Şedinţa Camerei Deputaţilor din 15 iunie 2022

	1.	Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:

		Şedinţa a început la ora 8.34. Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor. Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 15 iunie 2022, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Dispoziţiile regulamentare le cunoaşteţi, nu o să le mai dau citire.
		Îi dau cuvântul doamnei deputat Alexandra Huţu, din partea Grupului parlamentar al PSD.
		Doamna Alexandra Huţu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Bună dimineaţa! Stimate colege, Stimaţi colegi, În fiecare an, pe 15 iunie, este marcată ziua de conştientizare a abuzurilor de orice fel asupra persoanelor vârstnice. Având în vedere că statisticile ONU, dar şi cele de la nivelul Uniunii Europene şi din ţara noastră arată că populaţia din toate statele va continua să îmbătrânească, noi, ca oameni politici, avem responsabilitatea legală şi obligaţia morală de a le asigura acestora o viaţă decentă, fără a-i supune la niciun fel de abuz sau discriminare pe părinţii şi bunicii noştri. Menţinerea unui stil de viaţă activ este o condiţie a unei bătrâneţi reuşite. Susţinerea şi antrenarea continuă a competenţelor mentale, a capacităţilor intelectuale şi a păstrării autonomiei de mişcare şi control conduc la conservarea şi creşterea stimei de sine în societate şi permit trăirea unei bătrâneţi normale. Toate aceste lucruri se pot realiza doar prin creşterea nivelului de trai. Aşa cum ştiţi, PSD este principalul susţinător al actualizării pensiilor potrivit prevederilor legale. Prin intrarea noastră la guvernare s-au majorat pensiile la începutul acestui an şi s-au oferit o serie de măsuri de sprijin pentru vârstnici. De asemenea, de la 1 ianuarie 2023, punctul de pensie trebuie să crească corespunzător ratei inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea salariului mediu brut. Totodată, PSD a insistat să se acorde sprijinul de 700 de lei pentru pensionarii, veteranii, foştii militari, văduvele şi urmaşii care încasează o pensie lunară sub 2.000 de lei, sprijin menit să mai compenseze din pierderea puterii de cumpărare, ca urmare a scumpirilor. Cu toate acestea, însă, discriminarea persoanelor în vârstă, în general, reprezintă o problemă stringentă, de actualitate. Capitalul de înţelepciune, experienţa de viaţă şi de spiritualitate pe care ar putea să le ofere vârstnicii societăţii prin simpla lor abordare sunt transformate de societatea noastră prea grăbită, în care valorile tradiţionale tind să se piardă şi să fie înlocuite cu altele superficiale, într-un bagaj inutil şi nevalorificat. Astfel, în ţara noastră, ca şi în celelalte state membre ale Uniunii Europene, apare următorul paradox: societatea nu mai preţuieşte cunoştinţele acumulate de vârstnici, dar în viitorul nu prea îndepărtat categoria aceasta socială va influenţa tot mai puternic societatea. Aşadar, stimaţi colegi, vă propun să promovăm un cadru legislativ favorabil pentru întoarcerea şi reintegrarea persoanelor vârstnice în câmpul muncii şi folosirea experienţei activităţii acestora ca pe o soluţie la importul de forţă de muncă din alte ţări. În acelaşi timp să ne îngrijim să facem tot ce ne stă în putinţă ca să-i protejăm şi să le asigurăm o viaţă decentă tuturor vârstnicilor din această ţară, tuturor părinţilor şi bunicilor noştri. Vă mulţumesc. Deputat al PSD Botoşani, Alexandra Huţu.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
		Domnul deputat Dan-Constantin Şlincu. Vă rog.
		Domnul Dan-Constantin Şlincu: Bună dimineaţa! Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi parlamentari, Încă de anul trecut, când PSD nu era la guvernare, liderii social-democraţi, împreună cu specialiştii din partid şi cu partenerii sociali din sindicate şi IMM-uri au solicitat imperativ includerea construcţiei autostrăzii Moldovei în finanţarea alocată ţării noastre în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Am susţinut că este nevoie ca Moldova să fie legată prin autostradă cu restul ţării şi aşa a fost prins acest obiectiv vital pentru dezvoltarea judeţului Botoşani şi a întregii regiuni de Nord-Est în PNRR. Săptămâna trecută s-a semnat primul contract de execuţie, pe tronsonul Mizil - Pietroasele, cu o lungime de 28,35 de km. Există şi banii necesari. În aceeaşi zi, CNAIR a semnat şi contractul de finanţare din PNRR pentru întreg segmentul Ploieşti-Buzău, care este parte componentă a A7. 3,8 miliarde de lei, fără TVA, din PNRR, vor asigura finanţarea celor 63 de km de autostradă dintre Ploieşti şi Buzău. În total sunt 13 tronsoane de construit, cu o lungime de 320 de km. Toate contractele de execuţie ar trebui semnate până la finalul anului viitor, potrivit jaloanelor din PNRR, dar ministrul transporturilor doreşte să încheie această procedură cu un an mai devreme, până la finalul anului 2022. Autostrada Moldovei este prima autostradă din România care se va adapta cât mai mult normelor europene de mediu pentru că va avea amenajate pe traseu 24 de spaţii destinate încărcării autoturismelor electrice şi vor fi plantate 65 de loturi de perdele forestiere anti-înzăpezire, pe o lungime totală de 63 de km şi pe o suprafaţă de 160 de hectare. Până acum toate proiectele de autostradă s-au concentrat pe legătura dintre graniţa de Vest a României şi ieşirea la Marea Neagră. Autostrada Moldovei este pe lista de priorităţi a ministrului PSD de la transporturi şi face parte din proiectele de investiţii strategice care vor fi derulate în această guvernare. Vă mulţumesc. Deputat Dan-Constantin Şlincu, din Botoşani. Mulţumesc.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
		Doamna deputat Mirela Elena Adomnicăi. Vă rog.
		Doamna Mirela Elena Adomnicăi: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi parlamentari, Bună dimineaţa! În spaţiul public, în mass-media se vorbeşte în ultima perioadă despre un nou model fiscal în România; despre impozitul progresiv, despre taxa de solidaritate şi despre alte formule de reconfigurare a sistemului fiscal. În opinia mea, cred că discuţia despre fiscalitate este mult mai amplă şi nu se rezumă doar la fiscalitate. În realitate, discuţia este despre ce fel de societate ne dorim să avem. Vrem să încurajăm dezvoltarea unei clase de mijloc sau să continuăm să avem o mână de bogaţi şi foarte mulţi săraci? Ne dorim să introducem principii de justiţie socială sau lăsăm lăcomia sau aşa-zisa mână invizibilă a economiei să regleze societatea? Din punctul meu de vedere orice discuţie despre fiscalitate sau despre orice arhitectură economică şi instituţională trebuie să pornească de la principiile de bază, de la scopurile cele mai importante pe care trebuie să le urmărim. M-am uitat pe datele EUROSTAT şi am constatat că avem printre cele mai mari decalaje sociale din Uniunea Europeană. Doar Bulgaria ne mai depăşea în urmă cu un an, dar cred că lucrurile se vor schimba, în dezavantajul României, având în vedere că Bulgaria s-a înscris deja în calendarul aderării la moneda euro. Primii 20% cei mai bogaţi români acumulează venituri de peste şapte ori mai mari decât veniturile ultimilor 20% dintre cei mai săraci români. Adică bogaţii cei mai bogaţi au venituri de peste 7 ori mai mari decât săracii cei mai săraci. Media Uniunii Europene la acest indicator este de 5, dar sunt multe state în care raportul veniturilor celor mai bogaţi este doar de două sau de 3 ori mai mare comparativ cu veniturile celor mai săraci. Este evident că trebuie să intervenim pentru a schimba ceva, pentru că direcţia nu este bună. De aceea, în opinia mea, discuţia despre fiscalitate trebuie să aibă la bază următoarele trei principii esenţiale care vor defini modul în care ne dorim să arate societatea noastră. În primul rând, echitate socială - în care fiecare să contribuie la buget după o justă proporţie, astfel încât fiecare să poată aspira la o viaţă decentă. 2. Solidaritate - adică cei foarte bogaţi să fie solidari cu cei vulnerabili, mai ales în condiţiile economice foarte grele, cu o inflaţie accelerată care afectează în mod dramatic puterea de cumpărare a celor cu venituri mici. 3. Echilibru între impozitarea muncii şi impozitarea capitalului - ceea ce, în cuvinte mai simple, înseamnă sarcina fiscală să fie împărţită în mod echitabil între angajaţi şi angajatori. Şi nu în ultimul rând, noul model fiscal mai trebuie să aibă în vedere un obiectiv extrem de important: stimularea economică. Veniturile obţinute la bugetul de stat trebuie să fie direcţionate către dezvoltarea şi stimularea sectoarelor de producţie foarte eficiente. Banii de la buget trebuie să aibă în general două destinaţii: pe de o parte, asigurarea serviciilor sociale garantate prin Constituţie, respectiv sănătatea, educaţia, ordinea publică. Dar pe de altă parte, banii publici trebuie folosiţi pentru investiţii şi pentru stimularea economică, astfel încât să se asigure creşterea nivelului de trai, dezvoltarea economică şi implicit creşterea veniturilor la buget. Deci, înainte de a critica o măsură sau alta, o propunere de taxe sau de modificare a sistemului fiscal, vă propun să reflectăm puţin asupra principiilor enunţate aici şi asupra modului în care ne dorim de fapt să arate societatea românească. Vă mulţumesc. Deputat Mirela Adomnicăi.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
		Din partea Grupului parlamentar al PNL domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu. Vă rog.
		Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, La sfârşitul acestei săptămâni va avea loc şedinţa comună a Parlamentelor Moldovei şi României, şedinţă la care voi participa cu multă emoţie, dar şi cu energie pozitivă. România a dovedit de multe ori că este alături de Republica Moldova şi că o sprijină în toate demersurile. Astfel, guvernele PNL au sprijinit Republica Moldova prin numeroase acţiuni, donaţii sau ajutor acordat în timpul pandemiei, şi nu numai. Au fost realizate donaţii de vaccinuri, echipamente medicale şi medicamente. A devenit funcţional gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău şi au fost acordate burse de studiu. La finalul şedinţei de Guvern comune din februarie s-au semnat mai multe acorduri privind asistenţa financiară nerambursabilă de 100 de milioane de euro, construirea şi consolidarea unor poduri rutiere de frontieră şi reducerea tarifelor de furnizare a serviciilor de roaming. România a sprijinit şi continuă să sprijine agenda europeană a Republicii Moldova. În anul 2020, în plină criză pandemică, România a acordat asistenţă oficială pentru dezvoltarea în beneficiul Republicii Moldova, în valoare record de 46,8 milioane de euro, mai ales în domeniul educaţiei, pentru burse de studiu. În total, România a donat Republicii Moldova peste 500.000 de doze de vaccin anti-COVID-19, dar şi echipamente medicale, medicamente şi dispozitive medicale. De asemenea, în 2020 şi 2021, Guvernul României, prin decizia ministrului afacerilor externe, a acordat o sumă de 550.000 de euro pentru susţinerea societăţii civile şi a mass-media independente din Republica Moldova. Tot urmare a eforturilor guvernelor PNL gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău a fost finalizat la finalul lunii iulie 2020. În octombrie 2021, gazoductul a devenit deplin funcţional, iar primele volume de gaz au fost transferate ca sprijin acordat Republicii Moldova, în contextul crizei gazului din această ţară. În discuţia de ieri de la baza Mihail Kogălniceanu, preşedintele Iohannis şi preşedintele Macron au discutat şi despre sprijinirea în continuare a Republicii Moldova, prin continuarea eforturilor de asistenţă prin Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, creată la iniţiativa României, Franţei şi Germaniei în luna aprilie, precum şi sprijinul pentru aderarea Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În încheiere, vă transmit că aştept cu nerăbdare şedinţa comună a Parlamentelor Moldovei şi României, ca o nouă dovadă a faptului că România este alături de Republica Moldova şi că o sprijină în toate demersurile. Vă mulţumesc. Deputat al PNL Neamţ, Laurenţiu-Dan Leoreanu.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
		Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Beniamin Todosiu. Vă rog.
		Domnul Beniamin Todosiu: Stimate domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi poartă titlul: "Podul prăbuşit din judeţul Neamţ este dovada că banii din «Anghel Saligny» se vor duce pe apa sâmbetei, în buzunarele băieţilor deştepţi". Românii au privit recent cum o importantă investiţie realizată din banii lor, prin celebrul PNDL3, s-a dus pe Apa Sâmbetei. Şi totul s-a întâmplat la propriu: podul care traversează râul Siret, între Luţca şi Sagna, din judeţul Neamţ, s-a prăbuşit zilele trecute ca o dovadă a hoţiei care a acaparat acest program guvernamental. Prăbuşirea podului de la Luţca ar trebui să fie un semnal de alarmă privind modul în care se vor cheltui şi viitorii bani din Programul "Anghel Saligny". Guvernul PNL-PSD a impus peste 65 de miliarde de lei pentru acest program, care maschează de fapt vechiul PNDL, iar banii sunt pregătiţi ca, prin jocuri de culise, să ajungă tot la baronii locali şi firmele de partid. Podul prăbuşit din Neamţ ar trebui să însemne, într-o Românie fără hoţie, demisia preşedintelui Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene, o anchetă urgentă a DNA şi sancţiuni drastice pentru constructorul lucrării. Domnul Arsene, baron PSD cu vechime, este bine-mersi în funcţie, fără să aibă pe conştiinţă tragedia de pe Siret, autorităţile statului încă bâjbâie, de teamă să nu deranjeze interesele politice, iar constructorii se pregătesc cu siguranţă să li se servească contracte şi în noul PNLD - "Anghel Saligny". Investiţia din Neamţ a costat peste 7 milioane de lei, iar banii sunt alocaţi prin PNDL2, programul hoţiei naţionale. Amintesc faptul că, în timp, jurnaliştii au prezentat numeroase investiţii făcute de mântuială prin PNDL, de la drumuri care se distrug la prima ploaie până la lămpi de iluminat stradale cumpărate la preţuri de zeci de ori mai mari decât valoarea reală. Acum avem şi minunea de la Luţca, respectiv podul care s-a prăbuşit după câteva luni de la reabilitare. Preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene, lăuda lucrarea imediat după inaugurare spunând: "S-a făcut testul de rezistenţă pe pod şi avem garanţia că rezistă unei greutăţi de peste 340 de tone". A picat la o încărcătură de peste 10 ori mai mică, iar surpriza a fost că "materialele speciale" de care vorbea la inaugurare baronul Arsene să fie polistiren pus în structura de beton a podului. Acestea sunt doar câteva exemple, dragi colegi, despre modul în care se fură "legal" banii publici în România. Totul cu complicitatea Guvernului şi a autorităţilor statului, inclusiv ale celor care ar trebui să verifice calitatea unor lucrări de importanţă deosebită. "Anghel Saligny" va deschide larg uşa fraudelor, îngroşând portofelele baronilor locali şi ale firmelor apropiaţilor lor. Primarii se plâng deja, stimaţi colegi, că banii din Programul "Anghel Saligny" se împart ca la cămătarii din colţul străzii, în funcţie de interesele politice ale şefului organizaţiei de partid. Ştiţi asta, pentru că sunt primari mulţumiţi şi foarte mulţi nemulţumiţi de modul clientelar prin care se aprobă proiectele. Închei solicitând public, de la tribuna Parlamentului României, transparentizarea Programului Naţional "Anghel Saligny", crearea unor criterii serioase de distribuire a fondurilor şi a unor mecanisme de verificare şi control privind cheltuirea banilor şi rezultatele investiţiilor. În lipsa transparenţei şi a controlului real al implementării proiectelor, banii publici vor fi sifonaţi în lucrări precum cea de la Neamţ, care se vor nărui la câteva luni de la inaugurare. Vă mulţumesc. Beniamin Todosiu, deputat al USR PLUS de Alba.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
		Domnul deputat Lazăr Ion-Marian. Vă rog.
		Domnul Ion-Marian Lazăr: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Se prăbuşea un pod tot pe Siret". Dragi colegi, încă o dată suntem nevoiţi să asistăm la o nouă capodoperă monstruoasă a autorităţilor administraţiei locale româneşti, ce putea să se soldeze cu pierderi de vieţi omeneşti. Pentru prăbuşirea podului de la Luţca nu a fost nevoie de condiţii meteo nefavorabile, ca în cazul acţiunii romanului "Venea o moară pe Siret", în care atât podul, dar şi moara, au fost luate de apele învolburate ale Siretului. A fost necesară doar ilustra implicare a vremelnicului preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ, uns de PSD mare şef la judeţeana de partid şi proaspăt condamnat în primă instanţă de către Tribunalul Bacău pentru trafic de influenţă la o pedeapsă de 8 ani şi 4 luni de închisoare cu executare. Fără a analiza exhaustiv încrengătura dubioasă a atribuirii şi executării pe repede-nainte a lucrărilor de reparaţii la acest pod, nu pot să nu remarc predicţia mincinoasă a lui Ionel Arsene, conform căreia, citez : "(...) încă 50 de ani, la Luţca, peste râul Siret, se va circula în condiţii de siguranţă datorită unei investiţii derulate de către Consiliul Judeţean Neamţ". Totodată, în măsura în care se confirmă informaţiile vehiculate în presă, conform cărora lucrările au fost efectuate în baza unei noi expertize tehnice, ce a înlocuit variantele propuse prin expertiza realizată în februarie 2018, înţeleg să solicit de la tribuna Parlamentului demisia din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ, alături de ceilalţi factori implicaţi în această realizare măreaţă. Oricum, actuala prăbuşire a podului de la Luţca în albia Siretului nu mai trebuie să surprindă pe nimeni, având în vedere faptul că în trecutul nu prea îndepărtat o serie de alte obiective investiţionale de importanţă naţională au avut probleme serioase după inaugurare. În acest sens, este de notorietate situaţia lotului 3 al autostrăzii Sibiu-Orăştie, ce a fost demolat la finalul anului 2015, între localităţile Cunţa şi Sălişte, şi a podului peste Dunăre de la Calafat, ce a fost închis pentru reparaţii la doar cinci luni de la data la care acesta a fost dat în folosinţă. Mai mult decât atât, situaţia nerecepţionării de către Consiliul Judeţean Neamţ a lucrărilor la podul de la Luţca este relativ similară cu cea a podului Basarab din Bucureşti, a cărui recepţie nu este finalizată de mai bine de 11 ani. Da, dragi colegi parlamentari din actuala coaliţie guvernamentală, aceasta este România lucrului bine stricat, în care în dese situaţii armata este chemată să rezolve problemele autorităţilor, ori de câte ori acestea eşuează în a-şi îndeplini sarcinile şi obligaţiile ce le revin. Mulţumesc. Lazăr Ion-Marian, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
		Domnul deputat Lilian Scripnic. Vă rog.
		Domnul Lilian Scripnic: Bună ziua! Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, În ultima perioadă sunt tot mai dese relatările despre ceea ce se întâmplă în Portul Constanţa şi despre blocajul creat odată cu direcţionarea cerealelor de export din Ucraina către portul românesc. Autorităţile nu recunosc că sunt dificultăţi semnificative şi că infrastructura actuală nu face faţă solicitărilor. Cei responsabili cu gestionarea acestei situaţii - reprezentanţii Ministerului Transporturilor şi ai Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA - nu pierd nicio ocazie de a ne spune că este mobilizare generală, că toată lumea îşi face datoria, că se depun eforturi pentru a fluidiza încărcarea mărfurilor pe nave. Nu are rost să ne minţim. Acum, când România ar fi putut scoate profit de pe urma reconfigurării rutelor de export ucrainene, este clar că nu vom reuşi să profităm de această oportunitate. Până în prezent, Ucraina a exportat prin Portul Constanţa circa 240.000 de tone de cereale. Este o cantitate mică, dacă ne raportăm la intenţia Ucrainei de a exporta până la sfârşitul lunii iulie circa două milioane de tone şi dacă luăm în considerare faptul că timpul de încărcare dintre două nave poate dura până şi la 6 zile. Problema cu adevărat gravă este cea a fermierilor români. În iulie producătorii români de cereale vor avea recolta gata pentru export. Mulţi dintre ei nu au spaţii de depozitare proprii, iar închirierea nu este o soluţie viabilă, din cauza preţului în creştere. Ei aleg să îşi ducă marfa direct în port şi să o vândă de acolo. În contextul blocajului deja existent, cum este pregătit Portul Constanţa pentru acest lucru? Mai există spaţii de depozitare pentru cerealele româneşti? S-au asigurat autorităţile române că producţia autohtonă va avea fluxul de încărcare în nave asigurat, pentru ca fermierii români să nu fie afectaţi financiar? Sunt întrebări pe care le-am adresat ministrului transporturilor şi infrastructurii şi ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, la care sper să primesc răspuns în următoarea perioadă. Iată că, după 32 de ani, statul român a ajuns la scadenţă cu nepăsarea, lipsa de viziune şi strategie, neimplicarea, lipsa investiţiilor şi, până la urmă, lipsa de patriotism. Vedem în această perioadă cât de mult ne costă faptul că, după 32 de ani, nu avem un port modern, o cale ferată modernă şi nu avem infrastructură rutieră care să facă faţă provocărilor economice ale prezentului. Vă mulţumesc. Deputat de Galaţi, Lilian Scripnic.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
		Domnul Dan Tanasă. Vă rog.
		Domnul Dan Tanasă: Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi! Declaraţia mea de astăzi este un omagiu adus doctorului Ioan Lăcătuşu, rectorul Universităţii de românism de la Sfântu Gheorghe. Doctorul Ioan Lăcătuşu este arhivist, sociolog, director ştiinţific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita şi director onorific al Centrului Eclesiastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan", din cadrul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, director al Editurii Eurocarpatica şi redactor responsabil al anuarului "Acta Carpatica". Din anul 2002 este doctor în sociologie al Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca. Domnul Ioan Lăcătuşu este iniţiator, coordonator sau coorganizator al unor proiecte şi programe culturale şi ştiinţifice de importanţă naţională, dintre care unele au dobândit dimensiuni internaţionale, şi al unor instituţii hotărâtoare pentru păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din judeţele Covasna şi Harghita: Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei; Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni; Centrul Ecleziastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan"; Centrul European de Studii Covasna-Harghita, care, din anul 2017 funcţionează sub egida Academiei Române. Aproape că nu există domeniu al vieţii sociale, economice şi administrative în care să nu se facă simţită intervenţia benefică a domnului Ioan Lăcătuşu. Solida şi ampla sa calificare în toate domeniile în care a activat, pregătirea ştiinţifică durabilă, construită cu exigenţă şi responsabilitate, asocierea cu prieteni şi colegi de înalt calibru intelectual din Covasna şi Harghita, dar şi din ţară, l-au ajutat să creeze un puternic colectiv cu care să se angajeze la cele mai îndrăzneţe acţiuni care se impuneau pentru comunitatea în care trăieşte şi chiar dincolo de graniţele sale. Marcat de o profundă grijă pentru aproapele său, o iubire faţă de neamul şi patria în care s-a născut şi desigur dragoste pentru sufletele româneşti care dăinuie în judeţele din interiorul arcului carpatic, şi-a dedicat întreaga energie pentru valorificarea culturii şi civilizaţiei românilor de pe aceste meleaguri, consolidând identitatea etnică a fraţilor noştri aflaţi sub permanenta ameninţare a deznaţionalizării. Însumând aceste calităţi umane, doctorul Lăcătuşu şi-a dobândit respectul, stima şi preţuirea binemeritate din partea concetăţenilor, dar şi a tuturor participanţilor la manifestările ştiinţifice care pe parcursul anilor au devenit totodată foarte buni prieteni. Se află în activitate permanentă, adunând în jurul său colegi alături de care, an de an, organizează evenimente cultural-ştiinţifice, neobosit luptător pentru promovarea cauzei românilor şi descoperirea istoriei locale, aducând la suprafaţă mărturiile prin care comunitatea noastră îşi ilustrează contribuţia şi importanţa. Având în vedere complexitatea activităţii Domniei Sale, precum şi înaltul prestigiu intelectual al manifestărilor organizate sau susţinute de Domnia Sa, şi raportându-ne la multitudinea de colaboratori pe care profesorul Lăcătuşu i-a sprijinit şi promovat de-a lungul anilor, putem afirma că Domnia Sa se remarcă ca un veritabil rector al universităţii de românism de la Sfântu Gheorghe, al cărei produs declar cu mândrie că sunt. Prin conlucrarea a peste 45 de asociaţii membre ale Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, având binecuvântarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, precum şi sprijinul a numeroşi profesori, academicieni, arhivişti şi etnologi, domnul Lăcătuşu a creat în jurul idealului românesc din Transilvania o comunitate vie, atentă şi implicată în problemele cetăţii. Pentru noi, românii din judeţele greu încercate din sud-estul Transilvaniei, profesorul Lăcătuşu este omul care a făurit istorie pe aceste meleaguri timp de decenii. Suntem convinşi că Ioan Lăcătuşu este un nume pentru istoria naţională a tuturor românilor, un nume care merită să se regăsească în cartea de aur a neamului românesc, scris cu majuscule. Fie ca Dumnezeu să îl binecuvânteze pe domnul Ioan Lăcătuşu cu multe zile de acum încolo, cu sănătate şi putere pentru a duce la bun sfârşit numeroasele proiecte pe care le-a iniţiat! Mulţumesc frumos.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
		Doamna Viorica Sandu. Vă rog.
		Doamna Viorica Sandu: Bună dimineaţa! Stimaţi colegi, Creşterea continuă a preţului carburanţilor a devenit o problemă serioasă pentru majoritatea românilor, fie că sunt persoane fizice sau companii, mai ales că ea stă la baza creşterii preţurilor şi a altor produse şi servicii. În acest context, Partidul Social Democrat vine în faţa dumneavoastră cu propuneri de măsuri realiste, care se pot aplica rapid şi pot atenua scumpirile. Zilele viitoare, Guvernul va promova prin ordonanţă de urgenţă prevederi dure anti-speculă, care presupun amenzi de până la 1% din cifra de afaceri pentru practicarea unor preţuri nejustificat de mari, limitarea producţiei sau a vânzărilor, respectiv stocarea mărfurilor pentru crearea unui deficit şi revânzarea la un preţ crescut artificial. Am văzut aşa-zişi experţi care promovează micşorarea accizelor la carburanţi. Practica din alte state ne-a demonstrat că aceasta nu este o soluţie pentru scăderea preţului. Diferenţa nu se va resimţi la pompă, ci doar va îngroşa profitul comercianţilor. Vedem asta acum în Germania sau Marea Britanie, care au redus taxele, fără ca acest lucru să aibă vreun efect real pentru cetăţenii lor. Plafonarea va determina doar penurie şi speculă! Fac un apel către Consiliul Concurenţei, instituţie care are cea mai mare responsabilitate în acest moment, pentru a-şi asuma acţiunile de control pe piaţa carburanţilor. Aceste acţiuni trebuie să descurajeze practicile anti-concurenţiale şi eventualele comportamente comerciale speculative care produc majorări nejustificate ale preţurilor. Ordonanţa de urgenţă anti-speculă despre care vă spuneam nu este singura măsură iniţiată de Partidul Social Democrat pentru a compensa scumpirea carburanţilor. Pentru agricultură am susţinut reducerea accizei la minimul posibil permis de Uniunea Europeană - 21 euro/1.000 litri. Pentru companiile afectate de criză se acordă un ajutor de până la 400.000 de euro per societate pentru a acoperi inclusiv costul utilităţilor şi al combustibililor. Transportatorii, grav loviţi de ceea ce se întâmplă, vor primi o subvenţie de 0,5 lei/litru de combustibil. Rămânem în permanent dialog cu cetăţenii, cu autorităţile locale, naţionale şi europene, urmărim evoluţia crizei, ne uităm la ce se întâmplă în ţările din Uniune şi la bunele practici ale Guvernelor. Venim apoi cu iniţiative eficiente, de impact, care să ne ajute să trecem cu bine peste toate încercările din această perioadă. Şi vom trece, dacă reuşim să fim uniţi, raţionali şi să punem mereu pe primul loc nevoile românilor şi ale României. Vă mulţumesc. Viorica Sandu, deputat de Galaţi.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
		Domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea, vă rog.
		Domnul Cătălin-Zamfir Manea: Mulţumesc. Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Suntem în plin proces de desfăşurare a recensământului populaţiei şi al locuinţelor, etapa în care recenzorii se deplasează la locuinţele acelor persoane care nu s-au putut autorecenza în perioada stabilită de lege. Şi, de aceea, consider că este extrem de important pentru întreaga populaţie a ţării să coopereze cu recenzorii şi să înţeleagă importanţa acestui demers naţional, importanţa crucială pe care o are această cercetare statistică, care are loc o dată la 10 ani. Pentru minoritatea romă şi pentru minorităţi, în general, dar, în particular, pentru minoritatea romă, recensământul populaţiei are o valoare în plus, în ideea în care prin intermediul celor două chestionare care se vor aplica pot fi culese date reale, date care să reflecte situaţia gravă, spun eu, cu care se confruntă, din păcate, cei mai mulţi cetăţeni români de etnie romă, din perspectivă demografică, dar mai ales din perspectiva socială şi economică. Şi aici şi dumneavoastră ştiţi foarte bine multiplele probleme care, din păcate, s-au tot amplificat în ultimii ani, la nivelul comunităţilor, precum: lipsa actelor de proprietate, lipsa actelor de spaţiu, de identitate, zeci şi sute, chiar mii de locuinţe ale romilor care nu sunt racordate la reţeaua de utilităţi, la energie electrică, la apă şi aşa mai departe. Toate aceste probleme, da, pot fi semnalate în cadrul recensământului. Şi Guvernul României, pe baza acestor informaţii, spun eu, oficiale, pe baza rapoartelor pe care Institutul Naţional de Statistică le va întocmi, Guvernul României va putea elabora o serie de programe, politici publice, o serie de intervenţii care să diminueze, spun eu, decalajele sociale şi economice care s-au tot instituit între populaţia majoritară şi populaţia de etnie romă. Noi, ca for legislativ, de asemenea, pe baza acestor informaţii, vom putea interveni din punct de vedere legislativ, vom putea corecta o serie de legi, de aşa manieră încât să asigurăm tuturor cetăţenilor acestei ţări drepturi, spun eu, echitabile şi respectarea drepturilor, aşa cum, de altfel, prevede Constituţia. Închei prin a face un apel către toţi romii din România să-şi declare în mod conştient apartenenţa la etnia romă şi să participe la acest recensământ. Mulţumesc.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
		Din partea neafiliaţilor, domnul Dănuţ Alenei. Interveniţi? Vă rog.
		Domnul Dănuţ Aelenei: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi câţiva colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "Delăsare sau rea-voinţă". La sfârşitul anului 1990, România avea o flotă maritimă comercială de 300 de nave maritime comerciale, cu o capacitate de transport de 6.185.000 tdw şi o flotă de pescuit oceanic de circa 100 de nave. Marea majoritate a navelor fuseseră construite în şantierele navale din ţară. Flota României era a noua din lume. Navrom Constanţa şi IPO Tulcea deţineau toate navele comerciale şi de pescuit oceanic. După aceea, ele s-au divizat în trei societăţi, toate cu capital de stat - Navrom, Romline şi Petromin. Astăzi, din mândra noastră flotă n-au mai rămas decât feriboturile "Mangalia" şi "Eforie", aflate în conservare, începând cu anul 2009, şi cargoul "Albatros", transformat în navă-laborator. Din flota de pescuit oceanic n-a mai rămas nimic. Dispariţia flotei româneşti a rămas ca o pată pe obrazul României şi un simbol trist al neputinţei noastre postrevoluţionare. România, ca stat, nu are nicio navă comercială operaţională sub pavilion românesc. Cu toate că există armatori români care deţin nave, acestea sunt înregistrate sub alte pavilioane, pentru că nu dispun de facilităţi fiscale şi de un cod maritim care să le permită să-şi aducă navele în ţară. Nu sunt singurul care visează ca pavilionul românesc să fie arborat din nou pe navele comerciale ce străbat mările şi oceanele lumii. Transportul naval este o afacere mobilă; urmează regimul fiscal cel mai favorabil. Nu este ca un serviciu de la colţul străzii, captiv locului în care stă. Armatorul se duce acolo unde găseşte cea mai favorabilă legislaţie. Aprobarea pavilionului românesc ar însemna că statul ar avea numai de câştigat. Ţara noastră va fi repusă pe harta statelor care au o flotă maritimă comercială. Va fi un avantaj din punctul de vedere al colectării de taxe şi impozite pentru statul român, dar în acelaşi timp pentru Constanţa, pentru că vor fi create noi locuri de muncă, vor veni noi afaceri în zona portului. Toate companiile care îşi vor înmatricula navele sub pavilion românesc vor dezvolta, pe orizontală, alte tipuri de activităţi economice legate de operarea navelor, de asigurarea lor, activităţi juridice, de expediţii de mărfuri, de reparaţii navale şi altele. Începând cu anul 1990, România a devenit unul dintre cei mai importanţi furnizori de forţă de muncă de înaltă calitate pentru flota mondială. În noiembrie 2021, în evidenţele Autorităţii Navale Române erau înregistraţi 54.319 navigatori cu documente valabile. Ţara noastră deţine instituţii de învăţământ de profil recunoscute pe plan internaţional pentru profesionalismul lor, dar care lucrează în slujba exportului de echipaje - Academia Navală "Mircea cel Bătrân", Universitatea Maritimă Constanţa, Centrul Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale CERONAV, precum şi o reţea puternică de companii de crewing. De asemenea, România are o industrie navală puternică, care arde de nerăbdare să construiască nave pentru viitoarea flotă naţională. Cifra de afaceri realizată de şantierele navale româneşti este de circa 650 de milioane de euro anual. În şantierele navale muncesc aproximativ 10.000 de lucrători proprii, la care se adaugă aproximativ 8.000 de lucrători ai subcontractorilor. Tabloul României maritime este completat de Portul Constanţa - cel mai mare port de la Marea Neagră - şi o puternică industrie portuară. Din el lipseşte doar flota comercială. Majoritatea ţărilor cu ieşire la mare duc o politică de creare şi dezvoltare a flotelor maritime sub pavilion naţional, care să preia o parte din fluxurile de mărfuri generate de comerţul exterior propriu, reducându-se dependenţa faţă de societăţile de navigaţie străine. Acest lucru ajută la îmbunătăţirea balanţei de plăţi prin reducerea volumului navlului plătit armatorilor străini, dar ajută şi la stimularea comerţului exterior şi pătrunderea pe pieţele externe. Mă întreb şi vă întreb, stimaţi câţiva colegi - de ce nu se vrea să avem din nou o flotă maritimă comercială românească? Ce sau cine ne împiedică să redăm României locul pe care îl merită pe mările şi oceanele lumii? Este delăsare, incompetenţă sau rea-voinţă? Vă mulţumesc. Deputat neafiliat Aelenei Dănuţ, Circumscripţia electorală nr. 14 Constanţa.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Mulţumesc.
		Domnul Radu Mihai Popa, vă rog, PSD.
		Domnul Radu Mihai Popa: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea de astăzi are legătură cu un proiect foarte important, care în aceste zile ar trebui să înceapă în judeţul Dâmboviţa, şi anume: noua centrală nucleară de la Doiceşti, un proiect foarte important atât pentru România, cât şi pentru comunitatea locală. Tocmai de aceea cred că sunt câteva întrebări la care investitorul american şi compania românească împreună cu care NuScale face acest proiect, respectiv Nuclearelectrica, ar trebui să răspundă public, pentru a lămuri toate vocile care în spaţiul public, în social media au început deja să se ridice din ce în ce mai agresiv. Ştim cu toţii că România exploatează la Cernavodă de peste 50 de ani centrala care foloseşte tehnologie CANDU şi singura tehnologie pe care CNCAN, specialiştii de la Compania Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare o pot urmări este acest tip de tehnologie. Tehnologia pe care o presupune proiectul de la Doiceşti, respectiv "small modular reactors", foloseşte un alt tip de tehnologie, respectiv a apei uşoare sub presiune, şi de aici încep să apară câteva întrebări, pentru că, începând chiar de mâine, asta presupune ca specialiştii de la Nuclearelectrica, împreună cu specialiştii de la CNCAN să facă acest transfer de tehnologie şi de resursă umană. Nu cred că e simplu, pentru că ştim cu toţii că resursa umană a început să cam plece din România. De aici am câteva întrebări la care aştept răspunsul Ministerului Energiei şi al celor de la Nuclearelectrica, dar şi al investitorului american: - Dacă are România resurse financiare să facă acest schimb de tehnologie?; - Dacă are România resurse umane şi logistice să susţină acest schimb de tehnologie? Am citit într-un material că investitorul a ales locaţia de la Doiceşti în urma unui studiu de amplasament în care a analizat mai multe locuri. Studiul a fost lansat în 2021, finanţat de compania americană şi s-a ridicat la o valoare de 1,2 milioane de dolari. Tocmai de aceea cred că e nevoie să aflăm care este suprafaţa de excluziune a centralei, aşa cum a rezultat din studiul de amplasament? E important să ştim care este suprafaţa de protecţie a centralei în urma acestui studiu de amplasament? - Dacă a făcut investitorul, respectiv Nuclearelectrica sau partenerul său, un calcul din care să reiasă randamentul investiţiei în centrala de la Doiceşti? În toată Europa, în ţările cele mai dezvoltate din Europa - mă refer la Germania, Italia, Franţa, Spania, inclusiv Norvegia - toate aceste ţări folosesc un singur tip de tehnologie nucleară, tocmai din cauza costurilor ridicate de exploatare, de întreţinere, de mentenanţă. Şi mă întreb dacă România îşi permite să fie mai dezvoltată decât cele mai puternice dintre cele mai puternic industrializate ţări din Europa. Apoi, gestionarea impactului social al investiţiei. Aştept să văd strategia investitorilor pentru gestionarea impactului social al investiţiei. Standardele internaţionale pentru activităţi nucleare obligă companiile din industrie să evalueze, pe baza unor studii preliminare, impactul social al proiectului şi să-l coreleze cu etapele de dezvoltare ale investiţiei. Recunoscând responsabilitatea covârşitoare ce revine unei companii care urmează să implementeze un proiect precum noua tehnologie SMRs, investitorul trebuie să prezinte public modul cum s-a gândit să sprijine comunitatea locală din Dâmboviţa şi economia din judeţ. Standardele internaţionale de responsabilitate obligă investitorul să asume un plan de acţiune concret, cu principii şi măsuri etapizate, pentru sprijinirea comunităţii locale din Dâmboviţa, astfel încât opinia publică să fie asigurată că impactul negativ al investiţiei va fi cât mai redus, iar beneficiile proiectului vor fi cât mai ridicate. Radu Popa, deputat al PSD de Dâmboviţa. Mulţumesc.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
		Dumitru Mărculescu, vă rog, Grupul parlamentar al PNL.
		Domnul Dumitru Mărculescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, "Infrastructura rutieră din Oltenia trebuie să devină o prioritate naţională" Astăzi vreau să mă adresez tuturor colegilor, miniştrilor, indiferent de partidul din care fac parte. Dragi colegi, Sunt oltean şi reprezint, poate, cel mai frumos judeţ din Oltenia, judeţul Mehedinţi. Noi, în Mehedinţi, avem istorie, avem Dunărea, avem Clisura Dunării cu frumuseţea ei răpitoare, însă nu avem ceva esenţial, nu avem infrastructură rutieră. Dacă vrei să ajungi de la Bucureşti la Drobeta-Turnu Severin, trebuie să te înarmezi cu răbdare. De 30 de ani, în Oltenia, până acum o lună, nu s-a făcut nimic în acest sens. Am reuşit, după multe eforturi, să inaugurăm 18 km de drum expres şi urmează încă alţi 20 de km, care vor fi daţi în folosinţă, sper, luna aceasta. Este un început, dar nu este suficient. Este de datoria noastră, a politicienilor, indiferent de partid sau de zona pe care o reprezentăm, să ne implicăm. În ultimele luni, am cerut de nenumărate ori informaţii despre Drumul Expres Calafat-Lugoj, aflat doar la stadiul de hârtii şi aprobări de studii de fezabilitate. Nu este suficient. Cred că ar trebui simplificate, pe cât posibil, birocraţia şi procedurile. Nu se mai poate să aşteptăm cu anii să avem un proiect pe hârtie şi apoi alţi câţiva ani ca să-l implementăm. Oamenii nu mai au răbdare. De fiecare dată când merg în judeţ, când mă întâlnesc cu severinenii, îmi spun acelaşi lucru - ne-am săturat de promisiuni, vrem drumuri. Şi au dreptate. Românii ştiu că o dezvoltare economică sănătoasă începe cu o infrastructură puternică. Infrastructura rutieră aduce investitori, investitorii aduc capital, capitalul înseamnă bunăstare. Oltenia, şi, în special, Mehedinţiul, au un potenţial de dezvoltare deosebit, atât turistic, cât şi industrial. Dragi colegi, Avem şansa istorică de a lăsa ceva în urma noastră. Am început să o facem, însă trebuie mai mult. Este de datoria noastră să nu-i dezamăgim pe oameni. Pentru că, da, ei au avut încredere în noi şi ne-au acordat votul. Acum ocupăm o poziţie în Parlamentul României, avem o responsabilitate faţă de fiecare cetăţean, avem unelte la îndemână prin care să le facem viaţa mai bună. Din ziua în care am depus jurământul şi până în ultima zi de mandat, mă voi gândi la nevoile oamenilor, la ceea ce pot face pentru a le veni în sprijin şi, în cele din urmă, să aibă o viaţă mai bună. Cu toţii vorbim despre nevoia României de a se dezvolta. Stimaţi colegi, acest lucru se va putea face doar dacă fiecare dintre noi vine cu o iniţiativă, cu un proiect, cu o idee. Voi continua să militez pentru nevoile Olteniei, pentru infrastructura atât de necesară zonei! Vă mulţumesc. Dumitru Mărculescu, deputat al PNL de Mehedinţi.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
		Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru, vă rog.
		Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Coaliţia Iohannis - PSD - PNL - UDMR aduce România pe marginea prăpastiei". Ziua şi creşterea preţurilor la alimente. Ziua şi creşterea ROBOR. Ziua şi creşterea dobânzilor la împrumuturi. Doar asta am văzut în ultimele şase luni. Sub guvernarea PSD-PNL-UDMR, o zi obişnuită din viaţa fiecărui român a devenit o luptă pentru supravieţuire. Inflaţia record, de aproape 14%, familii întregi care astăzi trebuie să plătească o rată dublă faţă de anul trecut, benzina şi motorina la preţuri record. Nu s-a mai întâmplat asta din anii ʼ90. Bilanţul PSD-PNL-UDMR, într-un singur cuvânt - sărăcie! Guvernarea militaro-socialistă ştie doar să cheltuiască bani pentru ei, pentru rudele lor şi aparatul de stat corupt. Au umflat statul cu pile plătite din banii încasaţi în plus la preţurile la carburanţi, de la noi toţi. În şase luni, au reuşit să împrumute România pe generaţii cu peste 1.000 de euro pe secundă, la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană. În şase luni, au reuşit să ducă ROBOR la 5,9%, o creştere cu 95% faţă de începutul anului. În şase luni, au reuşit să angajeze 15.000 de noi oameni la stat. Şi nu se opresc aici. În şase luni, s-au certat între ei, în timp ce românii au trebuit să treacă singuri prin iarnă. Ei se certau, preţurile la energie creşteau. Milioane de români au plătit facturi uriaşe la energie pentru că PSD şi PNL nu au fost în stare să ia măsuri la timp. În schimb, au vândut gazele din Marea Neagră. Singura măsură pentru contracararea situaţiei critice prin care populaţia trece o reprezintă un ajutor social pentru familiile aflate la limita supravieţuirii de doar... 250 de lei, o dată la două luni. Tradus în fapt, asta înseamnă o pâine pe zi! Măsura aminteşte de ultimele zile ale regimului comunist, când Ceauşescu promitea 100 de lei în plus la salariu, încercând să închidă gura populaţiei înfometate. Ştim cu toţii cum a sfârşit Ceauşescu! Vă bateţi joc cu toţii de vieţile românilor, stimaţi colegi din Coaliţia de guvernare, dar veţi plăti! În 2024 românii nu-şi vor mai vota călăii! Vă mulţumesc. Radu Grădinaru, deputat, AUR, Botoşani.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
		Domnul deputat Mihai Lasca, vă rog.
		Domnul Mihai Ioan Lasca: Bună dimineaţa! Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Suveranitatea nu se negociază! Afară cu OMS din România!". Dragi români, de curând, OMS, această adunătură de tirani medicali, s-a gândit să prostească preşedinţii vremelnici ai popoarelor lumii şi a născocit un tratat cu drept de a impune reguli sanitare periculoase pentru oameni. Acest tratat a fost respins de numeroase ţări africane, dar slugarnicul Klaus Iohannis, din păcate preşedintele României în prezent, a luat poziţia ghiocelului în faţa stăpânilor şi a semnat fără consultarea poporului român acest tratat nazist. În prezent sunt atâtea boli grave pentru care OMS nici măcar nu încearcă să găsească metode de vindecare, iar acum nu mai pot de grija carcalacului-COVID sau a variolei maimuţei. Probabil că vor urma şi alte glume la fel de credibile ca şi cei care le lansează, de exemplu, "anemia gândacului" sau "hipertensiunea melcului". Partidul Patrioţii Poporului Român se opune slugărniciei faţă de OMS şi niciodată nu va accepta asemenea tratate odioase care doresc instaurarea tiraniei medicale. Poporul român este suveran, conform Constituţiei, şi aşa va fi mereu! Românii s-au săturat de vânzarea de ţară şi au dreptul şi obligaţia de a-şi apăra patria. Trădătorii României trebuie aruncaţi în lada de gunoi a istoriei şi niciodată aceştia nu mai trebuie să decidă soarta ţării şi a generaţiilor viitoare. Acum opt luni, o membră a OMS a venit în România să urecheze slugile din Guvern, şi nu numai, pentru rata foarte mică de injectare a românilor cu seruri ucigaşe, dar adevăraţii români care au ieşit în stradă împotriva ei au trimis-o înapoi de unde a venit. Sloganul românilor din stradă a fost: "Afară cu OMS din ţară!", de aceea declaraţia mea politică de azi am intitulat-o asemănător, în semn de respect fată de adevăraţii protestatari de atunci. Vizita iscoadei OMS se pare că a fost un preambul al acceptării adunăturii de tirani medicali ca autoritate medicală internaţională cu drept de a închide oamenii în case pe viitor din cauza vreunui "pojar la râme". Aceşti dictatori OMS visează să abuzeze medical întreaga omenire, iar pentru asta au nevoie de semnături ale slugilor care conduc temporar ţările lumii. Dragi români, să ţineţi minte că vor da socoteală în faţa propriilor cetăţeni şi trădările nu vor fi uitate! Acum, efectele pLandemiei se vor a fi aruncate pe seama intervenţiei militare din Ucraina, iar sancţiunile economice luate împotriva Federaţiei Ruse au fost doar manipulări pentru a distrage atenţia de la vaccinurile ucigaşe cumpărate în mod corupt şi de la scumpirile nejustificate care îmbogăţesc pe cei care doresc război cu adevărat. Din fericire, peste 70% din români cer neutralitatea României faţă de acest conflict, iar poziţia Partidului Patrioţii Poporului Român este aceeaşi. Astfel, Partidul PPR va fi un scut puternic în apărarea Constituţiei şi a suveranităţii, pentru nealterarea identităţii naţionale şi a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor români. Viitorul României aparţine Patrioţilor! Aşa să ne ajute Dumnezeu! Deputat Mihai Lasca, Partidul PPR. Mulţumesc.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
		Doamna deputat Anamaria Gavrilă, vă rog.
		Doamna Anamaria Gavrilă: Bună dimineaţa! Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Preţurile la pompă sunt pe cale să se dubleze faţă de anul trecut pe vremea aceasta. Agricultorii, cei care ne pun pâinea pe masă, plătesc acum motorina cu 90% mai scump decât anul trecut şi îngrăşămintele cu 300% mai scump decât anul trecut. Electricitatea, gazul, alimentele - toate au lăsat românii fără bani. Românii tac, încă - sunt în stare de şoc. Dar este liniştea de dinaintea furtunii. Unii dintre ei şi-au luat credite la bănci cu speranţa că vor avea un venit şi în viitor, cu care să le ramburseze. Agricultorii şi-au luat credite cu dobânzi foarte mari, pe care au trebuit să le garanteze cu pământurile pe care le au. Dar ce se va întâmpla când firmele vor intra în incapacitate de plată şi vor urma restructurări? Ce se va întâmpla când vom avea, poate, secetă sau o recoltă săracă? Se tot vorbeşte despre o criză alimentară şi ni se dau asigurări că avem depozite suficiente, însă nimeni nu ne dă asigurări că aceste depozite vor fi la dispoziţia românilor atunci când va fi nevoie, şi nu vor lua calea exportului. Pentru că adevărul este că statul nu poate controla agricultorii privaţi. Avem nevoie de un guvern care să ofere garanţii agricultorilor, pentru ca ei să nu îşi lucreze pământurile cu teama că le vor pierde. Avem nevoie ca guvernanţii să ajute la scăderea preţurilor la carburanţi, astfel încât economia să funcţioneze, să nu se blocheze. Avem nevoie de politicieni oneşti care să ne spună exact cum stau lucrurile. Ne aflăm, de fapt, într-o criză. Televiziunile însă întârzie să o spună, însă oamenii o trăiesc deja. I-am întrebat pe români, domnule Iohannis şi domnule Ciucă, ce cred, care sunt cauzele creşterii preţurilor la carburanţi. Românii însă pot vedea după perdeaua de fum pe care guvernanţii au întins-o ca să acopere realitatea. Românii ştiu că nu este războiul, domnule Iohannis. Românii ştiu că nu sunt benzinăriile şi nici Consiliul Concurenţei, domnule Ciolacu, pentru că, dacă nu vă amintiţi, nu aţi scăzut accizele la carburanţi. Guvernul dumneavoastră nu a făcut asta. Este lipsa de viziune a guvernanţilor. Este lipsa de empatie, lipsa de emoţie a guvernanţilor pentru responsabilitatea funcţiei pe care o ocupă. E lipsa unui plan "încotro mergem" şi astfel certitudinea este că ajungem unde nu vrem să fim. Săraci şi cu datorii. Mulţumesc mult.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc. Au depus declaraţii în scris: Din partea Grupului parlamentar al PSD - domnul deputat Eugen Bejinariu, Daniela Oteşanu, Alina-Elena Tănăsescu, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Daniel Tudorache, Alin Virgil Chirilă, Radu-Marcel Tuhuţ, Ioan Mang, Ioan Vulpescu, Oana-Gianina Bulai, Cristina-Elena Dinu, Vasilică Toma, Romulus-Marius Damian, Marian-Iulian Rasaliu, Silviu Nicu Macovei, Mihai Weber; Din partea Grupului parlamentar al PNL - doamna deputat Elena Hărătău, Andrei Daniel Gheorghe, Vetuţa Stănescu, Florin-Claudiu Roman, Bogdan-Iulian Huţucă, Marian Cruşoveanu, Ervin Molnar, Maria Stoian, Florică Ică Calotă, Ioan-Liviu Balint, Iulian-Alexandru Muraru, Florin-Alexandru Alexe, Alexandru Popa, Valentin-Ilie Făgărăşian, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, George Şişcu, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Ioan Balan, George-Cătălin Stângă; Grupul parlamentar al USR - Brian Cristian, Ştefan-Iulian Lőrincz, Simina-Geanina-Daniela Tulbure, Filip Havârneanu, Mihai Poliţeanu; Grupul parlamentar AUR - Gianina Şerban, Raisa Enachi, Silviu-Titus Păunescu, Vasile Nagy, Boris Volosatîi; UDMR - Biró Rozália; Iar din partea neafiliaţilor - domnul deputat Dumitru Coarnă, Ciprian Ciubuc, Bogdan-Alexandru Bola, Nicolae Roman. Declar şedinţa închisă. Vă mulţumesc.
		(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
		Domnul Adrian Alda: "Noi ajutoare de stat pentru fermierii români, printr-o schemă în valoare de 606 milioane euro" Fermierii români vor fi, din nou, sprijiniţi, prin noi infuzii financiare, pentru redresarea afacerilor afectate în perioadele de vârf ale pandemiei. Eforturile europarlamentarilor PSD, precum şi semnalele transmise de conducerea PSD a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale către Bruxelles privind impedimentele pe care le-au avut de surmontat, în pandemie, investitorii români în agricultură nu au rămas fără rezultat. Din contră, Uniunea Europeană a răspuns prompt solicitărilor noastre, impunând o nouă măsură ce vizează atenuarea deficitelor de lichidităţi cu care se confruntă beneficiarii ei şi amortizarea unei părţi din pierderile suferite de aceştia din cauza pandemiei de coronavirus şi a restricţiilor pe care şi autorităţile române au trebuit să le pună în aplicare pentru a limita răspândirea virusului. Concret, cea mai recentă decizie a Comisiei Europene, luată în favoarea investitorilor autohtoni în agricultură, constă în schema în valoare de 606 milioane euro, respectiv aproximativ 3 mii de miliarde RON. Suma dislocată este consistentă, la fel şi banii destinaţi fiecărei exploataţii agricole în parte. Potrivit anunţului Executivului european, cuantumul ajutorului nu depăşeşte 290.000 de euro pentru întreprinderea care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole, 345.000 de euro pentru întreprinderea care activează în domeniul pescuitului şi acvaculturii şi 2,3 milioane de euro pentru întreprinderea care este angajată în alte ramuri conexe. Deşi aceste cuantumuri ale ajutoarelor sub formă de granturi directe sunt limitate, trebuie să apreciem că sumele respective sunt considerabile, având în vedere că, în ultimii doi ani, România a beneficiat totuşi de recolte foarte bune pentru majoritatea produselor agricole, în ciuda inconvenientelor generate de pandemia de COVID- 19. Această veste deosebit de bună se adresează tuturor fermierilor noştri, deci va fi destinată întreprinderilor de toate dimensiunile, care îşi derulează activitatea, printre altele, în sectoarele agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi industriei alimentare. Schema a fost aprobată în temeiul sferei temporare privind ajutoarele de stat. În cadrul acesteia, sprijinul public va lua forma unor granturi directe şi a unor garanţii pentru împrumuturi. Beneficiarii eligibili vor avea dreptul să primească garanţii care să acopere până la 90% din valoarea împrumuturilor pentru investiţii şi pentru capitalul de lucru şi granturi directe care să acopere, printre altele, valoarea totală a comisioanelor de risc şi de gestiune şi dobânzile aplicabile, în cazul cărora durata maximă a unei garanţii este de 6 ani. Mai mult, trebuie să admitem, dar şi să apreciem celeritatea cu care vor fi acordaţi aceşti bani. Conform Comisiei Europene, ajutorul se va distribui cel târziu până la 30 iunie 2022. În completare trebuie să mai precizez că forumul european a constatat că schema românească respectă condiţiile cadrului temporar. Şi mai concret, măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru ca să remedieze o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu art. 107 alin. (3), litera (b) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar. În paralel, şi MADR dă o altă veste favorabilă privind acoperirea pierderilor suferite în pandemie de către investitorii în agricultură! Cele 50 de milioane de euro acordate, până în prezent, de către conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale vor fi completate, astfel încât să acopere încă 22.000 de cereri depuse în cadrul măsurii "Microgranturi în domeniul alimentar". În plus, pentru că o parte dintre beneficiari s-au plâns că se confruntă cu o birocraţie inutilă, generatoare de costuri şi în măsură să le îngreuneze demersul de a-şi strânge documentele necesare, MADR asigură fermierii că instituţiile subordonate, responsabile cu implementarea dispoziţiilor de sprijin, vor lucra la o mai bună coordonare metodologică şi vor intensifica eforturile de debirocratizare privind actele necesare accesării măsurilor gestionate. Astfel, în viitorul foarte apropiat, noi vom vorbi despre rezultate, iar dumneavoastră, domnilor agricultori şi fermieri, veţi beneficia de o simplificare şi mai consistentă decât până acum a tuturor procedurilor, în aşa fel încât să vă facilităm şi să şi eficientizăm accesul la fondurile disponibile. Aşadar, este apreciabil că, graţie eforturilor susţinute ale conducerii PSD a MADR, din ce în ce mai mulţi fermieri şi agricultori pot beneficia de o gamă mai amplă de ajutoare şi subvenţii provenite din fonduri naţionale sau comunitare. Acestea le vor servi nu doar ca să-şi redreseze şi repoziţioneze afacerile derulate, ci chiar să le extindă datorită generării unui orizont şi mai predictibil şi mai fezabil. PSD întotdeauna a demonstrat că ştie să guverneze în folosul tuturor românilor, punând un accent deosebit pe susţinerea agriculturii. Nu sunt simple aprecieri, ci evoluţia pozitivă din acest domeniu, sub conducerea noastră, dublată de reforme salutare, de recoltele record la hectar şi de implementarea majorităţii inovaţiilor tehnice ne-au dat mereu dreptate!
		Domnul Bogdan-Alexandru Bola: "Când li se va face dreptate victimelor mineriadei?" Şase morţi, mii de răniţi şi persoane arestate. Acesta este bilanţul oficial al mineriadei din 13-15 iunie 1990, deşi unele estimări indică cifre mult mai dramatice. "Chemăm toate forţele conştiente şi responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului şi televiziunii pentru a curma încercările de forţă ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democraţia atât de greu cucerită", au fost cuvintele cu care Ion Iliescu a dat undă verde brutalităţii, cuvinte din cauza cărora frageda noastră democraţie era condamnată să mai aştepte încă şapte ani aproape pentru a se vindeca. La chemarea preşedintelui ţării, câteva garnituri de tren cu mineri pleacă din Valea Jiului şi ajung în Bucureşti, unde, timp de două zile, aceştia recurg la acte de o violenţă extremă împotriva protestatarilor, a studenţilor şi a oricărei persoane suspecte că "subminează democraţia". Cu ajutorul minerilor, declara Ion Iliescu, au fost descoperite în subsolul clădirii Partidului Naţional-Ţărănesc un depozit de sticle incendiare, droguri, seringi, cu care au injectat droguri unora dintre cei care stăteau în Piaţa Universităţii, şi armament. De asemenea, a fost înăbuşită rebeliunea legionară şi au fost combătuţi contrarevoluţionarii legionari, declara tot acelaşi Ion Iliescu. Manipularea din acele zile a atins cote foarte înalte. Românii au fost otrăviţi cu minciuni deşănţate, o încercare a regimului Iliescu de a-şi acoperi crimele împotriva libertăţii şi democraţiei. Au trecut 32 de ani de la mineriadă, 32 de ani în care românii au aşteptat ca Justiţia să facă dreptate celor omorâţi şi bătuţi în acele zile pe străzile Bucureştiului. Au trecut fără ca nimeni să se atingă de Ion Iliescu, să-l tragă la răspundere şi să demonstreze că în ţara asta există procurori şi judecători care îşi fac treaba. Iliescu şi toţi oamenii lui au reuşit să îngenuncheze Justiţia, iar exemplul cel mai recent îl avem la CCR, unde un apropiat de-al lui a ajuns acum preşedintele Curţii Constituţionale. La vremuri noi, tot ei. Dacă de la PSD nu te-ai fi aşteptat să-şi dorească să facă lumină în cazul mineriadei, PNL acum a devenit părtaşul îngropării adevărului şi dreptăţii, acelaşi PNL care în acele zile era călcat în picioare de ortacii chemaţi să reducă lumea la tăcere. Mai grav, premierul Ciucă, preşedintele liberalilor, vorbeşte acum doar despre victime şi nimic despre vinovaţi, semn că PNL a abandonat orice demers de a mai face dreptate şi justiţie în această ţară.
		Domnul Boris Volosatîi: "81 de ani de la primul val al deportărilor din Basarabia, Nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa" Primele victime numeroase ale comunismului dintre români au fost cele din teritoriile naţionale ocupate militar de fosta Uniune sovietică. Ieri, 13 iunie, s-au împlinit 81 de ani de la primul val al deportărilor din Basarabia, Nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa. În vara anului 1941, zeci de mii de cetăţeni români din cele 11 judeţe ale ţării noastre ocupate de URSS, în marea lor parte etnici români, au fost ridicaţi cu forţa din casele lor, în cele mai multe cazuri în tăria nopţii, îmbarcaţi în vagoane pentru vite şi deportaţi pe vecie în locurile îndepărtate din Siberia şi Kazahstan. Jalea şi suferinţa românilor basarabeni, nord-bucovineni şi herţeni din acele zile ale lunii iunie 1941 nu pot fi comparate cu nimic. Nu există nicio localitate din cele 11 judeţe româneşti smulse din trupul ţării, din care intelectualii, preoţii, foştii funcţionari români, ţăranii gospodari, medicii şi profesorii, tinerii şi bătrânii, femeile şi copiii să nu fi fost deportaţi în Siberii de gheaţă. Mulţi dintre ei nu s-au mai întors niciodată în locurile natale. Valul deportărilor din 13 iunie 1941 a fost urmat de alte valuri, între 1946 şi 1951. Între Nistru şi Oceanul Pacific există mii şi mii de urme ale suferinţei românilor care au trecut prin Holocaustul roşu. Din păcate, aceste pagini tragice ale istoriei noastre naţionale nu sunt cunoscute aşa cum s-ar cuveni să fie cunoscute în interiorul Patriei-mame. Pe de o parte, manualele de istorie din şcolile publice nu le acordă un spaţiu corespunzător în programa şcolară. Pe de altă parte, guvernele, care s-au perindat la Bucureşti în ultimii 15 ani, au sabotat înfiinţarea unui Muzeu al Românilor de Pretutindeni, în care să fie reflectate aceste pagini de istorie. De asemenea, în timp ce zeci de mii de urmaşi ai românilor deportaţi locuiesc în continuare în Siberia şi Kazahstan sau alte state medioasiatice, legislaţia română nu prevede condiţii speciale pentru repatrierea lor şi reintegrarea în cetăţenia română şi naţiunea română. O lege românească a repatrierii lipseşte în general, pentru că majorităţile politice din Parlament nu s-au preocupat niciodată de aceste probleme ale românilor. Cunoscând aceste realităţi, care trădează o lipsă evidentă de patriotism, este greu să ne imaginăm un monument de for public ridicat din iniţiativa statului român şi dedicat miilor de familii de români deportaţi în Siberia şi Asia Mijlocie. În cazul în care nu tragem învăţăminte din ea, istoria are nefastul obicei de a se repeta. Acum, când armatele ruseşti sunt din nou atât de aproape de spaţiul românesc, este necesar să ne pătrundem de seriozitate cu toţii, Putere şi Opoziţie, pentru a ne da mână în a-i ajuta pe românii rupţi din trupul ţării, în 1940, pentru a-i recupera în beneficiul familiei noastre naţionale. Memorie eternă românilor deportaţi! Memorie eternă tuturor celor care şi-au dat viaţa pentru unitatea, libertatea şi demnitatea poporului român!
		Doamna Oana-Gianina Bulai: "Viitorul este al tinerilor! Noi trebuie să le fim alături" Luna iunie reprezintă pentru milioane de tineri din ţara noastră finalul anului şcolar, în vreme ce pentru alţii înseamnă intrarea în febra examenelor. Indiferent în care dintre situaţii se află, fiecare tânăr din România are o întrebare general valabilă: ce fac cu viitorul meu? Cred că e important ca, în acest moment atât de important pentru tinerii români, cât şi în contextul geopolitic actual, să ne concentrăm atenţia asupra lor, atât a celor care sunt încă în băncile şcolilor, cât şi asupra celor care pot contribui deja la schimbarea în bine a societăţii. PSD, prin reprezentanţii săi în Guvern şi în instituţiile statului, s-a angajat să ofere tinerilor oportunităţi prin care să ne asigurăm că aceştia nu sunt doar liderii de mâine, ci şi agenţii schimbării de astăzi. Fie că discutăm despre soluţii prin care tinerii au acces egal la educaţie, fie că vorbim despre modalităţi prin care putem consolida rolul tinerilor în societate, prin programe de dezvoltare personală, fie că oferim tinerilor cu veleităţi antreprenoriale posibilitatea şi instrumentele necesare pentru a dezvolta un start-up, prin toate aceste lucruri investim în potenţialul uriaş al următoarei generaţii. Tinerii sunt, adesea, vocile care susţin necesitatea ca societăţile din care fac parte să progreseze şi să se îmbunătăţească. Vocea lor este una puternică, fie că e vorba despre problemele ce ţin de drepturile omului, de tehnologie, schimbări climatice sau asistenţă medicală. Tinerii văd o lume cu posibilităţi infinite. Depinde numai de noi dacă ne angajăm să îi susţinem în realizarea tuturor proiectelor pe care le au în minte pentru a crea o societate mai bună. Pentru că, dacă nu o vom face, ei nu ne vor aştepta, ci vor lua măsuri pentru a face ceea ce consideră ei că este corect pentru lumea în care trăiesc şi pe care şi-o doresc. Un lucru trebuie să îl înţelegem noi, adulţii, şi anume că tinerii au nevoie ca vocile lor să fie auzite. Din toate proiectele pe care le-am coordonat de-a lungul timpului pentru tineri am învăţat importanţa dialogului cu ei. Ascultaţi-i! Veţi fi uimiţi de modul în care gândesc şi cum văd viitorul! Scopul nostru este mereu acela de a găsi modalităţi prin care putem dezvolta societatea, economia. E adevărat, fără aceste lucruri ne-ar fi imposibil să facem faţă lumii în care trăim. Tocmai de aceea avem nevoie să investim în creşterea de absolvenţi mai apţi de angajare, de a stimula antreprenoriatul şi de a stimula inovaţia. Combinând educaţia antreprenorială şi interacţiunea cu afacerile, studenţii îşi pot dezvolta abilităţile practice, cunoştinţele şi atitudinile care le permit să inoveze. Astăzi, mai mult ca niciodată, educaţia este cea care poate genera progres social. Dar nu doar educaţia clasică, cea din şcoală, ci şi cea care se concentrează pe partea de dezvoltare personală, pe cele 4 tipuri de inteligenţă: fizică, mentală, emoţională şi spirituală. Când investim în educaţie, ne angajăm să dezvoltăm viitorii lideri, specialişti şi bunăstarea viitoare a societăţii noastre. În concluzie, vreau să spun câteva lucruri pe care le consider esenţiale pentru tineri: trebuie să-şi preţuiască visele, să dezvolte o pasiune şi să înceapă să lucreze pentru scopul vieţii lor. Tinerii trebuie să-şi ţină ochii larg deschişi şi să se protejeze de orice rău, iar noi să le fim mereu alături. Tinerii trebuie să-şi amintească întotdeauna că nu sunt singuri şi că joacă un rol esenţial în dezvoltarea societăţii.
		Domnul Virgil Alin Chirilă: "USR şi întreruperea termenului de prescripţie" În urma deciziei Curţii Constituţionale referitoare la întreruperea termenului de prescripţie, colegul nostru, deputatul şi fostul ministru al Justiţiei, domnul Stelian Ion, a declarat că efectele acestei decizii îi va ajuta pe foarte mulţi infractori să scape de dosarele penale. Într-adevăr, pentru foarte multe persoane cercetate penal, termenul de prescripţie s-ar putea împlini, ceea ce ar conduce la închiderea automată a dosarelor şi la încetarea oricărei cercetări şi judecăţi care îi obligă pe cei în cauză să răspundă în faţa legii. Aici sunt de acord cu domnul Stelian Ion. Dar este o minciună când dânsul afirmă că din cauza Curţii Constituţionale s-a ajuns aici. Este o minciună prin care Domnia Sa încearcă să scape de propria răspundere în faţa electoratului USR, cărui i-a promis că va reforma justiţia şi va sprijini activitatea magistraţilor pentru a-i prinde pe infractori. În realitate, chiar domnul Stelian Ion şi USR-ul poartă o mare răspundere pentru faptul că s-a ajuns în acest punct. Din incompetenţă, din lipsa de decizie, din incapacitatea de a scrie un proiect de lege, domnul Stelian Ion a ajuns să fie un binefăcător al infractorilor cărora le expiră termenul de prescripţie în aceste zile. Curtea Constituţională nu este vinovată pentru acest deznodământ. În 2018, când Curtea a spus că actele de urmărire penală trebuie aduse la cunoştinţa persoanelor urmărite pentru a se putea produce întreruperea termenului de prescripţie, Parlamentul avea la dispoziţie 45 de zile pentru a pune în acord Codul penal cu observaţiile Curţii Constituţionale. Poate că mulţi dintre dumneavoastră au uitat că, atunci, PSD a depus un proiect, în Parlament, pentru modificarea Codului penal în sensul indicat de Curtea Constituţională. Deci, PSD a acţionat atunci pentru a împiedica situaţia aberantă la care am ajuns în aceste zile. Dar cine au fost cei care s-au opus vehement, atunci, împotriva proiectelor PSD de modificare a Codurilor penale? Chiar domnii de la USR, în frunte cu domnul Stelian Ion. Spuneau atunci colegii de la USR că PSD nu are căderea morală de a face aceste modificări şi că majoritatea parlamentară existentă la acea dată nu ar mai fi fost legitimă. Foarte bine. Proiectul PSD nu a mai fost adoptat, iar cei de la USR, aceste exemple de moralitate politică, au ajuns la putere, şi chiar la conducerea Ministerului Justiţiei! Ce a făcut USR când a avut ocazia să îndrepte Codurile penale, în acord cu deciziile CCR? Nu a făcut nimic, în afară de nişte proiecte ţinute mult timp la sertar de domnul ministru şi care nu au ajuns niciodată în Parlament pentru a fi dezbătute şi votate. Nu s-a făcut nicio reformă a justiţiei, nicio modernizare a legilor justiţiei. Singurele proiecte făcute de domnul ministru Stelian Ion au primit aviz negativ din partea magistraţilor din CSM. Deci, ne aflăm azi în situaţia în care infractorii scapă de dosarele penale pentru că USR nu şi-a făcut treaba atunci când a condus justiţia din România. Asta e realitatea pe care cei de la USR încearcă să o ascundă acum. Din cauza USR, sau mai precis din cauza incompetenţei şi lipsei de decizie a USR, se închid acum dosarele penale pentru că nu se mai întrerupe termenul de prescripţie. Acesta este adevărul de care fug acum, pe unde pot, colegii de la USR.
		Domnul Romulus-Marius Damian: "Evaluarea naţională 2022" Un număr de 155.000 de elevi ai claselor de a 8-a au susţinut ieri primul mare examen la Limba şi Literatura Română, urmând ca joi, 16 iunie, să susţină cel de-al doilea examen, la Matematică, iar vineri, 17 iunie, ultimul examen, la limba maternă, acolo unde este cazul. Toţi aceşti elevi îşi doresc să intre la unul dintre liceele la zi din România, iar emoţiile s-au resimţit, fiind primul mare examen din viaţa lor, care, într-un fel sau altul, le decide viitorul acestor copii, fiindcă succesul acestor examene şi alegerea liceului, după afişarea notelor de la Evaluarea Naţională, sunt extrem de importante şi reprezintă pasul următor în dezvoltarea educaţională, şi nu numai a acestor elevi. În acest sens, doresc să le transmit elevilor un mesaj, care sper să îi ajute în această perioadă, şi anume că fiecare clădire începe cu o fundaţie, iar dacă aceasta nu este zidită bine, la un moment dat, clădirea va ceda. Oamenii sunt fundaţia acestei societăţi în care trăim cu toţii, iar "Omul nu poate deveni om decât prin educaţie". Îmi doresc ca elevii să se analizeze bine pe ei înşişi, să fie determinaţi, să îşi facă o idee clară asupra cum şi-ar dori să arate viitorul lor, să îl vizualizeze, şi cu acestea în gând să finalizeze cu succes examenele de la această Evaluare Naţională, să aleagă apoi liceul care consideră că îi reprezintă cel mai bine şi i-ar ajuta în viitoarele lor alegeri, astfel încât drumul lor în viaţă să urmeze cursul pe care şi-l doresc. Desigur, fiecare drum al unui om are atât suişuri, cât şi coborâşuri, dar momentele mai grele îi vor face şi mai puternici şi este foarte important să nu renunţe niciodată să-şi urmeze visele. Dragi elevi, vă doresc multă baftă şi mult succes la următoarele examene şi multă înţelepciune atât în alegerea ce urmează să o faceţi după afişarea notelor, cât şi în viaţa voastră de zi cu zi! Doamne ajută!
		Doamna Cristina-Elena Dinu: "PSD facilitează accesul şcolilor din zonele izolate la resursele educaţionale digitale" Şcolile din România au acum la dispoziţie suma de 1,2 milioane de euro, sub formă de granturi, în cadrul acţiunii preparatorii "Creşterea accesului la instrumente educaţionale în zonele şi comunităţile cu conectivitate redusă sau cu acces limitat la tehnologii", iniţiat de europarlamentarii PSD. Acest program este menit să îmbunătăţească semnificativ accesul la resursele educaţionale digitale în zonele izolate, îndeosebi cele rurale şi montane. PSD este preocupat de diminuarea consolidată a inegalităţilor privind accesul la educaţie digitală, prin creşterea incluziunii, precum şi prin reducerea decalajului digital cu care se confruntă comunităţile şcolare din zonele izolate care au conectivitate redusă ori fără acces la instrumente şi resurse educaţionale. Din nefericire, avem un deficit însemnat în domeniul educaţional faţă de situaţia de la nivel european. În timpul pandemiei, doar 20% dintre cursanţii din Europa nu au putut să-şi continue parcursul educaţional, din cauza crizei sanitare, însă în România numărul acestora s-a ridicat la aproape jumătate, o cifră îngrijorătoare. În acest context, acest program se adresează cu preponderenţă elevilor din zonele izolate, precum cele montane sau rurale. Conceptul proiectului are patru componente: echipamentul tehnologic şi digital, cerinţele tehnice, pregătirea profesională a cadrelor didactice şi accesul la conţinutul digital. În program vor fi implicate peste 100 de şcoli din învăţământul primar, gimnazial şi vocaţional, aflate în zone izolate, din 10 ţări europene, respectiv România, Grecia, Portugalia, Cipru, Croaţia, Irlanda, Finlanda, Bulgaria, Italia şi Spania. Din ţara noastră vor fi selectate 80 de proiecte, valoarea totală a sprijinului financiar, sub formă de grant, fiind de 1,2 milioane euro. Şcolile selecţionate vor beneficia de platforme de învăţare la distanţă mai sigure şi mai performante, de laboratoare şi simulări online, dar şi de instrumente pentru conferinţe online şi de colaborare. Toate şcolile implicate în proiect vor putea împărtăşi bunele practici, beneficiind de suport profesional, iar elevii vor avea acces la spaţii de învăţare moderne, conectate şi constructive. Nu în ultimul rând, cadrele didactice vor beneficia de suportul şi resursele necesare în vederea integrării instrumentelor digitale în procesul de predare. În această perioadă dificilă, consider că este vital pentru ţara noastră să asigurăm un standard calitativ de înalt nivel educaţiei naţionale, pentru a ne asigura că generaţiile viitoare vor putea face faţă cu brio provocărilor din ce în ce mai sofisticate ce ne aşteaptă. În concluzie, este lăudabilă iniţiativa parlamentarilor europeni ai PSD şi sunt convinsă că proiectul va avea succesul scontat.
		Doamna Gianina Şerban: "Ziua Internaţională a Energiei Eoliene" Anual, în data de 15 iunie, sărbătorim Ziua Internaţională a Energiei Eoliene, având ca obiectiv principal promovarea acestui tip de energie şi potenţialul acesteia. De-a lungul ultimilor ani, cu toţii am observat problematicile de mediu cu care ne confruntăm şi în prezent, precum schimbările climatice, deşertificarea, degradarea calităţii aerului, distrugerea stratului de ozon şi aşa mai departe. Pentru a combate toate aceste probleme trebuie să venim cu o serie de măsuri pe care să le aplicăm astăzi şi acum, valabile pentru toate domeniile, indiferent în ce colţ al planetei ne-am afla. Aşadar, în declaraţia mea politică vreau să întăresc ideea şi necesarul implementării energiilor verzi în detrimentul arderii combustibililor fosili. Energia eoliană este una dintre energiile verzi, curate, care nu poluează mediul şi care reprezintă unul dintre sectoarele industriale cu cea mai rapidă creştere. Aceasta este deja integrată în România în mai multe zone cu potenţial energetic şi vine în sprijinul asigurării necesarului de producţie de energie electrică din România, şi nu numai. Acest tip de energie curată se află pe locul al treilea ca productivitate în România, după energia electrică produsă de centralele hidroelectrice şi termocentrale. Este o performanţă uimitoare întrucât, datorită poziţiei geografice şi a climei din România, turbinele eoliene pot funcţiona la capacitate maximă. În urma cercetărilor făcute şi a tehnologiei existente, ar fi o mare pierdere pentru ţara noastră să nu valorificăm puterea vânturilor ce pot produce energie curată cu ajutorul turbinelor eoliene. Aş vrea să enumăr câteva dintre beneficiile energiei eoliene: cu ajutorul subvenţiilor, energia eoliană este mult mai ieftină în comparaţie cu celelalte energii convenţionale; energia eoliană poate înlocui energiile convenţionale; energia eoliană contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; turbinele eoliene nu poluează apa, aerul sau solul şi nu emit substanţe nocive în timpul funcţionării; nu ocupă spaţii foarte mari, permiţând agricultura. Aşadar, vântul constant, gratuit şi nepoluant trebuie valorificat alături de celelalte tipuri de energii regenerabile! La cât mai multe turbine eoliene instalate!
		Domnul Silviu Nicu Macovei: "Situaţia economică gravă la nivelul întregii lumi creează tensiuni în societatea românească" În această perioadă ne confruntăm cu o inflaţie foarte puternică pe care românii încep să o resimtă din ce în ce mai dur. Cauzele acestei crize financiare se trag din cei doi ani de pandemie, când economia întregii lumi a fost nevoită să se oprească brusc. Au fost afectate grav lanţurile de aprovizionare şi, prin urmare, sistemele de producţie şi comerciale au fost perturbate semnificativ. Statele lumii au fost nevoite să infuzeze capital în economii, în speranţa unei reporniri a motoarelor economice odată cu încetarea restricţiilor pandemice. Din nefericire pentru noi toţi, Rusia a ales să pornească un război de coşmar nu doar din aspiraţii imperialiste sovietice, dar şi din dorinţa de a se impune asupra ţărilor occidentale libere. Planul de a ocupa prin agresiune militară o ţară independentă şi autonomă au fost completate de o dorinţă malefică de a lovi şi economiile ţărilor dezvoltate. Iată că aceste planuri au dat un rateu colosal la scară istorică, şi economia Rusiei este lovită mult mai grav decât şi-au imaginat conducătorii ei. Însă, războiul din Ucraina a creat o criza energetică şi de combustibil la care s-au adăugat şi problemele de transport maritim provocate de China, iar toate s-au suprapus peste criza inflaţionistă din timpul celor doi ani de pandemie. Este o iluzie să ne imaginăm că aceste tulburări inflaţioniste, care au cuprins întreaga lume, nu vor lovi serios şi în economia României! Mai mult, cetăţenii, pe care îi reprezentăm, încep să simtă din ce în ce mai puternic efectele inflaţiei mondiale. Creşterea abruptă a ROBOR a provocat o erupţie a nivelului ratelor bancare; lipsa petrolului rusesc de pe pieţele globale a făcut ca preţurile carburanţilor la pompă să atingă preţuri record; gazele naturale şi electricitatea sunt din ce în ce mai scumpe şi va mai dura încă doi-trei ani până când ne vom putea reechilibra prin intermediul producţiei din platoul continental al Mării Negre. Din fericire, Partidul Social Democrat din România a accentuat importanţa măsurilor sociale pentru sprijinirea populaţiei în aceste momente dificile şi a reuşit să impună în coaliţie o serie de scheme de ajutor, în special pentru păturile defavorizate ale societăţii. Fiindcă ţara noastră îşi bazează o bună parte din economie pe consum şi servicii, actualizarea salariilor bugetarilor va aduce o echilibrare economică prin consum şi cheltuieli, mai ales în perioada vacanţelor. Totodată, consumul de gaze naturale va fi scăzut. Însă, problema creşterii preţurilor, din cauza carburanţilor tot mai scumpi, provoacă deja tulburări sociale care se anunţă a fi importante odată cu venirea toamnei şi a frigului. Povara facturilor riscă să accentueze neliniştea şi îngrijorarea concetăţenilor noştri. O rază de optimism şi speranţă se întrevede în implementarea investiţiilor prin intermediul PNRR şi al programelor Anghel Saligny, care vor aduce o infuzie substanţială de capital ce se va regăsi în locuri de muncă şi sprijinirea pe orizontală a firmelor româneşti. Având în vedere aceste perioade dificile ce ne aşteaptă în viitorul apropiat, este datoria noastră, a parlamentarilor, să dăm dovadă de multă atenţie şi precauţie cu privire la viitorul acestei ţări binecuvântate!
		Domnul Ioan Mang: "Viziunea PSD privind noul pachet fiscal" Solidaritatea şi echitatea sunt cele două principii social-democrate care stau la baza viziunii PSD pentru reformarea sistemului fiscal din România. În actualul context economic, extrem de dificil, este necesar ca românii vulnerabili să fie protejaţi, iar cei mai înstăriţi să fie solidari cu restul societăţii în care, desigur, trăiesc şi activează şi ei. De asemenea, un obiectiv important al reformei fiscale trebuie să fie asigurarea finanţării măsurilor de stimulare a economiei, măsuri care să asigure dezvoltarea ţării şi creşterea nivelului de trai pentru toţi. PSD nu propune o reformă fiscală doar din perspectiva colectării de taxe la buget. Reforma noastră fiscală are ca principal obiectiv dezvoltarea economică şi echitatea socială! România este a doua ţară din Uniunea Europeană cu cele mai mari decalaje sociale - doar Bulgaria ne depăşeşte -, iar acest lucru are ca principală cauză modelul fiscal care îi avantajează pe cei înstăriţi astfel încât să devină şi mai bogaţi, iar pe cei vulnerabili să devină şi mai săraci. În România există cel mai mare decalaj din UE între veniturile totale ale primilor 20% cei mai bogaţi cetăţeni şi cele ale ultimilor 20% cei mai săraci cetăţeni. Raportul dintre veniturile celor mai bogaţi şi ale celor mai săraci este de 7,21, comparativ cu media UE, de 5,06. Doar Bulgaria ne depăşea, cu un raport de 8,51, conform datelor Eurostat valabile pentru 2020. Tocmai de aceea, în faţa inflaţiei globale, a crizei energetice europene şi a problemelor economice generate de războiul din Ucraina, trebuie să asigurăm mai multă solidaritate în societate, iar acest lucru poate fi şi trebuie realizat prin reformarea sistemul fiscal. În acelaşi timp, este necesar ca noul sistem fiscal să asigure resurse certe şi predictibile pentru susţinerea investiţiilor publice şi pentru stimularea economiei naţionale, care să conducă la dezvoltarea economică pe termen lung şi la o îmbunătăţire a condiţiilor de trai pentru toţi românii. Aceasta este datoria noastră în Parlament!
		Domnul Ştefan Muşoiu: "Reforma profundă a Uniunii Europene va fi benefică României" Parlamentarii europeni au cerut, săptămâna trecută, dreptul la iniţiativă legislativă. Aceştia şi-au motivat solicitarea apreciind că astfel s-ar consolida democraţia în Uniunea Europeană şi s-ar restabili echilibrul între instituţiile Uniunii. Parlamentul European recomandă reformarea procesului legislativ, în perspectiva următoarei revizuiri a tratatelor Uniunii, subliniind că este singura instituţie din UE aleasă direct, motiv pentru care parlamentarii săi ar trebui să aibă dreptul să propună proiecte de legi. Aşadar, se militează în mod expres pentru negocierea unui nou acord interinstituţional cu Comisia Europeană şi Consiliul, ca să se evite blocajele în situaţiile în care Parlamentul face uz de prerogativa actuală de iniţiativă în chestiuni instituţionale. În sprijinul demersului lor concret, europarlamentarii, care susţin această reformă amplă, au invocat şi alte exemple de dezechilibre între instituţiile europene, printre acestea numărându-se şi eşecul ratificării ultimei reforme a legislaţiei electorale, refuzul Consiliului de a negocia dreptul Parlamentului să efectueze anchete, care contravine tratatelor Uniunii, asumarea de facto de către Consiliu a dreptului la iniţiativă legislativă în domeniile libertăţilor, securităţii şi justiţiei, sau lipsa unui răspuns corespunzător la propunerea Parlamentului, de creare a unui mecanism cuprinzător pentru protecţia valorilor UE. După cum bine ştiţi, dreptul de iniţiativă legislativă în UE este rezervat, în prezent, aproape exclusiv Comisiei Europene. Consiliul şi Parlamentul au dreptul indirect de iniţiativă, putând solicita propuneri legislative din partea Comisiei, numai că aceasta nu are obligaţia să acţioneze. În acelaşi timp, tratatele UE acordă Parlamentului dreptul de iniţiativă directă doar în anumite cazuri, respectiv în privinţa regulilor pentru propria componenţă, în ceea ce vizează alegerile europene, cât şi sarcinile europarlamentarilor. Iar Consiliul European nu este un organ legislativ oficial al UE. În acest context, la fel ca şi colegii mei de la PES Activists, la fel ca şi mare parte dintre dumneavoastră, la fel ca şi majoritatea românilor şi a celorlalţi cetăţeni europeni, suntem din ce în ce mai preocupaţi de oportunitatea reformei profunde a Uniunii Europene şi de beneficiile care vor rezulta în urma acestui proces pentru România şi pentru celelalte state membre. Iar de la această premisă au pornit numeroase răspunsuri şi soluţii venite din toate colţurile Uniunii. Concret, Conferinţa privind Viitorul Europei a fost un proces care s-a desfăşurat pe parcursul ultimului an, în care cetăţeni aleşi aleatoriu şi reprezentativ din toată Europa, inclusiv români, au făcut propuneri pentru reforma UE. A fost cu adevărat o iniţiativă de democraţie participativă nu doar istorică, şi care chiar va scrie şi istoria viitoare prin intermediul celor 325 de propuneri de reformă. Acestea au fost aprobate de Adunarea plenară a Conferinţei. Dar niciuna dintre sugestii nu va putea fi transformată în realitate dacă tratatele nu vor fi schimbate. Un alt motiv de schimbare a tratatelor este înlocuirea principiului unanimităţii cu principiul majorităţii calificate în deciziile Consiliului UE. În acest moment, în câteva domenii cheie precum politica externă, spaţiul Schengen sau politica fiscală, Consiliul ia decizii doar prin unanimitatea statelor membre. Acest lucru a produs mai multe blocaje în ultimii ani şi a întârziat multe hotărâri foarte importante, UE fiind criticată că este reactivă, şi nu proactivă. Spre exemplu, votul majoritar ar debloca aderarea României şi Bulgariei la Schengen, pe de-o parte, şi, pe de altă parte, ar atrage noi sancţiuni pentru Federaţia Rusă. Mai mult decât atât, având în vedere succesiunea, dar şi suprapunerea crizelor pe care le traversăm, teme precum educaţia, sistemul de taxare, problemele alimentare, inegalităţile sociale sau drepturile cetăţeneşti nu vor mai putea fi ignorate intervale lungi de timp, ci vor fi incluse şi ele pe agenda care vizează schimbarea tratatelor, mai ales că majoritatea consultărilor publice le reclamă prioritar. După crizele repetate prin care a trecut şi trece Uniunea Europeană, de la criza financiară, la cea a migranţilor, până la pandemie şi la război, este evident că UE trebuie să se reformeze ca să poată răspunde cât mai bine provocărilor care se tot ivesc în mod intempestiv. Schimbarea tratatelor nu poate deveni un tabu, pentru că avem nevoie de reforme care vor implica modificări generale şi de anvergură. A venit vremea să recunoaştem că un drept de ansamblu de iniţiativă al Parlamentului European este posibil de dorit şi în concordanţă cu aspiraţia constituţională de a face Uniunea Europeană mai democratică. De asemenea, România trebuie să sprijine aceste reforme, pentru că sunt în favoarea sa, a cetăţenilor săi şi a întregii Europe. Adaptabilitatea întregii Uniuni Europene, prin modificarea tratatelor, este cheia care va elimina toate aspectele care continuă să sublinieze o dezvoltare inegală la nivel comunitar, în ceea ce priveşte sănătatea, educaţia, politica externă şi apărarea, justiţia şi afacerile interne. Spunând "da" pentru schimbarea care a ajuns să se impună pentru viitorul Uniunii Europene, fiecare dintre noi, atât de la nivelul Parlamentului României, dar şi, în egală măsură, din orice colţ al ţării şi al comunităţii europene, le va oferi cetăţenilor posibilitatea să vadă modificări şi în viaţa de zi cu zi, transformări care se vor concretiza prin mai multe beneficii!
		Domnul Nicolae Roman: "Redeşteptarea poporului român. Suveranitatea şi respectul pentru modele" Modelele personale de succes, specifice fiecărei etape de dezvoltare socială, sunt puţin prezente în societatea românească, aflată acum într-o situaţie de criză morală. În rândul potentaţilor financiari români, modelele sunt uşor de ierarhizat, în baza unor criterii foarte facil de cuantificat. Succesul lor este trecut în diferite clasamente naţionale şi internaţionale. Ei sunt idolii multor tineri de astăzi. Însă, cea mai mare problemă este reprezentarea redusă a modelelor din alte sfere de interes ale vieţii sociale: ştiinţă, cultură, artă, sport, medicină, inventică etc. Deşi politicienii de vârf clamează cvasipermanent meritocraţia drept criteriu de selecţie în societate, acest subiect nu este altceva decât un slogan electoral devenit demonetizat. Sunt numeroase cazurile în care, prin arhicunoscutul sistem al pilelor, cunoştinţelor şi al relaţiilor, persoane cu un grad ridicat de incompetenţă ajung în funcţii bine plătite, care ulterior aduc deservicii şi prejudicii instituţiilor în care activează. Sistemul diplomelor, din păcate nu numai doctorale, obţinute în condiţii mai puţin clare, chiar prin fraudă, ajută la accederea în unele posturi tentante ca salarizare, dar nu facilitează şi realizarea unor performanţe manageriale sau în activitatea instituţiilor respective. Se observă o stringentă nevoie a remodelării sistemelor de promovare a valorilor pentru a se crea condiţiile favorabile pentru promovarea corectă, pe baza meritelor, a rezultatelor muncii personale, a performanţelor activităţii. Este proverbială afirmaţia conform căreia "un personaj a terminat înalte şcoli, dar nu are colegi de promoţie care să-l cunoască". Ajunşi pe funcţii înalte, prima grijă a acestor parveniţi este să lovească în propriii lor colegi. În acest tablou sumbru nu se disting, pregnant, intervenţiile energice ale Agenţiei Naţionale de Integritate, menite să desfăşoare măsuri eficiente care să stopeze şi să corecteze această stare de lucruri anormală.
		Doamna Rodica Paraschiv: "Superficialitatea şi ignoranţa nu trebuie să existe în expertizarea, proiectarea şi executarea construcţiilor" În calitate de inginer constructor şi de membru al Comisiei pentru Transporturi şi Infrastructură a Camerei Deputaţilor, susţin un punct de vedere care întruneşte, cu siguranţă, opiniile majorităţii specialiştilor din domeniul construcţiilor. Nu este o noutate faptul că realizarea unor noi lucrări de infrastructură - drumuri, poduri, viaducte, tuneluri - este extrem de necesară în România de azi. Trebuie să recunoaştem, suntem deficitari la numărul de kilometri de autostrăzi executaţi în ultimii 30 de ani şi se fac eforturi susţinute pentru a câştiga teren şi a pune pe picioare proiecte mult aşteptate de români. Însă, dincolo de aceste noi obiective de investiţii, suntem obligaţi să urmărim comportarea în timp a construcţiilor, inclusiv în infrastructura rutieră sau feroviară, astfel încât să nu avem parte de catastrofe şi de pierderi materiale sau, mai grav, pierderi de vieţi omeneşti! Aşadar, reabilitările şi reparaţiile capitale asigură menţinerea stării de viabilitate a infrastructurii, însă lucrările trebuie realizate cu spirit de răspundere, deoarece, altfel, implicaţiile pot fi extrem de grave, cum s-a văzut, săptămâna trecută, în judeţul Neamţ. Avem deficit de specialişti în construcţii, deficit de atenţie în executarea lucrărilor, deficit de bun-simţ, în cele din urmă! Trebuie renunţat la superficialitatea şi la ignoranţa cu care tratăm, uneori, situaţii extrem de greu de pus la punct, să revenim la ceea ce reprezenta odată breasla constructorilor, a proiectanţilor şi a inginerilor români care au fost, în trecutul nu prea îndepărtat, pionieri ai unor tehnici de execuţie a lucrărilor de infrastructură rutieră şi feroviară! Este degradant şi înjositor să trăim momente anormale, care nu ar fi trebuit să existe în anul 2022! Podul peste Siret, prăbuşit săptămâna trecută în judeţul Neamţ, este un semnal intens de alarmă, iar autorităţile competente să descifreze cauza producerii acestui eveniment sunt obligate să facă lumină cât mai repede în acest caz. Atât experţii în construcţii, cât şi instituţiile de cercetare penală trebuie să vină în faţa opiniei publice cu rapoarte cât mai clare şi complete, iar concluziile specialiştilor să nu fie umbrite de niciun fel de factori externi. Sunt sigură că evenimentul petrecut în judeţul Neamţ este un punct de cotitură în domeniul infrastructurii, iar atât autorităţile publice, cât şi proiectanţii, constructorii, diriginţii de şantier vor trage învăţămintele necesare pentru ca astfel de situaţii să nu mai aibă loc în România de azi, şi nici în anii ce vor urma!
		Doamna Raisa Enachi: "Consumul de droguri - fenomen scăpat de sub control" Dependenţa de droguri este o dependenţă dureroasă irezistibilă care provoacă tulburări psihice, halucinaţii, delir şi moartea. Din punct de vedere medical, nu există nicio diferenţă între dependenţa de droguri şi abuzul de substanţe: tulburări psihice severe, distrugerea tuturor organelor şi sistemelor corpului uman, moartea prematură - acestea sunt consecinţele asupra sănătăţii în ambele cazuri. Astăzi, consumul de droguri este la modă. O forţă necunoscută trage o persoană să urmeze moda - şi în haine, şi în comportament şi în simpatii ideologice. Tinerii tind să aibă o predominanţă a nevoilor fiziologice asupra controlului emoţional şi voliţional al propriului comportament, ​​iar aceasta este una dintre cauzele dependenţei de droguri. Este cunoscut faptul că atât prevenirea dependenţei de droguri, cât şi tratamentul acestei dependenţe sunt foarte dificile. Însă trebuie să devenim conştienţi că efortul necesar a fi depus pentru a se găsi soluţii trebuie să vină din partea întregii omeniri. Pe parcursul celor trei zile ale Festivalului Saga, desfăşurat la Arena Naţională din Bucureşti, jandarmii şi poliţiştii de la Crimă Organizată au constatat peste 120 de infracţiuni pentru încălcări ale prevederilor legale privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri (deţinerea de droguri în vederea consumului propriu). Potrivit unor surse publice, una dintre persoanele implicate în dezastrul drogurilor este un ofiţer de poliţie. Acesta a fost testat cu ajutorul echipamentului DrugTest, iar rezultatul a fost negativ. Ulterior, cazul a fost preluat de poliţiştii B.C.C.O. Bucureşti, pentru efectuarea de cercetări, conform competenţei. Astfel de acţiuni încalcă etica profesională şi deontologia profesională. România încă nu are organisme de prevenţie eficiente care să limiteze numărul victimelor, mai ales în rândul tinerilor, şi nici nu aplică metode prin care să fie măsurate incidenţa şi substanţele cel mai des consumate în diferite oraşe. Este de notat faptul că, de cele mai multe ori, ajung în faţa instanţelor de judecată tinerii, iar dintre aceştia cei mai mulţi sunt elevi de liceu sau studenţi. Societatea românească pare să oscileze între evitarea şi confruntarea cu realitatea. De asemenea, nu învaţă din greşelile sale. Evităm să abordăm probleme tinerilor şi să investim în sănătatea lor, evitând realitatea consumului de droguri în rândul acestora, unde vârsta unui tânăr consumator poate începe chiar de la 9 ani. Anul trecut, cea mai mare captură de heroină din ultimii 30 de ani a avut loc în Constanţa, dar recunoaştem că se poate face mai mult. În acest fel, traficanţii au vândut în mod repetat cantităţi considerabile de droguri de-a lungul anilor. Printre altele, traficanţii au găsit noi modalităţi de a vinde etnobotanice, se adaptează rapid şi schimbă formula chimică a produsului pe care îl vând, scăpând astfel de lege. Din această cauză, specialiştii sunt obligaţi să analizeze periodic substanţele halucinogene şi să le treacă pe listele care trebuie interzise la vânzare. Invariabil, între timp, există un vid legislativ echivalent cu posibilitatea de a vinde etnobotanice. Agenţia Naţională Antidrog nu are suficienţi bani pentru a cumpăra seringi, darămite pentru a ajuta miile de oameni ale căror vieţi au fost distruse de dependenţa de droguri. În mult lăudata Agenţie suprapromovată fără niciun merit pe site-urile de internet. Nici măcar un singur centru de tratament nou nu a fost deschis în ultimii zece ani! În schimb, centre bine dotate, în care statul a investit milioane de euro, rămân închise. Festivalurile reprezintă un prilej de consum, după cum ştiu atât oficialii, cât şi patronii. A pretinde contrariul este ipocrizie absolută. Există profesionişti gata să identifice evenimentele care semnalează o evoluţie serioasă a consumului. De data aceasta nu e vorba de incompetenţă! Aceşti oameni ştiu exact că ceea ce fac nu este eficient. Drogul este aur plătit de sufletele ucise ale celor vii şi sângele celor morţi! Aceasta este durerea a milioane de taţi şi mame, soţii şi soţi, acestea sunt familii rupte, talente nerevendicate, sentimente trădate, destine sparte! Şi toate acestea sunt un preţ groaznic de plătit pentru un scurt moment de bucurie artificială, chimică! Bucurii false, care nu au nimic de-a face cu adevăratele bucurii umane! În timp ce proprietarii Saga îşi vor număra milioanele, unii părinţi plâng pentru copiii lor. Bunul Dumnezeu să-i ocrotească pe aceşti tineri, căci se pare că noi suntem incapabili.
		Domnul Marian-Iulian Rasaliu: "Învăţământul românesc, încotro?" Este perioada examenelor naţionale şi momentul în care analizăm cel mai bine situaţia învăţământului românesc. Din păcate, datele arată că ne confruntăm din ce în ce mai mult cu abandonul şi eşecul şcolar. În cazul Evaluării Naţionale, peste 17.000 de elevi care au fost anul acesta în clasa a VIII-a nu au mai ajuns să fie înscrişi la examene. În anul 2021-2022, erau înscrişi în clasa a VIII-a 172.822 de elevi, iar Ministerul Educaţiei a anunţat că la prima probă s-au înscris 155.820 de absolvenţi de clasa a VIII-a. Diferenţa este de 17.002. Acest număr este echivalentul a peste 680 de clase de câte 25 de elevi fiecare. Nici în ceea ce priveşte examenul de bacalaureat situaţia nu este mai bună. Avem cel mai mic număr de elevi înscrişi la bacalaureat de la revoluţie până acum. În acest an vor susţine bacul 126.000 de elevi, faţă de 225.000 în 2008. Este dramatic faptul că, raportat la numărul total al elevilor din clasa a XII-a din liceele din România, 26% dintre tineri nu s-au înscris la examenul de bacalaureat. Se văd din plin efectele pandemiei asupra educaţiei. Din păcate, se observă că învăţământul a avut foarte mult de suferit din cauza lungii perioade în care şcolile nu au funcţionat decât online. Situaţia nu poate rămâne aşa, ci trebuie luate măsuri punctuale. În acest context, este vitală şi extinderea Programului "Masă caldă în şcoli". Vorbim de o investiţie în viitorul copiilor noştri, având în vedere că acest program are în vedere, printre altele, creşterea accesului la educaţie şi reducerea abandonului şcolar. În caz contrar, piaţa muncii din România va fi foarte afectată pe termen lung. Să nu uităm că viitorul ţării depinde de reuşita generaţiilor actuale de elevi!
		Domnul Silviu-Titus Păunescu: "Din nou despre legile securităţii naţionale" Proiectele legii securităţii naţionale au făcut valuri în presă, însă ecourile din partea societăţii civile au fost destul de slabe! În schimb, extrem de preocupat de această scurgere de informaţii a devenit, brusc, tocmai preşedintele ţării, Klaus Iohannis, care, în loc să-şi exprime îngrijorarea pentru ideile demne de vechea securitate promovate de aceste legi, s-a arătat, mai degrabă, îngrijorat că lumea a aflat despre ele! Evident, principala grijă a preşedintelui şi a coaliţiei de guvernare PNL - PSD - UDMR este aceea de a mima dezbaterile şi transparenţa, pentru a putea gira, astfel, jaful generalizat din ţară, mai ales acum, când PNRR-ul a devenit un adevărat borcan de miere. Altfel nu îmi explic de ce nu s-a arătat indignat preşedintele că legile propuse cresc puterea serviciilor asupra tuturor categoriilor socio-profesionale, transformând cetăţenii în turnători şi angajaţi fără simbrie ai ofiţerilor, de ce nu ne spune, cu nume şi prenume, cine a scornit ideile de militarizare a societăţii promovate ori de ce ar trebui persoana care a transmis presei proiectele buclucaşe să fie luată de urechi, aşa, ca la ora de fizică din vremurile în care fostul primar al Sibiului încă preda? În schimb, clar este că Parlamentul, prin comisiile sale, ar trebuie să aibă controlul asupra serviciilor secrete! Altfel, nu mai suntem o democraţie funcţională! Gândiţi-vă doar că un fost şef al serviciului secret al MAI a fost cercetat pentru deturnare de fonduri şi a primit o decizie de neîncepere a urmăririi penale care s-a fundamentat pe opinia Administraţiei Prezidenţiale! Aici vrem să ajungem?! Închei prin a vă spune doar atât: serviciile secrete nu au voie să fie deasupra legii!
		Domnul Vasilică Toma: "Am prelungit Programul «Tomata». Legumicultorii din Iaşi sunt o prioritate!" Sunt şi voi fi mereu legat de comunitatea legumicultorilor din Târgu Frumos şi întregul Iaşi, iar una dintre priorităţile mandatului meu de deputat este aceea de a sprijini, prin toate prerogativele parlamentare, toţi legumicultorii din judeţul nostru. Le cunosc nevoile şi dificultăţile. Le cunosc şi le respect munca uriaşă pe care o depun zi de zi pentru a ne oferi produse proaspete şi de calitate. Ei sunt cei care ne asigură securitatea alimentară şi, la rândul lor, trebuie să beneficieze de toate măsurile care să le asigure şi lor securitate şi răspunsul prompt şi adecvat la solicitări! În urma dialogului permanent pe care îl am cu ei, am întreprins alături de colegii mei social-democraţi demersurile necesare pentru ca unul dintre cele mai importante programe destinate legumicultorilor - Programul "Tomata" - să capete şi mai multă consistenţă. Iar ministrul social-democrat al Agriculturii, domnul Adrian Chesnoiu, a probat încă odată că face ce promite şi că noi, reprezentanţii dumneavoastră şi toţi agricultorii ieşeni, putem avea în Domnia Sa un veritabil partener de dialog şi de lucru. De aceea, mă bucur să anunţ legumicultorii judeţului Iaşi că am reuşit să prelungim perioada de valorificare a producţiei şi pe cea de depunere a documentelor din Programul "Tomata". Este un sprijin atât de mult aşteptat şi de necesar, în contextul în care, de la condiţiile meteorologice deloc prielnice, până la criza de pe piaţa energetică, au crescut semnificativ costurile de producţie şi au îngreunat şi întârziat vânzările, truda legumicultorilor a devenit şi mai mare. Astfel, în mod oficial, prin actul normativ adoptat, pentru ca mai mulţi legumicultori ieşeni şi din întreaga ţară să beneficieze de sprijinul maxim de 4.000 de euro/an/exploataţie: termenul pentru valorificarea producţiei creşte de la 10 iunie la 1 iulie; termenul pentru depunerea documentelor justificative pentru ciclul 1 de producţie se prelungeşte până la 30 august, faţă de 30 iunie, cât era iniţial. Ca şi până acum, voi continua să îi susţin concret şi necondiţionat pe toţi cei care datorită muncii lor noi, toţi, putem beneficia de siguranţa şi securitatea alimentară.
		Domnul Radu-Marcel Tuhuţ: "Partidului Social Democrat propune o nouă viziune fiscală echitabilă" Solidaritatea şi echitatea socială sunt principiile care au stat la baza elaborării propunerilor fiscale privind viziunea Partidului Social Democrat asupra reformării sistemului fiscal din România. Aşa cum s-a întâmplat de fiecare dată când PSD s-a aflat la guvernare, iată că şi de această dată cetăţenii reprezintă prioritatea zero în cadrul dezvoltării politicilor publice ale miniştrilor social-democraţi, colegii mei din guvern şi din conducerea partidului reuşind performanţa de a centra politicile guvernamentale către adevăratele nevoi cu care se confruntă românii zi de zi. În acest context economic dificil este necesar ca cei vulnerabili să fie protejaţi, iar cei mai înstăriţi să fie solidari cu restul societăţii. Solidaritatea nu trebuie să rămână doar la statutul de valoare umană, în aceste vremuri tulburi, solidaritatea trebuie să reprezinte principiul care să stea la baza dezvoltării societăţii, a politicilor guvernamentale, sociale şi, bineînţeles, la baza politicilor fiscale. Un obiectiv important al reformei fiscale este acela de a asigura finanţarea măsurilor de stimulare economică, care să asigure dezvoltarea ţării şi creşterea nivelului de trai, de la cetăţeanul care merge dimineaţa la birou cu maşina sau metroul, până la cetăţeanul care se urcă la volanul tractorului. Partidul Social Democrat nu a propus o reformă fiscală doar din perspectiva colectării de taxe la buget. Reforma fiscală are ca principal obiectiv dezvoltarea economică şi echitatea socială. România este a doua ţară cu cele mai mari decalaje sociale din Uniunea Europeană - doar Bulgaria ne depăşeşte -, iar acest lucru are ca principală cauză modelul fiscal care îi avantajează pe cei întăriţi să devină şi mai bogaţi, iar pe cei vulnerabili să devină şi mai săraci. Acest lanţ al slăbiciunilor trebuie să se oprească. România înregistrează cel mai mare decalaj din Uniunea Europeană între veniturile totale ale primilor 20% cei mai bogaţi cetăţeni şi ale ultimilor 20% cei mai săraci cetăţeni. Raportul dintre veniturile celor mai bogaţi şi ale celor mai săraci este 7,21, comparativ cu media Uniunii de 5,06. Doar Bulgaria ne depăşeşte, cu un raport de 8,51. Tocmai din această cauză, în faţa inflaţiei globale, a crizei energetice europene, a crizei carburanţilor şi problemelor economice generate de războiul din Ucraina, Guvernul trebuie să asigure mai multă solidaritatea în societate, iar acest lucru poate fi realizat în acest moment doar prin reformarea sistemul fiscal. De asemenea, este necesar ca, în acelaşi timp, noul sistem fiscal să asigure resurse sigure şi predictibile pentru susţinerea investiţiilor publice şi pentru stimularea economiei naţionale şi a firmelor româneşti, care să conducă la dezvoltarea economică pe termen lung şi la o îmbunătăţire a condiţiilor de trai din România. Partidul Social Democrat şi-a demonstrat încă o dată seriozitatea faţă de oameni, a realizat, în doar 6 luni, majoritatea promisiunilor pentru care a acceptat să intre la guvernare şi rămâne un partener de nădejde pentru fiecare român.
		Domnul Vasile Nagy: "Sectorul minier românesc" Se părea că minele de cărbuni nu mai au niciun viitor în România, mai ales că şi UE punea accent pe decarbonizare. Totuşi, ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, Comisia Europeană şi-a schimbat strategia şi a propus un plan gândit să asigure independenţa Europei de combustibilii fosili din Rusia, cu mult înainte de 2030. Cărbunele este în declin în UE. La nivelul UE, producţia de antracit a scăzut de 5 ori în ultimii 30 de ani, iar producţia de lignit a fost în 2020 la o treime din ce era în 1990. În urma invaziei Ucrainei, necesitatea unei tranziţii rapide către o energie curată nu a fost niciodată mai puternică şi mai clară. În ţară mai sunt active 17 exploatări miniere de cărbune, dar o parte dintre ele sunt în proces de închidere. Carierele de suprafaţă ocupă circa 10.000 ha. În subteran este exploatată huila, în Hunedoara, iar lignitul este exploatat în cariere de suprafaţă. Cele mai importante zone sunt bazinele miniere Motru şi Roşia - Rovinari. Cele mai cunoscute mine sunt Lonea, Lupeni, Livezeni, Rovinari şi Vulcan. Mina Lonea este încă în funcţiune, fiind deschisă din 1873, dar sunt planuri ca ea să fie închisă. Mina Lupeni a fost deschisă în anul 1900, iar Vulcan în 1902. Valea Jiului şi bazinul carbonifer Oltenia ar putea beneficia de investiţii, după ce Uniunea Europeană şi-a revizuit programul energetic, în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Întrucât Europa este dependentă de gazul rusesc, autorităţile de la Bruxelles au permis revenirea la producerea energiei electrice pe bază de cărbune, punând astfel o pauză politicii de mediu Green Deal. De noua politică a UE ar trebui să profite cei doi coloşi din zona mineritului: Complexul Energetic Oltenia, compania care are concesionate minele din bazinul Olteniei, plus cele trei termocentrale pe lignit: Turceni, Rovinari şi Craiova şi Complexul Energetic Hunedoara care are concesionate minele de huilă din Valea Jiului, dar şi centralele de la Deva şi Paroşeni. Aceste mari companii din energie au probleme financiare şi au nevoie de eficientizare deoarece au acumulat datorii foarte mari. În februarie 2021, Comisia Europeană a deschis o investigaţie aprofundată pentru a evalua dacă măsurile de sprijin acordate de autorităţile române Complexului Energetic Oltenia sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate. În ianuarie 2022, Comisia Europeană anunţa că aprobă un ajutor de restructurare de până la aproximativ 2,7 miliarde euro pentru Complexul Energetic Oltenia. Redeschiderea mineritului ar putea însemna o şansă pentru economia românească. Exploatarea deşeurilor miniere ar trebui să fie primul pas, întrucât depozitele respective sunt încă pline de metale rare, care acum se folosesc la producerea electronicelor şi au preţuri foarte mari. Aceste depozite de deşeuri miniere încă mai au un conţinut mare de metale rare, care la vremea când au fost exploatate nu prezentau interes. Metalele rare sunt folosite în prezent în mai multe industrii, inclusiv la producţia telefoanelor mobile sau a electronicelor. O problemă specifică mineritului nostru a fost faptul că în spaţiile subterane au rămas cantităţi importante de sulfuri, care acum sunt foarte reactive şi devin un pericol pentru mediu. Este timpul ca noul Guvern, susţinut de o majoritate solidă în Parlament, să îşi asume un nou proiect de ţară - redeschiderea exploatărilor miniere, cu respectarea legislaţiei europene, reglementărilor privind protecţia mediului, acordarea de redevenţe către statul român şi autorităţile locale. În acest fel, vor fi create locuri de muncă bine plătite, oamenii o vor duce mai bine, iar comunităţile locale se pot dezvolta. România nu poate privi pasivă cum alte ţări, mult mai dezvoltate din punct de vedere economic, reîncep activităţile miniere pentru a valorifica resursele subsolului. Între acestea se numără Elveţia, Polonia, Germania, Grecia. Pe lângă autorităţile centrale, foarte important este ca demersurile să fie susţinute şi de autorităţile publice locale şi judeţene, primării sau consilii judeţene, care trebuie să câştige de pe urma acestor activităţi prin acordarea de redevenţe. Există comunităţi montane care, din păcate, au puţine şanse să se dezvolte şi să crească nivelul de trai al oamenilor, iar exploatarea bogăţiilor subsolului este una dintre ele. Din cauza echipamentelor precare de extragere a zăcămintelor şi a lipsei de forţă de muncă a României, în prezent, nu există un plan concret de redeschidere a minelor. Tot mai multe ţări realizează că a deveni verde nu înseamnă a deveni prosper din punct de vedere economic.
		Domnul Ioan Vulpescu: Declaraţia mea se referă la nevoia unei discuţii serioase şi aplicate despre stat şi despre rolul său, în general, subiect pe care l-am mai supus atenţiei dumneavoastră. Nu putem continua să căutăm vinovaţi pentru pentru eşecurile şi greşelile guvernărilor, oricare ar fi ele, doar într-o parte, fără a lua în considerare întregul. Iar întregul nu exclude pe nimeni, nu trebuie să discrimineze între diversele componente ale societăţii. E simplu să dai vina pe stat pentru a scăpa de responsabilităţile care revin fiecăruia dintre noi. Acest tip de abordare face mult rău statului şi credibilităţii acţiunii sale. Într-o ţară în care toate sondajele arată că este nevoie de stat, de politici intervenţioniste, s-a dezlănţuit o intensă campanie de demonizare a statului, pornind numai de la discuţia pe marginea nevoii de restructurare a cadrului fiscal. Un popor de stânga, prin nevoi şi interese, pare că cere mai multă dereglementare, mai puţine politici sociale şi mai puţină solidaritate. Da, statul român are nevoie de o revizie de fond, la nivel legislativ, instituţional şi al funcţiilor sale. Dar de aici şi până la a condamna, în bloc, acţiuni de genul completării personalului din ministere, din administraţiile locale, din sănătate, din educaţie şi ajutoarele sociale, e cale lungă. Situaţia cea mai grea va fi, în curând, în educaţie, iar ea este deja gravă în sistemul de protecţie a copiilor. Se schimbă generaţiile în rândul angajaţilor din aceste sectoare. De unde vor fi recrutaţi înlocuitorii lor? Cine mai vine să lucreze la stat, când angajaţii săi sunt trataţi ca nişte paraziţi care sug sângele poporului? Populismul ne face foarte mult rău, inclusiv în efortul de reformare a statului şi de creştere a calităţii serviciilor oferite de stat. Trebuie să spunem deschis: statul este un actor economic ca oricare altul, dar doar în anumite domenii, şi doar acolo, poate fi judecat cu instrumentele analizei economice. Într-o societate complexă nu se reduce totul la piaţă, la concurenţă, la cerere şi la ofertă. Există o piaţă a combaterii sărăciei şi a excluziunii? Şi atunci ce facem? Cum rezolvăm lucrurile? Pentru că statul are obligaţii în acest domeniu, nu corporaţiile sau alţi actori economici. Renunţăm la această funcţie a statului, pentru că banii destinaţi acestui domeniu ar trebui, zic unii, folosiţi pentru a ajuta sectorul economic? Ce fel de model social adoptăm? Sau nu mai avem nevoie de o parte a societăţii, cea mai fragilă economic şi social, care ne încurcă în drumul nostru spre cele mai înalte culmi ale progresului economic şi ale bunăstării? Statul este doar un instrument. Până la urmă, depinde de noi, cetăţenii, la ce şi cum îl folosim. Dar nu ne putem permite luxul de a renunţa la el, lăsând sarcinile lui exclusiv pieţelor, pentru că, mai devreme sau mai târziu, ne aşteaptă o explozie socială. E momentul să gândim din perspectiva timpului lung.
		Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure: "Reforme şi noi perspective - cazul european" Europa se află, în acest moment, într-un punct de cumpănă. Desigur, o asemenea afirmaţie nu poate să reprezinte decât un clişeu, o evidenţă în astfel de situaţii şi contexte. Totuşi, abordarea pe care o formulăm în raport cu acest raţionament primează: ne rezumăm la probleme şi soluţii imediate pentru crize deloc mediate sau ne îndreptăm atenţia spre oportunităţile pe care le putem fructifica? Schimbările climatice şi progresul tehnologic reprezentau, până la debutul acestui secol, provocările evidente ale timpurilor noastre. Pandemia a provocat, în schimb, un val masiv de crize conexe, care au insistat să se suprapună. După ce părea că reuşim, totuşi, să moderăm efectele crizei sanitare masive, invazia nejustificată, neprovocată, iraţională şi brutală a Kremlinului asupra Ucrainei a creat un nou pol de tensiune. Totuşi, într-un punct tardiv al cursului evenimentelor, Europa şi-a calibrat poziţia şi s-a mobilizat. Pentru prima oară, într-un orizont vast de timp, în urma unei pandemii care părea că mai degrabă ne individualizează decât ne coalizează, am ajuns să conferim mai multă atenţie şi eforturi sporite unităţii. Discutăm însă nu numai despre o tendinţă europeană benefică, ci şi despre o oportunitate. Discutăm, sau cred că ar fi cazul să discutăm serios, despre noi orizonturi pe care proiectul european le poate accesa. E momentul să producem soluţii vizionare pentru ca această unitate revitalizată a Uniunii Europene, în marja coeziunii fără precedent a lumii libere, să devină o plajă de oportunităţi pentru un viitor prosper, rezilient, demn. Iată utilitatea concluziilor Conferinţei privind Viitorul Europei, cel mai amplu exerciţiu democratic participativ european. Iată utilitatea perspectivelor de reformă a Uniunii Europene într-o direcţie centrată pe cooperare intensă, ţeluri şi demersuri comune, competenţe amplificate pentru soluţii mai pertinente şi mai solide la adresa unor probleme contemporane masive. Vizita în România a preşedintelui francez, Emmanuel Macron, este o bună oportunitate pentru a consolida rolul României ca actor real, autentic, dedicat în tot acest demers. România nu poate să îşi menţină poziţia sceptică în raport cu ideea de reformă europeană. Niciun proiect de amploare, benefic, nu rezistă într-o formulă prosperă în lipsa unor constante revigorări. Suntem pe drumul cel bun? Ţine de noi să alegem. Cert e că, în aceste timpuri, ni s-a demonstrat că drumul cel bun este împreună. O Românie prosperă într-o Europă puternică. O Europă puternică într-o lume liberă rezilientă.
		Domnul Dumitru Coarnă: "Proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea SRI, un pas periculos spre dizolvarea democraţiei" Proiectul de lege pentru organizarea şi funcţionarea SRI, asumat atât de preşedintele României, cât şi de premier ca pe o primă variantă care urmează să sufere unele modificări, conţine numeroase prevederi neconstituţionale sau de-a dreptul abuzive. Ceea ce se urmăreşte de fapt este ca atribuţiile tuturor sistemelor de interceptare din ţară să fie concentrate în mâna unui singur grup de oameni care pot transmite, la un moment dat, informaţii către altă ţară sau alt grup de interese, în totală contradicţie cu interesul naţional. Conform art. 14 din proiect: "Serviciul poate iniţia proiecte de acte normative care au legătură cu domeniul său de activitate". Prin acest articol, SRI ar dobândi drept de iniţiativă legislativă, în condiţiile în care, în prezent, nici Parchetul General şi nici Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu dispun de asemenea prerogative. De altfel, acelaşi articol încalcă Constituţia, din moment ce legea fundamentală prevede, în prezent, că au drept de iniţiativă legislativă doar Guvernul, Parlamentul şi minimum 100.000 de cetăţeni care semnează împreună un proiect. Ca o consecinţă imediată, instituţii principale ale statului şi-ar pierde prerogativele şi ar ajunge subordonate serviciilor secrete. Este evident că proiectul a fost gândit de instituţiile care urmează să fie beneficiarele acestei legi. Adoptarea unei astfel de legi ar genera un conflict de interese foarte mare, având în vedere că instituţiile de siguranţă naţională trebuie să rămână sub controlul Parlamentului sau al altor instituţii democratice. Acest lucru se doreşte a fi dizolvat prin noul proiect de lege, din moment ce SRI şi SIE ar fi practic scoase complet de sub autoritatea statului. Legea ce ni se pregăteşte pune bazele unei dictaturi periculoase şi duce la dizolvarea treptată şi atent planificată a democraţiei. În linii mari, punctăm doar câteva idei care stau la baza proiectului de lege: Ofiţerii SRI vor avea atribuţii de organe de cercetare penală, nu vor răspunde în faţa procurorilor şi nu vor putea fi anchetaţi decât cu acordul expres al preşedintelui ţării sau al CSAT; Interceptările telefonice vor fi mult mai uşor de realizat prin modificarea condiţiilor în care se acordă MSN (Mandatul de Siguranţă Naţională); SRI nu va mai fi supus controlului Parlamentului, căruia nu va mai trebui să-i dea raportul, generându-se astfel o încălcare gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale individului. Peisajul general actual se prezintă astfel: tindem spre un stat condus de servicii şi de politicieni care vin să ceară votul cetăţeanului, deşi în realitate nu vor mai avea un cuvânt de spus. Încotro ne îndreptăm şi cum arată noua democraţie la care vom fi nevoiţi să ne adaptăm?
		Domnul Ioan Balan: "Autostradă până la Siret, nu doar până la Paşcani!" Salut decizia prim-ministrului Nicolae Ciucă prin care a impus, în mod corect, Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere ca de la Bucureşti la Siret să fie construită autostradă, de la un capăt la celălalt. Este o decizie pentru care liberalii suceveni, în frunte cu Gheorghe Flutur, s-au luptat ani de zile, argumentele noastre fiind legate de necesitatea asigurării unei infrastructuri moderne şi rapide de transport până la graniţa cu vecinii ucraineni, şi nu doar până la Paşcani. Mai mult decât atât, vorbind despre o construcţie cu totul nouă, care trebuie făcută bine încă de la început, iar indicatorii de trafic ne arată că este esenţial să avem autostradă până la frontieră. Agresiunea rusă asupra poporului ucrainean a demonstrat importanţa strategică a României în această regiune nu numai din punct de vedere politic şi militar, dar mai ales din punct de vedere economic. În ultimele săptămâni, Suceava a devenit un adevărat nod european de legătură pentru transportul de mărfuri şi de persoane care vin din ţara invadată pe nedrept. Punctele de trecere a frontierei de stat fac cu greu faţă volumului uriaş al tranzitului. Funcţionarii din vămi şi poliţiştii de frontieră sunt epuizaţi. Guvernul şi consiliul judeţean fac eforturi pentru deschiderea unor noi puncte de frontieră pentru a scădea timpii de aşteptare. Infrastructura rutieră şi cea feroviară îşi arată limitele maxime, precum şi necesitatea de modernizare şi de extindere în cel mai scurt timp. Aşadar, vestea că de la Bucureşti şi până la Siret vom avea un drum modern în regim de autostradă nu poate decât să ne bucure. Mai mult decât atât, în acest context, este o decizie care va avea implicaţii economice pozitive pentru tot judeţul Suceava. Să nu uităm că Ucraina şi Republica Moldova au făcut paşi importanţi de apropiere către Uniunea Europeană. De asemenea, Uniunea Europeană a adoptat o serie de facilităţi pentru comerţul ucrainean, ceea ce înseamnă că volumul tranzitului de mărfuri prin frontierele româneşti şi traficul de mărfuri prin ţara noastră va creşte şi mai mult. Or, o autostradă care să asigure transport de mare viteză către Bucureşti, dar şi către Occident reprezintă una dintre cele mai bune soluţii. Avem cu toţii speranţa ca, până la finalizarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, să fie date în folosinţă cât mai multe tronsoane din autostrăzile Moldovei.
		Domnul Iulian-Alexandru Muraru: "15 iunie 2022" Zilele trecute am fost în Statele Unite ale Americii, alături de o delegaţie parlamentară a Camerei Deputaţilor, formată din deputaţii Robert Sighiartău, membru al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, Mircea Fechet, vicepreşedinte al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, Pavel Popescu, preşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Gabriela Horga, vicepreşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, şi membru al Comisiilor pentru muncă şi protecţie socială, respectiv, pentru afaceri europene, Oana-Silvia Ţoiu, preşedintele Comisiei pentru tineret şi sport, Csoma Botond, secretar al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, Alfred Simonis, membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, şi Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Când vorbeşti despre ţara ta, trebuie să o faci sincer, cu argumente şi determinare. România are nevoie să crească prezenţa politică şi de reprezentare în capitala celei mai importante democraţii din lume. O spun fără lipsă de modestie. Delegaţia Parlamentului a reprezentat România în întâlnirile bilaterale cu congresmeni, companii, reprezentanţi ai Pentagonului, ai Departamentului de Stat sau think tank-uri de top din SUA. A fost cea mai consistentă vizită făcută vreodată la acest nivel în istoria relaţiilor dintre cele două ţări. Ne-am întâlnit cu 7 reprezentanţi ai Congresului american, 3 dintre cele mai prestigioase institute de cercetare americane care lucrează pentru elaborarea strategiilor de politică externă pentru SUA, două companii de top în domeniul consultanţei şi lobby-ului, actualul ambasador al României în SUA şi un fost ambasador al SUA în România şi reprezentanţi de la vârful Pentagonului. Anul acesta se împlinesc 25 de ani de Parteneriat Strategic dintre România şi Statele Unite, iar România este dedicată şi angajată în consolidarea relaţiilor cu SUA în toate domeniile de activitate şi cooperare. România, ca membră NATO, în contextul războiului din Ucraina, se bucură pe deplin de umbrela alianţei nord-atlantice şi, implicit, de sprijinul Statelor Unite ale Americii în consolidarea nivelului de siguranţă şi de securitate pe flancul estic. România consideră că SUA ar putea susţine şi implementa o strategie dedicată pentru Marea Neagră, având în vedere contextul din regiune. Aliaţii NATO de pe flancul estic şi în special din regiunea Mării Negre se confruntă cu provocări semnificative de securitate din cauza războiului pornit de Putin, iar ţările din această regiune formează prima linie de apărare pentru comunitatea euroatlantică şi prima linie de sprijin pentru partenerii noştri: Ucraina, Republica Moldova şi Georgia. Mai mult, ne-am întâlnit cu o importantă comunitate de români din SUA. Am avut o mare bucurie să pot participa la ediţia de anul acesta a "Romania Festival", spectacol organizat la New York, în fiecare an, începând cu anul 2000. A fost un bun prilej să întâlnim artişti talentaţi care au pus în scenă un spectacol deosebit de port şi tradiţie românească. Este cel mai mare şi mai cunoscut festival de acest gen organizat în Statele Unite ale Americii cu scopul de a oferi cetăţenilor lumii oportunitatea de a experimenta cultura românească prin tradiţiile, muzica, arta şi diverse alte reprezentări originale româneşti. De-a lungul anilor, un număr impresionant de artişti şi producători români au reprezentat România pe una dintre cele mai importante străzi din New York - Broadway. De peste 20 de ani, sute de mii de cetăţeni au avut ocazia să cunoască România pentru prima dată sau să-şi amintească de tradiţiile ţării noastre, mai ales că spectatorii se pot bucura şi de produse tradiţionale româneşti.
		Domnul Bogdan-Iulian Huţucă: "A început distribuţia cardurilor cu voucherele sociale" Ajutoarele promise românilor vor ajunge la ei, iar măsurile prezentate de premierul PNL, Nicolae Ciucă, prin Programul "Sprijin pentru România", vor fi puse în aplicare. Cardurile pe care vor fi încărcate voucherele sociale în valoare de 250 de lei au început deja să fie distribuite, mai devreme decât termenul estimat iniţial. De vineri a început distribuirea a 35.000 de carduri în Ilfov, Brăila, Buzău, Olt şi Galaţi. Începând cu 15 iunie se distribuie alte 300.000, dintre care 54.000 în Bucureşti. De întreaga operaţiune se ocupă Poşta Română, în care am totală încredere că se va achita de această sarcină complet şi la termen, fiind deţinătoarea unei capacităţi logistice de a ajunge până şi în cele mai îndepărtate locuri ale ţării. Încărcarea voucherelor pe carduri se va face după ce se încheie procesul de distribuire, începând cu data de 20 iunie 2022. Aproximativ 3 milioane de persoane - pensionari, persoane cu dizabilităţi, familii cu venituri mici şi persoane fără adăpost - vor beneficia de aceste vouchere o dată la două luni. Valoarea totală a ajutoarelor se ridică la 3,1 miliarde lei şi vor fi acordate în patru tranşe, până la finalul anului. Reamintesc că, în urmă cu două săptămâni, Guvernul României a aprobat ajutorul de 700 de lei, care se va acorda în luna iulie, pentru pensionarii cu venituri lunare mai mici sau egale cu 2.000 lei. Acest al doilea ajutor, după cel acordat în ianuarie pensionarilor cu venituri lunare de până la 1.600 de lei, va avea aproximativ 3,3 milioane de beneficiari. Partidul Naţional Liberal va lua întotdeauna măsuri în interesul cetăţenilor aflaţi în situaţii grele. Mai mult, avem obligaţia să ne îngrijim de seniorii noştri, care şi-au petrecut o viaţă întreagă muncind pentru România. Faţă de ei, avem datoria de a le garanta demnitatea la care au dreptul, de a le face odihna binemeritată cât mai confortabilă cu putinţă, deşi suntem conştienţi că multe lucruri mai trebuie îndreptate în privinţa aceasta. PNL se va îngriji mereu de nevoile românilor şi va lucra pentru atenuarea dificultăţilor pe care aceştia le vor întâmpina.
		Domnul Florică Ică Calotă: "Măsuri pentru securitatea alimentară" Această criză prin care trecem ne-a confirmat faptul că trebuie să accelerăm tranziţia sistemelor alimentare către sustenabilitate şi rezilienţă. Comisia Europeană are în vedere o serie de acţiuni menite să consolideze securitatea alimentară mondială şi sprijinirea fermierilor şi a consumatorilor din Uniunea Europeană, având în vedere creşterea preţurilor la alimente, energiei sau îngrăşămintelor. Războiul din Ucraina a creat o multitudine de probleme, inclusiv în ceea ce priveşte securitatea alimentară mondială. Comisia ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că Uniunea Europeană, ca producător agroalimentar de top şi exportator de alimente, contribuie la securitatea alimentară mondială, în special în Ucraina, dar şi în Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, care depind foarte mult de importurile de cereale, precum şi în Asia. În cadrul programului de cooperare internaţională pentru perioada 2021-2027, UE doreşte dezvoltarea sustenabilităţii sistemelor alimentare, împreună cu aproximativ 70 de ţări partenere. Mai mult, cu ocazia Summitului privind nutriţia pentru creştere, de la Tokio, din decembrie 2021, Uniunea Europeană s-a angajat să abordeze în continuare problema malnutriţiei, cu o alocare substanţială în valoare de 4,3 miliarde EUR. De asemenea, UE continuă să pledeze ferm pentru evitarea restricţiilor şi a interdicţiilor la export privind produsele alimentare şi pentru buna funcţionare a pieţei unice. Pentru a veni în sprijinul sectorului agricol, Comisia Europeană a adoptat o serie de măsuri. Aceste măsuri vizează un sprijin de 500 de milioane de euro pentru producătorii care sunt cei mai afectaţi de războiul din Ucraina, mai multe avansuri din plăţile directe, spijin suplimentar pentru piaţa cărnii de porc, sectorul pescăresc şi producătorii de îngrăşăminte, precum şi o mai mare flexibilitate temporară privind importul hranei pentru animale, ce va contribui la atenuarea presiunii asupra pieţei. Comisia invită statele membre să utilizeze toate instrumentele disponibile în planurile lor strategice privind Politica Agricolă Comună pentru perioada 2023-2027 în vederea creşterii rezilienţei. Sporirea sustenabilităţii şi a rezilienţei, prin reducerea dependenţei agriculturii europene de energie, de importuri cu consum ridicat de energie şi de importuri de hrană pentru animale, reprezintă, mai mult ca oricând, o necesitate.
		Domnul Dumitru Rujan: "Guvernarea liberală aduce investiţii istorice pentru Dunăre!" După foarte mulţi ani în care importanţa strategică a fluviului Dunărea a fost relativ neglijată, prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, declanşează cel mai curajos plan din ultimele decenii pentru revigorarea transportului pe cea mai importantă cale navigabilă din Europa. În trecut s-au tot găsit scuze pentru inacţiune, fie în legătură cu opoziţia părţii bulgare la investiţiile propuse de partea română, fie în legătură cu fondurile insuficiente pentru modernizarea malurilor şi asigurarea unei navigaţii optime pe Dunăre. O singură întâlnire organizată între premierul României şi cel bulgar a deblocat situaţia investiţiilor pe Dunăre, iar faptele deja încep să vorbească. Astfel, începând cu data de 20 iunie, Agenţia Executivă pentru Studierea şi Întreţinerea Fluviului Dunărea va începe dragarea fluviului cu fonduri proprii, iar în decurs de o săptămână va anunţa o licitaţie publică pentru activităţi de dragare. Aşadar, transportatorii de mărfuri nu vor mai avea grija că navele lor ar putea să eşueze din cauza acumulărilor pe albia fluviului sau că debitul Dunării, în timpul verii, va bloca navigaţia. De asemenea, investiţiile vor genera un impuls suplimentar pentru dezvoltarea turismului românesc pe Dunăre, de care, de pildă, industria ospitalităţii din judeţul meu are atâta nevoie. Mai mult decât atât, în condiţiile în care cerealele ucrainene tranzitează prin România, atât pe uscat, cât şi prin porturile româneşti, aceste investiţii vor aduce beneficii şi mediului economic privat, dar şi bugetului de stat al ţării noastre. Acordul româno-bulgar vizează şi construirea de noi poduri peste Dunăre, cel puţin cinci, care vor asigura, suplimentar, un transport rutier şi feroviar mult mai facil între sudul şi centrul Europei. Aşadar, anul 2022 va intra în istoria investiţiilor europene ca fiind anul în care Dunărea devine un factor de antrenare economică nu numai pentru România şi Bulgaria, ci pentru toată Uniunea Europeană. Am încredere că investiţiile care se vor realiza îşi vor arăta beneficiile economice şi sociale pentru românii din judeţele riverane fluviului Dunărea în cel mai scurt timp, poate chiar de anul acesta.
		Doamna Elena Hărătău: "Să găsim o cale legală pentru a urgenta aprobarea proiectelor UAT-urilor" Am traversat o perioadă cu mari tensiuni politice imediat după alegerile din 2020. Schimbări şi lupte de tot felul au înfrânat pentru o perioadă buna guvernare a ţării, în conformitate cu opţiunile românilor, exprimate democratic în alegeri. Acest an a adus însă şi necesara stabilitate pe scena politică, pe care toţi alegătorii şi-o doresc. Acum, dacă tot avem această stabilitate, este obligatoriu să o valorificăm în interesul tuturor românilor. Ştim cu toţii ce eforturi se fac în Coaliţie şi în Guvern pentru contracararea efectelor scumpirilor şi ale recesiunii mondiale, care loveşte şi România. Românii vor însă să trăiască mai bine şi acasă la ei, în localităţile lor. Iar asta ţine în foarte mare măsură de primarii pe care şi i-au ales. Cei mai mulţi sunt oameni vrednici, gospodari, care vor să ducă înainte oraşele şi comunele lor, în special prin lucrări de infrastructură. Vreau să aduc în atenţie un aspect pe care mi l-au sesizat primarii din circumscripţia electorală Bacău. Ei mi-au semnalat că proiectele stau exagerat de mult prin Ministerul Dezvoltării şi prin Compania Naţională de Investiţii. Unii au proiecte depuse în acest mandat, dar sunt şi alţii care au depus şi în mandatul precedent. Aprobarea unui proiect poate dura între 2 şi 4 ani. Le solicit tuturor factorilor responsabili ca, împreună cu noi, parlamentarii, indiferent de partid, să îi sprijinim pe toţi primarii din ţară care au proiecte depuse. Adică, aş dori să găsim o cale legală pentru a urgenta aprobarea proiectelor UAT-urilor. Eu sunt convinsă că analizarea şi aprobarea în regim de urgenţă a unor astfel de proiecte, alături de măsurile Coaliţiei şi Guvernului, sunt un factor important pentru a combate efectele crizei economice care se anunţă, prin injectarea de bani în economia românească.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: "Obiectivele istorice sunt vitale pentru coeziunea ţării noastre" Obiectivele istorice, fie că sunt monumente comemorative sau clădiri emblematice care au găzduit instituţii sau personalităţi de seamă, reprezintă fibra unei naţiuni. Prin ridicarea, îngrijirea şi promovarea acestor obiective, statul creează coeziune, apartenenţă la o istorie comună şi loialitate faţă de un drapel. Aşadar, vorbim despre elemente vitale pentru buna funcţionare a unei ţări. Chiar dacă poate nu le găsim la prima vedere o utilitate practică, aceste obiective istorice au un rol mult mai important în realitate, ele fac ca oamenii, cetăţeni ai unui stat, deşi marea majoritate nu se cunosc între ei, să fie "înrudiţi", prin strămoşii comuni şi evenimentele istorice fericite sau mai puţin fericite ale naţiunii din care fac parte. Istoria reprezintă, aşa cum spunea Mihail Kogălniceanu despre "Unire", cheia de boltă fără care s-ar prăbuşi tot edificiul naţional. Obiectivele istorice sunt stâlpii de rezistenţă ai acestui edificiu. Partidul Naţional Liberal, formaţiune politică care a pus hotărâtor umărul, din secolul al XIX-lea, la edificarea statului pe care îl avem astăzi, are o datorie de care se va achita întotdeauna, aceea de a menţine istoria ţării noastre vie, pentru ca fiecare generaţie să cunoască munca înaintaşilor săi, să vadă ceea ce s-a făcut bine şi ceea ce putea fi făcut mai bine, şi astfel să îşi croiască propriul drum, având reperele experienţei trecutului. M-am bucurat să aflu că Guvernul, condus de premierul liberal Nicolae Ciucă, va reabilita şi moderniza obiective istorice de importanţă naţională. Demersurile pentru obţinerea cofinanţării de 216 milioane euro, de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, au fost iniţiate de fostul ministru PNL al Culturii, Bogdan Gheorghiu. Investiţia totală, care se ridică la 270 milioane euro, cu 54 de milioane de euro contribuţie de la bugetul de stat, va permite restaurarea completă a şase monumente istorice emblematice pentru România, precum şi reabilitarea şi construirea unor spaţii adecvate pentru desfăşurarea şi diversificarea activităţilor culturale. Vorbim despre restaurarea următoarelor obiective: Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti; Teatrul Naţional şi Opera Română - Cluj-Napoca; Vila "Florica" de la Ştefăneşti - judeţul Argeş, dată în folosinţa Muzeului Naţional "Brătianu" în anul 2020; Conacul "Vârnav Liteanu" de la Liteni - judeţul Suceava; Vila "Ion I.C. Brătianu" din Bucureşti, sediu al Serviciului Colecţii Speciale al Bibliotecii Naţionale a României; Muzeul Naţional al Revoluţiei Anticomuniste din Decembrie 1989 - Timişoara; Reabilitarea clădirii Teatrului Naţional "Marin Sorescu" -Craiova; Construirea unei noi săli de concerte destinată Operei Naţionale Române - Iaşi. Vom continua această muncă, de a ţine în viaţă obiectivele istorice şi culturale, esenţiale pentru perpetuarea conştiinţei noastre naţionale. Suntem români şi suntem europeni, şi, prin reabilitarea şi modernizarea obiectivelor istorice, vom fi mereu conştienţi de locul nostru în rândul celorlalte ţări din marea familie europeană.
		Domnul George Şişcu: "Ca societate, fără învăţământ de calitate, vom progresa prea lent!" În fiecare an, când se votează bugetul de stat, apar discuţii în contradictoriu privind sumele care sunt dirijate către principalele domenii de activitate. Însă, de cele mai multe ori, lipsesc dezbaterile aşezate şi argumentele solide. De ce statul alocă atât de mulţi bani pentru investiţii? Pentru că România are nevoie de infrastructură şi de proiecte mari care să asigure creştere economică şi, implicit, dezvoltare. De ce sănătatea sau apărarea au nevoie de sume suplimentare? Pentru că am văzut cu toţii cât de importante sunt spitalele în plină pandemie de COVID. După cum vedem, chiar în aceste săptămâni, că un stat puternic are nevoie de o armată puternică şi de echipamente militare de ultimă generaţie. Sigur că resursele financiare trebuie alocate echilibrat, dar consider că suntem obligaţi să dăm Educaţiei atenţia de care acest domeniu are nevoie. Fără un învăţământ de calitate, România va progresa lent, iar decalajele faţă de Vestul Europei vor fi recuperate tot mai greu. Nu cred că avem nevoie la nesfârşit de mese rotunde, şi nici de reuniuni sau simpozioane în care să ne încurajăm unii pe alţii că învăţământul reprezintă o prioritate. Ştim deja asta, avem acum nevoie de un calendar ferm privind creşterea alocărilor bugetare pentru Educaţie de la an la an. Cum şi când vom ajunge la 6% din PIB pentru acest sector vital pentru România? Am rezolvat într-o bună măsură problema salarizării în sectorul medical. Vedem cu toţii că hemoragia din sistem a fost oprită. Încă există plecări la muncă în străinătate, dar sunt mult mai puţine ca în urmă cu ceva timp. A venit momentul ca şi dascălul să aibă un statut onest în societate. Fără profesori respectaţi şi motivaţi, decalajele între şcolile de elită şi cele mai slab cotate se vor adânci, la fel cum diferenţele dintre şcolile din oraşele mari şi cele din rural vor rămâne la un nivel inacceptabil. Relaţia elev - profesor trebuie să cunoască schimbări în permanenţă. Nu mai suntem în anii în care copiii veneau cu teamă la şcoală. Sala de curs trebuie transformată într-un loc prietenos, în care orice tânăr să poată acumula constant cunoştinţele noi de care are nevoie pentru viaţă. Nicio schimbare nu se va vedea peste noapte în sectorul educaţiei. Poate că şi din acest motiv politicienii s-au ferit în diverse momente-cheie să ia deciziile tranşante, considerând, într-un mod adesea egoist, că nu vor finaliza reformele în timpul mandatului lor. Că primele rezultate ale investiţiilor din Educaţiei vor apărea în trei, cinci sau zece ani, are mai puţină relevanţă. Ceea ce ştim sigur e că aceste rezultate vor apărea, iar întreaga societate va avea de câştigat.
		Domnul Marian Cruşoveanu: "România asigură fluiditatea transporturilor dinspre Ucraina şi Republica Moldova" Războiul declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei a şocat o lume întreagă. Imaginile masacrelor şi a dezastrelor înfăptuite de armata lui Vladimir Putin au ajuns în fiecare casă, iar reverberaţiile conflictului se vor mai simţi mult timp după ce acesta se va fi încheiat. În aceste momente, Ucraina are nevoie de ajutorul nostru, iar România este determinată să i-l ofere. De o importanţă crucială în susţinerea efortului de război este capacitatea Ucrainei de a-şi menţine, cu limitele inerente, o economie vie, mai ales prin exporturi. În această chestiune, România şi-a asumat rolul de a oferi asistenţă statului ucrainean cu privire la înlesnirea exporturilor de mărfuri ucrainene prin diferite puncte de ieşire din ţară, în special Portul Constanţa. Acest fapt a determinat însă dificultăţi întâmpinate la frontieră. Deoarece multe transporturi ajung în România via Republica Moldova, Guvernul a luat măsuri de urgenţă pentru a rezolva problema vămilor aglomerate de mărfurile care vin de peste Prut. În concret, fluxurile de mărfuri au fost organizate în funcţie de încărcătură. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a dispus tuturor autorităţilor din punctele de trecere a frontierei un program de lucru permanent, 24 de ore pe zi, şapte zile din şapte. Din dispoziţia premierului României, la Isaccea, astăzi, Ministerul Apărării Naţionale va trimite un bac suplimentar pentru a asigura fluenţa transportului în această zonă, ceea ce va dubla capacitatea existentă la acest moment pentru a transborda autoturisme, camioane, oameni. În privinţa frontierei de nord, la graniţa cu Ucraina vor fi deschise două noi puncte de frontieră, la Vicovu de Sus şi Racovăţ, iar acest lucru va contribui la reducerea presiunii asupra Vămii Siret. Prin aceste măsuri adoptate de Guvern se va asigura fluiditatea transporturilor dinspre Ucraina, lucru care va ajuta statul vecin să reziste în lupta sa contra barbariei ruseşti. În acest moment, poporul ucrainean luptă pentru suveranitatea şi independenţa sa, însă luptă şi pentru noi, restul europenilor. Datoria noastră este să le oferim tot ajutorul de care dispunem şi să transmitem un mesaj Moscovei: Ucraina nu este singură, alături de ea se află toată lumea civilizată şi liberă, iar România se află şi ea în tranşeele pentru salvgardarea democraţiei!
		Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc: "Consolidarea flancului Estic, metodă de descurajare a Federaţiei Ruse" Intenţiile lui Vladimir Putin au fost clare încă de la început şi se axează asupra prevenirii scenariului de extindere atât a NATO, cât şi a UE în Europa de Est, fostă componentă a Uniunii Sovietice. Pentru acest obiectiv, conducătorul rus a sacrificat vieţile a mii de oameni, provocând o criză energetică, economică şi umanitară fără precedent, care reverberează în toate colţurile lumii. Această criză multidimensională s-a declanşat pe fondul unui context deja instabil, provocat de pandemia de COVID-19, care a provocat daune încă ireparabile. Un motiv şi mai mare de îngrijorare pentru comunitatea euroatlantică este anunţul făcut de Kremlin, care indică ambiţia lui Putin de a-şi îndeplini misiunile militare, cu toate că armata ucraineană, cu ajutor extensiv din partea statelor vecine şi a SUA, a reuşit să inducă pierderi considerabile armatei ruse, pierderi care l-au surprins pe liderul rus. În ciuda acestui fapt, rezistenţa din Ucraina nu este de neclintit, iar agresiunea constantă nu face decât să o slăbească şi mai mult şi să conducă la pierderea mai multor vieţi omeneşti. În aceste circumstanţe, Republica Moldova, Georgia şi inclusiv Ucraina au aplicat pentru calitatea de membru al UE, iar Suedia şi Finlanda pentru cea de membru NATO. Astfel de acţiuni au şi un substrat simbolic pe lângă cel pragmatic, şi anume transmiterea unui mesaj de unitate şi susţinere reciprocă în faţa unui inamic comun. Ne străduim să prevenim un alt impact economic major, o perturbare a comerţului internaţional deja profund afectat. De aceea, orice iniţiativă în acest sens reprezintă o contribuţie la strategia comunităţii internaţionale. La sfârşitul lunii trecute a avut loc aniversarea a 10 ani de funcţionare a Trilateralei pe teme de securitate a miniştrilor afacerilor externe din România, Polonia şi Turcia, ce s-a desfăşurat la Istanbul. Delegaţia României, condusă de Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, s-a bucurat de prezenţa omologilor săi polonezi, Zbigniew Rau, şi turc, Mevlüt Çavuşoğlu, gazdă a reuniunii. Trilaterala a fost înfiinţată tocmai din cauza comportamentului Federaţiei Ruse în Europa şi a riscului de materializare a tendinţelor sale imperialiste ce pot fi combătute doar prin existenţa relaţiilor politice şi economice strânse dintre statele democratice. Scopul principal de a asigura securitate regională de la Marea Baltică la Marea Neagră nu a fost alterat în vreun fel, ci doar consolidat în cadrul ultimei reuniuni care a avut loc. În anul 2012 s-a desfăşurat prima reuniune a trilateralei România - Polonia - Turcia, iniţiată în marja Summitului NATO de la Chicago. România a propus o dezvoltare suplimentară a parteneriatelor bilaterale pe care le are cu Polonia şi Turcia într-un format care să permită cooperarea şi schimbul de expertiză, precum şi implementarea de proiecte avantajoase în cele trei state de pe Flancul Estic. Şi în cadrul reuniunii de anul acesta a fost evidenţiată importanţa colaborării aprofundate a celor trei state pe teme de interes comun, preponderent în domeniul securităţii. Subiectul principal al discuţiilor a fost, în mod firesc, agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, dar şi care vor fi temele de interes prioritar de pe agenda NATO şi deciziile care urmează să fie luate în cadrul Summitului NATO de la Madrid, precum negocierea Noului Concept Strategic. Dialogul trilateral are un rol aparte în acest context, întrucât potenţează integrarea pe Flancul Estic al Alianţei, dar asigură şi adaptarea relaţiilor comerciale la noul mediu instabil generat de Federaţia Rusă şi de sancţiunile impuse de către Executivul European. Existenţa şi buna funcţionare a unui astfel de format confirmă încă o dată dedicarea noastră pentru menţinerea bunăstării statelor vulnerabile în faţa comportamentului Federaţiei Ruse. Izolarea economică şi politică a regimului de la Kremlin este singura modalitate de a opri războiul care încă ne cutremură pe toţi.
		Doamna Maria Stoian: "Salariul minim în Uniunea Europeană" Uniunea Europeană are în vedere, în permanenţă, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă ale cetăţenilor statelor membre. Salariile echitabile, ce asigură un nivel de trai decent, reprezintă unul dintre principiile Pilonului european al drepturilor sociale. În octombrie 2020, Comisia a prezentat o propunere de directivă privind salariile minime adecvate. În decembrie 2021, Consiliul şi-a adoptat opinia cu privire la propunere. La 7 iunie, preşedinţia Consiliului şi negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord politic provizoriu cu privire la proiectul de directivă privind salariile minime în Uniunea Europeană. Există diferenţe între statele membre ale UE în ceea ce priveşte măsura în care lucrătorii sunt acoperiţi de convenţiile colective şi nivelul salariilor minime. Directiva nu are în vedere aplicarea unei soluţii universale. Se doreşte stabilirea unui cadru pentru salarii minime, ţinând cont de modelele diferite ale pieţei forţei de muncă şi nivelurile veniturilor din statele membre. Salariul minim trebuie să reflecte cererea şi oferta de pe piaţa muncii din fiecare ţară în parte. Textul prevede reguli obligatorii pentru cele 21 de state europene unde există deja salarii minime. În aceste cazuri se va impune o transparenţă sporită a modalităţii de stabilire a salariului minim şi se va facilita creşterea acestuia. Sunt şi state în Uniunea Europeană unde nu există salarii minime - Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia şi Suedia. În cazul lor, această prevedere legală nu este obligatorie, nivelurile veniturilor sunt determinate prin negocierile colective. Însă statele vizate de această directivă trebuie să evalueze, cu ajutorul unui coş de bunuri şi servicii la preţuri reale, dacă salariul minim legal existent este suficient pentru un nivel de trai decent. Se va ţine seama de condiţiile socioeconomice, de puterea de cumpărare, de nivelul productivităţii şi de dezvoltarea pe termen lung. Statele membre vor avea la dispoziţie doi ani pentru a transpune directiva în dreptul naţional. Consider că această iniţiativă va promova caracterul adecvat al salariilor minime şi astfel se vor asigura condiţii decente de muncă pentru angajaţii din cadrul Uniunii Europene.
		Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian: "Salariul minim european, o decizie înţeleaptă la nivelul Consiliului şi al Parlamentului European!" Diferenţele salariale dintre statele membre ale Uniunii Europene au determinat, în ultimii ani, fluxuri importante de migraţie a forţei de muncă din statele mai puţin dezvoltate către statele cu economii puternice. Este firesc ca fiecare angajat să-şi dorească să obţină un venit mai mare pentru munca sa, însă în spaţiul comunitar migraţia a generat dezechilibre majore, în defavoarea statelor cu economii mai puţin avansate. Dacă economiile Italiei sau Spaniei au înregistrat creşteri economice şi de peste 2% din PIB, ca efect al muncii prestate de angajaţii români, în ţară, angajatorii români dau din colţ în colţ pentru că nu mai au forţă de muncă bine calificată. Şoferi profesionişti nu găseşti pentru că lucrează în Germania, constructori nu ai de unde lua pentru că aceştia construiesc infrastructura din Franţa, pe medicii români îi găseşti în Marea Britanie, pe profesorii sau pe specialiştii români în tehnologia informaţiei îi găseşti peste tot în marile capitale europene. Stabilirea unui nivel al salariului minim la nivelul Uniunii Europene are multiple beneficii economice şi sociale. În primul rând, măsura urmăreşte să îmbunătăţească condiţiile de muncă şi de viaţă ale cetăţenilor europeni din toate statele membre, nu doar din unele. Apoi, un alt efect al acestei măsuri îl va reprezenta o înclinaţie mai redusă către părăsirea ţării natale, în condiţiile în care angajatul este plătit relativ bine şi în ţara sa. Nu în cele din urmă, un beneficiu economic major al acestei măsuri îl reprezintă impulsionarea antreprenorilor din tot spaţiul Uniunii de a se capitaliza urgent şi de a creşte productivitatea muncii în producţia de bunuri şi servicii. Ştim cu toţii că un business bine capitalizat îşi plăteşte întotdeauna angajaţii bine, iar ideea că salariul minim ar putea să fie o povară pentru angajator dispare cu totul. Aşadar, salut această decizie înţeleaptă a celor două instituţii comunitare. Mai mult decât atât, eventualele majorări ale salariului minim brut, pe care urmează să le opereze statele membre, sunt binevenite pe fondul scumpirilor accelerate la care trebuie să facă faţă toţi cetăţenii europeni.
		Doamna Vetuţa Stănescu: "Investiţiile sunt cea mai sigură şi eficientă cale spre un viitor aşa cum ni-l dorim" Situaţia economică cu care se confruntă ţara noastră nu este singulară, cu aceleaşi greutăţi confruntându-se şi restul statelor lumii, printre ele aflându-se şi cele mai dezvoltate economii şi democraţii, precum Statele Unite ale Americii. Guvernul, condus de premierul PNL, Nicolae Ciucă, a găsit soluţii pentru contracararea efectelor nocive ale crizelor multiple suprapuse pe care le traversăm în această perioadă. Partidul Naţional Liberal consideră că cel mai bun medicament pentru economie îl reprezintă investiţiile. De aceea, bugetul pentru investiţii, stabilit de Guvernul condus de premierul PNL, Nicolae Ciucă, de aproape 7% din PIB, este cel mai mare din ultimii 30 de ani - 88 miliarde de lei. Politicile vechi, bazate pe consum şi deficite bugetare, ne-au îndepărtat de obiective de ţară strategice, precum aderarea la zona euro, iar în prezent fac şi mai dificile ajustările necesare unei lupte eficiente împotriva inflaţiei. Situaţia economică în care se află România este una globală, determinată de consecinţele economice ale invaziei ruse în Ucraina. Preşedintele Iohannis a subliniat că avem nevoie de politici responsabile şi reforme care să modernizeze România. De aceea, investiţiile trebuie să devină prioritatea zero. 60% din valoarea pachetului "Sprijin pentru România" merge către investiţii şi sprijinirea mediului privat. Peste două treimi din măsurile prevăzute în acest pachet sunt active şi produc deja efecte. Implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă este în grafic: marţi au fost semnate proiectele pentru comunităţile locale, iar Guvernul Ciucă a reuşit, într-o perioadă scurtă de timp, să trimită la Bruxelles prima cerere de plată şi lucrează deja la cea de-a doua, pentru ca la finalul anului să beneficiem de întreaga sumă, aproximativ 10 miliarde euro. Partidul Naţional Liberal va susţine întotdeauna investiţiile, pentru că doar ele sunt capabile să ne ofere o dezvoltare armonioasă şi sustenabilă. Ambiţiile ţării noastre nu pot fi satisfăcute decât cu investiţii puternice şi inteligente, care să modernizeze România şi să o ducă în rândul ţărilor pe care astăzi le privim cu admiraţie şi drept exemple de bune practici!
		Domnul Filip Havârneanu: "Copiii dispăruţi ai sistemului de educaţie" Copiii dispăruţi din sistemul de învăţământ sunt elevii pe care, în fiecare an, Ministerul Educaţiei îi pierde la examenele finale. 17 mii de elevi nu au mai ajuns să fie înscrişi la Evaluarea Naţională care a debutat ieri. 40 de mii de elevi care au terminat 12 clase nu au mai apărut pe listele celor înscrişi la Examenul de bacalaureat. Sunt cei mai mulţi din ultimii 4 ani. Toţi sunt copiii care au abandonat şcoala exact când aveau mai mare nevoie de validare, şi statul român, prin acest sistem putred, - îngropat, în loc să fie reformat -, este vinovat pentru pasul lor înapoi. Aceşti copii, care au renunţat la susţinerea examenelor, trebuie să găsească o cale să meargă înainte, trebuie văzuţi dincolo de un tabel, trebuie sprijiniţi să depăşească pragul spre reuşită. Copiii dispăruţi ai sistemului de educaţie nu mai sunt căutaţi, sunt consideraţi alţi tineri care vor rotunji procentele analfabetismului funcţional, sunt cei care vor căuta să muncească mai întâi cu ziua şi care apoi vor claca din lipsa posibilităţilor. Copiii dispăruţi ai sistemului de educaţie sunt elevi care ar fi putut avea rezultate bune, dacă exista o şansă şi pentru ei, dar, la fel ca cei care nu promovează examenele, rămân o statistică, subiect de bancuri, rămân autorii perlelor din timpul probelor, rămân nişte copii abandonaţi pe care Ministerul Educaţiei nu-i doreşte înapoi, pentru că nu ştie ce să facă pentru ei. Copiii dispăruţi ai sistemului de educaţie sunt feedbackul real al domnului Câmpeanu, care a reuşit să genereze mai multă repulsie faţă de şcoală, decât măsuri în favoarea modernizării ei. Sunt elevii martori ai sistemului de fabricat diplome, dezamăgiţi de faptul că oricât de deştept ai fi, un plagiator îţi va sufla tot timpul locul. Sunt elevii ţinuţi obligatoriu în acel punct minim al calităţii educaţiei în care domnul ministru se simte confortabil, fără să vadă cât e de lamentabil. Trendul descrescător este cauzat de deznădejdea copiilor care simt că nu pot susţine aceste examene, de sistemul care nu incurajează autonomia intelectuală şi care nu este conceput nici la ora actuală să evalueze competenţele reale, ci capacitatea de memorare. Iar copiii dispăruţi ai sistemului de educaţie vor rememora toată viaţa gustul amar al eşecului, al sistemului care s-a lepădat de ei, servindu-i, probabil pe tavă, ţărilor străine care abundă de tineri români fără niciun viitor aici.
		Doamna Cristina Burciu: "Internetul de mare viteză, un serviciu universal de care vor beneficia toţi românii" Legea privind asigurarea accesului persoanelor fizice la servicii de internet în bandă largă, la punct fix, recent promulgată de preşedintele României, Klaus Iohannis, constituie un nou pas spre dezvoltarea generală a ţării şi progresul comunităţilor locale. Cea mai importantă prevedere a legii este asigurarea accesului persoanelor fizice, în măsura în care este rezonabil, la cel puţin un serviciu funcţional de internet în bandă largă, prin intermediul unei conexiuni la punct fix. De asemenea, noul act normativ stipulează că, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, instituţiile şi autorităţile publice, indiferent de modalitatea de finanţare, au obligaţia de a avea conectare la o reţea publică de comunicaţii electronice, capabile să furnizeze servicii de internet, la viteze de transfer a datelor şi alte condiţii de calitate adaptate nevoilor specifice, toate clădirile pe care le deţin în proprietate ori le au în administrare şi care au ca destinaţie principală furnizarea de servicii publice, dacă aceste clădiri se află în aria de disponibilitate a cel puţin unei reţele capabile să furnizeze serviciile de internet necesare. Propunerea legislativă aparţine deputaţilor PNL, însă a fost semnată şi de alţi 150 de parlamentari din toate partidele politice reprezentate în Legislativ, creându-se astfel o largă majoritate pentru susţinere, fiind votată cu 278 de voturi pentru şi doar trei împotrivă. Consider că România avea nevoie de această lege, deoarece ea va avea un impact major în ceea ce înseamnă toate capitolele legate de dezvoltare, cu precădere a zonelor care, până acum, au avut acces dificil la serviciile de Internet sau nu au beneficiat de acesta. De altfel, unul dintre obiectivele Guvernului Nicolae Ciucă are în vedere reducerea decalajelor existente în prezent între mediul urban şi cel rural, iar aplicarea acestei legi se înscrie în dezideratul de bunăstare scontat. Internetul la punct fix este unul dintre componentele strategiei de digitalizare a României şi va contribui la scoaterea din izolare a multor comunităţi. Clasificarea Internetului ca serviciu universal va determina o creştere importantă atât a vitezei acestuia, cât şi a accesibilităţii pentru români, indiferent în ce zone ale ţării locuiesc.