Plen
Ședința Camerei Deputaților din 12 aprilie 2022
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.56/04-05-2022

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
01-02-2023
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2022 > 12-04-2022 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 aprilie 2022

13. Dezbaterea Proiectului de Lege privind înființarea Fondului Special pentru Încurajarea Librăriilor de Provincie (PL-x 442/2019) (rămas pentru votul final).
 
consultă fișa PL nr. 442/2019

 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

  ................................................

12. Proiectul de Lege privind înființarea Fondului Special pentru Încurajarea Librăriilor de Provincie; PL-x 442/2019.

Din partea inițiatorilor, Gheorghe Andrei Daniel, PNL.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Această propunere legislativă, care a fost ideea unui coleg de la PNL, Ovidiu Raețchi, și a fost susținută de parlamentari din mai multe grupuri, vine să încerce să găsească o soluție pentru situația lecturii în România, și mai ales pentru situația fondului de carte din mediul rural și din orașele mici și chiar orașele mijlocii, din România.

Propunerea noastră prevede inițierea unui fond special, în valoare de 1.800.000 de euro, pe o durată de 3 ani, în 3 tranșe, de câte 600.000 de euro, care să permită finanțarea cu 30.000 de euro a înființării unei librării în țară, de asemenea, fiind necesară o cofinanțare din partea persoanei care dorește să înființeze această librărie, cu minimum 10.000 de euro.

În România, din păcate, lectura, din păcate, atenția pentru carte se găsește în cădere liberă în ultimii ani și acest lucru ar trebui să ne suscite o atenție mult mai ridicată.

În România mai sunt astăzi 300 de librării, la 20 de milioane de locuitori. Aproape toate concentrate în marile orașe și în marile centre universitare.

Sunt orașe mari de provincie din România care nu mai au librărie ori nici măcar nu mai au o bibliotecă publică.

Problema este că foarte multe dintre aceste spații destinate lecturii și culturii au devenit săli de jocuri, au devenit baruri.

Situația aceasta cred că ar trebui să își găsească o formă de soluționare, inclusiv prin astfel de acte normative. Mai ales că, din păcate, trebuie să recunoaștem, ne confruntăm cu o creștere alarmantă a analfabetismului funcțional, unul din elementele care creează un real handicap competitivității României în plan european și un lucru care ar trebui să ne dea de gândit pe termen mediu și lung.

Totuși, din păcate, vedem cu toții, trăim într-o societate în care vedem oameni care au scris 5 cărți, dar au citit doar 3 în viața lor.

Și poate că ar trebui să ne aplecăm mai mult pe ceea ce înseamnă această chestiune, cu privire la dezvoltarea infrastructurii culturale și în această zonă, a librăriilor și bibliotecilor.

Este un punct de vedere personal.

Voi vota, evident, împotriva respingerii acestei legi.

Vă mulțumesc.

 

(În continuare, conducerea ședinței a fost preluată de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule Gheorghe.

Vă rog, raportul comisiei.

Vă rog, stimată doamnă.

Doamna Maria-Gabriela Horga:

Mulțumesc.

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege privind înființarea Fondului Special pentru Încurajarea Librăriilor de Provincie.

În conformitate cu prevederile art. 71 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, prin adresa PL-x 442/2019, spre dezbatere pe fond cu Proiectul de Lege privind înființarea Fondului Special pentru Încurajarea Librăriilor de Provincie, în vederea reexaminării și depunerii unui nou raport, suplimentar.

Proiectul de Lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare înființarea Fondului Special pentru Încurajarea Librăriilor de Provincie, în valoare totală de 1.800.000 de euro, defalcat în sume egale, pe o perioadă de 3 ani. Fiecare aplicant, pentru finanțare nerambursabilă pentru deschiderea unei librării, va beneficia de o sumă de 30.000 de euro.

În urma reexaminării proiectului de lege, deputații prezenți la lucrările comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să mențină soluția inițială, respectiv să propună plenului Camerei Deputaților un raport de respingere a Proiectului de Lege privind înființarea Fondului Special pentru Încurajarea Librăriilor de Provincie.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

La dezbateri generale, doamna Predescu Ana-Loredana.

Vă rog.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să spun că sunt total de acord cu tematica și cu scopul acestui proiect de lege.

Librăriile în mediul rural sunt o necesitate.

Din păcate, cifrele ne dovedesc efectele lipsei lecturii, și anume faptul că 42% dintre copiii României sunt analfabeți funcționali, știu să citească, dar nu înțeleg ceea ce au citit.

În 2018, Barometrul de Consum Cultural arăta că 69% dintre români nu citiseră măcar o carte. Și nu cred că situația s-a îmbunătățit dramatic de atunci.

România are cea mai mică piață de carte și cel mai puțin numeros public cititor din Europa.

Piața de carte din România este estimată la 60 de milioane de euro, incomparabilă cu vânzările de carte din Germania - care se ridică anual la aproximativ 9 miliarde de euro -, cu cea din Ungaria - la 140 de milioane de euro - sau cea din Bulgaria, cu o populație de 7 milioane - la 60 de milioane de euro.

Deși aproximativ 49% din populația României este localizată în mediul rural, în mare parte din aceste localități nu există librării. Copiii, în afară de biblioteca școlii, în multe cazuri și ea inexistentă, nu au contact cu lumea cărților, dincolo de manualele școlare.

Cărțile au un rol esențial în educația unui copil și în formarea unei comunități.

Într-adevăr, impactul bugetar propus de acest proiect de lege este foarte mare, iar contextul social actual ne impune să prioritizăm măsurile de sprijin economic în rândul populației, însă investițiile care să determine lectura și dezvoltarea cognitivă, mai ales în rândul copiilor, trebuie să intre în atenția noastră, a Legislativului, cât și a Guvernului, deoarece, în urma pandemiei, ne confruntăm cu cifre dramatice, raportate la situația școlară a copiilor noștri. Și nu putem avea pretenția de la un copil să citească dacă acesta nu are de unde să își procure o carte.

Mulțumesc.

 

(În continuare, conducerea ședinței a fost preluată de domnul deputat Ciprian-Constantin Șerban, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Coleșa Ilie-Alin, Grupul AUR, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Acest proiect de lege nu tratează cauza reală a lipsei de piață de carte, a lipsei de educație, a lipsei obiceiului de a citi, la români, și în special la copii.

Am adus aici principalii vinovați de acest lucru. Vedeți? (Arată un telefon, o tabletă și un laptop.) Aceste device-uri, folosite înainte de vreme.

Eu le folosesc foarte mult, dar nu le-am folosit înainte de vreme.

Ce se întâmplă în educația copiilor noștri, începând de la primii pași, de la preșcolar, chiar de la școlar, este un atentat, un genocid la mintea lor.

Aici este principala cauză a acestui genocid - la ecran!

Ani de zile m-am luptat cu anumite educatoare, din grădiniță, din creșă, să nu-mi expună copiii la acest device. (Arată o tabletă.) Și am făcut-o degeaba. Se ascundeau.

Sunt niște lucruri incalificabile!

Aș putea spune că ecranul ar trebui să dispară din învățământul preșcolar, chiar și din cel primar, și să apară doar acolo unde îi este locul. Să fie conștientizați părinții de pericolul expunerii copiilor lor la ecran încă din primii ani de viață!

Acolo este cauza pentru care nu se mai citește, pentru care avem acest numit "analfabetism funcțional" și așa mai departe. În fapt, un dezastru! Un dezastru!

Aici este cauza și pe asta trebuie să o rezolvăm!

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Burduja.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Voi fi succint.

Am mai vorbit de la această tribună despre importanța lecturii pentru români și despre faptul că suntem, din păcate, pe ultimul loc din Europa, în ceea ce privește cititul, lectura.

 

Domnul Ilie Toma (din sală):

Și la pasta de dinți!

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Sigur că librăriile de provincie sunt importante - și salut această inițiativă a fostului nostru coleg, domnul Raețchi, alături de care lucrez la un nou set de măsuri pentru sprijinirea lecturii și a pieței de carte în România și le vom anunța curând și sper ca toate partidele să le și susțină.

În orice caz, după cum știe și colegul și prietenul, Cătălin Teniță, ca să facem din librării un loc viu în această țară trebuie totuși să regândim acest concept, să ne uităm la ce au făcut alte state, bine, să adăugăm o componentă, poate de incubatoare de afaceri sau alte lucruri care atrag tinerii din ziua de azi și sunt adaptate vremurilor noastre.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Benga Tudor-Vlad.

Vă rog.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

În general, mă abțin de la dezbaterile pe tema pieței cărții, fiindcă, în calitate de proprietar de librărie, totdeauna m-am simțit, așa, într-un vag conflict de interese să intervin în dezbaterile acestea.

Aceasta este o propunere bună, însă - acesta este și motivul pentru care am ținut să iau cuvântul, fiindcă problema cu piața de carte în România nu e neapărat în partea de ofertă.

E foarte adevărat că este o problemă, este o falie foarte mare între accesul în mediul rural versus accesul în mediul urban, însă problema, la final, este una, în principal, de a susține cultural ceea ce înseamnă obiceiul de a citi, în țara aceasta.

Pur și simplu, noi, ca societate, trebuie să facem mult mai mult.

Și inclusiv noi, ca parlamentari, putem să facem mult mai mult.

Dacă vă uitați la o societate ca Statele Unite, care are, cel puțin la nivel de piață de carte, de departe cea mai dezvoltată piață de carte din lume, implicarea persoanelor publice în a inocula obiceiul de a citi la copii este unul dintre cele mai importante lucruri de făcut. Ar trebui să îl facem și noi.

Doi la mână. Ceea ce înseamnă suportul pentru bibliotecile școlare și pentru dezvoltarea fondului de carte, în particular, în mediul rural, ar putea să aibă impactul acela cât se poate de direct și semnificativ. Pentru că - țineți cont de un lucru - elevii din mediul rural, spre deosebire de cei din mediul urban, au cu atât mai puțin acces, sunt mai puțin conectați, au mai puține oportunități decât cei din mediul urban, din capul locului.

Deci, din punctul acesta de vedere, dezvoltarea fondului de carte în bibliotecile școlare rurale ar fi de mare, mare impact.

Ultimul lucru pe care vreau să-l subliniez. Gândiți-vă că o țară ca Franța, iarăși, una dintre cele mai dezvoltate piețe de carte din Europa, în perioada pandemiei a ținut librăriile deschise și le-a considerat magazine de maximă necesitate, exact ca farmaciile și supermarketurile.

Avem lung drum de parcurs, dar investiția în obiceiul de a citi - și uitați-vă doar la modul în care scorurile pe PISA, pe citire, în România, s-au dus la vale!

Investiția în obiceiul de a citi este una dintre cele mai productive și benefice investiții pe care le poate face o societate.

Mersi frumos. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Grosaru.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Discuțiile m-au provocat, n-am avut intenția inițial să iau cuvântul. Dar este adevărat că mirosul hârtiei este incomparabil, nu poți să-l schimbi cu absolut nimic.

Dar întotdeauna trebuie să ne gândim la ceea ce înseamnă și adoptarea tehnologiilor noi în ceea ce privește educația copiilor noștri.

Dar aici trebuie întotdeauna să ne gândim și din perspectiva a ceea ce înseamnă fenomenul obezității, al creșterii obezității în rândul copiilor.

Este de datoria noastră să găsim acest echilibru și să scoatem copiii din fața calculatoarelor, din fața tabletelor și să-i mai ducem și puțin pe câmpul de sport sau undeva unde pot să facă mișcare. Și să îmbine într-adevăr mișcarea cu învățătura. Este o combinație bună și o combinație perfectă pentru a avea o generație de copii și de urmași sănătoasă, bineînțeles, și educată.

Mulțumesc foarte mult.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Vulpescu Ioan, vă rog.

Domnul Ioan Vulpescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Săptămâna trecută a fost la Londra unul din marile târguri de carte, și pentru prima oară România nu a fost prezentă.

Institutul Cultural Român a motivat absența de la acest important eveniment cultural pentru industria editorială prin absența unei finanțări.

Până la urmă, chestiunea ține de strategie și de viziune - ce loc i se acordă, până la urmă, cărții. Cum tratăm noi, editorii, autorii, cei care scriu. Până la urmă, e o chestiune de politică de stat.

Proiectul acesta este respins, nu pentru că este despre industria de carte și că are nevoie de o susținere. Evident că e vorba și despre asta. Numai că implicarea Administrației Fondului Cultural Național - așa cum se precizează în proiectul de lege - este nepotrivită. Prin regulament, AFCN nu poate derula activități de comerț.

Deci proiectul a fost elaborat defectuos.

Pe de altă parte, trebuie spus că ultima măsură, ultima intervenție majoră pentru sprijinirea industriei de carte în România este reducerea TVA la carte, pe care Guvernul PSD a făcut-o în 2015. Au trecut 7 ani, după care n-a mai venit nimic.

Mulțumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului.

Proiectul rămâne la votul final.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 3 februarie 2023, 11:56
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro