și au răspuns prompt cererii. Medicamentele au fost transportate pe cale aeriană, cu ajutorul Ministerului Apărării Naționale, conform unei Hotărâri a Comitetului Național pentru Situații de Urgență.

Pe lângă transportul de medicamente, am contribuit semnificativ și cu materiale esențiale populației din regiune, dar și cu resurse umane, prin redirecționarea echipelor de căutare-salvare ale României în zonele afectate.

Ne-am câștigat respectul pe plan internațional prin astfel de eforturi și capacitatea noastră de organizare promptă în situații de criză. Comunitatea internațională este supusă multor riscuri de securitate, unele provocate, altele întâmplătoare. Mobilizarea noastră a produs aceleași efecte benefice în ambele cazuri. Fără ajutorul diplomatic, economic, umanitar și politic acordat Republicii Moldova, aceasta ar fi rămas vulnerabilă în calea agresiunii ruse. Fără asistența acordată Ucrainei, refugiații nu și-ar fi găsit un cămin și condiții primitoare atât de rapid. Și fără răspunsul umanitar în cazul cutremurelor de la granița Turciei cu Siria, situația gravă a populației afectate nu s-ar fi atenuat așa vizibil.

Suntem în acest moment un actor indispensabil menținerii stabilității regionale și un partener demn de încredere în soluționarea și atenuarea conflictelor. Vom continua același parcurs și vom onora toate angajamentele pe care le-am luat în plan extern, demonstrând capacitățile de care România poate da dovadă!

    Ștefan Mușoiu - declarație politică având titlul Economia României ar urma să crească în acest an cu 2,5%;

Domnul Ștefan Mușoiu:

"Economia României ar urma să crească în acest an cu 2,5%"

Comisia Europeană confirmă revenirea și chiar creșterea economiei României, în ciuda inconveniențelor produse de crizele mondiale. Organismul european anticipează, în Previziunile economice de iarnă, lansate săptămâna trecută, că economia națională ar urma să crească în acest an cu 2,5%. Estimările Comisiei confirmă că deciziile pe care PSD le-a impus partenerilor liberali pentru protejarea categoriilor vulnerabile de cetățeni sunt viabile, la fel ca toate soluțiile economice pe care le-am promovat, începând din luna decembrie a anului 2021, când am intrat la guvernare alături de două partide de dreapta. Altfel, nu s-ar putea explica mărirea coeziunii sociale, reducerea sărăciei extreme și evoluțiile favorabile de la nivelul micro și macroeconomic.

Suntem ferm ancorați pe drumul nostru de dezvoltare economică și nicio decizie politică opozantă nu ne va deraia de la acest parcurs care se dovedește cu mult peste așteptările organismelor financiare internaționale privind traiectul de viitor al României.

Subliniez că, în toamna trecută, Comisia Europeană preconiza o creștere de 1,8% pentru țara noastră. Și iată că acum aceste evaluări au fost cu un procent considerabil depășite.

Așadar, potențialul nostru de viitor este imens, grație proiectelor social-democrate și nu avem voie să îl pierdem. Pentru PSD este imperios necesar să păstrăm România acolo unde îi este locul, atât în rândul democrațiilor occidentale, precum și al statelor care au reușit să escaladeze decalajele economice prin eforturi susținute și prin abnegație decizională. Estimarea Comisiei, potrivit căreia, în 2024, creșterea economică a statului român ar urma să fie de 3%, prognoză majorată de la 2,2%, îmi susține mie afirmațiile, iar partidului din care fac parte competența privind inițierea celor mai necesare proiecte de dezvoltare.

În ceea ce privește inflația, potrivit acelorași examinări, acest indicator ar urma să atingă 9,7%. Vorbim despre o primă prognoză în scădere de la 10,2%, cu impact major favorabil asupra perspectivelor de revenire și mai puternică a economiei. Vești și mai bune ne oferă analiștii Comisiei Europene pentru anul 2024, în privința inflației. Aceștia spun că indicatorul specific crizei economice va scădea vertiginos la 5,5%. Reamintesc că, înainte de finalul anului trecut, prognoza de toamnă îl fixase la nivelul de 6,8%.

Pentru mai multe lămuriri privind parametrii de evoluție a economiei autohtone pentru anul în curs, trebuie să luăm în considerare impactul negativ al inflației încă ridicate, al condițiilor de finanțare stricte și al încetinirii celorlalte economii din UE. Cumulul acestor factori pot să reducă creșterea reală a PIB-ului la 2,5%.

În contrapondere, ca reacții prompte și ferme la aceste neajunsuri externe, dar cu implicații certe interne, PSD propune punerea în aplicare a PNRR-ului renegociat în favoarea României, astfel încât acesta să genereze investiții puternice și să devină principalul motor de creștere. În completare, alte fonduri provenite de la Uniunea Europeană urmează să sprijine, de asemenea, investițiile.

La rândul său, consumul privat, deși afectat negativ de inflația ridicată, se preconizează că va crește grație majorărilor salariului minim, pensiilor și salariilor din sectorul public, precum și datorită prelungirii plafonării prețurilor la energie până în 2025.

Și pentru că v-am menționat, anterior, în această declarație politică dezvoltarea economică de 3% pentru România pentru anul 2024, aceasta se va realiza pe fondul scăderii presiunilor inflaționiste, al ratelor scăzute ale dobânzilor și al îmbunătățirii perspectivelor externe. Nu o afirmăm doar noi, cei de la PSD, ci anticiparea noastră este atestată de către Comisia Europeană, independent de perspectivele noastre de țară. Este încă o dovadă că reprezentanții PSD din Guvernul României, în special șefii Economiei și ai Finanțelor, dau dovadă de seriozitate și capacitate managerială în exercitarea atribuțiilor lor, astfel încât toți românii să resimtă revenirea economică din acest an și creșterea acesteia începând de anul viitor.

Însă, având în vedere că am amintit, în două rânduri, despre direcția în care se îndreaptă Uniunea Europeană din punct de vedere economic, seria evoluțiilor pozitive înregistrate, încă din toamna anului trecut, de către economia acestei structuri statale, nu exclud în totalitate confruntarea cu noi provocări. Cu alte cuvinte, ca și în cazul României, și la nivelul Uniunii, per ansamblu, precum și al fiecărui stat în parte, riscurile la adresa dezvoltării economice sunt în general echilibrate și surmontabile.

În baza acestor auspicii, sunt de părere că vom reuși să dezvoltăm pozitiv economia internă, mai ales că ne asumăm toate marile proiecte atât de mult așteptate de către români!

    Florian-Claudiu Neaga - declarație politică: Guvernul a aprobat lista celor 27 de unități medicale și spitale ce vor fi construite, renovate și dotate prin PNRR;

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"Guvernul a aprobat lista celor 27 de unități medicale și spitale ce vor fi construite, renovate și dotate prin PNRR"

Partidul Social Democrat demonstrează încă o dată importanța pe care o acordă dezvoltării sistemului sanitar din România, prin aprobarea guvernamentală a propunerii Ministerului Sănătății, de finanțare a 27 de unități medicale și spitale care vor fi construite, renovate și dotate cu aparatură de ultimă generație.

Obiectivul direct al acestor investiții este acela de a asigura noi servicii medicale cetățenilor, de a îmbunătății calitatea serviciilor existente și de a pune la dispoziția cadrelor medicale echipamente moderne și inovatoare pentru a sprijini creșterea performanțelor medicale.

În acest caz, România va beneficia de o finanțare de peste două miliarde de euro, investiții care vor conduce către un număr de 3.000 de paturi disponibile în unități cu eficiență energetică sporită și peste 10.000 de paturi ce vor fi dotate inclusiv cu echipamente digitalizate.

Cele 27 de obiective de investiții selectate au fost stabilite în urma evaluării în două etape, pe care Ministerul Sănătății a făcut-o pornind de la cele 49 de investiții din lista predefinită cuprinsă în Anexa Deciziei de punere în aplicare a Consiliului, prin care a fost aprobată evaluarea Planului de Redresare și Reziliență al României. Criteriile de eligibilitate și de ierarhizare aplicate sunt cele stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 1.237/2022, lista integrală putând fi accesată pe site-ul ministerului.

    Nicolae Giugea - declarație politică: Fără sprijinirea capitalului românesc, riscăm să exportăm toate fondurile europene!;

Domnul Nicolae Giugea:

"Fără sprijinirea capitalului românesc, riscăm să exportăm toate fondurile europene!"

Anul 2022 a fost un an bun pentru România, economia înregistrând una dintre cele mai mari creșteri economice din Uniunea Europeană, iar valoarea fondurilor europene accesate a fost la cel mai mare nivel de la aderare. Cu toate acestea, deficitul de cont curent și, mai ales, deficitul balanței comerciale a României au ajuns la un nivel care ar trebui cel puțin să ne îngrijoreze. Din păcate, nu am văzut din partea ministrului finanțelor, celui al agriculturii, celui al infrastructurii și a celui care conduce economia vreo preocupare în acest sens. Este păcat că efortul pe care îl face Institutul Național de Statistică de a prezenta nu doar volumul, ci și structura comerțului internațional al țării rămâne prăfuit în sertare și nu stă la baza unor decizii economice și sociale curajoase.

Autostrăzile și drumurile expres care se construiesc în țara noastră la această oră ar fi trebuit să fie motoare de antrenare pentru toată industria orizontală de profil. Balastierele ar fi trebuit să duduie, oțelăriile să producă fier beton și țevi, stațiile de betoane să nu facă față comenzilor. Cu toate acestea, constatăm că și în lucrările de infrastructură unele bunuri vin pe calea importurilor.

Așadar, fondurile europene vin în țară, ne salută și pleacă repede în statele europene care produc materiale de construcții ieftine și, poate, de calitate. La fel se întâmplă și în zona construcțiilor civile, a dotărilor care se fac în școli și spitale, în domeniul materialelor care stau la baza lucrărilor de extindere a utilităților. Aproape totul vine de la import, pentru că în țară nu a existat o preocupare pentru a dezvolta unități economice care să producă țevi, vopsea, mase plastice, aparatură, birotică și materiale de construcții.

Cred că atât PNRR, cât și următorul exercițiu financiar european ar trebui să contribuie la dezvoltarea producției industriale din țara noastră. Acesta ar trebui să fie beneficiul major al accesării fondurilor europene nerambursabile. Nu putem doar să ne bucurăm că am mai construit 100 de kilometri de autostradă, cu materiale importate și forță de muncă din Asia, iar pe noile autostrăzi circulă camioane încărcate cu marfa statelor străine, nu cu mărfuri produse în România.

Vreau să cred că rotativa guvernamentală care se va produce va aduce și o schimbare fundamentală de viziune asupra creșterii și consolidării capitalului românesc.

    Nicu Niță - declarație politică intitulată Comisia Europeană va sprijini fermierii români afectați de războiul din Ucraina, după demersurile realizate de ministrul PSD al agriculturii!;

Domnul Nicu Niță:

"Comisia Europeană va sprijini fermierii români afectați de războiul din Ucraina, după demersurile realizate de ministrul PSD al agriculturii!"

Declarația mea se referă la sprijinul pentru fermierii români care au fost afectați de importurile de cereale și oleaginoase ieftine din Ucraina și de faptul că ei nu au mai putut să-și exporte produsele.

Ministrul PSD al agriculturii, Petre Daea, a declanșat procedura de solicitare a unei compensări din fonduri europene pentru pierderile rezultate ca urmare a importurilor de cereale din Ucraina.

Demersul a fost susținut de șase țări europene - România, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Republica Cehă și Slovacia - care au solicitat Comisiei Europene soluții pentru a compensa fermierii pentru pierderile suferite și a putea astfel demara campania agricolă de primăvară.

Această propunere a fost prezentată comisarului european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, care a susținut că este solidar cu situația țărilor situate în apropierea conflictului militar din Ucraina.

Comisarul european și-a asumat să revină în fața Comisiei Europene și a Consiliului cu propuneri concrete pentru activarea Mecanismului de compensare din Fondul de Criză pentru Agricultură al Uniunii Europene.

România este unul dintre statele care au fost puternic afectate de conflictul din Ucraina, acest lucru ducând la schimbări semnificative în comerțul cu cereale, iar o cantitate foarte mare de mărfuri să intre în țară fără un control fitosanitar la frontieră.

Datele arată că în anul 2022 față de anul 2021 s-au înregistrat importuri de cereale și plante tehnice din Ucraina, astfel: 1,02 milioane tone de porumb, 650.000 de tone de floarea-soarelui, 640.000 de tone de grâu și 370.000 de tone de rapiță.

Cu siguranță, în cel mai scurt timp, la nivelul UE se vor pune la punct procedurile concrete de alocare și lansare pentru compensarea acestor pierderi.

Agricultorii români trebuie să cunoască faptul că Partidul Social Democrat înțelege greutățile cu care se confruntă în activitatea lor și face toate demersurile, prin ministrul PSD al agriculturii, Petre Daea, pentru ca aceștia să primească compensări din fondurile europene pentru pierderile rezultate în urma conflictului militar din Ucraina.

    Oana Murariu - declarație politică având ca obiect Legile educației sunt discreditate de diletanți politici cu tendințe autoritare;

Doamna Oana Murariu:

"Legile educației sunt discreditate de diletanți politici cu tendințe autoritare"

"Renumele premerge numelui " este o expresie verbală regăsibilă în multe țări și culturi, dovadă a respectului care precede omului și o garanție a respectării cuvântului dat. În cazul nostru și al deja renumitelor Legi ale educației, acestea au fost precedate și învăluite totodată într-un mister nepotrivit pentru o democrație.

"O ghicitoare, învăluită într-un mister, în interiorul unei enigme", după cum spunea fostul premier britanic W. Churchill - așa am putea descrie mesajele oficiale prin care erau comunicate, pe surse, anumite măsuri din Legile educației.

Nu era suficient că,an de an, fiecare ministru al educației simte nevoia să vină cu reformele lui, acum nici măcar nu am putut afla ce se pregătește, și asta după 8 ani de mandat Iohannis, fost profesor de fizică, care ar fi trebuit să facă din educație prioritate națională.

Copiii și părinții sunt deopotrivă obosiți de aceste schimbări succesive. Nu mai au starea necesară să vadă la fiecare anunț de nouă reformă în detaliu despre ce este vorba, și nu-i putem acuza. Așteptările firești de reformare a învățământului au fost subminate în ultimele luni chiar de promotorii acesteia, prin modul în care au acționat în deplin secret, cu informații pe surse, în absența unei dezbateri reale și a oricărei deschideri de preluare a diferitor sugestii.

Ca răspuns la toate acestea, USR a organizat, săptămâna trecută, la Cluj-Napoca, o dezbatere pe tema Legilor educației, pe două paliere, cel preuniversitar și cel universitar. La dezbatere au participat senatorii USR din Comisia pentru învățământ, parlamentari clujeni ai USR, precum și consilieri locali și județeni ai USR din Cluj. Cu această ocazie, am atras, din nou, atenția asupra secretomaniei cu care au fost tratate aceste proiecte de către puterea politică.

Într-un final, abia ieri, 27 februarie, ministrul educației, Ligia Deca, a prezentat public Proiectele de lege ale educației. Departe de reforma care se anunța, informațiile anunțate de ministru arată că în continuare anumite probleme cronice din educație vor persista.

Ca exemplu, elevii vor fi în continuare discriminați la admiterea în liceu, cu acel 60% din locuri unde se poate organiza o admitere distinctă, stimulând sistemul nociv al meditațiilor. De asemenea, salarizarea profesorilor rămâne în zona formulărilor frumoase și a preocupărilor declarative,dar fără niciun rezultat concret. Profesorilor li s-a vândut, din nou, o iluzie.

Deși ministrul Ligia Deca a vorbit despre un capitol dedicat siguranței școlare, proiectul de lege cuprinde în continuare excepții pentru funcționarea școlilor fără aviz IGSU, responsabilitatea fiind pasată altor instituții. Similar, transportul școlar rămâne într-o zonă de incertitudine, într-un ping-pong între Guvern și autoritățile locale.

Nu am mai auzit nimic în conferința ministrului educației despre autonomie și implicarea comunității. Primele indicii arată, din contră, că preocuparea a fost mai degrabă pentru mărirea birocrației de la nivel de județe, pentru mai multe funcții care să meargă spre partide. De altfel, și la nivel de incompatibilități pentru funcții de conducere se remarcă cedările politice în fața baronilor locali.

În final, ni se promite un 15% din PIB la educație, un procent care ar trebui să rezolve în mod magic problemele, dar care va rămâne cel mai probabil o himeră politică, câtă vreme nu s-a reușit respectarea nici măcar a procentului de 6% din PIB din actuala Lege a educației.

Speranța noastră este ca măcar de la acest moment mai departe, în cadrul dezbaterilor din Parlament, se va reuși amendarea proiectelor ca parte a unei dezbateri reale și aplicate, cu specialiști, profesori, organizații de părinți și ale elevilor/studenților.

    Daniela Oteșanu - declarație politică referitoare la Proiectul de lege privind avertizorul de integritate;

Doamna Daniela Oteșanu:

Astăzi, mă voi adresa în special colegilor din opoziție, din USR, care au depus o inițiativă legislativă privind avertizorul de integritate și care afirmă că, dacă Parlamentul o va adopta, vom scăpa de mafia din spitalele din România.

În primul rând, vreau să le spun colegilor din USR că România tocmai a adoptat Legea avertizorilor de integritate, în care a transpus întocmai prevederile Directivei Europene în materie. Astăzi, orice persoană care denunță ilegalitățile din propria instituție va beneficia de protecția legii.

Dar nu asta este problema de fond pe care intenționez să o evidențiez acum. Ceea ce m-a surprins este că tocmai USR s-a găsit să abordeze această problemă a mafiei din spitale, după ce a condus cu doi miniștri chiar Ministerul Sănătății.

Atunci când ați fost în Guvern, nu ați scos la lumină niciuna dintre faptele de corupție la care vă referiți acum, din opoziție. Nici măcar una! Sau poate susțineți că atunci când USR conducea Ministerul Sănătății, totul era alb și pur în spitalele din România? Nimeni nu vă mai crede. Nu ați făcut nimic pentru combaterea corupției atunci când ați fost la putere. Dar ați făcut altceva! Ați dat o gaură de un miliard de euro la bugetul de stat, prin achizițiile supradimensionate de vaccinuri COVID, în condițiile în care România înregistra printre cele mai scăzute rate de vaccinare din Europa. Nu știu dacă asta se încadrează la corupție. Înțeleg că s-a deschis un dosar pe achizițiile de vaccinuri și vom vedea rezultatele anchetei. Însă ceea ce știm cu siguranță este acele achiziții au produs cel mai mare prejudiciu înregistrat vreodată la bugetul de stat. Din cauza deciziilor miniștrilor USR, România plătește și astăzi vaccinurile care ies din termenul de valabilitate.

În al doilea rând, mi se pare incredibil ca USR să redeschidă subiectul Legii avertizorilor de integritate, când, la Primăria municipiului Bacău, condusă de un primar al USR, avem un avertizor de integritate care a fost supus la represalii uriașe după ce a denunțat corupția din instituție.

În urma denunțului făcut de acel avertizor de integritate, s-a deschis un dosar penal, iar acum cei acuzați de fapte penale sunt deja trimiși în judecată. Deci, omul a avut dreptate, iar denunțurile sale au scos la lumină în mod real corupția din primăria USR-istă.

După discursurile USR-iste de la București, m-aș fi așteptat ca acel avertizor de integritate să fi fost lăudat la scenă deschisă de către primarul USR-ist. Dar ce să vezi? Când vine vorba despre fapte, lucrurile sunt exact pe dos! Persoana în cauză a fost băgată în Comisia de disciplină a primăriei, a fost mutată la un alt birou și i s-a interzis accesul la platforma informatică în care depistase ilegalitățile, iar toate acestea s-au întâmplat sub ochii primarului USR-ist, care nu doar că nu i-a asigurat protecția celui care a descoperi dispariția banilor din evidențele informatice ale Primăriei, dar s-a eschivat tot timpul și tăcut complice când i s-a cerut să explice atitudinea sa pasivă față de infracțiunile reclamate la Parchet.

Prin urmare, stimate colege și stimați colegi de la USR, lăsați demagogia! Este o distanță de ani lumină între ceea ce spuneți la televizor și ceea ce faceți în realitate prin reprezentanții pe care îi aveți în funcții publice.

Reamintesc doar declarațiile recente, prin care USR înfiera Agenția Națională de Integritate pentru că a trimis la Parchet sesizări pentru faptele penale ale primarilor susținuți de USR, Clotilde Armand și Nicușor Dan. Înainte, când era vorba despre reprezentanții altor partide, ANI era ridicată în slăvi de USR, ca reper de integritate în mărețul stat de drept. Acum, când îi acuză pe primarii USR-iști, ANI nu mai e bună, o acuză ca fiind politizată, exact la fel cum ziceau cândva cei înfierați de USR. Acesta e dublul standard! Aceasta este demagogia! Principiile de integritate sunt bune doar când se aplică altora și când servesc discursului populist prin care v-ați atras voturile.

Nu mai aveți dreptul să ridicați tonul când vine vorba despre integritate! Ați făcut scut în jurul oamenilor voștri acuzați de fapte penale, încălcând toate standardele pe care le-ați pretins ani la rând altor partide politice. În același spirit demagogic, ați desfășurat acea campanie populistă "Fără penali în funcții publice". Cât de mare este diferența între ce spuneați atunci și ceea ce faceți acum! V-ați făcut scut în jurul penalilor USR-iști care ocupă nestingheriți aceleași funcții publice pe care promiteați că le veți curăța de corupția predecesorilor voștri.

Vă solicit, așadar, să terminați cu această propagandă ieftină a așa-zisei integrități pe care o aduceți voi în politică! Nu ați adus nicio integritate. Aveți cel mai mare procent de încălcări de integritate, dacă ne raportăm la numărul primarilor pe care îi aveți. Aproape toți primarii susținuți de USR sunt implicați în decizii dubioase care fac acum obiectul cercetărilor organelor de justiție. Iar în loc să vă delimitați ferm de aceste fapte, v-ați strâns ca un arici în jurul penalilor din partidul vostru.

Acesta este adevărul faptelor voastre!

    Alexandru Popa - declarație politică: Peste 4 milioane de români vor beneficia de cardurile de energie!;

Domnul Alexandru Popa:

"Peste 4 milioane de români vor beneficia de cardurile de energie!"

Guvernul Ciucă oferă românilor aflați în nevoie un sprijin concret pentru a putea face față costurilor ridicate cu energia. Este vorba despre pensionarii cu vârsta minimă de 60 ani, cu un venit de până la 2.000 lei, de pensionarii din invaliditate, indiferent de vârstă, cu venit de până la 2.000 lei, de persoanele cu handicap grav, accentuat sau mediu cu venit până la 2.000 lei, de familiile cu alocație de susținere, precum și de familiile sau persoanele care beneficiază de ajutor social.

Ajutorul acordat, în valoare de 1.400 de lei, se dă sub forma unui card emis pe suport de hârtie, cu care se pot plăti facturi de energie, urmând să fie distribuit în două tranșe, a câte 700 de lei fiecare. Trebuie menționat, totodată, că se pot achita cu aceste carduri facturi pentru electricitate, gaz, energie termică în sistem centralizat de termoficare, butelie, lemn de foc, păcură, peleți și alte materiale de încălzire.

Cardurile de energie au fost deja distribuite de către Poșta Română către aproximativ 1,7 milioane de gospodării, iar celelalte aproximativ 800.000 de carduri urmează să ajungă la beneficiari în perioada următoare. De asemenea, este important de știut că în primele trei zile de utilizare a cardurilor de energie s-au făcut deja peste 100.000 de plăți, în valoare de peste 31 de milioane de lei.

Acum, când avem toate aceste date, putem spune cu certitudine că schema de ajutor gândită de miniștrii PNL este una de succes, neînregistrându-se niciun fel de probleme în implementarea acesteia.

Pe această cale, vreau să îi asigur pe beneficiari că, având în vederea complexitatea acestui program guvernamental, Executivul Ciucă este pregătit pentru a preîntâmpina orice posibilă deficiență în operaționalizarea sa. De asemenea, românii trebuie să știe că nu există riscul să nu poată utiliza aceste carduri, având posibilitatea, pentru prima tranșă, ca până la vară să își achite datoriile prin intermediul ajutorului oferit de Guvern din bani europeni.

Iată că munca depusă de echipa guvernamentală liberală are rezultate concrete și răspunde nevoilor imediate ale familiilor nevoiașe. PNL și-a asumat responsabilitatea de a îmbunătăți viața de zi cu zi a românilor, iar această schemă de sprijin completează programul "Sprijin pentru România", lansat de guvernul condus de premierul liberal Nicolae Ciucă, având ca obiectiv prioritar susținerea românilor vulnerabili!

Prin noi înșine pentru România!

    Raisa Enachi - declarație politică având titlul Vaslui, orașul cu o istorie bogată, neglijat de autorități;

Doamna Raisa Enachi:

"Vaslui, orașul cu o istorie bogată, neglijat de autorități"

Județul Vaslui este unul dintre cele mai sărace județe din țara noastră, iar acest lucru este cauzat, în mare parte, de autorități. Ultimele cercetări indică un procent de peste 30% din populația județului care trăiește în sate, în condiții inumane. În plus, unul din 10 copii renunță la școlarizare, iar o treime din întreaga populație a plecat în străinătate, în ultimii ani, pentru o a-și putea întreține familia.

Responsabilul care ar fi trebuit să scoată județul Vaslui din sărăcie în ultimii 30 de ani, Dumitru Buzatu, afirmă că în strategiile de îmbunătățire a calității vieții locuitorilor județului Vaslui, sunt consemnate și anumite afirmații, promisiuni care nu pot fi duse la bun sfârșit, dar și că domnia-sa nu este așa sensibil în fața protestelor locuitorilor.

Așadar, cum poate un județ să prospere, dacă nu este susținut, dacă locuitorii sunt mințiți cu privire la procesele de îmbunătățire a infrastructurii, spre exemplu? Liderul PSD Vaslui afirmă că un județ nu poate fi îmbogățit, iar creșterea venitului unei persoane este o decizie care îi aparține și în urma căreia ar trebui să își caute un loc de muncă mai bun, pentru a câștiga mai bine.

Peste 10.000 de persoane care doresc asistență socială, dar nu doresc să muncească, au fost înregistrate în județul nostru. O parte dintre locuitori preferă să trăiască din ajutorul social sau să lucreze cu ziua pe sume infime decât să își caute un loc de muncă stabil, cu un venit lunar. Aceștia s-au obișnuit cu acest trai și nu vor să progreseze, oare de ce? Comoditatea, lipsa interesului, imposibilitatea de deplasare, abandonul școlar sunt doar o parte dintre cauzele stagnării acestui județ.

Desființarea școlilor constituie un motiv pertinent pentru abandonul școlar, dar și faptul că majoritatea elevilor trebuie să meargă pe jos distanțe considerabile până la cea mai apropiată școală, distanțe ce ating, nu de puține ori, până la șase kilometri. Munca câmpului îi împiedică pe copii să se axeze pe studii, fiind îndemnați, forțați, de mici, să ajute la întreținerea bunăstării familiale. Pentru mulți, cornul și laptele primit de la instituțiile de învățământ constituie singura masă pe parcursul unei zile întregi. Un procent de 9% dintre copii se duc zilnic la culcare flămânzi! Pentru aceștia, să trăiască într-un mediu decent, care să le ofere condiții oportune de dezvoltare este un lux, unul pe care fiecare copil ar trebui să îl aibă, fără a avea grija zilei următoare.

Sistemul medical din multe sate ale acestui județ este aproape inexistent, unele instituții medicale fiind lăsate de izbeliște, precum spitalul din Negrești care a fost desființat din 2011, după doar șase ani de când a fost inaugurat. Un proiect de renovare, propus de actualul primar, promite redeschiderea acestuia, dar, în timp, deoarece acest demers este unul complex, în care este nevoie de resurse importante, după cum afirmă acesta. Până atunci, cei 50.000 de oameni care ar fi trebuit să beneficieze de suport medical, sunt nevoiți să meargă și 50 de kilometri pentru un simplu control medical. Pentru cazurile critice, șansele de a ajunge la timp pentru orice fel de intervenție scad dramatic.

Pentru locuitorii care au renunțat să spere la un trai mai bun, poate este prea târziu, dar pentru copiii care visează la o familie în care să nu trebuiască să se înfometeze, să muncească de dimineață până seară pentru a avea ce mânca, nu este prea târziu! Acești copii, care sunt dornici să asimileze informații, să cunoască tainele lumii, să iasă în societate, au nevoie de siguranța zilei de mâine, pentru ca, pe viitor, să poată rămâne cu drag în satul lor natal. Până atunci, însă, din păcate, rămân doar cu speranța.

Ceea ce facem împreună poate aduce bunăstare tuturor!

Implică-te și tu în comuna ta! Avem nevoie de tine!

    George Șișcu - declarație politică intitulată Canalul Bîstroe nu trebuie instrumentalizat politic! Diplomația noastră va da roade și de această dată!;

Domnul George Șișcu:

"Canalul Bîstroe nu trebuie instrumentalizat politic! Diplomația noastră va da roade și de această dată!"

Suntem cu toții la curent cu dezbaterea din spațiul public generată de situația lucrărilor de dragare a canalului Bîstroe, una care era deja sensibilă și înainte de invadarea țării vecine, Ucraina, de către Federația Rusă. Consider, ca tulcean și ca promotor al exploatării turistice și economice cu multă măsură a Deltei Dunării, că nu avem dreptul să ne adâncim într-o dezbatere politică pe acest subiect, ci să ascultăm în primul rând specialiștii și să lăsăm în seama instituțiilor abilitate ale statului român și ale Uniunii Europene să întreprindă acțiuni concrete pentru a lămuri diferendul iscat.

De altfel, sunt încredințat deja că ministrul nostru de externe, domnul Bogdan Aurescu, a făcut pașii firești, pe cale diplomatică, și că este cea mai bine pregătită persoană să gestioneze un asemenea dosar. Ministru Aurescu este cel care, în urmă cu mai mulți ani, a luptat în numele țării noastre la Haga, atunci când am primit o decizie favorabilă, și anume, că Insula Șerpilor nu face parte din țărmul Ucrainei, iar România a câștigat resurse importante la Marea Neagră. Dreptul internațional și-a spus cuvântul, iar vecinii noștri ucraineni au respectat întru totul decizia. Nu avem motive nici acum să ne îndoim că, în cele din urmă, ceea ce este corect va prevala.

Așa cum am mai precizat, îmi exprim speranța că vecinii și prietenii noștri ucraineni nu vor folosi cazul de forță majoră al războiului pentru a încălca un acord foarte clar între țările noastre. România s-a solidarizat exemplar cu vecinul nostru afectat de invazia rusească și a făcut totul pentru ca efortul de război al Ucrainei să fie unul de succes.

Orice națiune merită să fie liberă și independentă! În cazul subiectului Bîstroe, trebuie să fim cât se poate de fermi în angajamente, de ambele părți, și să nu producem daune Deltei Dunării pe care natura să nu le mai poată repara în sute de ani!

Avem nevoie de înțelepciune cu toții. Nu sunt de acord, așadar, cu instrumentalizarea politică a acestui moment delicat în relațiile noastre cu Ucraina în scopuri electorale locale. Nu avem nevoie nici de înfoieri fals patriotice, dar nici nu ne putem uita în altă parte atunci când o acțiune a Ucrainei contravine acordurilor noastre și intereselor noastre naționale de protejare a patrimoniului natural.

Sunt la fel de dedicat, așa cum am fost tot ultimul an, sprijinirii Ucrainei, prin orice mijloace, de la cele umanitare la cele economice sau militare, dar sunt de principiu împotriva adâncirii Canalului Bîstroe cu afectarea ecosistemelor din Deltă!

Specialiștii trebuie lăsați să se exprime, iar diplomația românească și europeană să lucreze alături de partenerii noștri și să găsească cea mai bună soluție!

    Dan-Constantin Șlincu - declarație politică având titlul Implementarea, în România, a venitului minim european și pachete de măsuri pentru scăderea inflației sunt prioritățile PSD în următoarea perioadă;

Domnul Dan-Constantin Șlincu:

"Implementarea, în România, a venitului minim european și pachete de măsuri pentru scăderea inflației sunt prioritățile PSD în următoarea perioadă"

PSD a fost promotorul consecvent și, la insistențele sale, Mecanismul european privind venitul minim a început să fie aplicat de la 1 ianuarie 2023, prin creșterea consistentă, cu 17%, a salariului minim, de la 2550 de lei la 3000 de lei brut.

Venitul minim european garantat presupune ca salariul minim dintr-un stat al Uniunii Europene să reprezinte 50% din salariul mediu brut sau 65% din salariul mediu anual brut național.

România trebuie să implementeze acest mecanism al venitului minim european până la finalul anului 2024, iar PSD și-a stabilit acest obiectiv pe care să-l ducă la bun sfârșit în perioada în care va deține funcția de premier.

Încă din septembrie, anul trecut, PSD a comunicat oficial că susține și că va insista în coaliție pentru implementarea Directivei Europene respective chiar de la începutul anului 2023, ceea ce s-a și realizat.

De la 1 ianuarie 2023, salariul minim brut a crescut consistent, cu 17%, de la 2.550 de lei brut la 3.000 de lei brut, după ce anii anteriori majorările fuseseră considerabil mai mici.

În ianuarie 2021, Guvernul de dreapta de la acel moment a majorat salariul minim doar cu 3%, de la 2.230 de lei la 2.300 de lei. În ianuarie 2022, cu PSD la guvernare, salariul minim a crescut cu 11%, de la 2.300 de lei la 2.550 de lei.

Până la atingerea obiectivului european mai e mult, însă important este că s-a început procesul și că PSD nu dă înapoi de la atingerea aceste ținte.

Românii așteaptă soluții, nu lamentări și dispute politice. De aceea, misiunea noastră este de a continua măsurile concrete de combatere a scumpirilor, în special la alimente, creșterea veniturilor, mai ales a salariaților și populației vulnerabile, asigurarea unui nivel de trai cât mai decent, urgentarea proiectelor pentru absorbția fondurilor europene, gestionarea eficientă a crizelor generate de războiul din Ucraina. Acestea sunt urgențele pe rezolvarea cărora se concentrează parlamentarii și miniștrii social-democrați și pe care le vom detalia în momentul preluării funcției de premier.

Așa cum ați constatat, zilele trecute, Banca Națională a României a confirmat importanța copleșitoare a măsurilor promovate de PSD în combaterea scumpirilor și scăderea inflației. Dacă anul trecut nu s-ar fi plafonat și apoi reglementat prețurile la energie, facturile ar fi fost de patru ori mai mari. Este o certitudine acest lucru, nu o speculație, atestată oficial, în prezentarea sa, chiar de guvernatorul BNR.

Dacă până la finalul acestui an inflația va scădea la 7% față de 15,1% în ianuarie, este pentru că PSD, după multe insistențe în coaliție, a reușit să impună plafonarea prețurilor la electricitate și gaz la un nivel suportabil pentru populație, pentru economie și pentru bugetul statului. Numai datorită acestei atitudini constante a PSD de a lupta cu scumpirile le energie a fost posibilă eliminarea unei cauze majore care alimenta inflația. Guvernatorul BNR a arătat negru pe alb că fără măsurile de reglementare a prețurilor la energie, costurile ar fi fost mult mai mari, iar inflația, inevitabil, mult mai accentuată.

Pasul următor necesar, pentru ca inflația să scadă cât mai repede posibil, este combaterea prețurilor mari la produsele alimentare, iar PSD pregătește un pachet de măsuri în acest sens, care va fi prezentat public în următoarele două luni.

    Maria Stoian - declarație politică având ca obiect Pași concreți pentru realizarea obiectivului independenței energetice a României;

Doamna Maria Stoian:

"Pași concreți pentru realizarea obiectivului independenței energetice a României"

România face pași importanți spre obținerea independenței energetice, demersurile derulate în acest sens de către Guvernul liberal condus de Nicolae Ciucă fiind elocvente și promițătoare.

Printre prioritățile Executivului se află promovarea de noi capacități pentru obținerea energiei verzi, proces inițiat atât în scopul generării unor cantități însemnate suplimentare de energie, cât și în vederea asigurării și creării de noi locuri de muncă cu înaltă calificare.

Unul dintre proiectele derulate se referă la dezvoltarea pe scară largă a tehnologiei SMR, respectiv construcția de reactoare nucleare de mici dimensiuni. Realizarea acestora va avea rolul de a suplimenta esențial capacitatea de producție a energiei, fiind, în același timp, un element fundamental în obținerea independenței energetice a României, obiectiv strategic energetic la nivel național.

Operaționalizarea tehnologiei SMR este în plină desfășurare, prin proiectul de investiții dezvoltat de statul român, în parteneriat cu o firmă americană de profil, pe amplasamentul fostei termocentrale de la Doicești, județul Dâmbovița, finanțarea în valoare de 14 milioane de dolari fiind asigurată de Guvernul Statelor Unite ale Americii.

În prezent, sunt în desfășurare discuțiile legate de stabilirea etapelor de proiectare și realizare a acestui proiect de interes național, concentrarea fiind maximizată pe crearea întregului lanț de producție, în vederea implementării ireproșabile a acestei investiții, ce se preconizează a fi una emblematică în Europa, nu doar în regiunea noastră.

Obiectivul scontat de Guvernul Nicolae Ciucă, prin reușita acestui proiect investițional de amploare internațională, este de a asigura României, în cel mai scurt timp, securitatea energetică. În același timp, responsabilii liberali ai energiei susțin finalizarea planurilor de construire a reactoarelor 3 și 4 ale Centralei nucleare de la Cernavodă, investiții, de asemenea, de interes strategic, care vor contribui la creșterea capacității energetice autohtone.

Sunt încrezătoare că, în urma realizării acestor programe energetice majore, țara noastră va deveni astfel nu doar independentă din punct de vedere energetic, ci, mai mult, va fi un exportator eligibil de energie, ceea ce va însemna un plus consistent la bugetul național.

    Elena Stoica - declarație politică intitulată Viitorul tinerei generații, o preocupare primordială a PSD;

Doamna Elena Stoica:

"Viitorul tinerei generații, o preocupare primordială a PSD"

PSD continuă să inițieze proiecte concrete dedicate îmbunătățirii vieții sociale și educaționale a tinerilor din România, definind strategiile palpabile privind sprijinirea acestora. În vederea realizării acestui deziderat, ministrul PSD al familiei, tineretului și egalității de șanse, doamna Gabriela Firea, are în această perioadă întâlniri succesive cu reprezentanții celor mai active și implicate organizații studențești și de tineret din țară, dar și cu liceeni și adolescenți care sunt interesați să participe activ la creionarea politicilor publice ce le sunt adresate.

Este remarcabil că, în primul an de activitate, MFTES a reușit, în paralel cu structurarea sa de la zero, să propună și să implementeze o serie de programe destinate sectorului de tineret, după ce, ani de zile, această categorie vitală a populației României nu a avut niciun fel de sprijin din partea statului.

În plină criză energetică, geopolitică și economică, PSD a reușit deblocarea, după patru ani, în Parlament, a Legii tinerilor, dinamizarea activităților taberelor studențești, cărora li s-au alocat 3.500 de locuri, aproape dublate față de cele stabilite inițial, precum și reluarea concursurilor proiectelor studențești și pentru tineret. De asemenea, au fost promovate și aplicate Programele de credite subvenționate "Student Invest" și "Family Start", prin care studenții și familiile tinere primesc credite de până la 50.000 lei, garantate de către stat, cu dobândă subvenționată, ratele urmând să fie net inferioare față de prețul actual al pieței. Creditele pot fi folosite de către studenți atât pentru a-și achita contravaloarea cheltuielilor strict necesare participării la cursurile universitare, respectiv plata cărților de specialitate, a taxelor școlare, a chiriei căminelor pe durata studiilor, cât și pentru avansul necesar achiziției unei locuințe.

Programul "Student Invest" reprezintă astfel o șansă uriașă pentru studenții cu vârsta de până la 31 de ani, în vederea parcurgerii în cele mai bune condiții a anilor de facultate. Cheltuielile eligibile în cadrul programului sunt taxele de studii, inclusiv licență, master, doctorat, publicarea cărților și a studiilor de specialitate, plata locurilor de cazare în căminele studențești.

Prin intermediul acestui tip de credit, studenții proveniți din familii cu probleme materiale sau cărora nu le ajung efectiv banii primiți de la părinți, își pot completa judicios bugetele proprii, pentru a face față cheltuielilor presupuse de cursurile universitare. Programul constituie, în același timp, un element favorizant în vederea reducerii abandonului, având în vedere că mulți studenți au părăsit în ultimul timp universitățile, din cauza lipsurilor materiale, orice ajutor fiind extrem de binevenit în această perioadă grea.

Cele două programe acordă tinerilor studenți și familiilor un ajutor important la început de drum, pentru a-și finaliza studiile sau a-și întemeia o familie.

Printre proiectele în derulare în prezent de către MFTES, amintesc Strategia Națională pentru Tineret, care se află în circuitul de avizare și care va fi în cel mai scurt timp înaintat pentru aprobare Guvernului, implementarea cardului pentru tineri, precum și înființarea Direcțiilor Județene de Familiei și Tineret, care vor fi operaționalizate în această primăvară.

Sunt convinsă că toate aceste programe își vor atinge scopul pentru care au fost lansate, respectiv de a asigura o viață mai bună tinerilor și studenților români, astfel încât ei să-și poată îndeplini visurile aici, acasă, fără a mai fi nevoiți să plece în străinătate pentru a avea perspective și predictibilitate profesională.

    Silviu-Titus Păunescu - declarație politică: România - o țară la limita supraviețuirii;

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"România - o țară la limita supraviețuirii"

De nenumărate ori am atras atenția asupra situației generale din România ultimilor ani, situație care, în ciuda promisiunilor electorale, continuă să se înrăutățească, pentru că realitatea zilnică nu ține cont de imaginația politicianistă.

Astăzi, voi puncta principalele probleme sistemice pe care (și) actuala coaliție de guvernare PNL-PSD-UDMR se preface că nu le vede, crezând, în mod aiuristic, că, dacă se adoptă poziția struțului, problemele dispar de la sine.

Greșit, stimați colegi, problemele se acutizează și devin din ce în ce mai greu de controlat și rezolvat! Dar, din păcate, atunci când ești plătit bine din bani publici, fără să ți se ceară și niște indicatori de performanță, spre exemplu, delăsarea ocupă primul loc, în detrimentul muncii și responsabilității!

În caz că nu știți - sau nu vreți să știți - România este a doua țară din lume la numărul de oameni care au emigrat în ultimii 15 ani, iar acest lucru înseamnă că, raportat la totalul populației, am pierdut aproximativ 17%! Pe primul loc este o țară aflată într-un război interminabil, acum, lovită și de un grav cutremur, Siria! Așa că, dintre țările care nu sunt într-un conflict militar, suntem, de fapt, pe primul loc! Diaspora românească este estimată la patru milioane de oameni - oameni care, desigur, ar fi putut rămâne în țară și să aibă o viață fericită, dar, iată, politicile pe care le duceți de 30 de ani încoace, pe ei i-au îndemnat, obligat, la pribegie, în timp ce vouă v-au creat privilegii, sinecuri și un nivel trai pentru care românii noștri plecați peste granițe trebuie să muncească din greu ca să îl atingă!

Sărăcia, stimați colegi, este o altă consecință a viziunilor ilustre pe care le-ați avut asupra României, sub diferite partide, denumiri și preschimbări ale acestora, mai ales în mediul rural, la țară, cum ne place atât de mult să spunem. Normal că din turnul de fildeș al privilegiilor unde v-ați încuiat, trăind într-o realitate paralelă, dar alimentată din fonduri publice, nu aveți cum să vedeți că mai bine de jumătate dintre copiii din mediul rural își duc viața în sărăcie. Jumătate! Sute de mii de copii din mediul rural românesc se culcă flămânzi, fără posibilitatea de a face o baie caldă, fără toaletă în casă ori fără curent electric. Nimic concret, nicio investiție, niciun proiect finalizat pentru acești năpăstuiți ai sorții - doar studii peste studii, plătite din fonduri europene, care, până la urmă, înseamnă tot banii noștri, făcute cu firme de partid, studii care nu țin de foame, nici de sete, nici de cald!

Din 2024, Partidul Alianța pentru Unirea Românilor devine, încet, încet, o forță care va schimba România în țara pe care noi, cei care vă plătim, chiar ne-o dorim!

    Vasilică Toma - declarație politică: Stop joaca de-a Legile educației! Consultarea, dialogul și dezbaterea sunt absolut obligatorii!;

Domnul Vasilică Toma:

"Stop joaca de-a Legile educației! Consultarea, dialogul și dezbaterea sunt absolut obligatorii!"

Facem legi doar ca să spunem că am mai bifat o acțiune sau facem legi temeinice și de calitate care să reflecte cu adevărat nevoile și interesele celor cărora le sunt adresate?

Creăm toate condițiile de dezbatere publică și de consultare sau lucrăm în mare secret, indiferenți la orice dialog?!

Sunt cele două întrebări pe care le adresez astăzi - din nou!- ministrului educației, în privința Proiectului Legilor educației la care lucrează în prezent. Pentru că toți copiii, cadrele didactice și părinții așteaptă stabilitate și rezultate pozitive, nu să fie puși în fața unui fapt împlinit care să le aducă prejudicii și să creeze premisele altor schimbări în cascadă.

Or, pentru aceasta, Proiectul Legilor educației trebuie să rezolve problemele din educație, nu să le accentueze, motiv pentru care insist și insistăm noi, social democrații, ca următoarele aspecte cheie să fie tratate corect pe măsura importanței lor:

    • Accesul neîngrădit la educație pentru toți copiii;

    • Combaterea abandonului școlar;

    • Importanța pregătirii viitoarei forțe de muncă, respectiv calificarea în funcție de cerințele pieței muncii;

    • Dezvoltarea after-school-ului pentru sprijinirea părinților care muncesc.

Admiterea în liceu

Accesul copiilor la educație de calitate trebuie crescut, nicidecum restrâns drastic, așa cum Ministerul propune acum.

Dreptul liceelor de a-și organiza propriile admiteri, cu propriile subiecte, nu face altceva decât să încurajeze practica neloială a meditațiilor și riscul corupției.

Probele de bacalaureat

Propunerea de înmulțire a probelor de examen nu este soluția pentru garantarea performanței școlare.

Desființarea liceelor pedagogice și modificarea formării învățătorilor

Deficitul acut al cadrelor didactice nu se maschează prin așa-zise reforme al căror singur răspuns este "desființare" în loc de "rezolvare".

Învățământul special trebuie să țină cont inclusiv de realitatea bazei noastre școlare.

Necesitatea includerii de prevederi ce-i privesc pe copiii născuți în diaspora

Dacă ne dorim întoarcerea românilor acasă, atunci, cred că trebuie să și găsim soluțiile corecte pentru integrarea în sistemul de învățământ a copiilor născuți și crescuți în diaspora.

Pe această cale, solicit încă o dată Ministerului Educației să ofere, prin dezbatere și consultare publică cu toți cei implicați, cadrul de dialog absolut necesar pentru ca toți cei implicați și vizați de Proiectul Legilor educației să poată contribui, astfel încât rezultatul final să fie cel așteptat de către copii, cadre didactice și părinți deopotrivă!

    Valentin-Ilie Făgărășian - declarație politică intitulată Fără impozite și taxe noi sau majorate în anul 2023!;

Domnul Valentin-Ilie Făgărășian:

"Fără impozite și taxe noi sau majorate în anul 2023!"

Atunci când a fost adoptată Legea bugetului de stat pentru anul 2023, ministrul finanțelor publice din România nu a suflat nicio vorbă despre eventuale majorări de impozite și taxe în anul 2023. Dimpotrivă, a dat asigurări că bugetul este bine construit, că veniturile bugetare sunt suficiente, că toate cheltuielile pentru salarii, pensii, investiții și funcționarea serviciilor publice sunt asigurate. Îmi este foarte greu să înțeleg de ce, acum, ministrul finanțelor aruncă în spațiul public tot felul de petarde fiscale, privind majorarea unor impozite pe mediul de afaceri sau modificarea sistemului de impozitare a celor care muncesc.

Regimul fiscal prietenos din România a adus în țară investiții străine direct la un nivel record în anul care a trecut. De asemenea, cota unică de impozitare și predictibilitatea sistemului fiscal i-a determinat pe mulți români plecați în străinătate să ia decizia și să-și investească economiile într-o întreprindere mică familială în țara natală. De asemenea, creșterea economică din anul 2022, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, a fost determinată și de faptul că nu s-au majorat impozite sau nu au fost introduse altele noi. Să nu mai spunem că, sub guvernarea liberală din anii 2020-2021, ani grei cu o criză sanitară de proporții și cu o criză energetică fără precedent, nu s-au majorat impozite, nu au fost introduse taxe noi. Dimpotrivă, mediul economic a fost sprijinit cu miliarde de euro ca să poată depăși acele crize succesive, iar rezultatele pozitive sunt culese acum.

Cei care vântură în spațiul public tot felul de scenarii privind modificarea impozitării din România fac foarte mult rău economiei și societății. Sub argumentul fals că angajații și antreprenorii sunt toți niște infractori care trebuie pedepsiți, cei care avansează asemenea scenarii îi jignesc pe toți cei care muncesc și contribuie la creșterea economică a țării. Susținătorii aberațiilor fiscale prezentate în spațiul public sunt contrazise chiar de datele Ministerului finanțelor și ale ANAF, potrivit cărora aproape 90% dintre contribuabili își plătesc obligațiile fiscale la timp. În diferența rămasă găsim companii de stat ineficiente și cu datorii istorice de ani de zile, expresia managementului de slabă calitate și, în multe cazuri, politizat.

Așadar, recomand factorilor responsabili să înceteze să mai inducă o panică nejustificată în mediul economic din țară, pentru că riscurile asupra economiei europene nu au dispărut, ci s-au multiplicat în acest an.

    Iulian-Alexandru Muraru - declarație politică despre invazia Rusiei în Ucraina.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

S-a împlinit un an de la invazia Rusiei în Ucraina, un război barbar și ilegal, născut din idealurile imperialiste ale unei minți bolnave. Ucraina a dat o lecție de eroism uimitor, luptând cu îndârjirea și curajul care au inspirat întreaga lume. Ucrainenii luptă pentru independența lor, dar și pentru noi, pentru că poporul ucrainean are o imensă contribuție la apărarea libertății comune.

România, Uniunea Europeană și SUA sunt unite în sprijinirea independenței, suveranității și a integrității teritoriale a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional. Sprijinul decis pentru Ucraina a vizat mai multe dimensiuni. Am asigurat tranzitul refugiaților din calea războiului, am primit și am integrat cetățenii care au ales să rămână în România, am pus la dispoziție infrastructura pentru ajutorul către Ucraina și a exportului de mărfuri din această țară, în special a cerealelor, am ajutat în momentele dificile când sistemul energetic din Ucraina a fost atacat.

Totodată, România a susținut Ucraina în plan diplomatic: opțiunea Kievului de integrare europeană, sancțiunile decise de statele occidentale la adresa Rusiei, cererea de investigare de către Curtea Penală Internațională a genocidului și a crimelor de război. Recent, la Summitul B9 de la Varșovia, România și-a reafirmat determinarea de a ajuta Ucraina atât cât va fi necesar. Această poziție este una solidară cu cea a statelor occidentale, respectiv cu țările membre ale NATO. Românii trebuie să știe că sprijinul pentru Ucraina înseamnă mai multă siguranță și securitate pentru România. Acest sprijin va rămâne constant.

Toate țările din estul Europei, care au fost parte a URSS sau în sfera de influență a URSS, au dreptul legitim și suveran de a-și urmări propriile aranjamente de securitate și politică externă, pe baza propriilor alegeri legitime, fără nicio ingerință străină.

Ca unul care am fost în Ucraina, în locurile genocidului rus, în luna mai 2022, am înțeles pe deplin că invazia barbară a rușilor în Ucraina a avut scopul de la bun început a unui genocid, de a elimina națiunea ucraineană. Am văzut cu ochii mei gropile comune, distrugerile imense, sute de case și blocuri rase complet, am văzut locurile genocidului pe care invadatorii ruși l-au transformat în cel mai cumplit loc al crimei din Europa.

A doua armată a lumii s-a dovedit a fi o armată de violatori și tâlhari, criminali odioși care nu mai pot fi considerați ființe umane. Garda națională rusă, mercenarii ceceni, soldații Armatei Ruse au făcut ca 80 de ani de civilizație după al doilea război mondial să fie șterși.

Fiecare zi, săptămână și lună a primului an de război au adus cele mai mari crime și distrugeri pe care umanitatea le credea dispărute pentru totdeauna din Europa.

  Aprobarea modificării ordinii de zi.  

După pauză

     

(În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Șerban, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Cristian Buican și de domnul deputat Ovidiu Victor Ganț, secretari ai Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările ședinței Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 130.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Liderii de grup, dacă în legătură cu ordinea de zi sunt modificări?

Domnul Popa, vă rog.

 
   

Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am rugămintea să fiți de acord - și la dumneavoastră și la colegii noștri - să mutăm PL-x 5/2023 (Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Praga, la 29 august 2022), aflat pe poziția 78, să-l mutăm pe poziția 15.

Am acordul tuturor liderilor.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

PL-x 5/2023?

 
     

Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:

Da. Este pe poziția 78.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

De pe poziția 78, pe poziția 15.

Vot, vă rog. (Vociferări.)

 
     

Domnul Ștefan-Ovidiu Popa (din sală):

Dar am acordul.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

83 de voturi pentru, două abțineri, 2 colegi nu votează. Adoptat.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, intrăm în ordinea de zi.

 
     

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Ar fi, domnule președinte, dacă-mi permiteți. Dacă nu...

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Pe procedură, da?

Vă rog.

 
Marcarea împlinirii a 238 de ani de la moartea eroică a lui Horea, Cloșca și Crișan și păstrarea unui moment de reculegere în memoria acestora.  

Domnul George-Nicolae Simion:

Se împlinesc astăzi și comemorăm 238 de ani de la moartea eroică a lui Horea, Cloșca și Crișan, Horea și Cloșca fiind trași pe roată, pe Dealul Furcilor, la sud de Cetatea Alba Iulia.

Nu știu dacă mai știu astăzi copiii noștri cine au fost Horea, Cloșca și Crișan - cu Istoria românilor pierdută printre atâtea materii opționale, nu cred - dar, aici, de la tribuna Parlamentului, vreau să menționez că pe 28 februarie 1785, printr-o sentință hotărâtă de împăratul austriac Iosif al II-lea, Horea și Cloșca erau omorâți prin tragere pe roată, cea mai grea pedeapsă prevăzută de Codul penal austriac de la acea vreme.

În memoria acestor eroi români, aș dori să vă rog să păstrăm un moment de reculegere.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulțumesc.

   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Moșteanu, vă rog.

Nu? OK.

Domnul Roman, vă rog.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Salut și eu anunțul făcut de liderul de grup de la AUR, cu toate că îmi amintesc că în legislaturile trecute, când discutam despre declararea prin lege ca erou-martir a lui Avram Iancu, a lui Horea, Cloșca și Crișan, a "Crăișorului Munților" și a celor care s-au jertfit pe roată pentru ca moții din Apuseni să trăiască liberi, din păcate, subiectele respective au fost extrem de politizate.

Din păcate, eroii noștri martiri au fost duși în disputa politică.

Și sper ca măcar 2024, când intenționăm, prin lege, să susținem ca anul 2024 să fie dedicat "Crăișorului Munților", Avram Iancu, să avem măcar pentru o singură dată în Parlamentul României o solidaritate a clasei politice față de cei care au luptat și s-au jertfit pentru drepturile moților.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 50 alin. (1) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției (PL-x 775/2022) (rămas pentru votul final).  

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 50 alin. (1) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției; PL-x 775/2022.

Din partea inițiatorilor dacă sunt înscrieri?

Domnul deputat Ignat Ion-Alin-Dan, vă rog.

   

Domnul Ion-Alin-Dan Ignat:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Proiectul pe care vi-l aduc în atenție astăzi este unul pe cât de simplu, pe atât de important pentru persoanele care decid să adopte un copil în România, dar mai ales pentru copiii care primesc șansa la o viață în familie, prin adopție.

Astăzi, persoanele care decid să adopte un copil în România beneficiază, la cerere, de un concediu de acomodare plătit, cu durata de maximum un an de zile. Realitatea însă ne arată, din păcate, că mulți dintre copiii adoptați și care au ajuns în sistemul de protecție socială în urma unui abandon sau a decesului părinților au de trecut peste traume severe, iar asta face din procesul de adaptare la noua familie un proces complex, un proces plin de provocări, un proces care înseamnă de foarte multe ori recuperare psiho-emoțională, recuperare comportamentală, recuperare medicală și integrarea în programe de specialitate.

Pentru astfel de cazuri am gândit și am inițiat acest proiect de lege care vine în ajutorul familiilor respective, care dă posibilitatea acestor familii să beneficieze de un concediu de acomodare mai lung, cu o durată de maximum 2 ani de zile.

Așadar, creștem perioada concediului de acomodare pentru persoanele care adoptă un copil de la maximum un an de zile la maximum 2 ani.

Nu e un proiect care să vorbească despre bani, despre ce mai dăm în plus cuiva, e un proiect care vorbește despre timp. Și, prin acest proiect, dăm timp petrecut împreună familiilor în care adopția naște cu adevărat părinți și copii. Este vorba despre timp care înseamnă încredere unii în ceilalți, încredere în sine, în ziua de mâine. Este vorba de timp care înseamnă până la urmă pași concreți spre echilibrul emoțional.

Așadar, la câtă susținere am văzut, dragi colegi, că ați arătat acestui proiect în comisiile parlamentare, sunt îndreptățit să cred că va fi o inițiativă care să confirme o dată în plus maturitatea unei clase politice care știe să lase la o parte lupta putere-opoziție pentru proiectele importante pentru societate.

În fine, sper și cred că vom arăta asta la votul final și îndrăznesc de pe acum să vă mulțumesc pentru asta.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia juridică, pentru prezentarea raportului, vă rog.

 
   

Doamna Daniela Oteșanu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 50 alin. (1) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică și Comisia pentru muncă au fost sesizate, prin adresa PL-x 775/2022, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru modificarea art. 50 alin. (1) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției.

Proiectul de lege a fost adoptat deja de Senat.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Și are ca obiect de reglementare modificarea art. 50 alin. (1) din Legea nr. 273/2004, în sensul prelungirii duratei concediului de acomodare, de la maximum un an la maximum doi ani, care include și perioada încredințării copilului în vederea adopției și o indemnizație lunară.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere avizele favorabile venite de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru buget, Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare pentru acest proiect de lege privind procedura adopției, în forma prezentată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Doamna Țoiu, vă rog.

 
   

Doamna Oana-Silvia Țoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este o lege necesară, care ajută familiile care au găsit deja potrivirea între părinții adoptatori și copilul adoptabil. Însă, dacă ne uităm cinstit la sistemul de protecție a copilului, trebuie să ne uităm și la faptul că marea majoritate, covârșitoarea majoritate a copiilor care sunt în sistemul de protecție, deși nu mai sunt în grija părinților lor, nu sunt adoptabili.

Să luăm cifrele din anul 2020, de exemplu. Erau 52.783 de copii în grija statului, într-o formă sau alta. Dintre acești peste 52.000 de copii, mai puțin de 1.500 au fost adoptați. Mai puțin de 1.500, deși numărul de familii adoptatoare, de familii care au trecut prin toate procedurile de verificare, care își doresc și caută un copil pentru familia lor în acest sistem a fost de peste 2.369.

De ce avem această situație?

Este pentru că, în primul rând, trebuie să ne preocupăm de prevenirea separării copilului de familie. Asta ar trebui să fie prioritatea numărul 1. Pentru că, deși 1,4% din copiii României sunt în acest sistem și ajung să fie adoptabili, știm că 40% sunt în risc de sărăcie și că o mare parte dintre aceștia sunt în risc de separare.

Dar, mai mult decât atât, este o vină pe care o poartă acest Parlament, în mandatul trecut, și, în special, ca să fim foarte clari cu asta, o coaliție majoritară a partidelor vechi. Pentru că o lege care facilita adopția, modificarea Legii nr. 272, a fost blocată în Parlament mai bine de 3 ani de zile și am reușit să o deblocăm cu mare scandal nenecesar.

Legea pe care ați blocat-o pentru că avea în ea educație pentru viață, educație sexuală în școli, era legea care s-a asigurat că nu mai sunt întrebate până la 50 de rude că nu vor copilul, înainte ca acesta să devină adoptabil.

Și acum este în vigoare, după ce a fost blocată 3 ani fără niciun motiv.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Domnul Bulai, vă rog.

 
   

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Felicit inițiatorul pentru această propunere legislativă, cu toate că doar această măsură nu este suficientă pentru a încuraja adoptarea copiilor aflați în protecția statului.

Avem o mare problemă în România, anume o categorie de copii aflați sub protecția statului, care se încadrează în așa-numita categorie de greu adoptabili - copii pe care nu-i vrea nimeni, copii cu handicap, copii despre care se știe că provin dintr-o anumită comunitate etnică și care sunt discriminați atunci când ei intră pe liste publice pentru a fi adoptați.

Singura soluție pentru ca acești copii să ajungă într-o familie, chiar dacă nu în România, este ca statul român, ca Parlamentul să aibă curaj să deschidă procedura de adopție internațională. Pentru că sunt familii în afara României care ar putea și își doresc să ofere iubire și grijă pentru acești copii.

În speranța că se poate face mai mult în această legislatură, mai mult decât s-a făcut în ultima, unde am ajutat foarte mult la ameliorarea situației copiilor aflați în proces de adopție prin eliminarea gradului de rudenie, țin să spun că avem nevoie să lucrăm din punct de vedere legislativ în această direcție a adopției internaționale, pentru că este o nevoie în România, pentru că sunt copii care nu sunt adoptați.

Și folosesc prilejul acestei intervenții și pentru a felicita grupul de inițiativă care a lansat "Muzeul Abandonului", o inițiativă on-line, un muzeu al poveștilor suferințelor copiilor abandonați în perioada comunistă și după Revoluție.

Avem nevoie să știm mai mult despre ce s-a întâmplat cu noi, ca stat, atunci, despre abuzurile față de acești copii, de ce s-a ajuns aici și cum putem să evităm mai departe acest fenomen.

Felicitări inițiatorilor!

Haideți să lucrăm împreună pentru a deschide această oportunitate spre o familie copiilor greu adoptabili din România, chiar dacă familiile lor s-ar putea afla în străinătate!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Alexandru Violeta, vă rog.

 
   

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mulțumesc.

Am o cu totul altă părere pe această chestiune.

Un copil adoptat care intră într-o familie trebuie să vadă o familie în care părinții merg la serviciu, în care viața este normală și în care el are de învățat din tot ce înseamnă cutumele, obiceiurile respectivei familii.

Nu există niciun studiu care să probeze științific că 2 ani sau 2 ani și jumătate sau 3 ani ar fi sau nu suficienți. Important este ca cei care adoptă un copil să-și dedice timp cât mai mult, așa cum faceți fiecare dintre dumneavoastră, programului copilului în viața de zi cu zi.

Și, așa cum știți, important este ca și înainte de adopție, între persoanele care adoptă și copiii adoptați să existe o perioadă de acomodare și de încercare de integrare și de cunoaștere a copilului, care să permită intrarea în familie cât mai plăcută și cât mai naturală pentru respectivul copil.

Un copil trebuie să vadă că părinții merg la serviciu. O familie trebuie să fie ajutată de personal de specialitate, pentru că statul acasă, în sine, doar statul acasă, fără să deprinzi tot ceea ce ai nevoie, și poate că e necesar un sprijin de specialitate, nu îți dă garanția că ai reușit să stabilești o legătură cu respectivul copil.

Prin urmare, e simplu să dăm zile și ani, zile libere și ani liberi plătiți, e simplu, să știți.

Nu avem garanția că aceasta este soluția pentru ca respectivul copil să fie integrat cât mai armonios în familia cu pricina, respectiv nu avem garanția că, în lipsa unui sprijin de specialitate, a unui psiholog, a unor persoane dedicate care să te ajute să integrezi în familie copilul, respectiva adopție, așa cum ne-o dorim cu toții, este reușită.

Prin urmare, haideți să-i tratăm pe acești copii așa cum ne tratăm propriii copii și să înțelegem că intrarea lor într-o familie înseamnă intrarea într-o viață normală, în care obiceiurile de familie și tot ce înseamnă viață profesională și viață împreună cu respectivul copil se întâmplă ca într-o familie obișnuită. Asta trebuie să vadă un copil.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Tanasă Dan, vă rog.

 
   

Domnul Dan Tanasă:

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Grupul AUR susține acest proiect legislativ.

Considerăm că orice măsură care ajută familia este benefică, cu atât mai mult cu cât familia este unul din stâlpii construcției noastre, proiectului nostru politic.

Susținem, așadar, acest proiect, felicităm inițiatorii și vom vota pentru această inițiativă.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea participării României la runda de suplimentare a fondurilor Asociației Internaționale pentru Dezvoltare - IDA20 (PL-x 2/2023) (rămas pentru votul final).  

13. Proiectul de Lege privind aprobarea participării României la runda de suplimentare a fondurilor Asociației Internaționale pentru Dezvoltare - IDA20; PL-x 2/2023; procedură de urgență.

Guvernul României?

Vă rog.

   

Domnul György Attila (secretar de stat, Ministerul Finanțelor):

Prin proiectul de lege se solicită aprobarea participării României la runda de suplimentare a fondurilor Asociației Internaționale pentru Dezvoltare în cadrul rundei IDA20 printr-o subscripție voluntară în valoare de 20.600.000 de lei.

Vă rugăm să fiți de acord cu inițiativa propusă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru prezentarea raportului?

 
   

Domnul Victor Ilie:

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea participării României la runda de suplimentare a fondurilor Asociației Internaționale pentru Dezvoltare - IDA20, trimis pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu adresa PL-x 2/2023.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În conformitate cu art. 95 și 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget a fost sesizată în procedură de urgență cu proiectul de lege mai devreme menționat.

Conform art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

A fost primit avizul favorabil de la Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea participării României la runda de suplimentare a fondurilor Asociației Internaționale pentru Dezvoltare printr-o subscripție voluntară în valoare de 20.600.000 de lei.

În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menționat în ziua de 7 februarie 2022 și au hotărât, cu unanimitate, un raport de adoptare a acestui proiect de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Domnul Tanasă, vă rog.

 
   

Domnul Dan Tanasă:

Da.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Proiectul de lege prevede alocarea unei sume de peste 20.000.000 de lei, adică undeva la 4.000.000 de euro, unei asociații internaționale de dezvoltare controlate de Banca Mondială.

Din păcate, nu înțelegem, din proiect nu reiese cine anume a stabilit, cum a fost stabilită suma aceasta de 20.000.000 de lei.

Grupul AUR nu va susține acest proiect legislativ.

Nu pentru că nu ne dorim să îi ajutăm și pe alții, însă considerăm că cele 20.000.000 de lei, repet, care nu știm cine le-a stabilit, cine a stabilit suma aceasta, nu știm exact cum anume se vor stabili, nu am văzut în proiect niște criterii foarte clar stabilite, cum se vor cheltui acești bani, care vor fi urmăririle, beneficiile alocării acestei sume pentru România.

Considerăm că cele 20.000.000 de lei ar fi mult mai benefice să fie investite în România, în rețele de canalizare, rețele de gaz, de apă potabilă, pentru că - știu, există această preocupare pentru țări de pe alte continente, cu privire la apa potabilă, spre exemplu, la democrație, dar să știți că în România există în continuare milioane de români care nu au acces la apă potabilă, în Uniunea Europeană, în anul 2023.

Considerăm, așadar, că proiectul legislativ nu... nu apără interesele naționale ale României și nu... nu e în beneficiul românilor.

Ca atare, Grupul AUR nu va susține acest proiect legislativ.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1238 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP), a unor prevederi din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor private (PL-x 733/2022) (rămas pentru votul final).  

14. Proiectul de Lege pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1238 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP), a unor prevederi din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor private; PL-x 733/2022; procedură de urgență.

Guvernul României?

Vă rog.

   

Domnul Marius-Ilie Stanciu (secretar de stat, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale):

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt Marius Stanciu, secretar de stat la Ministerul Muncii.

Proiectul de lege are ca obiect punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1238 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP), a unor prevederi din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare și completare a unor acte normative.

Ministerul Muncii susține raportul comisiilor de specialitate.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru muncă, pentru prezentarea raportului, vă rog.

 
   

Domnul Eugen Neață:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate, prin adresa PL-x 733/2022 din data de 23 noiembrie 2022, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1238 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP), a unor prevederi din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor private.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în ședința din data de 21 noiembrie 2022.

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social și Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal privind instituirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1238 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP), a unor prevederi din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor private.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și cei ai Comisiei pentru muncă și protecție socială au examinat proiectul de lege în ședințe separate.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe și bănci au dezbătut proiectul de lege și documentele conexe în ședința din 6 decembrie 2022.

Membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise și un amendament respins, prezentate în raportul preliminar întocmit.

Membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială au dezbătut proiectul de lege, documentele conexe și raportul preliminar al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci în ședința din 19 decembrie 2022.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise și respinse.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe și bănci au examinat proiectul de lege și raportul preliminar al Comisiei pentru muncă și protecție socială în ședința din 7 februarie 2023.

La lucrările comisiei au participat deputații, înregistrând prezența conform listei de prezență.

În consecință, în urma finalizării dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1238 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP), a unor prevederi din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor private, cu amendamente admise, prezentate în Anexa nr. 1.

Amendamentul respins se regăsește în Anexa nr. 2.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Timpii pentru dezbatere, domnule Neață?

Domnul Neață! (Vociferări.)

 
   

Domnul Eugen Neață:

Două minute.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Timpi pentru dezbatere - două minute.

Vot, vă rog.

 
   

120 de voturi pentru, 5 contra, 3 abțineri. Adoptați.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Trecem la dezbaterea pe articole.

La...

(Doamna deputat Victoria-Violeta Alexandru solicită să ia cuvântul.)

Doamna Alexandru, vă rog.

 
   

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Am să fiu foarte scurtă aici.

Ce înțelegem din acest proiect de lege care transpune într-adevăr o legislație europeană este că din partea Comisiei sau din tot ce vedem de la nivel european sunt încurajate economiile în fonduri private de pensii.

Profit de ocazie pentru cei din Coaliția majoritară cărora le mai trece prin cap să mai dea, așa, câte un picior, administratorilor privați de pensii din România, să se uite puțin la contextul general și să vadă că tendința în toată lumea este să se încurajeze economiile, inclusiv în pensii private, acesta fiind un produs pentru românii noștri din străinătate, care lucrează un număr de ani într-o țară, merg în altă țară și așa mai departe.

Știu că nu îi face plăcere actualului ministru, care este social-democrat, adică PSD-ul, care a încercat să naționalizeze, acesta este adevărul, adică să ia banii din Pilonul II de pensii, ca să o spunem pe românește, dar îi cer ca acest proiect de lege să fie cât mai larg adus la cunoștința românilor din străinătate, pentru că este un produs care le va oferi posibilitatea să economisească bani pentru momentul în care vor ieși la pensie. Mă refer la românii care lucrează în mai multe țări, se mută dintr-o țară în alta să lucreze.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt intervenții? Nu. Adoptat.

Articole admise? Nu. Adoptate.

Respinse? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Praga, la 29 august 2022 (PL-x 5/2023) (rămas pentru votul final).  

15. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Praga, la 29 august 2022; PL-x 5/2023.

Guvernul României?

   

Domnul Eduard Bachide (secretar de stat, Ministerul Apărării Naționale):

Mulțumesc, domnule președinte.

Acordul are ca scop promovarea cooperării în domeniul apărării între cele două state, în concordanță cu legislațiile naționale și cu obligațiile internaționale asumate de către acestea, pe baza principiilor egalității, reciprocității și interesului reciproc.

Acordul nu conține prevederi contrare legii române și nici nu contravine obligațiilor și angajamentelor asumate prin alte documente internaționale, acestea fiind aprobate prin Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 14/2019.

Mulțumim.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru prezentarea raportului, vă rog.

 
   

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Praga, la 29 august 2022, trimis cu adresa PL-x 5 din 1 februarie 2023 și înregistrat la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională sub nr. 4c-15/19 din 2 februarie 2023.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru privind cooperarea în domeniul apărării.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei pentru politică externă.

Conform dispozițiilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (8) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au examinat, în ședința din 13 februarie 2023, și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Praga, la 29 august 2022, în forma propusă de Guvern.

Conform prevederilor art. 73 din Constituția României, republicată, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2022 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (PL-x 424/2022) (rămas pentru votul final).  

28. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2022 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate; PL-x 424/2022; procedură de urgență.

Guvernul României? Vă rog.

   

Domnul Tiberius-Marius Brădățan (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt Tiberius Brădățan, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

Stimați membri ai Camerei Deputaților, ai Parlamentului României, prin acest act normativ se înființează Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, ANDIS, ca organ de specialitate al Administrației Publice Centrale, instituție publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Sănătății, finanțată integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății.

Rolul ANDIS este de a dezvolta infrastructura de sănătate, prin pregătirea, implementarea și finalizarea obiectivelor sau proiectelor de investiții de importanță considerabilă pentru sistemul național de sănătate. Dintre acestea, putem aminti: realizarea spitalelor regionale din Iași, Cluj și Craiova.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Comisia pentru sănătate și Comisia pentru industrii.

La sfârșit să faceți propuneri și pentru timpii de dezbatere, vă rog.

 
   

Domnul Nelu Tătaru:

Mulțumesc.

În temeiul art. 95 și art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru sănătate și familie și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate, prin adresa PL-x 424/2022 din 26 iunie 2022, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2022 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate.

Proiectul de lege a fost aprobat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din 27 iunie 2022.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Trei minute dezbateri.

Mulțumesc.

 
     

(În continuare, conducerea ședinței a fost preluată de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Timpi de dezbateri trei minute.

Vot, vă rog.

 
   

136 de voturi pentru, 5 contra, 3 abțineri.

Timpii de dezbatere au fost aprobați.

Dezbateri generale, doamna Diana Stoica, Grupul USR.

Vă rog, doamnă.

Vă rog să dați drumul la microfon!

 
   

Doamna Diana Stoica:

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Din păcate, știm cu toții cum arată spitalele din România și am observat în ultimii 30 de ani că Ministerul Sănătății nu are nici experiență profesională în rândul angajaților, nici capacitate operațională pentru a aduce la îndeplinire aceste obiective mari de infrastructură în sănătate pe care le avem. În 30 de ani nu au fost în stare să construiască nici măcar un spital.

De aceea, credem că este extraordinar de importantă înființarea acestei Agenții Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, care să deservească atât ministerul și, de asemenea, să ajute alte UAT-uri care vor să-și construiască spitale sau altă infrastructură de sănătate.

Însă ANDIS va trebui să fie populat de oameni cu experiență în construcția de spitale, și cel mai probabil nu-i vom găsi în România, pentru că nu s-a construit niciun spital. Nu trebuie să devină un loc călduț pentru sinecuri.

Și eu cred că ANDIS trebuie să înceapă să funcționeze cât mai curând, pentru că nu mai e timp de pierdut. Am pierdut suficient de mult timp în ultimii 30 de ani!

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, doamna Stoica.

Grupul AUR, domnul Sorin Muncaciu.

Vă rog.

 
   

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Un alt exemplu de bătaie de joc la nivelul Ministerului Sănătății.

Va să zică înființăm o comisie, o altă structură, ca să ne ajute să construim spitale, dar în același timp în PNRR este prevăzută și o sumă de câteva zeci de milioane pentru consultanță pentru această sinecură.

Iar dacă ne uităm la programul făcut de Ministerul Sănătății nu vedem niciun spital nou în plan.

Despre ce vorbim?!

Aici avem de-a face cu o planificare în PNRR care a fost făcută cu dedicație.

Nu înțeleg de ce doamna de la USR nu înțelege acest lucru! (Vociferări.)

Mai mult decât atât, de ce nu s-au construit spitale? Păi, asta ar trebui să întrebăm cealaltă parte a plenului.

În orice caz, jocul acesta de a avea un Minister al Dezvoltării și a face o altă divizie în cadrul Ministerului Sănătății, care are același obiect cu Ministerul Dezvoltării, este absurd.

Nu avem oameni? Eu nu cred lucrul ăsta!

Am înțeles că au fost construite spitale particulare. De ce trebuie să ne uităm în străinătate pentru consultanță? (Vociferări.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Buicu, Grupul PSD.

Domnule președinte,

Puteți veni mai aproape. (Se adresează domnului deputat Ludovic Orban.)

 
   

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Legat de proiectul anterior, după cum bine știți, ANDIS figurează ca și jalon în PNRR, acel PNRR la care, din punctul de vedere al conținutului, nu toți dintre noi am avut acces.

A spus un distins coleg că nu s-au construit spitale.

Da, unii au mai construit, ...

 
     

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Un singur spital în 33 de ani!

 
   

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

...unii n-au fost în stare, dar legat de PNRR Ministerul Sănătății, pe baza documentației, s-a mișcat foarte repede, a întocmit documentația, astfel încât în momentul de față avem 27 de spitale din România, din păcate doar din cele 49 care au fost alese, nu se știe cum, la acel moment, dar bine că le avem și pe acestea.

Stadiul este că în momentul de față, pe baza unor criterii transparent stabilite, cele 27 au fost date câștigătoare și urmează să fie semnate contractele de finanțare.

S-au făcut niște pași în acest domeniu și ne dorim să vedem, în urma contractelor de finanțare, că încep și construcțiile pentru aceste spitale.

Din perspectiva proiectului de lege - repet, era jalon în PNRR -, am modificat, prin amendamente, proiectul de lege, astfel încât ANDIS să aibă posibilitatea să participe la elaborarea și implementarea proiectelor de infrastructură din domeniul sănătății.

Grupul PSD va susține proiectul.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ludovic Orban.

 
   

Domnul Ludovic Orban:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cea mai mare iluzie care există în politică de-a lungul istoriei este că, atunci când există o problemă într-o societate, ea este rezolvată prin înființarea unei instituții.

Am să vă dau numai un exemplu.

De curând ați înființat o structură care să se ocupe de investițiile străine.

Sigur că probabil ați înființat această structură administrativă care să se ocupe de investițiile străine, ca să fie cineva care să vămuiască toate investițiile străine. Dar nu v-ați uitat, de exemplu, că în ultimii ani investițiile străine în România au crescut fără existența niciunei agenții.

Sunt tare curios, după înființarea acestei noi structuri administrative, dacă nu cumva vor scădea investițiile străine.

Și acum se spune că se înființează această agenție pentru că nu există capabilitate tehnică la nivelul Ministerului Sănătății.

Mă scuzați că vă spun, dar aceasta este o frecție la un picior de lemn!

Dacă cineva își imaginează că există vreo diferență între a înființa o agenție care este populată de indivizi care sunt angajați prin concursuri trucate, care sunt decise de partidele politice care se află la guvernare, nu există nicio diferență.

De ce n-ați crescut capabilitatea unei direcții tehnice, pentru că nu agenția, nu funcționarii fac studii de fezabilitate, proiecte, ci firmele private sunt cele care fac aceste proiecte și studii de fezabilitate, iar a găsi niște constructori, arhitecți care să aibă o minimă expertiză în derularea procedurilor de licitație în alcătuirea unui caiet de sarcini și așa mai departe nu era o mare problemă.

Dacă nu existau funcționari capabili, se putea apela la servicii din mediul privat.

La ora actuală există aproape 1.300.000 de angajați la stat.

De când s-a instalat Guvernul ăsta numărul angajaților la stat, numărul funcționarilor a crescut cu peste 70.000 de oameni.

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

O să vă rog să finalizați!

 
   

Domnul Ludovic Orban:

Ați dat o lege...

Lăsați-mă să termin, că mai am...

O voce din sală:

Timpul!

 
   

Domnul Ludovic Orban:

Ați dat o lege prin care ați blocat concursurile în instituțiile publice, dar de când ați dat legea respectivă, în care ați lăsat, bineînțeles, o fereastră deschisă, fereastra respectivă a devenit o mare ușă și ați hotărât excepții la această lege pentru a angaja sute și mii de noi angajați.

O voce din sală:

Timpul!

 
   

Domnul Ludovic Orban:

Eu cred că România nu are nevoie să-și crească numărul de funcționari și numărul de instituții. România are nevoie să scadă numărul de angajați...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Voci de la AUR:

Timpul!

 
   

Domnul Ludovic Orban:

... la stat care plimbă hârtii, care sunt angajați pe ușa din dos, pe baza pilăraiei politice sau pe baza nepotismului caracteristic în instituțiile de stat.

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule Orban!

 
   

Domnul Ludovic Orban:

România are nevoie de mână de lucru în mediul privat, nu de pițifelnici care să plimbe hârtii...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule președinte!

 
   

Domnul Ludovic Orban:

... fără niciun fel de rezultat concret în instituțiile de stat.

Mulțumesc.

 
     

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Plictisitor! Plictisitor de moarte, Ludovic!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 42? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță (PL-x 368/2017) (rămas pentru votul final).  

29. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță; PL-x 368/2017; procedură de urgență.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Vă rog.

   

Domnul Lucian-Ioan Rus (secretar de stat, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului):

Mulțumesc, domnule președinte.

Lucian Rus, secretar de stat în Ministerul Antreprenoriatului și Turismului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, în sensul acordării în limita resurselor bugetare alocate cu această destinație de către instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, în perioada 1 iulie 2017-30 noiembrie 2018, a unei singure indemnizații de vacanță sau a unei prime de vacanță, după caz, sub formă de vouchere, în cuantum de 1.450 lei pentru un salariat.

Vă mulțumesc și vă rog să aprobați.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă și protecție socială.

Domnule Neață, vă rog.

Și să faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere.

 
   

Domnul Eugen Neață:

Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru antreprenoriat și turism au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, trimis cu adresa PL-x 368/2017 din 23 octombrie 2017.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 16 octombrie 2017.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, în sensul acordării, în limita resurselor bugetare alocate cu această destinație, de către instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, în perioada 1 iulie 2017-30 noiembrie 2018.

La întocmirea prezentului raport comun, membrii celor două comisii au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci; avizul favorabil al Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități; adresa Ministerului Finanțelor Publice; punctul de vedere al Guvernului; amendamentele înregistrate, inițiate de 39 de deputați aparținând Grupului PNL.

În conformitate cu prevederile art. 62 și art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru antreprenoriat și turism și-au desfășurat lucrările în ședințe separate.

Membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială au examinat proiectul de lege în ședințele din 15 ianuarie 2018, 16 octombrie 2018, 19 mai 2020 și 30 martie 2021, iar membrii Comisiei pentru antreprenoriat și turism au examinat proiectul de lege în ședința din data de 27 septembrie 2022.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În raport cu...

 
   

Domnul Eugen Neață:

Numai puțin!

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun de adoptare în forma prezentată de Senat, cu amendamentele respinse.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Propun timpi de dezbatere două minute.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Timpi de dezbateri două minute.

Vot, vă rog.

 
   

142 de voturi pentru, 4 contra și 5 abțineri. Adoptat.

Vă reamintesc, suntem în procedură de urgență; un singur vorbitor de grup.

Doamna Hărătău Elena, Grupul PNL.

 
   

Doamna Elena Hărătău:

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță reglementează acordarea unei singure indemnizații sau primă de vacanță, în limita resurselor bugetare alocate cu această destinație de către fiecare instituție și autoritate publică centrală și locală.

Concret, legiferăm astăzi cuantumul de 1.450 de lei, sumă acordată anual de către instituțiile publice unui salariat sub formă de vouchere de vacanță.

Potrivit acestei ordonanțe de urgență angajatorul stabilește de comun acord cu organizațiile sindicale sau reprezentanții salariaților, după caz, data la care acordă voucherele de vacanță. Acest act normativ mai stipulează, de asemenea, nivelul maxim al sumei ce poate fi alocată angajaților de către alți angajatori decât instituțiile și autoritățile publice, sub formă de vouchere de vacanță, la contravaloarea a maximum 6 salarii minime brute pe țară garantate în plată pentru un salariat, în decursul unui an fiscal.

Prevederea se referă, evident, la mediul privat care are libertatea de a stabili valoarea primelor de vacanță acordate angajaților.

Obiectivul proiectului de lege este, pe de o parte, oprirea exodului forței de muncă bine calificate în domeniul turismului și, pe de altă parte, stimularea creșterii turismului în domeniul vital dezvoltării României, prin acordarea voucherelor de vacanță angajaților din sistemul public, în vedere petrecerii unor zile de concediu în stațiunile turistice autohtone.

Impactul financiar de circa 400 de milioane de euro, estimat prin acordarea acestor tichete de vacanță celor circa 1,2 milioane de angajați din sistemul bugetar va fi estompat prin majorarea veniturilor aduse de turism la bugetul de stat, în prezent estimate la 1,5% din PIB.

Având în vedere avantajele propuse de acest proiect de lege, atât pentru angajații din sistemul public și privat, cât și pentru bugetul național și dezvoltarea sectorului turistic, Grupul parlamentar al PNL susține adoptarea inițiativei și va vota în consecință.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Manta Claudiu, Grupul PSD.

Stimați colegi de la AUR, vă reamintesc, un singur vorbitor de grup. (Vociferări.)

Bine!

 
   

Domnul Claudiu Manta:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Turismul a reprezentat pentru mulți ani ramura economiei naționale în cadrul căreia veniturile obținute de către antreprenorii din domeniu nu luau calea străinătății.

Prin acordarea acestor vouchere de vacanță, Guvernul României a contribuit la sprijinirea turismului, printr-un dublu sprijin. Mai întâi, individual, a oferit posibilitatea suplimentară pentru români de a deveni turiști în țara lor, prin acordarea acestor tichete cu destinații exclusiv turistice, și apoi, deloc de neglijat, a contribuit la susținerea acestui domeniu atât de afectat în ultimii ani.

Acordarea acestor vouchere sub formă de tichete reduce substanțial posibilitatea utilizării acestora în alte scopuri decât în cele turistice.

Conform celor stabilite prin actele normative, voucherele de vacanță vor putea fi utilizate doar pentru servicii de turism de către titularul lor, instituindu-se o serie de sancțiuni contravențional, în cazul în care aceste vouchere sunt utilizate în alte scopuri decât cele stabilite prin intermediul legii.

Ordonanța de urgență care astăzi este supusă aprobării stabilește acordarea indemnizației ori a primei de vacanță pentru personalul angajat din instituțiile publice doar sub formă de vouchere și doar într-o singură tranșă, tocmai pentru ca puterea de achiziționare a serviciilor turistice să fie mai mare.

Mai mult, contravaloarea acestor indemnizații de vacanță a început să fie pusă la dispoziție în format electronic, cardurile de vacanță putând fi utilizate doar în scop turistic și doar de către beneficiarii lor direcți, mai exact angajații din instituțiile publice.

Pentru toate aceste motive, vă propun să votăm pentru, pentru că eu consider că este chiar o lege bună.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Neagu Denisa.

 
   

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Această ordonanță și-a produs deja efectele.

Însă voucherele de vacanță sunt singura soluție pentru dezvoltarea turismului românesc? Cu siguranță că nu!

Deși au avut un aport în dezvoltarea turismului românesc, nu este suficient. Au avut și unele dezavantaje, precum creșterea prețurilor.

Prețul unui voucher de vacanță - 1.450 de lei - a devenit costul pentru un weekend petrecut la munte sau pentru o minivacanță la mare. Un plafon asigurat de stat care duce și la plafonarea concurenței într-o piață.

Pentru ca turismul să devină un pilon important în economia României, așa cum are potențialul să fie, trebuie ca statul să investească în infrastructură, să încurajeze investițiile în spațiile de cazare sau activități, să creăm produse turistice locale sau regionale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

 
     

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Pe procedură!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe procedură, domnul Simion.

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Procedură. Trebuie să citeze articolul din Regulament.

Conform cărui articol din Regulament?

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

41, domnule Moșteanu!

Înființăm la nivelul Camerei Deputaților o comisie de anchetă privind procesul de privatizare a Societății Naționale a Petrolului, PETROM. Și vreau să rog colegii deputați care doresc să semneze pentru înființarea acestei comisii de anchetă să o facă.

Totodată, pentru săptămâna viitoare, în ziua de joi, vom face un control cu un grup format din parlamentari de la mai multe partide pentru fabricile Kronospan și Schweighofer, din Brașov și Alba, cei care doresc să se alăture. (Vociferări.)

Nu, nu, nu, Schweighofer, fabrica de la Reci.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule Simion.

Domnul Dan Tanasă, vă rog.

Domnule Dancă, puteți veni mai aproape.

 
   

Domnul Dan Tanasă:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Acest proiect de lege vizează aprobarea unei ordonanțe de urgență din 2017. Cred că e foarte important să precizăm.

Degeaba așteptăm de la PSD, de la PNL și de la UDMR spitale, școli, autostrăzi. Ei au nevoie de 5 ani ca să treacă prin Parlament o ordonanță de urgență. De 5 ani!

Sigur că voucherele de vacanță au un impact bun pentru economie, însă este o altă formă prin care PSD, PNL, UDMR își asigură capital electoral la alegeri. Da?

Îi țineți pe oameni săraci și le dați tot timpul vouchere, tichete. Tot timpul! Tichet pentru ulei, tichet pentru curent electric, voucher pentru vacanță, tichet pentru plătirea altor datorii. În loc să asigurați un nivel de trai decent, un nivel salarial decent care să le permită oamenilor să meargă în concedii, chiar și în România, peste tot, pe banii lor, fără să fie nevoie să primească ajutoare, ajutorașe, tichete, vouchere și așa mai departe!

O să votăm, că este o ordonanță de urgență care produce efecte, a produs efecte în urmă cu cinci ani.

Considerăm că este absolut rușinos ca actuala guvernare să aibă nevoie de peste 5 ani ca să treacă prin Parlament o lege de aprobare a unei ordonanțe de urgență. Dar nu e nimic surprinzător!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Dancă, din partea deputaților neafiliați.

Vă rog.

 
   

Domnul Ionel Dancă:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Referitor la acest proiect de lege, așa cum observau și unii dintre antevorbitori, vorbim într-adevăr de un proiect de lege care aprobă o ordonanță de urgență din 2017 care, culmea, modifică o ordonanță de urgență din 2009.

Este o ordonanță de urgență care produce efecte, este în vigoare, numeroși angajați din sistemul public beneficiază de aceste vouchere de vacanță. Operatorii din industria locală de turism, de asemenea, se bucură de aceste facilități oferite angajaților din sectorul public. Dar întrebarea este, pentru întreaga societate, de ce doar pentru angajații din sectorul public? Avem 1,3 milioane de angajați în sectorul public și alte 4.700.000, 4.500.000 în sectorul privat. Ei cu ce au păcătuit pe lumea asta de nu au și ei dreptul să beneficieze de aceleași facilități pentru industria turistică locală?

Prin urmare, o abordare corectă, liberală, în această privință, este acordarea unor facilități, fără discriminare, pentru toți angajații din România, dacă vrem să acordăm aceste facilități.

Cu siguranță mult mai bine ar fi ca statul să nu se implice cu astfel de pomeni pentru diverse categorii sociale. Dar dacă tot o face, nu trebuie să o facă discriminatoriu pentru angajații din sectorul privat.

De aceea, noi, parlamentarii din Forța Dreptei, cerem Coaliției de guvernare să readucă în discuție un proiect de lege inițiat de colegul nostru, Ion Ștefan, care la vremea respectivă avea susținerea Partidului Național Liberal, prin care să se acorde vouchere de vacanță și pentru angajații din sectorul privat, prin deducerea din impozitul pe profit datorat de către angajatorii din sectorul privat.

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ionel Dancă:

Astfel, am elimina o discriminare flagrantă, inacceptabilă între angajații din sectorul public și sectorul privat.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Dacă la titlul legii există obiecții sau observații? Nu. Adoptat.

Există trei amendamente respinse. Se susțin? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Ne revedem la 11.30 la sesiunea de vot final.

Mulțumesc.

 
  Supunerea la votul final:  

După pauză

   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș avea rugămintea să vă invitați colegii în sală, să putem începe sesiunea de vot final.

Și, dacă îl vedeți pe domnul Buican prin zonă, vă rog să-l direcționați către prezidiu.

 
     

Domnul George-Nicolae Simion:

Uite-l, acolo! Uite-l, acolo!

(Domnul deputat Cristian Buican vine la prezidiu.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Gând la gând!

Liderii de grup, este în regulă?

Voci din sală:

Da. Da.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

De aici se vede oarecum altfel.

Am rugămintea la dumneavoastră să vă pregătiți cartelele, să facem un vot de control al cvorumului.

Vot, vă rog.

 
   

217 colegi prezenți; au mai sosit 2.

Capitolul I. Legi ordinare. Adoptări

Până mai ajung și distinșii colegi de la PNL, stimați colegi, dați-mi voie să remarc prezența în balcon a celor 48 de elevi din Slobozia, clasele a VII-a, care în "Săptămâna altfel"... (Aplauze.) ...au ales să vină... (Aplauze.) ...la invitația domnului Mușoiu, în Parlament. (Aplauze.)

Lăsați-i, doamnă, în picioare, să-i vedem mai bine! (Aplauze.)

Dragi copilași, bine ați venit în Parlamentul României!

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 541/2022) (adoptat);

Capitolul I - cum spuneam. Legi ordinare. Adoptări

1. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 541/2022.

Vot, vă rog.

   

Cu 241 de voturi pentru, unul contra, 13 abțineri, adoptat.

Doamna Buzoianu, explicarea votului, Grupul USR.

 
   

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Am inițiat acest proiect, alături de Gabriela Horga, pentru a clarifica regimul fiscal al nomazilor digitali.

Vă mulțumim foarte mult pentru voturi.

Mulțumim și Guvernului, care a dat un aviz favorabil proiectului.

Acum este momentul să-l și implementăm și să atragem nomazi digitali în țară.

Mulțumim. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu pot decât să remarc când un membru USR spune mulțumim Guvernului.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România (PL-x 499/2022) (adoptat);

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România; PL-x 499/2022.

Vă rog să votați.

   

Cu 214 voturi pentru, unul contra, 47 de abțineri, adoptat.

 
  Proiectul de Lege pentru completarea Legii sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002 (PL-x 563/2022) (adoptat);

3. Proiectul de Lege pentru completarea Legii sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002; PL-x 563/2022.

Vot, vă rog.

   

Cu 246 de voturi pentru, două contra, 11 abțineri, adoptat.

Explicarea votului, domnul Filip Havârneanu, Grupul USR.

 
   

Domnul Filip Havârneanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul USR a votat pentru acest proiect legislativ.

Considerăm că este o prioritate sănătatea femeilor și mai ales sănătatea... (Vociferări.)

Da, domnule deputat, vorbim totuși despre un lucru destul de serios aici și este păcat să ne batem joc.

Vă mulțumesc. (Vociferări.)

Ar trebui să facem mai multe proiecte care fac ceva concret.

De aceea, noi am propus proiectul în care am dat gratuitate femeilor care nasc - 6 ședințe de psihoterapie.

Și ne-am bucurat să facem proiecte nu numai în care facem conștientizare, ci și în care se aplică ceva.

Vă mulțumim. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea art. 50 alin. (1) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției (PL-x 775/2022) (adoptat);

4. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 50 alin. (1) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției; PL-x 775/2022.

Vot, vă rog.

   

Cu 251 de voturi pentru, două contra, 13 abțineri, adoptat.

Explicarea votului, domnul Ignat Ion-Alin-Dan, Grupul PNL.

 
     

Domnul Antonio Andrușceac (din sală):

Domnule coleg, să spuneți și mersi că am întors votul în comisie!

 
   

Domnul Ion-Alin-Dan Ignat:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc tuturor colegilor care au semnat această inițiativă legislativă, tuturor colegilor de la toate partidele, care au susținut această inițiativă legislativă.

Iar celor care vorbeau mai devreme și ne spuneau că trebuie să tratăm copiii adoptați ca pe copiii noștri, dar prin asta înțeleg să-i aducem într-o familie în care toată lumea să fie la serviciu, iar ei să fie din nou singuri și abandonați, nu le spun altceva decât că poate ar trebui să reflecteze mai mult la felul în care înțeleg să se raporteze la copiii noștri.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Antonio Andrușceac, Grupul AUR, vă rog.

 
   

Domnul Antonio Andrușceac:

Mă bucur că am putut să-i conving, alături de inițiatori, pe colegii din Comisia pentru muncă, fiind la un pas ca acest proiect să nu fie trecut, pentru că nu toată lumea înțelege că vorbim și de copii greu adoptabili, și de copii cu dizabilități, iar un an de zile pentru a îndrepta ceea ce societatea, în mod greșit, ținând foarte mult timp acești copii instituționalizați, a greșit, era un termen mic.

Doi ani de zile înseamnă posibilitatea ca și copiii greu adoptabili să poată să beneficieze de atenția sporită a părinților.

În felul acesta arătăm că ne interesează să dăm o mână de ajutor, nu doar părinților care cresc propriii copii, că și aici avem multe de făcut, ci și celor care dau o mână de ajutor, scot din sistem acești copii, de multe ori copii cu probleme mai profunde decât ceea ce înseamnă un copil tipic.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea participării României la runda de suplimentare a fondurilor Asociației Internaționale pentru Dezvoltare - IDA20 (PL-x 2/2023) (adoptat);

5. Proiectul de Lege privind aprobarea participării României la runda de suplimentare a fondurilor Asociației Internaționale pentru Dezvoltare - IDA20; PL-x 2/2023.

Vot, vă rog.

   

Cu 224 de voturi pentru, 28 contra, 12 abțineri, adoptat.

 
  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Praga, la 29 august 2022 (PL-x 5/2023) (adoptat);

6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Praga, la 29 august 2022; PL-x 5/2023.

Vot, vă rog.

   

Cu 266 de voturi pentru, unul contra, adoptat.

Domnul Andrușceac? Nu.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2022 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (PL-x 424/2022) (adoptat);

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2022 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate; PL-x 424/2022.

Vot, vă rog.

   

Cu 223 de voturi pentru, 40 contra, două abțineri, adoptat.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță (PL-x 368/2017) (adoptat);

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță; PL-x 368/2017.

Vot, vă rog.

   

Cu 257 de voturi pentru, 3 contra, 10 abțineri...

Explicarea votului, domnul Ion Ștefan, deputat neafiliat, vă rog.

(Domnul deputat Ion Ștefan vine la tribună purtând un fular.)

O voce de la PSD:

Au oprit ăștia viscolul în Parlament! (Râsete. Vociferări.)

 
   

Domnul Ion Ștefan:

Da, într-adevăr, în 2017, împreună cu mulți colegi de la fostul partid PNL, care astăzi... am plecat la PSD, am adus câteva amendamente acestei ordonanțe de urgență prin care reușeam să așezăm în mod echitabil atât angajații din mediul privat, cât și pe cei din mediul public, să poată beneficia și unii și alții de vouchere de vacanță.

Iar dumneavoastră, astăzi, cei care ați plecat la PSD, de la PNL, ați hotărât ca angajații din mediul privat să nu poată beneficia de același tratament din partea statului român.

Am votat împotriva acestei ordonanțe de urgență pentru faptul că nedreptățiți angajații din mediul privat și antreprenorii români.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Apreciez outfitul, domnule Ștefan. (Râsete. Vociferări.)

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Ce e ăla, "outfit"?

Vorbiți românește, domnule președinte!

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare (Pl-x 398/2022) (adoptată);

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

9. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare; Pl-x 398/2022; lege organică.

Vot, vă rog.

   

Cu 212 voturi pentru, 8 contra, 42 de abțineri, adoptată.

 
  Proiectul de Lege pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1238 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP), a unor prevederi din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor private (PL-x 733/2022) (adoptat).

10. Proiectul de Lege pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1238 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP), a unor prevederi din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor private; PL-x 733/2022.

Vot, vă rog.

   

Cu 268 de voturi pentru, unul contra, adoptat.

Acestea fiind spuse, vă doresc tuturor o după-amiază plăcută!

Declar ședința închisă.

Rog membrii Biroului permanent să vină la sala de ședințe.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 11.44.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 1 martie 2024, 19:21
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro