Plen
Ședința Camerei Deputaților din 10 mai 2022
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.71/30-05-2022

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-02-2024
26-02-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2022 > 10-05-2022 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 mai 2022

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8.30.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ciprian-Constantin Șerban, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu și domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

Ultima parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu și de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 10 mai 2022, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Dispozițiile regulamentare le cunoașteți, nu le mai citesc. O să trecem direct la declarații.

 
  Adrian-George Axinia - declarație politică intitulată Gaze românești din Marea Neagră pentru români;

Dau cuvântul domnului Adrian Axinia.

   

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulțumesc, domnule președinte.

"Gaze românești din Marea Neagră pentru români"

Stimați colegi,

În perioada următoare, vom avea dezbateri în Parlament cu privire la inițiativa legislativă a liderilor actualei Coaliții guvernamentale privind reglementarea redevențelor pentru exploatațiile de gaze onshore și offshore.

Dacă nu vom îmbunătăți această propunere legislativă, riscăm ca România să se transforme într-o țeavă care să înlesnească tranzitul gazelor din Marea Neagră spre alte țări, fără niciun beneficiu pentru români.

Nu contează doar să scoatem gazele, la fel cum nu este important doar ca firmele de stat sau private să facă profituri colosale, ci este important să reglementăm și modul în care se vor folosi aceste resurse.

Dincolo de stabilirea unui nivel al redevențelor care să încurajeze exploatarea zăcămintelor de gaze de care dispunem, trebuie să asigurăm îndeplinirea următoarelor obiective:

  • Gazele românești din Marea Neagră să ajungă la români - în gospodăriile românilor și în industria românească;
  • Românii să aibă acces la gazele extrase din Marea Neagră la un preț preferențial de exploatare.

O lege privind redevențele care să oblige companiile să furnizeze gazul natural din Marea Neagră la un preț preferențial consumatorilor casnici sau industriali din România ar avea, cu adevărat, efecte pozitive, între care amintesc:

  • Scăderea facturilor plătite de populație pentru încălzirea locuințelor;
  • Sprijinirea industriei românești cu gaze la prețuri competitive;
  • Asigurarea independenței energetice a României și evitarea importurilor de gaze din Rusia;
  • Surplusul de gaze naturale pe care l-ar putea avea România trebuie folosit și pentru a garanta independența energetică a Republicii Moldova, administrația de la Chișinău fiind adesea ținta șantajului rusesc.

România a fost binecuvântată cu resurse de gaze extrem de prețioase în vremuri de criză, de război. Să nu transformăm această binecuvântare într-un blestem.

În consecință, stimați colegi, să facem legi prin care să le luăm de pe umeri românilor povara imensă a facturilor gigantice la energie. Să facem legi prin care să ajutăm economia românească. Să folosim gazele românești din Marea Neagră pentru români.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Florin Piper-Savu - declarație politică având ca subiect Învățământul profesional - premisa dezvoltării durabile a economiei;

Domnul Florin Piper-Savu, Grupul PSD, vă rog.

   

Domnul Florin Piper-Savu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică se intitulează "Învățământul profesional - premisa dezvoltării durabile a economiei".

De mai mulți ani, companiile din România se plâng de faptul că găsesc tot mai greu specialiști pentru diverse industrii și reclamă faptul că școlile profesionale sunt tot mai puține și prea puțin adaptate realității din economia națională.

Rapoartele Ministerului Educației arată că în anul școlar 2020-2021, doar 2 din 10 elevi au optat pentru învățământul profesional: din 89.983 de elevi înscriși în licee, doar 10.086 au ales educația profesională.

Conform Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, în aprilie, la nivel național exista o nevoie de 8.664 de meseriași, în timp ce în martie au fost declarate 9.594 de posturi disponibile pentru persoanele cu studii profesionale.

Un calcul simplu arată că o promoție de absolvenți ar putea ocupa locurile de muncă disponibile pentru mai puțin de două luni; astfel, ca toate locurile dedicate persoanelor cu studii profesionale să fie ocupate, ar fi nevoie de aproximativ 100.000 de absolvenți, anual.

Învățământul profesional este asociat cu eșecul, pe de o parte, din cauza modului în care elevii ajung în aceste școli; ei intră în sistem cu medii foarte mici, fiind repartizați computerizat, de cele mai multe ori la un profil pe care, de fapt, nici nu și l-au dorit; iar pe de altă parte, tendința generală de a urma o facultate îi face pe cei care doresc să devină, spre exemplu, meseriași, să renunțe la ideea unei școli profesionale în favoarea unei facultăți.

Conectarea școlilor la piața muncii va opri fenomenul nedorit al depopulării României de cea mai valoroasă resursă a țării - tinerii. Pentru aceasta, școala românească are nevoie de dotări, însă acest lucru nu se poate face fără dascăli bine pregătiți și fără elevi motivați să învețe și consiliați în a-și alege parcursul profesional pentru care manifestă preocupare și aptitudini.

Educația de calitate poate fi considerată o componentă care costă mult, dar trebuie să înțelegem că fiecare leu investit în școală se întoarce însutit în societate.

Politicile publice în domeniul educației, aplicate în ultimii ani, constrângerile financiare și lipsa de interes pentru investiții pe termen lung au determinat guvernele din România să reducă bugetul alocat educației. Întrucât capitalul uman este o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă a unei economii, România trebuie să coreleze sistemul educațional cu nevoile realității economice actuale.

Realitatea economică actuală impune regândirea școlilor profesionale și dezvoltarea învățământului dual, cât și digitalizarea și adaptarea școlii românești la provocările momentului și la cele viitoare, pentru a educa tinerii de astăzi în vederea identificării meseriilor de mâine.

Deputat al PSD, Teleorman, Florin Piper-Savu.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Viorel Salan - declarație politică intitulată Siguranța națională a României depinde și de legile ei;

Domnul deputat Viorel Salan, vă rog.

   

Domnul Viorel Salan:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică este intitulată "Siguranța națională a României depinde și de legile ei".

În sfârșit, revizuirea și actualizarea legilor securității naționale au întrunit consensul politic necesar. România avea nevoie stringentă de acest consens politic.

Să ne reamintim că Legea nr. 51 privind securitatea națională a României a fost adoptată în 1991. Au trecut 31 de ani. Între timp, România a devenit membră activă a Alianței Nord-Atlantice și a aderat la Uniunea Europeană, ceea ce a schimbat în mod esențial statutul politic și militar al țării noastre în Balcani, în regiunea Mării Negre, dar și în Europa. Apartenența la Uniunea Europeană și la NATO, precum și parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii reprezintă de ceva timp fundamentele politicii externe a României și ar fi trebuit să inducă schimbări legislative concordante. Dar nu s-a întâmplat așa.

Să ne reamintim, de asemenea, că în 2016 a existat o serie de consultări cu toate partidele parlamentare pe marginea legilor securității naționale. Și concluzia acelui dialog a fost că legile securității sunt învechite și nu mai corespund realității în care trăim. Dar lucrurile s-au oprit, din păcate, aici.

A fost nevoie de o pandemie globală și de un conflict militar deschis și intens în proximitatea României ca să înțelegem cu toții că dinamica și specificul amenințărilor au suferit schimbări majore. Să observăm direct că pericolele vin acum nu doar de la adversari statali, ci și de la adversari non-statali. Doar trecând prin criză am înțeles cu toții că persistența unor lacune legislative în domeniul securității naționale reprezintă în sine o mare vulnerabilitate. Iar revizuirea cadrului legislativ al Sistemului Național de Apărare nu mai poate fi amânată nici măcar o zi.

Astfel, la propunerea Partidului Social Democrat, plenul reunit al Parlamentului României a votat înființarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul securității naționale.

Obiectivele comisiei sunt avizarea actelor normative aflate în procedură parlamentară care privesc domeniul securității și organizarea de dezbateri asupra modificărilor în acest domeniu.

Scopul final este acela de a consolida capacitatea națională de apărare și de a crește eficiența sistemelor naționale de prevenire și gestionare a situațiilor de criză, interne și externe, militare sau de natură civilă. Se dorește, de asemenea, întărirea cadrului juridic, procedural și operațional specific protecției infrastructurilor critice.

Trecem printr-o perioadă în care mediul de securitate internațional se transformă continuu. În același timp, s-a accelerat și dinamica de manifestare a riscurilor și amenințărilor. Apar astfel noi provocări la adresa capacității instituționale de a da răspunsuri adecvate și de a permite punerea în practică a unor măsuri eficiente.

Și din aceste motive asigurarea unui cadru legislativ coerent și aplicat reprezintă o prioritate absolută pentru Sistemul Național de Apărare și, implicit, pentru siguranța națională a României. Comisia parlamentară permanentă, înființată recent și dedicată acestui obiectiv, este primul pas necesar. Ne dorim cu toții să nu fie ultimul, ci să finalizăm adaptarea cadrului legislativ în domeniul securității naționale pentru a oferi instituțiilor naționale responsabile instrumentele necesare gestionării optime a oricăror amenințări și provocări interne și externe.

Viorel Salan, deputat din partea Partidului Social Democrat, Hunedoara.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Constantin Bîrcă - declarație politică intitulată La mulți ani, Europa! La mulți ani, România!;

Domnul deputat Constantin Bîrcă, din partea Grupului parlamentar al PSD, vă rog.

   

Domnul Constantin Bîrcă:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

"La mulți ani, Europa! La mulți ani, România!"

Ziua de 9 mai ar fi trebuit să o celebrăm într-o atmosferă de pace, așa cum ne-am obișnuit în ultimii zeci de ani. Însă războiul din Ucraina, de la granițele noastre, a alterat liniștea acestei sărbători și a readus în prim-plan îngrijorările și temerile.

În acest context, vreau să transmit un mesaj cât se poate de clar - în anii ce vor urma, ținând cont de toate provocările recente - pandemia, criza economică, războiul din Ucraina - mediul rural trebuie să rămână o prioritate pentru investițiile din surse naționale și europene. Doar de aici va fi asigurată hrana și va fi alimentată industria alimentară, într-un moment critic pentru Europa și pentru întreaga lume. Politica agricolă a Uniunii Europene a fost și a rămas una dintre cele mai de succes viziuni asupra dezvoltării societăților europene. În continuare este nevoie de susținerea agriculturii, de conectarea satelor și comunelor, de dezvoltarea infrastructurii și de susținerea muncitorilor din această industrie.

Astăzi, când celebrăm și ne gândim la cele două evenimente cu un impact uriaș asupra evoluției noastre ca stat, Ziua Europei și Independența României, știm sigur că integrarea României în Uniunea Europeană și în NATO au fost și rămân cele mai bune opțiuni pentru români, o umbrelă de dezvoltare și de securitate, fără de care am fi fost în aceste momente în fața unor riscuri foarte mari.

Până la începutul acestui an, nimeni nu ar fi crezut că pe continentul nostru ar mai putea avea loc războaie sau că o putere regională, precum Federația Rusă, ar mai avea intenția să amenințe independența și suveranitatea statelor naționale. Dar iată că se demonstrează încă o dată că democrația și pacea nu sunt valori care să reziste fără a fi apărate.

Vă mulțumesc.

Bîrcă Constantin, deputat al PSD, Călărași.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică având titlul De la 10 mai către 9 mai;

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL, vă rog.

   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se numește "De la 10 mai către 9 mai".

Astăzi sărbătorim Ziua Independenței Naționale a României. Independența Națională a României a fost proclamată în cadru solemn la data de 10 mai 1877, de către Regele Carol I, principe la acel moment, în prezența membrilor Camerelor reunite ale Parlamentului României.

Independența Națională este un act fundamental și un act pe baza căruia se întemeiază tot parcursul României de după această dată - modernizarea țării, obținerea Marii Uniri și a împlinirii visului de veacuri al românilor de a trăi sub același stat național liber și democratic.

Și, de asemenea, inclusiv libertatea de care ne bucurăm astăzi, faptul că suntem o națiune respectată, membră a NATO și a Uniunii Europene, se întemeiază tot pe valorile lui 10 mai 1977, un act fundamental unde regalitatea a jucat un rol decisiv și unde clasa politică românească a știut să facă un adevărat corp comun, solidar, în virtutea principiului independenței naționale și al suveranității României de la acel moment.

Și să nu uităm marile personalității - a lui Ion C. Brătianu și a lui Mihail Kogălniceanu -, oameni de stat care au contribuit decisiv la acest act fundamental de la 10 mai 1877. Deși, din păcate, în istoriografia românească, o lungă perioadă de timp, din motive ideologice, însemnătatea zilei de 10 mai s-a încercat a fi ocultată.

Din fericire, astăzi 10 mai a fost repus în drepturile sale.

La 9 mai sărbătorim Europa. Europa din care facem parte și în care suntem o parte integrantă, fără doar și poate.

Iar în aceste timpuri în care, iată, vedem ceea ce se întâmplă în Ucraina, vedem acest război crunt de agresiune pe care îl duce Rusia împotriva Ucrainei, trebuie să ne amintim unul din lucrurile fundamentale - Comunitatea Europeană a fost întemeiată pe principii umanitare, pe valori creștine și în virtutea salvgardării păcii în Europa. Pacea este unul din obiectivele împlinite ale Comunității Europene. Odată cu consolidarea acestui spațiu de cultură și civilizație, un spațiu comun, deopotrivă, economic și cultural, în Europa nu au mai existat niciun fel de conflicte între țările membre ale Comunității Europene.

Și o să vă redau, în încheiere, câteva din cuvintele lui Robert Schuman, de la 9 mai 1950, Declarația Schuman fiind actul fondator al construcției europene de astăzi.

"Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporționale cu pericolele care o amenință. Contribuția pe care o poate aduce civilizației o Europă organizată și activă este indispensabilă pentru menținerea unor relații pașnice".

Așadar, Uniunea Europeană este o construcție în numele păcii, în numele demnității, al libertății și al democrației în Europa.

Trăiască 10 mai, Ziua Independenței Naționale a României!

La mulți ani, români, deopotrivă de Ziua Europei și de Ziua Independenței României!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Cristina-Agnes Vecerdi - declarație politică intitulată Dezmembrarea Sistemului Integrat de Urgență nu va rezolva lipsurile existente în sistemul sanitar;

Doamna deputat Cristina-Agnes Vecerdi, vă rog.

   

Doamna Cristina-Agnes Vecerdi:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Dezmembrarea Sistemului Integrat de Urgență nu va rezolva lipsurile existente în sistemul sanitar".

Potrivit unor informații apărute in spațiul public, privitoare la Sistemul Integrat de Urgență, ministrul sănătății, domnul Alexandru Rafila, afirma că: "Este nevoie de un număr mai mare de medici de urgență în serviciile de ambulanță pentru a scădea presiunea asupra spitalelor".

Nu pot decât să zâmbesc la această afirmație, pentru că nu trebuie să fii specialist în domeniu ca să iți dai seama că reducerea presiunii pe spitale se face printr-o reformă serioasă a medicinei primare, prin creșterea accesibilității la servicii ambulatorii și prin programe naționale de prevenție. Nu am văzut nicio inițiativă aplicată în acest sens.

Domnule ministru al sănătății, consider că afirmația de mai sus v-a fost atribuită din greșeală. Rolul medicului de urgență este acela de evaluare și tratament al cazurilor critice și urgente, nu de a face consultații medicale la domiciliu! Sunt sigură că știți că numărul medicilor de urgență specialiști la ora actuală este insuficient pentru a acoperi nevoia de medici din spitale, din unitățile de primiri urgențe, acolo unde trebuie să ajungă cazurile grave. Țin să amintesc că după doi ani grei de pandemie, medicilor rezidenți în specialitatea de medicină de urgență care au muncit non-stop le-a fost amânat examenul de specialitate două luni de zile, fapt care a dus la întârzierea intrării în sistem a unei întregi generații de specialiști!

Traversăm iarăși o perioadă dificilă pentru noi toți, avem un război la graniță. Sistemul de Urgență Integrat este un bun câștigat după mulți ani de muncă, de eforturi comune, este unul din sistemele care știu să se autocorecteze și să se dezvolte dinamic, are toate caracteristicile unui sistem viabil și strategic. S-a creat o emoție în spațiul public referitor la coordonarea operațională a activității de medicină de urgență. Celor care caută să învrăjbească aproape 50.000 de oameni care duc greul activității de urgență în fiecare zi le atrag atenția că minciuna prin omisiune tot minciună se numește, iar când furnizează informații false să privească în stradă, unde oamenii lucrează împreună în interesul cetățenilor. Celor care au interese personale, orgolii sau își refulează frustrările le doresc să își amintească menirea sistemului medical de urgență - salvarea de vieți!

Personal m-am dezvoltat profesional în cadrul acestui sistem, am coordonat echipe medicale în intervenții complicate, am participat și am inițiat proiecte care au dezvoltat asistența medicală de urgență, dar niciodată singură, întotdeauna împreună cu celelalte structuri care compun acest sistem. Prin urmare, mă adresez dumneavoastră ca un specialist care cunoaște și recunoaște importanța acestui sistem, atât în situațiile de zi cu zi, cât și în momente de dificultate maximă în sănătatea publică, cum a fost ultima perioadă, în care o bună parte a sistemului sanitar a fost supusă unei presiuni maxime.

Timp de doi ani sistemul de urgență, cu toate structurile integrate, a luptat in linia întâi a frontului. Prin coordonare unitară am reușit să facem față unor provocări fără precedent, în condiții de instabilitate politică și pornind, în 2020, cu o infrastructură deficitară a sistemului sanitar.

Dincolo de pandemie, Sistemul de Urgență, așa cum a fost el legiferat, rezolvă zilnic mii de cazuri. Colaborarea în teren a echipajelor de ambulanță, SMURD, elicopter, Salvamont, în care lucrează împreună medici, asistenți, paramedici, piloți, pompieri, voluntari, excede ambițiile personale ale celor care afirmă că vor "reformarea" sistemului. Colaborarea îndelungată și de succes între Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne are la bază o legislație comună care stabilește clar responsabilitățile și atribuțiile fiecărei structuri.

În concluzie, domnule ministru, dezmembrarea Sistemului Integrat de Urgență nu este schimbarea care va aduce plusvaloare și nu va rezolva lipsurile existente în sistemul sanitar.

Vă mulțumesc.

Deputat al PNL, Cristina-Agnes Vecerdi.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Beniamin Todosiu - declarație politică având titlul Viitorul României poate fi doar european și euroatlantic!;

Domnul Beniamin Todosiu, USR, vă rog.

   

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi poartă titlul "Viitorul României poate fi doar european și euroatlantic!".

9 mai este o zi cu importanță istorică pentru Europa și pentru România. În fiecare an, sărbătorim Ziua Europei și apartenența noastră la Uniunea Europeană, dar marcăm și Ziua Independenței de Stat a României.

Ziua Uniunii Europene reprezintă declarația istorică de la 9 mai 1950, făcută de ministrul francez de externe, Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economică între Franța și Germania. Ulterior, după consolidarea proiectului european, Consiliul European de la Milano a decis, în 1985, ca 9 mai să devină oficial Ziua Uniunii Europene.

În istoria Europei și a României, 9 mai reprezintă și Victoria Coaliției Națiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial, în 1945, dar și Proclamarea Independenței de Stat a României, la 9 mai 1877.

9 mai 2022 reprezintă un nou punct important în istoria Europei. Trezite de războiul din Ucraina, statele europene, precum și țările democratice ale lumii au înțeles importanța consolidării unității și colaborării europene și euroatlantice.

O Europă unită este o Europă de neatins în fața oricărei amenințări! Pacea poate fi asigurată doar prin unitatea statelor care promovează democrația și libertățile fundamentale.

Stimați colegi,

Am sărbătorit Ziua Europei și Ziua Independenței de Stat a României cu gândul la vecinii noștri ucraineni, care în aceste zile luptă pentru viitorul țării lor. Acești oameni luptă până la ultima picătură de sânge pentru fiecare palmă de pământ din Ucraina, așa cum au luptat și înaintașii noștri pentru pământul românesc. Ucrainenii luptă în aceste zile și pentru o Europă liberă și democratică, în care nimeni nu trebuie să se mai teamă vreodată că s-ar trezi peste noapte invadat în propria țară. Războiul - cu ororile, crimele și violurile lui - nu trebuie lăsat să mai existe în Europa mileniului III. Agresorii ucrainenilor și ai vieții libere trebuie izolați și trebuie obligați să plătească pentru viețile omenești curmate în mod brutal și pentru distrugerea vieții pașnice din orașele și satele ucrainene.

România este parte a Uniunii Europene și a simțit, în cei 15 ani de la aderare, beneficiile apartenenței la blocul comunitar. În toată această perioadă, România a primit 66,2 miliarde de euro de la Comisia Europeană și a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 22,8 miliarde de euro. Acest lucru înseamnă un sold pozitiv de 43,9 miliarde de euro, fonduri europene pe care țara noastră le-a primit și le-a folosit în proiecte de infrastructură, extindere de utilități, modernizare de școli și spitale sau dezvoltarea serviciilor sociale. Sunt doar câteva exemple, însă cred că am văzut cu toții cum s-au dezvoltat comunitățile care au folosit corect banii europeni.

România este și membru NATO, iar acest lucru ne oferă în contextul geopolitic actual siguranța unei apărări comune a tuturor statelor membre ale Alianței Nord-Atlantice.

Concluzia vremurilor pe care le trăim este că viitorul României poate fi doar pe drumul euroatlantic, alături de NATO și Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR PLUS de Alba.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Ion-Marian Lazăr - declarație politică având tema Adoptarea Codului de procedură administrativă reprezintă o necesitate actuală a administrației publice din România;

Domnul deputat Ion-Marian Lazăr?

Vă rog.

   

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi are tema "Adoptarea Codului de procedură administrativă reprezintă o necesitate actuală a administrației publice din România".

Stimați colegi,

Săptămâna aceasta mi-am propus să discut pe marginea unui subiect care, din varii motive, nu face parte din prim-planul agendei publice.

Acum ceva timp adresam premierului României o interpelare prin care solicitam să se comunice stadiul revizuirii tezelor prealabile ale Codului de procedură administrativă, context în care mi s-a comunicat faptul că acest cod reprezintă "una din principalele inițiative de reformă legislativă, cuprinsă în documentele strategice transmise către Comisia Europeană - Programul Național de Reformă și Planul de acțiuni pentru implementarea Recomandărilor Specifice de Țară".

Totuși, nu pot să nu mă întreb dacă această reformă legislativă ar mai fi fost de actualitate în lipsa unor angajamente asumate față de Uniunea Europeană.

Răspunsul la această întrebare necesită o scurtă prezentare a unor evenimente petrecute ulterior aderării României la Uniunea Europeană.

Astfel, în 2008, Guvernul liberal condus de Călin Popescu- Tăriceanu adopta pe final de mandat Hotărârea de Guvern nr. 1360 din 22 octombrie 2008 prin care se aprobau Tezele prealabile ale proiectului Codului de procedură administrativă, teze ce sunt în vigoare și la momentul actual.

Peste aproape un deceniu, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, condus la acea vreme de domnul Paul Stănescu, răspundea prin adresa nr. 31132 din 16 martie 2018 la o întrebare adresată de un fost deputat că: "proiectul Codului de procedură administrativă al României se regăsește printre preocupările Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice" și respectiv că: "termenul estimat pentru elaborarea și transmiterea acestui proiect de lege către Parlament... se va stabili ulterior adoptării de către Parlament a Proiectului de Lege privind Codul administrativ al României".

Deși au mai trecut aproximativ trei ani de la data intrării în vigoare a Codului administrativ, timp în care acesta a suferit un număr de 16 modificări, Codul de procedură administrativă și noile teze prealabile ale acestuia nici măcar nu se află în dezbatere publică.

În acest context, mă văd nevoit să amintesc actualei majorități guvernamentale că măsurile de digitalizare și debirocratizare, deși sunt extrem de utile, nu își vor putea atinge scopul final atâta timp cât codificarea procedurii administrative generale nu se va realiza.

În final, îmi exprim speranța că după aproape 14 ani de la aprobarea tezelor prealabile ale Codului de procedură administrativă, actualul ministru al dezvoltării, domnul Attila-Zoltán Cseke, va avea determinarea să ducă la bun sfârșit acest proiect fundamental pentru administrația românească, spre deosebire de foștii săi predecesori din PSD și PNL.

Vă mulțumesc.

Deputat Lazăr Ion-Marian, Circumscripția nr. 40 Vâlcea.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Boris Volosatîi - declarație politică având subiectul Rusia sau Germania nu pot avea drept de veto asupra reunirii pașnice a Republicii Moldova cu România;

Domnul deputat Boris Volosatîi, vă rog.

   

Domnul Boris Volosatîi:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Hristos a Înviat!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Evenimentele militare din Ucraina și recentele provocări din regiunea transnistreană a Republicii Moldova pun o presiune crescândă pe clasa politică de la Chișinău și București. În ultimele două săptămâni mai multe state și-au avertizat cetățenii să părăsească regiunea transnistreană, din cauza creșterii riscului de degradare a climatului de securitate din zonă.

Propagandiștii de la Tiraspol și Moscova deja vorbesc că România ar urmări desfășurarea unei "operațiuni militare" în Republica Moldova, în vederea anexării acesteia. Nimic mai fals!

Cu siguranță, actualul război din Ucraina va conduce la reconfigurarea geopolitică a Europei, cu mare probabilitate de creare a unor condiții favorabile reunirii noastre pașnice. Clasa politică din ambele state românești trebuie să fie gata, în aceste condiții de prefigurare. Vedem că la ultimul sondaj de dincolo de Prut, circa 40 de procente din respondenți vorbesc despre prima lor opțiune politică - reunirea cu România, iar cei care au prima și a doua lor opțiune politică imediată ar fi între 52 și 60 de procente.

De una singură, Republica Moldova nu va putea supraviețui unui atac militar al Federației Ruse. În acest context complicat, clasa politică de la Chișinău trebuie să ia în considerare soluția salvatoare de reunire cu România. Tot mai multe voci autorizate din Basarabia formulează acest deziderat, de la membrii primului Parlament care a votat independența la 1991, la foștii premieri, diplomați, membri ai Curții Constituționale, precum și un număr tot mai mare de primari și aleși locali.

Evident, Moscova nu are nimic de spus în chestiunea reunirii pașnice a Republicii Moldova cu România. Cu atât mai mult, Rusia nu are dreptul de veto în această problemă. Dimpotrivă, cu cât vor crește presiunea și amenințările din partea Moscovei, cu atât mai aproape vom fi de reunirea noastră pașnică.

La fel, nici Germania nu poate avea un drept de veto în această problemă.

Mai mult, modelul reunificării germane, pe cale pașnică, pe bază de negocieri și tratat de reunificare, este modelul pe care trebuie să-l urmăm.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Vă mulțumesc.

Boris Volosatîi, deputat AUR, Circumscripția nr. 43. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Kolcsár Anquetil-Károly - declarație politică având ca temă decizia ICCJ în cazul Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureș;

Domnul deputat Kolcsár Károly, UDMR, vă rog.

   

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:

Domnule președinte,

Uniunea Democrată Maghiară din România consideră că decizia ICCJ în cazul Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureș este inacceptabilă și inadmisibilă. Așteptăm motivarea acestei decizii pentru a putea înțelege de ce îl deranjează pe un judecător existența unei școli confesionale de limba maghiară în Târgu Mureș.

În anul 2019 au fost adoptate două ordine ministeriale, iar ambele se referă la același lucru. Unul la înființarea unei școli ortodoxe la Timișoara, iar cel de-al doilea la înființarea Liceului Romano-Catolic din Târgu Mureș. Acesta din urmă a fost anulat de ICCJ după ce oameni iresponsabili au atacat decizia în justiție, iar justiția a admis recursul.

Discriminarea este fără echivoc, iar dacă biserica și Parlamentul nu pot înființa o școală, cine poate să o facă?

Decizia ICCJ nu face altceva decât să desconsidere viața oamenilor, a familiilor, a copiilor, ceea ce este inacceptabil.

Trebuie să spunem faptul că elevii acestei școli obțin rezultate foarte bune în cadrul competițiilor școlare și că nivelul înscrierilor la școală este de trei ori mai mare decât numărul locurilor disponibile, ceea ce este o dovadă că există o așteptare reală din partea comunității maghiare din Târgu Mureș pentru funcționarea acestei unități școlare.

Am avut, avem și vom avea școală confesională catolică la Târgu Mureș! Cei care au atacat înființarea școlii dau dovadă de rea-credință.

Este foarte revoltător că odată la 2-4 ani trebuie să readucem acest subiect în atenție și să pornim reconstrucția de la zero.

UDMR nu va lăsa ca lucrurile să se întâmple așa, vom aștepta motivarea instanței și vom face demersurile necesare, astfel încât liceul să își primească copiii.

Așa cum a spus și președintele UDMR, domnul Kelemen Hunor: "Nu prea ne interesează pe cine deranjează existența acestei școli, care servește comunitatea locală și educația. Această școală va exista pentru că nu vom lăsa ca lucrurile să se întâmple așa cum doresc unii".

Vă mulțumesc.

Deputat de Mureș, Kolcsár Károly.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae-Miroslav Petrețchi - declarație politică având ca subiect celebrarea Zilei Europei;

Domnul deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.

Vă rog.

   

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Planul evocat la data de 9 mai 1950 de către ministrul de externe francez Robert Schuman a rămas în istoria europeană drept punctul de plecare a ceea ce cunoaștem astăzi sub numele de Uniunea Europeană, o construcție bazată pe valori democrate, în care libertatea și respectarea drepturilor omului primează.

Anul acesta am avut ocazia să celebrăm 15 ani de la momentul aderării României la valorile Uniunii Europene, putând creiona o imagine clară asupra situației țării noastre, contribuind în același timp la conturarea politicilor europene, precum și la definirea viitorului Europei.

Trecând peste simbolistica zilei de 9 mai, cetățenii Uniunii Europene, militanți desăvârșiți pentru pacea mondială, sunt martori ai invaziei nejustificate asupra unui popor pașnic, constatând ororile inimaginabile care au avut loc și au, de mai bine de 70 de zile, în Ucraina, întrebându-ne în același timp dacă mai poate fi doar război în ceea ce se întâmplă acum pe teritoriul Ucrainei? În niciun caz, căci în orice război, oricât de crud ar fi, există reguli, însă invadatorii ruși au demonstrat, dacă mai era nevoie, că nu au nicio regulă, nicio lege, nicio urmă de umanism.

Iată că după 72 de ani de la Declarația Schuman, statele membre ale Uniunii Europene trec prin cea mai grea încercare, atât în plan politico-administrativ, constatând și condamnând invazia Federației Ruse într-o țară independentă și suverană, Ucraina, cât și în plan umanitar, sprijinind Guvernul de la Kiev și poporul ucrainean să reziste violențelor atacurilor, menținându-și în același timp integritatea statală.

Tocmai în astfel de momente, poate mai mult ca oricând, trebuie să rămânem uniți pentru protejarea valorilor europene, a normalității, rămânând atenți la încercările menite să distorsioneze adevărul, să dezbine popoarele, națiunile, etniile, familiile, în final tot ceea ce înseamnă european.

Doamnelor și domnilor deputați,

Celebrarea Zilei Europei trebuie să rămână un moment în care cu toții, indiferent de culoarea politică, naționalitate, religie, zonă geografică, să reflectăm asupra importanței apartenenței noastre la instituțiile și organizațiile internaționale care ne oferă prosperitate și garanții de securitate, reamintindu-ne, în același timp, că prosperitatea valorilor europene reprezintă baza păcii, securității și prosperității noastre comune.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Dumitru Coarnă - declarație politică intitulată O afacere genială. Statul român răscumpără cu un miliard de dolari o licență de exploatare gaze naturale pe care a dat-o gratis în 2008;

Domnul Dumitru Coarnă.

Vă rog.

   

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarație mea politică este intitulată "O afacere genială. Statul român răscumpără cu un miliard de dolari o licență de exploatare gaze naturale pe care a dat-o gratis în 2008".

Statul român a semnat contractul privind răscumpărarea licențelor de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră de la firma Exxon contra sumei de un miliard de dolari, licențe pe care guvernul nostru le-a dat gratis în 2008 companiei canadiene Sterling Resources.

În realitate, contractul Exxon-Romgaz este o păcăleală mai mare decât contractul Bechtel. Cu această ocazie s-au evaporat mai mulți bani decât în contractul pentru care statul român a plătit sume importante, deși nu s-a construit nimic. În această nouă țeapă dată poporului român, vânzătorul, compania americană Exxon, va încasa miliardul de dolari fără să fi făcut nimic. Aceasta a cumpărat licențele de la compania Sterling Resources contra sumei de 39 de milioane de dolari și le-a revândut României pentru un miliard de dolari.

Reprezentanții Guvernului ne spun că tranzacția în valoare de peste un miliard de dolari este expresia angajamentului Guvernului de a susține investițiile vitale în energie și valorificarea gazelor naturale din Marea Neagră în beneficiul românilor și a economiei românești.

Prin acest contract, se dorește începerea extragerii gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră de către Romgaz și OMV Petrom în cursul anului 2026. Guvernanții ne spun că urmăresc atingerea obiectivului de a asigura necesarul de gaz pentru consumul propriu al țării.

Noi înțelegem că miliardul de dolari dat de țara noastră pentru a răscumpăra licențele cedate gratuit către companii străine, transformate ulterior în concesiuni, intră în cheltuielile Romgaz, cheltuieli pe care compania le va include în prețul gazului, adică în prețul final de vânzare către consumatorii români.

Rusia vinde către clienții din Europa gaze cu 200 de dolari 1.000 m3, în condițiile în care costurile de exploatare a gazelor nu includ și astfel de sume plătite de România. Vor plăti românii prețuri mai mici la gaze, în aceste condiții? Va fi România competitivă pe piața europeană a gazelor, cu astfel de costuri? Mă îndoiesc. Practic, din punga de gaze descoperită în Marea Neagră, cel puțin cantitatea de 5 miliarde de m3 este destinată răscumpărării licențelor.

În cazul în care se mai întreabă cineva de ce este atât de scump gazul românesc exploatat de companiile străine și revândut românilor, poate această așa-zisă afacere vă ajută să vă lămuriți. Pentru că miliardul de care vorbim intră în cheltuielile Romgaz, cheltuieli pe care acesta le include în prețul gazului, adică prețul de vânzare la consumatorul final. Astfel, România pierde, companiile de exploatare străine câștigă, guvernul nostru fiind în slujba lor.

Dumitru Coarnă, deputat independent, Circumscripția nr. 12 Călărași.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Romulus-Marius Damian - declarație politică având tema PSD încurajează tinerii români în domeniul agriculturii;

Domnul deputat Romulus-Marius Damian, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

   

Domnul Romulus-Marius Damian:

Bună dimineața, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "PSD încurajează tinerii români în domeniul agriculturii".

Agricultura a reprezentat întotdeauna un domeniu prioritar pentru PSD, iar dezvoltarea acesteia este cu atât mai importantă în contextul actual. Asistăm de o lungă perioadă de timp, în România, la un dezinteres din partea tinerilor față de domeniul agriculturii și este de datoria acestei guvernări să schimbe acest lucru. Mă bucur că actuala conducere de la Ministerul Agriculturii acționează concret în sensul încurajării producției interne, care va duce la o scădere a importurilor produselor agroalimentare și implicit la o scădere a prețurilor la alimente.

Programul "Sprijin pentru România" conține scheme de ajutor pentru cei din acest domeniu. Un exemplu este alocarea sumei de 200 de milioane de euro pentru procesarea produselor agricole în România care se adresează întreprinderilor mici și mijlocii, persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale, întreprinderilor familiale care desfășoară activități economice în sectoarele: agricultură, piscicultură și acvacultură și industrie alimentară.

Parlamentul României a adoptat recent o lege prin care se vor acorda facilități fiscale pentru persoanele ce lucrează în domeniile agricultură și industrie alimentară, pe modelul celor acordate angajaților din domeniul construcțiilor.

România este o țară care beneficiază de atât de multe resurse în acest domeniu încât este păcat să nu profităm de acest lucru. Românii care părăsesc România și merg la muncă în agricultură în diferite țări din Europa trebuie încurajați să muncească pământul în țară, fiindcă mii de hectare de pământ rămân nelucrate sau cel mai adesea transformate în pășuni.

Îmi doresc să văd o Românie care profită din plin de tot ce avem, îmi doresc să văd județul pe care îl reprezint cum se dezvoltă și în acest domeniu, agricultura. Cei 1,34 miliarde de lei alocați județului Caraș-Severin prin Programul "Anghel Saligny"- deși poate puțin pentru acest județ, sumă alocată pentru investiții ce privesc apa, canalizarea, drumurile și podurile din județ - vor contribui la creșterea și dezvoltarea județului pe mai multe planuri și în mai multe domenii: turism, agricultură, economic și social.

Este necesar să atragem tinerii în domeniul agriculturii. Provenind dintr-un mediu rural, am susținut întotdeauna agricultura și mă bucură când văd tineri dornici să își dezvolte afaceri în acest domeniu, care primesc ajutor din partea statului român.

Vă mulțumesc.

Deputat de Caraș-Severin, Romulus-Marius Damian.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Denisa-Elena Neagu - declarație politică intitulată Coaliția sărăciei, PSD-PNL-UDMR, ne vrea needucați;

Doamna deputat Denisa Neagu.

Vă rog.

   

Doamna Denisa-Elena Neagu:

"Coaliția sărăciei, PSD-PNL-UDMR, ne vrea needucați"

Sistemul educațional din România este ca o măsea cariată.

Salariile sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană - penultimul loc înainte de Bulgaria.

Rata abandonului școlar este printre cele mai mari din Europa - 15,3%, în anul 2020. Ne-au depășit doar alte două țări, Spania și Malta.

Avem cel mai mic procent din produsul intern brut alocat educației - 2,28%, în anul 2022.

Cum vrea actuala guvernare să rezolve aceste probleme? Propunând un buget de 2,4% pentru anii 2030, respectiv 2040. O creștere de doar zero virgulă douăsprezece procente față de bugetul acestui an! Asta în condițiile în care media Uniunii Europene este de aproximativ 5% din PIB. Nu este o greșeală. Scrie negru pe alb în Programul de convergență 2022-2025, program pe care Guvernul îl va trimite Comisiei Europene.

Cu un astfel de buget nu reparăm sistemul, ci mai cumpărăm câte un Algocalmin ca să calmăm o măsea cariată.

USR a propus, în 2019, mai multe măsuri pentru reformarea educației: depolitizarea învățământului preuniversitar și numirea de manageri competenți, performanți, aleși prin concurs, la conducerea școlilor; regândirea materiilor și stabilirea unui curriculum național simplificat; competențe digitale pentru cadrele didactice și cursuri online pentru elevi; adoptarea procentului de 6% din PIB pentru educație, așa cum prevede Legea educației naționale din 2011.

Pentru actuala coaliție de guvernământ, educația nu este importantă. Au demonstrat că se poate ajunge departe și fără prea multă școală, dacă cunoști pe cine trebuie.

Cel mai proaspăt exemplu este cazul lui Bogdan Licu, propunerea PSD pentru rolul de judecător la Curtea Constituțională. A luat licența în drept cu nota 5 la Drept penal și nota 6 la Drept civil; a plagiat grav în teza doctorală, pierzând astfel titlul de doctor. Cu toate astea, a fost votat de actuala coaliție pentru a ajunge judecător la CCR, una dintre cele mai importante funcții în stat.

USR va încerca să pună presiune pentru modificarea procentelor bugetate pentru educație.

Nu putem să acceptăm un buget de 2,4% din PIB. Este un procent care condamnă viitoarele generații la ignoranță.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Ghervazen Longher - evocarea unor evenimente sărbătorite de comunitatea poloneză din România;

Domnul deputat Ghervazen Longher.

Vă rog.

   

Domnul Ghervazen Longher:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

La sfârșitul lunii aprilie am avut onoarea de a fi vizitați de doamna Agata Kornhauser-Duda, soția președintelui Republicii Polone, Andrzej Duda. Împreună cu ambasadorul Republicii Polone în România, Maciej Lang, am întâmpinat-o la aeroport, iar apoi ne-am deplasat spre Solonețu Nou, unde s-a întâlnit cu diaspora poloneză.

După o vizită la Școala Gimnazială "Henryk Sienkiewicz" și o scurtă rugăciune la biserica "Coborârea Duhului Sfânt", din localitate, întreaga delegație s-a deplasat la Casa Polonă. Aici, prima doamnă a fost așteptată de copii, tineri și membri ai comunității, după vechea tradiție poloneză, cu pâine și sare.

A urmat apoi o ceremonie în cadrul căreia au fost înmânate decorații de stat unor membri din comunitatea noastră. Prima doamnă a ținut să mulțumească comunității din România pentru faptul că au știut să păstreze și să transmită limba, tradițiile și cultura poloneză.

La începutul lunii mai, polonezii din întreaga lume celebrează Ziua Diasporei Poloneze și Ziua Drapelului Republicii Polone - 2 mai și Ziua Constituției din 3 mai, care comemorează adoptarea primei constituții scrise moderne din Europa, la 3 mai 1791. Cu acest prilej am marcat la Poiana Micului aceste sărbători atât de importante cu Sfânta Liturghie în Biserica "Sfântul Ioan Paul al II-lea", care a fost prezidată de capelanul polonezilor din dieceza de Iași, împreună cu capelanul Contingentului Militar Polonez care staționează la Craiova și preoți din decanatul de Bucovina. În timpul liturghiei, militarii schimbului X al Contingentului Militar Polonez au prezentat onorul și salutul drapelului. Au fost prezenți și reprezentanți ai autorităților locale și membrii comunităților poloneze și macedonene din România.

În mod tradițional, pe 2 mai, de Ziua Drapelului Republicii Polone și de Ziua Diasporei Poloneze și a Polonezilor din Străinătate, președintele Republicii Polone îi primește la Varșovia pe reprezentanții diasporei poloneze din întreaga lume, eveniment la care particip în fiecare an.

Tot în cadrul acestei vizite am avut o întâlnire de lucru cu Jan Dziedziczak, secretar de stat, reprezentant al Guvernului pentru diaspora și polonezii din străinătate, unde am discutat despre proiectele în curs de desfășurare pe care Uniunea le are cu statul polon, dar și despre cele viitoare, care vin în sprijinul păstrării, transmiterii și cultivării limbii, tradițiilor și culturii poloneze.

Vă mulțumesc.

Deputat Ghervazen Longher, Uniunea Polonezilor din România.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Ilie-Alin Coleșa - declarație politică intitulată «Noua» Strategie Națională de Educație Parentală - un instrument neo-marxist de atac la drepturile copilului și ale părinților;

Domnul Coleșa.

Vă rog.

   

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

"«Noua» Strategie Națională de Educație Parentală - un instrument neo-marxist de atac la drepturile copilului și ale părinților"

În ultimele săptămâni, Ministerul Anti-Educației Naționale a lansat noi proiecte care conțin certe concepte și elemente neo-marxiste de anulare a libertății, de ideologie de gen, de elemente derivate din ideologia LGBT.

Ministerul Anti-Educației nu mai are răbdare și dorește nu doar continuarea anti-educației copiilor, ci și reeducarea părinților.

Sub masca unei necesități a reeducării părinților, proces numit educație parentală, asistăm la intenția de a obliga părinții să fie expuși la o educație în care adevărul să fie amestecat cu minciuna. Există o motivație reală a unei educații parentale în prezent? Îndrăznesc să spun că da.

Motivele sunt destul de evidente: neglijarea tot mai accentuată a copiilor, prin plecarea părinților la muncă în străinătate; abandonul școlar, care a atins cote foarte mari; sărăcia tot mai prezentă în familii, dar nu numai; performanțele școlare tot mai proaste; consumul de droguri, delincvența minorilor; abuzul sexual asupra lor și multe altele.

Acestea sunt probleme reale, dar cine este vinovat de ele? Părinții sau tocmai autoritatea guvernamentală care promovează o anti-educație?

O anti-educație, prin negarea rolului esențial al femeii în educația copiilor, negarea valorilor conservatoare în compunerea și menținerea unei societăți armonioase bazate pe aceste valori, rolul benefic pe care l-ar avea ideologia de gen, LGBT, asupra copiilor, în fapt o construcție artificială nocivă pentru sufletul și mintea lor, rolul benefic pe care l-ar avea expunerea la ecran a copiilor și multe altele.

Cine este vinovat de aceste probleme? Care sunt cauzele lor?

După părea celor care conduc, familia tradițională și părinții ar fi vinovați de toate acestea, ca atare ei ar trebui reeducați.

În realitate, cei care ne conduc sunt adevărații vinovați. Guvernul este responsabil de mediul moral și economic al societății, pe care el l-a modelat prin legi, proiecte și finanțări.

Cine este vinovat de mediul economic foarte ostil creșterii copiilor? Familia cu copii sau statul care fiscalizează extrem de mult și nu aduce nicio facilitate fiscală pentru ei?

Ni se spune că soluția ar fi noi programe coordonate, de exemplu, de UNICEF, o organizație recunoscută pentru scopul declarat de reducere a vârstei consimțământului sexual, ca atare de legalizare a pedofiliei și a prostituției.

Prin educația parentală se vor crea noi structuri instituționale puternic birocratizate, se vor introduce noi discipline în curricula școlară, una deja extrem de încărcată. Toate acestea înseamnă irosirea banului public. Vor fi cheltuite sume uriașe pentru a forma așa-ziși specialiști formatori, evaluatori și așa mai departe.

În plus, se va apela și la externalizarea serviciilor de educație parentală către entități externe. Cine sunt acestea? Sunt tocmai cele care promovează conceptele de gen, LGBT, deci ONG-urile neomarxiste.

Concluzionez. AUR condamnă această Strategie Națională de Educație Parentală și luptă pentru rezolvarea reală a problemelor copiilor, prin: depolitizarea educației, eliminând ideologia de gen; simplificarea programei școlare; de-sexualizarea copiilor; conștientizarea riscurilor și efectelor negative pe care le are expunerea la ecran asupra minții copiilor; acordarea de facilități fiscale familiilor cu copii și, deasupra tuturor, libertatea părinților de a decide asupra modului și valorilor în care sunt educați copiii lor.

Alin Coleșa, deputat AUR de Cluj.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Mihai Ioan Lasca - declarație politică având titlul Cum va fi România fără UE și NATO?;

Domnul Mihai Lasca.

Vă rog.

   

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de azi se intitulează "Cum va fi România fără UE și NATO?".

Stimați colegi,

Din ce în ce mai mulți români văd UE și NATO ca fiind niște pietre legate de gâtul României, niște pietre peste care nici apa nu trece din cauza slugilor care dintr-o eroare se află acum la conducerea țării. Acești trădători au secătuit țara de toate resursele care se află pe și în pământul României, pământ apărat cu sângele străbunilor noștri și lucrat cu sudoare de dimineața până seara.

Cum ar fi România fără UE?

În primul rând, nu am mai exporta materie primă pentru ca să primim înapoi deșeuri la preț de lux. Înainte de UE am avut o industrie puternică, prin care vindeam produse finite de cea mai bună calitate din Europa și nu vindeam materia primă pe bani de nimic. Aveam mii de întreprinderi în care lucrau milioane de oameni. Oameni care după Revoluția din ’89 au devenit specialiști prin toate țările Europei, neavând loc de incompetenții care acum se pretind mântuitorii țării.

Conducătorii de azi ai României sunt doar niște farisei fără Dumnezeu pentru care banul este religia lor, iar trădarea este învățătură de bază. Lemnul din pădurile României este efectiv furat din codrii țării, sub ochii celor care ar trebuie să-l protejeze, iar pentru asta mai sunt și plătiți din banii românilor.

Sistemul medical este plin de "erori în halate albe", și nu "eroi în halate albe", iar asta pentru că UE a impus românilor să se injecteze cu seruri experimentale. UE ne-a adus șantaj medical, demonstrând că politica UE nu este foarte diferită de doctrina nazistă.

UE ne-a adus mâncare din plastic, în timp ce bunicile sunt vânate mai ceva ca teroriștii pentru că vând o legătură de pătrunjel din grădină.

UE ne-a adus anormalitatea în familie și ne explică că și bărbații pot naște, iar copiii noștri nu ar trebui să spună "mamă" și "tată", ci "părinte 1" și "părinte 2". Din păcate, aceste aberații sunt susținute de unii din USR și prezentate ca fiind "modernism" și "civilizație", căzând într-un penibil evident.

Cum ar fi România fără NATO?

România a fost cândva a opta putere militară a Europei, fiind pe locul 17 în lume. Armata Română avea aproape 400.000 de militari activi, 6 milioane de militari rezerviști, 3.000 de tancuri și aproape 1.000 de avioane de luptă.

Acum, România se situează pe locul 38 și are 62.000 de militari activi și doar 50.000 de cadre în rezervă. Asta ne-a adus NATO! O renunțare la capacitatea militară, cu complicitatea trădătorilor de țară, pentru a fi carne de tun în diverse jocuri economice la nivel mondial. Reamintesc celor care îl admiră pe eroul din buncăr și dansatorul pe tocuri, micul Zelenski, că Federația Rusă este a doua putere militară a lumii. Reamintesc că actorul Zelenski nu dorește pace și dorește să implice cât mai multe țări într-un război pentru care deja emite facturi de plată Europei. Cu siguranță, această nesimțire a micului Zelenski nu va rămâne fără ecou câtă vreme acesta nu dorește să inițieze negocieri de pace.

Stimați colegi,

Românii nu doresc implicarea României în război! Românii sunt de 30 de ani refugiați în propria țară și nici UE și NATO nu îi va ajuta cu adevărat!

Viitorul României aparține patrioților!

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat independent, Mihai Lasca.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Cătălin-Zamfir Manea - declarație politică referitoare la un fenomen care a devenit alarmant pentru copiii care aparțin minorității rome, și anume segregarea în unitățile de învățământ;

Domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea.

Vă rog.

   

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulțumesc.

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Astăzi mă voi referi la un fenomen care a devenit alarmant pentru copiii care aparțin minorității rome, și anume segregarea în unitățile de învățământ.

Potrivit unui studiu recent, efectuat în peste 800 de unități școlare din România - evident că cele 800 de unități școlare reprezintă doar o parte din cele aproximativ 18.000 de unități de învățământ din România -, dar în cele 800 de unități școlare nivelul segregării copiilor pe criterii etnice este de peste 60%.

Repet, sunt cifre îngrijorătoare, cifre alarmante.

În prezent, avem în vigoare un ordin al ministrului educației, prin care se interzice segregarea în unitățile de învățământ pe criterii etnice, pe criterii legate de dizabilități sau alte asemenea discriminări.

Trebuie să știți că segregarea, în fond, nu reprezintă nimic altceva decât o discriminare care, din păcate, la nivelul unei instituții a statului român, așa cum este și unitatea școlară, trebuie să fie interzisă. Interzisă nu printr-un ordin al ministrului, ci interzisă prin lege.

De aceea, în urma consultărilor cu colegii din cadrul Grupului parlamentar al minorităților naționale, cu alți colegi din cadrul Partidului Social Democrat, vom depune cât de curând o propunere legislativă de modificare și completare a Legii educației naționale, Legea nr. 1/2011, astfel încât segregarea în unitățile de învățământ să fie interzisă prin lege.

Eu cred că este un pas important pe care noi, în calitate de for legislativ, ar trebui să îl facem, cu atât mai mult cu cât, ca reprezentanți ai poporului român, trebuie să veghem la respectarea Constituției. În cazul de față, în cazul particular al segregării, acest fenomen intră în contradicție - ca să nu spun încalcă flagrant - prevederile art. 32 din Constituția României, care le garantează tuturor copiilor din această țară acces egal la educație și gratuit.

Repet, segregarea în unitățile de învățământ trebuie interzisă prin lege și acest lucru îl voi face în următoarea perioadă.

Am convingerea că voi avea sprijinul dumneavoastră și eu cred că este timpul să punem punct unor nedreptăți care s-au tot amplificat, în următoarea perioadă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Anamaria Gavrilă - declarație politică intitulată Vânzarea Mintiei - dovadă de trădare a PSD și PNL;

Doamna deputat Anamaria Gavrilă.

Vă rog.

   

Domnul Anamaria Gavrilă:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

"Vânzarea Mintiei - dovadă de trădare a PSD și PNL"

Mintia s-a închis pe 5 martie 2021 și a lăsat 20.000 de oameni, la Deva, în frig, în plină pandemie, a lăsat sute de oameni fără job-uri, job-urile de la Mintia, și a lăsat Transilvania și Banatul fără energie, așa că trebuie să importe. Banatul și Transilvania sunt, așadar, dependente de importul de energie.

Domnule Ciucă, cum puteți vorbi despre independența energetică dacă dumneavoastră vindeți cea mai mare capacitate de producție de energie electrică din Vestul țării, pentru că asta este Mintia?!

Domnule Ciolacu, cum puteți spune că partidul dumneavoastră ajută românii, când dumneavoastră ați dezamăgit un județ întreg, Hunedoara? Ați stat deoparte și l-ați privit pe Virgil Popescu cum închide Mintia, cum închide minele din Valea Jiului și acum cum vinde Mintia.

Un singur județ din Vestul țării a avut încredere în PSD, un singur județ a votat "roșu", a votat PSD la parlamentare, și domnul Ciolacu l-a dezamăgit, pentru că afacerile grupurilor de interese între partide sunt mai importante decât job-urile oamenilor care i-au votat pe aceștia în funcții.

Dacă statele străine sunt interesate să cumpere Mintia trebuie să fie profitabilă, nu? De ce statul român nu investește? Dacă Ungaria poate să își construiască la Paks capacități noi duble de producție pentru ca să devină exportator de energie, dacă străinii vor să cumpere termocentralele noastre, de ce Guvernul nu este în stare să construiască, de ce Guvernul este în stare doar să vândă?

Mintia nu este doar cea mai mare capacitate de producție a energiei electrice din Vestul țării. Mintia este un punct strategic național care deservește siguranța națională.

De aceea vom cere înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind vânzarea Mintiei. Parlamentarii trebuie să voteze în cunoștință de cauză dacă Mintia trebuie vândută sau trebuie menținută la stat, trebuie retehnologizată. Vânzarea Mintiei trebuie făcută doar cu acordul Parlamentului!

Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Au depus declarații în scris, din partea Grupului parlamentar al PSD: domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu, doamna Cristina-Elena Dinu, domnul Eugen Bejinariu, Daniela Oteșanu, Alina-Elena Tănăsescu, Ștefan Mușoiu, Adrian Alda, Daniel Tudorache, Oana-Gianina Bulai, Ioan Mang, Mirela Elena Adomnicăi, Alin Virgil Chirilă, Vasilică Toma, Dan-Constantin Șlincu, Ioan Vulpescu, Radu-Marcel Tuhuț, Alexandra Huțu, Silviu Nicu Macovei, Vasile Cîtea, Laurențiu-Daniel Marin, Ghiță Daniel.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Christine Thellmann, Florică Ică Calotă, Iulian-Alexandru Muraru, Vetuța Stănescu, Florin-Claudiu Roman, Bogdan-Iulian Huțucă, Marian Crușoveanu, Florin-Alexandru Alexe, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Sebastian-Ioan Burduja, Ervin Molnar, János Kiss, Alexandru Popa, Gabriel-Ioan Avrămescu, George Șișcu, Cristina Trăilă, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Ioan Balan, Radu-Marin Moisin, Mircea Fechet, Angelica Fădor, Elena Hărătău.

Din partea Grupului parlamentar al USR: Alin Apostol, Daniel Gheba, Simina Tulbure.

Din partea Grupului parlamentar AUR: Sebastian Suciu, Nagy Vasile, Radu-Vicențiu Grădinaru.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, Biró Rozália.

Din partea neafiliaților: Bogdan-Alexandru Bola, Nicolae Giugea, Dănuț Aelenei și Nicolae Roman.

Declar prima parte a ședinței închisă.

Vă mulțumesc.

 
     

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Mirela Elena Adomnicăi - declarație politică referitoare la Legea privind desființarea pensiilor speciale;

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Am luat act de decizia Curții Constituționale privind declararea ca neconstituțională a legii privind anularea pensiilor speciale pentru parlamentari, inițiată și votată de PSD. Motivarea Curții nu a fost încă publicată în Monitorul Oficial, dar din comunicatul instituției am aflat că judecătorii constituționali nu s-au pronunțat pe conținutul legii, ci au contestat procedura foarte rapidă de vot, care ar fi afectat dezbaterea parlamentară.

Văd acum la colegii de la USR că s-au și grăbit să depună un nou proiect. Asta arată că cei care s-au lansat în această cursă nu au înțeles nimic nici din Constituție, nici din obiecțiile exprimate de Curtea Constituțională în această speță.

Noul proiect de lege trebuie să rezulte din reexaminarea celui care a făcut obiectul analizei Curții Constituționale.

Legea PSD privind desființarea pensiilor speciale nu și-a încetat efectele juridice. Acest lucru se întâmplă doar după 45 de zile de la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial și doar dacă Parlamentul nu va corecta, în acest interval, ceea ce au spus judecătorii constituționali.

Dați-mi voie să vă citesc articolul 147 alineatul (1) din Constituție: "(1) Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept".

Deci, nu e nevoie de nicio nouă lege pentru a duce la bun sfârșit desființarea pensiilor speciale ale Parlamentarilor. Trebuie să așteptăm publicarea deciziei Curții Constituționale, iar apoi cred că avem timp suficient, în 45 de zile, pentru a pune în acord legea deja existentă cu dispozițiile Constituției. Putem parcurge în acest interval, cu aceeași lege, procedurile parlamentare la care s-au referit în comunicat membrii Curții Constituționale.

Din păcate, observ la colegii din USR același populism ridicol care se manifestă atunci când această formațiune încearcă să capitalizeze politic diverse teme, fără însă a avea cunoștințele minime necesare despre cum trebuie acționat pentru a atinge scopurile vizate. Reamintesc doar cum doamnele și domnii de la USR și-au atacat la CCR propriul amendament propus la Codul penal de fostul ministru al justiției Stelian Ion. Nu doar că și-au atacat propriul amendament, dar au mai și pierdut competiția cu ei înșiși. Acum, din același heirupism populist, comit aceeași eroare constituțională și se grăbesc să arunce cu proiecte antipensii speciale, înainte de a citi cu atenție prevederile din Constituția României, despre cum trebuie procedat în aceste situații. V-am citit eu textul cu pricina și sper că acum veți înțelege care este procedura de urmat în acest caz.

Am convingerea că în privința conținutului legii inițiată de PSD nu vor fi obiecții, iar dacă vom parcurge procedurile indicate de Curtea Constituțională, atunci legea își va putea relua aplicarea cu toate efectele juridice ce decurg din acest lucru.

Vă garantez că pensiile speciale ale parlamentarilor vor fi eliminate.

    Dănuț Aelenei - declarație politică având titlul Eu nu am cerut să fiu român! Am avut noroc!;

Domnul Dănuț Aelenei:

"Eu nu am cerut să fiu român! Am avut noroc!"

Mulți oameni judecă militarii. Îi fac criminali, spun că au alternative, că nimeni nu-i obligă să intre în armată.

Așa este! Pe vremuri însă erai obligat! Acum ține doar de conștiință, de sacrificiu și uneori de necesitate.

Unii o fac din dragoste, alții pentru bani! Dar cineva trebuie să o facă și pe asta, deoarece majoritatea doar când aud de un miting dau bir cu fugiții. Mă întreb ce-ar face dacă li s-ar pune o cască pe cap, o armă în mână și li s-ar cere să-și apere familia, părinții, vecinii, prietenii, națiunea și neamul?!

Majoritatea nu participă activ nici când este vorba să se implice pentru educație, sănătate, cultură, mediu etc.

Unii întreabă: "dar de ce militarul trebuie tratat altfel? El nu este tot om? Sunt cu stea în frunte?" Nu, nu sunt cu stea în frunte, dar stelele și apoi tresele pe care le-au purtat pe umeri, le-au purtat cu demnitate, și ei sunt cei care au făcut să funcționăm ca o națiune unitară, stabilă și să avem siguranța zilei de mâine.

Stelele acestea înseamnă să aperi o graniță, un popor, un stat mai presus de tine însuți! Stelele acelea au însemnat pregătire militară continuă, aplicații în poligoane, gărzi, decizii și misiuni în străinătate. De unde mulți nu s-au mai întors! Armata, alături de Biserică, a însemnat întotdeauna un factor de stabilitate pentru acest popor. Popor care în toate sondajele de opinie i-a arătat recunoștința sa!

Armata poate fi ucisă într-o țară, dar ea devine o stare de spirit! Nu există familie de pe teritoriul României care să nu aibă un membru al ei militar sau fost militar: soț, tată, frate, bunic.

Atunci de ce să nu-i ajutăm cu legi pe cei care și-au adus contribuția la ceea ce suntem astăzi.

Așa cum spunea un coleg într-o declarație politică de anul trecut: "oare chiar toate proiectele de lege promovate în legislatura trecută fac rău României?! ".

Am convingerea fermă că nu este așa!

Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor militare de stat - Pl-x 199/2020 este unul dintre acestea.

Este un proiect de lege foarte așteptat și care vizează aproximativ 150.000 de militari în rezervă și în retragere. Prin această inițiativă legislativă se dorește în primul rând înlăturarea discriminărilor majore din sistemul pensiilor militare de stat referitoare la diferențele de cuantumuri ale pensiilor pentru beneficiarii care au ieșit la pensie la intervale diferite de timp, dar au deținut, au ocupat sau au avut grade, funcții și vechimi egale.

De asemenea, este creat cadrul legal pentru recalcularea pensiilor militare, proces efectuat în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie și raportat la prevederile legale privind salarizarea militarilor, polițiștilor și polițiștilor de penitenciare, aplicabile la data respectivă, în condiții identice de funcție și de grad.

Așa cum se vede, inițiativa este un act de justiție și de onoare față de militarii din toate structurile componente ale Sistemului Național de Apărare.

Proiectul de lege cu avize favorabile de la Consiliul Economic și Social, de la Consiliul Legislativ, adoptat în Senat în data de 23 aprilie 2020, așteaptă introducerea pe ordinea de zi a Camerei Deputaților de mai bine de doi ani de zile. Dar el s-a pierdut în jungla binecunoscutei birocrații românești.

Armata României a fost o instituție etalon. Militarii români au demonstrat mereu, în toate ocaziile, că își îndeplinesc cu profesionalism și devotament misiunile: apărarea independenței, suveranității, integrității teritoriale, unității și democrației constituționale ale României.

Din respect, avem datoria de a-i sprijini după retragerea din activitate, de a le asigura o viață demnă, decentă, în concordanță cu importanța socială, răspunderile și privațiunile serviciului militar.

Modul în care ne onorăm această responsabilitate reprezintă modul în care confirmăm că Armata română este o instituție fundamentală a statului democratic român și o garanție a democrației.

Consider o datorie de onoare în a sprijini finalizarea acestei inițiative legislative atât de așteptată de seniorii militari. Ar fi o dovadă de respect din partea noastră, a tuturor. Menirea noastră este să îi onorăm pe toți la fel, indiferent de orientarea lor politică! Când îți aperi țara și neamul, nu ai orientare politică.

    Adrian Alda - declarație politică: Lecția oferită de data de 9 mai 1945, asimilată de unii doar pentru triumfalismul personal;

Domnul Adrian Alda:

"Lecția oferită de data de 9 mai 1945, asimilată de unii doar pentru triumfalismul personal"

Scriitorul britanic Aldous Leonard Huxley aprecia, printre altele: "faptul că oamenii nu învață nimic din istorie e lecția cea mai amară pe care istoria ne-o dă". Spusele acestuia se pot, din nefericire, proba, astăzi, prin războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.

După victoriile de răsunet de pe fronturile de vest și de est, la mijlocul secolului trecut, împotriva nazismului și a unei dorințe nejustificate de expansiune, dar și după aproximativ șase ani de distrugere aproape totală a Europei, Rusia își lua și ea, alături de alte state foste beligerante, o serie de angajamente de o importanță crucială pentru stabilirea și menținerea păcii.

Așadar, dezideratele de cucerire și dominație, prin forța armelor, erau, în mod legitim, temperate, începând din data de 9 mai 1945, și controlate, pentru renașterea democrației și revenirea la o viață normală, printr-un proces susținut de reconstrucție amplă. Se deschideau perspectivele pentru o Europa unită.

Cinci ani mai târziu, în data de 9 mai 1950, declarația istorică a ministrului de externe francez, Robert Schuman, statua Ziua Europei. Această sărbătoare era, încă de pe atunci, consacrată unității, căreia i s-au adăugat, odată cu trecerea anilor, standardele egale și înalte pentru fiecare nou stat membru, democrația autentică și solidaritatea. Toate aceste momente nu sunt altceva decât lecții de istorie dure și deosebit de importante pentru generațiile trecute prin aceste intervale de timp grele, dar și pentru noi și pentru toate generațiile viitoare care ni se vor succeda.

Având în vedere trecutul recent, putem spune că tragediile generate de cele două conflagrații mondiale au fost edificatoare pentru aproape toată lumea. Afirm și subliniez cuvintele pentru aproape toată lumea, pentru că Federația Rusă, la momentul invadării Ucrainei, respectiv 24 februarie, a dovedit că experiențele anterioare prin care populația sa a trecut nu mai au niciun fel de relevanță, nu mai contează nici jertfele batalioanelor sale din trecut, nici pierderile nejustificate de vieți omenești din rândul civililor de atunci și de acum. Pur și simplu se probează o cutezanță nelegitimă și fără niciun fel de limită. Numai că tragismul situației rezidă și din caracteristica sa privind iremediabilul. Nimic nu va mai fi ce a fost înainte de intempestiva invazie! Nici oamenii, nici locurile, nici natura în integralitatea și deplinătatea sa. Poate doar vitejia va fi, din nou, apreciată și celebrată așa cum se cuvine! Dar cu un preț mult prea mare, ce va fi decontat pe zeci de ani, și nu doar regional, ci și în plan mondial! O formulă de-a dreptul ilegală de reîmpărțire a unor teritorii va continua să sfideze voința unor popoare, dreptul lor la viață, la integritate teritorială, la cultură, tradiție și istorie, la suveranitate, independență, într-un cuvânt la datul firesc al sorții.

Și pentru că am invocat cursul firesc al vieții, tot în această zi, la 9 mai 1877, România a devenit stat independent. Un succes răsunător în acea epocă, în întreaga Europă.

Celebrarea celor trei evenimente fundamentale care s-au suprapus, în cronologia istorică, în această zi, atât pentru România, cât și pentru Europa, care a renăscut succesiv în 1945 și în 1950, trebuie să ne redea speranța și încrederea înfrângerii răului, reprezentat în această conjunctură periculoasă de teribilismul spiritului de aventură și de risc extrem, generate de un cult al personalității deloc potrivit erei pe care o parcurgem.

Sunt convins că îmi dați dreptate că, în plin secol XXI, nu mai e loc de sfere de influență și suveranități limitate, de state care aplică politica bunului-plac al vreunui lider vremelnic. Prin eforturi susținute în pace, timp de 80 de ani, am reușit să formăm o comunitate internațională unită, de state suverane. Respectul față de norme a fost un alt principiu-cheie pe care s-a fundamentat acest climat durabil de pace și continuă să o facă în paralel cu atrocitățile desfășurate de armata rusă în Ucraina.

Finalul celui de-al Doilea Război Mondial trebuie să ne reamintească tuturor care e soarta tiranilor și a celor ce visează să ocupe teritoriile vecinilor și să ajungă să domine lumea. Reiterarea cu premeditare a manifestării unei astfel de forme de degradare umană, ce va fi mereu hărăzită, într-un final deschis și previzibil, eșecului și condamnată atât timp cât va exista viață pe pământ, încă pune sub semnul întrebării securitatea în Europa, dreptul internațional și ordinea lumii bazată pe reguli.

Însă, având în vedere precedentele trecutului glorios al instituirii păcii, indiferent că vorbim de cele aniversate în data de 9 mai sau de celelalte evenimente complementare lor, aceste succese ne întăresc convingerile că și în acest caz rațiunea va triumfa, iar armonia va reveni, pe continentul european, cât mai curând.

    Biró Rozália-Ibolya - intervenție intitulată «Pacea mondială nu poate fi asigurată fără eforturi creatoare, proporționale cu pericolele care o amenință» - Declarația Schuman, mai 1950;

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

"Pacea mondială nu poate fi asigurată fără eforturi creatoare, proporționale cu pericolele care o amenință" - Declarația Schuman, mai 1950.

În 1950, națiunile Europei făceau eforturi pentru a înlătura consecințele dezastruoase ale celui de-al Doilea Război Mondial, care încetase cu 5 ani în urmă.

Țările Europei erau determinate să caute soluții pentru a evita un alt război. Au ajuns la concluzia că, prin punerea în comun a producției de cărbune și oțel, conform Declarației Schuman, un eventual război între Franța și Germania, rivali istorici, "ar fi nu numai de neconceput, dar și imposibil din punct de vedere material".

În acest context, Declarația rostită la 9 mai 1950 de Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, a rămas înscrisă în istoria construcției europene drept "Declarația Schuman". Textul prevedea crearea unei Comunități a cărbunelui și oțelului, ai cărei membri urmau să-și gestioneze împreună aceste două resurse.

Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO), înființată de Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Belgia și Luxemburg, a fost prima dintr-o serie de instituții europene supranaționale care au stat la baza Uniunii Europene de astăzi.

Uniunea s-a întemeiat pe valorile respectării demnității umane, a libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților.

Aceste valori sunt comune statelor membre, într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați. Scopul Uniunii a fost acela de a oferi libertate, securitate și justiție fără frontiere interne, luând, în același timp, măsuri adecvate la frontierele externe pentru a reglementa azilul și imigrația și pentru a preveni și combate criminalitatea. Însă cel mai important obiectiv al acestui proiect grandios a fost și este acela de a promova pacea.

Au trecut 72 de ani de la acel 9 mai, moment istoric reprezentat de Declarația Schuman, considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene, care a propus ideea unei noi forme de cooperare politică în Europa și care ar face ca războiul dintre națiunile Europei să fie de neconceput. De atunci, în fiecare an, de Ziua Europei sărbătorim pacea și unitatea în Europa.

Acum însă, la început de mai 2022, Europa nu este în sărbătoare, cum ar fi trebuit să fie, se confruntă cu un război nejustificat, care afectează întreaga lume. În timp ce construcția europeană oferă soluții pentru pace și pentru un viitor mai bun pentru cetățenii săi, de 74 de zile asistăm neputincioși în fața unei agresiuni care nu poate fi motivată cu niciun argument, asistăm la o dramă de nedescris. În Ucraina, un război crud și nejustificat ucide oameni nevinovați. Localități întregi sunt distruse de ferocitatea forțelor militare ruse. Astăzi, mai mult ca oricând, valorile care stau la baza creării și activității Uniunii Europene - unitatea, solidaritatea, pacea, statul de drept și respectarea drepturilor omului, în special a dreptului fundamental la viață - devin indispensabile.

Încă de la începutul acestui conflict, UDMR și-a exprimat solidaritatea cu Ucraina și cu cetățenii săi și ne-a îngrijorat soarta românilor și a tuturor comunităților etnice care trăiesc pe teritoriul acestei țări.

Valorile democratice - dialogul permanent la masa tratativelor, respectarea drepturilor omului, păstrarea identității naționale, limbii materne, acceptarea și protejarea patrimoniului cultural propriu - sunt principiile care, de mai bine de 30 de ani, constituie baza pe care s-a clădit Uniunea Democrată a Maghiarilor din România.

Acestea sunt și rămân principiile pe baza asupra cărora analizăm și încercăm să găsim mijloacele prin care putem detensiona situația actuală din vecinătatea noastră. Afirm cu toată convingerea că mijloacele pașnice, chiar și în vreme de război, sunt cele care pot da rezultate.

Condamnăm ferm orice formă de violență, de încălcare a libertăților și a drepturilor fundamentale și suntem convinși de faptul că subjugarea unei comunități, violarea suveranității unui stat, distrugerea integrității teritoriului unei țări provoacă răni adânci care nu se vindecă niciodată și, mai mult, duc la amplificarea tensiunilor, care, dincolo de orice consecință negativă politică sau economică, distrug societatea, afectează grav și iremediabil familiile, viața de zi cu zi a oamenilor.

Afirm cu convingere că nimeni nu are dreptul legitim de a distruge astfel valorile create.

Susținem principiile democratice și suntem permanent alături de Ucraina în aceste momente complicate.

    Bogdan-Alexandru Bola - intervenție având tema 9 mai în istoria României și a comunității europene;

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"9 mai în istoria României și a comunității europene"

Ziua de 9 mai are în conștiința poporului român, mai ales pentru noi, dobrogenii, o dublă semnificație: citirea Proclamației Independenței de Stat, la 9 mai 1877, în Parlamentul României și ziua de naștere a Uniunii Europene, la 9 mai 1950.

La 9 mai 1877, conform dorinței populației, armatei, opiniei publice, grupurilor politice și guvernului, are loc o sesiune extraordinară a Adunării Deputaților, unde avea să se proclame independența României. Parlamentul a adoptat declarația de independență în aceeași zi, principele Carol promulgând-o a doua zi, pe 10 mai, sub numele de "Proclamație", dând ordin să fie publicată în Monitorul Oficial.

Mihail Kogălniceanu, ministrul Afacerilor Străine, arăta că, fiind stare de război cu Înalta Poartă, legăturile cu puterea suzerană fiind rupte, "Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare".

Proclamarea independenței de stat a României a fost apogeul unei politici bine pregătite în toate detaliile sale. Era o nouă expresie a politicii românești de a pune Europa în fața faptului împlinit. Atitudinea puterilor europene față de proclamarea de către România a independenței naționale a fost, în general, rezervată și rece, mergând până la ostilitate, în cazul Porții și Marii Britanii. Cea dintâi a declarat că își păstrează "drepturile intacte" asupra României și-și rezervă mijloacele de a le pune în aplicare. Guvernul englez, considerând proclamarea independenței României "contrară tratatelor", s-a pronunțat pentru măsuri de pedepsire.

De asemenea, la 9 mai 1950, sărbătorim și ziua de naștere a Uniunii Europene! După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, mai multe personalități marcante ale vieții politice europene au fost preocupate de crearea unor instituții pentru apărarea păcii și prevenirea izbucnirii unor noi conflicte armate. Bazele Uniunii Europene vor fi așezate la 9 mai 1950 prin propunerea unui plan de colaborare economică între Franța și Germania, plan propus de către ministrul de Externe al Franței, Robert Schuman, și care va deschide drumul construcției europene de astăzi.

Declarația rostită de acesta a rămas înscrisă în istoria construcției europene drept "Declarația Schuman". Textul prevedea crearea unei Comunități a cărbunelui și oțelului, ai cărei membri urmau să-și gestioneze împreună aceste două resurse. Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO), înființată de Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Belgia și Luxembourg, a fost prima dintr-o serie de instituții europene supranaționale care au stat la baza Uniunii Europene de astăzi.

"Europa nu va fi construită dintr-odată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care să creeze în primul rând o solidaritate de facto. Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare, proporționale cu pericolele care o amenință", spunea Robert Schuman. România a aderat la principiile Uniunii Europene în anul 1995, iar la 25 aprilie 2005 statele membre i-au confirmat adeziunea, fiind primită, împreună cu Bulgaria, la 1 ianuarie 2007, în Uniunea Europeană.

    Oana-Gianina Bulai - intervenție intitulată 9 mai este ziua în care celebrăm pacea;

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"9 mai este ziua în care celebrăm pacea"

Ziua de 9 mai are o triplă semnificație pentru țara noastră: Ziua Independenței României, a Europei și sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Aș vrea să mă refer azi la ultima semnificație a acestei zile, deoarece trăim o perioadă extrem de tensionată, una aflată sub semnul războiului.

9 mai a devenit, de-a lungul timpului, o zi a memoriei, a toleranței și a păcii. Doar cu pace și bună înțelegere pot fi realizate bunăstarea și prosperitatea întregii omeniri.

Azi, când conflictul armat este la granițele țării, se cuvine să reflectăm la faptele celor care s-au jertfit pentru a pune capăt celei mai mari conflagrații a lumii. Lecțiile trecutului trebuie să fie învățate și transmise generațiilor viitoare, astfel încât ororile trecutului să nu se mai repete. Pacea se poate întemeia numai pe o cultură a păcii, care se poate obține printr-un lung și stăruitor proces de educație. Pacea este un instrument prin care apărăm dreptul la viață, valoarea supremă pe care am primit-o și pe care nu avem dreptul s-o anihilăm.

9 mai este o zi a celebrării păcii, ea semnifică sfârșitul războiului, nicidecum începerea războiului. Este o sărbătoare cu o semnificație aparte pentru noi toți, prin care ne arătăm respectul față de veterani, care, prin faptele lor pline de eroism, au pus capăt războiului.

Este o zi în care contează foarte mult ce mesaj transmitem societății. O pace durabilă este datoria fiecărui cetățean, dar în mod special a fiecărui om politic. Noi trebuie să prețuim pacea și să îi omagiem pe cei care ne-au asigurat-o prin sacrificiul lor.

Astăzi, armele se aud din nou în regiunea noastră. Dacă vrem să prevenim războiul, atunci este bine să vorbim doar de pace, oricât de dificil ar fi, pentru că, dacă nu vom reuși să o păstrăm, prețul pe care îl vom plăti va fi prea mare.

Acum, poate mai mult ca oricând în ultimele decenii, nu trebuie să uităm ce au însemnat și ce suferințe au adus perioadele de conflict. Amenințările la adresa securității au căpătat între timp forme care, din păcate, lovesc în oameni nevinovați.

În fața unor astfel de amenințări soluțiile pot fi găsite prin identificarea cauzelor, prin dialog și cooperare la nivel național, european și internațional.

    Virgil Alin Chirilă - declarație politică despre Ipocrizia USR;

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Ipocrizia USR"

Am văzut în ultima perioadă o campanie furibundă în mediul online, cu tente electorale evidente, desfășurată de colegii de la USR, cu privire la dobânzile mari la care se împrumută țara noastră pentru finanțarea necesarului intern.

O ipocrizie mai mare în politica noastră chiar nu mi-a fost dat să văd. Adică cei care au dat cea mai mare gaură bugetului de stat, prin achiziția aberantă și mult supradimensionată de vaccinuri COVID, tocmai ei s-au găsit să vorbească despre dezechilibrele bugetare!

Când erau la guvernare nu mai spuneau nimic, pentru că făceau parte din Guvernul care împrumuta în neștire, lucru ce a condus guvernarea din prezent la adevărate vârfuri istorice în privința sarcinii în rambursarea acestor datorii. Niciodată nu ne-ați spus pe ce ați irosit acei bani împrumutați cu nemiluita, pe care noi și generațiile viitoare vor trebui să-i ramburseze.

Ați comandat vaccinuri într-un număr care ar fi permis vaccinarea de 6 ori a populației eligibile din România și astfel ați dat o gaură bugetului de stat de trei sferturi de miliarde de euro. Acești bani trebuie plătiți de guvernul actual, în condițiile în care nu putem nici măcar să depozităm vaccinurile ce ar mai trebui livrate.

Evident că acest lucru afectează deficitul bugetar și capacitatea de finanțare a României. De aceea mi se pare o mare ipocrizie ca, acum, din opoziție, după ce ai distrus bugetul țării, să te arăți îngrijorat de dobânzile la care se împrumută țara noastră.

Dar nu aceasta este cauza cea mai importantă pe care dobânzile pentru împrumuturile guvernamentale a crescut atât de mult. Dacă cei de la USR s-ar fi uitat puțin în jurul nostru, ar fi observat că acest fenomen nu se întâmplă doar în România.

Vă dau doar câteva date privind evoluția dobânzilor din ultima lună la împrumuturile pe 10 ani.

În România creșterea a fost 22% (de la 6% în martie, la 7,35% în mai) și am putea spune că e cea mai mică creștere din regiune.

Spre comparație, creșterea în Polonia a fost de 65% (de la 3,94% la 6,52%); în Slovacia care, atenție, e în zona euro, avem o creștere de 700% (de la 0,23% la 1,81%; la fel în Austria, tot din zona euro, creșterea +400% (de la 0,35% la 1,49%); în Bulgaria, creșterea dobânzilor pe 10 ani a fost de 300% (de la 0,551% la 1,607%).

Este clar că în regiunea din proximitatea războiului din Ucraina investitorii consideră că riscurile sunt mai mari, iar acest lucru se reflectă și în dobânzile plătite de state din această zonă. Este clar o cauză obiectivă, care nu ține de politicile actualului guvern. Toate statele din regiune se împrumută mult mai scump.

În aceste condiții, este de-a dreptul penibilă această campanie a USR. Este contrară intereselor României și, implicit, împotriva intereselor celor care au votat acest partid. Scopul nostru, al cetățenilor români, ar trebui să fie acela de a solicita pe o singură voce solidaritate din partea Uniunii Europene, la fel cum și noi am fost solidari în privința aplicării restricțiilor economice împotriva Federației Ruse și față de situația refugiaților ucraineni care s-au stabilit sau au tranzitat țara noastră.

În loc să se alăture PSD și Guvernului care solicită Comisiei Europene să sprijine statele din prima linie a Uniunii Europene față de conflictul din Ucraina, cei de la USR nu fac decât să încerce să zădărnicească aceste eforturi pe care noi le facem în interesul României. În timp ce dânșii se țineau de campanii pe Facebook, noi, cei din PSD și din Guvern, am reușit să coagulăm un grup de 10 state membre care, printr-o scrisoare oficială adresată Comisiei Europene, au solicitat flexibilizarea fondurilor europene astfel încât o parte din bani să poată fi utilizați pentru gestionarea situației refugiaților și pentru combaterea efectelor economice provocate de conflictul din Ucraina.

Traversăm cu toții o perioadă dificilă. Toate statele din Europa se confruntă cu inflație, cu creșterea prețurilor la energie și la carburanți, cu o creștere a dobânzilor și cu probleme în funcționarea lanțurilor de aprovizionare. Avem un război în toată regula la granița României și a Uniunii Europene. Poate veți înțelege și dumneavoastră, stimați colegi de la USR, că în astfel de momente ar trebui, mai mult decât oricând, să fim uniți și să lucrăm împreună în interesul României. Dar să fiu sincer, nu mai am nicio speranță de la dumneavoastră. Alegătorii vă vor judeca.

    Vasile Cîtea - intervenție intitulată 9 mai, trei celebrări și trei ambianțe separate;

Domnul Vasile Cîtea:

"9 mai, trei celebrări și trei ambianțe separate"

Chiar dacă această dată, numită "Ziua Victoriei", este atât de importantă în Rusia, ziua de 9 mai este o zi cu profundă rezonanță în istoria poporului român. Sunt 3 evenimente importante: Ziua Independenței, când se împlinesc astăzi 145 de ani de când țara noastră și-a proclamat Independența, Ziua Victoriei Națiunilor Unite, când aniversăm 77 de ani de la victoria Coaliției Națiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial, și Ziua Europei.

Contrastul este izbitor între Rusia care profită de memoria Marelui Război Patriotic pentru propriul război actual și, pe de altă parte, marea pace europeană, celebrată la Strasbourg. Aceasta este rațiunea de a fi a proiectului european și sentimentul de apartenență la Uniunea Europeană.

Data a fost aleasă de membrii fondatori ai UE cu referire la 9 mai 1950. Ea corespunde "Declarației Schuman". La vremea respectivă, ministrul francez de externe, Maurice Schumann, considerat unul dintre arhitecții construcțiilor europene, își prezentase în acea zi propunerea referitoare la organizarea Europei: "Declarația Schuman" este considerată certificatul de naștere al Uniunii Europene.

Trebuie să fim conștienți de importanța calității de cetățeni europeni, de drepturile și obligațiile pe care le presupune apartenența noastră la Uniunea Europeană.

Avem de realizat, în fiecare zi, cerințele impuse de integrarea în structurile acestor uniuni de state suverane! Este momentul ca fiecare dintre noi să ne schimbăm atitudinea și mentalitatea și să înțelegem rolul nostru în noul context european.

Toți acești ani au reprezentat momente istorice pline de semnificație, care au adus independență, pace și perspectivă economică și socială statului român modern.

Trăim într-o Uniune Europeană întemeiată pe principiile statului de drept, deținând un sistem democratic bazat pe suveranitatea populară și pe valorile acum incontestabile și împărtășite de marea majoritate a popoarelor europene. Iar sensul sărbătorii trebuie să constea în a nu uita calea parcursă pentru a realiza afirmarea acestor principii și valori.

Suntem români, suntem cetățeni europeni și susținem Ucraina!

La mulți ani, România!

La mulți ani, Uniunea Europeană!

    Constantin Șovăială - declarație politică: Forța Dreptei lucrează în slujba tuturor sibienilor!;

Domnul Constantin Șovăială:

"Forța Dreptei lucrează în slujba tuturor sibienilor!"

Cel mai tânăr partid din Romania, Forța Dreptei, a fost lansat la Sibiu, alături de oameni profesioniști și muncitori! Partidul Forța Dreptei este singurul partid care s-a născut ca o necesitate naturală.

Nu a fost făcut pentru a "ciupi" ceva, pentru a oferi un paravan cuiva sau a oferi funcții.

În momentul în care noua conducere a PNL a trădat interesele oamenilor de dreapta, noi, cei care am susținut o direcție de dreapta, pro-investiții, pro-valori europene, pro-dezvoltare, ne-am delimitat de foștii noștri colegi care au urcat în căruța lui Ciolacu.

Nu mai era normal să rămânem într-un partid care s-a pesedizat și care a devenit un PSD mai mic, mai slab și mai urâcios.

Nu ne-am dorit niciodată un stat care să facă pomeni, ci un stat care să investească în educație, în economie și în oameni.

Știm că cei care ne-au trimis să îi reprezentăm sunt oameni muncitori, vrednici, care nu vor să li se arunce un "voucher" la câteva luni, ci să li se dea undița cu care să poată hrăni familia pe termen lung.

La Sibiu, ca în toată țara, construim o organizație nouă într-un partid nou, un partid în care promovările să fie făcute pe merit, nu pe pile și pupat de inele. Oamenii deștepți și muncitori trebuie să fie mereu în față.

Enumăr câteva principii de la care nu vom face rabat.

La baza activității organizației județene va sta Programul Politic al Forței Drepte care promovează principiile democrației liberale, cum ar fi: drepturile și libertățile individuale, libertatea economică, separația puterilor în stat, egalitatea în fața legii, egalitatea de șanse ș.a.m.d.

Statutul Forței Drepte trebuie să fie literă de lege.

Libertatea de opinie și de exprimare vor fi garantate. Nimeni nu va fi sancționat pentru "delictul de opinie", iar ședințele nu trebuie să fie simple monologuri, formalități, unde unii vin și spun, iar alții vin și se prefac că ascultă. Acestea trebuie să fie un for pentru dezbatere.

Am plecat cu dreptul la drum!

Mulțumesc tuturor celor care au participat și susțin Forța Dreptei din Sibiu. Împreună suntem puternici și putem reconstrui dreapta din Romania.

    Cristina Burciu - declarație politică: Ziua Europei, o zi de sărbătoare a spiritului european - unitate, diversitate, toleranță, responsabilitate!;

Doamna Cristina Burciu:

"Ziua Europei, o zi de sărbătoare a spiritului european - unitate, diversitate, toleranță, responsabilitate!"

România a aniversat pentru a 16-a oară Ziua Europei, o zi de sărbătoare, dar și de responsabilitate deopotrivă! Progresele reușite de țara noastră după momentul crucial al integrării în Uniunea Europeană sunt incontestabile și remarcate de marea majoritate a românilor, al căror optimism pro-european nu a cunoscut niciun regres.

9 mai este o dată la care ne raportăm cu mândrie, dar prezența noastră în marea familie europeană ne obligă pe fiecare la mai mult. Mă refer la spiritul european de care trebuie să dăm dovadă în fiecare zi, deoarece Europa înseamnă diversitate, unitate, toleranță, responsabilitate, profesionalism.

​Fără să minimalizăm progresele uriașe înregistrate de România în cei 16 ani de la integrarea în Uniunea Europeană, mai avem de rezolvat anumite aspecte și disfuncționalități legate de ponderea populației sărace, a abandonului școlar, a revitalizării clasei de mijloc, a dinamizării participării civice la viața comunității, dezvoltarea infrastructurii etc.

​Justiția socială, întărirea instituțiilor publice, investițiile în educație și sănătate sunt și trebuie să fie principalele noastre preocupări pentru a duce la finalizare proiectul României moderne, europene și democratice. Nu în ultimul rând, avem nevoie de poziții ferme și demne, atât în cadrul instituțiilor Uniunii Europene, cât și în Alianța Atlanticului de Nord, deoarece trebuie să fim un partener egal și cu aceleași drepturi ca și țările mai avansate.

Naționalismul extremist, construit și indus ani de zile în rândul conștiinței colective, trebuie transpus într-un patriotism veritabil și credibil pentru întreg poporul român, dar mai ales pentru partenerii externi, în contextul relațiilor internaționale ale veacului în care trăim.

​Din prisma României europene, Ziua Europei trebuie să ne încurajeze pe fiecare dintre noi să contribuim la finalizarea construcției statului modern, de drept și democratic.

Cred că fiecare român este dator să contribuie, prin fapte și atitudine, la realizarea idealului de cetățean european spre care tindem, cel puțin atunci când ne comparăm cu ceilalți europeni și ne dorim "o țară ca afară"!

    Cristina-Elena Dinu - intervenție având ca obiect Ziua Europei, o zi a unității românilor în spirit european!;

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Ziua Europei, o zi a unității românilor în spirit european!"

România a aniversat pentru a 16-a oară Ziua Europei după integrarea în marea familie europeană.

Ziua de 9 mai este nu doar Ziua Europei, ci semnifică alte două zile emblematice pentru națiunea noastră: Ziua Independenței, proclamată în 1877, și Ziua victoriei Coaliției Națiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial, în 1945. Sunt trei evenimente reprezentative din istoria României, iar prezentul ne găsește pe făgașul european ireversibil, unde ne este și ne-a fost dintotdeauna locul.

Uniunea Europeană s-a consolidat pe principiile unității, diversității, culturii, solidarității, dialogului și civilizației. Ziua Europei, cunoscută și ca Ziua Uniunii Europene sau Ziua Schuman, a fost proclamată după declarația istorică din 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman. Acesta a propus un plan de colaborare economică între Franța și Germania, pentru eliminarea rivalitățile istorice dintre cele două țări, fapt ce s-a transformat într-o cooperare politică care a stat la baza înființării Uniunii Europene.

În ultima perioadă, România și-a consolidat statutul de țară respectată în spațiul european, fapt demonstrat și în perioada în care am deținut Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, în guvernarea PSD.

Sunt încrezătoare că în perioada următoare progresele țării noastre pe calea europeană vor fi dinamizate, astfel încât să ne putem valorifica la maximum potențialul uman și tradițiile cultural-istorice, pentru a deveni cu adevărat o națiune de prim rang în Europa!

De Ziua Europei aș vrea ca toți românii să se implice pozitiv în tot ceea ce fac, deoarece doar astfel putem duce România europeană spre dezvoltare, progres și modernitate!

9 mai este o zi a spiritului european și a unității noastre ca națiune! Sunt convinsă că în viitor vom continua progresele înregistrate pe calea europeană, astfel încât să avem o țară așa cum ne dorim cu toții!

La mulți ani, România europeană!

La mulți ani, Europa!

    Daniel-Sorin Gheba - declarație politică: Aspecte cu privire la Ordonanța de urgență nr. 61/2022 privind unele măsuri pentru acordarea de microgranturi și granturi pentru capital de lucru entităților din domeniul agroalimentar cu finanțare din fonduri externe nerambursabile;

Domnul Daniel-Sorin Gheba:

"Aspecte cu privire la Ordonanța de urgență nr. 61/2022 privind unele măsuri pentru acordarea de microgranturi și granturi pentru capital de lucru entităților din domeniul agroalimentar cu finanțare din fonduri externe nerambursabile"

Guvernul a aprobat vineri, 6 mai, o Ordonanța de urgență mult așteptată de producătorii agricoli. Aceasta se referă la măsuri de acordare a unor microgranturi și granturi pentru capital de lucru entităților din domeniul agroalimentar cu finanțare din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat. Valoarea totală a alocărilor financiare este de 300 de milioane de euro. Se așteaptă astfel ca în jur de 20.000 de beneficiari din agricultură, acvacultură, piscicultură și industria alimentară, afectați de pandemia globală de COVID-19, să poată acoperi cheltuieli cu plata datoriilor curente către furnizori, inclusiv cei de utilități și îngrășăminte, domenii în care prețurile au crescut alarmant, datorii către stat, cheltuieli privind stocurile de materii prime și materiale, achiziționarea de servicii, echipamente, utilaje sau instalații.

Neadoptarea măsurii ar fi însemnat pierderea unor sume considerabile din fondurile externe nerambursabile alocate României, ținând cont de faptul că ajutorul de stat se poate acorda doar până la data de 30 iunie 2022, dată-limită prevăzută de Comunicarea Comisiei privind Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19. Să nu uităm însă că, pentru a obține aceste fonduri, este nevoie de modificarea Programului Operațional Competitivitate 2014-2020 și aprobarea Comisiei. Deși, după cum ne-au comunicat reprezentanții Guvernului, schema a fost prenotificată, aprobările nu s-au obținut încă, iar în lipsa lor, există riscul ca o parte din cheltuielile despre care vorbim la acest moment să fie neeligibile.

Atrag atenția asupra calendarului foarte strâns cu privire la publicarea, consultările publice și aprobarea Ghidurilor solicitantului și a procedurilor de implementare, precum și la semnarea protocoalelor între entitățile implicate în implementarea măsurilor de sprijin. În ciuda urgenței, este imperios necesar ca aceste documente să fie transparente și să răspundă nevoilor beneficiarilor. În același timp, este imperios necesar ca sistemele informatice implicate să funcționeze corespunzător, selectarea cererilor de finanțare depuse în cadrul apelurilor de proiecte făcându-se în ordinea depunerii, în condițiile în care se așteaptă un număr mare de solicitanți.

Solicit astfel Guvernului, prin ministerele de resort și autoritățile de management implicate, să continue ritmul susținut al demersurilor, în vederea emiterii deciziei de aprobare a schemei de ajutor de stat de către Comisie și a parcurgerii graficului de implementare a măsurilor la nivel național, astfel încât contractele pentru ajutorul de stat să poată fi încheiate până la data de 30 iunie, în condiții optime de funcționare a sistemului informatic IMM Recover.

    Daniel-Florin Ghiță - declarație politică intitulată Și, totuși, ce jocuri face Tánczos Barna?;

Domnul Daniel-Florin Ghiță:

"Și, totuși, ce jocuri face Tánczos Barna?"

Opinia publică din țara noastră fierbe la aflarea veștii că așa-zisa echipă națională de hochei a României, alcătuită în cea mai mare parte din hocheiști români de etnie maghiară, a evoluat săptămâna trecută la Campionatul Mondial, în Slovenia, iar la ultimul meci, duminică, cu Ungaria, a avut loc un moment scandalos: sportivii s-au aliniat la finalul meciului și au cântat împreună imnul Ținutului Secuiesc.

Ca fost sportiv, care a reprezentat țara noastră în diferite competiții internaționale, pot să manifest o anumită empatie față de eforturile sportivilor care reprezintă România chiar dacă sunt de etnie maghiară. Nu pot însă să înțeleg și să tolerez gestul infam al hocheiștilor din naționala României care au cântat așa-zisul imn al Ținutului Secuiesc. Este un afront și o lipsă nerușinată de respect față de România, față de români și față de tricolor. Și mă alătur vicepremierului Sorin Grindeanu care a declarat că speră ca lucrurile să nu rămână nepedepsite. Cine nu respectă România nu are ce căuta în roșu, galben și albastru! Pentru noi aceste culori înseamnă totul!

Dar, mai mult decât atât, la acea partidă și-a făcut apariția în tribună și domnul Tánczos Barna, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor în Guvernul României. Ministrul nu era îmbrăcat în culorile României, așa cum se echipează fanii României la meciurile naționalei, ci era îmbrăcat într-un tricou albastru, al echipei de hochei HC Csikszereda Miercurea Ciuc, și o pălărie, fiind înconjurat de fani cu însemnele Ungariei.

Presa a reamintit faptul că și în trecut, în anul 2011, când Tánczos Barna era președintele Federației Române de Hochei, s-a petrecut un episod asemănător. La un meci dintre România și Ungaria, disputat la Miercurea Ciuc, sportivii din România au cântat imnul Ungariei.

De multe ori am apreciat la domnul ministru Tánczos Barna inteligența și o anumită eleganță în conduita oficială. Dar această atitudine de trădare a simbolurilor naționale ale României, cu atât mai mult în această perioadă extrem de nesigură, mă determină să pun astfel de întrebări: Oare ce jocuri face domnul Tánczos Barna? Câtă încredere poate avea România într-un ministru care nu ratează nicio ocazie de a trăda simbolurile naționale?

    Radu-Vicențiu Grădinaru - declarație politică: Oraș din România adus la sapă de lemn de coaliția de guvernare PNL- PSD;

Domnul Radu-Vicențiu Grădinaru:

"Oraș din România adus la sapă de lemn de coaliția de guvernare PNL- PSD"

Alături de Vaslui, județul Botoșani reprezintă polul absolut al sărăciei din România. Această realitate tristă poate fi redată, la nivel statistic, în câteva cifre:

- la nivel de municipiu, într-un oraș de 100.000 de locuitori, există numai patru fabrici și niciun parc industrial!;

- pe o rază de 60 de km. de străzi din municipiul Botoșani oamenii trăiesc în condiții de secol XIX, fără apă, canalizare sau gaz;

- la capitolul atrageri de fonduri europene, Botoșaniul este pe ultimul loc din România, autoritățile locale aruncând efectiv pe apa sâmbetei 120 de milioane de euro, bani din care s-ar fi putut reface infrastructura rutieră, s-ar fi putut crea noi locuri de muncă, iar unele clădiri de patrimoniu s-ar fi putut reabilita.

Ca și cum toate acestea n-ar fi fost de ajuns, administrația locală a municipiului Botoșani a primit zilele trecute cea mai grea lovitură din ultimii 13 ani. Printr-o sentință judecătorească definitivă, municipalitatea este somată sa achite 16 milioane de euro unei societăți, "Termica", înființată chiar de primărie!

Dacă istoricul acestui litigiu este destul de încâlcit, consecințele sale sunt pe cât de simple, pe atât de dezastruoase: autoritățile locale nu vor mai avea bani nici măcar pentru a continua proiectele începute sau întreținerea anumitor servicii. Nicio străduță din Botoșani nu va fi asfaltată și nu se va putea asigura nici măcar iluminatul public.

Pe scurt, Botoșaniul este bun de plată și se află în pragul falimentului!

Deși problema era cunoscută în administrația botoșăneană, fiind o adevărată bombă cu ceas, lucrurile nu s-au mișcat până când edilii nu s-au trezit cu portăreii la ușă. Primăria a pierdut procesul cu "Termica", iar în 2021 s-a trezit cu o somație silită pentru cele 16 milioane de euro. O adevărată catastrofă pentru municipalitate, mai ales că executarea silită ar fi blocat toate conturile instituției. Ultima cale de atac a fost un proces, pe care primăria l-a pierdut, la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Hotărârea magistraților a fost aceeași. Primăria trebuie să plătească lichidatorului 16 milioane de euro.

Singura soluție, de care depinde soarta celor 100.000 de locuitori ai municipiului Botoșani, o reprezintă un ajutor din fondurile de rezervă ale Guvernului, altfel orașul va intra în faliment.

Fac apel către factorii decidenți din Ministerul Finanțelor să ne ajute în această problemă. Soarta a 100.000 de cetățeni depinde de decizia lor!

    Alexandra Huțu - declarație politică: Ziua Europei din acest an, care se concentrează asupra problemelor tinerilor, este umbrită de războiul din Ucraina care afectează viața tuturor europenilor;

Doamna Alexandra Huțu:

"Ziua Europei din acest an, care se concentrează asupra problemelor tinerilor, este umbrită de războiul din Ucraina care afectează viața tuturor europenilor"

De 9 mai, când în fiecare an, începând cu 1985, se comemorează ziua istorică în care a fost pronunțată declarația Schuman în cadrul unui discurs ținut la Paris, în 1950, de către ministrul francez al afacerilor externe, europenii sunt invitați să reflecteze, în egală măsură, și la șansa pe care o au de a trăi în cea mai lungă perioadă de pace din istorie. Din păcate, vorbim de un război chiar în interiorul Europei, la granițele Uniunii Europene.

Astăzi, în loc de a sărbători pacea, unitatea și idealul propus Robert Schuman, care vorbea de o nouă formă de cooperare politică în Europa, care prevedea ca războiul dintre națiunile Europei să fie de neconceput, Europa este acum zdruncinată din cauza invaziei Ucrainei de către Federația Rusă, cu implicații asupra tuturor țărilor Uniunii Europene și a fiecărei categorii sociale, ca urmare a crizei refugiaților, a crizei energiei și a crizei economice.

Cu toate aceste crize suprapuse, în 2022 sărbătorim anul european al tineretului, motiv pentru care noi, cei de la PSD, atât la nivel guvernamental, cât și parlamentar, am venit cu soluții, programe, măsuri și inițiative legislative dedicate tinerilor din România. Pe toate palierele, de la educație, până la sănătate și la stimulente pentru achiziția de alimente sau a unei locuințe.

În cadrul Programului "Sprijin pentru România", inițiat de PSD și aprobat de coaliția de guvernare, am început să promovăm măsuri concrete care să rezolve cu adevărat prioritățile tinerilor și ale familiilor cu copii.

Am început cu majorarea alocației zilnice de hrană pentru copiii din sistemul de protecție socială. De asemenea, am adoptat creșterea la 22 de lei/zi a alocației de hrană pentru copiii și tinerii din plasamente, cei din creșe și unități de educației timpurie, precum și pentru mamele din centrele maternale.

Am prevăzut, în plus, acordarea de sprijin pentru integrarea socială și transportul acestor tineri și actualizarea anuală a sumelor pentru hrană, cu posibilitatea de suplimentare a fondurilor de către consiliile județene și locale pentru a nu ajunge în situația în care inflația să depășească costul alimentelor. Urmează să intre în vigoare, de la 1 iunie, măsura privind acordarea de vouchere pentru elevi, cu o valoare de 30 de euro lunar pentru rechizite, haine, alimente și acordarea de credite în condiții preferențiale, în valoare de maximum 75.000 de lei, cu 80% garanție de stat, care să asigure cheltuielile pentru educația copiilor, chirie sau avans la o locuință pentru tineri.

Suntem conștienți că nu sunt suficiente aceste măsuri că trebuie să găsim mai multe soluții pentru susținerea tinerilor aflați în dificultate și absolvenților de studii medii și universitare pentru a se integra cât mai rapid pe piața muncii, să promovăm politici publice de creștere a natalității și de protejare a copiilor, însă era obligatoriu să venim cu acest pachet de sprijin în contextul scăderii puterii de cumpărare generată de criza energiei, inflație și conflictul din Ucraina. Urmează în perioada următoare să lansăm și alte măsuri pentru tineri.

Nu putem să uităm că, înainte de a se declanșa războiul din Ucraina, cu toate problemele rezultate pe plan economic și social, criza COVID-19 a fost cea care a avut un impact semnificativ asupra tinerilor. Mulți dintre aceștia și-au pierdut locul de muncă, iar sănătatea mintală și emoțională le-a fost de asemenea afectată.

De aceea, atât la nivelul Uniunii Europene, dar și al Guvernului și Parlamentului României, s-a decis să se acorde prioritate problemelor copiilor și tinerilor și să se lucreze la soluții reale pentru a le deschide mai multe perspective.

În calitate de parlamentar de Botoșani și membru al Comisiei pentru administrație publică și al Comisiei pentru Mediu voi continua să susțin inițiativele legislative și demersurile de informare și promovare a programelor dedicate copiilor din grupurile vulnerabile și marginalizate, a tinerilor aflați la început de drum în carieră și a familiilor cu copii pentru a depăși toate obstacolele economice, sociale sau medicale, pentru a se integra la nivel social și a beneficia de toate oportunitățile disponibile la nivel educațional și al pieței muncii.

Toți oamenii politici cred că avem datoria să facem tot ce putem pentru dezvoltarea personală, socială, economică și profesională a copiilor și tinerilor din țara noastră.

    Silviu Nicu Macovei - declarație politică: Uniunea Europeană începe să se schimbe din 9 mai, iar România trebuie să conteze mai mult!;

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Uniunea Europeană începe să se schimbe din 9 mai, iar România trebuie să conteze mai mult!"

Pe 9 mai s-a încheiat un an întreg de dezbateri legate de viitorul Uniunii din care și noi facem parte. Este, poate, cel mai important eveniment al ultimelor decenii, deoarece vor fi propuse schimbări fundamentale ale modului în care UE funcționează.

Liderii țărilor membre ale UE au luat foarte în serios criticile venite din partea cetățenilor din aceste țări, legate de modul de lucru al uniunii, de birocrație, dreptul la decizie și chiar modul în care este auzită vocea oamenilor obișnuiți la Bruxelles. De aceea, Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană au organizat Conferința pentru viitorul Europei, poate cea mai importantă campanie de dezbateri directe între cetățenii tuturor țărilor membre și autoritățile de la Bruxelles. Concluziile acestor dezbateri vor deveni principiile care vor duce la schimbarea radicală a organizării Uniunii.

Am susținut întotdeauna că țara noastră trebuie să aibă o voce mult mai puternică în Uniunea Europeană. De altfel, nevoia de reformă a acestei structuri multistatale era evidentă de mult timp. Mă bucur că liderii europeni au înțeles că trebuie să asculte vocile oamenilor obișnuiți, ale cetățenilor care duc tot greul acestei uniuni.

Am avut români care au participat la aceste dezbateri directe și cred că a fost foarte clar ce ne dorim: o reducere cât mai rapidă și semnificativă a decalajelor nivelului de trai între diferitele țări din UE; întărirea securității întregii Uniuni, dar nu doar militară, ci mai ales economică, însemnând o mai mare sprijinire a economiilor vulnerabile din UE; extinderea democrației participative, în sensul în care vocea cetățenilor să aibă cu adevărat greutate în deciziile Uniunii. Toate aceste opinii au fost luate în considerare pentru documentul final care va duce la schimbarea radicală a Uniunii Europene.

Din data de 9 mai, Europa a intrat într-o nouă etapă de evoluție, menită să facă față provocărilor lumii de mâine. Personal cred că unele măsuri propuse de cetățeni trebuie implementate prioritar! În primul rând, trebuie renunțat la sistemul de vot în unanimitate, deoarece câțiva parlamentari din una-două țări pot bloca inițiative și răspunsuri rapide ale Uniunii, cum ar fi politica de extindere, politica energetică sau principiile statului de drept.

De asemenea, consider că pentru viitorul UE este esențială unificarea sistemelor bancare într-o piață financiară comună. Mai mult, acum bugetul Uniunii Europene este 2% din bugetul total al țărilor membre. În 2022, bugetul total al UE este estimat la aproximativ 170 miliarde de euro, în timp ce bugetul total cumulat al țărilor membre depășește 6.700 miliarde de euro. Este un procent infim pentru o Uniune puternică! Un buget de 5-7% pentru Uniunea Europeană ar fi un pas important pentru creșterea coeziunii și investițiilor interstatale, cum ar fi o linie europeană de trenuri de mare viteză).

Luni, 9 mai 2022, de Ziua Europei, au fost făcute publice toate concluziile unui an de dezbateri cetățenești din cadrul Conferinței pentru viitorul Europei, urmând ca aceste dorințe să devină principii universale ale unei noi organizări europene.

    Ioan Mang - declarație politică: Despre orientarea în carieră a tinerilor;

Domnul Ioan Mang:

"Despre orientarea în carieră a tinerilor"

Săptămâna trecută, am avut onoarea de a-l avea invitat la Oradea pe domnul Marius Constantin Budăi, ministrul Muncii și al Solidarității Sociale. Împreună am participat la "Târgul locurilor de muncă și de orientare în carieră", un eveniment organizat de AJOFM Bihor în cadrul unui proiect european. Am ținut neapărat să vă relatez despre acest lucru pentru că nu a fost un târg oarecare, ci un eveniment de anvergură care, în viitorul nu foarte îndepărtat, va servi drept model național pentru Ministerul Muncii.

A fost o bucurie imensă pentru mine să văd prezenți la acest eveniment dedicat pieței muncii mii de tineri, precum și sute de companii, furnizori de formare profesională, instituții publice și de învățământ. Consider că prin astfel de evenimente reușite putem să le arătăm cel mai bine tinerilor diversitatea de meserii pentru care pot opta și să-i îndrumăm să intre în contact cu ele. Pentru că asta am putut vedea la Oradea, un lucru extrem de frumos și care trebuie continuat la nivel național, nu doar un pliant dat în mâna unui elev, ci contactul direct cu meseria și cu locurile de muncă disponibile, dar mai ales cu ce implică acestea în practică.

Orientarea profesională a tinerilor încă din școala gimnazială și liceu este vitală pentru funcționarea economiei noastre! Așa cum le-am spus și celor prezenți la târg, atât ca dascăl, cât și ca om politic îi îndemn pe toți să își aleagă o meserie pe care să o iubească. Doar așa vor putea excela în acea profesie și doar așa se vor putea bucura de satisfacții profesionale și materiale.

Pentru că cea mai bună protecție socială este existența unui loc de muncă, guvernarea noastră nu mai trebuie să trateze doar efectele pieței muncii, ci să vedem care sunt cauzele problemelor, ale nemulțumirilor existente din partea angajatorilor și ale angajaților față de parteneri. Orientarea în carieră poate fi una dintre soluțiile pentru a rezolva problemele pieței forței de muncă din toată țara. O altă soluție stă în puterea dialogului. O comunicare onestă și un dialog social corect între Guvern, patronate și sindicate pot constitui temeliile un stat social al bunăstării pentru toate categoriile, de la antreprenori până la angajați.

    Laurențiu-Daniel Marin - declarație politică: Guvernul introduce un mecanism de actualizare a prețurilor cu 15% până la 40% și pentru contractele pe bani europeni!;

Domnul Laurențiu-Daniel Marin:

"Guvernul introduce un mecanism de actualizare a prețurilor cu 15% până la 40% și pentru contractele pe bani europeni!"

Lucrările la investițiile realizate prin proiecte cu fonduri europene sunt blocate sau se derulează cu încetinitorul din cauza creșterilor prețurilor la materialele de construcții, energie și carburant, la care se adaugă scumpirile generate de războiul din Ucraina.

Este o situație dificilă în care se găsesc atât firmele care au câștigat licitațiile pentru contractele cu fonduri europene, dar și beneficiarii investițiilor, autoritățile publice care sperau să dezvolte comunitățile locale cu ajutorul fondurilor europene. Analizele arată că firmele de construcții sunt practic în imposibilitatea de a realiza lucrările la noile prețuri, iar pe termen mediu și lung nu se poate determina cu exactitate cât va dura conflictul din Ucraina și efectele economice globale.

Am discutat cu constructorii din Vrancea, care au subliniat că materialele folosite în construcții se scumpesc de la o lună la alta. Se dă comandă pentru o cantitate de țeavă în luna mai și este livrată în iunie, la alt preț și, implicit, într-o cantitate mai mică.

De exemplu, la proiectele de infrastructură de apă și apă uzată studiile de fezabilitate și devizele generale aferente acestora au fost elaborate în 2014 - 2015, și pe cale de consecință costurile avute în vedere la determinarea valorii proiectelor și a valorii estimate a contractelor nu mai reflectă realitatea de astăzi, când proiectele sunt în derulare.

De aceea, continuarea contractelor în condițiile inițiale, la prețuri de acum 2-3 ani, ar putea conduce la intrarea în faliment a societăților din domeniu, dar și la pierderea fondurilor alocate României.

Soluția este modelul propus de PSD în Programul "Sprijin pentru România", care a ajustat prețurile pentru proiecte cu finanțare națională!

Am văzut ordonanța de urgență prin care Guvernul introduce un mecanism de actualizare a prețurilor cu 15% până la 40% și pentru contractele pe bani europeni. Consider că este un prim pas pentru deblocarea situației contractelor de investiții cu fonduri europene. Este un demers care oferă încredere atât constructorilor, cât și autorităților locale pentru continuarea activității pe șantiere și reintrarea în graficul de execuție a proiectelor.

Însă este nevoie de alte completări ale cadrului legislativ, în funcție de evoluția situației economice. Am încredere că actualul titular al Ministerului Investițiilor și Fondurilor Europene va fi capabil să obțină rapid și avizul necesar al Comisiei Europene, astfel încât să fie reluate lucrările pe șantierele de construcții finanțare cu bani europeni.

    Ștefan Mușoiu - declarație politică: Îndeplinirea angajamentelor asumate de România în fața UE, mai importantă decât criticile;

Domnul Ștefan Mușoiu:

"Îndeplinirea angajamentelor asumate de România în fața UE, mai importantă decât criticile"

Blamările venite din partea opoziției și chiar a unor colegi din coaliția de guvernare sunt constructive în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor țării noastre pentru accesarea fondurilor europene, în special pentru recuperarea decalajelor apărute în procesul de atragere a miliardelor de euro din PNRR, cât și din exercițiul financiar 2021-2027, dar numai în măsura aportului lor personal, pozitiv, cuantificat în acest proces.

Nu este doar ironic să vii și să critici actuala coaliție de guvernare, și chiar și PSD, care nu a avut nicio pârghie în construcția PNRR. După cum știe toată lumea, acest domeniu este gestionat acum de PNL. Deci rezultă o probă clară că asemenea afirmații despre PSD sunt făcute doar din rea-voință. Însă, dincolo de "mărinimia" cu care unii își vorbesc în termeni mult prea duri propria țară prin Parlamentul European, trebuie să admitem că, din păcate, mai ales în acest context al conflictului armat de la granița de Est, pentru România a devenit vital să facă dovada că ceea ce și-a asumat în fața UE se va concretiza odată cu infuzia financiară.

Admit că ar fi o sfidare nejustificată să ascundem că alte țări, precum Franța și Spania, ne-au luat-o cu mult înainte și au reușit să direcționeze mare parte dintre fondurile destinate lor pentru redresare și reziliență economică, în timp ce noi nu avem încheiate încă acordurile de parteneriat. Este, în principal, o sarcină a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene să exploateze această șansă istorică oferită prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru România. Numai că acest minister a suferit o fractură decizională prin demisia fostului deținător liberal al acestui portofoliu. De asemenea, deși au proiectat împreună, cât au fost la guvernare PNL și USR, acest PNRR, se pare că optica USR a fostului șef al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene nu s-a suprapus absolut deloc doar pe nevoile reale ale României, dar nici nu a coincis cu strategia succesorului său, a fostului ministru liberal, pentru acest domeniu.

După cum PSD a clamat, în mai multe rânduri, la fel cum au făcut-o și alte state membre, cel puțin în cazul României, avem nevoie de o nouă rundă de negocieri pentru și mai multe flexibilități în ceea ce privește accesarea de fonduri europene. Din experiența altor state comunitare a rezultat că se poate, că o astfel de perspectivă este agreată și de către Comisia Europeană.

Preluarea portofoliului Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene de către domnul Marcel Boloș, fost ministru în două rânduri pentru acest domeniu, în Cabinetele Orban I și II, poate constitui o soluție potrivită, cu care țara noastră se poate prezenta la nivelul conducerii Uniunii Europene, astfel încât să recuperăm și timpul pierdut, dar și să devenim beneficiarii a noi oportunități financiare obținute în urma unor alte tratative pentru mai multe flexibilități de care se pare că avem nevoie ca să îndeplinim cele peste 200 de investiții și 215 reforme stabilite.

Mai mult, experiența anterioară a noului ministru de la investițiile și proiectele europene ne va feri din start de unele potențiale critici ce ar putea veni ulterior, după controalele ce se vor desfășura, în mod automat, după derularea lucrărilor. Banii din prefinanțarea de 3,7 miliarde de euro, destinați trecerii investițiilor de la stadiul de proiecte de pe hârtie la implementarea lor concretă, au fost, deja, primiți de România.

Iar dacă până acum am fost sub asediul observațiilor privind unele erori mai mici sau mai mari sau chiar arătați cu degetul de către unii dintre comisarii europeni privind "lipsa proiectelor mature" dezvoltate de România pentru a accesa bani europeni, cred că de acum înainte vom putea depăși și acest neajuns. Nu este vorba doar că îmi exprim optimismul personal, ci am încredere în deprinderile însumate până acum la nivel decizional în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, astfel încât să ne prezentăm în fața UE cu o viziune de dezvoltare de ansamblu pentru România și să renunțăm, pe cât ne permite anvergura locală de dezvoltare, la ideea alocării de bani comunitari doar pentru proiecte mici.

Răspunzând criticii că România nu a fost pregătită, până acum, să absoarbă atât de mulți bani europeni ca alte țări, adaug seriei de explicații, pe care vi le-am oferit anterior, și faptul că PSD, prin europarlamentarii săi, i-a solicitat comisarului european pentru Coeziune și Reforme, Elisa Ferreira, sprijin pentru salvarea fondurilor europene aferente perioadei 2014-2020, încă neutilizate de țara noastră, pentru începerea implementării noului cadru financiar multianual 2021-2027 și pentru optimizarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

Grație eforturilor noastre și la inițiativa doamnei comisar, Executivul european a permis României mai multă flexibilitate în utilizarea fondurilor europene. În plus, colegii europarlamentari social-democrați au deschis dialogul necesar cu Comisia Europeană, astfel încât să ajungem să implementăm adecvat acele proiecte de importanță majoră care au fost afectate de actualul context geopolitic, dar și de criza umanitară, de cea provocată de pandemie și de cea energetică.

Așadar, revizuirea acceptată la nivel european a planurilor naționale de redresare și reziliență și concretizarea priorităților României prind din ce în ce mai mult contur, astfel încât banii europeni să ajungă acolo unde pot ajuta direct populația.

    Vasile Nagy - declarație politică intitulată Facturile și profitul - prețul la carburanți;

Domnul Vasile Nagy:

"Facturile și profitul - prețul la carburanți"

Benzina și motorina au avut parte de o scumpire accelerată de la începutul anului, cauzată în principal de majorarea accizei pe carburanți, apoi de criza energetică, la care se adaugă contextul internațional.

Evoluțiile pe piață sunt limitate de escaladarea tensiunilor dintre Rusia și Ucraina și de amenințările cu care se confruntă Emiratele Arabe Unite.

Un efect considerabil în preț îl are costul de achiziție a materiei prime, legat direct de cotația produselor petroliere, care, la rândul său, este legată de cotația țițeiului.

Impactul prețului țițeiului în prețul carburanților are, de obicei, o întârziere de 45 de zile, legat de fluxul de producție. Astfel, țițeiul este cumpărat la un anume preț, apoi descărcat, procesat și depozitat până să ajungă în stație, de unde este vândut clienților la cotațiile produselor petroliere.

O altă influență importantă o are cursul de schimb leu-dolar. Petrolul și produsele petroliere sunt coate în dolari, însă distribuția în România se face în lei, după care furnizorul este plătit tot în dolari - o întârziere de 30-45 de zile, în funcție de fluxul de producție/achiziție între prețul de achiziție și prețul de desfacere.

Astfel, o depreciere a leului în fața dolarului aduce cu sine scumpirea carburanților.

Fiecare parte componentă a prețului are influență în prețul final. Dar nu înseamnă, în mod automat, că o ajustare într-un sens a unei componente duce la o ajustare proporțională a prețului final.

În România există trei mari producători de carburanți - Petrom, Rompetrol și LukOil - și mai mulți distribuitori majori. Trendul de preț al carburanților este urmat, fără excepție, de toți distribuitorii, chiar dacă în proporții diferite.

Prețul barilului de petrol Brent, de referință în Europa, s-a apreciat, în 2021, cu 52% și a încheiat anul la 77,78 dolari.

Cotația țițeiului Brent de referință la nivel global este astăzi la peste 100 de dolari pe baril, benzina și motorina în România fiind la cele mai mari prețuri din istorie.

Prețul unui litru de carburant reprezintă în proporție de mai mult de jumătate taxele și accizele datorate statului.

Prețul petrolului, cursul de schimb, costurile de logistică sau marja companiilor petroliere constituie cealaltă jumătate, fiecare dintre aceste elemente influențând mai mult sau mai puțin prețul de la pompă.

Statul este cel care profită cel mai mult în urma acestor creșteri, prin faptul că va încasa mai mult din taxe, dar că acest lucru vine cu un pericol - scăderea consumului.

Un procent de doar 45-48% din prețul carburantului din benzinării este apanajul mărfii propriu-zise, restul fiind taxe percepute direct de către stat, potrivit datelor oferite de companiile petroliere.

Practic, la benzinărie nu alimentăm doar mașina, ci și direct vistieria statului, pentru că distribuitorul de carburanți virează direct la Finanțe între 52% și 55% din litrul de benzină sau motorină, reprezentând TVA și acciză.

Restul este componenta de preț cu care jonglează producătorul și distribuitorul de carburanți: costuri logistice (distribuție primară și secundară - salarii, întreținere, amortizări - rovigneta, anvelope de iarna), costuri de operare rețea de distribuție (salarii, taxe, impozite locale, utilități, investiții obligatorii), costul materiei prime (inclusiv costurile aferente aprovizionării și prelucrării acesteia), costuri financiare (dobânzi - credite investiții, curs valutar), adaos comercial.

Când prețul carburantului se modifică, se modifică doar pe componenta distribuitorului, pentru că statul trebuie mereu să își primească partea.

Depășirea pragului de 8 lei pe litru reprezintă un record pentru piața din România și vine în contextul cererii mari de carburanți și al prețurilor ridicate la toate mărfurile pe plan mondial.

Consiliul Concurenței a demarat mai multe anchete, pe piața comercializării angro de carburanți, pentru a identifica dacă există anumite înțelegeri între comercianți. Instituția a răspuns că analiza încă nu este gata și nu dorește să se pronunțe înainte de încheierea raportului.

Prețurile au crescut mai mult decât în mod normal, iar din cauza așteptărilor s-a creat o bulă speculativă. În următoarele 6-12 luni lucrurile ar trebui să se mai regleze, să oprească din creșterea prețului sau chiar să revină un pic mai jos.

Efectele se văd pe tot lanțul după aceea, în special la bunurile cu valoare adăugată mică, la cele agricole, alimentare, iar în următoarea perioadă, probabil, prețurile la alimente, cam tot ce înseamnă inflație, vor continua să fie ridicate în următorii doi-trei ani dacă nu se intră într-o recesiune globală.

Din păcate, ne confruntăm cu o nouă creștere a prețului motorinei. O creștere care este pusă pe faptul că este primăvară, sunt lucrări agricole, și cumva este motivată de acest element.

Este adevărat că, în general, în perioada verii apărea această creștere suplimentară, dar este greu de presupus că a putut să crească atât de mult prețul la motorină față de benzină.

Din păcate, nu ne putem aștepta la o reducere a prețului. Prețul la nivel european a prezentat din nou o creștere în ultimele zile.

Această creștere la nivel mondial se bazează pe diferența dintre cerere și oferta. Dar țările din zona Mării Negre, România, Bulgaria, Ucraina, au o problemă suplimentară, având în vedere că toate costurile cu transportul țițeiului în Marea Neagră au crescut formidabil de mult.

Atât costurile cu închirierea vaselor, cât și cele cu asigurarea vaselor, pentru a putea asigura transportul, se vor reflecta în prețul benzinei de la pompă.

În ultimul timp, tot mai multe companii europene evită să mai importe petrol din Rusia, chiar și în absența unor politici oficiale care să interzică importurile, însă exporturile de petrol ale Rusiei către India au crescut de patru ori în martie 2022 față de media lunară anterioară.

Este posibil ca până la vară, din cauza lipsei petrolului rusesc de pe piață, să crească riscul de a avea o raționalizare a produselor petroliere de pe piața internă, criza de motorină având un impact mai devastator decât al unei crize a petrolului brut.

Românii care trăiesc în apropierea graniței cu Ungaria sunt cei mai norocoși din acest punct de vedere. Mulți dintre ei alimentează în Ungaria vecină, unde prețul la pompe este cu mult sub cel practicat de benzinăriile din România.

Deși Ungaria nu deține niciun fel de resurse de petrol, un litru de motorină costă în această țară doar 1,289 euro, cel mai ieftin dintre toate țările membre UE. Spre comparație, în România un litru de motorină poate trece de 1,75 euro, la unele benzinării.

În următoarea perioadă n-o să vedem reduceri de prețuri, ci, mai degrabă, trebuie să ne așteptăm la creșteri de prețuri.

Prețurile la carburanți au ajuns la praguri exagerate. Un plin de 50 litri costă peste 400 de lei!

Benzina și motorina, un lux pentru șoferii din țara noastră!

    Nicolae Giugea - declarație politică: Prețul carburanților va elimina creșterea economică în anul 2022!;

Domnul Nicolae Giugea:

"Prețul carburanților va elimina creșterea economică în anul 2022!"

Principalii beneficiari ai majorărilor cu peste 60% a prețurilor carburanților sunt Guvernul României și vânzătorii de benzină și motorină. Guvernul a încasat în primele luni ale anului venituri mai mari cu aproape 40% din TVA și cu aproape 10% din accize și se bucură ori de câte ori prețul la pompă se majorează.

Distribuitorii de benzină și motorină își freacă și ei mâinile de fericire, căci profiturile s-au dublat și există șanse să crească și mai mult de atât. Cine sunt cei care pierd? Românii!

Prețul exorbitant al benzinei și al motorinei a declanșat o degradare a puterii de cumpărare pentru românii de rând la fel de puternică precum cea din anii ‘90, când prețurile se majorau de la o zi la alta. Carnea, laptele, ouăle, uleiul sau pâinea și-au dublat prețurile, în timp ce Guvernul nu știe cum să onoreze promisiunea tichetelor de o sută și ceva de lei pe lună, acordate doar celor cu venituri foarte scăzute, de parcă angajatul cu salariul minim ar fi vreun mare bogătaș.

Orice elev care a absolvit gimnaziul știe că o creștere bruscă a prețurilor de consum determină o reducere drastică a cantităților consumate. Pe cale de consecință, România, țara care importă mai mult decât exportă, se va confrunta în scurt timp cu acumularea de stocuri, pentru că populația nu are suficiente resurse financiare ca să le cumpere. De aici înainte știm cu toții că urmează stagnarea sau chiar scăderea economică, cu efecte devastatoare asupra tuturor echilibrelor economice. Ce au făcut cei responsabili pentru a opri acest tăvălug? Nimic.

În aproape toate statele europene, guvernele au pus în aplicare măsuri eficiente pentru a stăvili creșterile amețitoare ale prețurilor la carburanți. Toți europenii au știut ce înseamnă să scapi din mână aceste prețuri, mai ales că traversăm o perioadă plină de multe alte provocări. La noi, Guvernul propune, nu știe încă foarte bine cum, să acorde 50 de bani pe litru doar unor categorii de transportatori, nu tuturor, deși carburanții s-au scumpit cu aproape 4 lei pe litru.

Ce să spun? Improvizații și soluții neprofesioniste, care vor împinge prețurile benzinei și motorinei și mai sus. Îmi este greu să înțeleg de ce soluțiile propuse de mine și de colegii mei, pe care le-au îmbrățișat și mulți liberali și social-democrați, pentru stoparea creșterii prețurilor la carburanți sunt ignorate. Formula era foarte simplă, fără să se mai mute banii dintr-un buzunar în altul. Plafonarea prețurilor la o valoare medie a anului trecut, concomitent cu o reducere a poverii fiscale pe aceste produse. Adică diminuarea cotei TVA și a accizelor pentru o perioadă limitată de timp. Statul avea aceleași venituri, vânzătorii de carburanți aceleași profituri, iar românii aceleași prețuri la pompă ca anul trecut.

Dacă în urmă cu o lună mai aveam îndoieli, acum am certitudinea că fără aplicarea acestor măsuri de stopare a creșterii prețului la carburanți, România se îndreaptă cu pași repezi către stagnare sau, și mai rău, către recesiune economică.

    Nicolae Roman - declarație politică având titlul Redeșteptarea poporului român - Fondul Proprietatea și modul de gestionare a situației din segmentul energetic;

Domnul Nicolae Roman:

"Redeșteptarea poporului român - Fondul Proprietatea și modul de gestionare a situației din segmentul energetic"

Fondul Proprietatea a fost înființat de Guvernul României în decembrie 2005, în baza dispozițiilor H.G. nr. 1481/2005 pentru despăgubirea persoanelor ale căror bunuri au fost expropriate în timpul comunismului - în special în cazurile în care restituirea în natură nu a fost posibilă -, prin acordarea de acțiuni la Fondul Proprietatea, în funcție de pierderile suferite.

Această înființare a avut, în primul rând, efecte asupra petenților care s-au dus în instanțele de judecată competente pentru a-și redobândi imobilele în baza dispozițiilor Legii nr. 10/2001, republicată, dar și a altor acte normative care stabileau condiții de despăgubire a persoanelor care au fost expropriate în mod abuziv, ca urmare a instalării regimului comunist.

În 2005, legiuitorul român a înființat Societatea Comercială Fondul Proprietatea S.A., care este o societate comercială pe acțiuni, și nu o instituție guvernamentală, și se află sub controlul Adunării Generale a Acționarilor. Procesul de restituire este total independent de Fondul Proprietatea, având în vedere faptul că este gestionat de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, ca entitate juridică specializată din cadrul administrației centrale.

La Fondului Proprietatea, acționarul unic inițial a fost Statul român. În timp însă, acțiunile emise de Fondul Proprietatea au fost transferate, cu titlu gratuit, deținătorilor de titluri de despăgubire emise la data constituirii Fondului, prin decizii emise ulterior înființării Fondului Proprietatea. S-a stabilit numărul acțiunilor transferate prin raportare la valoarea titlurilor de despăgubire deținute.

Este cunoscut faptul că valoarea inițială nominală a unei acțiuni emise de Fondul Proprietatea a fost de 1 RON, iar în prezent, începând cu 16 iunie 2017, valoarea nominală a unei acțiuni emise de Fondul Proprietatea este de 0,52 RON.

Evoluția acestor acțiuni a făcut ca acțiunile Fondului Proprietatea să fie tranzacționate de către titularii acestora, în mod liber, la Bursa de Valori București și la London Stock Exchange prin intermediul Certificatelor de Depozit Globale (GDR-uri).

Începând cu anul 2010, Fondul Proprietatea este administrat de entități din grupul Franklin Templeton Investments. În septembrie 2010, funcția de administrator unic era deținută de Franklin Templeton Investment Ltd. United Kingdom Sucursala București, care este o societate cu răspundere limitată înregistrată la Commission de Surveillance du Structure Financiere cu sediul social în Luxemburg.

În data de 1 decembrie 2020, ca urmare a implementării Brexit-ului, Fondul Proprietatea Franklin Investments Management Limited UK Sucursala București a încetat să presteze activități desfășurate în baza contractului de delegare, și în prezent Franklin Investment Ltd. United Kingdom Sucursala București prestează toate activitățile de management al portofoliului în favoarea fondului, dar administrează și riscul, și îndeplinește și alte funcții administrative.

Obiectivul Fondului Proprietatea este aprecierea pe termen lung a capitalului prin investiții făcute, în principal, în acțiuni și instrumente financiare bazate pe acțiuni românești. Portofoliul este concentrat, în principal, în sectorul energiei electrice, sectorul petrolier și al gazelor naturale, prin deținerea unor companii listate și nelistate, private sau controlate majoritar de statulrRomân.

La o privire de ansamblu asupra portofoliului Fondului și evoluției lunare a Valorii Activului Net per acțiune se poate observa faptul că, la 31 martie 2022, deținerile din sectorul de producție de electricitate erau majoritare, și anume 68,28%, urmate de deținerile în electricitate și gaz, cu distribuție și furnizare 8,62%, și deținerile în infrastructură 7,16%.

În ceea ce privește lichiditățile nete și creanțele, 7.81% în 31 martie 2022, acestea includ depozite bancare, conturi bancare curente, titluri de stat pe termen scurt, creanțe privind dividendele, precum și alte creanțe și active din care se scade valoarea datoriilor și a provizioanelor.

Fondul Proprietatea a cerut dividende suplimentare în valoare de 1 mld. lei de la Hidroelectrica, cererea fiind introdusă pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acționarilor producătorului de energie din 28 aprilie 2022. Acum se află deja distribuirea sumei de 2,83 miliarde de lei, ca dividende, din profitul înregistrat de companie anul trecut. Fondul Proprietatea deține 20% din Hidroelectrica, astfel încât, pentru ca solicitarea sa să treacă de votul acționarilor, este necesară aprobarea Ministerului Energiei, ce deține 80% din companie.

Faza pregătirii tranzacției ar putea lua un timp pentru înstrăinarea celei mai mari părți din pachetul de 20% din acțiunile Hidroelectrica de către Fondul Proprietatea. Se așteaptă ca la finalul anului 2022 să se facă o listare prin care Fondul să vândă 15% din titlurile societății, fapt care ar face ca acest important acționar minoritar să nu mai aibă motive să ridice obiecții, referitor la achiziția Electrica Furnizare de către producătorul de energie hidro.

Profiturile din scumpirile explozive din domeniul energiei electrice au mers debalansat către producători, în detrimentul transportatorului național Transelectrica și al firmelor de distribuție și furnizare. O posibilă soluție la acest dezechilibru ar putea fi preluarea unor societăți de furnizare de către unii din marii câștigători ai creșterii prețurilor la energie, Hidroelectrica. În acest context Adunarea Generală a Acționarilor de la Electrica, prin doamna director general, a afirmat că ar fi în analiză un proiect de vânzare a societății de furnizare din cadrul grupului către Hidroelectrica.

Electrica va distribui dividende și anul viitor, în pofida pierderilor de peste jumătate de miliard lei din 2021 și a persistenței prețurilor mari de energie la consumatori. Se cunoaște faptul că documentația aferentă unei astfel de tranzacții a ajuns și în analiza vânzătorului Electrica.

Hidroelectrica își propune să dezvolte în continuare portofoliul de furnizare în situația în care se constată diversificarea surselor de vânzare a energiei produse, supusă volatilității pieței de energie. În acest mod se poate permite o creștere de predictibilitate a veniturilor societății, dar și o extindere a portofoliului de furnizare.

Hidroelectrica se numără printre câștigătorii actualei crize energetice, în condițiile în care, potrivit datelor preliminare ale acționarului minoritar Fondul Proprietatea, Hidroelectrica a obținut anul trecut, la nivel neconsolidat, un profit operațional EBITDA (indicator economic "Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amortization" - înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare) de 4,64 miliarde lei, cu 71,3% mai mare decât în 2020, la o cifră de afaceri de 6,33 miliarde lei, în creștere cu 64,8% față de anul anterior, pe fondul scumpirii masive a energiei pe piețele angro și al majorării producției.

În concluzie, considerăm deosebit de important modul în care Statul român, Fondul Proprietatea și alte companii-cheie din segmentul energetic vor gestiona această achiziție a companiei Electrica Furnizare, acțiune care poate aduce multe beneficii pentru toate tipurile de consumatori.

    Daniela Oteșanu - intervenție intitulată Ziua Europei, motiv de conștientizare a rolului tinerilor în actualul context al conflictului din Ucraina;

Doamna Daniela Oteșanu:

"Ziua Europei, motiv de conștientizare a rolului tinerilor în actualul context al conflictului din Ucraina"

În acest an, Ziua Europei celebrează anul european al tineretului și marchează, totodată, susținerea față de Ucraina, ambele teme fiind motive de reflectare asupra unui viitor care să se bazeze pe pace, cooperare și solidaritate.

În acest sens, consider că este important de stabilit un cadru legal, la nivel european, pentru a rezolva situația refugiaților din Ucraina. Scrisoarea celor 10 state ale Uniunii Europene, care cer Comisiei Europene fonduri pentru gestionarea crizei refugiaților, și impactul economic al conflictului din Ucraina sunt pe agenda PSD.

Vreau să subliniez faptul că demersurile europarlamentarilor și miniștrilor social-democrați pe plan european, pentru a determina o reacție de solidaritate a Uniunii Europene față de statele din prima linie care gestionează situația refugiaților sau care sunt cel mai afectate de consecințele economice ale războiului din Ucraina, încep să dea rezultate. România a fost unul dintre inițiatorii acestei acțiuni, de a se formula o scrisoare comună prin care se solicită un mecanism pentru accesarea fondurilor europene pentru statele din prima linie. Aceasta a fost propunerea PSD încă din primele săptămâni de la izbucnirea conflictului din Ucraina.

Până în prezent, Comisia Europeană a acceptat activarea unor mecanisme financiare deja existente la nivelul Uniunii Europene, "Cohesion’s Action for Refugees in Europe - CARE și REACT-EU", însă în scrisoarea semnată de cele 10 state se arată că o parte din fondurile disponibile au fost utilizate în pandemia COVID, fiind necesare alte măsuri financiare.

Astfel, cele 10 state solicită flexibilizarea bugetului multianual al Uniunii Europene, astfel încât să se permită transferarea unor fonduri de la anumite capitole către chestiunile generate de problemele conflictului din Ucraina. De asemenea, se mai solicită intervenții ad-hoc din partea Comisiei Europene pentru sprijinirea fluxurilor de refugiați.

În opinia mea și a colegilor de la PSD, este important să continuăm eforturile de a determina instituțiile Uniunii Europene să elaboreze un mecanism concret și permanent, pe perioada războiului din Ucraina, pentru gestionarea și direcționarea fluxului de refugiați către statele Uniunii Europene, astfel încât să nu apară niciun fel de probleme de ordin economic sau social care să afecteze țările care primesc persoane, care provin din zona de conflict, pentru tranzit sau ședere temporară ori permanentă.

În același timp, România trebuie să ia măsuri concrete pentru asigurarea bunăstării și oportunităților pentru dezvoltarea unei cariere și formarea unei familii pentru toți tinerii, astfel încât aceștia să nu fie afectați de actuala criză economică generată de războiul de la granițele țării noastre. În acest sens, PSD a inclus în Programul "Sprijin pentru România" trei proiecte dedicate tinerilor. Este vorba de ajutorul financiar pentru decontarea procedurilor de fertilizare in vitro pentru tinerii care nu pot avea copii din motive medicale; sprijinul acordat, sub forma unui credit garantat de stat, pentru familiile la început de drum și susținerea, prevăzută sub forma unui credit garantat de stat, pentru studenții din România, astfel încât să-și poată achita diverse cheltuieli de la materiale didactice, până la chirie sau alte necesități.

Așadar, în actualul context regional de conflict, al unei crize economice care se manifestă printr-o inflație crescută trebuie să ne concentrăm pe susținerea și includerea tinerilor și priorităților acestora în elaborarea politicilor publice și a actelor normative pe care le promovăm, fie la nivel parlamentar, fie la nivel guvernamental. Pe de altă parte, este important să fim solidari cu refugiații din Ucraina care ajung la noi în țară, dar nu trebuie să neglijăm deloc problemele tinerilor care au nevoie mai mult ca oricând de sprijin din partea statului pentru integrarea pe piața muncii și pentru întemeierea unei familii aici, în România.

    Marian-Iulian Rasaliu - declarație politică: O.U.G. privind actualizarea prețurilor materialelor de construcții și pentru contractele pe fonduri europene;

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"O.U.G. privind actualizarea prețurilor materialelor de construcții și pentru contractele pe fonduri europene"

După modelul propus de PSD în Programul "Sprijin pentru România", Guvernul preia principiul actualizării prețurilor materialelor de construcții și în contractele cu finanțare europeană. Realitatea este că din cauza scumpirilor nu se mai puteau respecta nivelurile de preț stabilite inițial în contracte. Se introduce astfel un mecanism de actualizare a prețurilor cu 15% până la 40% și pentru contractele pe bani europeni.

Vorbim practic de un prim demers menit să dea încredere atât constructorilor, cât și autorităților pentru reluarea/continuarea activității pe șantiere și reintrarea în graficul de execuție al proiectelor.

De asemenea, este important de menționat faptul că actualizările de preț se aplică și retroactiv, pe contractele în derulare. La acest moment, absorbția fondurilor din exercițiul financiar 2014-2020 este de 60%. Au mai rămas 14 miliarde de euro de atras/cheltuit până la finalul anului viitor. Se adaugă banii din PNRR, 29 de miliarde de euro, din care 14,9 miliarde sunt împrumuturi pentru care se plătește dobândă. Mai sunt și cele aproximativ 30 de miliarde de euro pentru România din exercițiul financiar 2021-2027.

Fără ajustarea necesară adusă de această ordonanță, care să permită reluarea urgentă a lucrărilor la proiecte, multe miliarde de euro s-ar pierde, pur și simplu.

România nu își poate permite acest lucru!

    Sebastian-Ilie Suciu - declarație politică: Înstrăinarea siguranței energetice;

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Înstrăinarea siguranței energetice"

Declarația mea politica de astăzi este continuarea temei deschise de mine anterior, și anume subminarea siguranței energetice a României. Din păcate constat că situația în sectorul energetic se agravează continuu, iar Statul român perseverează în ideea de a-și tăia craca de sub picioare în ceea ce privește siguranța energetică.

Vă reamintesc faptul că mai bine de o treime din energia electrică produsă în România, mai exact 35,8% (date ANRE), este generată de hidrocentrale. În aceste condiții, logic ar fi ca Statul român să aibă grijă de acest sector, cel puțin să-l întrețină, și, în măsura posibilităților, să-l dezvolte.

Ce se întâmplă însă în realitate? În realitate, Statul român caută pretexte să mai vândă o parte din hidrocentrale, iar unii colegi din Parlament pregătesc activ terenul pentru a concesiona, închiria sau chiar a vinde hidrocentrale. Aici mă refer la deputatul din partea Forumului Democrat al Germanilor din România, domnul Ganț Ovidiu Victor care, în întrebarea sa adresată ministrului energiei, sugerează evaluarea posibilității de a concesiona, vinde sau închiria unele centrale hidroelectrice.

În aceste condiții, mă întreb, ale cui interese le reprezintă domnul deputat Ganț? Pentru că firesc ar fi să se pună problema de a crește eficiența, ponderea și sustenabilitatea generării de curent al hidrocentralelor. În schimb, vedem o abordare paradoxal opusă a problemei - dacă hidrocentralele nu funcționează, sau nu produc suficient curent, haideți să scăpăm de ele, le vindem sau le concesionăm. În așa fel problema va fi pasată altora și mai câștigăm și ceva bani din asta.

Dacă vânzarea hidrocentralelor ar rezolva problema gestiunii eficiente a acestora, atunci înseamnă că actuala gestiune este una defectuoasă, iar Statul român nu este în stare sa-și gospodărească eficient capacitățile de producție hidroelectrice, iar unii aleși ai poporului, în loc să caute să îmbunătățească procesul de exploatare și să dezvolte acest domeniu strategic, caută să scape de ele și poate pe seama asta, să se pricopsească și cu ceva beneficii materiale consistente. Adoptând aceeași logică, am putea vinde terenurile agricole din România pe motiv că anul trecut a fost secetă și nu am scos producția așteptată.

Referitor la dimensiunea strategică a sectorului energetic în buna funcționare a unui stat, aș vrea să vă aduc exemplul Franței, unde compania EDF, principalul producător al energiei electrice din Franța, este deținută de stat cu mai bine de 80% din acțiuni. Acum vă rog să faceți un exercițiu de imaginație, unde statul francez scoate la vânzare centrale electrice din cauza ineficienței în gestiune a acestora. Un astfel de scenariu nu cred că ar fi posibil nici în cazul unei imaginații hiperdezvoltate. În consecință, consider justificate următoarele întrebări retorice:

De ce înstrăinarea hidrocentralelor este posibilă în Romania, iar în Franța nu?

Ale cui interese le reprezintă de fapt cei ce îndeamnă la înstrăinarea capacităților de producție a energiei electrice?

Mi se pare paradoxală ideea că siguranța energetică a statului să nu fie controlată și deținută de stat, iar cei ce militează pentru înstrăinarea acestui sector, ori nu înțeleg profunzimea acestui subiect, ori sunt ghidați de dorința de a profita cu orice preț.

    Dan-Constantin Șlincu - declarație politică: PSD vine cu măsuri concrete pentru protejarea angajaților cu salarii mici și păstrarea forței de muncă calificate pentru susținerea activității IMM-urilor;

Domnul Dan-Constantin Șlincu:

"PSD vine cu măsuri concrete pentru protejarea angajaților cu salarii mici și păstrarea forței de muncă calificate pentru susținerea activității IMM-urilor"

PSD își respectă toate angajamentele pe care și le-a luat atunci când a intrat la guvernare. Încă o măsură importantă devine realitate în urma aprobării actului normativ, inițiat de ministrul social-democrat al Finanțelor, pentru creșterea voluntară cu 200 de lei a salariului minim la care taxele sunt zero.

PSD, fie prin inițiativele parlamentare, fie prin proiectele și hotărârile de Guvern propuse de miniștrii social-democrați, implementează rapid măsurile din Programul "Sprijin pentru România". Pentru combaterea creșterii prețurilor și asigurarea stabilității forței de muncă calificate în mediul privat, ministrul Finanțelor a elaborat proiectul conform căruia angajatorii să poată opera, de la 1 iunie, creșterea voluntară cu 200 de lei a salariului minim pentru angajații cu acest nivel de salarizare. Suma suplimentară de 200 de lei va fi scutită de taxe.

Acum, în România sunt 1,7 milioane de persoane angajate pe salariul minim, ceea ce reprezintă o treime din numărul total de angajați. Peste 80% dintre aceste persoane au cel puțin o calificare.

În viziunea noastră este inadmisibil ca într-o țară europeană ca România să avem personal din domeniul sanitar, ingineri, maiștri, constructori, șoferi profesioniști, alte funcții de management în sistemul privat, plătiți cu salariul minim.

De aceea, măsura majorării salariului minim și neimpozitarea acestuia a fost inclusă în pachetul de sprijin de ministrul Adrian Câciu, la propunerea reprezentanților mediul de afaceri, și nu are impact bugetar. De această măsură vor beneficia și persoanele nou angajate în perioada 1 iunie - 31 decembrie 2022, pentru care nivelul salariului de bază lunar brut, stabilit potrivit contractului individual de muncă, este de 2.750 de lei. Creșterea voluntară a salariilor angajaților plătiți cu salariul minim se adaugă măsurilor deja implementate din Programul "Sprijin pentru România".

Pachetul de măsuri inițiat de PSD, care a început să fie pus în practică atât de actualul Guvern, cât și la nivel parlamentar, va încetini creșterea inflației. Vedem cum țări cu economii puternice, precum Statele Unite, Germania, Franța, Italia, se confruntă cu aceeași mare problemă - inflația. Ne-am fi dorit ca România să poată aloca mai multe resurse pentru sprijinirea populației și economiei. Dar au fost utilizate toate sursele de finanțare posibile, inclusiv fondurile europene care nu au fost accesate în exercițiul financiar precedent, fonduri care acoperă jumătate din aceste program. Toate aceste măsuri anunțate, care au început să fie implementate rând pe rând, nu și-au propus să îmbogățească pe nimeni, ci să îi sprijine pe cei vulnerabili să își asigure strictul necesar, precum și să susțină agricultura și industria alimentară românească într-un moment în care toate țările se concentrează pe problema alimentară și problema financiară, pentru plata utilităților și lucrurilor necesare pentru viața de zi cu zi. Niciunul dintre reprezentanții partidelor de opoziție care au criticat programul nu au propus nicio altă soluție, ci au venit doar cu scandal, provocări și acuze fără niciun fundament.

PSD va rămâne întotdeauna un apărător al drepturilor angajaților și, în egală măsură, va susține programe care să vină în sprijinul companiilor românești care au nevoie acută de forță de muncă calificată aici, în țară, pentru a putea să-și mențină sau chiar să-și dezvolte și să-și diversifice activitatea, fie că e vorba de producție, servicii sau inovare și energie verde.

    Alina-Elena Tănăsescu - declarație politică: PSD vine cu soluții concrete pentru realizarea investițiilor la nivel național și regional;

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

"PSD vine cu soluții concrete pentru realizarea investițiilor la nivel național și regional"

La inițiativa PSD, Guvernul a aprobat două acte normative pentru actualizarea prețurilor materialelor de construcții, atât în contractele cu finanțare națională, cât și din fonduri europene, pentru a elimina piedicile din calea marilor investiții în infrastructură.

Așadar, de la intrarea în vigoare a celor două ordonanțe de urgență, toate costurile vor fi indexate pentru a acoperi creșterea prețurilor la materialele de construcții și energie, iar aceste prevederi vor fi incluse în clauzele contractelor cu termen mai mare de 6 luni. Același principiu se va aplica și la proiectele europene, unde se introduce un mecanism de actualizare a prețurilor cu 15% până la 40%, după modelul propus de PSD în Programul "Sprijin pentru România".

Era obligatoriu să fie luate măsuri pentru susținerea companiilor românești care au lucrări publice de infrastructură, întrucât, din cauza scumpirilor, nu se mai puteau respecta nivelurile de preț stabilite inițial în contracte și astfel se oprea activitatea și se bloca investiția o perioadă foarte mare de timp.

Este un prim pas prin care să dea încredere atât constructorilor, cât și autorităților pentru reluarea sau continuarea activității pe șantiere și respectarea graficelor de execuție a proiectelor. Bineînțeles că este nevoie și de alte completări ale cadrului legislativ, precum și de măsuri suplimentare de sprijinire a companiilor românești în toate domeniile de activitate, în funcție de evoluția situației. Însă vreau să subliniez un lucru important în legătură cu această actualizare a prețurilor la materialele de construcții, și anume că se aplică și retroactiv, inclusiv la contractele aflate în derulare.

În lipsa unor astfel de măsuri, o parte importantă din fondurile europene destinate lucrărilor de infrastructură s-ar fi pierdut, companiile aveau de suferit că nu încasau banii, iar cei mai afectați erau chiar beneficiarii acestor proiecte, adică cetățenii. Măsura actualizării prețurilor materialelor de construcții din contractele privind investițiile publice deblochează investiții de 40 de miliarde de lei. Acum, mai mult ca oricând, România are nevoie să se dezvolte prin investițiile din fonduri europene, care să prevaleze cât mai consistent, nu doar în programare, ci și în execuție, în raport cu cele din bani naționali. Trebuie să folosim și ultimul cent din toate programele cu finanțare europeană, în special în ceea ce privește rezolvarea problemelor de infrastructură națională și regională.

PSD a intrat la guvernare tocmai pentru a contribui cu măsuri concrete la dezvoltarea capacității de producție a României, cât și la creșterea investițiilor publice în toate domeniile, de la căile rutiere și feroviare până la infrastructura sanitară și educațională.

Este clar că un real stimulent în atragerea investițiilor rămâne dezvoltarea infrastructurii naționale care poate aduce beneficii întregii societăți, nu doar investitorilor, prin efecte pozitive în lanț asupra subcontractorilor locali, furnizorilor și, nu în ultimul rând, comunității per ansamblu.

Practic, investițiile în infrastructură pot genera o spirală ascendentă, ele contribuind, în sine, la atragerea altor investitori în zonele în care infrastructura se dezvoltă. De aceea, PSD a insistat permanent pe lansarea de programe prin care să fie cu adevărat sprijinit mediul de afaceri din țara noastră, în tandem cu pachetele de măsuri pentru susținerea populației.

    Vasilică Toma - declarație politică având ca obiect Identitatea europeană a României și a românilor;

Domnul Vasilică Toma:

"Identitatea europeană a României și a românilor"

"Va veni o zi în care voi... toate națiunile continentului, fără să vă pierdeți calitățile distincte și glorioasa voastră individualitate, veți fonda o unitate superioară și veți construi fraternitatea europeană.", spunea în 1849 Victor Hugo.

Și parcă nicicând nu au fost mai actuale, mai reale și mai necesare aceste vorbe.

Ziua de 9 mai este o zi cu atât de multe semnificații, este Ziua Europei, Ziua Independenței țării noastre, ziua sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial.

Însă, oricât de multe semnificații am celebra în această zi, cu toate au același numitor comun. Unitatea și solidaritatea pentru aceleași valori și idealuri. Pace, libertate, apărarea și promovarea principiilor democrației.

Suntem atât de multe națiuni în Uniunea Europeană și, dincolo de diferențele și diversitatea specifică, dincolo de identitatea națională a fiecăruia dintre noi, cu toții avem și împărtășim o identitate europeană comună bazată pe tot ce au mai bun și mai profund ființa umană și statul modern.

În ultimii 150 de ani, omenirea a progresat enorm. Iar acest progres a venit de multe ori prin suferință și evenimente dintre cele mai tragice. Toate suferințele îndurate, toată această luptă ne-au adus astăzi la conștiința superioară a necesității de a fi uniți și solidari pentru a promova și apăra împreună pacea și democrația. Conflictul din Ucraina ne subliniază din ce în ce mai mult acest lucru. Istoria de până acum ne îndeamnă și ea la această unitate.

De aceea, această zi este și trebuie să fie cu mult mai mult decât o simplă celebrare. Ea este și trebuie să fie manifestarea concretă a fiecăruia dintre noi, membri și parte a Europei, de a nu pune niciodată la îndoială idealurile noastre comune și a nu înceta niciodată să le apăram.

Suntem parte a Europei, iar aceasta înseamnă împreună pentru pace! Împreună pentru un prezent și un viitor mai bun!

    Daniel Tudorache - scurte comentarii legate de oportunitatea României, în actualul context geopolitic, la aderarea în spațiul Shengen;

Domnul Daniel Tudorache:

Unii dintre români și-ar dori ca România să se implice mai activ în Ucraina și să livreze ucrainenilor armament greu, în timp ce alții preferă ca țara noastră să fie mai echidistantă și să sprijine doar ucrainenii ajunși pe teritoriul României, fără să acorde sprijin de război țării vecine.

Împărtășesc susținerile potrivit cărora România trebuie să fie echilibrată.

Experții în politică externă afirmă că acest echilibru de care a dat dovadă țara noastră este, pe de o parte, pe fondul unor situații speciale și al relațiilor dintre România și Ucraina de-a lungul a cel puțin trei decenii, și, pe de altă parte, ca măsură de precauție, întrucât România se teme de Ucraina, geopolitic vorbind.

Personal, nu îmbrățișez niciuna dintre aceste două teorii, întrucât România a dovedit deja contrariul pe parcursul celor aproximativ 80 de zile de război, însă opinez că importanța geostrategică a României, ca țară membră NATO, ne obligă să urmăm calea echilibrului. România are o poziție geostrategică importantă în partea de est a NATO, și o Românie sigură înseamnă mai multă siguranță și pentru frații noștri din Republica Moldova, pentru poporul român, pentru refugiații ucraineni și, nu în ultimul rând, pentru întregul bloc NATO.

România a arătat că vrea pace în țara vecină, în UE și pe glob, dar, în egală măsură, a dovedit că este puternică, primitoare, că inima românilor nu are granițe, și, prin modul în care țara noastră a gestionat situația refugiaților și a dovedit că este partener de nădejde, atât ca membru UE, cât și ca membru NATO, consider că România merită să se alăture spațiului Schengen.

    Radu-Marcel Tuhuț - declarație politică: Partidul Social Democrat își asumă protejarea pădurilor din România;

Domnul Radu-Marcel Tuhuț:

"Partidul Social Democrat își asumă protejarea pădurilor din România"

DNA-ul pădurilor, așa cum a fost elaborată propunerea de către USR, nu a trecut testul constituționalității, așa cum nici partidul amintit nu a demonstrat încă maturitate politică.

În acest sens, Partidul Social Democrat va ține cont de decizia și motivarea Curții Constituționale a României și va veni cu propriile propuneri, astfel încât, la final, să votăm o lege bună, aplicabilă și constituțională.

Am fost ales deputat într-unul dintre cele mai verzi județe ale României, am locuit toată viața în munții Apuseni și înțeleg pe deplin însemnătatea unei păduri sănătoase și a unei exploatări sustenabile și echilibrate care să genereze venituri comunităților locale, dar și garanția protejării mediului înconjurător.

Partidul Social Democrat nu poate fi acuzat că nu protejează pădurile. Este singurul partid care, de câte ori a fost la guvernare, a adoptat măsuri împotriva tăierilor ilegale. PSD este partidul care a înființat Radarul Pădurilor și Sistemul 112 pentru transportul de lemn.

Tot Partidul Social Democrat a adoptat noul Cod silvic și Legea Contravențiilor Silvice, care prevede amenzi uriașe pentru lemnul tăiat ilegal și pentru transportul de lemn tăiat ilegal, inclusiv confiscarea mijlocului de transport folosit pentru asta.

Înțelegem faptul că protejarea mediului a devenit, din cauza schimbărilor climatice, un discurs la îndemână pentru majoritatea oamenilor noi din politică, însă de la vorbe și sloganuri rostite cu pioșenie în campaniile electorale și până la a elabora cadrul legislativ necesar, este o cale lungă care necesită profesionalism ce poate fi probat oricând cu fapte și acțiuni concrete.

În acest sens, vă prezint doar câteva dintre realizările Partidului Social Democrat în domeniul protejării mediului și pădurilor.

Datorită Radarului Pădurilor, care nu permite achiziția de lemn tăiat ilegal, s-a ajuns la situația că România a devenit din exportator de buștean, importator de buștean. Exportăm circa 0,3 milioane m3/an și importăm circa 2,5 milioane m3/an. Timp în care pădurile noastre se regenerează.

Tăierile ilegale au scăzut drastic: de la 8,8 milioane m3/an lemn tăiat ilegal, conform raportului Curții de Conturi a României din anul 2014, s-a ajuns la circa 0,4 milioane m3/an.

O altă măsură foarte importantă elaborată de PSD este reprezentată de acordarea unor compensații financiare pentru proprietarii de păduri aflate în arii protejate, unde există restricții în recoltarea lemnului. Este pentru prima dată când se corectează o mare nedreptate făcută proprietarilor de păduri din zonele protejate, care sunt obligați prin lege să nu valorifice propriul bun.

De asemenea, am asigurat, cu prioritate, lemnul de foc pentru populație prin hotărârea de Guvern care a reglementat vânzarea directă, fără intermediari, a lemnului de foc către populație și către unitățile de interes public local, școli, grădinițe, instituții etc., din pădurile proprietate publică.

În același timp, PSD a simplificat procedurile care facilitează accesul cetățenilor la lemnul din propriile păduri și din vegetația din afara fondului forestier și a demarat și finanțat din Fondul pentru Mediu programul de identificare și punere sub protecție a pădurilor virgine și cvasivirgine prin includerea lor în Catalogul național al pădurilor virgine.

Aș dori să închei declarația, amintind colegilor de la USR că Partidul Social Democrat a demarat în această primăvară o amplă campanie de împădurire intitulată "Pentru o Românie verde", prin care vom planta 500.000 de arbori, o gură de oxigen pentru generațiile viitoare!

    Ioan Vulpescu - declarație politică: Despre falsul sentiment de siguranță;

Domnul Ioan Vulpescu:

"Despre falsul sentiment de siguranță"

Se instalează în România un fals sentiment de siguranță, într-un moment extrem de delicat, când avem la granițe un război de o rară violență, care generează crize economice și sociale de o amploare pe care cu greu o putem evalua corect acum. "Ce ni se poate întâmpla rău? Suntem membri ai NATO și ai UE! Suntem la adăpost!". Da, suntem, și bine că ne-am propus să fim, și am plătit prețul aderării, dureros pentru mulți români.

NATO și UE pot face multe pentru noi, cu o condiție: să se găsească un consens asupra măsurilor necesare. Sunt atâtea națiuni prezente, fiecare cu viziunea ei, cu interesele ei, cu capacitățile ei de a produce "securitate" și resurse materiale și financiare pentru asigurarea ei. Iar solidaritatea de fațadă este, acum, cel mai mare rău care ni se poate întâmpla. Ea are costuri morale și economice, iar consecințele politice, pe termen lung, pot fi dintre cele care ridică, dinspre refulările bazinului de electori, afinități extremiste sau hiperconservatoare.

Problema cu adevărat spinoasă o reprezintă răspunsul la întrebarea, pe care o ocolim cu metodă: Ce facem noi pentru noi în aceste crize? Ceea ce ar trebui să facem și în condiții normale, în care nu suntem presați de crize: să acționăm cu ochii pe agenda publică. Reducerea dependenței energetice este importantă acum, dar la fel era și acum cinci ani, și acum zece ani. Și am amânat deciziile! Refacerea sistemelor de irigații, la fel. Dacă se întâmplă ceva, de unde luăm cele 80% din alimentele pe care le importăm, deși avem un important potențial agricol? Și noi ce facem acum? Discuții despre intervenția statului versus piața dereglementată? Timp în care țăranii rămân cu recoltele pe câmp, putrezind? Fac trimitere directă la unele măsuri de calmare a inflației. Dacă vom continua pe drumul ăsta, întârziind cu orice preț aplicarea măsurilor sociale, vom avea mari probleme. Nemulțumirea socială crește și la noi, crește și în Europa. Nu mi se pare că dovedim prea multă abilitate în a o ține sub control.

Solidaritatea se construiește, și politicul este cel care o construiește. Deocamdată continuăm opera de dezbinare. Nici NATO și nici UE nu ne pot apăra de neputințele noastre, de conflictele noastre. Nu ele pot pune capăt războiului româno-român. Noi trebuie să facem asta. Renunțând la populisme ieftine și la nepăsare, la abordările superficiale și la excluderea celuilalt. Adică fiind responsabili și serioși. Maniere la care nu am excelat politic niciodată.

    Christine Thellmann - intervenție intitulată 9 mai - ziua speranței, a păcii și umanității;

Doamna Christine Thellmann:

"9 mai - ziua speranței, a păcii și umanității"

Pentru întreaga lume, 9 mai a simbolizat, timp de aproape 8 decenii, sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. 5 ani mai târziu, acest fapt istoric a pus bazele Uniunii Europene. O uniune de state libere și democratice care a adus prosperitatea și pacea pe vechiul continent pentru milioane de cetățeni.

La numai o zi distanță, pe data de 10 mai, România sărbătorește Ziua Independenței de Stat. În această zi, (re)învățăm, de fiecare dată, lecția demnității, umanității, sacrificiului și iubirii de patrie și neam. Mai avem puțini veterani printre noi. De aceea, poveștile lor sunt atât de importante pentru noi.

În urmă cu două luni, credeam că generația noastră va cunoaște ce înseamnă războiul doar din cărți și din filme. Dar realitatea ne-a arătat că nimic nu durează veșnic. Lecția pe care o învățăm în aceste zile este că trebuie să fim uniți, solidari și să apărăm ce au câștigat pentru noi bunicii noștri: pacea și normalitatea.

Realitatea este că dacă nu eram membri UE și NATO, țara noastră ar fi avut foarte mult de pierdut. Astăzi, trebuie să le fim recunoscători înaintașilor noștri care au avut idealuri și au luptat pentru ca România să facă parte din cele mai puternice alianțe.

Astăzi, România poate ajuta Ucraina și poate găzdui sute de mii de refugiați. În plus, România a primit sprijin din partea UE - 450 de milioane de euro pentru a putea gestiona situația refugiaților din Ucraina.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, în țara noastră au intrat peste 800.000 de refugiați din Ucraina. Refugiații se pot încadra în muncă pe teritoriul României fără a fi necesară obținerea vizei de ședere în scop de muncă de la misiunile diplomatice ale României în Ucraina. De la începutul războiului din Ucraina și până în prezent, numărul contractelor de muncă ale cetățenilor ucraineni înregistrate în Revisal a crescut de la 2.666 contracte înregistrate în data de 24 februarie, la 5.075 contracte înregistrate la 9 mai 2022.

Uniunea Europeană trebuie să fie și mai unită în fața amenințărilor războiului.

    Elena Hărătău - declarație politică având titlul 10 mai este, prin lege, Ziua Independenței Naționale a României;

Doamna Elena Hărătău:

"10 mai este, prin lege, Ziua Independenței Naționale a României"

Ziua de 9 mai 2022 va rămâne una neagră în mentalul colectiv românesc nu doar din cauza imaginilor cu Armata Roșie aclamându-l pe Vladimir Putin la Moscova.

Un alt aspect, deloc mai prejos ca importanță, a fost încălcarea unei legi, laolaltă de instituții ale statului și de reprezentanți ai autorităților locale.

Concret, anul trecut, Parlamentul României a restabilit 10 mai ca zi a independenței, punând capăt falsului istoric impus de regimul comunist începând cu 1948.

Aprobată cu o majoritate largă de voturi în ambele Camere ale Parlamentului, Legea nr. 189/2021 privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenței Naționale a României stipulează la articolul 1: "Ziua de 10 mai va fi sărbătorită în fiecare an ca Ziua Independenței Naționale a României, zi de sărbătoare națională, lucrătoare".

Iar articolul 2 prevede clar că "Parlamentul, Președintele României, Guvernul, celelalte autorități publice centrale, precum și autoritățile administrației publice locale vor organiza manifestări cultural-artistice, cu ocazia sărbătoririi zilei prevăzute la art. 1". Iar ziua prevăzută la articolul 1 este 10 mai!

Am constatat cu regret cum primari, președinți de consilii județene, prefecți, perpetuând tradiția comunistă, au organizat manifestări publice pe 9 mai, fără să țină cont de adevărata zi a independenței României.

Pot să înțeleg că unii nu vor să accepte că această controversă politică privind ziua proclamării independenței a fost tranșată cu argumente științifice de Academia Română, care a susținut puternic adoptarea legii despre care vorbesc.

Nu pot să înțeleg însă cum reprezentanți ai autorităților locale își permit să încalce legea și să facă și paradă din asta.

Solicit tuturor autorităților puterii centrale responsabile de respectarea legislației să îi atenționeze pe toți cei vinovați de încălcarea Legii nr. 189/2021 privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenței Naționale a României, pentru ca aceste fapte să nu se mai repete.

    Alexandru Popa - declarație politică: PNL îi sprijină pe românii afectați de creșterea prețurilor;

Domnul Alexandru Popa:

"PNL îi sprijină pe românii afectați de creșterea prețurilor"

În fața provocărilor economice și sociale majore cu care ne confruntăm, Guvernul, condus de liberalul Nicolae Ciucă, vine cu soluții de sprijin pentru românii afectați de explozia prețurilor la bunurile de consum. Consider că este extrem de important să fim solidari și să ne respectăm, așadar, angajamentele asumate în fața cetățenilor în campaniile electorale. Tocmai de aceea, actualul guvern a adoptat Pachetul de măsuri "Sprijin pentru România", menit să stabilizeze fluctuațiile din economia națională și să îi asigure o creștere durabilă.

Pe această cale, salut adoptarea a încă unei măsuri de sprijin pentru populație, care prevede acordarea, începând cu data de 1 iunie, a unor vouchere pentru alimentele de bază, în valoare de 250 lei.

Valoarea totală a proiectului este de peste 3 miliarde de lei, din care jumătate sunt fonduri europene, iar măsura vizează aproximativ 3 milioane de beneficiari, persoane cu venituri mici, care îndeplinesc anumite criterii stabilite de Executiv, astfel:

  • pensionarii cu venit net lunar sub 1.500 de lei;
  • persoanele cu dizabilități, cu venit net lunar sub 1.500 lei (numărul estimat al acestora fiind 400.000);
  • familiile cu cel puțin doi copii în întreținere, cu venit net lunar pe membru de familie sub 600 de lei;
  • familiile monoparentale, cu venit net lunar pe membru de familie sub 600 de lei;
  • familiile care au drept la ajutor social și persoanele fără adăpost.

Este datoria noastră să oferim soluții pentru a asigura standarde europene de protecție socială a cetățenilor români, iar eforturile guvernamentale se canalizează, în această perioadă, tocmai spre găsirea soluțiilor care să asigure menținerea puterii de cumpărare, grav afectată de inflația galopantă și de creșterea prețurilor la bunuri și servicii.

România are resursele necesare pentru a implementa astfel de măsuri de sprijin în beneficiul cetățenilor săi și cred că trebuie să facem tot ce ne stă în putință ca să le oferim tuturor acestor cetățeni siguranța că au în Statul român un partener de încredere, preocupat cu adevărat de soarta cetățenilor săi.

Prin noi înșine pentru România!

    Angelica Fădor - declarație politică intitulată Sprijin pentru România;

Doamna Angelica Fădor:

"Sprijin pentru România"

O economie bazată pe o creștere reală poate asigura locurile de muncă, precum și fondurile necesare pentru dezvoltarea și susținerea unor politici sociale și ale unor servicii publice de calitate, apropiate de viața și de dorințele cetățenilor.

Pachetul de măsuri economico-sociale "Sprijin pentru România" prinde contur. Săptămâna trecută, Guvernul a aprobat acordarea de granturi în valoare de 300 milioane euro pentru patru domenii: industria alimentară, acvacultură, piscicultură și agricultură, dezvoltate pe două măsuri: microgranturi și granturi pentru capital de lucru pentru IMM-uri.

Conform primei măsuri, de microgranturi, va fi acordată o sumă de 5.000 de euro pentru microîntreprinderi, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale care desfășoară activitate în domeniile menționate. Bugetul aferent acestei prime măsuri este de 50 de milioane de euro, numărul beneficiarilor fiind estimat la peste 10.000.

A doua măsură este reprezentantă de granturile pentru capital de lucru, cu un buget de 250 milioane de euro. Astfel, vor fi acordate granturi în valoare de 15% din cifra de afaceri pentru întreprinderile mici și mijlocii, dar nu mai mult de 120.000 de euro.

Cu ajutorul granturilor, vor putea fi acoperite cheltuielile cu materia primă, achiziția de combustibil și alte cheltuieli necesare activităților curente, în această perioadă grea în care cresc prețurile pentru tot ceea ce presupune activitatea companiilor care activează în cele patru domenii importante ale economiei.

Această decizie mult așteptată, care face parte din Pachetul "Sprijin pentru România", este încă un pas important făcut de Guvern în direcția modernizării și a recuperării decalajelor de dezvoltare ale țării noastre în raport cu alte state ale Uniunii Europene!

    Bogdan-Iulian Huțucă - intervenție având tema 9 mai - Ziua Europei;

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"9 mai - Ziua Europei"

Acum 77 de ani, Europa ieșea ruinată din cea mai mare conflagrație pe care a cunoscut-o umanitatea. Cel de-al Doilea Război Mondial a însemnat pierderi umane fără precedent, aproximându-se între 70 și 85 de milioane de morți, cam 3,7% din totalul populației lumii.

"Niciodată din nou!" este sintagma pe care omenirea a strigat-o la unison după acest eveniment catastrofal, care a determinat și programul de exterminare în masă a populației evreiești europene. Acum, mai mult decât oricând, Europa nu mai trebuia să fie martora unui nou război între statele sale. Permanenta amenințare a unei confruntări între Est și Vest a făcut ca reconcilierea franco-germană să devină o prioritate esențială dacă Europa avea să vadă pacea. Momentul T0 în istoria reconcilierii și integrării europene îl reprezintă declarația ministrului afacerilor externe francez, Robert Schuman, rostită la 9 mai 1950 și care avea să pună bazele spațiului comunitar european așa cum îl cunoaștem noi astăzi, la 72 de ani de la acea zi.

În cursul declarației sale, Robert Schuman propunea ca industria cărbunelui și oțelului, vitale pentru producția de armament, să fie supuse controlului unui organism comun supranațional, numit Înalta Autoritate. Această Înaltă Autoritate trebuia să aibă rolul de a asigura, în cel mai scurt timp posibil, modernizarea producției și îmbunătățirea calității acesteia; furnizarea în condiții egale a cărbunelui și oțelului pentru piețele din Franța și Germania, precum și pentru piețele din alte țări membre; dezvoltarea în comun a exporturilor către alte state; egalizarea și îmbunătățirea nivelului de trai al muncitorilor din aceste ramuri industriale. Aceasta urma să fie alcătuită din personalități independente numite de guverne, respectându-se principiul reprezentării egale. Toate acestea vor avea ca rezultat, spunea Robert Schuman, faptul că orice război între Franța și Germania devine nu numai inimaginabil, ci și imposibil din punct de vedere material și va reprezenta un prin pas către realizarea unei federații europene.

Declarația istorică a lui Robert Schuman a avut drept rezultat tratatele care astăzi reprezintă bazele Uniunii Europene. Tratatul Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) sau Tratatul de la Paris, semnat la 18 aprilie 1951, a intrat în vigoare la 23 iulie 1952. Pentru prima dată, șase țări europene (Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Țările de Jos) au acceptat să se angajeze pe calea integrării. Tratatul a pus bazele construcției comunitare prin înființarea unei puteri executive cunoscute sub denumirea de "Înalta Autoritate", a unei Adunări Parlamentare, a unui Consiliu de Miniștri, a unei Curți de Justiție și a unui Comitet consultativ. Tratatele de instituire a Comunității Economice Europene (CEE) și a Comunității Europene a Energiei Atomice (CEEA, "Euratom"), cunoscute și sub numele de Tratatele de la Roma, au fost semnate la 25 martie 1957 și au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958. Spre deosebire de Tratatul CECO, valabil 50 de ani, Tratatele de la Roma au fost încheiate "pentru o perioadă nelimitată".

Ziua Europei trebuie să ne reamintească de dezideratul oamenilor de stat de la jumătatea secolului, care au dorit ca Europa să nu mai cunoască decât pace, prosperitate și progres, valori pe care astăzi le vedem călcate de șenilele tancurilor rusești.

    Florică Ică Calotă - declarație politică: Sprijin pentru pescuit și acvacultură;

Domnul Florică Ică Calotă:

"Sprijin pentru pescuit și acvacultură"

Sectoarele pescuitului, acvaculturii și prelucrării sunt grav afectate din cauza prețurilor ridicate la energie, oxigen și materii prime, pentru a doua oară în ultimii ani, după pandemia de COVID-19.

Comisia Europeană a decis să ia noi măsuri rapide pentru a le sprijini în această criză.

În conformitate cu Regulamentul privind Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA), Comisia Europeană poate activa mecanismul de sprijin în caz de criză în cazul unui eveniment excepțional care cauzează o perturbare semnificativă a piețelor. Mecanismul de criză al FEAMPA este o măsură temporară. Acesta se aplică retroactiv, de la 24 februarie 2022, data începerii agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, și va dura până la sfârșitul anului 2022. Statele membre pot decide dacă doresc sau nu să îl utilizeze.

Din cauza războiului, mulți pescari din UE nu merg pe mare deoarece îi costă mai mult decât șederea în port. Navele de pescuit care operează în Marea Neagră se confruntă și cu amenințarea unor posibile activități militare, ceea ce duce la suspendarea activității lor. Sectoarele acvaculturii și prelucrării sunt afectate și de costurile ridicate de logistică și de transport.

Se preconizează că piața peștelui se va confrunta cu un șoc negativ în ceea ce privește oferta atât de produse pescărești proaspete, cât și de anumite produse prelucrate sau conservate, ca urmare a penuriei de materii prime.

Mecanismul permite statelor membre să acorde două tipuri de măsuri de criză.

În primul rând, se vor acorda compensații financiare pentru operatorii din sectoarele pescuitului, acvaculturii și prelucrării pentru pierderile de venit și costurile suplimentare generate de perturbarea actuală a pieței, dacă sunt legate de perturbarea pieței cauzată de războiul din Ucraina.

Al doilea set de compensații financiare se va acorda pentru organizațiile de producători, în cazul în care pun în aplicare mecanismul de depozitare din cadrul organizării comune a piețelor - ajutor pentru depozitare.

Pescuitul și acvacultura constituie surse vitale de subzistență pentru multe dintre comunitățile costiere din Uniunea Europeană, care contribuie la securitatea alimentară și la alimentație. Aceste sectoare trebuie sprijinite, fără a diminua importanța atingerii obiectivelor Pactului verde european.

    Cristina Trăilă - intervenție cu ocazia sărbătoririi Zilei Europei;

Doamna Cristina Trăilă:

În urmă cu 72 de ani, Robert Schuman, ministrul francez de Externe, propunea stabilirea unei noi forme de cooperare politică la nivel european, axată în mod principal pe stabilirea și menținerea păcii în regiune. În Declarația din 9 mai 1950, care îi poartă numele, Schuman sublinia importanța și puterea valorilor fundamentale ale societății europene, consacrând pacea ca fiind epicentrul viziunii sale asupra Europei.

Națiunile europene au înțeles, astfel, că unitatea este cea mai puternică armă, care va descuraja orice amenințare la adresa lor.

Al Doilea Război Mondial a reprezentat una dintre cele mai întunecate perioade din istoria mondială, cu urmări fatale, pierderi a zeci de milioane de vieți și efecte devastatoare care au continuat să se resimtă de-a lungul multor decenii. La 5 ani de la sfârșitul acestui flagel, propunerea lui Schuman reprezenta garanția prevenirii unui al treilea război mondial, un moment istoric ce a reprezentat piatra de temelie pentru crearea Uniunii Europene!

Ziua de 9 mai are o dublă importanță pentru țara noastră, pentru că, în 1877, România își proclama independența statală. Declarația de Independență, rostită de Mihail Kogălniceanu în plenul Adunării Deputaților, consfințea înscrierea definitivă a țării noastre pe harta Europei!

În 2022, sărbătorim Ziua Europei și Ziua Independenței Statale a României într-un context extrem de dificil, în care securitatea comunității europene este amenințată de invazia ilegitimă a Rusiei în Ucraina. Războiul de la granițele României, declanșat de Vladimir Putin, este un război împotriva valorilor și principiilor europene!

Unitatea, așadar, este principalul scut împotriva beligeranților și pentru protejarea democrației, statului de drept și drepturilor noastre fundamentale. Europa înseamnă pace și evoluție! Nimeni nu va putea atenta la aceste deziderate atâta timp cât vom rămâne uniți și dedicați valorilor noastre europene!

La mulți ani, România europeană!

La mulți ani, Europa!

    Dumitru Rujan - declarație politică: Programul național de investiții «Anghel Saligny» - o șansă pentru dezvoltarea județului Caraș-Severin!;

Domnul Dumitru Rujan:

"Programul național de investiții «Anghel Saligny» - o șansă pentru dezvoltarea județului Caraș-Severin!"

Atunci când Guvernul PNL a adoptat Programul național de investiții "Anghel Saligny" nu puține au fost vocile unor politicieni de rea-credință care au contestat utilitatea dezvoltării celor mai sărace regiuni ale țării. Chiar dacă România s-a dezvoltat puternic după aderarea la Uniunea Europeană, nu putem să nu constatăm că în interiorul țării au apărut decalaje de dezvoltare atât între regiuni, cât și între mediul rural și mediul urban.

Așadar, Programul "Anghel Saligny" este o necesitate. Este de apreciat faptul că Guvernul, condus de Nicolae Ciucă, întreprinde toate demersurile pentru dezvoltarea și modernizarea comunităților locale, prin investiții publice, singura opțiune pentru asigurarea creșterii economice sănătoase pe termen lung.

Județului Caraș-Severin, unul dintre județele care are nevoie urgentă de investiții publice locale, i s-au aprobat proiecte în valoare de peste 1,34 miliarde de lei, una dintre cele mai mari sume alocate dezvoltării județului în ultimele decenii. Extinderea și modernizarea rețelelor de apă și de canalizare, modernizarea și reabilitarea drumurilor de interes local, precum și extinderea rețelelor de gaze și branșarea gospodăriilor la o sursă modernă de încălzire a locuințelor, la gaze naturale, sunt numai câteva dintre proiectele care vor schimba în bine viața locuitorilor din județul pe care îl reprezint în Parlamentul României.

Am convingerea că autoritățile administrației publice locale din județul Caraș-Severin vor fi sprijinite să realizeze proiecte de succes, atât în cadrul Programului național de investiții "Anghel Saligny", precum și cu ajutorul fondurilor externe nerambursabile. Nu pot să nu constat că, datorită efortului Guvernului Ciucă, au fost deja pregătite zeci de axe de finanțare, atât din PNRR, cât și din bugetul multianual al UE, care vor putea fi accesate de primării și de consilii județene. Acestea vizează modernizarea turismului, inclusiv turismul balnear, modernizarea școlilor și a unităților de învățământ, a infrastructurilor locale de bază.

Chiar dacă multe primării nu au o experiență bogată în elaborarea și implementarea de proiecte finanțate din fonduri europene, am convingerea că autoritățile administrației centrale și agențiile de dezvoltare regională își vor da tot concursul pentru a sprijini cele mai mici primării să implementeze proiecte de modernizare a comunităților locale, astfel încât toată România să se dezvolte armonios și să creeze toate condițiile ca tinerii români să rămână în țara lor.

    Florin-Alexandru Alexe - intervenție politică intitulată Redăm memoriei colective reperele istorice ale României autentice;

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

"Redăm memoriei colective reperele istorice ale României autentice"

Ziua de 10 mai marchează trei momente esențiale din istoria poporului român: începutul domniei lui Carol I, Independența de stat și încoronarea primului rege al țării.

Înlăturarea lui Alexandru Ioan Cuza, la 11/23 februarie 1866, a provocat o criză politică imensă. Între grupările opoziției au existat mari neînțelegeri în legătură cu succesiunea la domnie. Ideea aducerii unui prinț străin avea drept obiectiv menținerea stabilității interne, a unității națiunii, consolidarea autonomiei și pregătirea temeinică pentru dobândirea mai rapidă a independenței, potrivit site-ului Familiei Regale.

Din postura de parlamentar liberal, sunt mândru că Ion C. Brătianu a jucat rolul decisiv în aducerea lui Carol I pe tronul României. Prințul Carol de Hohenzollern a fost recomandat de Napoleon al III-lea, împăratul Franței. Ion C. Brătianu a fost trimisul României la Dusseldorf pentru a obține consimțământul venirii în țară din partea tânărului principe, a familiei sale și a regelui Prusiei, Wilhelm I. Abordarea marelui politician liberal a avut succes, astfel că tânărul prinț a acceptat să devină noul "domnitor al românilor".

În anul 1866, Locotenența Domnească a publicat o "proclamație către popor", prin care recomanda alegerea printr-un plebiscit a principelui Carol Ludovic de Hohenzollern ca Domnitor al României, sub numele de Carol I. Plebiscitul s-a desfășurat în aprilie 1866, rezultatul confirmând, cu majoritate covârșitoare, alegerea lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen ca Domnitor al României. În mai 1866, acesta depune jurământul de credință în fața Adunării Constituante, a Locotenenței Domnești și Guvernului, fiind proclamat Domnitor al României, sub numele de Carol I, conform "Istoria României în date".

Sub conducerea lui Carol I au avut loc momente istorice fundamentale pentru națiunea noastră, precum adoptarea Constituției de la 1866 și câștigarea independenței de stat a României.

Începând cu domnia lui Carol I și continuând cu domniile lui Ferdinand I, Mihai I și Carol al II-lea, ziua de 10 mai a fost sărbătorită de români ca Zi Națională. Din nefericire, regimul comunist a vrut să șteargă din amintirile românilor semnificația zilei regalității. Ziua de 10 mai a fost sărbătoare națională până în anul 1947, când aceasta a fost mutată cu o zi în urmă, pe 9 mai, pentru a se încerca ștergerea din memoria colectivă a oricărei urme a regalității.

După Revoluția anticomunistă, din cauza blocajelor foștilor comuniști, ziua de 10 mai nu a primit imediat recunoașterea oficială a statului. La inițiativa unui fost parlamentar liberal, printr-o decizie luată de Camera Deputaților în anul 2015, ziua de 10 mai a devenit zi națională. Cu această ocazie, Parlamentul, președintele României, Guvernul și celelalte autorități publice centrale și locale pot organiza manifestări cultural-artistice pentru sărbătorirea acestei zile. Colaborarea autorităților cu Casa Regală este foarte importantă și oferă spațiului public doza necesară de eleganță.

Data de 10 mai este o zi de mândrie pentru poporul român. Din postura de parlamentari, trebuie să facem toate demersurile necesare pentru a reda memoriei colective reperele istorice ale României autentice. Păstrăm vie moștenirea lui Carol I! Promovăm identitatea românească!

    Florin-Claudiu Roman - declarație politică: România a făcut progrese semnificative în privința protejării drepturilor de proprietate intelectuală;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"România a făcut progrese semnificative în privința protejării drepturilor de proprietate intelectuală"

O veste foarte bună a venit la sfârșitul lunii trecute pentru țara noastră. Pe 27 aprilie 2022 a fost publicat Raportul Special 301 al Reprezentantului SUA pentru Comerț (US Trade Representative) și anunțarea concomitentă a scoaterii României de pe Lista de Supraveghere a Raportului. Acest document anual se referă la situația protejării și aplicării drepturilor de proprietate intelectuală de către partenerii comerciali ai SUA.

Raportul 301 este rezultatul unei evaluări anuale efectuate de Oficiul Reprezentantului SUA pentru Comerț/USTR, în baza Legii Comerțului din 1974, cu modificările sale ulterioare, privind situația protejării și aplicării drepturilor de proprietate intelectuală de către partenerii comerciali ai SUA.

În anul 2022 a fost analizată situația a peste 100 de state, parteneri comerciali ai SUA, dintre care 27 au fost plasate pe listele de supraveghere. Raportul clasează partenerii comerciali ai SUA în două tipuri de liste: Watch List și Priority Watch List. Includerea statelor pe listele respective indică probleme specifice existente la nivelul acestora cu privire la protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, implementarea legislației sau accesul pe piețe pentru persoanele fizice și juridice din SUA care depind de proprietatea intelectuală. România a fost în mod constant inclusă pe lista de supraveghere a Raportului 301, începând cu anul 1995.

Raportul special 301 din acest an evidențiază progresele semnificative realizate de țara noastră în ultima perioadă în privința protejării drepturilor de proprietate intelectuală. Printre măsurile prezentate în raport, pentru justificarea scoaterii României de pe listă se numără desemnarea în premieră a unui coordonator național în materie de proprietate intelectuală, crearea unui nou departament în cadrul Poliției pentru combaterea pirateriei online, alocarea de personal suplimentar pentru anchetarea cazurilor vizând încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală, precum și reluarea coordonării grupului de lucru dedicat acestei tematici de către Procuratura Generală. Progresele înregistrate de țara noastră și remarcate în Raportul special 301 au fost posibile datorită unei serii de acțiuni concertate ale Guvernului României, ale instituțiilor și partenerilor cu atribuții în domeniu, cu implicarea activă a Ministerului Afacerilor Externe.

În cursul anului 2021, prim-ministrul României a aprobat un Plan de acțiune în domeniul proprietății intelectuale, iar la 25 ianuarie 2022, prin decizie a premierului Nicolae Ciucă, domnul Valentin-Sorin Costreie, consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului, a fost desemnat coordonator național în domeniul proprietății intelectuale.

Faptul că SUA a reconsiderat locul României pe această Listă și au decis scoaterea țării noastre ne arată că partenerii noștri ne consideră aliați de încredere, nu doar din perspectiva furnizării de securitate pe flancul estic NATO.

    George Șișcu - declarație politică: De la momentul aderării la UE, PIB-ul României s-a dublat. Sunt beneficii certe, important este să accelerăm ritmul;

Domnul George Șișcu:

"De la momentul aderării la UE, PIB-ul României s-a dublat. Sunt beneficii certe, important este să accelerăm ritmul"

Pe 9 mai am aniversat Ziua Europei. O Europă diversă și plină de provocări, din care și noi facem parte de 15 ani. Mulți români se întreabă ce am câștigat ca țară începând cu 2007, adică de la momentul aderării noastre la Uniunea Europeană. Pare greu de crezut, dar statisticile arată că România a recuperat mult din decalajul care o separă de Europa.

În 2007, PIB-ul nostru se situa la aproape 130 de miliarde de euro, iar pentru finalul anului 2022 estimările arată că PIB-ul va ajunge la aproximativ 260 de miliarde de euro. Adică dublu. Un salt uriaș care demonstrează beneficiile clare ale aderării României la familia europeană.

Țara noastră s-a modernizat în acești ani, oraș cu oraș, comună cu comună. Pentru fiecare euro pe care l-am trimis către bugetul UE, noi am primit înapoi trei euro. În plus, românii din diaspora au trimis acasă cam trei sferturi din cât au însemnat investițiile străine directe în perioada 2007-2021.

Sigur că au existat sincope și că autoritățile nu au reușit să absoarbă integral banii puși la dispoziție de Uniunea Europeană. Este și vina guvernelor, care s-au perindat în acești 15 ani, că nu s-a reușit atragerea integrală a sumelor la care aveam dreptul.

Dar de la momentul aderării, România a primit în total peste 63 de miliarde de euro, bani fără de care nu am fi reușit să ajungem în acest punct.

Investițiile au creat noi locuri de muncă, iar aderarea la UE, la care s-a adăugat și intrarea în NATO, a însemnat siguranță pentru companiile străine care au venit în România.

Datele Eurostat arată că anul trecut România se afla în aceeași categorie cu Polonia, Ungaria, Portugalia și Letonia în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard. În 2007, puterea de cumpărare în România era la 40% din media UE, iar anul trecut a ajuns la 73%.

Sigur că nu este cazul să ne bucurăm mai mult decât e cazul, dar beneficiile aderării României la UE sunt evidente și le simțim cu toții. Însă trebuie să rămânem realiști și să spunem răspicat că încă avem multe de făcut în anii care vor urma.

România va beneficia de investiții uriașe de la Uniunea Europeană în următorii ani. Vor intra în țară zeci de miliarde de euro până în 2030, fonduri din PNNR plus banii europeni aferenți exercițiului bugetar 2021-2027. Nu am avut niciodată în istorie această șansă, ca într-un interval atât de scurt să avem la dispoziție atât de mulți bani pentru investiții.

La ritmul actual de dezvoltare, ținta noastră pentru 2030 ar trebui să fie un PIB de peste 400 de miliarde de euro. Sperăm, cu ambiție și determinare, să atingem acest prag. Nivelul nostru de trai ar fi mult mai bun ca acum și ne-ar plasa la un nivel superior în ierarhia europeană.

    Ioan Balan - declarație politică intitulată Încurajez fermierii să acceseze toate programele de finanțare din fonduri europene nerambursabile!;

Domnul Ioan Balan:

"Încurajez fermierii să acceseze toate programele de finanțare din fonduri europene nerambursabile!"

Am subliniat în mai multe rânduri că România trebuie să ia cele mai bune măsuri, pe termen scurt, astfel încât pe mesele românilor să fie prezente tot mai multe alimente românești, produse și procesate în România. Ani la rând, agricultura românească s-a sprijinit doar pe umerii fermierilor români care, lipsiți de resurse financiare, de echipamente, de utilaje, de irigații și de depozite moderne, nu au putut să țină piept concurenței acerbe din alte state europene. Mult prea mulți ani, sectorul agricol românesc a fost privit drept o povară, și nu ca o oportunitate economică care să sprijine economia națională și exporturile țării. Cu toate acestea, fermierii români s-au încăpățânat să reziste și, potrivit recensământului agricol publicat anul acesta, suprafețele cultivate la nivel național au crescut în ultimii ani.

După mulți ani în care am așteptat ca procedurile prin care fermierii români să poată accesa cu ușurință subvențiile venite de la Uniunea Europeană, fie pentru culturi, fie pentru creșterea animalelor, anul acesta putem să spunem că procedurile sunt mult mai simple, mai puțin birocratice și că cea mai mare parte a documentațiilor se poate transmite online, fără drumuri inutile și fără dosare cu șină.

De asemenea, felicit Guvernul României, condus de Nicolae Ciucă, pentru faptul că, încă din luna februarie, a adoptat hotărârea pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, în condițiile creșterilor amețitoare ale prețurilor la carburanți. Apreciez și alocarea de 200 de milioane de euro pentru dezvoltare unităților de procesare a produselor românești, astfel încât să vedem cât mai multe produse fabricate în România.

Guvernul a lansat și urmează să lanseze noi și noi axe de finanțare, programe, subprograme și măsuri specifice, finanțate din fonduri europene nerambursabile care să sprijine fermierii români să se dezvolte, să-și cumpere echipamente, să se modernizeze și să treacă mai ușor peste toate șocurile provocate atât de criza energetică, cât și de agresiunea rusă asupra poporului ucrainean.

Cred că este de datoria fiecărei autorități publice din România să facă cunoscute aceste oportunități fermierilor și să sprijine efortul acestora de a produce mai mult și de calitate superioară. O producție mai bună a fermierilor noștri, români, reprezintă singura garanție că alimentele de bază vor fi accesibile tuturor cetățenilor români.

Așadar, de succesul fiecărui fermier din România depinde în mod crucial și standardul nostru de viață.

    János Kiss - declarație politică: Istoria nu are loc pentru oameni mici;

Domnul János Kiss:

"Istoria nu are loc pentru oameni mici"

În aceste vremuri tulburi, România întâmpină o serie de provocări de o magnitudine fără precedent în istoria modernă. Pe lângă evidenta problemă de securitate regională vom avea un adevărat tsunami în economie, iar această realitate nu mai poate fi băgată sub preș, oricât de optimiști am fi.

În ceea ce privește situația delicată a securității în Europa de Sud-Est, România are o șansă unică de a deveni un pilon strategic fundamental în Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și, implicit, un exportator de securitate în zonă, beneficiind, totodată, de avantajele economice și militare ce derivă din acest lucru. România, prin reprezentanții ei, trebuie să fie mult mai implicată și mai hotărâtă în această zonă de o importanță deosebită a NATO, iar acum, mai mult ca oricând, trebuie abandonat jocul la așteptare, care este unul falimentar, după părerea mea. Caracterele tari ies la suprafață doar în situațiile limită, iar aceasta este una dintre ele.

În ceea ce privește zona economică, membrii Guvernului României au o misiune extrem de grea în a atenua efectele unei crize economice care se prefigurează la orizont. Nu ne mai putem permite luxul de a duce politici economice decuplate de la realitatea din piață și de a încărca suplimentar sectorul privat. Nu mai putem fi tributari sintagmei: "Pe calul care trage, pui și mai mult". Mediul privat are nevoie, în primul rând, de predictibilitate și, abia apoi, de un set de măsuri de sprijin coerente, corecte și ancorate în realitatea de azi.

Toate aceste măsuri trebuie să fie, în mod firesc, dublate de o eficientizare a aparatului bugetar. O cură de slăbire a acestuia este, așa cum apreciam și în alte rânduri, imperios necesară; în primul rând pentru reducerea cheltuielilor statului și în al doilea rând pentru eliberarea presiunii tot mai mari de pe piața muncii, piața cu un deficit mare a forței de muncă.

Pentru a reveni la titlul declarației politice, istoria are prostul obicei de a reține doar acei oameni care în momente de cumpănă au pus deoparte prietenii, sondajele și avantajele personale și au făcut ceea ce trebuie. Toți marii oameni politici au trăit momente când au avut de ales între a face figurație, a nu supăra pe nimeni și calea grea, cu măsuri dure, dar necesare. Toți au avut posibilitatea călduță de a fi mici, dar au ales calea mai puțin umblată a oamenilor mari.

Fiți ca ei, stimați colegi! Generații întregi vă vor mulțumi.

    Marian Crușoveanu - intervenție referitoare la Ziua Independenței de Stat și unirea Dobrogei cu România;

Domnul Marian Crușoveanu:

"Ziua Independenței de Stat și unirea Dobrogei cu România"

Data de 10 mai reprezintă o zi aparte pentru istoria noastră, a românilor. Pe 10 mai 1866, cu acordul împăratului francez Napoleon al III-lea și cel al regelui Prusiei, Wilhelm I, Carol I al României depune jurământul ca domnitor al României în Parlament, marcându-se prima zi dintr-o domnie ce avea să dureze 48 de ani. Tot pe 10 mai, dar în 1881, România este proclamată Regat, iar Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen este încoronat Rege al României. Însă, poate cel mai important eveniment din timpul domniei lui Carol I îl reprezintă data de 10 mai 1877 și proclamarea Independenței de Stat a României. Pe lângă toată anvergura pe care o are un eveniment de factura declarării independenței, Războiul de Independență are o mare însemnătate și pentru noi, dobrogenii.

În urma acțiunilor militare împotriva Imperiului Otoman, din anii 1877-1878, se organizează succesiv tratative la San Stefano și Berlin, în urma cărora Dobrogea, care a fost în stăpânirea marelui domnitor Mircea cel Bătrân, cu mai bine de 400 de ani înainte, este alipită României. Împreună cu reprezentanții armatei, Carol I a stabilit strategia de ocupare militară.

Astfel, la 14 noiembrie, Carol I dădea următoarea proclamație către dobrogeni: "Locuitori de orice naționalitate și religie, Dobrogea - vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân - de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnați de un Stat unde nu voința arbitrară, ci numai legea dezbătută și încuviințată de națiune hotărăște și ocârmuiește. Cele mai sfinte și mai scumpe bunuri ale omenirii: viața, onoarea și proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituții pe care ne-o râvnesc multe țări străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre și nimeni nu le va putea lovi, fără a-și primi legitima pedeapsă... Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât a menține ordinea și, model de disciplină, de a ocroti pașnica voastră viețuire. Salutați, dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertății, drapelul dreptății și al păcii. În curând, provincia voastră, pe cale constituțională, va primi o organizație definitivă, care va ține seama de trebuințele și moravurile voastre, care va așeza pe temelii statornicite poziția voastră cetățenească. Iubiți țara la a cărei soartă este lipită de acum și soarta voastră".

De la acel moment, Dobrogea a intrat pe calea integrării în corpul politic și național al țării. Prin opera primului prefect al provinciei, Remus Opreanu, care a redactat și a pus în aplicare legea pentru organizarea Dobrogei, precum și ridicarea la Constanța a statuii lui Publius Ovidius Naso, poetul latin exilat în cetatea antică Tomis, Dobrogea făcea pași rapizi spre modernizare și dezvoltare, iar prin ridicarea podului Carol I în 1895, realizat de marele inginer Anghel Saligny, legătura directă cu restul țării era completă.

Data de 14 noiembrie reprezintă azi Ziua oficială a Dobrogei, care nu ar fi fost niciodată posibilă în lipsa evenimentelor petrecute la 10 mai.

    Mircea Fechet - declarație politică intitulată Reușitele trecutului trebuie să fie un exemplu pentru viitor;

Domnul Mircea Fechet:

"Reușitele trecutului trebuie să fie un exemplu pentru viitor"

Zilele acestea sunt încărcate de istorie pentru noi, românii: sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Ziua Europei, Ziua Independenței de Stat a României, dar și Ziua Monarhiei. Fiecare astfel de moment din istoria noastră ne face să privim cu recunoștință și respect la trecutul nostru, dar și cu speranță către viitor.

Vedem în această perioadă cât de ușor poate fi tulburată pacea și liniștea cu care ne-am obișnuit în spațiul nostru geografic, în ultimii ani. Vedem cum un stat agresor atacă brutal o națiune liberă și democratică, cum este Ucraina, și ucide fără milă civili, copii și mame fără apărare. Dar tocmai aceste imagini, pe care le vedem de peste două luni la granițele noastre, ar trebui să ne facă să devenim mai uniți și mai puternici, împreună, în România și în Europa.

Războiul declanșat în Ucraina ne arată că este obligatoriu să ne construim un viitor stabil ca națiune, din toate punctele de vedere. Unul dintre acestea este independența energetică a unui stat. Independența față de gazul rusesc e obligatorie, iar comunitatea europeană face tot mai mulți pași în această direcție. Trebuie să purtăm tot mai des discuții pe această temă și să găsim noi surse de aprovizionare, însă soluția nu este în niciun caz întoarcerea la combustibilii fosili. Soluția pentru a limita importurile de energie este în continuare cea agreată de majoritatea liderilor lumii - reducerea cheltuielilor pentru combustibilii fosili și investițiile în energia regenerabilă.

Va fi simplu să devenim independenți față de gazul rusesc? Sigur că nu. Cum nu au fost ușoare nici marile reușite ale istoriei. Însă acest obiectiv nu trebuie folosit ca o scuză pentru întoarcerea la cărbune. Nu există "dar"-uri în această chestiune. Soluțiile sunt altele și le știm cu toții. Investim în energie regenerabilă și ne asigurăm independența și, cel mai important, securitatea energetică, folosind gazul ca principal combustibil de tranziție către o economie cu zero emisii de carbon.

Zilele acestea puternic încărcate de semnificații istorice ar trebuie să ne facă să ne gândim la câte am reușit în ultimul secol, dar și la câte mai avem de obținut.

Să ne gândim responsabil la viitor și la cum îl putem face mai bun și mai sigur pentru copiii noștri.

    Radu-Marin Moisin - intervenție având ca titlu 9 mai, o zi cu triplă semnificație istorică;

Domnul Radu-Marin Moisin:

"9 mai, o zi cu triplă semnificație istorică"

9 mai este o zi emblematică pentru România: Ziua Europei, Ziua Independenței de Stat a României, proclamată de Mihail Kogălniceanu în 1877, și Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial, în 1945.

În 1950, 9 mai, s-a născut Uniunea Europeană, datorită ministrului francez al afacerilor externe, Robert Schumann, care a propus un plan de colaborare economică între Franța și Germania de Vest.

Deși, inițial, s-a dorit doar o uniune economică între cele mai puternice state din Europa, în 1958 a fost creată Comunitatea Economică Europeană, din care făceau parte 6 state: Belgia, Germania, Franța, Italia, Luxemburg și Țările de Jos. Astfel, uniunea economică a evoluat treptat și în timp mai multe state aveau să se unească nu doar economic, cât și în drepturi, libertăți și cultură, din care astăzi fac parte 27 de țări membre.

De mai bine de jumătate de secol, Uniunea Europeană asigură pacea, stabilitatea și prosperitatea pe fiecare centimetru din teritoriul său, piața unică fiind cea mai mare realizare și principalul instrument care contribuie la dezvoltarea fiecărui stat membru și face Europa, de la an la an, mai competitivă și mai rezilientă în fața oricărei provocări.

Până de curând, întreaga Europă a făcut față cu succes unei pandemii fără precedent. Răspunsul european a avut la bază valorile fundamentale ale UE, fără unitate, coeziune și solidaritate, toate soluțiile nu ar fi fost găsite și implementate atât de rapid și eficient.

În 2022, Europa trebuie să depășească o nouă cumpănă, odată cu criza de securitate din regiune, însă forța multilateralismului și a valorile noastre europene, din nou, vor înclina balanța în favoarea libertății. Toate țările europene, implicit România, rămân unite în solidaritatea lor și lucrează la soluții comune de depășire a crizei actuale. La ceas aniversar, Europa trebuie să rămână mai unită și mai solidară ca oricând

La mulți ani, Europa!

La mulți ani, România!

    Vetuța Stănescu - intervenție intitulată 8 mai 1945 - 77 de ani de la sfârșitul războiului în Europa;

Doamna Vetuța Stănescu:

"8 mai 1945 - 77 de ani de la sfârșitul războiului în Europa"

În Romani 12:21 se spune: "Nu te lăsa învins de rău, ci învinge răul prin bine!". Evenimentele dintre anii 1939-1945 ne-au demonstrat contrariul. În momentele acelea, Răul a trebuit întâmpinat cu forță și determinare. Germania nazistă, încurajată de URSS în urma semnării Pactului Molotov-Ribbentrop, a dezlănțuit teroarea în Europa și a declanșat ceea ce avea să fie cea mai mare crimă din istoria umanității. Mașinăria de război nazistă și industria sa criminală au fost oprite la începutul lunii mai a anului 1945.

La 7 mai, la cartierul său general din Reims, Franța, comandantul suprem al aliaților, generalul Dwight Eisenhower, viitorul președinte al SUA, a acceptat capitularea necondiționată a tuturor forțelor germane. Documentul de capitulare a fost semnat în numele Germaniei de către generalul Alfred Jodl și a intrat în vigoare în ziua următoare, 8 mai, la ora 23:01. Astfel, ziua de 8 mai a devenit cunoscută ca "Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial".

Acum, la 77 de ani de la sfârșitul celei mai mari calamități create de om din istorie, Europa este din nou martora unui război criminal și ilegitim. Agresiunea Federației Ruse și ororile pe care armata sa le comite în teritoriile ucrainene învie peisaje pe care majoritatea dintre noi le-am văzut doar în manualele de istorie și la care nu credeam că vom mai fi martori vreodată. Datoria noastră, astăzi, este de a despărți clar apele, de a nu permite nimănui să relativizeze vinovăția Rusiei pentru ceea ce face astăzi în Ucraina.

Asemenea predecesorului său, URSS, Rusia de astăzi are același comportament revizionist și agresiv. Ceea ce URSS îi făcea Poloniei acum 83 de ani, împreună cu geamănul său heterozigot, Germania nazistă, repetă astăzi asupra Ucrainei. Și încă o dată, țintele predilecte sunt oamenii neajutorați, civilii care nu se pot apăra în fața soldatului înarmat până în dinți.

La 77 de ani de când Hitler și acoliții săi au fost înfrânți, nevoia de unitate și solidaritate este mai pregnantă decât oricând. "Nu disperați, nu cedați în fața violenței și tiraniei", spunea Winston Churchill pe 8 mai 1945. Aceste cuvinte trebuie să ne călăuzească întotdeauna. Poporul român știe foarte bine ce înseamnă să trăiești în opresiune, sărăcie și teroare. 45 de ani de tiranie comunistă au lăsat o cicatrice adâncă, pe care încercăm să o vindecăm cu fiecare zi care trece. Am fost opresați, de aceea suntem dedicați luptei pentru libertate și prosperitate. Pacea în Europa își va reintra în drepturi la un moment dat, iar cei care astăzi luptă în slujba Răului vor fi trași la răspundere!

    Simina-Geanina-DanielaTulbure - intervenție intitulată La mulți ani, Europa!;

Doamna Simina-Geanina-DanielaTulbure:

"La mulți ani, Europa!"

Data de 9 mai are 3 semnificații pentru România: Ziua Europei, Ziua Independenței României și sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

La mulți ani în independență și pace, într-o Europă unită!

Prin Ziua Europei sărbătorim realizările și unitatea Europei, de asemenea, comemorăm semnarea Declarației Schuman din 9 mai 1950. Aceasta a descris un plan ambițios pentru a asigura pacea pe termen lung în Europa, după război, și este considerată începutul Uniunii Europene de azi.

Punctez 6 dintre oportunitățile majore pe care le-am avut eu la nivel personal ca cetățean european: mobilitate crescută, drepturi și facilități, dincolo de granițele țării în care m-am născut, studii de calitate la Universitatea Essex din UK, oportunitatea de a mă dezvolta într-un mediu multicultural, în siguranță, locuri de muncă competitive, participarea la un stagiu de practică la Parlamentul European și multiple programe de formare.

Milioane de români au beneficiat de pe urma aderării României la Uniunea Europeană și continuă să o facă!

În 2022, România rămâne unită în acțiunile sale în favoarea păcii și sprijină europenii de pretutindeni. La nivelul Uniunii Europene, suntem solidari cu cetățenii din Ucraina și ne direcționăm eforturile pentru a-i ajuta.

Noi, ca stat care și-a câștigat cu greu independența, trebuie să ne continuăm dezvoltarea și să ne întărim poziția în cadrul Uniunii Europene. Fondurile, care ne ajută să trăim mai bine, să ne deplasăm mai ușor, să muncim mai echitabil și să învățăm eficient, și schimbul de expertiză sunt două paliere care contribuie la dezvoltarea sustenabilă a țării noastre, iar dacă ne uităm la orașele în care administrația folosește în mod responsabil resursele venite de la UE, nu e nevoie de prea multe explicații.

Tot azi are loc sesiunea finală din Strasbourg a Conferinței privind viitorul Europei, marcând finalul celei mai ample consultări cu cetățenii de la fondarea UE.

Această inițiativă lăudabilă a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei Europene privind dezbaterea și consultarea cetățenilor pe teme legate de politicile și perspectivele necesare dezvoltării durabile și armonioase a proiectului european a prins contur, în cadrul evenimentului vizat, în marja Anului European al Tineretului, cu scopul de a produce soluții concrete pentru a stimula participarea activă a tinerilor pe plan societal și gestionarea provocărilor pe care tânăra generație le întâmpină constant.

În cadrul acestor sesiuni de consultări, am organizat cu echipa mea dezbaterea intitulată "Tinerii - actori principali ai dezvoltării durabile", rezoluția rezultată în urma acesteia contribuind la forma finală a pachetului de acțiuni și reforme.

Colaborarea, dezvoltarea mecanismelor de sprijin și inovare, dar și axarea pe latura pragmatică a vieții din spațiul european sunt elemente vitale în perioade de instabilitate sau criză și reprezintă premisele unei dezvoltări sustenabile, bazate pe perseverență și echilibru. Acest lucru este important, iar situația în care ne aflăm în ultimii ani o confirmă în mod exemplar.

Cetățenii europeni încep să-și înțeleagă rolul, se informează, se implică și contribuie la consolidarea valorile europene, sens în care inițiativele de consultare și dialog nu pot fi suficiente. Această tendință trebuie să crească în continuare, iar noi, în calitate de actori politici, putem contribui simțitor la acest lucru! România are un viitor sustenabil câtă vreme nu se abate de la parcursul său proeuropean!

La mulți ani, Europa! La mulți ani, România! La mulți ani, dragi cetățeni europeni!

    George-Cătălin Stângă - declarație politică: Realizarea proiectelor cuprinse în componenta de mediu din Planul Național de Redresare și Reziliență va reprezenta un plus pentru toată România!.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Realizarea proiectelor cuprinse în componenta de mediu din Planul Național de Redresare și Reziliență va reprezenta un plus pentru toată România!"

România are șansa uriașă, prin intermediul PNRR, să reducă decalajele față de multe state europene în ceea ce privește infrastructura de mediu. Planul Național de Redresare și Reziliență înseamnă susținerea puternică acordată României de către Uniunea Europeană pentru modernizare și ieșirea din criza generată de COVID-19.

PNRR va pune bazele unei noi Românii, pregătită pentru secolul XXI și pentru viitoarele generații de români. Măsurile prevăzute în PNRR vor contribui în mod eficace la tranziția verde și la abordarea provocărilor generate de aceasta. Astfel, PNRR sprijină obiectivele României privind decarbonizarea și tranziția energetică, astfel cum sunt prevăzute în planul național privind energia și clima.

PNRR are două linii majore de acțiune - investiții și reforme. Unele nu pot funcționa fără altele. 29,2 miliarde de euro prin PNRR și alte miliarde din fonduri europene sunt disponibile pentru țara noastră.

Dar, pentru a reuși să atragem toți acești bani, pentru a implementa proiectele cuprinse pe zona de mediu, este nevoie de o conlucrare între toate instituțiile statului. Tocmai de aceea consider util să discutăm - Parlament, Guvern și autoritățile responsabile - pentru a ști exact ce avem de făcut.

Am spus-o și o voi repeta: avem nevoie de o bună colaborare, o bună comunicare instituțională, pentru că doar așa putem să ducem la capăt interesele României. Tocmai de aceea, în calitate de președinte al Comisie pentru Mediu și Echilibru Ecologic, am inițiat organizarea unei dezbateri pe tema PNRR la care să participe atât reprezentanții ministerului mediului, apelor și pădurilor, cât și ai instituțiilor din coordonarea sa.

Rolul nostru aici este acela de a urmări binele românilor și interesele acestora.

Pe zona de mediu avem sume importante de bani pentru împăduriri, biodiversitate și combaterea tăierilor ilegale. Depinde doar de noi să transferăm acești bani în proiecte concrete pentru România și pentru români.

Guvernul și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor vor beneficia de susținerea noastră pentru a îndeplini toate punctele asumate de România.

  Prezentarea, de către domnul deputat Dan Tanasă, președintele Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, a unui mesaj cu prilejul Zilei internaționale a familiei.  

După pauză

     

(În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, asistat de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu și de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineața, stimați colegi!

Am rugămintea la liderii de grup să-și invite colegii în sală, să putem începe ședința noastră.

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările ședinței noastre și vă anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 136.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi: până la ora 11.00 avem dezbateri asupra inițiativelor legislative pentru care comisiile permanente au propus respingerea; de la 11.00 la 11.30 - pauză, iar de la 11.30 sesiunea de vot final. La încheierea ședinței de vot final, cele două ședințe, a Biroului permanent și a Comitetului liderilor.

Întreb dacă în legătură cu ordinea de zi există obiecții sau observații? Nu sunt.

La începutul ședinței noastre voi da cuvântul domnului deputat Dan Tanasă, președintele Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați pentru prezentarea unui mesaj cu prilejul Zilei internaționale a familiei.

Domnule Tanasă, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Dan Tanasă:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Hristos a Înviat!

Ziua Internațională a Familiei este sărbătorită anual în data de 15 mai. Importanța familiei nu poate fi exprimată în cele câteva minute pe care le am la dispoziție, însă încerc să punctez câteva aspecte vitale ale acestei instituții universale.

În primul rând, trebuie să ne aducem aminte de faptul că, potrivit învățăturii creștine, familia este cea mai veche instituție de drept divin binecuvântată de Dumnezeu în Rai odată cu crearea primilor oameni și instituită ca Taină de Hristos Domnul la nunta din Cana Galileii. În acest registru al existenței, familia trebuie gândită drept locul în care sunt cultivate virtuțile atât de necesare oricărei bune orânduiri a societății.

În al doilea rând, când spunem familie ne referim la un mediu nesecat de iubire și respect, înlăuntrul căreia sunt cultivate emoțiile, identitatea și caracterul.

În plan legislativ există elaborat Codul familiei, care în primul articol afirmă limpede că: "În România, statul ocrotește căsătoria și familia; el sprijină, prin măsuri economice și sociale, dezvoltarea și consolidarea familiei".

În ciuda acestor cuvinte atent alese și gândite, realitatea societății românești este într-o puternică contradicție cu ceea ce a fost gândit a sprijini familia. Vocile critice la adresa societății românești, dincolo de a enumera o serie de fapte și lucruri care nu funcționează, sunt incapabile de a sesiza adevărata sursă a tuturor problemelor din România: situația degradantă a familiei.

Dacă familia ar fi fost privită de către decidenții ultimilor 32 de ani ca elementul central al vitalității și dăinuirii acestui neam, nu am fi în situația absolut îngrijorătoare de acum. Dacă reflectăm numai la faptul că până în prezent la aproximativ 20 de milioane de suflete li s-a refuzat șansa de a aduce o schimbare acestei țări, începem să conturăm câtuși de puțin dimensiunea tragică a realității familiale din România. Este cu atât mai grav cu cât ne dăm seama că fiecare problemă a familiei este interconectată și corelată la rândul ei cu alte serii de probleme, dintre care amintesc pe scurt: veniturile mici, violența domestică, emigrația părinților, abandonul școlar, alcoolismul, delincvența juvenilă, avorturile, divorțialitatea crescută, lipsa creșelor și școlilor, lipsa de măsuri de susținere a controalelor pe perioada sarcinii, lipsa unor politici naționale pro-familie și pro-natalitate. Toate aceste lucruri cumulate au făcut posibilă realitatea în care am asistat neputincioși la faptul că în afara granițelor României se nasc mai mulți copii români decât în interiorul granițelor statului.

Așadar, trebuie să devenim conștienți de faptul că nucleul de vitalitate al națiunii române a emigrat în afara granițelor, iar acest lucru trebuie să ne mustre, pe de-o parte, iar pe de altă parte trebuie să ne întărească convingerea și eforturile înspre ideea că încă se mai poate face ceva.

În final, în calitate de președinte al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, vă invit astăzi la Conferința "Familia românească în 2022", ce va avea loc la ora 14.00, la Sala "Drepturilor omului".

Vă mulțumesc frumos. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mi-a fost solicitat pe procedură cuvântul de către domnul deputat Gheorghe.

Vă rog.

 
Intervenția domnului deputat Andrei Daniel Gheorghe cu prilejul sărbătoririi zilei de 10 mai, Ziua Independenței Naționale a României.  

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Astăzi este Ziua Independenței Naționale a României. 10 mai reprezintă un reper fundamental pentru trecutul, prezentul și viitorul națiunii noastre și este esențial ca noi, Parlamentul României, să nu uităm un aspect fundamental: la 10 mai 1877, în fața Camerelor reunite ale Parlamentului României, principele Carol I, viitorul rege Carol I, după 10 mai 1881, a proclamat Independența Națională a României, actul fundamental, actul de naștere al modernității românești. Și cred că noi toți, cei care suntem astăzi în Parlamentul României, nu trebuie să uităm care sunt rădăcinile și temeliile României prezente. Iar România prezentă, precum și România viitoare, nu poate fi concepută niciodată în absența moștenirii identitate, spirituale, politice, de asemenea, a acestui act de care se leagă și dobândirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, și modernizarea României, cât și toate procesele democratice care ne-au adus astăzi unde suntem, o națiune respectabilă în Europa, membră a NATO și a Uniunii Europene.

Și niciodată nu trebuie să ne uităm istoria. Este un lucru benefic că în sfârșit după zeci de ani de întuneric, determinat de propaganda comunistă și de ascunderea adevărului istoric, iarăși România sărbătorește oficial 10 mai, Ziua Independenței Naționale a României, o zi de care se leagă atât regalitatea, coroana, simbolul suprem al României moderne, cât și capacitatea oamenilor politici, a bărbaților de stat de la 1877, de a crea unitate în jurul unui ideal național, indiferent că vorbim de Ion Brătianu, de Mihail Kogălniceanu, de Lascăr Catargiu ori de oricare alt lider politic al României de la 1877.

Așadar, țin să vă adresez un mesaj de la mulți ani, un mesaj de unitate și de demnitate națională.

Trăiască 10 mai, Ziua Independenței Naționale a României!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Înainte de a intra în ordinea de zi, ca de obicei, îi salutăm pe mai tinerii noștri vizitatori de la balcoane.

Bine ați venit în Parlamentul României!

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată (Pl-x 62/2022) (rămasă pentru votul final).  

Intrăm în ordinea de zi și începem cu punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată; Pl-x 62/2022.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Dar, vă rog, apăsați, domnule doctor! Așa funcționează.

Domnule doctor Muncaciu, vă rog, în numele inițiatorilor.

   

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Această lege a fost făcută mai demult, dar a fost depusă înainte de apariția acestei variante Omicron.

Ce spune această lege, de ce am făcut această lege, de ce am considerat că este necesar să facem această lege? Pentru că felul în care s-a administrat pandemia în această țară este de toată rușinea. Am pierdut în primul an 15.000, în al doilea an 45.000 de cetățeni români și în farmaciile noastre nu au existat medicamente antivirale pentru tratamentul ambulatoriu. Așa ceva nu este admis! Toți vecinii noștri, toate țările din jurul nostru aveau în farmacii tratamente antivirale pentru tratament ambulatoriu. Nu trebuie să fii Ph.D. ca să înțelegi că în fața unei afecțiuni virale cu potențial letal tratamentul antiviral, în prima fază, în faza de diseminare a virusului, este absolut esențial.

Noi am întors spatele medicinei tradiționale și eu îmi aduc aminte că atunci când am ieșit din spital primul lucru pe care l-am făcut a fost să merg la domnul ministru șef de comisie, domnul Tătaru, și să discutăm problema acestor medicamente antivirale, să le facem, să le punem în protocoale, ca medicii din această țară să dobândească cunoștințe și experiență cu aceste medicamente. Nu s-a întâmplat așa! În toamna anului 2020 am pierdut 500 de cetățeni români în fiecare zi în lunile octombrie și noiembrie.

De ce s-a întâmplat acest lucru? Din mai multe motive. Unul dintre motive a fost că miniștrii domnilor de la USR nu au contractat aceste medicamente, deși companiile au venit la ușa lor pentru aceste contracte. Eu însumi am atacat-o pe doamna ministru pe această temă. Și acum...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizați!

 
   

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

În momentul în care am început să susțin ca aceste medicamente să fie la dispoziția cetățenilor români, în ambulatoriu, comisiile în care am susținut acest lucru s-au opus prin vot politic.

Este foarte adevărat că domnul Rafila, când m-am dus la dânsul, a promis că va pune la dispoziție medicamente antivirale și a făcut un contract cu Antibiotice Iași și, de asemenea, a contractat 20.000 de cutii de Molnupiravir. Dar ce înseamnă 20.000, când noi aveam 30.000 de infecții pe zi?!

De asta vreau să spun: a nu vota pentru această lege înseamnă a lăsa poporul român în fața unei noi pandemii, fără medicamente antivirale în farmacii. Este de netolerat asemenea acțiune!

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule doctor.

 
   

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Nu se poate să continuăm în felul ăsta!

Medicina are reguli foarte clare și noi am întors spatele medicinei tradiționale.

De aceea, vă rog să votați această lege, pentru că poporul român are nevoie de medicamente antivirale.

Dacă împotriva tancurilor folosim rachete antitanc, împotriva virusurilor și împotriva unei arme biologice, cum este virusul, avem nevoie de antivirale. E foarte simplu, la mintea cocoșului! Pentru Dumnezeu!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule doctor.

Dacă tot l-ați pomenit, îl invit la cuvânt pe domnul președinte Tătaru pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Nelu Tătaru:

Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, trimisă cu adresa PL-x 62/2022 din 21 februarie 2022.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 14 februarie 2022.

Potrivit dispozițiilor articolului 75 alineatele (1) și (3) din Constituția României, republicată, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 703 din Legea nr. 95/2006. Intervențiile legislative vizează, potrivit expunerii de motive, reglementarea unei proceduri de autorizare în regim de urgență a medicamentelor indicate în protocolul de tratament al bolii COVID-19, ce sunt, în fapt, utilizate în prima linie, alături de vaccinuri care au fost aprobate în regim de urgență de către Agenția Europeană a Medicamentului.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul negativ al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic și Social; avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale; avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină și imunități; avizul negativ al Comisiei pentru industrii și servicii; punctul de vedere negativ al Guvernului.

Membrii comisiei au dezbătut propunerea legislativă în ședința din 12 aprilie 2022.

La dezbaterea propunerii legislative a participat, în calitate de invitat, domnul Aurel Mohan, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate și familie au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege, din următoarele considerente:

- propunerea legislativă nu se justifică, deoarece nu aduce o normă nouă, ci se suprapune cu norma derogatorie în vigoare, prevăzută la art. 703 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată;

- la nivelul autorităților europene s-a instituit un cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman, materializat în mai multe directive, acestea fiind transpuse în legislația României prin Titlul XVIII - Medicamentul din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății;

- în acest sens, prin adoptarea prezentei inițiative, România riscă o procedură de infringement.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, din partea Grupului PSD, domnul Buicu.

Vă rog.

 
   

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

N-aș fi intervenit neapărat, dar, stimate colege, stimați colegi, vreau să vă citesc doar despre ce inițiativă e vorba și o să vă citesc prima propoziție, ca să vedeți de ce raportul este de respingere și de ce PSD va vota pentru respingere.

"În contextul epidemiologic, și așa mai departe, ANMDMR va autoriza temporar în regim de extremă urgență distribuția medicamentelor neautorizate." E o inițiativă despre care cineva ne spunea că trebuie să o votăm. Nu avem cum să votăm așa ceva!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului USR, domnul Wiener Adrian.

 
   

Domnul Adrian Wiener:

Mulțumesc.

Rar mi-a fost dar să văd un discurs atât de ipocrit și duplicitar ca cel la care am asistat și asistăm de mai mult de un an de zile de la cei de la AUR.

După ce au făcut tot ce le-a stat în putință să blocheze vaccinarea, care, apropo, era cea mai bună măsură de apărare împotriva mortalității acestui virus, după ce au făcut tot ce au putut să decredibilizeze măsurile de prevenție, purtarea măștii, distanțarea socială, responsabilitatea individuală a fiecărui om, promovând practic comportamentul iresponsabil, de transmitere comunitară a acestei boli, acum ne propun practic să introducem pe piață și să experimentăm pe români medicamente neautorizate.

Dincolo de asta, câteva lucruri tehnice. Până la apariția noilor antivirale, Molnupiravir și cele care au fost menționate aici, nu a existat niciun antiviral cu administrare orală care să influențeze în vreun fel mortalitatea acestei boli. Singurul, Remdesivirul, care era injectabil, a fost permanent în spitalele din România, sigur, cu intermitențe datorate furnizorilor mai degrabă, decât lipsei de contractare dinspre minister, și s-a făcut tot ce se poate în ceea ce privește standardizarea tratamentului. Au fost protocoale de tratament care au fost actualizate din lună în lună aproape, la două luni, astfel încât să țină pasul cu ceea ce însemna, pe plan mondial, sigur, tratamentul acestei maladii.

Din punct de vedere al intervenției autorităților, sigur, putem critica punctual anumite lucruri, le putem exploata politic. Cu siguranță au fost scăpări, au fost inadecvări, dar în principiu marea mortalitate pe care România a înregistrat-o s-a datorat ratei reduse de acoperire vaccinală, mai ales în valul 4 și 5.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizați!

 
   

Domnul Adrian Wiener:

Asta a fost principala cauză a mortalității extraordinare. 9 din 10 oameni care au murit în spitalele din România au fost nevaccinați. Aproximativ 22.000 de oameni care au murit, din cei 65.000, ar fi putut să trăiască dacă erau vaccinați. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Am rugămintea la colegii noștri de la Grupul AUR, doi vorbitori de grup; sunteți înscriși trei.

Domnule Simion, vă rog.

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Nu știu dacă ipocrizia are și nume de persoane, dar, cu siguranță, dacă ar avea, ar purta numele dumneavoastră, domnule Wiener. (Vociferări.)

După ce a văzut o țară întreagă că această campanie făcută doar pentru a mări conturile companiilor farmaceutice nu a avut niciun rezultat, pentru că au fost țări cu procente de 70-80% grad de vaccinare. Măcar dacă ar fi fost un vaccin acceptat și testat, dar a fost ceva nou, tocmai bun ca să cumpărăm noi sau să comandăm 120 de milioane de doze și asta era problema, că le-a spus AUR românilor să nu se vaccineze.

Domnul doctor Sorin Muncaciu a venit cu un proiect de lege bun care le-ar fi permis acelor oameni care dintr-un motiv sau altul alegeau să nu se vaccineze să apeleze și să poată fi trimiși cu un bilet de la doctorul de familie să ia un tratament de antivirale. De ce ați vrut... Ați vorbit de protocoale. Acele protocoale criminale au omorât, de fapt, oameni în spitale.

Așa că nu știu pe cine acuzați dumneavoastră, domnule Wiener!

Acuzați poporul român?

Dumneavoastră acuzați poporul român care a refuzat să fie ușor de manipulat.

S-a terminat pandemia și fără vaccinarea dumneavoastră, domnule Wiener!

Dar ce s-a întâmplat în spitale, având la conducere doi miniștri ai sănătății de la USR, înseamnă crimă!

Așa că terminați cu ipocrizia!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Al doilea vorbitor din partea Grupului AUR, domnul Dan Tanasă, și ultimul.

Se pregătește domnul deputat neafiliat Coarnă Dumitru.

 
   

Domnul Dan Tanasă:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Pur și simplu nu mă satur să-l ascult pe acest mincinos afirmând peste tot...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am o rugăminte la dumneavoastră, domnule Tanasă, să vă păstrați în limitele unei eleganțe...

 
     

Domnul Dan Tanasă:

Sigur că da!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...de diplomație parlamentară.

 
   

Domnul Dan Tanasă:

În momentul în care o persoană răspândește afirmații neadevărate, Dicționarul explicativ al limbii române îl cataloghează drept mincinos.

Faptul că - ce să vezi! - zeci de milioane de români au trecut prin această pandemie fără să se vaccineze!

Milioane de oameni, în lumea asta, au trecut peste plandemia asta fără să se vaccineze.

Și - ce să vezi?! - vaccinul acela a fost autorizat pe repede-nainte, pentru că era o situație dificilă, era o situație de criză, și a fost autorizat pe repede-nainte.

Păi asta spune și propunerea doctorului Muncaciu, asta spune și propunerea noastră! Era o situație de criză și hai să autorizăm pe repede-nainte antivirale, adică să facem ceea ce au făcut și alții. Știu, într-adevăr, atunci când trebuie să atace în mod nejustificat, să-i atacăm pe ăștia de la AUR în mod nejustificat, utilizăm întotdeauna minciuni. Există state în care oamenii s-au vaccinat și de trei, patru ori și tot au avut rate foarte mari și la mortalitate, și la spitalizare, deși s-au vaccinat cu patru vaccinuri.

Și să știți că dacă românii au fost reticenți și nu s-au vaccinat, au fost în primul rând pentru că sunt deștepți și în al doilea rând pentru că poate că pur și simplu nu au avut încredere în cei care au promovat vaccinarea atât de agresiv. Pur și simplu n-au avut încredere în ei!

Nu e în niciun caz vinovat AUR pentru ce s-a întâmplat în timpul pandemiei, că nu AUR a condus Ministerul Sănătății, da?! Nu AUR a apărut în acele spoturi publicitare în care îi îndemna pe oameni să se vaccineze.

Repet, propunerea noastră nu era perfectă! Nu era perfectă, de acord! Dar este o propunere vitală pe care alte state au făcut-o, au utilizat-o.

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Dan Tanasă:

Antivirale în farmacii disponibile rapid, pentru o intervenție rapidă, autorizare pe repede-nainte, așa cum au fost autorizate și vaccinurile.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coarnă, va trebui să așteptați puțin.

Conform Regulamentului, trebuie să-i dau drept la replică domnului Wiener.

Vă rog.

Încercați să nu generați un altul!

 
   

Domnul Adrian Wiener:

În general nu răspund la atacuri, sunt obișnuit, sunt pe baricade de ani de zile. N-am s-o fac nici de data asta. Vă spun doar calitatea în care am spus ceea ce am spus de aici.

Am fost medic în plin val 4 și 5, am coordonat și am tratat pacienți cu COVID, i-am văzut cu ochii mei murind în cel mai groaznic mod de a muri, acela de a nu mai avea aer.

Repet. Ceea ce ne cere AUR acum este să experimentăm pe români, să folosim tratamente care nu au fost validate în studii clinice sau mai degrabă au fost invalidate de studii clinice, cum e cazul Ivermectinei, pe care au sacralizat-o.

În același timp, repet, în ciuda minciunilor care se spun de la această tribună, țările cu rate de vaccinare de 70, 80, 90%...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cred că e suficient, domnule doctor!

 
   

Domnul Adrian Wiener:

... au avut mortalități mai mici de 20 sau 30 de ori decât România.

Vaccinarea a influențat semnificativ și poate mai mult decât orice altă intervenție de sănătate publică mortalitatea în această boală.

Ei confundă intenționat...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule Wiener.

 
   

Domnul Adrian Wiener:

...- și răspândesc această minciună - infecția, care este posibilă vaccinat fiind, cu mortalitatea. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coarnă, vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu o să vă vorbesc din perspectiva pacientului, a omului care a fost diagnosticat de două ori cu acest virus. Nu m-am vaccinat și m-am tratat cu antivirale din piața neagră. Deci am cumpărat, am riscat, m-am tratat, sunt astăzi aici, în fața dumneavoastră. (Vociferări.)

Eu cred că este necesară această lege. De ce să ne opunem?

Până la urmă este dreptul la opțiune. Cine vrea să se vaccineze este foarte bine, cine nu vrea, la fel de bine. Dacă vreau să mă tratez cu antivirale, statul român are obligația legală să-mi asigure acest confort medical. Pentru că probabil nu întâmplător au fost interzise expertizele medico-legale. Poate că medicii legiști descopereau oarece culpe medicale, ca să nu spun altfel, prin acele protocoale, pentru că semnale din spitale avem cu toții.

Oamenii, de multe ori, prin acele protocoale, se pare că au cam fost omorâți și vrem să ascundem acest lucru.

Haideți să lăsăm dreptul la opțiune al fiecăruia dintre noi să primeze. Dacă vreau antiviral să am posibilitatea legal să mi-l iau legal din farmacie, sigur, sub îndrumarea medicului de familie. Dacă vreau să mă vaccinez, foarte bine.

Nu trebuie să venim cu soluții din acestea imperative, unilaterale și să distrugem vieți, să distrugem drepturi și libertăți.

Eu sunt pentru această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coarnă, ca fost om al legii, să știți că e puțin neuzual să spuneți de la microfonul Camerei că tocmai ați participat la o acțiune ilicită de pe piața neagră. Era doar o observație!

 
   

Domnul Dumitru Coarnă:

Exact ca fost om al legii - vă răspund acum, că m-ați provocat...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Eu nu v-am provocat, am spus ceva!

 
   

Domnul Dumitru Coarnă:

Mi-ați folosit numele și am dreptul, prin Regulament.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

E în regulă!

Vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Coarnă:

Ca fost om al legii, polițist de judiciar, vă spun că statul român a abuzat morții din spitale pentru că au refuzat efectuarea expertizelor medico-legale. Din două perspective: aveam o dată proba științifică și puteam să intervenim.

2. Și din perspectivă penală vedeam dacă a fost sau nu omor sau ucidere din culpă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Eu aveam o problemă cu piața neagră.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei se propune respingerea acesteia.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților (PHCD 64/2021) (rămas pentru votul final).  

5. Proiectul de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților; PHCD 64/2021.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule Grosaru.

   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Acest proiect de hotărâre de modificare a Regulamentului Camerei Deputaților vine în sprijinul eficientizării comunicării, în mediul online și în mediul public, a deputaților și a parlamentarilor care vor utiliza aceste modalități de a promova activitatea parlamentară.

Este un proiect bun și vă solicit să îl susțineți pentru că, în primul rând, va crește și eficientizarea, și va crește și modalitatea de protecție a datelor pe care fiecare dintre noi le folosește și încearcă... și le transmite, pentru, cum spuneam, pentru comunicare în mediul online.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru regulament, vă rog, raportul, domnul Șimon.

 
   

Domnul Gheorghe Șimon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților.

În data de 13 octombrie 2021, membrii Comisiei pentru regulament au examinat și dezbătut Proiectul de Hotărâre nr. 64/2021 privind completarea Regulamentului Camerei, inițiat de domnul deputat Grosaru și de domnul deputat Pambuccian, proiect cu care comisia a fost sesizată prin adresa nr. 706 a Biroului permanent din 16 iunie 2021.

Potrivit expunerii de motive, proiectul de hotărâre propune atribuirea fiecărui parlamentar a unui spațiu de stocare pe servere proprii, precum și posibilitatea atribuirii unei adrese de web de tipul nume.cdep.ro.

În urma examinării, membrii comisiei au stabilit să respingă proiectul de hotărâre, având în vedere aspectele menționate; crearea, administrarea și mentenanța pentru 330 de website-uri presupun costuri suplimentare din fonduri publice - costuri privind actualizările paginilor cu conținut real și de interes, activitățile ce țin de optimizare, actualizările din punct de vedere tehnic, menținerea securității site-ului - securitatea fiind cel mai important element al administrării unui site; un website care are probleme de securitate e vulnerabil în fața hacker-ilor, în fața atacurilor cibernetice, atât de frecvente în ziua de astăzi.

Sigur că... criza provocată de coronavirus este un șoc major pentru economia europeană și mondială și, implicit, pentru economia românească - eliminarea risipei fondurilor publice fiind o prioritate a societății românești; crearea și administrarea acestor pagini personale pentru 330 de parlamentari, în aceste timpuri, este destul de costisitoare pentru bugetul Camerei Deputaților.

În prezent, pagina personală a deputatului pe site-ul Camerei Deputaților este destul de detaliată, deputații putând să posteze comunicate de presă, interviuri, diverse aspecte ale vieții parlamentare.

Raportul comisiei a fost aprobat astfel - cu 3 voturi împotriva proiectului de hotărâre, două voturi pentru proiectul de hotărâre și o abținere.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru regulament propune plenului Camerei Deputaților respingerea Proiectului de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Coleșa, vă rog, dezbateri generale.

 
   

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea de modificare a Regulamentului Camerei Deputaților o găsesc bună. Ea propune, în esență, alocarea unui subdomeniu sub forma: nume parlamentar.cdep.ro pentru fiecare deputat sau parlamentar. Deci, un lucru simplu, elementar, care ne oferă un subdomeniu oficial, oferind o anumită credibilitate.

Problema o reprezintă motivațiile pe care le acceptă cei din... care au făcut raportul, care arată modul dezastruos în care este condusă Camera Deputaților și, prin extensie, România.

De ce spun așa? Pentru că raportul este de respingere, motivând ceea ce specialiștii IT spun, adică pentru implementarea acestui subdomeniu ar fi nevoie de resurse extrem de mari, costisitoare, care, în esență, presupun configurarea unui serviciu DNS care face legătura dintre o adresă, o denumire pe care noi o folosim pe Internet, cu o adresă IP unde este găzduit serverul web care răspunde cu pagina efectivă. Se mai spune că este nevoie, bineînțeles, de un spațiu, un anumit spațiu de stocare și alte câteva aspecte tehnice.

Toate aceste aspecte tehnice se pot rezolva extrem de ușor, sunt soluții gratuite, mature, cum s-ar spune, "out of the box", adică cu configurări minimale pe care le poate face o persoană, o persoană care ar primi doar niște atribuții secundare. În schimb, în raport ni se spune că pentru acest lucru ar fi nevoie de cel puțin trei specialiști care să facă asta. Trei?! Și încă două persoane pentru help desk...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coleșa...

 
     

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

...ceea ce e o...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...cele două minute au...

 
     

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Da...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...expirat.

 
   

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

...concluzionez.

Deci pentru niște sarcini care presupun o fracție din timpul unui om ni se spune că este nevoie de cel puțin cinci oameni. Așa este condus acest Parlament, această Cameră a Deputaților, și, prin extensie, România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

(Domnul deputat George-Nicolae Simion solicită să ia cuvântul.)

Poftim?

 
  Intervenția domnului deputat George-Nicolae Simion în legătură cu meciul de hochei dintre România și Ungaria.  

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Pe procedură!

   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să-mi indicați, domnule Simion, exact, articolul din Regulament și procedura invocată.

Vă rog.

 
     

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Motive personale!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Asta știm, că sunt chestiuni personale...

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Problema...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...probleme personale.

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

...nu prea sunt colegii de la UDMR aici. Ne-au spus că o să vină la balcon niște elevi din Sfântu Gheorghe. Sper că urmăresc și ei chestiunea aceasta.

Am o problemă mare, personală...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion...

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

...meciul de hochei dintre România și Ungaria... (Vociferări.) ...unde trebuiau să fie intonate imnurile celor două state, respectiv România și Ungaria. Imnul Ungariei s-a intonat, Imnul României nu s-a intonat. S-a intonat, în schimb, un imn al unui ținut inventat.

Și nu știu unde este domnul Novak, domnul ministru. Domnul ministru al sportului. Era și el deputat, nu? Domnul Tánczos Barna, care susține separatismul pe criterii...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion...

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

...etnice în România.

Problema mea personală, domnule președinte de ședință, este legată de absența domnilor deputați din sală.

Pentru că avem foarte mulți miniștri care sunt deputați, care încurajează separatismul sau care doar declară în presă - cum l-am văzut pe ministrul transporturilor, pe domnul Grindeanu. Știam că e parlamentar domnul Grindeanu, nu prea îl văd aici. Declară, în calitatea lor de miniștri, deși împart aceleași bănci, acolo, la Guvern...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion...

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

...cu domnul Tánczos Barna, cu domnul Novak, separatismul pe criterii etnice promovat de unii dintre colegii noștri, încurajat, aplaudat cu imnuri ale unor așa-zise ținuturi, inventate...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion...

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

...în loc să fie intonat...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...vă rog să finalizați.

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Domnule președinte de ședință,

Noi, aici, în Camera Deputaților și în Parlamentul României, intonăm Imnul României. Echipa națională de hochei, care a jucat acum două zile, nu a avut intonat Imnul României.

Vi se pare o problemă gravă, domnule președinte?

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Este.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Csoma Botond, vă rog. (Vociferări. Gălăgie.)

Stimați colegi,

Vă rog să fiți eleganți cu vorbitorii.

 
   

Domnul Csoma Botond:

Eu știu că AUR-iștii au agendă specială, de a crea tensiuni între români și maghiari. Ați primit această comandă, poate, de la Moscova... (Vociferări. Gălăgie.) ...domnule... (Vociferări. Gălăgie.) ...Simion... (Vociferări. Gălăgie.) ...că atâta știți să faceți, din păcate... (Vociferări. Gălăgie.) ...din păcate... (Vociferări. Gălăgie.)

Asta... asta știi să faci, că asta ai făcut și asta știi să faci. (Vociferări. Gălăgie.)

Nu mai aveți subiecte pe pandemie, și, atunci... (Vociferări. Gălăgie.) ...asta faceți.

Și mințiți, în același timp. S-a cântat și Imnul României. Și, da, spontan, etnicii maghiari din naționala României au cântat și Imnul secuiesc. Care e problema cu chestiunea aceasta? (Vociferări. Gălăgie.)

Imnul secuiesc există de... (Vociferări. Gălăgie.) ...secole, cum există și Imnul... (Vociferări. Gălăgie.) ...Ținutul Secuiesc. (Vociferări. Gălăgie.)

Nu înțeleg care e problema... (Vociferări. Gălăgie.) ...cu chestiunea aceasta. (Vociferări. Gălăgie.)

Nu a fost un mesaj de jignire la adresa României... (Vociferări. Gălăgie.) ...sau la adresa românilor, mai terminați... (Vociferări. Gălăgie.) ...cu prostiile acestea... (Vociferări. Gălăgie.) ...și de... (Vociferări. Gălăgie.)

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimați colegi...

 
   

Domnul Csoma Botond:

...să dea tensiuni artificiale între români și maghiari! (Vociferări. Gălăgie.)

Ați primit de la Moscova această poruncă să faceți asta, domnule Simion? (Vociferări. Gălăgie.)

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Botond...

 
   

Domnul Csoma Botond:

Aveți o agendă ascunsă? (Vociferări. Gălăgie.)

Să vă fie rușine! (Vociferări. Gălăgie.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Botond... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnule Simion, vă rog, în zona grupului dumneavoastră parlamentar! (Vociferări. Gălăgie.)

Sunt frumoși adidașii, de aceea i-ați filmat? (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Grosaru, vă rog.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților (PHCD 64/2021) (rămas pentru votul final).  

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu știu ce să spun, să mă bucur sau nu pentru că pe acest proiect de modificare a Regulamentului Camerei Deputaților s-au născut asemenea dezbateri?

În primul rând, vreau să vă spun că, tehnic vorbind, nu este un impediment să implementăm această modalitate de comunicare a noastră. Pentru că, tehnic, atât o pagină web, cât și un server de mail sunt făcute în limbajul de programare PHP, care suportă, în primul rând, modalitatea HTML de a găzdui acest site. Este o modalitate ușoară, pentru că atâta timp cât avem servere de mail și fiecare dintre noi folosește câte un mail pentru a avea un pic de spațiu pe... cum vă spuneam, pe un server al Camerei, nu este niciun fel de problemă pentru fiecare dintre noi să avem aceste pagini personale pe care să le folosim, atât dinamic, cât și static, depinde de fiecare cum vrea să-și programeze această pagină.

Mulțumesc frumos.

   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Nu mai sunt înscrieri la cuvânt.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind efectuarea de teste gratuite împotriva COVID-19 (PL-x 524/2020) (rămas pentru votul final).  

6. Proiectul de Lege privind efectuarea de teste gratuite împotriva COVID-19; PL-x 524/2020.

Suntem în procedură de urgență.

Dau cuvântul Comisiei pentru sănătate.

Domnule președinte Tătaru, vă rog.

   

Domnul Nelu Tătaru:

Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată spre dezbatere, în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind efectuarea de teste gratuite împotriva COVID-19, trimis cu adresa PL-x 524/2020 din 8 septembrie 2020.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru testarea gratuită a cetățenilor, în vederea depistării COVID-19 de către orice unitate sanitară, spital sau laborator autorizat. De asemenea, potrivit inițiativei, Casa Națională de Asigurări de Sănătate va stabili prețul unitar la nivel național și va deconta costul aferent testării.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic și Social, avizul negativ al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de șanse și punctul de vedere negativ al Guvernului din 3 august 2020.

Membrii comisiei au dezbătut proiectul de lege în ședința din 22 martie 2022.

Potrivit dispozițiilor art. 75 alin. (1) și (3) din Constituția României, republicată, Camera Deputaților este Cameră decizională.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate și familie au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Nu există înscrieri la cuvânt.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
     

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Există înscrieri la cuvânt!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

A!

Domnule Simion...

Dacă există...

Nu, numai o secundă, nu ați apăsat...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Wiener, vă rog.

Nu am de unde să vă urmăresc mâinile pe sus. Doar dacă apăsați, cu cartela, sistemul tehnic.

 
     

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Așa e!

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Wiener:

În principiu, instrumentul acesta al testării universale neghidate de simptome ar fi fost cel mai util sau unul dintre cele mai utile instrumente de prevenție și de control al pandemiei.

Din păcate, metodologia de testare n-a ținut niciodată ritmul, să zic, cu necesitatea folosirii acestui instrument.

Doar să vă dau un ordin de mărime, recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății pentru eficiența testării populației are un reper de 5% rată de pozitivitate. Adică să testăm atât de mulți, încât doar 5 dintre cei pe care i-am testat să fie pozitivi.

Din păcate, România n-a ajuns niciodată, în niciunul dintre valuri, la acest deziderat.

Din păcate, în ultimul val am avut și 30% și peste 30%, constant. rată de pozitivitate. Deci am folosit acest instrument al testării doar reactiv, doar pentru a confirma ceea ce deja știm.

Ar fi fost, într-adevăr, un element care ar fi putut modifica nivelul transmiterii comunitare, care a fost foarte, foarte intens în unele dintre valuri. Sigur, și capacitatea de testare a sistemului de sănătate public, care are atâtea tare, și multe alte lucruri au condus ca acest instrument să fie foarte, foarte slab utilizat în controlul pandemiei din România.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Rog liderii de grup să vină până la pupitru.

(Consultări.)

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Este o problemă cu un banner pe care colegii parlamentari l-au pregătit, pe care scrie "Locale nu egal parlamentare". Din cauza intenției Coaliției aflate acum la guvernământ să pună în aceeași zi data alegerilor locale cu alegerile parlamentare și prezidențiale și să iasă un mare haos.

Am ascultat opinia domnului președinte de ședință. Drept urmare, în timpul ședinței de plen nu vom afișa acest banner, o să-l...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Perfect.

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

...afișăm după ședință.

Mulțumesc.

Acum, revenind la proiectul de lege.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Așa.

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

...și la ce a spus domnul Wiener.

Înțeleg de la Comisia pentru sănătate, de la colegii deputați, că astăzi se resping antiviralele ca metodă de a controla o pandemie, o viitoare pandemie. Că erați foarte panicați, repede, repede, acum, să trecem suspendarea dreptului la muncă pentru cei care nu sunt vaccinați. Dar acum, gata, a trecut pericolul, gata, nu mai sunteți așa agitați.

Deci: antivirale nu, decide astăzi Camera Deputaților la respingeri; testare nu, tot la respingeri.

Dar, atunci, la ce spunem da? La izolete, la spitale modulare, la șpăgi, la 120 de milioane de doze de vaccin. Doar la vaccinare spunem noi da, da? Și suntem obligați, în ciuda presiunii din circumscripții, pe care o avem, suntem obligați asta să votăm, doar vaccinare. Celelalte soluții nu sunt bune, că așa a zis domnul Wiener, că a fost el în valul 4 și valul 5, și a băgat oameni în mormânt, nu?

Bine, am înțeles, nu e nicio problemă, putem să ne înțelegem, domnule președinte, dar să ne înțelegem clar și pe românește. Că nu s-a intonat niciun imn al României de către acei hocheiști, care nu mai au dreptul, de azi înainte, dacă trăim într-un stat normal, să reprezinte România.

Și voi respingeți și antiviralele și testarea gratuită, respingeți tot...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc...

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

...doar vaccinarea! (Aplauze.)

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule președinte. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nemaifiind înscrieri la cuvânt, proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art. 44 alin. (9) din Legea educației naționale nr. 1/2011 (Pl-x 46/2022) (rămasă pentru votul final).  

7. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 44 alin. (9) din Legea educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 46/2022.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul Manea, vă rog.

În calitate de inițiator? Nu.

Dau cuvântul Comisiei pentru învățământ sau Comisiei pentru muncă, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

   

Domnul Filip Havârneanu:

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 44 alin. (9) din Legea educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 46/2022.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa Pl-x 46 din 14 martie 2022, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate, în fond, cu propunerea legislativă menționată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 44 alin. (9) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul ca doar absolvenții de liceu care dețin diplomă de bacalaureat să aibă dreptul să se înscrie la școlile sanitare postliceale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 62 și 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, comisiile au dezbătut propunerea legislativă în ședințe separate.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât să supună plenului Camerei Deputaților un raport comun de respingere.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

La dezbateri generale, domnule Manea, vă rog.

 
   

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Da.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

O să fiu foarte scurt.

Art. 44 alin. (9) din Legea educației naționale, Legea nr. 1/2011, prevede faptul că au dreptul să se înscrie în învățământul postliceal, în condițiile alin. (8) al art. 44 din lege, absolvenții de liceu cu sau fără diplomă de bacalaureat - și eu spun că este foarte clar.

Este mai mult decât evident că propunerea care avea în vedere ca doar absolvenții de liceu cu diplomă de bacalaureat să se poată înscrie la școlile sanitare postliceale este o măsură discriminatorie, este un tratament discriminatoriu. Cu atât mai mult cu cât învățământul postliceal din România se organizează pentru calificări profesionale stabilite de Ministerul Educației, în conformitate cu Registrul Național al Calificărilor.

Și încă o chestiune. Dacă suntem obiectivi cu noi înșine, examenul de bacalaureat nu cred că poate surprinde cu obiectivitate, haideți să spunem, cunoștințele dobândite de un elev pe parcursul liceului.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Grupul USR, domnul Wiener, vă rog.

 
   

Domnul Adrian Wiener:

Am să vorbesc și în calitate de inițiator al legii.

S-au răspândit foarte multe lucruri inexacte, ca să fiu elegant, referitoare la acest subiect. Sigur, la obiectul, de fapt, al inițiativei legislative. Este o măsură de reformă. Reforma în cadrul sănătății implică și reforma selecției modului în care personalul medical ajunge să lucreze în sistem, să intre în sistem.

Este, cred, evident, oportună o creștere a pragului de la care profesia de asistent medical poate fi exercitată în România. Este... este un imperativ în cel mai complex sistem, într-un sistem care se dezvoltă permanent.

Și eu cred că la fel cum Armata, de exemplu, a făcut pentru maiștrii militari această necesitate a implementării bacalaureatului, eu cred că ține de decizia politică și de viziunea strategică asupra sistemului să facem acest lucru.

Sigur, pot exista explicații, pot exista exemple. Adevărul este că școlile postliceale din România, învățământul postliceal din România scoate cam 15.000 de absolvenți pe an, sistemul absoarbe 1.300-1.500 de absolvenți pe an. Este o rată foarte mare de oameni care, practic, fac această pregătire fără să ajungă să exercite vreodată această profesie.

Evident, votul de astăzi, împotrivă, nu este pentru prestigiul profesiei, ci pentru interesul celor care dețin aceste școli profesionale. Acest lucru este clar pentru mine. Este a doua oară când încerc această minimă măsură de reformă a cadrelor medicale, a personalului care lucrează în sistem.

Ce aș mai putea să adaug, decât că foarte multe din argumentele pe care le-am auzit în comisii pentru respingerea acestei legi sunt... vizează oportunitatea, dar, în fapt...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule Wiener.

 
   

Domnul Adrian Wiener:

...nu au legătură cu acest lucru.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Badiu, Grupul AUR, vă rog.

 
   

Domnul Georgel Badiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul AUR va vota pentru respingerea acestei inițiative legislative. Este discriminatorie.

Am trăit să o vedem și pe asta, o propunere prin care se vrea să se instituie un club de elită în ceea ce privește asistenții școlilor postliceale sanitare, în sensul că dacă nu ai bacalaureat, nu știi să faci o injecție.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Pauză până la 11.30, când ne reîntâlnim la sesiunea de vot final.

Mulțumesc.

 
  Supunerea la votul final:  

După pauză

     

(În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu și de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sală, să începem votul final.

Doamnelor și domnilor deputați,

Începem ședința de vot final.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Vot, vă rog.

 
   

222 de colegi prezenți. Suntem în cvorum.

De asemenea, aș dori să salutăm prezența delegației parlamentare ucrainene, condusă de doamna Liudmyla Marchenco, președintele Subcomitetului pentru legislație...(Aplauze.) privind statutul deputatului din cadrul Comitetului Radei Supreme a Ucrainei privind Regulamentul, care efectuează, în aceste zile, o vizită la București. Am avut o ședință împreună cu colegii noștri.

Liderii de grup, aveți vreo intervenție, ceva? Nu.

Vă mulțumesc.

Începem exprimarea votului.

Doriți o intervenție?

 
     

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Da.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog.

Pe Regulament, pe procedură?

Vă rog. (Vociferări.)

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Din respect pentru oaspeții noștri nu o să dialoghez cu sala.

Le urăm bun venit în Parlamentul României! (Vociferări.)

Știu, domnule Andronache, dar n-ar trebui să dialoghez cu dumneavoastră.

Totuși... (Vociferări.)

Legea suveranității.

Un apel către colegi, un ultim apel.

Nu votați împotriva acestei legi care, cu problemele ei...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog frumos să interveniți la punctul... când este legea la votul final.

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Bine, o să intervin acolo!

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Așa este regulamentar și corect.

 
  Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PHCD 38/2022) (adoptat);

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 38/2022.

Se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.

Vot, vă rog.

   

Cu 255 de voturi pentru, 3 contra, o abținere, adoptat.

 
  Proiectul de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților (PHCD 64/2021) (respins);

2. Proiectul de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților; PHCD 64/2021.

Comisia pentru regulament propune respingerea proiectului de hotărâre.

Se respinge cu votul majorității deputaților.

Vă rog, vot.

   

Cu 219 voturi pentru, 4 contra, 37 de abțineri, adoptată propunerea de respingere.

 
  Propunerea legislativă privind unele măsuri administrative și fiscale din starea de urgență (Pl-x 377/2021) (respinsă);

Legi ordinare. Respingeri.

3. Propunerea legislativă privind unele măsuri administrative și fiscale din starea de urgență; Pl-x 377/2021; lege ordinară.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

   

Cu 229 de voturi pentru, 30 contra și 4 abțineri, adoptată respingerea.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97 din 14 iulie 2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (PL-x 213/2020) (respins);

4. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97 din 14 iulie 2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români; PL-x 213/2020; lege ordinară.

Comisia pentru administrație publică propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

   

Cu 184 de voturi pentru, 73 contra, 5 abțineri, adoptată respingerea.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată (Pl-x 62/2022) (respinsă);

5. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată; Pl-x 62/2022; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

   

229 de voturi pentru, 29 contra, 4 abțineri.

Adoptată respingerea.

Proiectul de Lege privind efectuarea de teste gratuite împotriva COVID-19; PL-x 524/2020...

Explicarea votului?

Vă rog.

Domnul Muncaciu Sorin-Titus.

Vă rog. (Vociferări.)

 
     

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Inițiatorul!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu a fost cu intenție, domnule deputat!

 
     

Domnul Sorin-Titus Muncaciu (din sală):

Nu, nicio problemă!

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog.

 
   

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimați colegi,

Am văzut cum ați votat. O să vă judece poporul român pentru acest vot, (Vociferări.) pentru că... Lăsați-mă să termin! Pentru că nu este vorba de medicamente neaprobate. Ivermectina a fost un medicament, până în 2016, în Farmacopeea română.

Este vorba de faptul că sunt off-label. Ce înseamnă asta? Că sunt niște medicamente care, deși au fost aprobate pentru alte afecțiuni, s-a dovedit științific, domnule de la USR...

 
     

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Wiener!

 
   

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

... prin studii științifice la nivel internațional, că este efectiv, sunt medicamente efective. Cum putem noi să ignorăm aceste medicamente numai pentru că o comisie din Ministerul Sănătății sau niște domni de la Agenția Medicamentului spun altfel?! Aici contează știința, nu altceva!

Este imposibil să cred că ați votat ca poporul român să nu aibă antivirale în farmacii.

Dacă o să vină o nouă pandemie, dumneavoastră o să purtați vina dacă or să moară...! (Vociferări.)

Da, da, dumneavoastră trebuie vă asumați atunci când faceți așa ceva! (Aplauze.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Din mult respect nu intervin.

Proiectul de Lege privind efectuarea de teste gratuite împotriva COVID-19...

(Domnul deputat Adrian Wiener solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

Și dumneavoastră, domnule Wiener? A, și domnul Buicu!

O voce din sală:

Dar nu i-a pomenit numele, domnule președinte!

 
   

Domnul Adrian Wiener:

Da, explicarea votului, nu e vorba de nume.

Să corectez minciuna care s-a spus aici.

Deci medicamentele sunt indicate pentru anumite afecțiuni în baza unor studii clinice. Există studii clinice pentru Ivermectină, știm că este ineficientă și, repet, nu există, în afară de cele noi apărute de câteva luni, antivirale orale pe care să le fi găsit în farmacie pe perioada vreunuia dintre valurile care au fost în România; doar injectabile. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule Buicu, vă rog.

Domnul doctor.

 
   

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulțumesc.

Revin, stimate colege și stimați colegi, și vă citesc din inițiativă: "În contextul epidemiologic, Agenția Națională a Medicamentului va autoriza distribuția medicamentelor neautorizate".

Nu aveam cum să votăm așa ceva!

Mulțumesc. (Aplauze.)

O voce de la PSD:

Bravo! A vorbit și un specialist.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege privind efectuarea de teste gratuite împotriva COVID-19 (PL-x 524/2020) (respins);

6. Proiectul de Lege privind efectuarea de teste gratuite împotriva COVID-19; PL-x 524/2020; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru sănătate propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

   

Cu 229 de voturi pentru, 29 contra, două abțineri, adoptată respingerea.

 
  Propunerea legislativă Legea suveranității - Legea pentru protejarea interesului superior și suveran al poporului și al cetățeanului român (Pl-x 79/2022) (respinsă);

Legi organice. Respingeri.

7. Propunerea legislativă "Legea suveranității - Legea pentru protejarea interesului superior și suveran al poporului și al cetățeanului român"; Pl-x 79/2022; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Prima Cameră sesizată. Data prezentării în Biroul permanent - 28.03.2022; data la care se împlinește termenul constituțional pentru dezbatere și vot final - 04.06.2022, potrivit art. 75 alin. (2) din Constituție și art. 113 din Regulamentul Camerei.

Vot, vă rog.

   

Cu 229 de voturi pentru, 30 contra și o abținere, adoptată respingerea.

Domnul Simion George-Nicolae.

Domnule Simion, vă rog! (Râsete.)

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Voi râdeți, dar nu e râsul vostru!

Legea suveranității sub o formă modificată tot va intra în Parlament.

Scaunele de la Palatul Victoria se mai schimbă, o să ajungem la guvernare și cuvinte ca "suveranitate", "independență", mai ales că ieri și astăzi vorbim despre independența României, domnule Știrbu. Sunteți cu zâmbetul până la urechi, nu?!

Voci din sală:

Timpul, timpul, domnule președinte!

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Mulțumesc. Mulțumesc.

O să se schimbe lucrurile, atât vă spun!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Coarnă Dumitru, de la neafiliați.

Vă rog. (Vociferări.)

O voce din sală:

Miliția!

 
   

Domnul Dumitru Coarnă:

Da, domnule Radu, Poliția! (Vociferări.)

Miliția, cum vreți dumneavoastră!

Important este să votăm ceea ce trebuie, în țara asta!

Eu am votat pentru adoptarea acestei legi. Mi se pare normal și de bun-simț să admitem o suveranitate și să încetăm odată să distrugem acest popor!

Este clar că puteam discuta poate pe amendamente și o puteam reformula, dar este o altă discuție.

Sigur că dumneavoastră, celor din spatele meu, domnul Ciolacu și încă câțiva, nu le-a stat bine când am dezvoltat această inițiativă, pentru că spunea domnul de la USR că au fost doi de la PSD.

Nu, au fost 22 de la PSD! Au fost sunați fiecare, rând pe rând, și au fost scoși din lista de inițiatori. Au mai rămas doi!

Am lista, domnule Simonis!

Vă dau eu lista, domnule Simonis, că am văzut că dumneavoastră vorbiți întotdeauna fără să înțelegeți mecanismele.

Când vorbim despre suveranitate...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am o rugăminte, să încercăm să nu ne jignim colegii!

 
   

Domnul Dumitru Coarnă:

Nu jignesc pe nimeni, doar vorbeam cu domnul Simonis. Nu l-am jignit deloc, credeți-mă! Era un...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu, vă adresați plenului, nu domnului Simonis!

 
   

Domnul Dumitru Coarnă:

Păi, domnul Simonis mi s-a adresat mie, din sală, domnule președinte!

Vorbiți și cu domnul Simonis...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Atunci întrerup cuvântul dumneavoastră și purtați un dialog cu fiecare parlamentar în parte.

 
   

Domnul Dumitru Coarnă:

Bun!

Sigur că ați dat-o pe repede-nainte la respingeri, din mai multe considerente, dar două fundamentale.

Singura țară din Uniunea Europeană și NATO care are serviciu de informații militarizat este România. Se numește SRI.

Singura țară care a rămas ancorată în principiile sovietice, staliniste, putiniste, în ceea ce privește serviciile de informații, care se numesc SRI și SIE, este România.

O voce din sală:

Și China!

 
   

Domnul Dumitru Coarnă:

Singura țară care are serviciu militarizat care gestionează alegerile și se numește STS, se numește România.

Nicio țară din structurile euroatlantice nu are aceste servicii.

Vă place ori nu vă place, asta e realitatea din România! (Vociferări.)

Eram convins că o să o respingeți, pentru că, de exemplu, astăzi la cinci cetățeni români cu drepturi depline le-a fost interzis să participe la balcon, așa cum prevede legea, să asiste la acest vot. Au fost interziși dintr-un simplu motiv: sunt oameni simpli, corecți, cinstiți și care vor adevărul.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc mult.

Din partea Grupului PSD, domnul Fifor Mihai.

Vă rog.

Domnul Fifor? (Vociferări.)

Nu ați mai solicitat.

Domnul Ganț, din partea Grupului minorităților.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Ganț Ovidiu.

 
     

Domnul Dumitru-Viorel Focșa (din sală):

Sunt la rând, domnule președinte!

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu (din sală):

Un singur vorbitor de grup, domnule Focșa!

 
     

Domnul Dumitru-Viorel Focșa (din sală):

30 de secunde!

 
   

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Constituția României, la art. 2 alin. (2) spune: "Niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu".

Ce vreau să spun cu asta este că nici aici, în această instituție, nimeni, niciunul dintre noi și niciun grup politic nu-și poate aroga această prerogativă de a vorbi în numele suveranității poporului român, o putem face numai cu toții, împreună, cum am făcut-o, conform Constituției, până în prezent, și o vom face și în continuare.

Mai mult decât atât, toate discuțiile referitoare la... nu știu... cedări de suveranitate, "străinii vin, ne iau și ne fac", "Uniunea Europeană este rea", sunt inutile, atâta timp cât poporul român s-a exprimat prin referendum. Poporul român, prin referendum, a permis modificarea Constituției, iar Parlamentul României a ratificat, în unanimitate, Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană.

Deci suveranitatea o exercităm în limitele Constituției și a tratatelor la care România este parte, expresie - repet - a suveranității poporului român, exprimată direct prin referendum sau de către reprezentanții săi în Parlament.

În ceea ce privește Grupul parlamentar al minorităților naționale, întotdeauna când exprimăm un vot, indiferent despre ce proiect este vorba, acesta sau altul, ne gândim doar la acest aspect, așa cum am făcut-o de la constituirea statului român modern la 1 Decembrie 1918, decizie la care am fost parte, prin reprezentanții noștri, până în prezent, și o vom face și în viitor. Și niciodată nu vom accepta ca vreun alt participant la viața politică să-și permită să ne pună în discuție acest drept, făcând referire la apartenența noastră etnică, așa cum în mod jalnic s-a întâmplat ieri, de Ziua Europei.

Vă mulțumesc frumos. (Aplauze.)

 
     

Domnul Dumitru-Viorel Focșa (din sală):

Pe procedură, domnule președinte! Pe procedură!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Îmi pare foarte rău, nu aveți cuvântul!

Domnule Moșteanu Liviu-Ionuț, nu aveți cuvântul!

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Procedură!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu aveți nicio procedură!

Vă rog frumos, domnule Moșteanu!

Vă rog frumos, în bancă! (Vociferări.)

Domnule Moșteanu, vă rog frumos!

După ce termină vorbitorii care au dreptul, vă dau cuvântul pe procedură!

Vă rog frumos! (Vociferări.)

Nu! Vă rog frumos!

Circul e la marginea orașului! Vă rog frumos, nu în Parlament!

Domnul Moșteanu.

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

USR a votat împotriva acestui proiect de lege creat în laboratoarele lui Putin, așa cum au recunoscut cei care au depus această inițiativă. (Vociferări.)

Cu ocazia acestui vot s-au numărat și oamenii lui Putin, din Camera Deputaților, și sunt doar 30, de la AUR, de la neafiliați și de la PSD. (Aplauze. Vociferări.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Salan Viorel.

 
   

Domnul Viorel Salan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Da, așa este, o temă sensibilă, la care românii, categoric, privesc la ceea ce se întâmplă și în Parlamentul României și vreau să vă spun că sunt consternat de ceea ce văd în momentul de față. (Vociferări.) Spuneam că de aceea am venit în Parlamentul României, să-i reprezentăm în mod corect pe români și țara. Dar, din păcate, iată, se vine cu aceste teme care vizează mult mai multe, paleta a fost foarte largă, în contextul în care sunt 20 de legi vizate și două ordonanțe de urgență.

Totodată, așa cum am scos în evidență și la dezbaterile generale, ca să vii, într-adevăr, toate serviciile să le faci civile și în plus să le faci și sindicat, totodată să faci vorbire de acte normative care să producă efecte pentru anul 2021, cum se făcea vorbire despre exploatarea în fondul forestier la ras, pentru anul 2021, în contextul în care trebuie să fim corecți și cinstiți, că acest proiect s-a mai vehiculat în Parlamentul României.

Totodată, este incorect ce s-a menționat, că parlamentari ai Partidului Social Democrat ar fi semnatari ai acestui proiect. Cu excepția unei persoane care a fost scoasă în evidență, nu cred că sunt alți colegi de-ai noștri.

Am venit în Parlamentul României să-i reprezentăm în mod corect pe români și țara și de aceea Partidul Social Democrat va vota împotriva acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

O voce de la PSD:

Bravo! (Aplauze.)

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

A și votat! (Vociferări.)

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea art. 44 alin. (9) din Legea educației naționale nr. 1/2011 (Pl-x 46/2022) (respinsă).

8. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 44 alin. (9) din Legea educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 46/2022; lege organică.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru învățământ propun respingerea propunerii legislative.

Prima Cameră sesizată. Data prezentării în Biroul permanent 14.03.2022; data la care se împlinește termenul constituțional pentru dezbatere și vot final 14.05.2022, potrivit art. 75 alin. (2) din Constituție și art. 113 din Regulamentul Camerei.

Vot, vă rog.

   

Cu 197 de voturi pentru, 61 contra, 3 abțineri, adoptată propunerea de respingere.

Am încheiat...

(Domnul deputat Adrian Wiener solicită să ia cuvântul.)

Explicarea votului.

Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Wiener:

Nu ar fi fost nicio problemă de discriminare dacă am fi decis împreună astăzi o altă traiectorie educațională pentru cei care profesează sau exercită profesia de asistent medical, cum, de exemplu, nu e nimic discriminatoriu să stabilim salarii minime diferențiate pe domenii sectoriale. Sunt decizii strategice. Era una dintre ele, referitoare la resursa umană.

Mă rog, interesul se pare că a fost al patronilor de școli postliceale, unele dintre ele fiind chiar în localități fără spitale, în România. Nu au nici unde să facă practică! (Aplauze.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Rog membrii Biroului permanent, la ședință.

Am încheiat ședința de vot final.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 11.53.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 2 martie 2024, 11:02
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro