Şedinţa Camerei Deputaţilor din 4 mai 2022

			Şedinţa a început la ora 8.30. Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu şi de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor, asistaţi de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor. Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 4 mai 2022, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice. Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să îi retragă cuvântul. Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputaţi - PSD, 3 deputaţi - PNL, 2 deputaţi - USR, un deputat - AUR, un deputat - UDMR, un deputat al minorităţilor naţionale şi un deputat neafiliat. Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.
			În continuare, îi dau cuvântul domnului Savu, Grupul parlamentar al PSD. Vă rog.
			Domnul Florin Piper-Savu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia politică se intitulează "Fabricat în România". De-a lungul timpului, produsele fabricate în România au reuşit să se ridice la standarde înalte de calitate şi să constituie un motiv de mândrie naţională. Atât pentru cumpărătorii din România, cât şi pentru cei din afara graniţelor noastre, un produs realizat în ţara noastră a reprezentat mereu o carte de vizită care a contribuit la o percepţie pozitivă asupra României până în cel mai îndepărtat colţ al lumii. Dincolo de a fi un concept de promovare media, "Fabricat în România" continuă să fie un motiv de mândrie pentru producătorii autohtoni, o sursă de încredere a cumpărătorilor în produse de calitate, dar şi un îndemn la solidaritate, mai ales după perioada pandemiei. În ţara noastră se fabrică produse care ajung în aproape 200 de ţări din întreaga lume, dar conceptul "Fabricat în România" înseamnă şi succesul talentelor naţionale din sport, artă, ştiinţe sau literatură, care au făcut cunoscut şi respectat numele ţării noastre în lumea întreagă. Realitatea este că 80% dintre produsele fabricate în România sunt de fapt fabricate pentru export. Principalele exporturi sunt cele de automobile, software, îmbrăcăminte şi textile, maşini industriale, echipamente electrice şi electronice, produse metalurgice, materii prime, echipamente militare, produse farmaceutice, produse chimice fine şi produse agricole şi cereale, în timp ce consumatorii români iau de pe rafturi produse din export. "Fabricat în România" rămâne conceptul economic principal al PSD. De aceea, peste 70% dintre măsurile pe care Partidul Social Democrat le-a impus în programul economic şi în noua guvernare vizează soluţii şi scheme de ajutor pentru IMM-uri şi zona de agricultură. Unul dintre obiectivele strategice ale PSD este sprijinirea celor care produc în România, şi în acest sens au fost lansate programele de sprijin pentru IMM-uri: IMM Producţie, IMM Rural Invest, Garant Construct şi Pentru Sprijinirea Inovaţiei, dar şi programe de sprijinire a fermierilor. PSD propune acordarea de prime agricultorilor români de 10% din valoarea produselor agricole procesate în ţară, dacă aceştia livrează producţia agricolă la fabricile de alimente din România. Programul va ajuta fermierii români să se dezvolte şi să producă mai mult, astfel încât românii să aibă acces la produse de calitate obţinute pe plan local şi la preţuri cât mai rezonabile. Ce înseamnă un produs fabricat în România? Înseamnă siguranţa locurilor de muncă pentru români, înseamnă stabilitate şi predictibilitate. Copiii noştri, rudele şi prietenii nu vor mai fi tentaţi să ia calea străinătăţii şi-şi vor aduce contribuţia la dezvoltarea propriei ţări, şi nu a altora. Astfel, banii proveniţi din impozite şi taxe vor rămâne în România şi vor putea susţine educaţia, sănătatea, cultura. România va deveni astfel o ţară prosperă, cu o economie puternică, la care a contribuit fiecare dintre noi! Deputat al PSD Teleorman, Florin Piper-Savu.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
			Doamna Viorica Sandu. Vă rog.
			Doamna Viorica Sandu: Bună dimineaţa, stimaţi colegi! Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Scăderea ratei şomajului reconfirmă măsurile de sprijin propuse de PSD". Datele publicate marţi, 3 mai, de către Oficiul European pentru Statistică arată că România a înregistrat o rată a şomajului de 5,7% în luna martie. Această valoare plasează ţara noastră pe lista statelor membre ale Uniunii Europene care au o rată mică a şomajului şi reconfirmă faptul că măsurile luate de coaliţie, cu scopul contracarării creşterilor de preţuri, au avut efect pozitiv în economie şi nu au dus la desfiinţarea sau pierderea locurilor de muncă. De fapt, este pentru prima dată când inflaţia nu aduce şomaj în România. Mai mult, în ciuda crizelor pe care le parcurge regiunea noastră, investiţiile străine au înregistrat creşteri de un miliard de euro în primele două luni ale acestui an, raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut. Aceste statistici întăresc încrederea românilor în măsurile de sprijin stabilite de coaliţia de guvernare. Toate propunerile înaintate de miniştrii Partidului Social Democrat au fost gândite drept ajutor real pentru cetăţeni, după consultări cu reprezentanţii mediului privat şi ai societăţii civile. Este important ca aceste măsuri să ajungă să fie implementate, cu atât mai mult cu cât ele nu afectează alocările bugetare pentru investiţii şi pentru dezvoltarea economiei, ci sunt prevăzute ca fiind eligibile pentru finanţare prin fondurile europene. Partidul Social Democrat rămâne concentrat pe combaterea creşterii preţurilor, pe majorarea capacităţii de producţie şi procesare în industria alimentară şi pe susţinerea fermierilor şi a produselor autohtone. Trebuie să continuăm să oferim sprijin firmelor româneşti şi să protejăm locurile de muncă. Trebuie să protejăm pensionarii şi familiile cu venituri mici, să motivăm şi încurajăm performanţa şcolară, să sprijinim mediul privat şi agricultura. În situaţii de criză avem două opţiuni: să ne lăsăm copleşiţi de povara provocărilor sau să ne folosim de acestea pentru a depăşi limitările de până acum. Noi credem că putem să transformăm aceste crize, aparent obstacole, în oportunităţi de dezvoltare şi reconfirmare a rolului strategic al României la nivel regional. Vă mulţumesc. Viorica Sandu, deputat de Galaţi.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
			Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Andrei Daniel Gheorghe. Vă rog.
			Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Vă mulţumesc. Bună dimineaţa! Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Lumea liberă trebuie să aplice sancţiuni drastice regimului de la Moscova". Fac această declaraţie în contextul invaziei în Ucraina, o invazie pe care o vedem sub ochii noştri şi care a înspăimântat o omenire întreagă. Foarte multe persoane de bună-credinţă atrag atenţia asupra faptului că sancţiunile occidentale asupra Rusiei ne afectează şi pe noi. Aşa este! Însă efectele sancţiunilor pe care le resimţim noi sunt infime, comparativ cu dezastrul pe care îl suferă economia şi industria Rusiei. Industria de maşini a Rusiei, inclusiv industria militară, este dependentă de tehnologia occidentală. Economia Rusiei este una învechită, fără investiţii private sau de stat în tehnologii noi. Aşa se face că aceste sancţiuni îi obligă pe ruşi să construiască maşini personale fără airbag şi fără sisteme computerizate de bord, aşa cum se făceau acum 30-40 de ani. Mai mult, din cauza sancţiunilor ruşii şi-au închis inclusiv fabrici de armament, precum Fabrica de tancuri de la Uralvagonzavod. Aceasta ne arată că sancţiunile lovesc direct în maşina de război a lui Putin. Sancţiunile au şi un efect pe care poate unii nu îl văd: oamenii de rând, oligarhii şi mare parte din siloviki încep să realizeze că actualul regim de la Kremlin le afectează interesele. Oamenii de rând se văd în imposibilitatea de a-şi achiziţiona bunuri necesare vieţii de zi cu zi, precum hrană, electrocasnice, îmbrăcăminte. În schimb, oligarhii şi siloviki şi-au văzut brusc blocate averile de miliarde de dolari, iahturile, hotelurile şi casele de vacanţă din cele mai scumpe locuri din lume. Sancţiunile trebuie să continue, iar scopul clar al acestora trebuie să fie ca Rusia şi niciun lider de la Kremlin să nu se mai gândească vreodată să atace vreo altă ţară. Sancţiunile trebuie să fie atât de dure, încât această perioadă a agresiunii ilegale, imorale, neprovocate şi nejustificate asupra Ucrainei să rămână în istoria Rusiei ca o perioadă neagră pe care nimeni nu-şi doreşte să o mai repete. Rusia lui Putin s-a dovedit un factor generator de instabilitate în relaţiile internaţionale. Sub mandatul lui, Rusia a atacat Georgia, în 2008, şi Ucraina, în 2014 şi 2022. Pe plan intern Rusia este o satrapie aproape perfectă, fiind depăşită, din acest punct de vedere, doar de ţări precum Coreea de Nord. Regimul dictatorial controlează populaţia prin acţiuni de teroare şi prin represiune. În Rusia nu există justiţie liberă, nu există opoziţie politică liberă, nu există mass-media liberă. Orice voce critică este redusă la tăcere. De aceea, militez pentru impunerea de sancţiuni mult mai dure, care să cuprindă inclusiv eliminarea de pe piaţa europeană a petrolului şi a gazului rusesc. Lecţia pe care Rusia trebuie să o primească are scopul ca niciodată în viitorul previzibil vreun lider de la Kremlin să nu mai viseze măcar să reia acţiunile criminale ale lui Vladimir Putin. Impunerea unui embargou total Rusiei este perfect legitimă şi morală, căci scopul este împiedicarea obiectivelor sinistre ale unui regim care sub ochii întregii omeniri comite fără nicio remuşcare crime abominabile împotriva populaţiei civile din Ucraina. Vă mulţumesc.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
			Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Filip Havârneanu. Vă rog.
			Domnul Filip Havârneanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedintă. Stimaţi colegi deputaţi, Am crezut că statul român îşi iubeşte copiii. Am crezut că partidele vechi au învăţat din propriile greşeli, dar unele caractere politice nu se schimbă nici când vine vorba de copii. "România Educată" este România care a uitat să spună elevilor "Meritaţi tot ce-i mai bun". Zilele trecute, olimpicii României şi-au făcut curaj să vorbească despre minciunile organizatorilor de concursuri, de la inspectorate şi până la ministere, despre mizeria în care sunt obligaţi să-şi adune forţele pentru a face performanţă, fix în ţara în care plagiatorii zâmbesc perfid şi ascund falsurile pe care şi-au clădit carierele la stat. La finalul competiţiilor, cei reponsabili nu au ezitat să se laude peste tot, prin presă, pe unde au putut, pentru excelenta organizare şi grijă. Niciun discurs fabricat la partid nu va bate realitatea unui copil! Ministrul educaţiei înjoseşte olimpicii României, transformând participarea la concursuri într-o traumă emoţională. Condiţiile severe în care ei îngheaţă cu pixul în mână deasupra lucrărilor, camerele infecte şi nepăsarea celor care pozează în lideri responsabili sunt cele care îi fac să creadă mai puţin într-o lume autohtonă. Sunt copii care simt că îi lasă puterile, fiindcă nici la ora asta nu aprinde nimeni lumina care a fost promisă de mult la capăt de drum. Hrana oferită unui copil cu rezultatele căruia se laudă apoi statul a fost o batjocură. Să dai nişte resturi de mâncare unui elev care are nevoie de energie pentru a aduce medalii, să-l laşi să meargă singur prin ploaie, pe centură, să îl cazezi în nişte hoteluri sau internate îngrozitoare, în care ţi se face rău de la acea mizerie, acestea toate denotă o lipsă de respect din partea ministrului educaţiei. Un minister care insultă şi neglijează efortul acestor elevi este unul care a picat toate examenele. Aceşti copii excelează în ceva şi niciodată nu vor copia la xerox teze de doctorat. Nu râdeţi de prezentul lor şi nici de această vocaţie pe care o au! Aceşti copii geniali şi harnici ai României nu pot fi insultaţi la nesfârşit şi traşi în mocirla unei politici dezastruoase, în care coaliţia puterii se simte bine. Vă bateţi joc de o generaţie etern sacrificată în numele neputinţei guvernamentale. Umilinţa nu trebuie să devină o normalitate, iar dacă avem consideraţie faţă de elevi vom susţine vocea lor şi adevărul lor atât de evident! Aş vrea să cred că statul acesta este demn de copiii care au diplome obţinute pe bune. Aş vrea să cred că orice anchetă ar fi început n-o să bagaţi mizeria sub preş şi n-o să vă atingeţi de medaliile copiilor pentru care au muncit foarte mult, au reuşit, dar, din păcate, sunt dezamăgiţi. Şi vă rog să nu uitaţi nici de ceilalţi copii care stau în aceste condiţii în fiecare zi. Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Filip Havârneanu, deputat al USR Iaşi.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
			Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz. Vă rog.
			Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. "Românii de pretutindeni, batjocoriţi din nou de coaliţia toxică PSD-PNL-UDMR" De altfel, această coaliţie de hoţi, plagiatori şi trădători e consecventă în dispreţul şi ura pe care le manifestă faţă de românii din afara graniţelor ţării. În urmă cu câteva săptămâni, împreună cu colegul meu Radu Mihail, am depus un proiect de lege pentru a reduce perioada de transcriere a actelor de stare civilă pentru românii care au dobândit şi redobândit cetăţenia română, de la 60 de zile la 10 zile. Concret, am vrut să reducem termenul şi timpul inutil de aşteptare pentru un român care a depus jurământul de credinţă faţă de popor şi care e cetăţean, şi în acelaşi timp nu e cetăţean - pentru că nu are CNP. După cum bine ştiţi, în România, dacă nu ai CNP nu exişti, pentru că la noi actele de identitate pare că nu sunt făcute pentru cetăţeni, în schimb cetăţenii trăiesc pentru acte. Dincolo de faptul că statul român obligă românii din Republica Moldova să aştepte peste doi ani de zile redobândirea cetăţeniei române, umilirea lor de către statul român continuă şi după depunerea jurământului. Să nu uităm că statul român acordă în jur de 10.000 de cetăţenii pe an. Iar periplul acestora cu celebrul dosar cu şină continuă şi la primării, fiind nevoiţi să aştepte plimbarea dosarului între instituţii, şi aceasta în condiţiile în care niciun document nu se depune în format electronic. Instituţii populate de domnii şi doamnele "Nu se poate", cu care m-am întâlnit acum câteva zile şi în Comisia pentru administraţie publică de la Senat, iar de această dată PSD a venit cu acea sfidare a bunului-simţ, ironizând românii din afara graniţelor ţării cu afirmaţii precum: "Sunteţi prea tânăr să înţelegeţi administraţia din România", "Se vede că nu aveţi studii privind administraţia din România şi nu înţelegeţi cum funcţionează aceasta", "Habar nu aveţi cum stă treaba cu complexitatea administraţiei publice româneşti", "60 de zile este prea puţin pentru transcriere", argumentând că ar fi nevoie de o presupusă valiză diplomatică pentru a transporta documentele. În realitate, procesul este mult mai simplu, presupune un transfer al dosarului între ofiţerul de stare civilă, serviciul de evidenţă a persoanelor din judeţe şi primarul care avizează transcrierea actelor. În practică, de ar fi trimis dosarul şi prin telegraf, tot mai puţin de 60 de zile le-ar fi luat. Mai mult, Ministerul Afacerilor Interne a venit doar cu scuze că nu se poate şi "Lăsaţi că ne vom ocupa noi de digitalizare, din 2023!". Aceleaşi scuze absurde care blochează orice iniţiativă de debirocratizare a statului român. Şi haideţi să vorbim despre exemple de bune practici. Aşa cum preşedintele inert, incapabil, domnul Klaus Iohannis ar trebui să ia exemplul de la preşedinta Maia Sandu, şi acest guvern al sărăciei ar trebui să se uite cu atenţie la fraţii noştri de peste Prut şi să înveţe cum se pot transcrie actele de stare civilă în 5 sau 10 zile. Sper ca măcar în al nouălea ceas deputaţii să conştientizeze importanţa debirocratizării instituţiilor statului şi să voteze proiectul de lege, pentru că cetăţenia română nu este un privilegiu, ci un drept pentru românii din Republica Moldova. Vă mulţumesc.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
			Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru, din partea Grupului AUR. Vă rog.
			Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru: Stimaţi colegi, În judeţul Botoşani, patrie a culturii româneşti, am avut odată un teatru - construit în numai doi ani din chetă publică, la care au participat minorităţile şi aristocraţii târgului de pe atunci. Inaugurat cu mândrie în 1914, Teatrul "Mihai Eminescu" era o bijuterie arhitecturală care strălucea în mijlocul oraşului Botoşani. O parte din farmecul său a fost pierdut odată cu bombardarea sa, în 1944, însă a rămas în continuare un ax central al culturii botoşănene. Asta până în anul 2014, an centenar de la inaugurarea teatrului, când autorităţile locale decid că este momentul restaurării. Nimic rău în asta, însă această decizie a adus teatrul din Botoşani în stadiu de moarte clinică. De opt ani de zile lucrările stagnează, dovedind o profundă lipsă de interes şi profesionalism din partea autorităţilor. De asemenea, actorii Teatrului "Mihai Eminescu" sunt nevoiţi să joace în alte săli de spectacol, lipsite de dotările atât de importante pentru spectacolele de teatru. Ba chiar siguranţa lor este pusă în pericol, actul artistic necesitând condiţii speciale şi nu orice fel de săli. Sunt aici şi pentru a exprima revolta lor referitoare la această situaţie îngrijorătoare. Revenind la proiectul de restaurare, sigur că da, au existat licitaţii obscure, umbrite de interesele de partid care îşi doreau ca firmele lor de casă să aibă prioritate în proiectul de restaurare a clădirii. Evident, o firmă de casă a PSD-ului a câştigat şi, după ce a despuiat până la cărămidă întreaga clădire istorică, au apărut problemele de ordin financiar, urmate la scurt timp de falimentul reputatei firme. De 8 ani de zile, incompetenţa celor două partide care au condus Botoşaniul şi care "întâmplător" se află astăzi împreună la guvernare se oglindeşte în clădirea teatrului care zace în mijlocul municipiului nostru. Te întrebi dacă este vorba de rea-credinţă sau pură incompetenţă! Oraşul nostru a fost văduvit de cea mai iubită clădire şi toată lumea ridică din umeri. E destul! Ce au făcut străbunicii noştri în 2 ani nu au putut restaura ăştia în 8 ani de zile! Este momentul să luăm atitudine şi pentru început vom cere explicaţii clare din partea Ministerului Culturii şi a Ministerului Finanţelor. Vă mulţumesc.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor, domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi. Vă rog.
			Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi: Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Începând cu anul 2005, în a doua zi a lunii mai, celebrăm Ziua Naţională a Tineretului din România, o zi cu şi despre tineri, în care ne bucurăm de curajul şi determinarea acestora, punându-ne în acelaşi timp speranţele în ei pentru crearea unui viitor mai bun. Trecând peste simbolistica jovială şi plină de viaţă a acestui eveniment, Ziua Naţională a Tineretului din România poate reprezenta un moment de reflecţie asupra nevoilor celor aproximativ 5,5 milioane de tineri din ţara noastră, asupra modului în care ei încearcă să-şi croiască un viitor în ţara aceasta, precum şi asupra modului în care noi, în calitate de reprezentanţi ai poporului, îi putem susţine. Tocmai din acest motiv obligaţia autorităţilor publice este aceea de a identifica şi adopta politici şi decizii care au drept scop tocmai îmbunătăţirea metodelor prin care tinerii pot să-şi identifice şi să-şi valorifice competenţele la un potenţial cât mai mare, concomitent oferindu-le mijloacele adecvate pentru exprimarea dorinţelor, viziunilor şi opiniilor asupra evoluţiei societăţii, atât în prezent, cât şi în viitorul apropiat, reprezentându-le, în acelaşi timp, convingerile. Vorbim astfel despre o diversificare mult mai amplă a proiectelor şi activităţilor destinate implicării lor active, asigurându-le o includere eficace pe plan socio-economic, civic, cultural şi chiar politic. Din păcate, încă putem fi martorii modului deficitar în care, în unele sectoare, înţelegem să actualizăm reglementările care au drept scop sprijinirea şi motivarea tinerilor în formarea lor educaţională sau profesională, acordarea unui sprijin mai mare pentru cei care provin din medii defavorizate sau care nu au acces la resursele necesare dezvoltării propice, continuând cu motivarea reală a elevilor performanţi, dar şi cu impulsionarea implicării autorităţilor în inserţia tinerilor în câmpul muncii. Un punct aparte la care cu siguranţă trebuie să reflectăm mai mult îl reprezintă şi modul în care înţelegem să promovăm şi să susţinem tinerii performanţi, iar concursurile naţionale care s-au desfăşurat săptămânile trecute ne-au demonstrat din nou, dacă mai era nevoie, că inacţiunea nu reprezintă o soluţie. Pentru noi, etnicii ucraineni din România, tinerii reprezintă viitorul, aceştia fiind cei care preiau şi transmit generaţiilor viitoare moştenirea sacrală a unui popor. Cu toate acestea, rămâne întrebarea: cum ar fi decurs cea de-a 28-a ediţie a olimpiadei de limba şi literatura ucraineană maternă dacă aceasta nu avea susţinerea Uniunii Ucrainenilor din România, cea care a asigurat asistenţa organizatorică, cazarea, masa, transportul şi chiar premiile decente acordate elevilor? Problemele cu care se confruntă tinerii trebuie să ne preocupe pe toţi, intervenind împreună pentru crearea şi implementarea imediată de noi politici îndreptate către nevoile reale ale tinerilor din România, indiferent de etnie, religie, regiune a ţării, rămânând mai deschişi şi receptivi la cererile tinerilor, încurajându-i să se implice în viaţa comunităţilor din care provin şi susţinându-i în demersurile lor de a-şi îmbunătăţi mediul în care trăiesc. Vă mulţumesc.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
			Domnul Mihai Ioan Lasca. Vă rog.
			Domnul Mihai Ioan Lasca: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de azi se intitulează "România este în război de peste 30 de ani!". Stimaţi colegi, Ieri, preşedintele ţării ne-a informat că a aprobat intrarea, staţionarea şi operarea trupelor străine pe teritoriul României. Noi, ca aleşi ai poporului român, avem datoria să reprezentăm românii şi să ascultăm vocea lor. Şi vocea majorităţii românilor, în proporţie de aproximativ 70%, este aceea că nu doresc implicarea României într-un război care este foarte mult pe placul actorului Zelenski, acest dansator pe tocuri cu pretenţii penibile de "erou ascuns în buncăr". Deşi pare o coincidenţă, dar nu este deloc aşa, aceiaşi 70% din români au refuzat să se injecteze cu seruri experimentale a căror achiziţie face acum obiectul unui dosar penal deschis de DNA. Aceiaşi 70% din români nu au votat la alegerile parlamentare din anul 2020, scârbiţi fiind de clasa politică care de 30 de ani vinde România bucată cu bucată. Acum, aceiaşi 70% din români vor să trăiască în pace şi nu să devină carne de tun pentru slugărnicia unor politicieni care se duc pe rând în vizite la dansatorul pe tocuri, micul Zelenski. Într-o democraţie majoritatea - şi nu minoritatea - decide, dar acest principiu este călcat în picioare de nişte guvernanţi trădători. În timpul pLandemiei guvernanţii minţeau cu neruşinare românii că vaccinul înseamnă normalitate, iar acum mint românii că războiul înseamnă lupta pentru pace. În prezent, nimeni nu are voie să critice războiul dorit de micul Zelenski, aşa cum în pLandemie nimeni nu avea voie să critice serurile experimentale care din păcate au ucis oameni. De peste 30 de ani, românii se află deja într-un război cu guvernanţii trădători, cu corupţia din instituţiile statului, cu străzile pline de gropi din cartiere parcă bombardate, cu abuzurile forţelor de ordine care ar trebui să îi apere tocmai de abuzuri, cu cele mai mari facturi şi preţuri din Europa, raportat la nivelul de trai, şi lista "războaielor" poate continua. Aceste "războaie" din interiorul României nu s-au dorit a fi rezolvate, în schimb, nişte obedienţi doresc să arunce românii într-un război benefic doar celor care stau ascunşi pe margine, echipaţi cu veste antiglonţ în lumina reflectoarelor, doar pentru impresie artistică. De peste 30 de ani românii aşteaptă reconstrucţia ţării, dar trădătorii au tupeul să afirme că vor contribui financiar la reconstrucţia Ucrainei. Unele oraşe ale Ucrainei din timpul conflictului armat cu Federaţia Rusă arată mai bine decât unele oraşe din România pe timp de pace. John Kennedy, al 35-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii, a rostit două propoziţii care acum sunt uitate: "Omenirea trebuie să pună capăt războaielor, altfel războaiele vor pune capăt omenirii!" şi "Să nu negociem niciodată cu frică. Dar să nu ne fie niciodată frică să negociem!" Ţări europene importante din punct de vedere economic negociază pentru cetăţenii lor, în schimb, trădătorii românilor încearcă să distrugă şi ce a mai rămas în ţară. Între timp, micul Zelenski cere bani europenilor ca să ducă un război, refuzând negocierea şi implicit pacea. Viitorul României aparţine patrioţilor! Aşa să ne ajute Dumnezeu! Deputat independent Mihai Lasca.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Romulus-Marius Damian.
			Domnul Romulus-Marius Damian: Bună dimineaţa! Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "PSD sprijină tinerii români!". Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi face referire la Ziua Naţională a Tineretului, pe care o sărbătorim anual pe 2 mai, şi aş dori să profit de această ocazie pentru a le ura tinerilor noştri la mulţi ani, dar şi pentru a-i informa cu privire la câteva demersuri iniţiate de PSD, cu scopul de a-i sprijini pe aceştia. Tinerii sunt viitorul acestei ţări şi al lumii întregi şi de aceea PSD a iniţiat mai multe proiecte care să vină în sprijinul dezvoltării tinerilor români. Astfel, pachetul "Sprijin pentru România", prin care se acordă un ajutor financiar pentru decontarea procedurilor de fertilizare in vitro pentru tinerii care nu pot avea copii din motive medicale, vouchere pentru elevi pentru rechizite, haine, alimente, Programul "Family Start", credit garantat de stat pentru familiile la început de drum, Programul "Student Invest", ajutor financiar pentru studenţii români sub forma unui credit garantat de stat, burse pentru românii de pretutindeni în aceleaşi condiţii precum cele acordate studenţilor români, Programul Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar, componentă PNRR, adresat elevilor aflaţi în risc de abandon şcolar, cu precădere celor din mediul rural. Felicit activitatea Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse pentru proiectele pe care le are în desfăşurare. Atât eu, cât şi colegii mei din Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor aşteptăm cu interes să dezbatem noua Lege a tineretului şi Strategia naţională pentru tineret, care se află în proces de elaborare şi care sunt extrem de importante. Anul 2022 este Anul European al Tineretului, aşa cum a fost declarat de către Comisia Europeană şi deci este cu atât mai important să venim în sprijinul tinerilor prin măsuri concrete, să le arătăm solidaritatea şi aprecierea noastră, după 2 ani foarte grei de pandemie în care sistemul de educaţie a avut de suferit. Vă mulţumesc. Deputat Marius-Romulus Damian, Caraş-Severin.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Valentin-Ilie Făgărăşian. Vă rog.
			Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea de astăzi se numeşte "Sistemul fiscal din România trebuie să rămână predictibil. Firmele româneşti au nevoie de capitalizare". Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Nimic nu face mai rău mediului de afaceri românesc decât acele declaraţii publice iresponsabile care aduc în discuţie fie majorări de impozite şi taxe, fie introducerea unor impozite noi, fie reconsiderarea libertăţii economice a agenţilor privaţi. În lipsă de soluţii moderne şi constructive, unele persoane se trezesc propunând în mod iresponsabil impozite progresive, introducerea unor noi taxe sau înrolarea forţată a tuturor agenţilor economici în nu ştiu ce registre sau caiete ale firmelor. Nimeni însă nu vorbeşte despre faptul că firmele româneşti se zbat de doi ani să supravieţuiască, despre faptul că fiecare loc de muncă din economia privată a fost protejat prin efortul antreprenorilor români şi că acea creştere economică importantă cu care s-a tot mândrit ţara noastră se datorează exclusiv firmelor româneşti. Stimaţi colegi, Nu cred că sunt singurul care a remarcat faptul că atât organismele internaţionale, cât şi Comisia Naţională de Prognoză, şi-au moderat optimismul privind creşterea economică din acest an, aducând-o la jumătate. Efectele agresiunii ruse asupra poporului ucrainean, inflaţia preţurilor în domeniul energetic şi blocajele apărute pe lanţurile de aprovizionare cu mărfuri sugrumă activitatea producţiei din toate domeniile. În acest context de maximă incertitudine economică, în care firmele au nevoie de sprijin, nu de impozite mai mari, cred că cei care avansează asemenea teme de discuţie în spaţiul public fac foarte mult rău economiei şi stabilităţii. Stimaţi colegi, Există soluţii la provocările care încearcă economia românească. Graţie Guvernului Ciucă, anul 2022 va intra în istoria post-revoluţionară ca anul cu cel mai mare volum al investiţiilor publice. Aceasta este adevărata gură de oxigen de care are nevoie mediul economic privat. Orice investiţie publică înseamnă comenzi suplimentare pe orizontală, înseamnă dezvoltarea firmelor mici româneşti, înseamnă locuri de muncă bine plătite pentru români şi atractivitate pentru investiţiile străine directe. Apoi, capitalurile româneşti au şansa de a se dezvolta şi deveni mai competitive cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile. Graţie preşedintelui Iohannis şi a PNL, 80 de miliarde de euro aşteaptă să fie cheltuiţi în economia românească. Îi felicit pe miniştrii care au făcut posibil ca, numai în primele luni ale acestui an, sumele atrase de la Uniunea Europeană să fie mai mari şi cu aproape 64% faţă de anul precedent. Deci, se poate! Aşadar, economia românească are nevoie de resurse, de capitalizare, de finanţare, nu de taxe şi impozite noi. Urmează cel puţin 6 ani plini de oportunităţi financiare pentru ţara noastră, pe care îmi doresc să-i fructificăm în integralitate. Vă mulţumesc. Valentin Făgărăşian, deputat al PNL.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
			Domnul deputat Ion-Marian Lazăr, USR. Vă rog.
			Domnul Ion-Marian Lazăr: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "O nouă palmă primită de antreprenorii români". Se pare că o nouă propunere legislativă este înregistrată, spre adoptare în procedură de urgenţă, la Biroul permanent al Senatului României, sub nr. 254 din 20 aprilie 2022. Propunerea, ce este asumată inclusiv de parlamentari PNL, vizează operarea unor modificări ale Legii Camerelor de Comerţ din România. Printre alte aberaţii prevăzute prin această propunere legislativă, se are în vedere şi crearea unui aşa-zis catalog al firmelor, ce va implica introducerea unei noi taxe pe seama agenţilor economici. Scopul nedeclarat al acestei taxe, ce poate atinge valoarea de 100 de euro/an, îl reprezintă umflarea conturilor Camerei Naţionale de Comerţ, dar şi a Camerelor de Comerţ Judeţene, cărora le va reveni un procent de 20% şi respectiv 80% din taxa percepută de la profesioniştii înscrişi în Catalogul firmelor. Această nouă palmă primită pe obrazul extrem de tăbăcit al antreprenorilor români îmi aminteşte de "patenta" - este acel impozit anual din perioada Regulamentului Organic, ce condiţiona exercitarea activităţilor specifice de către negustori şi meseriaşi. Nu are rost să comentez câte principii sunt încălcate în mod grosolan prin această propunere legislativă. O să mă rezum doar să le reamintesc colegilor parlamentari din arcul guvernamental că libera asociere şi tratamentul egal al persoanelor sunt principii care trebuie respectate în cadrul unei pieţe concurenţiale. În final, nutresc speranţa că parlamentarii PNL, ce se autoproclamă apărători ai mediului de afaceri, vor înţelege în ceasul al doisprezecelea că aceste principii nu au caracter facultativ şi că este necesar să îşi retragă semnăturile de pe acest demers legislativ, care este, de fapt, o jecmănire a antreprenorilor români. Mulţumesc. Deputat Lazăr Ion-Marian, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
			Domnul Dumitru-Viorel Focşa, vă rog.
			Domnul Dumitru-Viorel Focşa: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică se intitulează "Domnule Ciucă, dar cu morţii cum rămâne?". Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În luna mai a anului trecut, mai exact, pe data de 30, actualul preşedinte al Senatului, premierul de tristă amintire, Florin Cîţu, îşi anunţa cu surle şi trâmbiţe candidatura la funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Liberal. Girat de forma fără fond de la Cotroceni, sprijinit de toxica echipă câştigătoare, dar mai ales ghidat de acea mână invizibilă care mută personaje obscure, şantajabile, obediente, în funcţiile de conducere ale statului, întocmai ca pe o tablă de şah, Florin Cîţu a câştigat alegerile de preşedinte la PNL. Numai că, în doar şase luni de zile, "salvatorul României" a fost executat cu sânge rece de cei care i s-au prosternat la Congres. Evident, nu soarta lui Florin Cîţu ne interesează, ci preţul pe care românii l-au plătit pentru alegerea lui, preţ pentru care nu răspunde nimeni. Acest cost nu se calculează nici în euro, nici în dolari, nici în inflaţie, ci în morţi. Da, în morţi, în morţii de COVID, în cei care nu au mai avut nicio şansă în valul 4, din cauza campaniei interne liberale, campanie care a pus întreaga Românie pe un mare hold. În perioada iunie-noiembrie 2021, în România s-au înregistrat 23.758 de morţi din cauza infectării cu virusul Sars-CoV-2, adică 36,28% din totalul înregistrat la finele lunii aprilie 2022. Aceasta este perioada în care toate autorităţile statului nu au făcut absolut nimic pentru a preveni dezastrul, pentru că, nu-i aşa, România învinsese pandemia şi era nevoie de linişte pentru alegerea lui Cîţu. Da, a fost linişte de mormânt, la propriu. La doar câteva luni de la această dramă naţională, ca şi cum nu s-ar fi întâmplat absolut nimic, echipa câştigătoare a rămas pe poziţii, iar conducătorul ei este executat public. Nu am auzit nici măcar un "Ne iertaţi, pentru că am fost proşti, ticăloşi, pentru că v-am sacrificat, pentru că v-am omorât rudele pentru Superman în budigăi!". Nu am văzut nici măcar schiţa unei păreri de rău, ci doar o nouă încordare a muşchilor, pentru salvarea şi conservarea privilegiilor. Aşadar, domnule Ciucă, înainte de orice, în calitate de membru şi conducător al echipei câştigătoare, care îi are pe conştiinţă cel puţin pe cei 23.758 de morţi, ar trebui să răspundeţi public - cine plăteşte pentru ei? Vă mulţumesc. Dumitru-Viorel Focşa, deputat AUR de Constanţa.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc, domnule deputat.
			Domnule Coarnă, vă rog.
			Domnul Dumitru Coarnă: Bună dimineaţa! Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţie politică intitulată: "Legea offshore sau vânzarea gazelor naturale din Marea Neagră pe un preţ derizoriu şi impactul pentru România". Proiectul de lege care permite vânzarea gazelor naturale ale României din Marea Neagră pe nimic, pentru ca ulterior ţara noastră să le răscumpere la preţuri exorbitante de la companiile de exploatare, denumit Legea offshore, a fost înregistrat la Senat. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, reprezintă, în fapt, o Cutie a Pandorei. Potrivit proiectului de act normativ care modifică Legea offshore, pe toată durata derulării acordurilor petroliere referitoare la perimetrele petroliere offshore şi onshore de adâncime, titularii acordurilor, inclusiv operatorii economici afiliaţi acestora, vor avea dreptul de a comercializa în mod liber hidrocarburile produse din perimetrele petroliere respective, la preţurile şi în cantităţile determinate de către aceştia, în acord cu legislaţia naţională şi cu principiile Uniunii Europene de piaţă liberă. Astfel, sub pretextul crizei energetice şi a independenţei energetice faţă de Rusia, s-a iniţiat un act normativ prin care devenim dependenţi faţă de companiile de exploatare a gazelor naturale; gaze naturale proprietate a statului român, de altfel. "Facilităţile fiscale" oferite acestor companii nu vor creşte veniturile la bugetul de stat, ci, din contră, le vor scădea vertiginos. În realitate, modificările la Legea offshore sunt profund dezavantajoase pentru România. În primul rând, companiile nu sunt obligate să vândă niciun metru cub din gazele României pe piaţa internă, în condiţiile în care în legea iniţială, pe care companiile care au semnat contractele erau obligate să o respecte, 50% din gaze ar fi trebuit să ajungă pe piaţa românească. În al doilea rând, din impozitarea veniturilor suplimentare care depăşesc un preţ de vânzare de 85 de lei pe MWh, statul s-ar putea să nu obţină vreun profit. Modificările legislative mai prevăd şi majorarea deducerii investiţiilor de la 30% la 40%, ceea ce înseamnă că firmele care exploatează gazul din Marea Neagră vor putea introduce cheltuieli de până la 40%, iar impozitarea se va face doar pe 60% din veniturile suplimentare. În final, statul român ajunge să încaseze sume modice, în condiţiile în care redevenţa pe cantitatea de gaz vândut se raportează la preţul mediu al gazului. Modificarea Legii offshore nu aduce nimic bun, nici pentru ţară, nici pentru consumatorul de rând. În afară de o redevenţă la preţul mediu al gazelor, acele impozite pe veniturile suplimentare pot fi ocolite foarte uşor. Companiile pot vinde la 85 de lei MWh, pragul la care nu se percep taxe, către propriile filiale, pentru ca mai apoi să le revândă la preţurile dorite. De ce nu exploatează şi România printr-o societate cu capital de stat resursele naturale proprii, care există deja în Marea Neagră, dacă tot se doreşte independenţă energetică? Suntem în plină criză energetică în România, ca urmare a creşterii exorbitante a preţului la gaze şi energie electrică, însă Guvernul nu a întreprins demersurile legislative prin care s-ar fi redus aceste costuri. Pe scurt, suntem în situaţia în care avem resurse naturale care ar putea să ne acopere necesarul nostru de consum, dar le vindem pe nimic, pentru a le răscumpăra ulterior la un preţ exorbitant, impus de companiile de exploatare. Dumitru Coarnă, deputat independent, Circumscripţia nr. 12 Călăraşi. Mulţumesc.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna Elena Hărătău. Vă rog, doamnă.
			Doamna Elena Hărătău: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Autostrada A7 - de la stadiul de hârtii la stadiul de asfalt". De puţin timp, toţi factorii politici am căzut de acord, cel puţin în declaraţii, că regiunea Moldovei trebuie scoasă din izolare prin construirea de autostrăzi. Spuneam, în cea de-a doua mea intervenţie pe această temă de la tribuna Camerei Deputaţilor, că "în acest fel, regiunea Moldovei va dispune de o infrastructură rutieră adecvată, care să îi permită mult mai uşor atragerea investiţiilor străine, asigurându-se prin aceasta şi un «culoar european» pentru Republica Moldova". Atrag atenţia astăzi asupra a ceea ce se doreşte a fi Autostrada A7, Ploieşti - Buzău - Focşani - Bacău - Paşcani. În aprilie 2016, fostul CNADNR anunţa că la jumătatea acelui an va fi lansată licitaţia. După exact 6 ani, între Ploieşti şi Paşcani nu s-a deschis niciun şantier de lucrări. Totul este neschimbat, exact ca în 2016. Cu hârtiile emise pentru acest proiect, s-ar putea acoperi însă toată distanţa, adică ceva peste 300 de kilometri. Este un proiect care, pe nişte insule din Spania, de exemplu, era gata de câţiva ani. Apoi, în 2017, ni se spunea că proiectul şoselei noi, de 327 de kilometri, dintre Ploieşti şi Paşcani, apare în MasterPlan ca DX5 Siret Expres şi are ca perioadă de implementare 2016-2020, la un cost estimat de 1,35 miliarde de euro. Astăzi, în 2022, pe site-ul CNAIR, A7 apare în secţiunea "Autostrăzi în pregătire". Având în vedere aceste aspecte, ca deputat de Bacău, îmi exprim speranţa ca măcar de astăzi înainte, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, împreună cu organismul subordonat, CNAIR, vor urgenta trecerea A7 de la stadiul de hârtii la stadiul de asfalt. Iar în ultimul timp chiar există paşi concreţi în acest sens. Consider că şi opinia publică trebuie să afle, după 6 ani de tergiversări, care este costul estimat al Autostrăzii A7, Ploieşti - Buzău - Focşani - Bacău - Paşcani. Mulţumesc. Deputat al PNL de Bacău, Elena Hărătău.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
			Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Brian Cristian. Vă rog.
			Domnul Brian Cristian: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, A fost nevoie să treacă 2 mai, Ziua Naţională a Tineretului, ca să mai realizez încă o dată cât de deconectată este clasa politică de la acest sector, pe care îl bagă în seamă doar la ocazii speciale. De aceea, tinerii nu se simt reprezentaţi, o mare parte dintre ei doresc să plece din ţară, din cauza lipsei de oportunităţi, şi, durerea politicienilor, se prezintă la vot într-un procent ridicol de mic. Tot ridicol este şi faptul că prin ministere nu avem specialişti în politici publice pentru tineret, iar expertiza vine, de regulă, de la organizaţii neguvernamentale. La fel cum este ridicol faptul că avem anul acesta un minim istoric în ceea ce priveşte procentul din PIB alocat educaţiei - 2,58%, deşi legea prevede 6% - sau că noul înfiinţat Minister al Tineretului este nefuncţional după aproape 6 luni, asta exact în Anul European al Tineretului. Vorbeam mai devreme despre cât de rupţi de realitate sunt majoritatea politicienilor şi ne vin exemple din ţară, unde bugetul întreg alocat tineretului din diverse primării este jumătate din bugetul alocat unor concerte de muzică populară, care s-ar fi dorit să fie evenimente pentru tineri organizate de 2 mai. O lipsă clară de viziune sau poate chiar rea intenţie, am putea spune. Sunt multe lucruri de rezolvat pentru tinerii din România, mai ales în contextul provocărilor cauzate de pandemia de COVID - şi mă refer aici şi la trecerea la mediul hibrid de învăţare şi rămânerea în urmă de care au avut parte unii tineri sau izolarea. De aceea o să dau câteva exemple din teritoriu, mai exact, din judeţul Maramureş, din care provin, unde reprezentanţii organizaţiilor de şi pentru tineret mi-au transmis nevoile tinerilor, în urma consultărilor cu aceştia. Viitoarea generaţie îşi doreşte servicii de informare cu privire la oportunităţile pentru tineret, servicii gratuite de orientare în carieră, educaţie financiară, educaţie sexuală, sau de consiliere şi psihoterapie. Şi mă bucur că o parte dintre acestea sunt cuprinse în viitoarea Lege a tineretului, la care am lucrat în Comisia pentru tineret şi sport, alături de colegi, şi pe care am amendat-o. Este datoria noastră să fim în permanenţă în contact cu tinerii, pentru că ei trebuie să fie ascultaţi şi sprijiniţi de fiecare dată când au nevoie, nu doar la ocazii speciale sau când politicienii vor atenţie sau titluri onorifice pentru oraşele lor. Mi-aş dori o clasă politică care să fie cu adevărat atentă la nevoile viitoarei generaţii, şi nu doar declarativ, sau în momentele speciale, când dă bine să te adresezi tinerilor. La mulţi ani tuturor tinerilor din România! Vă mulţumesc. Brian Cristian, deputat de Maramureş.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
			Domnul deputat Dan Tanasă, vă rog.
			Domnul Dan Tanasă: Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Hristos a Înviat! Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Politica antiromânească a liderilor UDMR". În aceste vremuri tulburi la nivel european şi chiar mondial, securitatea naţională trebuie să reprezinte o prioritate, iar orice gest care subminează integritatea statului român sau jigneşte simbolurile noastre naţionale trebuie tratat cu maximă seriozitate. În acest context, considerăm ca fiind extrem de îngrijorătoare atitudinea UDMR, care prin poziţionarea liderilor faţă de regimul Orban, evidentă fiind totala supunere şi vasalitate faţă de conducătorul statului vecin, am putea în mod legitim să ne punem întrebarea, cărui interes servesc aceşti politicieni care au ajuns până la cele mai înalte funcţii în conducerea statului român? Această atitudine sfidătoare şi jignitoare la adresa naţiunii române şi constantele tentative de subminare a statalităţii României reprezintă o politică asumată de către UDMR, nu doar de la venirea lui Orban la putere, ci chiar din clipa înfiinţării. Faptele grăiesc de la sine, după zeci de procese în care personal m-am implicat pentru apărarea limbii române şi a simbolurilor naţionale prin respectarea Constituţiei şi a legilor în cele trei judeţe din inima României - Covasna, Harghita şi Mureş -, am constatat în mod direct dispreţul pe care aceşti lideri îl au faţă de orice element românesc. Derularea unui proces sistematic de epurare etnică a românilor din cele trei judeţe, afişarea ostentativă a unor steaguri autonomiste sau ale unui stat străin pe teritoriul României, complicitatea la acapararea unor imobile nepreţuite de patrimoniu sau subminarea învăţământului în limba română, din judeţele amintite, constituie doar câteva dintre metodele utilizate de către aceşti aşa-zişi lideri ai comunităţii maghiare din România. Totodată, devine evidentă întrebarea cu privire la loialitatea acestor lideri ai UDMR, cetăţeni români, care au jurat credinţă unui stat străin, cu interese adeseori contrare faţă de cele ale României, cetăţeni care astăzi ocupă posturi de vicepremier, miniştri, senatori, deputaţi, conduc unele dintre cele mai importante şi bogate ministere din România, au ajuns secretari de stat şi sunt prezenţi în absolut toate structurile de conducere la nivel executiv central ale statului român. Toate acestea în timp ce liderii formaţiunii fac campanie în mod ostentativ unui partid de guvernământ din Ungaria, primesc miniştri de externe şi secretari de stat în instituţiile statului român, ca şi cum ar fi propria moşie, fără urmă de respect faţă de uzanţele diplomatice şi de protocol. Acelaşi partid de guvernământ care astăzi afişează o politică voalată pro-rusă, fidelă lui Putin, chiar în vremurile actuale de război. Închei prin a accentua faptul că UDMR nu reprezintă nici pe departe interesele comunităţii maghiare din România, unica prioritate fiind interesul de grup şi căpătuirea financiară a conducătorilor acestei formaţiuni. De altfel, 2 din 3 maghiari nu votează UDMR la alegerile parlamentare. Judeţele menţionate se confruntă cu una dintre cele mai slabe rate de dezvoltare, ocupând constant ultimele locuri la nivelul veniturilor pe judeţe. Maghiarii oneşti au înţeles acest lucru şi mulţi reacţionează, iar comunitatea maghiară nu mai poate fi captivă din punct de vedere electoral acestei formaţiuni care timp de 32 de ani a promis doar himere autonomiste, fără o dezvoltare reală şi fără a îmbunătăţi condiţiile de trai în zonele pe care le controlează ca pe nişte feude şi în care se comportă întocmai ca nişte grofi. Mesajul meu nu se îndreaptă împotriva etnicilor maghiari din România, cetăţeni loiali ai ţării în care s-au născut, ci se adresează acelor politicieni, conducători vremelnici care profită de un context etnic, fără a avea în vedere interesul real al comunităţii. Vă mulţumesc frumos.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
			Domnul Cătălin-Zamfir Manea, vă rog.
			Domnul Cătălin-Zamfir Manea: Mulţumesc. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Săptămâna trecută, Guvernul României a aprobat Strategia de incluziune pentru minoritatea romă, un document de maximă importanţă. De altfel, principalul document de politică publică a Guvernului României pentru incluziunea minorităţii rome. Acest document are o istorie veche; a fost aprobat încă din timpul Guvernării Năstase din 2001, nu a suferit întreruperi până în anul 2020. Din anul 2020 şi până săptămâna trecută am avut o întrerupere de mai bine de un an şi jumătate. Este bine că, în final, Guvernul şi-a asumat până la urmă acest angajament de politică publică, un angajament asumat şi în relaţia cu Comisia Europeană. Eu cred că este nevoie de maturitate politică, de o mai mare responsabilizare a membrilor Guvernului, în sensul de a trata cu maximă seriozitate planul de măsuri care însoţeşte această Strategie de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome. Cu toţii ştim că situaţia minorităţii rome nu s-a îmbunătăţit în ultimii ani, ba din contră, aş putea spune că problemele s-au tot amplificat, direct proporţional cu anii de democraţie scurşi din '90 până în prezent. Şi, de aceea, consider că atât prim-ministrul, cât şi toţi ceilalţi membri ai Guvernului, miniştrii de resort care au măsuri specifice în sarcina şi în dreptul ministerelor pe care le conduc, trebuie să o trateze cu seriozitate maximă. Strategia aceasta nu trebuie să fie doar un act de intenţie sau un document pe care Guvernul României să-l fluture sau să-l arate oficialilor europeni, ca şi cum şi-ar fi îndeplinit angajamentele, ci, pur şi simplu, trebuie să fie un document care să beneficieze de buget şi de o voinţă politică, cum spuneam mai devreme, pentru implementarea măsurilor specifice. În continuare, comunităţile de romi au nevoie de resurse umane specializate, care să fie angrenate în administraţia publică locală. Aici mă refer, în primul rând, la mediatorii şcolari, mediatorii sanitari, experţii locali pe problemele romilor, care sunt cuprinşi fie în cadrul primăriilor, fie la nivelul instituţiilor prefecţilor din ţară. Repet, aceste resurse umane sunt indispensabile procesului de, haideţi să spunem, de incluziune a minorităţii rome. Pentru mine, în calitate de deputat al minorităţii rome, educaţia reprezintă de departe prioritatea maximă; după aceea, dezvoltarea locală şi regională, în sensul în care aceste familii ale romilor din mediul rural ar trebui să beneficieze, spun eu, în secolul XXI, măcar de acces la energie electrică, apă potabilă şi alte utilităţi minimale. Este inacceptabil pentru un stat democratic, aşa cum este România, ca în secolul XXI să avem în continuare zeci de mii de familii care trăiesc în condiţii de nedescris, ca să nu spun mizere. Aşadar, vă îndemn pe toţi membrii Guvernului şi pe dumneavoastră, în calitate de colegi parlamentari, noi, în calitate de for legislativ, să sprijinim toate măsurile care vizează echitatea socială şi accelerarea procesului de incluziune al minorităţii rome din România. Vă mulţumesc.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
			Doamna deputat Anamaria Gavrilă, vă rog.
			Doamna Anamaria Gavrilă: Bună dimineaţa! Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. "Ţară, ţară - vreţi război?" Pentru că domnul preşedinte Iohannis, domnul Ciucă, domnul Ciolacu şi domnul Cîţu au pregătit România să trimită armament către Ucraina. Iar trimiterea de armament către Ucraina înseamnă o provocare pentru Moscova, un pericol imens pentru România şi pierderea Republicii Moldova. NATO a încurajat Ucraina şi acum nu o poate ajuta. Pentagonul spune că vor o Rusie cât mai slăbită. Şi ne întrebăm, cu ce preţ? Pentru că un război între NATO şi Rusia nu se va duce pe teritoriul Statelor Unite ale Americii şi nici pe teritoriul Rusiei, se va duce pe teritoriul României şi al Republicii Moldova. Iar cine ne bagă într-un război ar trebui să fie oameni puternici, să ne conducă spre victorie. Însă în cine să ne încredem? În Iohannis, în Ciolacu, în Ciucă şi în Cîţu? Şi cum să te bagi într-un război între doi fraţi? Pentru că asta sunt ucrainenii şi ruşii. Iar sângele apă nu se face. Fraţii vor găsi o cale de împăcare. Iar atunci România cum se va poziţiona? Nici până acum atacurile din Transnistria nu au fost clarificate. Au fost ucrainenii? Au fost ruşii? Iar dacă au fost ucrainenii, cum putem noi, românii, să trimitem arme Ucrainei?! Doamne fereşte să ne trezim că armele pe care noi le-am trimis Ucrainei au fost folosite să-i ucidă pe fraţii noştri basarabeni! Şi cum putem noi să trimitem arme Ucrainei, când aceasta, prin declaraţiile preşedintelui său, a arătat o lipsă totală de respect faţă de Republica Moldova, o ţară care a ajutat atât de mulţi ucraineni care au fugit din calea războiului? Oare nimeni nu poate să vadă dincolo de acest război? Nimeni nu are o viziune mai mare decât războiul? Nimeni nu poate decât să se urască şi să se omoare? Nimeni nu poate să vadă lumina, să vadă unde sunt interesele şi punctele comune? Nimeni nu poate să vadă luminiţa păcii în întunericul mâniei? Pentru că preţul pentru pace nu poate fi mai mare decât preţul pe care noi toţi îl vom plăti în cazul unui război mondial şi nuclear. Iar câştigul unei păci ne va aduce mult mai mult decât poate aduce un război pentru ego-ul unei singure naţiuni. Ce vrem să riscăm intrând într-un război? Istoria ne arată că în faţa sovieticilor, a ucrainenilor şi a ruşilor, România a pierdut teritorii importante. Care teritorii vrem să le mai pierdem? Transilvania? Spunem NU trimiterii de armament către Ucraina. Spunem şi cerem neimplicarea României în acest război. Spunem DA păcii. E timpul să găsim soluţii pentru pace, e timpul ca Ucraina să îşi declare neutralitatea faţă de NATO. Mulţumesc mult.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
			Domnul Nicolae Roman. Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Nicolae Roman: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor colegi, Din ciclul de declaraţii politice ce vizează "Redeşteptarea poporului român", astăzi voi prezenta legătura dintre suveranitate şi politica de apărare a României. Consolidarea politicilor de apărare reprezintă pentru orice ţară fundamentul existenţei sale ca stat suveran şi independent. Politica de apărare se bazează pe Strategia naţională de apărare, ca document programatic esenţial pentru dezvoltarea, pregătirea şi înzestrarea forţelor armate ale unui stat. Strategia naţională de apărare a României, aprobată în 2020, este interdependentă cu toate elementele politico-social-economice ale statului nostru. Puterea militară a unui stat, cea care îi determină şi structura forţelor sale armate, este dată şi de demografia naţională. O naţiune reprezintă o comunitate stabilă de oameni, istoriceşte constituită ca stat, apărută pe baza unităţii de limbă, teritoriu, de factură psihică, de viaţă economică, care se manifestă în particularităţi specifice ale culturii naţionale şi în conştiinţa originii şi evoluţiei comune. Naţiunea trebuie să se preocupe de crearea unei mase tinere de populaţie, educate şi apte să participe la susţinerea efortului militar al ţării, în orice situaţie. La izbucnirea conflictului ruso-ucrainean, la sondajul de opinie privind eventuala angrenare în efortul naţional pentru apărarea patriei, din nefericire, doar 24,6% din cei intervievaţi au răspuns pozitiv. Şi din acest motiv trebuie reluată ideea introducerii serviciului militar obligatoriu, după rigorile moderne, ale unor state cu tradiţie în acest domeniu, pentru consolidarea sistemului militar românesc şi pentru întărirea familiei, dar şi a prestigiului internaţional al statului nostru. Puterea militară a statului român este unul dintre elementele care influenţează puternic poziţia sa în raport cu alte state sau organisme internaţionale, cu ocazia diferitelor discuţii şi negocieri. De aceea, pentru susţinerea suveranităţii sale, ţara trebuie să se preocupe de acest aspect al statalităţii sale. Programele de înzestrare care vizează tehnică mai puţin competitivă, dar plătită generos, realizarea unor contracte în domeniul militar fără prevederi avantajoase pentru partea română, achiziţia şi dotarea neuniformă sunt elemente care prejudiciază politicile de apărare, adică afectează reacţia forţelor militare şi, deci, libertatea şi, implicit, suveranitatea ţării. Lacunele legislative care permit astfel de situaţii la adresa suveranităţii ţării se permanentizează şi devin un element nesemnificativ în analiza şi pedepsirea acestor abuzuri. La fel ca un om demn, de onoare, care nu poate exista dacă nu are caracter, un stat fără o forţă militară puternică este un stat care nu va putea sta vertical în faţa altor state, cu care va dialoga, din păcate, de pe poziţii inegale. Deputat neafiliat în Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman. Mulţumesc, domnule preşedinte.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc. Au mai depus declaraţii în scris. Din partea Grupului parlamentar al PSD - domnul deputat Laurenţiu-Daniel Marin, doamna Raluca Giorgiana Dumitrescu, domnul deputat Chirilă Virgil Alin, domnul deputat Eugen Bejinariu, Daniela Oteşanu, Alina-Elena Tănăsescu, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Daniel Tudorache, Ioan Vulpescu, Radu-Marcel Tuhuţ, Vasilică Toma, Oana-Gianina Bulai, Ioan Mang, Natalia-Elena Intotero, Cristina-Elena Dinu, Nicu Niţă, Dan-Constantin Şlincu, Alexandra Huţu, Mihai Weber, Silviu Nicu Macovei, Marian-Iulian Rasaliu, Mirela Elena Adomnicăi; Din partea Grupului parlamentar al PNL - Iulian-Alexandru Muraru, Vetuţa Stănescu, Florin-Claudiu Roman, Bogdan-Iulian Huţucă, Florin-Alexandru Alexe, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Sebastian-Ioan Burduja, Ervin Molnar, Alexandru Popa, Gabriel-Ioan Avrămescu, George Şişcu, Adrian-Felician Cozma, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Ioan Balan, George-Cătălin Stângă; Grupul parlamentar al USR - Mihai-Laurenţiu Poliţeanu, Oana-Silvia Ţoiu, Radu Panait; Grupul parlamentar AUR - Silviu-Titus Păunescu, Vasile Nagy, Lilian Scripnic; Din partea neafiliaţilor - domnul deputat Bogdan-Alexandru Bola şi Nicolae Giugea. Declar şedinţa închisă. Vă mulţumesc.
			(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
			Doamna Mirela Elena Adomnicăi: Conflictul din Ucraina, care a izbucnit imediat după doi ani de pandemie, a amplificat şi mai mult problemele economice care nu afectează doar România, ci toată Europa, dar şi alte continente. Încă din perioada pandemiei, restricţiile impuse, inclusiv în zona comercială, au afectat circuitul şi lanţurile de aprovizionare din întreaga lume, începând de la resursele energetice, la alimente şi la semiconductori. Situaţia s-a agravat şi mai mult în urma agresiunii militare a Federaţiei Ruse în Ucraina. Mă refer aici la produsele alimentare care creează cea mai mare îngrijorare populaţiei din toate statele europene. Am văzut că Germania şi Marea Britanie au raţionalizat deja comercializarea uleiului de floarea-soarelui. Din fericire, în cazul României, ne-a dat Dumnezeu pământ fertil care ne permite să producem cantităţi duble faţă de necesarul consumului intern, nu doar la uleiul de floarea soarelui, ci şi la cereale şi alte produse agroalimentare care acum sunt deficitare în Europa şi în lume. Din fericire, în momentul de faţă România nu importă nicio picătură de ulei de floarea-soarelui. Totul este asigurat din producţia internă. Tot ce vedem la uleiurile de import se referă la uleiul de măsline sau din alte produse în afară de floarea-soarelui. Deci, România stă mult mai bine decât multe state membre ale Uniunii Europene. Este bine că avem capacitate de producţie, dar vreau să atrag atenţia că acest lucru nu este suficient. Am văzut în presă că uleiul de floarea-soarelui se vinde la raft, în Germania, cu 6 euro/litru. În România, din fericire, încă putem găsi ulei de floarea-soarelui la un preţ de sub 2 euro/litru. Însă eu vă propun să vă imaginaţi că sunteţi în locul producătorilor români de ulei de floarea-soarelui şi ştiţi că aveţi posibilitatea de a vă vinde produsele în România cu 2 euro/litru sau în Germania cu 6 euro/litru. Unde credeţi că îşi va vinde uleiul producătorul din România? În ţară sau Germania? Eu nu contest sub nicio formă dorinţa fiecărui producător de a obţine un profit cât mai bun pentru munca sa. Este dreptul fiecărui antreprenor de a-şi vinde produsele sau serviciile la un preţ cât mai bun. Dar în acelaşi timp trebuie să ţinem cont că există produse esenţiale pentru societate şi economie care nu pot fi tratate la fel ca orice produs obişnuit. Când vorbim despre carburanţi, despre energie electrică, despre gaze naturale sau despre alimente esenţiale, nu putem lăsa totul pe seama unei autoechilibrări dintre cerere şi ofertă. V-am dat exemplul cu uleiul de floarea-soarelui, în care preţurile consistent mai mari ale unor produse pot atrage producţia internă şi pot conduce la o penurie a acestor produse. Un pensionar german poate că îşi permite să plătească 6 euro/litru de ulei, dar vă asigur că un pensionar român cu pensie minimă nu prea îşi permite să dea nici măcar cei 2 euro/litru la cât a ajuns acum preţul din România. În mod similar, preţurile la carburanţi, la gaze, la energie electrică pot afecta dramatic sectoare întregi ale economiei. Am avut cea mai mare creştere din Uniunea Europeană a preţului la motorină. Iar când vorbim despre motorină, inevitabil ajungem să discutăm despre costurile din agricultură. La toamnă, vom culege o producţie agricolă care a fost realizată cu o motorină de două ori mai scumpă faţă de anul trecut. Acest lucru se va reflecta în preţurile alimentelor, chiar în condiţiile în care, slavă Domnului, România are o capacitate mare de producţie agricolă. Deci, eu trag un semnal de alarmă cu privire la aceste efecte în lanţ care se vor produce, dacă nu intervenim acum. Este nevoie de o reglementare specială pentru aceste produse speciale, care să se deruleze pe o perioadă limitată, pentru a preveni efectul de bulgăre de zăpadă cu implicaţii uriaşe în societate şi economie. Am văzut că un coleg de la USR spunea să-şi reducă statul cheltuielile. Aceeaşi marotă - dacă reducem cheltuieli, vom trăi mai bine. Aceeaşi idee absurdă pe care am văzut-o şi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă gestionat tot de un ministru de la USR, care propunea îngheţarea pensiilor în următorii 48 de ani. Nu merge din nou cu tăieri şi cu strânsul curelei, pentru că mulţi dintre români deja sunt la limita sărăciei severe. Cred însă că Guvernul şi partidele din coaliţia de guvernare trebuie să analizeze riscurile pe care le-am semnalat mai sus şi să elaboreze deja măsuri pentru prevenirea lor. Fac, deci, apel la parlamentarii din arcul puterii, dar şi la ceilalţi colegi, dacă vor să participe la o dezbatere serioasă asupra soluţiilor pe care le poate aplica România pentru prevenirea riscurilor care vizează preţurile la produsele esenţiale pentru societate şi pentru economia naţională.
			Domnul Adrian Alda: "Depozitarea producţiei primare şi stimularea prelucrării alimentare - noi soluţii pentru accesul la produse autohtone, mai ieftine şi mai naturale" Românii au şanse din ce în ce mai mari să beneficieze de toată gama producţiei anuale agricole la preţuri mult mai mici decât cele ale alimentelor similare din import, dar având şi avantajul calităţii, rezultat prin verificarea tratamentelor aplicate plantelor. Această perspectivă a unei pieţe în care majoritatea alimentelor sunt mult mai naturale şi cu preţuri corecte nu este îndepărtată, datorită măsurii incluse în Programul "Rural Invest", aprobat prin ordonanţă de urgenţă, şi care prevede susţinerea celor care îşi depozitează producţia primară. Decizia Ministerului Agriculturii urmăreşte, de asemenea, şi susţinerea fermierilor în faţa provocărilor determinate atât de criza energiei, cât şi de criza din Ucraina şi cea pandemică. Mai concret, prin depozitare, producţia primară se eludează în acest fel atât speculanţilor de pe această ramură de activitate, cât şi preţurilor subevaluate, revânzării materiei prime la preţuri exagerate, care determină şi ea creşterea tuturor costurilor, precum şi scăderii calităţii materiei prime prin condiţii de stocare îndoielnică. Astfel, li se oferă posibilitatea fermierilor români să-şi ducă în centrele de depozitare, în depozite autorizate, producţia primară, să nu o mai vândă direct din capătul tarlalelor şi, în felul acesta, să capitalizeze corect, alegând momentul când vor vinde, respectiv când preţurile sunt mai bune pentru ei. Această măsură a MADR se dovedeşte cu adevărat salutară, pentru că ultimii ani agricoli au fost de excepţie pentru producţia de cereale şi legume în România. Am bătut noi recorduri, care i-au motivat pe toţi investitorii în agricultură să continue seria eforturilor susţinute, astfel încât să înregistreze şi alte noi performanţe. Însă problema depozitării a devenit, din păcate, o constantă, începând cu 1995. În lipsa spaţiilor de depozitare, fermierii români au fost mai mereu nevoiţi, ca în fiecare an, să-şi vândă producţiile la preţuri mici, pentru că piaţa este dominată categoric de traderi care deţin majoritatea silozurilor. Forţarea vânzării în momentul recoltării implică nişte cotaţii minime, în timp ce depozitarea impune condiţiile proprietarilor capacităţilor de stocare. Numai că seria inconvenientelor cu care v-aţi confruntat dumneavoastră, stimaţi agricultori, nu se oprea în acest punct care vă dezavantaja radical, iar aceasta pentru că întreg câştigul dumneavoastră era, în mare proporţie, anulat de costurile cu depozitarea şi cu pierderile de cereale pe care proprietarii de silozuri vi le aplică, invocând umezeala, calitatea slabă, impurităţile etc. Mulţi dintre dumneavoastră, dragi agricultori, mi-aţi povestit de-a lungul anilor, pe parcursul colaborării profesionale pe care am avut-o şi o am, în continuare, cu mulţi dintre dumneavoastră, că aţi luat în calcul construirea de silozuri proprii! Numai că relaţia greoaie dintre sistemul bancar şi agricultură, dificultatea accesării fondurilor europene şi lipsa forţei financiare personale v-au creat probleme majore care au ajuns să vă descurajeze, ba chiar să vă determine să renunţaţi definitiv la acest tip de proiect. De asemenea, mulţi dintre cei care au ales să se asocieze pentru o astfel de afacere au cedat sentimentului pronunţat de neîncredere. Alţi fermieri s-au arătat dispuşi să creeze o astfel de structură, însă s-au dovedit, până în prezent, prea puţini în raport cu nivelul de-a dreptul binecuvântat de ridicat al culturilor de care am beneficiat. Însă, de acum, graţie conducerii PSD a Ministerului Agriculturii, acest deziderat se va putea concretiza. Mai mult, urmează ca această oportunitate atât de necesară agriculturii să fie completată şi de o măsură de stimulare a procesării materiilor prime. Subliniez că această nouă abordare, pe care PSD o impune în acest domeniu principal de activitate, nu este rezultatul adaptării la condiţiile de criză generate de indezirabilul şi tragicul război dintre Federaţia Rusă şi Ucraina, ci constituie o direcţie pe care guvernările anterioare social-democrate au schiţat-o. Numai că întreruperile intempestive ale gestionării agriculturii de către PSD, prin schimbarea guvernelor, a blocat punerea în practică a acestor două soluţii de stopare firească a exportului în cantităţi atât de mari de cereale sau de legume ca materii prime. Acum, noi, social-democraţii, creăm premisele să exportăm făină, precum şi toate celelalte produse cu valoare adăugată, obţinută graţie prelucrării interne, şi în felul acesta să realizăm profituri reale şi în plus atât pentru agricultori, cât şi pentru toţi antreprenorii din România angajaţi în procesul de stocare, dar şi de prelucrare a alimentelor.
			Domnul Bogdan-Alexandru Bola: "Tinerii nu reprezintă un subiect interesant pentru USL 2.0" Pe 2 mai a fost Ziua Naţională a Tineretului. Chiar cu ocazia acestei zile, PNL, "partidul antreprenorilor", a votat în Senat, alături de PSD, împotriva unei iniţiative iniţiate de noi, deputaţii Forţei Dreptei, care ar acorda dreptul tinerilor de 16-18 ani, care au capacitate de muncă, să îşi înfiinţeze un PFA. Cei din noul USL, plini de ipocrizie, au dat însă comunicate de presă, au postat nişte poze cu tineri, au scris nişte platitudini despre cât de multă încredere au în ei şi cum tinerii reprezintă viitorul. Preocupaţi însă doar să numere banii din PNRR şi Programul Anghel Saligny, nu fac nimic concret ca să îi asculte, să îi înţeleagă, să îi sprijine să se emancipeze sau să le creeze oportunităţi de exprimare şi dezvoltare. Oare senatorii USL-işti, care s-au opus acestei iniţiative, au realizat că este legal azi ca un bebeluş de numai câteva luni să poate fi acţionar într-o firmă, dacă moşteneşte acţiunile respective prin decesul părinţilor? Dacă da, atunci care este logica de a te opune ca un tânăr de 16 ani să încerce o aventură antreprenorială într-un domeniu accesibil lui, precum web design, graphic design, software development? Adică, în viziunea PeNeLe şi PSD, un tânăr de 16 sau 17 ani poate munci doar munci fizice, ca angajat la un patron, să servească într-un restaurant, să spele vase, să sape şanţuri. Nu are voie să muncească pe cont propriu ca Persoană Fizică Autorizată. Să înceapă o afacere proprie, "Prin Noi Înşine" adică. Nu are voie să factureze pentru serviciile prestate. Bravo, PNL! Tinerii cu care am discutat, când am iniţiat această propunere legislativă, au susţinut că au nevoie de astfel de proiecte, că au nevoie de aceste instrumente pentru a se emancipa din timp şi că statul trebuie să stimuleze abilităţile antreprenoriale ale tinerilor, iar societatea noastră are nevoie de tineri orientaţi către business, către creaţie, care să ajungă să dezvolte viitoarele afaceri de succes ale României. Oare cum şi ce au gândit senatorii PNL şi PSD când au decis să interzică unui tânăr de 16 ani, care are dreptul de a munci liber, fără acordul părinţilor, şi are răspundere penală pentru orice tip de infracţiune, să fie fondator sau acţionar într-o firmă, fără să fie administrator în acea firmă şi fără să te gândeşti că asemenea situaţii există deja. Alo! USL 2.0! Vedeţi că suntem şi în Anul European al Tineretului. Până la finalul anului poate auzim ceva şi despre tineri în politica voastră. Şi nu doar să auzim, ipocriţilor, ci să faceţi ceva concret, nu doar pomeni!
			Domnul Bogdan-Iulian Huţucă: "O mare oportunitate pentru ţara noastră România va găzdui Conferinţa Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor" La sfârşitul lunii trecute, Guvernul a aprobat, prin ordonanţă de urgenţă, la iniţiativa Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării condus de PNL, alocarea sumei de 88 de milioane de lei pentru a asigura finanţarea cheltuielilor aferente pregătirii, organizării şi desfăşurării Conferinţei Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, care va avea loc la Bucureşti în perioada 26 septembrie - 14 octombrie 2022. Această sumă este pusă la dispoziţie de către Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii şi reprezintă excedent din anii anteriori. Acest eveniment este o premieră pentru Uniunea Europeană, fiind pentru prima dată când o ţară din spaţiul comunitar găzduieşte o întrunire a acestei mari organizaţii. Cu această onoare vine şi o mare responsabilitate pentru instituţiile statului român. Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor este cea mai mare organizaţie din lume din domeniu şi cea mai veche dintre agenţiile Organizaţiei Naţiunilor Unite. ITU alocă resursele globale de spectru radio şi orbitele pentru sateliţi, dezvoltă standardele tehnice care asigură interconectarea reţelelor şi tehnologiilor şi acţionează în vederea creşterii nivelului de acces la servicii de telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei la nivel global. Reuniunea de la Bucureşti este importantă, de asemenea, pentru promovarea sectorului IT&C din România, care contribuie în prezent cu peste 6% la PIB-ul României. România va avea responsabilitatea găzduirii a 2000 de participanţi din 193 de ţări şi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale, veniţi la Bucureşti pentru a trasa direcţia transformării digitale în următorii 4 ani, ceea ce pune presiune şi pe sistemul nostru, să se modernizeze şi să se extindă. Digitalizarea reprezintă unul dintre pilonii programului de guvernare şi este un domeniu strategic vital pentru buna funcţionare a statului. Un proiect extrem de important, care arată necesitatea unei digitalizări urgente şi extinse, îl reprezintă operaţionalizarea Cloud-ului guvernamental. Tehnologia cloud computing va genera numeroase beneficii pentru instituţiile publice: scalabilitate, elasticitate, performanţă ridicată, rezistenţă şi siguranţă, eficientizare a costurilor, dar şi rentabilitate. Cloud-ul guvernamental va oferi infrastructura necesară pentru toate instituţiile care au obligaţia să preia şi să stocheze informaţiile beneficiarilor de servicii publice, precum şi să le protejeze datele. De asemenea, cloud-ul guvernamental are capacitatea de a optimiza funcţionarea tuturor serviciilor publice electronice din România. Toate ţările Uniunii Europene sunt într-un proces de digitalizare accelerat, iar România nu doar că nu-şi permite întârzieri în raport cu acestea, ci trebuie să recupereze decalaje existente. Avem o datorie faţă de cetăţenii români!
			Doamna Oana-Gianina Bulai: "Românii nu vor mai fi victimele dublului standard!" Dublul standard este ceva real, nu este o ficţiune. Ne-am confruntat de atâtea ori cu aceste probleme. Din păcate, în ţară au intrat produse de calitate îndoielnică, iar aceste lucruri le-am putut vedea în magazine. Este o realitate care a putut fi constatată în mai multe ţări ale Uniunii Europene, în mod deosebit în ţările din partea de est. Cetăţenii români trebuie trataţi asemenea tuturor consumatorilor europeni. Noi, cu toţii, ar trebui să fim interesaţi tot timpul să păstrăm acest echilibru, în aşa fel încât în ţară să nu intre produse de calitate scăzută sau diferită faţă de alte ţări. La iniţiativa ministrului PSD al economiei, Florin Spătaru, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care sancţionează dublul standard, prin care unii comercianţi îi tratau pe români ca cetăţeni de mâna a doua. Acest act face dreptate românilor şi îi protejează în mod real. Ordonanţa îi va proteja pe români în aşa fel încât să beneficieze de acelaşi tratament ca toţi ceilalţi consumatori europeni. Aceasta introduce sancţiuni mai aspre, proporţionale cu gravitatea unor încălcări ale drepturilor consumatorilor. Noile reglementări asigură drepturi pentru consumatorii online similare cu cele acordate consumatorilor offline. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului va amenda drastic orice practică comercială incorectă. Consumatorii români vor fi protejaţi şi vor beneficia de aceleaşi drepturi precum cei din Franţa, Belgia sau Germania. Instituţiile statului au la dispoziţie această nouă prevedere, iar de acum înainte trebuie să acţioneze în forţă pentru a pune stăpânire pe aceste fenomene care pun în pericol, până la urmă, sănătatea românilor. Uniunea Europeană s-a construit pe principiul "Toţi pentru unul, unul pentru toţi" şi trebuie să rămână aşa. Românii nu vor o Uniune în care să existe drepturi mai multe sau mai puţine, produse mai bune sau mai puţin bune în funcţie de ţara în care locuieşti. Nu trebuie să existe produse pentru Est şi produse pentru Vest. Dacă avem aceleaşi obligaţii ca naţiunile vestului, atunci trebuie să deţinem şi aceleaşi drepturi. Românii au dreptul la produse alimentare şi medicamente cu etaloane identice de calitate pentru toţi europenii din est sau din vest. Nu suntem cu nimic mai prejos faţă de alţi europeni. Românii au dreptul la produse de cea mai bună calitate. Ni se cuvin servicii la acelaşi nivel ca în statele membre!
			Domnul Virgil Alin Chirilă: "Scuzele şi nepăsarea Consiliului Concurenţei" Am văzut, ieri, declaraţiile preşedintelui Consiliului Concurenţei, după audierea din Parlament cu privire la creşterea nejustificată a preţurilor la carburanţi. Vă spun sincer că impresia pe care mi-a lăsat-o domnul preşedinte Bogdan Chiriţoiu a fost că mai degrabă scuză furnizorii de carburanţi sau le caută o justificare pentru aceste majorări ameţitoare la preţurile de la pompă. În mare, argumentele domnului preşedinte au fost că suntem sub media europeană şi că acum preţul barilului de petrol este mai mare decât era în pandemie. Altfel spus, este normal să crească preţul şi să fim fericiţi că nu a crescut mai mult decât în restul Uniunii Europene. Această abordare îmi arată cât de slabă este instituţia aceasta care ar trebui să aibă un rol hotărâtor în reglarea pieţei, mai ales în zonele de cvasioligopol, cum este în cazul carburanţilor sau al energiei. Nu mă încălzeşte cu nimic că preţurile la pompă din România sunt puţin sub media din Uniunea Europeană. Îi amintesc domnului Chiriţoiu că România se află în continuare în primele 5 ţări producătoare de petrol din Uniunea Europeană. Deci, dacă privim lucrurile din acest punct de vedere, România ar fi trebuit să fie cu mult sub media europeană la preţul final al carburanţilor, nu doar cu 3%-5%, cum a spus domnul Chiriţoiu. În ceea ce priveşte al doilea argument invocat de preşedintele Consiliului Concurenţei în apărarea celor care cresc preţurile la pompă, că a crescut preţul barilului la peste 100 de dolari, faţă de doar 20 de dolari în pandemie, acest argument este de-a dreptul ridicol, pentru că în pandemie am avut o scădere substanţială a consumului de carburanţi, ca urmare a izolării la domiciliu şi a muncii de acasă. Ştim bine că toate clădirile de birouri erau aproape goale. Mai mult decât atât, aş vrea să îmi explice domnul Chiriţoiu cum se face că acum preţul mediu al barilului în prima parte a anului 2022 este mai mic decât a fost preţul barilului în criza economică din 2008-2010, dar cu toate acestea avem un preţ la pompă de 30%-40% mai mare decât era în acea perioadă. Din punctul meu de vedere, este destul de clar că cineva profită foarte mult pe seama cetăţenilor români. Şi nici nu este greu să ne dăm seama cine este marele câştigător al acestei crize. În urmă cu câteva zile, unul dintre principalii jucători de pe piaţa de carburanţi din România anunţa că şi-a triplat profiturile. În orice caz, aceste creşteri de preţuri nu sunt normale într-un stat care are încă resurse consistente de ţiţei. Scuzele Consiliului Concurenţei ne arată cât de slabă este această instituţie şi cât de mult afectează lipsa ei de fermitate economia naţională. Vreau doar să mai spun că energia şi carburanţii nu sunt o marfă oarecare. Aceste produse influenţează în mod direct eficienţa şi productivitatea economiei naţionale. Creşterile de preţuri speculative nu îi lovesc doar pe cetăţeni care trebuie să plătească mai mult la facturi şi la plinul făcut la automobilul propriu. Aceste creşteri conduc la suspendarea unor activităţi energointensive, cu efecte în creşterea şomajului şi a preţurilor la multe ale produse. Poate este cazul, stimaţi colegi, ca în acest moment, în care vedem slăbiciunea unor instituţii esenţiale ale statului, să regândim cadrul legal al funcţionării lor. Dacă cei care conduc aceste instituţii de control spun că nu au ce să facă şi chiar ajung să caute scuze celor care cresc în mod speculativ preţurile, poate că este timpul să-i schimbăm şi să întărim pârghiile de acţiune ale statului pentru combaterea acestui fenomen. Stimaţi colegi, pentru asta am fost votaţi, să apărăm interesul cetăţenilor! Dacă instituţiile statului se dovedesc incapabile, atunci avem datoria să le întărim şi să le dăm puterea cu care ne-au investit cetăţenii, pentru a putea apăra interesele acestora!
			Doamna Cristina Burciu: "Apartenenţa României la NATO, un motiv de linişte pentru toţi românii" Poate abia acum, când am omagiat 18 ani de la aderarea României la NATO şi 73 de ani de existenţă a Alianţei Nord-Atlantice, ne dăm cu adevărat seama cât de mult contează această asociere pentru fiecare dintre noi. Conflictul sângeros din Ucraina, din imediata apropiere a graniţelor noastre, este de natură să îngrijoreze toţi responsabilii cu siguranţa noastră naţională. În acest context, pentru România, aderarea la NATO din 2004, urmată de intrarea în Uniunea Europeană, în 2007, au reprezentat doi mari paşi înainte, răspunzând dorinţei fireşti a românilor de a trai în libertate, democraţie şi prosperitate. Vocea României contează la fel de mult ca a oricărei alte ţări din cei 27 de aliaţi şi, în consecinţă, atât România câştigă prin apartenenţa la NATO, cât şi NATO câştigă prin prezenţa ţării noastre ca bastion al frontierei estice a Europei. Trebuie remarcat că strategia naţională de apărare a României are nevoie de un buget mult mai consistent decât până acum. De altfel, după momentul istoric de solidaritate interpartinică, care a dus la finalizarea cu succes a demersurilor de integrare în NATO, a devenit imperios necesară armonizarea capacităţii Armatei Române la cerinţele euroatlantice, fapt ce presupune indiscutabil un buget considerabil sporit. Pe de altă parte, România mai trebuie să îmbunătăţească procedurile privind securitatea frontierelor, mai ales pe zona de est, cu Ucraina şi Moldova, care s-au dovedit până acum a fi destul de vulnerabile. Vestea bună vine însă tot din partea NATO, mai ales după ce Statele Unite ale Americii au suplimentat numărul militarilor americani dislocaţi în baza de la Mihail Kogălniceanu. Pe fondul crizei din regiune, implicarea militară terestră şi maritimă a NATO în zona noastră reprezintă în mod cert o garanţie a respectării şi protecţiei securităţii statelor aliate din Estul Europei. Iată, deci, tot atâtea motive ca românii să se simtă în siguranţă în această perioadă conflictuală la nivel european, iar acest sentiment de securitate trebuie dublat şi de un comportament modern, civilizat şi în spirit nord-atlantic al fiecăruia dintre noi.
			Domnul Dănuţ Aelenei: "O afacere genială" De curând, a apărut o ştire ciudată - EXXON vinde către ROMGAZ, al cărui acţionar majoritar este statul român, o licenţă de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră. Statul român, prin Romgaz, va plăti peste un miliard de dolari pentru această licenţă, o afacere bună, în ghilimele, pentru că licenţa respectivă a fost acordată gratis de către statul român, necunoscutei firme Sterling Resources - dacă celor care au auzit de şmecheria Gabriel Resources li se pare o asemănare fonetică, îndrăznesc să cred că nu este doar fonetică - o companie petrolieră din Canada. În anul 1992, Sterling Resources a obţinut de la statul român dreptul de exploatare a două perimetre din platoul continental al Mării Negre - XIII Pelican şi XV Midia. Unele estimări indicau existenţa în aceste perimetre a unei cantităţi probabile de 18,2 miliarde metri cubi de gaze naturale. Concesiunea a declanşat controverse, resursele petroliere din Marea Neagră concesionate ar fi, de fapt, de 50 de miliarde metri cubi de gaze şi de 278 de milioane tone ţiţei, mult mai mari decât cele prezentate de reprezentanţii companiei. Controversa a dus la deschiderea unei anchete penale în mai 2009. Ulterior, Sterling Resources a concesionat de la statul român şi alte perimetre din platoul continental al Mării Negre. Licenţa de mai sus, obţinută gratis de la statul român, a fost vândută de către Sterling Resources către EXXON pentru 39 milioane de dolari. Iar acum, EXXON o vinde ROMGAZULUI pentru un miliard de dolari! Până acum nu s-a făcut nici o investiţie efectivă pentru exploatare, astfel încât nu se vinde decât licenţa ca atare, o bucată de hârtie care oferă drepturi viitoare. Statul român cumpără, prin intermediul companiei Romgaz, contra sumei de un miliard de dolari, o licenţă de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră, pe care iniţial a dat-o gratis prin cedarea drepturilor de exploatare. Anterior, Compania Romgaz anunţase printr-un comunicat de presă, avizarea contractului de vânzare-cumpărare a tuturor acţiunilor emise de către Exxon Mobil Exploration and Production Romania Limited, care deţine 50% din drepturile de exploatare a perimetrului offshore Neptun Deep din Marea Neagră, de unde se estimează că pot fi extrase gaze natural de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi. "Consiliul de Administraţie al S.N.G.N. ROMGAZ S.A., la data de 22 martie 2022, a avizat încheierea actului de vânzare-cumpărare a tuturor acţiunilor reprezentând 100% din capitalul social, emise de Exxon Mobil Exploration and Production Romania Limited care deţine 50% din drepturile dobândite şi din obligaţiile asumate prin Acordul Petrolier pentru zona estică, zona de apă adâncă, a perimetrului offshore XIX Neptun din Marea Neagră". Contractul urma să fie semnat după aprobarea Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor SNGN ROMGAZ SA care a avut loc în data de 28 aprilie 2022, iar finalizarea 2/2 tranzacţiei este condiţionată de îndeplinirea condiţiilor suspensive din contract. Preţul de achiziţie de către SNGN ROMGAZ SA va fi de 1.060.000.000 dolari, putând fi ajustat conform mecanismelor prevăzute în contractul de vânzare cumpărare. Încă o dată, România a dat gratis o licenţă de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră, pe care o cumpără înapoi, acum, cu un miliard de dolari. Dacă vă întrebaţi de ce plătiţi aşa de mult gazul, un răspuns este şi cel de mai sus. Pentru că miliardul despre care vorbim intră în cheltuielile Romgaz, cheltuieli pe care această societate le include în preţul gazului, adică preţul de vânzare la consumatorul final. Simplu sau genial?! Sau încă o afacere de milioane a guvernanţilor noştri!
			Doamna Cristina-Elena Dinu: "Reformarea clasei politice româneşti, obligatorie prin implicarea tinerilor!" Este un fapt dovedit că politica influenţează major dezvoltarea societăţii şi a comunităţii, inclusiv tinerii. Practic, de pe vremea antichităţii, nimic în lume nu s-a făcut fără politică, toate domeniile vieţii noastre fiind, într-un fel sau altul, strâns legate de deciziile politice. În mod extrem de sugestiv, Platon spunea, cu aproape 2.000 de ani în urmă: "Una din pedepsele pentru refuzul de a participa la viaţa politică este aceea că vei ajunge condus de inferiorii tăi", citat actual şi în zilele noastre. Morala acestei învăţături este că tinerii noştri au nevoie de implicare politică, iar elevii şi studenţii trebuie să îşi asume curajul de a se angrena în arena politică, încă de la vârste fragede. Dintre ei se vor alege elitele României de mâine şi tot dintre ei vor fi selectaţi conducătorii politici şi administrativi de peste câţiva ani. Implicarea tineretului în politică presupune, în primul rând, dorinţa lor de a-şi dovedi că pot, seriozitate, competenţă, tenacitate şi curajul de a schimba lucrurile în bine, chiar dacă uneori nu reuşeşti să obţii de la început succesul aşteptat. Abordarea politică a tinerilor, în fapt perioada de iniţiere, ar putea începe în mai multe moduri. Nu sunt adepta intrării în politică a tinerilor doar prin lipirea de afişe şi împărţirea de pliante în campaniile electorale. Un elev sau student ar putea face ucenicie la locul de muncă, respectiv la organizaţia locală a partidului pe care-l simpatizează. De asemenea, ar putea aborda pur şi simplu un primar sau un parlamentar, de la care să fure "meserie", în limitele timpului disponibil. O altă variantă, mai uşor de pus în aplicare, este să facă voluntariat politic, în paralel cu alte acţiuni sociale de voluntariat. Spre exemplu, dacă unii dintre ei sunt voluntari la Crucea Roşie, pot întreba părerea oamenilor întâlniţi în acţiuni despre politică. Se pot lega discuţii constructive pe această temă, deoarece fiecare român are o opinie politică şi nu ştii când poţi să întâlneşti un personaj interesant, cu un istoric politic în spate, din care să înveţi multe. În opinia mea, un politician de succes cunoaşte cel mai bine problemele comunităţii pe care o reprezintă, este în contact direct şi permanent cu oamenii şi, prin acţiunile sale de zi cu zi, contribuie la dezvoltarea zonei pe care o reprezintă. Indiferent de funcţiile deţinute, de la consilieri locali la parlamentari, miniştri şi chiar la şeful statului, un om politic trebuie să ştie să îşi apropie tinerii, să îi cointereseze spre rezolvarea problemelor colectivităţii, să îi ajute să se poată afirma corect şi sănătos pe drumul ales în viaţă. Personal, încerc din răsputeri acest lucru, deoarece mi se pare vital ca tinerii doritori de a se implica în politică să fie sprijiniţi, încurajaţi şi motivaţi.
			Domnul Dumitru Rujan: "România trebuie să implementeze rapid politici eficiente pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor!" Mulţi ani guvernanţii s-au întrebat relativ nedumeriţi de ce pleacă oare tinerii din România, să lucreze în alte state ale Uniunii Europene. Puţini şi-au pus, însă, întrebarea - ce face statul român ca să-i păstreze pe tineri în ţara lor. Răspunsul la cele două întrebări sunt cunoscute de cea mai mare parte a decidenţilor. Niciun tânăr nu a plecat din casa părintească de plăcere, ci pentru că în ţara şi în comunitatea sa nu a identificat şanse la o viaţă mai bună. De asemenea, preocuparea statului pentru reuşita tinerilor, după absolvirea şcolii sau chiar în timpul acesteia, a fost destul de modestă în ultimul deceniu. Cea mai recentă comunicare a Institutului Naţional de Statistică cu privire la şomajul înregistrat în ţara noastră ne arată că şomajul în rândul tinerilor este de 21%, numărul tinerilor şomeri fiind şi mai mare în mediul rural. Aşadar, în anul 2022, unul din cinci tineri români ar dori să muncească în România, să-şi construiască viitorul în ţara lui, însă, fie nu are pregătirea necesară pentru a ocupa un loc de muncă, fie în regiunea în care locuieşte locurile de muncă sunt foarte puţine sau extrem de slab plătite. Nu pot să nu mă bucur de faptul că Guvernul condus de Nicolae Ciucă acordă o atenţie deosebită investiţiilor publice, anul acesta fiind anul cu cele mai puternice investiţii din ultimii 30 de ani. Investiţiile înseamnă creşterea calităţii vieţii, modernizarea infrastructurilor şi, evident, locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite. Aşadar, anul acesta, numărul de locuri de muncă va creşte puternic, iar speranţa mea este ca ele să fie create şi în zonele mai puţin dezvoltate. Dacă locuri de muncă vor fi create pentru tineri, atunci ceea ce autorităţile trebuie să facă este să sprijine tinerii să se califice în acord cu cerinţele pieţei muncii. Este de apreciat faptul că şcolile profesionale încep să fie din ce în ce mai apreciate de tineri şi de angajatori. Cu toate acestea, trebuie să sprijinim calificarea tuturor tinerilor, inclusiv pe cei care au finalizat deja studiile sau care şi-au pierdut locul de muncă. Tinerilor li se cere mereu experienţă! Unde să o facă? Poate că unii vor spune că ne trebuie bani mulţi şi nu este momentul. Eu voi răspunde că bani există, din fonduri europene, prin instrumentul financiar denumit "Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor" cu un buget de 330 de milioane de euro, din care România a utilizat efectiv doar 7%, iar cadrul financiar este pe terminate. Autorităţile centrale, judeţene şi locale care au ca atribuţii creşterea ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor au resurse financiare, au cadru legislativ adecvat, mai trebuie doar să demonstreze că vor şi pot să implementeze programe pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor români.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: "Era digitală - oportunitate şi riscuri" Era digitală în care ne aflăm reprezintă o plajă mare de oportunităţi. Atunci când sunt exploatate cu inteligenţă şi rapiditate, oportunităţile oferite de mediul digital pot aduce mari servicii ţării. În acelaşi timp, extinderea lumii digitale reprezintă o sabie cu două tăişuri, mediul online găzduind indivizi cu intenţii bune, dar şi indivizi sau organizaţii cu intenţii mai puţin bune. În contextul războiului declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina, ţara noastră, deşi nu este parte directă la conflict, a intrat în vizorul hackerilor ruşi. Pe 29 aprilie a.c., începând cu ora 04:00, mai multe site-uri aparţinând unor autorităţi naţionale, respectiv instituţii financiar-bancare au fost victimele unui atac cibernetic de tip Distributed-Denial-of-Service (DDoS). Atacul a determinat indisponibilizarea site-urilor pentru mai multe ore. Investigaţiile demarate de Centrul Naţional CYBERINT din cadrul Serviciului Român de Informaţii au stabilit că atacul a venit din afara României. Atacul cibernetic a fost revendicat de gruparea KILLNET de sorginte estică, pro-rusă, specializată în atacuri de tip DdoS, care a mai atentat la reţele informatice şi din ţări precum SUA, Estonia, Polonia sau Cehia. Atacatorii au preluat controlul asupra echipamentelor în cauză prin exploatarea de vulnerabilităţi de securitate cibernetică, respectiv a lipsei unor măsuri de securitate cibernetică şi le-au utilizat ca vector de atac asupra site-urilor din România. Ieri, 3 mai 2022, specialişti ai Ministerului Afacerilor Interne, ofiţeri din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române - Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate - Serviciul de Combatere a Criminalităţii Informatice au identificat în Marea Britanie un cetăţean român care i-a ajutat pe hackerii de la Killnet. La data de 2 mai 2022, în urma cooperării poliţieneşti internaţionale, autorităţile de aplicare a legii din Marea Britanie, prin National Crime Agency, au efectuat o percheziţie domiciliară la adresa de reşedinţă a cetăţeanului român. Acesta a susţinut activitatea grupării infracţionale prin oferirea de sprijin pentru traducerea din limba rusă în limba română a materialelor promovate de gruparea infracţională şi prin identificarea unor site-uri care ar fi putut fi atacate prin acelaşi mod de operare. Din fericire, infrastructura critică nu a fost afectată de atacul grupării infracţionale. Până în acest moment, România a fost apărată eficient de către instituţiile sale, printre ele numărându-se Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică, Centrul Naţional CYBERINT, direcţii din cadrul MAI şi MApN, precum şi din alte ministere. Angajaţii din aceste instituţii, civili sau ofiţeri, îşi fac munca cu patriotism şi un profesionalism desăvârşit. Ei reprezintă scutul digital care apără România 24/24, 7/7. Oricine va atenta la infrastructura informatică a României trebuie să ştie că va fi vânat, găsit şi pedepsit conform rigorilor legii penale!
			Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu: "Presa liberă este fundaţia regimurilor democratice" Un verset biblic ne spune: "Veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va elibera". Asocierea adevărului şi a libertăţii are o semnificaţie aparte pentru evenimentul pe care îl celebrăm. 3 mai reprezintă Ziua Internaţională a Libertăţii Presei, o zi în care sărbătorim unul dintre cei mai importanţi piloni ai oricărui regim democratic. Presa liberă este indispensabilă societăţii noastre, pentru că presa liberă înseamnă adevăr, iar doar relatarea corectă, exactă şi netendenţioasă ne poate oferi imaginea reală a lumii care ne înconjoară, putând astfel să ştim unde greşim, ce trebuie îmbunătăţit şi capitolele la care excelăm. Din păcate, foarte mulţi jurnalişti care au curajul de a scoate la suprafaţă cea mai neagră faţetă a lumii politice şi de afaceri sunt zilnic ameninţaţi, şantajaţi, chiar asasinaţi, fiind foarte cunoscut cazul jurnalistei de origine rusă Anna Politkovskaia, omorâtă pe 7 octombrie 2006 chiar de ziua lui Vladimir Putin, precum şi cel al jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia, asasinată pe 16 octombrie 2017 prin detonarea unei bombe amplasate sub automobilul pe care îl conducea. Astfel de momente, deloc singulare, ne arată la ce riscuri se supun cei care luptă pentru adevăr şi dreptate. Fără aceşti oameni, criminalitatea de la cel mai mare nivel ar înflori nestingherită. În urma a multor investigaţii jurnalistice, s-au deschis dosare de cercetare penală. Chiar dacă nu este codificat în mod formal, rolul jurnaliştilor în înfăptuirea justiţiei este unul determinant. Prin metodele sofisticate, profesionalism, curaj şi perseverenţă, oamenii de presă sunt un jandarm al democraţiei şi al libertăţii. România a suportat din 1945 până în 1989 un regim de cea mai criminală şi odioasă factură, în care presa era aservită doar intereselor nomenclaturii şi Partidului Comunist Român. Cetăţenii români erau intoxicaţi în fiecare zi, prin oficiosul partidului, cu minciuni, dezinformări şi articole encomiastice la adresa conducerii comuniste, iar din 1965 erau bombardaţi cu editoriale care în modul cel mai dezgustător şi servil proslăveau cuplul dictatorial, pe "Geniul Carpaţilor" şi "savanta" sa soţie. Astăzi, după mai bine de 30 de ani de la revolta poporului român împotriva opresiunii şi sărăciei, presa din România este una care operează la standarde occidentale, europene. Evident, nu există pădure fără uscăciuni, multe publicaţii având de luat o simbrie de la diverse grupuri de interese care au ca scop orice, numai prezentarea realităţii şi a adevărului nu, dar, când tragem linie, putem vedea influenţa pe care a avut-o mass-media românească în construirea democraţiei noastre. În încheiere, doresc să urez un sincer la mulţi ani tuturor jurnaliştilor, gazetarilor şi oamenilor de presă liberi care îşi fac onest datoria, care nu urmăresc senzaţionalul, ci realitatea obiectivă, care educă, nu dezinformează! Nu în ultimul rând, doresc să le mulţumesc că ne trag de mânecă cu orice ocazie pe noi, clasa politică, atunci când facem paşi greşiţi. Prin ochiul lor ager putem să ne vedem propriile defecte şi păcate şi astfel să le corectăm pentru a nu persista în greşeală. La mulţi ani, presei libere româneşti!
			Domnul George Şişcu: "Sunt miliarde de euro disponibile pentru investiţii, avem nevoie de mobilizarea mediului de afaceri!" Economia românească oferă multe oportunităţi în această perioadă, chiar dacă avem război nu departe de graniţele noastre, iar pandemia ne afectează de mai bine de doi ani. Investiţiile reprezintă oxigenul pentru orice economie, indiferent de conjunctura internă sau internaţională. În perioada următoare, mediul de afaceri, în principal IMM-urile, va accesa un pachet de câteva miliarde de euro. De asemenea, pentru dezvoltarea infrastructurii de transport avem la dispoziţie în următorii ani o sumă de aproximativ 21 miliarde de euro, atât din PNRR, cât şi din fondurile de coeziune. Recent, Guvernul condus de Nicolae Ciucă a aprobat pachetul "Sprijin pentru România", în valoare de 17,3 miliarde de lei, iar 60% din această sumă va fi direcţionată către susţinerea economiei. Este cel mai mare buget de investiţii pe care România l-a avut în ultimii 30 de ani. Actualul Guvern rămâne unul pro-business, fiind asigurată stabilitatea fiscală atât de aşteptată de mediul de afaceri, fără a fi introduse noi taxe. Măsurile Guvernului nu vor putea fi însă puse în practică fără mobilizarea mediului privat. Este necesară şi implicarea instituţiilor statului, inclusiv a celor de la nivel local. Avem la dispoziţie bani mulţi pentru investiţii, va fi necesar un efort comun pentru a duce proiectele la capăt. În ciuda unor informaţii alarmiste privind tot felul de crize care se vor abate peste Europa, situaţia României nu este una îngrijorătoare. Suntem în măsură să asigurăm necesarul de grâu, porumb sau floarea-soarelui pentru consumul intern, ba, mai mult, o parte din producţie o putem dirija la export. Este adevărat că pot apărea scumpiri la alimente, dar situaţia este întâlnită la nivel global, nu este specifică doar ţării noastre. În acelaşi timp, actuala coaliţie de guvernare este preocupată de asigurarea securităţii energetice. Legea offshore îşi va urma traseul în Parlament, iar speranţele noastre este ca până la 1 iunie să fie promulgată. Este o lege extrem de importantă, pentru că ne va asigura independenţă energetică, dar ne va şi proteja în faţa variaţiilor de preţ de pe pieţele externe. România rămâne o ţară sigură pentru investiţii, iar în ciuda contextului extern mai puţin favorabil, suntem angajaţi ireversibil pe drumul dezvoltării!
			Domnul George-Cătălin Stângă: "Într-o criză, investiţiile sunt cheia succesului!" Suntem într-o perioadă dificilă, un lucru pe care nimeni nu îl poate nega. Vorbim despre ameninţări la graniţele României, dar şi ameninţări economice. În aceste vremuri tulburi, PNL consideră că cele mai bune soluţii sunt investiţiile şi sprijinirea mediului de afaceri. Acesta este şi motivul pentru care bugetul pentru investiţii stabilit de Guvernul condus de Nicolae Ciucă este cel mai mare din ultimii 30 de ani. Pentru ca România şi românii să facă faţă actualei perioade, Guvernul a început implementarea pachetului de soluţii pentru mediul de afaceri şi cetăţenii afectaţi de criza energetică şi război. 60% din valoarea pachetului "Sprijin pentru România" merge către investiţii şi sprijinirea mediului privat. Mai exact, este vorba despre 2,06 miliarde euro din totalul de 3,5 miliarde euro din pachet care se duc în stimularea economiei care se poate dezvolta doar prin măsuri liberale. 40% din pachet merge spre sprijinirea cetăţenilor vulnerabili care au nevoie de solidaritatea Guvernului. Deja au fost făcuţi şi primii paşi pentru implementarea acestui pachet. Guvernul condus de premierul PNL, Nicolae Ciucă, a adoptat schema de ajutor de stat pentru investiţiile mai mari de un milion de euro, măsură pentru care se alocă în total 200 de milioane de euro. Banii merg către industria prelucrătoare, transporturi, comunicaţii, investiţii în sănătate. De asemenea, Parlamentul a adoptat şi el o măsură din pachetul de sprijin al Guvernului - majorarea alocaţiei de hrană pentru copiii şi tinerii din sistemul de protecţie specială, la 22 lei/zi. Pachetul "Sprijin pentru România" este pus în aplicare în cel mai scurt timp de la adoptare, aşa cum a cerut premierul Nicolae Ciucă. În perioada următoare, Guvernul condus de PNL va aproba scheme de ajutor de stat pentru mediul de afaceri. Totodată, introducem de la 1 iunie formula de sprijin pentru IMM-urile care se confruntă cu dificultăţi din cauza efectelor generate de contextul regional. Astfel, 300 de milioane vor fi direcţionaţi către aceste firme. Însă nu doar firmele şi cetăţenii sunt vizaţi de măsurile Guvernului. Agricultura reprezintă o prioritate pentru PNL şi premierul Ciucă. În această ordine de idei, Executivul a aprobat un nou ajutor pe care fermierii îl aşteaptă - 450 de milioane lei, pentru peste 95.000 de fermieri afectaţi de pandemie. Prin această măsură, contribuim la tot ceea ce înseamnă redresarea agriculturii româneşti, redresarea producţiei în fermele româneşti şi susţinem investiţiile în domeniu. PNL şi Guvernul condus de premierul Nicolae Ciucă va continua să investească în economie, să îi sprijine pe români şi să sprijine agricultura şi industria alimentară din România.
			Doamna Alexandra Huţu: "Ziua Veteranilor de Război trebuie comemorată şi sărbătorită precum Ziua Naţională" Începând din 2007, ca urmare a aprobării Hotărârii de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în Monitorul Oficial nr. 699 din 17.10.2007, România îşi sărbătoreşte anual veteranii de război în data de 29 aprilie, în semn de recunoştinţă pentru că au asigurat suveranitatea şi existenţa statului român naţional şi unitar. Data reprezintă ziua în care, în anul 1902, Regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă din 1877-1878, Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de "veteran de război", în acord cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război. Este obligatoriu pentru fiecare dintre noi să-i cinstim an de an pe veteranii noştri de război, pentru că doar datorită jertfei lor ne bucurăm astăzi de libertate şi de viaţa noastră pe acest pământ în această ţară. Nu trebuie să uităm nicio clipă că acum suntem aici acasă, fiecare în judeţul, oraşul sau satul în care ne-am născut şi în care trăim viaţa pentru că cei pe care-i onorăm ca veterani de război, adevăraţi eroi ai neamului au renunţat la tot ce aveau, cei mai mulţi chiar la viaţa lor pentru ca noi şi generaţiile viitoare să trăiască libere, în pace în interiorul acestui stat care se bucură de suveranitate şi integritate teritorială. Trebuie să-i cinstim şi să-i onorăm pe cei 10.000 de soldaţi care au murit în Războiul de Independenţă din cei 58.000 care au luptat, pe cei 410.000 de ostaşi morţi, dispăruţi, invalizi din cei 880.000 de militari care au participat la Primul Război Mondial şi, nu în ultimul rând, pe cei peste 900.000 de decedaţi, răniţi, dispăruţi care au luptat pentru eliberarea şi reîntregirea naţională în cel de-al Doilea Război Mondial. În acest moment, dintre toţi aceştia mai sunt în viaţă la nivel naţional câteva mii de veterani de război şi văduve de veterani de război. Mai presus de toate, trebuie să învăţăm din jertfa acestor oameni că e important în primul rând să avem în vedere ce putem oferi noi acestei ţări, cum putem să sprijinim interesele comunităţii în care trăim şi ne petrecem cel mai mult timp din viaţa noastră şi abia apoi să avem pretenţii de la cei din jurul nostru. Aşadar, cel mai important pentru aceşti făuritori de neam şi de patrie este să ne amintim de ei în primul rând, să le onorăm şi perpetuăm gesturile de vitejie, să-i păstrăm vii în conştiinţa noastră şi a generaţiilor următoare şi apoi să avem grijă ca de părinţii şi bunicii noştri de cei care sunt încă în viaţă. Cu atât mai mult, trebuie să preţuim eroismul acestor veterani de război, cu cât vedem acum, în zilele noastre, că avem din nou parte de un război la doar câteva sute de kilometri de graniţele noastre şi prin refugiaţii care au tranzitat sau au rămas la noi, dar şi prin toate informaţiile şi imaginile care ne sunt transmise din Ucraina ne dăm seama de nenorocirile pe care le aduce un astfel de conflict în rândul oamenilor de rând, dar şi al sacrificiului şi experienţelor traumatizante prin care trebuie să treacă soldaţii din ţara vecină care îşi apără teritoriul de invazia armatei Federaţiei Ruse. La mulţi ani, eroilor noştri veterani de război!
			Doamna Natalia-Elena Intotero: "Războiul de la graniţă şi viitorul energetic al României" Pe lângă îngrijorările privind securitatea noastră, invazia din Ucraina ne-a obligat să regândim modul în care privim dimensiunea energetică regională. România se află într-un punct de cotitură. Însă nu suntem singuri. Multe state membre ale Uniunii Europene, independent, dar şi prin abordări comune, caută noi direcţii pentru a-şi asigura nevoile energetice acum şi pe viitor. Noi suntem un caz fericit. Prin bogăţiile sale naturale, România îşi asigură o bună parte din nevoile sale energetice. Ultimele date publicate de Comisia Europeană arată că, pentru 2020, gradul de dependenţă energetică - petrol, gaze, cărbuni etc. - al României era de 28%, faţă de o medie a UE de 57%. Îmbucurător este că există şi noi perspective. Resursele de gaze din Marea Neagră reprezintă o imensă oportunitate pentru ca România să fie în continuare independentă energetic, dar şi pentru venituri suplimentare la bugetul de stat şi crearea de locuri de muncă. La mijlocul lunii aprilie, liderii coaliţiei de guvernare au depus în Parlamentul României Proiectul Legii offshore, care asigură independenţa energetică a României. Totodată, Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, a semnat ieri, 3 mai 2022, contractul de vânzare-cumpărare a tuturor acţiunilor emise de ExxonMobil, care deţinea 50% din drepturile perimetrului offshore XIX Neptun din Marea Neagră. Primele gaze vor fi extrase în 2026. De asemenea, noul context a deschis din nou discuţia privind utilizarea cărbunelui şi viitorul termocentralelor româneşti, care în trecut performau şi asigurau necesarul termic pentru o mare parte din populaţie. Atât România, cât şi Uniunea Europeană fac paşi repezi spre independenţa energetică. Comisia Europeană va prezenta luna aceasta un plan privind modul în care blocul comunitar poate înlocui până la finalul anului două treimi din gazul rusesc utilizat. Partidul Social Democrat va insista asupra prioritizării acestui demers, iar România şi partenerii săi nu se vor lăsa şantajaţi. Condiţiile de trai demne trebuie asigurate, indiferent de evoluţiile geopolitice.
			Domnul Ioan Balan: "Suceava este prezentă în majoritatea rutelor cultural turistice din România!" Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă o oportunitate deosebită pentru relansarea turismului românesc, în special a turismului din Bucovina. După doi ani în care sectorul turismului a fost deosebit de greu încercat de criza sanitară, măsurile adoptate la nivel guvernamental şi judeţean reprezintă o şansă importantă pentru relansarea turismului bucovinean. Am constatat cu deosebită satisfacţie faptul că Suceava este cuprinsă în cea mai mare parte a rutelor cultural turistice identificate de Ministerul antreprenoriatului şi turismului. Aşadar, Suceava este prezentă pe ruta bisericilor de lemn, datorită bisericilor istorice fără egal, pe ruta muzeelor etnografice în aer liber, graţie Muzeului Naţional al Bucovinei prin Muzeul Satului Bucovinean sau graţie Muzeului de Artă a Lemnului din Câmpulung Moldovenesc, pe ruta patrimoniului multietnic prin lăcaşele de cult din judeţ, pe ruta "Civilizaţia lemnului în România", pe ruta patrimoniului material UNESCO, pe ruta "Meşteri populari şi meşteşuguri tradiţionale" sau pe ruta destinaţiilor turistice din România premiate de Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism (FIJET) cu trofeul de excelenţă "Mărul de Aur" pentru dezvoltarea şi promovarea turismului. Mai mult decât atât, Suceava figurează şi în una dintre cele trei rute cultural turistice transnaţionale, respectiv ruta "Voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt în România şi în Republica Moldova" Vă spun cu deosebită satisfacţie că simt, în sfârşit, după mult timp de aşteptare, că Bucovina şi potenţialul turistic deosebit al judeţului Suceava începe să fie pus în valoare. Mă bucur foarte că actualul ministru al turismului a avut curajul şi perseverenţa să propună continuarea politicii tichetelor de vacanţă şi în anul 2022, sprijin financiar care trebuie să stimuleze turismul în interiorul ţării noastre. De asemenea, prezenţa judeţului Suceava în majoritatea rutelor turistice din ţara noastră nu ar fi fost posibilă fără implicare masivă şi constantă a preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava în susţinerea investiţiilor din judeţ şi în promovarea Bucovinei la nivel naţional şi internaţional. Este, de asemenea, de apreciat efortul tuturor primarilor harnici din judeţul Suceava care au înţeles că doar prin investiţii şi modernizare se poate asigura dezvoltarea economiei locale şi se pot crea condiţiile pentru creşterea calităţii vieţii în judeţ. Aşa cum se prezintă situaţia la momentul actual, am încredere că România va şti să direcţioneze toate fondurile externe nerambursabile special destinate domeniului turismului către zonele care au un potenţial imens de dezvoltare.
			Domnul Lilian Scripnic: Luni, 25 aprilie, are loc un atac cu lansator de grenade la sediul aşa-zisului Serviciu de securitate de la Tiraspol şi un atac pe teritoriul unei unităţi militare din apropierea aerodromului. Marţi, 26 aprilie, se înregistrează explozii care aruncă în aer două antene de telecomunicaţii din localitatea Maiac. Miercuri, 27 aprilie, se aud focuri de armă la graniţă, la distanţă de 2 kilometri de depozitul de muniţie şi armament din localitatea Cobasna. Aceste evenimente au determinat autorităţile transnistrene să instituie codul roşu de alertă teroristă. Ele demonstrează cât de fragilă este securitatea în zonă şi cât de rapid pot fi îndeplinite condiţiile pentru o escaladare a situaţiei. Din declaraţiile publice făcute de diverşi reprezentanţi ai autorităţilor ucrainene şi ruse, rezultă acuzaţii reciproce de încercare de provocare a părţii adverse. Cine doreşte o degenerare a situaţiei în zonă? Cui aparţine acest calcul cinic de a crea panică? Dacă luăm în considerare recentele afirmaţii ale unor reprezentanţi ruşi, de-a dreptul delirante şi provocatoare, putem bănui că în spatele acestor explozii sunt chiar serviciile secrete ruseşti şi transnistrene. Politologul Serghei Markov, omul apropiat dictatorului Putin, fost consilier la Kremlin, a declarat pentru cotidianul rus că România, împreună cu Ucraina, cu ajutorul NATO, planifică să acapareze Republica Moldova, dar, cel mai interesant, după cum susţine politologul Serghei Markov, Armata Română doreşte să desfăşoare o operaţiune militară pe teritoriul actualei Republici Transnistrene, scopul final fiind alipirea Republicii Moldova la România, desfăşurând o politică de represiune în masă împotriva populaţiei rusofile. În acelaşi registru sunt şi declaraţiile lui Igor Strelkov, care ne vorbeşte despre o coaliţie româno - ucraineană care se pregăteşte de "război cu Transnistria", trupele armatei româneşti "îmbrăcate în uniforme moldoveneşti" pregătindu-se de operaţiuni militare. La acestea se adaugă şi ameninţările la adresa statelor NATO, cu trimitere clară la România, enunţate prin intermediul cotidianului Pravda, dar şi de către purtătorul de cuvânt al MAE rus, cum că atacarea teritoriului NATO cu rachete ar fi justificată pe motivul furnizării de armament Ucrainei sau pentru protejarea cetăţenilor ruşi din Transnistria. Ca demnitar al statului român şi ca cetăţean al Republicii Moldova, îmi exprim profunda nemulţumire şi în acelaşi timp îngrijorarea faţă de asemenea afirmaţii total nefondate, care nu se bazează pe argumente şi fapte, dar creează agitaţie şi îngrijorare în rândul populaţiei de pe ambele maluri ale Nistrului şi în România. Aşa-zisele diversiuni au putut fi cu bună intenţie planificate de către serviciile secrete transnistrene şi ruseşti, pentru a crea premisele unui conflict. Nu putem şti cu exactitate schema acţiunilor ruseşti, dar ştim că această zonă separatistă, care există pe teritoriul Republicii Moldova, este rodul politicii de la Kremlin şi aceasta din urmă va face orice i se va ordona de la Moscova. Printre atâtea gesturi provocatoare există şi luări de poziţie responsabile. Purtătorul său de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer, precum şi reprezentanţii Misiunii OSCE în Moldova îndeamnă la evitarea oricăror acte violente şi condamnă încercarea de destabilizare a situaţiei în zonă. De asemenea, apreciez reacţia promptă a Republicii Moldova şi echilibrul declaraţiilor făcute după întâlnirea în regim de urgenţă a Consiliului Suprem de Securitate, precum şi poziţionarea autorităţilor române, prin care se face apel la vigilenţă şi echilibru. Desigur că în aceste momente tensionate opţiunea tuturor părţilor implicate trebuie să fie cea a rezolvării pe cale diplomatică.
			Domnul Silviu Nicu Macovei: "Provocările externe contra României, în noul context geostrategic" De mai bine de două luni de zile, România se află în proximitatea unei zone geostrategice foarte "fierbinţi". Practic, ne aflăm pe graniţă cu o ţară agresată militar, Ucraina. După cum am susţinut în declaraţiile mele politice anterioare, poziţia ţării noastre este una privilegiată în acest moment datorită protecţiei pe care o avem sub umbrela NATO. Dar aceasta nu înseamnă că deasupra noastră nu planează ameninţări reale şi foarte serioase! Am început să vedem de câteva zile încoace cum tot mai multe site-uri ale autorităţilor statului român sunt atacate de grupări externe de hackeri pro-ruşi, cu intenţia vădită de a provoca daune sistemelor informatice româneşti. Mai mult, inclusiv site-uri ale unor entităţi private, bănci, aeroporturi, instituţii financiare au fost vizate de atacuri informatice. Intenţia este clar ostilă şi vizează crearea de breşe informatice care să poată fi folosite, mai apoi, la distrugeri reale ale infrastructurii şi a bazelor de date din ţara noastră. Aceasta este una dintre provocările recente ale entităţilor ostile României şi trebuie să abordăm cu toată seriozitatea aceste vulnerabilităţi mai ales acum când dependenţa noastră de sistemele digitale se traduce în nevoile de zi cu zi! Sistemele din energie, alimentarea cu carburant, plăţi cu cardul, documente oficiale, programul zborurilor, universităţi, arhive - toate pot deveni ţinte vulnerabile, dacă nu luăm măsuri de precauţie sporite. De aceea, inclusiv cetăţenii români trebuie să fie extrem de atenţi la aceste atacuri ale hackerilor pro-ruşi, fiindcă un link suspect accesat pe e-mail sau pe telefonul mobil poate deschide o cale către furtul de date de identitate sau chiar bani din conturi. Însă provocările ostile la adresa României pot veni inclusiv în zona energetică. Din motive care ar merita investigate mai atent, ţara noastră a crescut importurile de gaze din Rusia, în ultimii 2 ani, la niveluri ireale. În 2020, doar creşterea a fost de 380%, aceasta în condiţiile în care România este producător de gaze, cărbune şi energie. Chiar dacă la momentul respectiv nu păreau periculoase, vedem acum că aceste mişcări vulnerabilizează ţara noastră atât în contextul războiului hibrid din ultimii ani, cât şi în cazul conflictului militar deschis din Ucraina. Din nefericire, în ultimele zile observăm o nouă ameninţare în regiune. Tot mai multe voci din domeniul militar, al securităţii strategice şi al geopoliticii trag semnale de alarmă referitoare la pericolul atragerii Republicii Moldova în conflictul ruso-ucrainean. Provocările din regiunea separatistă Transnistria riscă să extindă conflictul atât de aproape de graniţa României, frontiera estică a NATO. România nu are doar o responsabilitate istorică faţă de Republica Moldova, dar şi una concretă şi actuală - dintr-o populaţie de 2,7 milioane de cetăţeni moldoveni, aproximativ 25% au şi cetăţenie română. Conform datelor publicate în 2021 de Ministerul român al afacerilor externe, 642.000 de cetăţeni moldoveni aveau şi cetăţenia română, iar la momentul respectiv erau în aşteptare alte 60.000 de cereri de cetăţenie română. Prin urmare, orice ameninţare a Rusiei contra Republicii Moldova reprezintă, totodată, şi o ameninţare asupra a sute de mii de cetăţeni români. Acesta este un pericol imediat pentru România, fiindcă avem obligaţia de a ne proteja cetăţenii oriunde s-ar afla ei în lume. Ca membru al NATO, România nu poate interveni în niciun caz militar în apărarea Republicii Moldova. Potrivit articolului 5, ţara noastră poate să intervină doar atunci când este atacat un stat membru al NATO. Noi sprijinim cu tot ce este posibil Republica Moldova, dar NATO nu poate să intervină pe teritoriul unui stat care nu este membru. Însă poziţia ţării noastre trebuie să fie din ce în ce mai fermă faţă de Federaţia Rusă, nu doar din raţiunea recâştigării echilibrului de securitate în regiune, dar mai ales din datoria constituţională de a ne proteja cetăţenii români aflaţi peste graniţele estice ale României!
			Domnul Ioan Mang: "Măsuri pentru protecţia consumatorilor şi combaterea speculei" Participarea PSD la actul guvernării începe să îşi arate beneficiile pentru tot mai mulţi români. După ce am reuşit să impunem pachetul de măsuri sociale, precum şi cele destinate combaterii crizei energetice şi susţinerii economiei naţionale, iată că, suntem pe punctul de a îndeplini încă un obiectiv politic major, acela de a proteja cetăţenii români faţă de standardele duble practicate de unii comercianţi din Uniunea Europeană. Salut pe această cale demersul ministrului PSD al economiei, domnul Florin Spătaru, care a iniţiat un act normativ prin care sunt introduse sancţiuni severe pentru firmele care comercializează în România produse aparent identice, dar de o calitate inferioară faţă de cele vândute în alte state membre ale Uniunii Europene. Conform Ordonanţei adoptate săptămâna trecută de Guvernul României, în cazul în care produsele comercializate în România au caracteristici semnificativ diferite faţă de cele oferite altor cetăţeni europeni, firmele vor avea obligaţia de informa în mod clar consumatorii români asupra diferenţelor calitative, astfel încât aceştia să poată decide în deplină cunoştinţă de cauză dacă le cumpără sau nu. Consider că este un pas necesar şi aşteptat de românii care s-au săturat să fie păcăliţi de comercianţi, plătind preţuri "europene" pentru produse de o calitate inferioară. Partidul Social Democrat rămâne şi pe mai departe un susţinător al protecţiei drepturilor consumatorilor. Considerăm că este firesc şi normal ca cetăţenii români să se bucure de un tratament egal faţă de toţi ceilalţi cetăţeni europeni. În acest sens, combaterea standardelor duble practicate de unii comercianţi europeni în defavoarea consumatorilor români a reprezentat şi va rămâne pentru PSD un obiectiv politic major. Un alt obiectiv complementar, dar la fel de important îl constituie şi combaterea speculei. PSD continuă să vină cu soluţii pentru combaterea creşterii preţurilor la alimente sau la alte produse de strictă necesitate. Pe lângă Programul "Sprijin pentru România" şi înăsprirea sancţiunilor pentru încălcarea normelor privind protecţia consumatorilor, PSD pregăteşte soluţii legale clare pentru sancţionarea speculei, prin care unii operatori economici vor să se îmbogăţească, în mod incorect, prin creşterea artificială a preţurilor, în dauna a milioane de români cu venituri mici. Nu putem sta pasivi în timp ce speculaţii încearcă să profite de situaţia de criză. Nu putem sta pasivi când milioane de români, pensionari sau angajaţi de bună-credinţă care muncesc din greu pentru a-şi asigura un trai decent sunt păcăliţi. Nu putem să nu facem nimic, când vedem că toată truda lor, tot ceea ce reuşesc să câştige într-o lună, este speculată într-un mod necinstit. PSD a fost şi rămâne partidul care are grijă de angajaţii, de pensionarii ţării, de categoriile defavorizate.
			Domnul Laurenţiu-Daniel Marin: "Ministerul Agriculturii intenţionează să susţină producţia de struguri de masă în anul 2022, prin acordarea unei subvenţii de 1.200 de euro/hectar!" Salut decizia şi strategia ministrului PSD al agriculturii, Adrian Chesnoiu, care a pus în transparenţă decizională o hotărâre de Guvern care vizează susţinerea producătorilor autohtoni de struguri de masă. Astfel, Ministerul Agriculturii intenţionează să susţină producţia de struguri de masă în anul 2022, prin acordarea unei subvenţii de 1.200 de euro/hectar şi se plăteşte în lei la cursul de schimb de 4,9475 lei, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2021. Sumele reprezentând ajutoare de minimis se acordă pentru plantaţii cu struguri de masă pentru o suprafaţă de minimum 1.000 mp şi maximum 10 hectare inclusiv, şi se plătesc beneficiarilor într-o singură tranşă, în anul 2022. Ca parlamentar de Vrancea, cunosc problemele cu care se confruntă producătorii de struguri de masă, dar şi de vin. Cunoscută ca "Ţara viei şi vinului", Vrancea este judeţul cu cea mai mare suprafaţă cultivată cu viţă de vie, având un patrimoniu viticol de 27.000 de hectare, reprezentând 11% din totalul terenului agricol al judeţului şi circa 10% din suprafaţa viticolă a României. Vrancea este lider naţional atât ca suprafaţă, cât şi sub aspectul producţiei de struguri. Doar la nivelul judeţului Vrancea sunt înregistrate peste 4800 de hectare cultivate cu struguri de masă. În acest context, decizia de susţinere a producătorilor de struguri, prin acest ajutor de minimis, este o gură de oxigen într-o perioadă în care scumpirile la carburant şi substanţele de întreţinere a viilor pun presiune pe podgorenii vrânceni. Consider că măsura propusă de ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu, este o măsură importantă pentru viticultorii vrânceni şi nu numai, prin care se doreşte micşorarea importurilor de struguri de masă şi susţinerea producătorilor autohtoni. Şi, foarte important, prin această măsură se urmăreşte şi o scădere a preţurilor la acest produs, aşa cum se întâmplă în prezent cu preţul la roşii, după creşterea producţiei interne. Suma care va fi pusă la dispoziţia fermierilor este de 15 milioane de lei, aproximativ 3 milioane de euro.
			Domnul Mihai-Alexandru Badea: Anul acesta, Curtea Constituţională aniversează 30 de ani de la înfiinţare. Aţi fi putut să-i faceţi un "cadou" mult mai bun cu această ocazie, dar voi îl desemnaţi judecător pe cel mai fraudulos, neinstruit şi obedient candidat din istoria acestei instituţii - doctoratul plagiat, după judecătorul Cristi Danileţ, întâmplător tocmai candidatul susţinut de USR, media 7 la facultate şi nu la Harvard, ci la fabrica de diplome Spiru Haret, note de 5 şi 6 la dreptul penal şi dreptul civil în examenul de licenţă, fără carieră universitară şi fără performanţe notabile ca procuror. La audierea de săptămâna trecută, a îndrăznit să mintă Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, cum că dumnealui ar fi instrumentat dosarele torţionarilor comunişti Vişinescu şi Ficior. Este fals. În realitate, doamna procuror Denisa Cristodor a semnat ambele rechizitorii. Se pare că standardele au scăzut inclusiv la masonerie, dar omisiunea apartenenţei în declaraţia de interese tot un fals este, o ditamai infracţiunea. De fapt, întregul parcurs profesional al acestui impostor este un lung şir de falsuri şi numiri politice. Aşadar, daca mai aveţi curaj, onoare şi conştiinţă, numiţi-l pe candidatul plagiat, nu pe plagiatorul său. Votaţi Cristi Danileţ pentru CCR!
			Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc: "România îşi sporeşte eforturile în domeniile inovării şi digitalizării" Ultimele două coaliţii de guvernare din care a făcut parte PNL au avut ca prioritate aducerea României mai aproape de standardele europene, din mai multe puncte de vedere. Nevoia atingerii statutului de neutralitate climatică pentru UE, un pivot al Agendei actualului preşedinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ne-a determinat să venim cu politici care să accelereze acest proces. Totodată, crearea de oraşe inteligente care să fie un hub de sustenabilitate şi inovare pentru cetăţenii săi constituie o măsură în direcţia dezvoltării României. Ne bucurăm să aflăm că, în special în această perioadă delicată din punctul de vedere al securităţii naţionale şi regionale, există şi veşti bune care reconfirmă statutul României, ca membru devotat şi implicat al UE. Astfel, ţara noastră este mândră să primească un alt culoar de finanţare prin Misiunea "Oraşe", iniţiată de către Executivul European. În cursul săptămânii trecute, Comisia Europeană a desemnat 100 de oraşe din UE care vor participa la misiunea pentru 100 de oraşe inteligente şi neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2030. Bucureşti, Cluj-Napoca şi Suceava sunt oraşele care vor fi incluse în misiune. Iniţiativa pentru facilitarea tranziţiei verzi va primi finanţare în valoare de 360 milioane de euro, fiind o componentă a Programului "Orizont Europa" pentru perioada 2022-2023. Scopul primordial este demararea căilor de inovare către neutralitatea climatică, iar oraşele-membre vor beneficia de consiliere şi asistenţă personalizate din partea unei platforme dedicate misiunii şi gestionată de NetZeroCities. Cele trei oraşe din România vor avea posibilitatea de a se alătura unor acţiuni de inovare şi proiecte-pilot de mare anvergură şi vor primi finanţare suplimentară. Totodată, va fi creată şi o punte de legătură între toate oraşele selectate, o platformă de colaborare prin care vor putea comunica şi face schimb de expertiză şi bune practici în vederea unor scopuri clare - acţiuni de cercetare şi inovare ce vizează mobilitatea curată, eficienţa energetică şi planificarea urbană ecologică. Oraşele vor putea elabora iniţiative comune, colaborând astfel cu alte programe ale UE. Misiunea va funcţiona după principiul guvernării pe mai multe niveluri, implicând atât cetăţenii, cât şi organizaţiile de cercetare şi sectorul privat. Ulterior, angajamentele clare şi vizibile asumate de oraşe în domeniul climei le vor permite să colaboreze cu UE, cu autorităţile naţionale şi regionale. Contractele elaborate trebuie să includă un plan general vizând neutralitatea climatică în toate sectoarele, precum energia, infrastructura sustenabilă, gestionarea deşeurilor, clădirile, transporturile, împreună cu planurile aferente de investiţii. Oraşele selectate vor fi considerate "bancuri de testare" naturale pentru soluţii inovatoare integrate, declara Comisarul European pentru Transport, Adina Vălean. Un interes sporit pentru această iniţiativă contribuie la grăbirea procesului de tranziţie verde, iar dorinţa a 377 de oraşe de a se alătura misiunii va fi valorificată de către Comisie prin facilitarea accesului la platforma misiunii şi oportunităţi de finanţare în cadrul programului de lucru al misiunii "Oraşe" a Programului "Orizont Europa". Propunerea unor astfel de oportunităţi pentru România reprezintă un indicator al încrederii pe care UE o are în potenţialul de dezvoltare a ţării noastre, precum şi o confirmare a progresului de până acum, în ciuda multiplelor crize care au destabilizat economia naţională. Suntem mândri că facem parte dintr-o asemenea iniţiativă şi ne dorim să includem în misiune mai multe oraşe în anii următori pentru a consolida calea către un viitor mai sănătos pentru locuitorii zonelor urbane din România.
			Domnul Ştefan Muşoiu: "La mulţi ani plini de realizări, Românie europeană! La mulţi ani, Europă cu noi orizonturi!" Data de 9 mai poate constitui un prilej de reflecţie nu doar pentru clasa politică românească, ci şi pentru cea comunitară, precum şi pentru fiecare cetăţean european în parte. Rememorăm trecutul, pentru că reprezintă fundamentul prezentului, reflectăm la provocările actuale pentru cele mai bune soluţii, dar ne angajăm şi în construcţia unui viitor adaptat unor auspicii fără precedent. La 9 mai 1877, România a devenit stat independent. 68 de ani mai târziu se vorbea pentru prima dată de instituirea Zilei Victoriei, ziua în care Germania era înfrântă de către puterile aliate. Iar din 1950 celebrăm Ziua Europei. 9 mai 1950 este, de asemenea, cunoscută ca Ziua Schuman, ziua declaraţiei istorice a ministrului de externe francez, Robert Schuman. Dincolo de valenţele istorice, această zi a Europei este simbolul exhaustiv care promovează unitatea în rândul cetăţenilor comunitari, standarde egale şi înalte pentru fiecare stat membru, democraţie autentică, solidaritate. Proiectul european a schimbat fundamental continentul nostru. De schimbări radicale putem vorbi şi în cazul ţării noastre, după integrarea în comunitate, la fel cum vom putea discuta, pe viitor, şi despre transformările în bine de care vor beneficia şi ţările care îşi exprimă dorinţa de apartenenţă la această structură puternică şi singulară prin excelenţa sa. Aşadar, trebuie să fim mândri de ceea ce am realizat până acum! În acelaşi timp, trebuie să conştientizăm că pacea şi securitatea, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, pe care le luăm, de multe ori, drept un dat al sorţii, sunt, în realitate, garanţii câştigate cu greu şi care pot fi pierdute dacă nu le protejăm în continuare. Contextul conflictului armat dintre Federaţia Rusă şi Ucraina, precum şi tragediile, care par fără sfârşit şi care rezultă din această încleştare, accentuează nevoia de consolidare a Uniunii. Includerea în spaţiul Schengen a României, care este deja un furnizor de securitate, la cele mai înalte standarde, pentru UE, va contribui la amplificarea durabilităţii securităţii întregii Uniuni. Într-o perioadă din ce în ce mai complicată la nivel global şi regional, lumea are nevoie de o Europă unită şi care să reconfirme că experienţele devastatoare ale celor două războaie mondiale nu se vor mai repeta. Sper că aşa va arăta viitorul apropiat pentru ţara noastră, mai ales pentru că principiile Declaraţiei Schuman inspiră continuu acţiunea europeană. Viziunea de atunci, cu un pronunţat caracter universal, a fost în măsură să asigure depăşirea multor momente dificile, prin soluţii comune, coordonate, în beneficiul cetăţenilor europeni şi, cu certitudine, va constitui, şi pe viitor, placa turnantă pentru modul în care va fi continuată construcţia comunitară. Însă este clar că, din cauza testelor la care suntem supuşi, pandemie, război la graniţe, diverse crize, Uniunea Europeană trebuie să ofere noi orizonturi, tinzând spre mai multă solidaritate, integrare şi protecţie pentru cetăţenii săi. Remarc şi salut reacţiile europene de până acum la toate aceste evoluţii conjugate, pentru că ne oferă exact măsura valorii adăugate şi incontestabile pe care o aduce pentru noi toţi Uniunea. Unitatea, coeziunea şi solidaritatea constituie, fără îndoială, forţa şi esenţa principale ale răspunsurilor noastre faţă de dificultăţile sanitare, dar şi umanitare din Ucraina. Concomitent, reacţia europeană la încercările ultimei perioade s-a bazat şi va continua să se fundamenteze pe respectarea valorilor principale ale Uniunii, pe forţa multilateralismului eficient, cu respectarea dreptului internaţional. Şi pentru că ne dorim o Uniune pregătită deplin pentru exercitarea rolului său de pol de prosperitate şi stabilitate la nivel regional şi global, avem nevoie de aceleaşi instrumente, care şi-au dovedit eficienţa anterior, pentru zona Balcanilor de Vest, cât şi pentru vecinătatea României, respectiv Republica Moldova. Este necesar ca rezilienţa Uniunii să fie sprijinită de o proximitate sigură, stabilă, prosperă, ferm angajată în reforme politice şi economice. Având în vedere că am menţionat câţiva dintre pilonii indispensabili pe care clădim cu toţii viitorul Europei, în calitate de deputat şi de preşedinte al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, militez şi pentru ridicarea tuturor barierelor care afectează încă funcţionarea deplină a Pieţei Interne Comune, pentru construirea unor sisteme de sănătate europene robuste, dar şi pentru pregătirea întregii societăţi comunitare pentru economia viitorului. De asemenea, mizez şi pe continuarea, le fel de susţinută ca până acum, a investiţiilor în educaţie şi în formarea profesională, adaptate pieţei muncii comune. Şi pentru că am menţionat seria "testelor" pe care Uniunea le parcurge, adaug că rezultatele de până acum ale acestor examene, la care suntem supuşi ca entitate politică, vin şi-mi confirmă spusele, pentru că ne-au evidenţiat ceea ce deja ştiam cu toţii, respectiv că suntem mai puternici atunci când lucrăm împreună la definirea acţiunii UE pe termen mediu şi lung! Închei, reamintindu-vă tuturor că Uniunea Europeană a avut întotdeauna forţa să se reinventeze şi să construiască neîntrerupt o societate mai bună pentru toţi cetăţenii săi, motiv pentru care lărgirea perspectivelor acestei construcţii politice unicat are toate şansele de succes!
			Domnul Vasile Nagy: "Facturile şi profitul - gazul natural" Şocul geopolitic cauzat de invazia militară a Ucrainei de către Federaţia Rusă zguduie nu doar sistemul european de securitate, ci şi securitatea energetică a Uniunii Europene, care îşi acoperă nu mai puţin de 40% din consumul de gaze naturale prin importuri din Rusia. În această situaţie, imperativul de termen scurt al siguranţei livrărilor de gaze trebuie armonizat cu politicile energetice şi climatice ale UE, care presupun reducerea consumului de combustibili fosili, inclusiv de gaze naturale. Consumul de energie al României a scăzut deja cu peste 50% faţă de 1990, ajungând la un total de 113 TWh în 2020. Consumul casnic, în special pentru încălzirea locuinţelor, este singurul care a înregistrat o creştere, ajungând la 41 TWh în 2020. Din păcate, în România, piaţa de gaze naturale a suferit o continuă schimbare, începând cu prima parte a anului 2021. Cu toate acestea, preţul gazului natural la clienţii de tip casnic sau non casnic, din România, este la un nivel inferior celor din UE. Vremea rece în timpul lunilor de iarnă a forţat mai mulţi oameni să îşi crească consumul. În plus, mulţi furnizori şi-au încetat activitatea, fiindcă nu şi-au mai permis costurile de achiziţie, pentru a mai furniza apoi clienţilor finali. Analizând evoluţia structurii de producţie la nivel european în ultimii 20 de ani, se observă o reducere treptată a producerii de energie din surse convenţionale - cărbune, gaz, nuclear - concomitent cu creşterea producţiei din surse regenerabile. Acest fenomen a fost accelerat în perioada 2015-2022. Principalele elemente care au determinat această schimbare sunt interconectarea cu pieţele regionale şi crearea condiţiilor tehnice pentru circulaţia gazelor naturale spre şi dinspre Uniunea Europeană, evoluţia structurii de producţie de energie electrică, ca urmare a accentuării utilizării surselor de energie mai prietenoase cu mediul versus producţiei din sursele mai poluante de tipul cărbunelui şi celor nucleare, scăderea cantităţilor aflate în depozitele de gaze, din perioada anterioară de înmagazinare, ca urmare a înregistrării unor temperaturi mai scăzute în prima parte a anului 2022, scăderea cantităţilor extrase din zăcăminte şi reducerea importului de gaze din Rusia. Această creştere de preţ nu este generată de elemente controlabile de către furnizor şi nici nu a fost generată de aceştia. Evoluţia incertă a pieţei şi măririle foarte mari de preţuri la achiziţie nu mai permit furnizorilor să ofere un preţ fix pe o perioadă îndelungată de timp. Creşterile înregistrate depăşesc cu mult o marjă profitabilă, rezonabilă pentru furnizarea de gaze naturale. Limita minimă de consum zilnic este de 7 kWh, iar limita maximă se încadrează în valorile de limită maximă a consumului de gaze naturale pentru care se aplică compensarea pe întreaga perioadă: în intervalul 01.11.2021-31.03.2022 - 11.660 kWh, echivalentul a 1.000 mc, alocat în tranşe lunare, conform O.U.G. nr. 118/2021; în intervalul 01.11.2021-31.03.2022 - 13.992 kWh, echivalentul a 1.200 mc, alocat în tranşe lunare, conform O.U.G. nr. 3/2022. Pentru perioada 01.11.2021-31.01.2022, valoarea compensaţiei este de cel mult 33%, iar pentru perioada 01.02.2022- 31.03.2022, valoarea compensaţiei este de cel mult 40%, din valoarea preţului plafonat. Dacă preţul de furnizare plafonat este mai mare decât preţul final de referinţă, atunci, valoarea compensării va fi calculată ca minimum dintre diferenţa dintre preţul plafonat şi preţul de referinţă 33%, respectiv 40% din 1 februarie 2022, din valoarea componentei preţului gazelor naturale plafonat. Dacă preţul de furnizare facturat este mai mic decât preţul final de referinţă, atunci, nu se acordă compensarea. Valoarea totală a compensării se scade din totalul de plată al facturii. Presiunile apărute pe piaţă în 2021, care au generat creşterea accelerată a preţurilor, au dus la implementarea unor măsuri specifice în majoritatea ţărilor europene, în principal pentru protecţia consumatorilor. Şi România a iniţiat, în toamna anului trecut, compensarea parţială de către stat a facturilor la gaze naturale, însă această măsură a fost gândită ca soluţie temporară, pentru depăşirea iernii, aplicabilă până la sfârşitul lunii martie 2022. Conflictul izbucnit la sfârşitul lunii februarie în Ucraina a adus noi provocări şi a prelungit tensiunile în piaţa gazelor naturale. Pe baza acestor evoluţii, suprapuse cu presiunile inflaţioniste deja existente şi cu avertismentele economiştilor cu privire la agravarea situaţiei începând cu luna aprilie, imediat după expirarea măsurilor privind plafonarea preţurilor la energie aplicabile în sezonul rece, autorităţile române au decis să adopte măsuri suplimentare pentru limitarea impactului facturilor la electricitate şi gaze naturale asupra populaţiei şi firmelor. Noua reglementare, O.U.G. nr. 27/2022, a apărut cu doar câteva zile înainte de expirarea măsurilor similare adoptate în toamna anului trecut, pe fondul temerilor cu privire la explozia tuturor preţurilor din economie în situaţia revenirii la tarifele de piaţă pentru gazele naturale. Plafonarea tarifelor va avea cu siguranţă un impact pozitiv asupra consumatorilor în perioada de aplicare. În acelaşi timp, măsura, care se doreşte a fi provizorie, ar putea avea efecte pe termen lung asupra companiilor din domeniu, în funcţie de abilitatea acestora de a gestiona măsurile impuse de autorităţi. Pentru companiile implicate, în special distribuitori, impactul depinde de modul şi de momentul în care vor fi aplicate măsurile de compensare din partea statului, pentru diferenţa dintre preţul de achiziţie, la nivelul pieţei, şi cel de vânzare, plafonat, prevăzute în ordonanţă. Conform reglementării, pentru clienţii casnici, compensările se acordă din bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, iar pentru clienţii non casnici, din bugetul Ministerului Energiei, dar depinde şi de cât de bine va funcţiona acest mecanism de compensare. Întârzierile în recuperarea sumelor respective vor pune o presiune ridicată pe disponibilităţile financiare ale distribuitorilor, cu impact asupra solvabilităţii acestora. În consecinţă, instituţiile europene, dar şi statele membre la nivel individual, caută soluţii pentru a-şi limita dependenţa energetică de Rusia, provocare care se suprapune cu cea care implică protecţia consumatorilor în faţa scumpirilor. Un acord cu Statele Unite ale Americii, pentru furnizarea de gaz natural lichefiat (GNL) în UE, amânarea planurilor de închidere a termocentralelor pe cărbune în anumite state, obligativitatea constituirii unor stocuri de gaze pentru iarna următoare, la preţuri avantajoase negociate de un grup operativ constituit la nivelul UE, sunt doar câteva dintre soluţiile vehiculate în prezent. În România, una dintre soluţiile discutate intens în această perioadă pentru a reduce dependenţa energetică de Rusia este cea referitoare la exploatarea gazelor din Marea Neagră. Însă Legea offshore, adoptată în urmă cu aproape patru ani, conţine o serie de prevederi care limitează interesul investitorilor pentru dezvoltarea unor proiecte în zonă, iar modificările promise de autorităţi în repetate rânduri întârzie să apară. În plus, în contextul conflictului care se derulează inclusiv în zona Mării Negre, este posibil ca planurile de explorare şi exploatare să fie amânate până la clarificarea situaţiei. Pe de altă parte, recent au fost mărite capacităţile de producţie ale centralelor termice pe cărbune. Energia nucleară reprezintă, de asemenea, o alternativă viabilă, astfel că este necesară finalizarea reactoarelor de la Cernavodă, iar dezvoltarea altor capacităţi similare ar putea deveni prioritară. Rămâne de văzut dacă măsurile recent adoptate se înscriu într-o strategie mai amplă, pe care autorităţile o au în vedere pentru a rezolva problemele de fond ale pieţei din România, mai necesară ca oricând în actualul context al conflictului din Ucraina şi al relaţiilor tot mai tensionate dintre UE şi Rusia, cel mai mare furnizor de gaze naturale al UE, cu peste 40% din importurile totale. Nu avem, însă, în prezent, clarificări din partea autorităţilor pe această temă, ceea ce indică faptul că, deocamdată cel puţin, nu există o astfel de strategie. Aşadar, această nouă reglementare pare a rezolva o urgenţă de moment, protejarea consumatorului, în timp ce ridică numeroase semne de întrebare pentru perioada care urmează. România trebuie să pună accent pe găsirea unor soluţii pentru a acoperi deficitul de gaze naturale! Este evident că legislaţia naţională în domeniul gazelor naturale rămâne fragmentată, bazată pe soluţii de moment, care tratează efectele şi nu cauzele majorării preţurilor, şi care induce noi provocări pentru companiile implicate, fără a oferi o minimă predictibilitate pe termen mediu şi lung. În aceste condiţii, jucătorii din domeniu şi publicul larg aşteaptă în continuare o strategie naţională care să cuprindă, în linii mari, soluţii care să trateze cauzele scumpirilor, măsuri care să stimuleze producţia internă şi planuri concrete de aprovizionare pentru necesarul suplimentar.
			Domnul Nicolae Giugea: "Se pare că mediul economic şi guvernele europene nu au învăţat nimic din criza COVID-19!" Oare cum am putea să uităm atât de repede faptul că, odată cu declanşarea crizei sanitare în Europa, la începutul anului 2020, majoritatea guvernelor au constatat că nu au măşti de protecţie, medicamente şi materiale sanitare esenţiale în combaterea pandemiei. În goana după maximizarea profiturilor, majoritatea materiilor prime sau chiar a produselor finite ajungeau în Europa pe calea importurilor din sud-estul Asiei. Mai mult decât atât, blocajele apărute pe lanţurile de aprovizionare au îngreunat nu doar lupta cu virusul SARS-CoV-2, ci şi activităţile economice, de la industria textilă şi alimentară până la industria constructoare de maşini. Majoritatea liderilor europeni, precum şi şefii unor mari companii europene şi-au luat atunci angajamentul că vor reloca producţia industrială esenţială din Asia în statele Uniunii Europene, pentru a reduce dependenţa de importuri. Pandemia nu a trecut, dar a scăzut în intensitate, iar odată cu renunţarea la restricţii, şi lecţiile crizei sanitare au fost uitate de guverne. Optimismul pe care l-a avut Guvernul României la începutul anului, cu privire la creşterea economică din anul 2022, ar fi trebuit să fie mai rezervat. Unele ramuri ale industriei româneşti resimt din plin absenţa unor materii prime şi materiale care nu se produc în România, ci la mii de kilometri distanţă şi care limitează producţia de maşini şi echipamente. Deşi avem resurse energetice peste ceea ce ne este necesar, încă avem dependenţă de gazele naturale, petrolul sau energia electrică scumpă provenită din import. Preţurile uriaşe la care au ajuns produsele energetice vor reprezenta o altă piedică în calea creşterii producţiei naţionale. Mai mult decât atât, agresiunea rusă asupra poporului ucrainean are impact direct şi asupra industriei alimentare, în condiţiile în care într-o economie liberă şi deschisă, precum cea a Uniunii Europene, nimeni nu poate să-i impună fermierului să vândă produsele la preţuri mici, doar din patriotism, în condiţiile în care el abia îşi acoperă costurile de producţie şi îşi hrăneşte familia. Este bine că în spaţiul public românesc se vorbeşte tot mai consistent despre independenţă energetică şi că este posibil ca aceasta să fie ajunsă chiar de anul acesta, cu ajutorul partenerilor noştri americani. Însă România are nevoie nu doar de independenţă energetică, ci şi de independenţă alimentară, prin investiţii reale în agricultură şi în industria alimentară şi de independenţă în sursele de aprovizionare cu materii prime şi materiale pentru ramurile strategice ale industriei. Dacă unele state ale Uniunii Europene au uitat lecţia dură a crizei sanitare, noi, românii, ar trebui să demonstrăm că am învăţat din acea perioadă şi că prin măsuri înţelepte economia şi populaţia vor fi puse la adăpost în faţa oricărei viitoare provocări.
			Domnul Nicu Niţă: "Agricultura şi industria alimentară reprezintă o prioritate pentru PSD!" Declaraţia mea politică se referă la măsurile şi programele iniţiate de Partidul Social Democrat în domeniul agricol şi al industriei alimentare. În contextul suprapunerii crizelor economice, sociale, energetice si geopolitice, PSD a venit cu soluţii concrete şi imediate pentru a proteja viaţa şi sănătatea românilor. Una dintre soluţiile propuse de PSD vizează stimularea producţiei româneşti de alimente cu materiile prime de la agricultorii români. Astfel, Partidul Social Democrat a propus acordarea de prime fermierilor români care livrează producţia agricolă la fabricile de alimente din România. Acordarea unei prime de 10% din valoarea produselor procesate în ţară vizează creşterea producerii de hrană românească mai ieftină şi mai sănătoasă, dar şi reducerea dependenţei de importul de alimente. Scopul Partidului Social Democrat este de a avea mai multe alimente sănătoase fabricate în România, din producţia agricolă obţinută din pământul românesc. Partidul Social Democrat şi-a asumat, în programul economic al guvernării actuale, două măsuri extrem de importante, "Fabricat în România" şi "Cumpărăm Româneşte" prin care se doreşte susţinerea înfiinţării a cât mai multe ferme şi fabrici care să asigure românilor produse sănătoase şi de calitate. O altă măsură importantă propusă de PSD şi adoptată de Parlament vizează salarizarea în domeniul agriculturii şi al industriei alimentare, prin care salariul minim brut va fi de 3.000 de lei faţă de 2.550 lei. Acest model de salarizare aplicat salariaţilor din domeniul agriculturii şi al industriei alimentare prevede următoarele beneficii, care vor aduce mai mulţi bani în buzunarele acestora: scutirea de la plata impozitului pe venit, scutirea de la plata contribuţiei pentru sănătate, reducerea contribuţiei pentru pensie cu 3,75 puncte procentuale, de la 25% la 21,25%, şi reducerea contribuţiei asiguratorii pentru muncă de la 2,75% la 0,27%. Aceste măsuri se aplică pentru toţi cei 280.000 de salariaţi din sectorul agricol şi al industriei alimentare. În contextul crizei alimentare, care se conturează din cauza scăderii importurilor din Ucraina şi a sancţiunilor impuse Federaţiei Ruse, este esenţial să dezvoltăm industria alimentară şi să reducem dependenţa de legume, fructe şi produse agricole din alte state. Partidul Social Democrat susţine consolidarea economiei, prin susţinerea propriilor fermieri şi producători români. Programele şi măsurile propuse de Partidul Social Democrat au fost realizate în urma consultării cu reprezentanţi fermierilor şi federaţiilor din industria alimentară, cei care cunosc cel mai bine realităţile din agricultură. Agricultura şi industria alimentară reprezintă o prioritate pentru Partidul Social Democrat şi asta se demonstrează prin programele şi măsurile propuse în permanenţă de la începutul guvernării şi până în prezent.
			Doamna Daniela Oteşanu: "PSD face toate demersurile necesare pentru identificarea de soluţii privind limitarea achiziţiei de vaccinuri COVID comandate în exces şi utilizarea fondurilor pentru alte urgenţe" Ministrul sănătăţii, Alexandru Rafila, a început să ia măsuri concrete, informând Ministerul de Externe, Guvernul, în ansamblu şi Administraţia Prezidenţială, cu privire la implicaţiile achiziţiilor într-o cantitate mult prea mare, astfel încât aceste autorităţi să poată solicita Uniunii Europene o soluţie pentru a renunţa la contracte şi a folosi fondurile în alte direcţii unde avem nevoie. De asemenea, europarlamentarii PSD au început deja discuţii informale cu reprezentanţii Comisiei Europene, pentru a rezolva această problemă. La solicitarea Ministerului Sănătăţii, a fost aprobat Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Metodologiei de raportare, monitorizare şi calcul ale pierderilor de vaccin împotriva COVID-19. Documentul stabileşte Metodologia de raportare, monitorizare şi calcul al pierderilor de vaccin împotriva COVID-19. Este important de subliniat faptul că în primele 43 de zile ale mandatului său, ministrul sănătăţii, Alexandru Rafila, a reuşit să recupereze o sumă totală de 150 de milioane de euro, prin revânzarea a 7,5 milioane de doze către Germania şi Ungaria. Spre comparaţie, fostul ministrul al sănătăţii, Ioana Mihăilă, a reuşit să valorifice doar 1,17 milioane de doze din surplusul contractat de România, anterior Memorandumului din mai 2021. Atât eu, cât şi colegii mei de la PSD considerăm inadmisibile minciunile lansate în serie de USR, în încercarea disperată de a-şi ascunde culpa pentru achiziţia supradimensionată de vaccinuri COVID, într-un moment în care Guvernul contractase deja un număr de doze care depăşea de câteva ori populaţia României. În loc să-şi asume răspunderea pentru irosirea a sute de milioane de euro, cei care au semnat pentru această achiziţie se denunţă reciproc. USR-iştii care au semnat comenzile dau vina pe fostul premier care le-a aprobat, iar acesta dă vina pe foştii miniştrii ai USR care le-au comandat. O altă problemă la care cei din guvernarea trecută nu s-au gândit deloc este că nu mai avem nici locuri de depozitare pentru tranşele viitoare de vaccin. Cei din USR care au semnat Memorandumul trebuie să răspundă pentru achiziţia aberantă a 39 de milioane de doze de vaccin, într-un moment în care România deja contractase cantităţi uriaşe. La data semnării Memorandumului, era evident că dozele din noua comandă lansată de Mihăilă, Barna şi Cîţu nu vor ajunge să fie utilizate niciodată, ceea ce ridică suspiciuni serioase cu privire la motivele reale care s-au aflat în spatele acestei decizii. Trebuie amintit că, pe lângă dozele de vaccin care au fost şi vor fi irosite ca urmare a expirării termenului de valabilitate, România a mai donat către alte state un total de peste două milioane de doze. Până în prezent, România deja a aruncat la gunoi 3 milioane de doze de vaccin şi probabil la fel se va întâmpla cu o mare parte dintre cele 65 de milioane care mai urmează să fie livrate. Vlad Voiculescu susţine în mod ipocrit că dozele expirate nu ar fi din lotul aprobat de Mihăilă şi Barna, ce urmează să fie livrat în 2022 şi 2023, lăsând de înţeles că, de acum încolo, românii se vor vaccina cu frenezie, mai mult decât în pandemie şi vor consuma până la ultima doză noua tranşă de 39 de milioane! Culmea este că dozele expirate fac parte din comanda semnată chiar de Voiculescu! Dincolo de bătaia de joc faţă de banul public, pe care au produs-o când au fost la guvernare, cei de la USR încearcă acum să dezinformeze opinia publică, printr-o avalanşă de minciuni şi omisiuni privind detaliile acestor achiziţii inutile prin care au devalizat bugetul de stat. Este vorba despre un prejudiciu uriaş, de circa trei sferturi de miliard de euro, iar cineva trebuie să răspundă pentru acest prejudiciu imens!
			Domnul Radu Panait: "Vinovaţii în Dosarul «Colectiv» trebuie să plătească!" "România e ţara tuturor posibilităţilor" - auzim asta destul de des şi niciodată aceste vorbe nu sunt spuse într-o conotaţie pozitivă. Şi este de înţeles din ce cauză. Au trecut aproape 7 ani de la tragedia produsă în Clubul Colectiv din Bucureşti. Sunt aproape 7 ani de aşteptare pentru zeci de familii şi apropiaţi care caută dreptatea celor 65 de persoane care şi-au pierdut atunci viaţa din cauza inconştienţei şi a iresponsabilităţii unor persoane care aveau obligaţia de a se asigura că viaţa fiecărui om care călca în acel club era în siguranţă! Marţi, după aproape 7 ani de aşteptare, Curtea de Apel Bucureşti trebuia să prezinte sentinţa definitivă. Surprinzător sau nu, decizia a fost amânată din nou, pentru a patra oară! Tot marţi, aceeaşi Curte mai pronunţa o amânare, de data aceasta în Dosarul Hexi Pharma. Măcar pentru o secundă încetaţi în a vă gândi doar la voi şi încercaţi numai să vă imaginaţi ce zace în sufletele celor ce de atât timp trăiesc doar cu speranţa că se va face dreptate. Câtă durere o sta în ei? La fiecare termen aceste familii retrăiesc durerea pierderii, singurul lor gând este acela de a se face măcar dreptate. Nicio sentinţă nu le va aduce înapoi persoanele dragi pierdute atunci în incendiul de la Colectiv, dar măcar le va aduce puţină alinare. Ce aşteptăm? Să o ia inculpaţii rând pe rând la fugă, să îşi găsească azil în alte ţări? Domnul Piedone, la un pas a fost, zilele trecute, să plece din ţară, doar că autorităţile au fost vigilente şi au acţionat la timp, înainte să trebuiască să îl caute prin Bulgaria sau în vreo destinaţie exotică. Corupţia ucide, domnilor politicieni! Şi voi încă nu aţi înţeles asta, sau aţi înţeles, dar tot nu vă pasă! Tot marţi, când Curtea de Apel anunţa cea de-a patra amânare a sentinţei, aţi avut ocazia să daţi dovadă că în primul rând vă pasă de binele viitorului acestei ţări, însă aţi dat un mare vot împotriva justiţiei! În loc să votaţi un judecător liber, proeuropean şi proindependent, aţi ales un plagiator, un magistrat al sistemului vechi şi bolnăvicios. Justiţia rămâne în mâinile unor oameni care poartă culori politice. Pentru ce scop? Ieşiţi din bula în care trăiţi, scoateţi capul în lume şi vedeţi dramele oamenilor din România. Câţi oameni mai trebuie să moară, pentru ca voi să înţelegeţi că justiţia nu trebuie să poarte culori politice? Câţi oameni mai trebuie să moară, pentru ca vouă să vă pese?
			Domnul Marian-Iulian Rasaliu: "Cererea primarilor de a se urgenta finanţarea proiectelor din Programul «Anghel Saligny»" Măsurile şi programele promovate de PSD, menite să atenueze efectul crizelor suprapuse asupra populaţiei, sunt completate de acţiuni şi resurse dedicate, care au rolul să ajute comunităţile, cum este şi cazul fondurilor disponibile prin Programul "Anghel Saligny". Este de înţeles cererea primarilor de a se urgenta finanţarea proiectelor prin acest program. Contextul actual este unul dificil şi mă refer aici la efectele pandemiei, creşterea facturilor la energie, inflaţie, efectele războiului de la graniţele ţării. PSD a demarat nenumărate demersuri pe plan european, pentru a determina o reacţie de solidaritate a Uniunii Europene faţă de statele din prima linie care gestionează situaţia refugiaţilor sau care sunt cele mai afectate de consecinţele economice ale războiului din Ucraina. Există mare interes pentru Programul "Anghel Saligny". Au fost depuse 7.545 de proiecte pentru lucrări de apă, canalizare şi drumuri, iar suma totală a cererilor de finanţare este de 137,59 de miliarde de lei. Este un semnal extrem de bun faptul că autorităţile locale au depus multe proiecte de investiţii, care urmează să fie finanţate prin acest program. În acelaşi timp, însă, trebuie înţeles şi faptul că numărul mare de proiecte implică o perioadă puţin mai lungă pentru analiză şi pentru verificarea eligibilităţii acestora. După finalizarea acestei etape, va exista o absorbţie semnificativă a banilor alocaţi pentru investiţii. România şi românii vor beneficia de pe urma acestui program!
			Domnul Sebastian-Ioan Burduja: "Viitorul României este în Europa, la propriu şi la figurat" Chiar de Ziua Naţională a Tineretului, cel mai recent sondaj Eurobarometru arată că tinerii din România sunt proeuropeni. Cifrele sunt îmbucurătoare - 74% dintre tinerii români între 25 şi 34 de ani sunt optimişti în ceea ce priveşte viitorul Uniunii Europene, iar aproximativ 55% apreciază că lucrurile se îndreaptă în direcţia bună în Uniune. Şi fraza mea preferată din acest raport - "valorile şi solidaritatea sunt cele care contribuie la sentimentul de comunitate, alături de economie, educaţie, statul de drept şi cultură". În general, românii sub 44 de ani sunt mult mai dornici să susţină integrarea europeană decât cei mai în vârsta, dar grupa 25-34 ani se remarcă prin consecvenţă, susţinerea puternică a iniţiativelor europene şi preocuparea pentru teme legate de mediu şi educaţie, pe lângă cele sanitare sau economice. Acelaşi Eurobarometru vorbeşte despre opinia pozitivă a românilor privind comerţul liber, în proporţie covârşitoare - 70%, în special a celor cu vârsta cuprinsă între 25 şi 44 de ani (74-75%). De asemenea, globalizarea, transformarea digitală a economiei şi societăţii sunt termeni cu care mai mult de jumătate de români rezonează. Sunt şi teme unde ne situăm mai jos decât media europeană, cum ar fi uniunea monetară şi economică, inclusiv o singură monedă - 51% România, faţă de 69% UE, sau piaţa digitală unică - 48% la noi versus 63% media. Totuşi, analiza arată că motivul ar putea fi schimbarea priorităţilor românilor, ca urmare a crizei inflaţioniste, cifrele fiind în uşoară scădere faţă de anul trecut. Interesant este, însă, că şi pe aceste statistici cea mai mare susţinere vine tot de la grupa de vârstă 25-34 ani. Cea mai puternică şi importantă concluzie rezultată din aceste cifre este că apostolii euroscepticismului, prezenţi şi vocali inclusiv în România, au o categorie limitată de adepţi. Tinerii români, cei pe umerii cărora va sta misiunea de a încheia procesul de modernizare a României la care lucrăm noi astăzi, sunt parte din Europa. Înţeleg avantajele, probabil cu atât mai mult în contextul pandemiei şi al războiului, şi nu văd un alt parcurs al ţării noastre decât în parteneriatul pro UE, pro NATO şi pro SUA. Aceşti tineri, viitoarele generaţii de lideri din arena publică, de la care deja avem multe de învăţat şi aşteptări pe măsură, sunt cei cărora suntem datori să le lăsăm o moştenire de care să fie mândri. Din fericire, ei au ales deja calea, iar ceea ce ne spun acum este simplu - viitorul României este în Europa. Mai multă Europă în România, mai multă Românie în Europa. Mai puternici, mai uniţi şi cu fruntea sus. Înainte, împreună!
			Domnul Dan-Constantin Şlincu: "PSD ia atitudine pentru sancţionarea dublului standard şi protejarea consumatorilor" La iniţiativa ministrului social-democrat al economiei, au fost aprobate săptămâna trecută două ordonanţe de urgenţă, una cu privire la combaterea dublului standard practicat de unii comercianţi faţă de consumatorii români şi cealaltă în legătură cu apărarea consumatorilor în faţa unor practici ilegale şi speculative. Aşadar, primul act normativ prevede înăsprirea sancţiunilor pentru contravenţii în domeniul protecţiei consumatorului. Realitatea a demonstrat că amenzile şi sancţiunile pe care le poate aplica statul în cazul unor încălcări grave ale drepturilor consumatorilor sunt mult prea mici în raport cu gravitatea unor contravenţii, cum a fost, de exemplu, în cazul milioanelor de facturi calculate greşit. Atunci, sancţiunile legale ce puteau fi aplicate au fost mult prea mici în raport cu gravitatea şi amploarea încălcărilor furnizorilor de energie electrică. Drept urmare, PSD a realizat, prin reprezentanţii săi din guvern, un proiect de lege care să permită statului să intervină mai sever pentru a-i apăra pe consumatori în faţa unor practici ilegale sau speculative. Astfel, a fost stabilită o amendă de 4% din cifra de afaceri, pentru "încălcări pe scară largă" sau "încălcări pe scară largă cu o dimensiune specifică Uniunii Europene". Formularea provine din "Regulamentul european privind cooperarea dintre autorităţile naţionale însărcinate să asigure aplicarea legislaţiei în materie de protecţie a consumatorului". Potrivit acestui Regulament, o "încălcare pe scară largă" are loc atunci când faptele sancţionate într-un anumit stat al Uniunii Europene s-au mai produs în cel puţin alte două state membre, indiferent dacă acele fapte au încetat sau sunt încă în desfăşurare. "Încălcarea pe scară largă cu o dimensiune specifică Uniunii" se referă la încălcări ale unor drepturi ale consumatorilor care afectează cetăţenii din cel puţin o treime din statele membre ale UE. Deci, această reglementare este foarte precisă, este proporţională cu gravitatea faptelor şi nu lasă loc unor sancţiuni arbitrare. Al doilea act normativ propus de PSD şi adoptat de Guvern aduce modificări în domeniul legislaţiei privind protecţia consumatorului. Ordonanţa include şi prevederi importante prin care se combate dublul standard practicat de unii comercianţi faţă de consumatorii români, care sunt trataţi ca cetăţeni de mâna a doua faţă de restul europenilor. De aceea, s-a stabilit ca în categoria practicilor comerciale înşelătoare să fie inclusă şi acţiunea de marketing pentru un produs care e prezentat ca fiind identic, deşi este mai slab calitativ faţă de cele comercializate în alte state europene. Este clar că o astfel de practică înşelătoare îl determină pe consumator să ia o decizie pe care altfel nu ar fi luat-o, dacă ar fi ştiut că produsul are o calitate inferioară faţă de versiunile comercializate în alte state. În urma intrării în vigoare a legii, comercianţii vor fi obligaţi să evidenţieze diferenţele de calitate dintre aceste produse. Vreau să subliniez că este prima iniţiativă legislativă care condamnă aspru dublul standard în defavoarea cetăţenilor români. De acum, consumatorii români vor fi protejaţi, astfel încât să se bucure de acelaşi tratament, la fel ca ceilalţi consumatori europeni. Comercianţii care vor promova pe piaţa românească produse, aparent identice cu cele vândute în alte state din Uniunea Europeană, dar care sunt de o calitate inferioară, vor fi aspru sancţionaţi de autorităţile statului. Prevederea legală din Ordonanţa de urgenţă care condamnă dublul standard specifică foarte clar că, în cazul unei activităţi de comercializare a unui bun pe teritoriul României, ca fiind identic cu un bun comercializat în alte state membre, deşi bunul respectiv are o compoziţie sau caracteristici semnificativ diferite, justificată de factori legitimi şi obiectivi, printre care cerinţe juridice naţionale, disponibilitatea sau caracterul sezonier al materiilor prime, strategiile voluntare menite să îmbunătăţească accesul la alimente sănătoase şi nutritive, precum şi dreptul comerciantului de a oferi bunuri de aceeaşi marcă în ambalaje cu o greutate sau un volum diferit pe pieţe geografice diferite, comercianţii au obligaţia de a pune la dispoziţia consumatorilor informaţii cu privire la aceste situaţii, într-un mod care să le permită accesul la acestea, cu privire la diferenţierea bunurilor ca urmare a unor factori legitimi şi obiectivi, astfel încât această diferenţiere să poată fi identificată de către consumatori. Am militat încă de la începutul mandatului meu de parlamentar pentru eliminarea dublului standard la toate produsele, dar în special în domeniul alimentar, care afectează în primul rând sănătatea românilor dacă se folosesc ingrediente de calitate inferioară, dar şi pentru combaterea practicilor comerciale neloiale şi a încălcării drepturilor consumatorilor, doar pentru că anumite companii îşi permiteau să plătească amenzile derizorii pe care le primeau. Nimeni nu trebuie să îşi mai bată joc de cetăţenii români. Fac apel la toţi parlamentarii, atât din coaliţie, cât şi din opoziţie, să voteze legile de aprobare ale celor două ordonanţe de urgenţă imediat ce vor ajunge la Camera Deputaţilor şi la Senat şi să nu tergiverseze sau să blocheze procesul de adoptare, astfel încât românii să fie trataţi ca egali şi să beneficieze de aceleaşi drepturi ca restul cetăţenilor europeni.
			Doamna Alina-Elena Tănăsescu: "PSD a pregătit programe naţionale şi a solicitat forurilor europene instrumente financiare pentru protejarea economiei şi a cetăţenilor de efectele creşterilor de preţuri la combustibil" Prioritatea actualei coaliţii şi a Guvernului trebuie să fie protejarea populaţiei şi a companiilor de efectele creşterilor de preţuri la energie şi combustibil, probleme care se suprapun peste sincopele apărute în lanţurile de aprovizionare. În primul rând, ministrul social-democrat al finanţelor a cerut Comisiei Europene să pună în aplicare instrumente financiare care să atenueze majorările de preţuri la benzină şi motorină. În al doilea rând, Guvernul pune în aplicare încă o măsură, inclusă de PSD în pachetul "Sprijin pentru România". Este vorba despre ajutorul financiar acordat transportatorilor şi distribuitorilor pentru fiecare litru de combustibil achiziţionat. Prin această măsură sunt susţinute firmele din domeniu şi se diminuează efectul scumpirii carburanţilor, pe întregul lanţ economic. Este important de evidenţiat că pentru sprijinirea transportatorilor români se folosesc exclusiv bani europeni, fără a se pune o nouă presiune pe bugetul de stat. Valoarea ajutorului acordat este de 50 bani pe litrul de combustibil, în valoare totală de până la 400.000 euro per întreprindere, echivalent în lei. Termenul limită de depunere a cererilor de compensare este 1 decembrie 2022. Ajutorul de stat va fi sub forma unui grant acordat operatorilor economici licenţiaţi în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene, care efectuează transport rutier de mărfuri în cont propriu, contra cost sau transport de persoane, în mod regulat, inclusiv transport public local. Atât la nivelul europarlamentarilor, cât şi al miniştrilor, PSD va face toate demersurile la nivelul instituţiilor Uniunii Europene pentru a aproba mai multe programe de sprijin care să le dea posibilitatea statelor membre să implementeze măsuri pe termen scurt pentru întreprinderile afectate de preţurile ridicate la energie şi combustibil. Românii trebuie să înţeleagă că această inflaţie mare, care se manifestă peste tot în Europa, este rezultatul scumpirilor masive de pe piaţa energiei, gaze, petrol şi combustibili, precum şi al deficitului de produse. În plus, în România, liberalizarea pripită, haotică, a energiei, decisă de Guvernele de dreapta, rămâne cauza iniţială fundamentală a scumpirilor, care agravează tabloul influenţelor externe. Este cu atât mai important că, în acest context dificil, PSD nu doar că şi-a asumat intrarea la guvernare, ci a şi reuşit să impună nu mai puţin de trei rânduri de măsuri şi politici menite să sprijine populaţia şi economia să facă faţă pe cât posibil mai bine creşterilor generale de preţuri.
			Domnul Silviu-Titus Păunescu: "Eşecul României educate" De-a lungul celor 33 de ani pe la Ministerul Educaţiei s-au perindat 23 de miniştri, fără a-i mai pune la socoteală şi pe cei interimari, nume sonore, multe sinonime cu incompetenţa totală, dacă ar fi să amintim personaje precum Liviu Pop, Rovana Plumb sau chiar Monica Anisie, ministrul care a refuzat alocarea a 6% din PIB pentru învăţământ, pe motiv că instituţia pe care o conduce n-are ce face cu banii. Desigur, nu o putem omite pe tovarăşa Ecaterina Andronescu, prin a cărei complicitate absolută şcolile româneşti, atunci când nu au fost închise, au devenit simple locuri de socializare şi de găzduit copii şase-şapte ore pe zi, demersul educaţional rămânând pe o linie subţire de plutire datorită unor cadre didactice entuziaste şi dedicate meseriei, şi nu politrucilor. Şi că tot am amintit de ei, vă rog să reţineţi că, din cele 42 de funcţii de inspector şcolar general din România, 38 sunt deţinute acum de membri ai partidelor. Proiectul prin care se voia revoluţionarea sistemului educaţional de la noi - "România educată" - s-a dovedit a fi, până la urmă, după chipul şi asemănarea primului profesor al ţării, contradictoriu. Să ne amintim de momentul jenant al raportului final al proiectului care cuprindea o colecţie de 24 de fotografii cu preşedintele Klaus Iohannis. Nicio soluţie, niciun grafic sau diagramă, ci doar un singur tabel la final, cu rol explicativ de glosar şi trei scheme - structura propusă a sistemului de învăţământ, ierarhia instituţiilor din sistem şi bugetarea şcolilor, toate acestea fiind o "viziune asupra educaţiei României în anul 2030". Între timp, rezultatele examenelor naţionale ne-au arătat dezastrul din învăţământ, dar şi cât de mult pot fi decuplaţi de la realitatea educaţională miniştri care susţineau ritos că "în casele fără curent electric, elevii pot urmări lecţiile la televizor", asta atunci când ţineau şcolile închise doar pentru că nu se puteau pune de acord asupra tipului testelor anti-Covid, care să fie folosite în sistemul de învăţământ sau asupra comisioanelor ce trebuiau să fie încasate de firmele de partid. "Atât s-a putut", ca să folosesc şi eu o formulare tristă, după opt ani de mandat, 200.000 de copii per generaţie şi 1,4 milioane de copii care au trecut prin şcoală în aceşti ultimi opt ani. Viitorul ţării a fost, practic, sabotat, iar dacă adăugăm şi faptul că Proiectul "România educată" din PNRR a pierdut un miliard de euro, adică un sfert din totalul fondurilor pentru educaţie, cele mai mari tăieri fiind la învăţământul profesional, la laboratoarele de ştiinţe şi la universităţi, adică tocmai din locurile care puteau aduce plus valoare, ne putem da seama, cu uşurinţă, de situaţia în care ne aflăm. Şi, tot ceea ce a putut face actuala guvernare a fost să extindă până în 2023 orizontul de aşteptare pentru noua legislaţie care să pună în aplicare Programul "România Educată". Evident, astăzi, despre "România educată" nu se mai aude nimic, sistemul de educaţie este falimentar şi scoate pe bandă rulantă analfabeţi funcţional, dar războiul de la graniţele României pare să fi devenit, deja, scuza perfectă pentru toate neputinţele Guvernului. Vă reamintesc, dragi colegi, că Spiru Haret a reuşit să construiască, în 12 ani, 2.000 de şcoli, multe dintre ele funcţionale şi astăzi, dar şi că nici în perioada de dinainte de cel de-al Doilea Război Mondial nu s-au pierdut atât de multe talente, cât s-au pierdut în România de după 1990! Vă asigur că, din 2024, una dintre priorităţile AUR va fi redresarea sistemului educaţional românesc, prin adaptarea lui la realitatea contemporană, nu la cea de partid, prin depolitizarea lui şi numirea oamenilor cu adevărat competenţi în funcţiile în care să permită refacerea a ceea ce s-a distrus în aceşti ultimi 33 de ani!
			Domnul Vasilică Toma: "Drepturile şi libertăţile constituţionale nu se oferă contra cost! IMM-urile din România nu trebuie împovărate cu noi taxe, acordate ca drept exclusiv unei asociaţii private!" Rolul structurilor asociative, fie ele la nivel profesional şi/sau patronal, este unul pe cât de necesar, pe atât de complex. Ele sunt organismele care asigură reprezentativitatea fiecărui domeniu prin consultarea şi dezbaterea independentă a ideilor, propunerilor şi soluţiilor. A spune că o structură asociativă este mai importantă decât o alta ar fi nu doar un neadevăr, ci şi un act de injusteţe la adresa a tot ceea ce o astfel de structură înseamnă. La fel, a te gândi chiar şi pentru o secundă că legea ar putea oferi şi asigura monopol către o singură structură asociativă, indiferent cum s-ar numi sau ce istorie ar avea, ar fi echivalent cu denaturarea a tot ceea ce spiritul legii este şi trebuie să fie. În prezent, la Senat, a fost înregistrată iniţiativa legislativă nr. B 254/2022, prin care se prevede introducerea de noi obligaţii birocratice şi taxe pentru toţi întreprinzătorii români, oferindu-se în acest sens competenţe exclusive unei asociaţii private. Sigur, este dreptul fiecărui legiuitor de a propune proiecte. Însă este şi obligaţia sa de a se asigura că propunerile sale legislative urmăresc liniile Legii fundamentale şi nu transformă o lege într-un act de maximă favoare pentru o anumită entitate şi o maximă defavoarea şi nedreptate pentru restul. Şi oricât de mult aş aprecia eforturile şi istoricul Camerei de Comerţ şi Industrie a României, oricât i-aş aprecia şi respecta profesioniştii şi specialiştii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul ei, sunt de părere că fiecare întreprindere şi fiecare întreprinzător din România au dreptul de a se promova aşa cum consideră de cuviinţă, fără ca aceasta să devină vreo obligaţie legală. Ba, mai mult, o obligaţie pe care să o cedeze într-un sistem centralizat unei singure forme asociative, care, în acest fel, ajunge să dubleze instituţii ale statului. Nicio firmă din România nu trebuie obligată să plătească taxe absurde pentru servicii devenite obligatorii într-un mod aberant! Nu putem transforma drepturile constituţionale în servicii asigurate contra cost de către o asociaţie, indiferent cum s-ar numi aceasta sau câţi ani de istorie ar avea în spate! Libera asociere este un drept constituţional, aşa cum Constituţia garantează libertatea şi dreptul de a exercita o activitate economică. Nu le putem interpreta după bunul plac şi nu ne putem folosi de prestigiul unei asociaţii pentru a găsi astfel scuza perfectă pentru care legea să devină pentru unii mumă, iar pentru alţii ciumă. Cred cu tărie că, dacă tot se invocă prestigiul, este necesar să nu se uite că acesta se câştigă prin muncă, inclusiv muncă de convingere, venită cu bune intenţii şi prin implicare voluntară, nu prin obligaţii prevăzute de lege. Şi mai cred că, în ziua în care un proiect de lege ajunge să devină un act de favor exclusiv, atunci, de urgenţă, este cazul ca fiecare dintre noi toţi, legiuitorii, să privim şi să analizăm cu maximă atenţie, în aşa fel încât un astfel de demers să nu mai fie repetat niciodată.
			Domnul Daniel Tudorache: Codin Maticiuc, prin Fundaţia Metropolis, a renovat şi/sau utilat nu mai puţin de şapte spitale de stat, #spitalepublicedinbaniprivaţi, venind în ajutorul statului şi mai ales al cetăţeanului, şi pentru această operă de caritate statul îl taxa cu TVA. Cum? Fundaţia cumpără materiale de construcţie cu TVA, fără posibilitatea de a-l deduce. Această anomalie legislativă trebuie îndreptată urgent şi noi trebuie să acordăm suport solid tuturor privaţilor, mai ales atunci când aceştia acţionează în beneficiul cetăţenilor români acolo unde ar trebui că statul să fie principalul motor. Fundaţia Metropolis, Fundaţia Dăruieşte Viaţă şi alte asociaţii şi fundaţii care îşi dedică întreaga activitate şi capitalul privat investind acolo unde este apanajul statului român trebuie susţinute atât din punct de vedere fiscal, cât şi al termenelor de obţinere al documentelor necesare. Problema identificată de Codin Maticiuc va fi îndreptată în Parlament la iniţiativa preşedintelui PSD, domnul Marcel Ciolacu, şi cu sprijinul liderului de grup, domnul deputat Alfred Simonis şi, bineînţeles cu sprijinul Grupului parlamentar al PSD.
			Domnul Radu-Marcel Tuhuţ: "Guvernul României elimină dublul standard!" După cum bine ştiţi, de-a lungul timpului au fost identificate foarte multe situaţii în care produsele fabricate în Uniunea Europeană şi vândute în România erau nu doar neconforme cu standardele Uniunii, ci fabricate într-o vădită discrepanţă faţă de variantele aceloraşi produse comercializate în Europa de Vest. Fie că vorbim despre produsele alimentare, cosmetice, de uz casnic sau fie că ne referim la automobile, materiale de construcţii sau articole vestimentare, dublul standard devenise deja un standard în fabricarea produselor pentru România şi Europa de Est. Partidul Social Democrat a susţinut în permanenţă că cetăţenii români trebuie să se bucure de un tratament egal faţă de toţi ceilalţi cetăţeni europeni. În acest sens, combaterea standardelor duble practicate de unii comercianţi europeni în defavoarea consumatorilor români a reprezentat, pentru Partidul Social Democrat, un obiectiv politic major, realizat prin ordonanţa de urgenţă în domeniul protecţiei consumatorilor, adoptată recent de Guvernul României. Protejarea consumatorilor români faţă de această practică a dublului standard a unor companii din Europa a reprezentat un obiectiv politic important şi asumat de Partidul Social Democrat, imediat ce autorităţile competente, cu atribuţii în domeniul protecţiei consumatorilor au tras acest semnal de alarmă şi au prezentat dovezi în acest sens. Românii se numără printre popoarele cu cea mai mare încredere în valorile europene, cu atât mai mult, era de datoria celui mai mare partid din România să realizeze această reparaţie şi să se asigure că românii nu vor ajunge să fie trataţi precum nişte cetăţeni de mâna a doua. Actul normativ adoptat recent de Guvern, iniţiat de ministrul PSD al economiei, domnul Florin Spătaru, introduce sancţiuni severe pentru firmele care comercializează în România produse aparent identice, dar de o calitate inferioară faţă de cele vândute în alte state membre ale Uniunii Europene. Conform ordonanţei, în cazul în care produsele comercializate în România au caracteristici semnificativ diferite faţă de cele oferite altor cetăţeni europeni, companiile vor avea obligaţia de informa în mod clar consumatorii români asupra diferenţelor calitative, astfel încât aceştia să poată decide în deplină cunoştinţă de cauză dacă le cumpără sau nu. Nerespectarea acestor obligaţii legale va fi sancţionată cu amendă cuprinsă între 20.000 şi 100.000 de lei. Noile măsuri impuse şi la nivel european ar putea face mai atractive produsele locale româneşti, adică, să câştige teren în vânzări, în faţa unor mărfuri din import, care vor avea ambalaje diferite pe piaţa noastră faţă de ce cele din Vest. Instituţiile europene au reacţionat la raporturile transmise din România şi pregătesc şi o listă neagră cu cei în culpă, învăţaţi să trimită în Est alimente, detergenţi sau produse cosmetice mai slabe calitativ decât cele din Vest. Uniunea Europeană va pune la punct un mecanism mai sever de control - vor apărea norme noi, în baza cărora autorităţi din mai multe ţări vor putea da amenzi aceluiaşi producător. Noile măsuri impuse la nivel european ar putea face mai atractive produsele locale româneşti, adică, să câştige teren în vânzări, în faţa unor mărfuri din import, care vor avea ambalaje diferite pe piaţa noastră faţă de ce cele din Vest. Acum este şansa noastră de a ne promova produsele tradiţionale, pentru a le exporta pe piaţa unică europeană!
			Doamna Vetuţa Stănescu: "O presă liberă înseamnă o societate liberă!" Pe 3 mai celebrăm cu toţii Ziua Internaţională a Libertăţii Presei. Ca popor aflat aproape 45 de ani sub oprobriul dictaturii comuniste, ştim ce înseamnă o presă aservită, care face doar propaganda oficială a partidului unic. Funcţia presei este una de informare şi educare, dar, poate cel mai important, este una de aflare a adevărului. Presa este gardianul democraţiei şi al libertăţii. Prin munca întreprinsă de jurnalişti, ies la suprafaţă abuzurile comise de persoane sau instituţii şi corupţia din mediul public sau privat, agenţi patogeni ai oricărui sistem democratic. Din păcate, conform Observatorului UNESCO, 76 de jurnalişti au fost ucişi, la nivel mondial, din 2020, în timp ce mulţi alţii au fost arestaţi, hărţuiţi sau ameninţaţi. Tot în 2020, peste 400 de jurnalişti au beneficiat de mecanismul de protecţie pus în aplicare de UE în favoarea apărătorilor drepturilor omului, iar UE a întreprins măsuri importante pentru a sprijini jurnaliştii, mass­media independentă şi pentru a combate dezinformarea în contextul pandemiei în multe regiuni. Aceste date sunt cu adevărat îngrijorătoare. Intimidarea presei libere este un act de o gravitate mare. Atunci când încerci să reduci la tăcere presa, în fapt, ataci cele mai fundamentale instituţii are regimului democratic şi liberal. Libertatea presei de a-şi exercita neîngrădită atribuţiile reprezintă, printre alte aspecte, diferenţa fundamentală între noi, ţările libere, şi regimurile autoritare şi totalitare. Chiar în aceste momente, jurnalişti din întreaga lume îşi riscă vieţile, unii chiar pierzându-le, pentru a relata atrocităţile comise de armata rusă în Ucraina. Faptul că ne aflăm într-o eră în care informaţia circulă cu o viteză fără precedent, precum şi prezenţa jurnaliştilor curajoşi pe frontul ucrainean, dispuşi să îşi rişte integritatea fizică şi psihică pentru a ne arăta în timp real dovezile crimei, reprezintă intrarea într-o nouă epocă istorică, una în care războiul nu mai este un lucru departe de noi, despre care aflăm doar ştiri pasagere şi numai de importanţă deosebită. Apartenenţa României la Uniunea Europeană ne asigură că ţara noastră va acţiona mereu conjugat cu celelalte ţări din spaţiul comunitar. UE susţine ferm că libertatea de informare şi libertatea de exprimare trebuie promovate şi protejate peste tot în lume, în interesul tuturor. UE va continua să se pronunţe împotriva oricărei restricţii asupra libertăţii de exprimare şi împotriva cenzurii, atât în mediul online, cât şi offline, care sunt contrare dreptului internaţional al drepturilor omului. Închei prin a ura un călduros la mulţi ani tuturor jurnaliştilor români care îşi fac treaba profesionist, imparţial şi onest! Voi sunteţi adevăraţii gardieni ai democraţiei noastre!
			Domnul Ioan Vulpescu: "1 mai muncitoresc sau câmpenesc? Criza solidarităţii" Ziua de 1 mai a arătat o îngrijorătoare şi lipsită de justificări retragere a partidelor şi sindicatelor din spaţiul public, mai peste tot în Europa. Ideea că a fost doar o sărbătoare câmpenească este pe cât de periculoasă, pe atât de generatoare de probleme, pe fondul regresului democratic ce se accelerează, profitând de evenimentele din Ucraina. O consecinţă directă a acestei absenţe a politicului în spaţiul public o reprezintă alunecarea spre extreme şi avansul populismului. Nu sunt consideraţii teoretice. Este o realitate pe care nu vrem să o luăm în consideraţie. Ni se spune că libertatea are un preţ, că trebuie să plătim preţul cerut pentru a ne-o păstra. Poate că trebuie să arătăm că şi democraţia are un preţ, că trebuie plătit, dacă vrem să trecem prin crizele care cuprind lumea în care trăim. Ce legătură au astea cu sărbătoarea de 1 mai? Legătura constă în ceea ce numim "organizarea solidarităţii". Nu putem accepta lipsa de reacţie la nevoile cetăţenilor, indiferent care sunt "scuzele" celor care trebuie să-i slujească pe cetăţeni. Ştim că resursele de care dispunem sunt limitate, cu atât mai mult ierarhizarea priorităţilor trebuie să fie primul lucru avut în vedere. Amânarea măsurilor de natură socială în favoarea celor defavorizaţi nu este o soluţie. Şi am văzut reacţia străzii în multe ţări europene, am văzut răspunsul Greciei, care a decis creşterea salariului minim. Dar realitatea, peste tot în lume, este cu mult mai complexă, şi consecinţele crizelor, mult mai grave. Tărăgănarea deciziilor de natură economică, peste tot, în speranţa că lucrurile se vor rezolva de la sine, nu face decât să accentueze criza. Oamenii acuză favorizarea capitalului, în detrimentul muncii, dar mai ales demontarea, în continuare, a statului social, cu atât mai mult acum viitorul naţiunilor se joacă pe dimensiunea sa socială. Ieşirea din dogmele neoliberale se impune. Asta spun, tot mai apăsat, cetăţenii, peste tot în lume. Iar România are multe slăbiciuni în domeniul social şi suntem obligaţi să ne concentrăm asupra lor. 1 mai este o dată cu încărcătură politică explicită. Anularea acestei dimensiuni politice nu este o idee bună, dimpotrivă, ea generează frustrări şi resentimente. Succesul guvernării, al oricărei guvernări, depinde de sprijinul cetăţenilor, iar acest sprijin este de neimaginat fără solidaritate între guvernanţi şi guvernaţi, fără solidaritate între grupurile sociale. Şi cine mai are autoritatea să ceară cetăţenilor să fie solidari în momente grele pentru naţiune? Pacea şi stabilitatea interne nu mai interesează pe nimeni? Creşterea puterii de cumpărare, la fel? Sărăcia nu mai este o problemă, când în câteva luni inflaţia a distrus cam 15% din puterea de cumpărare? Calitatea serviciilor publice de educaţie şi de sănătate este pe noi culmi de satisfacţie? Toate astea sunt parte a problemelor, iar fără un dialog onest şi deschis în societate, lipsit de ipocrizie şi de populism, nu vor exista soluţii acceptabile. În fond, este simplu ceea ce se aşteaptă din partea politicului - să ne întoarcem la democraţie în fapte, nu în vorbe. Şi să dăm un exemplu de solidaritate în slujirea interesului naţional. Asta se aşteaptă de la noi, asta trebuie să facem!
			Domnul Mihai Weber: "Investitorii au reînceput să aibă încredere în România!" România este o ţară stabilă politic, social şi economic, iar revenirea ţării noastre în atenţia investitorilor străini este barometrul cel mai bun. Intrarea PSD la guvernare, asumarea din partea noastră a rolului de factor de echilibru, au făcut ca România să înregistreze, în primele două luni ale anului, o creştere cu 10% a investiţiilor străine. Faptul că investitorii străini au decis să trimită, din nou, mai mulţi bani în ţara noastră este un semnal esenţial pentru mediul de afaceri internaţional, care arată că economia noastră are un uriaş potenţial de dezvoltare şi că există un cadru fiscal atractiv şi competitiv. Maturitatea politică deja dovedită de PSD în guvernările sale de succes precedente a oferit cadrul necesar pentru a putea lucra eficient în această coaliţie, pentru a gestiona situaţii care, în actualul context internaţional, nu sunt nicidecum confortabile. Neîndoielnic, impactul războiului din Ucraina asupra Europei va fi resimţit şi în România, însă important este cum va fi resimţit. Este necesară colaborarea dintre toate instituţiile statului, astfel încât să gestionăm inflaţia, să menţinem un curs stabil al Leului şi, cel mai important, să dăm dovadă de profesionalism în gestionarea fondurilor europene. Toţi aceşti bani pot şi trebuie să fie atraşi şi investiţi în modernizarea infrastructurii rutiere, în digitalizare, în modernizarea sistemului de sănătate şi a celui de educaţie. Investiţiile sunt motorul economiei, motiv pentru care trebuie continuat un dialog intens cu mediul de afaceri, dublat de un cadru legislativ updatat în permanenţă, astfel încât derularea proiectelor de investiţii să se finalizeze mai rapid şi cu mai puţină birocraţie.
			Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure: "Numirea lui Bogdan Licu pentru postul de judecător la Curtea Constituţională - un flagel pentru integritatea academică naţională şi o puternică decredibilizare a autorităţii de jurisdicţie constituţională din România" Ieri, am votat pentru profesionalism şi meritocraţie la CCR, dar coaliţia dumneavoastră, a nepăsării, pune accent pe obedienţă şi pe driblarea regulilor, mai ceva cum fac fotbaliştii cu adversarii! Ce mesaj despre corectitudine, justiţie şi moralitate transmiteţi astfel cetăţenilor? Călcaţi în picioare standardele de accedere în funcţia de judecător CCR şi respectul cuvenit unor eforturi academice reale. Corectitudinea, bunul-simţ şi meritocraţia sunt prezentate ca fiind aspecte mai degrabă opţionale decât de bază, într-un sistem care se vrea a fi unul democratic şi modern. Fără discuţii, noi, cei din USR PLUS, atacăm numirea lui Bogdan Licu! Conform Constituţiei României, CCR are rolul de garant al supremaţiei Constituţiei. Cum ne putem aştepta la rezultate pozitive şi imparţiale, când în detrimentul candidatului cu rezultate notabile este ales cel care a plagiat din lucrarea contracandidatului? Pe lângă pregătirea profesională îndoielnică, a plagiatului şi a renunţării la titlul de doctor pentru a scăpa basma curată, trecând peste prestaţia deplorabilă de la audieri, constatăm că sfidează cetăţenii. O persoană care ar trebui să fie un model, acesta loveşte tocmai în baza temeliei a ceea ce ar trebui să însemne Curtea Constituţională a României. Lipsa totală de transparenţă este evidentă - tace în legătură cu relaţia pe care o are cu SRI şi omite documente importante din dosarul de candidatură - diploma de licenţă şi declaraţiile de necolaborare cu Securitatea şi serviciile secrete. Coaliţia nepăsării ne distanţează tot mai tare de drumul către dezvoltarea ţării şi consolidarea statului de drept pe care ni l-am asumat. Stimaţi colegi, întârzierea intrării în spaţiul Schengen va fi înscrisă la decontul dumneavoastră! Ştiţi bine că integrarea se face doar în anumite condiţii şi pentru acest lucru trebuie să punem ordine justiţia!
			După pauză
			(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu şi de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor, asistaţi de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Bună dimineaţa, stimaţi colegi! Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 110. Ordinea de zi pentru astăzi a fost distribuită. De la 10.00 la 12.00 în program avem dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; de la 12.00 la 12.30 - pauză; iar la 12.30 - votul final; după sesiunea de vot final vom avea cele două şedinţe - Biroul permanent şi Comitetul liderilor. De asemenea, în temeiul dispoziţiilor regulamentare, vă prezint o informare scrisă din partea liderului Grupului parlamentar AUR, care ne aduce la cunoştinţă că a intervenit o modificare în structura de conducere a grupului. Astfel, domnul deputat Coleşa Ilie-Alin va ocupa funcţia de vicelider al Grupului AUR, în locul domnului deputat Rusu Daniel-Gheorghe. Înainte de a-i da cuvântul domnului Rusu - pentru că era o restanţă de ieri -, dacă în legătură cu ordinea de zi există observaţii? Şi îl rog pe domnul Andronache să intervină. Vă rog, domnule lider.
			Domnul Gabriel Andronache: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Nu am apucat să discut această modificare cu toţi liderii de grup şi îmi cer scuze. Probabil, în măsura în care nu vor fi de acord, va trebui să supuneţi votului modificarea. Vă propun ca punctul 7 din ordinea de zi, PL-x 511/2021 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 213/2015 - să fie scos de pe ordinea de zi. Aceasta este propunerea. Mulţumesc mult. Trebuie să ne lămurim asupra unor aspecte şi să îl readucem pe ordinea de zi, la şedinţa următoare. Mulţumesc mult.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Înainte de a supune votului, Grupul USR? Surprinzător! Chiar surprinzător! În regulă, nu avem...
			Domnul Gabriel Andronache (din sală): AUR! AUR! Nu m-am consultat cu Grupul AUR.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Nu, nu, ştiu, dar... Vă las două minute? Vă rog. (Consultări.) Domnul lider UDMR, e o discuţie cu liderii de grup, pe poziţia 7 a ordinii de zi, ca să ştiu dacă avem consens sau vom supune votului. (Se adresează domnului deputat Benedek Zacharie.) (Consultări.) Avem o concluzie? Vă rog, domnule Andronache.
			Domnul Gabriel Andronache: Vă mulţumesc. Ca o concluzie, parlamentările, de obicei, dau rezultate pozitive. Şi de data aceasta am ajuns la o concluzie. Vom menţine acest proiect pe ordinea de zi. Şi, ca atare, îmi retrag propunerea de scoatere de pe ordinea de zi. Vă mulţumesc.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: În regulă. Deci poziţia 7 - PL-x 511/2021 - rămâne pe ordinea de zi; nu mai aveţi o solicitare de scoatere. Pe procedură, pentru anunţul pe care dorea să-l facă ieri, domnul Rusu Daniel-Gheorghe. Vă rog.
			Domnul Daniel-Gheorghe Rusu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Având în vedere neconcordanţele de tip ideologic şi administrativ care au apărut între subsemnatul şi grupul pe care îl reprezentam, Grupul AUR, în calitate de vicelider, vreau să-mi anunţ astăzi ieşirea din Grupul AUR, conform art. 13 alin. (6), şi vreau să vă anunţ că voi rămâne în continuare ca deputat, neafiliat, în Grupul neafiliaţilor. Mulţumesc. Dacă există grupul acesta. Dacă nu, ca neafiliat.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: În regulă. Mulţumesc. Să ştiţi că la divorţ se spune "nepotrivire de caracter", nu neapărat "neconcordanţă". Vă doresc succes în grupul deputaţilor neafiliaţi! Intrăm în ordinea de zi.
			La punctul 1 avem Proiectul de Hotărâre privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2021; PHCD 36/2022. Am nevoie ca un chestor al Camerei Deputaţilor să prezinte raportul. Domnul Andruşceac. (Vociferări.) Haideţi, că am eu raportul, domnule chestor!
			Domnul Antonio Andruşceac (din sală): Imediat vin!
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Vă rog, domnule chestor.
			Domnul Antonio Andruşceac: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Raport privind execuţia bugetului Camerei Deputaţilor la 31 decembrie 2021 Bugetul Camerei, în sumă de 478.812.000 lei, a fost aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2021, nr. 15/2021. După modificările intervenite în cursul anului, potrivit dispoziţiilor O.U.G. nr. 122/2021 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2021 şi la instituirea cadrului legal pentru acordarea unui împrumut subordonat de către statul român, prin Ministerul Finanţelor, în calitate de acţionar, către CEC Bank - S.A. şi ale art. 54 din Legea finanţelor publice nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, creditele definitive au fost stabilite la suma de 444.387.000 lei. Din această sumă, 1.878.000 lei s-au repartizat Institutului Român pentru Drepturile Omului, al cărui program este cuprins în alocaţiile bugetare totale aprobate pentru Camera Deputaţilor, conform legii. Plăţile totale efectuate în anul 2021 au fost de 421.979.850 lei, din care 1.263.673 lei pentru Institutul Român pentru Drepturile Omului. Din totalul plăţilor la finele anului 2021, cheltuielile curente au fost în sumă de 404.965.637 lei, iar cheltuielile de capital au fost de 21.351.256 lei. Cheltuieli de personal - în sumă de 331.715.322 lei, reprezentând 99,8% din prevederi. Cheltuieli curente - 404.965.637 lei - 96% faţă de creditele bugetare aprobate. Cheltuieli pentru bunuri şi servicii - în sumă de 53.170.992 lei. Din totalul cheltuielilor, la "Alte transferuri" - suma de 2.200.092 lei, reprezentând 91,1% din prevederi. 9.737.179 lei, reprezentând 98,9% din prevederi - pentru "Asistenţa socială". La titlul "Proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile" - suma de 7.124.412 lei, reprezentând 50,6% din prevederi. Cheltuieli de capital, în sumă de 21.351.256 lei - 80,3% din creditele bugetare aprobate. Detalierea pe articole a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli privind activitatea finanţată din veniturile proprii pe anul 2021 ne este prezentată apoi, în Anexa nr. 2. Plăţile efectuate în 2021 de Camera Deputaţilor şi Institutul Român pentru Drepturile Omului s-au încadrat în bugetele propuse. Utilizarea mijloacelor financiare s-a făcut cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale celorlalte acte normative. Vă mulţumesc.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Şi eu vă mulţumesc, domnule chestor. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul, din partea grupurilor parlamentare? Dacă nu, începem dezbaterea pe articole. La titlul proiectului de hotărâre dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic? Nu. Adoptat. La Anexa nr. 1? Adoptată. Anexa nr. 2? Adoptată. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.
			- Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 37/2022. Proiectul a fost distribuit. Întreb, dacă sunt obiecţii de ordin general? Nu sunt. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic? Nu. Adoptat. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.
			6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 167/2020 privind unele măsuri pentru susţinerea activităţii unor aeroporturi regionale în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19 şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 139/2020 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unor ajutoare de stat Societăţii "Compania naţională de transporturi aeriene române - TAROM" - S.A. şi Societăţii Blue Air Aviation - S.A. pentru compensarea pierderilor economice suferite în contextul pandemiei de COVID-19; PL-x 667/2020. Vă reamintesc că suntem în procedură de urgenţă. Şi trecem la dezbaterea proiectului de lege. Dacă din partea iniţiatorului, Guvernul? Vă rog.
			Domnul Gábor Sándor (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii): Mulţumim, domnule preşedinte de şedinţă. Bună ziua! Mă numesc Gábor Sándor, sunt secretar de stat la Ministerul Transporturilor. Proiectul de lege supus aprobării dumneavoastră are drept scop reglementarea cadrului pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru acordarea unui sprijin financiar în cuantum total de 22.284.000 de lei aeroporturilor regionale care au un trafic situat între 200.000 şi 3.000.000 de pasageri pe an, pentru care consiliile judeţene au calitate de autoritate publică tutelară, cu referire la aeroporturile Cluj, Iaşi, Sibiu, Craiova şi Bacău. În al doilea rând, schema de ajutor de stat a fost autorizată de Comisia Europeană şi au fost acordate ca atare din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului, în cursul anului 2020. De asemenea, prin acelaşi act normativ a fost modificată şi Ordonanţa nr. 139/2020, cea mai importantă modificare cuprinsă în proiectul de act normativ fiind reprezentată de menţionarea în mod explicit a pachetelor de acţiuni la diferitele societăţi care au constituit garanţiile cu care Blue Air Aviation a acoperit garanţia de stat acordată ca ajutor de stat. În încheiere, ţin să menţionez faptul că toate aceste acţiuni au fost ipotecate în favoarea statului român, iar în cazul în care Blue Air nu va putea achita creditul garantat de stat şi, în consecinţă, garanţiile vor fi executate, acţiunile vor intra în posesia statului român, prin Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, în conformitate cu dispoziţiile art. 9 alin. (2) din Ordonanţa nr. 139, aşa cum a fost modificată în proiectul supus dezbaterii. Ministerul Transporturilor susţine Proiectul de Lege de aprobare a Ordonanţei nr. 167/2020 în forma aprobată de comisiile de specialitate sesizate pe fond, faţă de care vă rugăm frumos să acordaţi un vot de aprobare.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Mulţumesc, domnule secretar de stat. Rog preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe, domnul Huţucă, pentru prezentarea raportului comun. Şi să faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbatere. Vă rog, domnule preşedinte.
			Domnul Bogdan-Iulian Huţucă: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 167/2020 privind unele măsuri pentru susţinerea activităţii unor aeroporturi regionale în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19 şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 139/2020 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unor ajutoare de stat Societăţii "Compania naţională de transporturi aeriene române - TAROM" - S.A. şi Societăţii Blue Air Aviation - S.A. pentru compensarea pierderilor economice suferite în contextul pandemiei de COVID-19. În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 167/2020 privind unele măsuri pentru susţinerea activităţii unor aeroporturi regionale în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19 şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 139/2020 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unor ajutoare de stat Societăţii "Compania naţională de transporturi aeriene române - TAROM" - S.A. şi Societăţii Blue Air Aviation - S.A. pentru compensarea pierderilor economice suferite în contextul pandemiei de COVID-19. La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisiei pentru industrii şi servicii, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Proiectul de lege supus dezbaterii vizează reglementarea cadrului pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat care are ca obiectiv acordarea unui sprijin financiar pentru susţinerea activităţii aeroporturilor regionale cu un trafic situat între 200.000 şi 3.000.000 de pasageri pe an, pentru care consiliile judeţene au calitatea de autoritate publică tutelară, pentru compensarea pierderilor înregistrate în perioada martie-iunie 2020, ca urmare a pandemiei de COVID-19 şi cauzate direct de această pandemie. Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei are calitatea de administrator al schemei de ajutor de stat. Bugetul maxim al schemei de ajutor de stat este de 22.284 mii lei care se alocă bugetelor locale ale judeţelor, cu respectarea prevederilor deciziei de autorizare a schemei de ajutor de stat emise de Comisia Europeană şi în limita sumelor aprobate prin aceasta, la propunerea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei. Totodată, proiectul de lege modifică şi completează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 139/2020 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unor ajutoare de stat Societăţii "Compania naţională de transporturi aeriene române - TAROM" - S.A. şi Societăţii Blue Air Aviation - S.A. pentru compensarea pierderilor economice suferite în contextul pandemiei de COVlD-19. În urma examinării Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 167/2020 privind unele măsuri pentru susţinerea activităţii unor aeroporturi regionale în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19 şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 139/2020 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unor ajutoare de stat Societăţii "Compania naţională de transporturi aeriene române - TAROM" - S.A. şi Societăţii Blue Air Aviation - S.A. pentru compensarea pierderilor economice suferite în contextul pandemiei de COVID-19, şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare, cu amendamentele admise prezentate în anexă. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Şi eu vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan-Iulian Huţucă: Timp de dezbatere - 3 minute.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Vă rog să vă pregătiţi cartelele. Vot pentru timpii de dezbatere. Vot, vă rog. detalii vot
			143 de colegi prezenţi, voturi pentru - 139, contra - 3, abţineri - 0, un coleg nu votează. Timpii de dezbatere au fost aprobaţi. Dacă din partea grupurilor parlamentare? Vă rog, domnul Cruşoveanu, Grupul PNL.
			Domnul Marian Cruşoveanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Pandemia de COVID-19 a afectat grav întregul sector al aviaţiei, traficul aerian scăzând semnificativ faţă de nivelurile din 2019. Această scădere de lungă durată a traficului va avea consecinţe în anii următori şi ameninţă viabilitatea economică a companiilor, locurile de muncă şi condiţiile de muncă. În martie 2020, traficul aerian s-a oprit complet în toată Uniunea Europeană, din cauza măsurilor aplicate în vederea diminuării tipului de risc, materializate în restricţii de zbor şi de trecere a frontierei. Aceste măsuri, coroborate cu scăderea traficului aerian la nivel european, până la un nivel, în prima săptămână a lunii aprilie 2020, de doar 10% din traficul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2019, urmând apoi un trend crescător, ajungând la data de 30 iunie 2020, potrivit datelor furnizate de EUROCONTROL, la aproximativ 25% din traficul înregistrat în aceeaşi zi a anului 2019, au condus la situaţia în care veniturile aeroporturilor din România au scăzut la un nivel la care se pune în pericol menţinerea acestora în stare operaţională pe termen scurt. Adoptarea prezentului act normativ este necesară, întrucât reglementează cadrul general pentru acordarea unui sprijin financiar pentru susţinerea activităţii aeroporturilor regionale cu un trafic situat între 200.000 şi 3.000.000 de pasageri pe an, aflate în subordinea unor judeţe, pentru compensarea pierderilor înregistrate în perioada martie-iunie 2020, ca urmare a pandemiei de COVID-19 şi cauzate direct de această pandemie. Pe cale de consecinţă, Grupul parlamentar al PNL va vota pentru adoptarea prezentului proiect de lege. Vă mulţumesc.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Şi eu vă mulţumesc. Din partea Grupului AUR, domnul Dan Tanasă. Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Dan Tanasă: Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Proiectul este unul foarte benefic, motiv pentru care Grupul AUR îl va susţine. În acelaşi timp, fac un apel către PSD, PNL, UDMR, către actuala Putere, să înţeleagă că există în continuare zeci de mii de afaceri în România care au avut de suferit în ultimii 2 ani din cauza restricţiilor, afaceri româneşti care au nevoie de sprijinul concret şi imediat al statului român. Oameni care au luat credite, oameni care au derulat afaceri, oameni care au încercat să producă ceva, să dea de mâncare, să producă locuri de muncă şi care au avut de suferit în timpul pandemiei şi care nu au fost ajutaţi în niciun fel. Vă rog, aşadar, să veniţi cu măsuri concrete pentru sprijinirea tuturor afacerilor româneşti care au avut de suferit în timpul pandemiei. Mulţumesc. (Aplauze.) O voce de la AUR: Bravo! (Aplauze.)
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Şi eu vă mulţumesc. Din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul Dancă Ionel. Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Ionel Dancă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Hristos a Înviat, stimaţi colegi!
			Domnul George-Nicolae Simion (din sală): Adevărat a Înviat!
			Domnul Ionel Dancă: Această ordonanţă de urgenţă... proiectul de lege pentru adoptarea şi aprobarea ordonanţei de urgenţă vine într-un moment foarte interesant politic. Şi mă uit la colegii de la PSD, sunt... şi aştept cu nerăbdare să văd cum vor vota această lege. Pentru că în 2020 Guvernul Orban era arătat ca Guvernul care dă un împrumut unei companii private, aşa era privită schema de ajutor de stat pentru companiile care operează aeroporturile regionale, dar şi pentru TAROM şi Blue Air. Şi vă amintesc, stimaţi colegi de la PSD, că în octombrie 2020, majoritatea PSD în Senatul României a respins ordonanţele de urgenţă, prevederile ordonanţelor de urgenţă care instituiau această schemă de ajutor de stat. Argumentul pe care l-au invocat atunci colegii dumneavoastră din majoritatea PSD - că nu este posibil ca statul să acorde un împrumut unei companii private. Pe lângă faptul că nu au înţeles foarte bine schema de ajutor de stat, pentru că, de fapt, era vorba despre garanţii de stat pentru un împrumut şi da, pentru un operator privat, aşa cum au făcut majoritatea statelor europene, dar şi pentru Compania Naţională TAROM, care fără aceste împrumuturi astăzi, probabil, ar fi fost deja... ar fi dispărut de pe piaţă. Aştept cu nerăbdare să văd votul dumneavoastră pentru ordonanţa de urgenţă a Guvernului Orban care a instituit schemele de ajutor de stat pentru salvarea companiilor aeriene din România. Mulţumesc.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Şi eu vă mulţumesc. Mai există colegi care doresc să ia cuvântul? Nu. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Dacă de la art. 1 la art. 23 există obiecţii sau comentarii? Nu. Aprobate. Proiectul de lege rămâne la votul final.
			7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor şi pentru modificarea altor acte normative; PL-x 511/2021. Suntem în procedură de urgenţă. Domnule Heiuş, în calitate de iniţiator, reprezentantul Guvernului, aveţi cuvântul.
			Domnul Lucian Ovidiu Heiuş (secretar de stat, Ministerul Finanţelor): Principalele modificări şi completări aduse Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor ar fi următoarele: - modificarea definiţiei plafonului de garantare cu referire expresă la nivelul maxim al garantării pentru o creanţă de asigurare datorată în temeiul unui contract; - majorarea cuantumului plafonului de garantare de la 450.000 de lei la 500.000 de lei pentru o creanţă de asigurare; - altă modificare ar fi că Fondul este îndreptăţit să efectueze plăţi aferente despăgubirilor cuvenite creditorilor într-un termen de 60 de zile, calculat de la data publicării în Monitorul Oficial a deciziei ASF de retragere a autorizaţiei de funcţionare; - de asemenea, se modifică reglementarea competenţei Fondului de a deschide dosare de daună; - se introduc unele dispoziţii privind cuantumul daunelor morale care se acordă persoanelor care au suferit pe plan fizic şi psihic. Guvernul susţine adoptarea proiectului de lege în forma care a ieşit din Comisia pentru buget, finanţe. Vă mulţumesc.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Şi eu vă mulţumesc. Domnul Huţucă? Raportul comun. Vă rog, domnule preşedinte.
			Domnul Bogdan-Iulian Huţucă: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor şi pentru modificarea altor acte normative. În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare au fost sesizate, prin adresa PL-x 511 din data de 25 octombrie 2021, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor şi pentru modificarea altor acte normative. La dezbaterea acestui proiect de lege au participat, în calitate de invitaţi, domnul Cristian Roşu, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, domnul Lucian Ovidiu Heiuş, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor, şi reprezentanţii Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România - COTAR -, Confederaţiei Naţionale a Federaţiilor şi Asociaţiilor de Consumatori - CONROM - şi Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare. În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor şi pentru modificarea altor acte normative, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Chiar dacă suntem pe slow astăzi şi... amândoi, vă rog să faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbatere. Nu ştiu ce-aţi păţit astăzi, dar citiţi extrem de elegant şi de încet. Vă rog, domnule preşedinte.
			Domnul Bogdan-Iulian Huţucă: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Fac propunerea de 4 minute - timp de dezbateri.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Timp de dezbateri - 4 minute. Vă rog să votaţi. detalii vot
			Aţi supralicitat, domnule preşedinte! (Vociferări.) Cu 151 de voturi pentru, 5 contra, timpii de dezbateri au fost aprobaţi - 4 minute. Domnul Botez, la dezbateri generale?
			Domnul Mihai-Cătălin Botez (din sală): Da.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Vă rog, Grupul USR.
			Domnul Mihai-Cătălin Botez: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. USR a susţinut modificările propuse de acest proiect. Ce ar trebui însă să nu uităm şi să avem în vedere - Fondul de garantare vine să repare nişte probleme cauzate de o supraveghere slabă. Fondul de garantare vine să contribuie cu banii pe care românii îi pun acolo, într-un fond, şi cei care trebuie despăgubiţi trebuie să primească bani din acel fond. Problema... şi... motivul pentru care ajungem să discutăm despre Fondul de garantare este că acum... anul trecut am avut falimentul City Insurance. Nu cu mult timp înainte am avut falimentele Astra şi Carpatica. Ar trebui ca aceste falimente să nu se mai întâmple, având în vedere că avem o ASF puternic finanţată şi care a eşuat. A eşuat în misiunea sa de a supraveghea piaţa asigurărilor. Iar aceste lucruri pot fi evitate. Şi cred că ar trebui cu toţii să cerem să se identifice vinovaţii pentru ce s-a întâmplat la City Insurance. Au fost semnale, încă din 2015, 2016, că la City Insurance sunt probleme grave, dar conducerea ASF nu a luat măsuri în timp util. Măsuri au început să se ia şi să se facă verificări abia din 2019 încoace. Este inacceptabil să avem un faliment City Insurance, al unei firme atât de mari, după nişte falimente la fel de răsunătoare. Sper ca după ce vom vota acest proiect să ne uităm mai atent către ce se întâmplă la ASF şi să ne asigurăm că, cel puţin pe partea de asigurări, nu vom mai avea probleme atât de mari. Trebuie să cerem răspuns, atât ASF, cât şi Parchetului care acum verifică ce s-a întâmplat acolo. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Şi eu vă mulţumesc. Grupul AUR, domnul Dan Tanasă.
			Domnul Dan Tanasă: Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Cred că acesta e un bun moment să subliniem de aici faptul că cineva nu şi-a făcut treaba la ASF. Cineva a stat şi s-a uitat cum poliţele de asigurare RCA s-au triplat şi falimentul unei companii private care trebuia să fie supravegheată de o instituţie publică a statului român a afectat direct buzunarele românilor, în timp ce PSD-PNL-UDMR continuă să promoveze în funcţii importante, deosebit de importante, tot felul de păpuşi-marionete care nu sunt în stare să apere interesul şi buzunarul românilor. Ceea ce s-a întâmplat în cazul falimentului City Insurance este direct responsabilitatea Autorităţii de Supraveghere Financiară, care trebuia să se asigure că această chestiune nu se întâmplă. Or, în mod evident, reacţia statului român, odată ce s-a întâmplat acest lucru, reacţia statului român trebuia să fie promptă. Or, PSD-PNL-UDMR, actuala Guvernare, se uită cum toate poliţele s-au triplat şi această chestiune este plătită direct din buzunarul românilor şi statul român nu are absolut nicio reacţie. Guvernarea nu are nicio reacţie, stă şi se uită. Sigur, să mărim, AUR va sprijini fără doar şi poate proiectul, însă credem că este momentul ca cei responsabili să-şi asume vina şi cineva trebuie să plătească pentru faptul că în România poliţele au ajuns să fie efectiv un jaf în buzunarul românilor.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Din partea... Am o rugăminte, suntem în procedură de urgenţă, un singur vorbitor de grup. De la AUR tocmai a vorbit domnul Tanasă, domnule Focşa, îmi pare rău. Domnul Firczak, la dezbateri generale?
			Domnul Iulius Marian Firczak (din sală): Da.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Vă rog.
			Domnul Iulius Marian Firczak: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Vreau să mai fac încă o precizare legată de acest proiect legislativ. Împreună cu colegii din Comisia pentru buget şi colegii din Comisia pentru politică economică am mai adus două amendamente care permit Fondului să primească o contribuţie specială şi, prin capitalul pe care îl vor primi sub formă de contribuţie specială, vor putea să plătească mai repede despăgubirile pentru poliţele City. Sunt două amendamente care accelerează procesul astăzi întârziat şi care nu se vor regăsi, fiind o contribuţie specială, nu una standard, nu se vor regăsi în creşterea tarifelor RCA. Vreau să le mulţumesc colegilor pentru sprijin. Şi să sperăm că vom vedea cât mai repede depăşit acest moment de faliment City Insurance. Mulţumesc.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Şi eu vă mulţumesc. Din partea Grupului PNL, domnul Roman Florin, vă rog.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Câţiva ani am ocupat funcţia de secretar general al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, care ulterior s-a contopit cu CNVM şi a apărut acest ASF, cunosc foarte bine modul de funcţionare a instituţiei şi vreau să spun colegilor că aceste falimente apar din cauza celor care îndeplinesc funcţia de membri executivi sau neexecutivi ai consiliilor de administraţie. Faptul că până în 2019 unii colegi de la Autoritate nu şi-au făcut treaba este evident, dar este la fel de evident că, cel puţin de când avem noua conducere, discutăm despre falimentul celor de la City Insurance tocmai pentru că oamenii de acolo şi-au făcut datoria. Ca să înţelegem foarte clar, rolul ASF nu este doar de a reglementa piaţa - în cazul acesta, piaţa asigurărilor. Rolul ASF este şi să exercite controlul. Iar în urma acestor controale a reieşit faptul că nu sunt respectaţi indicatorii de solvabilitate la societatea în cauză. Din acest motiv, ei, potrivit legii, sunt cei care au sesizat organele penale de cercetare. Ei sunt cei care au impus măsuri şi ei sunt cei care au venit cu soluţii care au fost adoptate şi aprobate de colegii din Comisia pentru buget, finanţe, pentru ca acest Fond de garantare să poată face dreptate celor care au avut de suferit. Să ştiţi că falimente vor mai fi şi la alte societăţi, pentru că, din păcate, foarte mulţi s-au obişnuit cu eludarea normelor şi cu eludarea legilor. Ceea ce trebuie să facem noi şi ceea ce trebuie să facă ASF este să nu închidem ochii când apar astfel de situaţii şi să acţionăm, chiar dacă unii sunt acuzaţi pentru faptul că îşi exercită mandatul. Vă mulţumesc.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Şi eu vă mulţumesc. (Domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu solicită să ia cuvântul.) Domnule Muncaciu, acelaşi lucru vi-l spun şi dumneavoastră, numai o secundă, suntem în procedură de urgenţă, un singur vorbitor de grup. L-am refuzat pe domnul Focşa. Regulamentar, trebuie să vă refuz şi dumneavoastră intervenţia. Vă mulţumesc. Din partea Grupului AUR a vorbit domnul Dan Tanasă.
			Domnul Sorin-Titus Muncaciu (din sală): Aici e o problemă cu democraţia!
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: E... sunt chiar foarte democratic. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlul legii există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat. Dacă de la art. 1 la art. 8 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate. Proiectul de lege rămâne la votul final.
			9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2021 privind acordarea unor zile libere plătite părinţilor şi altor categorii de persoane în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2; PL-x 542/2021. De asemenea, suntem în procedură de urgenţă. Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget sau Comisiei pentru muncă sau Comisiei pentru învăţământ, pentru prezentarea raportului comun. Vă rog, doamna deputat. Şi, de asemenea, vă rog, la finalul citirii raportului, să faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbatere.
			Doamna Viorica Sandu: Mulţumesc frumos. Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2021 privind acordarea unor zile libere plătite părinţilor şi altor categorii de persoane în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2. În baza prevederilor art. 95 şi 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa PL-x 542/2021 din 2 noiembrie 2021, Comisia pentru învăţământ, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2021 privind acordarea unor zile libere plătite părinţilor şi altor categorii de persoane în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2021 prin care se reglementează acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice care presupun prezenţa fizică în unităţile de învăţământ, ca urmare a răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi părinţilor sau reprezentanţilor legali ai copilului cu handicap grav neşcolarizat sau care au în îngrijire, supraveghere şi întreţinere persoana adultă încadrată în grad de handicap sau în grad de handicap grav cu asistent personal, în condiţiile limitării sau suspendării serviciilor de zi de care aceasta beneficiază. În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constituţia României, republicată. Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. În urma dezbaterilor, membrii celor 3 comisii propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise din anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun. Propun ca timp de dezbatere - 3 minute. Mulţumesc.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Mulţumesc, doamnă Sandu. Vă rog să vă pregătiţi cartelele. Vot pentru 3 minute - timp de dezbatere. Vot, vă rog. detalii vot
			Cu 139 de voturi pentru, 6 contra, 3 minute - timp de dezbatere aprobat. Vă reamintesc, stimaţi colegi de la grupurile parlamentare, că suntem în procedură de urgenţă şi, conform acesteia, poate lua cuvântul un singur vorbitor de grup. Din nou avem 2 înscrişi de la Grupul AUR. Am rugămintea să discutaţi între dumneavoastră şi să vă înţelegeţi care luaţi cuvântul.
			Domnul Dumitru-Viorel Focşa (din sală): Ne-am înţeles.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Domnul Focşa, vă rog.
			Domnul Dumitru-Viorel Focşa: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am luat cuvântul să fac un apel către toţi colegii şi mai ales către liderii partidelor de la guvernare, să aibă în vedere că acest SARS-CoV-2 doar nu plănuim să tot îl aducem înapoi. Suntem de acord ca să avem aceste ajutoare date către părinţii care au copii acasă, dar să nu uităm un lucru - avem criza energetică. În acest Parlament s-a votat o comisie, Comisia de anchetă. Am lucrat 3 luni de zile, ca nişte fraieri, acolo, ieri am aflat de la preşedintele Comisiei de anchetă, de la domnul senator Daniel Zamfir, că domnul Ciolacu blochează citirea raportului în plenul reunit. Nu se poate aşa ceva! Să ştie toţi românii! De ce? Pentru că îl ţineţi în braţe pe domnul Virgil Popescu? Acel raport, dacă va fi citit aici, domnul Popescu trebuie să plece! (Aplauze.)
			Domnul Antonio Andruşceac (din sală): Bravo! Citiţi raportul! (Aplauze.)
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Doar o menţiune tehnică. În Constituţia României şi în orice democraţie, orice ordonanţă de urgenţă trebuie să ajungă în Parlament şi să fie votată. Nu aducem nimic înapoi, ca să vă citez exact, pur şi simplu i- a venit rândul acestei ordonanţe să fie votată. Vă mulţumesc. În online, din partea Grupului USR, doamna Ţoiu. Vă rog. (Doamna deputat Oana-Silvia Ţoiu se îndreaptă spre tribună.) Aţi fugit, doamnă deputat? Dar de ce mă derutaţi? (Râsete.)
			Doamna Oana-Silvia Ţoiu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Vă rog.
			Doamna Oana-Silvia Ţoiu: Foarte scurt. Noi nu avem puterea să aducem SARS-CoV-2 înapoi, aşa cum nu avem puterea, în Parlament, să scăpăm de el. Singurii care au puterea de a face asta sunt cetăţenii, dacă se vaccinează, şi Ministerul Sănătăţii, care ar trebui să-şi facă în continuare datoria, pentru că această boală nu dispare prin declaraţii politice. Pe de altă parte, un lucru pe care vreau să-l clarific - în amendamentele făcute în comisiile reunite - este că ce am adăugat ordonanţei de urgenţă posibilitatea zilelor libere plătite pentru părinţi, în momentul în care cursurile didactice sunt întrerupte sub denumirea de "vacanţă", atâta timp cât aceasta este instaurată de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. Pentru că românii au trecut prin această provocare, în care a fost dublată practic vacanţa şcolară, fără să poată beneficia de acest sprijin şi au fost nevoiţi să stea acasă cu copiii în perioada respectivă. Înţelegem şi susţinem măsurile de prevenţie, dar este necesar ca Guvernul, Executivul şi, iată, cu îmbunătăţirile aduse de Parlament, să înţeleagă că vieţile familiilor şi responsabilitatea părinţilor - şi, da, cel mai adesea, asta pică pe umerii mamelor - nu pot atât de uşor să se adapteze de la o zi la alta în momentul în care li se cere să supravegheze copiii o săptămână întreagă, cu cursuri întrerupte intempestiv. Mulţumesc.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Şi eu vă mulţumesc. Nu mai există înscrieri la cuvânt. Trecem la dezbatere. Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat. Dacă de la art. 1 la art. 17 există obiecţii? Nu. Adoptate. Proiectul de lege rămâne la votul final.
			10. Reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2019 privind modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 904 din 16 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 22 ianuarie 2021; PL-x 18/2020/2021. De asemenea, suntem în procedură de urgenţă. Nu avem din partea iniţiatorului. Comisia pentru constituţionalitate sau Comisia pentru buget. Numai o secundă, numai o secundă, că dintr-un capăt de pupitru vine reprezentantul Guvernului. Vă rog, domnule, bănuiesc, secretar de stat.
			Domnul Iulian Bucur (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale): Mulţumesc, domnule preşedinte. Bucur Iulian mă... Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi! Bucur Iulian mă numesc, sunt secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Bine aţi venit!
			Domnul Iulian Bucur: Mulţumesc. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea unor acte normative din domeniul agriculturii, precum şi din domeniul fiscal-bugetar. Principalele prevederi se referă la modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, prin prelungirea termenului de la care devine obligatorie aplicarea amenajamentului pastoral, suspendarea aplicării în anul 2020 a Legii nr. 509/2006 şi amânarea intrării în vigoare a Legii nr. 133/2019. Vă mulţumesc.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Şi eu vă mulţumesc. Comisia, vă rog, raportul comun.
			(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)
			Domnul Laurenţiu-Nicolae Cazan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Raport comun asupra Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2019 privind modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare. Comisia pentru constituţionalitate, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2019 privind modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 904 din 2020. Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 10 noiembrie 2020. În data de 12 noiembrie 2020 a fost trimisă la Preşedintele României pentru promulgare. Guvernul României a formulat în data de 27 noiembrie 2020 sesizare de neconstituţionalitate asupra legii trimise la promulgare. Curtea Constituţională a pronunţat Decizia nr. 904 din 2020, prin care admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi constată că prevederile legii sunt neconstituţionale în ansamblul lor. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat legea aflată în procedură de reexaminare în şedinţa din 6 aprilie 2021. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. În conformitate cu prevederile art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiilor au dezbătut legea supusă reexaminării în şedinţe separate. Membrii comisiilor sesizate au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2019 privind modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, în forma adoptată de Senat. În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc. Din partea grupurilor parlamentare dacă sunt intervenţii? Nu. Nefiind amendamente, legea rămâne la votul final.
			11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2021 pentru modificarea art. 15 alin. (4) din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, precum şi pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă; PL-x 406/2021; procedură de urgenţă. Din partea Guvernului României, vă rog.
			Domnul Adrian Voican (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Numele meu este Adrian Voican, sunt secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2021 se propune modificarea şi completarea Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, respectiv a O.U.G. nr. 21/2004 privind sistemul naţional de management al situaţiilor de urgenţă pentru a se asigura cadrul legal pentru reprezentativitatea în faţa instanţelor de judecată şi a altor organe de jurisdicţie a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă reprezintă şi apără drepturile şi interesele legitime ale Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă în faţa instanţelor de judecată şi a altor organe de jurisdicţie în cauzele în care este parte şi exercită căi de atac sau orice mijloace legale de apărare. Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2021 pentru modificarea art. 15 alin. (4) din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice, în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, precum şi pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind sistemul naţional de management al situaţiilor de urgenţă, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc. Comisia pentru administraţie, Comisia pentru apărare şi Comisia juridică, pentru prezentarea raportului. Vă rog.
			Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu: În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2021 pentru modificarea art. 15 alin. (4) din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, precum şi pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, trimis cu adresa PL-x 406 din 2021 şi înregistrat la Camera Deputaţilor. Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţie, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 27 septembrie 2021, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare, potrivit art. 115 din Constituţia României, republicată. În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2021, precum şi pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, în forma prezentată de Senat, cu un amendament respins redat în anexa la prezentul raport comun. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă rog să propuneţi şi timpul pentru dezbateri.
			Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu: Trei minute timp pentru dezbateri.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Trei minute timp de dezbatere. Vot, vă rog. detalii vot
			130 de voturi pentru, unul contra, adoptat. Din partea grupurilor parlamentare, Scripnic Lilian. Vă rog.
			Domnul Lilian Scripnic: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Faptul că hotărârile CNSU, fiind acte cu caracter normativ, pot aduce atingere, prin limitare sau condiţionare de drepturi sau libertăţi fundamentale, are drept consecinţă necesitatea acordării pentru toţi cetăţenii şi pentru organizaţii posibilitatea de a lua la cunoştinţă aceste hotărâri. În acelaşi timp, faptul că multe dintre hotărârile adoptate de CNSU au fost contestate, obligându-se anularea lor, arată că de multe ori acestea sunt neconstituţionale, neîntemeiate sau discriminatorii. Astfel, considerăm posibilitatea de a putea ataca în instanţă oricând aceste hotărâri de câte ori va fi necesar. Grupul AUR va vota împotriva adoptării. Mulţumesc.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc. Domnul deputat Salan Viorel.
			Domnul Viorel Salan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor colegi, Proiectul de lege supus votului reprezintă în fapt eliminarea unor lacune legislative create prin instituirea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 68/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu incidenţă în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, dar şi cel al protecţiei civile. Aşa cum cunoaştem cu toţii, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a fost înfiinţat pentru gestionarea mai eficientă a situaţiei epidemiologice apărute ca urmare a declanşării pandemiei de COVID-19. Fiind o structură interinstituţională nouă, lipsea reglementarea competenţei de reprezentare în justiţie a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, ceea ce crea consecinţe grave. În acest context, s-a impus cu necesitate adoptarea unui nou act normativ, care să asigure capacitatea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă de a se apăra în faţa instanţelor de judecată, precum şi publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârilor emise de acest organism interinstituţional. Reglementările astfel au eliminat riscul unor blocaje sau disfuncţionalităţi instituţionale, acestea constituind în momentul respectiv situaţii de urgenţă extraordinare. Ţinând cont de aspectele pe care le-am prezentat, Grupul Partidului Social Democrat va vota în favoarea adoptării acestui proiect de lege. Vă mulţumesc.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Raportul comisiilor conţine un amendament respins. Dacă se susţine? Nu. Proiectul de lege rămâne la votul final.
			12. Propunerea legislativă privind introducerea în curricula şcolară de liceu a cursului "Istoria Revoluţiei de la Timişoara din 1989 şi a schimbării de regim din Decembrie 1989 în România"; Pl-x 3/2022. Iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Un deputat al PNL. Vă rog. Doamnă, am întrebat iniţiatorul dacă doreşte să ia cuvântul, n-am cerut raportul! (Se adresează doamnei deputat Rodica-Luminiţa Barcari.) Puteţi prezenta raportul acum, dacă iniţiatorul nu doreşte să intervină. Vă rog.
			Domnul Marilen-Gabriel Pirtea: Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Distinse doamne, Stimaţi domni, Dragi colegi parlamentari, Iniţiativa mea legislativă se referă la introducerea în curricula şcolară de liceu a disciplinei "Istoria Revoluţiei de la Timişoara din 1989 şi a schimbării de regim din Decembrie 1989 în România". Socrate spunea că educaţia nu este despre umplerea unui vas, ci despre menţinerea aprinsă şi îmblânzirea unei flăcări. Despre această flacără este vorba în propunerea mea, flacăra Revoluţiei de la Timişoara, care trebuie menţinută aprinsă, şi nu pentru noi, pentru noi care avem norocul şi şansa de a fi contemporani cu o parte din eroii Revoluţiei de la Timişoara, de la Bucureşti şi din alte oraşe ale ţării, alţii nemaifiind între noi, ci comemorându-i, dar este vorba despre copiii noştri şi copiii copiilor noştri care trebuie să menţină aprinsă această flacără, să ştie ce s-a întâmplat în 1989 la Timişoara şi în alte oraşe ale ţării, pentru că libertatea, democraţia şi viitorul se datorează acelor momente. Dacă expresia "Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!" a fost extrapolată şi în alte domenii, cu siguranţă ei nu vor fi nevoiţi să repete istoria, pentru că vor şti ce s-a întâmplat atunci şi nu vor mai ajunge niciodată să parcurgă acele momente prin care am trecut o mare parte dintre noi. Vă mulţumesc frumos şi sunt convins că veţi susţine acest proiect.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc. Comisia pentru învăţământ, prezentarea raportului, vă rog.
			Doamna Rodica-Luminiţa Barcari: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Raport asupra Propunerii legislative privind introducerea în curricula şcolară de liceu a cursului "Istoria Revoluţiei de la Timişoara din 1989 şi a schimbării de regim din Decembrie 1989 în România". În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa Pl-x 4 din 28 februarie 2022, Comisia pentru învăţământ a primit, spre dezbatere în fond, propunerea legislativă menţionată. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare introducerea în curricula şcolară, respectiv planurile-cadru de liceu, a disciplinei "Istoria Revoluţiei de la Timişoara din 1989 şi a schimbării de regim din Decembrie 1989 în România", în scopul asigurării unei bune informări a elevilor despre cel mai important moment revoluţionar al istoriei noastre recente. Programa şcolară, manualele, materialele didactice şi metodologiile specifice pentru această disciplină se vor elabora de către Ministerul Educaţiei, în colaborare cu reprezentanţii organizaţiilor de revoluţionari. Cadrele didactice care predau disciplina pot beneficia de pregătire profesională şi cursuri de perfecţionare de specialitate. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată. În urma dezbaterii, în şedinţa din data de 14 martie 2022, comisia, cu 15 voturi pentru şi 4 abţineri, a propus adoptarea propunerii legislative cu amendamentele admise. Mulţumesc.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc. În cadrul dezbaterilor generale, Pirtea Marilen-Gabriel, PNL. Vă rog. Nu? Andruşceac Antonio, Grupul AUR.
			Domnul Antonio Andruşceac: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Revoluţionarii care au participat la evenimentele din toată România, nu numai din Timişoara, salută şi prin vocea mea acest demers care însă cred că trebuia făcut pe cale legală şi la o iniţiativă a Ministerului Învăţământului. Sper însă ca acest demers să nu fie considerat nelegal şi să ajungem să se studieze Istoria Revoluţiei române, nu Istoria Revoluţiei de la Timişoara, Istoria Revoluţiei române. Nesusţinută din Bucureşti şi din toată ţara, acea revoluţie s-ar fi stins la Timişoara, aşa că este corect şi cinstit să vorbim românilor şi generaţiilor viitoare despre sacrificiul care s-a făcut în întreaga ţară pentru victoria Revoluţiei române. Nu pot însă să trec şi să nu subliniez faptul că în Declaraţia de la Timişoara era un punct 8, pe care dacă dumneavoastră şi cei care au ocupat aceste locuri din Parlament cu ani şi zeci de ani în urmă l-ar fi acceptat - punctul 8 de la Timişoara, Legea lustraţiei -, lucrurile probabil ar fi stat cu totul şi cu totul altfel în România, iar accesul celor care au călcat în picioare democraţia în România, înainte de 1989, ar fi fost limitat. Am însă speranţa ca împreună să uităm de greaua moştenire şi să facem un viitor mai bun pentru această ţară. Vă mulţumesc.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc. Domnul Havârneanu Filip, USR. Vă rog.
			Domnul Filip Havârneanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Mi se pare firesc ca toţi elevii să cunoască adevărul despre ceea ce s-a întâmplat în 1989. A fost un moment care ne-a schimbat pentru tot restul istoriei noastre şi dintr-o dictatură am devenit o democraţie. Elevii trebuie să cunoască detalii despre Revoluţia din 1989, despre istoria recentă, şi nu doar anumite frânturi. Dar proiectul de lege nu este scris bine, este neclar şi este inaplicabil în forma sa actuală, aşa cum susţine şi avizul negativ al Consiliului Legislativ. Materiile noi, ca aceasta, trebuie adăugate prin Ministerul Educaţiei, şi nu prin Parlament. Nu este în regulă să folosim acest lucru doar pentru a marca un punct politic. Ca background, sistemul nostru educaţional nu a avut nicio reformă în ultimii 100 de ani şi este nevoie de a schimba curricula şi programa şcolară. În schimb, vedem că aceste lucruri nu se întâmplă. Restructurarea planurilor-cadru este... (Vociferări.) Văd că aveţi mare respect şi pentru educaţia elevilor noştri, şi pentru Revoluţie, aşa cum au respect şi alţi colegi care au adus aici torţionari să stea în băncile Parlamentului! Din păcate, nu s-a finalizat nici acum dosarul de la Revoluţie şi nu avem nici măcar un muzeu al Revoluţiei! Este trist ce se întâmplă. Folosim politica pentru a da bine, că noi suntem de acord şi că trebuie să arătăm ce s-a întâmplat, dar nici noi nu ştim ce se întâmplă de fapt. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel. Vă rog.
			Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, În primul rând, ţin să-l felicit pe colegul nostru, deputatul de Timiş Marinel Pirtea pentru această iniţiativă. Revoluţia de la Timişoara şi Revoluţia română în ansamblu reprezintă un fenomen fundamental şi fondator. Dacă nu erau aceşti eroi, dacă nu erau aceşti martiri de la Timişoara - să nu uităm că au murit 93 de oameni, dintre care unii au fost apoi într-un mod barbar incineraţi în operaţiunea "Trandafirul", de către regimul criminal comunist - niciunul dintre noi nu ar mai fi fost astăzi aici. Dacă acei oameni, pe 15, 16, 17 decembrie 1989 nu ieşeau în faţa gloanţelor regimului criminal comunist, la Timişoara, nu ar mai fi existat democraţia în România, nu am mai fi avut onoarea de a-i reprezenta pe români aici, în Parlament. Şi de aceea cred că, dincolo de orice chichiţe, să le spunem birocratice, ori anumite nuanţe, este un lucru benefic că în şcolile româneşti se va discuta despre Revoluţia de la Timişoara şi, de asemenea, este esenţială aprofundarea a tot ceea ce înseamnă istoria recentă a României şi Revoluţia română, în ansamblu. Istoria nu poate fi neglijată, nu poate fi aruncată la coşul de gunoi. Istoria a ajuns un fel de Cenuşăreasă a sistemului de învăţământ românesc şi cu atât mai mult este esenţial să înţelegem acest lucru. Toate schimbările democratice, toate lucrurile de care beneficiem astăzi, când suntem o ţară liberă, membră a NATO şi a Uniunii Europene, se datorează eroilor din decembrie 1989 şi acest lucru trebuie să-l reţinem absolut cu toţii, indiferent de opţiunile noastre. De asemenea, să nu uităm că pe 20 decembrie 1989, sub egida Frontului Democrat Român şi acelei elite revoluţionare absolut excepţionale pe care a dat-o Timişoara, oameni care au apărat libertatea, democraţia, pluralismul, Timişoara devenea primul oraş liber din România. Să nu uităm valorile lui decembrie 1989: libertate şi democraţie. Vă mulţumesc.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc. Domnul Dancă. Vă rog.
			Domnul Ionel Dancă: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. În primul rând, aş vrea să spun că o astfel de disciplină şcolară aş considera-o utilă ca o materie opţională pentru elevi, atunci când aceştia doresc să aprofundeze mai multe cunoştinţe despre ceea ce s-a întâmplat la Revoluţia din decembrie ʾ89, aceasta fiind partea pozitivă. Dar, în realitate, acest proiect de lege este un proiect de lege făcut ca o declaraţie politică, dar o declaraţie politică proastă, din păcate. Este o declaraţie politică care introduce ca disciplină obligatorie, în curricula şcolară, Istoria Revoluţiei din decembrie 1989, de la Timişoara şi din România, ca o disciplină obligatorie, deşi în mod normal ea ar trebui să existe în manualul de Istorie pentru copiii care învaţă Istoria României, un capitol dedicat şi aprofundat acestui subiect. Nu este o istorie paralelă sau separată istoria revoluţiei de istoria României. Şi, mai grav decât atât, pe lângă faptul că se introduce în curricula şcolară o disciplină obligatorie care în mod normal este atributul Ministerului Educaţiei şi al instituţiilor de specialitate să stabilească curricula şcolară, nu aici, în plenul Parlamentului, dar ce mi se pare foarte grav, stimaţi colegi, şi vă rog să citiţi cu atenţie acest proiect de lege, la art. 2 din proiectul de lege, în forma iniţiatorului, se spune în felul următor: "Programa şcolară pentru această disciplină se elaborează de către Ministerul Educaţiei - atenţie! -, în colaborare cu reprezentanţii organizaţiilor de revoluţionari" şi sunt menţionate aceste organizaţii de revoluţionari. Printre acestea, Institutul Revoluţiei Române. Adică Iliescu, Gelu Voican-Voiculescu şi alţi agenţi KGB să-i înveţe pe copiii mei ce s-a întâmplat la Timişoara şi în România, în decembrie 1989. Este pur şi simplu scandalos! De aceea, eu nu voi susţine acest proiect de lege. (Aplauze.)
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc. Domnul Coleşa.
			Domnul Ilie-Alin Coleşa: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Mărturisesc că nu m-am uitat înainte să văd dacă această nouă disciplină va face parte ca disciplină obligatorie din curriculă sau opţională. Înţelesesem că va fi o disciplină opţională, caz în care şi-ar fi justificat pe deplin locul între celelalte discipline opţionale, având în vedere motivele expuse deja. Însă în cazul în care ea va fi obligatorie - şi o să verificăm asta - nu îşi are locul. Nu îşi are locul! Nu putem face din fiecare capitol de istorie sau de altceva o nouă disciplină. Este calea sigură spre distrugerea învăţământului românesc, pavată cu aşa-zise intenţii bune. Nu putem crea zeci şi zeci de materii din capitole, materii obligatorii, şi să pretindem că dorim un învăţământ de calitate. Vă mulţumesc.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc. Doamna Barcari Rodica-Luminiţa. Vă rog.
			Doamna Rodica-Luminiţa Barcari: Mulţumesc. Daţi-mi voie să vă spun că un amendament a propus această disciplină ca opţională, deci nu va fi disciplină obligatorie. Chiar eu am propus acest amendament care a şi trecut. Deci pentru o informare corectă am dorit să fac această precizare. Mulţumesc.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc. Trecem la dezbateri. La titlu, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat. De la art. 1 la art. 4 dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate. Propunerea legislativă rămâne la votul final.
			13. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 1 alin. (1) al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2011 privind interzicerea achiziţionării de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora; PL-x 473/2021. Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu. Are cuvântul reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia juridică şi Comisia pentru industrii, pentru prezentarea raportului comun.
			Domnul Ştefan-Ovidiu Popa: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea art. 1 alin. (1) al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2011 privind interzicerea achiziţionării de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora. În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege. Consiliul Legislativ avizează favorabil propunerea legislativă. Consiliul Economic şi Social avizează proiectul de act normativ cu observaţii. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege. Comisia pentru transporturi şi infrastructură a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a avizat favorabil proiectul de lege. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2011, în sensul interzicerii achiziţionării de către operatorii economici, de la persoanele fizice, a metalelor feroase, neferoase şi a aliajelor acestora, obţinute prin prelucrarea chimică sau termică a materialelor compozite, a cablurilor şi conductorilor de orice fel. În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru industrii şi servicii şi ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege. În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Vă mulţumesc.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc. În cadrul dezbaterilor, dacă sunt intervenţii? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului. La titlu, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat. De la art. 1 la art. 4, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptate. Proiectul de lege rămâne la votul final.
			14. Reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2012 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 452 din 24 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 8 iulie 2020; PL-x 237/2012/2020; procedură de urgenţă. Din partea Guvernului României? Vă rog.
			Domnul Cătălin Mihai Micu (subsecretar de stat, Ministerul Educaţiei): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Numele meu este Cătălin Micu, subsecretar de stat în Ministerul Educaţiei. Obiectul de reglementare iniţial al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2012 îl reprezintă modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu scopul asigurării încadrării cu personal didactic titular la clasa pregătitoare, prin asigurarea mobilităţii acestuia, a reglementării posibilităţii funcţionării claselor sub efectivul minim de elevi în zonele izolate din mediul rural, precum şi al asigurării ocupării funcţiilor de conducere în unităţile de învăţământ preuniversitar şi casele Corpului didactic şi a funcţionării acestora sub aspectul conducerii, îndrumării şi controlului la inspectoratele şcolare, precum şi a ocupării acestor funcţii. Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 452/2020, s-a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de preşedintele României şi s-a constatat că dispoziţiile articolului unic, punctele 2 şi 6, din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2012 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 sunt neconstituţionale. Ministerul Educaţiei susţine raportul Comisiei pentru învăţământ şi solicită adoptarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2012 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, în forma prezentată de iniţiator. Vă mulţumesc.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc. Reprezentantul Comisiei pentru constituţionalitate şi al Comisiei pentru învăţământ pentru prezentarea raportului. Vă rog.
			Domnul Laurenţiu-Nicolae Cazan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Raport comun asupra Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2012 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011. Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia pentru învăţământ au fost sesizate cu Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2012 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, aflată în procedură de reexaminare ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 452 din 24 iunie 2020. Această lege a fost transmisă spre promulgare preşedintelui României la data de 8 mai 2020. Preşedintele României a trimis, în data de 27 mai 2020, sesizare de neconstituţionalitate referitoare la prevederile legii. Curtea Constituţională a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile articolului unic pct. 2 şi pct. 6 din lege sunt neconstituţionale. Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată. În conformitate cu prevederile art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii celor două comisii au dezbătut legea supusă reexaminării în şedinţe separate. Comisia pentru învăţământ a dezbătut legea în şedinţa din data de 29 martie 2022. La lucrările comisiei au fost prezenţi 22 de deputaţi, din totalul de 25 de membri ai comisiei. Membrii Comisiei pentru constituţionalitate au reexaminat legea, Decizia Curţii Constituţionale nr. 456/2020 şi documentele anexate, în şedinţa din data de 13 aprilie 2022. Din numărul total de 12 membri ai Comisiei pentru constituţionalitate au participat la şedinţă 9 deputaţi. Membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2012 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, în forma prezentată de iniţiator. În raport cu obiectul şi conţinutul său, actul normativ face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc. Domnul Albişteanu Mihail. Vă rog.
			Domnul Mihail Albişteanu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Ar fi bine ca pe viitor să încercăm să nu mai pierdem timpul nostru şi banii contribuabililor cu astfel de proiecte de lege care se dovedesc a fi neconstituţionale. Eu sunt profesor şi am participat la un concurs naţional de titularizare atunci când am intrat în sistemul de învăţământ, aşa că toate aceste încercări de a eluda titularizarea şi de a introduce pe uşa din dos tot felul de persoane care nu îşi merită locul pentru a deveni titulari în sistemul de învăţământ cred că sunt nişte încercări care ar trebui să lipsească din această instituţie a statului român. Eu cred că Parlamentul României are datoria de a îmbunătăţi starea de lucruri din România, nu de a strica ceea ce încă mai funcţionează, pentru că, până la urmă, în sistemul de învăţământ, acest concurs de titularizare care iniţial era unul la nivel naţional şi apoi, din păcate zic eu, s-a împărţit aşa, pe şcoli, adică unele şcoli au dat concursul separat, acest concurs totuşi promovează meritocraţia. Cred că ar trebui să promovăm meritocraţia în toate domeniile, nu numai în învăţământ. Şi, ca să mă întorc la un PL-x anterior, ar fi bine ca Parlamentul României să se abţină de a mai încerca să modifice sau să îmbunătăţească curricula în învăţământ. Aceasta este treaba ministerului. Mulţumesc.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc. Nu mai sunt intervenţii. Nefiind amendamente, legea rămâne la votul final.
			15. Proiectul de Lege pentru completarea art. 224 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; PL-x 110/2022. Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu. Are cuvântul reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru învăţământ, Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării şi Comisia pentru buget, pentru prezentarea raportului comun. Vă rog.
			Doamna Rodica-Luminiţa Barcari: Mulţumesc. În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării au fost sesizate, prin adresa PL-x 110 din 14 martie 2022, spre dezbatere pe fond, cu proiectul de lege menţionat. Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea legislaţiei pentru acordarea burselor românilor de pretutindeni, în sensul acordării acestora în aceleaşi condiţii precum cele acordate studenţilor români cu cetăţenie şi domiciliul în România, pe toată perioada anului calendaristic, inclusiv pe perioada vacanţelor de vară. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 7 martie 2022. În conformitate cu prevederile art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, cei ai Comisiei pentru învăţământ şi cei ai Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării au examinat proiectul de lege în şedinţe separate. În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru completarea art. 224 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu un amendament admis. Mulţumesc.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc. Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel. Vă rog.
			Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Acest proiect este absolut bine-venit şi era de mult timp necesar. Din păcate, în legislaţie au existat o serie de discriminări şi inechităţi aplicate studenţilor aparţinând comunităţilor româneşti de pretutindeni şi acest lucru nu poate să mai continue, era inclusiv în opoziţie cu ceea ce prevede Constituţia României la art. 7, unde statul român îşi asumă protecţia comunităţilor române de pretutindeni şi apărarea drepturilor şi intereselor acestora. Aşadar, egalizarea condiţiilor de acordare a burselor pentru studenţii aparţinând comunităţilor româneşti de pretutindeni cu studenţii din România reprezintă un gest minimal de normalitate şi de respect pentru aceşti români care trăiesc în afara graniţelor ţării. Să nu uităm că în afara României, după unele date existente la acest moment, trăiesc aproximativ între 8-9 milioane de români, unii din comunităţile istorice din jurul României, alţii dintr-o diasporă istorică şi alţii din diaspora tânără a României, pe care o întâlnim peste tot în Europa. De aceea, este fundamental şi este un principiu strategic ca România să încurajeze şi să dezvolte întreg sistemul de acordare a burselor destinate românilor de pretutindeni şi să creeze un cadru legal, nu doar predictibil şi accesibil, ci şi avantajos, din perspectivă financiară şi mai ales educaţională, pentru că acesta este scopul final al legii. Partidul Naţional Liberal consideră fundamentale, inalienabile şi esenţiale pentru România toate drepturile şi toate elementele care ţin de păstrarea identităţii comunităţilor româneşti de pretutindeni şi apărarea drepturilor lor legitime democratice şi drept urmare vom vota această iniţiativă legislativă pe care o salutăm. Vă mulţumesc.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc. Doamna deputat Sandu Viorica. Vă rog.
			Doamna Viorica Sandu: Stimaţi colegi, Acest proiect este menit să repare, de fapt, o nedreptate făcută celor aproape 5.000 de români de pretutindeni înscrişi în învăţământul universitar din ţară. Schimbarea metodologiei de calcul şi implicit creşterea burselor pentru studenţii etnici români de pretutindeni reprezintă demersuri fireşti de recunoaştere a meritelor academice în aceleaşi condiţii aplicabile celor născuţi în ţară. Se impune adoptarea unui proiect cât mai curând, cu atât mai mult cu cât crizele ultimilor ani au schimbat dinamica studenţilor din comunităţile de români aflate în diaspora şi ne aşteptăm ca tot mai mulţi să aleagă universităţile din România. Am încredere că Executivul va identifica surse de finanţare pentru bugetarea acestor burse începând de anul viitor şi facem apel la toţi colegii parlamentari să susţină aprobarea proiectului, cu celeritate, în forma actuală. Vă mulţumesc.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc. Domnul deputat Volosatîi Boris. Vă rog.
			Domnul Boris Volosatîi: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Ca reprezentat al românilor din afara ţării, ca deputat al acestora, mă bucur să vă anunţ că eu şi colegii mei din AUR vor susţine un asemenea proiect care aduce un semn de egalitate nu doar prin vorbe, dar realmente pentru românii din afara ţării, care unii din ei se află acolo nu din propria dorinţă, aşa cum mă aflu eu. Şi dacă statul nu a avut puterea sau voinţa să-i aducă acasă, măcar prin oferirea unor condiţii egale în instrucţie şi în a pune la dispoziţie şcoala românească acestora, este un lucru evident pozitiv, lucru pe care îl susţinem şi credem că trebuie să fie făcuţi paşi de egalitate a drepturilor românilor din afara ţării în toate domeniile, nu doar în cele educaţionale. Vă mulţumesc mult.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlu, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat. De la art. 1 la art. 4, dacă sunt observaţii sau intervenţii? Nu. Adoptate. Proiectul de lege rămâne la votul final.
			16. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 186/2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale; PL-x 250/2014. Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să intervină? Nu. Are cuvântul reprezentantul Comisiei juridice sau al Comisiei pentru industrii, pentru prezentarea raportului.
			Domnul Ştefan-Ovidiu Popa: Mulţumesc, domnule preşedinte. Raport comun suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 186/2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale. În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată, spre dezbatere şi avizare în fond, împreună cu Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă. Guvernul susţine adoptarea iniţiativei legislative. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat negativ proiectul de lege. Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului avizează favorabil proiectul de lege. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 186/2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale. În urma dezbaterii şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 186/2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale, cu amendamente admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun suplimentar. În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Vă mulţumesc.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc. În cadrul dezbaterilor generale, dacă sunt intervenţii? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlu, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat. De la art. 1 la art. 8, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptate. Proiectul de lege rămâne la votul final.
			17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea conţinutului anexei la Ordonanţa Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale; PL-x 199/2017; procedură de urgenţă. Din partea Guvernului? Vă rog.
			Domnul Lucian Ovidiu Heiuş: Guvernul susţine respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2017, întrucât acest act normativ şi-a încetat efectele, ca urmare a adoptării anexei la Ordonanţa Guvernului nr. 7/2013, prin Legea nr. 73/2018 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectoarele gazelor naturale. Vă mulţumesc frumos.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc. Comisia pentru industrii şi Comisia pentru buget, pentru raport. Vă rog.
			Doamna Viorica Sandu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea conţinutului anexei la Ordonanţa Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale. În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea conţinutului anexei la Ordonanţa Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, transmis cu adresa PL-x 199 din 15 mai 2017, înregistrat la Comisia pentru industrii şi servicii sub nr. 4c-3/264 din 16 mai 2017 şi la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci sub nr. 4c-2/579 din 16 mai 2017. Ordonanţa Guvernului care face obiectul proiectului de lege aflat în dezbatere reglementează modificarea anexei la Ordonanţa Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, în scopul menţinerii impozitării veniturilor realizate din vânzarea gazelor naturale către consumatorii casnici. În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea conţinutului anexei la Ordonanţa Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, cu amendamente admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun. În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. În conformitate cu prevederile art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă rog să propuneţi şi timpul pentru dezbateri.
			Doamna Viorica Sandu: Propun trei minute.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Trei minute timp de dezbateri. Vot, vă rog. detalii vot
			96 de voturi pentru, 3 contra. Adoptat. Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt înscrieri la cuvânt? Nu. Trecem la dezbaterea pe articole. La titlu dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat. De la art. 1 la art. 6 dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate. Proiectul de lege rămâne pentru şedinţa de vot final. Stimaţi colegi, Am finalizat ordinea de zi. Ne revedem la ora 12.30 la votul final.
			După pauză
			(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Stimaţi colegi, Am rugămintea să vă apropiaţi de băncile dumneavoastră, să putem începe sesiunea de vot final. Rog liderii de grup să-şi atenţioneze colegii din preajma tabletelor. Haideţi să începem cu un vot de control! Vă rog să votaţi. detalii vot
			Sunt 236 de colegi prezenţi. Liderii de grup, este în regulă? V-aţi verificat tabletele, tot? V-aţi luat tabletele? (Râsete.) Începem. Capitolul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor. Dar staţi o secundă, să ajungă şi doamnele în bănci. Nu pot să încep fără distinsele noastre colege. Inclusiv la domnul Orban mă refer. (Vociferări.) Vă semnalam prezenţa, domnule preşedinte.
			Capitolul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor. 1. Proiectul de Hotărâre privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2021; PHCD 36/2022. Vot, vă rog. detalii vot
			Cu 211 voturi pentru, unul contra, 49 de abţineri, adoptat.
			2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 37/2022. Vot, vă rog. detalii vot
			Cu 265 de voturi pentru, 6 abţineri, adoptat.
			3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 167/2020 privind unele măsuri pentru susţinerea activităţii unor aeroporturi regionale în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19 şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 139/2020 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unor ajutoare de stat Societăţii "Compania naţională de transporturi aeriene române - TAROM" - S.A. şi Societăţii Blue Air Aviation - S.A. pentru compensarea pierderilor economice suferite în contextul pandemiei de COVID-19; PL-x 667/2020. Vot, vă rog. detalii vot
			Cu 220 de voturi pentru, 47 contra, 3 abţineri, adoptat.
			4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2021 privind acordarea unor zile libere plătite părinţilor şi altor categorii de persoane în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2; PL-x 542/2021. Vot, vă rog. detalii vot
			Cu 268 de voturi pentru, 4 contra, o abţinere, adoptat. Explicarea votului, noul vicelider al Grupului AUR, domnul Coleşa, vă rog.
			Domnul Ilie-Alin Coleşa: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Erau necesare câteva clarificări din... după dezbaterile de la... mă rog, de la dezbateri generale. Deci bineînţeles că AUR a votat acest PL-x 542/2021 care consfinţeşte O.U.G. nr. 110/2021, acele zile libere pentru părinţii ai căror copii minori au făcut ore online pe timpul pandemiei. Aceşti părinţi nu au nicio vină în acest sistem preuniversitar online, dar noi condamnăm - deşi am votat, bineînţeles, acest proiect de lege -, condamnăm accentuarea distrugerii învăţământului, pe timpul pandemiei, pentru că au fost 2 ani de accentuare a regresului educaţional, prin expunerea zi lumină, nesupravegheată, la ecran, prin imposibilitatea profesorilor de a-şi desfăşura normal orele, prin imposibilitatea lor şi a părinţilor de a-şi supraveghea copiii, s-au aşezat copiii pe un drum al tovărăşiei toxice cu ecranul, în general, al laptopului sau al telefonului, expunerea continuă a lor la pericolele reprezentate de accesarea continuă a Internetului, adică sexting, de exemplu, nu, mesaje, text, video, cu conţinut sexual explicit, grooming, pentru acces facil la pornografie, la prostituţie infantilă, agresiuni sexuale, cyberbullying, deci un bullying prin folosirea tehnologiilor digitale. Deci toate acestea au fost facilitate de acest învăţământ online nejustificat. Pentru că este o glumă proastă să crezi că poţi supraveghea 20, 30 de copii aflaţi acasă în faţa ecranelor. Inclusiv eu, ca toată lumea, am avut mari şi avem mari probleme pentru a ne recupera din cauza acestui învăţământ preuniversitar obligatoriu online, instituit din ce cauză? Fără nicio cauză. Pentru că pentru a închide învăţământul pentru 0,0000 şi ceva la sută cazuri de risc...
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Şi timpul dumneavoastră...
			Domnul Ilie-Alin Coleşa: ...care oricum...
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: ...este cu 0.00.
			Domnul Ilie-Alin Coleşa: ...care oricum au libertatea de a participa online, reprezintă o crimă la adresa învăţământului, pe care noi o condamnăm. Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Şi eu vă mulţumesc. Acum, stau să mă gândesc dacă să cer staffului tehnic înlăturarea acestor monitoare, pentru că îmi provoacă rău. (Râsete.)
			5. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2019 privind modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 904 din 16 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 22 ianuarie 2021; PL-x 18/2020/2021. Vă rog să votaţi. detalii vot
			Cu 273 de voturi pentru, adică unanimitate, adoptată. 6... Explicarea votului, doamna Diana-Anda Buzoianu.
			Doamna Diana-Anda Buzoianu (din sală): Am greşit... O voce de la PSD: A vrut să se facă remarcată!
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Bine. 6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2021 pentru modificarea art. 15 alin. (4) din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, precum şi pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă; PL-x 406/2021. Vot, vă rog. detalii vot
			Cu 237 de voturi pentru, 27 contra, 11 abţineri, adoptat. 7... Domnul Muncaciu. Vă rog.
			Domnul Sorin-Titus Muncaciu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Îmi pare rău că acest sistem de urgenţă permite doar un singur vorbitor. Dar uitaţi-vă ce am votat, ca să fim foarte în clar de ce am votat împotrivă. (Vociferări.) Spune aşa - "în situaţii deosebite care nu suferă întârziere". Păi, suntem... chiar suntem duşi, cum adică "nu suferă întârziere"? Nu putem să... a doua zi să punem în Monitorul Oficial? Se poate aşa ceva, în lege? Al doilea lucru - "se aplică de îndată". Păi, dar, nu vă supăraţi, dar hotărârile CNSU s-au aplicat de îndată, dar niciodată n-au venit să ne spună care este baza ştiinţifică pentru ele şi a fost un dezastru total managementul acestui CNSU. De aceea, nu numai că vrem să ştim cine sunt vinovaţii, dar vrem să ştim şi ce s-a întâmplat şi cum s-au luat hotărârile şi achiziţiile din această perioadă. Este de neînţeles pentru mine că am putut să votăm o asemenea eroare. Uitaţi-vă la punctul 42 alin. (2), nu se poate aşa ceva! Cum am putut să votăm aşa ceva? (Vociferări.)
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Mulţumesc, domnule doctor. Vă rog să faceţi o propunere de modificare a Regulamentului, astfel încât să se permită 2 vorbitori, inclusiv la procedura de urgenţă.
			7. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2011 privind interzicerea achiziţionării de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora; PL-x 473/2021. Vot, vă rog. detalii vot
			Cu 254 de voturi pentru, 11 contra, 7 abţineri, adoptat. Doamna Buzoianu Diana-Anda, Grupul USR, explicarea votului, vă rog.
			Doamna Diana-Anda Buzoianu: Din 2019 până în ziua de astăzi, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a raportat peste 130 de intervenţii în teren pentru deşeuri arse, sute de tone de deşeuri care au fost arse preponderent pentru a se obţine materialele de... metale, practic, care apoi să fie comercializate mai încolo. Asta în contextul în care în România, în momentul de faţă, avem mai multe proceduri de infringement pe calitatea aerului şi, în momentul de faţă, practic, sănătatea noastră este afectată zi de zi de acest fenomen. Vă mulţumim foarte mult pentru votul favorabil de astăzi. Este clar că mai avem multe de făcut pentru sănătatea noastră, pentru sănătatea generaţiilor viitoare, dar acesta este un pas bun înainte. Vă mulţumim. (Aplauze.)
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Şi eu vă mulţumesc. Din partea Grupului minorităţilor, domnul Andi Grosaru.
			Domnul Andi-Gabriel Grosaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. În primul rând, înainte să luăm cuvântul de la acest microfon şi să spunem lucruri generale, trebuie să ne gândim la toate aspectele şi toate particularităţile pe care le avem şi le regăsim la noi în ţară. Trebuie să ne gândim şi la artizani. La artizanii care, în primul rând, prin... aduc, aduc o contribuţie destul de mare la ceea ce înseamnă dezvoltarea culturii unei anumite categorii de populaţie şi aceste lucruri trebuie încurajate. Acest proiect de lege - eu m-am abţinut la el pentru a încuraja aceşti artizani, cum am spus, de a-şi putea să-şi vândă toate produsele pe care le creează. Mulţumesc mult.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Mulţumesc. Domnul Kocsis-Cristea Alexandru, din partea deputaţilor neafiliaţi, vă rog.
			Domnul Alexandru Kocsis-Cristea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Noi, deputaţii Forţei Dreptei, am votat împotriva acestui proiect de lege, pentru că, stimaţi colegi, există o libertate economică. Nu poţi să îngrădeşti dreptul operatorilor economici de a cumpăra fier vechi, pentru simplul fapt că persoana fizică care duce la colectare acest fier vechi nu poate face dovada provenienţei fierului, pe care îl avea în curte sau, ştiu eu, când... de ani, de zeci de ani. Şi noi suntem favorabili stopării fenomenului furtului de fier, dar nu cu astfel de soluţii, care creează o mulţime de alte probleme şi îngrădesc libertatea economică. Mulţumesc.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Şi eu vă mulţumesc.
			8. Proiectul de Lege pentru completarea art. 224 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; PL-x 110/2022. Vot, vă rog. detalii vot
			Cu 273 de voturi pentru şi unul contra, adoptat. Explicarea votului, doamna Natalia Intotero, Grupul PSD. Vă rog, doamna deputat.
			Doamna Natalia-Elena Intotero: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Astăzi Camera Deputaţilor, Cameră decizională, a făcut dreptate socială pentru un număr de aproximativ 5.000 de tineri, etnici români sau tineri români din diaspora, care au ales să studieze în România la nivel de studii universitare, postuniversitare, master, doctorat, şi care nu beneficiau de aceeaşi valoare a bursei cum beneficiază un student din România. În calitate de iniţiator al acestui proiect de lege, vreau să mulţumesc Alianţei Organizaţiilor Studenţeşti din România, domnului Horia Oniţa, pentru această propunere. În egală măsură, vreau să mulţumesc tuturor colegilor parlamentari care au fost coiniţiatori. Şi, în egală măsură, dumneavoastră, tuturor. Vă mulţumesc.
			Domnul Vasile-Daniel Suciu: Cu plăcere, doamnă deputat.
			9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 186/2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale; PL-x 250/2014. Vot, vă rog. detalii vot
			Cu 242 de voturi pentru, un vot contra, 27 de abţineri, adoptat.
			10. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea conţinutului anexei la Ordonanţa Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale; PL-x 199/2017. Vot, vă rog. detalii vot
			Cu 265 de voturi pentru şi 5 abţineri, adoptat.
			Capitolul III. Legi organice. Adoptări. 11. Propunerea legislativă privind introducerea disciplinei "Istoria Revoluţiei din 1989 şi a schimbării de regim din România"; Pl-x 3/2022. Vă rog să votaţi. detalii vot
			Cu 215 voturi pentru, 17 contra şi 44 de abţineri, adoptată.
			12. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2012 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 452 din 24 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 8 iulie 2020; PL-x 237/2012/2020. Vot, vă rog. detalii vot
			Cu 275 de voturi pentru şi o abţinere, adoptată. Rog membrii Biroului permanent să se îndrepte către sala de şedinţe. Vă doresc tuturor o după-amiază plăcută! Declar şedinţa închisă.
			Şedinţa s-a încheiat la ora 12.53.