Plen
Ședința Camerei Deputaților din 4 mai 2022
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.66/20-05-2022

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
26-02-2024
20-02-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2022 > 04-05-2022 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 mai 2022

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8.30.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ciprian-Constantin Șerban, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu și de domnul deputat Ciprian-Constantin Șerban, vicepreședinți ai Camerei Deputaților, asistați de doamna deputat Alexandra Presură și de domnul deputat Ovidiu Victor Ganț, secretari ai Camerei Deputaților.

Ultima parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de doamna deputat Alexandra Presură și de domnul deputat Ovidiu Victor Ganț, secretari ai Camerei Deputaților.

   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 4 mai 2022, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute. Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să îi retragă cuvântul.

Deputații își vor putea susține declarațiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputați - PSD, 3 deputați - PNL, 2 deputați - USR, un deputat - AUR, un deputat - UDMR, un deputat al minorităților naționale și un deputat neafiliat.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau o intervenție în aceeași ședință.

 
  Florin Piper-Savu - declarație politică intitulată Fabricat în România;

În continuare, îi dau cuvântul domnului Savu, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

   

Domnul Florin Piper-Savu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică se intitulează "Fabricat în România".

De-a lungul timpului, produsele fabricate în România au reușit să se ridice la standarde înalte de calitate și să constituie un motiv de mândrie națională. Atât pentru cumpărătorii din România, cât și pentru cei din afara granițelor noastre, un produs realizat în țara noastră a reprezentat mereu o carte de vizită care a contribuit la o percepție pozitivă asupra României până în cel mai îndepărtat colț al lumii.

Dincolo de a fi un concept de promovare media, "Fabricat în România" continuă să fie un motiv de mândrie pentru producătorii autohtoni, o sursă de încredere a cumpărătorilor în produse de calitate, dar și un îndemn la solidaritate, mai ales după perioada pandemiei.

În țara noastră se fabrică produse care ajung în aproape 200 de țări din întreaga lume, dar conceptul "Fabricat în România" înseamnă și succesul talentelor naționale din sport, artă, științe sau literatură, care au făcut cunoscut și respectat numele țării noastre în lumea întreagă.

Realitatea este că 80% dintre produsele fabricate în România sunt de fapt fabricate pentru export. Principalele exporturi sunt cele de automobile, software, îmbrăcăminte și textile, mașini industriale, echipamente electrice și electronice, produse metalurgice, materii prime, echipamente militare, produse farmaceutice, produse chimice fine și produse agricole și cereale, în timp ce consumatorii români iau de pe rafturi produse din export.

"Fabricat în România" rămâne conceptul economic principal al PSD. De aceea, peste 70% dintre măsurile pe care Partidul Social Democrat le-a impus în programul economic și în noua guvernare vizează soluții și scheme de ajutor pentru IMM-uri și zona de agricultură.

Unul dintre obiectivele strategice ale PSD este sprijinirea celor care produc în România, și în acest sens au fost lansate programele de sprijin pentru IMM-uri: IMM Producție, IMM Rural Invest, Garant Construct și Pentru Sprijinirea Inovației, dar și programe de sprijinire a fermierilor.

PSD propune acordarea de prime agricultorilor români de 10% din valoarea produselor agricole procesate în țară, dacă aceștia livrează producția agricolă la fabricile de alimente din România. Programul va ajuta fermierii români să se dezvolte și să producă mai mult, astfel încât românii să aibă acces la produse de calitate obținute pe plan local și la prețuri cât mai rezonabile.

Ce înseamnă un produs fabricat în România? Înseamnă siguranța locurilor de muncă pentru români, înseamnă stabilitate și predictibilitate. Copiii noștri, rudele și prietenii nu vor mai fi tentați să ia calea străinătății și-și vor aduce contribuția la dezvoltarea propriei țări, și nu a altora. Astfel, banii proveniți din impozite și taxe vor rămâne în România și vor putea susține educația, sănătatea, cultura. România va deveni astfel o țară prosperă, cu o economie puternică, la care a contribuit fiecare dintre noi!

Deputat al PSD Teleorman, Florin Piper-Savu.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Viorica Sandu - declarație politică având titlul Scăderea ratei șomajului reconfirmă măsurile de sprijin propuse de PSD;

Doamna Viorica Sandu.

Vă rog.

   

Doamna Viorica Sandu:

Bună dimineața, stimați colegi!

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de azi se intitulează "Scăderea ratei șomajului reconfirmă măsurile de sprijin propuse de PSD".

Datele publicate marți, 3 mai, de către Oficiul European pentru Statistică arată că România a înregistrat o rată a șomajului de 5,7% în luna martie. Această valoare plasează țara noastră pe lista statelor membre ale Uniunii Europene care au o rată mică a șomajului și reconfirmă faptul că măsurile luate de coaliție, cu scopul contracarării creșterilor de prețuri, au avut efect pozitiv în economie și nu au dus la desființarea sau pierderea locurilor de muncă.

De fapt, este pentru prima dată când inflația nu aduce șomaj în România. Mai mult, în ciuda crizelor pe care le parcurge regiunea noastră, investițiile străine au înregistrat creșteri de un miliard de euro în primele două luni ale acestui an, raportat la aceeași perioadă a anului trecut.

Aceste statistici întăresc încrederea românilor în măsurile de sprijin stabilite de coaliția de guvernare. Toate propunerile înaintate de miniștrii Partidului Social Democrat au fost gândite drept ajutor real pentru cetățeni, după consultări cu reprezentanții mediului privat și ai societății civile. Este important ca aceste măsuri să ajungă să fie implementate, cu atât mai mult cu cât ele nu afectează alocările bugetare pentru investiții și pentru dezvoltarea economiei, ci sunt prevăzute ca fiind eligibile pentru finanțare prin fondurile europene.

Partidul Social Democrat rămâne concentrat pe combaterea creșterii prețurilor, pe majorarea capacității de producție și procesare în industria alimentară și pe susținerea fermierilor și a produselor autohtone. Trebuie să continuăm să oferim sprijin firmelor românești și să protejăm locurile de muncă. Trebuie să protejăm pensionarii și familiile cu venituri mici, să motivăm și încurajăm performanța școlară, să sprijinim mediul privat și agricultura.

În situații de criză avem două opțiuni: să ne lăsăm copleșiți de povara provocărilor sau să ne folosim de acestea pentru a depăși limitările de până acum. Noi credem că putem să transformăm aceste crize, aparent obstacole, în oportunități de dezvoltare și reconfirmare a rolului strategic al României la nivel regional.

Vă mulțumesc.

Viorica Sandu, deputat de Galați.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică intitulată Lumea liberă trebuie să aplice sancțiuni drastice regimului de la Moscova;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Andrei Daniel Gheorghe.

Vă rog.

   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc.

Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi se numește "Lumea liberă trebuie să aplice sancțiuni drastice regimului de la Moscova".

Fac această declarație în contextul invaziei în Ucraina, o invazie pe care o vedem sub ochii noștri și care a înspăimântat o omenire întreagă.

Foarte multe persoane de bună-credință atrag atenția asupra faptului că sancțiunile occidentale asupra Rusiei ne afectează și pe noi. Așa este! Însă efectele sancțiunilor pe care le resimțim noi sunt infime, comparativ cu dezastrul pe care îl suferă economia și industria Rusiei.

Industria de mașini a Rusiei, inclusiv industria militară, este dependentă de tehnologia occidentală. Economia Rusiei este una învechită, fără investiții private sau de stat în tehnologii noi. Așa se face că aceste sancțiuni îi obligă pe ruși să construiască mașini personale fără airbag și fără sisteme computerizate de bord, așa cum se făceau acum 30-40 de ani.

Mai mult, din cauza sancțiunilor rușii și-au închis inclusiv fabrici de armament, precum Fabrica de tancuri de la Uralvagonzavod. Aceasta ne arată că sancțiunile lovesc direct în mașina de război a lui Putin. Sancțiunile au și un efect pe care poate unii nu îl văd: oamenii de rând, oligarhii și mare parte din siloviki încep să realizeze că actualul regim de la Kremlin le afectează interesele. Oamenii de rând se văd în imposibilitatea de a-și achiziționa bunuri necesare vieții de zi cu zi, precum hrană, electrocasnice, îmbrăcăminte. În schimb, oligarhii și siloviki și-au văzut brusc blocate averile de miliarde de dolari, iahturile, hotelurile și casele de vacanță din cele mai scumpe locuri din lume.

Sancțiunile trebuie să continue, iar scopul clar al acestora trebuie să fie ca Rusia și niciun lider de la Kremlin să nu se mai gândească vreodată să atace vreo altă țară. Sancțiunile trebuie să fie atât de dure, încât această perioadă a agresiunii ilegale, imorale, neprovocate și nejustificate asupra Ucrainei să rămână în istoria Rusiei ca o perioadă neagră pe care nimeni nu-și dorește să o mai repete.

Rusia lui Putin s-a dovedit un factor generator de instabilitate în relațiile internaționale. Sub mandatul lui, Rusia a atacat Georgia, în 2008, și Ucraina, în 2014 și 2022.

Pe plan intern Rusia este o satrapie aproape perfectă, fiind depășită, din acest punct de vedere, doar de țări precum Coreea de Nord.

Regimul dictatorial controlează populația prin acțiuni de teroare și prin represiune. În Rusia nu există justiție liberă, nu există opoziție politică liberă, nu există mass-media liberă. Orice voce critică este redusă la tăcere.

De aceea, militez pentru impunerea de sancțiuni mult mai dure, care să cuprindă inclusiv eliminarea de pe piața europeană a petrolului și a gazului rusesc.

Lecția pe care Rusia trebuie să o primească are scopul ca niciodată în viitorul previzibil vreun lider de la Kremlin să nu mai viseze măcar să reia acțiunile criminale ale lui Vladimir Putin.

Impunerea unui embargou total Rusiei este perfect legitimă și morală, căci scopul este împiedicarea obiectivelor sinistre ale unui regim care sub ochii întregii omeniri comite fără nicio remușcare crime abominabile împotriva populației civile din Ucraina.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Filip Havârneanu - declarație politică având ca temă modul în care sunt organizate concursurile școlare;

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Filip Havârneanu.

Vă rog.

   

Domnul Filip Havârneanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședintă.

Stimați colegi deputați,

Am crezut că statul român își iubește copiii. Am crezut că partidele vechi au învățat din propriile greșeli, dar unele caractere politice nu se schimbă nici când vine vorba de copii. "România Educată" este România care a uitat să spună elevilor "Meritați tot ce-i mai bun".

Zilele trecute, olimpicii României și-au făcut curaj să vorbească despre minciunile organizatorilor de concursuri, de la inspectorate și până la ministere, despre mizeria în care sunt obligați să-și adune forțele pentru a face performanță, fix în țara în care plagiatorii zâmbesc perfid și ascund falsurile pe care și-au clădit carierele la stat. La finalul competițiilor, cei reponsabili nu au ezitat să se laude peste tot, prin presă, pe unde au putut, pentru excelenta organizare și grijă. Niciun discurs fabricat la partid nu va bate realitatea unui copil!

Ministrul educației înjosește olimpicii României, transformând participarea la concursuri într-o traumă emoțională. Condițiile severe în care ei îngheață cu pixul în mână deasupra lucrărilor, camerele infecte și nepăsarea celor care pozează în lideri responsabili sunt cele care îi fac să creadă mai puțin într-o lume autohtonă. Sunt copii care simt că îi lasă puterile, fiindcă nici la ora asta nu aprinde nimeni lumina care a fost promisă de mult la capăt de drum. Hrana oferită unui copil cu rezultatele căruia se laudă apoi statul a fost o batjocură. Să dai niște resturi de mâncare unui elev care are nevoie de energie pentru a aduce medalii, să-l lași să meargă singur prin ploaie, pe centură, să îl cazezi în niște hoteluri sau internate îngrozitoare, în care ți se face rău de la acea mizerie, acestea toate denotă o lipsă de respect din partea ministrului educației. Un minister care insultă și neglijează efortul acestor elevi este unul care a picat toate examenele.

Acești copii excelează în ceva și niciodată nu vor copia la xerox teze de doctorat. Nu râdeți de prezentul lor și nici de această vocație pe care o au! Acești copii geniali și harnici ai României nu pot fi insultați la nesfârșit și trași în mocirla unei politici dezastruoase, în care coaliția puterii se simte bine. Vă bateți joc de o generație etern sacrificată în numele neputinței guvernamentale. Umilința nu trebuie să devină o normalitate, iar dacă avem considerație față de elevi vom susține vocea lor și adevărul lor atât de evident! Aș vrea să cred că statul acesta este demn de copiii care au diplome obținute pe bune. Aș vrea să cred că orice anchetă ar fi început n-o să bagați mizeria sub preș și n-o să vă atingeți de medaliile copiilor pentru care au muncit foarte mult, au reușit, dar, din păcate, sunt dezamăgiți. Și vă rog să nu uitați nici de ceilalți copii care stau în aceste condiții în fiecare zi.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Filip Havârneanu, deputat al USR Iași.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Ștefan-Iulian Lőrincz - declarație politică intitulată Românii de pretutindeni, batjocoriți din nou de coaliția toxică PSD-PNL-UDMR;

Domnul Ștefan-Iulian Lőrincz.

Vă rog.

   

Domnul Ștefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

"Românii de pretutindeni, batjocoriți din nou de coaliția toxică PSD-PNL-UDMR"

De altfel, această coaliție de hoți, plagiatori și trădători e consecventă în disprețul și ura pe care le manifestă față de românii din afara granițelor țării.

În urmă cu câteva săptămâni, împreună cu colegul meu Radu Mihail, am depus un proiect de lege pentru a reduce perioada de transcriere a actelor de stare civilă pentru românii care au dobândit și redobândit cetățenia română, de la 60 de zile la 10 zile.

Concret, am vrut să reducem termenul și timpul inutil de așteptare pentru un român care a depus jurământul de credință față de popor și care e cetățean, și în același timp nu e cetățean - pentru că nu are CNP.

După cum bine știți, în România, dacă nu ai CNP nu exiști, pentru că la noi actele de identitate pare că nu sunt făcute pentru cetățeni, în schimb cetățenii trăiesc pentru acte.

Dincolo de faptul că statul român obligă românii din Republica Moldova să aștepte peste doi ani de zile redobândirea cetățeniei române, umilirea lor de către statul român continuă și după depunerea jurământului.

Să nu uităm că statul român acordă în jur de 10.000 de cetățenii pe an. Iar periplul acestora cu celebrul dosar cu șină continuă și la primării, fiind nevoiți să aștepte plimbarea dosarului între instituții, și aceasta în condițiile în care niciun document nu se depune în format electronic.

Instituții populate de domnii și doamnele "Nu se poate", cu care m-am întâlnit acum câteva zile și în Comisia pentru administrație publică de la Senat, iar de această dată PSD a venit cu acea sfidare a bunului-simț, ironizând românii din afara granițelor țării cu afirmații precum: "Sunteți prea tânăr să înțelegeți administrația din România", "Se vede că nu aveți studii privind administrația din România și nu înțelegeți cum funcționează aceasta", "Habar nu aveți cum stă treaba cu complexitatea administrației publice românești", "60 de zile este prea puțin pentru transcriere", argumentând că ar fi nevoie de o presupusă valiză diplomatică pentru a transporta documentele.

În realitate, procesul este mult mai simplu, presupune un transfer al dosarului între ofițerul de stare civilă, serviciul de evidență a persoanelor din județe și primarul care avizează transcrierea actelor. În practică, de ar fi trimis dosarul și prin telegraf, tot mai puțin de 60 de zile le-ar fi luat.

Mai mult, Ministerul Afacerilor Interne a venit doar cu scuze că nu se poate și "Lăsați că ne vom ocupa noi de digitalizare, din 2023!". Aceleași scuze absurde care blochează orice inițiativă de debirocratizare a statului român.

Și haideți să vorbim despre exemple de bune practici. Așa cum președintele inert, incapabil, domnul Klaus Iohannis ar trebui să ia exemplul de la președinta Maia Sandu, și acest guvern al sărăciei ar trebui să se uite cu atenție la frații noștri de peste Prut și să învețe cum se pot transcrie actele de stare civilă în 5 sau 10 zile.

Sper ca măcar în al nouălea ceas deputații să conștientizeze importanța debirocratizării instituțiilor statului și să voteze proiectul de lege, pentru că cetățenia română nu este un privilegiu, ci un drept pentru românii din Republica Moldova.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Radu-Vicențiu Grădinaru - declarație politică având ca temă situația îngrijorătoare în care se află Teatrului Mihai Eminescu din Botoșani;

Domnul Radu-Vicențiu Grădinaru, din partea Grupului AUR.

Vă rog.

   

Domnul Radu-Vicențiu Grădinaru:

Stimați colegi,

În județul Botoșani, patrie a culturii românești, am avut odată un teatru - construit în numai doi ani din chetă publică, la care au participat minoritățile și aristocrații târgului de pe atunci.

Inaugurat cu mândrie în 1914, Teatrul "Mihai Eminescu" era o bijuterie arhitecturală care strălucea în mijlocul orașului Botoșani.

O parte din farmecul său a fost pierdut odată cu bombardarea sa, în 1944, însă a rămas în continuare un ax central al culturii botoșănene. Asta până în anul 2014, an centenar de la inaugurarea teatrului, când autoritățile locale decid că este momentul restaurării. Nimic rău în asta, însă această decizie a adus teatrul din Botoșani în stadiu de moarte clinică.

De opt ani de zile lucrările stagnează, dovedind o profundă lipsă de interes și profesionalism din partea autorităților.

De asemenea, actorii Teatrului "Mihai Eminescu" sunt nevoiți să joace în alte săli de spectacol, lipsite de dotările atât de importante pentru spectacolele de teatru. Ba chiar siguranța lor este pusă în pericol, actul artistic necesitând condiții speciale și nu orice fel de săli. Sunt aici și pentru a exprima revolta lor referitoare la această situație îngrijorătoare.

Revenind la proiectul de restaurare, sigur că da, au existat licitații obscure, umbrite de interesele de partid care își doreau ca firmele lor de casă să aibă prioritate în proiectul de restaurare a clădirii.

Evident, o firmă de casă a PSD-ului a câștigat și, după ce a despuiat până la cărămidă întreaga clădire istorică, au apărut problemele de ordin financiar, urmate la scurt timp de falimentul reputatei firme.

De 8 ani de zile, incompetența celor două partide care au condus Botoșaniul și care "întâmplător" se află astăzi împreună la guvernare se oglindește în clădirea teatrului care zace în mijlocul municipiului nostru.

Te întrebi dacă este vorba de rea-credință sau pură incompetență!

Orașul nostru a fost văduvit de cea mai iubită clădire și toată lumea ridică din umeri.

E destul!

Ce au făcut străbunicii noștri în 2 ani nu au putut restaura ăștia în 8 ani de zile!

Este momentul să luăm atitudine și pentru început vom cere explicații clare din partea Ministerului Culturii și a Ministerului Finanțelor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Nicolae-Miroslav Petrețchi - declarație politică având ca subiect celebrarea Zilei Naționale a Tineretului din România;

Din partea Grupului parlamentar al minorităților, domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi.

Vă rog.

   

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:

Vă mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Începând cu anul 2005, în a doua zi a lunii mai, celebrăm Ziua Națională a Tineretului din România, o zi cu și despre tineri, în care ne bucurăm de curajul și determinarea acestora, punându-ne în același timp speranțele în ei pentru crearea unui viitor mai bun.

Trecând peste simbolistica jovială și plină de viață a acestui eveniment, Ziua Națională a Tineretului din România poate reprezenta un moment de reflecție asupra nevoilor celor aproximativ 5,5 milioane de tineri din țara noastră, asupra modului în care ei încearcă să-și croiască un viitor în țara aceasta, precum și asupra modului în care noi, în calitate de reprezentanți ai poporului, îi putem susține.

Tocmai din acest motiv obligația autorităților publice este aceea de a identifica și adopta politici și decizii care au drept scop tocmai îmbunătățirea metodelor prin care tinerii pot să-și identifice și să-și valorifice competențele la un potențial cât mai mare, concomitent oferindu-le mijloacele adecvate pentru exprimarea dorințelor, viziunilor și opiniilor asupra evoluției societății, atât în prezent, cât și în viitorul apropiat, reprezentându-le, în același timp, convingerile.

Vorbim astfel despre o diversificare mult mai amplă a proiectelor și activităților destinate implicării lor active, asigurându-le o includere eficace pe plan socio-economic, civic, cultural și chiar politic.

Din păcate, încă putem fi martorii modului deficitar în care, în unele sectoare, înțelegem să actualizăm reglementările care au drept scop sprijinirea și motivarea tinerilor în formarea lor educațională sau profesională, acordarea unui sprijin mai mare pentru cei care provin din medii defavorizate sau care nu au acces la resursele necesare dezvoltării propice, continuând cu motivarea reală a elevilor performanți, dar și cu impulsionarea implicării autorităților în inserția tinerilor în câmpul muncii.

Un punct aparte la care cu siguranță trebuie să reflectăm mai mult îl reprezintă și modul în care înțelegem să promovăm și să susținem tinerii performanți, iar concursurile naționale care s-au desfășurat săptămânile trecute ne-au demonstrat din nou, dacă mai era nevoie, că inacțiunea nu reprezintă o soluție.

Pentru noi, etnicii ucraineni din România, tinerii reprezintă viitorul, aceștia fiind cei care preiau și transmit generațiilor viitoare moștenirea sacrală a unui popor. Cu toate acestea, rămâne întrebarea: cum ar fi decurs cea de-a 28-a ediție a olimpiadei de limba și literatura ucraineană maternă dacă aceasta nu avea susținerea Uniunii Ucrainenilor din România, cea care a asigurat asistența organizatorică, cazarea, masa, transportul și chiar premiile decente acordate elevilor?

Problemele cu care se confruntă tinerii trebuie să ne preocupe pe toți, intervenind împreună pentru crearea și implementarea imediată de noi politici îndreptate către nevoile reale ale tinerilor din România, indiferent de etnie, religie, regiune a țării, rămânând mai deschiși și receptivi la cererile tinerilor, încurajându-i să se implice în viața comunităților din care provin și susținându-i în demersurile lor de a-și îmbunătăți mediul în care trăiesc.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Mihai Ioan Lasca - declarație politică intitulată România este în război de peste 30 de ani!;

Domnul Mihai Ioan Lasca.

Vă rog.

   

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de azi se intitulează "România este în război de peste 30 de ani!".

Stimați colegi,

Ieri, președintele țării ne-a informat că a aprobat intrarea, staționarea și operarea trupelor străine pe teritoriul României. Noi, ca aleși ai poporului român, avem datoria să reprezentăm românii și să ascultăm vocea lor. Și vocea majorității românilor, în proporție de aproximativ 70%, este aceea că nu doresc implicarea României într-un război care este foarte mult pe placul actorului Zelenski, acest dansator pe tocuri cu pretenții penibile de "erou ascuns în buncăr".

Deși pare o coincidență, dar nu este deloc așa, aceiași 70% din români au refuzat să se injecteze cu seruri experimentale a căror achiziție face acum obiectul unui dosar penal deschis de DNA. Aceiași 70% din români nu au votat la alegerile parlamentare din anul 2020, scârbiți fiind de clasa politică care de 30 de ani vinde România bucată cu bucată.

Acum, aceiași 70% din români vor să trăiască în pace și nu să devină carne de tun pentru slugărnicia unor politicieni care se duc pe rând în vizite la dansatorul pe tocuri, micul Zelenski. Într-o democrație majoritatea - și nu minoritatea - decide, dar acest principiu este călcat în picioare de niște guvernanți trădători.

În timpul pLandemiei guvernanții mințeau cu nerușinare românii că vaccinul înseamnă normalitate, iar acum mint românii că războiul înseamnă lupta pentru pace. În prezent, nimeni nu are voie să critice războiul dorit de micul Zelenski, așa cum în pLandemie nimeni nu avea voie să critice serurile experimentale care din păcate au ucis oameni.

De peste 30 de ani, românii se află deja într-un război cu guvernanții trădători, cu corupția din instituțiile statului, cu străzile pline de gropi din cartiere parcă bombardate, cu abuzurile forțelor de ordine care ar trebui să îi apere tocmai de abuzuri, cu cele mai mari facturi și prețuri din Europa, raportat la nivelul de trai, și lista "războaielor" poate continua.

Aceste "războaie" din interiorul României nu s-au dorit a fi rezolvate, în schimb, niște obedienți doresc să arunce românii într-un război benefic doar celor care stau ascunși pe margine, echipați cu veste antiglonț în lumina reflectoarelor, doar pentru impresie artistică.

De peste 30 de ani românii așteaptă reconstrucția țării, dar trădătorii au tupeul să afirme că vor contribui financiar la reconstrucția Ucrainei. Unele orașe ale Ucrainei din timpul conflictului armat cu Federația Rusă arată mai bine decât unele orașe din România pe timp de pace.

John Kennedy, al 35-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, a rostit două propoziții care acum sunt uitate: "Omenirea trebuie să pună capăt războaielor, altfel războaiele vor pune capăt omenirii!" și "Să nu negociem niciodată cu frică. Dar să nu ne fie niciodată frică să negociem!"

Țări europene importante din punct de vedere economic negociază pentru cetățenii lor, în schimb, trădătorii românilor încearcă să distrugă și ce a mai rămas în țară. Între timp, micul Zelenski cere bani europenilor ca să ducă un război, refuzând negocierea și implicit pacea.

Viitorul României aparține patrioților!

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat independent Mihai Lasca.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Romulus-Marius Damian - declarație politică având titlul PSD sprijină tinerii români!;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Romulus-Marius Damian.

   

Domnul Romulus-Marius Damian:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "PSD sprijină tinerii români!".

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi face referire la Ziua Națională a Tineretului, pe care o sărbătorim anual pe 2 mai, și aș dori să profit de această ocazie pentru a le ura tinerilor noștri la mulți ani, dar și pentru a-i informa cu privire la câteva demersuri inițiate de PSD, cu scopul de a-i sprijini pe aceștia.

Tinerii sunt viitorul acestei țări și al lumii întregi și de aceea PSD a inițiat mai multe proiecte care să vină în sprijinul dezvoltării tinerilor români. Astfel, pachetul "Sprijin pentru România", prin care se acordă un ajutor financiar pentru decontarea procedurilor de fertilizare in vitro pentru tinerii care nu pot avea copii din motive medicale, vouchere pentru elevi pentru rechizite, haine, alimente, Programul "Family Start", credit garantat de stat pentru familiile la început de drum, Programul "Student Invest", ajutor financiar pentru studenții români sub forma unui credit garantat de stat, burse pentru românii de pretutindeni în aceleași condiții precum cele acordate studenților români, Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, componentă PNRR, adresat elevilor aflați în risc de abandon școlar, cu precădere celor din mediul rural.

Felicit activitatea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse pentru proiectele pe care le are în desfășurare. Atât eu, cât și colegii mei din Comisia pentru învățământ a Camerei Deputaților așteptăm cu interes să dezbatem noua Lege a tineretului și Strategia națională pentru tineret, care se află în proces de elaborare și care sunt extrem de importante.

Anul 2022 este Anul European al Tineretului, așa cum a fost declarat de către Comisia Europeană și deci este cu atât mai important să venim în sprijinul tinerilor prin măsuri concrete, să le arătăm solidaritatea și aprecierea noastră, după 2 ani foarte grei de pandemie în care sistemul de educație a avut de suferit.

Vă mulțumesc.

Deputat Marius-Romulus Damian, Caraș-Severin.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Valentin-Ilie Făgărășian - declarație politică intitulată Sistemul fiscal din România trebuie să rămână predictibil. Firmele românești au nevoie de capitalizare;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Valentin-Ilie Făgărășian.

Vă rog.

   

Domnul Valentin-Ilie Făgărășian:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea de astăzi se numește "Sistemul fiscal din România trebuie să rămână predictibil. Firmele românești au nevoie de capitalizare".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Nimic nu face mai rău mediului de afaceri românesc decât acele declarații publice iresponsabile care aduc în discuție fie majorări de impozite și taxe, fie introducerea unor impozite noi, fie reconsiderarea libertății economice a agenților privați. În lipsă de soluții moderne și constructive, unele persoane se trezesc propunând în mod iresponsabil impozite progresive, introducerea unor noi taxe sau înrolarea forțată a tuturor agenților economici în nu știu ce registre sau caiete ale firmelor. Nimeni însă nu vorbește despre faptul că firmele românești se zbat de doi ani să supraviețuiască, despre faptul că fiecare loc de muncă din economia privată a fost protejat prin efortul antreprenorilor români și că acea creștere economică importantă cu care s-a tot mândrit țara noastră se datorează exclusiv firmelor românești.

Stimați colegi,

Nu cred că sunt singurul care a remarcat faptul că atât organismele internaționale, cât și Comisia Națională de Prognoză, și-au moderat optimismul privind creșterea economică din acest an, aducând-o la jumătate. Efectele agresiunii ruse asupra poporului ucrainean, inflația prețurilor în domeniul energetic și blocajele apărute pe lanțurile de aprovizionare cu mărfuri sugrumă activitatea producției din toate domeniile. În acest context de maximă incertitudine economică, în care firmele au nevoie de sprijin, nu de impozite mai mari, cred că cei care avansează asemenea teme de discuție în spațiul public fac foarte mult rău economiei și stabilității.

Stimați colegi,

Există soluții la provocările care încearcă economia românească. Grație Guvernului Ciucă, anul 2022 va intra în istoria post-revoluționară ca anul cu cel mai mare volum al investițiilor publice. Aceasta este adevărata gură de oxigen de care are nevoie mediul economic privat. Orice investiție publică înseamnă comenzi suplimentare pe orizontală, înseamnă dezvoltarea firmelor mici românești, înseamnă locuri de muncă bine plătite pentru români și atractivitate pentru investițiile străine directe.

Apoi, capitalurile românești au șansa de a se dezvolta și deveni mai competitive cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile. Grație președintelui Iohannis și a PNL, 80 de miliarde de euro așteaptă să fie cheltuiți în economia românească. Îi felicit pe miniștrii care au făcut posibil ca, numai în primele luni ale acestui an, sumele atrase de la Uniunea Europeană să fie mai mari și cu aproape 64% față de anul precedent. Deci, se poate!

Așadar, economia românească are nevoie de resurse, de capitalizare, de finanțare, nu de taxe și impozite noi. Urmează cel puțin 6 ani plini de oportunități financiare pentru țara noastră, pe care îmi doresc să-i fructificăm în integralitate.

Vă mulțumesc.

Valentin Făgărășian, deputat al PNL.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Ion-Marian Lazăr - declarație politică având titlul O nouă palmă primită de antreprenorii români;

Domnul deputat Ion-Marian Lazăr, USR.

Vă rog.

   

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "O nouă palmă primită de antreprenorii români".

Se pare că o nouă propunere legislativă este înregistrată, spre adoptare în procedură de urgență, la Biroul permanent al Senatului României, sub nr. 254 din 20 aprilie 2022.

Propunerea, ce este asumată inclusiv de parlamentari PNL, vizează operarea unor modificări ale Legii Camerelor de Comerț din România.

Printre alte aberații prevăzute prin această propunere legislativă, se are în vedere și crearea unui așa-zis catalog al firmelor, ce va implica introducerea unei noi taxe pe seama agenților economici. Scopul nedeclarat al acestei taxe, ce poate atinge valoarea de 100 de euro/an, îl reprezintă umflarea conturilor Camerei Naționale de Comerț, dar și a Camerelor de Comerț Județene, cărora le va reveni un procent de 20% și respectiv 80% din taxa percepută de la profesioniștii înscriși în Catalogul firmelor.

Această nouă palmă primită pe obrazul extrem de tăbăcit al antreprenorilor români îmi amintește de "patenta" - este acel impozit anual din perioada Regulamentului Organic, ce condiționa exercitarea activităților specifice de către negustori și meseriași.

Nu are rost să comentez câte principii sunt încălcate în mod grosolan prin această propunere legislativă. O să mă rezum doar să le reamintesc colegilor parlamentari din arcul guvernamental că libera asociere și tratamentul egal al persoanelor sunt principii care trebuie respectate în cadrul unei piețe concurențiale.

În final, nutresc speranța că parlamentarii PNL, ce se autoproclamă apărători ai mediului de afaceri, vor înțelege în ceasul al doisprezecelea că aceste principii nu au caracter facultativ și că este necesar să își retragă semnăturile de pe acest demers legislativ, care este, de fapt, o jecmănire a antreprenorilor români.

Mulțumesc.

Deputat Lazăr Ion-Marian, Circumscripția nr. 40 Vâlcea.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Dumitru-Viorel Focșa - declarație politică intitulată Domnule Ciucă, dar cu morții cum rămâne?;

Domnul Dumitru-Viorel Focșa, vă rog.

   

Domnul Dumitru-Viorel Focșa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Domnule Ciucă, dar cu morții cum rămâne?".

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

În luna mai a anului trecut, mai exact, pe data de 30, actualul președinte al Senatului, premierul de tristă amintire, Florin Cîțu, își anunța cu surle și trâmbițe candidatura la funcția de președinte al Partidului Național Liberal.

Girat de forma fără fond de la Cotroceni, sprijinit de toxica echipă câștigătoare, dar mai ales ghidat de acea mână invizibilă care mută personaje obscure, șantajabile, obediente, în funcțiile de conducere ale statului, întocmai ca pe o tablă de șah, Florin Cîțu a câștigat alegerile de președinte la PNL.

Numai că, în doar șase luni de zile, "salvatorul României" a fost executat cu sânge rece de cei care i s-au prosternat la Congres.

Evident, nu soarta lui Florin Cîțu ne interesează, ci prețul pe care românii l-au plătit pentru alegerea lui, preț pentru care nu răspunde nimeni.

Acest cost nu se calculează nici în euro, nici în dolari, nici în inflație, ci în morți. Da, în morți, în morții de COVID, în cei care nu au mai avut nicio șansă în valul 4, din cauza campaniei interne liberale, campanie care a pus întreaga Românie pe un mare hold.

În perioada iunie-noiembrie 2021, în România s-au înregistrat 23.758 de morți din cauza infectării cu virusul Sars-CoV-2, adică 36,28% din totalul înregistrat la finele lunii aprilie 2022. Aceasta este perioada în care toate autoritățile statului nu au făcut absolut nimic pentru a preveni dezastrul, pentru că, nu-i așa, România învinsese pandemia și era nevoie de liniște pentru alegerea lui Cîțu. Da, a fost liniște de mormânt, la propriu.

La doar câteva luni de la această dramă națională, ca și cum nu s-ar fi întâmplat absolut nimic, echipa câștigătoare a rămas pe poziții, iar conducătorul ei este executat public. Nu am auzit nici măcar un "Ne iertați, pentru că am fost proști, ticăloși, pentru că v-am sacrificat, pentru că v-am omorât rudele pentru Superman în budigăi!". Nu am văzut nici măcar schița unei păreri de rău, ci doar o nouă încordare a mușchilor, pentru salvarea și conservarea privilegiilor.

Așadar, domnule Ciucă, înainte de orice, în calitate de membru și conducător al echipei câștigătoare, care îi are pe conștiință cel puțin pe cei 23.758 de morți, ar trebui să răspundeți public - cine plătește pentru ei?

Vă mulțumesc.

Dumitru-Viorel Focșa, deputat AUR de Constanța.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Dumitru Coarnă - declarație politică având titlul Legea offshore sau vânzarea gazelor naturale din Marea Neagră pe un preț derizoriu și impactul pentru România;

Domnule Coarnă, vă rog.

   

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică intitulată: "Legea offshore sau vânzarea gazelor naturale din Marea Neagră pe un preț derizoriu și impactul pentru România".

Proiectul de lege care permite vânzarea gazelor naturale ale României din Marea Neagră pe nimic, pentru ca ulterior țara noastră să le răscumpere la prețuri exorbitante de la companiile de exploatare, denumit Legea offshore, a fost înregistrat la Senat. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, reprezintă, în fapt, o Cutie a Pandorei.

Potrivit proiectului de act normativ care modifică Legea offshore, pe toată durata derulării acordurilor petroliere referitoare la perimetrele petroliere offshore și onshore de adâncime, titularii acordurilor, inclusiv operatorii economici afiliați acestora, vor avea dreptul de a comercializa în mod liber hidrocarburile produse din perimetrele petroliere respective, la prețurile și în cantitățile determinate de către aceștia, în acord cu legislația națională și cu principiile Uniunii Europene de piață liberă.

Astfel, sub pretextul crizei energetice și a independenței energetice față de Rusia, s-a inițiat un act normativ prin care devenim dependenți față de companiile de exploatare a gazelor naturale; gaze naturale proprietate a statului român, de altfel. "Facilitățile fiscale" oferite acestor companii nu vor crește veniturile la bugetul de stat, ci, din contră, le vor scădea vertiginos.

În realitate, modificările la Legea offshore sunt profund dezavantajoase pentru România. În primul rând, companiile nu sunt obligate să vândă niciun metru cub din gazele României pe piața internă, în condițiile în care în legea inițială, pe care companiile care au semnat contractele erau obligate să o respecte, 50% din gaze ar fi trebuit să ajungă pe piața românească. În al doilea rând, din impozitarea veniturilor suplimentare care depășesc un preț de vânzare de 85 de lei pe MWh, statul s-ar putea să nu obțină vreun profit.

Modificările legislative mai prevăd și majorarea deducerii investițiilor de la 30% la 40%, ceea ce înseamnă că firmele care exploatează gazul din Marea Neagră vor putea introduce cheltuieli de până la 40%, iar impozitarea se va face doar pe 60% din veniturile suplimentare. În final, statul român ajunge să încaseze sume modice, în condițiile în care redevența pe cantitatea de gaz vândut se raportează la prețul mediu al gazului.

Modificarea Legii offshore nu aduce nimic bun, nici pentru țară, nici pentru consumatorul de rând. În afară de o redevență la prețul mediu al gazelor, acele impozite pe veniturile suplimentare pot fi ocolite foarte ușor. Companiile pot vinde la 85 de lei MWh, pragul la care nu se percep taxe, către propriile filiale, pentru ca mai apoi să le revândă la prețurile dorite.

De ce nu exploatează și România printr-o societate cu capital de stat resursele naturale proprii, care există deja în Marea Neagră, dacă tot se dorește independență energetică?

Suntem în plină criză energetică în România, ca urmare a creșterii exorbitante a prețului la gaze și energie electrică, însă Guvernul nu a întreprins demersurile legislative prin care s-ar fi redus aceste costuri. Pe scurt, suntem în situația în care avem resurse naturale care ar putea să ne acopere necesarul nostru de consum, dar le vindem pe nimic, pentru a le răscumpăra ulterior la un preț exorbitant, impus de companiile de exploatare.

Dumitru Coarnă, deputat independent, Circumscripția nr. 12 Călărași.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Elena Hărătău - declarație politică intitulată Autostrada A7 - de la stadiul de hârtii la stadiul de asfalt;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna Elena Hărătău.

Vă rog, doamnă.

   

Doamna Elena Hărătău:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Autostrada A7 - de la stadiul de hârtii la stadiul de asfalt".

De puțin timp, toți factorii politici am căzut de acord, cel puțin în declarații, că regiunea Moldovei trebuie scoasă din izolare prin construirea de autostrăzi. Spuneam, în cea de-a doua mea intervenție pe această temă de la tribuna Camerei Deputaților, că "în acest fel, regiunea Moldovei va dispune de o infrastructură rutieră adecvată, care să îi permită mult mai ușor atragerea investițiilor străine, asigurându-se prin aceasta și un «culoar european» pentru Republica Moldova".

Atrag atenția astăzi asupra a ceea ce se dorește a fi Autostrada A7, Ploiești - Buzău - Focșani - Bacău - Pașcani. În aprilie 2016, fostul CNADNR anunța că la jumătatea acelui an va fi lansată licitația. După exact 6 ani, între Ploiești și Pașcani nu s-a deschis niciun șantier de lucrări. Totul este neschimbat, exact ca în 2016.

Cu hârtiile emise pentru acest proiect, s-ar putea acoperi însă toată distanța, adică ceva peste 300 de kilometri. Este un proiect care, pe niște insule din Spania, de exemplu, era gata de câțiva ani.

Apoi, în 2017, ni se spunea că proiectul șoselei noi, de 327 de kilometri, dintre Ploiești și Pașcani, apare în MasterPlan ca DX5 Siret Expres și are ca perioadă de implementare 2016-2020, la un cost estimat de 1,35 miliarde de euro.

Astăzi, în 2022, pe site-ul CNAIR, A7 apare în secțiunea "Autostrăzi în pregătire".

Având în vedere aceste aspecte, ca deputat de Bacău, îmi exprim speranța ca măcar de astăzi înainte, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, împreună cu organismul subordonat, CNAIR, vor urgenta trecerea A7 de la stadiul de hârtii la stadiul de asfalt. Iar în ultimul timp chiar există pași concreți în acest sens.

Consider că și opinia publică trebuie să afle, după 6 ani de tergiversări, care este costul estimat al Autostrăzii A7, Ploiești - Buzău - Focșani - Bacău - Pașcani.

Mulțumesc.

Deputat al PNL de Bacău, Elena Hărătău.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Brian Cristian - declarație politică declarație politică având ca subiect Ziua Națională a Tineretului;

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Brian Cristian.

Vă rog.

   

Domnul Brian Cristian:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

A fost nevoie să treacă 2 mai, Ziua Națională a Tineretului, ca să mai realizez încă o dată cât de deconectată este clasa politică de la acest sector, pe care îl bagă în seamă doar la ocazii speciale. De aceea, tinerii nu se simt reprezentați, o mare parte dintre ei doresc să plece din țară, din cauza lipsei de oportunități, și, durerea politicienilor, se prezintă la vot într-un procent ridicol de mic.

Tot ridicol este și faptul că prin ministere nu avem specialiști în politici publice pentru tineret, iar expertiza vine, de regulă, de la organizații neguvernamentale. La fel cum este ridicol faptul că avem anul acesta un minim istoric în ceea ce privește procentul din PIB alocat educației - 2,58%, deși legea prevede 6% - sau că noul înființat Minister al Tineretului este nefuncțional după aproape 6 luni, asta exact în Anul European al Tineretului.

Vorbeam mai devreme despre cât de rupți de realitate sunt majoritatea politicienilor și ne vin exemple din țară, unde bugetul întreg alocat tineretului din diverse primării este jumătate din bugetul alocat unor concerte de muzică populară, care s-ar fi dorit să fie evenimente pentru tineri organizate de 2 mai. O lipsă clară de viziune sau poate chiar rea intenție, am putea spune.

Sunt multe lucruri de rezolvat pentru tinerii din România, mai ales în contextul provocărilor cauzate de pandemia de COVID - și mă refer aici și la trecerea la mediul hibrid de învățare și rămânerea în urmă de care au avut parte unii tineri sau izolarea. De aceea o să dau câteva exemple din teritoriu, mai exact, din județul Maramureș, din care provin, unde reprezentanții organizațiilor de și pentru tineret mi-au transmis nevoile tinerilor, în urma consultărilor cu aceștia. Viitoarea generație își dorește servicii de informare cu privire la oportunitățile pentru tineret, servicii gratuite de orientare în carieră, educație financiară, educație sexuală, sau de consiliere și psihoterapie. Și mă bucur că o parte dintre acestea sunt cuprinse în viitoarea Lege a tineretului, la care am lucrat în Comisia pentru tineret și sport, alături de colegi, și pe care am amendat-o.

Este datoria noastră să fim în permanență în contact cu tinerii, pentru că ei trebuie să fie ascultați și sprijiniți de fiecare dată când au nevoie, nu doar la ocazii speciale sau când politicienii vor atenție sau titluri onorifice pentru orașele lor. Mi-aș dori o clasă politică care să fie cu adevărat atentă la nevoile viitoarei generații, și nu doar declarativ, sau în momentele speciale, când dă bine să te adresezi tinerilor.

La mulți ani tuturor tinerilor din România!

Vă mulțumesc.

Brian Cristian, deputat de Maramureș.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Dan Tanasă - declarație politică intitulată Politica antiromânească a liderilor UDMR;

Domnul deputat Dan Tanasă, vă rog.

   

Domnul Dan Tanasă:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Hristos a Înviat!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Politica antiromânească a liderilor UDMR".

În aceste vremuri tulburi la nivel european și chiar mondial, securitatea națională trebuie să reprezinte o prioritate, iar orice gest care subminează integritatea statului român sau jignește simbolurile noastre naționale trebuie tratat cu maximă seriozitate. În acest context, considerăm ca fiind extrem de îngrijorătoare atitudinea UDMR, care prin poziționarea liderilor față de regimul Orban, evidentă fiind totala supunere și vasalitate față de conducătorul statului vecin, am putea în mod legitim să ne punem întrebarea, cărui interes servesc acești politicieni care au ajuns până la cele mai înalte funcții în conducerea statului român?

Această atitudine sfidătoare și jignitoare la adresa națiunii române și constantele tentative de subminare a statalității României reprezintă o politică asumată de către UDMR, nu doar de la venirea lui Orban la putere, ci chiar din clipa înființării. Faptele grăiesc de la sine, după zeci de procese în care personal m-am implicat pentru apărarea limbii române și a simbolurilor naționale prin respectarea Constituției și a legilor în cele trei județe din inima României - Covasna, Harghita și Mureș -, am constatat în mod direct disprețul pe care acești lideri îl au față de orice element românesc. Derularea unui proces sistematic de epurare etnică a românilor din cele trei județe, afișarea ostentativă a unor steaguri autonomiste sau ale unui stat străin pe teritoriul României, complicitatea la acapararea unor imobile neprețuite de patrimoniu sau subminarea învățământului în limba română, din județele amintite, constituie doar câteva dintre metodele utilizate de către acești așa-ziși lideri ai comunității maghiare din România.

Totodată, devine evidentă întrebarea cu privire la loialitatea acestor lideri ai UDMR, cetățeni români, care au jurat credință unui stat străin, cu interese adeseori contrare față de cele ale României, cetățeni care astăzi ocupă posturi de vicepremier, miniștri, senatori, deputați, conduc unele dintre cele mai importante și bogate ministere din România, au ajuns secretari de stat și sunt prezenți în absolut toate structurile de conducere la nivel executiv central ale statului român. Toate acestea în timp ce liderii formațiunii fac campanie în mod ostentativ unui partid de guvernământ din Ungaria, primesc miniștri de externe și secretari de stat în instituțiile statului român, ca și cum ar fi propria moșie, fără urmă de respect față de uzanțele diplomatice și de protocol. Același partid de guvernământ care astăzi afișează o politică voalată pro-rusă, fidelă lui Putin, chiar în vremurile actuale de război.

Închei prin a accentua faptul că UDMR nu reprezintă nici pe departe interesele comunității maghiare din România, unica prioritate fiind interesul de grup și căpătuirea financiară a conducătorilor acestei formațiuni. De altfel, 2 din 3 maghiari nu votează UDMR la alegerile parlamentare. Județele menționate se confruntă cu una dintre cele mai slabe rate de dezvoltare, ocupând constant ultimele locuri la nivelul veniturilor pe județe. Maghiarii onești au înțeles acest lucru și mulți reacționează, iar comunitatea maghiară nu mai poate fi captivă din punct de vedere electoral acestei formațiuni care timp de 32 de ani a promis doar himere autonomiste, fără o dezvoltare reală și fără a îmbunătăți condițiile de trai în zonele pe care le controlează ca pe niște feude și în care se comportă întocmai ca niște grofi. Mesajul meu nu se îndreaptă împotriva etnicilor maghiari din România, cetățeni loiali ai țării în care s-au născut, ci se adresează acelor politicieni, conducători vremelnici care profită de un context etnic, fără a avea în vedere interesul real al comunității.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Cătălin-Zamfir Manea - declarație politică având ca temă aprobarea, de către Guvernul României, a Strategiei de incluziune pentru minoritatea romă;

Domnul Cătălin-Zamfir Manea, vă rog.

   

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Săptămâna trecută, Guvernul României a aprobat Strategia de incluziune pentru minoritatea romă, un document de maximă importanță. De altfel, principalul document de politică publică a Guvernului României pentru incluziunea minorității rome. Acest document are o istorie veche; a fost aprobat încă din timpul Guvernării Năstase din 2001, nu a suferit întreruperi până în anul 2020. Din anul 2020 și până săptămâna trecută am avut o întrerupere de mai bine de un an și jumătate.

Este bine că, în final, Guvernul și-a asumat până la urmă acest angajament de politică publică, un angajament asumat și în relația cu Comisia Europeană.

Eu cred că este nevoie de maturitate politică, de o mai mare responsabilizare a membrilor Guvernului, în sensul de a trata cu maximă seriozitate planul de măsuri care însoțește această Strategie de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome.

Cu toții știm că situația minorității rome nu s-a îmbunătățit în ultimii ani, ba din contră, aș putea spune că problemele s-au tot amplificat, direct proporțional cu anii de democrație scurși din '90 până în prezent.

Și, de aceea, consider că atât prim-ministrul, cât și toți ceilalți membri ai Guvernului, miniștrii de resort care au măsuri specifice în sarcina și în dreptul ministerelor pe care le conduc, trebuie să o trateze cu seriozitate maximă. Strategia aceasta nu trebuie să fie doar un act de intenție sau un document pe care Guvernul României să-l fluture sau să-l arate oficialilor europeni, ca și cum și-ar fi îndeplinit angajamentele, ci, pur și simplu, trebuie să fie un document care să beneficieze de buget și de o voință politică, cum spuneam mai devreme, pentru implementarea măsurilor specifice.

În continuare, comunitățile de romi au nevoie de resurse umane specializate, care să fie angrenate în administrația publică locală. Aici mă refer, în primul rând, la mediatorii școlari, mediatorii sanitari, experții locali pe problemele romilor, care sunt cuprinși fie în cadrul primăriilor, fie la nivelul instituțiilor prefecților din țară.

Repet, aceste resurse umane sunt indispensabile procesului de, haideți să spunem, de incluziune a minorității rome.

Pentru mine, în calitate de deputat al minorității rome, educația reprezintă de departe prioritatea maximă; după aceea, dezvoltarea locală și regională, în sensul în care aceste familii ale romilor din mediul rural ar trebui să beneficieze, spun eu, în secolul XXI, măcar de acces la energie electrică, apă potabilă și alte utilități minimale.

Este inacceptabil pentru un stat democratic, așa cum este România, ca în secolul XXI să avem în continuare zeci de mii de familii care trăiesc în condiții de nedescris, ca să nu spun mizere.

Așadar, vă îndemn pe toți membrii Guvernului și pe dumneavoastră, în calitate de colegi parlamentari, noi, în calitate de for legislativ, să sprijinim toate măsurile care vizează echitatea socială și accelerarea procesului de incluziune al minorității rome din România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Anamaria Gavrilă - declarație politică intitulată Țară, țară - vreți război?;

Doamna deputat Anamaria Gavrilă, vă rog.

   

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

"Țară, țară - vreți război?"

Pentru că domnul președinte Iohannis, domnul Ciucă, domnul Ciolacu și domnul Cîțu au pregătit România să trimită armament către Ucraina. Iar trimiterea de armament către Ucraina înseamnă o provocare pentru Moscova, un pericol imens pentru România și pierderea Republicii Moldova.

NATO a încurajat Ucraina și acum nu o poate ajuta. Pentagonul spune că vor o Rusie cât mai slăbită. Și ne întrebăm, cu ce preț? Pentru că un război între NATO și Rusia nu se va duce pe teritoriul Statelor Unite ale Americii și nici pe teritoriul Rusiei, se va duce pe teritoriul României și al Republicii Moldova.

Iar cine ne bagă într-un război ar trebui să fie oameni puternici, să ne conducă spre victorie. Însă în cine să ne încredem? În Iohannis, în Ciolacu, în Ciucă și în Cîțu? Și cum să te bagi într-un război între doi frați? Pentru că asta sunt ucrainenii și rușii. Iar sângele apă nu se face. Frații vor găsi o cale de împăcare. Iar atunci România cum se va poziționa?

Nici până acum atacurile din Transnistria nu au fost clarificate. Au fost ucrainenii? Au fost rușii? Iar dacă au fost ucrainenii, cum putem noi, românii, să trimitem arme Ucrainei?! Doamne ferește să ne trezim că armele pe care noi le-am trimis Ucrainei au fost folosite să-i ucidă pe frații noștri basarabeni!

Și cum putem noi să trimitem arme Ucrainei, când aceasta, prin declarațiile președintelui său, a arătat o lipsă totală de respect față de Republica Moldova, o țară care a ajutat atât de mulți ucraineni care au fugit din calea războiului?

Oare nimeni nu poate să vadă dincolo de acest război? Nimeni nu are o viziune mai mare decât războiul? Nimeni nu poate decât să se urască și să se omoare? Nimeni nu poate să vadă lumina, să vadă unde sunt interesele și punctele comune? Nimeni nu poate să vadă luminița păcii în întunericul mâniei?

Pentru că prețul pentru pace nu poate fi mai mare decât prețul pe care noi toți îl vom plăti în cazul unui război mondial și nuclear. Iar câștigul unei păci ne va aduce mult mai mult decât poate aduce un război pentru ego-ul unei singure națiuni.

Ce vrem să riscăm intrând într-un război? Istoria ne arată că în fața sovieticilor, a ucrainenilor și a rușilor, România a pierdut teritorii importante. Care teritorii vrem să le mai pierdem? Transilvania?

Spunem NU trimiterii de armament către Ucraina. Spunem și cerem neimplicarea României în acest război. Spunem DA păcii. E timpul să găsim soluții pentru pace, e timpul ca Ucraina să își declare neutralitatea față de NATO.

Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Roman - declarație politică având subiectul Redeșteptarea poporului român. Suveranitatea și politica de apărare a României;

Domnul Nicolae Roman.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Nicolae Roman:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Din ciclul de declarații politice ce vizează "Redeșteptarea poporului român", astăzi voi prezenta legătura dintre suveranitate și politica de apărare a României.

Consolidarea politicilor de apărare reprezintă pentru orice țară fundamentul existenței sale ca stat suveran și independent.

Politica de apărare se bazează pe Strategia națională de apărare, ca document programatic esențial pentru dezvoltarea, pregătirea și înzestrarea forțelor armate ale unui stat.

Strategia națională de apărare a României, aprobată în 2020, este interdependentă cu toate elementele politico-social-economice ale statului nostru.

Puterea militară a unui stat, cea care îi determină și structura forțelor sale armate, este dată și de demografia națională.

O națiune reprezintă o comunitate stabilă de oameni, istoricește constituită ca stat, apărută pe baza unității de limbă, teritoriu, de factură psihică, de viață economică, care se manifestă în particularități specifice ale culturii naționale și în conștiința originii și evoluției comune.

Națiunea trebuie să se preocupe de crearea unei mase tinere de populație, educate și apte să participe la susținerea efortului militar al țării, în orice situație.

La izbucnirea conflictului ruso-ucrainean, la sondajul de opinie privind eventuala angrenare în efortul național pentru apărarea patriei, din nefericire, doar 24,6% din cei intervievați au răspuns pozitiv.

Și din acest motiv trebuie reluată ideea introducerii serviciului militar obligatoriu, după rigorile moderne, ale unor state cu tradiție în acest domeniu, pentru consolidarea sistemului militar românesc și pentru întărirea familiei, dar și a prestigiului internațional al statului nostru.

Puterea militară a statului român este unul dintre elementele care influențează puternic poziția sa în raport cu alte state sau organisme internaționale, cu ocazia diferitelor discuții și negocieri.

De aceea, pentru susținerea suveranității sale, țara trebuie să se preocupe de acest aspect al statalității sale.

Programele de înzestrare care vizează tehnică mai puțin competitivă, dar plătită generos, realizarea unor contracte în domeniul militar fără prevederi avantajoase pentru partea română, achiziția și dotarea neuniformă sunt elemente care prejudiciază politicile de apărare, adică afectează reacția forțelor militare și, deci, libertatea și, implicit, suveranitatea țării.

Lacunele legislative care permit astfel de situații la adresa suveranității țării se permanentizează și devin un element nesemnificativ în analiza și pedepsirea acestor abuzuri.

La fel ca un om demn, de onoare, care nu poate exista dacă nu are caracter, un stat fără o forță militară puternică este un stat care nu va putea sta vertical în fața altor state, cu care va dialoga, din păcate, de pe poziții inegale.

Deputat neafiliat în Circumscripția nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Au mai depus declarații în scris.

Din partea Grupului parlamentar al PSD - domnul deputat Laurențiu-Daniel Marin, doamna Raluca Giorgiana Dumitrescu, domnul deputat Chirilă Virgil Alin, domnul deputat Eugen Bejinariu, Daniela Oteșanu, Alina-Elena Tănăsescu, Ștefan Mușoiu, Adrian Alda, Daniel Tudorache, Ioan Vulpescu, Radu-Marcel Tuhuț, Vasilică Toma, Oana-Gianina Bulai, Ioan Mang, Natalia-Elena Intotero, Cristina-Elena Dinu, Nicu Niță, Dan-Constantin Șlincu, Alexandra Huțu, Mihai Weber, Silviu Nicu Macovei, Marian-Iulian Rasaliu, Mirela Elena Adomnicăi;

Din partea Grupului parlamentar al PNL - Iulian-Alexandru Muraru, Vetuța Stănescu, Florin-Claudiu Roman, Bogdan-Iulian Huțucă, Florin-Alexandru Alexe, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Sebastian-Ioan Burduja, Ervin Molnar, Alexandru Popa, Gabriel-Ioan Avrămescu, George Șișcu, Adrian-Felician Cozma, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Ioan Balan, George-Cătălin Stângă;

Grupul parlamentar al USR - Mihai-Laurențiu Polițeanu, Oana-Silvia Țoiu, Radu Panait;

Grupul parlamentar AUR - Silviu-Titus Păunescu, Vasile Nagy, Lilian Scripnic;

Din partea neafiliaților - domnul deputat Bogdan-Alexandru Bola și Nicolae Giugea.

Declar ședința închisă.

Vă mulțumesc.

 
     

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Mirela Elena Adomnicăi - declarație politică cu referire la problemele economice apărute în urma izbucnirii conflictului din Ucraina;

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Conflictul din Ucraina, care a izbucnit imediat după doi ani de pandemie, a amplificat și mai mult problemele economice care nu afectează doar România, ci toată Europa, dar și alte continente.

Încă din perioada pandemiei, restricțiile impuse, inclusiv în zona comercială, au afectat circuitul și lanțurile de aprovizionare din întreaga lume, începând de la resursele energetice, la alimente și la semiconductori. Situația s-a agravat și mai mult în urma agresiunii militare a Federației Ruse în Ucraina.

Mă refer aici la produsele alimentare care creează cea mai mare îngrijorare populației din toate statele europene. Am văzut că Germania și Marea Britanie au raționalizat deja comercializarea uleiului de floarea-soarelui.

Din fericire, în cazul României, ne-a dat Dumnezeu pământ fertil care ne permite să producem cantități duble față de necesarul consumului intern, nu doar la uleiul de floarea soarelui, ci și la cereale și alte produse agroalimentare care acum sunt deficitare în Europa și în lume. Din fericire, în momentul de față România nu importă nicio picătură de ulei de floarea-soarelui. Totul este asigurat din producția internă. Tot ce vedem la uleiurile de import se referă la uleiul de măsline sau din alte produse în afară de floarea-soarelui. Deci, România stă mult mai bine decât multe state membre ale Uniunii Europene.

Este bine că avem capacitate de producție, dar vreau să atrag atenția că acest lucru nu este suficient. Am văzut în presă că uleiul de floarea-soarelui se vinde la raft, în Germania, cu 6 euro/litru. În România, din fericire, încă putem găsi ulei de floarea-soarelui la un preț de sub 2 euro/litru.

Însă eu vă propun să vă imaginați că sunteți în locul producătorilor români de ulei de floarea-soarelui și știți că aveți posibilitatea de a vă vinde produsele în România cu 2 euro/litru sau în Germania cu 6 euro/litru. Unde credeți că își va vinde uleiul producătorul din România? În țară sau Germania?

Eu nu contest sub nicio formă dorința fiecărui producător de a obține un profit cât mai bun pentru munca sa. Este dreptul fiecărui antreprenor de a-și vinde produsele sau serviciile la un preț cât mai bun.

Dar în același timp trebuie să ținem cont că există produse esențiale pentru societate și economie care nu pot fi tratate la fel ca orice produs obișnuit. Când vorbim despre carburanți, despre energie electrică, despre gaze naturale sau despre alimente esențiale, nu putem lăsa totul pe seama unei autoechilibrări dintre cerere și ofertă. V-am dat exemplul cu uleiul de floarea-soarelui, în care prețurile consistent mai mari ale unor produse pot atrage producția internă și pot conduce la o penurie a acestor produse. Un pensionar german poate că își permite să plătească 6 euro/litru de ulei, dar vă asigur că un pensionar român cu pensie minimă nu prea își permite să dea nici măcar cei 2 euro/litru la cât a ajuns acum prețul din România.

În mod similar, prețurile la carburanți, la gaze, la energie electrică pot afecta dramatic sectoare întregi ale economiei. Am avut cea mai mare creștere din Uniunea Europeană a prețului la motorină. Iar când vorbim despre motorină, inevitabil ajungem să discutăm despre costurile din agricultură. La toamnă, vom culege o producție agricolă care a fost realizată cu o motorină de două ori mai scumpă față de anul trecut. Acest lucru se va reflecta în prețurile alimentelor, chiar în condițiile în care, slavă Domnului, România are o capacitate mare de producție agricolă.

Deci, eu trag un semnal de alarmă cu privire la aceste efecte în lanț care se vor produce, dacă nu intervenim acum. Este nevoie de o reglementare specială pentru aceste produse speciale, care să se deruleze pe o perioadă limitată, pentru a preveni efectul de bulgăre de zăpadă cu implicații uriașe în societate și economie.

Am văzut că un coleg de la USR spunea să-și reducă statul cheltuielile. Aceeași marotă - dacă reducem cheltuieli, vom trăi mai bine. Aceeași idee absurdă pe care am văzut-o și în Planul Național de Redresare și Reziliență gestionat tot de un ministru de la USR, care propunea înghețarea pensiilor în următorii 48 de ani. Nu merge din nou cu tăieri și cu strânsul curelei, pentru că mulți dintre români deja sunt la limita sărăciei severe.

Cred însă că Guvernul și partidele din coaliția de guvernare trebuie să analizeze riscurile pe care le-am semnalat mai sus și să elaboreze deja măsuri pentru prevenirea lor.

Fac, deci, apel la parlamentarii din arcul puterii, dar și la ceilalți colegi, dacă vor să participe la o dezbatere serioasă asupra soluțiilor pe care le poate aplica România pentru prevenirea riscurilor care vizează prețurile la produsele esențiale pentru societate și pentru economia națională.

    Adrian Alda - declarație politică având titlul Depozitarea producției primare și stimularea prelucrării alimentare - noi soluții pentru accesul la produse autohtone, mai ieftine și mai naturale;

Domnul Adrian Alda:

"Depozitarea producției primare și stimularea prelucrării alimentare - noi soluții pentru accesul la produse autohtone, mai ieftine și mai naturale"

Românii au șanse din ce în ce mai mari să beneficieze de toată gama producției anuale agricole la prețuri mult mai mici decât cele ale alimentelor similare din import, dar având și avantajul calității, rezultat prin verificarea tratamentelor aplicate plantelor. Această perspectivă a unei piețe în care majoritatea alimentelor sunt mult mai naturale și cu prețuri corecte nu este îndepărtată, datorită măsurii incluse în Programul "Rural Invest", aprobat prin ordonanță de urgență, și care prevede susținerea celor care își depozitează producția primară.

Decizia Ministerului Agriculturii urmărește, de asemenea, și susținerea fermierilor în fața provocărilor determinate atât de criza energiei, cât și de criza din Ucraina și cea pandemică. Mai concret, prin depozitare, producția primară se eludează în acest fel atât speculanților de pe această ramură de activitate, cât și prețurilor subevaluate, revânzării materiei prime la prețuri exagerate, care determină și ea creșterea tuturor costurilor, precum și scăderii calității materiei prime prin condiții de stocare îndoielnică. Astfel, li se oferă posibilitatea fermierilor români să-și ducă în centrele de depozitare, în depozite autorizate, producția primară, să nu o mai vândă direct din capătul tarlalelor și, în felul acesta, să capitalizeze corect, alegând momentul când vor vinde, respectiv când prețurile sunt mai bune pentru ei.

Această măsură a MADR se dovedește cu adevărat salutară, pentru că ultimii ani agricoli au fost de excepție pentru producția de cereale și legume în România. Am bătut noi recorduri, care i-au motivat pe toți investitorii în agricultură să continue seria eforturilor susținute, astfel încât să înregistreze și alte noi performanțe. Însă problema depozitării a devenit, din păcate, o constantă, începând cu 1995. În lipsa spațiilor de depozitare, fermierii români au fost mai mereu nevoiți, ca în fiecare an, să-și vândă producțiile la prețuri mici, pentru că piața este dominată categoric de traderi care dețin majoritatea silozurilor. Forțarea vânzării în momentul recoltării implică niște cotații minime, în timp ce depozitarea impune condițiile proprietarilor capacităților de stocare.

Numai că seria inconvenientelor cu care v-ați confruntat dumneavoastră, stimați agricultori, nu se oprea în acest punct care vă dezavantaja radical, iar aceasta pentru că întreg câștigul dumneavoastră era, în mare proporție, anulat de costurile cu depozitarea și cu pierderile de cereale pe care proprietarii de silozuri vi le aplică, invocând umezeala, calitatea slabă, impuritățile etc.

Mulți dintre dumneavoastră, dragi agricultori, mi-ați povestit de-a lungul anilor, pe parcursul colaborării profesionale pe care am avut-o și o am, în continuare, cu mulți dintre dumneavoastră, că ați luat în calcul construirea de silozuri proprii! Numai că relația greoaie dintre sistemul bancar și agricultură, dificultatea accesării fondurilor europene și lipsa forței financiare personale v-au creat probleme majore care au ajuns să vă descurajeze, ba chiar să vă determine să renunțați definitiv la acest tip de proiect.

De asemenea, mulți dintre cei care au ales să se asocieze pentru o astfel de afacere au cedat sentimentului pronunțat de neîncredere. Alți fermieri s-au arătat dispuși să creeze o astfel de structură, însă s-au dovedit, până în prezent, prea puțini în raport cu nivelul de-a dreptul binecuvântat de ridicat al culturilor de care am beneficiat. Însă, de acum, grație conducerii PSD a Ministerului Agriculturii, acest deziderat se va putea concretiza. Mai mult, urmează ca această oportunitate atât de necesară agriculturii să fie completată și de o măsură de stimulare a procesării materiilor prime.

Subliniez că această nouă abordare, pe care PSD o impune în acest domeniu principal de activitate, nu este rezultatul adaptării la condițiile de criză generate de indezirabilul și tragicul război dintre Federația Rusă și Ucraina, ci constituie o direcție pe care guvernările anterioare social-democrate au schițat-o. Numai că întreruperile intempestive ale gestionării agriculturii de către PSD, prin schimbarea guvernelor, a blocat punerea în practică a acestor două soluții de stopare firească a exportului în cantități atât de mari de cereale sau de legume ca materii prime.

Acum, noi, social-democrații, creăm premisele să exportăm făină, precum și toate celelalte produse cu valoare adăugată, obținută grație prelucrării interne, și în felul acesta să realizăm profituri reale și în plus atât pentru agricultori, cât și pentru toți antreprenorii din România angajați în procesul de stocare, dar și de prelucrare a alimentelor.

    Bogdan-Alexandru Bola - declarație politică: Tinerii nu reprezintă un subiect interesant pentru USL 2.0;

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Tinerii nu reprezintă un subiect interesant pentru USL 2.0"

Pe 2 mai a fost Ziua Națională a Tineretului. Chiar cu ocazia acestei zile, PNL, "partidul antreprenorilor", a votat în Senat, alături de PSD, împotriva unei inițiative inițiate de noi, deputații Forței Dreptei, care ar acorda dreptul tinerilor de 16-18 ani, care au capacitate de muncă, să își înființeze un PFA. Cei din noul USL, plini de ipocrizie, au dat însă comunicate de presă, au postat niște poze cu tineri, au scris niște platitudini despre cât de multă încredere au în ei și cum tinerii reprezintă viitorul.

Preocupați însă doar să numere banii din PNRR și Programul Anghel Saligny, nu fac nimic concret ca să îi asculte, să îi înțeleagă, să îi sprijine să se emancipeze sau să le creeze oportunități de exprimare și dezvoltare. Oare senatorii USL-iști, care s-au opus acestei inițiative, au realizat că este legal azi ca un bebeluș de numai câteva luni să poate fi acționar într-o firmă, dacă moștenește acțiunile respective prin decesul părinților? Dacă da, atunci care este logica de a te opune ca un tânăr de 16 ani să încerce o aventură antreprenorială într-un domeniu accesibil lui, precum web design, graphic design, software development?

Adică, în viziunea PeNeLe și PSD, un tânăr de 16 sau 17 ani poate munci doar munci fizice, ca angajat la un patron, să servească într-un restaurant, să spele vase, să sape șanțuri. Nu are voie să muncească pe cont propriu ca Persoană Fizică Autorizată. Să înceapă o afacere proprie, "Prin Noi Înșine" adică. Nu are voie să factureze pentru serviciile prestate. Bravo, PNL! Tinerii cu care am discutat, când am inițiat această propunere legislativă, au susținut că au nevoie de astfel de proiecte, că au nevoie de aceste instrumente pentru a se emancipa din timp și că statul trebuie să stimuleze abilitățile antreprenoriale ale tinerilor, iar societatea noastră are nevoie de tineri orientați către business, către creație, care să ajungă să dezvolte viitoarele afaceri de succes ale României.

Oare cum și ce au gândit senatorii PNL și PSD când au decis să interzică unui tânăr de 16 ani, care are dreptul de a munci liber, fără acordul părinților, și are răspundere penală pentru orice tip de infracțiune, să fie fondator sau acționar într-o firmă, fără să fie administrator în acea firmă și fără să te gândești că asemenea situații există deja.

Alo! USL 2.0! Vedeți că suntem și în Anul European al Tineretului. Până la finalul anului poate auzim ceva și despre tineri în politica voastră. Și nu doar să auzim, ipocriților, ci să faceți ceva concret, nu doar pomeni!

    Bogdan-Iulian Huțucă - declarație politică intitulată O mare oportunitate pentru țara noastră - România va găzdui Conferința Plenipotențiarilor Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor;

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"O mare oportunitate pentru țara noastră România va găzdui Conferința Plenipotențiarilor Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor"

La sfârșitul lunii trecute, Guvernul a aprobat, prin ordonanță de urgență, la inițiativa Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării condus de PNL, alocarea sumei de 88 de milioane de lei pentru a asigura finanțarea cheltuielilor aferente pregătirii, organizării și desfășurării Conferinței Plenipotențiarilor Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, care va avea loc la București în perioada 26 septembrie - 14 octombrie 2022. Această sumă este pusă la dispoziție de către Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații și reprezintă excedent din anii anteriori. Acest eveniment este o premieră pentru Uniunea Europeană, fiind pentru prima dată când o țară din spațiul comunitar găzduiește o întrunire a acestei mari organizații. Cu această onoare vine și o mare responsabilitate pentru instituțiile statului român. Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor este cea mai mare organizație din lume din domeniu și cea mai veche dintre agențiile Organizației Națiunilor Unite. ITU alocă resursele globale de spectru radio și orbitele pentru sateliți, dezvoltă standardele tehnice care asigură interconectarea rețelelor și tehnologiilor și acționează în vederea creșterii nivelului de acces la servicii de telecomunicații și tehnologia informației la nivel global. Reuniunea de la București este importantă, de asemenea, pentru promovarea sectorului IT&C din România, care contribuie în prezent cu peste 6% la PIB-ul României.

România va avea responsabilitatea găzduirii a 2000 de participanți din 193 de țări și reprezentanți ai organizațiilor internaționale, veniți la București pentru a trasa direcția transformării digitale în următorii 4 ani, ceea ce pune presiune și pe sistemul nostru, să se modernizeze și să se extindă. Digitalizarea reprezintă unul dintre pilonii programului de guvernare și este un domeniu strategic vital pentru buna funcționare a statului.

Un proiect extrem de important, care arată necesitatea unei digitalizări urgente și extinse, îl reprezintă operaționalizarea Cloud-ului guvernamental. Tehnologia cloud computing va genera numeroase beneficii pentru instituțiile publice: scalabilitate, elasticitate, performanță ridicată, rezistență și siguranță, eficientizare a costurilor, dar și rentabilitate. Cloud-ul guvernamental va oferi infrastructura necesară pentru toate instituțiile care au obligația să preia și să stocheze informațiile beneficiarilor de servicii publice, precum și să le protejeze datele. De asemenea, cloud-ul guvernamental are capacitatea de a optimiza funcționarea tuturor serviciilor publice electronice din România.

Toate țările Uniunii Europene sunt într-un proces de digitalizare accelerat, iar România nu doar că nu-și permite întârzieri în raport cu acestea, ci trebuie să recupereze decalaje existente.

Avem o datorie față de cetățenii români!

    Oana-Gianina Bulai - declarație politică având tema Românii nu vor mai fi victimele dublului standard!;

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Românii nu vor mai fi victimele dublului standard!"

Dublul standard este ceva real, nu este o ficțiune. Ne-am confruntat de atâtea ori cu aceste probleme. Din păcate, în țară au intrat produse de calitate îndoielnică, iar aceste lucruri le-am putut vedea în magazine. Este o realitate care a putut fi constatată în mai multe țări ale Uniunii Europene, în mod deosebit în țările din partea de est.

Cetățenii români trebuie tratați asemenea tuturor consumatorilor europeni. Noi, cu toții, ar trebui să fim interesați tot timpul să păstrăm acest echilibru, în așa fel încât în țară să nu intre produse de calitate scăzută sau diferită față de alte țări.

La inițiativa ministrului PSD al economiei, Florin Spătaru, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care sancționează dublul standard, prin care unii comercianți îi tratau pe români ca cetățeni de mâna a doua. Acest act face dreptate românilor și îi protejează în mod real.

Ordonanța îi va proteja pe români în așa fel încât să beneficieze de același tratament ca toți ceilalți consumatori europeni. Aceasta introduce sancțiuni mai aspre, proporționale cu gravitatea unor încălcări ale drepturilor consumatorilor. Noile reglementări asigură drepturi pentru consumatorii online similare cu cele acordate consumatorilor offline.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului va amenda drastic orice practică comercială incorectă. Consumatorii români vor fi protejați și vor beneficia de aceleași drepturi precum cei din Franța, Belgia sau Germania. Instituțiile statului au la dispoziție această nouă prevedere, iar de acum înainte trebuie să acționeze în forță pentru a pune stăpânire pe aceste fenomene care pun în pericol, până la urmă, sănătatea românilor.

Uniunea Europeană s-a construit pe principiul "Toți pentru unul, unul pentru toți" și trebuie să rămână așa. Românii nu vor o Uniune în care să existe drepturi mai multe sau mai puține, produse mai bune sau mai puțin bune în funcție de țara în care locuiești. Nu trebuie să existe produse pentru Est și produse pentru Vest.

Dacă avem aceleași obligații ca națiunile vestului, atunci trebuie să deținem și aceleași drepturi. Românii au dreptul la produse alimentare și medicamente cu etaloane identice de calitate pentru toți europenii din est sau din vest.

Nu suntem cu nimic mai prejos față de alți europeni. Românii au dreptul la produse de cea mai bună calitate. Ni se cuvin servicii la același nivel ca în statele membre!

    Virgil Alin Chirilă - declarație politică despre Scuzele și nepăsarea Consiliului Concurenței;

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Scuzele și nepăsarea Consiliului Concurenței"

Am văzut, ieri, declarațiile președintelui Consiliului Concurenței, după audierea din Parlament cu privire la creșterea nejustificată a prețurilor la carburanți. Vă spun sincer că impresia pe care mi-a lăsat-o domnul președinte Bogdan Chirițoiu a fost că mai degrabă scuză furnizorii de carburanți sau le caută o justificare pentru aceste majorări amețitoare la prețurile de la pompă.

În mare, argumentele domnului președinte au fost că suntem sub media europeană și că acum prețul barilului de petrol este mai mare decât era în pandemie. Altfel spus, este normal să crească prețul și să fim fericiți că nu a crescut mai mult decât în restul Uniunii Europene.

Această abordare îmi arată cât de slabă este instituția aceasta care ar trebui să aibă un rol hotărâtor în reglarea pieței, mai ales în zonele de cvasioligopol, cum este în cazul carburanților sau al energiei.

Nu mă încălzește cu nimic că prețurile la pompă din România sunt puțin sub media din Uniunea Europeană. Îi amintesc domnului Chirițoiu că România se află în continuare în primele 5 țări producătoare de petrol din Uniunea Europeană. Deci, dacă privim lucrurile din acest punct de vedere, România ar fi trebuit să fie cu mult sub media europeană la prețul final al carburanților, nu doar cu 3%-5%, cum a spus domnul Chirițoiu.

În ceea ce privește al doilea argument invocat de președintele Consiliului Concurenței în apărarea celor care cresc prețurile la pompă, că a crescut prețul barilului la peste 100 de dolari, față de doar 20 de dolari în pandemie, acest argument este de-a dreptul ridicol, pentru că în pandemie am avut o scădere substanțială a consumului de carburanți, ca urmare a izolării la domiciliu și a muncii de acasă. Știm bine că toate clădirile de birouri erau aproape goale.

Mai mult decât atât, aș vrea să îmi explice domnul Chirițoiu cum se face că acum prețul mediu al barilului în prima parte a anului 2022 este mai mic decât a fost prețul barilului în criza economică din 2008-2010, dar cu toate acestea avem un preț la pompă de 30%-40% mai mare decât era în acea perioadă. Din punctul meu de vedere, este destul de clar că cineva profită foarte mult pe seama cetățenilor români. Și nici nu este greu să ne dăm seama cine este marele câștigător al acestei crize. În urmă cu câteva zile, unul dintre principalii jucători de pe piața de carburanți din România anunța că și-a triplat profiturile.

În orice caz, aceste creșteri de prețuri nu sunt normale într-un stat care are încă resurse consistente de țiței. Scuzele Consiliului Concurenței ne arată cât de slabă este această instituție și cât de mult afectează lipsa ei de fermitate economia națională.

Vreau doar să mai spun că energia și carburanții nu sunt o marfă oarecare. Aceste produse influențează în mod direct eficiența și productivitatea economiei naționale. Creșterile de prețuri speculative nu îi lovesc doar pe cetățeni care trebuie să plătească mai mult la facturi și la plinul făcut la automobilul propriu. Aceste creșteri conduc la suspendarea unor activități energointensive, cu efecte în creșterea șomajului și a prețurilor la multe ale produse.

Poate este cazul, stimați colegi, ca în acest moment, în care vedem slăbiciunea unor instituții esențiale ale statului, să regândim cadrul legal al funcționării lor.

Dacă cei care conduc aceste instituții de control spun că nu au ce să facă și chiar ajung să caute scuze celor care cresc în mod speculativ prețurile, poate că este timpul să-i schimbăm și să întărim pârghiile de acțiune ale statului pentru combaterea acestui fenomen.

Stimați colegi, pentru asta am fost votați, să apărăm interesul cetățenilor! Dacă instituțiile statului se dovedesc incapabile, atunci avem datoria să le întărim și să le dăm puterea cu care ne-au investit cetățenii, pentru a putea apăra interesele acestora!

    Cristina Burciu - declarație politică având ca subiect Apartenența României la NATO, un motiv de liniște pentru toți românii;

Doamna Cristina Burciu:

"Apartenența României la NATO, un motiv de liniște pentru toți românii"

Poate abia acum, când am omagiat 18 ani de la aderarea României la NATO și 73 de ani de existență a Alianței Nord-Atlantice, ne dăm cu adevărat seama cât de mult contează această asociere pentru fiecare dintre noi. Conflictul sângeros din Ucraina, din imediata apropiere a granițelor noastre, este de natură să îngrijoreze toți responsabilii cu siguranța noastră națională.

În acest context, pentru România, aderarea la NATO din 2004, urmată de intrarea în Uniunea Europeană, în 2007, au reprezentat doi mari pași înainte, răspunzând dorinței firești a românilor de a trai în libertate, democrație și prosperitate. Vocea României contează la fel de mult ca a oricărei alte țări din cei 27 de aliați și, în consecință, atât România câștigă prin apartenența la NATO, cât și NATO câștigă prin prezența țării noastre ca bastion al frontierei estice a Europei.

Trebuie remarcat că strategia națională de apărare a României are nevoie de un buget mult mai consistent decât până acum. De altfel, după momentul istoric de solidaritate interpartinică, care a dus la finalizarea cu succes a demersurilor de integrare în NATO, a devenit imperios necesară armonizarea capacității Armatei Române la cerințele euroatlantice, fapt ce presupune indiscutabil un buget considerabil sporit.

Pe de altă parte, România mai trebuie să îmbunătățească procedurile privind securitatea frontierelor, mai ales pe zona de est, cu Ucraina și Moldova, care s-au dovedit până acum a fi destul de vulnerabile. Vestea bună vine însă tot din partea NATO, mai ales după ce Statele Unite ale Americii au suplimentat numărul militarilor americani dislocați în baza de la Mihail Kogălniceanu.

Pe fondul crizei din regiune, implicarea militară terestră și maritimă a NATO în zona noastră reprezintă în mod cert o garanție a respectării și protecției securității statelor aliate din Estul Europei.

Iată, deci, tot atâtea motive ca românii să se simtă în siguranță în această perioadă conflictuală la nivel european, iar acest sentiment de securitate trebuie dublat și de un comportament modern, civilizat și în spirit nord-atlantic al fiecăruia dintre noi.

    Dănuț Aelenei - declarație politică cu titlul O afacere genială;

Domnul Dănuț Aelenei:

"O afacere genială"

De curând, a apărut o știre ciudată - EXXON vinde către ROMGAZ, al cărui acționar majoritar este statul român, o licență de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră. Statul român, prin Romgaz, va plăti peste un miliard de dolari pentru această licență, o afacere bună, în ghilimele, pentru că licența respectivă a fost acordată gratis de către statul român, necunoscutei firme Sterling Resources - dacă celor care au auzit de șmecheria Gabriel Resources li se pare o asemănare fonetică, îndrăznesc să cred că nu este doar fonetică - o companie petrolieră din Canada.

În anul 1992, Sterling Resources a obținut de la statul român dreptul de exploatare a două perimetre din platoul continental al Mării Negre - XIII Pelican și XV Midia. Unele estimări indicau existența în aceste perimetre a unei cantități probabile de 18,2 miliarde metri cubi de gaze naturale.

Concesiunea a declanșat controverse, resursele petroliere din Marea Neagră concesionate ar fi, de fapt, de 50 de miliarde metri cubi de gaze și de 278 de milioane tone țiței, mult mai mari decât cele prezentate de reprezentanții companiei. Controversa a dus la deschiderea unei anchete penale în mai 2009.

Ulterior, Sterling Resources a concesionat de la statul român și alte perimetre din platoul continental al Mării Negre.

Licența de mai sus, obținută gratis de la statul român, a fost vândută de către Sterling Resources către EXXON pentru 39 milioane de dolari. Iar acum, EXXON o vinde ROMGAZULUI pentru un miliard de dolari! Până acum nu s-a făcut nici o investiție efectivă pentru exploatare, astfel încât nu se vinde decât licența ca atare, o bucată de hârtie care oferă drepturi viitoare. Statul român cumpără, prin intermediul companiei Romgaz, contra sumei de un miliard de dolari, o licență de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră, pe care inițial a dat-o gratis prin cedarea drepturilor de exploatare.

Anterior, Compania Romgaz anunțase printr-un comunicat de presă, avizarea contractului de vânzare-cumpărare a tuturor acțiunilor emise de către Exxon Mobil Exploration and Production Romania Limited, care deține 50% din drepturile de exploatare a perimetrului offshore Neptun Deep din Marea Neagră, de unde se estimează că pot fi extrase gaze natural de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi.

"Consiliul de Administrație al S.N.G.N. ROMGAZ S.A., la data de 22 martie 2022, a avizat încheierea actului de vânzare-cumpărare a tuturor acțiunilor reprezentând 100% din capitalul social, emise de Exxon Mobil Exploration and Production Romania Limited care deține 50% din drepturile dobândite și din obligațiile asumate prin Acordul Petrolier pentru zona estică, zona de apă adâncă, a perimetrului offshore XIX Neptun din Marea Neagră".

Contractul urma să fie semnat după aprobarea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor SNGN ROMGAZ SA care a avut loc în data de 28 aprilie 2022, iar finalizarea 2/2 tranzacției este condiționată de îndeplinirea condițiilor suspensive din contract.

Prețul de achiziție de către SNGN ROMGAZ SA va fi de 1.060.000.000 dolari, putând fi ajustat conform mecanismelor prevăzute în contractul de vânzare cumpărare.

Încă o dată, România a dat gratis o licență de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră, pe care o cumpără înapoi, acum, cu un miliard de dolari.

Dacă vă întrebați de ce plătiți așa de mult gazul, un răspuns este și cel de mai sus.

Pentru că miliardul despre care vorbim intră în cheltuielile Romgaz, cheltuieli pe care această societate le include în prețul gazului, adică prețul de vânzare la consumatorul final. Simplu sau genial?! Sau încă o afacere de milioane a guvernanților noștri!

    Cristina-Elena Dinu - declarație politică intitulată Reformarea clasei politice românești, obligatorie prin implicarea tinerilor!;

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Reformarea clasei politice românești, obligatorie prin implicarea tinerilor!"

Este un fapt dovedit că politica influențează major dezvoltarea societății și a comunității, inclusiv tinerii. Practic, de pe vremea antichității, nimic în lume nu s-a făcut fără politică, toate domeniile vieții noastre fiind, într-un fel sau altul, strâns legate de deciziile politice.

În mod extrem de sugestiv, Platon spunea, cu aproape 2.000 de ani în urmă: "Una din pedepsele pentru refuzul de a participa la viața politică este aceea că vei ajunge condus de inferiorii tăi", citat actual și în zilele noastre.

Morala acestei învățături este că tinerii noștri au nevoie de implicare politică, iar elevii și studenții trebuie să își asume curajul de a se angrena în arena politică, încă de la vârste fragede. Dintre ei se vor alege elitele României de mâine și tot dintre ei vor fi selectați conducătorii politici și administrativi de peste câțiva ani.

Implicarea tineretului în politică presupune, în primul rând, dorința lor de a-și dovedi că pot, seriozitate, competență, tenacitate și curajul de a schimba lucrurile în bine, chiar dacă uneori nu reușești să obții de la început succesul așteptat.

Abordarea politică a tinerilor, în fapt perioada de inițiere, ar putea începe în mai multe moduri. Nu sunt adepta intrării în politică a tinerilor doar prin lipirea de afișe și împărțirea de pliante în campaniile electorale. Un elev sau student ar putea face ucenicie la locul de muncă, respectiv la organizația locală a partidului pe care-l simpatizează. De asemenea, ar putea aborda pur și simplu un primar sau un parlamentar, de la care să fure "meserie", în limitele timpului disponibil.

O altă variantă, mai ușor de pus în aplicare, este să facă voluntariat politic, în paralel cu alte acțiuni sociale de voluntariat. Spre exemplu, dacă unii dintre ei sunt voluntari la Crucea Roșie, pot întreba părerea oamenilor întâlniți în acțiuni despre politică. Se pot lega discuții constructive pe această temă, deoarece fiecare român are o opinie politică și nu știi când poți să întâlnești un personaj interesant, cu un istoric politic în spate, din care să înveți multe.

În opinia mea, un politician de succes cunoaște cel mai bine problemele comunității pe care o reprezintă, este în contact direct și permanent cu oamenii și, prin acțiunile sale de zi cu zi, contribuie la dezvoltarea zonei pe care o reprezintă.

Indiferent de funcțiile deținute, de la consilieri locali la parlamentari, miniștri și chiar la șeful statului, un om politic trebuie să știe să își apropie tinerii, să îi cointereseze spre rezolvarea problemelor colectivității, să îi ajute să se poată afirma corect și sănătos pe drumul ales în viață. Personal, încerc din răsputeri acest lucru, deoarece mi se pare vital ca tinerii doritori de a se implica în politică să fie sprijiniți, încurajați și motivați.

    Dumitru Rujan - declarație politică: România trebuie să implementeze rapid politici eficiente pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor!;

Domnul Dumitru Rujan:

"România trebuie să implementeze rapid politici eficiente pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor!"

Mulți ani guvernanții s-au întrebat relativ nedumeriți de ce pleacă oare tinerii din România, să lucreze în alte state ale Uniunii Europene. Puțini și-au pus, însă, întrebarea - ce face statul român ca să-i păstreze pe tineri în țara lor. Răspunsul la cele două întrebări sunt cunoscute de cea mai mare parte a decidenților. Niciun tânăr nu a plecat din casa părintească de plăcere, ci pentru că în țara și în comunitatea sa nu a identificat șanse la o viață mai bună. De asemenea, preocuparea statului pentru reușita tinerilor, după absolvirea școlii sau chiar în timpul acesteia, a fost destul de modestă în ultimul deceniu.

Cea mai recentă comunicare a Institutului Național de Statistică cu privire la șomajul înregistrat în țara noastră ne arată că șomajul în rândul tinerilor este de 21%, numărul tinerilor șomeri fiind și mai mare în mediul rural. Așadar, în anul 2022, unul din cinci tineri români ar dori să muncească în România, să-și construiască viitorul în țara lui, însă, fie nu are pregătirea necesară pentru a ocupa un loc de muncă, fie în regiunea în care locuiește locurile de muncă sunt foarte puține sau extrem de slab plătite.

Nu pot să nu mă bucur de faptul că Guvernul condus de Nicolae Ciucă acordă o atenție deosebită investițiilor publice, anul acesta fiind anul cu cele mai puternice investiții din ultimii 30 de ani. Investițiile înseamnă creșterea calității vieții, modernizarea infrastructurilor și, evident, locuri de muncă mai multe și mai bine plătite. Așadar, anul acesta, numărul de locuri de muncă va crește puternic, iar speranța mea este ca ele să fie create și în zonele mai puțin dezvoltate.

Dacă locuri de muncă vor fi create pentru tineri, atunci ceea ce autoritățile trebuie să facă este să sprijine tinerii să se califice în acord cu cerințele pieței muncii. Este de apreciat faptul că școlile profesionale încep să fie din ce în ce mai apreciate de tineri și de angajatori. Cu toate acestea, trebuie să sprijinim calificarea tuturor tinerilor, inclusiv pe cei care au finalizat deja studiile sau care și-au pierdut locul de muncă. Tinerilor li se cere mereu experiență! Unde să o facă?

Poate că unii vor spune că ne trebuie bani mulți și nu este momentul. Eu voi răspunde că bani există, din fonduri europene, prin instrumentul financiar denumit "Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor" cu un buget de 330 de milioane de euro, din care România a utilizat efectiv doar 7%, iar cadrul financiar este pe terminate. Autoritățile centrale, județene și locale care au ca atribuții creșterea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor au resurse financiare, au cadru legislativ adecvat, mai trebuie doar să demonstreze că vor și pot să implementeze programe pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor români.

    Florin-Claudiu Roman - declarație politică având ca temă Era digitală - oportunitate și riscuri;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Era digitală - oportunitate și riscuri"

Era digitală în care ne aflăm reprezintă o plajă mare de oportunități. Atunci când sunt exploatate cu inteligență și rapiditate, oportunitățile oferite de mediul digital pot aduce mari servicii țării. În același timp, extinderea lumii digitale reprezintă o sabie cu două tăișuri, mediul online găzduind indivizi cu intenții bune, dar și indivizi sau organizații cu intenții mai puțin bune. În contextul războiului declanșat de Federația Rusă în Ucraina, țara noastră, deși nu este parte directă la conflict, a intrat în vizorul hackerilor ruși.

Pe 29 aprilie a.c., începând cu ora 04:00, mai multe site-uri aparținând unor autorități naționale, respectiv instituții financiar-bancare au fost victimele unui atac cibernetic de tip Distributed-Denial-of-Service (DDoS). Atacul a determinat indisponibilizarea site-urilor pentru mai multe ore. Investigațiile demarate de Centrul Național CYBERINT din cadrul Serviciului Român de Informații au stabilit că atacul a venit din afara României. Atacul cibernetic a fost revendicat de gruparea KILLNET de sorginte estică, pro-rusă, specializată în atacuri de tip DdoS, care a mai atentat la rețele informatice și din țări precum SUA, Estonia, Polonia sau Cehia. Atacatorii au preluat controlul asupra echipamentelor în cauză prin exploatarea de vulnerabilități de securitate cibernetică, respectiv a lipsei unor măsuri de securitate cibernetică și le-au utilizat ca vector de atac asupra site-urilor din România.

Ieri, 3 mai 2022, specialiști ai Ministerului Afacerilor Interne, ofițeri din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române - Direcția de Combatere a Criminalității Organizate - Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice au identificat în Marea Britanie un cetățean român care i-a ajutat pe hackerii de la Killnet. La data de 2 mai 2022, în urma cooperării polițienești internaționale, autoritățile de aplicare a legii din Marea Britanie, prin National Crime Agency, au efectuat o percheziție domiciliară la adresa de reședință a cetățeanului român. Acesta a susținut activitatea grupării infracționale prin oferirea de sprijin pentru traducerea din limba rusă în limba română a materialelor promovate de gruparea infracțională și prin identificarea unor site-uri care ar fi putut fi atacate prin același mod de operare. Din fericire, infrastructura critică nu a fost afectată de atacul grupării infracționale.

Până în acest moment, România a fost apărată eficient de către instituțiile sale, printre ele numărându-se Directoratul Național de Securitate Cibernetică, Centrul Național CYBERINT, direcții din cadrul MAI și MApN, precum și din alte ministere. Angajații din aceste instituții, civili sau ofițeri, își fac munca cu patriotism și un profesionalism desăvârșit. Ei reprezintă scutul digital care apără România 24/24, 7/7. Oricine va atenta la infrastructura informatică a României trebuie să știe că va fi vânat, găsit și pedepsit conform rigorilor legii penale!

    Gabriel-Ioan Avrămescu - declarație politică: Presa liberă este fundația regimurilor democratice;

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

"Presa liberă este fundația regimurilor democratice"

Un verset biblic ne spune: "Veți cunoaște adevărul, iar adevărul vă va elibera". Asocierea adevărului și a libertății are o semnificație aparte pentru evenimentul pe care îl celebrăm. 3 mai reprezintă Ziua Internațională a Libertății Presei, o zi în care sărbătorim unul dintre cei mai importanți piloni ai oricărui regim democratic. Presa liberă este indispensabilă societății noastre, pentru că presa liberă înseamnă adevăr, iar doar relatarea corectă, exactă și netendențioasă ne poate oferi imaginea reală a lumii care ne înconjoară, putând astfel să știm unde greșim, ce trebuie îmbunătățit și capitolele la care excelăm.

Din păcate, foarte mulți jurnaliști care au curajul de a scoate la suprafață cea mai neagră fațetă a lumii politice și de afaceri sunt zilnic amenințați, șantajați, chiar asasinați, fiind foarte cunoscut cazul jurnalistei de origine rusă Anna Politkovskaia, omorâtă pe 7 octombrie 2006 chiar de ziua lui Vladimir Putin, precum și cel al jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia, asasinată pe 16 octombrie 2017 prin detonarea unei bombe amplasate sub automobilul pe care îl conducea. Astfel de momente, deloc singulare, ne arată la ce riscuri se supun cei care luptă pentru adevăr și dreptate. Fără acești oameni, criminalitatea de la cel mai mare nivel ar înflori nestingherită. În urma a multor investigații jurnalistice, s-au deschis dosare de cercetare penală. Chiar dacă nu este codificat în mod formal, rolul jurnaliștilor în înfăptuirea justiției este unul determinant. Prin metodele sofisticate, profesionalism, curaj și perseverență, oamenii de presă sunt un jandarm al democrației și al libertății.

România a suportat din 1945 până în 1989 un regim de cea mai criminală și odioasă factură, în care presa era aservită doar intereselor nomenclaturii și Partidului Comunist Român. Cetățenii români erau intoxicați în fiecare zi, prin oficiosul partidului, cu minciuni, dezinformări și articole encomiastice la adresa conducerii comuniste, iar din 1965 erau bombardați cu editoriale care în modul cel mai dezgustător și servil proslăveau cuplul dictatorial, pe "Geniul Carpaților" și "savanta" sa soție. Astăzi, după mai bine de 30 de ani de la revolta poporului român împotriva opresiunii și sărăciei, presa din România este una care operează la standarde occidentale, europene. Evident, nu există pădure fără uscăciuni, multe publicații având de luat o simbrie de la diverse grupuri de interese care au ca scop orice, numai prezentarea realității și a adevărului nu, dar, când tragem linie, putem vedea influența pe care a avut-o mass-media românească în construirea democrației noastre.

În încheiere, doresc să urez un sincer la mulți ani tuturor jurnaliștilor, gazetarilor și oamenilor de presă liberi care își fac onest datoria, care nu urmăresc senzaționalul, ci realitatea obiectivă, care educă, nu dezinformează!

Nu în ultimul rând, doresc să le mulțumesc că ne trag de mânecă cu orice ocazie pe noi, clasa politică, atunci când facem pași greșiți. Prin ochiul lor ager putem să ne vedem propriile defecte și păcate și astfel să le corectăm pentru a nu persista în greșeală.

La mulți ani, presei libere românești!

    George Șișcu - declarație politică: Sunt miliarde de euro disponibile pentru investiții, avem nevoie de mobilizarea mediului de afaceri!;

Domnul George Șișcu:

"Sunt miliarde de euro disponibile pentru investiții, avem nevoie de mobilizarea mediului de afaceri!"

Economia românească oferă multe oportunități în această perioadă, chiar dacă avem război nu departe de granițele noastre, iar pandemia ne afectează de mai bine de doi ani.

Investițiile reprezintă oxigenul pentru orice economie, indiferent de conjunctura internă sau internațională. În perioada următoare, mediul de afaceri, în principal IMM-urile, va accesa un pachet de câteva miliarde de euro. De asemenea, pentru dezvoltarea infrastructurii de transport avem la dispoziție în următorii ani o sumă de aproximativ 21 miliarde de euro, atât din PNRR, cât și din fondurile de coeziune. Recent, Guvernul condus de Nicolae Ciucă a aprobat pachetul "Sprijin pentru România", în valoare de 17,3 miliarde de lei, iar 60% din această sumă va fi direcționată către susținerea economiei. Este cel mai mare buget de investiții pe care România l-a avut în ultimii 30 de ani.

Actualul Guvern rămâne unul pro-business, fiind asigurată stabilitatea fiscală atât de așteptată de mediul de afaceri, fără a fi introduse noi taxe.

Măsurile Guvernului nu vor putea fi însă puse în practică fără mobilizarea mediului privat. Este necesară și implicarea instituțiilor statului, inclusiv a celor de la nivel local. Avem la dispoziție bani mulți pentru investiții, va fi necesar un efort comun pentru a duce proiectele la capăt.

În ciuda unor informații alarmiste privind tot felul de crize care se vor abate peste Europa, situația României nu este una îngrijorătoare. Suntem în măsură să asigurăm necesarul de grâu, porumb sau floarea-soarelui pentru consumul intern, ba, mai mult, o parte din producție o putem dirija la export.

Este adevărat că pot apărea scumpiri la alimente, dar situația este întâlnită la nivel global, nu este specifică doar țării noastre.

În același timp, actuala coaliție de guvernare este preocupată de asigurarea securității energetice. Legea offshore își va urma traseul în Parlament, iar speranțele noastre este ca până la 1 iunie să fie promulgată. Este o lege extrem de importantă, pentru că ne va asigura independență energetică, dar ne va și proteja în fața variațiilor de preț de pe piețele externe.

România rămâne o țară sigură pentru investiții, iar în ciuda contextului extern mai puțin favorabil, suntem angajați ireversibil pe drumul dezvoltării!

    George-Cătălin Stângă - declarație politică intitulată Într-o criză, investițiile sunt cheia succesului!;

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Într-o criză, investițiile sunt cheia succesului!"

Suntem într-o perioadă dificilă, un lucru pe care nimeni nu îl poate nega. Vorbim despre amenințări la granițele României, dar și amenințări economice. În aceste vremuri tulburi, PNL consideră că cele mai bune soluții sunt investițiile și sprijinirea mediului de afaceri.

Acesta este și motivul pentru care bugetul pentru investiții stabilit de Guvernul condus de Nicolae Ciucă este cel mai mare din ultimii 30 de ani.

Pentru ca România și românii să facă față actualei perioade, Guvernul a început implementarea pachetului de soluții pentru mediul de afaceri și cetățenii afectați de criza energetică și război. 60% din valoarea pachetului "Sprijin pentru România" merge către investiții și sprijinirea mediului privat.

Mai exact, este vorba despre 2,06 miliarde euro din totalul de 3,5 miliarde euro din pachet care se duc în stimularea economiei care se poate dezvolta doar prin măsuri liberale. 40% din pachet merge spre sprijinirea cetățenilor vulnerabili care au nevoie de solidaritatea Guvernului.

Deja au fost făcuți și primii pași pentru implementarea acestui pachet. Guvernul condus de premierul PNL, Nicolae Ciucă, a adoptat schema de ajutor de stat pentru investițiile mai mari de un milion de euro, măsură pentru care se alocă în total 200 de milioane de euro. Banii merg către industria prelucrătoare, transporturi, comunicații, investiții în sănătate.

De asemenea, Parlamentul a adoptat și el o măsură din pachetul de sprijin al Guvernului - majorarea alocației de hrană pentru copiii și tinerii din sistemul de protecție specială, la 22 lei/zi.

Pachetul "Sprijin pentru România" este pus în aplicare în cel mai scurt timp de la adoptare, așa cum a cerut premierul Nicolae Ciucă. În perioada următoare, Guvernul condus de PNL va aproba scheme de ajutor de stat pentru mediul de afaceri.

Totodată, introducem de la 1 iunie formula de sprijin pentru IMM-urile care se confruntă cu dificultăți din cauza efectelor generate de contextul regional. Astfel, 300 de milioane vor fi direcționați către aceste firme.

Însă nu doar firmele și cetățenii sunt vizați de măsurile Guvernului. Agricultura reprezintă o prioritate pentru PNL și premierul Ciucă. În această ordine de idei, Executivul a aprobat un nou ajutor pe care fermierii îl așteaptă - 450 de milioane lei, pentru peste 95.000 de fermieri afectați de pandemie. Prin această măsură, contribuim la tot ceea ce înseamnă redresarea agriculturii românești, redresarea producției în fermele românești și susținem investițiile în domeniu.

PNL și Guvernul condus de premierul Nicolae Ciucă va continua să investească în economie, să îi sprijine pe români și să sprijine agricultura și industria alimentară din România.

    Alexandra Huțu - declarație politică având titlul Ziua Veteranilor de Război trebuie comemorată și sărbătorită precum Ziua Națională!;

Doamna Alexandra Huțu:

"Ziua Veteranilor de Război trebuie comemorată și sărbătorită precum Ziua Națională"

Începând din 2007, ca urmare a aprobării Hotărârii de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în Monitorul Oficial nr. 699 din 17.10.2007, România își sărbătorește anual veteranii de război în data de 29 aprilie, în semn de recunoștință pentru că au asigurat suveranitatea și existența statului român național și unitar. Data reprezintă ziua în care, în anul 1902, Regele Carol I a promulgat, la solicitarea supraviețuitorilor Războiului de Independență din 1877-1878, Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de "veteran de război", în acord cu Convenția Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostașilor care au luptat în acest război.

Este obligatoriu pentru fiecare dintre noi să-i cinstim an de an pe veteranii noștri de război, pentru că doar datorită jertfei lor ne bucurăm astăzi de libertate și de viața noastră pe acest pământ în această țară. Nu trebuie să uităm nicio clipă că acum suntem aici acasă, fiecare în județul, orașul sau satul în care ne-am născut și în care trăim viața pentru că cei pe care-i onorăm ca veterani de război, adevărați eroi ai neamului au renunțat la tot ce aveau, cei mai mulți chiar la viața lor pentru ca noi și generațiile viitoare să trăiască libere, în pace în interiorul acestui stat care se bucură de suveranitate și integritate teritorială.

Trebuie să-i cinstim și să-i onorăm pe cei 10.000 de soldați care au murit în Războiul de Independență din cei 58.000 care au luptat, pe cei 410.000 de ostași morți, dispăruți, invalizi din cei 880.000 de militari care au participat la Primul Război Mondial și, nu în ultimul rând, pe cei peste 900.000 de decedați, răniți, dispăruți care au luptat pentru eliberarea și reîntregirea națională în cel de-al Doilea Război Mondial. În acest moment, dintre toți aceștia mai sunt în viață la nivel național câteva mii de veterani de război și văduve de veterani de război.

Mai presus de toate, trebuie să învățăm din jertfa acestor oameni că e important în primul rând să avem în vedere ce putem oferi noi acestei țări, cum putem să sprijinim interesele comunității în care trăim și ne petrecem cel mai mult timp din viața noastră și abia apoi să avem pretenții de la cei din jurul nostru.

Așadar, cel mai important pentru acești făuritori de neam și de patrie este să ne amintim de ei în primul rând, să le onorăm și perpetuăm gesturile de vitejie, să-i păstrăm vii în conștiința noastră și a generațiilor următoare și apoi să avem grijă ca de părinții și bunicii noștri de cei care sunt încă în viață.

Cu atât mai mult, trebuie să prețuim eroismul acestor veterani de război, cu cât vedem acum, în zilele noastre, că avem din nou parte de un război la doar câteva sute de kilometri de granițele noastre și prin refugiații care au tranzitat sau au rămas la noi, dar și prin toate informațiile și imaginile care ne sunt transmise din Ucraina ne dăm seama de nenorocirile pe care le aduce un astfel de conflict în rândul oamenilor de rând, dar și al sacrificiului și experiențelor traumatizante prin care trebuie să treacă soldații din țara vecină care își apără teritoriul de invazia armatei Federației Ruse.

La mulți ani, eroilor noștri veterani de război!

    Natalia-Elena Intotero - declarație politică privind Războiul de la graniță și viitorul energetic al României;

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"Războiul de la graniță și viitorul energetic al României"

Pe lângă îngrijorările privind securitatea noastră, invazia din Ucraina ne-a obligat să regândim modul în care privim dimensiunea energetică regională. România se află într-un punct de cotitură. Însă nu suntem singuri. Multe state membre ale Uniunii Europene, independent, dar și prin abordări comune, caută noi direcții pentru a-și asigura nevoile energetice acum și pe viitor.

Noi suntem un caz fericit. Prin bogățiile sale naturale, România își asigură o bună parte din nevoile sale energetice. Ultimele date publicate de Comisia Europeană arată că, pentru 2020, gradul de dependență energetică - petrol, gaze, cărbuni etc. - al României era de 28%, față de o medie a UE de 57%.

Îmbucurător este că există și noi perspective. Resursele de gaze din Marea Neagră reprezintă o imensă oportunitate pentru ca România să fie în continuare independentă energetic, dar și pentru venituri suplimentare la bugetul de stat și crearea de locuri de muncă.

La mijlocul lunii aprilie, liderii coaliției de guvernare au depus în Parlamentul României Proiectul Legii offshore, care asigură independența energetică a României. Totodată, Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, a semnat ieri, 3 mai 2022, contractul de vânzare-cumpărare a tuturor acțiunilor emise de ExxonMobil, care deținea 50% din drepturile perimetrului offshore XIX Neptun din Marea Neagră. Primele gaze vor fi extrase în 2026.

De asemenea, noul context a deschis din nou discuția privind utilizarea cărbunelui și viitorul termocentralelor românești, care în trecut performau și asigurau necesarul termic pentru o mare parte din populație.

Atât România, cât și Uniunea Europeană fac pași repezi spre independența energetică. Comisia Europeană va prezenta luna aceasta un plan privind modul în care blocul comunitar poate înlocui până la finalul anului două treimi din gazul rusesc utilizat.

Partidul Social Democrat va insista asupra prioritizării acestui demers, iar România și partenerii săi nu se vor lăsa șantajați. Condițiile de trai demne trebuie asigurate, indiferent de evoluțiile geopolitice.

    Ioan Balan - declarație politică: Suceava este prezentă în majoritatea rutelor cultural turistice din România!;

Domnul Ioan Balan:

"Suceava este prezentă în majoritatea rutelor cultural turistice din România!"

Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă o oportunitate deosebită pentru relansarea turismului românesc, în special a turismului din Bucovina. După doi ani în care sectorul turismului a fost deosebit de greu încercat de criza sanitară, măsurile adoptate la nivel guvernamental și județean reprezintă o șansă importantă pentru relansarea turismului bucovinean.

Am constatat cu deosebită satisfacție faptul că Suceava este cuprinsă în cea mai mare parte a rutelor cultural turistice identificate de Ministerul antreprenoriatului și turismului. Așadar, Suceava este prezentă pe ruta bisericilor de lemn, datorită bisericilor istorice fără egal, pe ruta muzeelor etnografice în aer liber, grație Muzeului Național al Bucovinei prin Muzeul Satului Bucovinean sau grație Muzeului de Artă a Lemnului din Câmpulung Moldovenesc, pe ruta patrimoniului multietnic prin lăcașele de cult din județ, pe ruta "Civilizația lemnului în România", pe ruta patrimoniului material UNESCO, pe ruta "Meșteri populari și meșteșuguri tradiționale" sau pe ruta destinațiilor turistice din România premiate de Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism (FIJET) cu trofeul de excelență "Mărul de Aur" pentru dezvoltarea și promovarea turismului. Mai mult decât atât, Suceava figurează și în una dintre cele trei rute cultural turistice transnaționale, respectiv ruta "Voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt în România și în Republica Moldova"

Vă spun cu deosebită satisfacție că simt, în sfârșit, după mult timp de așteptare, că Bucovina și potențialul turistic deosebit al județului Suceava începe să fie pus în valoare. Mă bucur foarte că actualul ministru al turismului a avut curajul și perseverența să propună continuarea politicii tichetelor de vacanță și în anul 2022, sprijin financiar care trebuie să stimuleze turismul în interiorul țării noastre. De asemenea, prezența județului Suceava în majoritatea rutelor turistice din țara noastră nu ar fi fost posibilă fără implicare masivă și constantă a președintelui Consiliului Județean Suceava în susținerea investițiilor din județ și în promovarea Bucovinei la nivel național și internațional.

Este, de asemenea, de apreciat efortul tuturor primarilor harnici din județul Suceava care au înțeles că doar prin investiții și modernizare se poate asigura dezvoltarea economiei locale și se pot crea condițiile pentru creșterea calității vieții în județ.

Așa cum se prezintă situația la momentul actual, am încredere că România va ști să direcționeze toate fondurile externe nerambursabile special destinate domeniului turismului către zonele care au un potențial imens de dezvoltare.

    Lilian Scripnic - declarație politică cu referire la evenimentele petrecute la Tiraspol;

Domnul Lilian Scripnic:

Luni, 25 aprilie, are loc un atac cu lansator de grenade la sediul așa-zisului Serviciu de securitate de la Tiraspol și un atac pe teritoriul unei unități militare din apropierea aerodromului. Marți, 26 aprilie, se înregistrează explozii care aruncă în aer două antene de telecomunicații din localitatea Maiac. Miercuri, 27 aprilie, se aud focuri de armă la graniță, la distanță de 2 kilometri de depozitul de muniție și armament din localitatea Cobasna. Aceste evenimente au determinat autoritățile transnistrene să instituie codul roșu de alertă teroristă. Ele demonstrează cât de fragilă este securitatea în zonă și cât de rapid pot fi îndeplinite condițiile pentru o escaladare a situației.

Din declarațiile publice făcute de diverși reprezentanți ai autorităților ucrainene și ruse, rezultă acuzații reciproce de încercare de provocare a părții adverse. Cine dorește o degenerare a situației în zonă? Cui aparține acest calcul cinic de a crea panică?

Dacă luăm în considerare recentele afirmații ale unor reprezentanți ruși, de-a dreptul delirante și provocatoare, putem bănui că în spatele acestor explozii sunt chiar serviciile secrete rusești și transnistrene.

Politologul Serghei Markov, omul apropiat dictatorului Putin, fost consilier la Kremlin, a declarat pentru cotidianul rus că România, împreună cu Ucraina, cu ajutorul NATO, planifică să acapareze Republica Moldova, dar, cel mai interesant, după cum susține politologul Serghei Markov, Armata Română dorește să desfășoare o operațiune militară pe teritoriul actualei Republici Transnistrene, scopul final fiind alipirea Republicii Moldova la România, desfășurând o politică de represiune în masă împotriva populației rusofile. În același registru sunt și declarațiile lui Igor Strelkov, care ne vorbește despre o coaliție româno - ucraineană care se pregătește de "război cu Transnistria", trupele armatei românești "îmbrăcate în uniforme moldovenești" pregătindu-se de operațiuni militare.

La acestea se adaugă și amenințările la adresa statelor NATO, cu trimitere clară la România, enunțate prin intermediul cotidianului Pravda, dar și de către purtătorul de cuvânt al MAE rus, cum că atacarea teritoriului NATO cu rachete ar fi justificată pe motivul furnizării de armament Ucrainei sau pentru protejarea cetățenilor ruși din Transnistria.

Ca demnitar al statului român și ca cetățean al Republicii Moldova, îmi exprim profunda nemulțumire și în același timp îngrijorarea față de asemenea afirmații total nefondate, care nu se bazează pe argumente și fapte, dar creează agitație și îngrijorare în rândul populației de pe ambele maluri ale Nistrului și în România.

Așa-zisele diversiuni au putut fi cu bună intenție planificate de către serviciile secrete transnistrene și rusești, pentru a crea premisele unui conflict. Nu putem ști cu exactitate schema acțiunilor rusești, dar știm că această zonă separatistă, care există pe teritoriul Republicii Moldova, este rodul politicii de la Kremlin și aceasta din urmă va face orice i se va ordona de la Moscova.

Printre atâtea gesturi provocatoare există și luări de poziție responsabile. Purtătorul său de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer, precum și reprezentanții Misiunii OSCE în Moldova îndeamnă la evitarea oricăror acte violente și condamnă încercarea de destabilizare a situației în zonă.

De asemenea, apreciez reacția promptă a Republicii Moldova și echilibrul declarațiilor făcute după întâlnirea în regim de urgență a Consiliului Suprem de Securitate, precum și poziționarea autorităților române, prin care se face apel la vigilență și echilibru. Desigur că în aceste momente tensionate opțiunea tuturor părților implicate trebuie să fie cea a rezolvării pe cale diplomatică.

    Silviu Nicu Macovei - declarație politică: Provocările externe contra României, în noul context geostrategic;

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Provocările externe contra României, în noul context geostrategic"

De mai bine de două luni de zile, România se află în proximitatea unei zone geostrategice foarte "fierbinți". Practic, ne aflăm pe graniță cu o țară agresată militar, Ucraina. După cum am susținut în declarațiile mele politice anterioare, poziția țării noastre este una privilegiată în acest moment datorită protecției pe care o avem sub umbrela NATO. Dar aceasta nu înseamnă că deasupra noastră nu planează amenințări reale și foarte serioase!

Am început să vedem de câteva zile încoace cum tot mai multe site-uri ale autorităților statului român sunt atacate de grupări externe de hackeri pro-ruși, cu intenția vădită de a provoca daune sistemelor informatice românești. Mai mult, inclusiv site-uri ale unor entități private, bănci, aeroporturi, instituții financiare au fost vizate de atacuri informatice. Intenția este clar ostilă și vizează crearea de breșe informatice care să poată fi folosite, mai apoi, la distrugeri reale ale infrastructurii și a bazelor de date din țara noastră.

Aceasta este una dintre provocările recente ale entităților ostile României și trebuie să abordăm cu toată seriozitatea aceste vulnerabilități mai ales acum când dependența noastră de sistemele digitale se traduce în nevoile de zi cu zi! Sistemele din energie, alimentarea cu carburant, plăți cu cardul, documente oficiale, programul zborurilor, universități, arhive - toate pot deveni ținte vulnerabile, dacă nu luăm măsuri de precauție sporite.

De aceea, inclusiv cetățenii români trebuie să fie extrem de atenți la aceste atacuri ale hackerilor pro-ruși, fiindcă un link suspect accesat pe e-mail sau pe telefonul mobil poate deschide o cale către furtul de date de identitate sau chiar bani din conturi.

Însă provocările ostile la adresa României pot veni inclusiv în zona energetică. Din motive care ar merita investigate mai atent, țara noastră a crescut importurile de gaze din Rusia, în ultimii 2 ani, la niveluri ireale. În 2020, doar creșterea a fost de 380%, aceasta în condițiile în care România este producător de gaze, cărbune și energie.

Chiar dacă la momentul respectiv nu păreau periculoase, vedem acum că aceste mișcări vulnerabilizează țara noastră atât în contextul războiului hibrid din ultimii ani, cât și în cazul conflictului militar deschis din Ucraina.

Din nefericire, în ultimele zile observăm o nouă amenințare în regiune. Tot mai multe voci din domeniul militar, al securității strategice și al geopoliticii trag semnale de alarmă referitoare la pericolul atragerii Republicii Moldova în conflictul ruso-ucrainean. Provocările din regiunea separatistă Transnistria riscă să extindă conflictul atât de aproape de granița României, frontiera estică a NATO.

România nu are doar o responsabilitate istorică față de Republica Moldova, dar și una concretă și actuală - dintr-o populație de 2,7 milioane de cetățeni moldoveni, aproximativ 25% au și cetățenie română. Conform datelor publicate în 2021 de Ministerul român al afacerilor externe, 642.000 de cetățeni moldoveni aveau și cetățenia română, iar la momentul respectiv erau în așteptare alte 60.000 de cereri de cetățenie română. Prin urmare, orice amenințare a Rusiei contra Republicii Moldova reprezintă, totodată, și o amenințare asupra a sute de mii de cetățeni români. Acesta este un pericol imediat pentru România, fiindcă avem obligația de a ne proteja cetățenii oriunde s-ar afla ei în lume.

Ca membru al NATO, România nu poate interveni în niciun caz militar în apărarea Republicii Moldova. Potrivit articolului 5, țara noastră poate să intervină doar atunci când este atacat un stat membru al NATO. Noi sprijinim cu tot ce este posibil Republica Moldova, dar NATO nu poate să intervină pe teritoriul unui stat care nu este membru. Însă poziția țării noastre trebuie să fie din ce în ce mai fermă față de Federația Rusă, nu doar din rațiunea recâștigării echilibrului de securitate în regiune, dar mai ales din datoria constituțională de a ne proteja cetățenii români aflați peste granițele estice ale României!

    Ioan Mang - declarație politică având ca obiect Măsuri pentru protecția consumatorilor și combaterea speculei;

Domnul Ioan Mang:

"Măsuri pentru protecția consumatorilor și combaterea speculei"

Participarea PSD la actul guvernării începe să își arate beneficiile pentru tot mai mulți români. După ce am reușit să impunem pachetul de măsuri sociale, precum și cele destinate combaterii crizei energetice și susținerii economiei naționale, iată că, suntem pe punctul de a îndeplini încă un obiectiv politic major, acela de a proteja cetățenii români față de standardele duble practicate de unii comercianți din Uniunea Europeană.

Salut pe această cale demersul ministrului PSD al economiei, domnul Florin Spătaru, care a inițiat un act normativ prin care sunt introduse sancțiuni severe pentru firmele care comercializează în România produse aparent identice, dar de o calitate inferioară față de cele vândute în alte state membre ale Uniunii Europene.

Conform Ordonanței adoptate săptămâna trecută de Guvernul României, în cazul în care produsele comercializate în România au caracteristici semnificativ diferite față de cele oferite altor cetățeni europeni, firmele vor avea obligația de informa în mod clar consumatorii români asupra diferențelor calitative, astfel încât aceștia să poată decide în deplină cunoștință de cauză dacă le cumpără sau nu. Consider că este un pas necesar și așteptat de românii care s-au săturat să fie păcăliți de comercianți, plătind prețuri "europene" pentru produse de o calitate inferioară.

Partidul Social Democrat rămâne și pe mai departe un susținător al protecției drepturilor consumatorilor. Considerăm că este firesc și normal ca cetățenii români să se bucure de un tratament egal față de toți ceilalți cetățeni europeni. În acest sens, combaterea standardelor duble practicate de unii comercianți europeni în defavoarea consumatorilor români a reprezentat și va rămâne pentru PSD un obiectiv politic major.

Un alt obiectiv complementar, dar la fel de important îl constituie și combaterea speculei. PSD continuă să vină cu soluții pentru combaterea creșterii prețurilor la alimente sau la alte produse de strictă necesitate. Pe lângă Programul "Sprijin pentru România" și înăsprirea sancțiunilor pentru încălcarea normelor privind protecția consumatorilor, PSD pregătește soluții legale clare pentru sancționarea speculei, prin care unii operatori economici vor să se îmbogățească, în mod incorect, prin creșterea artificială a prețurilor, în dauna a milioane de români cu venituri mici. Nu putem sta pasivi în timp ce speculații încearcă să profite de situația de criză. Nu putem sta pasivi când milioane de români, pensionari sau angajați de bună-credință care muncesc din greu pentru a-și asigura un trai decent sunt păcăliți. Nu putem să nu facem nimic, când vedem că toată truda lor, tot ceea ce reușesc să câștige într-o lună, este speculată într-un mod necinstit. PSD a fost și rămâne partidul care are grijă de angajații, de pensionarii țării, de categoriile defavorizate.

    Laurențiu-Daniel Marin - declarație politică având titlul Ministerul Agriculturii intenționează să susțină producția de struguri de masă în anul 2022, prin acordarea unei subvenții de 1.200 de euro/hectar!;

Domnul Laurențiu-Daniel Marin:

"Ministerul Agriculturii intenționează să susțină producția de struguri de masă în anul 2022, prin acordarea unei subvenții de 1.200 de euro/hectar!"

Salut decizia și strategia ministrului PSD al agriculturii, Adrian Chesnoiu, care a pus în transparență decizională o hotărâre de Guvern care vizează susținerea producătorilor autohtoni de struguri de masă.

Astfel, Ministerul Agriculturii intenționează să susțină producția de struguri de masă în anul 2022, prin acordarea unei subvenții de 1.200 de euro/hectar și se plătește în lei la cursul de schimb de 4,9475 lei, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2021.

Sumele reprezentând ajutoare de minimis se acordă pentru plantații cu struguri de masă pentru o suprafață de minimum 1.000 mp și maximum 10 hectare inclusiv, și se plătesc beneficiarilor într-o singură tranșă, în anul 2022.

Ca parlamentar de Vrancea, cunosc problemele cu care se confruntă producătorii de struguri de masă, dar și de vin. Cunoscută ca "Țara viei și vinului", Vrancea este județul cu cea mai mare suprafață cultivată cu viță de vie, având un patrimoniu viticol de 27.000 de hectare, reprezentând 11% din totalul terenului agricol al județului și circa 10% din suprafața viticolă a României. Vrancea este lider național atât ca suprafață, cât și sub aspectul producției de struguri. Doar la nivelul județului Vrancea sunt înregistrate peste 4800 de hectare cultivate cu struguri de masă. În acest context, decizia de susținere a producătorilor de struguri, prin acest ajutor de minimis, este o gură de oxigen într-o perioadă în care scumpirile la carburant și substanțele de întreținere a viilor pun presiune pe podgorenii vrânceni.

Consider că măsura propusă de ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu, este o măsură importantă pentru viticultorii vrânceni și nu numai, prin care se dorește micșorarea importurilor de struguri de masă și susținerea producătorilor autohtoni. Și, foarte important, prin această măsură se urmărește și o scădere a prețurilor la acest produs, așa cum se întâmplă în prezent cu prețul la roșii, după creșterea producției interne. Suma care va fi pusă la dispoziția fermierilor este de 15 milioane de lei, aproximativ 3 milioane de euro.

    Mihai-Alexandru Badea - declarație politică despre numirea unui judecător la Curtea Constituțională;

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Anul acesta, Curtea Constituțională aniversează 30 de ani de la înființare. Ați fi putut să-i faceți un "cadou" mult mai bun cu această ocazie, dar voi îl desemnați judecător pe cel mai fraudulos, neinstruit și obedient candidat din istoria acestei instituții - doctoratul plagiat, după judecătorul Cristi Danileț, întâmplător tocmai candidatul susținut de USR, media 7 la facultate și nu la Harvard, ci la fabrica de diplome Spiru Haret, note de 5 și 6 la dreptul penal și dreptul civil în examenul de licență, fără carieră universitară și fără performanțe notabile ca procuror.

La audierea de săptămâna trecută, a îndrăznit să mintă Comisia juridică a Camerei Deputaților, cum că dumnealui ar fi instrumentat dosarele torționarilor comuniști Vișinescu și Ficior. Este fals. În realitate, doamna procuror Denisa Cristodor a semnat ambele rechizitorii.

Se pare că standardele au scăzut inclusiv la masonerie, dar omisiunea apartenenței în declarația de interese tot un fals este, o ditamai infracțiunea. De fapt, întregul parcurs profesional al acestui impostor este un lung șir de falsuri și numiri politice.

Așadar, daca mai aveți curaj, onoare și conștiință, numiți-l pe candidatul plagiat, nu pe plagiatorul său.

Votați Cristi Danileț pentru CCR!

    Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică intitulată România își sporește eforturile în domeniile inovării și digitalizării;

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"România își sporește eforturile în domeniile inovării și digitalizării"

Ultimele două coaliții de guvernare din care a făcut parte PNL au avut ca prioritate aducerea României mai aproape de standardele europene, din mai multe puncte de vedere. Nevoia atingerii statutului de neutralitate climatică pentru UE, un pivot al Agendei actualului președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ne-a determinat să venim cu politici care să accelereze acest proces. Totodată, crearea de orașe inteligente care să fie un hub de sustenabilitate și inovare pentru cetățenii săi constituie o măsură în direcția dezvoltării României.

Ne bucurăm să aflăm că, în special în această perioadă delicată din punctul de vedere al securității naționale și regionale, există și vești bune care reconfirmă statutul României, ca membru devotat și implicat al UE. Astfel, țara noastră este mândră să primească un alt culoar de finanțare prin Misiunea "Orașe", inițiată de către Executivul European.

În cursul săptămânii trecute, Comisia Europeană a desemnat 100 de orașe din UE care vor participa la misiunea pentru 100 de orașe inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2030. București, Cluj-Napoca și Suceava sunt orașele care vor fi incluse în misiune. Inițiativa pentru facilitarea tranziției verzi va primi finanțare în valoare de 360 milioane de euro, fiind o componentă a Programului "Orizont Europa" pentru perioada 2022-2023. Scopul primordial este demararea căilor de inovare către neutralitatea climatică, iar orașele-membre vor beneficia de consiliere și asistență personalizate din partea unei platforme dedicate misiunii și gestionată de NetZeroCities.

Cele trei orașe din România vor avea posibilitatea de a se alătura unor acțiuni de inovare și proiecte-pilot de mare anvergură și vor primi finanțare suplimentară. Totodată, va fi creată și o punte de legătură între toate orașele selectate, o platformă de colaborare prin care vor putea comunica și face schimb de expertiză și bune practici în vederea unor scopuri clare - acțiuni de cercetare și inovare ce vizează mobilitatea curată, eficiența energetică și planificarea urbană ecologică. Orașele vor putea elabora inițiative comune, colaborând astfel cu alte programe ale UE.

Misiunea va funcționa după principiul guvernării pe mai multe niveluri, implicând atât cetățenii, cât și organizațiile de cercetare și sectorul privat. Ulterior, angajamentele clare și vizibile asumate de orașe în domeniul climei le vor permite să colaboreze cu UE, cu autoritățile naționale și regionale. Contractele elaborate trebuie să includă un plan general vizând neutralitatea climatică în toate sectoarele, precum energia, infrastructura sustenabilă, gestionarea deșeurilor, clădirile, transporturile, împreună cu planurile aferente de investiții. Orașele selectate vor fi considerate "bancuri de testare" naturale pentru soluții inovatoare integrate, declara Comisarul European pentru Transport, Adina Vălean.

Un interes sporit pentru această inițiativă contribuie la grăbirea procesului de tranziție verde, iar dorința a 377 de orașe de a se alătura misiunii va fi valorificată de către Comisie prin facilitarea accesului la platforma misiunii și oportunități de finanțare în cadrul programului de lucru al misiunii "Orașe" a Programului "Orizont Europa".

Propunerea unor astfel de oportunități pentru România reprezintă un indicator al încrederii pe care UE o are în potențialul de dezvoltare a țării noastre, precum și o confirmare a progresului de până acum, în ciuda multiplelor crize care au destabilizat economia națională. Suntem mândri că facem parte dintr-o asemenea inițiativă și ne dorim să includem în misiune mai multe orașe în anii următori pentru a consolida calea către un viitor mai sănătos pentru locuitorii zonelor urbane din România.

    Ștefan Mușoiu - declarație politică: La mulți ani plini de realizări, Românie europeană! La mulți ani, Europă cu noi orizonturi!;

Domnul Ștefan Mușoiu:

"La mulți ani plini de realizări, Românie europeană! La mulți ani, Europă cu noi orizonturi!"

Data de 9 mai poate constitui un prilej de reflecție nu doar pentru clasa politică românească, ci și pentru cea comunitară, precum și pentru fiecare cetățean european în parte. Rememorăm trecutul, pentru că reprezintă fundamentul prezentului, reflectăm la provocările actuale pentru cele mai bune soluții, dar ne angajăm și în construcția unui viitor adaptat unor auspicii fără precedent.

La 9 mai 1877, România a devenit stat independent. 68 de ani mai târziu se vorbea pentru prima dată de instituirea Zilei Victoriei, ziua în care Germania era înfrântă de către puterile aliate. Iar din 1950 celebrăm Ziua Europei. 9 mai 1950 este, de asemenea, cunoscută ca Ziua Schuman, ziua declarației istorice a ministrului de externe francez, Robert Schuman. Dincolo de valențele istorice, această zi a Europei este simbolul exhaustiv care promovează unitatea în rândul cetățenilor comunitari, standarde egale și înalte pentru fiecare stat membru, democrație autentică, solidaritate.

Proiectul european a schimbat fundamental continentul nostru. De schimbări radicale putem vorbi și în cazul țării noastre, după integrarea în comunitate, la fel cum vom putea discuta, pe viitor, și despre transformările în bine de care vor beneficia și țările care își exprimă dorința de apartenență la această structură puternică și singulară prin excelența sa.

Așadar, trebuie să fim mândri de ceea ce am realizat până acum! În același timp, trebuie să conștientizăm că pacea și securitatea, respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor, pe care le luăm, de multe ori, drept un dat al sorții, sunt, în realitate, garanții câștigate cu greu și care pot fi pierdute dacă nu le protejăm în continuare.

Contextul conflictului armat dintre Federația Rusă și Ucraina, precum și tragediile, care par fără sfârșit și care rezultă din această încleștare, accentuează nevoia de consolidare a Uniunii. Includerea în spațiul Schengen a României, care este deja un furnizor de securitate, la cele mai înalte standarde, pentru UE, va contribui la amplificarea durabilității securității întregii Uniuni. Într-o perioadă din ce în ce mai complicată la nivel global și regional, lumea are nevoie de o Europă unită și care să reconfirme că experiențele devastatoare ale celor două războaie mondiale nu se vor mai repeta.

Sper că așa va arăta viitorul apropiat pentru țara noastră, mai ales pentru că principiile Declarației Schuman inspiră continuu acțiunea europeană. Viziunea de atunci, cu un pronunțat caracter universal, a fost în măsură să asigure depășirea multor momente dificile, prin soluții comune, coordonate, în beneficiul cetățenilor europeni și, cu certitudine, va constitui, și pe viitor, placa turnantă pentru modul în care va fi continuată construcția comunitară. Însă este clar că, din cauza testelor la care suntem supuși, pandemie, război la granițe, diverse crize, Uniunea Europeană trebuie să ofere noi orizonturi, tinzând spre mai multă solidaritate, integrare și protecție pentru cetățenii săi.

Remarc și salut reacțiile europene de până acum la toate aceste evoluții conjugate, pentru că ne oferă exact măsura valorii adăugate și incontestabile pe care o aduce pentru noi toți Uniunea. Unitatea, coeziunea și solidaritatea constituie, fără îndoială, forța și esența principale ale răspunsurilor noastre față de dificultățile sanitare, dar și umanitare din Ucraina. Concomitent, reacția europeană la încercările ultimei perioade s-a bazat și va continua să se fundamenteze pe respectarea valorilor principale ale Uniunii, pe forța multilateralismului eficient, cu respectarea dreptului internațional.

Și pentru că ne dorim o Uniune pregătită deplin pentru exercitarea rolului său de pol de prosperitate și stabilitate la nivel regional și global, avem nevoie de aceleași instrumente, care și-au dovedit eficiența anterior, pentru zona Balcanilor de Vest, cât și pentru vecinătatea României, respectiv Republica Moldova. Este necesar ca reziliența Uniunii să fie sprijinită de o proximitate sigură, stabilă, prosperă, ferm angajată în reforme politice și economice.

Având în vedere că am menționat câțiva dintre pilonii indispensabili pe care clădim cu toții viitorul Europei, în calitate de deputat și de președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților, militez și pentru ridicarea tuturor barierelor care afectează încă funcționarea deplină a Pieței Interne Comune, pentru construirea unor sisteme de sănătate europene robuste, dar și pentru pregătirea întregii societăți comunitare pentru economia viitorului. De asemenea, mizez și pe continuarea, le fel de susținută ca până acum, a investițiilor în educație și în formarea profesională, adaptate pieței muncii comune.

Și pentru că am menționat seria "testelor" pe care Uniunea le parcurge, adaug că rezultatele de până acum ale acestor examene, la care suntem supuși ca entitate politică, vin și-mi confirmă spusele, pentru că ne-au evidențiat ceea ce deja știam cu toții, respectiv că suntem mai puternici atunci când lucrăm împreună la definirea acțiunii UE pe termen mediu și lung!

Închei, reamintindu-vă tuturor că Uniunea Europeană a avut întotdeauna forța să se reinventeze și să construiască neîntrerupt o societate mai bună pentru toți cetățenii săi, motiv pentru care lărgirea perspectivelor acestei construcții politice unicat are toate șansele de succes!

    Vasile Nagy - declarație politică având ca obiect Facturile și profitul - gazul natural;

Domnul Vasile Nagy:

"Facturile și profitul - gazul natural"

Șocul geopolitic cauzat de invazia militară a Ucrainei de către Federația Rusă zguduie nu doar sistemul european de securitate, ci și securitatea energetică a Uniunii Europene, care își acoperă nu mai puțin de 40% din consumul de gaze naturale prin importuri din Rusia.

În această situație, imperativul de termen scurt al siguranței livrărilor de gaze trebuie armonizat cu politicile energetice și climatice ale UE, care presupun reducerea consumului de combustibili fosili, inclusiv de gaze naturale.

Consumul de energie al României a scăzut deja cu peste 50% față de 1990, ajungând la un total de 113 TWh în 2020. Consumul casnic, în special pentru încălzirea locuințelor, este singurul care a înregistrat o creștere, ajungând la 41 TWh în 2020.

Din păcate, în România, piața de gaze naturale a suferit o continuă schimbare, începând cu prima parte a anului 2021. Cu toate acestea, prețul gazului natural la clienții de tip casnic sau non casnic, din România, este la un nivel inferior celor din UE.

Vremea rece în timpul lunilor de iarnă a forțat mai mulți oameni să își crească consumul. În plus, mulți furnizori și-au încetat activitatea, fiindcă nu și-au mai permis costurile de achiziție, pentru a mai furniza apoi clienților finali.

Analizând evoluția structurii de producție la nivel european în ultimii 20 de ani, se observă o reducere treptată a producerii de energie din surse convenționale - cărbune, gaz, nuclear - concomitent cu creșterea producției din surse regenerabile. Acest fenomen a fost accelerat în perioada 2015-2022.

Principalele elemente care au determinat această schimbare sunt interconectarea cu piețele regionale și crearea condițiilor tehnice pentru circulația gazelor naturale spre și dinspre Uniunea Europeană, evoluția structurii de producție de energie electrică, ca urmare a accentuării utilizării surselor de energie mai prietenoase cu mediul versus producției din sursele mai poluante de tipul cărbunelui și celor nucleare, scăderea cantităților aflate în depozitele de gaze, din perioada anterioară de înmagazinare, ca urmare a înregistrării unor temperaturi mai scăzute în prima parte a anului 2022, scăderea cantităților extrase din zăcăminte și reducerea importului de gaze din Rusia.

Această creștere de preț nu este generată de elemente controlabile de către furnizor și nici nu a fost generată de aceștia.

Evoluția incertă a pieței și măririle foarte mari de prețuri la achiziție nu mai permit furnizorilor să ofere un preț fix pe o perioadă îndelungată de timp.

Creșterile înregistrate depășesc cu mult o marjă profitabilă, rezonabilă pentru furnizarea de gaze naturale.

Limita minimă de consum zilnic este de 7 kWh, iar limita maximă se încadrează în valorile de limită maximă a consumului de gaze naturale pentru care se aplică compensarea pe întreaga perioadă:

  • în intervalul 01.11.2021-31.03.2022 - 11.660 kWh, echivalentul a 1.000 mc, alocat în tranșe lunare, conform O.U.G. nr. 118/2021;
  • în intervalul 01.11.2021-31.03.2022 - 13.992 kWh, echivalentul a 1.200 mc, alocat în tranșe lunare, conform O.U.G. nr. 3/2022.

Pentru perioada 01.11.2021-31.01.2022, valoarea compensației este de cel mult 33%, iar pentru perioada 01.02.2022- 31.03.2022, valoarea compensației este de cel mult 40%, din valoarea prețului plafonat.

Dacă prețul de furnizare plafonat este mai mare decât prețul final de referință, atunci, valoarea compensării va fi calculată ca minimum dintre diferența dintre prețul plafonat și prețul de referință 33%, respectiv 40% din 1 februarie 2022, din valoarea componentei prețului gazelor naturale plafonat.

Dacă prețul de furnizare facturat este mai mic decât prețul final de referință, atunci, nu se acordă compensarea. Valoarea totală a compensării se scade din totalul de plată al facturii.

Presiunile apărute pe piață în 2021, care au generat creșterea accelerată a prețurilor, au dus la implementarea unor măsuri specifice în majoritatea țărilor europene, în principal pentru protecția consumatorilor.

Și România a inițiat, în toamna anului trecut, compensarea parțială de către stat a facturilor la gaze naturale, însă această măsură a fost gândită ca soluție temporară, pentru depășirea iernii, aplicabilă până la sfârșitul lunii martie 2022. Conflictul izbucnit la sfârșitul lunii februarie în Ucraina a adus noi provocări și a prelungit tensiunile în piața gazelor naturale.

Pe baza acestor evoluții, suprapuse cu presiunile inflaționiste deja existente și cu avertismentele economiștilor cu privire la agravarea situației începând cu luna aprilie, imediat după expirarea măsurilor privind plafonarea prețurilor la energie aplicabile în sezonul rece, autoritățile române au decis să adopte măsuri suplimentare pentru limitarea impactului facturilor la electricitate și gaze naturale asupra populației și firmelor.

Noua reglementare, O.U.G. nr. 27/2022, a apărut cu doar câteva zile înainte de expirarea măsurilor similare adoptate în toamna anului trecut, pe fondul temerilor cu privire la explozia tuturor prețurilor din economie în situația revenirii la tarifele de piață pentru gazele naturale.

Plafonarea tarifelor va avea cu siguranță un impact pozitiv asupra consumatorilor în perioada de aplicare. În același timp, măsura, care se dorește a fi provizorie, ar putea avea efecte pe termen lung asupra companiilor din domeniu, în funcție de abilitatea acestora de a gestiona măsurile impuse de autorități.

Pentru companiile implicate, în special distribuitori, impactul depinde de modul și de momentul în care vor fi aplicate măsurile de compensare din partea statului, pentru diferența dintre prețul de achiziție, la nivelul pieței, și cel de vânzare, plafonat, prevăzute în ordonanță.

Conform reglementării, pentru clienții casnici, compensările se acordă din bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, iar pentru clienții non casnici, din bugetul Ministerului Energiei, dar depinde și de cât de bine va funcționa acest mecanism de compensare. Întârzierile în recuperarea sumelor respective vor pune o presiune ridicată pe disponibilitățile financiare ale distribuitorilor, cu impact asupra solvabilității acestora.

În consecință, instituțiile europene, dar și statele membre la nivel individual, caută soluții pentru a-și limita dependența energetică de Rusia, provocare care se suprapune cu cea care implică protecția consumatorilor în fața scumpirilor.

Un acord cu Statele Unite ale Americii, pentru furnizarea de gaz natural lichefiat (GNL) în UE, amânarea planurilor de închidere a termocentralelor pe cărbune în anumite state, obligativitatea constituirii unor stocuri de gaze pentru iarna următoare, la prețuri avantajoase negociate de un grup operativ constituit la nivelul UE, sunt doar câteva dintre soluțiile vehiculate în prezent.

În România, una dintre soluțiile discutate intens în această perioadă pentru a reduce dependența energetică de Rusia este cea referitoare la exploatarea gazelor din Marea Neagră.

Însă Legea offshore, adoptată în urmă cu aproape patru ani, conține o serie de prevederi care limitează interesul investitorilor pentru dezvoltarea unor proiecte în zonă, iar modificările promise de autorități în repetate rânduri întârzie să apară. În plus, în contextul conflictului care se derulează inclusiv în zona Mării Negre, este posibil ca planurile de explorare și exploatare să fie amânate până la clarificarea situației.

Pe de altă parte, recent au fost mărite capacitățile de producție ale centralelor termice pe cărbune. Energia nucleară reprezintă, de asemenea, o alternativă viabilă, astfel că este necesară finalizarea reactoarelor de la Cernavodă, iar dezvoltarea altor capacități similare ar putea deveni prioritară.

Rămâne de văzut dacă măsurile recent adoptate se înscriu într-o strategie mai amplă, pe care autoritățile o au în vedere pentru a rezolva problemele de fond ale pieței din România, mai necesară ca oricând în actualul context al conflictului din Ucraina și al relațiilor tot mai tensionate dintre UE și Rusia, cel mai mare furnizor de gaze naturale al UE, cu peste 40% din importurile totale. Nu avem, însă, în prezent, clarificări din partea autorităților pe această temă, ceea ce indică faptul că, deocamdată cel puțin, nu există o astfel de strategie.

Așadar, această nouă reglementare pare a rezolva o urgență de moment, protejarea consumatorului, în timp ce ridică numeroase semne de întrebare pentru perioada care urmează.

România trebuie să pună accent pe găsirea unor soluții pentru a acoperi deficitul de gaze naturale!

Este evident că legislația națională în domeniul gazelor naturale rămâne fragmentată, bazată pe soluții de moment, care tratează efectele și nu cauzele majorării prețurilor, și care induce noi provocări pentru companiile implicate, fără a oferi o minimă predictibilitate pe termen mediu și lung.

În aceste condiții, jucătorii din domeniu și publicul larg așteaptă în continuare o strategie națională care să cuprindă, în linii mari, soluții care să trateze cauzele scumpirilor, măsuri care să stimuleze producția internă și planuri concrete de aprovizionare pentru necesarul suplimentar.

    Nicolae Giugea - declarație politică: Se pare că mediul economic și guvernele europene nu au învățat nimic din criza COVID-19!

Domnul Nicolae Giugea:

"Se pare că mediul economic și guvernele europene nu au învățat nimic din criza COVID-19!"

Oare cum am putea să uităm atât de repede faptul că, odată cu declanșarea crizei sanitare în Europa, la începutul anului 2020, majoritatea guvernelor au constatat că nu au măști de protecție, medicamente și materiale sanitare esențiale în combaterea pandemiei.

În goana după maximizarea profiturilor, majoritatea materiilor prime sau chiar a produselor finite ajungeau în Europa pe calea importurilor din sud-estul Asiei. Mai mult decât atât, blocajele apărute pe lanțurile de aprovizionare au îngreunat nu doar lupta cu virusul SARS-CoV-2, ci și activitățile economice, de la industria textilă și alimentară până la industria constructoare de mașini.

Majoritatea liderilor europeni, precum și șefii unor mari companii europene și-au luat atunci angajamentul că vor reloca producția industrială esențială din Asia în statele Uniunii Europene, pentru a reduce dependența de importuri. Pandemia nu a trecut, dar a scăzut în intensitate, iar odată cu renunțarea la restricții, și lecțiile crizei sanitare au fost uitate de guverne.

Optimismul pe care l-a avut Guvernul României la începutul anului, cu privire la creșterea economică din anul 2022, ar fi trebuit să fie mai rezervat. Unele ramuri ale industriei românești resimt din plin absența unor materii prime și materiale care nu se produc în România, ci la mii de kilometri distanță și care limitează producția de mașini și echipamente. Deși avem resurse energetice peste ceea ce ne este necesar, încă avem dependență de gazele naturale, petrolul sau energia electrică scumpă provenită din import. Prețurile uriașe la care au ajuns produsele energetice vor reprezenta o altă piedică în calea creșterii producției naționale. Mai mult decât atât, agresiunea rusă asupra poporului ucrainean are impact direct și asupra industriei alimentare, în condițiile în care într-o economie liberă și deschisă, precum cea a Uniunii Europene, nimeni nu poate să-i impună fermierului să vândă produsele la prețuri mici, doar din patriotism, în condițiile în care el abia își acoperă costurile de producție și își hrănește familia.

Este bine că în spațiul public românesc se vorbește tot mai consistent despre independență energetică și că este posibil ca aceasta să fie ajunsă chiar de anul acesta, cu ajutorul partenerilor noștri americani. Însă România are nevoie nu doar de independență energetică, ci și de independență alimentară, prin investiții reale în agricultură și în industria alimentară și de independență în sursele de aprovizionare cu materii prime și materiale pentru ramurile strategice ale industriei.

Dacă unele state ale Uniunii Europene au uitat lecția dură a crizei sanitare, noi, românii, ar trebui să demonstrăm că am învățat din acea perioadă și că prin măsuri înțelepte economia și populația vor fi puse la adăpost în fața oricărei viitoare provocări.

    Nicu Niță - declarație politică intitulată Agricultura și industria alimentară reprezintă o prioritate pentru PSD!;

Domnul Nicu Niță:

"Agricultura și industria alimentară reprezintă o prioritate pentru PSD!"

Declarația mea politică se referă la măsurile și programele inițiate de Partidul Social Democrat în domeniul agricol și al industriei alimentare.

În contextul suprapunerii crizelor economice, sociale, energetice si geopolitice, PSD a venit cu soluții concrete și imediate pentru a proteja viața și sănătatea românilor.

Una dintre soluțiile propuse de PSD vizează stimularea producției românești de alimente cu materiile prime de la agricultorii români.

Astfel, Partidul Social Democrat a propus acordarea de prime fermierilor români care livrează producția agricolă la fabricile de alimente din România. Acordarea unei prime de 10% din valoarea produselor procesate în țară vizează creșterea producerii de hrană românească mai ieftină și mai sănătoasă, dar și reducerea dependenței de importul de alimente.

Scopul Partidului Social Democrat este de a avea mai multe alimente sănătoase fabricate în România, din producția agricolă obținută din pământul românesc.

Partidul Social Democrat și-a asumat, în programul economic al guvernării actuale, două măsuri extrem de importante, "Fabricat în România" și "Cumpărăm Românește" prin care se dorește susținerea înființării a cât mai multe ferme și fabrici care să asigure românilor produse sănătoase și de calitate.

O altă măsură importantă propusă de PSD și adoptată de Parlament vizează salarizarea în domeniul agriculturii și al industriei alimentare, prin care salariul minim brut va fi de 3.000 de lei față de 2.550 lei. Acest model de salarizare aplicat salariaților din domeniul agriculturii și al industriei alimentare prevede următoarele beneficii, care vor aduce mai mulți bani în buzunarele acestora: scutirea de la plata impozitului pe venit, scutirea de la plata contribuției pentru sănătate, reducerea contribuției pentru pensie cu 3,75 puncte procentuale, de la 25% la 21,25%, și reducerea contribuției asiguratorii pentru muncă de la 2,75% la 0,27%.

Aceste măsuri se aplică pentru toți cei 280.000 de salariați din sectorul agricol și al industriei alimentare.

În contextul crizei alimentare, care se conturează din cauza scăderii importurilor din Ucraina și a sancțiunilor impuse Federației Ruse, este esențial să dezvoltăm industria alimentară și să reducem dependența de legume, fructe și produse agricole din alte state.

Partidul Social Democrat susține consolidarea economiei, prin susținerea propriilor fermieri și producători români.

Programele și măsurile propuse de Partidul Social Democrat au fost realizate în urma consultării cu reprezentanți fermierilor și federațiilor din industria alimentară, cei care cunosc cel mai bine realitățile din agricultură.

Agricultura și industria alimentară reprezintă o prioritate pentru Partidul Social Democrat și asta se demonstrează prin programele și măsurile propuse în permanență de la începutul guvernării și până în prezent.

    Daniela Oteșanu - declarație politică având titlul PSD face toate demersurile necesare pentru identificarea de soluții privind limitarea achiziției de vaccinuri COVID comandate în exces și utilizarea fondurilor pentru alte urgențe;

Doamna Daniela Oteșanu:

"PSD face toate demersurile necesare pentru identificarea de soluții privind limitarea achiziției de vaccinuri COVID comandate în exces și utilizarea fondurilor pentru alte urgențe"

Ministrul sănătății, Alexandru Rafila, a început să ia măsuri concrete, informând Ministerul de Externe, Guvernul, în ansamblu și Administrația Prezidențială, cu privire la implicațiile achizițiilor într-o cantitate mult prea mare, astfel încât aceste autorități să poată solicita Uniunii Europene o soluție pentru a renunța la contracte și a folosi fondurile în alte direcții unde avem nevoie. De asemenea, europarlamentarii PSD au început deja discuții informale cu reprezentanții Comisiei Europene, pentru a rezolva această problemă.

La solicitarea Ministerului Sănătății, a fost aprobat Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Metodologiei de raportare, monitorizare și calcul ale pierderilor de vaccin împotriva COVID-19. Documentul stabilește Metodologia de raportare, monitorizare și calcul al pierderilor de vaccin împotriva COVID-19.

Este important de subliniat faptul că în primele 43 de zile ale mandatului său, ministrul sănătății, Alexandru Rafila, a reușit să recupereze o sumă totală de 150 de milioane de euro, prin revânzarea a 7,5 milioane de doze către Germania și Ungaria. Spre comparație, fostul ministrul al sănătății, Ioana Mihăilă, a reușit să valorifice doar 1,17 milioane de doze din surplusul contractat de România, anterior Memorandumului din mai 2021.

Atât eu, cât și colegii mei de la PSD considerăm inadmisibile minciunile lansate în serie de USR, în încercarea disperată de a-și ascunde culpa pentru achiziția supradimensionată de vaccinuri COVID, într-un moment în care Guvernul contractase deja un număr de doze care depășea de câteva ori populația României. În loc să-și asume răspunderea pentru irosirea a sute de milioane de euro, cei care au semnat pentru această achiziție se denunță reciproc. USR-iștii care au semnat comenzile dau vina pe fostul premier care le-a aprobat, iar acesta dă vina pe foștii miniștrii ai USR care le-au comandat. O altă problemă la care cei din guvernarea trecută nu s-au gândit deloc este că nu mai avem nici locuri de depozitare pentru tranșele viitoare de vaccin.

Cei din USR care au semnat Memorandumul trebuie să răspundă pentru achiziția aberantă a 39 de milioane de doze de vaccin, într-un moment în care România deja contractase cantități uriașe. La data semnării Memorandumului, era evident că dozele din noua comandă lansată de Mihăilă, Barna și Cîțu nu vor ajunge să fie utilizate niciodată, ceea ce ridică suspiciuni serioase cu privire la motivele reale care s-au aflat în spatele acestei decizii.

Trebuie amintit că, pe lângă dozele de vaccin care au fost și vor fi irosite ca urmare a expirării termenului de valabilitate, România a mai donat către alte state un total de peste două milioane de doze.

Până în prezent, România deja a aruncat la gunoi 3 milioane de doze de vaccin și probabil la fel se va întâmpla cu o mare parte dintre cele 65 de milioane care mai urmează să fie livrate. Vlad Voiculescu susține în mod ipocrit că dozele expirate nu ar fi din lotul aprobat de Mihăilă și Barna, ce urmează să fie livrat în 2022 și 2023, lăsând de înțeles că, de acum încolo, românii se vor vaccina cu frenezie, mai mult decât în pandemie și vor consuma până la ultima doză noua tranșă de 39 de milioane! Culmea este că dozele expirate fac parte din comanda semnată chiar de Voiculescu!

Dincolo de bătaia de joc față de banul public, pe care au produs-o când au fost la guvernare, cei de la USR încearcă acum să dezinformeze opinia publică, printr-o avalanșă de minciuni și omisiuni privind detaliile acestor achiziții inutile prin care au devalizat bugetul de stat. Este vorba despre un prejudiciu uriaș, de circa trei sferturi de miliard de euro, iar cineva trebuie să răspundă pentru acest prejudiciu imens!

    Radu Panait - declarație politică: Vinovații în Dosarul «Colectiv» trebuie să plătească!;

Domnul Radu Panait:

"Vinovații în Dosarul «Colectiv» trebuie să plătească!"

"România e țara tuturor posibilităților" - auzim asta destul de des și niciodată aceste vorbe nu sunt spuse într-o conotație pozitivă. Și este de înțeles din ce cauză. Au trecut aproape 7 ani de la tragedia produsă în Clubul Colectiv din București. Sunt aproape 7 ani de așteptare pentru zeci de familii și apropiați care caută dreptatea celor 65 de persoane care și-au pierdut atunci viața din cauza inconștienței și a iresponsabilității unor persoane care aveau obligația de a se asigura că viața fiecărui om care călca în acel club era în siguranță!

Marți, după aproape 7 ani de așteptare, Curtea de Apel București trebuia să prezinte sentința definitivă. Surprinzător sau nu, decizia a fost amânată din nou, pentru a patra oară! Tot marți, aceeași Curte mai pronunța o amânare, de data aceasta în Dosarul Hexi Pharma.

Măcar pentru o secundă încetați în a vă gândi doar la voi și încercați numai să vă imaginați ce zace în sufletele celor ce de atât timp trăiesc doar cu speranța că se va face dreptate. Câtă durere o sta în ei? La fiecare termen aceste familii retrăiesc durerea pierderii, singurul lor gând este acela de a se face măcar dreptate. Nicio sentință nu le va aduce înapoi persoanele dragi pierdute atunci în incendiul de la Colectiv, dar măcar le va aduce puțină alinare.

Ce așteptăm? Să o ia inculpații rând pe rând la fugă, să își găsească azil în alte țări? Domnul Piedone, la un pas a fost, zilele trecute, să plece din țară, doar că autoritățile au fost vigilente și au acționat la timp, înainte să trebuiască să îl caute prin Bulgaria sau în vreo destinație exotică.

Corupția ucide, domnilor politicieni! Și voi încă nu ați înțeles asta, sau ați înțeles, dar tot nu vă pasă!

Tot marți, când Curtea de Apel anunța cea de-a patra amânare a sentinței, ați avut ocazia să dați dovadă că în primul rând vă pasă de binele viitorului acestei țări, însă ați dat un mare vot împotriva justiției! În loc să votați un judecător liber, proeuropean și proindependent, ați ales un plagiator, un magistrat al sistemului vechi și bolnăvicios.

Justiția rămâne în mâinile unor oameni care poartă culori politice. Pentru ce scop? Ieșiți din bula în care trăiți, scoateți capul în lume și vedeți dramele oamenilor din România. Câți oameni mai trebuie să moară, pentru ca voi să înțelegeți că justiția nu trebuie să poarte culori politice? Câți oameni mai trebuie să moară, pentru ca vouă să vă pese?

    Marian-Iulian Rasaliu - declarație politică despre Cererea primarilor de a se urgenta finanțarea proiectelor din Programul «Anghel Saligny»;

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Cererea primarilor de a se urgenta finanțarea proiectelor din Programul «Anghel Saligny»"

Măsurile și programele promovate de PSD, menite să atenueze efectul crizelor suprapuse asupra populației, sunt completate de acțiuni și resurse dedicate, care au rolul să ajute comunitățile, cum este și cazul fondurilor disponibile prin Programul "Anghel Saligny".

Este de înțeles cererea primarilor de a se urgenta finanțarea proiectelor prin acest program. Contextul actual este unul dificil și mă refer aici la efectele pandemiei, creșterea facturilor la energie, inflație, efectele războiului de la granițele țării. PSD a demarat nenumărate demersuri pe plan european, pentru a determina o reacție de solidaritate a Uniunii Europene față de statele din prima linie care gestionează situația refugiaților sau care sunt cele mai afectate de consecințele economice ale războiului din Ucraina.

Există mare interes pentru Programul "Anghel Saligny". Au fost depuse 7.545 de proiecte pentru lucrări de apă, canalizare și drumuri, iar suma totală a cererilor de finanțare este de 137,59 de miliarde de lei. Este un semnal extrem de bun faptul că autoritățile locale au depus multe proiecte de investiții, care urmează să fie finanțate prin acest program. În același timp, însă, trebuie înțeles și faptul că numărul mare de proiecte implică o perioadă puțin mai lungă pentru analiză și pentru verificarea eligibilității acestora. După finalizarea acestei etape, va exista o absorbție semnificativă a banilor alocați pentru investiții.

România și românii vor beneficia de pe urma acestui program!

    Sebastian-Ioan Burduja - declarație politică intitulată Viitorul României este în Europa. La propriu și la figurat;

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"Viitorul României este în Europa, la propriu și la figurat"

Chiar de Ziua Națională a Tineretului, cel mai recent sondaj Eurobarometru arată că tinerii din România sunt proeuropeni. Cifrele sunt îmbucurătoare - 74% dintre tinerii români între 25 și 34 de ani sunt optimiști în ceea ce privește viitorul Uniunii Europene, iar aproximativ 55% apreciază că lucrurile se îndreaptă în direcția bună în Uniune. Și fraza mea preferată din acest raport - "valorile și solidaritatea sunt cele care contribuie la sentimentul de comunitate, alături de economie, educație, statul de drept și cultură".

În general, românii sub 44 de ani sunt mult mai dornici să susțină integrarea europeană decât cei mai în vârsta, dar grupa 25-34 ani se remarcă prin consecvență, susținerea puternică a inițiativelor europene și preocuparea pentru teme legate de mediu și educație, pe lângă cele sanitare sau economice.

Același Eurobarometru vorbește despre opinia pozitivă a românilor privind comerțul liber, în proporție covârșitoare - 70%, în special a celor cu vârsta cuprinsă între 25 și 44 de ani (74-75%). De asemenea, globalizarea, transformarea digitală a economiei și societății sunt termeni cu care mai mult de jumătate de români rezonează.

Sunt și teme unde ne situăm mai jos decât media europeană, cum ar fi uniunea monetară și economică, inclusiv o singură monedă - 51% România, față de 69% UE, sau piața digitală unică - 48% la noi versus 63% media. Totuși, analiza arată că motivul ar putea fi schimbarea priorităților românilor, ca urmare a crizei inflaționiste, cifrele fiind în ușoară scădere față de anul trecut. Interesant este, însă, că și pe aceste statistici cea mai mare susținere vine tot de la grupa de vârstă 25-34 ani.

Cea mai puternică și importantă concluzie rezultată din aceste cifre este că apostolii euroscepticismului, prezenți și vocali inclusiv în România, au o categorie limitată de adepți. Tinerii români, cei pe umerii cărora va sta misiunea de a încheia procesul de modernizare a României la care lucrăm noi astăzi, sunt parte din Europa. Înțeleg avantajele, probabil cu atât mai mult în contextul pandemiei și al războiului, și nu văd un alt parcurs al țării noastre decât în parteneriatul pro UE, pro NATO și pro SUA.

Acești tineri, viitoarele generații de lideri din arena publică, de la care deja avem multe de învățat și așteptări pe măsură, sunt cei cărora suntem datori să le lăsăm o moștenire de care să fie mândri. Din fericire, ei au ales deja calea, iar ceea ce ne spun acum este simplu - viitorul României este în Europa. Mai multă Europă în România, mai multă Românie în Europa. Mai puternici, mai uniți și cu fruntea sus.

Înainte, împreună!

    Dan-Constantin Șlincu - declarație politică având titlul PSD ia atitudine pentru sancționarea dublului standard și protejarea consumatorilor;

Domnul Dan-Constantin Șlincu:

"PSD ia atitudine pentru sancționarea dublului standard și protejarea consumatorilor"

La inițiativa ministrului social-democrat al economiei, au fost aprobate săptămâna trecută două ordonanțe de urgență, una cu privire la combaterea dublului standard practicat de unii comercianți față de consumatorii români și cealaltă în legătură cu apărarea consumatorilor în fața unor practici ilegale și speculative.

Așadar, primul act normativ prevede înăsprirea sancțiunilor pentru contravenții în domeniul protecției consumatorului. Realitatea a demonstrat că amenzile și sancțiunile pe care le poate aplica statul în cazul unor încălcări grave ale drepturilor consumatorilor sunt mult prea mici în raport cu gravitatea unor contravenții, cum a fost, de exemplu, în cazul milioanelor de facturi calculate greșit. Atunci, sancțiunile legale ce puteau fi aplicate au fost mult prea mici în raport cu gravitatea și amploarea încălcărilor furnizorilor de energie electrică.

Drept urmare, PSD a realizat, prin reprezentanții săi din guvern, un proiect de lege care să permită statului să intervină mai sever pentru a-i apăra pe consumatori în fața unor practici ilegale sau speculative. Astfel, a fost stabilită o amendă de 4% din cifra de afaceri, pentru "încălcări pe scară largă" sau "încălcări pe scară largă cu o dimensiune specifică Uniunii Europene". Formularea provine din "Regulamentul european privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului". Potrivit acestui Regulament, o "încălcare pe scară largă" are loc atunci când faptele sancționate într-un anumit stat al Uniunii Europene s-au mai produs în cel puțin alte două state membre, indiferent dacă acele fapte au încetat sau sunt încă în desfășurare. "Încălcarea pe scară largă cu o dimensiune specifică Uniunii" se referă la încălcări ale unor drepturi ale consumatorilor care afectează cetățenii din cel puțin o treime din statele membre ale UE. Deci, această reglementare este foarte precisă, este proporțională cu gravitatea faptelor și nu lasă loc unor sancțiuni arbitrare.

Al doilea act normativ propus de PSD și adoptat de Guvern aduce modificări în domeniul legislației privind protecția consumatorului. Ordonanța include și prevederi importante prin care se combate dublul standard practicat de unii comercianți față de consumatorii români, care sunt tratați ca cetățeni de mâna a doua față de restul europenilor. De aceea, s-a stabilit ca în categoria practicilor comerciale înșelătoare să fie inclusă și acțiunea de marketing pentru un produs care e prezentat ca fiind identic, deși este mai slab calitativ față de cele comercializate în alte state europene. Este clar că o astfel de practică înșelătoare îl determină pe consumator să ia o decizie pe care altfel nu ar fi luat-o, dacă ar fi știut că produsul are o calitate inferioară față de versiunile comercializate în alte state. În urma intrării în vigoare a legii, comercianții vor fi obligați să evidențieze diferențele de calitate dintre aceste produse.

Vreau să subliniez că este prima inițiativă legislativă care condamnă aspru dublul standard în defavoarea cetățenilor români. De acum, consumatorii români vor fi protejați, astfel încât să se bucure de același tratament, la fel ca ceilalți consumatori europeni. Comercianții care vor promova pe piața românească produse, aparent identice cu cele vândute în alte state din Uniunea Europeană, dar care sunt de o calitate inferioară, vor fi aspru sancționați de autoritățile statului.

Prevederea legală din Ordonanța de urgență care condamnă dublul standard specifică foarte clar că, în cazul unei activități de comercializare a unui bun pe teritoriul României, ca fiind identic cu un bun comercializat în alte state membre, deși bunul respectiv are o compoziție sau caracteristici semnificativ diferite, justificată de factori legitimi și obiectivi, printre care cerințe juridice naționale, disponibilitatea sau caracterul sezonier al materiilor prime, strategiile voluntare menite să îmbunătățească accesul la alimente sănătoase și nutritive, precum și dreptul comerciantului de a oferi bunuri de aceeași marcă în ambalaje cu o greutate sau un volum diferit pe piețe geografice diferite, comercianții au obligația de a pune la dispoziția consumatorilor informații cu privire la aceste situații, într-un mod care să le permită accesul la acestea, cu privire la diferențierea bunurilor ca urmare a unor factori legitimi și obiectivi, astfel încât această diferențiere să poată fi identificată de către consumatori.

Am militat încă de la începutul mandatului meu de parlamentar pentru eliminarea dublului standard la toate produsele, dar în special în domeniul alimentar, care afectează în primul rând sănătatea românilor dacă se folosesc ingrediente de calitate inferioară, dar și pentru combaterea practicilor comerciale neloiale și a încălcării drepturilor consumatorilor, doar pentru că anumite companii își permiteau să plătească amenzile derizorii pe care le primeau. Nimeni nu trebuie să își mai bată joc de cetățenii români.

Fac apel la toți parlamentarii, atât din coaliție, cât și din opoziție, să voteze legile de aprobare ale celor două ordonanțe de urgență imediat ce vor ajunge la Camera Deputaților și la Senat și să nu tergiverseze sau să blocheze procesul de adoptare, astfel încât românii să fie tratați ca egali și să beneficieze de aceleași drepturi ca restul cetățenilor europeni.

    Alina-Elena Tănăsescu - declarație politică intitulată PSD a pregătit programe naționale și a solicitat forurilor europene instrumente financiare pentru protejarea economiei și a cetățenilor de efectele creșterilor de prețuri la combustibil;

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

"PSD a pregătit programe naționale și a solicitat forurilor europene instrumente financiare pentru protejarea economiei și a cetățenilor de efectele creșterilor de prețuri la combustibil"

Prioritatea actualei coaliții și a Guvernului trebuie să fie protejarea populației și a companiilor de efectele creșterilor de prețuri la energie și combustibil, probleme care se suprapun peste sincopele apărute în lanțurile de aprovizionare.

În primul rând, ministrul social-democrat al finanțelor a cerut Comisiei Europene să pună în aplicare instrumente financiare care să atenueze majorările de prețuri la benzină și motorină.

În al doilea rând, Guvernul pune în aplicare încă o măsură, inclusă de PSD în pachetul "Sprijin pentru România". Este vorba despre ajutorul financiar acordat transportatorilor și distribuitorilor pentru fiecare litru de combustibil achiziționat. Prin această măsură sunt susținute firmele din domeniu și se diminuează efectul scumpirii carburanților, pe întregul lanț economic. Este important de evidențiat că pentru sprijinirea transportatorilor români se folosesc exclusiv bani europeni, fără a se pune o nouă presiune pe bugetul de stat. Valoarea ajutorului acordat este de 50 bani pe litrul de combustibil, în valoare totală de până la 400.000 euro per întreprindere, echivalent în lei. Termenul limită de depunere a cererilor de compensare este 1 decembrie 2022. Ajutorul de stat va fi sub forma unui grant acordat operatorilor economici licențiați în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene, care efectuează transport rutier de mărfuri în cont propriu, contra cost sau transport de persoane, în mod regulat, inclusiv transport public local.

Atât la nivelul europarlamentarilor, cât și al miniștrilor, PSD va face toate demersurile la nivelul instituțiilor Uniunii Europene pentru a aproba mai multe programe de sprijin care să le dea posibilitatea statelor membre să implementeze măsuri pe termen scurt pentru întreprinderile afectate de prețurile ridicate la energie și combustibil.

Românii trebuie să înțeleagă că această inflație mare, care se manifestă peste tot în Europa, este rezultatul scumpirilor masive de pe piața energiei, gaze, petrol și combustibili, precum și al deficitului de produse. În plus, în România, liberalizarea pripită, haotică, a energiei, decisă de Guvernele de dreapta, rămâne cauza inițială fundamentală a scumpirilor, care agravează tabloul influențelor externe. Este cu atât mai important că, în acest context dificil, PSD nu doar că și-a asumat intrarea la guvernare, ci a și reușit să impună nu mai puțin de trei rânduri de măsuri și politici menite să sprijine populația și economia să facă față pe cât posibil mai bine creșterilor generale de prețuri.

    Silviu-Titus Păunescu - declarație politică având titlul Eșecul României educate;

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Eșecul României educate"

De-a lungul celor 33 de ani pe la Ministerul Educației s-au perindat 23 de miniștri, fără a-i mai pune la socoteală și pe cei interimari, nume sonore, multe sinonime cu incompetența totală, dacă ar fi să amintim personaje precum Liviu Pop, Rovana Plumb sau chiar Monica Anisie, ministrul care a refuzat alocarea a 6% din PIB pentru învățământ, pe motiv că instituția pe care o conduce n-are ce face cu banii. Desigur, nu o putem omite pe tovarășa Ecaterina Andronescu, prin a cărei complicitate absolută școlile românești, atunci când nu au fost închise, au devenit simple locuri de socializare și de găzduit copii șase-șapte ore pe zi, demersul educațional rămânând pe o linie subțire de plutire datorită unor cadre didactice entuziaste și dedicate meseriei, și nu politrucilor. Și că tot am amintit de ei, vă rog să rețineți că, din cele 42 de funcții de inspector școlar general din România, 38 sunt deținute acum de membri ai partidelor.

Proiectul prin care se voia revoluționarea sistemului educațional de la noi - "România educată" - s-a dovedit a fi, până la urmă, după chipul și asemănarea primului profesor al țării, contradictoriu.

Să ne amintim de momentul jenant al raportului final al proiectului care cuprindea o colecție de 24 de fotografii cu președintele Klaus Iohannis. Nicio soluție, niciun grafic sau diagramă, ci doar un singur tabel la final, cu rol explicativ de glosar și trei scheme - structura propusă a sistemului de învățământ, ierarhia instituțiilor din sistem și bugetarea școlilor, toate acestea fiind o "viziune asupra educației României în anul 2030".

Între timp, rezultatele examenelor naționale ne-au arătat dezastrul din învățământ, dar și cât de mult pot fi decuplați de la realitatea educațională miniștri care susțineau ritos că "în casele fără curent electric, elevii pot urmări lecțiile la televizor", asta atunci când țineau școlile închise doar pentru că nu se puteau pune de acord asupra tipului testelor anti-Covid, care să fie folosite în sistemul de învățământ sau asupra comisioanelor ce trebuiau să fie încasate de firmele de partid.

"Atât s-a putut", ca să folosesc și eu o formulare tristă, după opt ani de mandat, 200.000 de copii per generație și 1,4 milioane de copii care au trecut prin școală în acești ultimi opt ani. Viitorul țării a fost, practic, sabotat, iar dacă adăugăm și faptul că Proiectul "România educată" din PNRR a pierdut un miliard de euro, adică un sfert din totalul fondurilor pentru educație, cele mai mari tăieri fiind la învățământul profesional, la laboratoarele de științe și la universități, adică tocmai din locurile care puteau aduce plus valoare, ne putem da seama, cu ușurință, de situația în care ne aflăm. Și, tot ceea ce a putut face actuala guvernare a fost să extindă până în 2023 orizontul de așteptare pentru noua legislație care să pună în aplicare Programul "România Educată".

Evident, astăzi, despre "România educată" nu se mai aude nimic, sistemul de educație este falimentar și scoate pe bandă rulantă analfabeți funcțional, dar războiul de la granițele României pare să fi devenit, deja, scuza perfectă pentru toate neputințele Guvernului.

Vă reamintesc, dragi colegi, că Spiru Haret a reușit să construiască, în 12 ani, 2.000 de școli, multe dintre ele funcționale și astăzi, dar și că nici în perioada de dinainte de cel de-al Doilea Război Mondial nu s-au pierdut atât de multe talente, cât s-au pierdut în România de după 1990!

Vă asigur că, din 2024, una dintre prioritățile AUR va fi redresarea sistemului educațional românesc, prin adaptarea lui la realitatea contemporană, nu la cea de partid, prin depolitizarea lui și numirea oamenilor cu adevărat competenți în funcțiile în care să permită refacerea a ceea ce s-a distrus în acești ultimi 33 de ani!

    Vasilică Toma - declarație politică: Drepturile și libertățile constituționale nu se oferă contra cost! IMM-urile din România nu trebuie împovărate cu noi taxe, acordate ca drept exclusiv unei asociații private!;

Domnul Vasilică Toma:

"Drepturile și libertățile constituționale nu se oferă contra cost! IMM-urile din România nu trebuie împovărate cu noi taxe, acordate ca drept exclusiv unei asociații private!"

Rolul structurilor asociative, fie ele la nivel profesional și/sau patronal, este unul pe cât de necesar, pe atât de complex. Ele sunt organismele care asigură reprezentativitatea fiecărui domeniu prin consultarea și dezbaterea independentă a ideilor, propunerilor și soluțiilor. A spune că o structură asociativă este mai importantă decât o alta ar fi nu doar un neadevăr, ci și un act de injustețe la adresa a tot ceea ce o astfel de structură înseamnă. La fel, a te gândi chiar și pentru o secundă că legea ar putea oferi și asigura monopol către o singură structură asociativă, indiferent cum s-ar numi sau ce istorie ar avea, ar fi echivalent cu denaturarea a tot ceea ce spiritul legii este și trebuie să fie.

În prezent, la Senat, a fost înregistrată inițiativa legislativă nr. B 254/2022, prin care se prevede introducerea de noi obligații birocratice și taxe pentru toți întreprinzătorii români, oferindu-se în acest sens competențe exclusive unei asociații private. Sigur, este dreptul fiecărui legiuitor de a propune proiecte. Însă este și obligația sa de a se asigura că propunerile sale legislative urmăresc liniile Legii fundamentale și nu transformă o lege într-un act de maximă favoare pentru o anumită entitate și o maximă defavoarea și nedreptate pentru restul.

Și oricât de mult aș aprecia eforturile și istoricul Camerei de Comerț și Industrie a României, oricât i-aș aprecia și respecta profesioniștii și specialiștii care își desfășoară activitatea în cadrul ei, sunt de părere că fiecare întreprindere și fiecare întreprinzător din România au dreptul de a se promova așa cum consideră de cuviință, fără ca aceasta să devină vreo obligație legală. Ba, mai mult, o obligație pe care să o cedeze într-un sistem centralizat unei singure forme asociative, care, în acest fel, ajunge să dubleze instituții ale statului.

Nicio firmă din România nu trebuie obligată să plătească taxe absurde pentru servicii devenite obligatorii într-un mod aberant! Nu putem transforma drepturile constituționale în servicii asigurate contra cost de către o asociație, indiferent cum s-ar numi aceasta sau câți ani de istorie ar avea în spate!

Libera asociere este un drept constituțional, așa cum Constituția garantează libertatea și dreptul de a exercita o activitate economică. Nu le putem interpreta după bunul plac și nu ne putem folosi de prestigiul unei asociații pentru a găsi astfel scuza perfectă pentru care legea să devină pentru unii mumă, iar pentru alții ciumă.

Cred cu tărie că, dacă tot se invocă prestigiul, este necesar să nu se uite că acesta se câștigă prin muncă, inclusiv muncă de convingere, venită cu bune intenții și prin implicare voluntară, nu prin obligații prevăzute de lege.

Și mai cred că, în ziua în care un proiect de lege ajunge să devină un act de favor exclusiv, atunci, de urgență, este cazul ca fiecare dintre noi toți, legiuitorii, să privim și să analizăm cu maximă atenție, în așa fel încât un astfel de demers să nu mai fie repetat niciodată.

    Daniel Tudorache - declarație politică cu referire la Fundația Metropolis;

Domnul Daniel Tudorache:

Codin Maticiuc, prin Fundația Metropolis, a renovat și/sau utilat nu mai puțin de șapte spitale de stat, #spitalepublicedinbaniprivați, venind în ajutorul statului și mai ales al cetățeanului, și pentru această operă de caritate statul îl taxa cu TVA.

Cum?

Fundația cumpără materiale de construcție cu TVA, fără posibilitatea de a-l deduce.

Această anomalie legislativă trebuie îndreptată urgent și noi trebuie să acordăm suport solid tuturor privaților, mai ales atunci când aceștia acționează în beneficiul cetățenilor români acolo unde ar trebui că statul să fie principalul motor.

Fundația Metropolis, Fundația Dăruiește Viață și alte asociații și fundații care își dedică întreaga activitate și capitalul privat investind acolo unde este apanajul statului român trebuie susținute atât din punct de vedere fiscal, cât și al termenelor de obținere al documentelor necesare.

Problema identificată de Codin Maticiuc va fi îndreptată în Parlament la inițiativa președintelui PSD, domnul Marcel Ciolacu, și cu sprijinul liderului de grup, domnul deputat Alfred Simonis și, bineînțeles cu sprijinul Grupului parlamentar al PSD.

    Radu-Marcel Tuhuț - declarație politică intitulată Guvernul României elimină dublul standard!;

Domnul Radu-Marcel Tuhuț:

"Guvernul României elimină dublul standard!"

După cum bine știți, de-a lungul timpului au fost identificate foarte multe situații în care produsele fabricate în Uniunea Europeană și vândute în România erau nu doar neconforme cu standardele Uniunii, ci fabricate într-o vădită discrepanță față de variantele acelorași produse comercializate în Europa de Vest. Fie că vorbim despre produsele alimentare, cosmetice, de uz casnic sau fie că ne referim la automobile, materiale de construcții sau articole vestimentare, dublul standard devenise deja un standard în fabricarea produselor pentru România și Europa de Est.

Partidul Social Democrat a susținut în permanență că cetățenii români trebuie să se bucure de un tratament egal față de toți ceilalți cetățeni europeni. În acest sens, combaterea standardelor duble practicate de unii comercianți europeni în defavoarea consumatorilor români a reprezentat, pentru Partidul Social Democrat, un obiectiv politic major, realizat prin ordonanța de urgență în domeniul protecției consumatorilor, adoptată recent de Guvernul României.

Protejarea consumatorilor români față de această practică a dublului standard a unor companii din Europa a reprezentat un obiectiv politic important și asumat de Partidul Social Democrat, imediat ce autoritățile competente, cu atribuții în domeniul protecției consumatorilor au tras acest semnal de alarmă și au prezentat dovezi în acest sens.

Românii se numără printre popoarele cu cea mai mare încredere în valorile europene, cu atât mai mult, era de datoria celui mai mare partid din România să realizeze această reparație și să se asigure că românii nu vor ajunge să fie tratați precum niște cetățeni de mâna a doua.

Actul normativ adoptat recent de Guvern, inițiat de ministrul PSD al economiei, domnul Florin Spătaru, introduce sancțiuni severe pentru firmele care comercializează în România produse aparent identice, dar de o calitate inferioară față de cele vândute în alte state membre ale Uniunii Europene.

Conform ordonanței, în cazul în care produsele comercializate în România au caracteristici semnificativ diferite față de cele oferite altor cetățeni europeni, companiile vor avea obligația de informa în mod clar consumatorii români asupra diferențelor calitative, astfel încât aceștia să poată decide în deplină cunoștință de cauză dacă le cumpără sau nu.

Nerespectarea acestor obligații legale va fi sancționată cu amendă cuprinsă între 20.000 și 100.000 de lei. Noile măsuri impuse și la nivel european ar putea face mai atractive produsele locale românești, adică, să câștige teren în vânzări, în fața unor mărfuri din import, care vor avea ambalaje diferite pe piața noastră față de ce cele din Vest.

Instituțiile europene au reacționat la raporturile transmise din România și pregătesc și o listă neagră cu cei în culpă, învățați să trimită în Est alimente, detergenți sau produse cosmetice mai slabe calitativ decât cele din Vest. Uniunea Europeană va pune la punct un mecanism mai sever de control - vor apărea norme noi, în baza cărora autorități din mai multe țări vor putea da amenzi aceluiași producător.

Noile măsuri impuse la nivel european ar putea face mai atractive produsele locale românești, adică, să câștige teren în vânzări, în fața unor mărfuri din import, care vor avea ambalaje diferite pe piața noastră față de ce cele din Vest.

Acum este șansa noastră de a ne promova produsele tradiționale, pentru a le exporta pe piața unică europeană!

    Vetuța Stănescu - declarație politică: O presă liberă înseamnă o societate liberă!;

Doamna Vetuța Stănescu:

"O presă liberă înseamnă o societate liberă!"

Pe 3 mai celebrăm cu toții Ziua Internațională a Libertății Presei. Ca popor aflat aproape 45 de ani sub oprobriul dictaturii comuniste, știm ce înseamnă o presă aservită, care face doar propaganda oficială a partidului unic. Funcția presei este una de informare și educare, dar, poate cel mai important, este una de aflare a adevărului. Presa este gardianul democrației și al libertății. Prin munca întreprinsă de jurnaliști, ies la suprafață abuzurile comise de persoane sau instituții și corupția din mediul public sau privat, agenți patogeni ai oricărui sistem democratic.

Din păcate, conform Observatorului UNESCO, 76 de jurnaliști au fost uciși, la nivel mondial, din 2020, în timp ce mulți alții au fost arestați, hărțuiți sau amenințați. Tot în 2020, peste 400 de jurnaliști au beneficiat de mecanismul de protecție pus în aplicare de UE în favoarea apărătorilor drepturilor omului, iar UE a întreprins măsuri importante pentru a sprijini jurnaliștii, mass­media independentă și pentru a combate dezinformarea în contextul pandemiei în multe regiuni.

Aceste date sunt cu adevărat îngrijorătoare. Intimidarea presei libere este un act de o gravitate mare. Atunci când încerci să reduci la tăcere presa, în fapt, ataci cele mai fundamentale instituții are regimului democratic și liberal. Libertatea presei de a-și exercita neîngrădită atribuțiile reprezintă, printre alte aspecte, diferența fundamentală între noi, țările libere, și regimurile autoritare și totalitare. Chiar în aceste momente, jurnaliști din întreaga lume își riscă viețile, unii chiar pierzându-le, pentru a relata atrocitățile comise de armata rusă în Ucraina. Faptul că ne aflăm într-o eră în care informația circulă cu o viteză fără precedent, precum și prezența jurnaliștilor curajoși pe frontul ucrainean, dispuși să își riște integritatea fizică și psihică pentru a ne arăta în timp real dovezile crimei, reprezintă intrarea într-o nouă epocă istorică, una în care războiul nu mai este un lucru departe de noi, despre care aflăm doar știri pasagere și numai de importanță deosebită.

Apartenența României la Uniunea Europeană ne asigură că țara noastră va acționa mereu conjugat cu celelalte țări din spațiul comunitar. UE susține ferm că libertatea de informare și libertatea de exprimare trebuie promovate și protejate peste tot în lume, în interesul tuturor. UE va continua să se pronunțe împotriva oricărei restricții asupra libertății de exprimare și împotriva cenzurii, atât în mediul online, cât și offline, care sunt contrare dreptului internațional al drepturilor omului.

Închei prin a ura un călduros la mulți ani tuturor jurnaliștilor români care își fac treaba profesionist, imparțial și onest! Voi sunteți adevărații gardieni ai democrației noastre!

    Ioan Vulpescu - declarație politică având titlul 1 mai muncitoresc sau câmpenesc? Criza solidarității;

Domnul Ioan Vulpescu:

"1 mai muncitoresc sau câmpenesc? Criza solidarității"

Ziua de 1 mai a arătat o îngrijorătoare și lipsită de justificări retragere a partidelor și sindicatelor din spațiul public, mai peste tot în Europa. Ideea că a fost doar o sărbătoare câmpenească este pe cât de periculoasă, pe atât de generatoare de probleme, pe fondul regresului democratic ce se accelerează, profitând de evenimentele din Ucraina. O consecință directă a acestei absențe a politicului în spațiul public o reprezintă alunecarea spre extreme și avansul populismului.

Nu sunt considerații teoretice. Este o realitate pe care nu vrem să o luăm în considerație. Ni se spune că libertatea are un preț, că trebuie să plătim prețul cerut pentru a ne-o păstra. Poate că trebuie să arătăm că și democrația are un preț, că trebuie plătit, dacă vrem să trecem prin crizele care cuprind lumea în care trăim.

Ce legătură au astea cu sărbătoarea de 1 mai? Legătura constă în ceea ce numim "organizarea solidarității". Nu putem accepta lipsa de reacție la nevoile cetățenilor, indiferent care sunt "scuzele" celor care trebuie să-i slujească pe cetățeni. Știm că resursele de care dispunem sunt limitate, cu atât mai mult ierarhizarea priorităților trebuie să fie primul lucru avut în vedere. Amânarea măsurilor de natură socială în favoarea celor defavorizați nu este o soluție. Și am văzut reacția străzii în multe țări europene, am văzut răspunsul Greciei, care a decis creșterea salariului minim.

Dar realitatea, peste tot în lume, este cu mult mai complexă, și consecințele crizelor, mult mai grave. Tărăgănarea deciziilor de natură economică, peste tot, în speranța că lucrurile se vor rezolva de la sine, nu face decât să accentueze criza. Oamenii acuză favorizarea capitalului, în detrimentul muncii, dar mai ales demontarea, în continuare, a statului social, cu atât mai mult acum viitorul națiunilor se joacă pe dimensiunea sa socială. Ieșirea din dogmele neoliberale se impune. Asta spun, tot mai apăsat, cetățenii, peste tot în lume. Iar România are multe slăbiciuni în domeniul social și suntem obligați să ne concentrăm asupra lor.

1 mai este o dată cu încărcătură politică explicită. Anularea acestei dimensiuni politice nu este o idee bună, dimpotrivă, ea generează frustrări și resentimente. Succesul guvernării, al oricărei guvernări, depinde de sprijinul cetățenilor, iar acest sprijin este de neimaginat fără solidaritate între guvernanți și guvernați, fără solidaritate între grupurile sociale. Și cine mai are autoritatea să ceară cetățenilor să fie solidari în momente grele pentru națiune? Pacea și stabilitatea interne nu mai interesează pe nimeni? Creșterea puterii de cumpărare, la fel? Sărăcia nu mai este o problemă, când în câteva luni inflația a distrus cam 15% din puterea de cumpărare? Calitatea serviciilor publice de educație și de sănătate este pe noi culmi de satisfacție? Toate astea sunt parte a problemelor, iar fără un dialog onest și deschis în societate, lipsit de ipocrizie și de populism, nu vor exista soluții acceptabile.

În fond, este simplu ceea ce se așteaptă din partea politicului - să ne întoarcem la democrație în fapte, nu în vorbe. Și să dăm un exemplu de solidaritate în slujirea interesului național. Asta se așteaptă de la noi, asta trebuie să facem!

    Mihai Weber - declarație politică intitulată Investitorii au reînceput să aibă încredere în România!;

Domnul Mihai Weber:

"Investitorii au reînceput să aibă încredere în România!"

România este o țară stabilă politic, social și economic, iar revenirea țării noastre în atenția investitorilor străini este barometrul cel mai bun. Intrarea PSD la guvernare, asumarea din partea noastră a rolului de factor de echilibru, au făcut ca România să înregistreze, în primele două luni ale anului, o creștere cu 10% a investițiilor străine. Faptul că investitorii străini au decis să trimită, din nou, mai mulți bani în țara noastră este un semnal esențial pentru mediul de afaceri internațional, care arată că economia noastră are un uriaș potențial de dezvoltare și că există un cadru fiscal atractiv și competitiv. Maturitatea politică deja dovedită de PSD în guvernările sale de succes precedente a oferit cadrul necesar pentru a putea lucra eficient în această coaliție, pentru a gestiona situații care, în actualul context internațional, nu sunt nicidecum confortabile. Neîndoielnic, impactul războiului din Ucraina asupra Europei va fi resimțit și în România, însă important este cum va fi resimțit.

Este necesară colaborarea dintre toate instituțiile statului, astfel încât să gestionăm inflația, să menținem un curs stabil al Leului și, cel mai important, să dăm dovadă de profesionalism în gestionarea fondurilor europene. Toți acești bani pot și trebuie să fie atrași și investiți în modernizarea infrastructurii rutiere, în digitalizare, în modernizarea sistemului de sănătate și a celui de educație. Investițiile sunt motorul economiei, motiv pentru care trebuie continuat un dialog intens cu mediul de afaceri, dublat de un cadru legislativ updatat în permanență, astfel încât derularea proiectelor de investiții să se finalizeze mai rapid și cu mai puțină birocrație.

    Simina-Geanina-Daniela Tulbure - declarație politică având titlul Numirea lui Bogdan Licu pentru postul de judecător la Curtea Constituțională - un flagel pentru integritatea academică națională și o puternică decredibilizare a autorității de jurisdicție constituțională din România.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

"Numirea lui Bogdan Licu pentru postul de judecător la Curtea Constituțională - un flagel pentru integritatea academică națională și o puternică decredibilizare a autorității de jurisdicție constituțională din România"

Ieri, am votat pentru profesionalism și meritocrație la CCR, dar coaliția dumneavoastră, a nepăsării, pune accent pe obediență și pe driblarea regulilor, mai ceva cum fac fotbaliștii cu adversarii!

Ce mesaj despre corectitudine, justiție și moralitate transmiteți astfel cetățenilor? Călcați în picioare standardele de accedere în funcția de judecător CCR și respectul cuvenit unor eforturi academice reale. Corectitudinea, bunul-simț și meritocrația sunt prezentate ca fiind aspecte mai degrabă opționale decât de bază, într-un sistem care se vrea a fi unul democratic și modern. Fără discuții, noi, cei din USR PLUS, atacăm numirea lui Bogdan Licu! Conform Constituției României, CCR are rolul de garant al supremației Constituției. Cum ne putem aștepta la rezultate pozitive și imparțiale, când în detrimentul candidatului cu rezultate notabile este ales cel care a plagiat din lucrarea contracandidatului?

Pe lângă pregătirea profesională îndoielnică, a plagiatului și a renunțării la titlul de doctor pentru a scăpa basma curată, trecând peste prestația deplorabilă de la audieri, constatăm că sfidează cetățenii. O persoană care ar trebui să fie un model, acesta lovește tocmai în baza temeliei a ceea ce ar trebui să însemne Curtea Constituțională a României. Lipsa totală de transparență este evidentă - tace în legătură cu relația pe care o are cu SRI și omite documente importante din dosarul de candidatură - diploma de licență și declarațiile de necolaborare cu Securitatea și serviciile secrete.

Coaliția nepăsării ne distanțează tot mai tare de drumul către dezvoltarea țării și consolidarea statului de drept pe care ni l-am asumat.

Stimați colegi, întârzierea intrării în spațiul Schengen va fi înscrisă la decontul dumneavoastră! Știți bine că integrarea se face doar în anumite condiții și pentru acest lucru trebuie să punem ordine justiția!

  Informare privind o modificare în conducerea Grupului parlamentar AUR.  

După pauză

     

(În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu și de domnul deputat Ciprian-Constantin Șerban, vicepreședinți ai Camerei Deputaților, asistați de doamna deputat Alexandra Presură și de domnul deputat Ovidiu Victor Ganț, secretari ai Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineața, stimați colegi!

Continuăm lucrările ședinței Camerei Deputaților și anunț că din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 110.

Ordinea de zi pentru astăzi a fost distribuită.

De la 10.00 la 12.00 în program avem dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; de la 12.00 la 12.30 - pauză; iar la 12.30 - votul final; după sesiunea de vot final vom avea cele două ședințe - Biroul permanent și Comitetul liderilor.

De asemenea, în temeiul dispozițiilor regulamentare, vă prezint o informare scrisă din partea liderului Grupului parlamentar AUR, care ne aduce la cunoștință că a intervenit o modificare în structura de conducere a grupului.

Astfel, domnul deputat Coleșa Ilie-Alin va ocupa funcția de vicelider al Grupului AUR, în locul domnului deputat Rusu Daniel-Gheorghe.

Înainte de a-i da cuvântul domnului Rusu - pentru că era o restanță de ieri -, dacă în legătură cu ordinea de zi există observații?

Și îl rog pe domnul Andronache să intervină.

Vă rog, domnule lider.

 
Discuții în legătură cu modificarea ordinii de zi.  

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu am apucat să discut această modificare cu toți liderii de grup și îmi cer scuze.

Probabil, în măsura în care nu vor fi de acord, va trebui să supuneți votului modificarea.

Vă propun ca punctul 7 din ordinea de zi, PL-x 511/2021 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 213/2015 - să fie scos de pe ordinea de zi.

Aceasta este propunerea.

Mulțumesc mult.

Trebuie să ne lămurim asupra unor aspecte și să îl readucem pe ordinea de zi, la ședința următoare.

Mulțumesc mult.

   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Înainte de a supune votului, Grupul USR?

Surprinzător! Chiar surprinzător!

În regulă, nu avem...

 
     

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

AUR! AUR! Nu m-am consultat cu Grupul AUR.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu, nu, știu, dar...

Vă las două minute?

Vă rog. (Consultări.)

Domnul lider UDMR, e o discuție cu liderii de grup, pe poziția 7 a ordinii de zi, ca să știu dacă avem consens sau vom supune votului. (Se adresează domnului deputat Benedek Zacharie.)

(Consultări.)

Avem o concluzie?

Vă rog, domnule Andronache.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc.

Ca o concluzie, parlamentările, de obicei, dau rezultate pozitive. Și de data aceasta am ajuns la o concluzie.

Vom menține acest proiect pe ordinea de zi.

Și, ca atare, îmi retrag propunerea de scoatere de pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Deci poziția 7 - PL-x 511/2021 - rămâne pe ordinea de zi; nu mai aveți o solicitare de scoatere.

Pe procedură, pentru anunțul pe care dorea să-l facă ieri, domnul Rusu Daniel-Gheorghe.

Vă rog.

 
Informare privind demisia domnului deputat Daniel-Gheorghe Rusu din Grupul parlamentar AUR și activarea sa ca deputat neafiliat.  

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere neconcordanțele de tip ideologic și administrativ care au apărut între subsemnatul și grupul pe care îl reprezentam, Grupul AUR, în calitate de vicelider, vreau să-mi anunț astăzi ieșirea din Grupul AUR, conform art. 13 alin. (6), și vreau să vă anunț că voi rămâne în continuare ca deputat, neafiliat, în Grupul neafiliaților.

Mulțumesc.

Dacă există grupul acesta. Dacă nu, ca neafiliat.

   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Mulțumesc.

Să știți că la divorț se spune "nepotrivire de caracter", nu neapărat "neconcordanță".

Vă doresc succes în grupul deputaților neafiliați!

Intrăm în ordinea de zi.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind contul de execuție a bugetului Camerei Deputaților pe anul 2021 (PHCD 36/2022) (rămas pentru votul final).  

La punctul 1 avem Proiectul de Hotărâre privind contul de execuție a bugetului Camerei Deputaților pe anul 2021; PHCD 36/2022.

Am nevoie ca un chestor al Camerei Deputaților să prezinte raportul.

Domnul Andrușceac. (Vociferări.)

Haideți, că am eu raportul, domnule chestor!

     

Domnul Antonio Andrușceac (din sală):

Imediat vin!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, domnule chestor.

 
   

Domnul Antonio Andrușceac:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport privind execuția bugetului Camerei Deputaților la 31 decembrie 2021

Bugetul Camerei, în sumă de 478.812.000 lei, a fost aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2021, nr. 15/2021. După modificările intervenite în cursul anului, potrivit dispozițiilor O.U.G. nr. 122/2021 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2021 și la instituirea cadrului legal pentru acordarea unui împrumut subordonat de către statul român, prin Ministerul Finanțelor, în calitate de acționar, către CEC Bank - S.A. și ale art. 54 din Legea finanțelor publice nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, creditele definitive au fost stabilite la suma de 444.387.000 lei.

Din această sumă, 1.878.000 lei s-au repartizat Institutului Român pentru Drepturile Omului, al cărui program este cuprins în alocațiile bugetare totale aprobate pentru Camera Deputaților, conform legii.

Plățile totale efectuate în anul 2021 au fost de 421.979.850 lei, din care 1.263.673 lei pentru Institutul Român pentru Drepturile Omului.

Din totalul plăților la finele anului 2021, cheltuielile curente au fost în sumă de 404.965.637 lei, iar cheltuielile de capital au fost de 21.351.256 lei.

Cheltuieli de personal - în sumă de 331.715.322 lei, reprezentând 99,8% din prevederi.

Cheltuieli curente - 404.965.637 lei - 96% față de creditele bugetare aprobate.

Cheltuieli pentru bunuri și servicii - în sumă de 53.170.992 lei.

Din totalul cheltuielilor, la "Alte transferuri" - suma de 2.200.092 lei, reprezentând 91,1% din prevederi.

9.737.179 lei, reprezentând 98,9% din prevederi - pentru "Asistența socială".

La titlul "Proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile" - suma de 7.124.412 lei, reprezentând 50,6% din prevederi.

Cheltuieli de capital, în sumă de 21.351.256 lei - 80,3% din creditele bugetare aprobate.

Detalierea pe articole a execuției bugetului de venituri și cheltuieli privind activitatea finanțată din veniturile proprii pe anul 2021 ne este prezentată apoi, în Anexa nr. 2.

Plățile efectuate în 2021 de Camera Deputaților și Institutul Român pentru Drepturile Omului s-au încadrat în bugetele propuse.

Utilizarea mijloacelor financiare s-a făcut cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și ale celorlalte acte normative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc, domnule chestor.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul, din partea grupurilor parlamentare?

Dacă nu, începem dezbaterea pe articole.

La titlul proiectului de hotărâre dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

La Anexa nr. 1? Adoptată.

Anexa nr. 2? Adoptată.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PHCD 37/2022) (rămas pentru votul final).  

- Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 37/2022.

Proiectul a fost distribuit.

Întreb, dacă sunt obiecții de ordin general? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecții la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 167/2020 privind unele măsuri pentru susținerea activității unor aeroporturi regionale în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19 și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 139/2020 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unor ajutoare de stat Societății Compania națională de transporturi aeriene române - TAROM - S.A. și Societății Blue Air Aviation - S.A. pentru compensarea pierderilor economice suferite în contextul pandemiei de COVID-19 (PL-x 667/2020) (rămas pentru votul final).  

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 167/2020 privind unele măsuri pentru susținerea activității unor aeroporturi regionale în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19 și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 139/2020 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unor ajutoare de stat Societății "Compania națională de transporturi aeriene române - TAROM" - S.A. și Societății Blue Air Aviation - S.A. pentru compensarea pierderilor economice suferite în contextul pandemiei de COVID-19; PL-x 667/2020.

Vă reamintesc că suntem în procedură de urgență.

Și trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă din partea inițiatorului, Guvernul?

Vă rog.

   

Domnul Gábor Sándor (secretar de stat, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii):

Mulțumim, domnule președinte de ședință.

Bună ziua!

Mă numesc Gábor Sándor, sunt secretar de stat la Ministerul Transporturilor.

Proiectul de lege supus aprobării dumneavoastră are drept scop reglementarea cadrului pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru acordarea unui sprijin financiar în cuantum total de 22.284.000 de lei aeroporturilor regionale care au un trafic situat între 200.000 și 3.000.000 de pasageri pe an, pentru care consiliile județene au calitate de autoritate publică tutelară, cu referire la aeroporturile Cluj, Iași, Sibiu, Craiova și Bacău.

În al doilea rând, schema de ajutor de stat a fost autorizată de Comisia Europeană și au fost acordate ca atare din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului, în cursul anului 2020.

De asemenea, prin același act normativ a fost modificată și Ordonanța nr. 139/2020, cea mai importantă modificare cuprinsă în proiectul de act normativ fiind reprezentată de menționarea în mod explicit a pachetelor de acțiuni la diferitele societăți care au constituit garanțiile cu care Blue Air Aviation a acoperit garanția de stat acordată ca ajutor de stat.

În încheiere, țin să menționez faptul că toate aceste acțiuni au fost ipotecate în favoarea statului român, iar în cazul în care Blue Air nu va putea achita creditul garantat de stat și, în consecință, garanțiile vor fi executate, acțiunile vor intra în posesia statului român, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în conformitate cu dispozițiile art. 9 alin. (2) din Ordonanța nr. 139, așa cum a fost modificată în proiectul supus dezbaterii.

Ministerul Transporturilor susține Proiectul de Lege de aprobare a Ordonanței nr. 167/2020 în forma aprobată de comisiile de specialitate sesizate pe fond, față de care vă rugăm frumos să acordați un vot de aprobare.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Rog președintele Comisiei pentru buget, finanțe, domnul Huțucă, pentru prezentarea raportului comun.

Și să faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere.

Vă rog, domnule președinte.

 
   

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 167/2020 privind unele măsuri pentru susținerea activității unor aeroporturi regionale în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19 și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 139/2020 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unor ajutoare de stat Societății "Compania națională de transporturi aeriene române - TAROM" - S.A. și Societății Blue Air Aviation - S.A. pentru compensarea pierderilor economice suferite în contextul pandemiei de COVID-19.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru transporturi și infrastructură au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 167/2020 privind unele măsuri pentru susținerea activității unor aeroporturi regionale în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19 și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 139/2020 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unor ajutoare de stat Societății "Compania națională de transporturi aeriene române - TAROM" - S.A. și Societății Blue Air Aviation - S.A. pentru compensarea pierderilor economice suferite în contextul pandemiei de COVID-19.

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisiei pentru industrii și servicii, Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Proiectul de lege supus dezbaterii vizează reglementarea cadrului pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat care are ca obiectiv acordarea unui sprijin financiar pentru susținerea activității aeroporturilor regionale cu un trafic situat între 200.000 și 3.000.000 de pasageri pe an, pentru care consiliile județene au calitatea de autoritate publică tutelară, pentru compensarea pierderilor înregistrate în perioada martie-iunie 2020, ca urmare a pandemiei de COVID-19 și cauzate direct de această pandemie.

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației are calitatea de administrator al schemei de ajutor de stat. Bugetul maxim al schemei de ajutor de stat este de 22.284 mii lei care se alocă bugetelor locale ale județelor, cu respectarea prevederilor deciziei de autorizare a schemei de ajutor de stat emise de Comisia Europeană și în limita sumelor aprobate prin aceasta, la propunerea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației. Totodată, proiectul de lege modifică și completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 139/2020 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unor ajutoare de stat Societății "Compania națională de transporturi aeriene române - TAROM" - S.A. și Societății Blue Air Aviation - S.A. pentru compensarea pierderilor economice suferite în contextul pandemiei de COVlD-19.

În urma examinării Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 167/2020 privind unele măsuri pentru susținerea activității unor aeroporturi regionale în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19 și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 139/2020 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unor ajutoare de stat Societății "Compania națională de transporturi aeriene române - TAROM" - S.A. și Societății Blue Air Aviation - S.A. pentru compensarea pierderilor economice suferite în contextul pandemiei de COVID-19, și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

Timp de dezbatere - 3 minute.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot pentru timpii de dezbatere.

Vot, vă rog.

 
   

143 de colegi prezenți, voturi pentru - 139, contra - 3, abțineri - 0, un coleg nu votează.

Timpii de dezbatere au fost aprobați.

Dacă din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog, domnul Crușoveanu, Grupul PNL.

 
   

Domnul Marian Crușoveanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pandemia de COVID-19 a afectat grav întregul sector al aviației, traficul aerian scăzând semnificativ față de nivelurile din 2019. Această scădere de lungă durată a traficului va avea consecințe în anii următori și amenință viabilitatea economică a companiilor, locurile de muncă și condițiile de muncă.

În martie 2020, traficul aerian s-a oprit complet în toată Uniunea Europeană, din cauza măsurilor aplicate în vederea diminuării tipului de risc, materializate în restricții de zbor și de trecere a frontierei.

Aceste măsuri, coroborate cu scăderea traficului aerian la nivel european, până la un nivel, în prima săptămână a lunii aprilie 2020, de doar 10% din traficul înregistrat în aceeași perioadă a anului 2019, urmând apoi un trend crescător, ajungând la data de 30 iunie 2020, potrivit datelor furnizate de EUROCONTROL, la aproximativ 25% din traficul înregistrat în aceeași zi a anului 2019, au condus la situația în care veniturile aeroporturilor din România au scăzut la un nivel la care se pune în pericol menținerea acestora în stare operațională pe termen scurt.

Adoptarea prezentului act normativ este necesară, întrucât reglementează cadrul general pentru acordarea unui sprijin financiar pentru susținerea activității aeroporturilor regionale cu un trafic situat între 200.000 și 3.000.000 de pasageri pe an, aflate în subordinea unor județe, pentru compensarea pierderilor înregistrate în perioada martie-iunie 2020, ca urmare a pandemiei de COVID-19 și cauzate direct de această pandemie.

Pe cale de consecință, Grupul parlamentar al PNL va vota pentru adoptarea prezentului proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul Dan Tanasă.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Dan Tanasă:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Proiectul este unul foarte benefic, motiv pentru care Grupul AUR îl va susține.

În același timp, fac un apel către PSD, PNL, UDMR, către actuala Putere, să înțeleagă că există în continuare zeci de mii de afaceri în România care au avut de suferit în ultimii 2 ani din cauza restricțiilor, afaceri românești care au nevoie de sprijinul concret și imediat al statului român. Oameni care au luat credite, oameni care au derulat afaceri, oameni care au încercat să producă ceva, să dea de mâncare, să producă locuri de muncă și care au avut de suferit în timpul pandemiei și care nu au fost ajutați în niciun fel.

Vă rog, așadar, să veniți cu măsuri concrete pentru sprijinirea tuturor afacerilor românești care au avut de suferit în timpul pandemiei.

Mulțumesc. (Aplauze.)

O voce de la AUR:

Bravo! (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea deputaților neafiliați, domnul Dancă Ionel.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Ionel Dancă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Hristos a Înviat, stimați colegi!

 
     

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Adevărat a Înviat!

 
   

Domnul Ionel Dancă:

Această ordonanță de urgență... proiectul de lege pentru adoptarea și aprobarea ordonanței de urgență vine într-un moment foarte interesant politic.

Și mă uit la colegii de la PSD, sunt... și aștept cu nerăbdare să văd cum vor vota această lege. Pentru că în 2020 Guvernul Orban era arătat ca Guvernul care dă un împrumut unei companii private, așa era privită schema de ajutor de stat pentru companiile care operează aeroporturile regionale, dar și pentru TAROM și Blue Air.

Și vă amintesc, stimați colegi de la PSD, că în octombrie 2020, majoritatea PSD în Senatul României a respins ordonanțele de urgență, prevederile ordonanțelor de urgență care instituiau această schemă de ajutor de stat.

Argumentul pe care l-au invocat atunci colegii dumneavoastră din majoritatea PSD - că nu este posibil ca statul să acorde un împrumut unei companii private.

Pe lângă faptul că nu au înțeles foarte bine schema de ajutor de stat, pentru că, de fapt, era vorba despre garanții de stat pentru un împrumut și da, pentru un operator privat, așa cum au făcut majoritatea statelor europene, dar și pentru Compania Națională TAROM, care fără aceste împrumuturi astăzi, probabil, ar fi fost deja... ar fi dispărut de pe piață.

Aștept cu nerăbdare să văd votul dumneavoastră pentru ordonanța de urgență a Guvernului Orban care a instituit schemele de ajutor de stat pentru salvarea companiilor aeriene din România.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Mai există colegi care doresc să ia cuvântul? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 23 există obiecții sau comentarii? Nu. Aprobate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților și pentru modificarea altor acte normative (PL-x 511/2021) (rămas pentru votul final).  

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților și pentru modificarea altor acte normative; PL-x 511/2021.

Suntem în procedură de urgență.

Domnule Heiuș, în calitate de inițiator, reprezentantul Guvernului, aveți cuvântul.

   

Domnul Lucian Ovidiu Heiuș (secretar de stat, Ministerul Finanțelor):

Principalele modificări și completări aduse Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților ar fi următoarele:

- modificarea definiției plafonului de garantare cu referire expresă la nivelul maxim al garantării pentru o creanță de asigurare datorată în temeiul unui contract;

- majorarea cuantumului plafonului de garantare de la 450.000 de lei la 500.000 de lei pentru o creanță de asigurare;

- altă modificare ar fi că Fondul este îndreptățit să efectueze plăți aferente despăgubirilor cuvenite creditorilor într-un termen de 60 de zile, calculat de la data publicării în Monitorul Oficial a deciziei ASF de retragere a autorizației de funcționare;

- de asemenea, se modifică reglementarea competenței Fondului de a deschide dosare de daună;

- se introduc unele dispoziții privind cuantumul daunelor morale care se acordă persoanelor care au suferit pe plan fizic și psihic.

Guvernul susține adoptarea proiectului de lege în forma care a ieșit din Comisia pentru buget, finanțe.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Huțucă?

Raportul comun.

Vă rog, domnule președinte.

 
   

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților și pentru modificarea altor acte normative.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare au fost sesizate, prin adresa PL-x 511 din data de 25 octombrie 2021, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților și pentru modificarea altor acte normative.

La dezbaterea acestui proiect de lege au participat, în calitate de invitați, domnul Cristian Roșu, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Lucian Ovidiu Heiuș, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanțelor, și reprezentanții Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România - COTAR -, Confederației Naționale a Federațiilor și Asociațiilor de Consumatori - CONROM - și Asociației Utilizatorilor Români de Servicii Financiare.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților și pentru modificarea altor acte normative, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Chiar dacă suntem pe slow astăzi și... amândoi, vă rog să faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere.

Nu știu ce-ați pățit astăzi, dar citiți extrem de elegant și de încet.

Vă rog, domnule președinte.

 
   

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Fac propunerea de 4 minute - timp de dezbateri.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Timp de dezbateri - 4 minute.

Vă rog să votați.

 
   

Ați supralicitat, domnule președinte! (Vociferări.)

Cu 151 de voturi pentru, 5 contra, timpii de dezbateri au fost aprobați - 4 minute.

Domnul Botez, la dezbateri generale?

 
     

Domnul Mihai-Cătălin Botez (din sală):

Da.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, Grupul USR.

 
   

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

USR a susținut modificările propuse de acest proiect.

Ce ar trebui însă să nu uităm și să avem în vedere - Fondul de garantare vine să repare niște probleme cauzate de o supraveghere slabă. Fondul de garantare vine să contribuie cu banii pe care românii îi pun acolo, într-un fond, și cei care trebuie despăgubiți trebuie să primească bani din acel fond.

Problema... și... motivul pentru care ajungem să discutăm despre Fondul de garantare este că acum... anul trecut am avut falimentul City Insurance. Nu cu mult timp înainte am avut falimentele Astra și Carpatica.

Ar trebui ca aceste falimente să nu se mai întâmple, având în vedere că avem o ASF puternic finanțată și care a eșuat. A eșuat în misiunea sa de a supraveghea piața asigurărilor.

Iar aceste lucruri pot fi evitate.

Și cred că ar trebui cu toții să cerem să se identifice vinovații pentru ce s-a întâmplat la City Insurance. Au fost semnale, încă din 2015, 2016, că la City Insurance sunt probleme grave, dar conducerea ASF nu a luat măsuri în timp util.

Măsuri au început să se ia și să se facă verificări abia din 2019 încoace.

Este inacceptabil să avem un faliment City Insurance, al unei firme atât de mari, după niște falimente la fel de răsunătoare.

Sper ca după ce vom vota acest proiect să ne uităm mai atent către ce se întâmplă la ASF și să ne asigurăm că, cel puțin pe partea de asigurări, nu vom mai avea probleme atât de mari.

Trebuie să cerem răspuns, atât ASF, cât și Parchetului care acum verifică ce s-a întâmplat acolo.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Grupul AUR, domnul Dan Tanasă.

 
   

Domnul Dan Tanasă:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Cred că acesta e un bun moment să subliniem de aici faptul că cineva nu și-a făcut treaba la ASF. Cineva a stat și s-a uitat cum polițele de asigurare RCA s-au triplat și falimentul unei companii private care trebuia să fie supravegheată de o instituție publică a statului român a afectat direct buzunarele românilor, în timp ce PSD-PNL-UDMR continuă să promoveze în funcții importante, deosebit de importante, tot felul de păpuși-marionete care nu sunt în stare să apere interesul și buzunarul românilor.

Ceea ce s-a întâmplat în cazul falimentului City Insurance este direct responsabilitatea Autorității de Supraveghere Financiară, care trebuia să se asigure că această chestiune nu se întâmplă.

Or, în mod evident, reacția statului român, odată ce s-a întâmplat acest lucru, reacția statului român trebuia să fie promptă.

Or, PSD-PNL-UDMR, actuala Guvernare, se uită cum toate polițele s-au triplat și această chestiune este plătită direct din buzunarul românilor și statul român nu are absolut nicio reacție. Guvernarea nu are nicio reacție, stă și se uită.

Sigur, să mărim, AUR va sprijini fără doar și poate proiectul, însă credem că este momentul ca cei responsabili să-și asume vina și cineva trebuie să plătească pentru faptul că în România polițele au ajuns să fie efectiv un jaf în buzunarul românilor.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea...

Am o rugăminte, suntem în procedură de urgență, un singur vorbitor de grup.

De la AUR tocmai a vorbit domnul Tanasă, domnule Focșa, îmi pare rău.

Domnul Firczak, la dezbateri generale?

 
     

Domnul Iulius Marian Firczak (din sală):

Da.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

 
   

Domnul Iulius Marian Firczak:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să mai fac încă o precizare legată de acest proiect legislativ.

Împreună cu colegii din Comisia pentru buget și colegii din Comisia pentru politică economică am mai adus două amendamente care permit Fondului să primească o contribuție specială și, prin capitalul pe care îl vor primi sub formă de contribuție specială, vor putea să plătească mai repede despăgubirile pentru polițele City.

Sunt două amendamente care accelerează procesul astăzi întârziat și care nu se vor regăsi, fiind o contribuție specială, nu una standard, nu se vor regăsi în creșterea tarifelor RCA.

Vreau să le mulțumesc colegilor pentru sprijin.

Și să sperăm că vom vedea cât mai repede depășit acest moment de faliment City Insurance.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului PNL, domnul Roman Florin, vă rog.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Câțiva ani am ocupat funcția de secretar general al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, care ulterior s-a contopit cu CNVM și a apărut acest ASF, cunosc foarte bine modul de funcționare a instituției și vreau să spun colegilor că aceste falimente apar din cauza celor care îndeplinesc funcția de membri executivi sau neexecutivi ai consiliilor de administrație.

Faptul că până în 2019 unii colegi de la Autoritate nu și-au făcut treaba este evident, dar este la fel de evident că, cel puțin de când avem noua conducere, discutăm despre falimentul celor de la City Insurance tocmai pentru că oamenii de acolo și-au făcut datoria.

Ca să înțelegem foarte clar, rolul ASF nu este doar de a reglementa piața - în cazul acesta, piața asigurărilor. Rolul ASF este și să exercite controlul.

Iar în urma acestor controale a reieșit faptul că nu sunt respectați indicatorii de solvabilitate la societatea în cauză.

Din acest motiv, ei, potrivit legii, sunt cei care au sesizat organele penale de cercetare. Ei sunt cei care au impus măsuri și ei sunt cei care au venit cu soluții care au fost adoptate și aprobate de colegii din Comisia pentru buget, finanțe, pentru ca acest Fond de garantare să poată face dreptate celor care au avut de suferit.

Să știți că falimente vor mai fi și la alte societăți, pentru că, din păcate, foarte mulți s-au obișnuit cu eludarea normelor și cu eludarea legilor.

Ceea ce trebuie să facem noi și ceea ce trebuie să facă ASF este să nu închidem ochii când apar astfel de situații și să acționăm, chiar dacă unii sunt acuzați pentru faptul că își exercită mandatul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

(Domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu solicită să ia cuvântul.)

Domnule Muncaciu, același lucru vi-l spun și dumneavoastră, numai o secundă, suntem în procedură de urgență, un singur vorbitor de grup.

L-am refuzat pe domnul Focșa.

Regulamentar, trebuie să vă refuz și dumneavoastră intervenția.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului AUR a vorbit domnul Dan Tanasă.

 
     

Domnul Sorin-Titus Muncaciu (din sală):

Aici e o problemă cu democrația!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

E... sunt chiar foarte democratic.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii există obiecții sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 8 există obiecții sau comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2021 privind acordarea unor zile libere plătite părinților și altor categorii de persoane în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2 (PL-x 542/2021) (rămas pentru votul final).  

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2021 privind acordarea unor zile libere plătite părinților și altor categorii de persoane în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2; PL-x 542/2021.

De asemenea, suntem în procedură de urgență.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget sau Comisiei pentru muncă sau Comisiei pentru învățământ, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog, doamna deputat.

Și, de asemenea, vă rog, la finalul citirii raportului, să faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere.

   

Doamna Viorica Sandu:

Mulțumesc frumos.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2021 privind acordarea unor zile libere plătite părinților și altor categorii de persoane în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2.

În baza prevederilor art. 95 și 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa PL-x 542/2021 din 2 noiembrie 2021, Comisia pentru învățământ, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate, în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2021 privind acordarea unor zile libere plătite părinților și altor categorii de persoane în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2021 prin care se reglementează acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația limitării sau suspendării activităților didactice care presupun prezența fizică în unitățile de învățământ, ca urmare a răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, precum și părinților sau reprezentanților legali ai copilului cu handicap grav neșcolarizat sau care au în îngrijire, supraveghere și întreținere persoana adultă încadrată în grad de handicap sau în grad de handicap grav cu asistent personal, în condițiile limitării sau suspendării serviciilor de zi de care aceasta beneficiază.

În funcție de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constituția României, republicată.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, membrii celor 3 comisii propun plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise din anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

Propun ca timp de dezbatere - 3 minute.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, doamnă Sandu.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot pentru 3 minute - timp de dezbatere.

Vot, vă rog.

 
   

Cu 139 de voturi pentru, 6 contra, 3 minute - timp de dezbatere aprobat.

Vă reamintesc, stimați colegi de la grupurile parlamentare, că suntem în procedură de urgență și, conform acesteia, poate lua cuvântul un singur vorbitor de grup.

Din nou avem 2 înscriși de la Grupul AUR.

Am rugămintea să discutați între dumneavoastră și să vă înțelegeți care luați cuvântul.

 
     

Domnul Dumitru-Viorel Focșa (din sală):

Ne-am înțeles.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Focșa, vă rog.

 
   

Domnul Dumitru-Viorel Focșa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am luat cuvântul să fac un apel către toți colegii și mai ales către liderii partidelor de la guvernare, să aibă în vedere că acest SARS-CoV-2 doar nu plănuim să tot îl aducem înapoi.

Suntem de acord ca să avem aceste ajutoare date către părinții care au copii acasă, dar să nu uităm un lucru - avem criza energetică. În acest Parlament s-a votat o comisie, Comisia de anchetă. Am lucrat 3 luni de zile, ca niște fraieri, acolo, ieri am aflat de la președintele Comisiei de anchetă, de la domnul senator Daniel Zamfir, că domnul Ciolacu blochează citirea raportului în plenul reunit.

Nu se poate așa ceva! Să știe toți românii! De ce? Pentru că îl țineți în brațe pe domnul Virgil Popescu?

Acel raport, dacă va fi citit aici, domnul Popescu trebuie să plece! (Aplauze.)

 
     

Domnul Antonio Andrușceac (din sală):

Bravo!

Citiți raportul! (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doar o mențiune tehnică.

În Constituția României și în orice democrație, orice ordonanță de urgență trebuie să ajungă în Parlament și să fie votată.

Nu aducem nimic înapoi, ca să vă citez exact, pur și simplu i- a venit rândul acestei ordonanțe să fie votată.

Vă mulțumesc.

În online, din partea Grupului USR, doamna Țoiu.

Vă rog.

(Doamna deputat Oana-Silvia Țoiu se îndreaptă spre tribună.)

Ați fugit, doamnă deputat?

Dar de ce mă derutați? (Râsete.)

 
   

Doamna Oana-Silvia Țoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

 
   

Doamna Oana-Silvia Țoiu:

Foarte scurt.

Noi nu avem puterea să aducem SARS-CoV-2 înapoi, așa cum nu avem puterea, în Parlament, să scăpăm de el. Singurii care au puterea de a face asta sunt cetățenii, dacă se vaccinează, și Ministerul Sănătății, care ar trebui să-și facă în continuare datoria, pentru că această boală nu dispare prin declarații politice.

Pe de altă parte, un lucru pe care vreau să-l clarific - în amendamentele făcute în comisiile reunite - este că ce am adăugat ordonanței de urgență posibilitatea zilelor libere plătite pentru părinți, în momentul în care cursurile didactice sunt întrerupte sub denumirea de "vacanță", atâta timp cât aceasta este instaurată de Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Pentru că românii au trecut prin această provocare, în care a fost dublată practic vacanța școlară, fără să poată beneficia de acest sprijin și au fost nevoiți să stea acasă cu copiii în perioada respectivă.

Înțelegem și susținem măsurile de prevenție, dar este necesar ca Guvernul, Executivul și, iată, cu îmbunătățirile aduse de Parlament, să înțeleagă că viețile familiilor și responsabilitatea părinților - și, da, cel mai adesea, asta pică pe umerii mamelor - nu pot atât de ușor să se adapteze de la o zi la alta în momentul în care li se cere să supravegheze copiii o săptămână întreagă, cu cursuri întrerupte intempestiv.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Nu mai există înscrieri la cuvânt.

Trecem la dezbatere.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 17 există obiecții? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2019 privind modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 904 din 16 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 22 ianuarie 2021 (PL-x 18/2020/2021) (rămasă pentru votul final).  

10. Reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2019 privind modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 904 din 16 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 22 ianuarie 2021; PL-x 18/2020/2021.

De asemenea, suntem în procedură de urgență.

Nu avem din partea inițiatorului.

Comisia pentru constituționalitate sau Comisia pentru buget.

Numai o secundă, numai o secundă, că dintr-un capăt de pupitru vine reprezentantul Guvernului.

Vă rog, domnule, bănuiesc, secretar de stat.

   

Domnul Iulian Bucur (secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale):

Mulțumesc, domnule președinte.

Bucur Iulian mă...

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați!

Bucur Iulian mă numesc, sunt secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bine ați venit!

 
   

Domnul Iulian Bucur:

Mulțumesc.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea unor acte normative din domeniul agriculturii, precum și din domeniul fiscal-bugetar.

Principalele prevederi se referă la modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013, prin prelungirea termenului de la care devine obligatorie aplicarea amenajamentului pastoral, suspendarea aplicării în anul 2020 a Legii nr. 509/2006 și amânarea intrării în vigoare a Legii nr. 133/2019.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia, vă rog, raportul comun.

 
     

(În continuare, conducerea ședinței a fost preluată de domnul deputat Ciprian-Constantin Șerban, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Laurențiu-Nicolae Cazan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2019 privind modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare.

Comisia pentru constituționalitate, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2019 privind modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 904 din 2020.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 10 noiembrie 2020. În data de 12 noiembrie 2020 a fost trimisă la Președintele României pentru promulgare.

Guvernul României a formulat în data de 27 noiembrie 2020 sesizare de neconstituționalitate asupra legii trimise la promulgare.

Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 904 din 2020, prin care admite obiecția de neconstituționalitate formulată și constată că prevederile legii sunt neconstituționale în ansamblul lor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat legea aflată în procedură de reexaminare în ședința din 6 aprilie 2021.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În conformitate cu prevederile art. 62 și 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiilor au dezbătut legea supusă reexaminării în ședințe separate.

Membrii comisiilor sesizate au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2019 privind modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare dacă sunt intervenții? Nu.

Nefiind amendamente, legea rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2021 pentru modificarea art. 15 alin. (4) din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic, precum și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență (PL-x 406/2021) (rămas pentru votul final).  

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2021 pentru modificarea art. 15 alin. (4) din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic, precum și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență; PL-x 406/2021; procedură de urgență.

Din partea Guvernului României, vă rog.

   

Domnul Adrian Voican (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Numele meu este Adrian Voican, sunt secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2021 se propune modificarea și completarea Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic, respectiv a O.U.G. nr. 21/2004 privind sistemul național de management al situațiilor de urgență pentru a se asigura cadrul legal pentru reprezentativitatea în fața instanțelor de judecată și a altor organe de jurisdicție a Comitetului Național pentru Situații de Urgență.

Departamentul pentru Situații de Urgență reprezintă și apără drepturile și interesele legitime ale Comitetului Național pentru Situații de Urgență în fața instanțelor de judecată și a altor organe de jurisdicție în cauzele în care este parte și exercită căi de atac sau orice mijloace legale de apărare.

Vă rugăm să adoptați Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2021 pentru modificarea art. 15 alin. (4) din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice, în situații de risc epidemiologic și biologic, precum și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind sistemul național de management al situațiilor de urgență, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație, Comisia pentru apărare și Comisia juridică, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

 
   

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2021 pentru modificarea art. 15 alin. (4) din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic, precum și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, trimis cu adresa PL-x 406 din 2021 și înregistrat la Camera Deputaților.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituție, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 27 septembrie 2021, ca urmare a depășirii termenului de adoptare, potrivit art. 115 din Constituția României, republicată.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2021, precum și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, în forma prezentată de Senat, cu un amendament respins redat în anexa la prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă rog să propuneți și timpul pentru dezbateri.

 
   

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Trei minute timp pentru dezbateri.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Trei minute timp de dezbatere.

Vot, vă rog.

 
   

130 de voturi pentru, unul contra, adoptat.

Din partea grupurilor parlamentare, Scripnic Lilian.

Vă rog.

 
   

Domnul Lilian Scripnic:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Faptul că hotărârile CNSU, fiind acte cu caracter normativ, pot aduce atingere, prin limitare sau condiționare de drepturi sau libertăți fundamentale, are drept consecință necesitatea acordării pentru toți cetățenii și pentru organizații posibilitatea de a lua la cunoștință aceste hotărâri.

În același timp, faptul că multe dintre hotărârile adoptate de CNSU au fost contestate, obligându-se anularea lor, arată că de multe ori acestea sunt neconstituționale, neîntemeiate sau discriminatorii. Astfel, considerăm posibilitatea de a putea ataca în instanță oricând aceste hotărâri de câte ori va fi necesar.

Grupul AUR va vota împotriva adoptării.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Salan Viorel.

 
   

Domnul Viorel Salan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Proiectul de lege supus votului reprezintă în fapt eliminarea unor lacune legislative create prin instituirea Comitetului Național pentru Situații de Urgență, prin Ordonanța de urgență nr. 68/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu incidență în domeniul managementului situațiilor de urgență, dar și cel al protecției civile.

Așa cum cunoaștem cu toții, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a fost înființat pentru gestionarea mai eficientă a situației epidemiologice apărute ca urmare a declanșării pandemiei de COVID-19.

Fiind o structură interinstituțională nouă, lipsea reglementarea competenței de reprezentare în justiție a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, ceea ce crea consecințe grave.

În acest context, s-a impus cu necesitate adoptarea unui nou act normativ, care să asigure capacitatea Comitetului Național pentru Situații de Urgență de a se apăra în fața instanțelor de judecată, precum și publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârilor emise de acest organism interinstituțional.

Reglementările astfel au eliminat riscul unor blocaje sau disfuncționalități instituționale, acestea constituind în momentul respectiv situații de urgență extraordinare.

Ținând cont de aspectele pe care le-am prezentat, Grupul Partidului Social Democrat va vota în favoarea adoptării acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Raportul comisiilor conține un amendament respins. Dacă se susține? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind introducerea în curricula școlară de liceu a cursului Istoria Revoluției de la Timișoara din 1989 și a schimbării de regim din Decembrie 1989 în România (Pl-x 3/2022) (rămasă pentru votul final).  

12. Propunerea legislativă privind introducerea în curricula școlară de liceu a cursului "Istoria Revoluției de la Timișoara din 1989 și a schimbării de regim din Decembrie 1989 în România"; Pl-x 3/2022.

Inițiatorul dorește să ia cuvântul? Un deputat al PNL.

Vă rog.

Doamnă, am întrebat inițiatorul dacă dorește să ia cuvântul, n-am cerut raportul! (Se adresează doamnei deputat Rodica-Luminița Barcari.)

Puteți prezenta raportul acum, dacă inițiatorul nu dorește să intervină.

Vă rog.

   

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Distinse doamne,

Stimați domni,

Dragi colegi parlamentari,

Inițiativa mea legislativă se referă la introducerea în curricula școlară de liceu a disciplinei "Istoria Revoluției de la Timișoara din 1989 și a schimbării de regim din Decembrie 1989 în România".

Socrate spunea că educația nu este despre umplerea unui vas, ci despre menținerea aprinsă și îmblânzirea unei flăcări. Despre această flacără este vorba în propunerea mea, flacăra Revoluției de la Timișoara, care trebuie menținută aprinsă, și nu pentru noi, pentru noi care avem norocul și șansa de a fi contemporani cu o parte din eroii Revoluției de la Timișoara, de la București și din alte orașe ale țării, alții nemaifiind între noi, ci comemorându-i, dar este vorba despre copiii noștri și copiii copiilor noștri care trebuie să mențină aprinsă această flacără, să știe ce s-a întâmplat în 1989 la Timișoara și în alte orașe ale țării, pentru că libertatea, democrația și viitorul se datorează acelor momente.

Dacă expresia "Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!" a fost extrapolată și în alte domenii, cu siguranță ei nu vor fi nevoiți să repete istoria, pentru că vor ști ce s-a întâmplat atunci și nu vor mai ajunge niciodată să parcurgă acele momente prin care am trecut o mare parte dintre noi.

Vă mulțumesc frumos și sunt convins că veți susține acest proiect.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Comisia pentru învățământ, prezentarea raportului, vă rog.

 
   

Doamna Rodica-Luminița Barcari:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport asupra Propunerii legislative privind introducerea în curricula școlară de liceu a cursului "Istoria Revoluției de la Timișoara din 1989 și a schimbării de regim din Decembrie 1989 în România".

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa Pl-x 4 din 28 februarie 2022, Comisia pentru învățământ a primit, spre dezbatere în fond, propunerea legislativă menționată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare introducerea în curricula școlară, respectiv planurile-cadru de liceu, a disciplinei "Istoria Revoluției de la Timișoara din 1989 și a schimbării de regim din Decembrie 1989 în România", în scopul asigurării unei bune informări a elevilor despre cel mai important moment revoluționar al istoriei noastre recente. Programa școlară, manualele, materialele didactice și metodologiile specifice pentru această disciplină se vor elabora de către Ministerul Educației, în colaborare cu reprezentanții organizațiilor de revoluționari. Cadrele didactice care predau disciplina pot beneficia de pregătire profesională și cursuri de perfecționare de specialitate.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în ședința din data de 14 martie 2022, comisia, cu 15 voturi pentru și 4 abțineri, a propus adoptarea propunerii legislative cu amendamentele admise.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

În cadrul dezbaterilor generale, Pirtea Marilen-Gabriel, PNL.

Vă rog.

Nu?

Andrușceac Antonio, Grupul AUR.

 
   

Domnul Antonio Andrușceac:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Revoluționarii care au participat la evenimentele din toată România, nu numai din Timișoara, salută și prin vocea mea acest demers care însă cred că trebuia făcut pe cale legală și la o inițiativă a Ministerului Învățământului. Sper însă ca acest demers să nu fie considerat nelegal și să ajungem să se studieze Istoria Revoluției române, nu Istoria Revoluției de la Timișoara, Istoria Revoluției române.

Nesusținută din București și din toată țara, acea revoluție s-ar fi stins la Timișoara, așa că este corect și cinstit să vorbim românilor și generațiilor viitoare despre sacrificiul care s-a făcut în întreaga țară pentru victoria Revoluției române.

Nu pot însă să trec și să nu subliniez faptul că în Declarația de la Timișoara era un punct 8, pe care dacă dumneavoastră și cei care au ocupat aceste locuri din Parlament cu ani și zeci de ani în urmă l-ar fi acceptat - punctul 8 de la Timișoara, Legea lustrației -, lucrurile probabil ar fi stat cu totul și cu totul altfel în România, iar accesul celor care au călcat în picioare democrația în România, înainte de 1989, ar fi fost limitat.

Am însă speranța ca împreună să uităm de greaua moștenire și să facem un viitor mai bun pentru această țară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Havârneanu Filip, USR.

Vă rog.

 
   

Domnul Filip Havârneanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mi se pare firesc ca toți elevii să cunoască adevărul despre ceea ce s-a întâmplat în 1989. A fost un moment care ne-a schimbat pentru tot restul istoriei noastre și dintr-o dictatură am devenit o democrație.

Elevii trebuie să cunoască detalii despre Revoluția din 1989, despre istoria recentă, și nu doar anumite frânturi. Dar proiectul de lege nu este scris bine, este neclar și este inaplicabil în forma sa actuală, așa cum susține și avizul negativ al Consiliului Legislativ.

Materiile noi, ca aceasta, trebuie adăugate prin Ministerul Educației, și nu prin Parlament. Nu este în regulă să folosim acest lucru doar pentru a marca un punct politic.

Ca background, sistemul nostru educațional nu a avut nicio reformă în ultimii 100 de ani și este nevoie de a schimba curricula și programa școlară. În schimb, vedem că aceste lucruri nu se întâmplă.

Restructurarea planurilor-cadru este... (Vociferări.)

Văd că aveți mare respect și pentru educația elevilor noștri, și pentru Revoluție, așa cum au respect și alți colegi care au adus aici torționari să stea în băncile Parlamentului!

Din păcate, nu s-a finalizat nici acum dosarul de la Revoluție și nu avem nici măcar un muzeu al Revoluției!

Este trist ce se întâmplă. Folosim politica pentru a da bine, că noi suntem de acord și că trebuie să arătăm ce s-a întâmplat, dar nici noi nu știm ce se întâmplă de fapt.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel.

Vă rog.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

În primul rând, țin să-l felicit pe colegul nostru, deputatul de Timiș Marinel Pirtea pentru această inițiativă.

Revoluția de la Timișoara și Revoluția română în ansamblu reprezintă un fenomen fundamental și fondator. Dacă nu erau acești eroi, dacă nu erau acești martiri de la Timișoara - să nu uităm că au murit 93 de oameni, dintre care unii au fost apoi într-un mod barbar incinerați în operațiunea "Trandafirul", de către regimul criminal comunist - niciunul dintre noi nu ar mai fi fost astăzi aici. Dacă acei oameni, pe 15, 16, 17 decembrie 1989 nu ieșeau în fața gloanțelor regimului criminal comunist, la Timișoara, nu ar mai fi existat democrația în România, nu am mai fi avut onoarea de a-i reprezenta pe români aici, în Parlament. Și de aceea cred că, dincolo de orice chichițe, să le spunem birocratice, ori anumite nuanțe, este un lucru benefic că în școlile românești se va discuta despre Revoluția de la Timișoara și, de asemenea, este esențială aprofundarea a tot ceea ce înseamnă istoria recentă a României și Revoluția română, în ansamblu. Istoria nu poate fi neglijată, nu poate fi aruncată la coșul de gunoi. Istoria a ajuns un fel de Cenușăreasă a sistemului de învățământ românesc și cu atât mai mult este esențial să înțelegem acest lucru. Toate schimbările democratice, toate lucrurile de care beneficiem astăzi, când suntem o țară liberă, membră a NATO și a Uniunii Europene, se datorează eroilor din decembrie 1989 și acest lucru trebuie să-l reținem absolut cu toții, indiferent de opțiunile noastre.

De asemenea, să nu uităm că pe 20 decembrie 1989, sub egida Frontului Democrat Român și acelei elite revoluționare absolut excepționale pe care a dat-o Timișoara, oameni care au apărat libertatea, democrația, pluralismul, Timișoara devenea primul oraș liber din România.

Să nu uităm valorile lui decembrie 1989: libertate și democrație.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Dancă.

Vă rog.

 
   

Domnul Ionel Dancă:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În primul rând, aș vrea să spun că o astfel de disciplină școlară aș considera-o utilă ca o materie opțională pentru elevi, atunci când aceștia doresc să aprofundeze mai multe cunoștințe despre ceea ce s-a întâmplat la Revoluția din decembrie ʾ89, aceasta fiind partea pozitivă.

Dar, în realitate, acest proiect de lege este un proiect de lege făcut ca o declarație politică, dar o declarație politică proastă, din păcate. Este o declarație politică care introduce ca disciplină obligatorie, în curricula școlară, Istoria Revoluției din decembrie 1989, de la Timișoara și din România, ca o disciplină obligatorie, deși în mod normal ea ar trebui să existe în manualul de Istorie pentru copiii care învață Istoria României, un capitol dedicat și aprofundat acestui subiect. Nu este o istorie paralelă sau separată istoria revoluției de istoria României.

Și, mai grav decât atât, pe lângă faptul că se introduce în curricula școlară o disciplină obligatorie care în mod normal este atributul Ministerului Educației și al instituțiilor de specialitate să stabilească curricula școlară, nu aici, în plenul Parlamentului, dar ce mi se pare foarte grav, stimați colegi, și vă rog să citiți cu atenție acest proiect de lege, la art. 2 din proiectul de lege, în forma inițiatorului, se spune în felul următor: "Programa școlară pentru această disciplină se elaborează de către Ministerul Educației - atenție! -, în colaborare cu reprezentanții organizațiilor de revoluționari" și sunt menționate aceste organizații de revoluționari. Printre acestea, Institutul Revoluției Române. Adică Iliescu, Gelu Voican-Voiculescu și alți agenți KGB să-i învețe pe copiii mei ce s-a întâmplat la Timișoara și în România, în decembrie 1989. Este pur și simplu scandalos!

De aceea, eu nu voi susține acest proiect de lege. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Coleșa.

 
   

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mărturisesc că nu m-am uitat înainte să văd dacă această nouă disciplină va face parte ca disciplină obligatorie din curriculă sau opțională. Înțelesesem că va fi o disciplină opțională, caz în care și-ar fi justificat pe deplin locul între celelalte discipline opționale, având în vedere motivele expuse deja. Însă în cazul în care ea va fi obligatorie - și o să verificăm asta - nu își are locul. Nu își are locul! Nu putem face din fiecare capitol de istorie sau de altceva o nouă disciplină. Este calea sigură spre distrugerea învățământului românesc, pavată cu așa-zise intenții bune.

Nu putem crea zeci și zeci de materii din capitole, materii obligatorii, și să pretindem că dorim un învățământ de calitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Doamna Barcari Rodica-Luminița.

Vă rog.

 
   

Doamna Rodica-Luminița Barcari:

Mulțumesc.

Dați-mi voie să vă spun că un amendament a propus această disciplină ca opțională, deci nu va fi disciplină obligatorie. Chiar eu am propus acest amendament care a și trecut.

Deci pentru o informare corectă am dorit să fac această precizare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbateri.

La titlu, dacă sunt observații? Nu. Adoptat.

De la art. 1 la art. 4 dacă sunt observații? Nu. Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea art. 1 alin. (1) al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2011 privind interzicerea achiziționării de la persoane fizice a metalelor feroase și neferoase și a aliajelor acestora (PL-x 473/2021) (rămas pentru votul final).  

13. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art. 1 alin. (1) al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2011 privind interzicerea achiziționării de la persoane fizice a metalelor feroase și neferoase și a aliajelor acestora; PL-x 473/2021.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu.

Are cuvântul reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia juridică și Comisia pentru industrii, pentru prezentarea raportului comun.

   

Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea art. 1 alin. (1) al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2011 privind interzicerea achiziționării de la persoane fizice a metalelor feroase și neferoase și a aliajelor acestora.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege.

Consiliul Legislativ avizează favorabil propunerea legislativă.

Consiliul Economic și Social avizează proiectul de act normativ cu observații.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru transporturi și infrastructură a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru mediu și echilibru ecologic a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2011, în sensul interzicerii achiziționării de către operatorii economici, de la persoanele fizice, a metalelor feroase, neferoase și a aliajelor acestora, obținute prin prelucrarea chimică sau termică a materialelor compozite, a cablurilor și conductorilor de orice fel.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru industrii și servicii și ai Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

În cadrul dezbaterilor, dacă sunt intervenții? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlu, dacă sunt intervenții? Nu. Adoptat.

De la art. 1 la art. 4, dacă sunt intervenții? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2012 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 452 din 24 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 8 iulie 2020 (PL-x 237/2012/2020) (rămasă pentru votul final).  

14. Reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2012 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 452 din 24 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 8 iulie 2020; PL-x 237/2012/2020; procedură de urgență.

Din partea Guvernului României?

Vă rog.

   

Domnul Cătălin Mihai Micu (subsecretar de stat, Ministerul Educației):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Numele meu este Cătălin Micu, subsecretar de stat în Ministerul Educației.

Obiectul de reglementare inițial al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2012 îl reprezintă modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu scopul asigurării încadrării cu personal didactic titular la clasa pregătitoare, prin asigurarea mobilității acestuia, a reglementării posibilității funcționării claselor sub efectivul minim de elevi în zonele izolate din mediul rural, precum și al asigurării ocupării funcțiilor de conducere în unitățile de învățământ preuniversitar și casele Corpului didactic și a funcționării acestora sub aspectul conducerii, îndrumării și controlului la inspectoratele școlare, precum și a ocupării acestor funcții.

Prin Decizia Curții Constituționale nr. 452/2020, s-a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de președintele României și s-a constatat că dispozițiile articolului unic, punctele 2 și 6, din Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2012 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 sunt neconstituționale.

Ministerul Educației susține raportul Comisiei pentru învățământ și solicită adoptarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2012 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, în forma prezentată de inițiator.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Reprezentantul Comisiei pentru constituționalitate și al Comisiei pentru învățământ pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

 
   

Domnul Laurențiu-Nicolae Cazan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2012 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru învățământ au fost sesizate cu Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2012 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, aflată în procedură de reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 452 din 24 iunie 2020.

Această lege a fost transmisă spre promulgare președintelui României la data de 8 mai 2020.

Președintele României a trimis, în data de 27 mai 2020, sesizare de neconstituționalitate referitoare la prevederile legii.

Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate formulată și a constatat că dispozițiile articolului unic pct. 2 și pct. 6 din lege sunt neconstituționale.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 62 și art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii celor două comisii au dezbătut legea supusă reexaminării în ședințe separate.

Comisia pentru învățământ a dezbătut legea în ședința din data de 29 martie 2022.

La lucrările comisiei au fost prezenți 22 de deputați, din totalul de 25 de membri ai comisiei.

Membrii Comisiei pentru constituționalitate au reexaminat legea, Decizia Curții Constituționale nr. 456/2020 și documentele anexate, în ședința din data de 13 aprilie 2022.

Din numărul total de 12 membri ai Comisiei pentru constituționalitate au participat la ședință 9 deputați.

Membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaților adoptarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2012 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, în forma prezentată de inițiator.

În raport cu obiectul și conținutul său, actul normativ face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Albișteanu Mihail.

Vă rog.

 
   

Domnul Mihail Albișteanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Ar fi bine ca pe viitor să încercăm să nu mai pierdem timpul nostru și banii contribuabililor cu astfel de proiecte de lege care se dovedesc a fi neconstituționale.

Eu sunt profesor și am participat la un concurs național de titularizare atunci când am intrat în sistemul de învățământ, așa că toate aceste încercări de a eluda titularizarea și de a introduce pe ușa din dos tot felul de persoane care nu își merită locul pentru a deveni titulari în sistemul de învățământ cred că sunt niște încercări care ar trebui să lipsească din această instituție a statului român.

Eu cred că Parlamentul României are datoria de a îmbunătăți starea de lucruri din România, nu de a strica ceea ce încă mai funcționează, pentru că, până la urmă, în sistemul de învățământ, acest concurs de titularizare care inițial era unul la nivel național și apoi, din păcate zic eu, s-a împărțit așa, pe școli, adică unele școli au dat concursul separat, acest concurs totuși promovează meritocrația. Cred că ar trebui să promovăm meritocrația în toate domeniile, nu numai în învățământ.

Și, ca să mă întorc la un PL-x anterior, ar fi bine ca Parlamentul României să se abțină de a mai încerca să modifice sau să îmbunătățească curricula în învățământ. Aceasta este treaba ministerului.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții.

Nefiind amendamente, legea rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea art. 224 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (PL-x 110/2022) (rămas pentru votul final).  

15. Proiectul de Lege pentru completarea art. 224 din Legea educației naționale nr. 1/2011; PL-x 110/2022.

Din partea inițiatorilor, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Are cuvântul reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru învățământ, Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării și Comisia pentru buget, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog.

   

Doamna Rodica-Luminița Barcari:

Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării au fost sesizate, prin adresa PL-x 110 din 14 martie 2022, spre dezbatere pe fond, cu proiectul de lege menționat.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea legislației pentru acordarea burselor românilor de pretutindeni, în sensul acordării acestora în aceleași condiții precum cele acordate studenților români cu cetățenie și domiciliul în România, pe toată perioada anului calendaristic, inclusiv pe perioada vacanțelor de vară.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 7 martie 2022.

În conformitate cu prevederile art. 62 și art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, cei ai Comisiei pentru învățământ și cei ai Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării au examinat proiectul de lege în ședințe separate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrările comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru completarea art. 224 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu un amendament admis.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel.

Vă rog.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Acest proiect este absolut bine-venit și era de mult timp necesar. Din păcate, în legislație au existat o serie de discriminări și inechități aplicate studenților aparținând comunităților românești de pretutindeni și acest lucru nu poate să mai continue, era inclusiv în opoziție cu ceea ce prevede Constituția României la art. 7, unde statul român își asumă protecția comunităților române de pretutindeni și apărarea drepturilor și intereselor acestora.

Așadar, egalizarea condițiilor de acordare a burselor pentru studenții aparținând comunităților românești de pretutindeni cu studenții din România reprezintă un gest minimal de normalitate și de respect pentru acești români care trăiesc în afara granițelor țării.

Să nu uităm că în afara României, după unele date existente la acest moment, trăiesc aproximativ între 8-9 milioane de români, unii din comunitățile istorice din jurul României, alții dintr-o diasporă istorică și alții din diaspora tânără a României, pe care o întâlnim peste tot în Europa.

De aceea, este fundamental și este un principiu strategic ca România să încurajeze și să dezvolte întreg sistemul de acordare a burselor destinate românilor de pretutindeni și să creeze un cadru legal, nu doar predictibil și accesibil, ci și avantajos, din perspectivă financiară și mai ales educațională, pentru că acesta este scopul final al legii.

Partidul Național Liberal consideră fundamentale, inalienabile și esențiale pentru România toate drepturile și toate elementele care țin de păstrarea identității comunităților românești de pretutindeni și apărarea drepturilor lor legitime democratice și drept urmare vom vota această inițiativă legislativă pe care o salutăm.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Sandu Viorica.

Vă rog.

 
   

Doamna Viorica Sandu:

Stimați colegi,

Acest proiect este menit să repare, de fapt, o nedreptate făcută celor aproape 5.000 de români de pretutindeni înscriși în învățământul universitar din țară.

Schimbarea metodologiei de calcul și implicit creșterea burselor pentru studenții etnici români de pretutindeni reprezintă demersuri firești de recunoaștere a meritelor academice în aceleași condiții aplicabile celor născuți în țară.

Se impune adoptarea unui proiect cât mai curând, cu atât mai mult cu cât crizele ultimilor ani au schimbat dinamica studenților din comunitățile de români aflate în diaspora și ne așteptăm ca tot mai mulți să aleagă universitățile din România.

Am încredere că Executivul va identifica surse de finanțare pentru bugetarea acestor burse începând de anul viitor și facem apel la toți colegii parlamentari să susțină aprobarea proiectului, cu celeritate, în forma actuală.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Volosatîi Boris.

Vă rog.

 
   

Domnul Boris Volosatîi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Ca reprezentat al românilor din afara țării, ca deputat al acestora, mă bucur să vă anunț că eu și colegii mei din AUR vor susține un asemenea proiect care aduce un semn de egalitate nu doar prin vorbe, dar realmente pentru românii din afara țării, care unii din ei se află acolo nu din propria dorință, așa cum mă aflu eu. Și dacă statul nu a avut puterea sau voința să-i aducă acasă, măcar prin oferirea unor condiții egale în instrucție și în a pune la dispoziție școala românească acestora, este un lucru evident pozitiv, lucru pe care îl susținem și credem că trebuie să fie făcuți pași de egalitate a drepturilor românilor din afara țării în toate domeniile, nu doar în cele educaționale.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu, dacă sunt intervenții? Nu. Adoptat.

De la art. 1 la art. 4, dacă sunt observații sau intervenții? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 186/2013 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale (PL-x 250/2014) (rămas pentru votul final).  

16. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 186/2013 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale; PL-x 250/2014.

Din partea inițiatorilor dacă dorește cineva să intervină? Nu.

Are cuvântul reprezentantul Comisiei juridice sau al Comisiei pentru industrii, pentru prezentarea raportului.

   

Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 186/2013 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată, spre dezbatere și avizare în fond, împreună cu Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Guvernul susține adoptarea inițiativei legislative.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat negativ proiectul de lege.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului avizează favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 186/2013 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale.

În urma dezbaterii și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 186/2013 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale, cu amendamente admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun suplimentar.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

În cadrul dezbaterilor generale, dacă sunt intervenții? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu, dacă sunt observații? Nu. Adoptat.

De la art. 1 la art. 8, dacă sunt intervenții? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea conținutului anexei la Ordonanța Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale (PL-x 199/2017) (rămas pentru votul final).  

17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea conținutului anexei la Ordonanța Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale; PL-x 199/2017; procedură de urgență.

Din partea Guvernului?

Vă rog.

   

Domnul Lucian Ovidiu Heiuș:

Guvernul susține respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2017, întrucât acest act normativ și-a încetat efectele, ca urmare a adoptării anexei la Ordonanța Guvernului nr. 7/2013, prin Legea nr. 73/2018 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectoarele gazelor naturale.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Comisia pentru industrii și Comisia pentru buget, pentru raport.

Vă rog.

 
   

Doamna Viorica Sandu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea conținutului anexei la Ordonanța Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale.

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea conținutului anexei la Ordonanța Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, transmis cu adresa PL-x 199 din 15 mai 2017, înregistrat la Comisia pentru industrii și servicii sub nr. 4c-3/264 din 16 mai 2017 și la Comisia pentru buget, finanțe și bănci sub nr. 4c-2/579 din 16 mai 2017.

Ordonanța Guvernului care face obiectul proiectului de lege aflat în dezbatere reglementează modificarea anexei la Ordonanța Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, în scopul menținerii impozitării veniturilor realizate din vânzarea gazelor naturale către consumatorii casnici.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea conținutului anexei la Ordonanța Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, cu amendamente admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În conformitate cu prevederile art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Cameră decizională.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă rog să propuneți și timpul pentru dezbateri.

 
   

Doamna Viorica Sandu:

Propun trei minute.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Trei minute timp de dezbateri.

Vot, vă rog.

 
   

96 de voturi pentru, 3 contra.

Adoptat.

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt observații? Nu. Adoptat.

De la art. 1 la art. 6 dacă sunt observații? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne pentru ședința de vot final.

Stimați colegi,

Am finalizat ordinea de zi.

Ne revedem la ora 12.30 la votul final.

 
  Supunerea la votul final:  

După pauză

     

(În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de doamna deputat Alexandra Presură și de domnul deputat Ovidiu Victor Ganț, secretari ai Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimați colegi,

Am rugămintea să vă apropiați de băncile dumneavoastră, să putem începe sesiunea de vot final.

Rog liderii de grup să-și atenționeze colegii din preajma tabletelor.

Haideți să începem cu un vot de control!

Vă rog să votați.

 
   

Sunt 236 de colegi prezenți.

Liderii de grup, este în regulă? V-ați verificat tabletele, tot?

V-ați luat tabletele? (Râsete.)

Începem.

Capitolul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.

Dar stați o secundă, să ajungă și doamnele în bănci. Nu pot să încep fără distinsele noastre colege.

Inclusiv la domnul Orban mă refer. (Vociferări.)

Vă semnalam prezența, domnule președinte.

 
  Proiectul de Hotărâre privind contul de execuție a bugetului Camerei Deputaților pe anul 2021 (PHCD 36/2022) (adoptat);

Capitolul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.

1. Proiectul de Hotărâre privind contul de execuție a bugetului Camerei Deputaților pe anul 2021; PHCD 36/2022.

Vot, vă rog.

   

Cu 211 voturi pentru, unul contra, 49 de abțineri, adoptat.

 
  Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PHCD 37/2022) (adoptat);

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 37/2022.

Vot, vă rog.

   

Cu 265 de voturi pentru, 6 abțineri, adoptat.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 167/2020 privind unele măsuri pentru susținerea activității unor aeroporturi regionale în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19 și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 139/2020 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unor ajutoare de stat Societății Compania națională de transporturi aeriene române - TAROM - S.A. și Societății Blue Air Aviation - S.A. pentru compensarea pierderilor economice suferite în contextul pandemiei de COVID-19 (PL-x 667/2020) (adoptat);

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 167/2020 privind unele măsuri pentru susținerea activității unor aeroporturi regionale în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19 și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 139/2020 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unor ajutoare de stat Societății "Compania națională de transporturi aeriene române - TAROM" - S.A. și Societății Blue Air Aviation - S.A. pentru compensarea pierderilor economice suferite în contextul pandemiei de COVID-19; PL-x 667/2020.

Vot, vă rog.

   

Cu 220 de voturi pentru, 47 contra, 3 abțineri, adoptat.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2021 privind acordarea unor zile libere plătite părinților și altor categorii de persoane în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2 (PL-x 542/2021) (adoptat);

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2021 privind acordarea unor zile libere plătite părinților și altor categorii de persoane în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2; PL-x 542/2021.

Vot, vă rog.

   

Cu 268 de voturi pentru, 4 contra, o abținere, adoptat.

Explicarea votului, noul vicelider al Grupului AUR, domnul Coleșa, vă rog.

 
   

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Erau necesare câteva clarificări din... după dezbaterile de la... mă rog, de la dezbateri generale.

Deci bineînțeles că AUR a votat acest PL-x 542/2021 care consfințește O.U.G. nr. 110/2021, acele zile libere pentru părinții ai căror copii minori au făcut ore online pe timpul pandemiei.

Acești părinți nu au nicio vină în acest sistem preuniversitar online, dar noi condamnăm - deși am votat, bineînțeles, acest proiect de lege -, condamnăm accentuarea distrugerii învățământului, pe timpul pandemiei, pentru că au fost 2 ani de accentuare a regresului educațional, prin expunerea zi lumină, nesupravegheată, la ecran, prin imposibilitatea profesorilor de a-și desfășura normal orele, prin imposibilitatea lor și a părinților de a-și supraveghea copiii, s-au așezat copiii pe un drum al tovărășiei toxice cu ecranul, în general, al laptopului sau al telefonului, expunerea continuă a lor la pericolele reprezentate de accesarea continuă a Internetului, adică sexting, de exemplu, nu, mesaje, text, video, cu conținut sexual explicit, grooming, pentru acces facil la pornografie, la prostituție infantilă, agresiuni sexuale, cyberbullying, deci un bullying prin folosirea tehnologiilor digitale.

Deci toate acestea au fost facilitate de acest învățământ online nejustificat. Pentru că este o glumă proastă să crezi că poți supraveghea 20, 30 de copii aflați acasă în fața ecranelor.

Inclusiv eu, ca toată lumea, am avut mari și avem mari probleme pentru a ne recupera din cauza acestui învățământ preuniversitar obligatoriu online, instituit din ce cauză? Fără nicio cauză. Pentru că pentru a închide învățământul pentru 0,0000 și ceva la sută cazuri de risc...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și timpul dumneavoastră...

 
     

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

...care oricum...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...este cu 0.00.

 
   

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

...care oricum au libertatea de a participa online, reprezintă o crimă la adresa învățământului, pe care noi o condamnăm.

Vă mulțumesc. (Aplauze. Vociferări.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Acum, stau să mă gândesc dacă să cer staffului tehnic înlăturarea acestor monitoare, pentru că îmi provoacă rău. (Râsete.)

 
  Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2019 privind modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 904 din 16 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 22 ianuarie 2021 (PL-x 18/2020/2021) (adoptată);

5. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2019 privind modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 904 din 16 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 22 ianuarie 2021; PL-x 18/2020/2021.

Vă rog să votați.

   

Cu 273 de voturi pentru, adică unanimitate, adoptată.

6...

Explicarea votului, doamna Diana-Anda Buzoianu.

 
     

Doamna Diana-Anda Buzoianu (din sală):

Am greșit...

O voce de la PSD:

A vrut să se facă remarcată!

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2021 pentru modificarea art. 15 alin. (4) din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic, precum și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență (PL-x 406/2021) (adoptat);

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bine.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2021 pentru modificarea art. 15 alin. (4) din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic, precum și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență; PL-x 406/2021.

Vot, vă rog.

   

Cu 237 de voturi pentru, 27 contra, 11 abțineri, adoptat.

7...

Domnul Muncaciu.

Vă rog.

 
   

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi pare rău că acest sistem de urgență permite doar un singur vorbitor. Dar uitați-vă ce am votat, ca să fim foarte în clar de ce am votat împotrivă. (Vociferări.) Spune așa - "în situații deosebite care nu suferă întârziere".

Păi, suntem... chiar suntem duși, cum adică "nu suferă întârziere"? Nu putem să... a doua zi să punem în Monitorul Oficial? Se poate așa ceva, în lege?

Al doilea lucru - "se aplică de îndată".

Păi, dar, nu vă supărați, dar hotărârile CNSU s-au aplicat de îndată, dar niciodată n-au venit să ne spună care este baza științifică pentru ele și a fost un dezastru total managementul acestui CNSU.

De aceea, nu numai că vrem să știm cine sunt vinovații, dar vrem să știm și ce s-a întâmplat și cum s-au luat hotărârile și achizițiile din această perioadă.

Este de neînțeles pentru mine că am putut să votăm o asemenea eroare. Uitați-vă la punctul 42 alin. (2), nu se poate așa ceva! Cum am putut să votăm așa ceva? (Vociferări.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule doctor.

Vă rog să faceți o propunere de modificare a Regulamentului, astfel încât să se permită 2 vorbitori, inclusiv la procedura de urgență.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2011 privind interzicerea achiziționării de la persoane fizice a metalelor feroase și neferoase și a aliajelor acestora (PL-x 473/2021) (adoptat);

7. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2011 privind interzicerea achiziționării de la persoane fizice a metalelor feroase și neferoase și a aliajelor acestora; PL-x 473/2021.

Vot, vă rog.

   

Cu 254 de voturi pentru, 11 contra, 7 abțineri, adoptat.

Doamna Buzoianu Diana-Anda, Grupul USR, explicarea votului, vă rog.

 
   

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Din 2019 până în ziua de astăzi, Inspectoratul pentru Situații de Urgență a raportat peste 130 de intervenții în teren pentru deșeuri arse, sute de tone de deșeuri care au fost arse preponderent pentru a se obține materialele de... metale, practic, care apoi să fie comercializate mai încolo. Asta în contextul în care în România, în momentul de față, avem mai multe proceduri de infringement pe calitatea aerului și, în momentul de față, practic, sănătatea noastră este afectată zi de zi de acest fenomen.

Vă mulțumim foarte mult pentru votul favorabil de astăzi.

Este clar că mai avem multe de făcut pentru sănătatea noastră, pentru sănătatea generațiilor viitoare, dar acesta este un pas bun înainte.

Vă mulțumim. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului minorităților, domnul Andi Grosaru.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, înainte să luăm cuvântul de la acest microfon și să spunem lucruri generale, trebuie să ne gândim la toate aspectele și toate particularitățile pe care le avem și le regăsim la noi în țară.

Trebuie să ne gândim și la artizani. La artizanii care, în primul rând, prin... aduc, aduc o contribuție destul de mare la ceea ce înseamnă dezvoltarea culturii unei anumite categorii de populație și aceste lucruri trebuie încurajate.

Acest proiect de lege - eu m-am abținut la el pentru a încuraja acești artizani, cum am spus, de a-și putea să-și vândă toate produsele pe care le creează.

Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Kocsis-Cristea Alexandru, din partea deputaților neafiliați, vă rog.

 
   

Domnul Alexandru Kocsis-Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Noi, deputații Forței Dreptei, am votat împotriva acestui proiect de lege, pentru că, stimați colegi, există o libertate economică. Nu poți să îngrădești dreptul operatorilor economici de a cumpăra fier vechi, pentru simplul fapt că persoana fizică care duce la colectare acest fier vechi nu poate face dovada provenienței fierului, pe care îl avea în curte sau, știu eu, când... de ani, de zeci de ani.

Și noi suntem favorabili stopării fenomenului furtului de fier, dar nu cu astfel de soluții, care creează o mulțime de alte probleme și îngrădesc libertatea economică.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege pentru completarea art. 224 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (PL-x 110/2022) (adoptat);

8. Proiectul de Lege pentru completarea art. 224 din Legea educației naționale nr. 1/2011; PL-x 110/2022.

Vot, vă rog.

   

Cu 273 de voturi pentru și unul contra, adoptat.

Explicarea votului, doamna Natalia Intotero, Grupul PSD.

Vă rog, doamna deputat.

 
   

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Astăzi Camera Deputaților, Cameră decizională, a făcut dreptate socială pentru un număr de aproximativ 5.000 de tineri, etnici români sau tineri români din diaspora, care au ales să studieze în România la nivel de studii universitare, postuniversitare, master, doctorat, și care nu beneficiau de aceeași valoare a bursei cum beneficiază un student din România.

În calitate de inițiator al acestui proiect de lege, vreau să mulțumesc Alianței Organizațiilor Studențești din România, domnului Horia Onița, pentru această propunere.

În egală măsură, vreau să mulțumesc tuturor colegilor parlamentari care au fost coinițiatori.

Și, în egală măsură, dumneavoastră, tuturor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cu plăcere, doamnă deputat.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 186/2013 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale (PL-x 250/2014) (adoptat);

9. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 186/2013 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale; PL-x 250/2014.

Vot, vă rog.

   

Cu 242 de voturi pentru, un vot contra, 27 de abțineri, adoptat.

 
  Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea conținutului anexei la Ordonanța Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale (PL-x 199/2017) (adoptat);

10. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea conținutului anexei la Ordonanța Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale; PL-x 199/2017.

Vot, vă rog.

   

Cu 265 de voturi pentru și 5 abțineri, adoptat.

 
  Propunerea legislativă privind introducerea disciplinei Istoria Revoluției din 1989 și a schimbării de regim din România (Pl-x 3/2022) (adoptată);

Capitolul III. Legi organice. Adoptări.

11. Propunerea legislativă privind introducerea disciplinei "Istoria Revoluției din 1989 și a schimbării de regim din România"; Pl-x 3/2022.

Vă rog să votați.

   

Cu 215 voturi pentru, 17 contra și 44 de abțineri, adoptată.

 
  Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2012 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 452 din 24 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 8 iulie 2020 (PL-x 237/2012/2020) (adoptată legea în forma prezentată de inițiator).

12. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2012 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 452 din 24 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 8 iulie 2020; PL-x 237/2012/2020.

Vot, vă rog.

   

Cu 275 de voturi pentru și o abținere, adoptată.

Rog membrii Biroului permanent să se îndrepte către sala de ședințe.

Vă doresc tuturor o după-amiază plăcută!

Declar ședința închisă.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 12.53.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 27 februarie 2024, 14:57
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro