Plen
Ședința Camerei Deputaților din 25 mai 2022
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.78/14-06-2022

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-02-2024
26-02-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2022 > 25-05-2022 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 mai 2022

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8.27.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ciprian-Constantin Șerban, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Cristian Buican și de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaților.

Ultima parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Cristian Buican și de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaților.

   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 25 mai 2022, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Dispozițiile regulamentare le cunoașteți, nu o să le mai dau citire.

 
  Silviu Nicu Macovei - declarație politică intitulată Migrația multinaționalelor din Ucraina și Rusia pune Iașiul în mijlocul zonei de interes european;

Dau cuvântul domnului deputat Silviu Nicu Macovei, din partea Grupului PSD.

Vă rog.

   

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Vă mulțumesc.

Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Migrația multinaționalelor din Ucraina și Rusia pune Iașiul în mijlocul zonei de interes european".

Stimați colegi parlamentari,

În acest moment trist al istoriei, orizontul păcii și al stabilității economice se arată îngrozitor de înnorat. Războiul absurd pe care Rusia îl poartă contra Ucrainei provoacă unde de șoc în întreaga economie mondială. Ambițiile hegemoniste ale rușilor desconsideră orice logică și provoacă dezechilibre în cele mai importante sectoare ale economiei globale: energie și alimentație.

Drept răspuns, Occidentul este obligat să aplice sancțiuni drastice Federației Ruse, care invadează o altă țară independentă, desconsiderând orice tratate internaționale, inclusiv cele semnate de ruși.

Atitudinea agresivă a Federației Ruse a determinat însă în același timp și un răspuns puternic din partea companiilor private. Conform unui studiu realizat de prestigioase universități din Statele Unite, până la această dată peste 1.000 de companii multinaționale au plecat din Rusia ca urmare a războiului cu Ucraina. Foarte multe din aceste companii reprezintă o forță mondială și aveau mii de angajați în Rusia și Ucraina: Nestlé, Heineken, Pepsi - din industria alimentară -, Shell, ExxonMobil - din energie -, Toyota, Honda și Mazda - din industria auto - și așa mai departe.

Evident, distrugerea sistematică a Ucrainei a făcut ca foarte multe companii multinaționale să părăsească țara devastată de război.

Conform analiștilor economici internaționali, România este una din destinațiile foarte atractive pentru relocarea multora dintre aceste companii. De altfel, Adrian Câciu, ministrul finanțelor, a și anunțat interesul României pentru aceste companii care se relochează din Ucraina, Rusia și Belarus. Trebuie însă să fim conștienți că țara noastră se află în competiție cu o Polonie foarte motivată și care a și atras în câmpul muncii o bună parte din refugiații ucraineni.

România are însă și un foarte mare avantaj, iar acesta se numește orașul Iași. Deja o foarte mare fabrică de utilaje agricole și tractoare din Ucraina a început să se relocheze la Iași. Nu doar proximitatea față de granița cu Ucraina și Republica Moldova califică Iașiul drept una dintre cele mai atractive destinații de relocare a companiilor din zona cuprinsă de război. Orașul și județul pe care le reprezint au două parcuri industriale recunoscute european ca importanță și care deja găzduiesc companii puternice din domeniul automotive; cu un număr total de peste 55.000 de studenți, Iașiul universitar are o resursă umană de cel mai înalt nivel. Mai mult, universitățile tehnice și agronomice din Iași au un potențial calificat și specializat atât în industrie, cât și în agricultură - peste 19.000 de studenți. Nu mai vorbim de investițiile extraordinare în spații ultramoderne de birouri, adaptate celor mai înalte cerințe din industria IT.

Prin urmare, Iașiul trebuie să fie în centrul atenției de relocare a industriilor afectate de război, nu doar din perspectiva investitorilor, dar și în ceea ce privește administrația centrală. În pofida întârzierilor guvernărilor anterioare, legate de proiectul cel mai important pentru întreaga regiune, Autostrada Unirii A8, Iașiul este pregătit pentru a deveni un extrem de important punct nodal strategic în atragerea companiilor din Ucraina și Rusia. De aceea, proiectele majore pentru toată regiunea Nord-Est trebuie să fie prioritizate! Modernizarea și adaptarea ecartamentului de tranzit pe căile ferate de marfă; extinderea sistemelor de irigații pentru terenurile agricole din regiune; proiectul de adaptare navigabilă a râurilor Prut și Siret. Vă invit să luăm în considerare toate aceste proiecte drept priorități care vor putea pune România în centrul interesului întregii Europe și nu numai!

Mulțumesc frumos.

Silviu Macovei, deputat al PSD de Iași.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Viorel Salan - declarație politică având titlul România devine și un actor important pe piața energetică în Balcani;

Domnul deputat Viorel Salan.

Vă rog.

   

Domnul Viorel Salan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de azi am intitulat-o "România devine și un actor important pe piața energetică în Balcani".

Cu aproape două luni în urmă am afirmat, tot de la această tribună, că independența energetică este o prioritate absolută pentru România.

Între timp, contextul internațional nu s-a schimbat prea mult. Dar evenimentele au luat o altă turnură și au impus o revizuire de fond a politicilor europene în ceea ce privește producerea și comercializarea energiei.

Acum vedem și principalele efecte. Prețurile la energie încă nu s-au stabilizat. Șantajul energetic continental continuă. Iar acum principala preocupare a Uniunii Europene este adoptarea de soluții care să asigure, cât mai repede posibil, independența energetică a statelor membre.

Primul pas a și fost făcut. În martie, Uniunea Europeană a anunțat prima măsură de adaptare la criza energetică amplificată de război. S-a permis revenirea la producerea energiei electrice pe bază de cărbune.

Efectul s-a simțit imediat și în România. În județul Hunedoara, de exemplu, cele patru mine de cărbune din Valea Jiului - Lonea, Vulcan, Livezeni și Lupeni - și-au revenit din punctul de vedere al cantității extrase, producția medie ridicându-se acum la circa 1.000-1.100 de tone pe zi, huila provenită din extracție fiind folosită pentru funcționarea termocentralei de la Paroșeni, din cadrul Complexului Energetic Hunedoara.

De asemenea, așa cum am spus și cu precedenta ocazie, s-au conturat alte două direcții principale de acțiune pentru Guvernul României. Acestea sunt dezvoltarea programului nuclear civil și diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale.

După cum este deja cunoscut, Nuclearelectrica și o firmă americană au semnat în noiembrie 2021 acordul de colaborare pentru construirea unui reactor modular mic în România. Compania americană a anunțat, de asemenea, că anul acesta începe procesul de fabricare a componentelor nucleare. Implementarea acestei tehnologii va contribui la un sector energetic fără carbon și un viitor cu zero emisii.

Știm cu toții că exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră ar putea ajuta România să își atingă într-un timp relativ scurt obiectivul de a deveni complet independentă energetic.

În acest context, Parlamentul României a adoptat săptămâna trecută Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore.

În fapt, cel mai important lucru este ca investițiile să fie făcute și să fie demarată în sfârșit exploatarea gazelor de mare adâncime, din platoul continental al Mării Negre. Vorbim inutil despre cum ne apărăm interesele naționale și susținem independența energetică, așa cum s-a întâmplat, de altfel, în ultimii 5 ani, dacă nu aducem gazul natural din Marea Neagră la suprafață și nu îl exploatăm.

România a fost și este un pilon de stabilitate pentru securitatea din regiunea Balcanilor și zona Mării Negre. Politica guvernamentală ce se conturează acum va avea însă un avantaj suplimentar. Țara noastră va deveni și un actor regional important. România merită din plin acest rol. A dovedit aceasta în nenumărate situații.

Viorel Salan, deputat al PSD de Hunedoara.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Claudiu Manta - declarație politică având ca subiect Mineritul/sectorul energetic din Oltenia, un pericol sau o salvare?;

Domnul Claudiu Manta, din partea Grupului parlamentar al PSD, vă rog.

   

Domnul Claudiu Manta:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se referă, de asemenea, la un subiect apropiat de antevorbitorul meu, și anume sectorul energetic, în special, din Oltenia, care poate să fie un pericol sau o salvare.

Țări din întreaga lume trec printr-o perioadă dificilă din punct de vedere energetic, din cauza războiului din Ucraina. Rezervele de gaze sau de petrol sunt, pentru multe state, mici sau aproape inexistente, ceea ce face ca aceste state să fie dependente de un furnizor extern, în cazul de față, Federația Rusă.

România însă este o țară care poate trece această criză și poate chiar supraviețui pe termen lung, datorită rezervelor de care dispune. Numai în Oltenia, datorită sistemului energetic de aici, poate fi asigurat aproape 30% din necesarul de energie electrică al României.

Vreau să vă propun câteva date care ar trebui să ne dea tuturor de gândit:

  • Uniunea Europeană a consumat, în 2021, aproape 277 de milioane de tone de lignit, iar 97% din consumul total de lignit al Uniunii Europene s-a înregistrat în doar șase țări - Germania, Polonia, Cehia, Bulgaria, România, Grecia -, arată datele publicate de Eurostat;
  • În lunile trecute, Polonia a pus în funcțiune o nouă unitate pe cărbune, de 910 MW, care este cea mai modernă centrală de acest gen din Polonia și chiar din Uniunea Europeană;
  • Executivul de la Berlin a aprobat acum două săptămâni o modificare legislativă care va permite Guvernului să devină proprietar al companiilor din energie, ca o măsură de ultimă instanță pentru asigurarea aprovizionării în eventualitatea unei situații de urgență.

România poate face față crizei energetice doar dacă ne preocupăm cu adevărat de viitorul acestei industrii.

În curând se împlinește un an de când Guvernarea toxică de atunci și-a luat angajamentul în fața Uniunii Europene că mineritul din România va dispărea sau, mai diplomatic spus, va fi înlocuit cu energii regenerabile sau combinate pe bază de hidrogen. Angajamentul despre care vorbesc este prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență, plan în care minele de huilă Lonea și Lupeni din cadrul Complexului Energetic Hunedoara vor fi închise până în 2025, iar cele de la Vulcan și Livezeni - până în 2032, iar cel puțin 5 din cele 9 cariere miniere de lignit ale Complexului Energetic Oltenia vor fi închise până în 2026. Mai mult, unități de producție de energie pe cărbune de 1.300 MW din CE Oltenia vor fi înlocuite cu capacități pe gaze.

Că vrem să devenim mai "verzi" nu este un lucru rău, dar oare acum este momentul? Complexul Energetic Oltenia are resurse de lignit pentru încă aproximativ 30 de ani. Anul trecut, mii de mineri din Polonia și Bulgaria au ieșit în stradă pentru a-și apăra locurile de muncă și pentru a proteja această industrie.

Lucrurile se pot schimba ușor într-o direcție sau în alta. Putem și trebuie să renegociem PNRR-ul și atunci vom avea stabilitate, atât socială, cât și energetică, sau putem lăsa lucrurile la nivelul negocierilor din 2021 și vom pierde atât respectul românilor, cât și independența energetică pe care putem să o avem.

Deputat Claudiu Manta, PSD, Gorj.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Cătălina Ciofu - declarație politică intitulată Resursele de gaz și petrol - șansa României la prosperitate;

Doamna deputat Cătălina Ciofu, din partea Grupului parlamentar al PNL, vă rog.

   

Doamna Cătălina Ciofu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează "Resursele de gaz și petrol - șansa României la prosperitate".

De-a lungul istoriei ei, cel puțin în perioadele istorice, de altfel, foarte recente, în care aceste resurse au contat, România a cunoscut două perioade majore în care dezvoltarea ei a fost intim legată de prezența resurselor de gaze și petrol. Una este cea situată, aproximativ, între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul Primului Război Mondial - o perioadă marcată, de altfel, de autoritatea Regelui Carol I și a frecventelor guverne ale Partidului Național Liberal, aflate în strânsă legătură cu Majestatea Sa. Atunci, petrolul extras din regiuni precum cea de lângă Galați a alimentat o dezvoltare mai accelerată decât tot ce cunoscuse România până atunci. A doua astfel de perioadă a fost cea interbelică, în care sondele de gaze și petrol au împânzit vechiul Regat și Transilvania, furnizând resursele următorului mare boom economic al României, ale cărui urmări le mai vedem și astăzi, dacă pornim la pas prin vechiul București.

Contextul pe care îl traversăm astăzi poate reprezenta startul celui de-al treilea mare boom economic al României. Asta pentru că, actualmente, nu mai vorbim doar despre asigurarea independenței energetice a României, deși acest imperativ nu este câtuși de puțin neimportant.

Desigur, independența energetică este atât o mare șansă, cât și, practic, o obligație. A depinde, fie și în mică măsură, de capriciile politice ale unei companii și ale unui stat care utilizează economia drept armă politică nu înseamnă decât efectuarea de concesii succesive care, în timp, subminează din interior reziliența societății noastre. Practic, făcând concesii - poate minore, dar continue - către Rusia, state importante din Europa au permis capitalului și politicii rusești să se infiltreze adânc în structurile lor, să le influențeze deciziile și să alimenteze mașinăria de război care, chiar în aceste momente, distruge fără o minimă omenie viețile, zâmbetele și speranțele a milioane de ucraineni nevinovați. De aceea, România trebuie să profite de vasta proporție a gazelor naturale asigurate din resurse interne pentru a înlătura imediat și definitiv orice posibilitate de șantaj al Moscovei.

Însă independența energetică a României nu este foarte dificil de atins, dacă vom exploata bogatele zăcăminte din Marea Neagră. Ceea ce trebuie să facem noi, cei care astăzi vă reprezentăm în Parlament și susținem echipa care guvernează România, este să gândim la nivel macro, să vedem întregul tablou al nevoilor și oportunităților Europei. Pentru că dacă gândim mărunt, dacă ne uităm numai la nevoile noastre imediate, nu vom reuși să valorificăm decât o mică parte a posibilităților pe care acest context nedorit, tensionat și de cele mai multe ori chiar tragic le așterne în fața noastră.

Pentru aceasta avem nevoie, în primul rând, de parteneri cu care să realizăm dificilele și costisitoarele lucrări de exploatare, iar pe acești parteneri trebuie să îi tratăm onest și deschis, pentru că altfel nu putem construi o relație pe termen lung. Însă și noi avem nevoie de o repartizare justă a beneficiilor, astfel încât și statul român - și, deci, societatea în ansamblul său - să profite de pe urma bogățiilor sale și cetățenii să se bucure, fiecare în parte, de prețuri juste la energie, de facturi pe care să le poată plăti.

Mulțumesc.

Cătălina Ciofu, deputat al PNL de Bacău.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Christine Thellmann - declarație politică având titlul Cooperarea dintre România și Republica Moldova, consolidată la nivel parlamentar printr-un acord de cooperare între comisiile de administrație omoloage;

Doamna deputat Christine Thellmann, din partea Grupului PNL, vă rog.

   

Doamna Christine Thellmann:

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Bună dimineața!

Săptămâna trecută am efectuat o vizită de lucru în Republica Moldova, alături de deputații din Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului. Acest demers s-a dovedit unul foarte bun și, de asemenea, un schimb de experiență și bune practici pentru delegațiile celor două state.

Cu ocazia ședinței comune a celor două comisii, a fost semnat un acord de cooperare între cele două comisii omoloage. Acordul prevede cooperarea în vederea îmbunătățirii cadrului normativ și celui de reglementare vizând organizarea și funcționarea administrației publice, colaborarea în vederea stabilirii relațiilor de fraternitate între comunitățile locale din Republica Moldova și România și schimbul de bune practici. Urmează, de asemenea, să fie elaborat un plan de acțiuni în vederea implementării prevederilor Acordului.

România este un susținător ferm al Chișinăului în efortul de aderare a statului vecin la Uniunea Europeană, iar prin astfel de întâlniri de lucru ne asigurăm că acest proces va fi unul mai lin. Trebuie să acordăm sprijin și îndrumare acolo unde este cazul. România a trecut prin acest proces, avem experiența necesară, avem un cuvânt de spus prin intermediul europarlamentarilor noștri și al demnitarilor de la nivel european.

De asemenea, s-au purtat discuții despre dezvoltarea infrastructurii administrative și instituționale în măsura necesară pentru punerea în aplicare a Acordului de Asociere și integrării europene a Republicii Moldova. Am avut onoarea să abordăm acest subiect și cu președintele Parlamentului, Igor Grosu. Am reiterat disponibilitatea țării noastre de a fi un avocat al Republicii Moldova la Bruxelles, fapt care se vede și de câțiva ani la cel mai înalt nivel.

Dar și România are de învățat de la vecinii noștri de peste Prut. În cadrul vizitei am avut o întâlnire cu reprezentanții UN Women și am fost plăcut surprinsă să aflu că în Republica Moldova, reprezentativitatea femeilor în administrația publică, atât de la nivel central, cât și de la nivel local, este la nivelul țărilor nordice. Apreciez activitatea acestei organizații care se implică foarte serios și eficient în dezvoltarea comunităților.

Salut, astfel, votul din Senatul României pentru inițiativa Partidului Național Liberal prin care se modifică modul de întocmire a listelor electorale pentru Senat și Camera Deputaților, astfel încât să se respecte o cotă minimă de 33% de reprezentare pentru femei. Sper ca acest proiect să-și găsească susținerea și în Camera Deputaților.

Christine Thellmann, deputat al PNL, Sibiu.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Gabriel-Ioan Avrămescu - declarație politică intitulată Dezvoltarea rurală trebuie să fie o prioritate a statului român;

Domnul deputat Gabriel-Ioan Avrămescu, vă rog.

   

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Dezvoltarea rurală trebuie să fie o prioritate a statului român".

Țara noastră, o spunem de multe ori, are un potențial uriaș, atât din perspectiva dezvoltării economice și a capacității de a fi un actor regional important, cât și în ceea ce privește resursa umană extrem de valoroasă. Istoria ne-a învățat că orașele sunt epicentrul schimbărilor, că ele reprezintă sursa inovării și a progresului ce oferă anvergura unei națiuni și locul său în rândul celorlalte. Relația dintre centru și periferie, dintre metropolă și restul a fost mereu una de subordonare, nu de colaborare. Însă, astăzi, modul nostru de raportare la relația urban-rural nu mai poate fi acesta. Astăzi, mai mult decât oricând, aceste așezări umane trebuie să se regăsească într-o poziție de colaborare. Doar în acest mod se pot dezvolta sustenabil și, mai ales, durabil.

Mediul rural se confruntă cu o serie de deficiențe structurale în raport cu cel urban - depopulare, îmbătrânirea populației, preponderența exploatațiilor de subzistență, randamente și productivitate scăzute, acces limitat la servicii și infrastructură sau greutăți în accesarea canalelor de export al produselor. Bineînțeles, aceste deficiențe sunt diferite, în funcție de regiuni, dar există și alți factori, precum spirit antreprenorial scăzut, o pondere ridicată a populației expuse riscului de sărăcie și excluziune socială. Un instrument foarte bun, chiar necesar, pentru remedierea multor aspecte pe care le-am enumerat mai sus sunt grupurile de acțiune locală. GAL-urile sunt organisme de tip ONG, constituite pe baza unui parteneriat public-privat, în componența cărora intră membri simpli, administrațiile publice locale, precum și reprezentanți ai mediului economic și ai altor entități din societatea civilă. Scopul și utilitatea lor sunt cât se poate de simple - identifică nevoile și problemele specifice ale comunității. Iar ceea ce este foarte important - pot obține finanțări europene și pot direcționa fonduri către acele proiecte esențiale dezvoltării comunității lor.

Guvernul României, prin Programul de guvernare, a mandatat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene să analizeze oportunitățile de creștere a rolului acestor grupuri de acțiune locală în gestionarea fondurilor europene aferente Cadrului Financiar Multianual 2021-2027. Abordarea avută în vedere se numește LEADER, adică legături între activități pentru dezvoltarea economiei rurale. Ideea a fost de a implica energia oamenilor și a organizațiilor locale, ca actori de dezvoltare mai degrabă decât ca beneficiari, dându-le posibilitatea de a contribui la dezvoltarea zonelor rurale, prin formarea unor grupuri de acțiune locală pe zone. Așadar, o schimbare de paradigmă, de la tradiționalul - de sus în jos, la noua abordare - de jos în sus.

GAL-urile au ca principală atribuție administrativă pregătirea terenului pentru implementarea strategiilor de dezvoltare locală, precum și monitorizarea, verificarea și evaluarea constantă a conformității tuturor aspectelor ce țin de acest plan. În luna februarie 2022, în cadrul Comitetului Consultativ Tehnic pentru viitorul Plan Național Strategic, a fost propusă o diminuare de 78,8 milioane de euro pentru finanțarea GAL-urilor, situația prezentându-se astfel: 500.000.000 de euro, reprezentând 8,4% din alocarea Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, conform noi propunerii de buget. Acest lucru se traduce într-o diminuare a procentului de finanțare pentru dezvoltarea rurală, de la 36%, procentul alocat în perioada 2014-2020, la 15,2% în perioada 2023-2027. Pe scurt, dezvoltarea rurală suferă o diminuare a bugetului de aproximativ 50% față de exercițiul de finanțare anterior. Acest lucru poate avea consecințe grave în ceea ce privește dezvoltarea rurală a României, mai ales luând în considerare obiectivele Uniunii Europene și angajamentele asumate de statul român privind Green Deal și strategiile sectoriale precum "From Farm to Fork", acestea bazându-se, într-o foarte mare măsură, pe zona rurală. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale trebuie să acorde o importanță din ce în ce mai mare acestor chestiuni. Relația statului cu GAL-urile este crucială pentru dezvoltarea mediului rural.

Se impune, aș putea adăuga, chiar constituirea unui organism independent de umbrela ministerială, poate chiar în subordinea directă a prim-ministrului, care să aibă ca atribuție principală monitorizarea modului de implementare a strategiilor de dezvoltare locală.

Am speranța că domnul ministru Adrian Chesnoiu va trata cu celeritate aceste aspecte, va aloca finanțări adecvate nevoilor comunităților rurale și nu va lăsa ca țara să sufere de pe urma unei grave neglijențe.

Vă mulțumesc.

Gabriel Avrămescu, deputat al PNL, Buzău.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Beniamin Todosiu - declarație politică având tema Faliment pentru România - noul pachet de măsuri economice și sociale va duce România în faliment;

Domnul Cristian-Daniel Ivănuță, din partea Grupului AUR, vă rog.

Beniamin Todosiu, vă rog.

   

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi poartă titlul "Faliment pentru România - noul pachet de măsuri economice și sociale va duce România în faliment".

Românii așteaptă de câteva luni pachetul de măsuri economice și sociale, al Guvernului, care să sprijine România pentru a depăși problemele economice generate de pandemia de COVID-19 și, acum, de războiul din Ucraina. Creșterea prețurilor la energie și carburanți a generat scumpiri în lanț, pe care românii încep să le suporte tot mai greu.

În acest context, în care se vorbește tot mai mult despre o criză economică, Guvernul PSD-PNL vine cu pachetul "Sprijin pentru România", prin care propune finanțarea cu 1,1 miliarde de euro a unor așa-zise măsuri sociale și economice. Ar putea mai bine să îl denumească "Faliment pentru România", pentru că măsurile nu vor face altceva decât să adâncească problemele din această țară. Din păcate, membrii Coaliției de guvernare demonstrează că fie nu înțeleg cum funcționează o economie sănătoasă, fie nu vor să înțeleagă, pentru a face jocurile "băieților deștepți" care gravitează în jurul PSD și PNL. Pachetul acesta de măsuri va face ceea ce se întâmplă de peste 30 de ani - statul ne va da cu o mână și ne va lua înapoi cu zeci de mâini.

Ca exemplu, voucherele sociale în valoare de 50 de euro sunt doar praf în ochi și o bătaie de joc. În medie, un român care va beneficia de aceste vouchere va primi 4 lei pe zi. Îi voi întreba pe domnii Ciolacu și Ciucă dacă pot mânca o masă cu această sumă. Sunt bani care sunt cheltuiți fără să aducă un ajutor real pentru românii aflați în situații sociale dificile.

Apoi, într-o perioadă în care suntem în pragul unei noi crize, când ratele la bănci cresc și vor continua să crească, Guvernul garantează credite și ne încurajează să ne îndatorăm. Ce vom face când vor exploda dobânzile, domnilor?

Și măsurile pentru mediul de afaceri sunt un simulacru. Granturile pentru firme vor funcționa la fel de prost ca mai toate programele publice. În loc să reducă taxele, pentru a sprijini mediul privat, statul va lua de la unii pentru a da la alții.

Guvernul vorbește despre accelerarea PNRR, dar își bate joc încontinuu de acest program. Cea mai recentă dovadă a fost modul în care a fost gestionat "Fondul Local" pentru administrațiile publice, când au schimbat ghidul cu doar câteva zile înainte de deschiderea apelului pentru depunerea proiectelor. În stilul acesta, România nu își va atinge jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență.

În concluzie, pachetul "Sprijin pentru România" este, de fapt, "Faliment pentru România", deoarece nu am văzut în cadrul acestuia măsuri clare, care să ducă la reducerea deficitului bugetar, oprirea avântului cu care statul se împrumută și ținerea sub control a inflației.

În timp ce Guvernul PNL-PSD se întrece în promisiuni populiste de tipul "sutei" promise de Ceaușescu în decembrie ’89, vecinii noștri bulgari au eliminat complet TVA-ul la pâine, au redus TVA-ul la gaze și au scăzut taxele pentru familiile tinere. În același timp, la București, guvernanții au tupeul să vorbească de creșterea taxelor, aruncând ca praf în ochi măsuri de genul voucherului de 4 lei/zi.

România nu este săracă! România e sărăcită prin incompetența și hoția celor care o conduc vremelnic!

Vă mulțumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR PLUS de Alba.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Filip Havârneanu - declarație politică intitulată Statul cu cei mai mulți copii deveniți părinți;

Domnul Filip Havârneanu.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Filip Havârneanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi se intitulează "Statul cu cei mai mulți copii deveniți părinți".

Este Anul European al Tineretului, este anul generației pe care guvernanții români au lăsat-o pe cont propriu. Din păcate, sunt ca o valiză într-o sală de așteptare și unii consideră că este o generație pierdută.

România este statul cu cei mai mulți copii deveniți părinți. Statul arătat cu degetul pentru cele mai multe fete adolescente care sunt mame și care, chiar la 18 ani, au și doi copii. Lor cine le promite că totul va fi bine? Aceste copile, care nu au acces la informație, cărora nimeni nu le-a vorbit despre contracepție, s-au trezit cu prunci în brațe și cu etichete dure ale societății. Statul român nu vrea nici la ora actuală să prevină sarcina în adolescență și, deși este una din cele mai actuale probleme de sănătate, nu se vorbește destul despre ea.

Fetele care devin mame ajung să fie respinse de familie, să fugă de acasă și, din păcate, devin victime ale abuzurilor. Mamele chiar de 13 sau 14 ani renunță la școală și se zbat în propria lor traumă, pentru că ele nu sunt pregătite pentru a crește un nou-născut. Copii care de-abia își poartă lor de grijă devin părinți și responsabili de viața unor făpturi firave și nimeni nu le-a vorbit despre riscuri, despre sarcina nedorită, despre consimțământ sau despre cât de dificil este să îți asumi sarcinile unui adult.

Fiecare mamă minoră ascunde în spate o poveste de viață care poartă vina fiecărui ales care s-a opus introducerii educației sexuale în școli. Anual, peste 33 de milioane de euro din bugetul României se duc pentru victimele lipsite de acces la educație sexuală. Acești bani ar putea fi folosiți în preîntâmpinarea situațiilor în care adolescentele nasc la vârsta la care ele, de fapt, trebuia să intre de-abia la liceu. 53% din localitățile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienți medici de familie. Și incapacitatea statului de a se mobiliza cumva se regăsește în aceste date care dezvăluie că nu știm să ne îndrumăm copiii spre bine și, de altfel, spre normalitate.

Să nu ignorăm această realitate apăsătoare! Adolescenții nu au nevoie doar de informații. Ei au nevoie de mult mai mult. Au nevoie de o lege a educației sexuale care să-i ajute să-și înțeleagă propriul corp, trebuie să înțeleagă care sunt deciziile intime care să-i învețe să se apere de abuzuri și agresiuni, despre drepturile lor și temerile pe care le au și sunt justificate.

Școala pregătește copiii pentru lecțiile de la clasă, dar, din păcate, nu și pentru viața de afară și, dacă nu vom schimba asta, vom rămâne prin Parlament niște trecători care au arătat cu degetul în loc să-și pună niște întrebări care, cu ele, puteau ajuta.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Filip Havârneanu, deputat de Iași.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Cristian-Daniel Ivănuță - declarație politică având ca temă Consolidarea parteneriatului strategic dintre România și Azerbaidjan și asigurarea securității energetice a românilor;

Domnul deputat Cristian-Daniel Ivănuță, vă rog.

   

Domnul Cristian-Daniel Ivănuță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Consolidarea parteneriatului strategic dintre România și Azerbaidjan și asigurarea securității energetice a românilor".

România are o relație politico-diplomatică excelentă cu Republica Azerbaidjan, ridicată din 2009 la nivel de parteneriat strategic, fondată pe un dialog politic de substanță și pe o cooperare bilaterală în continuă dezvoltare. Astfel, la 28 septembrie 2009 s-a semnat la București "Declarația privind stabilirea unui parteneriat strategic între România și Republica Azerbaidjan". Documentul are între obiective - consolidarea dialogului politic; cooperarea energetică, economică și în investiții; cooperarea pe probleme de securitate; cooperarea în cadrul organizațiilor internaționale, precum și în domeniul culturii. Ulterior, la 18-19 aprilie 2011, a fost semnat Planul de Acțiune pentru implementarea Parteneriatului Strategic între România și Republica Azerbaidjan. România a fost astfel primul stat membru al Uniunii Europene care a încheiat cu Azerbaidjanul un document de parteneriat strategic. La rândul său, Republica Azerbaidjan este singurul stat sud-caucazian cu care România are un raport de parteneriat strategic.

În cadrul acestui Parteneriat, cooperarea în domeniul energetic este prioritară pentru ambele țări. Recent, a avut loc Reuniunea Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze, care de 8 ani se întrunește la Baku, fiind o inițiativă a președintelui Azerbaidjanului, ce privește transportul gazelor naturale azere de la Marea Caspică până în Europa/Italia, la care a participat și o delegație a Guvernului român. Conducta, finalizată și inaugurată în decembrie 2020, a costat 32 de miliarde de euro și are o lungime de aproximativ 3.500 de kilometri, transportând in jur de 10 miliarde de metri cubi de gaze. Este printre cele mai mari proiecte energetice din istorie, extrem de important pentru asigurarea securității energetice a Europei.

Domnul Ilham Aliyev, președintele Republicii Azerbaidjan, a deschis reuniunea, anunțând că cererile de gaze pentru țările europene sunt în continuă creștere și, ca atare, Azerbaidjan va putea crește producția și exportul acestor gaze, având încă rezerve imense - 2,6 trilioane metri cubi! Comisarul European pentru Energie, Kadri Simpson, a numit Coridorul Sudic de Gaze ce pornește din Azerbaidjan o "poveste de succes", asigurând sprijinul Uniunii Europene în continuare pentru aducerea gazelor azere în Europa.

Partea română a propus includerea infrastructurii de transport oferită de Interconectorul dintre România și Bulgaria și gazoductul BRUA - ce traversează România de la Constanța până la granița cu Ungaria - deja finalizate în 2020, în planul de extindere a Coridorului Sudic de Gaze către Balcani și Europa Centrală. Această infrastructură strategică de transport gaze naturale este extrem de necesară pentru stabilitatea securității energetice a Europei, mai ales în această perioadă de criză. Și, ca și alte țări europene, România este interesată să aibă acces la volume de gaze naturale azere care vor fi exportate suplimentar pe acest Coridor.

În calitate de președinte al Grupului de prietenie cu Republica Azerbaidjan, am efectuat o vizită de lucru între 26 și 29 aprilie 2022 în această țară, unde am susținut continuarea demersurilor în plan regional și bilateral pentru atingerea obiectivului de includere a României pe coridoarele energetice și de transport ce leagă Europa de regiunea Caspică/Caucazul de Sud, în care Azerbaidjanul joacă un rol extrem de important.

Vă mulțumesc.

Ivănuță Cristian, deputat AUR de Iași.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Cătălin-Zamfir Manea - declarație politică-apel către unitate, calm și rațiune;

Domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea, vă rog.

   

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulțumesc.

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Art. 1 din Constituția României prevede faptul că: "România este stat național, suveran, independent, unitar și indivizibil.".

În opinia mea, cred că acest articol din Constituția României este unul foarte clar, atât pentru clasa politică, cât și pentru toți cetățenii României.

Din păcate, stimați colegi, în ultimele zile asistăm la o serie de atacuri extrem de dure, cu caracter extremist, împotriva unei minorități naționale.

Într-o perioadă extrem de grea, precum cea prin care trece țara noastră în prezent, perioadă caracterizată de criza de securitate de la granițele noastre, de criza economică, energetică și alimentară, mesajele radicale, extremiste, propagate în spațiul public, inevitabil, nu pot avea ca efect decât divizarea României și amplificarea urii dintre cetățeni.

Fac un apel către toate partidele politice, să dea dovadă de calm și rațiune!

"Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării.", potrivit art. 61 din Constituția României.

Aici, stimați colegi, nu este "Circul de Stat"!

În calitate de aleși ai poporului, avem datoria de a lupta pentru respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor României, indiferent de originea lor etnică.

Ura, dezbinarea, rasismul și extremismul sunt elemente care nu pot conduce decât la instabilitatea unei țări.

Or, eu consider că nu avem nevoie de instabilitate în această perioadă.

De aceea, trebuie să fim conștienți de faptul că: "România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de apartenență politică, de avere sau de origine socială.". Toate aceste lucruri sunt prevăzute de Constituția țării, Legea fundamentală a acestei țări, la art. 4.

Stimați colegi parlamentari,

În încheiere, vă reamintesc că, de la această tribună, cu toții am jurat credință României, am jurat să respectăm Constituția și legile țării, am jurat să apărăm democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

În încheiere, aș putea să vă spun că orice conflict între partidele politice nu face bine acestei țări. Dezbinarea este, de departe, lucrul pe care nu ni-l dorim.

Și, de aceea, fac apel către unitate, calm și rațiune.

Trebuie să reprezentăm cu cinste cetățenii acestei țări și să ținem cont și să ținem cont de toate vulnerabilitățile la care este supusă țara noastră în prezent.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Dumitru Coarnă - declarație politică intitulată Globalizarea și următorul pas spre aservirea totală - semnarea Tratatului OMS privind pandemiile;

Domnul deputat Dumitru Coarnă, vă rog.

   

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică intitulată "Globalizarea și următorul pas spre aservirea totală - semnarea Tratatului OMS privind pandemiile".

La 1 decembrie 2021, membrii Organizației Mondiale a Sănătății - OMS - au ajuns la un consens privind demararea procesului de elaborare și negociere a unei convenții internaționale în temeiul Constituției OMS, pentru a consolida prevenirea și pregătirea pentru viitoare pandemii.

În cadrul Consiliului European din 25 februarie 2021, liderii UE au subliniat necesitatea unei cooperări multilaterale la nivel mondial pentru abordarea amenințărilor actuale și viitoare la adresa sănătății și au convenit să depună eforturi în direcția unui tratat internațional privind pandemiile în cadrul OMS.

Sub masca promovării securității sanitare globale, prin semnarea Tratatului OMS privind pandemiile, președintele Iohannis ar comite infracțiunea de trădare față de poporul român suveran și statul român independent.

Cum principalele resurse ale României au fost cedate străinilor, se face următorul pas spre aservirea totală. Nu mai deținem petrolul, nici pădurile și, mai nou, am cedat și gazul din Marea Neagră. România este proprietar doar în acte; în realitate, toate bogățiile naturale naționale au fost cedate către străini. Petrolul, pădurile și gazele românești, în valoare anuală de aproximativ 30 de miliarde de euro, intră direct în buzunarele companiilor care au pus mâna pe aceste industrii.

Este evident că presa din România nu mai este liberă. În ultimii ani a primit subvenții directe de la statul român, adică de la români, de aproximativ 50 de milioane de euro, bani ce reprezintă în realitate o mită oferită de partidele politice pentru ca presa să ascundă adevărul.

Așa se face că românii o duc din ce în ce mai rău, dar în presă totul pare să fie perfect. Milioanele primite direct de la statul român și partidele politice mituiesc presa. Totul se face legal, cu acte, prin intermediul subvenției publice acordate partidelor politice. PSD și PNL cheltuiesc cei mai mulți bani pe presă, din banii primiți de la stat pentru administrarea partidului.

În fiecare zi iese cineva și ne spune cât de bine o ducem, că totul merge perfect, românii nu au de ce să se plângă, avem creștere economică, salariile sunt bune și prețurile în regulă. Sigur că lucrurile stau tocmai invers. Românii tot nu au rețele civilizate de apă și canalizare, nu au drumuri bune, nu au rețele de autostrăzi.

Intenția anunțată de președintele Klaus Werner Iohannis de a semna în curând Tratatul pandemic al OMS, o organizație străină și globalistă, reprezintă următorul pas spre aservirea totală. În plus, acesta încalcă prevederile art. 1 din Constituția României, privind independența statului român, și art. 2 din Constituție, privind suveranitatea poporului român.

Parlamentul, organul reprezentativ suprem al poporului român suveran, trebuie să intervină de urgență și să acționeze împreună cu Guvernul și Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru preîntâmpinarea comiterii infracțiunii de trădare, prevăzută de art. 394 Cod penal, și evitarea aservirii politice totale a României față de o organizație străină.

Prin semnarea unui acord internațional contrar Constituției și interesului național, președintele țării demonstrează din nou aservirea față de străinii globaliști și înstrăinarea sa față de poporul român.

Dumitru Coarnă, deputat independent, Circumscripția nr. 12 Călărași.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Daniel Florea - declarație politică având titlul Nu e de joacă cu jocurile!!! Copiii noștri, între «Războiul Stelelor» și «Roblox»;

Domnul deputat Daniel Florea, din partea Grupului parlamentar al PSD, vă rog.

   

Domnul Daniel Florea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează "Nu e de joacă cu jocurile!!! Copiii noștri, între «Războiul Stelelor» și «Roblox»".

Astăzi, 25 mai 2022, se împlinesc 45 de ani de la lansarea celui mai cunoscut film science-fiction din istorie, "Star Wars" - "Războiul Stelelor".

Această producție a devenit un izvor de trăiri, emoții, speranțe și visuri. Dar nu a fost niciodată generatoare de ură, de spaimă, de temeri, de gânduri morbide.

Întotdeauna binele a învins răul, iar personajele Luke Skywalker și Darth Vader sunt emblematice pentru întruchiparea binelui și a răului.

În ultima vreme însă, copiii din toată lumea, inclusiv ai noștri, sunt supuși unui șuvoi de jocuri video de înaltă rezoluție, cu personaje șocant de violente și de pline de sentimente negative, care pun în pericol nu numai sănătatea emoțională a tinerilor, ci, de cele mai multe ori, chiar și viața lor.

După experiența neplăcută cu jocul "Balena Albastră", am avut surpriza să constat ca încă un joc extrem de apreciat de copiii din România, "Roblox", este motivul mai multor cazuri de amenințări cu suicidul proferate de minorii români, ca urmare a închiderii conturilor de către administratorul jocului.

Iar acest avertisment este unul oficial, serios, provenit de la Centrul de Cooperare Polițienească Internațională al Inspectoratului General al Poliției Române și adresat Inspectoratului Școlar al municipiului București.

Societatea a devenit din ce în ce mai ermetică pentru copiii noștri, care, în perioada pandemiei, au stat mai mult în casă, cu ochii în ecranul computerului, și din ce în ce mai violentă în manifestări. Copiii noștri se joacă din ce în ce mai puțin și au din ce în ce mai puțină nevoie de socializare, fiindu-le suficient să se retragă în lumea imaginară a jocurilor video, ceea ce îi face, uneori, incapabili să mai distingă ficțiunea de realitate.

Iar jocurile acestea, parte semnificativă dintre ele, fac apel la violență pentru a atrage tinerii, creionându-le un mod de a se comporta care nu mai are nimic de a face cu cei șapte ani de acasă.

Este de datoria noastră, ca părinți, să le trasăm cadrul juridic și educațional necesar pentru ca ei să poată crește cu exemple pozitive și urmărind partea bună a Forței, și nu gândindu-se cum pot ucide mai ușor un adversar într-o lume dominată de ură.

În loc să îi lăsăm singuri în cameră, jucându-se pe calculator tot felul de jocuri pe care nu le controlăm, mai bine să îi luăm lângă noi, în brațe, pe canapeaua din sufragerie, și să urmărim împreună seria "Star Wars", sau să mergem la un meci de fotbal în spatele blocului sau la un loc de joacă în parcul din apropiere.

Copiii noștri merită tot ce este mai bun!

"May the Force be with you!"

Daniel Florea, deputat al PSD de București.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Ioan Vulpescu - declarație politică având ca subiect modul în care susține financiar și moral Primăriei municipiului București instituțiile de cultură aflate în subordine;

Domnul deputat Ioan Vulpescu, PSD.

Vă rog.

   

Domnul Ioan Vulpescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Spuneam săptămâna trecută că Primăria municipiului București manifestă atitudini vetuste, primare, arhaice față de cultură. Batjocorește financiar și moral instituțiile de cultură aflate în subordine, mai cu seamă teatrele, ca entități reprezentative ale artelor spectacolului.

În condiții de subfinanțare cronică, de lipsă elementară de dialog cu domeniul cultural și de absență de viziune minimală în cultură, orice discuție despre reformă ajunge la cuvinte-cheie precum: tăiere, închidere, comasare, ca în alte vremuri. Să fie ea dreapta comunistă o viziune nouă și năucitoare din lumea teatrului absurd?

Evaluările făcute managerilor teatrelor din subordinea Primăriei municipiului București sunt subiective, ca să nu zic altfel. Aceste evaluări au sfidat prevederile Ordonanței nr. 21 privind funcționarea teatrelor, care impun ca ordonatorul de credite, în acest caz Primăria municipiului București, să finanțeze programul minimal - cel de patru proiecte și două premiere, după propunerea teatrelor -, iar evaluarea să se aplice întocmai programului minimal. Ceea ce, la această etapă de evaluare, nu s-a întâmplat. Teatrele trăiesc acum, la ora acestei declarații, din venituri proprii. Bugetele sunt tot mai mici față de anii anteriori. Ele acoperă salarii și utilități, nicidecum proiecte. Pandemia, în loc să însemne sprijin, a adus austeritate. Iar managerilor li se solicită planuri de proiecte suprarealiste, în condițiile în care bugetele sunt reduse dramatic. Cultura produce mai mult decât primește. După pandemie era loc pentru inițiativă, era loc pentru competitivitate. Concursuri de proiecte pentru independenți, susținerea teatrelor care au o istorie în sprijinirea tinerilor actori ar fi putut regenera o capitală muribundă cultural. Dar pentru asta primăria ar fi trebuit să înțeleagă că intră în responsabilitatea ei educația culturală a două milioane de bucureșteni.

Sunt curios dacă în noile contracte de management va fi introdus și cât e ROI-ul, adică Return On Investment, cu alte cuvinte cât investește Primăria și ce profit trebuie să scoată respectiva instituție de cultură? Am văzut investit un capital de indiferență, mimând o activitate corporate. Le reamintesc Primarului General al Capitalei și susținătorilor lui politici că Primăria nu e "centru de profit", că misiunea ei nu este aceea de a obține "valoare pentru acționari", alții decât cetățenii. Nu am "privatizat" încă domeniul cultural. Subvențiile au rolul lor. Până una alta, reprezentația administrativă a Primăriei municipiului București e demnă de o comedie pentru care, să vrem, și nimeni nu ar vrea să traverseze o comasare de personal ca să o joace. Nici măcar așa, ieftină, cum se prezintă acum.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Constantin Bîrcă - declarație politică intitulată Guvernăm pentru români, guvernăm responsabil!;

Domnul deputat Constantin Bîrcă, PSD.

Vă rog.

   

Domnul Constantin Bîrcă:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Guvernăm pentru români, guvernăm responsabil!"

Începând cu 1 iulie, românii cei mai afectați de multiplele crize cu care ne confruntăm vor fi sprijiniți printr-un nou pachet de măsuri sociale, în valoare de 1,1 miliarde de lei.

PSD și Coaliția de guvernare își fac datoria de a compensa pe cât se poate o parte din lipsurile cauzate de pandemie și de războiul din Ucraina. Nu putem să nu ținem cont de grijile care-i macină pe cei mai vulnerabili dintre noi. Nu putem să fim ca USR-iștii care țipă că românii nu trebuie ajutați, că tot acest sprijin nu reprezintă decât cheltuieli inutile. În aceste momente de solidaritate, mesajul meu pentru ei este acesta: nu ne dați sfaturi, pentru că ați fost la guvernare și n-ați făcut nimic altceva decât deranj. Nimic pentru români, doar pentru clica USR-istă!

Prin acest pachet de sprijin, PSD susține din nou pensionarii, poate cea mai afectată categorie socială. Ajutorul unic de 700 de lei cu siguranță nu acoperă toate nevoile, dar este unul bine-venit în acest context dificil. Salariații din sistemul public vor primi și ei un sfert din diferența de salariu, în conformitate cu Legea salarizării unitare cuvenită. Mai mult, românii și firmele care se confruntă cu problema plății ratelor bancare le vor putea amâna până la 9 luni, o măsură care s-a dovedit foarte bună în timpul pandemiei.

Pe de altă parte, angajamentul responsabil al coaliției în privința deficitului bugetar va fi să crească colectarea cu 10 miliarde de lei, să suspende toate angajările în sistemul public și să diminueze cheltuielile bugetare cu 10%, la pachet cu accelerarea procesului de absorbție a fondurilor europene.

Guvernăm responsabil, guvernăm pentru români!

Mulțumesc.

Bîrcă Constantin, deputat al PSD Călărași.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Onuț Valeriu Atanasiu - declarație politică despre trei momente de sărbătoare care de fapt sunt tot atâtea momente de provocare;

Domnul deputat Onuț Valeriu Atanasiu, PNL.

Vă rog.

   

Domnul Onuț Valeriu Atanasiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică este despre trei momente de sărbătoare care de fapt sunt tot atâtea momente de provocare.

Mai întâi, despre cei 147 de ani de la înființarea Partidului Național Liberal. Indiferent de crezul politic pe care îl împărtășesc în prezent românii, este bine să reamintim că mișcarea liberală a fost direct implicată în modernizarea țării, mai exact în instaurarea monarhiei constituționale, în 1866, obținerea independenței de stat, în 1877, transformarea României în regat, în 1881, implicarea în războiul de întregire a neamului și crearea României Mari, în 1918, adoptarea Constituției din 1923 și relansarea economică după criza din 1929-1933.

Fără liberalism nu putem vorbi de România modernă. Permiteți-mi, așadar, să urez un sincer la mulți ani Partidului Național Liberal.

Al doilea moment de rezolvare a unei mari provocări ține de adoptarea, de către Guvernul Ciucă, a unor noi măsuri de sprijin. În această perioadă extrem de dificilă, în contextul unor tulburări economice în plan mondial și al unui conflict la granițe s-a decis pregătirea unor demersuri pentru depunerea primei cereri de plată la Comisia Europeană, până la 31 mai. Se asigură astfel transmiterea primei cereri de finanțare de 3 miliarde euro în cadrul necesar continuării investițiilor și se simplifică procedurile administrative pentru investiții.

Al treilea eveniment și care cred că este cel mai important, de altfel, pe care îl sărbătorim de aproximativ 100 de ani, este Ziua Internațională a Copilului. În continuare, raportul dintre vorbe și fapte, în ceea ce privește copiii, este supraunitar. Mai pe românește, vorbim mai mult decât facem. Dacă ne dorim, cu adevărat, o Românie educată, este cazul să le oferim tinerilor motive să studieze și să-și dorească un viitor aici. Cât timp viitorul lor nu este în România, proiectul nostru de modernizare a țării este sortit eșecului.

Vă mulțumesc.

La mulți ani, dragi copii!

Onuț Atanasiu, Circumscripția nr. 18 Galați.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Daniel-Liviu Toda - declarație politică având ca temă necesitatea de a investi înțelept în infrastructura informatică, în inovare și cercetare;

Domnul deputat Daniel Toda, USR.

Vă rog.

   

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Săptămâna trecută am avut câteva întâlniri cu reprezentanți ai profesioniștilor și întreprinzătorilor români din Marea Britanie. Cu această ocazie mi-am dat seama cât de departe suntem încă de Europa Occidentală.

În vreme ce noi ne chinuim să construim cu bani europeni autostrăzi care să lege Bucureștiul de restul țării, Londra are autostrăzi digitale.

În vreme ce noi furăm fondurile pentru drumuri, poduri și grădinițe, Guvernul Marii Britanii alege în fiecare an câteva companii cu care să colaboreze pe cyber-security. Și nu le alege pe recomandările baronilor - da, ei au baroni adevărați, nu baroni locali! - nici pe epoleții de pe umerii administratorilor! Le alege după rezultatele obținute. Astfel se creează emulație și performanță!

În vreme ce universitățile noastre se luptă cu probleme de plagiat, iar ministrul educației pare că este un apărător al plagiatorilor, în Marea Britanie universitățile sunt susținute să colaboreze cu sectorul privat și să exceleze în cercetare. Studenții nu trebuie să memoreze, trebuie să inoveze!

În vreme ce statul român acordă finanțări companiilor pentru achiziția de mobilier sau imprimante, Guvernul Johnson a redus taxele și impozitele companiilor care investesc în inovarea și dezvoltarea de noi produse și servicii.

Trebuie să investim în infrastructura fizică, e adevărat. Dar pentru a fi competitivi economic la nivel mondial este necesar să investim înțelept în infrastructura informatică, în inovare și cercetare. Altfel, ne vom lăuda doar că producem cămăși pentru Prada și pantofi pentru alte branduri cunoscute. Cu alte cuvinte, ne vindem munca prost plătită și ne ținem cetățenii săraci, la decenii distanță de cei din Regatul Unit, de exemplu.

Haideți să aducem mediul privat alături de mediul academic! Trebuie să ajutăm universitățile să intensifice parteneriatele cu firmele care investesc în tehnologie și cercetare. Iar pe acestea din urmă să le sprijinim prin măsuri fiscale care să le stimuleze apetitul în sensul acesta.

Haideți să lucrăm pentru viitor și să oferim României șansa competitivității!

Mulțumesc.

Daniel Toda, deputat de Timiș.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Adrian Giurgiu - declarație politică intitulată Țara arde și Coaliția PSD-PNL-UDMR vrea să meargă la vânătoare!;

Domnul deputat Adrian Giurgiu.

Vă rog.

   

Domnul Adrian Giurgiu:

Bună ziua!

Domnule președinte,

Dragi colegi,

"Țara arde și Coaliția PSD-PNL-UDMR vrea să meargă la vânătoare!"

În aprilie 2022 prețurile la energie electrică și gaze au crescut cu 85%, în comparație cu aprilie 2021.

În acest context, Coaliția Sărăciei PSD-PNL-UDMR a decis că este de o importanță capitală votarea pe repede-nainte a... Legii vânătorii.

Da, ați auzit bine!

PSD, PNL și UDMR au decis că această lege este prioritară în fața oricărei măsuri care să combată efectele crizei economice.

Probabil este extrem de important ca prietenii celor trei partide de guvernământ să poată să omoare câte păsări vor, când vor.

Spun asta pentru că Legea vânătorii nu mai pune obstacole în fața celor care vânează. Exterminarea păsărilor a primit undă verde și poate deveni legală astăzi.

Printr-o anexă a legii, Coaliția de guvernământ a stabilit arbitrar un număr maxim admis zilnic, din fiecare specie, pentru fiecare vânător. În cazul unor anumite specii, numărul de păsări ce pot fi vânate legal anual depășește chiar de 22 de ori cotele actuale.

La presiunea USR și a organizațiilor non-profit de mediu, președintele Klaus Iohannis a reîntors Legea vânătorii în Parlament. El a solicitat fix reexaminarea cotelor de vânătoare, motivând că sunt puse în pericol multe specii de păsări.

Împreună cu colegul meu deputat Brian Cristian am depus ieri o serie de amendamente care corectau această lege, eliminând cotele aberant de mari din anexă.

PNL, partidul președintelui, nu a mișcat un deget. Ba, mai mult, membrii PNL din Comisia pentru mediu și echilibru ecologic nici nu s-au prezentat la ședința unde se dezbătea legea.

Domnule președinte Klaus Iohannis, ați pozat în marele apărător al mediului și partidul dumneavoastră v-a trădat. Ba, mai mult, coaliția nășită de dumneavoastră v-a trădat.

Prin nepăsarea ministrului mediului, Tánczos Barna, s-a transformat acum și în călăul păsărilor. Ministrul nu a făcut niciun efort în a-și convinge partenerii de guvernare și propriii colegi de partid să schimbe această lege abuzivă.

Domnule ministru Barna Tánczos, sângele a milioane de păsări va fi pe mâinile dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Adrian Giurgiu, deputat de Mureș.

 
  Dumitru-Viorel Focșa - declarație politică având titlul Da, avem o inflație galopantă - de cinism și de nesimțire!;

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Domnul deputat Dumitru-Viorel Focșa.

Vă rog.

   

Domnul Dumitru-Viorel Focșa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Da, avem o inflație galopantă - de cinism și de nesimțire!".

Stimate colege,

Stimați colegi,

Domnule președinte,

De curând am aflat că singurul responsabil pentru dezastrul din economia românească este Vladimir Putin, iar cel mai bun tratament împotriva foamei este ceaiul de tei.

Cu un cinism și cu o nesimțire de neegalat, președintele României, Klaus Iohannis, și guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, ne-au livrat două dintre cele mai grotești declarații pe care le-am putut auzi în ultimii ani.

Dacă în privința lui Iohannis nu ne mai miră absolut nimic, acesta fiind și motivul pentru care AUR strânge în continuare semnături pentru ca inutilul de la Cotroceni să nu își termine mandatul prezidențial, ieșirea în decor a guvernatorului BNR denotă, pe de o parte, o lipsă crasă a bunului-simț ce este mascată în spatele unor costume scumpe și a unei aluri de intelectual rasat, iar, pe de altă parte, o gravă decuplare de la realitățile țării, de la traiul românului de rând, cel greu încercat în ultimii ani.

Incontestabil, invazia Ucrainei de către armata putinistă afectează bunul mers al economiei globale, însă gravele probleme prin care trece astăzi economia României au început cu mult timp înainte de data de 24 februarie 2022. Să ne amintim cum o întreagă țară a fost pusă în stand-by în perioada mai-septembrie 2021, doar pentru ca Florin Cîțu să câștige președinția PNL, iar echipa câștigătoare să aibă acces nelimitat la resursele țării. Ce a urmat, știm cu toții: mii de morți de COVID și o economie serios afectată de valul 4, despre care se știa că vine încă de la finele anului 2020. Să ne reamintim că în aceeași perioadă datoria externă a României ajunsese la 50% din PIB, iar rata anuală a inflației accelerase semnificativ, în trimestrul III al anului, până la peste 6%.

Adică, semnele dezastrului erau peste tot, doar că ei, cei care ar fi trebuit să vegheze, aveau preocupări mai importante: turistul de la Cotroceni cu vacanțele, invizibilul de la BNR cu ceaiul de tei.

Domnule Iohannis,

Domnule Isărescu,

Dacă tot nu aveți vreo treabă cu românii simpli și nici românii simpli nu mai au cu voi, vă propun să plecați amândoi în vacanță, înainte de termen și definitiv, și să savurați, împreună sau separat, câte un ceiuț de tei, pentru liniștea noastră.

Vă mulțumesc.

Deputat AUR de Constanța Dumitru-Viorel Focșa.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae-Miroslav Petrețchi - declarație politică având tema Un sistem educațional performant pentru România;

Domnul deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.

Vă rog.

   

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:

Vă mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Tema declarației politice: "Un sistem educațional performant pentru România".

În ultima perioadă, pe lângă principalele teme de discuție legate de contextul geopolitic regional, precum și de cel internațional, a revenit în prim-plan subiectul legat de sistemul educațional românesc.

Mă refer în acest sens la Raportul național privind nivelul de literație, document creat pe baza unei testări prealabile a unui eșantion de elevi din sistemul educațional românesc și care urmărește competențe esențiale precum: înțelegerea unui text, extragerea de informații sau descifrarea mesajului final al unui text.

Cu toate că vorbim despre un eșantion relativ mic pe baza căruia s-au făcut aceste studii, datele furnizate de raport sunt dintre cele mai alarmante, relevând că 42% dintre elevii testați sunt încadrați la nivelul "nefuncțional", adică neavând competențele menționate anterior. Mai mult decât atât, doar 11% din totalul elevilor testați au reușit să înțeleagă pe deplin textul și să prelucreze informațiile dobândite. Aceste rezultate, corelate cu ultimele teste PISA efectuate în țara noastră, care au arătat o rată crescut a analfabetismului funcțional, relevă o situație îngrijorătoare, dacă nu dezastruoasă, care necesită acțiuni imediate.

Din păcate, reformele și politicile implementate în ultimii 30 de ani nu au avut rezultatul scontat, iar împreună cu finanțarea precară, politizarea sistemului educațional sau lipsa de interes, poate și de pregătire, a funcționarilor desemnați cu implementarea reformelor, ne-au adus în situația în care viitorul educațional, cel puțin pentru moment, pare unul incert.

Toate acestea ne obligă să conlucrăm și mai mult, fără ambiții politice sau demagogie, în vederea aducerii sistemului educațional la standardele necesare, inclusiv prin crearea unui sistem bazat pe competențe individuale și printr-o mai mare motivare a cadrelor didactice și a elevilor performanți.

Pe lângă partea administrativă, trebuie să ne îndreptăm atenția și către curriculumul educațional, înțelegând că informațiile livrate elevilor trebuie să fie dintre cele mai actuale, iar competențele urmărite prin planurile de învățământ să fie relevante pe piața muncii.

Mai mult, resursele educaționale trebuie să fie accesibile și aplicate uniform tuturor, iar elevii trebuie să aibă șanse egale, indiferent de zona de proveniență.

Cu siguranță este un drum anevoios, cu foarte multe implicații, însă în astfel de momente inacțiunea nu este o opțiune. Doar prin pași fermi, încorporând la timp măsurile necesare, vom reuși să îmbunătățim sistemul educațional, reducând discrepanțele existente, oferind elevilor viitorul pe care îl merită.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă - declarație politică având subiectul Recensământul va confirma scăderea populației. Sunt multe de făcut pentru a infirma cele mai sumbre previziuni privind populația României;

Doamna deputat Laura-Cătălina Vicol.

Vă rog.

   

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Pe fondul recensământului în desfășurare, semnalele care vin din partea specialiștilor însărcinați cu gestionarea acestui proces tind să confirme o scădere accelerată, îngrijorătoare, a populației României. Aceste date, care vor deveni cu siguranță oficiale, sunt anterior anticipate de previziuni interne și externe privind evoluția numerică a populației. Nu mai devreme de anul trecut, datele Eurostat prognozau o reducere a populației României, până în jurul a 15 milioane, la nivelul anului 2050.

Această scădere deja previzibilă a populației nu mai este legată doar de migrația forței de muncă, în special către Vestul Europei. Știm cu toții că această migrație a fost reală, de mari proporții - în anii trecuți chiar am văzut date care comparau situația noastră cu cea a Siriei -, iar acum milioane de români trăiesc în afara țării, mulți dintre aceștia fiind deciși să nu se mai întoarcă în țara natală.

Dar, după cum spuneam, cauzele scăderii populației sunt multiple, iar una dintre cele mai importante începe să fie problema natalității. Dincolo de factorii de ordin cultural, de modul în care astăzi tinerii își construiesc o carieră, de faptul că a devenit extrem de dificilă corelarea programului de la muncă cu cel din viața personală, o realitate pentru multe familii este și greutatea efectivă de a crește un copil. Iar această greutate este generată de realități sociale care cu greu pot fi ignorate. Ele sunt ignorate însă doar de o parte din profeții dreptei, inclusiv de pe la noi, care cred că oamenii vulnerabili care au nevoie de ajutor sunt doar o povară pentru bugetul de stat și doar o "baricadă" în fața politicilor investiționale.

Realitatea este că România trebuie să aibă politici de încurajare a creșterii economice și investițiilor, dar și politici destinate oamenilor simpli, care au nevoie de venituri decente și de condiții de muncă și familiale care să motiveze și rămânerea în țară, dar și dorința de a avea copii.

Este o iluzie să credem că România va putea să infirme cele mai pesimiste previziuni dacă nu va înțelege toată clasa politică, din prezent și din viitorul mai mult sau mai puțin apropiat, că țara nu va putea supraviețui fără o politică a echilibrului. Iar o politică a echilibrului înseamnă deopotrivă un sistem fiscal predictibil și favorabil investițiilor, dar și asigurarea condițiilor de muncă decente și a unor venituri decente și de către sistemul privat, și de către cel bugetar, sprijin pentru categoriile vulnerabile, o atenție deosebită, specială, acordată tinerilor, pentru care de ani de zile este foarte greu să își găsească în România un loc de muncă.

Până ce întreaga clasă politică nu va înțelege că toți cetățenii acestei țări trebuie să se simtă protejați, că nimeni nu trebuie lăsat în urmă, că fiecare trebuie să aibă o șansă de a trăi cu demnitate vom continua să ne pierdem în dispute așa-zis ideologice, pentru a justifica nepăsarea și lipsa de acțiune.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Mirela Elena Adomnicăi - comentarii cu privire la vizita președintelui Ungariei, doamna Katalin Novák;

Doamna deputat Mirela Elena Adomnicăi.

Vă rog.

   

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, stimați colegi!

Am văzut cu toții provocările anti-românești pe care președintele Ungariei, doamna Katalin Novák, le-a făcut în acest weekend în vizita sa din Transilvania, nu din România, cum a subliniat chiar Domnia Sa. Nu mai reiau toate aspectele care denotă disprețul și sfidarea manifestate de doamna Novák față de autoritățile din România. Pe lângă faptul că nu a inclus în vizita sa nici măcar un înalt oficial al statului român, doamna președinte a ținut să sfideze dreptul internațional proclamându-se de la sine ca reprezentant al cetățenilor unui alt stat.

Nu mă aștept de la colegii de la UDMR să se delimiteze de aceste gesturi și declarații de nepermis din partea unui șef de stat. Deși exact asta ar trebui să facă parlamentarii UDMR care au jurat, cu mâna pe Biblie, că vor apăra "suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României". Conform acestui jurământ, deputații și senatorii UDMR ar fi trebuit să se delimiteze imediat de un înalt oficial al altui stat care pune sub semnul întrebării unitatea și integritatea teritorială a României. Dar nu mă aștept la acest gest din partea parlamentarilor UDMR, pentru că dânșii chiar au validat ceea ce a făcut doamna Novák.

Sunt însă foarte surprinsă de atitudinea celor de la USR, care prin primarul pe care îl au la Alba Iulia, au validat și au legitimat tot periplul doamnei Novák în România. Pe lângă faptul că, alături de doamna Novák, a dezvelit statuia unuia dintre cei care au luptat împotriva lui Mihai Viteazu la Șelimbăr în 1599, în încercare de a-l opri să înfăptuiască prima Unire dintre Transilvania și Țara Românească, domnul primar de la USR a asistat impasibil la toată ceremonia în care doamna Novák s-a comportat ca și cum ar fi fost președintele Transilvaniei, nu doar al Ungariei. Dincolo de orice alte calități ar fi avut sau nu acest fost principe al Transilvaniei, Gábor Bethlen a fost un adversar categoric al unirii principatelor Române sub un steag românesc. Și-a dorit ocuparea acestor principate, dar sub steagul său, sub steag maghiar, adică. Pentru că doamna Novák așa ne-a spus, că principele Gábor Bethlen a slujit interesele maghiarimii din Transilvania.

Nu pot să-mi explic cum de a fost posibil ca exact acum, când granițele Europei sunt amenințate de războiul din Ucraina, un primar cu banderola tricoloră să accepte amplasare acestei statui în Capitala Marii Uniri a României. Aici s-ar impune o explicație atât din partea domnului primar de la Alba Iulia, dar și din partea formațiunii USR, în numele căreia acesta a candidat la primărie.

În altă ordine de idei, cred că România nu poate rămâne impasibilă la faptul că un ONG din Ungaria a premiat cu mare fast doi condamnați penal pentru acte de terorism împotriva unor simboluri românești. Este o sfidare care trebuie să primească un răspuns clar din partea României. De aceea, cer public Ministerului de Externe să îi declare "persona non grata" pe toți reprezentanții Fundației "Pal Vasvari" care i-a premiat ca pe niște mari eroi ai națiunii maghiare pe cei doi lideri ai "Mișcării de Tineret 64 de Comitate", care, conform înregistrărilor DIICOT și SRI, au avut o tentativă de a arunca în aer conducte de gaze, în contextul sărbătorii naționale a României de la 1 Decembrie.

Și dacă tot suntem preocupați de războiul din Ucraina și de acțiunile subversive ale Federației Ruse în statele din fostul bloc sovietic, ar trebui să amintim aici că această organizație extremistă a avut de-a lungul timpului legături strânse cu grupările pro-ruse din Ucraina, Bulgaria sau Republica Moldova.

Avem deci un motiv în plus pentru a interzice celor care au premiat astfel de manifestări să mai calce vreodată pe pământul României. Nimic bun nu poate veni din prezența în România a reprezentanților fundației pe care am amintit-o aici.

Vă mulțumesc.

Deputat Mirela Adomnicăi, Grupul parlamentar al PSD.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Marius-Andrei Miftode - declarație politică intitulată Analfabetism managerial;

Domnul deputat Andrei Miftode.

Vă rog.

   

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Raportul național privind nivelul de literație în România ne arată că doar un elev din zece înțelege un text pe care îl citește cu atenție. Cuvântul-cheie în jurul căruia se poartă toată discuția despre catastrofa din învățământul românesc este "funcțional".

Îl subliniez pentru că, ori de câte ori vorbim despre elevi cu rezultate slabe la testele PISA, răsar optimiști de ocazie care văd binele imaginar din mijlocul dezastrului și opinează senin că "nu toată lumea trebuie să fie doctor în științe, că țara are nevoie și de strungari, de electricieni, de croitori și așa mai departe", de parcă pentru toate aceste meserii respectabile nu ar fi nevoie de abilități de literație.

Un analfabet funcțional este un om incapabil să înțeleagă ceea ce citește, deci incapabil să practice orice ocupație care necesită înțelegerea unor reguli și proceduri scrise.

Combinația dintre starea deplorabilă a învățământului din România, la orice nivel, și numirea în funcția de ministru a unor persoane cu provocări deosebite în înțelegerea fișei postului nu a făcut decât să adâncească prăpastia în care ne găsim.

Ministrul recurent al educației, domnul Cîmpeanu, este unul dintre responsabilii acestei stări a învățământului.

Domnia Sa ne promite o nouă Lege a educației ba în curând, ba până în septembrie 2022, ba cel mai târziu în septembrie 2023.

Cu cel puțin trei ocazii iminența acestui proiect a fost invocată ca pretext în ședințele recente ale Comisiei pentru învățământ, pentru a justifica o abordare mai puțin rezolută a propunerilor legislative.

Din păcate, nu ne așteptăm ca noua Lege a educației să fie un panaceu. Analfabetismul funcțional nu va scădea imediat, iar dacă istoria recentă a ordonanțelor domnului Cîmpeanu l-ar califica în vreun fel pentru acest proiect, atunci cu siguranță nu vom vedea luminița de la capătul tunelului până la sfârșitul mandatului Domniei Sale.

Ne este imposibil să avem vreo speranță că vom avea în timp util un proiect bun al noii Legi a educației, de la un ministru care a gestionat execrabil toate marile probleme ale învățământului pe care le-a abordat: transportul elevilor, combaterea abandonului școlar, testarea în pandemie și revenirea la formatul fizic, Programul-pilot "Masă caldă", preluarea creșelor de către minister și așa mai departe.

Către o concluzie pesimistă ne conduce și modul în care a fost consultată selectiv societatea civilă, cu ignorarea avertismentelor unor organizații cu experiență pe scena educației.

Pare că ministrul se pregătește să semneze o lege pentru prieteni, așa cum a semnat mai demult ordonanța prin care îl scăpa pe Ponta de plagiat sau cum a autorizat recent, tot din pix, o grădiniță care nu îndeplinea criteriile de acreditare.

Credem că rezolvarea problemelor învățământului românesc începe cu identificarea și înlăturarea analfabeților managerial, cei care fac legi pentru viitorul amicilor, și nu cei care fac legi pentru viitorul copiilor.

Vă mulțumesc foarte mult.

Deputat USR PLUS de Brașov Andrei Miftode.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Cristina Camelia Rizea - declarație politică intitulată Guvernul sărăciei;

Doamna deputat Cristina Rizea, USR.

Vă rog.

   

Doamna Cristina Camelia Rizea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am citit cu mare atenție pachetul de măsuri anunțat luni seară de Guvernul Ciolacu-Ciucă și n-am văzut în el decât măsurile populiste ale unui guvern bezmetic care sub sloganul protecției sociale își bate joc de români.

Suntem în recesiune, după doi ani de pandemie, avem război la granițe, inflația a ajuns la 15% și e în creștere, ceea ce e mai rău urmează să vină, iar Guvernul Coaliției sărăciei anunță vouchere.

O ipocrizie fără margini, pentru că bani pentru ajutoarele de stat anunțate pot veni doar din două surse: din presiunea pe mediul de afaceri și din tiparnița de lei. Două condiții esențiale pentru adâncirea crizei economice și creșterea inflației.

Aștept cu mare atenție și îngrijorare să văd din ce surse măriți veniturile angajaților din sistemul bugetar, inclusiv celor 14.326 de cumetrii proaspăt angajate în cele 8 luni de când acest Guvern e în funcție.

Dar, gata, ați promis că la de 1 iulie vă lăsați de fumat! Până atunci, gata!

Aștept să văd cum le explicați românilor cu pensie de 2.000 și un leu cât de bogați sunt ei și prin urmare nu merită, nu au nevoie de acel ajutor de 700 de lei la care au dreptul cei cu pensie de 2.000 fără un leu.

Aștept să văd cum le explicați antreprenorilor mici și medii care se luptă să supraviețuiască la doi ani de la pandemie, de ce cheltuielile sunt duble față de anul trecut și de ce Guvernul nu vrea să ia niște măsuri eficiente și pentru ei.

Aștept să văd cum le explicați oamenilor care muncesc din greu, care au învățat pe bune și care au salarii mai mari că trebuie să fie pedepsiți pentru asta.

Felicitări, domnule Iohannis, felicitări, domnule Ciolacu, felicitări domnule Ciucă, ați înfrânt!

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Sorin-Titus Muncaciu - declarație politică având titlul Organizația Mondială a Sănătății se dorește a fi transformată într-un decident absolut al politicilor medicale;

Domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu.

Vă rog.

   

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

"Organizația Mondială a Sănătății se dorește a fi transformată într-un decident absolut al politicilor medicale"

În perioada 22 mai-28 mai 2022 se desfășoară la Geneva a 75-a ediție a Adunării Organizației Mondiale a Sănătății și nu întâmplător are loc și Forumul Economic Mondial de la Davos.

De ce are această adunare o importanță capitală? Deoarece, în data de 18 ianuarie 2022, delegația americană a administrației Biden a introdus un număr de amendamente care vor schimba fața acestei lumi în ceea ce privește politica medicală.

Aceste amendamente fac ca vechiul regulament al Organizației Mondiale a Sănătății să fie transformat și să dea posibilitatea tehnocraților Organizației Mondiale a Sănătății să ia toate deciziile, în defavoarea statelor respective.

Și acum am să încep să enumăr câteva dintre aceste modificări.

Prima a fost faptul că națiunile au dreptul la recurs sau la respingerea acestor amendamente timp de 18 luni în regulamentul vechi. Acum au numai șase luni.

După aceea, definiția urgenței medicale este schimbată, lăsând la latitudinea directorului OMS să declare o urgență medicală în afara fostului regulament.

Apoi, raportarea acestor urgențe medicale care înainte era apanajul statelor suverane, acum va fi posibil să fie făcută și de organizații nonguvernamentale și de organizații din acestea de intelligence sau de alte state.

Decizia de a declara urgență, de interes regional sau de interes internațional, aparține tot birocraților de la Organizația Mondială a Sănătății. Astfel, statele respective nu sunt consultate în mod obligatoriu, cum era în regulamentul trecut, față de declararea acestor urgențe pe teritoriul lor național. Aceasta este o încălcare gravă a suveranității unui stat. Atunci când o organizație internațională poate să decidă ce este urgență pe teritoriul unui stat național, este o încălcare gravă a suveranității.

De aceea, eu aș dori să știu cine au fost reprezentanții noștri la Organizația Mondială a Sănătății și ce mandat au avut referitor la aceste amendamente. Pentru că, încă o dată, este o încălcare gravă a Constituției României atunci când un reprezentant al statului român aprobă ca declararea unei stări de urgență pe teritoriul României să se facă de alte entități decât cele naționale.

Apoi, se formează un comitet de stabilire a stării de urgență. Acest comitet este format de către președintele Organizației Mondiale a Sănătății și câteodată poate să nu cuprindă membri sau tehnicieni ai statului respectiv. De aceea vă spun că această modificare a regulamentului actual al Organizației Mondiale a Sănătății înseamnă de fapt instituirea dictaturii Organizației Mondiale a Sănătății.

Dacă ținem cont că această organizație este finanțată preponderent de către companii din Big Pharma, vă dați seama la ce dependență ne putem aștepta.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă rog să finalizați, domnule deputat!

 
   

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Am terminat, domnule președinte.

 
  Mihai Ioan Lasca - declarație politică intitulată România - o țară furată de peste 30 de ani;

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Domnul deputat Mihai Lasca, vă rog.

   

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de azi se intitulează "România - o țară furată de peste 30 de ani".

Stimați colegi,

România este cea mai bogată și mai frumoasă țară cel puțin din Europa. Este furată de peste 30 de ani și încă mai stă demnă în picioare în fața trădătorilor care o vând cu orice ocazie.

De curând, Legea antiromânească offshore promite românilor gaz din Marea Neagră peste 5 ani, dar de fapt ea promite luna de pe cer. Răul cauzat de aceste trădări va trebui îndreptat cât mai curând, odată cu înlăturarea marionetelor de la conducerea țării. În România, potrivit trădătorilor, mereu ce este bun urmează să se întâmple, dar niciodată nu se întâmplă!

Când direcția corabiei nu este bună trebuie schimbat cârmaciul, și nu corabia! Trădătorii trebuie să răspundă pentru acțiunile lor împotriva românilor, iar sancțiunile împotriva acestora trebuie să fie aplicate în mod eficient, pentru a descuraja vânzarea pe bani de nimic a resurselor țării!

A fi patriot este prima condiție spre a fi un cetățean care se respectă și își respectă țara în care trăiește! Trădătorii nu au niciun respect, ei au doar frică de stăpânii lor. În curând România va fi condusă de oameni care își iubesc țara, și nu arginții trădării.

După ce pandemia s-a prăbușit a doua zi după conflictul armat din Ucraina, acum globaliștii-păpușari încearcă să-și continue agenda cu ajutorul guvernelor aservite din țările membre NATO, forțând o nouă pLandemie numită "variola maimuței". Din nou soluția salvatoare invocată va fi tot un vaccin ucigaș pe care sper ca românii să-l refuze după dezastrul creat de vaccinarea anti-COVID. Cine nu crede în conspirații va fi nevoit să le trăiască!

Laboratoarele în care se creează arme biologice sunt susținute financiar tocmai de către cei care vând "vaccinurile ucigașe". Până la construirea acestor laboratoare nu exista boala vacii nebune, SIDA la cai, gripa porcină, gripa aviară și alte bazaconii folosite ca pretext pentru distrugerea surselor de hrană ale românilor. Toate aceste nenorociri au avut ca rezultat emiterea de către Uniunea Europeană a unor directive prin care țăranilor români le-au fost luate animalele din curte și sacrificate.

Românii nu vor accepta niciodată globalizarea impusă de niște psihopați, stăpâni ai guvernelor trădătoare.

Viitorul României aparține patrioților!

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat independent de Bihor Mihai Lasca.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Elena Hărătău - declarație politică având titlul Reglementarea «dreptului de a fi uitat» al supraviețuitorului de cancer;

Și ultima intervenție, deputat Elena Hărătău, PNL.

Vă rog.

   

Doamna Elena Hărătău:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Reglementarea «dreptului de a fi uitat» al supraviețuitorului de cancer".

Lupta împotriva cancerului unește statele lumii și organismele internaționale din domeniul sănătății.

"Planul european de combatere a cancerului: o nouă abordare a Uniunii Europene în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire", elaborat anul trecut de Comisia Europeană, este un document de importanță majoră pentru toate statele membre. Conform acestuia, în Europa peste 12 milioane de persoane supraviețuiesc cancerului în fiecare an, iar cifra este în creștere.

Cu toate acestea, supraviețuitorii și familiile lor se izbesc în viața reală de tot felul de piedici care îi fac să fie în continuare prizonierii unui calvar.

Documentul amintit dezvăluie că: "Din cauza istoricului lor medical, multe persoane care au supraviețuit cancerului și care se află în remisie pe termen lung se confruntă adesea cu un tratament inechitabil în ceea ce privește accesul la servicii financiare. Adesea ei se confruntă cu prime restrictiv de mari, deși sunt vindecați de mulți ani, chiar de zeci de ani. Planul european de combatere a cancerului are ca scop nu doar să asigure supraviețuirea pacienților bolnavi de cancer, ci și ca aceștia să trăiască o viață lungă, împlinită, lipsită de discriminare și de obstacole neechitabile".

Prin completarea Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003 supraviețuitorii de cancer nu mai trebuie să declare asiguratorilor că au avut boala dacă au trecut 7, respectiv 5 ani - pentru diagnostic înainte de 18 ani - de la încheierea tratamentului. În acest fel, aceștia vor putea accesa servicii financiare în condiții firești, fără să fie supuși vreunei forme de discriminare.

În activitatea mea parlamentară am fost preocupată de îmbunătățirea sistemului de sănătate și de soarta pacienților, în special a bolnavilor de cancer. Am fost co-inițiator al unor proiecte de modificare a legilor în domeniu și am prezentat mai multe interpelări și declarații politice pe aceste teme.

Inițiativa aceasta se înscrie în seria proiectelor liberale pentru drepturile bolnavilor de cancer și ale supraviețuitorilor acestei boli dure, drepturi consacrate prin Constituție, pentru o viață de calitate, împlinită și lipsită de inechități.

Acum, proiectul a trecut de Senat și a ajuns la Camera Deputaților, care este for decizional. În calitate de co-inițiator, voi susține și voi vota cu toată convingerea proiectul pentru completarea Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, pentru reglementarea "dreptului de a fi uitat" al supraviețuitorului de cancer.

Vă mulțumesc.

Elena Hărătău, deputat al PNL Bacău.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Au mai depus declarații în scris, din partea Grupului parlamentar al PSD: domnul deputat Radu Mihai Popa, Alexandra Huțu, Marian-Iulian Rasaliu, Cristina-Elena Dinu, Eugen Bejinariu, Daniela Oteșanu, Alina-Elena Tănăsescu, Ștefan Mușoiu, Adrian Alda, Daniel Tudorache, Alin Virgil Chirilă, Nicu Niță, Ioan Mang, Oana-Gianina Bulai, Vasile Cîtea, Daniel-Florin Ghiță, Dan-Constantin Șlincu, Laurențiu-Daniel Marin, Mirela Furtună, Ilie Toma, Romulus-Marius Damian, Mihai Weber, Radu-Marcel Tuhuț, Vasilică Toma.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Valentin-Ilie Făgărășian, Vetuța Stănescu, Florin-Claudiu Roman, Bogdan-Iulian Huțucă, Marian Crușoveanu, Iulian-Alexandru Muraru, Florin-Alexandru Alexe, Ervin Molnar, Alexandru Popa, George Șișcu, Maria Stoian, Florică Ică Calotă, Cristina Trăilă, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Ioan Balan, George-Cătălin Stângă, Cosmin Șandru, Vasile Căuș, Angelica Fădor.

Din partea Grupului parlamentar al USR: Simina-Geanina-Daniela Tulbure, Radu Panait.

Grupul AUR: Vasile Nagy, Mihail Albișteanu, Silviu-Titus Păunescu, Volosatîi Boris, Radu-Vicențiu Grădinaru.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților: Dragoș Gabriel Zisopol.

Și neafiliați: Dănuț Aelenei, Nicolae Giugea, Bogdan-Alexandru Bola, Nicolae Roman.

Declar ședința închisă.

Vă mulțumesc.

 
     

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Adrian Alda - declarație politică având titlul Înverzirea agriculturii în România, o finalitate cu șanse reale de reușită!;

Domnul Adrian Alda:

"Înverzirea agriculturii în România, o finalitate cu șanse reale de reușită!"

Una dintre recomandările fundamentale ale Comisiei Europene, pentru a reduce la minimum emisiile, o reprezintă promovarea celor mai bune practici agricole și investiții care trebuie să vină în completarea respectării celorlalte exigențe cuprinse în Reforma Politicii Agricole Comune și Pactul Ecologic European.

Pe mulți dintre români i-au speriat aceste exigențe venite dinspre Bruxelles. Și nu mă refer numai la anumiți fermieri, probabil mai puțin convinși să își continue investițiile în agricultură, ci și pe unii dintre politicienii noștri din opoziție. Fără să aprofundeze toate prevederile, au creat un soi de prevestiri sumbre privind unele potențiale constrângeri care ar depăși cu mult puterile multor fermieri. Într-adevăr, multe dintre recomandările Comisiei privind agricultura în perspectiva decelerării schimbărilor climatice, provocate de toate tipurile de poluare, vor fi relaxate mult pe viitor, atât pe fondul crizei energetice continentale, cât și din cauza războiului, care pare fără sfârșit, dintre Ucraina și Rusia.

Însă nu mă bazez doar pe acest aspect când afirm cu toată responsabilitatea că înverzirea agriculturii în România reprezintă o finalitate cu șanse reale de reușită integrală. Fac trimitere și la datele concrete rezultate din măsurătorile organismelor europene privind emisiile de GES și de amoniac din agricultura națională. Ca să fiu cât mai explicit și pentru colegii de la opoziție, cărora acronimele le stârnesc panică sau idei despre așa-zisele obstacole viitoare pe care le identifică doar ei, precizez că GES reprezintă particulele care absorb o parte din radiația termică reflectată de suprafața terestră, iar acumularea unei concentrații mari a lor în atmosferă împiedică răspândirea căldurii, formându-se astfel efectul de seră.

Așadar, în urma analizei datelor aferente emisiilor de GES/locuitor, pentru perioada 2000-2019, se observă că România a continuat efortul de reducere a lor, înregistrând o valoare medie de 6,42%, cu minim 3 procente sub baremul stabilit. La nivel sectorial, în raportul național al României privind Inventarul de gaze cu efect de seră, realizat în intervalul 1989-2019, la potențialul de reducere a emisiilor de GES, sectorul agricol a contribuit cu 50,91% la totalul emisiilor naționale de GES în 2019, comparativ cu anul de bază 1989, având un aport de micșorare de 16,54%.

Această tendință de descreștere este asociată cu declinul efectivelor de animale, scăderea suprafeței cultivate cu orez (de la 49.300 ha. în anul 1989 la 7.430 ha. în anul 2019), a nivelului producției de culturi și a aplicării îngrășământului sintetic pe bază de azot. În ceea ce privește emisiile totale de GES și de amoniac din agricultură, raportul Comisiei Europene menționează că acestea sunt la un nivel relativ scăzut, iar fermentațiile enterice contribuie cu peste 50% la emisiile de GES, fiind urmate ca pondere de gestionarea solurilor agricole și a gunoiului de grajd.

De asemenea, sectorul LULUCF este un absorbant net de carbon, cea mai mare contribuție fiind reprezentată de păduri, produse forestiere recoltate și terenuri cultivate. Pentru că am invocat, din nou, alt acronim, care nu trebuie să devină sub nicio formă suspect, trebuie să vă menționez că sectorul LULUCF (exploatarea și schimbarea destinației terenurilor și silvicultură) cuprinde utilizarea solurilor, a copacilor, a plantelor, a biomasei și a lemnului și are drept caracteristică principală faptul că nu doar emite gaze cu efect de seră, ci este capabil și să absoarbă CO₂ din atmosferă.

În perspectiva anului 2030, România are alocată o țintă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de 12,7% față de anul 2005, în linie cu prevederile Regulamentului 2018/842 privind partajarea eforturilor necesare combaterii schimbărilor climatice și reducerii efectelor de seră și a emisiilor de gaze. Așadar, nu este vorba de o țintă greu de atins dacă analizăm cifrele concrete, în loc să "brodăm" cu atâta nonșalanță, din băncile opoziției, orice fel de critică deloc pertinentă la tot ceea ce înseamnă nou și mai este și o necunoscută, demonstrată prin lipsa de interes a înțelegerii clare a parametrilor în care s-a încadrat și se încadrează România privind poluarea rezultată din agricultură.

Mai mult decât atât, situația înverzirii agriculturii în România este nu doar bună, ci promițătoare pentru extinderea sa viitoare. Cifrele statistice vin și confirmă din nou direcția bună pe care ne îndreptăm ca stat. Concret, suprafața totală aferentă agriculturii ecologice a înregistrat o valoare de 245.923,90 hectare în anul 2015, o valoare minimă de 226.309 în anul 2016 și un maxim de 468.887,05 hectare în anul 2020. Ca să nu las loc de niciun fel de interpretări, vă invit să faceți singuri calculul privind ponderea orientării fermierilor către culturile ecologice, având în vedere că suprafața totală agricolă a înregistrat o valoare de 8.265.354 hectare în anul 2015, o valoare maximă de 8.737.275 hectare în anul 2019 și 8.375.739 hectare în anul 2020. Este clar saltul către ținta pe care Uniunea ne-a trasat-o și nouă, la fel ca și tuturor celorlalte state membre.

Dar, pe lângă alocarea unui target, Comisia Europeană recomandă ca agricultura sustenabilă să fie abordată într-o perspectivă integrantă, ca parte a sistemului agricol general, care să fie, totodată, și în acord cu protecția mediului, a consumatorilor, dar și cu sprijinirea fermierilor, pentru îndeplinirea angajamentelor de limitare a emisiilor de GES.

În acest sens, Strategia Uniunii Europene privind biodiversitatea pentru 2030 identifică agricultura ca fiind un sector-cheie în procesul de redresare economică europeană. Sper că acum vedeți și mai bine că PSD ia cele mai bune decizii pentru investitorii în agricultură și reușește să respecte direcțiile Uniunii.

    Alexandru Popa - intervenție intitulată PNL - 147 de ani de liberalism în România;

Domnul Alexandru Popa:

"PNL - 147 de ani de liberalism în România"

"Sunteți, domnilor, reprezentanții unui popor care este mândru și poate fi mândru de trecutul său, și care trebuie să aibă mare încredere în viitorul său. Nu scădeți rolul pe care el trebuie să-l aibă în lume; fiți cât de modești pentru persoana dumneavoastră., nu fiți modești pentru poporul pe care îl reprezentați", le spunea parlamentarilor, într-un mesaj din decembrie 1919, Ion I.C. Brătianu, omul care a jucat un rol decisiv în formarea și modernizarea României Mari.

La 147 de ani de la înființarea Partidului Național Liberal, cred că trebuie evocată importanța pe care a avut-o acest partid în istoria și făurirea României moderne.

Cu siguranță, fără personalitățile marcante ale acelor vremuri, România de astăzi nu ar fi fost la fel! Tocmai de aceea, este important să fim mândri că un partid politic a dat oameni de un asemenea calibru țării și a contribuit în mod decisiv la marile momente din istoria noastră: obținerea Independenței de stat (1875), unirea tuturor românilor în același stat (1918), adoptarea Constituției din 1923, considerată la momentul respectiv printre cele mai avansate din Europa acelor vremuri, reforma agrară, reorganizarea administrativă a țării, dar și o nouă legislație electorală.

După căderea comunismului, liberalii s-au reunit sub umbrela acestui partid istoric și au continuat să militeze pentru aceleași principii și valori democratice după care s-au ghidat și înaintașii liberali. Trebuie subliniat că, în perioada în care PNL a fost la guvernare, România a traversat perioade de prosperitate economică și a reușit să își recâștige respectul în plan internațional. Astfel, în 2007, grație eforturilor Guvernului PNL, România a devenit membru al Uniunii Europene, consolidând traseul euroatlantic al țării noastre.

Partidul Național Liberal împlinește, așadar, 147 de ani de când s-a pus în slujba românilor și a modernizării României, iar angajamentul nostru este că vom continua să mergem pe acest drum. Provocările actuale sunt uriașe, însă PNL are capacitatea de a guverna responsabil și în interesul cetățenilor acestei țări! Proiectul PNL pentru viitor, la aproape un secol și jumătate de existență, îl reprezintă "A doua modernizare a României", un plan ambițios care presupune reformarea instituțională și dezvoltarea comunităților locale și a întregii țări cât mai aproape de standardele europene.

Având exemplul înaintașilor noștri liberali, consider că este de datoria noastră ca, prin acțiunile și politicile guvernamentale, să-i facem pe cetățenii acestei țări să redevină mândri că sunt români, că aparțin unui popor cu un trecut glorios, și mai ales să-i facem să privească cu încredere în viitor!

La mulți ani, PNL!

"Prin noi înșine" pentru România!

    Florin-Alexandru Alexe - declarație politică intitulată 147 de ani în slujba românilor;

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

"147 de ani în slujba românilor"

Partidul Național Liberal a fost fondat la 24 mai 1875, când un grup de liberali, printre care Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, A.G. Golescu, Gh. Vernescu, Tache Anastasiu, a lansat formațiunea politică care avea să pună bazele statului român modern. Primul președinte al liberalilor a fost Ion C. Brătianu.

Partidul Național Liberal a contribuit semnificativ la consolidarea instituțiilor democratice, fiind primul partid care a pledat, în anul 1892, pentru introducerea sufragiului universal.

PNL a fost implicat în cele mai importante momente din istoria României: instaurarea monarhiei constituționale, obținerea independenței de stat, ridicarea României la rang de regat, Războiul de întregire a neamului și crearea României Mari sau adoptarea Constituției din 1923.

Din nefericire, regimul comunist a oprit dezvoltarea României și a interzis activitatea partidelor istorice. Liberalii au fost răniți sau omorâți în închisorile comuniste.

După Revoluția anticomunistă, PNL a fost relansat și a redevenit principala voce a oamenilor liberi.

Liberalii au pus pe agenda publică necesitatea ruperii de comunism, aderarea României la UE și NATO și principiile pieței libere. Guvernările liberale au oferit românilor speranțe că pot să construiască, să muncească și să inoveze în România.

Indiferent de provocările politice cu care s-a confruntat, Klaus Iohannis, primul președinte liberal al României, a menținut țara noastră pe calea europeană. Prezența lui Klaus Iohannis în fruntea statului reprezintă garanția orientării pro-occidentale a României.

Nicolae Ciucă, premierul României și președintele PNL, reprezintă liderul capabil să răspundă provocărilor economice, sanitare și militare cu care ne confruntăm. Încrederea de care se bucură în rândul cetățenilor arată faptul că Nicolae Ciucă este cel mai potrivit lider politic, iar prezența acestuia în fruntea Guvernului garantează sprijinul populației pentru măsurile guvernamentale.

Pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina ne-au pus în fața unor situații neprevăzute. Liberalii au reacționat rapid, iar prin Programul "Sprijin pentru România" oferim soluții de protecție pentru cetățeni și economie. Pachetul are o valoare de 17,3 miliarde de lei, aproximativ 52% din această valoare este asigurată din fonduri europene, 48% din fonduri de la bugetul de stat. Programul are trei obiective principale: susținerea economiei pentru o creștere economică sănătoasă, realizarea coeziunii sociale și, desigur, solidaritate între generații. Liberalii au dovedit astfel că au soluții atât pentru cetățeni, cât și pentru mediul de afaceri.

Loiali intereselor cetățenilor, liberalii au susținut Legea offshore, votată de Parlament. Începând cu a doua jumătate a acestui an, primele gaze vor fi extrase din Marea Neagră. Producția anuală estimată este de circa un miliard de metri cubi. Această lege deblochează investițiile din Marea Neagră și reduce dependența de gazul rusesc, oferind României șansa de a deveni lider regional, iar românilor acces la gaze mai ieftine. Legea depusă stabilește un regim fiscal competitiv, în așa fel încât împărțirea veniturilor să se facă într-un procent aproximativ de 60% (statul român) - 40% (investitorul). Legea asigură stabilitatea și predictibilitatea legislativă pentru investitori în offshore în Marea Neagră, precum și în onshore de mare adâncime. Astfel, România va contribui la independența energetică a Europei, jucând astfel un rol important la nivel internațional.

Partidul Național Liberal rămâne cea mai importantă instituție care poate reprezenta ambițiile cetățenilor activi, care vor să trăiască și să reușească în România. Promovăm valorile liberale! Protejăm identitatea românească!

    Vasile-Aurel Căuș - declarație politică: Meseria - brățară de aur!;

Domnul Vasile-Aurel Căuș:

"Meseria - brățară de aur!"

În secolul al XIX-lea, preocuparea clasei politice pentru ghidarea tinerilor spre o școlarizare de specialitate s-a materializat prin inițiative sporadice, astfel încât, în 1899, când Spiru Haret prezintă corpurilor legiuitoare proiectul pentru organizarea învățământului profesional, existau doar câteva școli de meserii înființate de stat.

Astăzi, în România, avem aproape 900 de școli de meserii, în care învață mai puțin de 300.000 de elevi, care, din păcate, nu sunt atrași spre locurile de muncă pentru care se pregătesc, din cauza lipsei de sprijin din partea statului român.

Astfel că, una dintre cele mai mari probleme ale angajatorilor din România, indiferent de mărimea firmei lor, este să-și găsească muncitori calificați sau oameni dornici să se califice la locul de muncă.

Deciziile greșite din trecut, de politică educațională, cum a fost cea de desființare a școlilor profesionale, au avut efecte grave pe termen lung, eliminând alternative de formare profesională, în concordanță cu aptitudinile unora și cu cerințele pieței muncii. În toate țările în care sistemul educațional e performant, rata șomajului la tineri e scăzută, și asta pentru că fiecare copil e îndrumat, încă din primii ani de școală, de persoane competente spre domeniul care îl reprezintă și unde ar putea face performanță.

Este imperios să sprijinim școlile de meserii, să încurajăm tinerii să muncească, să sprijinim acțiunile de reconversie profesională, acolo unde e cazul, și să sprijinim antreprenoriatul cu măsuri concrete în acest sens.

Așadar, să transmitem părinților, factorilor de decizie locali și chiar copiilor că educația într-o școală profesională de meserii nu este o cheltuială, ci o investiție în viitorul copilului și o investiție ce poate ajuta la dezvoltarea economică a comunităților locale, pentru că meseria este o brățara de aur, nu-i așa?

    Bogdan-Alexandru Bola - intervenție având ca obiect Delta Dunării - raiul biodiversității;

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Delta Dunării - raiul biodiversității"

Organizația Națiunilor Unite a proclamat data de 22 mai drept Ziua Internațională a BioDiversității, scopul fiind acela de a spori conștientizarea problemelor cu care se confruntă mediul. Dintre cele 11 regiuni biogeografice ale Europei, cinci se găsesc pe suprafața țării noastre, care găzduiește și peste 13.000 de specii de plante și animale, incluzând aici cea mai mare populație de carnivore mari (lup, urs și râs) din Europa.

De asemenea, siturile Natura 2000 ocupă peste 23% din suprafața României, peste media europeană de 18%. Însă o minune a naturii de care ne putem bucura aici, în Dobrogea, este Rezervația Biosferei Delta Dunării, una dintre cele mai întinse delte de pe continentul european și, totodată, cea mai bine conservată zonă umedă din Europa. Paradisul natural Delta Dunării se întinde la vărsarea Dunării în Marea Neagră, acolo unde fluviul își încheie lunga călătorie de 2.860 km. de la izvorul său din munții Pădurea Neagră din Germania.

Secole de-a rândul, suprafața Deltei s-a extins, formându-se astfel o rețea de canale, lacuri, insule acoperite cu stuf, păduri cu aspect tropical, pășuni și dune de nisip. Are o suprafață de 580.000 ha. - 2,5% din suprafața României -, care găzduiește peste 5.000 de specii, fiind una dintre cele mai mari biodiversități din lume.

De asemenea, este una dintre cele mai întinse zone umede din lume - în special ca habitat al păsărilor de apă. Este cea mai întinsă zonă compactă de stufărișuri de pe planetă, aproximativ 170.000 ha de stuf, reprezentând unica deltă din lume declarată în întregime rezervație a biosferei. Susține o gamă mai largă de ecosisteme decât orice altă regiune din Europa - 23 ecosisteme naturale, 7 antropice și peste 360 specii înregistrate aici, reprezentând circa 90% din ornitofauna națională. De asemenea, cele peste 300 de specii de păsări prezente aici reprezintă mai mult de jumătate din cele existente în Europa.

Valoarea patrimoniului natural al Rezervației Biosferei "Delta Dunării" a fost recunoscută prin includerea acesteia în rețeaua internațională a rezervațiilor biosferei, în cadrul Programului "Omul și Biosfera" (1990). Din păcate, omul pune toată această comoară în pericol, din prostie sau lăcomie. Delta a fost declarată ca zonă umedă de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor de apă și includerea în Lista Convenției Ramsar (septembrie 1991), precum și prin includerea în Lista patrimoniului natural mondial - UNESCO (decembrie 1991). Sper doar ca și urmașii noștri să se poată bucura de frumusețile pe care ea ni le oferă.

    Bogdan-Iulian Huțucă - declarație politică: Măsuri economice în sprijinul românilor;

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"Măsuri economice în sprijinul românilor"

Timpurile pe care le trăim sunt unele complicate și dificile. Războiul declanșat de Federația Rusă în Ucraina a contribuit la degradarea stării economiei mondiale. În acest moment, cele mai stringente probleme cu care se confruntă românii sunt inflația galopantă și creșterea prețului carburantului. Pentru a veni în ajutorul românilor, Guvernul României, condus de președintele PNL Nicolae Ciucă, a adoptat două măsuri importante. Prima o reprezintă posibilitatea de creștere voluntară a salariului minim. Firmele pot mări salariul minim cu 200 de lei, dacă doresc, și nu vor plăti taxe și impozite pentru această majorare. Mai exact, începând cu 1 iunie 2022, pentru suma rezultată din majorarea voluntară a salariului de bază de la 2.550 lei, lunar, fără a include aici sporuri și alte bonusuri, la suma de 2.750 lei, lunar, nu se plătesc contribuțiile sociale și impozitul pe venit. Este o măsură care vine în sprijinul angajaților și al angajatorilor. De menționat este faptul că măsura nu se aplică personalului plătit din fonduri publice.

Cea de-a doua măsură vine în sprijinul antreprenorilor români și privește creșterile exponențiale de la pompă. A fost instituită schema de ajutor de stat pentru a compensa creșterea prețului la combustibili, pentru sprijinirea operatorilor economici de transport rutier de mărfuri și persoane. Peste 3.000 de companii vor beneficia de schema de ajutor cu valoare totală de 300 milioane de lei, cu posibilitatea de a suplimenta bugetul. Compensarea este de 50 bani pe litrul de combustibil achiziționat, dar nu mai mult de 400.000 euro per întreprindere. Pachetul de măsuri "Sprijin pentru România" - prezentat de premierul PNL, Nicolae Ciucă - se apropie de finalizarea aprobării tuturor măsurilor necesare implementării, pentru protejarea economiei și a populației în fața crizelor multiple pe care le traversăm. Sunt deja adoptate măsuri în valoare de 11,5 mld. lei din totalul de 17,3 mld. lei.

Suntem conștienți de vicisitudinile vremurilor pe care românii le au de înfruntat, de aceea vom face tot ceea ce putem pentru a le veni în ajutor. Nu trebuie să uităm, totuși, faptul că aceste dificultăți se răsfrâng asupra tuturor țărilor, nu este o problemă strict românească. Am convingerea că Guvernul României va depune în continuare toate eforturile necesare pentru atenuarea efectelor acestei crize economice pe care o traversăm.

    Boris Volosatîi - declarație politică având tema România trebuie să se achite exemplar de obligațiile sale față de românii de pretutindeni;

Domnul Boris Volosatîi:

"România trebuie să se achite exemplar de obligațiile sale față de românii de pretutindeni"

În ultima duminică a lunii mai vom marca Ziua Românilor de Pretutindeni. Gândul nostru se îndreaptă către românii majoritari din Republica Moldova, către românii minoritari din statele vecine și Balcani și către cetățenii români din emigrație și din diaspora economică. În total, vorbim despre aproximativ 12 milioane de români din afara țării.

Acești frați ai noștri aflați printre străini au nevoie de înțelegerea și solidaritatea exemplară a României, ca stat înrudit și Patrie mamă, pentru a nu-și pierde identitatea națională, lingvistică și culturală.

Ziua Românilor de Pretutindeni ne oferă un prilej în plus să facem un tur de orizont al situației confraților noștri rămași sau plecați peste hotare. Așadar, în cel de-al doilea stat românesc, încă prins în chingile CSI, avem o situație lingvistică precară, dominată de media rusească, nereușindu-se, din păcate, crearea unui spațiu informațional comun România - Republica Moldova. Chiar dacă jumătate din populația Republicii Moldova și-a redobândit deja cetățenia română și a evadat din prizonieratul canonic al Bisericii din preajma Kremlinului, guvernarea de la Chișinău refuză să-i restituie Mitropoliei Basarabiei proprietățile confiscate abuziv de către statul sovietic ocupant. Alfabetul latin, ca element identitar românesc, rămâne interzis în regiunea transnistreană și Tighina.

Românii din Ucraina, a treia etnie din țară, după ucraineni și ruși, a înregistrat, în ultimul an, un nou regres în ceea ce privește drepturile naționale. Numărul de școli și grădinițe în limba română este în scădere, sub presiune guvernamentală. Românii ortodocși rămân în cea mai mare parte a lor ostatici ai Patriarhiei Moscovei, care i-a smuls în 1940 și 1944 din trupul Bisericii Ortodoxe Române, iar Kievul face presiuni ca aceștia să nu revină la comuniunea directă cu Patriarhia Română. Acest fapt trebuie adus în atenția forurilor europene și euroatlantice.

În Serbia, situația românilor nu a cunoscut nicio îmbunătățire. Autoritățile nu s-au conformat recomandărilor Consiliului Europei în ceea ce privește lichidarea diferențelor regionale de tratament aplicat etnicilor români din Voivodina, unde există școli, biserici recunoscute și presă în limba română pentru 5% din minoritatea noastră înrudită și celor din Valea Timocului, unde pentru ceilalți 95% din comunitatea românească nu există nicio școală românească, nicio publicație sau redacție radio ori de televiziune în limba română, după cum nu există nici biserici în cele circa 150 de localități cu majoritate românească. Singurele 10 biserici care există și o mănăstire, la Mălainița, nu sunt recunoscute oficial, după cum nici Vicariatul Ortodox Român al Timocului nu dispune de personalitate juridică sârbă. După cum autoritățile ruse și cele ucrainene îi împart pe români, artificial, în români propriu-ziși și moldoveni, autoritățile sârbe îi împart pe români în români ca atare (cei din Voivodina) și vlahi (cei din Timoc). Acest fapt trebuie denunțat, cu tărie, în permanență.

Românii din Bulgaria nici măcar nu sunt recunoscuți ca minoritate națională, fiind tratați ca un grup folcloric, cu numele impropriu de vlahi. Nici persoanele, destul de numeroase, aparținând filonului cultural și lingvistic românesc, aparținând românilor rudari, nu sunt recunoscuți și nu se pot bucura de niciunul dintre drepturile rezervate lor de normele europene în materie de minorități naționale.

În Ungaria, românii sunt supuși unei maghiarizări metodice, ca și alte minorități. Observăm că, în timp ce Ungaria finanțează instalarea unui număr impresionant de monumente în țara noastră, autoritățile maghiare se împotrivesc de ani de zile instalării la Gyula a unui monument al Sfântului Mitropolit Andrei Șaguna al românilor ortodocși din Transilvania și Ungaria. Acest simplu fapt este relevant pentru tratamentul aplicat minorității române.

Aromânii și meglenoromânii din Balcani au în continuare o situație cultural-identitară precară. Dintre cele patru state balcanice, în care românii sud-dunăreni sunt autohtoni, cea mai dificilă situație se înregistrează în Grecia, iar cea mai favorabilă, cu speranța de îmbunătățire, există în Albania, unde a luat ființă școala "10 mai 1905", la Selenița, și urmează să fie înființate și altele, în diverse orașe și sate aromâne. Albania este singurul stat balcanic în care aromânii sunt recunoscuți oficial ca minoritate națională cu numele lor propriu. Avem obligația de a denunța politicile discriminatorii ale autorităților de la Atena și de a cere recunoașterea aromânilor din Grecia ca minoritate națională.

Istroromânii din Croația sunt ramura cea mai mică a familiei noastre românești. Din nefericire, dialectul istroromân este pe cale de stingere, chiar sub privirile noastre neputincioase. Nici băieșii de limbă română, care reprezintă filonul lingvistic românesc, nu se bucură de recunoaștere și sprijin din partea autorităților croate, fiind de multe ori încadrați pe nedrept la alte minorități etnice.

Despre românii din diaspora economică este greu să vorbesc. Cele peste 6 milioane de români expatriați, iar după alți observatori, circa 8 milioane de români plecați în pribegie, au împânzit țările lumii în căutarea unei bucăți de pâine mai bune pe care nu au putut-o găsi în România. Niciun român nu a plecat în străinătate de bunăvoie, ci de nevoie. Devenim treptat o națiune preponderent diasporală, de vreme ce în țară se nasc mai puțini copii români decât în afara României. Nimeni nu oprește valul plecărilor românilor din țară. Nimeni nu ia măsuri corespunzătoare pentru repatrierea acestor români. Aceste milioane de români din străinătate nu sunt reprezentate parlamentar în mod corespunzător, potrivit normei legale de reprezentare. Ei nu beneficiază nici de sprijinul cultural necesar pentru a nu-și pierde ei și copiii lor limba română, legătura sigură cu țara care ar putea garanta revenirea în Patrie atunci când condițiile vor fi mai bune.

Trist tablou! Nu-i așa? Cum se poate ca Guvernul să subfinanțeze comunitățile românești de peste hotare subreprezentate parlamentar, și în același timp să suprafinanțeze minoritățile etnice din țară suprareprezentată parlamentar? Este o situație profund nedreaptă! Românii din afara granițelor văd și înțeleg aceasta.

Îndemn de pe acum Guvernul UDMR-PSD-PNL să nu repete greșelile și păcatele guvernelor anterioare și să vină, pentru anul 2023, cu un proiect de lege a bugetului de stat din care să rezulte aceleași criterii privind finanțarea minorităților naționale și a românilor de pretutindeni. Nu cerem privilegii, vrem doar tratament egal.

De asemenea, fac apel către toți parlamentarii din actuala legislatură să susțină proiectul nostru de lege privind dreapta reprezentare a cetățenilor români din afara granițelor în viitorul Parlament de la București. Nu se poate ca 8 milioane de cetățeni români de peste hotare să nu aibă parlamentari nici măcar cât un județ de talie mică din țară.

România are obligații constituționale și legale de sprijinire a românilor de pretutindeni, indiferent dacă sunt majoritari ca în Republica Moldova, minoritari ca în țările vecine și Balcani sau că reprezintă milioanele de concetățeni din diaspora economică. Ca român de peste hotare și reprezentant al alegătorilor noștri cu domiciliul sau reședința în străinătate, consider că România trebuie să se achite în mod exemplar față de ei.

Trăiască România și românii de pretutindeni!

    Oana-Gianina Bulai - declarație politică despre Importanța programelor de dezvoltare personală pentru tineri;

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Importanța programelor de dezvoltare personală pentru tineri"

Tinerii români au un potențial uriaș. Vă pot confirma acest lucru din multiplele întâlniri și activități pe care le-am organizat pentru ei. Totuși, acest potențial rămâne de foarte multe ori nedescoperit, iar ulterior neexploatat. Identificarea de către fiecare tânăr a propriului potențial îl poate ajuta să aibă un viitor de succes, iar în același timp îl va ajuta să contribuie la dezvoltarea comunității din care face parte.

În condițiile în care realitățile sociale sunt în continuă și rapidă schimbare, iar pregătirea școlară nu acoperă întreaga nevoie de dezvoltare personală și cunoaștere a regulilor sociale, economice, administrative și politice, care influențează evoluția tinerilor, consider că este nevoie de programe de pregătire complementare școlii.

În școală pare că scopul unui copil este doar de a face eforturi foarte mari pentru a avea note de 10 și a acumula cunoștințe. În schimb, aceste programe răspund unei nevoi actuale, aceea de a afla și aplica informații utile în viața de zi cu zi, lucruri practice, de a-și descoperi și dezvolta acele talente native, de a duce către excelență acele trăsături individuale pe care fiecare copil și adolescent le are. Fără generalizări, constrângeri și mai ales fără frică de eșec, acestea pregătesc copiii pentru viața de adult.

Potențialul, ideile și dorințele tinerilor trec cu prea mare ușurință pe lângă noi, adulții. Este important pentru fiecare tânăr să fie ghidat în viață, astfel încât să poată alege ceea ce i se potrivește. Tocmai de aceea mi-am propus să pun bazele unui proiect care să îi ajute pe tineri să își dezvolte abilitățile personale în raport cu societatea. Așa a luat naștere Proiectul "Viitorul ești tu!".

În centrul activităților mele au stat întotdeauna preocuparea și grija pentru tineri. Proiectul "Viitorul ești tu!" este investiția mea în tineri, cei pe care îi consider cea mai importantă resursă a unei națiuni. Țelul meu este ca fiecare tânăr să își descopere misiunea și să devină eroul propriei povești de succes.

Un tânăr informat, bine pregătit și care cunoaște mersul lucrurilor în societate este un viitor adult puternic, care poate izbândi în viață și poate contribui la bunăstarea comunității din care face parte.

Proiectul "Viitorul ești tu!" este adresat tuturor celor care vor să învețe să fie lideri, să aibă succes folosindu-și atuurile, să își descopere calitățile și să se autodepășească, fiind, de asemenea, un exemplu bun de urmat pentru ceilalți.

E un proiect ambițios, dar sunt motivată de reacțiile fantastice pe care le-am primit, precum și de necesitatea unor asemenea programe.

    Florică Ică Calotă - declarație politică: Impactul războiului din Ucraina în agricultură;

Domnul Florică Ică Calotă:

"Impactul războiului din Ucraina în agricultură"

După aproape 80 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, asistăm la un nou război, care se desfășoară aproape de granițele țării.

Pentru România, Ucraina reprezintă un partener important. Însă conflictul afectează în mod direct bunul mers al campaniei agricole de primăvară. Fermierii ucraineni se confruntă cu lipsa fertilizanților și cu faptul că sunt constrânși de a cultiva suprafețe mai mici. Iar pentru a preveni o criză alimentară în țară, Ucraina a limitat exportul de cereale.

Unii analiști sunt de părere că, deși ideea unei posibile crize alimentare este tot mai vehiculată, acest scenariu negativ este puțin probabil, întrucât balanța proprie a Uniunii Europene de producție și consum al cerealelor și oleaginoaselor este pozitivă.

Pentru țara noastră, această perioadă reprezintă o șansă pentru a-și crește relevanța agricolă regională și pentru a valorifica cererea la nivelul Uniunii Europene pentru proteina vegetală și animală.

Conflictul armat de la granița țării noastre a pus în prim-plan siguranța alimentară, iar acest lucru a dus la adoptarea de măsuri interne rapide și eficiente.

Față de aceeași perioadă a anului trecut, investițiile în agricultură au crescut cu 75% în țara noastră. În primele patru luni ale anului, infuzia de capital în agricultură a depășit 300 de milioane de euro.

Proiectele aflate în curs de derulare vizează construirea de ferme, unități de procesare, sere și depozite pentru legume și fructe. Majoritatea acestor proiecte sunt cu bani europeni.

Un aspect pozitiv al situației actuale este că s-au înființat pe teritoriul țării mai multe cooperative agricole. Fermierii au realizat că este în avantajul lor și că astfel pot accesa mai ușor bani europeni pentru proiectele și investițiile lor.

Cele mai multe construcții noi în agricultură sunt în județele Constanța, Satu Mare, Bihor, Arad și Harghita, iar cele mai multe proiecte sunt în sectorul zootehnic, acolo unde siguranța alimentară este mai vulnerabilă. Însă investiții majore în țară se fac și în sectorul legumicol și cel al lactatelor.

Cu un război care nu pare să se termine prea curând, efectele pandemiei pe care încă le resimțim, inclusiv schimbările climatice tot mai accentuate, consider că agricultura devine un domeniu strategic și garantul securității alimentare a continentului.

    Virgil Alin Chirilă - declarație politică: Protejarea cetățenilor români și a economiei românești sunt prioritare în actualul context regional de conflict;

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Protejarea cetățenilor români și a economiei românești sunt prioritare în actualul context regional de conflict"

Am văzut astăzi o știre care relata criticile din presa ucraineană la adresa modului în care România gestionează tranzitul de nave de mărfuri prin canalul Sulina. Principalele reproșuri sunt că autoritățile românești nu pun în aplicare propunerile transportatorilor ucraineni și că ar favoriza navele care transportă mărfuri din sau spre România.

Ridic această chestiune pentru că, în opinia mea, este nedreaptă la adresa țării noastre. Și consider că, deși există un val justificat de simpatie internațională la adresa Ucrainei, noi trebuie să avem o poziție curajoasă atunci când țara noastră este criticată în mod incorect.

În primul rând, românii au manifestat cea mai mare deschidere pentru primirea refugiaților din Ucraina, comparativ cu celelalte state din Uniunea Europeană. Am fost și suntem cei mai ospitalieri cu refugiații ucraineni. Statul român s-a organizat logistic, s-au alocat resurse materiale și financiare, s-a asigurat transportul gratuit pentru refugiații care au tranzitat România, iar cetățenii români i-au primit în casele lor pe ucrainenii aflați într-un moment dificil.

România a răspuns imediat la apelul Comisiei Europene, ca statele care se învecinează cu Ucraina să asigure culoare de transport pentru mărfurile exportate din această țară. Ministrul transporturilor, domnul Sorin Grindeanu, a luat imediat măsuri pentru creșterea capacității de transport a mărfurilor, atât prin Portul Constanța, cât și prin porturile dunărene de la Galați și Brăila. S-au eliberat și reabilitat liniile feroviare din infrastructura portuară pentru a permite preluarea unui volum cât mai mare de mărfuri.

Am susținut și susțin în continuare toate aceste decizii ale României care vin în sprijinul Ucrainei, mai ales acum, când exporturile sale au fost grav afectate de agresiunea militară a Federației Ruse.

De aceea, consider cu totul nedrepte criticile din presa ucraineană cu privire la desfășurarea traficului naval pe canalul Sulina. În primul rând, nu știu să existe vreun stat care să își stabilească procedurile de navigație pe teritoriul național în funcție de "propunerile" din partea unor comercianți străini. România este stat suveran și are dreptul de a-și organiza aceste proceduri în funcție de două criterii esențiale: 1. să nu contravină procedurilor europene, la care România este parte și 2. să nu contravină intereselor statului român.

Ucraina nu este stat membru al Uniunii Europene. Dar îmi doresc să devină cât mai curând, în primul rând pentru că asta ar fi o garanție pentru respectarea drepturilor minoritarilor români din Ucraina. Deci înțeleg că transportatorii ucraineni nu sunt familiarizați cu procedurile pe care România trebuie să le respecte ca stat membru al Uniunii European și ca stat aspirant la spațiul Schengen. Poate din această lipsă de înțelegere provine supărarea unor transportatori ucraineni. Însă trebuie să înțeleagă și dânșii că trebuie să respecte procedurile la fel cum le respectă și transportatorii români sau de altă naționalitate.

Dar cea mai nedreaptă obiecție adresată de presa ucraineană autorităților române este că ar acorda prioritate încărcăturilor românești. Aici aș vrea să reamintesc că România a fost solidară cu Uniunea Europeană în aplicarea sancțiunilor economice împotriva Federației Ruse. Am fost solidari cu Ucraina și am opus o rezistență economică față de Federația Rusă. Și vreau să subliniez că toate aceste măsuri, luate din solidaritate cu Ucraina, au implicat un cost semnificativ, suportat de economia românească și de cetățenii români. Asta să nu se uite de cei care ne critică acum!

Eu nu știu dacă încărcăturile românești trec sau nu cu prioritate pe Canalul Sulina. Nu cunosc care sunt, efectiv, procedurile de navigare și nici nu vreau să intru în detalii. Dar mă întreb, cum ar trebui să procedeze România dacă această redirecționare a exporturilor Ucrainei ar afecta lanțurile de aprovizionare din țara noastră? Cum ar trebui să procedăm dacă acest surplus de mărfuri, care există acum pe Canalul Sulina, ar afecta exporturile românești? Ce ar trebui să facă România dacă aceste dificultăți de navigare vor pune în pericol importurile pentru anumite industrii esențiale din țara noastră, de care depind mii de locuri de muncă din România? Ce ar trebui să facem? Să ne punem în pericol economia și cetățenii pentru a asigura calea liberă prioritară pentru mărfurile din Ucraina?

Eu cred că nu. Și mai cred că România și-a manifestat sprijinul cu multă prietenie față de Ucraina. Am susținut toate măsurile de sprijin ale României față de Ucraina și ucraineni. Dar, în același timp, cred că România trebuie să se asigure că cetățenii români și interesele naționale sunt protejate în acest context dificil.

Ajutăm Ucraina, însă în limitele în care ne permitem să facem acest lucru, astfel încât să nu ne punem în pericol cetățenii, economia națională și propriile interese naționale. Și o spun răspicat, indiferent ce spune presa din Ucraina, e perfect legitim să tratăm cu prioritate interesele noastre naționale și protejarea cetățenilor români și a economiei românești.

Asta ar face orice stat aflat în situația țării noastre.

Asta trebuie să facă România!

    Vasile Cîtea - intervenție intitulată Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți;

Domnul Vasile Cîtea:

"Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți"

La 25 mai 1979, Etan Patz, un băiețel de șase ani din Manhattan, a dispărut fără urmă. Notorietatea cazului a dus, în SUA, la apariția unei adevărate mișcări dedicate cazurilor de minori dispăruți, la modificarea legislației și îmbunătățirea metodelor de depistare a copiilor dispăruți. După multe demersuri eșuate, de găsire a copilului, la data de 25 mai 1983, președintele Ronald Reagan a declarat ziua de 25 mai Ziua națională a copiilor dispăruți.

Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți este marcată în 15 țări membre ale Federației Europene pentru Copii Dispăruți și Exploatați. România este una dintre țările care aniversează această zi și în care disparițiile de copii reprezintă o problemă ce nu trebuie ignorată.

De la an la an, statisticile referitoare la dispariția copiilor sunt tot mai îngrijorătoare, deoarece, deși se fac toate demersurile pentru recuperarea acestora, numărul copiilor dispăruți de lângă familiile lor este din ce în ce mai mare. Potrivit statisticilor poliției, în România dispar anual peste 3.200 de copii, iar în unele cazuri, aceștia nu se vor mai întoarce niciodată lângă familiile lor.

Un copil dispărut poate ajunge pe mâna unor rețele care îl vor exploata prin muncă forțată, sexual sau, în cazurile extreme, îl pot folosi pentru trafic de organe.

Cauza principală de natură sistemică a dispariției minorilor, fie din centrele specializate, fie din familia naturală sau lărgită, din familii dezorganizate sau familii care și-au abandonat copii către rude, plecând la muncă în străinătate, este sărăcia extremă și lipsa de educație care creează ulterior posibilitatea racolării, traficării și exploatării acestora.

La 15 februarie 2007, Comisia Europeană a adoptat o decizie care impune țărilor UE obligația de a rezerva numărul 116000 pentru linii de urgență privind copiii peste tot în UE. Aceste linii de urgență sunt în prezent operaționale în 11 state membre (Belgia, Danemarca, Grecia, Franța, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România și Slovacia).

Fiecare copil dispărut înseamnă o tragedie și trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a preveni astfel de tragedii. Comisia a creat linia europeană de urgență 116000 pentru a permite semnalarea copiilor dispăruți și pentru a oferi recomandări și sprijin familiilor acestora oriunde în Europa.

    Cristina Burciu - declarație politică: Guvernul Nicolae Ciucă propune un nou pachet de măsuri economice pentru a ajuta oamenii și firmele să depășească criza;

Doamna Cristina Burciu:

"Guvernul Nicolae Ciucă propune un nou pachet de măsuri economice pentru a ajuta oamenii și firmele să depășească criza"

Războiul din Ucraina, suprapus peste o economie globală șubrezită deja de pandemia de coronavirus, a avut ca principal efect nefast creșterea prețurilor peste tot în lume.

Sancțiunile impuse Rusiei și condițiile dificile din Ucraina au dus, în primul rând, la o reducere substanțială a ofertei de gaze și petrol de pe piață, având în vedere că 47% din gazele folosite în Europa și 25% din petrol provin din Rusia. De asemenea, asistăm la o creștere abruptă și a prețurilor produselor agricole, în condițiile în care cele două țări produc, împreună, 25% din cerealele din Europa. Turcia, de exemplu, importă 75% din cerealele pe care le folosește din Rusia și Ucraina.

Acestea sunt cele două cauze majore ale creșterii inflației peste tot în Europa, inclusiv în România. În plus, acestora li se adaugă îngreunarea transportului de mărfuri, îndeosebi al celui pe căile navale, în condițiile distrugerilor din Ucraina, și ale restricțiilor din Rusia, ambele țări operând noduri importante de transport.

Din nefericire, dobânzile nu reușesc să țină pasul cu inflația, iar băncile centrale se află în cea mai dificilă situație în care se pot afla, din prisma perspectivei unei recesiuni economice, combinată cu o creștere agresivă a prețurilor.

În consecință, atât pentru români, cât și pentru agenții economici, este o perioadă foarte grea, care impune adoptarea de măsuri stimulative din partea statului român.

În consecință, fidel inițierii unor măsuri economice și sociale în scopul salvării românilor de la o ipotetică situație de colaps, Guvernul Nicolae Ciucă a luat decizia lansării unui nou pachet de măsuri economice.

În conjunctura actuală, Executivul a propus hotărâri legale care s-au concentrat pe combaterea creșterii prețurilor, susținerea fermierilor români și creșterea capacității de procesare în industria alimentară. Ca atare, coaliția și Guvernul au luat măsura acordării de granturi în valoare de 300 de milioane de euro drept capital de lucru pentru fermierii români.

Este indispensabil ca toate rezoluțiile de sprijin luate în această perioadă să se axeze pe rămânerea valorii adăugate în țară, pe menținerea locurilor actuale de muncă, pe crearea unora noi, și, de asemenea, prioritară a fost și este susținerea firmelor românești.

Nu în ultimul rând, discuțiile purtate în aceste zile se referă la inițierea unui nou pachet de măsuri economice, care va intra în vigoare începând cu partea a doua a anului, majoritatea acestor programe urmând să fie decontate din fonduri europene.

Vrem să ajutăm firmele românești să reziste acestei crize energetice, care, din păcate, se prelungește, prin punerea la dispoziție de noi instrumente cu care să poată investi în energie, mai ales în energia regenerabilă.

Programul "Sprijin pentru România", prin care mai mult de jumătate din populația țării va fi ajutată să depășească perioada de crize succesive în care ne aflăm, va fi multiplicat și pentru agenții economici, astfel încât să putem avea mijloace eficiente de combatere a inflației și a creșterii prețurilor.

    Marian Crușoveanu - intervenție intitulată PNL - partidul care a contribuit decisiv la modernizarea României! La mulți ani, PNL!;

Domnul Marian Crușoveanu:

"PNL - partidul care a contribuit decisiv la modernizarea României! La mulți ani, PNL!"

Partidul Național Liberal sărbătorește 147 de ani de la înființarea sa, fiind partidul politic care în tot acest răstimp a avut un rol covârșitor în procesul de transformare a României într-un stat modern și în consacrarea destinului său euroatlantic.

Înființat în secolul al XIX-lea, PNL a rezistat, iată, până astăzi, fiind printre puținele partide din Europa care se pot mândri cu un trecut atât de bogat. În plan intern, PNL este singurul partid românesc care a fost parte la toate momentele importante din istoria României, iar "Prin noi înșine" a fost deviza care i-a ghidat pe înaintașii liberali la momentul obținerii Independenței statale (1875), atunci când s-a înfăptuit România Mare (1918), precum și în amplul proces de implementare a reformelor modernizatoare, așa cum au fost reforma agrară din 1921, reforma electorală, organizarea administrativă unitară sau reforma constituțională din 1923.

Pot spune, cu mândrie, că exemplul înaintașilor liberali a reprezentat întotdeauna un reper și un model pentru generațiile de politicieni liberali de după 1990, care au revitalizat acest partid istoric după căderea comunismului. Rezultatele vorbesc de la sine, PNL fiind partidul sub guvernarea căruia s-a realizat integrarea României în Uniunea Europeană (2007). Putem spune, fără nicio reținere, că România a ajuns să facă parte din comunitatea euroatlantică (UE și NATO) pentru că PNL a fost partidul care a luptat neobosit pentru îndeplinirea acestui deziderat.

Suntem, așadar, un partid cu o istorie măreață, care ne obligă însă la responsabilitate și curaj pentru viitor, mai ales că am ajuns la guvernare într-un moment foarte dificil pentru întreaga omenire, marcat de pandemie și de conflictul armat din Ucraina. La ceas aniversar, angajamentul PNL este că vom desăvârși a doua mare modernizare a României, care vizează dezvoltarea țării, a comunităților locale, a infrastructurii, a economiei, precum și demararea unui amplu proces de reforme la nivel instituțional.

Chiar dacă istoria și trecutul sunt o sursă de inspirație și de motivație pentru o țară întreagă, consider însă că prezentul rămâne decisiv, iar rolul generației actuale de liberali este de a lupta pentru viitorul cetățenilor României și de a-i convinge că PNL le merită încrederea și pe viitor.

"Prin noi înșine" pentru România!

    Romulus-Marius Damian - intervenție având tema Promovarea turismului în România. Vă invit să descoperiți județul Caraș-Severin;

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Promovarea turismului în România. Vă invit să descoperiți județul Caraș-Severin"

România este țara care beneficiază, cu adevărat, de potențial turistic, deși nu se află printre principalele destinații turistice din Europa, atunci când vine vorba de programarea concediului.

Mai mult de 50% dintre români preferă oricare altă destinație din Europa, în detrimentul României, și acest lucru se întâmplă nu pentru că nu ar exista locuri deosebite în țara noastră, ci pentru că nu sunt destul de promovate, comparativ cu destinațiile turistice din afara României.

Suprafața țării noastre se întinde pe 238.397 km2, iar fiecare județ al țării găzduiește adevărate atracții turistice, care ar putea atrage mulți turiști, dacă am ști să le facem cunoscute, întrucât avem o țară care merită cunoscută.

Se apropie perioada concediilor, tichetele de vacanță au ajuns deja în posesia românilor și poate mulți dintre români știu deja unde doresc să se relaxeze, iar dacă încă nu s-au gândit la acest lucru, aș dori să îi invit la un popas prin județul din care provin, Caraș-Severin, și doresc să le fac cunoscute doar câteva locuri minunate care se află pe meleagurile Carașului.

Pe drumul care urcă către munții Semenic, trecem prin stațiunea Văliug - Crivaia, una dintre cele mai frumoase stațiuni turistice din munții Banatului, unde cei care trec pe aici se pot bucura de un peisaj mirific, plimbări cu barca și chiar schi nautic pentru cei care preferă o doză de adrenalină. Triunghiul format de lacurile de acumulare Trei Ape, Gozna și Secu reprezintă un element care nu poate trece neobservat.

Un alt loc deosebit se află în Defileul Dunării, numit Cazanele Dunării, aproape de locul unde fluviul intră pe teritoriul României. Aici veți vedea cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa, Chipul lui Decebal. Un monument al naturii deosebit este Sfinxul Bănățean, în aria comunei Topleț.

Nu pot să nu menționez și stațiunea Muntele Mic, care merită vizitată nu doar iarna, ci și vara.

Pentru cei pasionați de istorie și arheologie, în apropierea localității Anina, avem Peștera cu Oase, locul unde s-au descoperit cele mai vechi fosile osoase din Europa.

Cei pasionați de drumeții sunt invitați pe traseele din Parcul Național Cheile Nerei, care cuprinde obiective precum: Lacul Dracului, faimoasele cascade ale Beușniței, lacul Ochiul Beului, Cascada Bigăr.

Vă invit să descoperiți și zona Barajului/Lacului Poiana Rusca, unde veți descoperi obiceiurile și tradițiile bănățenilor de la munte. La baza munților Almăjului, în Valea Almăjului, se află Parcul cu Mori de Apă, construit la începutul secolului XX și în prezent considerat monument istoric.

Orașul Băile Herculane și împrejurimile sale reprezintă de asemenea o zonă plină de obiective turistice, fiind și cea mai veche stațiune turistică din țară.

Lista monumentelor istorice este lungă și le putem găsi în numeroase localități din județul Caraș-Severin: Reșița, Caransebeș, Bocșa, Moldova Nouă, Oravița, Oțelu Roșu, Mehadia, Pojejena, Bozovici, Teregova, Sasca Montană etc. Lista ar putea continua, atât de multe locuri minunate găzduiește acest județ, cum, de altfel, și celelalte județe din țară găzduiesc la rândul lor.

În încheiere aș dori ca Ministerul Antreprenoriatului și Turismului să își intensifice activitatea de promovare a ținuturilor românești, fiindcă turismul este un instrument important, care ar putea contribui în mod considerabil la economia acestei țări.

    Dănuț Aelenei - declarație politică: Munții noștri aur poartă;

Domnul Dănuț Aelenei:

"Munții noștri aur poartă"

Pentru poziția strategică a acestei țări mari și puternice, care se numește România, ar trebui să avem cea mai îmbelșugată și înfloritoare economie de pe continentul european, căci, strategic, noi suntem cheia și poarta Europei, nu coada ei.

S-au împlinit 16 ani de când România a pierdut poansonul, iar țara noastră a fost scoasă de pe lista producătorilor de aur. Suntem într-un context economic și social dificil, cauzat inclusiv de conflictul militar de la graniță, iar redeschiderea exploatațiilor miniere redevine nu doar o soluție viabilă care ne va scoate din criză, ci o obligație și responsabilitate a statului român!

Sectorul minier oferă avantaje directe, deoarece poate crea locuri de muncă pentru un milion de oameni, statul român va câștiga prin exploatarea resurselor de subsol, iar comunitățile locale vor primi redevențe. Există și avantaje indirecte, deoarece în piață vor fi mai mulți bani, în vreme ce depopularea comunităților de la munte, în care există potențial minier, va fi stopată.

În urmă cu 16 ani, România a fost scoasă de pe lista producătorilor de aur pentru că a pierdut poansonul.

După 2006, plăteam ca să ne marcheze alții aurul garantat. Poansonul echivalează cu un fel de brand al aurului, iar BNR era analizorul acreditat pe cea mai mare bursă a aurului din lume, cea de la Londra. Vă spune ceva Londra, capitala în care BNR a trimis aurul?

În 1970, România era recunoscută ca producător de aur garantat. Aurul prelucrat la Baia Mare avea, așadar, forma clasică de lingou, cu greutatea standard (între 10,9 și 13,4 kilograme, în funcție de conținutul de aur pur), avea concentrația potrivită (de 995,0% aur pur), era marcat cu un număr de ordine, precum și două poansoane - unul care nominaliza întreprinderea producătoare și unul al Băncii Naționale a României. Asta permitea ca aurul produs la noi să nu mai fie analizat și nici măcar cântărit când cineva îl cumpăra, acesta fiind marele avantaj al dreptului de poansonare.

Fără dreptul de a vinde aur rapid, în condiții optime și la un preț garantat de bursa specializată, orice producător din România trebuie să suporte costuri suplimentare pentru expertize realizate de laboratoare acreditate, fapt ce, evident, micșorează profitul înregistrat.

Cum a fost pierdut poansonul și cum am ieșit de pe piața producătorilor de aur, deși avem resurse?

Motivul oficial este că producția combinatului băimărean nu se mai încadrează în standardele internaționale. Motivul neoficial este scandalul financiar care falimentează compania anglo-indiană Allied Deals, proprietarul din acel moment al combinatului băimărean. Allied Deals, apoi RBG, cumpăraseră Phoenix de la statul român pentru 37 milioane $.

Fără dreptul de a vinde aur rapid, în condiții optime și la un preț garantat de bursa specializată, orice producător din România trebuie să suporte costuri suplimentare pentru expertize realizate de laboratoare acreditate, fapt ce, evident, micșorează profitul înregistrat.

Statul român ar trebui să realizeze un plan strategic - coerent, pragmatic și sustenabil - care să repună România pe harta internațională a producătorilor de aur garantat.

Statul român are obligația să lucreze la un astfel de proiect, alături de exploatatori și de specialiștii în acest domeniu. În lipsa demersurilor concrete pentru recuperarea poansonului tot ce se discută despre relansarea mineritului, în ceea ce privește valorificarea minereului aurifer, reprezintă doar vorbe în vânt, iar intențiile sunt doar la nivel declarativ.

Cu ajutorul poansonului, aurul poate fi valorificat la adevărata sa valoare, fără să fim nevoiți să apelăm la alte state și să plătim costuri nejustificate, care ne vor diminua considerabil câștigurile.

    Cristina-Elena Dinu - declarație politică: Reducerea impozitului pentru mamele cu trei și mai mulți copii, o prioritate a PSD;

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Reducerea impozitului pentru mamele cu trei și mai mulți copii, o prioritate a PSD"

Guvernul României, prin Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, va promova în perioada imediat următoare o serie de măsuri pentru susținerea mamelor cu mai mulți copii și a familiilor aflate în risc de vulnerabilitate.

Între prioritățile anunțate se numără reducerea impozitelor pentru mamele cu trei și mai mulți copii, precum și recunoașterea perioadei de creștere a copilului drept stagiu de cotizare, măsuri ce vor fi luate prin modificarea Codului fiscal.

Un alt proiect guvernamental, susținut de ministerul de resort condus de PSD, este sprijinirea femeilor de peste 40 de ani de a-și găsi mai ușor locuri de muncă, deoarece integrarea pe piața muncii a acestui segment al populației este extrem de dificilă în această perioadă. Consider că este foarte important ca femeile care nu au în prezent un loc de muncă, mai ales în cazurile nefericite provocate de pandemia coronavirusului din ultimii doi ani, să fie ajutate să își recapete șansa la a avea un trai decent. Rata șomajului este mai mare în rândul mamelor cu trei sau mai mulți copii, fapt care impune implementarea unei prevederi legale de stimulare a ratei de angajabilitate a mamelor.

Nu în ultimul rând, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse își dorește legiferarea egalității de șanse și de gen, în sensul introducerii parității între femei și bărbați, în ceea ce privește ocuparea funcțiilor de conducere, atât în companiile de stat, cât și în mediul privat. Este o realitate faptul că în sectorul privat există un număr mai mare de femei în posturi de top, iar acest model trebuie să fie preluat și în cazul instituțiilor finanțate de la bugetul de stat.

De asemenea, s-a lansat propunerea ca în cadrul legislativ să fie introdusă prevederea că cel puțin o treime din membrii Consiliilor de Administrație ale companiilor la care statul este acționar majoritar să fie femei.

O altă prioritate a Executivului este rezolvarea sporului natural negativ, o problemă nerezolvată, cu care România se confruntă de 20 de ani. Impedimentele ce conduc la trendul descendent al natalității, a căror repercusiuni vor fi dramatice peste 25-30 ani, impun luarea unor măsuri legislative de reglare din timp a acestei situații.

Sunt convinsă că ministrul PSD al Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse va adopta toate deciziile necesare în vederea corectării cadrului legislativ în domeniul familiei, mamelor, copiilor și egalității de șanse, astfel încât generațiilor viitoare să le fie asigurate cele mai bune condiții pentru un trai decent și liniștit.

    Dumitru Rujan - declarație politică: Independența energetică a României este tot mai aproape!;

Domnul Dumitru Rujan:

"Independența energetică a României este tot mai aproape!"

Salut votul favorabil al parlamentarilor responsabili care au făcut posibilă adoptarea Legii offshore, lege depusă prin semnătura premierului Nicolae Ciucă și a ministrului energiei Virgil Popescu.

Este o lege care permite României să demareze cele mai curajoase proiecte de exploatare a gazelor naturale din ultimii 30 de ani, atât de la Marea Neagră, cât și de la Caragele, din județul Buzău.

Este o lege care ne ajută ca, încă de luna viitoare, să avem prima moleculă de gaz extrasă din Marea Neagră, grație investițiilor realizate prin proiectul Black Sea Oil&Gas.

Este o lege pe care PNL a susținut-o încă din anul 2018 și care, dacă de atunci ar fi fost adoptată în această formă, România nu ar mai fi fost expusă fluctuațiilor masive de prețuri de pe piețele externe.

Independența energetică a României produce beneficii nu numai prin faptul că cetățenii români au siguranța că țara noastră se desprinde de importurile de produse energetice, dar și prin faptul că mediul economic românesc devine tot mai atractiv pentru investitorii străini strategici. Îmi exprim speranța ca ritmul ridicat al investițiilor străine, înregistrat sub guvernarea PNL, să fie orientat și către zonele sau județele cu un PIB/locuitor mai scăzut, pentru că obiectivul nostru strategic este ca toate regiunile și toate localitățile din România să se dezvolte armonios și toți românii să aibă un standard de viață ridicat, cât mai aproape de nivelul de viață din Uniunea Europeană.

Pe lângă succesul incontestabil al adoptării Legii offshore și al demarării proiectelor de investiții de la Marea Neagră, Guvernul condus de Nicolae Ciucă a făcut pași importanți și pentru dezvoltarea altor surse de energie, cum ar fi energia eoliană sau creșterea capacităților pentru energia hidroelectrică.

Așadar, grație măsurilor luate în ultima jumătate de an, România nu doar că va ajunge independentă energetic, dar, într-un orizont mediu de timp, prețurile produselor energetice vor scădea și vor fi accesibile atât consumatorilor casnici, dar și firmelor românești. Mai mult decât atât, prin ansamblul de măsuri curajoase luate de Guvernul Ciucă, România va întruni cea mai mare parte a exigențelor impuse la nivelul Uniunii Europene, impuse în contextul agresiunii ruse din Ucraina.

    Ervin Molnar - declarație politică intitulată Legea offshore protejează interesele României;

Domnul Ervin Molnar:

"Legea offshore protejează interesele României"

Garantarea securității energetice a fost și este obiectivul principal al Partidului Național Liberal. De aceea, prin demersuri atât la nivel parlamentar, cât și la nivel guvernamental, Parlamentul României a adoptat miercuri, 18 mai, Legea offshore. Legea deblochează investițiile din Marea Neagră și asigură mediului de afaceri din domeniu stabilitate și predictibilitate legislativă, stabilind și un regim fiscal competitiv, veniturile fiind împărțite în proporție de 60% - statul român și 40% - investitorul. Același cadru fiscal va fi și pentru investițiile onshore de adâncime. Este vorba în special de cel mai mare zăcământ onshore descoperit în ultimele trei decenii pe teritoriul României, la Caragele, județul Buzău, unde exploatarea va începe în 2024.

Conform studiului "Contribuția proiectelor de explorare și producție a hidrocarburilor din Marea Neagră la dezvoltarea economiei românești", realizat de compania de consultanță Deloitte, în luna mai 2018, dezvoltarea proiectelor upstream offshore de gaze naturale poate aduce pe perioada derulării lor, orizont 23 ani, venituri totale la bugetul de stat, în valoare de 26,0 mld. USD, media anuală fiind de 1,13 mld. USD, generează suplimentar 71,3 mld. USD în PIB-ul României și creează sau menține în medie peste 30 de mii de locuri de muncă, anual, în România, pe întreaga perioadă.

Pentru a înțelege importanța acestei legi, care permite exploatarea celor 200 de miliarde de metri cubi de gaze naturale de pe platoul nostru continental, trebuie să expunem foarte clar situația în care ne regăsim. În primul rând, Federația Rusă are, încă, o poziție monopolistă în ceea ce privește deținerea de resurse și trasee energetice. Încă din anii 60, politica de șantaj energetic a rușilor asupra țărilor europene, România inclusiv, a fost un factor de influență în relațiile internaționale. Vedem ceea ce se întâmplă astăzi în Ucraina. Rusia are un istoric solid de creare a conflictelor înghețate, în toate regiunile vizate de proiecte energetice. Osetia, Abhazia, Nagorno-Karabach au fost nevoite să întrerupă proiectele ce ar fi trebuit să lege resursele din zona caspică de Europa. Conflictul din Transnistria și Donbas au avut rolul, până acum, de a pune bețe în roate Ucrainei în drumul său spre dezvoltarea coridoarelor energetice de alimentare ale Europei prin North Stream și South (Turk) Stream.

După anexarea peninsulei Crimeea situația regională s-a înrăutățit considerabil, iar războiul genocidal, dus acum de ruși în Ucraina, și potențialul de a se transforma într-un alt conflict înghețat, lucru la care rușii sunt experți, fac ca exploatarea gazelor românești să fie imperioasă.

Pe lângă independența energetică - pe care o vom obține până în 2027 - și veniturile la bugetul de stat, gazele din Marea Neagră vor face din România un jucător regional, pentru că ne vor permite să aprovizionăm țări precum Republica Moldova, dependentă total de gazul rusesc, și astfel să înlăturăm influența Moscovei în treburile interne ale Moldovei.

În lipsa acestei legi, dependența României de importurile de gaze naturale se putea majora semnificativ, ajungând la 53% în anul 2030, în condițiile nedezvoltării rezervelor din Marea Neagră și pe fondul declinului natural al producției onshore și creșterii consumului, generând astfel un impact negativ major asupra securității noastre energetice. Noua lege offshore este o armă puternică în mâna statului român, care va fi capabil să își protejeze mai bine cetățenii și interesele lor.

    Angelica Fădor - intervenție cu ocazia împlinirii a 147 de ani de la inființarea Partidului Naționa Liberal;

Doamna Angelica Fădor:

Istoria Partidului Național Liberal este istoria statului român modern. O istorie de 147 de ani în slujba României, de care se leagă unele dintre cele mai importante momente prin care a trecut țara noastră: obținerea independenței de stat, ridicarea României la rang de regat, Războiul de întregire a neamului și crearea României Mari, adoptarea Constituției din 1923 sau relansarea economică după criza din 1929 - 1933.

Partidul Național Liberal nu este doar un partid cu o istorie mare, este un partid pentru viitorul României, creșterea, afirmarea și dezvoltarea țării reprezentând brandul PNL, de la formarea sa până astăzi.

PNL va rămâne un apărător și un garant al valorilor fundamentale care au dus România în Europa: libertate și democrație, o economie liberă, creștere prin investiții, o justiție independentă și o presă liberă. Sunt lucruri pe care le-am apărat întotdeauna, chiar și în cele mai grele momente ale istoriei.

România modernă înseamnă România europeană, iar țara noastră este azi parte din comunitatea euroatlantică pentru că PNL a militat și a acționat mereu către acest obiectiv.

După aproape un secol și jumătate, PNL și-a asumat din nou responsabilitatea guvernării într-un moment cheie pentru România: gestionarea unor crize globale, precum pandemia sau războiul din Ucraina și derularea unui program istoric de investiții europene, la un nivel fără precedent.

Proiectul PNL pentru următorul deceniu, la aproape un secol și jumătate de existență, este "A doua modernizare a României". Acest proiect înseamnă ridicarea țării, a comunităților, a infrastructurii, a economiei, a școlii și a educației românești.

O sută patruzeci și șapte de ani de istorie reprezintă o carte de vizită unică, pe care nu o mai are niciun partid din România. Trebuie să ne mândrim cu istoria noastră și cu cei care au înfăptuit-o și să nu îi uităm niciodată pe fruntașii liberali care au murit în închisorile comuniste, plătind cu viața pentru credința în principiile democratice și valorile liberale.

    Florin-Claudiu Roman - declarație politică: Energia nucleară este sigură și eficientă;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Energia nucleară este sigură și eficientă"

Securitatea energetică a României a devenit astăzi, mai mult decât a fost vreodată, un subiect care este pe buzele tuturor. Pe lângă noua lege offshore, prin care se vor debloca investițiile și exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, România a mai primit o veste foarte bună. Acum aproximativ o lună, compania americană NuScale Power și Societatea Națională Nuclearelectrica din România au convenit să colaboreze în vederea amplasării unei centrale cu reactoare SMR.

Luni, 23 mai, a sosit anunțul pe care mulți îl așteptam. Primul reactor modular mic-SMR din România va fi amplasat pe locul fostei termocentrale de la Doicești, județul Dâmbovița. Anunțul a fost făcut de Nuclearelectrica și NuScale în cadrul workshop-ului Small Modular and Advanced Reactors Workshop Planning IV organizat la București de USTDA, în parteneriat cu Departamentul de Comerț al SUA, NuScale și Nuclearelectrica. Amplasamentul a fost identificat în urma unui studiu aprofundat, realizat cu fonduri în valoare de 1,2 milioane de dolari, primite de Nuclearelectrica la începutul anului 2021, în cadrul unui grant oferit de USTDA, și a obținut toate calificările în ceea ce privește securitatea.

Asemenea ministrului Energiei, domnul Virgil Popescu, cred cu tărie că Implementarea primului SMR de la NuScale pe amplasamentul de la Doicești va avea beneficii dovedite în materie de securitate energetică și de mediu, prin generarea de energie sigură, stabilă, accesibilă și curată, fără emisii.

John Hopkins, Președinte și CEO NuScale, a declarat că "anunțul de astăzi este un nou pas înainte, în parteneriatul cu Nuclearelectrica, pentru a dezvolta tehnologia NuScale a reactoarelor modulare mici în România și pentru a susține atingerea țintelor climatice, beneficiind în același timp de creștere economică".

Energia nucleară este o sursă sigură si eficientă. Avem nevoie de dezvoltarea acestui sector pentru a crește gradul de diversificare energetică a României, dar și pentru a folosi surse prietenoase cu mediul înconjurător.

Problema climatică nu este o glumă, o conspirație, mediul înconjurător se degradează pe zi ce trece. Vedem efectele nocive ale încălzirii globale, vedem cum sănătatea noastră este afectată, însă cei mai afectați vor fi copiii noștri.

Experții în climă avertizează că momentul acțiunii este acum, orice întârziere putând duce la consecințe catastrofale și ireversibile. Datoria noastră este să ne asigurăm că nu vom lăsa celor de după noi o lume mai rea decât am moștenit noi. Energia nucleară reprezintă o soluție, este un pas, dar nu suntem încă nici pe departe aproape de dezideratul propus. Avem nevoie de o economie verde, alimentată de surse energetice sustenabile!

    Mirela Furtună - declarație politică despre Aderarea Finlandei și Suediei la NATO;

Doamna Mirela Furtună:

"Aderarea Finlandei și Suediei la NATO"

Finlanda și Suedia au depus împreună cererile de aderare la Alianța Nord Atlantică, marcând astfel un eveniment istoric în evoluția celor două state nordice.

Garanțiile de securitate oferite de articolul 5 al Tratatului de la Washington au determinat o schimbare profundă în viziunea de securitate a celor două state.

Evident, principalul actor care a determinat aceste schimbări a fost Federația Rusă, prin comportamentul agresiv și războiul ilegal declanșat în Ucraina.

Aderarea Suediei și a Finlandei la NATO va contribui la întărirea capacității de apărare și descurajare a Organizației în Europa, inclusiv a flancului estic.

România este unul dintre statele care și-a arătat susținerea, fără rezerve, pentru aderarea celor doi parteneri.

Subliniez că Finlanda și Suedia au dezvoltat parteneriate comprehensive cu NATO de-a lungul timpului, de aceea armatele lor sunt compatibile cu cele ale statelor NATO, procesul de aderare putând fi unul rapid.

Există anumite riscuri în perioada de preaderare, în perioada dintre momentul transmiterii solicitării oficiale de aderare și până la aderarea efectiva, perioadă care nu este acoperită de dispozițiile articolului 5.

Aceste riscuri vor fi reduse de prezența unor trupe NATO în Marea Baltică, precum și prin desfășurarea unor exerciții militare în comun cu partenerii din NATO.

Procesul de aderare poate întâmpina anumite obstacole, Turcia anunțând deja că nu are o poziție favorabilă, iar președintele croat, de asemenea.

Dacă în privința Croației nu există motive reale de îngrijorare, atât majoritatea parlamentară, cât și Guvernul fiind susținători ai aderării celor două state, nu același lucru se poate spune despre Turcia.

Deja au fost demarate eforturi diplomatice susținute pentru a negocia o poziție favorabilă a Turciei.

Sunt încrezătoare că, până la Summitul de la Madrid, de la finalul lunii iunie, toate statele membre NATO vor aviza favorabil solicitările Finlandei și Suediei de aderare.

România a fost și va rămâne un partener de încredere pentru Alianța Nord Atlantică și va lucra îndeaproape cu viitorii membri pentru întărirea securității în Europa.

    Dragoș Gabriel Zisopol - intervenție având ca obiect Vizita în România a domnului Ioannis Hrysoulakis, secretar general în cadrul Secretariatului General al Diplomației Publice și al Diasporei Grecești;

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

"Vizita în România a domnului Ioannis Hrysoulakis, secretar general în cadrul Secretariatului General al Diplomației Publice și al Diasporei Grecești"

În perioada 14 - 15 mai 2022 s-a aflat într-o vizită de lucru în România domnul Ioannis Hrysoulakis, Secretar General în cadrul Secretariatul General al Diplomației Publice și al Diasporei Grecești, organism al Ministerului Afacerilor de Externe Elen.

Cu acest prilej, demnitarul grec a avut mai multe întâlniri cu membrii Uniunii Elene din România, precum și cu reprezentanți ai diasporei grecești: organisme ecleziastice, instituții de tineret și de învățământ, reprezentanți ai mediului academic și de afaceri.

Prima dintre aceste întâlniri s-a desfășurat în data de 14 mai 2022, când am avut onoarea de a-l primit pe domnul Ioannis Hrysoulakis la Palatul Parlamentului României. S-au purtat discuții referitoare la dezvoltarea proiectelor culturale comune ale Secretariatului General al Diplomației Publice și al Diasporei Elene cu Uniunea Elenă din România și la inițierea unor noi proiecte.

Următoarele vizite ale delegației elene au avut loc la Brăila și Galați, în data de 15 mai 2022, și au fost organizate de Ambasada Greciei la București, în colaborare cu Uniunea Elenă din România. Au fost vizitate monumente reprezentative ale grecilor de aici, precum Casa Embirikos și Biserica "Izvorul Tămăduirii" din Brăila, respectiv Biserica Greacă "Schimbarea la Față" din Galați.

La sediile comunităților elene din aceste orașe, în prezența președintelui și a numeroși membri, oaspetele elen a adresat mulțumiri pentru ajutorul oferit expatriaților din Ucraina și a subliniat relațiile excelente ale Greciei cu România, legăturile speciale ale acesteia cu comunitățile de greci de aici, precum și sprijinul deschis al Secretariatul General al Diplomației Publice și al Diasporei Grecești în susținerea Diasporei elene din România.

Cu acest prilej, domnul Ioannis Hrysoulakis a oferit pachete de cărți Școlii "Nikos Kazantzakis" din Brăila și elevilor comunității grecești din localitate.

Următoarea vizită în România a demnitarului grec se preconizează a avea loc la finele lunii mai 2022. Cu acest prilej vor fi vizitate și alte comunități grecești, membre ale Uniunii Elene din România.

    George-Cătălin Stângă - declarație politică: Dezvoltarea infrastructurii gălățene, o prioritate pentru PNL!;

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Dezvoltarea infrastructurii gălățene, o prioritate pentru PNL!"

Dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă o condiție de bază pentru creșterea nivelului de trai, a veniturilor oamenilor, pentru stimularea investițiilor, pentru crearea de noi locuri de muncă, pentru creșterea mobilității cetățenilor și a mărfurilor, pentru scoaterea din izolare a zonelor subdezvoltate prin distribuția echilibrată a rețelelor de transport între toate regiunile țării.

Asigurarea conectivității și a accesabilității la principalele coridoare de transport, care să conducă la îmbunătățirea legăturilor între principalii poli economici de creștere, trebuie să constituie principalul obiectiv al politicilor de transport care vizează județul Galați.

Una dintre cele mai importante componente ale dezvoltării economice a județului Galați este o infrastructură rutieră modernizată și adecvată nevoilor și potențialului acestuia.

Este important să creștem atractivitatea zonei noastre prin dezvoltarea accesibilității și prin continuarea extinderii și modernizării infrastructurii.

Infrastructura modernă e cheia pentru dezvoltarea comunităților locale și către siguranța participanților la trafic!

Infrastructura rutieră este elementul central într-un sistem de transport rutier, iar în Galați dezvoltarea rețelei rutiere, fie că este vorba despre drumuri expres, variante ocolitoare sau drumuri naționale, trebuie să se sprijine pe câteva principii care se referă la asigurarea conectivității și a mobilității cetățenilor și a mărfurilor, cu costuri reduse, cu economie de timp și în condiții de siguranță.

Tocmai de aceea, PNL sprijină lucrările de reabilitare și modernizare ale infrastructurii rutiere, precum și identificarea de noi soluții de transport.

În Galați sunt multe lucrări care au fost deblocate de către guvernarea liberală, începând cu 2019, care azi se află pe drumul cel bun.

Nu a fost deloc simplu ca, în plină criză generată de pandemia COVID-19, să continuăm proiectele de investiții pentru Galați, dar iată că, până la urmă, s-a putut.

Podul peste Dunăre se află într-un stadiu avansat, proiectul centurii din Tecuci este și el în linie dreaptă. Au fost făcuți pași importanți și în privința drumului expres Galați - Brăila.

Transportul feroviar prezintă o serie de avantaje în raport cu alte moduri de transport, precum: eficiență economică superioară, nivel redus al emisiilor de gaze cu efect de seră și al emisiilor poluante, nivel ridicat de siguranță etc.

În proiectul de buget de anul trecut am prevăzut lucrări de reabilitare pentru poduri, podețe și tuneluri de cale ferată, realizate de Sucursala Regională CF Galați, precum și electrificarea liniei de cale ferată Doaga - Tecuci - Barboși, inclusiv dispecer feroviar Galați. Sunt lucrări care trebuie continuate și chiar dezvoltate.

Creșterea economică nu mai poate fi susținută în același ritm dacă infrastructura va rămâne la nivelul actual.

Orice guvern, în clipa învestirii sale de către Parlament, trebuie să-și asume finalizarea unor proiecte majore de infrastructură. Doar așa România și Galațiul pot spera că, indiferent de condițiile economice mondiale, creșterea economică este continuă și sustenabilă.

Finalizarea proiectelor de infrastructură va produce efecte imediate în comunitățile din apropierea lor și va întări coeziunea la nivelul județului.

Transformarea Galațiului într-un nod european de transport poate fi un obiectiv major pentru care județul nostru deja îndeplinește câteva condiții esențiale, printre care poziționarea geografică favorabilă. Suntem la intersecția a trei regiuni istorice și ne traversează câteva căi de transport importante.

Mai mult, avem deschiderea la Dunăre, cea care ne oferă un avantaj extrem de ridicat. Uităm prea ușor că noi, la Galați, avem cea mai importantă autostradă europeană - Dunărea. Este necesar să începem să transformăm fluviul în cea mai importantă infrastructură de transport europeană.

În ceea ce privește sectorul naval, vor trebui realizate proiecte și politici care să vizeze valorificarea potențialului imens oferit de Dunăre, de transportul fluvial, de dezvoltarea portului la Dunăre, dar și pregătirea proiectelor care se vor finanța din programele de finanțare ale Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.

PNL Galați susține toate proiectele importante pentru gălățeni, dovadă fiind demersurile pe care le-am făcut la nivel guvernamental pentru a debloca multe dintre investițiile blocate de guvernările social-democrate.

    Daniel-Florin Ghiță - declarație politică având titlul Până când tăcem? Până când acceptăm provocările maghiare?;

Domnul Daniel-Florin Ghiță:

"Până când tăcem? Până când acceptăm provocările maghiare?"

Au trecut mai bine de două săptămâni de la scandalul declanșat de intonarea așa-zisului imn secuiesc după încheierea meciului de hochei România-Ungaria, disputat la campionatul mondial desfășurat în Slovenia și pierdut de echipa țării noastre. Reamintesc că, după intonarea imnului echipei câștigătoare, Ungaria, majoritatea jucătorilor echipei naționale a României, care sunt de etnie maghiară, provenind din județele Harghita și Covasna, au cântat așa-zisul imn secuiesc, împreună cu jucătorii naționalei ungare și cu galeria maghiară din tribune. Intonarea acestui imn a avut loc sub privirile țanțoșe și aprobative ale unui membru al Guvernului României, respectiv ale ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Tánczos Barna, unul din liderii reprezentativi ai UDMR, care a urmărit meciul de hochei în mijlocul galeriei maghiare.

Majoritatea românilor au fost siderați de acest eveniment, considerând că intonarea așa-zisului imn secuiesc constituie o ofensă gravă la adresa statului român și a națiunii române. Politicieni din PSD și PNL, partide aflate la guvernare alături de UDMR, precum și din AUR au condamnat gestul vădit jignitor al hocheiștilor maghiari din naționala României și au solicitat sancționarea lor, inclusiv a ministrului Tánczos Barna. Președintele Federației Române de Hochei a solicitat biroului federal al acesteia sancționarea urgentă a jucătorilor implicați, iar Comitetul Olimpic Român a sesizat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Politicienii UDMR au încercat să minimalizeze actul ofensator, începând cu președintele Uniunii, Kelemen Hunor, vicepremier al Guvernului României, cu ministrul Tineretului și Sportului, Eduard Novak, și cu ministrul suporter Tánczos Barna, care au invocat argumente de ordin etnocultural și au etichetat scandalul drept o temă falsă. Ba chiar au ridiculizat criticile și cererile politicienilor români, făcând bășcălie că nici ministrul Transporturilor nu e vinovat dacă cineva cântă într-un tren.

Ce este mai grav, președintele și premierul României, Klaus Iohannis, respectiv Nicolae Ciucă, nu au avut însă nicio reacție față de conduita ofensatoare a jucătorilor maghiari din naționala de hochei a României și a ministrului Tánczos Barna.

După două săptămâni, constatăm că nu a fost aplicată nicio sancțiune hocheiștilor implicați, de către Federația Română de Hochei, iar Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării nu a exprimat încă un punct de vedere. Nu a fost nici analizată, darămite sancționată, în cadrul coaliției de guvernare, participarea ministrului Tánczos Barna la acest scandal.

Pentru trădarea simbolurilor naționale, în calitate de parlamentar, am solicitat demisia ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, printr-o declarație politică prezentată în data de 10 mai a.c. în Camera Deputaților. Consider că acesta a manifestat cel puțin o complicitate morală și nu a dovedit loialitate față de statul pe care-l reprezintă ca ministru. Ministrul Tánczos nu are nicio scuză, pentru că au mai existat astfel de antecedente în perioada în care a deținut funcția de președinte al Federației Române de Hochei (2008-2013).

După cum a relatat mass-media, în perioada respectivă, în data de 1 decembrie 2011, taman de Ziua Națională a României, hocheiștii de naționalitate maghiară l-au bătut pe singurul lor coechipier român din echipa națională de juniori, în vârstă de 16 ani.

Tot în cursul lunii decembrie 2011, cu prilejul meciului de hochei România-Ungaria, disputat la Miercurea Ciuc, jucătorii maghiari din echipa națională a României au tăcut la intonarea imnului nostru național și au cântat imnul național al Ungariei.

Supărat tare că unele media românești au prezentat aceste incidente, președintele Federației Române de Hochei, Tánczos Barna, a făcut următoarea declarație halucinantă și impertinentă: "O să plec cu toți jucătorii din România, ca să fie toată lumea mulțumită și voi să jucați în Liga H! Încet, încet o să plece toți din țara asta minunată".

Demnitarii și instituțiile statului român nu au avut nicio reacție față de acea declarație făcută de președintele Federației Române de Hochei, deși Tánczos Barna era și atunci demnitar al statului român, având calitatea de secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

La vârsta de numai 36 de ani, domnul Tánczos ocupă a patra funcție guvernamentală "în această minunată țară" numită România.

În 2005, după cooptarea UDMR la guvernare de către președintele Traian Băsescu, Tánczos Barna a fost numit președinte al Agenției pentru Domeniile Statului (ADS), cu rang de secretar de stat.

În perioada 2007-2009, a ocupat funcția de secretar de stat în Ministerul Transporturilor, postură în care s-a remarcat doar prin faptul că a autorizat efectuarea unei curse din Ungaria în județele Harghita și Covasna a unui tren de epocă din Ungaria, denumit Nostalgia, care avea stema revizionistă a Ungariei Mari pe locomotivă.

În 2010 a fost desemnat secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, condus de Elena Udrea, și, după câteva luni, a fost numit secretar de stat în Ministerul Agriculturii, ocupând această funcție până în 2012. Din 2012 până în prezent este senator în Parlamentul României din partea UDMR, iar din decembrie 2020 ocupă și funcția de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor în Guvernul României. După ocuparea atâtor demnități în statul român, era de așteptat ca domnul Tánczos să manifeste mai mult respect și mai multă loialitate față de acesta.

Tăcerea și imobilismul principalilor reprezentanți ai statului român, după intonarea așa-zisului imn secuiesc la recentul meci de hochei dintre România și Ungaria, au fost urmate de o escaladare a provocărilor din partea unor grupuri radicale maghiare din țara noastră și din țara vecină. După numai 11 zile, așa-zisul imn secuiesc a fost intonat de jucători și de suporteri chiar în capitala țării noastre, pe stadionul Giulești, după disputarea finalei Cupei României la tineret între cluburile de fotbal Csikereda Miercurea Ciuc și Sepsi Sfântu Gheorghe, care sunt finanțate preponderent din Ungaria. Simptomatic este și faptul că, în aceeași zi și pe același stadion, mai mulți suporteri de etnie maghiară s-au întors cu spatele când a fost intonat imnul național al țării noastre înainte de începerea finalei Cupei României la seniori, disputată între Sepsi Sfântu Gheorghe și FC Voluntari. Acești radicali maghiari au sfidat, în premieră, statul roman chiar în capitala sa.

O provocare și mai gravă a venit din Ungaria, după ce o organizație neguvernamentală din Budapesta a anunțat că-i va premia în data de 20 mai a.c., la Târgu Secuiesc, pe cei doi etnici maghiari (Istvan Beke și Zoltan Szocs) care au fost condamnați pentru terorism, fiind acuzați că au plănuit să detoneze o bombă artizanală cu ocazia paradei militare organizate de Ziua Națională a României în data de 1 decembrie 2015. Beke și Szocs sunt considerați acum "adevărați eroi care au luptat pentru autonomia Ținutului secuiesc și care au fost condamnați la 5 ani de închisoare din motive politice". Principalii reprezentanți ai statului român au tăcut și la această sfidare și distorsionare a adevărului.

Lanțul provocărilor a culminat cu vizita sfidătoare, în Transilvania, a noului președinte al Ungariei, Katalin Novák, care a fost aleasă faptic în această funcție de premierul ultranaționalist și revanșard de la Budapesta, Viktor Orban. Nu întâmplător, noul președinte al Ungariei a efectuat prima sa vizită externă în Transilvania, după nici 10 zile de la preluarea mandatului. Katalin Novák a ținut să precizeze că efectuează o vizită în Transilvania, nu în România, și să acrediteze imagologic că se simte ca acasă la Cluj Napoca și la Alba Iulia și că țara noastră ar fi un sat fără câini. Cel mai tare a inflamat spiritele declarația sa că, în calitate de președinte, prioritatea sa este să-i reprezinte pe toți maghiarii, inclusiv pe cei din afara granițelor Ungariei. Ministerul Afacerilor Externe de la București a avut de data aceasta o ripostă rapidă și fermă, subliniind într-un comunicat că, potrivit dreptului internațional, un stat nu poate să își aroge drepturi de orice fel în raport cu cetățenii altui stat. Deși se impunea, președintele României nu a exprimat însa nicio atitudine față de actele și declarațiile omologului său ungar pe sol românesc.

Până când tăcem? Până când acceptăm provocările maghiare?

    Alexandra Huțu - declarație politică: PSD a intrat la guvernare pentru a repara ce au stricat doi ani guvernările Dreptei și a reușit consolidarea sistemului medical și refacerea echilibrelor economice;

Doamna Alexandra Huțu:

"PSD a intrat la guvernare pentru a repara ce au stricat doi ani guvernările Dreptei și a reușit consolidarea sistemului medical și refacerea echilibrelor economice"

S-au împlinit 6 luni de zile de când PSD a intrat la guvernare, într-o coaliție nefirească, alături de PNL. Decizia a fost luată ca urmare a disperării românilor care nu vedeau nicio ieșire din criza medicală, socială și economică în care ajunsese România din cauza măsurilor ineficiente, unele chiar dezastruoase ale guvernelor Orban și Cîțu.

Vreau să subliniez de la bun început că PSD a negociat această intrare la guvernare, deși putea să stea în Opoziție și să aștepte dezastrul, ca apoi să revină la putere, în primul rând, pentru adoptarea în regim de urgență de măsuri și programe dedicate categoriilor vulnerabile de populație, copiii și vârstnicii, familiile cu minori, IMM-urile autohtone și fermierii români, dar și pentru refacerea încrederii românilor în instituțiile statului și reconsolidarea sistemului medical și economic.

Așadar, indiferent ce vor spune colegii noștri de coaliție de la PNL sau UDMR, datorită venirii PSD la guvernare s-a majorat salariul minim, a crescut punctul de pensie, s-au dat stimulente suplimentare pentru vârstnicii cu pensii mici, s-au majorat alocațiile și indemnizațiile de hrană, s-au lansat programe de susținere a IMM-urilor, în special în zona de producție, s-au deblocat și s-au reluat măsurile pentru sprijinirea fermierilor și producătorilor români, s-au compensat și plafonat prețurile la energie, s-au început proiectele mari de infrastructură rutieră și feroviară, iar acum se corectează toate greșelile din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Toate aceste măsuri au fost impuse, negociate și aplicate de miniștrii și parlamentarii PSD care au reușit să-i convingă și pe ceilalți membri ai coaliției că românii nu mai pot să facă față cheltuielilor și creșterilor de prețuri la energie, alimente, combustibil, iar în cazul antreprenorilor, să plătească salarii și să se mențină pe piață.

De aceea, în fiecare lună au fost promovate la nivel guvernamental sau parlamentar pachete de sprijin pe categorii socio-profesionale și pe ramuri economice.

În continuare, voi enumera câteva dintre programele concrete care au intrat în vigoare și i-au ajutat pe oameni să facă față acestei perioade dificile în care s-au suprapus mai multe crize, de la cea a energiei, până la cea a inflației și a conflictului regional izbucnit la finalul lunii februarie, programe care au fost incluse în 3 etape de măsuri, cele de la finalul anului trecut odată cu intrarea la guvernare, cele din Programul "Sprijinim România", până la cele anunțate în urmă cu câteva zile de liderii coaliției. Toate acestea au rolul de a încetini creșterea inflației, de a-i sprijini pe cei vulnerabili să își asigure strictul necesar, de a dezvolta producția internă, de a stimula investițiile majore din economie, de a susține IMM-urile, care se confruntă cu probleme, și de a proteja agricultura și industria alimentară românească.

Cele mai importante 10 măsuri inițiate de PSD și care au fost deja implementate de actualul Guvern se referă la pachetul social care a cuprins, în primul rând, creșterea alocațiilor și a pensiilor, plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze pentru populație și companii, sprijin financiar de aproape 4 miliarde de euro pentru mediul de afaceri local, alocarea a 500 de milioane de euro pentru produse agricole obținute la noi în țară, creșterea salariului minim brut în agricultură și industria alimentară la 3.000 de lei/lună, deblocarea proiectelor de investiții în infrastructura rutieră și feroviară, investiții masive în portul Constanța, devenit punct strategic de comerț european odată cu războiul din Ucraina, adoptarea legii offshore pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră, care va conduce la câștigarea independenței energetice și la scăderea prețurilor la gaze, gestionarea eficientă a pandemiei, prin reducerea cazurilor, achiziția de medicamente și deschiderea spitalelor pentru tratarea celorlalte afecțiuni medicale și, nu în ultimul rând, adoptarea la timp a jaloanelor pentru Planul Național de Redresare și Reziliență, inclusiv optimizarea acestuia.

În pofida condițiilor extrem de dificile, interne și internaționale, PSD a reușit să asigure o creștere economică a României la cel mai mare nivel din UE. Chiar dacă această creștere de 6,5% nu pare să fie la fel de mare și în buzunarul oamenilor, ea este importantă pentru cetățeni: asigură stabilitatea locurilor de muncă și oferă statului resurse pentru investiții și măsuri sociale. Prin astfel de măsuri sociale s-a atenuat impactul negativ al inflației asupra populației vulnerabile, fără a fi afectată creșterea economică. PSD confirmă și în această guvernare că se pot susține măsuri sociale, în același timp cu cele care stimulează creșterea economică.

PSD va rămâne în continuare preocupat să refacă echilibrele economice și puterea de cumpărare a populației și va iniția permanent măsuri în fiecare domeniu pe care îl gestionează, pentru protejarea românilor în fața crizelor actuale.

    Ioan Balan - declarație politică: România nu are nevoie nici de impozite noi, și nici de majorarea celor existente!;

Domnul Ioan Balan:

"România nu are nevoie nici de impozite noi, și nici de majorarea celor existente!"

Veștile bune, anunțate de Institutul Național de Statistică, care au luat prin surprindere până și pe cei mai optimiști specialiști în domeniul economic, indică faptul că economia națională înregistrează o creștere economică solidă, de peste 5,2% din PIB în primul trimestru din acest an, dându-ne speranțe că anul 2022 și anii următori vor fi ani foarte buni pentru România.

Cred că suntem cu toții de acord asupra faptului că această creștere economică nu ar fi fost posibilă dacă Guvernul, condus de președintele PNL, Nicolae Ciucă, nu ar fi accelerat cu toată forța proiectele de investiții naționale și nu ar fi asigurat finanțarea proiectelor de investiții așteptate de comunitățile locale.

Creșterea economică din acest an nu ar fi fost posibilă dacă Guvernul Ciucă nu ar fi înregistrat o performanță notabilă în atragerea fondurilor europene nerambursabile, acestea fiind mai mari cu 63,6% față de anul precedent. Nu trebuie să uităm faptul că această creștere economică este datorată, în principal, firmelor românești și angajaților români din sectorul privat, cei care au dus greul în pandemie și care au asigurat relansarea economică în ultimii doi ani.

Economia României și românii nu au nevoie nici de impozite noi, și nici de majorarea celor pe care le plătesc deja. O majorare de impozite și taxe ar înăbuși complet creșterea economică, iar pentru români ar însemna o lovitură puternică în venituri, care sunt deja afectate de creșterile de prețuri. Cei care au lansat deja aceste teme în opinia publică au făcut deja mult rău economiei, inducând teamă că statul va veni și va impune biruri noi.

Economia României și românii au nevoie de predictibilitate, de investiții publice în creștere, de stimularea investițiilor private, de stimularea muncii angajaților, de creșterea producției și stabilizarea cât mai rapidă a prețurilor de consum, de utilizarea tuturor fondurilor europene pe care le avem la dispoziție, pentru că sunt bani gratuiți. Cum să te gândești să bagi mâna mai adânc în buzunarul românului, prin impozite, când avem la dispoziție peste 80 de miliarde de euro pe care putem să-i cheltuim în interesul țării noastre?!

Nimeni nu poate să conteste că bugetul public este afectat de agresiunea rusească din Ucraina și că provocările economice pentru țara noastră nu s-au încheiat. Însă, soluția nu se află în majorări de impozite și taxe, ci în eliminarea evaziunii fiscale, în debirocratizarea instituțiilor publice, în demararea tuturor proiectelor care pot să fie realizate cu fonduri din PNRR sau din cadrul financiar multianual 2021-2027, în majorarea veniturilor celor care muncesc.

Prin aceste măsuri, statul român poate să își asigure liniștit toate veniturile de care are nevoie pentru plata pensiilor din sistemul public, pentru finanțarea politicilor de sănătate și de educație și poate să pună în aplicare toate măsurile de reformă pe care românii le așteaptă.

    Lilian Scripnic - declarație politică intitulată Firmele de curierat devin agenți fiscali;

Domnul Lilian Scripnic:

"Firmele de curierat devin agenți fiscali"

Guvernul României ne anunță că a găsit soluția salvatoare pentru o mai bună colectare a taxelor și impozitelor la bugetul de stat, prin adoptarea Ordonanței de urgență nr. 67/2022 privind unele măsuri fiscale, precum și pentru modificarea și completarea art. 59 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Este vorba despre actul normativ prin care firmele de curierat sunt obligate să declare către ANAF, în fiecare lună, informații referitoare la coletele achitate ramburs.

Informațiile furnizate se vor păstra timp de 5 ani și se vor referi la: numărul de înregistrare și data trimiterii poștale; datele de identificare a expeditorului; numele și prenumele în cazul persoanelor fizice și denumirea în cazul persoanelor juridice destinatare; adresele de expediție respectiv livrare și contravaloarea bunului livrat.

Practic, firmele de curierat se vor transforma în niște anexe ale organelor fiscale. Inutil să subliniem cât de inoportună este această decizie, care va aglomera firmele de curierat cu activități ce nu le sunt specifice, dar și cât de mult atentează la viața privată a fiecărui dintre noi.

De ce trebuie să știe statul român când cumpăr, cât plătesc și cine este expeditorul? Este normal ca firmele de curierat să se transforme în anexe ale organelor fiscale? Motivarea pe care o găsim în preambulul ordonanței este stupefiantă: "absența unei locații fizice pentru derularea tranzacțiilor, ceea ce face dificile identificarea jurisdicției fiscale și utilizarea unor metode de plată variate, cum ar fi ramburs, online, criptomonede etc.".

Executivul descoperă abia acum comerțul online și specificitatea lui? Cum s-au colectat taxele și impozitele de la comercianții online până acum? Explicația purtătorului de cuvânt al Guvernului este efectiv hilară: "avem o creștere economică importantă, dar ea nu se regăsește în colectare". Însă, asta este treaba ANAF-ului, nu a firmelor de curierat.

Este revoltător cum instituțiile statului transferă acum activități către firmele private, aglomerându-le cu sarcini care nu le sunt specifice și atentând la libertatea fiecăruia dintre noi prin monitorizarea comportamentului nostru comercial. Parlamentul României trebuie să elimine din textul ordonanței de urgență aceste prevederi aberante și îmi exprim speranța că așa se va întâmpla cu ocazia dezbaterii legii de adoptare a ordonanței de urgență.

    Ioan Mang - declarație politică: Statul și cetățenii români au de câștigat prin aplicarea noii Legi offshore;

Domnul Ioan Mang:

"Statul și cetățenii români au de câștigat prin aplicarea noii Legi offshore"

Mai mult gaz și mai mulți bani pentru România! Asta înseamnă pe scurt Legea offshore, pe care am votat-o, în Parlament, săptămâna trecută!

În intervenția mea aș dori să subliniez câteva aspecte esențiale legate de această lege, pentru că românii trebuie să cunoască realitatea. Insist pe acest subiect pentru că am văzut multă dezinformare și încercări de a prezenta lucrurile într-o lumină falsă.

Statul și cetățenii români au de câștigat doar dacă aceste zăcăminte sunt exploatate. PSD asta a votat! Pentru că actualul cadru legislativ este un factor de blocaj, am votat o lege nouă prin care să aducem gazul din Marea Neagră la suprafață. Restul sunt populisme ieftine...

Cât timp gazul stă la sute de metri sub apă, nimeni nu obține niciun beneficiu. Nici statul, nici cetățenii, nici investitorii. Deci cei care critică legea ar trebui să știe că nu poți pierde ceea ce nu ai. Toți avem de câștigat doar dacă gazul este adus la suprafață. Statul va câștiga miliarde la buget, bani pe care îi va putea utiliza pentru a finanța investiții atât de necesare.

În același timp, România va avea prioritate în achiziția gazului exploatat. Consumatorul român va beneficia de mai mult gaz și la un preț accesibil. Aceasta e cea mai rapidă cale de a deveni independenți energetic și un actor regional semnificativ pe piața energiei. Prin noua lege, România își poate fructifica acest avantaj pe care nu îl au cele mai multe state din UE.

Companiile străine implicate în extragerea gazului din Marea Neagră au acceptat condițiile, deși afirmă că legea nu a ieșit în forma pe care și-ar fi dorit-o ele. Foarte bine că e așa! Legea trebuie să fie bună în primul rând pentru statul român și abia pe urmă pentru investitorii care aduc gazul la suprafață.

Cu excepția unui singur partid, care joacă rolul de Gică Contra pe orice subiect, toți ceilalți deputați au votat proiectul de lege, indiferent dacă au fost de la putere sau din opoziție. Obiecțiile prezentate sunt din categoria "pierdem caii de la bicicletă". Populiștii din Parlament spun că statul pierde ceva ce astăzi nu are. Ori, în mod logic, nu poți pierde ceva ce nu ai. Statul român nu are niciun metru cub de gaz dacă nu îl poate exploata. Este bine ca românii să înțeleagă această realitate și să nu aplece urechea la basmele de aur ale unora sau altora.

Faptul că unii investitori sunt nemulțumiți de forma legii adoptată de Parlament, în privința suprataxării gazului exploatat din Marea Neagră, este cea mai clară dovadă că statul român își apără interesele. Dacă parlamentarii PSD nu ar fi apărat interesele statului român, cum susțin unii, atunci investitorii străini ar fi fost pe deplin mulțumiți și nu ar fi avut nimic de obiectat. Trebuia să găsim și am găsit până la urmă o formulă de echilibru, convenabilă ambelor părți, pentru că trebuie să spunem și acest lucru: nu putem exploata acele zăcăminte fără investițiile privaților, bani pe care statul român astăzi nu îi are. Și degeaba avem resurse dacă nu le scoatem la suprafață și nu le introducem în circuitul economic.

În concluzie, cred că am reușit să scoatem o lege mulțumitoare, o lege care ține cont de interesele naționale și de pe urma căreia statul și oamenii pot să câștige, exploatând resursele deținute, iar investitorii pot obține venituri mulțumitoare.

    Laurențiu-Daniel Marin - declarație politică: Dezvoltarea agriculturii românești, prioritară pentru Partidul Social Democrat!;

Domnul Laurențiu-Daniel Marin:

"Dezvoltarea agriculturii românești, prioritară pentru Partidul Social Democrat!"

Unul dintre obiectivele asumate de Partidul Social Democrat, când a ales să intre la guvernare, a fost cel de a dezvolta agricultura românească și a stimula producția românească de alimente. Pentru ca acest lucru să devină realitate, este nevoie de investiții în infrastructura de irigații, astfel încât fermierii români să fie protejați în fața schimbărilor climatice, a valurilor de secetă care amenință recoltele în fiecare an. Nu mai departe decât în această primăvară a fost înregistrată o avertizare din partea meteorologilor care au arătat că apa din sol este insuficientă pentru un an agricol, cu secetă pedologică în majoritatea regiunilor din România.

Din păcate, foștii decidenți care au lucrat la elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu au reușit să introducă investițiile în infrastructura de irigații în proiectul României. Așa cum vă aduceți aminte, noi, social democrații, am cerut insistent ca aceste investiții, esențiale pentru dezvoltarea agriculturii, să fie introduse în PNRR.

Însă acest lucru nu s-a întâmplat, ne-am lovit de refuzul celor de la USR - artizanii PNRR -, precum și de competența precară a fostului ministru al Agriculturii, care nu a reușit să aducă argumente în favoarea fermierilor români, iar Comisia Europeană a eliminat capitolul irigații din PNRR. În schimb, alte țări, precum Italia sau Spania, au reușit să justifice importanța irigațiilor, iar fermierii din aceste state primesc miliarde de euro pentru dezvoltarea irigațiilor.

Iată că, acum, colegii din PNL au ajuns la vorba PSD și admit că neincluderea irigațiilor în PNRR a fost o mare greșeală. Domnul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, admite că introducerea unui capitol referitor la finanțarea infrastructurii de irigați prin PNRR ar trebui să fie un obiectiv de țară. Însă este târziu, s-au pierdut timp și bani, iar acum vom fi nevoiți să negociem condiții mult mai dificile decât la început, să ne bazăm pe sumele de bani care nu au fost cheltuite de alte state.

Sperăm ca măcar acum, în al 12-lea ceas, să existe un consens și o acțiune eficientă, care să includă finanțarea irigațiilor în PNRR, la renegocierea acordului.

    Mihail Albișteanu - declarație politică: Noi provocări ale extremismului maghiar la adresa României;

Domnul Mihail Albișteanu:

"Noi provocări ale extremismului maghiar la adresa României"

În ultimele săptămâni, România - un stat model, la nivel european, în ceea ce privește protecția minorităților naționale, care au asigurate toate drepturile necesare pentru a-și păstra identitatea națională, incluzând aici presa și educația în limbile naționale, reprezentarea parlamentară etc. - suferă noi atacuri din partea unor extremiști maghiari.

Provocările urmează victoriei electorale a premierului în exercițiu, Viktor Orbán - cunoscut prieten al liderului rus, Vladimir Putin, și al partidului său, Fidesz, în recentele alegeri parlamentare din Ungaria, precum și alegerii unui nou președinte al Republicii Ungare, în persoana Katalinei Novák.

Încă din octombrie 2021, cei doi extremiști maghiari, István Beke și Zoltán Szőcs, cetățeni români din Târgu Secuiesc, condamnați de justiția română la 5 ani de închisoare cu executare, pentru terorism și instigare la terorism, deoarece fabricau, se pare, o bombă artizanală, pentru parada de 1 decembrie 2015, din orașul natal, au fost decorați, la Sfântu Gheorghe, într-o ceremonie restrânsă, de către Consiliul Național Secuiesc, cu distincția: "Nevinovat pentru adevăr", pe motiv că "s-au opus eforturilor de deznaționalizare, care durează de un secol".

La începutul acestei luni, membrii de etnie maghiară ai echipei naționale de hochei a României au intonat așa-zisul imn al Ținutului secuiesc, la finalul partidei cu naționala Ungariei, desfășurată în cadrul Campionatului Mondial de Hochei de la Ljubljana.

În plus, Tánczos Barna, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor în Guvernul României, din partea UDMR, a fost filmat în mijlocul galeriei maghiare, fredonând cântecul respectiv. Gestul său a fost apărat de însuși Ministrul Sporturilor din Guvernul de la București, un alt reprezentant al UDMR, Eduard Novak, care, într-o emisiune televizată, nu a fost capabil să recite nici măcar un vers din imnul de stat al României.

Tánczos Barna recidivează, de fapt, pentru că, în 2011, în calitate de președinte al Federației Române de Hochei, el a apărat gestul unor sportivi de etnie maghiară ai echipei naționale de hochei a României, care la un meci cu naționala similară a Ungariei, desfășurat la Miercurea Ciuc, au cântat imnul național al Ungariei.

Că lucrurile nu sunt întâmplătoare o demonstrează faptul că, la scurt timp după situația de la Ljubljana, "imnul secuiesc" a fost intonat din nou, de data asta chiar la București, de către fotbaliștii echipelor de fotbal care au disputat finala Cupei României U 19 (Csikszereda și Sepsi) și de către fanii acestora, sub privirea lipsită de reacție a lui Răzvan Burleanu, președintele Federației Române de Fotbal.

Această atitudine sfidătoare a primit din nou aprobarea aceluiași Eduard Novak.

Și provocările continuă. Într-o recentă postare pe o rețea de socializare, proaspăt aleasa președintă a Ungariei, Katalin Novák, aflată într-o vizită privată la Cluj și la Alba-Iulia, s-a erijat în reprezentanta tuturor maghiarilor, din interiorul sau din exteriorul granițelor Ungariei, ceea ce a provocat, în sfârșit, reacția MAE, care, la nivel de secretar de stat pentru afaceri europene, a contactat ambasadorul Ungariei la București, pentru a-i atrage atenția asupra acestei declarații, care, așa cum afirmă comunicatul MAE, nu corespunde nici standardelor europene, și nici spiritului Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate, semnat de România și Republica Ungară, la Timișoara, la 16 septembrie 1996.

Lucrurile nu se opresc aici. Vineri, 20 mai, cei doi extremiști maghiari, condamnați pentru terorism, au fost din nou premiați, la Târgu Secuiesc, de către un ONG cu sediul la Budapesta, în prezența senatorului UDMR, László-Ödön Fejér, în condițiile în care președintele statului ungar se afla în vizită "privată", în Transilvania românească!

Este de neconceput ca astfel de acțiuni provocatoare să continue să aibă loc în România. Prin urmare, cer MAE să atenționeze, din nou, Budapesta în legătură cu aceste provocări și cer MAI să aplice legea, care este opozabilă, în egală măsură, tuturor cetățenilor României, indiferent de naționalitate. De asemenea, le cer domnilor Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu să ceară UDMR, partener în coaliția de guvernare, să se delimiteze în mod clar de aceste provocări, iar în caz contrar, să ceară UDMR să se retragă de la guvernare.

    Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică având ca temă Independența energetică față de Federația Rusă;

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Independența energetică față de Federația Rusă"

Din momentul în care Federația Rusă a invadat Ucraina, a devenit clar faptul că nivelul sancțiunilor impuse de către statele membre ale Uniunii Europene să fie considerabil. Ambiția Kremlinului de a opri expansiunea NATO și a folosi orice mijloace, indiferent cât de brutale sau inumane, pentru a cuceri teritoriul Ucrainei, nu a fost îngrădită de primele valuri de sancțiuni economice din partea blocului european.

Săptămâna trecută, a avut loc un vot istoric în Parlamentul României, un vot care indică eforturile noastre de a opri Moscova din a mai utiliza aceleași metode violente pentru îndeplinirea propriilor obiective geopolitice. Trăim într-un cadru internațional construit pe fundamente de consens și înțelegere, iar comportamentul inadecvat al Kremlinului, precum și indiferența față de nivelul de trai și suferințele propriului popor fac notă discordantă.

Legea offshore, adoptată de curând în Parlament cu 249 de voturi pentru și 34 de voturi împotrivă, își propune să asigure securitatea energetică a țării noastre, devenind independentă față de exporturile de gaze naturale ale Federației Ruse. O măsură de acest fel este cu atât mai importantă în contextul în care statul rus este recunoscut pentru tacticile sale de război hibrid. De asemenea, exporturile de gaze sunt folosite drept instrument de șantaj, conform analiștilor internaționali, iar dependența față de gazele rusești este una dintre marile slăbiciuni ale statelor membre ale Uniunii Europene în orice confruntare cu Vladimir Putin.

În declarațiile sale, prim-ministrul României, domnul Nicolae Ciucă, a afirmat că la sfârșitul lunii iunie se va extrage prima moleculă de gaz din Marea Neagră care va intra în sistem, iar nu mai târziu de finalul anului 2026, începutul anului 2027, vom putea avem resursa de gaz necesară pentru a asigura independența economiei românești. Beneficiile economice pentru țara noastră vor fi considerabile, întrucât un studiu Deloitte confirmă că va fi vorba despre un buget de 26 de miliarde de dolari până în anul 2040, din impozite pe profit, redevențe, contribuții sociale și alte taxe. Aproximativ 71 de miliarde de dolari vor intra în PIB-ul României și s-ar crea sau menține astfel peste 30.000 de locuri de muncă.

Legea adoptată reprezintă un pas înainte pentru securitatea energetică a României, nu doar în contextul războiului de la granițele noastre, dar și în perspectiva crizei energetice care a provocat neliniște și nesiguranță în Europa. Este un pas înainte, din punct de vedere tehnologic și inovativ, este un pas înainte pentru economia țării, pentru crearea de noi locuri de muncă, dar mai ales este un pas înainte pentru toți românii care au resimțit anxietatea provocată de război, inflație, scăderea puterii de cumpărare, amenințările Moscovei la adresa susținătorilor Ucrainei.

Coaliția de guvernare a luat în calcul toate aceste aspecte când a adoptat proiectul legislativ offshore. Împreună, am deblocat un proces esențial pentru dezvoltarea țării care stagna încă din 2008. Acum, există o perspectivă reală ca România să devină chiar un exportator în regiune după dezvoltarea exploatărilor de gaze la Marea Neagră!

    Iulian-Alexandru Muraru - declarație politică despre importanța Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară;

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

În intervenția mea de astăzi, vreau să vă transmit de ce este important Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară, proiect susținut de administrația liberală în județul Iași.

Bolile cardiovasculare provoacă peste o treime din decesele înregistrate în România, arată un raport al State of Health in the EU - România din 2021, care arată că principala cauză de mortalitate, reprezentând peste 19% din totalul deceselor este boala cardiacă ischemică, provocând o rată a mortalității de peste două ori mai mare decât media la nivelul Uniunii Europene. Astăzi, România ocupă locul al treilea în Europa în privința numărului deceselor cauzate de boli cardiovasculare iar cea mai mare incidență a acestor boli este în regiunea Moldovei.

Pentru noi, liberalii, investițiile în sistemul de sănătate sunt prioritate zero, și am arătat-o deja prin celeritatea de care au dat dovadă colegii mei de la conducerea Consiliului Județean Iași în cadrul Proiectului de reabilitare și modernizare a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii Sf. Maria Iași, prin diligența Guvernului Ciucă care a pus în mișcare proiectul Spitalului Regional de Urgență Iași, astfel încât anul acesta să poată avea loc licitația pentru construire iar lucrările efective să înceapă în 2023. Amintesc toate acestea pentru a sublinia interesul liberalilor ieșeni pentru dezvoltarea infrastructurii de sănătate, iar IRMC - Institutul Inimii este nu doar o necesitate absolută, ci și un proiect al identității noastre regionale.

Nu mai departe de finalul lunii martie, Consiliul Județean Iași a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru construirea și dotare institutului regional și a depus cererea de co-finanțare prin fondurile Planului Național de Redresare și Reziliență. De asemenea, participăm în mod regulat la întâlnirile informale alături de parlamentari de Iași, reprezentanți ai Guvernului, conducerea Consiliului Județean, reprezentanții Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est și conducerea Institutului "Prof. Dr. George Georgescu" Iași, pentru a menține o imagine clară asupra proiectului și a pașilor pe care urmează să îi facem, fiecare dintre noi.

Proiectul IRMC, cu o valoare de aproximativ 330 de milioane de euro, va fi realizat în comuna Miroslava și se va întinde pe o suprafață de aproximativ 12 hectare. Institutul Inimii va avea 500 de paturi și 19 săli de operație, inclusiv chirurgie cardiacă pediatrică. Investiția mai cuprinde un centru de cercetare, un hotel pentru vizitatori, clădiri tehnice, grădiniță, parcări subterane și supraterane.

Realizarea acestei investiții reprezintă o șansă la viață a tinerilor și copiilor nou născuți, cu malformații cardiace, a celor care sunt nevoiți să aștepte mai bine de doi ani investigațiile de specialitate sau intervenția chirurgicală.

    Ștefan Mușoiu - declarație politică având titlul Recomandările Comisiei Europene privind agricultura se pliază pe deciziile conducerii PSD a MADR;

Domnul Ștefan Mușoiu:

"Recomandările Comisiei Europene privind agricultura se pliază pe deciziile conducerii PSD a MADR"

Reforma PAC și Pactul Ecologic European reprezintă șanse de dezvoltare economică durabilă pentru toate statele membre, context în care este esențială intensificarea susținerii producătorilor autohtoni, consolidarea lanțurilor de aprovizionare sustenabile și a dialogului coerent cu factorii interesați, ca parte a procesului tranziției climatice.

La o simplă trecere în revistă a succesiunii deciziilor luate de conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, din momentul preluării acestuia de către PSD, se pot observa lesne că direcțiile Uniunii se pliază pe oportunitățile oferite investitorilor din acest domeniu, fie ei agricultori, fie crescători de animale. Nu este deloc exagerată afirmația că ceea ce Comisia Europeană propune, PSD deja a implementat, în mare parte, în favoarea agricultorilor.

Actuala conducere PSD a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a demonstrat că pune un accent mai mare pe dimensiunea socială pentru investitorii din agricultură prin majorarea salariilor și a veniturilor, pe creșterea importanței aspectelor de mediu prin încurajarea fermierilor de a adopta practici agricole mai verzi cu ajutorul unei serii de programe finanțate din fonduri UE sau interne, pe conservarea solurilor bogate în carbon, pe asigurarea unor ponderi minime a terenurilor arabile, care urmează să fie dedicate elementelor de peisaj pentru a proteja biodiversitatea, dar și pe programele ecologice de sprijinire și/sau stimulare a fermierilor pentru aplicarea unor practici agricole benefice pentru climă și mediu. În completare, MADR susține constant, prin măsurile adoptate, și creșterea cotei din finanțarea pentru dezvoltarea rurală, care urmează să fie cheltuită pentru intervenții ecologice, și acordă o importanță deosebită și validării sociale a comunităților vulnerabile, care își au rolul lor important pe tot parcursul consolidării procesului privind neutralitatea climatică.

O altă veste bună privind lărgirea spectrului oportunităților oferite agricultorilor de către MADR vizează recomandările Comisiei Europene pentru planul strategic PAC al României. Ni s-a propus, la nivel de țară, promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient și diversificat care să garanteze securitatea alimentară, iar noi am acordat sprijin, prin mai multe programe, fermelor cu venituri reduse pentru asigurarea viabilității lor.

Mai mult, am reușit să limităm vulnerabilitățile veniturilor fermierilor în raport cu factorii exogeni prin noi practici de gestionare agricolă sustenabilă, utilizarea instrumentelor de administrare eficientă a riscurilor, suport guvernamental pentru investițiile în echipamente și tehnologii noi, inițierea de acțiuni de împădurire, sprijinirea activităților de informare, documentare, consiliere și formarea fermierilor în scopul utilizării celor mai bune practici, soiuri, ori pentru economisirea apei. De asemenea, PSD face eforturi constante pentru o securitate alimentară completă care să se susțină nu doar pe autonomia conferită de specificul geografic deosebit de favorabil, ci și pe acțiuni punctuale și concrete. Am demonstrat că ne preocupăm activ de sănătatea consumatorilor români, prin susținerea diversificării producției agricole, realizată grație programelor dedicate culturilor de tomate, usturoi, cartofi și struguri de masă. La fel de interesați ne-am arătat cu toții pentru favorizarea promovării tinerilor fermieri și susținerea acestora prin intermediul mai multor programe dedicate astfel încât să reușim, concomitent, și limitarea decalajului economic și social între arealele rurale și urbane, și limitarea sărăciei în zonele rurale. Prin aceste mecanisme impuse de PSD de la vârful MADR, vom valorifica și îmbunătăți poziția fermierilor în cadrul lanțului valoric în mod etapizat, dar ferm.

Însă complexitatea acestui sector este determinată și de componenta sa de mediu, în perspectiva combaterii schimbărilor climatice la care și România va avea o contribuție valoroasă prin îndeplinirea obiectivelor Uniunii Europene.

Chiar dacă PNRR a fost croit de USR să ocolească această sferă vitală de activitate pentru țara noastră, PSD girează conservarea condițiilor de mediu și de climă prin îmbunătățirea administrării nutrienților, a protecției solului, prin susținerea practicilor agricole adecvate, a tehnicilor de fertilizare, a practicilor agroecologice, a investițiilor în scopul adăpostirii animalelor, și a sistemelor de gestionare a apei, care să asigure folosirea sustenabilă a acestei resurse precum și limitarea amprentei sale pentru agricultură.

Mai mult decât atât, trebuie să subliniez și o componentă deosebit de importantă a acestui domeniu asupra căruia ne-am aplecat cu un interes deosebit, respectiv extinderea și îmbunătățirea agriculturii ecologice prin oferirea de stimulente financiare. Iar acest demers guvernamental a contribuit la creșterea suprafeței agricole exploatate pentru astfel de culturi eco și bio, conform datelor statistice furnizate de România Comisiei Europene.

Intervențiile de ajutor și asistență din partea actualei conduceri a MADR vor continua și pe viitor nu doar la sugestiile Uniunii Europene, ci și pentru că suntem conștienți că plurivalența acestei activități este determinată de evoluția științifică și tehnologică, de progresul economic, de interacțiunile existente la nivelul mecanismelor agricole, al forței de muncă, toate contribuind și ele la utilizarea mai intensivă a terenurilor agricole.

    Nicolae Giugea - declarație politică: Majorați plata muncii și atunci nu mai avem nici deficit de angajați și nici tineri care pleacă din țară!;

Domnul Nicolae Giugea:

"Majorați plata muncii și atunci nu mai avem nici deficit de angajați și nici tineri care pleacă din țară!"

Este foarte periculos pentru o țară, atunci când în funcții de decizie ajung oameni cu pregătire profesională îndoielnică și care nu au reușit să construiască niciodată un proiect de la zero. Dacă ne uităm la decidenții de astăzi, constatăm cu regret că măsurile adoptate sunt slabe calitativ, generează inechitate în societate, creșteri galopante de prețuri, o degradare a bugetului și o frânare bruscă a economiei. Se tot trâmbițează că vor intra în România 80 de miliarde de euro! Foarte bine! Abia îi așteptăm! Dar se pune întrebarea, cu cine se vor implementa proiectele, cu cine se vor construi drumuri poduri, școli și spitale?

Mai auzim printre unii că românii sunt leneși și nu vor să muncească pe salariul minim care nu trece de 1.400 de lei lunar. Oare decidenții au încercat să facă naveta până la locul de muncă, să întrețină familia, să plătească facturi și să mănânce din 1.400 de lei? Cu salarii comparabile cu nivelul celor din statele cel slab dezvoltate din lume nu vom ține românii în țară și nici nu vom avea angajatori care să găsească ușor forță de muncă bine calificată.

Mă uit cu surprindere la faptul că, în loc să găsească soluții pentru majorarea veniturilor angajaților și scăderea poverii fiscale pentru salarii, vedeta TV, care printr-un accident a ajuns ministrul finanțelor, propune asasinarea ultimei redute liberale, cota unică, și impunerea impozitului progresiv. Nu știu ce speră domnul Câciu să obțină prin această măsură fiscală, pe care sper că nimeni din actuala coaliție de guvernare nu o va accepta! Impozitul progresiv nu va aduce mai mulți bani la buget. Avem experiența dureroasă de dinainte de anul 2005 când, cu impozite progresive mai mari, bugetul statului era mai mic. Bani mai mulți în buzunarele celor care muncesc mai mult sau sunt mai bine instruiți nu va aduce, ci va lua, pentru ca, ulterior, prin măsuri populiste, Guvernul să mai dea niște tichete sau ajutoare celor care nu muncesc. Ceea ce sigur va aduce cota progresivă este scăderea economică, încă din anul 2022, o stimulare și mai mare a tinerilor de a pleca la muncă în alte state ale lumii și o egalizare a veniturilor salariale, pe care nici foștii lideri comuniști nu au reușit-o.

Populația activă din societatea românească are nevoie de o majorare imediată a veniturilor din salarii și de o scădere a impozitelor și contribuțiilor care diminuează pe jumătate câștigurile angajaților. Creșterile uriașe de prețuri, care ne aduc aminte de anii ҆90, nu se tratează cu ceai de tei, ci cu dezvoltarea producției interne și cu majorări de venituri. Apoi, în funcție de cât de bine plătiți sunt angajații români, depind și veniturile bugetelor din care se plătesc pensiile, se finanțează sistemul de sănătate sau se finanțează unele politici publice. Aș mai adăuga faptul că degradarea puterii de cumpărare din ultima perioadă afectează nu doar standardul de viață al populației, ci și încrederea românilor în democrație și beneficiile enorme ale economiei libere.

    Nicu Niță - declarație politică intitulată Miniștrii PSD implementează rapid măsurile din Programul «Sprijin pentru România!»;

Domnul Nicu Niță:

"Miniștrii PSD implementează rapid măsurile din Programul «Sprijin pentru România!»"

Declarația mea politică se referă la măsurile din cadrul Programului "Sprijin pentru România", la care au lucrat miniștrii PSD, și care au fost puse în aplicare.

În contextul actual dificil, legat de războiul din Ucraina și efectele situației geopolitice asupra economiei, Partidul Social Democrat are o responsabilitate uriașă față de români și nivelul de trai al cetățenilor.

Astfel, măsurile propuse de PSD prin Programul "Sprijin pentru România" au început deja să fie adoptate și implementate, în regim de urgență.

Primele măsuri propuse de PSD în Programul "Sprijin pentru România" și adoptate au reprezentat dublarea normei de hrană pentru pacienții din spitale, de la 11 lei la 22 lei. Totodată, ministrul PSD al muncii, Marius Constantin Budăi, a venit cu măsuri în sprijinul persoanelor cu venituri reduse, prin acordarea de tichete sociale în valoare de 250 lei. De asemenea, a fost prelungită acordarea șomajului tehnic pentru angajații din firmele afectate din cauza conflictului din Ucraina, protejându-le astfel locuri de muncă.

O altă măsură adoptată vizează creșterea voluntară de la 1 iunie a salariului minim cu 200 lei, pentru angajații cu acest nivel de salarizare. Această măsură presupune ca suma suplimentară de 200 lei să fie scutită de taxe și a fost propusă de ministrul PSD al finanțelor, Adrian Câciu.

În domeniul agricol, Partidul Social Democrat a implementat modelul de salarizare din domeniul construcțiilor și a stabilit salariul minim în agricultură la 3.000 lei brut. Tot în domeniul agricol, ministrul PSD al agriculturii, Adrian Chesnoiu, a anunțat alocarea a 300 de milioane de euro pentru capitalizarea fermelor și unităților de producție. Vor fi acordate de asemenea și microgranturi, cu un buget total de 50 de milioane de euro.

O altă măsură adoptată vizează schema de ajutor de stat pentru companiile din sectorul transportului rutier și de mărfuri și persoane, pentru a compensa creșterea prețurilor la carburant, valoarea ajutorului acordat fiind de 50 de bani pe litru de combustibil, în valoare totală de până la 400.000 de euro de întreprindere. Termenul limită de depunere a cererilor de compensare este de 1 decembrie 2022.

Ministrul PSD al transporturilor, Sorin Grindeanu, a susținut adoptarea unei ordonanțe care să permită ajustarea prețurilor și a valorii devizelor generale în cadrul proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile, în contextul escaladării prețurilor la materialele de construcții.

Această măsură era foarte necesară, deoarece majoritatea contractelor atât de infrastructură, dar și de construcții nu mai puteau fi finalizate din cauza exploziei prețurilor la materiale, chiar și cu peste 40% din valoare.

Măsurile cuprinse în Pachetul "Sprijin pentru România" pot fi finanțate din bani europeni. Astfel, Guvernul României a reușit să obțină acordul Comisiei Europene pentru toate măsurile cuprinse în pachetul social. Concret, jumătate din cele 3,1 miliarde de lei necesare voucherelor de alimente, care vor ajunge la peste 3 milioane de persoane, vor veni din fonduri europene.

Acest pachet de măsuri social-economice, al cărui conținut este în proporție de peste 95% marca PSD, inclusiv titlul, arată cât de importantă este prezența PSD la guvernare.

Măsurile deja adoptate au un buget de 11,5 miliarde de lei din totalul Pachetului "Sprijin pentru România" care este în valoare totală de 17,3 miliarde de lei.

Astfel, măsurile propuse de PSD prin Programul "Sprijin pentru România" vizează sprijinirea celor mai vulnerabile categorii, creșterea nivelului de trai al românilor, dar și susținerea firmelor românești și a investițiilor.

PSD își respectă angajamentul luat în fața românilor, oferind o guvernare responsabilă, în care pe prim plan este pus cetățeanul.

    Daniela Oteșanu - declarație politică având titlul PSD susține creșterea veniturilor mici prin toate măsurile posibile, fără creșterea nivelului de taxare;

Doamna Daniela Oteșanu:

"PSD susține creșterea veniturilor mici prin toate măsurile posibile, fără creșterea nivelului de taxare"

Așa cum știți cu toții, săptămâna trecută s-a aprobat în Guvern, propunerea inițiată de PSD pentru creșterea voluntară a salariului minim. Este vorba despre o măsură inclusă în Programul "Sprijin pentru România", care va intra în vigoare de la 1 iunie, cu scopul de a-i sprijini pe salariații cu cele mai mici venituri în fața creșterii prețurilor, dar și de a le oferi posibilitatea angajatorilor să-și mențină forța de muncă fără a plăti taxe în plus.

Așadar, majorarea voluntară nu pune presiune pe angajatori, dar îi stimulează pe aceștia să ofere salarii mai mari propriilor angajați, prin scutirea de impozit pe cei 200 de lei acordați în plus peste salariul minim. Este o măsură bună pentru angajați, dar și pentru angajatorii care vor să-și stimuleze forța de muncă. De asemenea, este o măsură care vizează în primul rând angajații din mediul privat, pentru că aici sunt cei mai mulți salariați încadrați la salariul minim.

Este evident că această măsură nu compensează în totalitate creșterile de prețuri din ultima perioadă, dar este un ajutor țintit către cei mai vulnerabili salariați unde se resimte cel mai greu inflația. Este un sprijin care diminuează impactul negativ al inflației. Mai sunt măsuri de luat pentru a reuși să se ofere o susținere mai mare a cetățenilor în fața creșterilor de prețuri.

În același timp, introducerea acestei scutiri de impozit pe cei 200 de lei în plus la salariul minim este o nouă dovadă că în România nu mai există demult cotă unică de impozitare. În acest sens, PSD susține o scădere a impozitelor pe cele mai mici salarii, astfel încât să rămână mai mulți bani în buzunarele salariaților care sunt cei mai vulnerabili în fața inflației. Acest lucru nu presupune neapărat o schimbare radicală a sistemului de impozitare, pentru că se poate realiza prin deduceri pentru salariații cei mai vulnerabili. Această viziune a PSD fost enunțată încă din Programul de guvernare prezentat în campania electorală din 2020. Datele prezentate atunci nu mai sunt de actualitate, pentru că deja a crescut salariul minim și s-au modificat parametrii economici, dar viziunea de a scădea impozitarea pe muncă la salariații cu venituri mici este aceeași.

În următoarele două săptămâni se vor face analize și simulări pentru a se stabili cum poate fi aplicat acest model în contextul economic din prezent.

În același timp, trebuie căutată o formulă de "reașezare fiscală", astfel încât să se realizeze un echilibru între impozitarea muncii și impozitarea capitalului. Creșterea veniturilor bugetare nu trebuie să se facă pe seama salariaților cu venituri mici care deja sunt afectați puternic de inflație. Creșterea veniturilor bugetare se poate realiza și prin creșterea bazei de impozitare și prin alte măsuri fiscale, ceea ce implică o modificare a Codului fiscal. Aceste modificări vor fi realizate doar în urma unor consultări cu mediul de afaceri care vor începe după finalizarea analizelor de la Ministerul Finanțelor Publice.

    Radu-Vicențiu Grădinaru - declarație politică având ca obiect Politicile economice ale coaliției de guvernare condamnă micii producători agricoli la faliment;

Domnul Radu-Vicențiu Grădinaru:

"Politicile economice ale coaliției de guvernare condamnă micii producători agricoli la faliment"

Ca în multe alte domenii de activitate, în județul Botoșani agricultura este un domeniu al extremelor.

În perioada comunistă, Botoșaniul era considerat un adevărat "Bărăgan al Moldovei", cu pământ fertil și producții record, mai ales la porumb. După 1990, vreme de două decenii, această zonă, eminamente agricolă, a căzut în ruină, cu multe terenuri lăsate în pârloagă sau lucrate în sistem de subzistență, aproape ca în evul mediu. La toate acestea s-au adăugat exodul masiv al tinerilor în străinătate și vinderea accelerată a terenurilor.

În ultimii 10 ani, mai ales odată cu programele de finanțare europeană, "Bărăganul Moldovei" a renăscut într-un mod surprinzător. Din ce în ce mai mulți fermieri autohtoni au început să investească masiv în utilaje, hibrizi și achiziții de terenuri agricole, ajungând la exploatații de sute de hectare, cu cifre de afaceri de sute de mii sau chiar milioane de euro. Investițiile masive în tehnologie și utilaje agricole au reprezentat cheia succesului.

Pe de altă parte, micii producători agricoli, în general țărani trecuți de 50 de ani, au rămas ancorați în realitatea vremurilor de dinainte de Revoluție.

Produse agricole de cea mai înaltă calitate, roadele muncii țăranului român pot fi găsite pe tarabele piețelor la prețuri aproape derizorii, concurate neloial de marile lanțuri de hipermarketuri și de samsarii angrosiști. În condițiile trendului de creșteri de prețuri la combustibili și energie, a costurilor de producție și a taxelor aplicate de administrațiile piețelor din județ, micul producător agricol va fi practic condamnat la extincție.

Mii de familii, care trăiau oricum la limita sărăciei, vor fi împinse la o luptă pentru supraviețuire, dacă statul român nu va lua măsuri urgente și ferme pentru sprijinirea micului producător agricol.

Altfel, produsele țăranului român pe tarabele piețelor vor rămâne doar o amintire tristă.

    Radu Panait - declarație politică: Familiile monoparentale în grija cui rămân?;

Domnul Radu Panait:

"Familiile monoparentale în grija cui rămân?"

Cred că suntem cu toții de acord că pentru orice părinte, copilul e pe primul loc. Copilul e înainte de job, înainte de hobby-uri, înainte de absolut orice există pe lumea asta. Aceasta este normalitatea în care ar trebui să trăim cu toții, normalitatea în care ar trebui să fie aliniat și statul român.

Noi, în calitate de demnitari, avem obligația de a ne asigura că toate drepturile românilor, ale părinților, ale copiilor sunt respectate. Obligația noastră, dragi colegi de la PSD și PNL, nu este aceea de a mări taxele și a izgoni tinerii din țară, ci aceea de a încuraja tinerele familii să își dorească copii, să le arătăm că statul este alături de ei și nu vor fi singuri în creșterea lor. Deoarece știm bine, a fi părinte vine cu responsabilități și provocări, și de multe ori mici chichițe legislative pot reprezenta mari piedici în viețile părinților, mai ales ale celor singuri.

Nu știu dacă voi, stimabili colegi, știți, însă există situații în care părinții singuri și copiii acestora, sunt discriminați. Până când un copil are nevoie de părinte să îi fie aproape? Este greu de spus. Concediul de creștere a copilului se acordă pe o perioadă de maximum doi ani de la nașterea copilului sau pe o perioadă de trei ani în cazul copiilor care suferă de un handicap. Însă și după aceea, copiii au nevoie de supravegherea atentă a părinților lor, mai ales atunci când copilul se îmbolnăvește și nu mai poate fi prezent la grădiniță sau la școală. Potrivit opiniei psihologilor, copiii pot fi lăsați singuri începând cu vârsta de 12 ani, și chiar și atunci doar pentru o perioadă de câteva ore. Ei bine, în momentul de față, în cazul concediului medical acordat pentru îngrijirea copilului bolnav, acesta se acordă asiguraților cu copii în vârstă de până la 7 ani, sau în cazul copilului cu handicap, pentru afecțiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani.

Vă întreb, cum ar trebui un părinte singur să se ocupe de copilul bolnav în vârstă de 8 ani, spre exemplu? Pe mâna cui îl lasă, dacă nu are pe nimeni alături?

Dragi colegi, acești oameni au nevoie de noi să îi ajutăm cum putem noi mai bine, direct de aici, din Parlament. Eu sunt alături de ei, îi înțeleg și voi face tot posibilul să remediez această situație nedreaptă!

    Marian-Iulian Rasaliu - declarație politică având ca temă Extinderea Programului «Masă caldă în școli», o investiție în viitorul copiilor noștri;

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Extinderea Programului «Masă caldă în școli», o investiție în viitorul copiilor noștri"

Aflat de aproximativ șase ani în stadiul de proiect-pilot, Programul "Masă caldă în școli" și-a dovedit utilitatea. Acest program se adresează elevilor din zonele defavorizate, iar pentru unii dintre ei această masă caldă este, probabil, singura din ziua respectivă. La fel, pentru mulți copii din zonele sărace, laptele, cornul și mărul reprezintă masa principală din ziua respectivă. În aceste zone, riscul abandonului școlar este ridicat, iar Programele de tip "Masa caldă" sau "Cornul și laptele" au cel mai mare impact, fiind motivul principal pentru care cei mici mai vin la școală. O poate confirma primarul oricărei localități în care există "pungi de sărăcie".

La nivel național, de "masa caldă" beneficiază acum doar 68.800 de elevi din 150 de școli. În județul Brașov, de acest program beneficiază 686 de elevi din comunele Părău, Ticușu și Lisa. În acest moment, pentru fiecare copil se alocă, zilnic, câte 10 lei pe zi, o sumă infimă.

Având în vedere numărul mic de beneficiari, extinderea Programului "Masă caldă", în special în mediul rural și în zonele sărace din orașe, dar și majorarea valorii pachetului alimentar zilnic sunt măsuri susținute ferm de PSD. Cel puțin în județul Brașov, implementarea acestui program în zone precum cartierul Gârcini din municipiul Săcele - unde trăiesc aproape 10.000 de persoane, multe sub pragul sărăciei - sau Augustin-Ormeniș, ar reprezenta o gură de oxigen pentru familii. Același efect l-ar avea extinderea în orice zonă săracă din România și, din păcate, acestea sunt multe.

Extinderea acestui program nu va avea un impact bugetar imposibil de suportat. Mai mult, trebuie să ținem cont de faptul că este vorba despre o investiție în viitorul copiilor noștri, având în vedere că acest program are în vedere, printre altele, creșterea accesului la educație și reducerea abandonului școlar.

Cred că fiecare dintre noi este de acord că este nevoie de o astfel de extindere. Mai este nevoie doar de voință politică. Acum, în această perioadă complicată prin care trece România, este momentul să depășim antipatiile politice și să legiferăm extinderea acestui program.

    Cosmin Șandru - declarație politică cu referire la Legea offshore;

Domnul Cosmin Șandru:

După cum bine știți, zilele trecute am adoptat cu o largă majoritate Legea offshore, care imediat după ce domnul președinte Klaus Iohannis o va promulga, va face ca statul român să aibă drept de preempțiune asupra zăcămintelor care urmează să fie exploatate. În urma adoptării acestui proiect de lege, putem, în sfârșit, să începem exploatarea gazelor din Marea Neagră, blocată până acum.

Vreau să le mulțumesc tuturor colegilor de la PNL, PSD, UDMR, Minorități, USR, care au votat acest proiect de lege. Proiectul de lege aduce practic stabilitate, predictibilitate, dar și un sistem fiscal prietenos. Din păcate, nu pot să le mulțumesc parlamentarilor AUR, care ne-au dovedit încă o dată că nu au nicio legătură cu poporul român și că obiectivele lor sunt dictate de la Moscova.

Această lege dă certitudinea investitorilor că redevențele pe care le vor plăti vor rămâne aceleași pe toată perioada acordurilor petroliere - proiectul asigură securitatea energetică a României prin faptul că statul, Guvernul poate oricând să intervină și să redirecționeze gazele către piața românească în caz de criză energetică, iar în cazul contractelor bilaterale care se vor încheia, Agenția Națională a Rezervelor Statului are drept de preempțiune. Suntem siguri, astfel, că gazul românesc va fi furnizat cu prioritate către români și, în urma exploatării din perimetrul Neptun Deep, vom avea producție excedentară. România va deveni un furnizor de securitate regională, un jucător pe piața gazelor naturale. Vom deveni independenți energetic. Să te opui la o astfel de lege înseamnă să te opui acestei țări și să dorești să îi aduci pe români sub jugul rusesc.

Pentru reprezentanții lui Putin din Parlamentul României aș dori să enumăr pe scurt principalele prevederi ale acestei legi.

  • Eliminarea impozitării suplimentare a veniturilor pentru prețurile de vânzare la care investitorii nu realizează supraprofituri cu menținerea grilei de impozitare în cazul veniturilor suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 85 lei/MWh. Inițial, investitorii plăteau acest impozit progresiv asupra veniturilor suplimentare obținute din creșterea prețului la gaz, atunci când prețul gazului trecea de 45,71 lei/MWh.
  • Creșterea de la 30% la 40% a nivelului maxim pentru deducerea investițiilor din segmentul upstream pentru determinarea impozitului suplimentar, pentru a încuraja investițiile în acest sector.
  • Eliminarea limitării deducerii investițiilor pentru calculul impozitului pe profit, pentru a asigura respectarea principiului Codului fiscal care prevede că toate sectoarele de activitate să fie tratate uniform. În prezent, această limitare împiedică operatorii offshore să deducă amortizarea tuturor investițiilor efectuate, datorând impozit pe profit la o bază impozabilă artificial mărită, fiind astfel discriminați comparativ cu restul agenților economici.

Se reglementează regimul fiscal pentru perimetrele onshore de adâncime mai mari de 3 000 m.

Se propune eliminarea utilizării prețului de referință în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare. În acest fel, sunt respectate principiile fiscalității prevăzute de Codul fiscal și România se va alinia cu practica internațională referitoare la determinarea impozitelor upstream pe baza prețurilor realizate. Astfel, cotele vor crește de la 15% la 70%, în funcție de prețul de vânzare a gazelor naturale:

  • 15% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 85 lei/MWh și mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
  • 30% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 100 lei/MWh și mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
  • 35% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 115 lei/MWh și mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
  • 40% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 130 lei/MWh și mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
  • 50% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 145 lei/MWh și mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
  • 55% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 160 lei/MWh și mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
  • 60% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 175 lei/MWh și mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
  • 70% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 190 lei/MWh.

Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre offshore și/sau onshore de adâncime aflate în curs de executare la data de 1 ianuarie 2022 li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, regimul de redevențe și regimul fiscal specific aplicabil activităților de explorare, dezvoltare, exploatare și abandonare, existente la data de 1 ianuarie 2023."

Repartizarea sumelor colectate se face prin hotărâre a Guvernului. Colectarea impozitului asupra veniturilor suplimentare se administrează de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare.

    Silviu-Titus Păunescu - declarație politică: Table interactive pentru școli - un proiect benefic sau încă un tun financiar?;

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Table interactive pentru școli - un proiect benefic sau încă un tun financiar?"

Un nou tun financiar se pregătește, de data aceasta în învățământ.

Pentru că încă avem școli unde încălzirea e pe lemne, pentru că încă avem școli unde grupurile sanitare sunt în curte, pentru că încă avem școli supraaglomerate pentru că alte școli s-au desființat, iar elevii sunt nevoiți să facă naveta chiar și zeci de kilometri, pentru că cei mai buni profesori pleacă din sistem scârbiți de bătaia de joc la care sunt supuși și, nu în ultimul rând, pentru că nici acum nu sunt alocați educației cei 6% din PIB, așa cum prevede legea, deci, pentru toate acestea, ministrul educației s-a hotărât să cumpere 80.000 de table interactive și, citez: "cu aceste table, elevii vor putea, în timp real, să preia informațiile pe laptop, tabletă sau telefonul mobil".

Probabil, domnul ministru n-a mai fost de ceva vreme într-o școală din Botoșani, adică, sigur, nu a fost niciodată, ori în vreo școală din munții Apuseni sau de aici, mai aproape de biroul Domniei Sale, din București, din zonele defavorizate ale capitalei.

Acest ministru, care este un demn continuator al tovarășei Andronescu, un personaj de tristă amintire care a împins școala românească pe eșafod, nu s-a remarcat, de-a lungul carierei sale politice decât printr-un cameleonism demn de operele lui Caragiale și în niciun caz prin măsuri care să susțină interesele educaționale ale copiilor, părinților și profesorilor. N-a fost în stare să construiască o școală nouă, n-a fost în stare să asigure minima bună funcționare unei clase prin evitarea supraaglomerării, chiar dacă regulamentele specifică clar că nu pot fi mai mult de 25 de elevi într-o clasă, n-a fost în stare să coordoneze elaborarea celebrelor planuri cadru, iar atunci când membrii corpului profesoral, acei profesori anonimi care nu dețin funcții, dar care încă mai cred în meseria pe care o practică și în misiunea lor, i-au atras atenția asupra greșelilor, domnul ministru a făcut ce știe mai bine, adică nimic - a retras planurile din dezbaterea publică, promițând o revenire asupra lor, care, evident, nu s-a mai întâmplat.

Așa că, acum, stimatul personaj uită cu desăvârșire că în România nu avem doar elevi care vin la oră cu laptopuri și tablete performante, iar orele se țin în școli moderne, cu internet de mare viteză, așa cum sunt cele câteva pe care le putem număra pe degete! După cum, la fel, domnul ministru habar nu are că există, deja, în școli astfel de table care stau bine înfoliate și nefolosite, ca niște adevărate tichii de mărgăritar.

Realitatea, domnule ministru Câmpeanu, este cu totul alta!

Realitatea este că învățământul românesc este în pragul colapsului după 30 de ani de experimente nereușite și doi ani de pierdut timpul în online.

Realitatea, domnule ministru, este că instituția pe care o conduceți nu mai este în stare să pregătească un corp profesoral capabil, nu mai este în stare să gestioneze nici măcar programele școlare, nu mai este în stare să salveze de la neștiință zecile de mii de copii analfabeți!

Se pare că tot ceea ce mai lipsea sistemului nostru educațional pentru a nu mai scoate analfabeți funcțional pe bandă rulantă sunt tablele interactive!

Iar dacă și în cazul acestor achiziții se va proceda la fel cum s-a făcut cu celebrele tablete din perioada pandemiei, tablete care nu rezistau nici măcar la patru ore de curs, fiind configurate pentru profitul distribuitorului, și nu pentru câștigul elevului, încercați, vă rog, să vă dați seama de dimensiunea tunului financiar care se pregătește sub aspectul calului troian al "modernizării".

    George Șișcu - declarație politică intitulată Școala trebuie să formeze caractere, nu vânători de note!;

Domnul George Șișcu:

"Școala trebuie să formeze caractere, nu vânători de note!"

Un elev care obține media peste 9.50 la Evaluarea Națională nu mai este sigur că va fi admis la liceul sau colegiul dorit, pentru că ultima medie de intrare poate ajunge la 9.70 sau chiar mai mult în unele cazuri. O asemenea situație este aberantă! Cum poți să îi spui unui adolescent care a avut media 9.70 că nu a intrat la școala pe care și-o dorește, când el a fost atât de aproape de nota maximă?

De ani buni există o goană continuă după notele mari în timpul anilor de studii. O notă de 8 la o anumită materie poate deveni o adevărată tragedie, pentru că strică media finală la obiectivul respectiv. Intrarea elevilor la liceu este viciată de mediile foarte mari obținute în timpul anilor de studii.

Ministrul educației recunoaște că există anomalii și spune că analizează dacă trebuie ținut cont la Evaluarea Națională de media notelor din gimnaziu.

Consider, la rândul meu, că este necesară o analiză serioasă. Chiar dacă au existat modificări după modificări la Legea educației și nu am prea avut parte de stabilitate în acest domeniu, nu putem lăsa lucrurile la voia întâmplării. Ne putem trezi la un moment dat că vor fi mai mulți candidați cu media 10 decât număr de locuri disponibil, ceea ce este aberant.

Din păcate, notele din timpul anului de studiu și-au pierdut adesea din relevanță, dovadă că apar diferențe uriașe între notele la examene și cele din gimnaziu.

Școala trebuie să devină locul în care copiii sunt educați pentru viață, nu doar spațiul în care doar nota contează. Sigur că orele de curs presupun un bagaj de cunoștințe care trebuie asimilate, dar în același timp ar trebui să fie locul unde se formează caractere și se modelează personalitatea unui tânăr. Elevul trebuie încurajat să creeze și să inoveze, dar mai ales să fie curios și să întrebe. Nu ne dorim să formăm elevi-roboței, ci tineri care vin cu plăcere la ore. Concurența trebuie încurajată, dar în același timp avem nevoie de o dezvoltare armonioasă a tinerilor.

    Dan-Constantin Șlincu - declarație politică având titlul PSD dorește aplicarea unui sistem pentru deduceri progresive la angajații cu salarii mici și îndeplinirea echității sociale;

Domnul Dan-Constantin Șlincu:

"PSD dorește aplicarea unui sistem pentru deduceri progresive la angajații cu salarii mici și îndeplinirea echității sociale"

Ideea impozitării progresive avută în vedere de PSD nu e cea clasică a unor trepte la care se calculează cote din ce în ce mai mari de impozit. Soluția analizată și propusă de PSD este ca prin deduceri fiscale, impozitele pe salariile mai mici să fie diminuate treptat, astfel încât salariații cei mai vulnerabili să poată face față creșterii prețurilor. Deci nu este vorba despre cote progresive de impozit, ci despre deduceri progresive la salariile mici. Încă nu există o decizie politică în coaliție în această privință, dar PSD consideră că este nevoie de o reașezare a impozitelor în sensul echității între impozitarea capitalului și impozitarea muncii care acum este taxată excesiv în România.

Așa cum știți, termenul limită de adoptare a ajustărilor necesare la Codul fiscal este 30 iunie, astfel încât să se respecte prevederile legale privind predictibilitatea si stabilitatea cadrului fiscal, noile prevederi fiind aplicabile de la 01 ianuarie 2023. În acest an nu se modifică niciun fel de taxă sau impozit. Oricum, deciziile care se vor lua vor ține cont și de rezultatele consultărilor cu reprezentanții mediului de afaceri și cu sindicatele, care au loc începând cu această săptămână.

Toți cetățenii și toate IMM-urile cunosc faptul că, în mod real, cota unică nu mai există de multă vreme, deci nu mai e nimic de apărat în acest sens. Nu s-a luat însă nicio decizie politică. Se analizează această soluție în primul rând pentru a putea scădea impozitarea la cei cu salarii mici, prin deduceri fiscale și alte asemenea instrumente. Cei cu salarii mici sunt cei mai afectați de inflație și de prețurile la utilități, deci aceștia pot fi ajutați prin deduceri fiscale, astfel încât să rămână cu mai mulți bani în buzunar din salariile obținute.

În momentul de față există deja mai multe cote de impozitare, deci nu avem la ce cota unică să renunțăm, așa cum ne acuză cu ipocrizie cei care stau pe margine și nu vin cu niciun fel de soluții concrete pentru a sprijini populația și IMM-urile ca să depășească această perioadă dificilă din punct de vedere economic.

Așadar, la pensii avem impozit 0% până la 2.000 de lei și impozit de 10% din ceea ce depășește acest prag.

La salarii este impozit 0% pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară și impozit de 10% pentru celelalte categorii.

În ceea ce privește impozitarea afacerilor, avem 1% pe cifra de afaceri la IMM-uri și 16% pentru celelalte categorii de firme.

În Uniunea Europeană doar următoarele statele din fostul bloc comunist au cotă unică: România, Bulgaria, Slovacia, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria și Polonia. Toate statele dezvoltate au cotă progresivă.

În orice caz, pot să asigur cetățenii și companiile românești că, dacă se va lua o decizie de modificare a modelului fiscal, aceasta se va promova în mod predictibil conform legilor în vigoare, cu o consultare a tuturor reprezentanților mediului de afaceri și a sindicatelor din fiecare domeniu de activitate.

    Maria Stoian - declarație politică despre Miza independenței energetice față de Rusia;

Doamna Maria Stoian:

"Miza independenței energetice față de Rusia"

Rusia folosește exporturile de gaze către Uniunea Europeană drept instrument de șantaj, conștientă că statele membre sunt dependente de acestea.

În plenul Camerei Deputaților de săptămâna trecută, a fost adoptat Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore. Legea va asigura securitatea energetică a României prin explorarea și exploatarea gazelor din Marea Neagră, evaluate la aproximativ 200 de miliarde de euro.

Pe lângă independența energetică pe care România o va câștiga în aproximativ 5 ani, prin această lege ar urma să se genereze peste 71 de miliarde de dolari la PIB-ul României și s-ar crea sau menține peste 30.000 de locuri de muncă.

România va avea întâietate la cumpărarea gazului scos din acest perimetru, apoi surplusul va fi exportat. Statul român va încasa 60% din taxe și impozite pentru gazul din Marea Neagră, România devenind un important jucător regional.

Proiectul de lege prevede aceleași taxe pe toată durata exploatării care vor fi plătite de investitori.

Față de Legea din 2018, este eliminată supraimpozitarea peste prețul de 45 de lei /MWh, aceasta aplicându-se gradual la prețul de peste 85 de lei /MWh, respectiv între 15% și 70%, în funcție de gradul veniturilor.

De asemenea, limita deducerilor din totalul impozitului pe veniturile suplimentare crește de la 30% la 40% și a fost eliminată obligația de a vinde 50% din producție pe piața internă, guvernul putând să intervină doar în situații de criză.

Aceleași prevederi se aplică și pentru exploatările onshore, ceea ce va duce la urgentarea investițiilor de la Caragele, județul Buzău, cel mai mare zăcământ de gaze descoperit în ultimii 30 de ani în România.

Primele livrări de gaze în baza Legii offshore ar urma să înceapă în a doua parte a acestui an.

Consider că acest proiect de lege asigură stabilitate și predictibilitate cadrului legislativ și reprezintă un sistem fiscal prietenos.

    Ilie Toma - declarație politică intitulată Măsurile sociale și economice sunt importante și necesare pentru România și cetățenii ei;

Domnul Ilie Toma:

"Măsurile sociale și economice sunt importante și necesare pentru România și cetățenii ei"

Cifrele care vin din domeniul economic sunt înfiorătoare. Rata inflației a atins un nivel record de 13,8%, depășind prognoza de inflație proiectată de BNR pentru anul 2022. BNR a majorat rata dobânzii de politică monetară la 3,75% pe an. Zilnic, se înregistrează scumpiri la produse alimentare, combustibili, utilități (electricitate, gaz etc.), cereale, materiale de construcții și lista poate continua.

Poluarea și schimbările climatice, actualul context geopolitic, securitatea și, în mod implicit apărarea, sunt alte provocări după pandemia de COVID-19, provocări care erodează economii, accentuează inegalitățile sociale, slăbesc democrația și produc incertitudini.

Alegerile parlamentare din 2020 au adus pe scena politică din România coaliția formată din PNL, USR și UDMR care a format Guvernul a cărui soartă a fost decisă de la bun început, cu un final tragicomic și previzibil pentru faptul că s-a uitat ce e era mai esențial, omul, cetățean al României și provocările cu care România, în sine, se confrunta.

Pentru că faptele contează, PSD a intrat la guvernare pentru a încheia o criză politică suprapusă peste alte crize și pentru ca și cetățenii să fie reprezentați cu adevărat în Parlament.

Partidul Social Democrat, din care fac parte, susține construirea unei societăți echitabile și consolidarea dimensiunii sociale a acesteia, prin politici adecvate, care să reglementeze în mod eficient justiția socială, mobilitatea socială, reducerea sărăciei și a inegalității veniturilor. Și de fiecare dată, PSD a fost alături de oameni și a dovedit acest fapt ori de câte ori a avut de spus un cuvânt fie că a fost la putere, fie în opoziție.

Majoritatea celor care ați fost la putere și v-ați dovedit doar incompetența, lansați în spațiul public tot felul de acuzații și continuați atacul, în același stil, contestând efectul pozitiv al măsurilor din programele de sprijin și orice altă soluție gândită și aplicată în interesul românilor.

Alții dintre dumneavoastră, în care bubuie naționalismul, le oferiți românilor circ, în loc de pâine. Contează doar strălucirea aparentă, nu problemele reale, altele decât cele din sondaje.

Dar oricare formațiune politică, fie că e de dreapta sau de stânga, când reprezintă cetățenii, pune pe primul loc măsurile sociale și economice pentru a depăși cu bine aceste vremuri tulburi.

În timp ce mulți dintre Domniile Voastre gânguriți, în actuala coaliție PSD vine cu fapte prin Programul "Sprijin pentru România":

  • diminuează cheltuielile bugetare cu cel puțin 10%, cu excepția celor cu investițiile, salariile, pensiile și asistența socială;
  • suspendă angajările la stat începând cu 1 iulie;
  • crește colectarea veniturilor la bugetul general consolidat al statului;
  • accelerează absorbția fondurilor europene din cadrul programelor operaționale și al PNRR;
  • ajută 4-5 milioane de români să facă față unor situații extreme în această perioadă prin protejarea lor de situații de neplată a ratelor bancare, sau prin acordarea unui sprijin unic pentru a atenua efectul nefast al creșterii prețurilor și a-i salva de sărăcie.

Sunt câteva exemple de bună guvernare în interesul țării și al românilor, exemple de parteneriat cu cetățenii cu scopul de a asigura o dezvoltare sustenabilă.

"Sprijin pentru România" este un ajutor imediat pentru cetățeni. Sunt fapte!

Dumnezeu i-a binecuvântat pe români cu darul iubirii de semeni și familie, cu darul iubirii culturii și al tradițiilor, al credinței și al unității. Cei care contestați toate formele de sprijin pentru semenii noștri, cu siguranță, vă îndepărtați de valorile autentic românești.

Nu-i abandonați pe cei care v-au votat și nu uitați ce le-ați promis și la ce scop v-ați angajat!

    Cristina Trăilă - declarație politică despre rolul României în cadrul NATO;

Doamna Cristina Trăilă:

Mediul de securitate și stabilitatea, globale și regionale, sunt puternic afectate, în prezent, de provocări dintre cele mai diverse, amplificate de progresul tehnologic și militar și de susținerea acordată de terțe părți, direct ori indirect, grupurilor insurgente.

Totodată, războiul de la granița României, declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, reprezintă o amenințare de înalt nivel, atât la adresa țării noastre, cât și la adresa Alianței Nord-Atlantice și a Uniunii Europene.

Reacția coalițiilor internaționale trebuie, astfel, să fie una fermă, printr-un răspuns rapid și eficient în sensul consolidării și dezvoltării capacităților de descurajare a potențialelor situații de risc.

România, ca stat membru al Alianței Nord-Atlantice și al Uniunii Europene, dar și datorită parteneriatului strategic extrem de solid cu Statele Unite ale Americii, beneficiază de puternice garanții de securitate. În același timp, statutul de membru al țării noastre ne impune adoptarea unei poziții de responsabilitate, în sensul asumării rolului esențial pe care România îl are pe flancul estic și participării active la dezvoltarea politicilor, valorilor și principiilor pe care ni le-am însușit odată cu aderarea la aceste organizații.

România este, așadar, un actor important în cadrul european și internațional, iar contribuțiile pe care țara noastră le-a avut de-a lungul timpul în ceea ce privește arhitectura de securitate sunt unele de maximă importanță.

Apartenența la NATO și poziția noastră în cadrul celei mai puternice alianțe politico-militare, precum și relațiile bilaterale cu Statele Unite ale Americii au înregistrat progrese semnificative datorită activității diplomatice pe care președintele Klaus Iohannis a întreprins-o în numele țării noastre. România este, astăzi, un aliat responsabil și de încredere, care își respectă angajamentele, care participă activ la dezvoltarea politicilor NATO, la misiuni și operațiuni, la eforturile de creștere a rezilienței și a capacităților de apărare pentru parteneri, contribuind, astfel, la întărirea NATO ca alianță de apărare colectivă.

În contextul actual, securitatea României este amenințată de prezența militară masivă de la granițele țării noastre generată de războiul ilegitim declanșat de Federația Rusă în Ucraina. Așa fiind, relevanța Alianței Nord-Atlantice și a apartenenței noastre la NATO nu poate fi pusă în niciun moment sub semnul întrebării. Structurile de apărare prezente pe teritoriul nostru reprezintă o garanție indiscutabilă a consolidării securității și a capacității de apărare împotriva tuturor potențialelor riscuri și provocări. Solidaritatea aliată este arma noastră cea mai puternică!

Totodată, România beneficiază de o susținere puternică din partea Statelor Unite ale Americii, în baza Parteneriatului Strategic, bucurându-ne, astfel, de o dublă garanție de securitate.

Astfel, în urma escaladării tensiunilor și consolidării masive a prezenței militare a Federației Ruse în proximitatea Ucrainei și în regiunea Mării Negre, președintele Klaus Iohannis a aprobat intrarea, staționarea și operarea forțelor armatelor străine pe teritoriul României, în scopul îndeplinirii misiunilor de descurajare și apărare.

Răspunsul rapid al aliaților prin desfășurarea de forțe pe teritoriul țării noastre demonstrează soliditatea relațiilor multilaterale ale României cu principalii parteneri strategici - SUA și NATO, dezvoltate și consolidate printr-o implicare activă și consecventă a țării noastre la nivelul acestor parteneriate. Contribuția de care beneficiem în acest moment extrem de dificil din partea aliaților este semnificativă, garantându-ne suveranitatea și independența.

România va rămâne întotdeauna fidelă valorilor și principiilor comune, democratice și europene, și va continua să-și consolideze rolul pe care îl are în cadrul structurilor de securitate din care face parte!

    Daniel Tudorache - declarație politică: Aici este România, stat suveran!;

Domnul Daniel Tudorache:

"Aici este România, stat suveran!"

Prima vizită în străinătate a președintelui Ungariei a sfidat regulile de protocol, bună vecinătate și curtoazie, generând un imens scandal diplomatic între țara noastră și țara vecină.

Vizita președintelui Ungariei, doamna Katalin Novák, în Transilvania, a fost una privată, neoficială, nu turistică, nu de protocol, oficial, și a avut scopul unei provocări, sfidând în acest mod suveranitatea statului român. A tratat Transilvania ca pe o provincie a Ungariei, nu ca pe un teritoriu al României locuit de cetățeni români.

Aceste derapaje diplomatice nu pot trece neobservate și nesancționate, întrucât, pe de o parte, președintele Ungariei, prin acțiunile și discursurile sale, a încălcat suveranitatea statului român iar pe de altă parte a încălcat normele de drept european.

Transilvania a fost, este și va fi România, iar România este stat suveran. În plus, responsabilitatea pentru respectarea drepturilor etnice, culturale, religioase, lingvistice, ale cetățenilor români de etnie maghiară revine României, ca stat de cetățenie, iar România întotdeauna a respectat și va respecta drepturile minorităților.

    Valentin-Ilie Făgărășian - declarație politică intitulată Mobilitatea cetățenilor europeni trebuie să crească, chiar și în condiții de criză!;

Domnul Valentin-Ilie Făgărășian:

"Mobilitatea cetățenilor europeni trebuie să crească, chiar și în condiții de criză!"

Majoritatea covârșitoare a cetățenilor europeni susțin sancțiunile impuse de către instituțiile Uniunii Europene împotriva Rusiei, ca urmare a agresiunii ilegale și barbare asupra poporului ucrainean liber și independent. Cu toate acestea, efectele economice negative au fost, sunt și vor fi resimțite de aproape toți europenii, în special în ceea ce privește prețul produselor energetice și al produselor agroalimentare. Este îmbucurător faptul că statele membre ale Uniunii elaborează permanent planuri curajoase de desprindere a economiei europene de dependența de resurse energetice rusești. Cu toate acestea, știm cu toții că nu se vor produce miracole peste noapte și că tranziția către resurse energetice verzi, către mașini nepoluate cu motoare electrice, către gospodării autonome energetic, este un proces de lungă durată, care implică investiții masive și susținute, atât de la bugetul Uniunii, cât și de la bugetele naționale ale statelor membre.

Îmi exprim speranța că toate măsurile luate la nivelul Uniunii Europene și în interiorul statelor membre să protejeze mobilitatea ridicată a persoanelor și a mărfurilor în interiorul Uniunii. Ușurința cu care un cetățean european sau o marfă produsă în UE ajunge de la București la Paris, de la Berlin la Roma, este unul dintre marile câștiguri ale proiectului integraționist european din ultimii 70 de ani, care trebuie protejat cu toate mijloacele. Mobilitatea ridicată a persoanelor și a mărfurilor în interiorul Uniunii este cea care a contribuit la dezvoltarea statelor membre și la creșterea standardului de viață pentru cetățenii europeni. Această mobilitate a permis milioanelor de români să își găsească ușor un loc de muncă în străinătate sau să revină în țară la familii și la copii, ori de câte ori aveau posibilitate.

Mă bucur nespus că Guvernul condus de președintele PNL, Nicolae Ciucă, a luat deja măsuri în sensul sprijinirii transportatorilor, pentru a diminua efectele negative ale creșterii prețurilor la carburanți, prin alocarea a 300 de milioane de lei firmelor din domeniul transporturilor. Ar fi de dorit ca și la nivelul instituțiilor europene să se conștientizeze importanța sprijinirii tuturor mecanismelor și infrastructurilor care au făcut posibilă mobilitatea în interiorul UE, de la sectorul aerian și naval, până la cel rutier și feroviar.

Am convingerea că statele europene vor demonstra din nou solidaritate în jurul proiectului european, că statele mai puternice le vor sprijini și pe cele mai puțin dezvoltate ca să țină pasul și că vor transforma provocările aduse de criza ucraineană într-un nou stimul pentru consolidarea proiectului european.

    Vasile Nagy - declarație politică având ca obiect Relația româno-maghiară;

Domnul Vasile Nagy:

"Relația româno-maghiară"

Românii și maghiarii se învecinează ca popoare și conviețuiesc în Transilvania de aproximativ o mie de ani, astfel au realizat, de fapt, o veritabilă performanță în ceea ce privește conviețuirea cu celălalt.

Până la urmă, cele două neamuri n-au ajuns să se extermine sau să se alunge reciproc, cum au făcut atâtea grupuri etnice, în Europa și în întreaga lume.

Istoria românilor și maghiarilor a fost utilizată excesiv pentru confecționarea unor imagini subiective ostile sau, dimpotrivă, binevoitoare, uneori profund deformate.

Cât de eronate pot fi aceste interpretări ne arată comparația cu alte situații similare, din lumea largă. Indiferent dacă vom socoti numărul de victime, de zile de conflict armat sau de invective șovine proferate pe cap de locuitor, nu putem ajunge la scoruri superioare celor existente în cazul germanilor și francezilor, englezilor și irlandezilor, rușilor și polonezilor, turcilor și armenilor.

În Evul Mediu, de exemplu, protagoniștii conflictelor considerate în mod abuziv etnice sau româno-maghiare erau, de fapt, nobili care își legau țăranii de glie la fel cum a făcut-o și Mihai Viteazul cu "rumânii" săi, ori stăpânitori feudali, care se luptau pentru putere, voievozii munteni și moldoveni s-au păruit între ei cam tot atât de des cât au făcut-o cu regii maghiari sau principii Ardealului.

Respectivii combatanți nu se băteau, în primul rând, în calitatea lor de români sau maghiari, ci în aceea de nobili, țărani, principi sau apărători ai credinței. Iar împrejurarea că vorbeau limbi diferite nu făcea decât să adauge un motiv în plus, dar nu cel mai important, rivalităților fundamentale existente între ei, de natură socială, politică sau confesională.

Că aceste conflicte au fost considerate, mai târziu, dovezi incontestabile ale conflictului milenar româno-maghiar, aceasta este altă poveste, care nu ține de istoria trăită de oameni, ci de istoria scrisă de istorici.

În realitate, adevăratul start al unui conflict specific româno-maghiar s-a dat mult mai recent la scară istorică, abia o dată cu epoca modernă. În secolul al XIX-lea, ca peste tot în Europa, elitele politice și intelectuale ale celor două națiuni au demarat, fiecare, un proiect național, care includea emanciparea, progresul și modernizarea.

Dar spațiul geografic al Transilvaniei era revendicat de ambele proiecte naționale, de către maghiari, în primul rând din motive politice și istorice, deoarece făcuse parte din regatul medieval al Ungariei, iar de către români tot din motive istorice ca parte a Daciei cucerite cândva de romani, dar și demografice, în calitatea lor de cei mai numeroși locuitori ai provinciei.

Așa a început un conflict politic apăsat, care va dura aproximativ o sută de ani, de la Revoluția din 1848 până la reinstaurarea administrației românești în Transilvania, în martie 1945.

În cea mai mare parte a sa, conflictul româno-maghiar de o sută de ani a fost doar un "război rece", întrerupt de numai trei intervale de dispută deschisă, violentă - Războiul civil din Transilvania, desfășurat în perioada octombrie 1848 - august 1849, în cursul căruia maghiarii kossuthiști, adepți ai independenței Ungariei, s-au confruntat cu românii ardeleni prohabsburgici; conflictul militar dintre România și Austro-Ungaria, derulat între anii 1916-1918, în contextul Primului Război Mondial, și continuat în 1919 cu intervenția românească împotriva regimului bolșevic din Ungaria; ocupația maghiară horthystă din nord-vestul Transilvaniei, dintre anii 1940-1944, căreia îi va pune capăt ofensiva trupelor sovietice și românești, după 23 august 1944.

După al Doilea Război Mondial, includerea forțată a României și Ungariei în țarcul țărilor comuniste "frățești", ca și principiul "înghețării" granițelor statelor europene, în vederea blocării revendicărilor teritoriale destabilizatoare, va pune capăt și conflictului politic deschis dintre cele două state.

Excepție fac câteva episoade mai tensionate, potențial explozive, din perioada fluidă a schimbărilor de regim din anii 1989-1990, cum ar fi cazul violențelor interetnice de la Târgu - Mureș, din martie 1990 sau al eventualului rol jucat de Ungaria în răsturnarea regimului Ceaușescu, în decembrie 1989, neconfirmat încă de mărturii istorice certe, prin acțiuni ale serviciilor secrete și operațiuni de dezinformare.

După căderea comunismului, intrarea Ungariei și a României în NATO și în Uniunea Europeană va bloca încă o dată orice posibilitate de conflict veritabil între cele două state. Ca urmare, disputele dintre ele vor continua doar la modul simbolic, ca un război al cuvintelor și justificărilor, îndeosebi pe tema statutului minorității maghiare din România.

Indiferent dacă vine dintr-o istorie "adevărată" sau "manipulată", mai veche sau mai recentă, imaginea românilor referitoare la maghiari include numeroase aspecte critice.

Principalul defect atribuit maghiarilor de către români este răutatea, care se conjugă cu înfumurarea. Cruzimea, "dovedită" mai ales de antecedentele istorice, este asociată, în viziunea românilor, cu primitivismul și caracterul temperamental al urmașilor lui Árpád și se explică prin originea asiatică a maghiarilor, ai căror strămoși "au mâncat carne de sub șa".

De multe ori, trăsăturile negative ale maghiarilor sunt definite de către români în contradicție cu cele proprii: maghiarii sunt răi, cruzi și intoleranți, în timp ce noi suntem blânzi, chiar prea blânzi, românii înșiși acceptând că "mămăliga nu explodează", toleranți și ospitalieri; maghiarii sunt "barbari nomazi" veniți din Asia, pe când românii sunt "europeni", autohtoni prin definiție și moștenitori ai unei străvechi civilizații sedentare.

Pentru că imaginea de sine a românilor include, pe lângă numeroase aspecte autolaudative, și o importantă doză de autodenigrare, clișeele românești la adresa maghiarilor se bazează și ele pe acest autoportret ambivalent.

Sondajele sociologice, care măsoară prin metode statistice atitudinile românilor față de maghiari, dezvăluie, în general, aspecte mult mai benigne, în raport cu imaginile negative și injuriile vehiculate de imagologia etnică.

Proporția românilor care afirmă în sondaje că ar accepta vecini, colegi de serviciu, prieteni sau chiar parteneri de viață maghiari este una ridicată. Cele mai criticate aspecte sunt raporturile istorice, considerate proaste de către majoritatea respondenților, ca și prestația politicienilor de ambele etnii, care generează sau inflamează tensiunile, în scopuri electorale, în timp ce masa maghiarilor de rând este dezvinovățită oarecum, prin această distribuție a responsabilităților.

Într-un mod probabil "dezamăgitor" pentru români, repertoriul maghiar de invective și imagini negative la adresa românilor este mai sărac în comparație cu corespondentul său românesc.

Această situație se explică istoric prin faptul că maghiarii au fost multă vreme mai importanți pentru români decât românii pentru maghiari. În secolele XVIII-XIX, când a început conflictul politic dintre cele două națiuni, principalul rival istoric al maghiarilor era împăratul de la Viena, pe plan extern se temeau de pericolul rusesc, care avea să le vină de hac și în 1849 și în 1945, iar pe plan intern se loveau de revendicările naționalităților din Ungaria, luate laolaltă.

Ca urmare, românii nu reprezentau decât una dintre ipostazele unui inamic național cu mai multe capete, printre care cel românesc nu era atât de înspăimântător. De aceea, imaginea românilor în ochii maghiarilor a fost caracterizată adeseori de o anumită suficiență și chiar indiferență.

Nota sa dominantă era dată de sentimentul categoric de superioritate al maghiarilor în raport cu românii, considerați un popor primitiv de țărani și păstori necivilizați. Alteritatea românilor era completată de apartenența lor la ortodoxie sau "greco-catolicism", aspecte care îi plasau, sub raport geopolitic, într-o lume răsăriteană, diferită, ostilă și esențialmente inferioară.

Uneori, românii din Ardeal erau percepuți de către maghiarii citadini ca niște "buni sălbatici", țărani pitorești, destul de înapoiați, dar cu calități sufletești autentice, care puteau fi educați și atrași de partea maghiarilor.

Lucrurile se vor schimba însă radical după 1920, anul crucificării proiectului național maghiar. După tragedia de la Trianon, când maghiarii s-au trezit că au pierdut mai mult de două treimi din patria pe care o credeau pe veci a lor, sentimentul de înfrângere, de frustrare și apoi de revanșă a fost copleșitor.

În acest context, românii, prea puțin băgați în seamă până atunci, vor ajunge în ochii maghiarilor profitorii cei mai importanți ai dramei lor naționale. Ei au primit Transilvania, care reprezenta pierderea cea mai dureroasă, atât prin dimensiuni 102.000 km2, mai mult decât cei 93.000 km2 rămași Ungariei, prin numărul de conaționali pierduți 1.700.000 de suflete, ca și prin importanța ei simbolică.

Pentru maghiari, Ardealul a fost și va rămâne întotdeauna o parte, fie ea și "înstrăinată", a patriei maghiare, cu catedralele, castelele, cimitirele și câmpurile sale de bătălie ungurești.

În aceste condiții, cel mai puternic stereotip negativ care îi definește pe români în ochii maghiarilor, mai ales dacă ei sunt alegători FIDESZ sau cetățeni nord-americani, este cel al românului abuziv, care îi desconsideră și îi oprimă pe maghiari, care nesocotește drepturile naționale ale minorității maghiare, le răstălmăcește istoria și refuză să le vorbească limba, numai de-al dracului, deși în Transilvania toată lumea ar trebui să știe ungurește. Și aceasta, în pofida faptului că statul lor balcanic, care a sufocat și Ardealul, este destul de dubios și dezorganizat.

Pentru ungurii din Transilvania, spre deosebire de cei de la Budapesta, românii au reprezentat întotdeauna o prezență mai clară și au fost percepuți ca niște concetățeni și vecini, de care trebuie să ții seama, indiferent de defectelor lor, pentru că trăiești cu ei laolaltă.

Românii și maghiarii din Transilvania cultivă câteva atitudini și valori comune, izvorâte din specificul istorico-cultural al provinciei lor, pe care nu le pot împărtăși cu conaționalii de la București sau de la Budapesta.

Unul dintre bunurile simbolice pe care le stăpânesc împreună este această cultură a familiarității cu "dușmanul", o știință realistă a conviețuirii, bazată pe sentimentul că nu putem trăi decât împreună, chiar dacă am avea destule motive să ne luăm la bătaie.

Până la urmă, am ajuns să ne obișnuim cu aceste lucruri și chiar să le socotim o parte inconfundabilă a identității noastre regionale. Ne-ar lipsi, dacă nu le-am avea.

Asemenea bunuri comune oferă o bază pentru construirea unei identități transilvane, idee vehiculată de mulți, dar în sensuri foarte diferite: din patriotism local, nostalgie și bovarism ideologico-cultural, ca țintă de darts pentru naționalismul radical românesc și, în oglindă, ca etapă tranzitorie pentru viziunile iredentiste maghiare, ca instrument de mobilizare electorală a ardelenilor, pentru politicienii cinici și pragmatici, sau ca resursă identitară pentru construirea unui regionalism românesc sănătos, pentru cei idealiști.

Dar acest proiect este foarte dificil, deoarece la ora actuală românii și maghiarii trăiesc în universuri simbolice paralele. Există o Transilvanie a românilor și alta a maghiarilor, cândva a fost și una a sașilor, fiecare cu propria viziune asupra istoriei, cu numele sale de străzi, cu simbolistica și sărbătorile fiecăruia, dacă se poate fără nicio participare a celuilalt.

Românii și maghiarii nu doar că nu participă la sărbătorile publice ale celorlalți, ci, mai mult, o fac, eventual, la modul agresiv.

Problema este că extremiștii folosesc ca materie primă simboluri naționale, amintiri istorice și imagini etnice, care fac parte din patrimoniul cultural al unei întregi națiuni.

Cu toții le înțelegem și rezonăm emoțional la mesajul lor, fie că ne încântă, fie că ne sperie sau ne enervează. Acest bagaj identitar colectiv reprezintă o resursă foarte prețioasă, pentru oricine vrea să atragă atenția asupra propriei persoane. Politicienii știu sau măcar intuiesc cel mai bine acest lucru, uneori cu ajutorul unor sociologi ori politologi profesioniști.

În aceste condiții, imaginile reciproce româno-maghiare devin o marfă, tranzacționată în funcție de cererea pieței, de către politicieni, jurnaliști, comunicatori, transmițători de imagini, iar uneori chiar de negustorii de artefacte, care vând busturi cu Avram Iancu, stegulețe tricolore și cărți poștale cu Ungaria Mare, cot la cot cu istoricii sau publiciștii.

Uneori, această marfă, la fel ca dinamita, poate fi detonată de către cei care o utilizează, din greșeală sau în mod intenționat. La numai câteva sute de kilometri de noi, cu nici două decenii în urmă, sârbii, croații, bosniacii sau kosovarii au experimentat pe pielea lor efectul devastator al unor imagini și raporturi etnice ostile.

În comparație cu acest exemplu foarte la îndemână, conviețuirea pe care istoria a impus-o românilor și maghiarilor în Transilvania nu poate fi considerată în niciun caz un coșmar al Europei, ci o poveste de succes.

Până acum, ținând cont de datele zbuciumate ale istoriei noastre comune, ne putem felicita mai ales pentru că am reușit să depășim sau să evităm ceea ce putea fi mai rău.

Frumos ar fi ca, de acum încolo, să și construim ceva împreună, ceva care ar putea însemna mai bine. Trecutul, bun sau rău, nu cred că va fi uitat de cele două comunități.

    Vetuța Stănescu - declarație politică având ca temă Colectare eficientă, nu impozitare excesivă;

Doamna Vetuța Stănescu:

"Colectare eficientă, nu impozitare excesivă"

A fost lansată în spațiul public, de ceva timp, ipoteza conform căreia va urma introducerea unui impozit progresiv, în locul cotei unice, și alte impozite și taxe subsecvente, precum o așa-numită taxă pe avere sau bogăție. Așa cum a afirmat președintele PNL, prim-ministrul Nicolae Ciucă, anul acesta nu se va majora nicio taxă, iar impozitarea nu se va modifica. Guvernul condus de PNL are o orientare probusiness și este conștient că mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate, nu de taxe introduse peste noapte. Acest lucru a fost demonstrat atât prin alocările de la buget pentru investiții, cât și prin pachetul "Sprijin pentru România", care cuprinde 60% alocări doar pentru mediul de afaceri. Este esențială valorificarea fondurilor europene și, mai ales, a oportunităților oferite de PNRR.

Istoric și doctrinar vorbind, Partidul Național Liberal va fi mereu cel mai bun partener al mediului privat. Modificarea sistemului fiscal, în mod abrupt, ar determina un seism, în special în ceea ce îi privește pe antreprenori, cei care reprezintă motorul economiei noastre. Ca partid de dreapta, PNL a fost - și va fi în continuare - un susținător al menținerii cotei unice, cel mai simplu și just sistem de impozitare a veniturilor. Nu este drept ca cineva, care s-a ostenit de-a lungul vieții să obțină mai mult decât alții, care poate a petrecut ore în șir, ani la rând studiind pentru a-și face o carieră și a avea un venit mult peste media din România, să fie pedepsit pentru efortul și inteligența lui, totul în numele unei abstracte reduceri a inegalităților. Vor intra banii de la cei harnici în buzunarul celor mai puțini "norocoși"? Mi-e teamă că de fapt scopul va fi o egalitate în sărăcie a românilor. Cei care ar putea beneficia de pe urma banilor luați de la cei cu venituri mari, nu vor avea parte de nimic, iar cei care aveau venituri peste medie, vor fi de acum încolo mai săraci, totul pentru că așa a vrut statul. Această diferență de filosofii a fost cel mai bine ilustrată de premierul britanic Winston Churchill, care spunea: "Viciul inerent al capitalismului este împărțirea inegală a binecuvântărilor. Virtutea inerentă a socialismului este împărțirea egală a mizeriei". Cea mai mare problemă, până la urmă, nu este modul în care impozităm și taxăm, ci colectarea. Indiferent dacă ai cotă unică sau impozit progresiv, nu te va ajuta cu nimic pe tine, stat român, din moment ce tot puțini bani aduci la buget prin colectare. Asta este problema cu care ne confruntăm. Nu avem nevoie de noi impozite, ci de îmbunătățirea sistemului de colectare. Numai așa vom dispune de fondurile necesare pentru a-i ajuta pe cei care nu se regăsesc în cel mai bun moment al vieții lor, sau nu și-au atins încă întregul potențial, iar cei mai harnici și talentați nu vor fi pedepsiți, prin impozitare excesivă, pentru munca lor.

    Mihai Weber - declarație politică având titlul Aducerea prosperității în casele românilor, obiectivul principal al PSD!;

Domnul Mihai Weber:

"Aducerea prosperității în casele românilor, obiectivul principal al PSD!"

Încă de la momentul intrării la guvernare, PSD a făcut, și încă face eforturi uriașe pentru a repara efectele unor legi făcute pe genunchi și adoptate haotic în perioada în care USR și PNL se aflau la guvernare, sau de a renegocia prevederile unor documente. Așa cum deja știți, printre acestea se află și Planul Național de Redresare și Reziliență, motiv pentru care, acum, renegocierea PNRR reprezintă una dintre prioritățile PSD. Vorbim despre un document întocmit prost, rigid, care nici pe departe nu ține cont de interesele naționale. Reprezentanții USR vorbesc excesiv de mult despre acest subiect, însă ceea ce omit dumnealor să dezvăluie sunt lacunele acestui act. În același timp, reprezentanții USR uită să vorbească și despre sumele alocate în cadrul Planului Teritorial pentru Tranzacție Justă (PTTJ).

Un alt proiect de țară important, în care România a fost puțin către deloc reprezentată de USR și, prin urmare, sumele negociate pentru anumite zone ar fi putut fi mai mari, așa cum s-a întâmplat în cazul altor țări care au avut negociatori competenți. Concluzia este că multe dintre capitolele PNRR ar fi putut fi negociate mai avantajos, ca și sumele alocate pentru Planul Teritorial pentru Tranzacție Justă. Pe de altă parte, ca să revenim la prezent, cu tot efortul USR de a bloca inițiativele actualei guvernări, vă asigur că PSD nu-i va abandona pe pensionari. Se va lupta până la capăt pentru drepturile lor, pentru ca pensiile să nu fie înghețate din cauza unor prevederi absurde ale unui PNRR gândit de-a-ndoaselea de către USR. Iar eforturile PSD încep să se vadă, din moment ce Comisia Europeană a confirmat deja nevoia de flexibilizare a procentului de 9,4% pondere în PIB a cheltuielilor pentru pensii.

Mai mult, PSD va face demersuri la Comisia Europeană, pentru redirecționarea unor fonduri europene către proiecte care privesc producerea de energie, deoarece contextul actual necesită măsuri urgente de regândire și redirecționare a unor sume către proiecte care să facă din România o țară independentă din punct de vedere energetic.

Nu trebuie să uităm niciodată de ce suntem astăzi, aici, în această formulă de guvernare. Fiindcă lipsa de viziune și profesionalism a fostei guvernări PNL-USR a dus România la un pas de dezastru, un dezastru care, din fericire, a fost stopat în numai câteva luni de guvernare PSD-PNL-UDMR.

Românii nu mai pot fi păcăliți de propaganda USR, fiindcă acum pot face o comparație între perioada în care a fost USR la guvernare și perioada actuală. Față de austeritatea oferită de guvernarea USR-PNL, românii pot vedea și aprecia măsurile adoptate la propunerea PSD, cum ar fi dublarea cotei de hrană pentru pacienții din spitale; aplicarea în agricultură și în industria alimentară a modelului de salarizare din construcții, cu un salariu minim de 3.000 de lei brut; reluarea schemei de ajutor de stat pentru firmele care fac investiții de peste un milion de euro; compensarea prețurilor pentru energie și gaze, pentru persoanele fizice și companii; acordarea primei de 10% fermierilor care livrează producția agricolă către firmele românești din industria alimentară; ajutorul de până la 400.000 de euro/firmă pentru IMM-urile ale căror cheltuieli cu utilitățile au crescut cu mai mult de 15%; ajutorul de 300 milioane de lei pentru transportatori, pentru achiziția de combustibil; voucherele pentru alimente acordate strict persoanelor cu venituri mici - familii cu copii și cu venituri mici de sub 600 lei pe membru de familie, persoanelor care se încadrează la venitul minim garantat, persoanelor cu dizabilități, pensionarilor cu venituri mai mici de 1.500 de lei; vouchere acordate elevilor cu burse sociale; scutirea de taxe pentru creșterea cu 200 de lei a salariului minim care se acordă celor care sunt încadrați cu acest salariu; sprijin pentru angajarea șomerilor etc.

În concluzie, USR și-a arătat deja măsura incompetenței la guvernare, când a lăsat pacienții să moară în spitale, când a negociat prost proiecte care afectează o țară întreagă și a blocat programele de sprijin pentru IMM-uri. Dintr-un minim respect pentru cei care i-au trimis în Parlament, toți acești domni ar trebui să contribuie la efortul pe care PSD îl face în acest context foarte greu pentru întreaga Europă și să ajute, nicidecum să blocheze inițiativele actualului Guvern de a face ce este mai bine pentru români.

După ce vom reuși să ieșim din această criză, va fi timp și pentru campanii electorale. Dar, astăzi, țara are nevoie doar de oameni politici care să pună umărul la aducerea prosperității în casele românilor, iar pentru PSD acesta este obiectivul principal.

    Nicolae Roman - declarație politică intitulată Redeșteptarea poporului român - Suveranitatea și caracterele reprezentative ale României;

Domnul Nicolae Roman:

"Redeșteptarea poporului român - Suveranitatea și caracterele reprezentative ale României"

Voi aborda azi subiectul suveranității și al marilor personalități românești, care au adus renume țării și au reprezentat cu cinste profesiile cărora le-au slujit, dar în mod deosebit poporului român, dovedind în momente de cumpănă a fi nu numai oameni de vază ai panopliei intelectualității românești, dar și mari caractere și modele de moralitate și corectitudine.

Noi, românii, suntem o nație de oameni care a fost binecuvântată cu mari personalități pline de dăruire și de talente, care reprezintă stâlpi ai științei, culturii și artei românești și sunt adesea prezenți în memoria noastră prin operele lor ce dăinuie peste veacuri. Acești români au avut o contribuție enormă atât la dezvoltarea țării noastre, cât și la definirea identității naționale, dar o parte dintre ei au luptat și pentru suveranitatea României de care noi azi ne bucurăm. Din aceste motive, ei nu ar trebui să fie uitați, ci amintiți de fiecare dată când avem ocazia. În continuare voi aminti doar o parte dintre aceștia, numărul lor fiind mult mai mare în realitate.

Mihai Eminescu este cel mai mare poet al nostru, prozator și jurnalist român. El este considerat, pe bună dreptate, ca fiind cea mai cunoscută și influentă personalitate din literatura română. Eminescu a lăsat moștenire neamului românesc o adevărată comoară literară, operele sale rămânând nepereche în raport cu cele ale marilor scriitori ai lumii.

Marele om politic român Ion I.C. Brătianu a fost cel care a jucat un rol de primă importanță în Marea Unire din 1918 și în viața politică din România modernă, alături de Regina Maria. A deținut președinția Consiliului de Miniștri în momentul intrării României în Primul Război Mondial și a condus România în momentele dificile ale retragerii în Moldova. În anul 1922, ulterior recunoașterii Marii Uniri, a preluat guvernarea și a înfăptuit reforma agricolă și votarea noii constituții din 1923.

Regina Maria a fost caracterizată în câteva cuvinte de Constantin Argetoianu în lucrarea "Pentru cei de mâine: Amintiri din vremea celor de ieri", pentru a sublinia rolul Reginei Maria și locul pe care ea îl merită în istorie: "Oricâte greșeli va fi comis regina Maria, înainte și după război, războiul rămâne pagina ei, pagină cu care se poate făli, pagină care se va așeza în istorie la loc de cinste. [...] Regina Maria și-a îndeplinit datoria pe toate fronturile activităților sale, dar mai presus de toate pe acela al încurajării și ridicării moralului acelora care o înconjurau și care au trebuit să decidă, în cele mai tragice momente, soarta țării și a poporului său. [...] Prin modul cum a influențat în 1916 intrarea României în război și din nou în 1918, când aproape numai datorită ei, Regele Ferdinand nu a ratificat dezastruoasa pace de la București, Regina s-a așezat ca ctitoriță a României întregite și ca una din cele mai mari figuri ale istoriei noastre naționale.".

Fără Regina Maria la Trianon, în anul 1920, nu se stabileau granițele României.

Omul politic Lucrețiu Pătrășcanu a fost membru al conducerii Partidului Comunist Român, ministrul justiției, avocat, sociolog și economist și una dintre rarele figuri intelectuale printre comuniștii din România. El a fost unul dintre reprezentanții României la semnarea armistițiului dintre România și URSS în data de 12 septembrie 1944, iar în 1947 a fost unul dintre reprezentanții României la Tratatele de pace de la Paris. A fost reabilitat post-mortem.

Lucian Blaga trebuie menționat între personalitățile de vază românești, ca eseist, filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar, academician și diplomat român.

Filosofia sa originală îmbină panteismul și ortodoxia. În creația sa filosofică sunt cunoscute cele trei trilogii: Trilogia cunoașterii, Trilogia culturii și Trilogia valorilor.

Un alt om de știință român, medic fiziolog, profesor, care a contribuit la izolarea hormonului pancreatic antidiabetic, numit mai târziu insulină, este Nicolae Constantin Paulescu.

Nicolae Iorga a fost o personalitate enciclopedică de rang internațional, ca istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar, academician român, istoric al artelor și filozof al istoriei. George Călinescu a considerat că, în primele decenii ale secolului XX, Iorga a jucat în cultura românească "rolul lui Voltaire".

Mihail Manoilescu a fost publicist, gânditor economic și politic, politician român dintr-o veche familie aristocratică și a deținut funcția de ministru al afacerilor străine al României în cadrul Guvernului Ion Gigurtu. Gândirea sa economică a trezit interes în America de Sud, acesta fiind unul dintre puținii gânditori economici originali din România. Menționăm lucrarea de referință intitulată "Teoria protecționismului și a schimbului internațional", publicată la Paris în 1929. Profesorul Costin Murgescu, directorul Institutului de Economie Mondială, spunea despre Mihail Manoilescu următoarele: "Politica de protecție industrială practicată de România în primele decenii ale acestui secol a fost ridicată de Mihail Manoilescu la rangul unei teorii cu valabilitate și ecou internațional. La aproape șase decenii lucrarea lui fundamentală și-a croit drum în întreaga lume, constituie prima străpungere românească în gândirea economică universală și a intrat definitiv în istoria doctrinelor economice moderne".

Generalul Stan Poetaș a comandat Regimentului 40 Infanterie Călugăreni, în 1916, când România a intrat în Primul Război Mondial, fiind deseori creditat pentru multe victorii ale României din timpul marii conflagrații. În vara anului 1917, Generalul Stan Poetaș a făcut parte din divizia Generalului Eremia Grigorescu, primind misiunea de a conduce Brigada 17 Infanterie în Bătălia de la Mărășești - În toamna anului 1918 i s-a dar misiune în Basarabia pentru a apăra populația civilă de grupările bolșevice care apăruseră în acea regiune.

Marele sculptor de renume mondial, Constantin Brâncuși, a contribuit în mod remarcabil la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană și a fost declarat postum membru al Academiei Române.

Privighetoarea din Carpați sau marea soprană de renume internațional, Hariclea Darclée, este una dintre personalitățile cele mai importante ale României. La Paris a fost remarcată de Charles Gounod, care a distribuit-o în rolul Margaretei din opera sa Faust și care i-a sugerat luarea numelui Darclée. A fost preferata multor compozitori, precum Giacomo Puccini, Pietro Mascagni, Alfredo Catalani. Hariclea Darclée s-a impus ca primadonă în marile teatre de operă de la Paris, Berlin, Florența, Milano, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Barcelona, Madrid, Monte Carlo, Moscova și Sankt Petersburg.

Una dintre cele mai importante femei ale culturii românești este considerată Martha Bibescu, alături de Prințesa Ana de Noailles, de Iulia Hașdeu si de Elena Văcărescu. Cu cartea "Les Huit Paradis", în anul 1908, premiată de către Academia Franceză, a deschis seria unei opere cu romane de inspirație autobiografică sau istorică, evocări ale unor personalități, note de călătorie, versuri, poeme în proză, eseuri, cugetări, corespondenta, o serie de biografii istorice, semnate, in parte, sub pseudonimul Lucile Decaux.

Bartolomeu Anania a fost un cleric ortodox român, scriitor și arhiepiscop al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. În anul 2006 a devenit primul Mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, iar în anul 2007 a fost principalul contracandidat al mitropolitului Daniel Ciobotea la alegerea noului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

Trebuie să arătăm respect și să omagiem acele personalități prin al căror eforturi și geniu s-a adus o contribuție importantă României în diverse domenii, dar în special au contribuit la reprezentarea țării cu cinste peste hotare și au făcut cunoscute idei românești venite din seva tradiției și culturii creștin ortodoxe. Avem datoria să creăm condițiile, pentru ca și peste ani, cei care ne vor urma să aibă ce omagia, dar în același este importat să încurajăm și să cultivăm talentul.

De ce neamul nostru este blestemat și conducătorii noștri îi "omoară" pe români cu propriile lor mâini?!

    Simina-Geanina-Daniela Tulbure - declarație politică cu tema Cotele de gen și reprezentativitatea femeilor în politică.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure

"Cotele de gen și reprezentativitatea femeilor în politică"

În perioada 16-20 mai 2022, am participat, în calitate de membru al delegației Parlamentului României, la deplasarea organizată în Statele Unite ale Americii sub egida împlinirii celor 25 de ani de Parteneriat Strategic bilateral.

Printre multiplele vizite pe care am avut ocazia să le întreprind, am luat parte la o întrevedere cu democrata Jan Schakowsky, reprezentantă în Congresul SUA. În biroul acesteia, am identificat o carte deosebit de interesantă, care prezintă femeile din Congresul SUA între 1917 și 2020. Este vorba despre un volum consistent, fructificând o dimensiune importantă a eforturilor de promovare a implicării politice și publice a femeilor.

Întrebarea care a apărut imediat în mintea mea a fost - În România, cum ar arăta o astfel de carte?

Conform Eurostat, România, din numărul total de manageri, înregistrează un procent de 34% femei, plasată fiind pe locul 16 la nivelul UE. Totuși, viața publică demonstrează o discrepanță și mai solidă - deși populația României este formată din 51,1% femei, acestea reprezintă doar 17% din numărul total de parlamentari ai României.

"Ceea ce oamenii au capacitatea să aleagă, au capacitatea de a schimba..." - acestea sunt cuvintele regretatei Madeleine Albright, fost Secretar de Stat al Statelor Unite ale Americii, care vor rămâne pentru o lungă perioadă o sursă de inspirație pentru leadership-ul feminin și nu numai.

Cum bine știm, în curând vom decide asupra unui subiect marcant pentru progresul scenei politice românești, cotele de gen sau, așa cum le-a numit Anca Dragu, "o inițiativă legislativă a normalității". Prin acest proiect, partidele vor avea obligația să asigure și reprezentarea femeilor pe listele electorale în măsură de cel puțin o treime.

Nu este suficient, dar e un pas necesar. Luați decizia cu simț de răspundere față de alegători și pornind de la premisa că echilibrul de gen în contexte decizionale este o oază de armonie și o oportunitate de materializare a unor priorități polivalente ale agendei publice.

Conform unui studiu, procentul de femei în actuala legislatură este de 18,5% femei vs. 81,5% bărbați, iar procentul de femei în poziții ministeriale de 5% femei vs. 95% bărbați. Avem oportunitatea de normaliza reprezentarea dintre femei și bărbați, în condițiile în care peste jumătate din populația țării este de sex feminin.

Nu în ultimul rând, avem oportunitatea de a demonstra că Parlamentul este capabil de o politică fermă și de raționamente solide, incluzive, în conformitate cu esența valorilor democratice cardinale.

  Aprobarea unor modificări ale ordinii de zi.  

După pauză

     

(În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Cristian Buican și de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineața, stimați colegi!

Continuăm lucrările ședinței noastre.

Am rugămintea să luați loc în bănci.

Vă anunț că din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 134.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi - până la 11.00 avem dezbateri asupra proiectelor înscrise pe ordinea de zi; de la 11.00 la 11.30 - pauză; la 11.30 - sesiunea de vot final, urmată de ședința Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor.

Domnule Andronache, vă rog, pentru observațiile asupra ordinii de zi.

Vă rog, domnule lider.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Avem mai multe propuneri de modificare în cadrul ordinii de zi - am discutat cu toți liderii de grup și sunt de acord cu aceste modificări; le mulțumesc pentru acest fapt, și anume:

Propunem ca punctul 14 din ordinea de zi, PL-x 60/2022 - Proiectul de Lege pentru completarea Legii-cadru nr. 153/2017 - să devină punctul 29 în ordinea de zi;

Punctul 18, PL-x 134/2022 - Proiectul de modificare a Legii nr. 58/1934 referitoare la cambie și biletul la ordin - să devină punctul 10;

Punctul 20, PL-x 135/2022 - Proiectul de modificare a Legii nr. 59/1934, care se referă la cec - să devină punctul 11.

Și mai avem o propunere, dată fiind urgența și dat fiind faptul că astăzi-dimineață s-au întrunit colegii din Comisia pentru administrație, pentru a da raport, să fiți de acord cu introducerea pe ordinea de zi a PL-x 434/2021 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.95/2021 pentru aprobarea Programului Național de Investiții "Anghel Saligny"), pentru a-l discuta și aproba.

Nu am acordul liderilor de grup pe acest punct.

Vă rog să-l supuneți votului.

Mulțumesc.

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Nu se poate supune votului.

Vă rog, pe procedură.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, domnul Moșteanu.

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

Domnule președinte de ședință,

Pe procedură.

Nu se poate supune votului suplimentarea ordinii de zi în aceeași zi cu plenul, este nevoie de unanimitatea grupurilor parlamentare. USR nu este de acord cu această suplimentare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Așadar - citesc pentru colegii noștri de la stafful tehnic și să rămână pe stenogramă și în atenția tuturor colegilor.

Punctul 14 de pe ordinea de zi, și anume PL-x 60/2022, cu acordul liderilor, va figura pe poziția 29;

Punctul 18 de pe ordinea de zi, PL-x 134/2022, va figura pe poziția 10;

Poziția 20 de pe ordinea de zi, PL-x 135/2022, va figura pe poziția 11.

Și, da, PL-x 434/2021 nu poate fi introdus pe ordinea de zi fără acordul unanim al liderilor. Așadar, nu pot să supun votului această propunere.

Vă rog, domnul Popa.

 
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2022 pentru completarea art. 43 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat (PL-x 190/2022) (retrimis comisiei).  

Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am și eu o solicitare - PL-x 190/2022, care se află pe punctul 9 pe ordinea de zi (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2022 pentru completarea art. 43 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat), să-l retrimitem la comisie, pentru două săptămâni.

Nu am discutat cu liderii, decât cu PNL...

   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

 
     

Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:

...supuneți votului.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

PL-x 190/2022, poziția 9 pe ordinea de zi, retrimitere la comisie, două săptămâni.

Vot, vă rog.

 
   

Cu 124 de voturi pentru, două contra și 31 de abțineri, PL-x 190/2022, și anume poziția 9, a fost retrimis la comisie, pentru două săptămâni.

Alte intervenții pe procedură asupra ordinii de zi?

Pe procedură sau asupra ordinii de zi?

Vă rog, doamna Mitrea.

 
   

Doamna Dumitrina Mitrea:

E pe procedură, pentru că pe ordinea de zi de 26 de săptămâni trenează PL-x 457/2019 (Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului). Este un PL-x despre a proteja drepturile copiilor, însă o minte odihnită... în acest PL-x s-a gândit să bage educația sexuală în școli...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimată doamnă...

 
   

Doamna Dumitrina Mitrea:

...pentru că... (Vociferări.)

Ba da, este pe ordinea de zi, de 26 de săptămâni.

Această lege ar fi trebuit votată, pentru că trebuie să ne preocupe protecția copiilor cu grad de handicap...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimată doamnă...

 
     

Doamna Dumitrina Mitrea:

...protecția copiilor...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...nu are raport, nu a venit din comisie.

Așadar, nu putem să-l discutăm.

Și vă...

 
     

Doamna Dumitrina Mitrea:

Da.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...reamintesc, pe procedură...

 
     

Doamna Dumitrina Mitrea:

Pe procedură!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...că orice propunere de modificare a ordinii de zi se face de liderii sau viceliderii, în cel mai rău caz...

 
     

Doamna Dumitrina Mitrea:

Eu am vrut să atrag atenția...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...ai grupurilor parlamentare.

 
   

Doamna Dumitrina Mitrea:

...pentru că ținem în continuare pe ordinea de zi o propunere legislativă și nu o aducem la vot, nu reușim să o aducem la vot, ca să vorbim despre protecția copiilor.

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulțumesc, stimată doamnă.

 
   

Doamna Dumitrina Mitrea:

Ne interesează orice altceva, ne interesează educația sexuală, nu ne interesează protecția copiilor...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnă Mitrea...

 
   

Doamna Dumitrina Mitrea:

...protecția copiilor talentați...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...de la ora...

 
     

Doamna Dumitrina Mitrea:

...și...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...8.30 erau...

 
     

Doamna Dumitrina Mitrea:

...și vreau...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...declarații politice. Deja...

 
     

Doamna Dumitrina Mitrea:

...și vreau să vă spun...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...alocuțiunea dumneavoastră se înscrie în această categorie.

Vă rog să finalizați, să putem...

 
     

Doamna Dumitrina Mitrea:

Finalizez.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...intra în ordinea de zi.

 
   

Doamna Dumitrina Mitrea:

Și vreau să vă spun că voiam să mulțumesc celor care săptămâna trecută au donat pentru acei copii talentați, pentru că și pe ei trebuie să-i protejăm.

S-au adunat aici, în sala de plen... (Vociferări.) ...din partea colegilor de la alte partide...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
     

Doamna Dumitrina Mitrea:

... care au donat...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Trecem... intrăm...

 
     

Doamna Dumitrina Mitrea:

...1.500 de dolari...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...la ordinea de zi, vă rog să...

 
     

Doamna Dumitrina Mitrea:

...și, cu voia voastră...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...mergeți în banca dumneavoastră.

 
     

Doamna Dumitrina Mitrea:

...sau fără voia voastră, astăzi copiii aceștia merg la NASA...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
     

Doamna Dumitrina Mitrea:

...merg la NASA, da...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
     

Doamna Dumitrina Mitrea:

...și ne reprezintă pe noi.

Asta trebuie să...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Intrăm în...

 
     

Doamna Dumitrina Mitrea:

...facem, nu...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...ordinea de zi.

 
     

Doamna Dumitrina Mitrea:

...educația sexuală în școli...,

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnă Dumitrina Mitrea!

 
     

Doamna Dumitrina Mitrea:

...ci protecția copiilor talentați!

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin (PL-x 134/2022) (rămas pentru votul final).  

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

10. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin; PL-x 134/2022.

Cred că de când sunt în Parlament este pentru prima oară când văd modificarea unei legi din 1934.

Suntem în procedură de urgență.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul Andronache, vă rog.

   

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Iau cuvântul și pentru acest proiect și pentru următorul.

Ambele vizează modificarea unor reglementări din anul 1934.

Bineînțeles că atunci când am avut discuții cu cei din corpul profesional, pe aceste două reglementări, am stat și m-am gândit dacă norme din 1934 nu ar trebui cumva abrogate și depuse noi proiecte de lege pe aceste subiecte, pe subiectul cambiei și pe subiectul cecului, însă merită subliniată durata în timp a acestor reglementări.

Iată că avem în vigoare reglementări aplicabile și astăzi, reglementări care au dăinuit atâta timp și au produs efecte.

Merită subliniat și apreciat efortul legislatorilor din 1934.

Și am decis, în urma discuțiilor, că reglementările trebuie să rămână în vigoare.

Normele sunt actuale, cu excepția propunerilor de modificare care vin și aduc limbajul juridic în zilele noastre, din aceste reglementări, și totodată generează - doar parțial, deocamdată - digitalizarea acestor instrumente, fie de plată, fie de credit sau de garantare.

Practic, nu digitalizăm întregul instrument al cambiei sau al biletului la ordin, nu digitalizăm întregul instrument al cecului, ci doar partea de remitere sau de garantare a acestor instrumente.

Este primul pas. Este, practic, o legiferare a unui proiect-pilot care s-a desfășurat în cadrul sistemului bancar românesc cu succes, fără probleme, și de aceea cred că merită consacrare legislativă.

Le mulțumesc colegilor din Comisia pentru buget, finanțe, bănci, pentru modul profesionist în care s-au aplecat să discute și au dezbătut aceste proiecte la care mă refer.

Și vă îndemn, în numele meu, personal, în numele inițiatorilor și în numele Grupului PNL, să susțineți acest proiect de lege și următorul care va veni în dezbatere.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Deduc că nu veți mai interveni la următorul punct de pe ordinea de zi.

Rog Comisia pentru buget, finanțe și bănci, domnul Huțucă, pentru prezentarea raportului, vă rog.

 
   

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin.

Proiectul de lege vizează adaptarea Legii nr. 58/1934 astfel încât să permită, pe lângă remiterea la încasare a instrumentului de debit de către posesor către banca sa în original, pe suport de hârtie, și posibilitatea remiterii spre încasare a imaginii instrumentelor de debit, transmisă printr-un canal electronic securizat, cu asigurarea unui nivel ridicat de securitate, potrivit celor mai bune practici în domeniu.

În urma examinării proiectului de lege, a avizelor primite și a opiniilor exprimate, deputații au hotărât, în ședința din 10 mai 2022, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, cu amendamentele admise, redate în Anexa nr. 1.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere.

 
   

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

Vă propun 3 minute.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vot, vă rog, timpi de dezbateri - 3 minute.

 
   

158 de voturi pentru, 5 contra.

Timpii de dezbateri au fost aprobați.

La dezbateri generale, din partea Grupului AUR, domnul Dan Tanasă, vă rog.

 
   

Domnul Dan Tanasă:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Grupul AUR a făcut săptămâna trecută o propunere prin care am solicitat retrimiterea la comisie a acestui PL-x, pentru a obține un nou aviz din partea Băncii Naționale a României, având în vedere că pe traseul parlamentar au fost adăugate mai multe amendamente, avizul BNR fiind obținut înaintea modificărilor substanțiale aduse acestui PL-x.

Din păcate, nu înțelegem de ce nu a existat un consens pe această retrimitere la comisii.

Repet, cred că era oportun să avem un punct de vedere al Băncii Naționale a României, care să fie în concordanță cu varianta care intră la vot în acest... care va intra astăzi la vot.

Și regretăm acest fapt.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Năsui, Grupul USR, vă rog.

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulțumesc, domnule președinte.

E pentru prima oară când - de când sunt eu în Parlamentul acesta - când am vota un proiect legislativ care are aviz negativ de la Consiliul Legislativ, pe motiv de tehnică legislativă.

Sunt 118 modificări făcute la o lege veche din 1934, care are 109 articole. Deci facem 118 modificări la 109 articole, motiv pentru care însuși Consiliul Legislativ ne recomandă să facem anumite lucruri.

Și eu zic să ținem cont de acest aviz, să retrimitem proiectul la comisie și să facem o lege nouă, corectă, exact așa cum ne recomandă și acest Consiliu.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Andronache, vă rog.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Îi mulțumesc, domnului președinte de comisie pentru că vine și spune parțial adevărul. (Vociferări.)

Parțial, pentru că au mai fost multe alte reglementări adoptate și care aveau aviz negativ de la Consiliul Legislativ.

Însă ar fi fost bine să citească până la capăt avizul Consiliului Legislativ, care, pe oportunitate, spune următorul lucru - că ar prefera Consiliul Legislativ abrogarea acestei norme din 1934 și elaborarea unei legi noi, însă, în măsura în care Parlamentul consideră oportun să continue procedura legislativă, face recomandări cu privire la îmbunătățirea pe tehnică legislativă a proiectului.

Toate aceste modificări, la care s-a referit și colegul Dan Tanasă, la care vă referiți și dumneavoastră, au intervenit ca urmare a avizului Consiliului Legislativ; nu reprezintă altceva decât punerea în acord cu recomandările Consiliului Legislativ.

Mulțumesc oricum pentru punctul de vedere.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Nu mai există intervenții la dezbateri generale.

Intrăm la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu. Aprobat.

Dacă de la art. 1 la art. 50 aveți obiecții sau comentarii? Nu. Aprobate.

Domnul Miklós Zoltán, UDMR, vă rog.

 
   

Domnul Miklós Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu vreau să susțin un amendament respins, la art...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Singurul amendament respins.

 
   

Domnul Miklós Zoltán:

Singurul amendament respins, la art. 461.

Este îmbucurător faptul că se digitalizează acest sistem, însă considerăm că prin faptul că aceste instrumente rămân în original în circuitul economic ar putea exista breșe în siguranța utilizării acestora.

După cum bine știți, aceste instrumente de plată circulă în circuitul economic, sunt instrumente de plată și, prin girare, pot fi folosite în vederea plății anumitor produse și servicii.

Or, din cauza faptului că aceste instrumente de plată rămân în original în circuit, chiar și după ce sunt decontate, considerăm că pot apărea posibile practici frauduloase pe piață între comercianți, motiv pentru care vă rog să supuneți votului marginal 1 la amendamente respinse, prin care spunem în felul următor - "La art. 461, după alin. (9) se introduc trei noi alineate, alin. (10), (11) și (12), cu următorul cuprins: "În cazul transmiterii imaginii cambiei originale, clientul are obligația să o depună și fizic în termenul convenit cu instituția de credit, dar nu mai mult de 15 zile lucrătoare de la data transmiterii imaginii.

Nerespectarea de către client a obligației depunerii cambiei originale în termenul convenit cu instituția de credit, respectiv prevăzut, după caz, este considerat incident de plată în sensul prevederilor art. 24 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimați colegi,

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Anexa nr. 2, marginal 1, art. 461.

Vot, vă rog.

 
   

Cu 117 voturi contra, 49 pentru, două abțineri, amendamentul respins este respins.

Dacă de la poziția 51 la poziția 100 există obiecții sau comentarii? Nu. Adoptate.

De la 100 la 138? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Următorul.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 (PL-x 369/2021/2022) (rămasă pentru votul final).  

7. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006; PL-x 369/2021/2022.

În calitate de inițiator, domnule Nacov, sau la dezbateri generale?

Vă rog.

   

Domnul Gheorghe Nacov:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

O să vă rog să ne acordați votul dumneavoastră.

Este, în fapt, o reexaminare a legii, la solicitarea Președintelui României.

Vreau doar să fac precizarea că acest proiect de lege a fost verificat și a trecut controlul de constituționalitate la Curtea Constituțională. A fost verificat ca urmare a sesizării unui grup de colegi.

Nu este decât un proiect de lege care aliniază România cu celelalte țări europene în modul în care se vânează păsările migratoare și este un proiect de lege care aduce o protecție sporită pentru toată fauna.

Să nu uităm că numele legii este "Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic".

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru agricultură sau Comisia pentru mediu, raportul, vă rog.

 
   

Domnul Costel Șoptică:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru mediu și echilibru ecologic și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Legea pentru modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, aflată în procedură de reexaminare ca urmare a cererii formulate de Președintele României.

În data de 10 martie 2022, în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituția României, republicată, Președintele României a formulat o cerere de reexaminare prin care apreciază că soluția legislativă prevăzută la pct. 3 din legea supusă reexaminării trebuie raportată și la dimensiunea de ocrotire a faunei, a activității de vânătoare, în sensul asigurării, pe termen lung, a echilibrului între specii și conservării biodiversității, care să permită menținerea populațiilor speciilor la un nivel satisfăcător de conservare.

În urma reexaminării, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din 2 mai 2022, a respins cererea de reexaminare formulată de Președintele României și a adoptat Legea pentru modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

În urma dezbaterii cererii de reexaminare și a legii adoptate de Senat în urma reexaminării, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea cererii de reexaminare formulată de Președintele României și adoptarea Legii pentru modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, în forma adoptată de Senat, cu amendamente respinse care se regăsesc în anexa care face parte din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul Rodeanu, vă rog.

 
   

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu vreau să iau cuvântul la dezbateri generale, ci mai mult pe procedură.

Acest proiect are un raport comun, făcut și semnat de Comisia pentru mediu și de Comisia pentru agricultură, însă vreau să vă atrag atenția dumneavoastră și tuturor colegilor că sunt o serie de amendamente care au fost depuse la Comisia pentru mediu și nu au fost dezbătute în cadrul Comisiei pentru agricultură.

Sesizăm în momentul de față un viciu de procedură de tehnică legislativă în zona dezbaterilor din comisii și a întocmirii unui raport comun, adică ai noștri colegi parlamentari din Comisia pentru agricultură nu au avut cunoștință de conținutul unei suite de amendamente care au fost depuse zilele trecute în cadrul Comisiei pentru mediu. Cu toate acestea, pe site există un raport comun.

Făcând această sesizare, solicităm retrimiterea la comisie a acestui proiect și reanalizarea corectă în cadrul unor dezbateri comune prin care ambele comisii să-și asume atât amendamentele admise, cât și să hotărască asupra celor respinse.

Vă mulțumesc.

Și vă rog să luați în considerare propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Asupra primei părți a cuvântului dumneavoastră nu pot să mă pronunț. În schimb, sunt obligat să supun votului solicitarea dumneavoastră de retrimitere la comisie.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot pentru retrimiterea la comisie.

 
   

Cu 112 voturi contra, 45 pentru, propunerea dumneavoastră a fost respinsă.

Domnul Nagy Szabolcs, la dezbateri generale? Nu.

Doamna Buzoianu, la dezbateri generale?

Vă rog.

 
   

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Această lege este o lege dată de vânători pentru vânători. Este o lege care va distruge ecosisteme în România.

Au fost invocate legi din alte țări.

Ei bine, dragi colegi parlamentari, trebuie să știți foarte clar, țările care au adoptat astfel de legi, anul acesta și în anii anteriori, s-au reîntors asupra acestor decizii, tocmai pentru că au văzut ce consecințe devastatoare au avut deciziile lor.

Noi suntem țara care astăzi decide că facem aceleași greșeli pe care alte țări astăzi le îndreaptă.

Am ascultat dezbaterile din comisii, am văzut experți, am văzut societate civilă care au venit și au dat simulări, au arătat date concrete, au arătat cifre concrete. Toate au fost date la o parte de niște vânători care au venit și au spus, este sigur, este foarte bine să venim să vânăm fără niciun fel de limită.

Legea aceasta nu va putea să fie votată de USR.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Giurgiu, ar fi cam a treia intervenție din partea USR, haideți să facem o pauză.

Domnul Nacov.

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Prima a fost pe procedură!

 
     

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Pe procedură!

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu (fără microfon):

Să facem o pauză între voi!

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

A, să respirăm.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Nacov, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Nacov:

Eu sunt puțin mirat de atitudinea colegei mele, pentru că mă așteptam de la USR, un partid în mod declarat pro-european, să se bucure când noi adoptăm o lege așa cum este în Europa.

Eu vreau să vă atrag atenția asupra faptului că vorbim, în primul rând, de păsări migratoare, care nu vor fi în niciun caz afectate de această lege, pentru că se vânează în absolut toate țările Uniunii Europene și sunt o parte a mecanismului de protecție a faunei.

Un coleg mai bătrân mi-a spus: ai grijă, vânătoarea nu trebuie justificată, ci trebuie explicată. Am înțeles acum acest lucru.

Vânătoarea este unul dintre cele mai importante moduri de a păstra echilibrul între specii, în vederea conservării biodiversității. Avem cea mai bogată biodiversitate din Uniunea Europeană, lucru care se datorează în primul rând vânătorilor. (Râsete.)

Și iar așa mă mir de faptul că se miră cineva că o lege a vânătorii este făcută cu participarea vânătorilor.

Ar fi ridicol să votăm o lege a sănătății și să nu se țină cont de părerea medicilor.

Iar Legea nr. 407/2006 tocmai asta spune - că vânătorii sunt cei care ocrotesc fauna.

Și recomand tuturor să citească și partea din titlu care spune că legea se referă la protecția fondului cinegetic, care este dată, în mod evident, vânătorilor, și nu de acum.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Acum domnul Giurgiu, puteți interveni.

 
   

Domnul Adrian Giurgiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Se pare că în Parlament am rezolvat toate problemele României, s-a rezolvat problema prețurilor la gaze, la energie, și acum ce ne deranjează pe noi sunt turturicile și nu știm cum să rezolvăm această problemă decât cu pușca.

Este o lege retrimisă de Președinte și a trecut și prin comisii fără niciun amendament, fără nicio modificare.

În acest fel, PNL se pare că a luat calea PSD și merge pe mâna vânătorilor.

O să avem cote de 22 de ori mai mari decât cele actuale și o să omorâm o grămadă de păsări, fără să avem studii, fără să știm să le numărăm și cu zâmbet pe buze, așa cum fac vânătorii zilele acestea.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ciubuc, din partea deputaților neafiliați.

 
   

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Anterior un coleg spunea că suntem țară a Uniunii Europene, suntem membri ai Uniunii Europene, și cum Europa și țările membre ale Uniunii Europene au o astfel de lege, de ce să nu o avem și noi, pentru că suntem țară membră a Uniunii Europene?

Stimați colegi,

Exact cum a spus și colegul, de la PNL cred că era, noi avem un fond cinegetic unic în Europa, mai ales când vorbim de păsări, și noi ar trebui să dăm tonul în Uniunea Europeană, cu o legislație unică, adaptată pe biodiversitatea pe care o avem astăzi în Delta Dunării, pe care o avem astăzi în arealul nostru geografic, nu să venim noi aici să spunem că Uniunea Europeană, de exemplu Slovacia sau Germania, a dat o astfel de lege. Nu putem să ne adaptăm noi la biodiversitatea din Germania sau de la Bruxelles, în condițiile în care noi avem o biodiversitate unică în România.

Această lege a fost făcută împreună cu vânătorii din România, cu dedicație pentru cei care vin și vânează, de exemplu, la Brăila, ciocârlii, care pleacă cu mașini pentru restaurante și vânează iresponsabil.

Da, este o lege a păsărilor, dar această lege, din punctul meu de vedere, nu protejează păsările care sunt pe cale de dispariție.

De aceea, vă invit să gândim. Noi avem un areal geografic și o biodiversitate la tot ce înseamnă faună, floră, păsări și animale, încât noi să facem o lege unică pentru România. Chiar dacă suntem țară a Uniunii Europene, noi avem o biodiversitate unică, mai ales că avem Delta Dunării.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Simion.

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Retrimiterea către Parlament a președintelui Iohannis ne-a făcut să intrăm în profunzimea acestei legi, dar când aud unele ONG-uri care nu sunt altceva decât extremiste, când îl aud pe colegul Giurgiu care ne spune despre cum va fi împușcată turturica îmi vine să o iau razna. (Vociferări. Râsete.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Se pare că cei din stânga vă invită să o faceți!

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Nu ne-au convins nici ONG-urile extremiste și nu ne-au convins până la capăt nici vânătorii care spun că vânează sub cotele existente, dar vor mărirea cotelor.

Așteptăm să fim convinși, așteptăm să vedem cum va fi implementată această lege în următorul an, pentru a vedea că se respectă toate regulile. Nu vrem să pățim cum s-a întâmplat cu urșii și cu domnul Cioloș, care a interzis total vânătoarea și a creat un haos în domeniu. Aveți responsabilitate juridică.

Surpriză, domnule Moșteanu! (Râsete.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Înduioșător acest dialog la distanță între USR și AUR!

Intrăm la dezbaterea...

(Doamna deputat Ileana Cristina Dumitrache solicită să ia cuvântul.)

Nu intrăm la dezbaterea pe articole.

Grupul PSD, doamna Dumitrache.

Vă rog.

 
   

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mi-aș fi dorit ca în ședința de ieri colegii de la USR să fi rămas să semneze prezența și să-și susțină amendamentele, pentru că e foarte greu acum să spunem că nu este o lege corectă, atâta timp cât nu ați rămas să vă susțineți amendamentele.

Lupta nu se poartă prin absență de la bătălie.

Rămâneți în comisie, susțineți-vă amendamentele și argumentați-le, dragi colegi! Așa funcționează procesul.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecții sau observații?

Vă rog, stimați colegi, să fiți atenți, pentru că urmează să fie susținute amendamentele respinse și bănuiesc că de la nr. crt. 1 la nr. crt. 5 există intervenții la amendamentele respinse.

Stimați colegi de la USR,

Tocmai mi-ați solicitat acest lucru, dar nu văd pe nimeni care să se înscrie la cuvânt.

Domnule Giurgiu, vă rog.

Vă rog să indicați marginalul și să prezentați amendamentul pe scurt.

 
   

Domnul Adrian Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

La marginal 1, pe scurt, se elimină alin. (1) de la art. 6 lit. f).

Motivul este foarte simplu, în conformitate și cu retrimiterea președintelui; este exact partea nocivă din lege pe care o vrem eliminată.

Este vorba despre acele limite care nu ar trebui stabilite în acest mod, ca limită pe vânător, pe zi, pentru că lasă locul transformării din vânătoare în braconaj sau practic legalizarea braconajului.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Amendamente respinse, marginal 1.

Vot, vă rog.

 
   

120 contra, 39 pentru. Respins.

Următorul.

Dacă dumneavoastră le susțineți pe toate, nu mai faceți acest drum, rămâneți prin zonă.

Vă rog.

Marginal?

 
   

Domnul Adrian Giurgiu:

O secundă!

La marginal 1...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am făcut marginal 1!

 
   

Domnul Adrian Giurgiu:

Marginal 2.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Giurgiu:

Același motiv. Este stabilirea acelor cote. Este un detaliu ulterior, justificarea este aceeași. Este acea eliminare.

Practic, în afară de primele articole pe care le are această lege, care prevăd scurtarea perioadei de vânătoare, suntem împotriva tuturor celorlalte modificări care sunt cuprinse și în anexa care vizează acele specii de păsări.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa amendamente respinse, marginal 2.

Vot, vă rog.

 
   

129 de voturi contra, 39 pentru.

Respins.

În regulă.

Nu mai sunt intervenții.

Legea rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului (PL-x 135/2022) (rămas pentru votul final).  

11. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului; PL-x 135/2022.

Comisia pentru buget, finanțe, vă rog, raportul.

Domnul Huțucă.

Până ajunge domnul Huțucă, îi salutăm pe studenții de la Științe Politice aflați la balcoane și le dorim o zi frumoasă în Parlament.

Domnule Huțucă, vă rog.

   

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

PL-x 135/2022

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului.

Proiectul de lege vizează adaptarea Legii nr. 59/1934 astfel încât să permită, pe lângă remiterea la încasare a cecului de către posesor către banca sa în original, pe suport de hârtie, și posibilitatea remiterii spre încasare a imaginii cecului, transmisă printr-un canal electronic securizat, cu asigurarea unui nivel ridicat de securitate, precum și redefinirea sau reformularea unor elemente obligatorii prevăzute pe cec, clarificarea rolului fiecăruia dintre participanți la procesul de plată a cecului, introducerea posibilității de retragere de la decontare a unui cec, actualizarea terminologiei, simplificarea și completarea articolelor și abrogarea unor dispoziții.

În urma examinării proiectului de lege, a avizelor primite și a opiniilor exprimate, deputații au hotărât, în ședința din 10 mai 2022, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 59/1934.

Am de citit o mențiune, domnule președinte de ședință.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Pentru stenogramă, bănuiesc.

 
   

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

Da.

Menționăm că la alin. (3) al art. 67 sintagma "după 15 zile de la publicarea ordonanței în Monitorul Oficial al României, Partea I" se va citi: "după 15 zile de la publicarea ordonanței în Monitorul Oficial al României".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Nu mai sunt înscrieri la cuvânt.

Trecem la dezbaterea...

(Domnul deputat Michael Gudu solicită să ia cuvântul.)

Sunt!

Domnule Gudu, vă rog. La dezbateri generale?

Vă rog.

Apăsați mai repede data viitoare!

 
   

Domnul Michael Gudu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 59/1934.

Potrivit expunerii de motive, inițiativa vizează instituirea posibilității remiterii sau încasarea imaginii cecului de către posesor către banca sa, prin intermediul unui canal electronic securizat, cu asigurarea unui nivel ridicat de securitate, redefinirea, respectiv reformularea unor elemente obligatorii prevăzute pe cec, clarificarea rolului fiecăruia dintre participanți la procesul de plată al cecului, introducerea posibilității de retragerea de la decontare a unui instrument de debit, la solicitarea scrisă a beneficiarului, evident, actualizarea terminologiei juridice, simplificarea și completarea articolelor, în scopul clarificării înțelesului acestora, precum și abrogarea unor dispoziții.

De asemenea, ținând cont de faptul că plata instrumentelor de debit se realizează la nivelul instituției de credit, indiferent de locul unde se prezintă la plată, propunerea legislativă exclude din categoria elementelor de validitate a instrumentului de debit locul plății și locul emiterii, caz în care legea aplicabilă se va determina în raport cu locul de la sediul social al trasului, iar competența teritorială de judecată se va stabili potrivit regulilor generale în materia competenței materiale a instanțelor de judecată.

Drept urmare, Grupul PNL va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă de la 1 la 70 există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat proiectul de lege.

Domnul Miklós Zoltán.

Bănuiesc că susțineți amendamentul respins.

 
   

Domnul Miklós Zoltán:

Da, domnule președinte, susțin amendamentul respins, pe același considerent ca la biletul la ordin și la cambie.

Atâta vreme cât originalele instrumentelor de plată nu sunt retrase din circulație, acestea pot fi girate mai departe, iar acest lucru o să creeze un potențial risc, motiv pentru care vă rog să supuneți votului marginalul 1 de la amendamente respinse. Nu mai dau citire, pentru că e identic ca la biletul la ordin și cambie.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu mai dați!

În regulă

Stimați colegi,

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 1.

Vot, vă rog.

 
   

Cu 111 voturi contra, 54 pentru, respins.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant (PL-x 139/2022) (rămas pentru votul final).  

16. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant; PL-x 139/2022; procedură de urgență.

Comisia, vă rog, raportul.

   

Domnul Mircea Fechet:

Vă mulțumesc.

Raport asupra Proiectului de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant.

Proiectul a fost dezbătut în Comisia pentru mediu și echilibru ecologic în procedură de urgență.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 121/2019, în sensul transpunerii Directivei Uniunii Europene 367/2020 a Comisiei din 4 martie 2020 și a Consiliului în ceea ce privește stabilirea metodelor de evaluare a efectelor dăunătoare ale zgomotului ambiental.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 21 martie 2022.

Potrivit prevederilor art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic a examinat proiectul de lege în ședința din 4 mai 2022, cu prezență fizică și online.

În urma examinării proiectului de lege, membrii comisie au stabilit, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente admise ce fac parte integrantă din prezentul raport.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

De asemenea, pentru stenogramă, vă rog să-mi permiteți să citesc faptul că la nr. crt. 26 din raport propunem eliminarea punctului, deoarece textul amendat este identic cu textul în vigoare, respectiv formula 2.5.20 de la Titlul "Calculul în condiții favorabile", litera b).

Vă mulțumesc.

 
Aprobarea prelungirii programului de lucru.  

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Înainte de a da cuvântul grupurilor parlamentare, stimați colegi, avem oarecum trei evenimente care se leagă și vă propun, dacă cumva depășim ora 11.00, să prelungim programul de lucru până facem următorul punct de pe ordinea de zi, și anume PL-x 184/2022, pentru că are legătură și cu prezența unui oaspete și cu o aniversare de astăzi. Dar voi reveni după!

Doamna Christine Thellmann, dezbateri generale.

   

Doamna Christine Thellmann:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege urmărește alinierea legislației naționale din domeniu la normele europene.

Practic, prin acest proiect de lege ne îndeplinim obligațiile asumate ca stat membru al Uniunii Europene, prin realizarea periodică de hărți strategice de zgomot și planuri de acțiune pentru patru surse de zgomot: traficul rutier, traficul feroviar, traficul aerian și activitățile portuare, precum și pentru activitățile industriale.

Senatul a adoptat proiectul de lege în martie 2022, însă termenul de transpunere a fost decembrie 2021. Așadar, vorbim despre un termen depășit.

În consecință, devine absolut necesară aprobarea de urgență a acestui proiect de lege, avizat favorabil, cu amendamente, de către comisiile de specialitate din Camera Deputaților.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Am rugămintea...

Numai o secundă, doamna Gianina!

...din partea comisiei, să se întoarcă la microfon... Nu ați făcut propuneri pentru timpii de dezbatere.

Și după, un lider de grup care să îmi facă o propunere pe procedură pentru prelungire.

 
   

Domnul Mircea Fechet:

Vă propun timpi de dezbatere trei minute.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Timpi de dezbatere trei minute.

 
   

151 de voturi pentru, 3 contra.

Timpii de dezbatere au fost aprobați.

Doamna Gianina, vă rog, Grupul AUR.

Doamna Gianina Șerban.

 
   

Doamna Gianina Șerban:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

AUR va vota pentru acest proiect legislativ, pentru că ne dorim o Românie mai puțin poluată fonic, atât în mediul urban, cât și în mediul rural.

O mai bună gestionare a zgomotului ambiant ne este favorabilă tuturor. Este necesar să implementăm aparatură specializată pentru monitorizarea zgomotului, așa cum ar trebui să procedăm și în cazul monitorizării calității aerului, pentru măsurarea emisiilor de poluanți din toate zonele României.

În cazul de față vorbim despre o transpunere a unei directive europene pe care noi o considerăm viabilă și sperăm ca în viitorul apropiat să vedem îmbunătățiri asupra calității aerului și asupra mediului, evitând astfel declanșarea de noi proceduri de infringement.

Așadar, AUR va vota pentru această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă de la art. 1 la art. 29 există obiecții sau comentarii? Nu. Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Pe procedură, domnul Andronache.

Vă rog.

Pl-x 187/2022 și PL-x 184/2022.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Confirm, domnule președinte, propunerea dumneavoastră.

Deci propunem prelungirea programului de lucru astfel încât să parcurgem și să dezbatem cele două proiecte la care v-ați referit, Pl-x 187/2022, îl regăseam în tabelul inițial, înainte de modificări, la punctul 13, și PL-x 184/2022, la care v-ați referit dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Cu mențiunea că în cazul Pl-x 187/2022 este important să-l dezbatem pentru că ne apropiem de termenul de dezbatere și vot final.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Salutăm prezența Excelenței Sale, domnul Karol Mistrik, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Slovace în România.

Vă rog să-l aplaudăm! (Aplauze.)

Nu întâmplător am prelungit programul de lucru, pentru că ultimul proiect din această zi are legătură cu Guvernul Republicii Slovace, iar înainte de acest lucru domnul deputat Merka va avea o alocuțiune prilejuită de Ziua Limbii Slovace în România.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art. 23 alineatul (2) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare (Pl-x 187/2022) (rămasă pentru votul final).  

Dar până atunci discutăm de Propunerea legislativă pentru modificarea art. 23 alineatul (2) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare; Pl-x 187/2022.

Comisia pentru drepturile omului sau Comisia juridică, vă rog, raportul.

Comisia juridică sau Comisia pentru drepturile omului!

Domnule Lupu, vă rog, prezentați raportul.

   

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale au fost sesizate, prin adresa Pl-x 187/2022 din 10 mai 2022, cu dezbaterea în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea art. 23 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social a avizat nefavorabil.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților raportul comun de adoptare a propunerii legislative, cu amendamentele admise redate în anexa prezentului raport.

În raport cu obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul Coleșa, Grupul AUR.

Vă rog.

 
   

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Suntem chemați să votăm pentru lărgirea Colegiului director al Consiliului pentru așa-zisa luptă împotriva discriminării. În fapt, acest consiliu și-a dovedit în mare parte o componentă de poliție politică, iar în cazul Colegiului director este vorba de o formă de sinecurism în care Grupul minorităților din Parlamentul României încearcă să-și găsească, prin negociere, un loc.

Ca atare, suntem ferm împotriva acestui proiect de lege și vom vota împotrivă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Doamna Oana Murariu, Grupul USR.

 
   

Doamna Oana Murariu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Tot respectul pentru colegii noștri reprezentanți ai minorităților naționale.

Dar, într-un moment în care - unu la mână - o dată că am respins recent un proiect de lege având același obiect, acum insistăm, îl avem a doua oară pe ordinea de zi, dar într-un moment în care cresc facturile la energie, la gaze, crește prețul la combustibil, la alimente, la toate produsele în general, nu este deloc oportun mesajul pentru cetățeni, nu este unul pozitiv să creștem numărul de posturi la stat de la 9 la 11, să mai cheltuim din bani publici, când, dimpotrivă, ar trebui să avem grijă să reducem toate aceste cheltuieli.

USR nu susține aceste demersuri, cu tot respectul pentru colegii noștri din Grupul minorităților naționale, și USR susține depolitizarea.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Când vine vorba de o doamnă întotdeauna există un "dar".

Domnul Ganț, Grupul minorităților.

Vă rog.

 
   

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ascult cu uimire și suficient dezgust afirmații la adresa Grupului minorităților naționale, în contextul în care noi, împreună cu reprezentanții partidelor politice, inclusiv cu colegii de la UDMR, am fost cei care în anul 2000, în contextul efortului de aderare a României la Uniunea Europeană, am constituit acest organism care nu numai că nu face poliție politică, asta e o inepție, dar care veghează asupra derapajelor din societate atunci când diverși cetățeni își permit să atace pe diferite criterii anumite minorități, de exemplu, și nu numai etnice, astfel încât ignorând atât Constituția României, cât și legile țării, cred că se poziționează deasupra lor.

Este profund dezamăgitor să aud din partea unui partid politic că sunt probleme cu cheltuielile, în contextul în care tocmai acest partid politic a ocupat politic un loc în Consiliul director, printr-un reprezentant al său, ultima dată când s-a vacantat un loc.

Deci mi se pare jenant să vii aici să vorbești despre locurile din Colegiul director, când tu ești parte la ocuparea acestor locuri pe baza unui algoritm politic, și să mai și invoci cheltuielile, este absolut penibil.

Nu face nimeni poliție politică, însă este absolut necesar ca tocmai aceia care sunt cel mai frecvent ținta atacurilor, ținta discriminărilor, să facă parte printr-un singur reprezentant în acest colegiu director,...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizați!

 
   

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

... în contextul în care celelalte locuri sunt ocupate de reprezentanți ai partidelor politice.

Am cerut un singur loc și credem că este dreptul nostru moral să-l ocupăm.

Vă mulțumesc frumos. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Tanasă?

 
   

Domnul Dan Tanasă:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Mi-aș dori ca colegii din Grupul minorităților naționale să nu împrumute retorica asta de autovictimizare de la colegii de la UDMR.

Dragi colegi,

Experiența mea cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a început undeva în 2008. Am câteva sute de sesizări la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și am dovedit practic că... (Vociferări.) Știu, pare absolut halucinant! ...am dovedit, în peste 14 ani în care am sesizat CNCD, că în județele Harghita și Covasna cei care sunt discriminați sunt românii de acolo. Pare halucinant! O instituție publică înființată să apere minoritățile este obligată - de foarte multe ori am obligat CNCD să constate discriminarea în instanță - este obligată să constate că minoritatea numerică din județele Covasna și Harghita este discriminată în mod sistematic pe criterii etnice. Așa să știți, domnule Ganț, că în România, românii din Harghita și Covasna sunt discriminați pe criterii etnice și nu pentru că o spun eu, ci o spune Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării în zeci de cazuri.

Să știți că absolut toate numirile - și știu asta, repet, cunosc instituția, de peste 14 ani o cunosc - legislația, Ordonanța de Guvern nr. 137/2000 prevede obligativitatea ca cei care sunt numiți la CNCD să aibă preocupări în domeniul combaterii discriminării.

Niciunul, nici măcar Csaba Asztalos, care a ajuns dintr-un șef de cabinet al lui Markó Béla a ajuns direct, uns, în urmă cu foarte mulți ani, șef la această instituție, nu întrunea această obligație legală, aceea de a avea preocupări în domeniul combaterii discriminării.

Eu îmi doresc și, de altfel, repet, toți membrii, îmi doresc ca această instituție publică să fie populată cu oameni competenți, oameni capabili care au dovedit implicare în combaterea discriminării, nu cu oameni numiți politic.

Tocmai de aceea, cu tot respectul, iar dumneavoastră, domnule Ganț, sunteți un exemplu în ceea ce înseamnă respectul reciproc, decența, loialitatea față de stat, competență politică, dar mă tem că nu putem susține această formă, deși sunt deschis, fără doar și poate, din partea Grupului AUR, să discutăm atunci când se va pune problema să numim o persoană competentă în această instituție.

Vă mulțumesc frumos. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Ganț, vă rog.

 
   

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Nici pe departe nu e vorba de autovictimizare. Este un fapt că în societatea din România, în ziua de astăzi, există frecvent cazuri de antisemitism, există cazuri de discriminare și atacuri la adresa comunității rome, au existat recent și există atacuri mizerabile la adresa minorității germane din România, inclusiv în Parlament.

În consecință, repet, dreptul nostru moral pentru un loc acolo este cât se poate de clar.

Și, în contextul adoptării legii, să aveți convingerea că vom desemna pe cineva care are preocupări în materie.

Întotdeauna reprezentantul Grupului parlamentar al minorităților naționale a fost un om cu o vastă experiență în acest domeniu.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Năsui, vă rog.

Domnule Wiener, îmi pare rău, nu.

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul acesta nu este despre discriminare și nu este despre combaterea discriminărilor; este despre sinecuri și despre creșterea numărului de posturi la stat.

Atenție, s-a formulat argumentul că dacă facem parte dintr-un for n-avem voie să fim contra creșterii acelui for!

Nu-i adevărat, putem să fim exact ca și în Parlament, prezenți aici, prezenți la datorie, votăm, mergem în comisii și ne facem treaba, dar susținem un Parlament de 300 de parlamentari, de exemplu.

Exact la fel susținem și aici, că n-ar trebui să crească numărul acesta din consiliile care conduc instituțiile de stat, n-ar trebui să mai creștem aceste instituții de stat. Dimpotrivă, ar trebui să mai tăiem din ele, să le mai comasăm și să le reducem organigramele.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna Alexandru...

Nu, domnul Roman, vă rog.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Am fost client al CNCD-ului în perioada în care eram deputat al opoziției, dacă nu mă înșel, de 4 ori.

Și trebuie să accept că, fiind în opoziție, mă gândeam că va fi o decizie politică, întrucât majoritatea din CNCD, la momentul respectiv, era a puterii de la acea vreme.

Din cele 4 prezențe în fața CNCD-ului, am avut plăcuta surpriză să constat că acolo sunt oameni care nu judecă politic, ci care judecă după probe și după lucruri foarte clare.

Și am mai observat totodată că nu conta culoarea politică a reprezentanților de acolo, pentru că, repet, dacă voiau să dea o decizie politică, la momentul respectiv, împotriva unui deputat din opoziție, puteau să o facă.

Prezența minorităților acolo nu este doar necesară, este obligatorie, pentru că în toate instituțiile care funcționează sub autoritatea sau sub coordonarea sau sub supravegherea Parlamentului, toți colegii parlamentari trebuie să fie reprezentați.

Deci mi se pare de o ipocrizie maximă să-l aud pe colegul de la USR vorbind de sinecură, în condițiile în care dumneavoastră v-ați mandatat reprezentanți în toate instituțiile, deci dumneavoastră sunteți sinecuriști șefi, ca să spun așa.

Acest discurs trebuie să înceteze!

Dacă vreți să fiți mai catolici decât Papa, veniți și spuneți, și amendăm legea - nu vrem să mai avem reprezentanți, noi, USR, în instituțiile subordonate Parlamentului, nici la ASF, nici la ANRE, nici la... mai știu eu, Curtea de Conturi și așa mai departe!

Faceți același joc politic penibil pe care îl faceți în "Anghel Saligny" - veniți și votați împotrivă, dar primarii voștri depun proiecte la greu și spun... sună toată ziua parlamentarii puterii, întrebând - când venim la București să semnăm pe "Anghel Saligny"?

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc...

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Stimați colegi...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule Roman.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...terminați cu ipocrizia! Respectați-vă colegii!

Și, vă repet, dacă nu vreți sinecuri, fiți primii care dați un exemplu și plecați acasă! (Aplauze. Vociferări.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Grosaru?

Vă rog.

Stimați colegi,

Vă reamintesc că mai avem un punct pe ordinea de zi și o alocuțiune și Excelența Sa, Domnul Ambasador, încă este în mijlocul nostru.

Vă rog, domnul Grosaru.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, opinia personală este că nu ar trebui să avem discuții despre forma pe care Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării o va avea și reprezentanții acestuia.

Într-adevăr, diversitatea acestora este necesară pentru a putea ca acest Consiliu să-și desfășoare activitatea, în condițiile în care ceea ce înseamnă discriminare are legătură nu numai cu etnia, cât are legătură cu rasa, naționalitatea, limba, religia, categoriile sociale, convingerile, sexul, orientarea sexuală, vârsta, handicapul, boala cronică necontagioasă, infectarea cu HIV, apartenența la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea/înlăturarea recunoașterii folosinței sau exercitării, da, libertăților recunoscute de lege.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Csoma Botond.

Și, după aceea, ultimul vorbitor, doamna Alexandru Victoria.

 
   

Domnul Csoma Botond:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Foarte pe scurt, nu aș dori să intru în polemici de natură politică.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog...

 
     

Domnul Csoma Botond:

Cred că...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...să nu intrați.

 
   

Domnul Csoma Botond:

Da, asta vă spun, domnule președinte de ședință, chiar nu vreau.

Eu cred că prezența reprezentanților minorităților în acel Consiliu este un lucru absolut normal și necesar în același timp.

Țin să vă anunț, stimați colegi, cred că domnul președinte al CNCD-ului, Asztalos Csaba, în activitatea pe care a depus-o, cred că a analizat cu mult profesionalism orice... orice acuzație de discriminare care a ajuns în atenția Consiliului... acestui Consiliu. Nu numai... nu singur, dânsul, ci împreună cu colegii din Consiliu.

Noi credem că el este un jurist foarte bun, este un profesionist în acest domeniu.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru, vă rog.

 
   

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Am o rugăminte, pe procedură.

Pe fond aș avea multe să vă spun, mai ales că sunt o cunoscătoare a acestui subiect, dar nu e momentul, ne așteaptă și Excelența Sa.

Pe procedură.

În tabelul cu amendamente apare un amendament ca fiind al Comisiei pentru drepturile omului, din care fac parte.

Noi, ieri, nu am discutat niciun amendament pe care să-l fi votat.

Am rugămintea să fim puțin mai atenți la aceste chestiuni aparent minore, dar care arată un pic o lipsă de considerație față de proceduri, de reguli, de rigorile pe care trebuie să le arătăm în Parlament, ca exemplu pentru cei din afara Parlamentului, cărora le cerem să respecte legile, să respecte regulile.

Deci am rugămintea să îndreptați eroarea materială. Să nu mizați pe faptul că nu citește nimeni nimic și că votăm așa, pur și simplu ridicăm niște mâini. Unii suntem și serioși, unii ne și uităm.

Nu am votat un amendament - poate l-aș fi votat, dar adevărul este că nu a fost discutat -, să se facă îndreptarea materială și probabil că o să și-l asume domnul președinte Ibram.

Nu comentez pe fond. Cu altă ocazie. Poate o mai veni vremea să discutăm despre aceste schimbări și funcții în CNCD.

Nu împiedică nimeni instituția să lucreze eficient și astăzi, când discutăm pe aceste subiecte, dar, repet, mă opresc aici, din respect pentru dumneavoastră...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc...

 
   

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...și pentru Excelența Sa.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă asigur că dacă era vreo îndreptare de eroare materială se făcea atunci când era prezentat raportul.

Dacă de la art. 1 la art. 3 există obiecții sau comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Ultimul proiect de astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului semnat de partea română la București, la 5 martie 2020, la Acordul dintre Guvernul României, Guvernul Republicii Slovace, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei și Guvernul Republicii Ungare privind înființarea Batalionului multinațional de geniu, semnat la Budapesta la 18 ianuarie 2002 (PL-x 184/2022) (rămas pentru votul final).  

17. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului semnat de partea română la București, la 5 martie 2020, la Acordul dintre Guvernul României, Guvernul Republicii Slovace, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei și Guvernul Republicii Ungare privind înființarea Batalionului multinațional de geniu, semnat la Budapesta la 18 ianuarie 2002; PL-x 184/2022.

Comisia pentru apărare, ordine publică, vă rog, domnul Georgescu, pe scurt, raportul.

   

Domnul Nicolae Georgescu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului semnat de partea română la București, la 5 martie 2020, la Acordul dintre Guvernul României, Guvernul Republicii Slovace, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei și Guvernul Republicii Ungare privind înființarea Batalionului multinațional de geniu, semnat la Budapesta la 18 ianuarie 2002, trimis cu adresa PL-x 184/2022.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Protocolului semnat de partea română la București, la 5 martie 2020, la Acordul dintre Guvernul României, Guvernul Republicii Slovace, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei și Guvernul Republicii Ungare privind înființarea Batalionului multinațional de geniu, semnat la Budapesta la 18 ianuarie 2002. Protocolul vizează, potrivit expunerii de motive, extinderea zonei de responsabilitate a batalionului la bazinul fluviului Dunărea, pe lângă cel existent deja, și anume bazinul de recepție al râului Tisa.

În raport cu obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Conform dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (8) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a avizat negocierea Protocolului la Acord.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a dezbătut proiectul de lege în ședința desfășurată în data de 10 mai 2022.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Nefiind amendamente și înscrieri la cuvânt, proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimați colegi,

Dau cuvântul domnului deputat Adrian-Miroslav Merka, Grupul parlamentar al minorităților naționale, pentru susținerea unei scurte alocuțiuni cu prilejul sărbătoririi Zilei Limbii Slovace în România.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
Alocuțiunea domnului deputat Adrian-Miroslav Merka, Grupul parlamentar al minorităților naționale, cu prilejul sărbătoririi Zilei Limbii Slovace în România.  

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Domnule președinte de ședință,

Dragi colegi,

Doamnelor și domnilor deputați,

Excelența Voastră, domnule ambasador al Republicii Slovace la București,

Prin Legea nr. 142 din 21 octombrie 2014 s-a instituit ziua de 25 mai ca Ziua Limbii Slovace în România.

Aceasta este una dintre cele mai importante inițiative legislative prin care Parlamentul României recunoaște aportul culturii minorității slovace la salba de bogății a României.

În România slovacii sunt liberi să-și utilizeze limba maternă în viața de zi cu zi, în școli, biserică și cultură.

Recunoașterea prin lege a limbii slovace în România dă posibilitatea cetățenilor români de naționalitate slovacă să spere că identitatea lor culturală nu va dispărea, ci, din contră, va continua să existe pe aceste meleaguri.

În calitate de cetățeni loiali ai acestei țări, slovacii din România au înțeles că doar împreună cu toții putem construi o țară a noastră, a tuturor cetățenilor, indiferent de naționalitate sau religie, unde toți avem aceleași drepturi, dar și obligații.

Doamnelor și domnilor,

Ar fi păcat ca acest model de bună conviețuire să nu fie dus mai departe; de aceea, avem obligația morală față de făuritorii acestui stat să lucrăm împreună pentru dezvoltarea țării noastre.

Localitățile în care trăiesc slovacii, instituțiile reprezentative, școala, biserica, centrele culturale slovace, ansamblurile vocale și de dansuri slovace, toate sunt bogățiile acestei Românii și așteaptă în continuare sprijinul pentru dezvoltarea echilibrată, la fel ca întreaga țară.

Acest model de conviețuire între slovacii din România și români face din poporul român și din România un model de urmat în Europa.

Acum, în această perioadă când în lume sunt o multitudine de provocări, apartenența la o limbă așa de frumoasă cum este cea slovacă trebuie să dea putere și încredere întregii minorități slovace din România că viitorul poate fi în mâinile noastre, iar bunicii și părinții trebuie să rămână în continuare liant între trecutul și viitorul nostru.

Dragi bunici și părinți, îndrumați cu încredere tinerele generații să fie mândre de familia noastră slovacă, dar și de țara noastră, România! Vrem în continuare generații de slovaci pe aceste meleaguri, vrem ca limba slovacă să fie vorbită și utilizată în școli, în biserici, în viața de zi cu zi, în cultură, în tradiții.

În numele meu, personal, cât și în numele Uniunii Democratice a Slovacilor și Cehilor din România, doamnelor și domnilor, permiteți-mi să urez:

Na veľa rokov slovenskę jazyk!

Na veľa rokov Rumunsko!

La mulți ani limbii slovace!

La mulți ani, România!

Doamnelor și domnilor,

Vă mulțumesc pentru tot sprijinul acordat pe parcursul anilor.

Iar cu această ocazie, alături de Excelența Sa, Domnul Ambasador al Republicii Slovace la București, avem onoarea să deschidem o mică expoziție cu fotografii și o mică prezentare a culturii noastre tradiționale, pe hol, în fața sălii de plen.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte de ședință, mulțumesc! (Aplauze.)

   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Vă invit, dragi colegi, cu drag, la această expoziție!

Mulțumim Excelenței Sale pentru prezență.

Ne revedem în 5 minute pentru sesiunea de vot final.

Mulțumesc.

 
     

După pauză

 
     

(În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Cristian Buican și de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaților.)

 
Supunerea la votul final:  

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sală pentru a începe votul final.

Pentru a începe ședința cred că mai e nevoie de un secretar.

Domnule Buican, cu respectul cuvenit, vă așteptăm!

Doamnelor și domnilor deputați,

Începem ședința de vot final.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Vă rog să vă pregătiți de vot.

Vot, vă rog.

   

229. Suntem în cvorum.

Liderii de grup, sunt probleme? Nu.

 
  Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Condiții de muncă mai bune pentru o Europă socială mai puternică: valorificarea deplină a beneficiilor digitalizării pentru viitorul muncii COM(2021) 761 (PHCD 44/2022) (adoptat);

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.

1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Condiții de muncă mai bune pentru o Europă socială mai puternică: valorificarea deplină a beneficiilor digitalizării pentru viitorul muncii COM(2021) 761; PHCD 44/2022.

Vot, vă rog.

   

Cu 251 de voturi pentru, un vot contra, adoptat.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin (PL-x 134/2022) (adoptat);

Legi ordinare. Adoptări.

2. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin; PL-x 134/2022; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

   

217 voturi pentru, 8 contra, 29 de abțineri.

Adoptat.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului (PL-x 135/2022) (adoptat);

3. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului; PL-x 135/2022; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

   

222 de voturi pentru, 10 contra și 27 de abțineri.

Adoptat.

Legea pentru modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, reexaminată la cererea Președintelui României; PL-x 369/2021/2022...

Ștefan Ion, explicarea votului?

Vă rog.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Ion Ștefan:

Stimați colegi,

Am votat împotriva acestui proiect de lege pentru faptul că, prin modificările aduse de dumneavoastră, o să blocați economia.

Toți antreprenorii mici și mijlocii vor avea de suferit, ca urmare a acestor modificări legislative.

Să știți că, creditul furnizor, astăzi, din România, depășește creditul bancar cu mult, iar cu aceste modificări introduse acest credit furnizor se va reduce. Prin reducerea creditului furnizor o să reușiți să blocați antreprenorii mici și mijlocii. Aceste modificări sunt doar în interesul marilor companii care lucrează cu alte modalități de plată, cu alte cuvinte toate facturile dânșilor sunt la Factoring, sunt asigurate și nu au nevoie de file de cec și de bilete la ordin.

Aveți mare grijă! Această modificare va aduce mari probleme sistemului antreprenorial din România.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Legea pentru modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, reexaminată la cererea Președintelui României (PL-x 369/2021/2022) (adoptată);

4. Legea pentru modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, reexaminată la cererea Președintelui României; PL-x 369/2021/2022; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu propun adoptarea legii.

Vot, vă rog.

   

166 de voturi pentru, 59 contra, 26 de abțineri.

Adoptată.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant (PL-x 139/2022) (adoptat);

5. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant; PL-x 139/2022; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru mediu propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

   

253 de voturi pentru, două contra.

Adoptat.

 
  Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului semnat de partea română la București, la 5 martie 2020, la Acordul dintre Guvernul României, Guvernul Republicii Slovace, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei și Guvernul Republicii Ungare privind înființarea Batalionului multinațional de geniu, semnat la Budapesta la 18 ianuarie 2002 (PL-x 184/2022) (adoptat);

6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului semnat de partea română la București, la 5 martie 2020, la Acordul dintre Guvernul României, Guvernul Republicii Slovace, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei și Guvernul Republicii Ungare privind înființarea Batalionului multinațional de geniu, semnat la Budapesta la 18 ianuarie 2002; PL-x 184/2022; lege ordinară.

Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

   

254 de voturi pentru, 4 contra.

Adoptat.

Domnul Chelaru Mircia, explicarea votului.

Vă rog, domnule general.

 
   

Domnul Mircia Chelaru:

Am onoarea să vă salut!

N-aș fi intervenit acum dacă pe procedură s-ar fi permis dezbaterea sau intervenția la dezbaterea acestei legi.

Votarea acestei legi este evident unanimă și ea trebuie să existe pentru intrarea în vigoare a acestui protocol.

Este cât mai aproape de realitatea pe care o trăim. Acest batalion a fost înființat în 2002. A se reține, atunci Slovacia, Ungaria și Ucraina - Grupul de la Visegrád - au acceptat să intre în consonanță, la propunerea aliaților noștri, să facă acest batalion de intervenție pentru dezastre și calamități în cursul superior al Tisei.

Prin acest protocol se extinde autoritatea de intervenție - a se reține - inclusiv în cursul inferior, la confluența cu Dunărea, și pe tot traseul de 1.075 de kilometri al Dunării. Acest batalion care era în aria panonică poate să acționeze acum, inclusiv în zona Brăila, Tulcea, până în Deltă. Foarte bine!

Avem o relație pe care o contestă unii, aceea că unele țări membre NATO, respectiv atât Slovenia, Ungaria și România, intră într-un parteneriat sau intră într-o componență de structură operativă cu un stat nemembru NATO.

Deci se poate, domnule președinte Ciolacu, și de aceea, dacă tot s-a extins această responsabilitate până la gurile Dunării, sugerez, de la această tribună a Parlamentului, să se ia în calcul ca asemenea modalități de cooperare să se facă și pe flancul Estic, să producem aceste unități de cooperare și de asamblare a intervenției în caz de dezastre, calamități și alte situații de urgență și cu frații noștri din Republica Moldova, poate și cu entitățile din sudul Ucrainei, din zona respectivă până la Nistru.

Dacă această lege poate fi îmbunătățită ulterior, vom vedea, dar de la această tribună remit această sugestie guvernanților și celor care se îngrijesc de buna noastră viețuire.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

E vorba totuși de un batalion multinațional de geniu, rămânând la zona de calamități în ceea ce privește Republica Moldova. După cum bine știm, Republica Moldova îl are stipulat în Constituție.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea art. 23 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare (Pl-x 187/2022) (adoptată);

Legi organice. Adoptări.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 23 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare; Pl-x 187/2022; lege organică.

Comisia pentru drepturile omului și Comisia juridică propun adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

   

174 de voturi pentru, 77 contra, 4 abțineri.

Adoptată.

Legi organice. Respingeri.

Propunerea legislativă pentru...

(Domnul deputat Dan Tanasă solicită să ia cuvântul.)

A, vă rog, domnule Tanasă Dan! Vă rog. Scuzați-mă!

 
   

Domnul Dan Tanasă:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Grupul AUR a votat împotrivă.

Și, repet, în baza experienței mele de peste 14 ani cu această instituție am dovedit deja în zeci de cazuri că în România există un curent puternic al antiromânismului. L-am dovedit deja, prin decizii, nenumărate decizii ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Și prin faptul că, repet, în nenumărate cazuri, din păcate, CNCD a refuzat să constate discriminarea românilor și am fost nevoit să apelez la instanțele de judecată, am nenumărate dosare câștigate definitiv la Înalta Curte. Repet, am dovedit că există un puternic fenomen al antiromânismului, în România.

De asemenea, tot în baza experienței mele am nenumărate decizii ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării prin care eu personal am fost sancționat și pe care am reușit să le anulez în instanță.

Ca atare, având în vedere, repet, experiența mea de peste 14 ani, confirm că de foarte multe ori Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării se comportă ca un organ de poliție politică.

Nu în ultimul rând resping ferm, de la microfonul Camerei Deputaților, faptul că în România am avea de-a face cu un curent antisemit.

Resping ferm și consider că toți cei care încearcă să lipească această etichetă unei formațiuni politice fac mari deservicii României, pentru că pătează onoarea și imaginea României, speculând în declarații politice și încercând să lipească o etichetă unui partid, în fapt aruncă și pătează imaginea României.

Respingem ferm antisemitismul, respingem ferm orice încercare de a lipi pe imaginea României eticheta de antisemitism.

Mulțumesc frumos. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul deputat Wiener Adrian.

Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Wiener:

Stimați colegi,

Votul USR împotrivă nu este un vot împotriva instituției CNCD sau a importanței acesteia în echilibrul democratic din România.

Dimpotrivă, și eu, și colegii noștri am apelat cu toată încrederea la această instituție, semnalând situații de discriminare.

Ceea ce vreau însă să adaug este faptul că există de ani de zile prin sertarele instituțiilor din România decizii. Nu știu dacă știți, sunt decizii executorii cele ale CNCD.

Așadar, există decizii ale CNCD-ului care zac prin sertare, decizii care semnalează situații de discriminare profundă și care nu sunt băgate în seamă de instituțiile din România. Instituțiile din România nu au un respect față de CNCD, în ciuda afirmațiilor elogioase și pe bună dreptate făcute la acest microfon la adresa CNCD-ului.

Am să vă dau un singur exemplu. După ani de zile de când CNCD a semnalat situația profundă de discriminare a etnicilor români care absolvă Facultatea de Medicină din România și își iau examenul de rezidențiat și cărora nu li se fac contracte de muncă în spitale și trăiesc cu o bursă de 80 de euro pe lună, așadar după ani de zile Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și chiar Parlamentul, Comisia pentru educație din Parlament, ignoră acest lucru, în ciuda faptului că există un instrument, și anume o lege pe circuit care ar corecta această stare de fapt.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea minorităților s-a înscris primul domnul Vexler Silviu. Îmi pare foarte rău!

Domnule Grosaru, o singură... La sfârșitul ședinței, dacă doriți!

 
   

Domnul Silviu Vexler:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Nu aș vrea să revin asupra subiectului punctual care face obiectul legii; a fost foarte clar explicat de colegii mei.

Totuși, făcând referire la cele menționate de domnul deputat Tanasă privind existența sau inexistența antisemitismului, ca președinte al Federației Comunităților Evreiești din România trebuie să vă mărturisesc că ne-am cam săturat să ne explice diverși oameni, poate bine intenționați, dacă există, cum există, unde există sau unde nu există antisemitismul.

Stimați colegi,

Nu a spus nimeni, nu a acuzat nimeni nicio țară. Și vă rog să nu mai interpretați lucrurile în acest sens.

În același timp, nu putem să nu admitem și să nu menționăm punctual că există o problemă serioasă, că antisemitismul din România este în creștere, că nu se rezolvă doar prin discursuri și sunt necesare o serie de măsuri concrete.

Faptul că recent, după 6 ani de procese, cu un autor care a scris o carte intitulată sugestiv "Holocaustul, gogorița făcătoare de bani a evreilor", ceea ce este o contravenție clară și punctuală a legislației române, rezultatul a fost un avertisment, după șase ani de procese. Este un singur exemplu, fără a intra în alte detalii care au implicat vandalizarea unor sinagogi; trei sinagogi în ultimul an; fără a intra în detaliile privind vandalizarea unor cimitire, unele din ele istorice; fără a sublinia atacurile masive, mai ales în mediul online, și lista poate continua.

Nu a aruncat nimeni, niciodată, o generalizare asupra unei țări sau asupra unui popor, așa cum eu, cel puțin, nu am aruncat niciodată o afirmație la adresa unui întreg partid.

Dar în același timp trebuie să subliniez din nou faptul că aveți colegi care au folosit tribuna Parlamentului României și imunitatea parlamentară pentru a trivializa și a nega Holocaustul, pentru a încerca să reabiliteze sau să promoveze criminali de război.

Lucrurile acestea sunt dovedite de stenograme.

Revenind și încheind, ca să nu mă lungesc mai mult decât trebuie, problemele nu dispar atunci când sunt anunțate din Parlament, problemele nu dispar atunci când apar doar niște discursuri și niște simple mesaje și ar fi ideal ca oamenii să se mențină la subiectele pe care le cunosc și să nu-și dea cu părerea despre lucruri pe care nu le înțeleg și nu le trăiesc.

Vă rog să-mi permiteți să cred că pot cunoaște un pic mai bine ce înseamnă antisemitismul, fiind un beneficiar direct.

Vă mulțumesc.

În încheiere, salut adoptarea acestui proiect de lege care era mai mult decât necesar.

Mulțumesc, domnule președinte. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

O singură remarcă: totuși, poporul român este cel mai tolerant popor din lume! (Aplauze.)

 
  Propunerea legislativă pentru abrogarea lit. ș) a art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (Pl-x 89/2022) (respinsă).

Legi organice. Respingeri.

8. Propunerea legislativă pentru abrogarea lit. ș) a art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor; Pl-x 89/2022; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

   

Cu 194 de voturi pentru, 55 contra, 4 abțineri, adoptată respingerea.

Aș dori să îi salutăm și pe tinerii de la Școala Generală din Câineni, județul Vâlcea, de la balcon.

Vă mulțumim pentru prezență. (Aplauze.)

Explicarea votului, domnul Ion Stelian-Cristian.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Prin acest vot se dă un semnal foarte greșit, foarte periculos.

Într-o perioadă în care avem nevoie de coeziune în Uniunea Europeană - și aceasta se poate realiza numai prin respectarea aceluiași set de reguli și de valori - noi spunem că judecătorul național dacă e pus între a alege dacă să respecte obligativitatea unei decizii a Curții Constituționale sau obligativitatea unei decizii CJUE, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, este obligat să aleagă întotdeauna respectarea deciziei naționale, a deciziei Curții Constituționale a României.

Este greșit, pentru că asta înseamnă că îl împiedicăm pe judecătorul național să facă o apreciere, să analizeze din punct de vedere juridic speța, sub sancțiuni disciplinare. Și asta înseamnă că negăm foarte clar principiul care are consacrare constituțională, acela al prevalenței dreptului Uniunii Europene față de dreptul național.

Este o greșeală care eu sper că se va repara la Senat și se va înțelege foarte clar că dacă pornim pe această linie nu facem altceva decât să slăbim coeziunea Uniunii Europene și pe ce înseamnă funcționarea statului de drept și funcționarea justiției.

Nu am spus nicăieri și în niciun moment nu am susținut că deciziile Curții Constituționale nu sunt obligatorii, că deciziile Înaltei Curți nu sunt obligatorii, dar trebuie să facem această diferențiere și să lăsăm niște mecanisme care să poată să dea judecătorului național instrumentele, atunci când este cazul, să aleagă între cum se aplică o normă europeană și cum se aplică o normă națională, între cum se aplică o decizie a Curții Constituționale și cum se aplică o decizie, o hotărâre a unei instanțe europene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnule Grosaru, vă rog.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În primul rând trebuie să țineți cont de faptul că pentru aceleași drepturi două persoane sunt tratate în mod diferit; dacă nu intră în sfera discriminării, atunci este vorba de un abuz.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Am reținut.

Domnul Coleșa Ilie.

 
   

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Votul pe această lege a fost unul simbolic, între a respecta o decizie a Curții Constituționale și a respecta o decizie a Curții Europene de Justiție, în România, de către judecătorii români.

Este o alegere între suveranitatea națională și una așa-zis europeană.

Noi trebuie să respectăm deciziile CCR, în primul rând, pentru că la nivel european am văzut, există o puternică politizare, o puternică folosire a noțiunii de stat de drept, pentru a impune unor țări niște decizii politice abuzive împotriva unor decizii naționale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Dar să știți că votul nu a fost simbolic, chiar a fost vot pe bune!

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: <BR>- Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin (PL-x 134/2022) (adoptată în procedură de urgență); <BR>- Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului (PL-x 135/2022) (adoptată în procedură de drept comun); <BR>- Legea pentru modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 (PL-x 369/2021/2022) (adoptată în procedură de drept comun); <BR>- Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant (PL-x 139/2022) (adoptată în procedură de urgență).  

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, astăzi, 25 mai 2022, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  1. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin; PL-x 134/2022; adoptată în procedură de urgență;
  2. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului; PL-x 135/2022; adoptată în procedură de drept comun;
  3. Legea pentru modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006; PL-x 369/2021/2022; adoptată în procedură de drept comun.;
  4. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant; PL-x 139/2022; adoptată în procedură de urgență.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență și de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun de la data depunerii, astăzi, 25 mai 2022.

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului, data de astăzi, 25 mai 2022.

Rog colegii membri ai Biroului permanent.

     

Ședința s-a încheiat la ora 11.59.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 29 februarie 2024, 17:19
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro