Plen
Ședința Camerei Deputaților din 15 iunie 2022
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.90/07-07-2022

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
29-11-2023
28-11-2023 (comună)
27-11-2023
22-11-2023
21-11-2023
20-11-2023
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2022 > 15-06-2022 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 15 iunie 2022

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8.34.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ciprian-Constantin Șerban, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Șerban, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de doamna deputat Alexandra Presură și de domnul deputat Ovidiu Victor Ganț, secretari ai Camerei Deputaților.

Ultima parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, asistat de doamna deputat Alexandra Presură și de domnul deputat Ovidiu Victor Ganț, secretari ai Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 15 iunie 2022, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Dispozițiile regulamentare le cunoașteți, nu o să le mai dau citire.

 
Alexandra Huțu - declarație politică intitulată Trebuie să-i protejăm și să le asigurăm o viață decentă tuturor vârstnicilor din această țară;

Îi dau cuvântul doamnei deputat Alexandra Huțu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

 

Doamna Alexandra Huțu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața!

Stimate colege,

Stimați colegi,

În fiecare an, pe 15 iunie, este marcată ziua de conștientizare a abuzurilor de orice fel asupra persoanelor vârstnice.

Având în vedere că statisticile ONU, dar și cele de la nivelul Uniunii Europene și din țara noastră arată că populația din toate statele va continua să îmbătrânească, noi, ca oameni politici, avem responsabilitatea legală și obligația morală de a le asigura acestora o viață decentă, fără a-i supune la niciun fel de abuz sau discriminare pe părinții și bunicii noștri.

Menținerea unui stil de viață activ este o condiție a unei bătrâneți reușite. Susținerea și antrenarea continuă a competențelor mentale, a capacităților intelectuale și a păstrării autonomiei de mișcare și control conduc la conservarea și creșterea stimei de sine în societate și permit trăirea unei bătrâneți normale. Toate aceste lucruri se pot realiza doar prin creșterea nivelului de trai.

Așa cum știți, PSD este principalul susținător al actualizării pensiilor potrivit prevederilor legale. Prin intrarea noastră la guvernare s-au majorat pensiile la începutul acestui an și s-au oferit o serie de măsuri de sprijin pentru vârstnici. De asemenea, de la 1 ianuarie 2023, punctul de pensie trebuie să crească corespunzător ratei inflației, la care se adaugă 50% din creșterea salariului mediu brut.

Totodată, PSD a insistat să se acorde sprijinul de 700 de lei pentru pensionarii, veteranii, foștii militari, văduvele și urmașii care încasează o pensie lunară sub 2.000 de lei, sprijin menit să mai compenseze din pierderea puterii de cumpărare, ca urmare a scumpirilor.

Cu toate acestea, însă, discriminarea persoanelor în vârstă, în general, reprezintă o problemă stringentă, de actualitate.

Capitalul de înțelepciune, experiența de viață și de spiritualitate pe care ar putea să le ofere vârstnicii societății prin simpla lor abordare sunt transformate de societatea noastră prea grăbită, în care valorile tradiționale tind să se piardă și să fie înlocuite cu altele superficiale, într-un bagaj inutil și nevalorificat.

Astfel, în țara noastră, ca și în celelalte state membre ale Uniunii Europene, apare următorul paradox: societatea nu mai prețuiește cunoștințele acumulate de vârstnici, dar în viitorul nu prea îndepărtat categoria aceasta socială va influența tot mai puternic societatea.

Așadar, stimați colegi, vă propun să promovăm un cadru legislativ favorabil pentru întoarcerea și reintegrarea persoanelor vârstnice în câmpul muncii și folosirea experienței activității acestora ca pe o soluție la importul de forță de muncă din alte țări. În același timp să ne îngrijim să facem tot ce ne stă în putință ca să-i protejăm și să le asigurăm o viață decentă tuturor vârstnicilor din această țară, tuturor părinților și bunicilor noștri.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD Botoșani, Alexandra Huțu.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Dan-Constantin Șlincu - declarație politică având titlul Venirea PSD la guvernare a deblocat investițiile importante pentru zona Moldovei în domeniul infrastructurii rutiere prin începerea lucrărilor la Autostrada A7;

Domnul deputat Dan-Constantin Șlincu.

Vă rog.

 

Domnul Dan-Constantin Șlincu:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi parlamentari,

Încă de anul trecut, când PSD nu era la guvernare, liderii social-democrați, împreună cu specialiștii din partid și cu partenerii sociali din sindicate și IMM-uri au solicitat imperativ includerea construcției autostrăzii Moldovei în finanțarea alocată țării noastre în Planul Național de Redresare și Reziliență. Am susținut că este nevoie ca Moldova să fie legată prin autostradă cu restul țării și așa a fost prins acest obiectiv vital pentru dezvoltarea județului Botoșani și a întregii regiuni de Nord-Est în PNRR.

Săptămâna trecută s-a semnat primul contract de execuție, pe tronsonul Mizil - Pietroasele, cu o lungime de 28,35 de km. Există și banii necesari. În aceeași zi, CNAIR a semnat și contractul de finanțare din PNRR pentru întreg segmentul Ploiești-Buzău, care este parte componentă a A7. 3,8 miliarde de lei, fără TVA, din PNRR, vor asigura finanțarea celor 63 de km de autostradă dintre Ploiești și Buzău.

În total sunt 13 tronsoane de construit, cu o lungime de 320 de km. Toate contractele de execuție ar trebui semnate până la finalul anului viitor, potrivit jaloanelor din PNRR, dar ministrul transporturilor dorește să încheie această procedură cu un an mai devreme, până la finalul anului 2022.

Autostrada Moldovei este prima autostradă din România care se va adapta cât mai mult normelor europene de mediu pentru că va avea amenajate pe traseu 24 de spații destinate încărcării autoturismelor electrice și vor fi plantate 65 de loturi de perdele forestiere anti-înzăpezire, pe o lungime totală de 63 de km și pe o suprafață de 160 de hectare.

Până acum toate proiectele de autostradă s-au concentrat pe legătura dintre granița de Vest a României și ieșirea la Marea Neagră. Autostrada Moldovei este pe lista de priorități a ministrului PSD de la transporturi și face parte din proiectele de investiții strategice care vor fi derulate în această guvernare.

Vă mulțumesc.

Deputat Dan-Constantin Șlincu, din Botoșani.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Mirela Elena Adomnicăi - declarație politică reprezentând o pledoarie pentru reconfigurarea sistemului fiscal;

Doamna deputat Mirela Elena Adomnicăi.

Vă rog.

 

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați parlamentari,

Bună dimineața!

În spațiul public, în mass-media se vorbește în ultima perioadă despre un nou model fiscal în România; despre impozitul progresiv, despre taxa de solidaritate și despre alte formule de reconfigurare a sistemului fiscal.

În opinia mea, cred că discuția despre fiscalitate este mult mai amplă și nu se rezumă doar la fiscalitate. În realitate, discuția este despre ce fel de societate ne dorim să avem. Vrem să încurajăm dezvoltarea unei clase de mijloc sau să continuăm să avem o mână de bogați și foarte mulți săraci? Ne dorim să introducem principii de justiție socială sau lăsăm lăcomia sau așa-zisa mână invizibilă a economiei să regleze societatea?

Din punctul meu de vedere orice discuție despre fiscalitate sau despre orice arhitectură economică și instituțională trebuie să pornească de la principiile de bază, de la scopurile cele mai importante pe care trebuie să le urmărim.

M-am uitat pe datele EUROSTAT și am constatat că avem printre cele mai mari decalaje sociale din Uniunea Europeană. Doar Bulgaria ne mai depășea în urmă cu un an, dar cred că lucrurile se vor schimba, în dezavantajul României, având în vedere că Bulgaria s-a înscris deja în calendarul aderării la moneda euro.

Primii 20% cei mai bogați români acumulează venituri de peste șapte ori mai mari decât veniturile ultimilor 20% dintre cei mai săraci români. Adică bogații cei mai bogați au venituri de peste 7 ori mai mari decât săracii cei mai săraci. Media Uniunii Europene la acest indicator este de 5, dar sunt multe state în care raportul veniturilor celor mai bogați este doar de două sau de 3 ori mai mare comparativ cu veniturile celor mai săraci.

Este evident că trebuie să intervenim pentru a schimba ceva, pentru că direcția nu este bună.

De aceea, în opinia mea, discuția despre fiscalitate trebuie să aibă la bază următoarele trei principii esențiale care vor defini modul în care ne dorim să arate societatea noastră.

În primul rând, echitate socială - în care fiecare să contribuie la buget după o justă proporție, astfel încât fiecare să poată aspira la o viață decentă.

2. Solidaritate - adică cei foarte bogați să fie solidari cu cei vulnerabili, mai ales în condițiile economice foarte grele, cu o inflație accelerată care afectează în mod dramatic puterea de cumpărare a celor cu venituri mici.

3. Echilibru între impozitarea muncii și impozitarea capitalului - ceea ce, în cuvinte mai simple, înseamnă sarcina fiscală să fie împărțită în mod echitabil între angajați și angajatori.

Și nu în ultimul rând, noul model fiscal mai trebuie să aibă în vedere un obiectiv extrem de important: stimularea economică. Veniturile obținute la bugetul de stat trebuie să fie direcționate către dezvoltarea și stimularea sectoarelor de producție foarte eficiente.

Banii de la buget trebuie să aibă în general două destinații: pe de o parte, asigurarea serviciilor sociale garantate prin Constituție, respectiv sănătatea, educația, ordinea publică. Dar pe de altă parte, banii publici trebuie folosiți pentru investiții și pentru stimularea economică, astfel încât să se asigure creșterea nivelului de trai, dezvoltarea economică și implicit creșterea veniturilor la buget.

Deci, înainte de a critica o măsură sau alta, o propunere de taxe sau de modificare a sistemului fiscal, vă propun să reflectăm puțin asupra principiilor enunțate aici și asupra modului în care ne dorim de fapt să arate societatea românească.

Vă mulțumesc.

Deputat Mirela Adomnicăi.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Laurențiu-Dan Leoreanu - declarație politică având ca temă sprijinul acordat de România Republicii Moldova;

Din partea Grupului parlamentar al PNL domnul deputat Laurențiu-Dan Leoreanu.

Vă rog.

 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

La sfârșitul acestei săptămâni va avea loc ședința comună a Parlamentelor Moldovei și României, ședință la care voi participa cu multă emoție, dar și cu energie pozitivă.

România a dovedit de multe ori că este alături de Republica Moldova și că o sprijină în toate demersurile. Astfel, guvernele PNL au sprijinit Republica Moldova prin numeroase acțiuni, donații sau ajutor acordat în timpul pandemiei, și nu numai. Au fost realizate donații de vaccinuri, echipamente medicale și medicamente. A devenit funcțional gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău și au fost acordate burse de studiu.

La finalul ședinței de Guvern comune din februarie s-au semnat mai multe acorduri privind asistența financiară nerambursabilă de 100 de milioane de euro, construirea și consolidarea unor poduri rutiere de frontieră și reducerea tarifelor de furnizare a serviciilor de roaming. România a sprijinit și continuă să sprijine agenda europeană a Republicii Moldova.

În anul 2020, în plină criză pandemică, România a acordat asistență oficială pentru dezvoltarea în beneficiul Republicii Moldova, în valoare record de 46,8 milioane de euro, mai ales în domeniul educației, pentru burse de studiu.

În total, România a donat Republicii Moldova peste 500.000 de doze de vaccin anti-COVID-19, dar și echipamente medicale, medicamente și dispozitive medicale. De asemenea, în 2020 și 2021, Guvernul României, prin decizia ministrului afacerilor externe, a acordat o sumă de 550.000 de euro pentru susținerea societății civile și a mass-media independente din Republica Moldova.

Tot urmare a eforturilor guvernelor PNL gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău a fost finalizat la finalul lunii iulie 2020. În octombrie 2021, gazoductul a devenit deplin funcțional, iar primele volume de gaz au fost transferate ca sprijin acordat Republicii Moldova, în contextul crizei gazului din această țară.

În discuția de ieri de la baza Mihail Kogălniceanu, președintele Iohannis și președintele Macron au discutat și despre sprijinirea în continuare a Republicii Moldova, prin continuarea eforturilor de asistență prin Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, creată la inițiativa României, Franței și Germaniei în luna aprilie, precum și sprijinul pentru aderarea Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

În încheiere, vă transmit că aștept cu nerăbdare ședința comună a Parlamentelor Moldovei și României, ca o nouă dovadă a faptului că România este alături de Republica Moldova și că o sprijină în toate demersurile.

Vă mulțumesc.

Deputat al PNL Neamț, Laurențiu-Dan Leoreanu.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Beniamin Todosiu - declarație politică intitulată Podul prăbușit din județul Neamț este dovada că banii din «Anghel Saligny» se vor duce pe Apa Sâmbetei, în buzunarele băieților deștepți;

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Beniamin Todosiu.

Vă rog.

 

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi poartă titlul: "Podul prăbușit din județul Neamț este dovada că banii din «Anghel Saligny» se vor duce pe apa sâmbetei, în buzunarele băieților deștepți".

Românii au privit recent cum o importantă investiție realizată din banii lor, prin celebrul PNDL3, s-a dus pe Apa Sâmbetei. Și totul s-a întâmplat la propriu: podul care traversează râul Siret, între Luțca și Sagna, din județul Neamț, s-a prăbușit zilele trecute ca o dovadă a hoției care a acaparat acest program guvernamental.

Prăbușirea podului de la Luțca ar trebui să fie un semnal de alarmă privind modul în care se vor cheltui și viitorii bani din Programul "Anghel Saligny". Guvernul PNL-PSD a impus peste 65 de miliarde de lei pentru acest program, care maschează de fapt vechiul PNDL, iar banii sunt pregătiți ca, prin jocuri de culise, să ajungă tot la baronii locali și firmele de partid.

Podul prăbușit din Neamț ar trebui să însemne, într-o Românie fără hoție, demisia președintelui Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene, o anchetă urgentă a DNA și sancțiuni drastice pentru constructorul lucrării. Domnul Arsene, baron PSD cu vechime, este bine-mersi în funcție, fără să aibă pe conștiință tragedia de pe Siret, autoritățile statului încă bâjbâie, de teamă să nu deranjeze interesele politice, iar constructorii se pregătesc cu siguranță să li se servească contracte și în noul PNLD - "Anghel Saligny".

Investiția din Neamț a costat peste 7 milioane de lei, iar banii sunt alocați prin PNDL2, programul hoției naționale. Amintesc faptul că, în timp, jurnaliștii au prezentat numeroase investiții făcute de mântuială prin PNDL, de la drumuri care se distrug la prima ploaie până la lămpi de iluminat stradale cumpărate la prețuri de zeci de ori mai mari decât valoarea reală.

Acum avem și minunea de la Luțca, respectiv podul care s-a prăbușit după câteva luni de la reabilitare. Președintele Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene, lăuda lucrarea imediat după inaugurare spunând: "S-a făcut testul de rezistență pe pod și avem garanția că rezistă unei greutăți de peste 340 de tone". A picat la o încărcătură de peste 10 ori mai mică, iar surpriza a fost că "materialele speciale" de care vorbea la inaugurare baronul Arsene să fie polistiren pus în structura de beton a podului.

Acestea sunt doar câteva exemple, dragi colegi, despre modul în care se fură "legal" banii publici în România. Totul cu complicitatea Guvernului și a autorităților statului, inclusiv ale celor care ar trebui să verifice calitatea unor lucrări de importanță deosebită. "Anghel Saligny" va deschide larg ușa fraudelor, îngroșând portofelele baronilor locali și ale firmelor apropiaților lor.

Primarii se plâng deja, stimați colegi, că banii din Programul "Anghel Saligny" se împart ca la cămătarii din colțul străzii, în funcție de interesele politice ale șefului organizației de partid. Știți asta, pentru că sunt primari mulțumiți și foarte mulți nemulțumiți de modul clientelar prin care se aprobă proiectele.

Închei solicitând public, de la tribuna Parlamentului României, transparentizarea Programului Național "Anghel Saligny", crearea unor criterii serioase de distribuire a fondurilor și a unor mecanisme de verificare și control privind cheltuirea banilor și rezultatele investițiilor. În lipsa transparenței și a controlului real al implementării proiectelor, banii publici vor fi sifonați în lucrări precum cea de la Neamț, care se vor nărui la câteva luni de la inaugurare.

Vă mulțumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR PLUS de Alba.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Ion-Marian Lazăr - declarație politică având titlul Se prăbușea un pod tot pe Siret;

Domnul deputat Lazăr Ion-Marian.

Vă rog.

 

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Se prăbușea un pod tot pe Siret".

Dragi colegi, încă o dată suntem nevoiți să asistăm la o nouă capodoperă monstruoasă a autorităților administrației locale românești, ce putea să se soldeze cu pierderi de vieți omenești. Pentru prăbușirea podului de la Luțca nu a fost nevoie de condiții meteo nefavorabile, ca în cazul acțiunii romanului "Venea o moară pe Siret", în care atât podul, dar și moara, au fost luate de apele învolburate ale Siretului. A fost necesară doar ilustra implicare a vremelnicului președinte al Consiliului Județean Neamț, uns de PSD mare șef la județeana de partid și proaspăt condamnat în primă instanță de către Tribunalul Bacău pentru trafic de influență la o pedeapsă de 8 ani și 4 luni de închisoare cu executare. Fără a analiza exhaustiv încrengătura dubioasă a atribuirii și executării pe repede-nainte a lucrărilor de reparații la acest pod, nu pot să nu remarc predicția mincinoasă a lui Ionel Arsene, conform căreia, citez : "(...) încă 50 de ani, la Luțca, peste râul Siret, se va circula în condiții de siguranță datorită unei investiții derulate de către Consiliul Județean Neamț".

Totodată, în măsura în care se confirmă informațiile vehiculate în presă, conform cărora lucrările au fost efectuate în baza unei noi expertize tehnice, ce a înlocuit variantele propuse prin expertiza realizată în februarie 2018, înțeleg să solicit de la tribuna Parlamentului demisia din funcția de președinte al Consiliului Județean Neamț, alături de ceilalți factori implicați în această realizare măreață.

Oricum, actuala prăbușire a podului de la Luțca în albia Siretului nu mai trebuie să surprindă pe nimeni, având în vedere faptul că în trecutul nu prea îndepărtat o serie de alte obiective investiționale de importanță națională au avut probleme serioase după inaugurare. În acest sens, este de notorietate situația lotului 3 al autostrăzii Sibiu-Orăștie, ce a fost demolat la finalul anului 2015, între localitățile Cunța și Săliște, și a podului peste Dunăre de la Calafat, ce a fost închis pentru reparații la doar cinci luni de la data la care acesta a fost dat în folosință. Mai mult decât atât, situația nerecepționării de către Consiliul Județean Neamț a lucrărilor la podul de la Luțca este relativ similară cu cea a podului Basarab din București, a cărui recepție nu este finalizată de mai bine de 11 ani.

Da, dragi colegi parlamentari din actuala coaliție guvernamentală, aceasta este România lucrului bine stricat, în care în dese situații armata este chemată să rezolve problemele autorităților, ori de câte ori acestea eșuează în a-și îndeplini sarcinile și obligațiile ce le revin.

Mulțumesc.

Lazăr Ion-Marian, Circumscripția nr. 40 Vâlcea.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Lilian Scripnic - declarație politică având subiectul Blocajul din Portul Constanța pune în pericol exportul cerealelor românești;

Domnul deputat Lilian Scripnic.

Vă rog.

 

Domnul Lilian Scripnic:

Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În ultima perioadă sunt tot mai dese relatările despre ceea ce se întâmplă în Portul Constanța și despre blocajul creat odată cu direcționarea cerealelor de export din Ucraina către portul românesc. Autoritățile nu recunosc că sunt dificultăți semnificative și că infrastructura actuală nu face față solicitărilor. Cei responsabili cu gestionarea acestei situații - reprezentanții Ministerului Transporturilor și ai Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA - nu pierd nicio ocazie de a ne spune că este mobilizare generală, că toată lumea își face datoria, că se depun eforturi pentru a fluidiza încărcarea mărfurilor pe nave.

Nu are rost să ne mințim. Acum, când România ar fi putut scoate profit de pe urma reconfigurării rutelor de export ucrainene, este clar că nu vom reuși să profităm de această oportunitate. Până în prezent, Ucraina a exportat prin Portul Constanța circa 240.000 de tone de cereale. Este o cantitate mică, dacă ne raportăm la intenția Ucrainei de a exporta până la sfârșitul lunii iulie circa două milioane de tone și dacă luăm în considerare faptul că timpul de încărcare dintre două nave poate dura până și la 6 zile.

Problema cu adevărat gravă este cea a fermierilor români. În iulie producătorii români de cereale vor avea recolta gata pentru export. Mulți dintre ei nu au spații de depozitare proprii, iar închirierea nu este o soluție viabilă, din cauza prețului în creștere. Ei aleg să își ducă marfa direct în port și să o vândă de acolo. În contextul blocajului deja existent, cum este pregătit Portul Constanța pentru acest lucru? Mai există spații de depozitare pentru cerealele românești? S-au asigurat autoritățile române că producția autohtonă va avea fluxul de încărcare în nave asigurat, pentru ca fermierii români să nu fie afectați financiar? Sunt întrebări pe care le-am adresat ministrului transporturilor și infrastructurii și ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, la care sper să primesc răspuns în următoarea perioadă.

Iată că, după 32 de ani, statul român a ajuns la scadență cu nepăsarea, lipsa de viziune și strategie, neimplicarea, lipsa investițiilor și, până la urmă, lipsa de patriotism. Vedem în această perioadă cât de mult ne costă faptul că, după 32 de ani, nu avem un port modern, o cale ferată modernă și nu avem infrastructură rutieră care să facă față provocărilor economice ale prezentului.

Vă mulțumesc.

Deputat de Galați, Lilian Scripnic.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Dan Tanasă - intervenție reprezentând un Omagiu adus Dr. Ioan Lăcătușu - rectorul universității de românism de la Sfântu Gheorghe;

Domnul Dan Tanasă.

Vă rog.

 

Domnul Dan Tanasă:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați!

Declarația mea de astăzi este un omagiu adus doctorului Ioan Lăcătușu, rectorul Universității de românism de la Sfântu Gheorghe.

Doctorul Ioan Lăcătușu este arhivist, sociolog, director științific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita și director onorific al Centrului Eclesiastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan", din cadrul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, director al Editurii Eurocarpatica și redactor responsabil al anuarului "Acta Carpatica". Din anul 2002 este doctor în sociologie al Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca.

Domnul Ioan Lăcătușu este inițiator, coordonator sau coorganizator al unor proiecte și programe culturale și științifice de importanță națională, dintre care unele au dobândit dimensiuni internaționale, și al unor instituții hotărâtoare pentru păstrarea și afirmarea identității naționale a românilor din județele Covasna și Harghita: Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei; Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni; Centrul Ecleziastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan"; Centrul European de Studii Covasna-Harghita, care, din anul 2017 funcționează sub egida Academiei Române.

Aproape că nu există domeniu al vieții sociale, economice și administrative în care să nu se facă simțită intervenția benefică a domnului Ioan Lăcătușu. Solida și ampla sa calificare în toate domeniile în care a activat, pregătirea științifică durabilă, construită cu exigență și responsabilitate, asocierea cu prieteni și colegi de înalt calibru intelectual din Covasna și Harghita, dar și din țară, l-au ajutat să creeze un puternic colectiv cu care să se angajeze la cele mai îndrăznețe acțiuni care se impuneau pentru comunitatea în care trăiește și chiar dincolo de granițele sale.

Marcat de o profundă grijă pentru aproapele său, o iubire față de neamul și patria în care s-a născut și desigur dragoste pentru sufletele românești care dăinuie în județele din interiorul arcului carpatic, și-a dedicat întreaga energie pentru valorificarea culturii și civilizației românilor de pe aceste meleaguri, consolidând identitatea etnică a fraților noștri aflați sub permanenta amenințare a deznaționalizării.

Însumând aceste calități umane, doctorul Lăcătușu și-a dobândit respectul, stima și prețuirea binemeritate din partea concetățenilor, dar și a tuturor participanților la manifestările științifice care pe parcursul anilor au devenit totodată foarte buni prieteni.

Se află în activitate permanentă, adunând în jurul său colegi alături de care, an de an, organizează evenimente cultural-științifice, neobosit luptător pentru promovarea cauzei românilor și descoperirea istoriei locale, aducând la suprafață mărturiile prin care comunitatea noastră își ilustrează contribuția și importanța. Având în vedere complexitatea activității Domniei Sale, precum și înaltul prestigiu intelectual al manifestărilor organizate sau susținute de Domnia Sa, și raportându-ne la multitudinea de colaboratori pe care profesorul Lăcătușu i-a sprijinit și promovat de-a lungul anilor, putem afirma că Domnia Sa se remarcă ca un veritabil rector al universității de românism de la Sfântu Gheorghe, al cărei produs declar cu mândrie că sunt.

Prin conlucrarea a peste 45 de asociații membre ale Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, având binecuvântarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, precum și sprijinul a numeroși profesori, academicieni, arhiviști și etnologi, domnul Lăcătușu a creat în jurul idealului românesc din Transilvania o comunitate vie, atentă și implicată în problemele cetății.

Pentru noi, românii din județele greu încercate din sud-estul Transilvaniei, profesorul Lăcătușu este omul care a făurit istorie pe aceste meleaguri timp de decenii. Suntem convinși că Ioan Lăcătușu este un nume pentru istoria națională a tuturor românilor, un nume care merită să se regăsească în cartea de aur a neamului românesc, scris cu majuscule.

Fie ca Dumnezeu să îl binecuvânteze pe domnul Ioan Lăcătușu cu multe zile de acum încolo, cu sănătate și putere pentru a duce la bun sfârșit numeroasele proiecte pe care le-a inițiat!

Mulțumesc frumos.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Viorica Sandu - enumerarea unor măsuri inițiate de Partidul Social Democrat pentru a compensa scumpirea carburanților;

Doamna Viorica Sandu.

Vă rog.

 

Doamna Viorica Sandu:

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Creșterea continuă a prețului carburanților a devenit o problemă serioasă pentru majoritatea românilor, fie că sunt persoane fizice sau companii, mai ales că ea stă la baza creșterii prețurilor și a altor produse și servicii.

În acest context, Partidul Social Democrat vine în fața dumneavoastră cu propuneri de măsuri realiste, care se pot aplica rapid și pot atenua scumpirile.

Zilele viitoare, Guvernul va promova prin ordonanță de urgență prevederi dure anti-speculă, care presupun amenzi de până la 1% din cifra de afaceri pentru practicarea unor prețuri nejustificat de mari, limitarea producției sau a vânzărilor, respectiv stocarea mărfurilor pentru crearea unui deficit și revânzarea la un preț crescut artificial.

Am văzut așa-ziși experți care promovează micșorarea accizelor la carburanți. Practica din alte state ne-a demonstrat că aceasta nu este o soluție pentru scăderea prețului. Diferența nu se va resimți la pompă, ci doar va îngroșa profitul comercianților. Vedem asta acum în Germania sau Marea Britanie, care au redus taxele, fără ca acest lucru să aibă vreun efect real pentru cetățenii lor. Plafonarea va determina doar penurie și speculă!

Fac un apel către Consiliul Concurenței, instituție care are cea mai mare responsabilitate în acest moment, pentru a-și asuma acțiunile de control pe piața carburanților. Aceste acțiuni trebuie să descurajeze practicile anti-concurențiale și eventualele comportamente comerciale speculative care produc majorări nejustificate ale prețurilor.

Ordonanța de urgență anti-speculă despre care vă spuneam nu este singura măsură inițiată de Partidul Social Democrat pentru a compensa scumpirea carburanților. Pentru agricultură am susținut reducerea accizei la minimul posibil permis de Uniunea Europeană - 21 euro/1.000 litri.

Pentru companiile afectate de criză se acordă un ajutor de până la 400.000 de euro per societate pentru a acoperi inclusiv costul utilităților și al combustibililor.

Transportatorii, grav loviți de ceea ce se întâmplă, vor primi o subvenție de 0,5 lei/litru de combustibil.

Rămânem în permanent dialog cu cetățenii, cu autoritățile locale, naționale și europene, urmărim evoluția crizei, ne uităm la ce se întâmplă în țările din Uniune și la bunele practici ale Guvernelor.

Venim apoi cu inițiative eficiente, de impact, care să ne ajute să trecem cu bine peste toate încercările din această perioadă. Și vom trece, dacă reușim să fim uniți, raționali și să punem mereu pe primul loc nevoile românilor și ale României.

Vă mulțumesc.

Viorica Sandu, deputat de Galați.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Cătălin-Zamfir Manea - declarație politică având ca temă importanța crucială pe care o are recensământul populației și al locuințelor, care are loc o dată la 10 ani;

Domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea, vă rog.

 

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulțumesc.

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Suntem în plin proces de desfășurare a recensământului populației și al locuințelor, etapa în care recenzorii se deplasează la locuințele acelor persoane care nu s-au putut autorecenza în perioada stabilită de lege.

Și, de aceea, consider că este extrem de important pentru întreaga populație a țării să coopereze cu recenzorii și să înțeleagă importanța acestui demers național, importanța crucială pe care o are această cercetare statistică, care are loc o dată la 10 ani.

Pentru minoritatea romă și pentru minorități, în general, dar, în particular, pentru minoritatea romă, recensământul populației are o valoare în plus, în ideea în care prin intermediul celor două chestionare care se vor aplica pot fi culese date reale, date care să reflecte situația gravă, spun eu, cu care se confruntă, din păcate, cei mai mulți cetățeni români de etnie romă, din perspectivă demografică, dar mai ales din perspectiva socială și economică. Și aici și dumneavoastră știți foarte bine multiplele probleme care, din păcate, s-au tot amplificat în ultimii ani, la nivelul comunităților, precum: lipsa actelor de proprietate, lipsa actelor de spațiu, de identitate, zeci și sute, chiar mii de locuințe ale romilor care nu sunt racordate la rețeaua de utilități, la energie electrică, la apă și așa mai departe. Toate aceste probleme, da, pot fi semnalate în cadrul recensământului. Și Guvernul României, pe baza acestor informații, spun eu, oficiale, pe baza rapoartelor pe care Institutul Național de Statistică le va întocmi, Guvernul României va putea elabora o serie de programe, politici publice, o serie de intervenții care să diminueze, spun eu, decalajele sociale și economice care s-au tot instituit între populația majoritară și populația de etnie romă.

Noi, ca for legislativ, de asemenea, pe baza acestor informații, vom putea interveni din punct de vedere legislativ, vom putea corecta o serie de legi, de așa manieră încât să asigurăm tuturor cetățenilor acestei țări drepturi, spun eu, echitabile și respectarea drepturilor, așa cum, de altfel, prevede Constituția.

Închei prin a face un apel către toți romii din România să-și declare în mod conștient apartenența la etnia romă și să participe la acest recensământ.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Dănuț Aelenei - declarație politică intitulată Delăsare sau rea-voință;

Din partea neafiliaților, domnul Dănuț Alenei.

Interveniți?

Vă rog.

 

Domnul Dănuț Aelenei:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați câțiva colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Delăsare sau rea-voință".

La sfârșitul anului 1990, România avea o flotă maritimă comercială de 300 de nave maritime comerciale, cu o capacitate de transport de 6.185.000 tdw și o flotă de pescuit oceanic de circa 100 de nave. Marea majoritate a navelor fuseseră construite în șantierele navale din țară.

Flota României era a noua din lume. Navrom Constanța și IPO Tulcea dețineau toate navele comerciale și de pescuit oceanic. După aceea, ele s-au divizat în trei societăți, toate cu capital de stat - Navrom, Romline și Petromin.

Astăzi, din mândra noastră flotă n-au mai rămas decât feriboturile "Mangalia" și "Eforie", aflate în conservare, începând cu anul 2009, și cargoul "Albatros", transformat în navă-laborator. Din flota de pescuit oceanic n-a mai rămas nimic.

Dispariția flotei românești a rămas ca o pată pe obrazul României și un simbol trist al neputinței noastre postrevoluționare.

România, ca stat, nu are nicio navă comercială operațională sub pavilion românesc. Cu toate că există armatori români care dețin nave, acestea sunt înregistrate sub alte pavilioane, pentru că nu dispun de facilități fiscale și de un cod maritim care să le permită să-și aducă navele în țară.

Nu sunt singurul care visează ca pavilionul românesc să fie arborat din nou pe navele comerciale ce străbat mările și oceanele lumii.

Transportul naval este o afacere mobilă; urmează regimul fiscal cel mai favorabil. Nu este ca un serviciu de la colțul străzii, captiv locului în care stă. Armatorul se duce acolo unde găsește cea mai favorabilă legislație.

Aprobarea pavilionului românesc ar însemna că statul ar avea numai de câștigat. Țara noastră va fi repusă pe harta statelor care au o flotă maritimă comercială. Va fi un avantaj din punctul de vedere al colectării de taxe și impozite pentru statul român, dar în același timp pentru Constanța, pentru că vor fi create noi locuri de muncă, vor veni noi afaceri în zona portului. Toate companiile care își vor înmatricula navele sub pavilion românesc vor dezvolta, pe orizontală, alte tipuri de activități economice legate de operarea navelor, de asigurarea lor, activități juridice, de expediții de mărfuri, de reparații navale și altele.

Începând cu anul 1990, România a devenit unul dintre cei mai importanți furnizori de forță de muncă de înaltă calitate pentru flota mondială. În noiembrie 2021, în evidențele Autorității Navale Române erau înregistrați 54.319 navigatori cu documente valabile.

Țara noastră deține instituții de învățământ de profil recunoscute pe plan internațional pentru profesionalismul lor, dar care lucrează în slujba exportului de echipaje - Academia Navală "Mircea cel Bătrân", Universitatea Maritimă Constanța, Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale CERONAV, precum și o rețea puternică de companii de crewing.

De asemenea, România are o industrie navală puternică, care arde de nerăbdare să construiască nave pentru viitoarea flotă națională. Cifra de afaceri realizată de șantierele navale românești este de circa 650 de milioane de euro anual. În șantierele navale muncesc aproximativ 10.000 de lucrători proprii, la care se adaugă aproximativ 8.000 de lucrători ai subcontractorilor.

Tabloul României maritime este completat de Portul Constanța - cel mai mare port de la Marea Neagră - și o puternică industrie portuară. Din el lipsește doar flota comercială.

Majoritatea țărilor cu ieșire la mare duc o politică de creare și dezvoltare a flotelor maritime sub pavilion național, care să preia o parte din fluxurile de mărfuri generate de comerțul exterior propriu, reducându-se dependența față de societățile de navigație străine. Acest lucru ajută la îmbunătățirea balanței de plăți prin reducerea volumului navlului plătit armatorilor străini, dar ajută și la stimularea comerțului exterior și pătrunderea pe piețele externe.

Mă întreb și vă întreb, stimați câțiva colegi - de ce nu se vrea să avem din nou o flotă maritimă comercială românească?

Ce sau cine ne împiedică să redăm României locul pe care îl merită pe mările și oceanele lumii?

Este delăsare, incompetență sau rea-voință?

Vă mulțumesc.

Deputat neafiliat Aelenei Dănuț, Circumscripția electorală nr. 14 Constanța.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Mulțumesc.

 
Radu Mihai Popa - declarație politică având ca subiect noua centrală nucleară de la Doicești, un proiect foarte important atât pentru România, cât și pentru comunitatea locală;

Domnul Radu Mihai Popa, vă rog, PSD.

 

Domnul Radu Mihai Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi are legătură cu un proiect foarte important, care în aceste zile ar trebui să înceapă în județul Dâmbovița, și anume: noua centrală nucleară de la Doicești, un proiect foarte important atât pentru România, cât și pentru comunitatea locală.

Tocmai de aceea cred că sunt câteva întrebări la care investitorul american și compania românească împreună cu care NuScale face acest proiect, respectiv Nuclearelectrica, ar trebui să răspundă public, pentru a lămuri toate vocile care în spațiul public, în social media au început deja să se ridice din ce în ce mai agresiv.

Știm cu toții că România exploatează la Cernavodă de peste 50 de ani centrala care folosește tehnologie CANDU și singura tehnologie pe care CNCAN, specialiștii de la Compania Națională pentru Controlul Activităților Nucleare o pot urmări este acest tip de tehnologie.

Tehnologia pe care o presupune proiectul de la Doicești, respectiv "small modular reactors", folosește un alt tip de tehnologie, respectiv a apei ușoare sub presiune, și de aici încep să apară câteva întrebări, pentru că, începând chiar de mâine, asta presupune ca specialiștii de la Nuclearelectrica, împreună cu specialiștii de la CNCAN să facă acest transfer de tehnologie și de resursă umană. Nu cred că e simplu, pentru că știm cu toții că resursa umană a început să cam plece din România.

De aici am câteva întrebări la care aștept răspunsul Ministerului Energiei și al celor de la Nuclearelectrica, dar și al investitorului american:

- Dacă are România resurse financiare să facă acest schimb de tehnologie?;

- Dacă are România resurse umane și logistice să susțină acest schimb de tehnologie?

Am citit într-un material că investitorul a ales locația de la Doicești în urma unui studiu de amplasament în care a analizat mai multe locuri. Studiul a fost lansat în 2021, finanțat de compania americană și s-a ridicat la o valoare de 1,2 milioane de dolari.

Tocmai de aceea cred că e nevoie să aflăm care este suprafața de excluziune a centralei, așa cum a rezultat din studiul de amplasament?

E important să știm care este suprafața de protecție a centralei în urma acestui studiu de amplasament?

- Dacă a făcut investitorul, respectiv Nuclearelectrica sau partenerul său, un calcul din care să reiasă randamentul investiției în centrala de la Doicești?

În toată Europa, în țările cele mai dezvoltate din Europa - mă refer la Germania, Italia, Franța, Spania, inclusiv Norvegia - toate aceste țări folosesc un singur tip de tehnologie nucleară, tocmai din cauza costurilor ridicate de exploatare, de întreținere, de mentenanță. Și mă întreb dacă România își permite să fie mai dezvoltată decât cele mai puternice dintre cele mai puternic industrializate țări din Europa.

Apoi, gestionarea impactului social al investiției. Aștept să văd strategia investitorilor pentru gestionarea impactului social al investiției.

Standardele internaționale pentru activități nucleare obligă companiile din industrie să evalueze, pe baza unor studii preliminare, impactul social al proiectului și să-l coreleze cu etapele de dezvoltare ale investiției.

Recunoscând responsabilitatea covârșitoare ce revine unei companii care urmează să implementeze un proiect precum noua tehnologie SMRs, investitorul trebuie să prezinte public modul cum s-a gândit să sprijine comunitatea locală din Dâmbovița și economia din județ.

Standardele internaționale de responsabilitate obligă investitorul să asume un plan de acțiune concret, cu principii și măsuri etapizate, pentru sprijinirea comunității locale din Dâmbovița, astfel încât opinia publică să fie asigurată că impactul negativ al investiției va fi cât mai redus, iar beneficiile proiectului vor fi cât mai ridicate.

Radu Popa, deputat al PSD de Dâmbovița.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Dumitru Mărculescu - declarație politică intitulată Infrastructura rutieră din Oltenia trebuie să devină o prioritate națională;

Dumitru Mărculescu, vă rog, Grupul parlamentar al PNL.

 

Domnul Dumitru Mărculescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

"Infrastructura rutieră din Oltenia trebuie să devină o prioritate națională"

Astăzi vreau să mă adresez tuturor colegilor, miniștrilor, indiferent de partidul din care fac parte.

Dragi colegi,

Sunt oltean și reprezint, poate, cel mai frumos județ din Oltenia, județul Mehedinți. Noi, în Mehedinți, avem istorie, avem Dunărea, avem Clisura Dunării cu frumusețea ei răpitoare, însă nu avem ceva esențial, nu avem infrastructură rutieră. Dacă vrei să ajungi de la București la Drobeta-Turnu Severin, trebuie să te înarmezi cu răbdare. De 30 de ani, în Oltenia, până acum o lună, nu s-a făcut nimic în acest sens. Am reușit, după multe eforturi, să inaugurăm 18 km de drum expres și urmează încă alți 20 de km, care vor fi dați în folosință, sper, luna aceasta.

Este un început, dar nu este suficient.

Este de datoria noastră, a politicienilor, indiferent de partid sau de zona pe care o reprezentăm, să ne implicăm. În ultimele luni, am cerut de nenumărate ori informații despre Drumul Expres Calafat-Lugoj, aflat doar la stadiul de hârtii și aprobări de studii de fezabilitate. Nu este suficient. Cred că ar trebui simplificate, pe cât posibil, birocrația și procedurile. Nu se mai poate să așteptăm cu anii să avem un proiect pe hârtie și apoi alți câțiva ani ca să-l implementăm. Oamenii nu mai au răbdare.

De fiecare dată când merg în județ, când mă întâlnesc cu severinenii, îmi spun același lucru - ne-am săturat de promisiuni, vrem drumuri. Și au dreptate. Românii știu că o dezvoltare economică sănătoasă începe cu o infrastructură puternică. Infrastructura rutieră aduce investitori, investitorii aduc capital, capitalul înseamnă bunăstare. Oltenia, și, în special, Mehedințiul, au un potențial de dezvoltare deosebit, atât turistic, cât și industrial.

Dragi colegi,

Avem șansa istorică de a lăsa ceva în urma noastră. Am început să o facem, însă trebuie mai mult. Este de datoria noastră să nu-i dezamăgim pe oameni. Pentru că, da, ei au avut încredere în noi și ne-au acordat votul. Acum ocupăm o poziție în Parlamentul României, avem o responsabilitate față de fiecare cetățean, avem unelte la îndemână prin care să le facem viața mai bună.

Din ziua în care am depus jurământul și până în ultima zi de mandat, mă voi gândi la nevoile oamenilor, la ceea ce pot face pentru a le veni în sprijin și, în cele din urmă, să aibă o viață mai bună.

Cu toții vorbim despre nevoia României de a se dezvolta. Stimați colegi, acest lucru se va putea face doar dacă fiecare dintre noi vine cu o inițiativă, cu un proiect, cu o idee. Voi continua să militez pentru nevoile Olteniei, pentru infrastructura atât de necesară zonei!

Vă mulțumesc.

Dumitru Mărculescu, deputat al PNL de Mehedinți.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Radu-Vicențiu Grădinaru - declarație politică intitulată Coaliția Iohannis - PSD - PNL - UDMR aduce România pe marginea prăpastiei;

Domnul Radu-Vicențiu Grădinaru, vă rog.

 

Domnul Radu-Vicențiu Grădinaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Coaliția Iohannis - PSD - PNL - UDMR aduce România pe marginea prăpastiei".

Ziua și creșterea prețurilor la alimente. Ziua și creșterea ROBOR. Ziua și creșterea dobânzilor la împrumuturi. Doar asta am văzut în ultimele șase luni.

Sub guvernarea PSD-PNL-UDMR, o zi obișnuită din viața fiecărui român a devenit o luptă pentru supraviețuire. Inflația record, de aproape 14%, familii întregi care astăzi trebuie să plătească o rată dublă față de anul trecut, benzina și motorina la prețuri record. Nu s-a mai întâmplat asta din anii ʼ90.

Bilanțul PSD-PNL-UDMR, într-un singur cuvânt - sărăcie!

Guvernarea militaro-socialistă știe doar să cheltuiască bani pentru ei, pentru rudele lor și aparatul de stat corupt. Au umflat statul cu pile plătite din banii încasați în plus la prețurile la carburanți, de la noi toți.

În șase luni, au reușit să împrumute România pe generații cu peste 1.000 de euro pe secundă, la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană.

În șase luni, au reușit să ducă ROBOR la 5,9%, o creștere cu 95% față de începutul anului.

În șase luni, au reușit să angajeze 15.000 de noi oameni la stat. Și nu se opresc aici.

În șase luni, s-au certat între ei, în timp ce românii au trebuit să treacă singuri prin iarnă. Ei se certau, prețurile la energie creșteau. Milioane de români au plătit facturi uriașe la energie pentru că PSD și PNL nu au fost în stare să ia măsuri la timp. În schimb, au vândut gazele din Marea Neagră.

Singura măsură pentru contracararea situației critice prin care populația trece o reprezintă un ajutor social pentru familiile aflate la limita supraviețuirii de doar... 250 de lei, o dată la două luni. Tradus în fapt, asta înseamnă o pâine pe zi!

Măsura amintește de ultimele zile ale regimului comunist, când Ceaușescu promitea 100 de lei în plus la salariu, încercând să închidă gura populației înfometate. Știm cu toții cum a sfârșit Ceaușescu!

Vă bateți joc cu toții de viețile românilor, stimați colegi din Coaliția de guvernare, dar veți plăti! În 2024 românii nu-și vor mai vota călăii!

Vă mulțumesc.

Radu Grădinaru, deputat, AUR, Botoșani.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Mihai Ioan Lasca - declarație politică având titlul Suveranitatea nu se negociază! Afară cu OMS din România!;

Domnul deputat Mihai Lasca, vă rog.

 

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de azi se intitulează "Suveranitatea nu se negociază! Afară cu OMS din România!".

Dragi români, de curând, OMS, această adunătură de tirani medicali, s-a gândit să prostească președinții vremelnici ai popoarelor lumii și a născocit un tratat cu drept de a impune reguli sanitare periculoase pentru oameni.

Acest tratat a fost respins de numeroase țări africane, dar slugarnicul Klaus Iohannis, din păcate președintele României în prezent, a luat poziția ghiocelului în fața stăpânilor și a semnat fără consultarea poporului român acest tratat nazist.

În prezent sunt atâtea boli grave pentru care OMS nici măcar nu încearcă să găsească metode de vindecare, iar acum nu mai pot de grija carcalacului-COVID sau a variolei maimuței. Probabil că vor urma și alte glume la fel de credibile ca și cei care le lansează, de exemplu, "anemia gândacului" sau "hipertensiunea melcului".

Partidul Patrioții Poporului Român se opune slugărniciei față de OMS și niciodată nu va accepta asemenea tratate odioase care doresc instaurarea tiraniei medicale. Poporul român este suveran, conform Constituției, și așa va fi mereu! Românii s-au săturat de vânzarea de țară și au dreptul și obligația de a-și apăra patria. Trădătorii României trebuie aruncați în lada de gunoi a istoriei și niciodată aceștia nu mai trebuie să decidă soarta țării și a generațiilor viitoare.

Acum opt luni, o membră a OMS a venit în România să urecheze slugile din Guvern, și nu numai, pentru rata foarte mică de injectare a românilor cu seruri ucigașe, dar adevărații români care au ieșit în stradă împotriva ei au trimis-o înapoi de unde a venit. Sloganul românilor din stradă a fost: "Afară cu OMS din țară!", de aceea declarația mea politică de azi am intitulat-o asemănător, în semn de respect fată de adevărații protestatari de atunci.

Vizita iscoadei OMS se pare că a fost un preambul al acceptării adunăturii de tirani medicali ca autoritate medicală internațională cu drept de a închide oamenii în case pe viitor din cauza vreunui "pojar la râme". Acești dictatori OMS visează să abuzeze medical întreaga omenire, iar pentru asta au nevoie de semnături ale slugilor care conduc temporar țările lumii.

Dragi români, să țineți minte că vor da socoteală în fața propriilor cetățeni și trădările nu vor fi uitate!

Acum, efectele pLandemiei se vor a fi aruncate pe seama intervenției militare din Ucraina, iar sancțiunile economice luate împotriva Federației Ruse au fost doar manipulări pentru a distrage atenția de la vaccinurile ucigașe cumpărate în mod corupt și de la scumpirile nejustificate care îmbogățesc pe cei care doresc război cu adevărat.

Din fericire, peste 70% din români cer neutralitatea României față de acest conflict, iar poziția Partidului Patrioții Poporului Român este aceeași. Astfel, Partidul PPR va fi un scut puternic în apărarea Constituției și a suveranității, pentru nealterarea identității naționale și a drepturilor fundamentale ale cetățenilor români.

Viitorul României aparține Patrioților! Așa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat Mihai Lasca, Partidul PPR.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Anamaria Gavrilă - declarație politică intitulată România în stare de ȘOC;

Doamna deputat Anamaria Gavrilă, vă rog.

 

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prețurile la pompă sunt pe cale să se dubleze față de anul trecut pe vremea aceasta. Agricultorii, cei care ne pun pâinea pe masă, plătesc acum motorina cu 90% mai scump decât anul trecut și îngrășămintele cu 300% mai scump decât anul trecut. Electricitatea, gazul, alimentele - toate au lăsat românii fără bani. Românii tac, încă - sunt în stare de șoc. Dar este liniștea de dinaintea furtunii. Unii dintre ei și-au luat credite la bănci cu speranța că vor avea un venit și în viitor, cu care să le ramburseze. Agricultorii și-au luat credite cu dobânzi foarte mari, pe care au trebuit să le garanteze cu pământurile pe care le au. Dar ce se va întâmpla când firmele vor intra în incapacitate de plată și vor urma restructurări? Ce se va întâmpla când vom avea, poate, secetă sau o recoltă săracă?

Se tot vorbește despre o criză alimentară și ni se dau asigurări că avem depozite suficiente, însă nimeni nu ne dă asigurări că aceste depozite vor fi la dispoziția românilor atunci când va fi nevoie, și nu vor lua calea exportului. Pentru că adevărul este că statul nu poate controla agricultorii privați. Avem nevoie de un guvern care să ofere garanții agricultorilor, pentru ca ei să nu își lucreze pământurile cu teama că le vor pierde. Avem nevoie ca guvernanții să ajute la scăderea prețurilor la carburanți, astfel încât economia să funcționeze, să nu se blocheze. Avem nevoie de politicieni onești care să ne spună exact cum stau lucrurile.

Ne aflăm, de fapt, într-o criză. Televiziunile însă întârzie să o spună, însă oamenii o trăiesc deja. I-am întrebat pe români, domnule Iohannis și domnule Ciucă, ce cred, care sunt cauzele creșterii prețurilor la carburanți. Românii însă pot vedea după perdeaua de fum pe care guvernanții au întins-o ca să acopere realitatea. Românii știu că nu este războiul, domnule Iohannis. Românii știu că nu sunt benzinăriile și nici Consiliul Concurenței, domnule Ciolacu, pentru că, dacă nu vă amintiți, nu ați scăzut accizele la carburanți. Guvernul dumneavoastră nu a făcut asta. Este lipsa de viziune a guvernanților. Este lipsa de empatie, lipsa de emoție a guvernanților pentru responsabilitatea funcției pe care o ocupă. E lipsa unui plan "încotro mergem" și astfel certitudinea este că ajungem unde nu vrem să fim.

Săraci și cu datorii.

Mulțumesc mult.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Au depus declarații în scris:

Din partea Grupului parlamentar al PSD - domnul deputat Eugen Bejinariu, Daniela Oteșanu, Alina-Elena Tănăsescu, Ștefan Mușoiu, Adrian Alda, Daniel Tudorache, Alin Virgil Chirilă, Radu-Marcel Tuhuț, Ioan Mang, Ioan Vulpescu, Oana-Gianina Bulai, Cristina-Elena Dinu, Vasilică Toma, Romulus-Marius Damian, Marian-Iulian Rasaliu, Silviu Nicu Macovei, Mihai Weber;

Din partea Grupului parlamentar al PNL - doamna deputat Elena Hărătău, Andrei Daniel Gheorghe, Vetuța Stănescu, Florin-Claudiu Roman, Bogdan-Iulian Huțucă, Marian Crușoveanu, Ervin Molnar, Maria Stoian, Florică Ică Calotă, Ioan-Liviu Balint, Iulian-Alexandru Muraru, Florin-Alexandru Alexe, Alexandru Popa, Valentin-Ilie Făgărășian, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, George Șișcu, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Ioan Balan, George-Cătălin Stângă;

Grupul parlamentar al USR - Brian Cristian, Ștefan-Iulian Lőrincz, Simina-Geanina-Daniela Tulbure, Filip Havârneanu, Mihai Polițeanu;

Grupul parlamentar AUR - Gianina Șerban, Raisa Enachi, Silviu-Titus Păunescu, Vasile Nagy, Boris Volosatîi;

UDMR - Biró Rozália;

Iar din partea neafiliaților - domnul deputat Dumitru Coarnă, Ciprian Ciubuc, Bogdan-Alexandru Bola, Nicolae Roman.

Declar ședința închisă.

Vă mulțumesc.

 
   

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
  Adrian Alda - declarație politică: Noi ajutoare de stat pentru fermierii români, printr-o schemă în valoare de 606 milioane euro;

Domnul Adrian Alda:

"Noi ajutoare de stat pentru fermierii români, printr-o schemă în valoare de 606 milioane euro"

Fermierii români vor fi, din nou, sprijiniți, prin noi infuzii financiare, pentru redresarea afacerilor afectate în perioadele de vârf ale pandemiei. Eforturile europarlamentarilor PSD, precum și semnalele transmise de conducerea PSD a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale către Bruxelles privind impedimentele pe care le-au avut de surmontat, în pandemie, investitorii români în agricultură nu au rămas fără rezultat. Din contră, Uniunea Europeană a răspuns prompt solicitărilor noastre, impunând o nouă măsură ce vizează atenuarea deficitelor de lichidități cu care se confruntă beneficiarii ei și amortizarea unei părți din pierderile suferite de aceștia din cauza pandemiei de coronavirus și a restricțiilor pe care și autoritățile române au trebuit să le pună în aplicare pentru a limita răspândirea virusului.

Concret, cea mai recentă decizie a Comisiei Europene, luată în favoarea investitorilor autohtoni în agricultură, constă în schema în valoare de 606 milioane euro, respectiv aproximativ 3 mii de miliarde RON. Suma dislocată este consistentă, la fel și banii destinați fiecărei exploatații agricole în parte. Potrivit anunțului Executivului european, cuantumul ajutorului nu depășește 290.000 de euro pentru întreprinderea care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole, 345.000 de euro pentru întreprinderea care activează în domeniul pescuitului și acvaculturii și 2,3 milioane de euro pentru întreprinderea care este angajată în alte ramuri conexe. Deși aceste cuantumuri ale ajutoarelor sub formă de granturi directe sunt limitate, trebuie să apreciem că sumele respective sunt considerabile, având în vedere că, în ultimii doi ani, România a beneficiat totuși de recolte foarte bune pentru majoritatea produselor agricole, în ciuda inconvenientelor generate de pandemia de COVID- 19.

Această veste deosebit de bună se adresează tuturor fermierilor noștri, deci va fi destinată întreprinderilor de toate dimensiunile, care își derulează activitatea, printre altele, în sectoarele agriculturii, pescuitului, acvaculturii și industriei alimentare.

Schema a fost aprobată în temeiul sferei temporare privind ajutoarele de stat. În cadrul acesteia, sprijinul public va lua forma unor granturi directe și a unor garanții pentru împrumuturi. Beneficiarii eligibili vor avea dreptul să primească garanții care să acopere până la 90% din valoarea împrumuturilor pentru investiții și pentru capitalul de lucru și granturi directe care să acopere, printre altele, valoarea totală a comisioanelor de risc și de gestiune și dobânzile aplicabile, în cazul cărora durata maximă a unei garanții este de 6 ani.

Mai mult, trebuie să admitem, dar și să apreciem celeritatea cu care vor fi acordați acești bani. Conform Comisiei Europene, ajutorul se va distribui cel târziu până la 30 iunie 2022. În completare trebuie să mai precizez că forumul european a constatat că schema românească respectă condițiile cadrului temporar. Și mai concret, măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru ca să remedieze o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu art. 107 alin. (3), litera (b) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar.

În paralel, și MADR dă o altă veste favorabilă privind acoperirea pierderilor suferite în pandemie de către investitorii în agricultură! Cele 50 de milioane de euro acordate, până în prezent, de către conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale vor fi completate, astfel încât să acopere încă 22.000 de cereri depuse în cadrul măsurii "Microgranturi în domeniul alimentar". În plus, pentru că o parte dintre beneficiari s-au plâns că se confruntă cu o birocrație inutilă, generatoare de costuri și în măsură să le îngreuneze demersul de a-și strânge documentele necesare, MADR asigură fermierii că instituțiile subordonate, responsabile cu implementarea dispozițiilor de sprijin, vor lucra la o mai bună coordonare metodologică și vor intensifica eforturile de debirocratizare privind actele necesare accesării măsurilor gestionate.

Astfel, în viitorul foarte apropiat, noi vom vorbi despre rezultate, iar dumneavoastră, domnilor agricultori și fermieri, veți beneficia de o simplificare și mai consistentă decât până acum a tuturor procedurilor, în așa fel încât să vă facilităm și să și eficientizăm accesul la fondurile disponibile.

Așadar, este apreciabil că, grație eforturilor susținute ale conducerii PSD a MADR, din ce în ce mai mulți fermieri și agricultori pot beneficia de o gamă mai amplă de ajutoare și subvenții provenite din fonduri naționale sau comunitare. Acestea le vor servi nu doar ca să-și redreseze și repoziționeze afacerile derulate, ci chiar să le extindă datorită generării unui orizont și mai predictibil și mai fezabil.

PSD întotdeauna a demonstrat că știe să guverneze în folosul tuturor românilor, punând un accent deosebit pe susținerea agriculturii. Nu sunt simple aprecieri, ci evoluția pozitivă din acest domeniu, sub conducerea noastră, dublată de reforme salutare, de recoltele record la hectar și de implementarea majorității inovațiilor tehnice ne-au dat mereu dreptate!

  Bogdan-Alexandru Bola - declarație politică având tema Când li se va face dreptate victimelor mineriadei?;

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Când li se va face dreptate victimelor mineriadei?"

Șase morți, mii de răniți și persoane arestate. Acesta este bilanțul oficial al mineriadei din 13-15 iunie 1990, deși unele estimări indică cifre mult mai dramatice. "Chemăm toate forțele conștiente și responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului și televiziunii pentru a curma încercările de forță ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democrația atât de greu cucerită", au fost cuvintele cu care Ion Iliescu a dat undă verde brutalității, cuvinte din cauza cărora frageda noastră democrație era condamnată să mai aștepte încă șapte ani aproape pentru a se vindeca.

La chemarea președintelui țării, câteva garnituri de tren cu mineri pleacă din Valea Jiului și ajung în București, unde, timp de două zile, aceștia recurg la acte de o violență extremă împotriva protestatarilor, a studenților și a oricărei persoane suspecte că "subminează democrația". Cu ajutorul minerilor, declara Ion Iliescu, au fost descoperite în subsolul clădirii Partidului Național-Țărănesc un depozit de sticle incendiare, droguri, seringi, cu care au injectat droguri unora dintre cei care stăteau în Piața Universității, și armament. De asemenea, a fost înăbușită rebeliunea legionară și au fost combătuți contrarevoluționarii legionari, declara tot același Ion Iliescu. Manipularea din acele zile a atins cote foarte înalte. Românii au fost otrăviți cu minciuni deșănțate, o încercare a regimului Iliescu de a-și acoperi crimele împotriva libertății și democrației.

Au trecut 32 de ani de la mineriadă, 32 de ani în care românii au așteptat ca Justiția să facă dreptate celor omorâți și bătuți în acele zile pe străzile Bucureștiului. Au trecut fără ca nimeni să se atingă de Ion Iliescu, să-l tragă la răspundere și să demonstreze că în țara asta există procurori și judecători care își fac treaba. Iliescu și toți oamenii lui au reușit să îngenuncheze Justiția, iar exemplul cel mai recent îl avem la CCR, unde un apropiat de-al lui a ajuns acum președintele Curții Constituționale. La vremuri noi, tot ei.

Dacă de la PSD nu te-ai fi așteptat să-și dorească să facă lumină în cazul mineriadei, PNL acum a devenit părtașul îngropării adevărului și dreptății, același PNL care în acele zile era călcat în picioare de ortacii chemați să reducă lumea la tăcere. Mai grav, premierul Ciucă, președintele liberalilor, vorbește acum doar despre victime și nimic despre vinovați, semn că PNL a abandonat orice demers de a mai face dreptate și justiție în această țară.

  Boris Volosatîi - intervenție intitulată 81 de ani de la primul val al deportărilor din Basarabia, Nordul Bucovinei și ținutul Herța;

Domnul Boris Volosatîi:

"81 de ani de la primul val al deportărilor din Basarabia, Nordul Bucovinei și ținutul Herța"

Primele victime numeroase ale comunismului dintre români au fost cele din teritoriile naționale ocupate militar de fosta Uniune sovietică. Ieri, 13 iunie, s-au împlinit 81 de ani de la primul val al deportărilor din Basarabia, Nordul Bucovinei și ținutul Herța. În vara anului 1941, zeci de mii de cetățeni români din cele 11 județe ale țării noastre ocupate de URSS, în marea lor parte etnici români, au fost ridicați cu forța din casele lor, în cele mai multe cazuri în tăria nopții, îmbarcați în vagoane pentru vite și deportați pe vecie în locurile îndepărtate din Siberia și Kazahstan.

Jalea și suferința românilor basarabeni, nord-bucovineni și herțeni din acele zile ale lunii iunie 1941 nu pot fi comparate cu nimic. Nu există nicio localitate din cele 11 județe românești smulse din trupul țării, din care intelectualii, preoții, foștii funcționari români, țăranii gospodari, medicii și profesorii, tinerii și bătrânii, femeile și copiii să nu fi fost deportați în Siberii de gheață. Mulți dintre ei nu s-au mai întors niciodată în locurile natale.

Valul deportărilor din 13 iunie 1941 a fost urmat de alte valuri, între 1946 și 1951. Între Nistru și Oceanul Pacific există mii și mii de urme ale suferinței românilor care au trecut prin Holocaustul roșu.

Din păcate, aceste pagini tragice ale istoriei noastre naționale nu sunt cunoscute așa cum s-ar cuveni să fie cunoscute în interiorul Patriei-mame. Pe de o parte, manualele de istorie din școlile publice nu le acordă un spațiu corespunzător în programa școlară. Pe de altă parte, guvernele, care s-au perindat la București în ultimii 15 ani, au sabotat înființarea unui Muzeu al Românilor de Pretutindeni, în care să fie reflectate aceste pagini de istorie. De asemenea, în timp ce zeci de mii de urmași ai românilor deportați locuiesc în continuare în Siberia și Kazahstan sau alte state medioasiatice, legislația română nu prevede condiții speciale pentru repatrierea lor și reintegrarea în cetățenia română și națiunea română. O lege românească a repatrierii lipsește în general, pentru că majoritățile politice din Parlament nu s-au preocupat niciodată de aceste probleme ale românilor. Cunoscând aceste realități, care trădează o lipsă evidentă de patriotism, este greu să ne imaginăm un monument de for public ridicat din inițiativa statului român și dedicat miilor de familii de români deportați în Siberia și Asia Mijlocie.

În cazul în care nu tragem învățăminte din ea, istoria are nefastul obicei de a se repeta. Acum, când armatele rusești sunt din nou atât de aproape de spațiul românesc, este necesar să ne pătrundem de seriozitate cu toții, Putere și Opoziție, pentru a ne da mână în a-i ajuta pe românii rupți din trupul țării, în 1940, pentru a-i recupera în beneficiul familiei noastre naționale.

Memorie eternă românilor deportați! Memorie eternă tuturor celor care și-au dat viața pentru unitatea, libertatea și demnitatea poporului român!

  Oana-Gianina Bulai - declarație politică având ca obiect Viitorul este al tinerilor! Noi trebuie să le fim alături;

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Viitorul este al tinerilor! Noi trebuie să le fim alături"

Luna iunie reprezintă pentru milioane de tineri din țara noastră finalul anului școlar, în vreme ce pentru alții înseamnă intrarea în febra examenelor. Indiferent în care dintre situații se află, fiecare tânăr din România are o întrebare general valabilă: ce fac cu viitorul meu?

Cred că e important ca, în acest moment atât de important pentru tinerii români, cât și în contextul geopolitic actual, să ne concentrăm atenția asupra lor, atât a celor care sunt încă în băncile școlilor, cât și asupra celor care pot contribui deja la schimbarea în bine a societății.

PSD, prin reprezentanții săi în Guvern și în instituțiile statului, s-a angajat să ofere tinerilor oportunități prin care să ne asigurăm că aceștia nu sunt doar liderii de mâine, ci și agenții schimbării de astăzi.

Fie că discutăm despre soluții prin care tinerii au acces egal la educație, fie că vorbim despre modalități prin care putem consolida rolul tinerilor în societate, prin programe de dezvoltare personală, fie că oferim tinerilor cu veleități antreprenoriale posibilitatea și instrumentele necesare pentru a dezvolta un start-up, prin toate aceste lucruri investim în potențialul uriaș al următoarei generații.

Tinerii sunt, adesea, vocile care susțin necesitatea ca societățile din care fac parte să progreseze și să se îmbunătățească. Vocea lor este una puternică, fie că e vorba despre problemele ce țin de drepturile omului, de tehnologie, schimbări climatice sau asistență medicală.

Tinerii văd o lume cu posibilități infinite. Depinde numai de noi dacă ne angajăm să îi susținem în realizarea tuturor proiectelor pe care le au în minte pentru a crea o societate mai bună. Pentru că, dacă nu o vom face, ei nu ne vor aștepta, ci vor lua măsuri pentru a face ceea ce consideră ei că este corect pentru lumea în care trăiesc și pe care și-o doresc.

Un lucru trebuie să îl înțelegem noi, adulții, și anume că tinerii au nevoie ca vocile lor să fie auzite. Din toate proiectele pe care le-am coordonat de-a lungul timpului pentru tineri am învățat importanța dialogului cu ei. Ascultați-i! Veți fi uimiți de modul în care gândesc și cum văd viitorul!

Scopul nostru este mereu acela de a găsi modalități prin care putem dezvolta societatea, economia. E adevărat, fără aceste lucruri ne-ar fi imposibil să facem față lumii în care trăim. Tocmai de aceea avem nevoie să investim în creșterea de absolvenți mai apți de angajare, de a stimula antreprenoriatul și de a stimula inovația. Combinând educația antreprenorială și interacțiunea cu afacerile, studenții își pot dezvolta abilitățile practice, cunoștințele și atitudinile care le permit să inoveze.

Astăzi, mai mult ca niciodată, educația este cea care poate genera progres social. Dar nu doar educația clasică, cea din școală, ci și cea care se concentrează pe partea de dezvoltare personală, pe cele 4 tipuri de inteligență: fizică, mentală, emoțională și spirituală. Când investim în educație, ne angajăm să dezvoltăm viitorii lideri, specialiști și bunăstarea viitoare a societății noastre.

În concluzie, vreau să spun câteva lucruri pe care le consider esențiale pentru tineri: trebuie să-și prețuiască visele, să dezvolte o pasiune și să înceapă să lucreze pentru scopul vieții lor. Tinerii trebuie să-și țină ochii larg deschiși și să se protejeze de orice rău, iar noi să le fim mereu alături. Tinerii trebuie să-și amintească întotdeauna că nu sunt singuri și că joacă un rol esențial în dezvoltarea societății.

  Virgil Alin Chirilă - declarație politică despre USR și întreruperea termenului de prescripție;

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"USR și întreruperea termenului de prescripție"

În urma deciziei Curții Constituționale referitoare la întreruperea termenului de prescripție, colegul nostru, deputatul și fostul ministru al Justiției, domnul Stelian Ion, a declarat că efectele acestei decizii îi va ajuta pe foarte mulți infractori să scape de dosarele penale.

Într-adevăr, pentru foarte multe persoane cercetate penal, termenul de prescripție s-ar putea împlini, ceea ce ar conduce la închiderea automată a dosarelor și la încetarea oricărei cercetări și judecăți care îi obligă pe cei în cauză să răspundă în fața legii.

Aici sunt de acord cu domnul Stelian Ion. Dar este o minciună când dânsul afirmă că din cauza Curții Constituționale s-a ajuns aici. Este o minciună prin care Domnia Sa încearcă să scape de propria răspundere în fața electoratului USR, cărui i-a promis că va reforma justiția și va sprijini activitatea magistraților pentru a-i prinde pe infractori.

În realitate, chiar domnul Stelian Ion și USR-ul poartă o mare răspundere pentru faptul că s-a ajuns în acest punct. Din incompetență, din lipsa de decizie, din incapacitatea de a scrie un proiect de lege, domnul Stelian Ion a ajuns să fie un binefăcător al infractorilor cărora le expiră termenul de prescripție în aceste zile.

Curtea Constituțională nu este vinovată pentru acest deznodământ. În 2018, când Curtea a spus că actele de urmărire penală trebuie aduse la cunoștința persoanelor urmărite pentru a se putea produce întreruperea termenului de prescripție, Parlamentul avea la dispoziție 45 de zile pentru a pune în acord Codul penal cu observațiile Curții Constituționale.

Poate că mulți dintre dumneavoastră au uitat că, atunci, PSD a depus un proiect, în Parlament, pentru modificarea Codului penal în sensul indicat de Curtea Constituțională. Deci, PSD a acționat atunci pentru a împiedica situația aberantă la care am ajuns în aceste zile. Dar cine au fost cei care s-au opus vehement, atunci, împotriva proiectelor PSD de modificare a Codurilor penale? Chiar domnii de la USR, în frunte cu domnul Stelian Ion. Spuneau atunci colegii de la USR că PSD nu are căderea morală de a face aceste modificări și că majoritatea parlamentară existentă la acea dată nu ar mai fi fost legitimă.

Foarte bine. Proiectul PSD nu a mai fost adoptat, iar cei de la USR, aceste exemple de moralitate politică, au ajuns la putere, și chiar la conducerea Ministerului Justiției!

Ce a făcut USR când a avut ocazia să îndrepte Codurile penale, în acord cu deciziile CCR? Nu a făcut nimic, în afară de niște proiecte ținute mult timp la sertar de domnul ministru și care nu au ajuns niciodată în Parlament pentru a fi dezbătute și votate. Nu s-a făcut nicio reformă a justiției, nicio modernizare a legilor justiției. Singurele proiecte făcute de domnul ministru Stelian Ion au primit aviz negativ din partea magistraților din CSM.

Deci, ne aflăm azi în situația în care infractorii scapă de dosarele penale pentru că USR nu și-a făcut treaba atunci când a condus justiția din România. Asta e realitatea pe care cei de la USR încearcă să o ascundă acum.

Din cauza USR, sau mai precis din cauza incompetenței și lipsei de decizie a USR, se închid acum dosarele penale pentru că nu se mai întrerupe termenul de prescripție.

Acesta este adevărul de care fug acum, pe unde pot, colegii de la USR.

  Romulus-Marius Damian - intervenție referitoare la Evaluarea națională 2022;

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Evaluarea națională 2022"

Un număr de 155.000 de elevi ai claselor de a 8-a au susținut ieri primul mare examen la Limba și Literatura Română, urmând ca joi, 16 iunie, să susțină cel de-al doilea examen, la Matematică, iar vineri, 17 iunie, ultimul examen, la limba maternă, acolo unde este cazul.

Toți acești elevi își doresc să intre la unul dintre liceele la zi din România, iar emoțiile s-au resimțit, fiind primul mare examen din viața lor, care, într-un fel sau altul, le decide viitorul acestor copii, fiindcă succesul acestor examene și alegerea liceului, după afișarea notelor de la Evaluarea Națională, sunt extrem de importante și reprezintă pasul următor în dezvoltarea educațională, și nu numai a acestor elevi.

În acest sens, doresc să le transmit elevilor un mesaj, care sper să îi ajute în această perioadă, și anume că fiecare clădire începe cu o fundație, iar dacă aceasta nu este zidită bine, la un moment dat, clădirea va ceda. Oamenii sunt fundația acestei societăți în care trăim cu toții, iar "Omul nu poate deveni om decât prin educație".

Îmi doresc ca elevii să se analizeze bine pe ei înșiși, să fie determinați, să își facă o idee clară asupra cum și-ar dori să arate viitorul lor, să îl vizualizeze, și cu acestea în gând să finalizeze cu succes examenele de la această Evaluare Națională, să aleagă apoi liceul care consideră că îi reprezintă cel mai bine și i-ar ajuta în viitoarele lor alegeri, astfel încât drumul lor în viață să urmeze cursul pe care și-l doresc. Desigur, fiecare drum al unui om are atât suișuri, cât și coborâșuri, dar momentele mai grele îi vor face și mai puternici și este foarte important să nu renunțe niciodată să-și urmeze visele.

Dragi elevi, vă doresc multă baftă și mult succes la următoarele examene și multă înțelepciune atât în alegerea ce urmează să o faceți după afișarea notelor, cât și în viața voastră de zi cu zi! Doamne ajută!

  Cristina-Elena Dinu - declarație politică: PSD facilitează accesul școlilor din zonele izolate la resursele educaționale digitale;

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"PSD facilitează accesul școlilor din zonele izolate la resursele educaționale digitale"

Școlile din România au acum la dispoziție suma de 1,2 milioane de euro, sub formă de granturi, în cadrul acțiunii preparatorii "Creșterea accesului la instrumente educaționale în zonele și comunitățile cu conectivitate redusă sau cu acces limitat la tehnologii", inițiat de europarlamentarii PSD. Acest program este menit să îmbunătățească semnificativ accesul la resursele educaționale digitale în zonele izolate, îndeosebi cele rurale și montane.

PSD este preocupat de diminuarea consolidată a inegalităților privind accesul la educație digitală, prin creșterea incluziunii, precum și prin reducerea decalajului digital cu care se confruntă comunitățile școlare din zonele izolate care au conectivitate redusă ori fără acces la instrumente și resurse educaționale.

Din nefericire, avem un deficit însemnat în domeniul educațional față de situația de la nivel european. În timpul pandemiei, doar 20% dintre cursanții din Europa nu au putut să-și continue parcursul educațional, din cauza crizei sanitare, însă în România numărul acestora s-a ridicat la aproape jumătate, o cifră îngrijorătoare.

În acest context, acest program se adresează cu preponderență elevilor din zonele izolate, precum cele montane sau rurale. Conceptul proiectului are patru componente: echipamentul tehnologic și digital, cerințele tehnice, pregătirea profesională a cadrelor didactice și accesul la conținutul digital. În program vor fi implicate peste 100 de școli din învățământul primar, gimnazial și vocațional, aflate în zone izolate, din 10 țări europene, respectiv România, Grecia, Portugalia, Cipru, Croația, Irlanda, Finlanda, Bulgaria, Italia și Spania.

Din țara noastră vor fi selectate 80 de proiecte, valoarea totală a sprijinului financiar, sub formă de grant, fiind de 1,2 milioane euro. Școlile selecționate vor beneficia de platforme de învățare la distanță mai sigure și mai performante, de laboratoare și simulări online, dar și de instrumente pentru conferințe online și de colaborare.

Toate școlile implicate în proiect vor putea împărtăși bunele practici, beneficiind de suport profesional, iar elevii vor avea acces la spații de învățare moderne, conectate și constructive. Nu în ultimul rând, cadrele didactice vor beneficia de suportul și resursele necesare în vederea integrării instrumentelor digitale în procesul de predare.

În această perioadă dificilă, consider că este vital pentru țara noastră să asigurăm un standard calitativ de înalt nivel educației naționale, pentru a ne asigura că generațiile viitoare vor putea face față cu brio provocărilor din ce în ce mai sofisticate ce ne așteaptă.

În concluzie, este lăudabilă inițiativa parlamentarilor europeni ai PSD și sunt convinsă că proiectul va avea succesul scontat.

  Gianina Șerban - intervenție având ca temă Ziua Internațională a Energiei Eoliene;

Doamna Gianina Șerban:

"Ziua Internațională a Energiei Eoliene"

Anual, în data de 15 iunie, sărbătorim Ziua Internațională a Energiei Eoliene, având ca obiectiv principal promovarea acestui tip de energie și potențialul acesteia.

De-a lungul ultimilor ani, cu toții am observat problematicile de mediu cu care ne confruntăm și în prezent, precum schimbările climatice, deșertificarea, degradarea calității aerului, distrugerea stratului de ozon și așa mai departe.

Pentru a combate toate aceste probleme trebuie să venim cu o serie de măsuri pe care să le aplicăm astăzi și acum, valabile pentru toate domeniile, indiferent în ce colț al planetei ne-am afla.

Așadar, în declarația mea politică vreau să întăresc ideea și necesarul implementării energiilor verzi în detrimentul arderii combustibililor fosili.

Energia eoliană este una dintre energiile verzi, curate, care nu poluează mediul și care reprezintă unul dintre sectoarele industriale cu cea mai rapidă creștere. Aceasta este deja integrată în România în mai multe zone cu potențial energetic și vine în sprijinul asigurării necesarului de producție de energie electrică din România, și nu numai.

Acest tip de energie curată se află pe locul al treilea ca productivitate în România, după energia electrică produsă de centralele hidroelectrice și termocentrale. Este o performanță uimitoare întrucât, datorită poziției geografice și a climei din România, turbinele eoliene pot funcționa la capacitate maximă.

În urma cercetărilor făcute și a tehnologiei existente, ar fi o mare pierdere pentru țara noastră să nu valorificăm puterea vânturilor ce pot produce energie curată cu ajutorul turbinelor eoliene.

Aș vrea să enumăr câteva dintre beneficiile energiei eoliene:

  • cu ajutorul subvențiilor, energia eoliană este mult mai ieftină în comparație cu celelalte energii convenționale;
  • energia eoliană poate înlocui energiile convenționale;
  • energia eoliană contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
  • turbinele eoliene nu poluează apa, aerul sau solul și nu emit substanțe nocive în timpul funcționării;
  • nu ocupă spații foarte mari, permițând agricultura.

Așadar, vântul constant, gratuit și nepoluant trebuie valorificat alături de celelalte tipuri de energii regenerabile!

La cât mai multe turbine eoliene instalate!

  Silviu Nicu Macovei - declarație politică având titlul Situația economică gravă la nivelul întregii lumi creează tensiuni în societatea românească;

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Situația economică gravă la nivelul întregii lumi creează tensiuni în societatea românească"

În această perioadă ne confruntăm cu o inflație foarte puternică pe care românii încep să o resimtă din ce în ce mai dur. Cauzele acestei crize financiare se trag din cei doi ani de pandemie, când economia întregii lumi a fost nevoită să se oprească brusc. Au fost afectate grav lanțurile de aprovizionare și, prin urmare, sistemele de producție și comerciale au fost perturbate semnificativ. Statele lumii au fost nevoite să infuzeze capital în economii, în speranța unei reporniri a motoarelor economice odată cu încetarea restricțiilor pandemice. Din nefericire pentru noi toți, Rusia a ales să pornească un război de coșmar nu doar din aspirații imperialiste sovietice, dar și din dorința de a se impune asupra țărilor occidentale libere. Planul de a ocupa prin agresiune militară o țară independentă și autonomă au fost completate de o dorință malefică de a lovi și economiile țărilor dezvoltate. Iată că aceste planuri au dat un rateu colosal la scară istorică, și economia Rusiei este lovită mult mai grav decât și-au imaginat conducătorii ei. Însă, războiul din Ucraina a creat o criza energetică și de combustibil la care s-au adăugat și problemele de transport maritim provocate de China, iar toate s-au suprapus peste criza inflaționistă din timpul celor doi ani de pandemie.

Este o iluzie să ne imaginăm că aceste tulburări inflaționiste, care au cuprins întreaga lume, nu vor lovi serios și în economia României! Mai mult, cetățenii, pe care îi reprezentăm, încep să simtă din ce în ce mai puternic efectele inflației mondiale. Creșterea abruptă a ROBOR a provocat o erupție a nivelului ratelor bancare; lipsa petrolului rusesc de pe piețele globale a făcut ca prețurile carburanților la pompă să atingă prețuri record; gazele naturale și electricitatea sunt din ce în ce mai scumpe și va mai dura încă doi-trei ani până când ne vom putea reechilibra prin intermediul producției din platoul continental al Mării Negre.

Din fericire, Partidul Social Democrat din România a accentuat importanța măsurilor sociale pentru sprijinirea populației în aceste momente dificile și a reușit să impună în coaliție o serie de scheme de ajutor, în special pentru păturile defavorizate ale societății. Fiindcă țara noastră își bazează o bună parte din economie pe consum și servicii, actualizarea salariilor bugetarilor va aduce o echilibrare economică prin consum și cheltuieli, mai ales în perioada vacanțelor. Totodată, consumul de gaze naturale va fi scăzut.

Însă, problema creșterii prețurilor, din cauza carburanților tot mai scumpi, provoacă deja tulburări sociale care se anunță a fi importante odată cu venirea toamnei și a frigului. Povara facturilor riscă să accentueze neliniștea și îngrijorarea concetățenilor noștri.

O rază de optimism și speranță se întrevede în implementarea investițiilor prin intermediul PNRR și al programelor Anghel Saligny, care vor aduce o infuzie substanțială de capital ce se va regăsi în locuri de muncă și sprijinirea pe orizontală a firmelor românești.

Având în vedere aceste perioade dificile ce ne așteaptă în viitorul apropiat, este datoria noastră, a parlamentarilor, să dăm dovadă de multă atenție și precauție cu privire la viitorul acestei țări binecuvântate!

  Ioan Mang - declarație politică: Viziunea PSD privind noul pachet fiscal;

Domnul Ioan Mang:

"Viziunea PSD privind noul pachet fiscal"

Solidaritatea și echitatea sunt cele două principii social-democrate care stau la baza viziunii PSD pentru reformarea sistemului fiscal din România.

În actualul context economic, extrem de dificil, este necesar ca românii vulnerabili să fie protejați, iar cei mai înstăriți să fie solidari cu restul societății în care, desigur, trăiesc și activează și ei.

De asemenea, un obiectiv important al reformei fiscale trebuie să fie asigurarea finanțării măsurilor de stimulare a economiei, măsuri care să asigure dezvoltarea țării și creșterea nivelului de trai pentru toți.

PSD nu propune o reformă fiscală doar din perspectiva colectării de taxe la buget. Reforma noastră fiscală are ca principal obiectiv dezvoltarea economică și echitatea socială!

România este a doua țară din Uniunea Europeană cu cele mai mari decalaje sociale - doar Bulgaria ne depășește -, iar acest lucru are ca principală cauză modelul fiscal care îi avantajează pe cei înstăriți astfel încât să devină și mai bogați, iar pe cei vulnerabili să devină și mai săraci.

În România există cel mai mare decalaj din UE între veniturile totale ale primilor 20% cei mai bogați cetățeni și cele ale ultimilor 20% cei mai săraci cetățeni. Raportul dintre veniturile celor mai bogați și ale celor mai săraci este de 7,21, comparativ cu media UE, de 5,06. Doar Bulgaria ne depășea, cu un raport de 8,51, conform datelor Eurostat valabile pentru 2020.

Tocmai de aceea, în fața inflației globale, a crizei energetice europene și a problemelor economice generate de războiul din Ucraina, trebuie să asigurăm mai multă solidaritate în societate, iar acest lucru poate fi și trebuie realizat prin reformarea sistemul fiscal.

În același timp, este necesar ca noul sistem fiscal să asigure resurse certe și predictibile pentru susținerea investițiilor publice și pentru stimularea economiei naționale, care să conducă la dezvoltarea economică pe termen lung și la o îmbunătățire a condițiilor de trai pentru toți românii. Aceasta este datoria noastră în Parlament!

  Ștefan Mușoiu - declarație politică intitulată Reforma profundă a Uniunii Europene va fi benefică României;

Domnul Ștefan Mușoiu:

"Reforma profundă a Uniunii Europene va fi benefică României"

Parlamentarii europeni au cerut, săptămâna trecută, dreptul la inițiativă legislativă. Aceștia și-au motivat solicitarea apreciind că astfel s-ar consolida democrația în Uniunea Europeană și s-ar restabili echilibrul între instituțiile Uniunii. Parlamentul European recomandă reformarea procesului legislativ, în perspectiva următoarei revizuiri a tratatelor Uniunii, subliniind că este singura instituție din UE aleasă direct, motiv pentru care parlamentarii săi ar trebui să aibă dreptul să propună proiecte de legi.

Așadar, se militează în mod expres pentru negocierea unui nou acord interinstituțional cu Comisia Europeană și Consiliul, ca să se evite blocajele în situațiile în care Parlamentul face uz de prerogativa actuală de inițiativă în chestiuni instituționale. În sprijinul demersului lor concret, europarlamentarii, care susțin această reformă amplă, au invocat și alte exemple de dezechilibre între instituțiile europene, printre acestea numărându-se și eșecul ratificării ultimei reforme a legislației electorale, refuzul Consiliului de a negocia dreptul Parlamentului să efectueze anchete, care contravine tratatelor Uniunii, asumarea de facto de către Consiliu a dreptului la inițiativă legislativă în domeniile libertăților, securității și justiției, sau lipsa unui răspuns corespunzător la propunerea Parlamentului, de creare a unui mecanism cuprinzător pentru protecția valorilor UE.

După cum bine știți, dreptul de inițiativă legislativă în UE este rezervat, în prezent, aproape exclusiv Comisiei Europene. Consiliul și Parlamentul au dreptul indirect de inițiativă, putând solicita propuneri legislative din partea Comisiei, numai că aceasta nu are obligația să acționeze. În același timp, tratatele UE acordă Parlamentului dreptul de inițiativă directă doar în anumite cazuri, respectiv în privința regulilor pentru propria componență, în ceea ce vizează alegerile europene, cât și sarcinile europarlamentarilor. Iar Consiliul European nu este un organ legislativ oficial al UE.

În acest context, la fel ca și colegii mei de la PES Activists, la fel ca și mare parte dintre dumneavoastră, la fel ca și majoritatea românilor și a celorlalți cetățeni europeni, suntem din ce în ce mai preocupați de oportunitatea reformei profunde a Uniunii Europene și de beneficiile care vor rezulta în urma acestui proces pentru România și pentru celelalte state membre. Iar de la această premisă au pornit numeroase răspunsuri și soluții venite din toate colțurile Uniunii.

Concret, Conferința privind Viitorul Europei a fost un proces care s-a desfășurat pe parcursul ultimului an, în care cetățeni aleși aleatoriu și reprezentativ din toată Europa, inclusiv români, au făcut propuneri pentru reforma UE. A fost cu adevărat o inițiativă de democrație participativă nu doar istorică, și care chiar va scrie și istoria viitoare prin intermediul celor 325 de propuneri de reformă. Acestea au fost aprobate de Adunarea plenară a Conferinței. Dar niciuna dintre sugestii nu va putea fi transformată în realitate dacă tratatele nu vor fi schimbate.

Un alt motiv de schimbare a tratatelor este înlocuirea principiului unanimității cu principiul majorității calificate în deciziile Consiliului UE. În acest moment, în câteva domenii cheie precum politica externă, spațiul Schengen sau politica fiscală, Consiliul ia decizii doar prin unanimitatea statelor membre. Acest lucru a produs mai multe blocaje în ultimii ani și a întârziat multe hotărâri foarte importante, UE fiind criticată că este reactivă, și nu proactivă. Spre exemplu, votul majoritar ar debloca aderarea României și Bulgariei la Schengen, pe de-o parte, și, pe de altă parte, ar atrage noi sancțiuni pentru Federația Rusă. Mai mult decât atât, având în vedere succesiunea, dar și suprapunerea crizelor pe care le traversăm, teme precum educația, sistemul de taxare, problemele alimentare, inegalitățile sociale sau drepturile cetățenești nu vor mai putea fi ignorate intervale lungi de timp, ci vor fi incluse și ele pe agenda care vizează schimbarea tratatelor, mai ales că majoritatea consultărilor publice le reclamă prioritar.

După crizele repetate prin care a trecut și trece Uniunea Europeană, de la criza financiară, la cea a migranților, până la pandemie și la război, este evident că UE trebuie să se reformeze ca să poată răspunde cât mai bine provocărilor care se tot ivesc în mod intempestiv. Schimbarea tratatelor nu poate deveni un tabu, pentru că avem nevoie de reforme care vor implica modificări generale și de anvergură. A venit vremea să recunoaștem că un drept de ansamblu de inițiativă al Parlamentului European este posibil de dorit și în concordanță cu aspirația constituțională de a face Uniunea Europeană mai democratică. De asemenea, România trebuie să sprijine aceste reforme, pentru că sunt în favoarea sa, a cetățenilor săi și a întregii Europe.

Adaptabilitatea întregii Uniuni Europene, prin modificarea tratatelor, este cheia care va elimina toate aspectele care continuă să sublinieze o dezvoltare inegală la nivel comunitar, în ceea ce privește sănătatea, educația, politica externă și apărarea, justiția și afacerile interne.

Spunând "da" pentru schimbarea care a ajuns să se impună pentru viitorul Uniunii Europene, fiecare dintre noi, atât de la nivelul Parlamentului României, dar și, în egală măsură, din orice colț al țării și al comunității europene, le va oferi cetățenilor posibilitatea să vadă modificări și în viața de zi cu zi, transformări care se vor concretiza prin mai multe beneficii!

  Nicolae Roman - declarație politică: Redeșteptarea poporului român. Suveranitatea și respectul pentru modele;

Domnul Nicolae Roman:

"Redeșteptarea poporului român. Suveranitatea și respectul pentru modele"

Modelele personale de succes, specifice fiecărei etape de dezvoltare socială, sunt puțin prezente în societatea românească, aflată acum într-o situație de criză morală.

În rândul potentaților financiari români, modelele sunt ușor de ierarhizat, în baza unor criterii foarte facil de cuantificat. Succesul lor este trecut în diferite clasamente naționale și internaționale. Ei sunt idolii multor tineri de astăzi.

Însă, cea mai mare problemă este reprezentarea redusă a modelelor din alte sfere de interes ale vieții sociale: știință, cultură, artă, sport, medicină, inventică etc.

Deși politicienii de vârf clamează cvasipermanent meritocrația drept criteriu de selecție în societate, acest subiect nu este altceva decât un slogan electoral devenit demonetizat.

Sunt numeroase cazurile în care, prin arhicunoscutul sistem al pilelor, cunoștințelor și al relațiilor, persoane cu un grad ridicat de incompetență ajung în funcții bine plătite, care ulterior aduc deservicii și prejudicii instituțiilor în care activează.

Sistemul diplomelor, din păcate nu numai doctorale, obținute în condiții mai puțin clare, chiar prin fraudă, ajută la accederea în unele posturi tentante ca salarizare, dar nu facilitează și realizarea unor performanțe manageriale sau în activitatea instituțiilor respective.

Se observă o stringentă nevoie a remodelării sistemelor de promovare a valorilor pentru a se crea condițiile favorabile pentru promovarea corectă, pe baza meritelor, a rezultatelor muncii personale, a performanțelor activității.

Este proverbială afirmația conform căreia "un personaj a terminat înalte școli, dar nu are colegi de promoție care să-l cunoască". Ajunși pe funcții înalte, prima grijă a acestor parveniți este să lovească în propriii lor colegi.

În acest tablou sumbru nu se disting, pregnant, intervențiile energice ale Agenției Naționale de Integritate, menite să desfășoare măsuri eficiente care să stopeze și să corecteze această stare de lucruri anormală.

  Rodica Paraschiv - declarație politică: Superficialitatea și ignoranța nu trebuie să existe în expertizarea, proiectarea și executarea construcțiilor;

Doamna Rodica Paraschiv:

"Superficialitatea și ignoranța nu trebuie să existe în expertizarea, proiectarea și executarea construcțiilor"

În calitate de inginer constructor și de membru al Comisiei pentru Transporturi și Infrastructură a Camerei Deputaților, susțin un punct de vedere care întrunește, cu siguranță, opiniile majorității specialiștilor din domeniul construcțiilor.

Nu este o noutate faptul că realizarea unor noi lucrări de infrastructură - drumuri, poduri, viaducte, tuneluri - este extrem de necesară în România de azi. Trebuie să recunoaștem, suntem deficitari la numărul de kilometri de autostrăzi executați în ultimii 30 de ani și se fac eforturi susținute pentru a câștiga teren și a pune pe picioare proiecte mult așteptate de români. Însă, dincolo de aceste noi obiective de investiții, suntem obligați să urmărim comportarea în timp a construcțiilor, inclusiv în infrastructura rutieră sau feroviară, astfel încât să nu avem parte de catastrofe și de pierderi materiale sau, mai grav, pierderi de vieți omenești!

Așadar, reabilitările și reparațiile capitale asigură menținerea stării de viabilitate a infrastructurii, însă lucrările trebuie realizate cu spirit de răspundere, deoarece, altfel, implicațiile pot fi extrem de grave, cum s-a văzut, săptămâna trecută, în județul Neamț.

Avem deficit de specialiști în construcții, deficit de atenție în executarea lucrărilor, deficit de bun-simț, în cele din urmă! Trebuie renunțat la superficialitatea și la ignoranța cu care tratăm, uneori, situații extrem de greu de pus la punct, să revenim la ceea ce reprezenta odată breasla constructorilor, a proiectanților și a inginerilor români care au fost, în trecutul nu prea îndepărtat, pionieri ai unor tehnici de execuție a lucrărilor de infrastructură rutieră și feroviară! Este degradant și înjositor să trăim momente anormale, care nu ar fi trebuit să existe în anul 2022!

Podul peste Siret, prăbușit săptămâna trecută în județul Neamț, este un semnal intens de alarmă, iar autoritățile competente să descifreze cauza producerii acestui eveniment sunt obligate să facă lumină cât mai repede în acest caz.

Atât experții în construcții, cât și instituțiile de cercetare penală trebuie să vină în fața opiniei publice cu rapoarte cât mai clare și complete, iar concluziile specialiștilor să nu fie umbrite de niciun fel de factori externi.

Sunt sigură că evenimentul petrecut în județul Neamț este un punct de cotitură în domeniul infrastructurii, iar atât autoritățile publice, cât și proiectanții, constructorii, diriginții de șantier vor trage învățămintele necesare pentru ca astfel de situații să nu mai aibă loc în România de azi, și nici în anii ce vor urma!

  Raisa Enachi - declarație politică intitulată Consumul de droguri - fenomen scăpat de sub control;

Doamna Raisa Enachi:

"Consumul de droguri - fenomen scăpat de sub control"

Dependența de droguri este o dependență dureroasă irezistibilă care provoacă tulburări psihice, halucinații, delir și moartea. Din punct de vedere medical, nu există nicio diferență între dependența de droguri și abuzul de substanțe: tulburări psihice severe, distrugerea tuturor organelor și sistemelor corpului uman, moartea prematură - acestea sunt consecințele asupra sănătății în ambele cazuri.

Astăzi, consumul de droguri este la modă. O forță necunoscută trage o persoană să urmeze moda - și în haine, și în comportament și în simpatii ideologice. Tinerii tind să aibă o predominanță a nevoilor fiziologice asupra controlului emoțional și volițional al propriului comportament, ​​iar aceasta este una dintre cauzele dependenței de droguri.

Este cunoscut faptul că atât prevenirea dependenței de droguri, cât și tratamentul acestei dependențe sunt foarte dificile. Însă trebuie să devenim conștienți că efortul necesar a fi depus pentru a se găsi soluții trebuie să vină din partea întregii omeniri.

Pe parcursul celor trei zile ale Festivalului Saga, desfășurat la Arena Națională din București, jandarmii și polițiștii de la Crimă Organizată au constatat peste 120 de infracțiuni pentru încălcări ale prevederilor legale privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (deținerea de droguri în vederea consumului propriu).

Potrivit unor surse publice, una dintre persoanele implicate în dezastrul drogurilor este un ofițer de poliție. Acesta a fost testat cu ajutorul echipamentului DrugTest, iar rezultatul a fost negativ. Ulterior, cazul a fost preluat de polițiștii B.C.C.O. București, pentru efectuarea de cercetări, conform competenței. Astfel de acțiuni încalcă etica profesională și deontologia profesională.

România încă nu are organisme de prevenție eficiente care să limiteze numărul victimelor, mai ales în rândul tinerilor, și nici nu aplică metode prin care să fie măsurate incidența și substanțele cel mai des consumate în diferite orașe. Este de notat faptul că, de cele mai multe ori, ajung în fața instanțelor de judecată tinerii, iar dintre aceștia cei mai mulți sunt elevi de liceu sau studenți.

Societatea românească pare să oscileze între evitarea și confruntarea cu realitatea. De asemenea, nu învață din greșelile sale. Evităm să abordăm probleme tinerilor și să investim în sănătatea lor, evitând realitatea consumului de droguri în rândul acestora, unde vârsta unui tânăr consumator poate începe chiar de la 9 ani.

Anul trecut, cea mai mare captură de heroină din ultimii 30 de ani a avut loc în Constanța, dar recunoaștem că se poate face mai mult. În acest fel, traficanții au vândut în mod repetat cantități considerabile de droguri de-a lungul anilor.

Printre altele, traficanții au găsit noi modalități de a vinde etnobotanice, se adaptează rapid și schimbă formula chimică a produsului pe care îl vând, scăpând astfel de lege. Din această cauză, specialiștii sunt obligați să analizeze periodic substanțele halucinogene și să le treacă pe listele care trebuie interzise la vânzare. Invariabil, între timp, există un vid legislativ echivalent cu posibilitatea de a vinde etnobotanice.

Agenția Națională Antidrog nu are suficienți bani pentru a cumpăra seringi, darămite pentru a ajuta miile de oameni ale căror vieți au fost distruse de dependența de droguri. În mult lăudata Agenție suprapromovată fără niciun merit pe site-urile de internet. Nici măcar un singur centru de tratament nou nu a fost deschis în ultimii zece ani! În schimb, centre bine dotate, în care statul a investit milioane de euro, rămân închise.

Festivalurile reprezintă un prilej de consum, după cum știu atât oficialii, cât și patronii. A pretinde contrariul este ipocrizie absolută. Există profesioniști gata să identifice evenimentele care semnalează o evoluție serioasă a consumului. De data aceasta nu e vorba de incompetență! Acești oameni știu exact că ceea ce fac nu este eficient.

Drogul este aur plătit de sufletele ucise ale celor vii și sângele celor morți! Aceasta este durerea a milioane de tați și mame, soții și soți, acestea sunt familii rupte, talente nerevendicate, sentimente trădate, destine sparte!

Și toate acestea sunt un preț groaznic de plătit pentru un scurt moment de bucurie artificială, chimică! Bucurii false, care nu au nimic de-a face cu adevăratele bucurii umane! În timp ce proprietarii Saga își vor număra milioanele, unii părinți plâng pentru copiii lor.

Bunul Dumnezeu să-i ocrotească pe acești tineri, căci se pare că noi suntem incapabili.

  Marian-Iulian Rasaliu - declarație politică având ca obiect Învățământul românesc, încotro?;

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Învățământul românesc, încotro?"

Este perioada examenelor naționale și momentul în care analizăm cel mai bine situația învățământului românesc. Din păcate, datele arată că ne confruntăm din ce în ce mai mult cu abandonul și eșecul școlar. În cazul Evaluării Naționale, peste 17.000 de elevi care au fost anul acesta în clasa a VIII-a nu au mai ajuns să fie înscriși la examene. În anul 2021-2022, erau înscriși în clasa a VIII-a 172.822 de elevi, iar Ministerul Educației a anunțat că la prima probă s-au înscris 155.820 de absolvenți de clasa a VIII-a. Diferența este de 17.002. Acest număr este echivalentul a peste 680 de clase de câte 25 de elevi fiecare.

Nici în ceea ce privește examenul de bacalaureat situația nu este mai bună. Avem cel mai mic număr de elevi înscriși la bacalaureat de la revoluție până acum. În acest an vor susține bacul 126.000 de elevi, față de 225.000 în 2008. Este dramatic faptul că, raportat la numărul total al elevilor din clasa a XII-a din liceele din România, 26% dintre tineri nu s-au înscris la examenul de bacalaureat.

Se văd din plin efectele pandemiei asupra educației. Din păcate, se observă că învățământul a avut foarte mult de suferit din cauza lungii perioade în care școlile nu au funcționat decât online. Situația nu poate rămâne așa, ci trebuie luate măsuri punctuale. În acest context, este vitală și extinderea Programului "Masă caldă în școli". Vorbim de o investiție în viitorul copiilor noștri, având în vedere că acest program are în vedere, printre altele, creșterea accesului la educație și reducerea abandonului școlar. În caz contrar, piața muncii din România va fi foarte afectată pe termen lung.

Să nu uităm că viitorul țării depinde de reușita generațiilor actuale de elevi!

  Silviu-Titus Păunescu - declarație politică: Din nou despre legile securității naționale;

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Din nou despre legile securității naționale"

Proiectele legii securității naționale au făcut valuri în presă, însă ecourile din partea societății civile au fost destul de slabe!

În schimb, extrem de preocupat de această scurgere de informații a devenit, brusc, tocmai președintele țării, Klaus Iohannis, care, în loc să-și exprime îngrijorarea pentru ideile demne de vechea securitate promovate de aceste legi, s-a arătat, mai degrabă, îngrijorat că lumea a aflat despre ele!

Evident, principala grijă a președintelui și a coaliției de guvernare PNL - PSD - UDMR este aceea de a mima dezbaterile și transparența, pentru a putea gira, astfel, jaful generalizat din țară, mai ales acum, când PNRR-ul a devenit un adevărat borcan de miere. Altfel nu îmi explic de ce nu s-a arătat indignat președintele că legile propuse cresc puterea serviciilor asupra tuturor categoriilor socio-profesionale, transformând cetățenii în turnători și angajați fără simbrie ai ofițerilor, de ce nu ne spune, cu nume și prenume, cine a scornit ideile de militarizare a societății promovate ori de ce ar trebui persoana care a transmis presei proiectele buclucașe să fie luată de urechi, așa, ca la ora de fizică din vremurile în care fostul primar al Sibiului încă preda?

În schimb, clar este că Parlamentul, prin comisiile sale, ar trebuie să aibă controlul asupra serviciilor secrete! Altfel, nu mai suntem o democrație funcțională!

Gândiți-vă doar că un fost șef al serviciului secret al MAI a fost cercetat pentru deturnare de fonduri și a primit o decizie de neîncepere a urmăririi penale care s-a fundamentat pe opinia Administrației Prezidențiale! Aici vrem să ajungem?!

Închei prin a vă spune doar atât: serviciile secrete nu au voie să fie deasupra legii!

  Vasilică Toma - declarație politică: Am prelungit Programul «Tomata». Legumicultorii din Iași sunt o prioritate!;

Domnul Vasilică Toma:

"Am prelungit Programul «Tomata». Legumicultorii din Iași sunt o prioritate!"

Sunt și voi fi mereu legat de comunitatea legumicultorilor din Târgu Frumos și întregul Iași, iar una dintre prioritățile mandatului meu de deputat este aceea de a sprijini, prin toate prerogativele parlamentare, toți legumicultorii din județul nostru. Le cunosc nevoile și dificultățile. Le cunosc și le respect munca uriașă pe care o depun zi de zi pentru a ne oferi produse proaspete și de calitate. Ei sunt cei care ne asigură securitatea alimentară și, la rândul lor, trebuie să beneficieze de toate măsurile care să le asigure și lor securitate și răspunsul prompt și adecvat la solicitări!

În urma dialogului permanent pe care îl am cu ei, am întreprins alături de colegii mei social-democrați demersurile necesare pentru ca unul dintre cele mai importante programe destinate legumicultorilor - Programul "Tomata" - să capete și mai multă consistență. Iar ministrul social-democrat al Agriculturii, domnul Adrian Chesnoiu, a probat încă odată că face ce promite și că noi, reprezentanții dumneavoastră și toți agricultorii ieșeni, putem avea în Domnia Sa un veritabil partener de dialog și de lucru.

De aceea, mă bucur să anunț legumicultorii județului Iași că am reușit să prelungim perioada de valorificare a producției și pe cea de depunere a documentelor din Programul "Tomata".

Este un sprijin atât de mult așteptat și de necesar, în contextul în care, de la condițiile meteorologice deloc prielnice, până la criza de pe piața energetică, au crescut semnificativ costurile de producție și au îngreunat și întârziat vânzările, truda legumicultorilor a devenit și mai mare.

Astfel, în mod oficial, prin actul normativ adoptat, pentru ca mai mulți legumicultori ieșeni și din întreaga țară să beneficieze de sprijinul maxim de 4.000 de euro/an/exploatație:

  • termenul pentru valorificarea producției crește de la 10 iunie la 1 iulie;
  • termenul pentru depunerea documentelor justificative pentru ciclul 1 de producție se prelungește până la 30 august, față de 30 iunie, cât era inițial.

Ca și până acum, voi continua să îi susțin concret și necondiționat pe toți cei care datorită muncii lor noi, toți, putem beneficia de siguranța și securitatea alimentară.

  Radu-Marcel Tuhuț - declarație politică având ca subiect Partidului Social Democrat propune o nouă viziune fiscală echitabilă;

Domnul Radu-Marcel Tuhuț:

"Partidului Social Democrat propune o nouă viziune fiscală echitabilă"

Solidaritatea și echitatea socială sunt principiile care au stat la baza elaborării propunerilor fiscale privind viziunea Partidului Social Democrat asupra reformării sistemului fiscal din România. Așa cum s-a întâmplat de fiecare dată când PSD s-a aflat la guvernare, iată că și de această dată cetățenii reprezintă prioritatea zero în cadrul dezvoltării politicilor publice ale miniștrilor social-democrați, colegii mei din guvern și din conducerea partidului reușind performanța de a centra politicile guvernamentale către adevăratele nevoi cu care se confruntă românii zi de zi.

În acest context economic dificil este necesar ca cei vulnerabili să fie protejați, iar cei mai înstăriți să fie solidari cu restul societății. Solidaritatea nu trebuie să rămână doar la statutul de valoare umană, în aceste vremuri tulburi, solidaritatea trebuie să reprezinte principiul care să stea la baza dezvoltării societății, a politicilor guvernamentale, sociale și, bineînțeles, la baza politicilor fiscale.

Un obiectiv important al reformei fiscale este acela de a asigura finanțarea măsurilor de stimulare economică, care să asigure dezvoltarea țării și creșterea nivelului de trai, de la cetățeanul care merge dimineața la birou cu mașina sau metroul, până la cetățeanul care se urcă la volanul tractorului.

Partidul Social Democrat nu a propus o reformă fiscală doar din perspectiva colectării de taxe la buget. Reforma fiscală are ca principal obiectiv dezvoltarea economică și echitatea socială.

România este a doua țară cu cele mai mari decalaje sociale din Uniunea Europeană - doar Bulgaria ne depășește -, iar acest lucru are ca principală cauză modelul fiscal care îi avantajează pe cei întăriți să devină și mai bogați, iar pe cei vulnerabili să devină și mai săraci. Acest lanț al slăbiciunilor trebuie să se oprească.

România înregistrează cel mai mare decalaj din Uniunea Europeană între veniturile totale ale primilor 20% cei mai bogați cetățeni și ale ultimilor 20% cei mai săraci cetățeni. Raportul dintre veniturile celor mai bogați și ale celor mai săraci este 7,21, comparativ cu media Uniunii de 5,06. Doar Bulgaria ne depășește, cu un raport de 8,51.

Tocmai din această cauză, în fața inflației globale, a crizei energetice europene, a crizei carburanților și problemelor economice generate de războiul din Ucraina, Guvernul trebuie să asigure mai multă solidaritatea în societate, iar acest lucru poate fi realizat în acest moment doar prin reformarea sistemul fiscal.

De asemenea, este necesar ca, în același timp, noul sistem fiscal să asigure resurse sigure și predictibile pentru susținerea investițiilor publice și pentru stimularea economiei naționale și a firmelor românești, care să conducă la dezvoltarea economică pe termen lung și la o îmbunătățire a condițiilor de trai din România.

Partidul Social Democrat și-a demonstrat încă o dată seriozitatea față de oameni, a realizat, în doar 6 luni, majoritatea promisiunilor pentru care a acceptat să intre la guvernare și rămâne un partener de nădejde pentru fiecare român.

  Vasile Nagy - declarație politică despre Sectorul minier românesc;

Domnul Vasile Nagy:

"Sectorul minier românesc"

Se părea că minele de cărbuni nu mai au niciun viitor în România, mai ales că și UE punea accent pe decarbonizare. Totuși, ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, Comisia Europeană și-a schimbat strategia și a propus un plan gândit să asigure independența Europei de combustibilii fosili din Rusia, cu mult înainte de 2030.

Cărbunele este în declin în UE. La nivelul UE, producția de antracit a scăzut de 5 ori în ultimii 30 de ani, iar producția de lignit a fost în 2020 la o treime din ce era în 1990.

În urma invaziei Ucrainei, necesitatea unei tranziții rapide către o energie curată nu a fost niciodată mai puternică și mai clară.

În țară mai sunt active 17 exploatări miniere de cărbune, dar o parte dintre ele sunt în proces de închidere. Carierele de suprafață ocupă circa 10.000 ha. În subteran este exploatată huila, în Hunedoara, iar lignitul este exploatat în cariere de suprafață.

Cele mai importante zone sunt bazinele miniere Motru și Roșia - Rovinari. Cele mai cunoscute mine sunt Lonea, Lupeni, Livezeni, Rovinari și Vulcan. Mina Lonea este încă în funcțiune, fiind deschisă din 1873, dar sunt planuri ca ea să fie închisă. Mina Lupeni a fost deschisă în anul 1900, iar Vulcan în 1902.

Valea Jiului și bazinul carbonifer Oltenia ar putea beneficia de investiții, după ce Uniunea Europeană și-a revizuit programul energetic, în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Întrucât Europa este dependentă de gazul rusesc, autoritățile de la Bruxelles au permis revenirea la producerea energiei electrice pe bază de cărbune, punând astfel o pauză politicii de mediu Green Deal.

De noua politică a UE ar trebui să profite cei doi coloși din zona mineritului: Complexul Energetic Oltenia, compania care are concesionate minele din bazinul Olteniei, plus cele trei termocentrale pe lignit: Turceni, Rovinari și Craiova și Complexul Energetic Hunedoara care are concesionate minele de huilă din Valea Jiului, dar și centralele de la Deva și Paroșeni.

Aceste mari companii din energie au probleme financiare și au nevoie de eficientizare deoarece au acumulat datorii foarte mari.

În februarie 2021, Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată pentru a evalua dacă măsurile de sprijin acordate de autoritățile române Complexului Energetic Oltenia sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate.

În ianuarie 2022, Comisia Europeană anunța că aprobă un ajutor de restructurare de până la aproximativ 2,7 miliarde euro pentru Complexul Energetic Oltenia. Redeschiderea mineritului ar putea însemna o șansă pentru economia românească.

Exploatarea deșeurilor miniere ar trebui să fie primul pas, întrucât depozitele respective sunt încă pline de metale rare, care acum se folosesc la producerea electronicelor și au prețuri foarte mari.

Aceste depozite de deșeuri miniere încă mai au un conținut mare de metale rare, care la vremea când au fost exploatate nu prezentau interes.

Metalele rare sunt folosite în prezent în mai multe industrii, inclusiv la producția telefoanelor mobile sau a electronicelor.

O problemă specifică mineritului nostru a fost faptul că în spațiile subterane au rămas cantități importante de sulfuri, care acum sunt foarte reactive și devin un pericol pentru mediu.

Este timpul ca noul Guvern, susținut de o majoritate solidă în Parlament, să își asume un nou proiect de țară - redeschiderea exploatărilor miniere, cu respectarea legislației europene, reglementărilor privind protecția mediului, acordarea de redevențe către statul român și autoritățile locale. În acest fel, vor fi create locuri de muncă bine plătite, oamenii o vor duce mai bine, iar comunitățile locale se pot dezvolta.

România nu poate privi pasivă cum alte țări, mult mai dezvoltate din punct de vedere economic, reîncep activitățile miniere pentru a valorifica resursele subsolului. Între acestea se numără Elveția, Polonia, Germania, Grecia.

Pe lângă autoritățile centrale, foarte important este ca demersurile să fie susținute și de autoritățile publice locale și județene, primării sau consilii județene, care trebuie să câștige de pe urma acestor activități prin acordarea de redevențe.

Există comunități montane care, din păcate, au puține șanse să se dezvolte și să crească nivelul de trai al oamenilor, iar exploatarea bogățiilor subsolului este una dintre ele.

Din cauza echipamentelor precare de extragere a zăcămintelor și a lipsei de forță de muncă a României, în prezent, nu există un plan concret de redeschidere a minelor.

Tot mai multe țări realizează că a deveni verde nu înseamnă a deveni prosper din punct de vedere economic.

  Ioan Vulpescu - declarație politică referitoare la rolul statului în economie;

Domnul Ioan Vulpescu:

Declarația mea se referă la nevoia unei discuții serioase și aplicate despre stat și despre rolul său, în general, subiect pe care l-am mai supus atenției dumneavoastră. Nu putem continua să căutăm vinovați pentru pentru eșecurile și greșelile guvernărilor, oricare ar fi ele, doar într-o parte, fără a lua în considerare întregul. Iar întregul nu exclude pe nimeni, nu trebuie să discrimineze între diversele componente ale societății. E simplu să dai vina pe stat pentru a scăpa de responsabilitățile care revin fiecăruia dintre noi.

Acest tip de abordare face mult rău statului și credibilității acțiunii sale. Într-o țară în care toate sondajele arată că este nevoie de stat, de politici intervenționiste, s-a dezlănțuit o intensă campanie de demonizare a statului, pornind numai de la discuția pe marginea nevoii de restructurare a cadrului fiscal. Un popor de stânga, prin nevoi și interese, pare că cere mai multă dereglementare, mai puține politici sociale și mai puțină solidaritate.

Da, statul român are nevoie de o revizie de fond, la nivel legislativ, instituțional și al funcțiilor sale. Dar de aici și până la a condamna, în bloc, acțiuni de genul completării personalului din ministere, din administrațiile locale, din sănătate, din educație și ajutoarele sociale, e cale lungă. Situația cea mai grea va fi, în curând, în educație, iar ea este deja gravă în sistemul de protecție a copiilor. Se schimbă generațiile în rândul angajaților din aceste sectoare. De unde vor fi recrutați înlocuitorii lor? Cine mai vine să lucreze la stat, când angajații săi sunt tratați ca niște paraziți care sug sângele poporului? Populismul ne face foarte mult rău, inclusiv în efortul de reformare a statului și de creștere a calității serviciilor oferite de stat.

Trebuie să spunem deschis: statul este un actor economic ca oricare altul, dar doar în anumite domenii, și doar acolo, poate fi judecat cu instrumentele analizei economice. Într-o societate complexă nu se reduce totul la piață, la concurență, la cerere și la ofertă. Există o piață a combaterii sărăciei și a excluziunii? Și atunci ce facem? Cum rezolvăm lucrurile? Pentru că statul are obligații în acest domeniu, nu corporațiile sau alți actori economici. Renunțăm la această funcție a statului, pentru că banii destinați acestui domeniu ar trebui, zic unii, folosiți pentru a ajuta sectorul economic? Ce fel de model social adoptăm? Sau nu mai avem nevoie de o parte a societății, cea mai fragilă economic și social, care ne încurcă în drumul nostru spre cele mai înalte culmi ale progresului economic și ale bunăstării?

Statul este doar un instrument. Până la urmă, depinde de noi, cetățenii, la ce și cum îl folosim. Dar nu ne putem permite luxul de a renunța la el, lăsând sarcinile lui exclusiv piețelor, pentru că, mai devreme sau mai târziu, ne așteaptă o explozie socială. E momentul să gândim din perspectiva timpului lung.

  Simina-Geanina-Daniela Tulbure - declarație politică: Reforme și noi perspective - cazul european;

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

"Reforme și noi perspective - cazul european"

Europa se află, în acest moment, într-un punct de cumpănă. Desigur, o asemenea afirmație nu poate să reprezinte decât un clișeu, o evidență în astfel de situații și contexte. Totuși, abordarea pe care o formulăm în raport cu acest raționament primează: ne rezumăm la probleme și soluții imediate pentru crize deloc mediate sau ne îndreptăm atenția spre oportunitățile pe care le putem fructifica?

Schimbările climatice și progresul tehnologic reprezentau, până la debutul acestui secol, provocările evidente ale timpurilor noastre. Pandemia a provocat, în schimb, un val masiv de crize conexe, care au insistat să se suprapună. După ce părea că reușim, totuși, să moderăm efectele crizei sanitare masive, invazia nejustificată, neprovocată, irațională și brutală a Kremlinului asupra Ucrainei a creat un nou pol de tensiune.

Totuși, într-un punct tardiv al cursului evenimentelor, Europa și-a calibrat poziția și s-a mobilizat. Pentru prima oară, într-un orizont vast de timp, în urma unei pandemii care părea că mai degrabă ne individualizează decât ne coalizează, am ajuns să conferim mai multă atenție și eforturi sporite unității.

Discutăm însă nu numai despre o tendință europeană benefică, ci și despre o oportunitate. Discutăm, sau cred că ar fi cazul să discutăm serios, despre noi orizonturi pe care proiectul european le poate accesa. E momentul să producem soluții vizionare pentru ca această unitate revitalizată a Uniunii Europene, în marja coeziunii fără precedent a lumii libere, să devină o plajă de oportunități pentru un viitor prosper, rezilient, demn.

Iată utilitatea concluziilor Conferinței privind Viitorul Europei, cel mai amplu exercițiu democratic participativ european. Iată utilitatea perspectivelor de reformă a Uniunii Europene într-o direcție centrată pe cooperare intensă, țeluri și demersuri comune, competențe amplificate pentru soluții mai pertinente și mai solide la adresa unor probleme contemporane masive.

Vizita în România a președintelui francez, Emmanuel Macron, este o bună oportunitate pentru a consolida rolul României ca actor real, autentic, dedicat în tot acest demers. România nu poate să își mențină poziția sceptică în raport cu ideea de reformă europeană. Niciun proiect de amploare, benefic, nu rezistă într-o formulă prosperă în lipsa unor constante revigorări.

Suntem pe drumul cel bun? Ține de noi să alegem. Cert e că, în aceste timpuri, ni s-a demonstrat că drumul cel bun este împreună. O Românie prosperă într-o Europă puternică. O Europă puternică într-o lume liberă rezilientă.

  Dumitru Coarnă - declarație politică: Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea SRI, un pas periculos spre dizolvarea democrației;

Domnul Dumitru Coarnă:

"Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea SRI, un pas periculos spre dizolvarea democrației"

Proiectul de lege pentru organizarea și funcționarea SRI, asumat atât de președintele României, cât și de premier ca pe o primă variantă care urmează să sufere unele modificări, conține numeroase prevederi neconstituționale sau de-a dreptul abuzive.

Ceea ce se urmărește de fapt este ca atribuțiile tuturor sistemelor de interceptare din țară să fie concentrate în mâna unui singur grup de oameni care pot transmite, la un moment dat, informații către altă țară sau alt grup de interese, în totală contradicție cu interesul național.

Conform art. 14 din proiect: "Serviciul poate iniția proiecte de acte normative care au legătură cu domeniul său de activitate". Prin acest articol, SRI ar dobândi drept de inițiativă legislativă, în condițiile în care, în prezent, nici Parchetul General și nici Înalta Curte de Casație și Justiție nu dispun de asemenea prerogative. De altfel, același articol încalcă Constituția, din moment ce legea fundamentală prevede, în prezent, că au drept de inițiativă legislativă doar Guvernul, Parlamentul și minimum 100.000 de cetățeni care semnează împreună un proiect.

Ca o consecință imediată, instituții principale ale statului și-ar pierde prerogativele și ar ajunge subordonate serviciilor secrete.

Este evident că proiectul a fost gândit de instituțiile care urmează să fie beneficiarele acestei legi. Adoptarea unei astfel de legi ar genera un conflict de interese foarte mare, având în vedere că instituțiile de siguranță națională trebuie să rămână sub controlul Parlamentului sau al altor instituții democratice. Acest lucru se dorește a fi dizolvat prin noul proiect de lege, din moment ce SRI și SIE ar fi practic scoase complet de sub autoritatea statului.

Legea ce ni se pregătește pune bazele unei dictaturi periculoase și duce la dizolvarea treptată și atent planificată a democrației.

În linii mari, punctăm doar câteva idei care stau la baza proiectului de lege:

Ofițerii SRI vor avea atribuții de organe de cercetare penală, nu vor răspunde în fața procurorilor și nu vor putea fi anchetați decât cu acordul expres al președintelui țării sau al CSAT;

Interceptările telefonice vor fi mult mai ușor de realizat prin modificarea condițiilor în care se acordă MSN (Mandatul de Siguranță Națională);

SRI nu va mai fi supus controlului Parlamentului, căruia nu va mai trebui să-i dea raportul, generându-se astfel o încălcare gravă a drepturilor și libertăților fundamentale ale individului.

Peisajul general actual se prezintă astfel: tindem spre un stat condus de servicii și de politicieni care vin să ceară votul cetățeanului, deși în realitate nu vor mai avea un cuvânt de spus. Încotro ne îndreptăm și cum arată noua democrație la care vom fi nevoiți să ne adaptăm?

  Ioan Balan - declarație politică intitulată Autostradă până la Siret, nu doar până la Pașcani!;

Domnul Ioan Balan:

"Autostradă până la Siret, nu doar până la Pașcani!"

Salut decizia prim-ministrului Nicolae Ciucă prin care a impus, în mod corect, Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere ca de la București la Siret să fie construită autostradă, de la un capăt la celălalt. Este o decizie pentru care liberalii suceveni, în frunte cu Gheorghe Flutur, s-au luptat ani de zile, argumentele noastre fiind legate de necesitatea asigurării unei infrastructuri moderne și rapide de transport până la granița cu vecinii ucraineni, și nu doar până la Pașcani. Mai mult decât atât, vorbind despre o construcție cu totul nouă, care trebuie făcută bine încă de la început, iar indicatorii de trafic ne arată că este esențial să avem autostradă până la frontieră.

Agresiunea rusă asupra poporului ucrainean a demonstrat importanța strategică a României în această regiune nu numai din punct de vedere politic și militar, dar mai ales din punct de vedere economic. În ultimele săptămâni, Suceava a devenit un adevărat nod european de legătură pentru transportul de mărfuri și de persoane care vin din țara invadată pe nedrept. Punctele de trecere a frontierei de stat fac cu greu față volumului uriaș al tranzitului. Funcționarii din vămi și polițiștii de frontieră sunt epuizați. Guvernul și consiliul județean fac eforturi pentru deschiderea unor noi puncte de frontieră pentru a scădea timpii de așteptare. Infrastructura rutieră și cea feroviară își arată limitele maxime, precum și necesitatea de modernizare și de extindere în cel mai scurt timp.

Așadar, vestea că de la București și până la Siret vom avea un drum modern în regim de autostradă nu poate decât să ne bucure. Mai mult decât atât, în acest context, este o decizie care va avea implicații economice pozitive pentru tot județul Suceava. Să nu uităm că Ucraina și Republica Moldova au făcut pași importanți de apropiere către Uniunea Europeană. De asemenea, Uniunea Europeană a adoptat o serie de facilități pentru comerțul ucrainean, ceea ce înseamnă că volumul tranzitului de mărfuri prin frontierele românești și traficul de mărfuri prin țara noastră va crește și mai mult. Or, o autostradă care să asigure transport de mare viteză către București, dar și către Occident reprezintă una dintre cele mai bune soluții. Avem cu toții speranța ca, până la finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență, să fie date în folosință cât mai multe tronsoane din autostrăzile Moldovei.

  Iulian-Alexandru Muraru - intervenție intitulată 15 iunie 2022;

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

"15 iunie 2022"

Zilele trecute am fost în Statele Unite ale Americii, alături de o delegație parlamentară a Camerei Deputaților, formată din deputații Robert Sighiartău, membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, Mircea Fechet, vicepreședinte al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, Pavel Popescu, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Gabriela Horga, vicepreședinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, și membru al Comisiilor pentru muncă și protecție socială, respectiv, pentru afaceri europene, Oana-Silvia Țoiu, președintele Comisiei pentru tineret și sport, Csoma Botond, secretar al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI, Alfred Simonis, membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, și Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Când vorbești despre țara ta, trebuie să o faci sincer, cu argumente și determinare.

România are nevoie să crească prezența politică și de reprezentare în capitala celei mai importante democrații din lume.

O spun fără lipsă de modestie. Delegația Parlamentului a reprezentat România în întâlnirile bilaterale cu congresmeni, companii, reprezentanți ai Pentagonului, ai Departamentului de Stat sau think tank-uri de top din SUA. A fost cea mai consistentă vizită făcută vreodată la acest nivel în istoria relațiilor dintre cele două țări.

Ne-am întâlnit cu 7 reprezentanți ai Congresului american, 3 dintre cele mai prestigioase institute de cercetare americane care lucrează pentru elaborarea strategiilor de politică externă pentru SUA, două companii de top în domeniul consultanței și lobby-ului, actualul ambasador al României în SUA și un fost ambasador al SUA în România și reprezentanți de la vârful Pentagonului.

Anul acesta se împlinesc 25 de ani de Parteneriat Strategic dintre România și Statele Unite, iar România este dedicată și angajată în consolidarea relațiilor cu SUA în toate domeniile de activitate și cooperare.

România, ca membră NATO, în contextul războiului din Ucraina, se bucură pe deplin de umbrela alianței nord-atlantice și, implicit, de sprijinul Statelor Unite ale Americii în consolidarea nivelului de siguranță și de securitate pe flancul estic.

România consideră că SUA ar putea susține și implementa o strategie dedicată pentru Marea Neagră, având în vedere contextul din regiune.

Aliații NATO de pe flancul estic și în special din regiunea Mării Negre se confruntă cu provocări semnificative de securitate din cauza războiului pornit de Putin, iar țările din această regiune formează prima linie de apărare pentru comunitatea euroatlantică și prima linie de sprijin pentru partenerii noștri: Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

Mai mult, ne-am întâlnit cu o importantă comunitate de români din SUA.

Am avut o mare bucurie să pot participa la ediția de anul acesta a "Romania Festival", spectacol organizat la New York, în fiecare an, începând cu anul 2000. A fost un bun prilej să întâlnim artiști talentați care au pus în scenă un spectacol deosebit de port și tradiție românească.

Este cel mai mare și mai cunoscut festival de acest gen organizat în Statele Unite ale Americii cu scopul de a oferi cetățenilor lumii oportunitatea de a experimenta cultura românească prin tradițiile, muzica, arta și diverse alte reprezentări originale românești. De-a lungul anilor, un număr impresionant de artiști și producători români au reprezentat România pe una dintre cele mai importante străzi din New York - Broadway.

De peste 20 de ani, sute de mii de cetățeni au avut ocazia să cunoască România pentru prima dată sau să-și amintească de tradițiile țării noastre, mai ales că spectatorii se pot bucura și de produse tradiționale românești.

  Bogdan-Iulian Huțucă - declarație politică: A început distribuția cardurilor cu voucherele sociale;

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"A început distribuția cardurilor cu voucherele sociale"

Ajutoarele promise românilor vor ajunge la ei, iar măsurile prezentate de premierul PNL, Nicolae Ciucă, prin Programul "Sprijin pentru România", vor fi puse în aplicare.

Cardurile pe care vor fi încărcate voucherele sociale în valoare de 250 de lei au început deja să fie distribuite, mai devreme decât termenul estimat inițial. De vineri a început distribuirea a 35.000 de carduri în Ilfov, Brăila, Buzău, Olt și Galați. Începând cu 15 iunie se distribuie alte 300.000, dintre care 54.000 în București. De întreaga operațiune se ocupă Poșta Română, în care am totală încredere că se va achita de această sarcină complet și la termen, fiind deținătoarea unei capacități logistice de a ajunge până și în cele mai îndepărtate locuri ale țării.

Încărcarea voucherelor pe carduri se va face după ce se încheie procesul de distribuire, începând cu data de 20 iunie 2022. Aproximativ 3 milioane de persoane - pensionari, persoane cu dizabilități, familii cu venituri mici și persoane fără adăpost - vor beneficia de aceste vouchere o dată la două luni.

Valoarea totală a ajutoarelor se ridică la 3,1 miliarde lei și vor fi acordate în patru tranșe, până la finalul anului. Reamintesc că, în urmă cu două săptămâni, Guvernul României a aprobat ajutorul de 700 de lei, care se va acorda în luna iulie, pentru pensionarii cu venituri lunare mai mici sau egale cu 2.000 lei. Acest al doilea ajutor, după cel acordat în ianuarie pensionarilor cu venituri lunare de până la 1.600 de lei, va avea aproximativ 3,3 milioane de beneficiari.

Partidul Național Liberal va lua întotdeauna măsuri în interesul cetățenilor aflați în situații grele. Mai mult, avem obligația să ne îngrijim de seniorii noștri, care și-au petrecut o viață întreagă muncind pentru România. Față de ei, avem datoria de a le garanta demnitatea la care au dreptul, de a le face odihna binemeritată cât mai confortabilă cu putință, deși suntem conștienți că multe lucruri mai trebuie îndreptate în privința aceasta. PNL se va îngriji mereu de nevoile românilor și va lucra pentru atenuarea dificultăților pe care aceștia le vor întâmpina.

  Florică Ică Calotă - declarație politică intitulată Măsuri pentru securitatea alimentară;

Domnul Florică Ică Calotă:

"Măsuri pentru securitatea alimentară"

Această criză prin care trecem ne-a confirmat faptul că trebuie să accelerăm tranziția sistemelor alimentare către sustenabilitate și reziliență.

Comisia Europeană are în vedere o serie de acțiuni menite să consolideze securitatea alimentară mondială și sprijinirea fermierilor și a consumatorilor din Uniunea Europeană, având în vedere creșterea prețurilor la alimente, energiei sau îngrășămintelor.

Războiul din Ucraina a creat o multitudine de probleme, inclusiv în ceea ce privește securitatea alimentară mondială.

Comisia ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că Uniunea Europeană, ca producător agroalimentar de top și exportator de alimente, contribuie la securitatea alimentară mondială, în special în Ucraina, dar și în Africa de Nord și Orientul Mijlociu, care depind foarte mult de importurile de cereale, precum și în Asia.

În cadrul programului de cooperare internațională pentru perioada 2021-2027, UE dorește dezvoltarea sustenabilității sistemelor alimentare, împreună cu aproximativ 70 de țări partenere. Mai mult, cu ocazia Summitului privind nutriția pentru creștere, de la Tokio, din decembrie 2021, Uniunea Europeană s-a angajat să abordeze în continuare problema malnutriției, cu o alocare substanțială în valoare de 4,3 miliarde EUR.

De asemenea, UE continuă să pledeze ferm pentru evitarea restricțiilor și a interdicțiilor la export privind produsele alimentare și pentru buna funcționare a pieței unice.

Pentru a veni în sprijinul sectorului agricol, Comisia Europeană a adoptat o serie de măsuri.

Aceste măsuri vizează un sprijin de 500 de milioane de euro pentru producătorii care sunt cei mai afectați de războiul din Ucraina, mai multe avansuri din plățile directe, spijin suplimentar pentru piața cărnii de porc, sectorul pescăresc și producătorii de îngrășăminte, precum și o mai mare flexibilitate temporară privind importul hranei pentru animale, ce va contribui la atenuarea presiunii asupra pieței.

Comisia invită statele membre să utilizeze toate instrumentele disponibile în planurile lor strategice privind Politica Agricolă Comună pentru perioada 2023-2027 în vederea creșterii rezilienței.

Sporirea sustenabilității și a rezilienței, prin reducerea dependenței agriculturii europene de energie, de importuri cu consum ridicat de energie și de importuri de hrană pentru animale, reprezintă, mai mult ca oricând, o necesitate.

  Dumitru Rujan - declarație politică: Guvernarea liberală aduce investiții istorice pentru Dunăre!;

Domnul Dumitru Rujan:

"Guvernarea liberală aduce investiții istorice pentru Dunăre!"

După foarte mulți ani în care importanța strategică a fluviului Dunărea a fost relativ neglijată, prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, declanșează cel mai curajos plan din ultimele decenii pentru revigorarea transportului pe cea mai importantă cale navigabilă din Europa. În trecut s-au tot găsit scuze pentru inacțiune, fie în legătură cu opoziția părții bulgare la investițiile propuse de partea română, fie în legătură cu fondurile insuficiente pentru modernizarea malurilor și asigurarea unei navigații optime pe Dunăre.

O singură întâlnire organizată între premierul României și cel bulgar a deblocat situația investițiilor pe Dunăre, iar faptele deja încep să vorbească. Astfel, începând cu data de 20 iunie, Agenția Executivă pentru Studierea și Întreținerea Fluviului Dunărea va începe dragarea fluviului cu fonduri proprii, iar în decurs de o săptămână va anunța o licitație publică pentru activități de dragare.

Așadar, transportatorii de mărfuri nu vor mai avea grija că navele lor ar putea să eșueze din cauza acumulărilor pe albia fluviului sau că debitul Dunării, în timpul verii, va bloca navigația. De asemenea, investițiile vor genera un impuls suplimentar pentru dezvoltarea turismului românesc pe Dunăre, de care, de pildă, industria ospitalității din județul meu are atâta nevoie. Mai mult decât atât, în condițiile în care cerealele ucrainene tranzitează prin România, atât pe uscat, cât și prin porturile românești, aceste investiții vor aduce beneficii și mediului economic privat, dar și bugetului de stat al țării noastre.

Acordul româno-bulgar vizează și construirea de noi poduri peste Dunăre, cel puțin cinci, care vor asigura, suplimentar, un transport rutier și feroviar mult mai facil între sudul și centrul Europei. Așadar, anul 2022 va intra în istoria investițiilor europene ca fiind anul în care Dunărea devine un factor de antrenare economică nu numai pentru România și Bulgaria, ci pentru toată Uniunea Europeană. Am încredere că investițiile care se vor realiza își vor arăta beneficiile economice și sociale pentru românii din județele riverane fluviului Dunărea în cel mai scurt timp, poate chiar de anul acesta.

  Elena Hărătău - declarație politică: Să găsim o cale legală pentru a urgenta aprobarea proiectelor UAT-urilor;

Doamna Elena Hărătău:

"Să găsim o cale legală pentru a urgenta aprobarea proiectelor UAT-urilor"

Am traversat o perioadă cu mari tensiuni politice imediat după alegerile din 2020. Schimbări și lupte de tot felul au înfrânat pentru o perioadă buna guvernare a țării, în conformitate cu opțiunile românilor, exprimate democratic în alegeri.

Acest an a adus însă și necesara stabilitate pe scena politică, pe care toți alegătorii și-o doresc. Acum, dacă tot avem această stabilitate, este obligatoriu să o valorificăm în interesul tuturor românilor. Știm cu toții ce eforturi se fac în Coaliție și în Guvern pentru contracararea efectelor scumpirilor și ale recesiunii mondiale, care lovește și România.

Românii vor însă să trăiască mai bine și acasă la ei, în localitățile lor. Iar asta ține în foarte mare măsură de primarii pe care și i-au ales. Cei mai mulți sunt oameni vrednici, gospodari, care vor să ducă înainte orașele și comunele lor, în special prin lucrări de infrastructură.

Vreau să aduc în atenție un aspect pe care mi l-au sesizat primarii din circumscripția electorală Bacău. Ei mi-au semnalat că proiectele stau exagerat de mult prin Ministerul Dezvoltării și prin Compania Națională de Investiții. Unii au proiecte depuse în acest mandat, dar sunt și alții care au depus și în mandatul precedent. Aprobarea unui proiect poate dura între 2 și 4 ani.

Le solicit tuturor factorilor responsabili ca, împreună cu noi, parlamentarii, indiferent de partid, să îi sprijinim pe toți primarii din țară care au proiecte depuse. Adică, aș dori să găsim o cale legală pentru a urgenta aprobarea proiectelor UAT-urilor.

Eu sunt convinsă că analizarea și aprobarea în regim de urgență a unor astfel de proiecte, alături de măsurile Coaliției și Guvernului, sunt un factor important pentru a combate efectele crizei economice care se anunță, prin injectarea de bani în economia românească.

  Florin-Claudiu Roman - intervenție având ca subiect Obiectivele istorice sunt vitale pentru coeziunea țării noastre;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Obiectivele istorice sunt vitale pentru coeziunea țării noastre"

Obiectivele istorice, fie că sunt monumente comemorative sau clădiri emblematice care au găzduit instituții sau personalități de seamă, reprezintă fibra unei națiuni. Prin ridicarea, îngrijirea și promovarea acestor obiective, statul creează coeziune, apartenență la o istorie comună și loialitate față de un drapel. Așadar, vorbim despre elemente vitale pentru buna funcționare a unei țări. Chiar dacă poate nu le găsim la prima vedere o utilitate practică, aceste obiective istorice au un rol mult mai important în realitate, ele fac ca oamenii, cetățeni ai unui stat, deși marea majoritate nu se cunosc între ei, să fie "înrudiți", prin strămoșii comuni și evenimentele istorice fericite sau mai puțin fericite ale națiunii din care fac parte. Istoria reprezintă, așa cum spunea Mihail Kogălniceanu despre "Unire", cheia de boltă fără care s-ar prăbuși tot edificiul național. Obiectivele istorice sunt stâlpii de rezistență ai acestui edificiu.

Partidul Național Liberal, formațiune politică care a pus hotărâtor umărul, din secolul al XIX-lea, la edificarea statului pe care îl avem astăzi, are o datorie de care se va achita întotdeauna, aceea de a menține istoria țării noastre vie, pentru ca fiecare generație să cunoască munca înaintașilor săi, să vadă ceea ce s-a făcut bine și ceea ce putea fi făcut mai bine, și astfel să își croiască propriul drum, având reperele experienței trecutului. M-am bucurat să aflu că Guvernul, condus de premierul liberal Nicolae Ciucă, va reabilita și moderniza obiective istorice de importanță națională.

Demersurile pentru obținerea cofinanțării de 216 milioane euro, de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, au fost inițiate de fostul ministru PNL al Culturii, Bogdan Gheorghiu. Investiția totală, care se ridică la 270 milioane euro, cu 54 de milioane de euro contribuție de la bugetul de stat, va permite restaurarea completă a șase monumente istorice emblematice pentru România, precum și reabilitarea și construirea unor spații adecvate pentru desfășurarea și diversificarea activităților culturale. Vorbim despre restaurarea următoarelor obiective: Muzeul Național de Istorie a României din București; Teatrul Național și Opera Română - Cluj-Napoca; Vila "Florica" de la Ștefănești - județul Argeș, dată în folosința Muzeului Național "Brătianu" în anul 2020; Conacul "Vârnav Liteanu" de la Liteni - județul Suceava; Vila "Ion I.C. Brătianu" din București, sediu al Serviciului Colecții Speciale al Bibliotecii Naționale a României; Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste din Decembrie 1989 - Timișoara; Reabilitarea clădirii Teatrului Național "Marin Sorescu" -Craiova; Construirea unei noi săli de concerte destinată Operei Naționale Române - Iași.

Vom continua această muncă, de a ține în viață obiectivele istorice și culturale, esențiale pentru perpetuarea conștiinței noastre naționale. Suntem români și suntem europeni, și, prin reabilitarea și modernizarea obiectivelor istorice, vom fi mereu conștienți de locul nostru în rândul celorlalte țări din marea familie europeană.

  George Șișcu - declarație politică: Ca societate, fără învățământ de calitate, vom progresa prea lent!;

Domnul George Șișcu:

"Ca societate, fără învățământ de calitate, vom progresa prea lent!"

În fiecare an, când se votează bugetul de stat, apar discuții în contradictoriu privind sumele care sunt dirijate către principalele domenii de activitate. Însă, de cele mai multe ori, lipsesc dezbaterile așezate și argumentele solide.

De ce statul alocă atât de mulți bani pentru investiții? Pentru că România are nevoie de infrastructură și de proiecte mari care să asigure creștere economică și, implicit, dezvoltare. De ce sănătatea sau apărarea au nevoie de sume suplimentare? Pentru că am văzut cu toții cât de importante sunt spitalele în plină pandemie de COVID. După cum vedem, chiar în aceste săptămâni, că un stat puternic are nevoie de o armată puternică și de echipamente militare de ultimă generație.

Sigur că resursele financiare trebuie alocate echilibrat, dar consider că suntem obligați să dăm Educației atenția de care acest domeniu are nevoie. Fără un învățământ de calitate, România va progresa lent, iar decalajele față de Vestul Europei vor fi recuperate tot mai greu.

Nu cred că avem nevoie la nesfârșit de mese rotunde, și nici de reuniuni sau simpozioane în care să ne încurajăm unii pe alții că învățământul reprezintă o prioritate. Știm deja asta, avem acum nevoie de un calendar ferm privind creșterea alocărilor bugetare pentru Educație de la an la an. Cum și când vom ajunge la 6% din PIB pentru acest sector vital pentru România?

Am rezolvat într-o bună măsură problema salarizării în sectorul medical. Vedem cu toții că hemoragia din sistem a fost oprită. Încă există plecări la muncă în străinătate, dar sunt mult mai puține ca în urmă cu ceva timp.

A venit momentul ca și dascălul să aibă un statut onest în societate. Fără profesori respectați și motivați, decalajele între școlile de elită și cele mai slab cotate se vor adânci, la fel cum diferențele dintre școlile din orașele mari și cele din rural vor rămâne la un nivel inacceptabil. Relația elev - profesor trebuie să cunoască schimbări în permanență. Nu mai suntem în anii în care copiii veneau cu teamă la școală. Sala de curs trebuie transformată într-un loc prietenos, în care orice tânăr să poată acumula constant cunoștințele noi de care are nevoie pentru viață.

Nicio schimbare nu se va vedea peste noapte în sectorul educației. Poate că și din acest motiv politicienii s-au ferit în diverse momente-cheie să ia deciziile tranșante, considerând, într-un mod adesea egoist, că nu vor finaliza reformele în timpul mandatului lor.

Că primele rezultate ale investițiilor din Educației vor apărea în trei, cinci sau zece ani, are mai puțină relevanță. Ceea ce știm sigur e că aceste rezultate vor apărea, iar întreaga societate va avea de câștigat.

  Marian Crușoveanu - declarație politică: România asigură fluiditatea transporturilor dinspre Ucraina și Republica Moldova;

Domnul Marian Crușoveanu:

"România asigură fluiditatea transporturilor dinspre Ucraina și Republica Moldova"

Războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei a șocat o lume întreagă. Imaginile masacrelor și a dezastrelor înfăptuite de armata lui Vladimir Putin au ajuns în fiecare casă, iar reverberațiile conflictului se vor mai simți mult timp după ce acesta se va fi încheiat. În aceste momente, Ucraina are nevoie de ajutorul nostru, iar România este determinată să i-l ofere. De o importanță crucială în susținerea efortului de război este capacitatea Ucrainei de a-și menține, cu limitele inerente, o economie vie, mai ales prin exporturi. În această chestiune, România și-a asumat rolul de a oferi asistență statului ucrainean cu privire la înlesnirea exporturilor de mărfuri ucrainene prin diferite puncte de ieșire din țară, în special Portul Constanța. Acest fapt a determinat însă dificultăți întâmpinate la frontieră. Deoarece multe transporturi ajung în România via Republica Moldova, Guvernul a luat măsuri de urgență pentru a rezolva problema vămilor aglomerate de mărfurile care vin de peste Prut.

În concret, fluxurile de mărfuri au fost organizate în funcție de încărcătură. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a dispus tuturor autorităților din punctele de trecere a frontierei un program de lucru permanent, 24 de ore pe zi, șapte zile din șapte. Din dispoziția premierului României, la Isaccea, astăzi, Ministerul Apărării Naționale va trimite un bac suplimentar pentru a asigura fluența transportului în această zonă, ceea ce va dubla capacitatea existentă la acest moment pentru a transborda autoturisme, camioane, oameni. În privința frontierei de nord, la granița cu Ucraina vor fi deschise două noi puncte de frontieră, la Vicovu de Sus și Racovăț, iar acest lucru va contribui la reducerea presiunii asupra Vămii Siret.

Prin aceste măsuri adoptate de Guvern se va asigura fluiditatea transporturilor dinspre Ucraina, lucru care va ajuta statul vecin să reziste în lupta sa contra barbariei rusești. În acest moment, poporul ucrainean luptă pentru suveranitatea și independența sa, însă luptă și pentru noi, restul europenilor. Datoria noastră este să le oferim tot ajutorul de care dispunem și să transmitem un mesaj Moscovei: Ucraina nu este singură, alături de ea se află toată lumea civilizată și liberă, iar România se află și ea în tranșeele pentru salvgardarea democrației!

  Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică intitulată Consolidarea flancului Estic, metodă de descurajare a Federației Ruse;

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Consolidarea flancului Estic, metodă de descurajare a Federației Ruse"

Intențiile lui Vladimir Putin au fost clare încă de la început și se axează asupra prevenirii scenariului de extindere atât a NATO, cât și a UE în Europa de Est, fostă componentă a Uniunii Sovietice. Pentru acest obiectiv, conducătorul rus a sacrificat viețile a mii de oameni, provocând o criză energetică, economică și umanitară fără precedent, care reverberează în toate colțurile lumii. Această criză multidimensională s-a declanșat pe fondul unui context deja instabil, provocat de pandemia de COVID-19, care a provocat daune încă ireparabile.

Un motiv și mai mare de îngrijorare pentru comunitatea euroatlantică este anunțul făcut de Kremlin, care indică ambiția lui Putin de a-și îndeplini misiunile militare, cu toate că armata ucraineană, cu ajutor extensiv din partea statelor vecine și a SUA, a reușit să inducă pierderi considerabile armatei ruse, pierderi care l-au surprins pe liderul rus. În ciuda acestui fapt, rezistența din Ucraina nu este de neclintit, iar agresiunea constantă nu face decât să o slăbească și mai mult și să conducă la pierderea mai multor vieți omenești. În aceste circumstanțe, Republica Moldova, Georgia și inclusiv Ucraina au aplicat pentru calitatea de membru al UE, iar Suedia și Finlanda pentru cea de membru NATO. Astfel de acțiuni au și un substrat simbolic pe lângă cel pragmatic, și anume transmiterea unui mesaj de unitate și susținere reciprocă în fața unui inamic comun. Ne străduim să prevenim un alt impact economic major, o perturbare a comerțului internațional deja profund afectat. De aceea, orice inițiativă în acest sens reprezintă o contribuție la strategia comunității internaționale.

La sfârșitul lunii trecute a avut loc aniversarea a 10 ani de funcționare a Trilateralei pe teme de securitate a miniștrilor afacerilor externe din România, Polonia și Turcia, ce s-a desfășurat la Istanbul. Delegația României, condusă de Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, s-a bucurat de prezența omologilor săi polonezi, Zbigniew Rau, și turc, Mevlüt Çavușoğlu, gazdă a reuniunii. Trilaterala a fost înființată tocmai din cauza comportamentului Federației Ruse în Europa și a riscului de materializare a tendințelor sale imperialiste ce pot fi combătute doar prin existența relațiilor politice și economice strânse dintre statele democratice. Scopul principal de a asigura securitate regională de la Marea Baltică la Marea Neagră nu a fost alterat în vreun fel, ci doar consolidat în cadrul ultimei reuniuni care a avut loc.

În anul 2012 s-a desfășurat prima reuniune a trilateralei România - Polonia - Turcia, inițiată în marja Summitului NATO de la Chicago. România a propus o dezvoltare suplimentară a parteneriatelor bilaterale pe care le are cu Polonia și Turcia într-un format care să permită cooperarea și schimbul de expertiză, precum și implementarea de proiecte avantajoase în cele trei state de pe Flancul Estic. Și în cadrul reuniunii de anul acesta a fost evidențiată importanța colaborării aprofundate a celor trei state pe teme de interes comun, preponderent în domeniul securității. Subiectul principal al discuțiilor a fost, în mod firesc, agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, dar și care vor fi temele de interes prioritar de pe agenda NATO și deciziile care urmează să fie luate în cadrul Summitului NATO de la Madrid, precum negocierea Noului Concept Strategic.

Dialogul trilateral are un rol aparte în acest context, întrucât potențează integrarea pe Flancul Estic al Alianței, dar asigură și adaptarea relațiilor comerciale la noul mediu instabil generat de Federația Rusă și de sancțiunile impuse de către Executivul European.

Existența și buna funcționare a unui astfel de format confirmă încă o dată dedicarea noastră pentru menținerea bunăstării statelor vulnerabile în fața comportamentului Federației Ruse. Izolarea economică și politică a regimului de la Kremlin este singura modalitate de a opri războiul care încă ne cutremură pe toți.

  Maria Stoian - declarație politică referitoare la Salariul minim în Uniunea Europeană;

Doamna Maria Stoian:

"Salariul minim în Uniunea Europeană"

Uniunea Europeană are în vedere, în permanență, îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă ale cetățenilor statelor membre. Salariile echitabile, ce asigură un nivel de trai decent, reprezintă unul dintre principiile Pilonului european al drepturilor sociale.

În octombrie 2020, Comisia a prezentat o propunere de directivă privind salariile minime adecvate. În decembrie 2021, Consiliul și-a adoptat opinia cu privire la propunere. La 7 iunie, președinția Consiliului și negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord politic provizoriu cu privire la proiectul de directivă privind salariile minime în Uniunea Europeană.

Există diferențe între statele membre ale UE în ceea ce privește măsura în care lucrătorii sunt acoperiți de convențiile colective și nivelul salariilor minime.

Directiva nu are în vedere aplicarea unei soluții universale. Se dorește stabilirea unui cadru pentru salarii minime, ținând cont de modelele diferite ale pieței forței de muncă și nivelurile veniturilor din statele membre. Salariul minim trebuie să reflecte cererea și oferta de pe piața muncii din fiecare țară în parte.

Textul prevede reguli obligatorii pentru cele 21 de state europene unde există deja salarii minime. În aceste cazuri se va impune o transparență sporită a modalității de stabilire a salariului minim și se va facilita creșterea acestuia.

Sunt și state în Uniunea Europeană unde nu există salarii minime - Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia și Suedia. În cazul lor, această prevedere legală nu este obligatorie, nivelurile veniturilor sunt determinate prin negocierile colective. Însă statele vizate de această directivă trebuie să evalueze, cu ajutorul unui coș de bunuri și servicii la prețuri reale, dacă salariul minim legal existent este suficient pentru un nivel de trai decent. Se va ține seama de condițiile socioeconomice, de puterea de cumpărare, de nivelul productivității și de dezvoltarea pe termen lung.

Statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a transpune directiva în dreptul național.

Consider că această inițiativă va promova caracterul adecvat al salariilor minime și astfel se vor asigura condiții decente de muncă pentru angajații din cadrul Uniunii Europene.

  Valentin-Ilie Făgărășian - declarație politică: Salariul minim european, o decizie înțeleaptă la nivelul Consiliului și al Parlamentului European!;

Domnul Valentin-Ilie Făgărășian:

"Salariul minim european, o decizie înțeleaptă la nivelul Consiliului și al Parlamentului European!"

Diferențele salariale dintre statele membre ale Uniunii Europene au determinat, în ultimii ani, fluxuri importante de migrație a forței de muncă din statele mai puțin dezvoltate către statele cu economii puternice. Este firesc ca fiecare angajat să-și dorească să obțină un venit mai mare pentru munca sa, însă în spațiul comunitar migrația a generat dezechilibre majore, în defavoarea statelor cu economii mai puțin avansate. Dacă economiile Italiei sau Spaniei au înregistrat creșteri economice și de peste 2% din PIB, ca efect al muncii prestate de angajații români, în țară, angajatorii români dau din colț în colț pentru că nu mai au forță de muncă bine calificată. Șoferi profesioniști nu găsești pentru că lucrează în Germania, constructori nu ai de unde lua pentru că aceștia construiesc infrastructura din Franța, pe medicii români îi găsești în Marea Britanie, pe profesorii sau pe specialiștii români în tehnologia informației îi găsești peste tot în marile capitale europene.

Stabilirea unui nivel al salariului minim la nivelul Uniunii Europene are multiple beneficii economice și sociale. În primul rând, măsura urmărește să îmbunătățească condițiile de muncă și de viață ale cetățenilor europeni din toate statele membre, nu doar din unele. Apoi, un alt efect al acestei măsuri îl va reprezenta o înclinație mai redusă către părăsirea țării natale, în condițiile în care angajatul este plătit relativ bine și în țara sa. Nu în cele din urmă, un beneficiu economic major al acestei măsuri îl reprezintă impulsionarea antreprenorilor din tot spațiul Uniunii de a se capitaliza urgent și de a crește productivitatea muncii în producția de bunuri și servicii.

Știm cu toții că un business bine capitalizat își plătește întotdeauna angajații bine, iar ideea că salariul minim ar putea să fie o povară pentru angajator dispare cu totul. Așadar, salut această decizie înțeleaptă a celor două instituții comunitare. Mai mult decât atât, eventualele majorări ale salariului minim brut, pe care urmează să le opereze statele membre, sunt binevenite pe fondul scumpirilor accelerate la care trebuie să facă față toți cetățenii europeni.

  Vetuța Stănescu - declarație politică: Investițiile sunt cea mai sigură și eficientă cale spre un viitor așa cum ni-l dorim;

Doamna Vetuța Stănescu:

"Investițiile sunt cea mai sigură și eficientă cale spre un viitor așa cum ni-l dorim"

Situația economică cu care se confruntă țara noastră nu este singulară, cu aceleași greutăți confruntându-se și restul statelor lumii, printre ele aflându-se și cele mai dezvoltate economii și democrații, precum Statele Unite ale Americii.

Guvernul, condus de premierul PNL, Nicolae Ciucă, a găsit soluții pentru contracararea efectelor nocive ale crizelor multiple suprapuse pe care le traversăm în această perioadă. Partidul Național Liberal consideră că cel mai bun medicament pentru economie îl reprezintă investițiile. De aceea, bugetul pentru investiții, stabilit de Guvernul condus de premierul PNL, Nicolae Ciucă, de aproape 7% din PIB, este cel mai mare din ultimii 30 de ani - 88 miliarde de lei.

Politicile vechi, bazate pe consum și deficite bugetare, ne-au îndepărtat de obiective de țară strategice, precum aderarea la zona euro, iar în prezent fac și mai dificile ajustările necesare unei lupte eficiente împotriva inflației. Situația economică în care se află România este una globală, determinată de consecințele economice ale invaziei ruse în Ucraina.

Președintele Iohannis a subliniat că avem nevoie de politici responsabile și reforme care să modernizeze România. De aceea, investițiile trebuie să devină prioritatea zero. 60% din valoarea pachetului "Sprijin pentru România" merge către investiții și sprijinirea mediului privat. Peste două treimi din măsurile prevăzute în acest pachet sunt active și produc deja efecte. Implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență este în grafic: marți au fost semnate proiectele pentru comunitățile locale, iar Guvernul Ciucă a reușit, într-o perioadă scurtă de timp, să trimită la Bruxelles prima cerere de plată și lucrează deja la cea de-a doua, pentru ca la finalul anului să beneficiem de întreaga sumă, aproximativ 10 miliarde euro.

Partidul Național Liberal va susține întotdeauna investițiile, pentru că doar ele sunt capabile să ne ofere o dezvoltare armonioasă și sustenabilă. Ambițiile țării noastre nu pot fi satisfăcute decât cu investiții puternice și inteligente, care să modernizeze România și să o ducă în rândul țărilor pe care astăzi le privim cu admirație și drept exemple de bune practici!

  Filip Havârneanu - declarație politică despre Copiii dispăruți ai sistemului de educație;

Domnul Filip Havârneanu:

"Copiii dispăruți ai sistemului de educație"

Copiii dispăruți din sistemul de învățământ sunt elevii pe care, în fiecare an, Ministerul Educației îi pierde la examenele finale. 17 mii de elevi nu au mai ajuns să fie înscriși la Evaluarea Națională care a debutat ieri. 40 de mii de elevi care au terminat 12 clase nu au mai apărut pe listele celor înscriși la Examenul de bacalaureat. Sunt cei mai mulți din ultimii 4 ani.

Toți sunt copiii care au abandonat școala exact când aveau mai mare nevoie de validare, și statul român, prin acest sistem putred, - îngropat, în loc să fie reformat -, este vinovat pentru pasul lor înapoi. Acești copii, care au renunțat la susținerea examenelor, trebuie să găsească o cale să meargă înainte, trebuie văzuți dincolo de un tabel, trebuie sprijiniți să depășească pragul spre reușită.

Copiii dispăruți ai sistemului de educație nu mai sunt căutați, sunt considerați alți tineri care vor rotunji procentele analfabetismului funcțional, sunt cei care vor căuta să muncească mai întâi cu ziua și care apoi vor claca din lipsa posibilităților. Copiii dispăruți ai sistemului de educație sunt elevi care ar fi putut avea rezultate bune, dacă exista o șansă și pentru ei, dar, la fel ca cei care nu promovează examenele, rămân o statistică, subiect de bancuri, rămân autorii perlelor din timpul probelor, rămân niște copii abandonați pe care Ministerul Educației nu-i dorește înapoi, pentru că nu știe ce să facă pentru ei. Copiii dispăruți ai sistemului de educație sunt feedbackul real al domnului Câmpeanu, care a reușit să genereze mai multă repulsie față de școală, decât măsuri în favoarea modernizării ei. Sunt elevii martori ai sistemului de fabricat diplome, dezamăgiți de faptul că oricât de deștept ai fi, un plagiator îți va sufla tot timpul locul. Sunt elevii ținuți obligatoriu în acel punct minim al calității educației în care domnul ministru se simte confortabil, fără să vadă cât e de lamentabil.

Trendul descrescător este cauzat de deznădejdea copiilor care simt că nu pot susține aceste examene, de sistemul care nu incurajează autonomia intelectuală și care nu este conceput nici la ora actuală să evalueze competențele reale, ci capacitatea de memorare. Iar copiii dispăruți ai sistemului de educație vor rememora toată viața gustul amar al eșecului, al sistemului care s-a lepădat de ei, servindu-i, probabil pe tavă, țărilor străine care abundă de tineri români fără niciun viitor aici.

  Cristina Burciu - declarație politică având titlul Internetul de mare viteză, un serviciu universal de care vor beneficia toți românii.

Doamna Cristina Burciu:

"Internetul de mare viteză, un serviciu universal de care vor beneficia toți românii"

Legea privind asigurarea accesului persoanelor fizice la servicii de internet în bandă largă, la punct fix, recent promulgată de președintele României, Klaus Iohannis, constituie un nou pas spre dezvoltarea generală a țării și progresul comunităților locale.

Cea mai importantă prevedere a legii este asigurarea accesului persoanelor fizice, în măsura în care este rezonabil, la cel puțin un serviciu funcțional de internet în bandă largă, prin intermediul unei conexiuni la punct fix.

De asemenea, noul act normativ stipulează că, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, instituțiile și autoritățile publice, indiferent de modalitatea de finanțare, au obligația de a avea conectare la o rețea publică de comunicații electronice, capabile să furnizeze servicii de internet, la viteze de transfer a datelor și alte condiții de calitate adaptate nevoilor specifice, toate clădirile pe care le dețin în proprietate ori le au în administrare și care au ca destinație principală furnizarea de servicii publice, dacă aceste clădiri se află în aria de disponibilitate a cel puțin unei rețele capabile să furnizeze serviciile de internet necesare.

Propunerea legislativă aparține deputaților PNL, însă a fost semnată și de alți 150 de parlamentari din toate partidele politice reprezentate în Legislativ, creându-se astfel o largă majoritate pentru susținere, fiind votată cu 278 de voturi pentru și doar trei împotrivă.

Consider că România avea nevoie de această lege, deoarece ea va avea un impact major în ceea ce înseamnă toate capitolele legate de dezvoltare, cu precădere a zonelor care, până acum, au avut acces dificil la serviciile de Internet sau nu au beneficiat de acesta.

De altfel, unul dintre obiectivele Guvernului Nicolae Ciucă are în vedere reducerea decalajelor existente în prezent între mediul urban și cel rural, iar aplicarea acestei legi se înscrie în dezideratul de bunăstare scontat. Internetul la punct fix este unul dintre componentele strategiei de digitalizare a României și va contribui la scoaterea din izolare a multor comunități.

Clasificarea Internetului ca serviciu universal va determina o creștere importantă atât a vitezei acestuia, cât și a accesibilității pentru români, indiferent în ce zone ale țării locuiesc.

     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 3 decembrie 2023, 8:46
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro