Plen
Ședința Camerei Deputaților din 22 martie 2022
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.40/06-04-2022

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-02-2024
19-02-2024
13-02-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2022 > 22-03-2022 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 22 martie 2022

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8.32.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Șerban, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganț și de doamna deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei Deputaților.

   

Domnul Ilie Dan Barna:

Bună dimineața, dragi colegi!

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 22 martie 2022, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute. Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să îi retragă cuvântul.

Deputații își vor putea susține declarațiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform algoritmului cunoscut: 3 deputați - PSD, 3 deputați - PNL, 2 deputați - USR, un deputat - AUR, un deputat - UDMR, un deputat al minorităților naționale și un deputat neafiliat, după care se va relua acest ciclu, dacă este cazul.

 
  Mirela Elena Adomnicăi - apel către Guvern pentru elaborarea cât mai urgentă a unui plan pentru obținerea independenței energetice a României;

În continuare, dau cuvântul doamnei Mirela Adomnicăi, de la Grupul PSD, dacă este prezentă?

Vă rog, doamnă.

   

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Bună dimineața!

Agresiunea militară din Ucraina a schimbat radical și ireversibil raporturile comerciale dintre Federația Rusă și statele membre ale Uniunii Europene. Acum, mai mult decât oricând, Uniunea Europeană realizează cât de periculoasă este dependența energetică față de Federația Rusă și cât de mare este probabilitatea ca Guvernul acestei țări să folosească robinetul de gaze și țiței ca pe o pârghie geopolitică prin care să-și atingă obiectivele politice din regiune.

Este clar pentru toată lumea că lucrurile nu vor mai fi niciodată ca înainte, cel puțin în ceea ce privește relația comercială cu produse energetice între statele membre ale UE și Federația Rusia.

Germania, adică statul cu cea mai mare dependență față de petrolul și gazul rusesc, a anunțat deja că a început negocierile cu Quatarul, care să devină o sursă alternativă de țiței. La fel, toate statele membre caută acum soluții pentru a-și diminua dependența energetică față de Federația Rusă.

În România, încă nu am văzut o astfel de preocupare. Există doar declarații de bune intenții, dar încă nu am văzut un plan sau o strategie articulată, cu termene și surse de finanțare precise, care să ne ofere o perspectivă clară asupra modului în care vom deveni independenți energetic față de Federația Rusă.

De aceea, fac apel la toate partidele politice, dar mai ales la domnul ministru al energiei, Virgil Popescu, și la premierul Nicolae Ciucă să organizeze urgent un grup de lucru la nivel guvernamental, în care să fie invitați și experți, profesori sau academicieni din domeniul energiei, pentru elaborarea cât mai urgentă a unui astfel de plan pentru obținerea independenței energetice a României.

De asemenea, cred că și președintele Iohannis ar trebui să fie puțin mai activ în aceste momente destul de grele prin care trece România și să evalueze la nivelul CSAT care sunt riscurile energetice de siguranță națională și să ofere soluții pentru combaterea lor.

Pe de altă parte, cred că România are mari oportunități în acest domeniu. Avem, slavă Domnului, încă resurse consistente de gaze naturale onshore și offshore, mai avem și ceva rezerve de țiței, avem capacități fluviale pentru producerea de energie electrică curată și suntem printre cele mai avansate state din Uniunea Europeană în privința cotei de energie produsă din surse regenerabile.

Dar, pentru a fructifica toate aceste oportunități, este nevoie de un plan cât mai clar, care să pună cap la cap toate aceste aspecte și care să stabilească un calendar precis, cu surse de finanțare, pentru eliminarea în cel mai scurt timp a acestor riscuri.

Sper ca România și clasa politică actuală să aibă înțelepciunea de a realiza și de a pune în practică o astfel de strategie. Acesta este apelul meu.

Vă mulțumesc.

Deputat Mirela Adomnicăi, Grupul parlamentar al PSD.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
  Virgil Alin Chirilă - declarație politică având titlul Impactul asupra bugetului de pensii în cazul unei reduceri a CAS cu 5 puncte procentuale;

Mergem mai departe, la domnul Virgil Alin Chirilă.

   

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Impactul asupra bugetului de pensii în cazul unei reduceri a CAS cu 5 puncte procentuale".

Stimați parlamentari,

Dragi colegi,

Constat că, în ultima săptămână, dragii noștri colegi de la PNL au lansat o nouă temă prin care, spun dânșii, ar crește rapid salariile tuturor românilor. Este vorba despre acea propunere de reducere a CAS.

În primul rând, aș vrea să mă lămurească colegii noștri de la PNL cu cât propun dânșii să se reducă CAS-ul? Din declarațiile publice nu este foarte clar. Citez din declarațiile mai multor reprezentanți ai PNL: "Reducerea CAS cu 5%, de la 25% la 20%". O reducere de 5% din 25 înseamnă 1,25 puncte procentuale, adică scăderea ar fi de la 25% la 23,75%.

Diferența e importantă, pentru că, dacă reducem cu 1,25 puncte, atunci efectul în buzunarul salariaților este aproape de zero. Adică oamenii nu vor simți aproape nimic. Dacă s-ar reduce cu 5 puncte, atunci în mod clar pensiile în viitor vor scădea și e foarte posibil ca cei care ar beneficia acum de o creștere modestă a salariului, presupunând că va accepta și angajatorul lor, atunci când vor ieși la pensie s-ar putea să aibă o pensie sub 1.000 de lei.

Pensiile se stabilesc acum în funcție de salariul brut, pentru că acest salariu brut conține CAS. În mod evident, dacă se schimbă nivelul contribuțiilor, trebuie schimbat și modul de calcul al pensiilor, nu pentru că așa ar trebui, ci pentru că ar fi mai puțini bani din care să strângem bugetul de pensii.

Iar dacă vom încasa mai puține contribuții, e limpede că vor fi mai puțini bani de pensii, iar în final vor fi pensii mai mici. Oricum încearcă acești colegi ai noștri de la PNL să comunice această propunere, un lucru este cât se poate de limpede, bugetul de pensii va scădea cu 20% ca urmare a unei astfel de măsuri.

Dar haideți să presupunem că economia va dudui și vom avea mai mulți salariați, mai bine plătiți și astfel vom putea absorbi această scădere cu 20% a bugetului de pensii! Aș fi de acord să susțin o astfel de propunere, dacă PNL va răspunde la următoarele întrebări:

Ce garanții ne oferă cei de la PNL că angajatorii vor crește salariile cu suma echivalentă scăderii CAS? Ce ne garantează că nu-și vor opri angajatorii acești bani rămași în urma reducerii CAS? Va interveni acest partid în economie pentru a-i obliga pe angajatori să-și modifice contractele individuale de muncă?

Ce surse de finanțare vor propune cei de la PNL pentru acoperirea diminuării cu 20% a bugetului de pensii, care deja are un deficit de 14 miliarde de lei? De unde vor tăia banii din bugetul de stat pentru a acoperi gaura de la pensii? De la investiții? De la educație? De la sănătate?

Aștept răspunsuri convingătoare la aceste întrebări și eventual poate le oferiți în cadrul Coaliției de guvernare, așa cum am convenit politic.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Silviu Nicu Macovei - declarație politică: Să avem ochii ațintiți pe cea mai «fierbinte» regiune din România!;

Mergem mai departe, la domnul deputat Silviu Nicu Macovei.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Să avem ochii ațintiți pe cea mai «fierbinte» regiune din România!".

Stimați colegi parlamentari,

Ororile războiului cu civili morți și răniți, milioane de oameni părăsindu-și casa și munca de-o viață, toate acestea păreau pierdute în negura istoriei. Privind zilele acestea cu îngrijorare spre Răsărit, trăim cu toții spaime ale trecutului care nu ne imaginam că s-ar putea repeta vreodată! Așa-zisa operațiune specială a Federației Ruse în Ucraina a adus războiul, distrugerea, deznădejdea până aproape de granițele României.

Nu voi mai repeta acum șansa istorică pe care a avut-o și încă o are România de a face parte dintr-o alianță militară a statelor democratice. Ea este incontestabilă, iar garanțiile tratatelor cu NATO ne oferă acum relativa liniște și securitate pe care ne permitem să le avem atât de aproape de un război oribil.

Totuși, chiar dacă țara noastră este printre puținele teritorii binecuvântate de Dumnezeu cu resurse deasupra și dedesubtul pământului, distrugerea Ucrainei de rachetele și bombele rusești riscă să ne afecteze economic și pe noi. Da, este adevărat că România are resurse de gaze naturale, cărbune și electricitate, pentru a asigura consumul intern; este la fel de adevărat că ogoarele țării pot hrăni toată populația noastră. Însă tulburările militare din țara vecină vor produce unde de șoc în întreaga lume, iar principalul impact ce ne va afecta și pe noi va fi sentimentul de instabilitate.

Cunoaștem cu toții importanța factorului psihologic în dezvoltarea economică. Panica sau doar neîncrederea investitorilor față de stabilitatea unei regiuni îi va determina să își protejeze cu orice preț investițiile. Nu există un exemplu mai grăitor ca retragerea a sute, poate chiar mii de firme occidentale din Rusia în urma invadării militare a Ucrainei. La fel, un război aproape de granița estică a României îi face pe investitori să devină mai întâi precauți, apoi îngrijorați și, în cele din urmă, să evite a investi într-o zonă instabilă. Iar aceasta se va întâmpla doar prin efectul de halo din jurul războiului din Ucraina, fără ca județele noastre de la graniță să fie afectate direct de război.

Iată, acum suntem în momentul în care regiunile Moldovei și Bucovinei au nevoie de o concentrare masivă de investiții din partea statului român pentru a menține încrederea nu doar a investitorilor străini, dar chiar și a celor autohtoni și a populației, fiindcă o zonă în care se fac investiții va atrage prin contagiune tot mai multe investiții.

Știți foarte bine că reprezint în Parlamentul României nu doar Iașiul, ci întreaga regiune nord-est, o zonă considerată poate cea mai săracă și mai vitregită regiune a Uniunii Europene. Am atras de nenumărate ori atenția asupra necesității urgente ca statul român să accelereze investițiile în zonele sărace ale țării pentru a restabili un echilibru de dezvoltare echitabilă față de celelalte regiuni istorice, cum ar fi Ardealul sau Muntenia. Mai mult, se știe că PNRR a fost negociat de fosta guvernare, în special de miniștrii USR, sub influența și presiunea județelor mai puternice din Transilvania. Ignorarea necesităților economice din regiunea nord-est a fost mai mult ca evidentă. Este suficient să puneți în balanță peste un miliard de euro alocat pentru o linie de metrou în Cluj-Napoca, față de zece ori mai puțin pentru Autostrada A8, care ar putea deservi 5 milioane de români. Iar exemplele ar putea continua la nesfârșit.

Stimați colegi,

Pericolul războiului din Ucraina înseamnă pentru județele din nord-estul României războiul neîncrederii. Impactul economic al acestor temeri ale investitorilor nu va lovi doar în Iași, ci în întreaga țară. Este imperios necesar ca investițiile statului român să aibă o viziune strategică economică bazată pe realitățile actuale, nu pe prietenii sau presiuni individuale. Este momentul să investim în siguranța economică a României!

Vă mulțumesc.

Silviu Nicu Macovei, deputat de Iași.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Vasile-Aurel Căuș - declarație politică intitulată Învățământul de stat pierde teren în fața educației acasă;

Mergem mai departe, la Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe. Este? Pare că nu a ajuns.

Următorul coleg, Vasile-Aurel Căuș.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Vasile-Aurel Căuș:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Astăzi voi vorbi despre educația de acasă.

La nivelul inspectoratelor școlare există o preocupare tot mai intensă pentru fenomenul de "homeschooling" - educația acasă a copiilor și faptul că unii părinți aleg să își retragă copiii din formele de învățământ de stat sau private și optează pentru educația de acasă.

În România, sistemul de homeschooling nu este recunoscut și nici reglementat din punct de vedere legal, ceea ce îi va aduce pe acești copii în situația de a nu se putea înscrie la Bacalaureat, la universități sau de a nu se putea angaja pe posturi care necesită calificare.

Mai mult, conform Legii educației naționale, părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru școlarizarea elevului pe perioada învățământului obligatoriu, iar nerespectarea acestor dispoziții constituie contravenție. La fel ca în domeniul fiscal, sunt adeptul informării și prevenției. Primul pas ar trebui să fie informarea, al doilea dialogul și cooperarea între instituțiile abilitate și cetățeni și abia al treilea pas ar putea fi măsurile punitive.

Conform informațiilor pe care le dețin, doar în județul Bihor sunt peste 30 de elevi retrași din învățământul de stat sau privat autorizat, în Suceava peste 80 și așa mai departe. Peste tot în țară întâlnim astfel de situații.

Stimați colegi,

Vă rog să urmăriți aceste fenomene în județele dumneavoastră, să cooperați cu inspectoratele școlare județene și cu reprezentații instituțiilor de cult, pentru a transmite către părinți aceste informații, cu atât mai mult cu cât, odată depășirea stării de alertă desfășurarea cursurilor în învățământul de stat și cel privat revine la normal. Ar fi păcat, după toate aceste provocări pe care am reușit să le depășim, să condamnăm acești copii la un viitor incert.

Noi, liberalii, considerăm că fiecare individ trebuie să beneficieze de șanse egale de a se dezvolta și afirma în societate, pe măsura meritelor și abilităților sale. Iar în domeniul educației, singurele forme de învățământ care oferă aceste șanse sunt unitățile de învățământ de stat sau private care sunt recunoscute, acreditate sau autorizate.

Vă mulțumesc.

Vasile-Aurel Căuș, deputat al PNL de Bihor.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Valentin-Ilie Făgărășian - declarație politică intitulată Lecția de umanitate predată de români unei lumi întregi!;

Mergem mai departe.

Domnul deputat Valentin-Ilie Făgărășian.

   

Domnul Valentin-Ilie Făgărășian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Lecția de umanitate predată de români unei lumi întregi!".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Tragedia prin care trece poporul ucrainean, ca urmare a agresiunii Rusiei la adresa unui stat independent și suveran, a determinat milioane de oameni să-și abandoneze agoniseala de o viață și să fugă din propriile case și din propria țară ca să-și salveze familia, în special copiii. Miile de mame însoțite de copii, care trec zilnic frontierele de stat ale României, ne arată cruzimea unei agresiuni pentru care nu există nici argumente și nici explicații, o agresiune barbară construită pe revendicări teritoriale specifice secolului al XIX-lea, care lasă în urma ei mii de tineri morți și o țară ruinată până la temelii.

Stimați colegi,

Solidaritatea de care au dat dovadă cetățenii români în cele peste trei săptămâni de când armata rusă a invadat Ucraina a impresionat o lume întreagă. Umanitatea de care au dat dovadă românii din România și din Republica Moldova a fost o lecție apreciată la nivel internațional și un argument în plus pentru a cunoaște generozitatea de care au dat dovadă românii în momentele dificile. Cu mic, cu mare, din puținul pe care l-a avut fiecare, s-a dat și continuă să se dea o mână de ajutor celor care fug din calea morții.

Stimați colegi,

România are o datorie morală însemnată față de cei peste 400.000 de români care trăiesc astăzi la nord de frontiera de stat a țării noastre, în zona Cernăuți. Sunt frații noștri români, vorbitori de limbă română, născuți din părinți și bunici români, care simt și iubesc românește.

Poate că în trecut ne-am îngrijit foarte puțin de soarta fraților noștri și acum, când în joc este supraviețuirea lor, ar trebui ca noi, oamenii politici, să ne punem întrebări despre ce putem face noi pentru ei. Inițiativa legislativă promovată de colegii liberali privind facilitarea obținerii cetățeniei române poate fi un început pentru cei care doresc să redevină cetățeni români. Poate că o susținere mai puternică a limbii și culturii române, așa cum noi asigurăm altor minorități din țara noastră, ar trebui să fie un alt pas. De asemenea, asigurarea condițiilor de a munci pe termen lung pe teritoriul României poate să fie o altă soluție la îndemână.

Vreau să cred că solidaritatea și umanitatea de care au dat dovadă românii se vor reflecta și în deciziile noastre politice.

Vă mulțumesc.

Valentin Făgărășian, deputat al PNL.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

De asemenea, de la Grupul PNL au depus declarații în scris doamna Vetuța Stănescu, domnul Sebastian Burduja, domnul George-Cătălin Stângă, domnul Ervin Molnar, Ioan Balan, Cristina Burciu, Alexandru Popa, George Șișcu și Corneliu-Mugurel Cozmanciuc.

 
  Oana Murariu - declarație politică având titlul Comisia de la Veneția a dat Apgar sub 5 prematurului proiect de desființare a SIIJ;

Mergem mai departe la Grupul USR.

O invit pe doamna deputat Oana Murariu.

Vă rog.

   

Doamna Oana Murariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

"Comisia de la Veneția a dat Apgar sub 5 prematurului proiect de desființare a SIIJ"

Aseară a fost comunicat avizul Comisiei de la Veneția cu privire la Proiectul de Lege privind desființarea SIIJ, ironic, deja Legea nr. 49/2022.

Cu alte cuvinte, avem un prematur, la care apoi specialistul observă că supraviețuiește, dar are probleme mari și dă Apgar sub 5.

Pe foaia de observație, sub acest Apgar, sunt notate următoarele:

  1. Ministrului justiției, domnului Cătălin Predoiu, și coaliției majoritare trebuie să li se mai explice o dată ce înseamnă un aviz.
  2. Ministrul justiției, domnul Cătălin Predoiu, efectiv nu înțelege conceptul de garantare a independenței justiției. În aceste condiții, anunțul conform căruia urmează a fi finalizate și aduse în Parlament Legile justiției, în loc să ne bucure, sună îngrijorător.
  3. Ministrul justiției, domnul Cătălin Predoiu, disipă resursele și face pași în spate în ceea ce privește investigările de specialiști, cu consecințe asupra bunului mers al justiției.

Să le luăm pe rând.

Domnule ministru Predoiu, să vă reamintesc ce este un aviz? Conform DEX este o părere, apreciere competentă emisă de cineva din afară asupra unei probleme aflate în dezbatere. Foarte importantă este ultima parte a definiției, adică faptul că avizul se dă înainte de finalizarea problemei în discuție, tocmai pentru ca decidenții să aibă toate elementele la dispoziție pentru a trage o concluzie în cunoștință de cauză.

Or, în cazul de față, ministrul justiției, domnul Cătălin Predoiu, și coaliția majoritară, care au decis celeritatea cu care această lege a trecut prin Parlament, au fugit efectiv de acest aviz. Au făcut tot posibilul să rezolve situația, să fie promulgată legea, înainte de emiterea avizului Comisiei de la Veneția, pentru că știau că nu le va fi favorabil. Știau și totuși au făcut-o?! Cine procedează așa? Unii ar spune că hoții. Să fim eleganți și să admitem că așa ar proceda persoane care se simt cu musca pe căciulă. Reprezentanții Comisiei de la Veneția înșiși au fost eleganți și au comunicat autorităților noastre chiar în cadrul avizului că regretă graba cu care legea a fost adoptată. Aceasta este varianta diplomată de ceartă pentru schingiuirea proiectelor de lege pe zona justiției.

Ce mai spune Comisia de la Veneția în avizul său? Faptul că autoritățile din România efectiv nu înțeleg conceptul de garantare a independenței justiției, dacă consideră că a oferi magistraților un tratament special, diferit, în ceea ce privește infracțiunile săvârșite de aceștia ar reprezenta o încununare a acestui principiu.

Ce mai spune Comisia de la Veneția în avizul său? Faptul că desființarea SIIJ nu poate fi un obiectiv în sine. Obiectivul principal ar trebui să fie acela de a asigura mai multă eficiență în investigarea infracțiunilor, corupția fiind cea mai importantă, comise de către judecători și procurori. Comisia a recunoscut de-a lungul timpului avantajele în a exista structuri specializate de parchet pentru a investiga infracțiuni complexe precum corupție, spălare de bani, motiv pentru care este extrem de dificil de justificat excluderea magistraților de la competența acestor structuri când acestea există și în mod special într-o modalitate care doar disipă resursele și continuă utilizarea unor procurori care nu sunt specializați în corupție pentru a investiga astfel de cazuri complexe.

Și, cu diplomația specifică, în final reprezentanții Comisiei de la Veneția încurajează autoritățile române să facă reformă în sistemul judiciar, asigurându-le că rămâne la dispoziția acestora dacă consideră că au nevoie de asistență.

Nu pot să nu mă întreb, dincolo de posibila convingere a domnului Cătălin Predoiu, că doar atât s-a putut, oare cum se simte cineva care a împins această lege lecturând avizul venit seara trecută?

Vă mulțumesc.

Deputat Murariu Oana, Grupul parlamentar al USR.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
  Diana-Anda Buzoianu - declarație politică: România este afectată deja de schimbările climatice!;

Mergem mai departe.

Doamna Simina Tulbure. Nu este.

Filip Havârneanu?

Diana-Anda Buzoianu.

Vă rog.

   

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Mulțumesc pentru cuvânt, domnule președinte.

"Secetă, inundații, deșertificare, temperaturi și fenomene meteo extreme", așa arată burtierele de știri astăzi, vorbind despre efectele schimbărilor climatice resimțite chiar aici, în România.

Ieri, 21 martie 2022, a fost Ziua Mondială a Pădurilor. Astăzi, 22 martie 2022, este Ziua Mondială a Apei. Și este poate, cu acest prilej, un moment bun să vorbim despre pericolul schimbărilor climatice în România, dar și ce ar trebui să facem noi pentru a evita un dezastru.

Resursele de apă ale României sunt afectate de schimbările bruște de temperatură. În esență, milioane de români sunt deja afectați de creșterea temperaturilor, reducerea drastică a rezervelor de apă și procesul de deșertificare. Iar Românii înțeleg prea bine pericolul schimbărilor climatice. 86% dintre români credeau, în 2019, că încălzirea globală este o problemă gravă.

În 2020, Greenpeace avertiza că dispariția pădurilor și a perdelelor forestiere din zonele de câmpie amenință siguranța națională și că, în următorii 30 de ani, peste 40% din teritoriul României va deveni o stepă aridă. Cu toate acestea, nu este nevoie să ne uităm în viitor, în 30 de ani de acum încolo. Este suficient să ne uităm la ce se întâmplă acum, în prezent, și deja astăzi fermierii se plâng de scăderea producției și de calitatea recoltelor. Mai mult, au apărut deja dăunători noi pentru care agricultorii din România nu sunt pregătiți, iar pagubele produse devin încă din ce în ce mai mari.

Schimbările climatice ne costă și nu ne costă puțin. Dacă este să ne gândim doar la ploile torențiale din 2005, care au avut loc în lunile aprilie și mai și care au dus la cele mai mari inundații din România ultimilor 50 de ani, pagubele se ridică la 1,66 miliarde de euro.

Schimbările climatice ne costă, însă nu doar bani, ci și vieți. Dacă vorbim despre sănătatea oamenilor, valurile de căldură au dus la creșterea numărului de decese în ultimii ani, cauzate de temperaturile ridicate.

Urgențele climatice nu sunt povești. Lăsate în voia lor, ne vor afecta nu doar siguranța alimentară, ci și sănătatea noastră și a generațiilor viitoare.

Cum contribui eu, în calitate de deputat și membru al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic?

Am depus deja proiecte de lege care protejează pădurile noastre, care sunt, de fapt, "fabricile" de colectare al dioxidului de carbon și care ajută la retenția apei în sol și la oprirea procesului de deșertificare. În perioada următoare voi depune, de asemenea, mai multe proiecte legislative cu măsuri concrete de luptă împotriva schimbărilor climatice, pentru ca noi să dăm generațiilor viitoare șansa la o viață sănătoasă.

Aceasta pentru că, da, avem nevoie de o legislație mai clară în domeniu, avem nevoie de sancțiuni pentru cei care nu respectă legislația, avem nevoie de obiective mai ambițioase și de lideri mai curajoși și avem nevoie de toate acestea astăzi, acum, nu peste zeci de ani.

Vă mulțumesc.

Diana Buzoianu, deputat, Circumscripția nr. 42 București.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
  Nicolae Roman - declarație politică având ca subiect Redeșteptarea poporului român - politica externă a Ucrainei;

Mergem mai departe, la Grupul parlamentar AUR.

Domnul Nicolae Roman?

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Nicolae Roman:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

În ciclul "Redeșteptarea poporului român", astăzi voi vorbi despre politica externă a Ucrainei.

Față de România, vecina noastră, Ucraina, nu manifestă o atitudine corectă de fairplay, ci este profund duplicitară, neținând cont de mâna de ajutor întinsă de românii la fel de săraci ca și ei, dar mai puțin vitregiți de soartă.

După ce, la data de 20 ianuarie 2022, președintele Volodimir Zelenski a declarat rituos și răspicat că România a ocupat Bucovina de Nord în 1918, iată că foarte recent, adică pe 10 martie 2022, ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba a susținut că: "Ucraina este dispusă să rămână în afara NATO, dacă membri permanenți ai Consiliului de Securitate ONU, inclusiv Rusia, și toate țările vecine «îi oferă un sistem de garanții similar celui al NATO»".

Prin această declarație, conducerea ucraineană ar dori ca toate țările vecine, de la care prin rapt teritorial direct sau intermediat de fosta URSS sau de Rusia au fost anexate în componența statală a Ucrainei teritorii ale acestor state care, să nu mai manifeste niciun fel de revendicări teritoriale.

Înaltele oficialități ucrainene, probabil, doresc ca, pe fondul acestei tragedii a refugiaților, România să uite de Bucovina de Nord, Herța, Basarabia de Sud și Insula Șerpilor. Toate aceste ținuturi au fost furate României, în majoritatea lor, începând cu 23 august 1939, ca efect al Pactului Ribbentrop-Molotov.

Profitând de prevederile Pactului NATO, diplomații ucraineni își afirmă cu mult și nejustificat curaj pretențiile, știind că România, la fel ca Polonia și Slovacia, nu poate acționa unilateral pentru a-și modifica frontierele.

Domnule președinte și domnule ministru al afacerilor externe, care este poziția dumneavoastră, ca înalți oficiali români răspunzători de politica externă exprimată și desfășurată de statul nostru față de această situație?

Dumneavoastră, ca înalți oficiali români, veți adopta iarăși o tăcere nepăsătoare?

Domnule ministru de externe, de ce nu finalizați demersurile referitoare la Canalul Bâstroe și lăsați partea ucraineană să mute după bunul ei plac balizele cât mai aproape de malul românesc?

Domnule președinte, de ce nu rostiți nimic despre soarta etnicilor români incluși în interiorul frontierelor ucrainene supuși unui intens proces de deznaționalizare, condamnat de întreaga comunitate internațională, dar față de care Ucraina are o poziție intransigentă și de ignoranță?

De ce nu sunt revendicate pentru acești cetățeni ucraineni de etnie română drepturi egale cu ale românilor etnici ucraineni din România?

Pentru a susține cetățenii refugiați ucraineni, în marea lor majoritate săraci și speriați, românii au renunțat, uneori, la micile lor economii, primindu-i și îngrijindu-i.

Sacrificiul cetățenilor români - generat de această ilogică și nemotivată pe deplin economic de creștere a prețurilor - ca să cheltuiască cu cetățenii statului vecin, Ucraina, ar fi de așteptat să primească un răspuns pe măsură și nu pretenții teritoriale nejustificate, lipsite de respectul față de adevărul istoric.

Vă mulțumesc.

Nicolae N. Roman, deputat în Circumscripția nr. 10 Buzău.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Silviu Feodor - declarație politică având ca obiect Politica sufletului bun;

Mergem mai departe, la Grupul parlamentar al UDMR.

Éva-Andrea Csép? Nu este.

Mergem mai departe atunci.

De la Grupul UDMR a mai depus declarație în scris doamna Rozália-Ibolya Biró. Pentru stenogramă menționez lucrul acesta.

Grupul minorităților naționale, domnul Cătălin-Zamfir Manea? Nu este.

Îl invit atunci pe domnul Silviu Feodor.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Silviu Feodor:

Vă mulțumesc.

Bună dimineața!

Stimate domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Dragi români,

Declarația mea de astăzi se intitulează "Politica sufletului bun".

Cuvântul meu vine ca o reacție necesară în reafirmarea puternicului nostru atașament la valorile libertății, democrației și drepturilor omului.

Pe pământul acestei țări minunate, România, conviețuim armonios, în consonanță cu poporul român, ca parte integrantă a acestuia, de peste 300 de ani.

Rușii lipoveni își încep soarta pribegiei lor la sfârșitul secolului XVII, când devin refugiați, stabilindu-se în acest spațiu românesc, unde oamenii de aici, românii, i-au primit cu sufletul deschis și cu inima plină de dragoste creștină. Aici au găsit înțelegere, sprijin și îngăduința de a-și manifesta liber valorile spirituale, în special credința pentru care au fost prigoniți, tradițiile și obiceiurile identitare, contribuind la îmbogățirea culturii românești.

În toată această perioadă, am fost împreună "la bine și la greu", etnicii noștri fiind implicați în configurarea istoriei moderne a României, dând dovadă de curaj, noblețe și vitejie pe câmpurile de bătălie pentru libertatea și independența țării noastre, mulți fiind decorați cu ordine și medalii militare.

Pleiada noastră de personalități sportive a ridicat steagul României de multe ori pe cel mai înalt catarg la numeroase olimpiade și competiții internaționale, mândria tuturor fiind legenda care a intrat în istoria sportului mondial, marele campion și iubit OM, Ivan Patzaichin, plecat nu foarte de mult dintre noi într-o lume mai bună și mai dreaptă.

Astăzi, suntem solidari cu refugiații din Ucraina, semenii noștri aflați în grea suferință, ca urmare a conflictului din această țară.

Imediat după izbucnirea acestei situații dramatice, Comunitatea Rușilor Lipoveni din România a pus la dispoziția autorităților statului logistica de care dispune, venind în sprijinul celor fugiți din calea războiului cu spațiile de cazare, în condiții optime, din cadrul Centrelor sale de Educație și Cultură. S-au alăturat demersului organizației noastre și numeroase familii de etnici ruși lipoveni care găzduiesc cetățeni ucraineni în propriile case sau pensiuni, sprijinind personal mame cu copii și bătrâni aflați în pribegie.

Pentru că umanitatea nu are granițe, iar voluntariatul nu cunoaște vârste, în aceste momente grele etnicii noștri sunt extrem de implicați benevol și în activitățile de la graniță, cunoscut fiind deficitul mare de traducători. Ei asigură acest serviciu pe timp de zi și de noapte, atât elevii și studenții, cât și oamenii activi sau chiar pensionarii. Acești tineri manifestă un gest de nobilă implicare prin alăturarea lor ca traducători, fiind de un real ajutor, constituindu-se într-un model de solidaritate și de bună practică pentru tânăra generație.

Dumnezeu este creatorul vieții, acesta fiind cel mai de preț dar pe care l-am primit noi, oamenii.

După cum spune Sfântul Apostol Pavel, în Epistola a II-a către Corinteni, Capitolul 3, Versetul 17: "Domnul este Duh, și unde este Duhul Domnului, acolo este libertate", cu toții vrem să trăim liberi această viață. Și aceasta are sens dacă este pusă în slujba semenilor, după cuvintele marelui savant Albert Einstein: "Doar viața ce-o trăim pentru alții merită trăită!".

Așadar, să fie lăsați oamenii să trăiască liberi, în pace!

Nu războiului!

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat Silviu Feodor, Grupul parlamentar al minorităților naționale, reprezentant al Comunității Rușilor Lipoveni din România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mihai Ioan Lasca - declarație politică intitulată Dictatura medicală este și va fi cel mai periculos virus al tuturor timpurilor!;

Mergem mai departe, la colegii neafiliați.

Doamna Anamaria Gavrilă este? Nu.

Atunci îl invit pe domnul Mihai Ioan Lasca.

   

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de azi se intitulează "Dictatura medicală este și va fi cel mai periculos virus al tuturor timpurilor!".

Stimați colegi,

Nicolae Steinhardt, doctor în drept constituțional, scriitor și călugăr, spunea: "Nicăieri și niciodată nu ne-a cerut Hristos să fim proști. Ne cheamă să fim buni, blânzi, cinstiți, smeriți cu inima, dar nu tâmpiți."

Orice dictatură din lume s-a instaurat pe nesimțite și în mod nesimțit. Acum, mai mult ca niciodată, oamenii din întreaga lume au fost solidari, pentru că au avut un singur interes comun - libertatea!

Niște profitori și oportuniști au inventat o falsă pandemie pentru a încerca să fure libertatea oamenilor, dar nu au reușit, pentru că libertatea este un dar de la Dumnezeu și nu un privilegiu acordat de vreun guvern obedient.

Oamenii se nasc liberi și așa va fi mereu! Manipulatorii știu asta, tocmai de aceea apelează la diverse tactici de prostire a oamenilor. În falsa pandemie au apelat și vor să apeleze în continuare la aceeași metodă - frica - frica de viruși, frica de război și multe alte frici asociate. Dar toate aceste frici au singur scop, ca oamenilor să le fie frică să gândească liber, să le fie frică să se comporte liberi.

Nu știu câți dintre dumneavoastră ați văzut celebrul film "Horea", dar doresc să vă aduc aminte o parte din vorbele de aur rostite în acesta - "Ce e rău în robie nu-i atâta robia! Rău îi că dacă trece prea multă vreme, omul să-nvață cu ea... cu robia, cu frica, cu supunerea, cu săru-mâna, ... să fie batjocorit și să nu-i mai pese. Să-nvață ca pasărea cea proastă cu colivia, care uită și c-o știut zbura oarecândva ... sau să teme să nu afle stăpânul că n-o uitat să zboare."

Românii s-au săturat de teroarea medicală care a culminat cu soluția salvatoare, injectarea prin șantaj cu seruri experimentale care au provocat reacții adverse dintre cele mai variate și grave, inclusiv decesul. Românii nu mai sunt dispuși să creadă minciunile Guvernului și mai ales ale lui Arafat, acest individ care nu dă doi bani pe Constituția României și care trebuia să rămână la statutul de turist.

Cu toate acestea, folosind pretextul conflictului din Ucraina condusă de un președinte actor, Guvernul României și Arafat doresc din nou instaurarea dictaturii medicale ca să acopere izoletele mai scumpe decât o mașină, măștile impuse prin amenințarea cu amenzi neconstituționale, testele inutile care nu fac diferența între virus și sucul de portocale, serurile experimentale numite înșelător "vaccinuri" cumpărate cu peste 100 de milioane de euro și, bineînțeles, să se mimeze anchete privind românii arși de vii prin spitale. Pentru spitalele din România nu s-au găsit 100 de milioane de euro pentru a fi renovate la standarde decente, dar pentru producătorii de seruri experimentale au fost găsiți extrem de rapid.

Stimați colegi,

Să nu lăsăm un Guvern incompetent să distrugă viitorul României!

Mulțumesc.

Deputat independent, Mihai Lasca.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Radu-Marcel Tuhuț - declarație politică având ca temă Investițiile în infrastructură, prioritatea zero pentru PSD;

De la colegii neafiliați au depus declarație scrisă și domnul Nicolae Giugea.

Revenim la Grupul PSD.

Mergem mai departe la domnul deputat Radu-Marcel Tuhuț. Este?

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Radu-Marcel Tuhuț:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Dragi români,

După foarte mulți ani de zile, în care majoritatea politicienilor și-au făcut o obișnuință din a ne promite reformarea cadrului legislativ care să permită accelerarea investițiilor din infrastructură și depășirea acestei perioade utopice în care studiile de fezabilitate expirau înaintea începerii construcțiilor și inaugurării șantierelor, iată că PSD a pus piciorul în prag și a modificat Legea achizițiilor publice.

Prin insistența domnului viceprim-ministru Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor, la inițiativa acestuia termenele din Legea achizițiilor au fost în sfârșit reduse, astfel încât viteza de realizare a investițiilor din infrastructura publică să fie accelerată, iar România să poată să absoarbă cât mai mulți bani din fondurile europene în general și mai ales din alocările bugetare disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Până de curând, aproximativ 80% din timpul alocat unei autostrăzi era consumat de birocrație și nu de munca efectivă pe șantier, iar în momentul în care un contract se rezilia, așa cum s-a întâmplat frecvent la noi în țară, erau necesari încă doi ani pentru parcurgerea procedurilor și reluarea construcției.

Aceste lucruri demne de domeniul fantasticului trebuiau să ia sfârșit! Nu putem repeta aceleași greșeli, așteptând în schimb rezultate diferite. România nu își mai permite să bată pasul pe loc. România trebuie să profite de alocările bugetare din PNRR și să recupereze cât mai rapid decalajele de dezvoltare, iar modificarea Legii achizițiilor răspunde întocmai la aceste nevoi. Fiecare autoritate publică, fiecare primărie va putea accelera proiectele aflate în desfășurare, astfel încât fiecare român să resimtă creșterea calității vieții în comunitatea lui.

Dragi români,

Reforma inițiată de domnul viceprim-ministru Sorin Grindeanu va permite o reducere a termenelor pentru eliberarea aprobărilor și a avizelor emise de către autoritățile publice locale.

Un alt aspect extrem de important care a fost reformat la inițiativa PSD este reprezentat de eliminarea contestațiilor nejustificate.

Mai mult decât atât, o premieră revoluționară în Legea achizițiilor este faptul că din acest an ofertele constructorilor nu mai pot fi subdimensionate doar pentru ca aceștia să depună prețul cel mai mic, iar ulterior să se blocheze în demararea lucrărilor. Din acest an, ofertele depuse trebuie să reprezinte minimum 80% din valoarea estimată de beneficiar în documentația tehnico-economică.

În încheiere, ca fost primar, nu pot decât să îl felicit pe domnul viceprim-ministru Sorin Mihai Grindeanu, în numele tuturor primarilor din România, care, prin aceste modificări din cadrul Legii achizițiilor publice, vor putea finaliza lucrările tergiversate de prea mult timp.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD Alba, Tuhuț Radu-Marcel.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Alexandra Huțu - declarație politică având titlul Luna plantării și Ziua Pădurii, motive de conștientizare și acțiune pentru prețuirea, păstrarea și restaurarea arborilor;

Mergem mai departe.

Alexandra Huțu?

Vă rog.

   

Doamna Alexandra Huțu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Pe 21 martie este marcată "Ziua Internațională a Pădurilor", iar în perioada 15 martie - 15 aprilie sărbătorim "Luna plantării arborilor".

Scopul acestor zile este acela de a crește gradul de conștientizare asupra gestionării, conservării și dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, al acțiunilor de combatere a defrișărilor ilegale și de implicare în plantarea de arbori. Această perioadă este o sărbătoare a naturii, dar care nu trebuie să rămână la nivel declarativ, constatator, ci trebuie să reprezinte un motiv puternic de a ne interesa direct și de a lua atitudine, fiecare în zona în care locuim.

Statisticile realizate de Organizația Mondială a Sănătății au arătat că se înregistrează anual 3,8 milioane de morți premature din cauza poluării aerului. La nivel național se estimează că peste 20.000 de oameni mor în fiecare an din această cauză, România ocupând locul 8, în Uniunea Europeană, la acest capitol. Este dureros, mai ales că putem preveni și opri acest fenomen deosebit de grav.

De aceea, cred că trebuie să fim mult mai aplecați asupra creșterii numărului de arbori plantați, de a recrea perdele forestiere, de a opri tăierile de păduri, de a proteja spațiile verzi, astfel încât să nu ne trezim în câțiva ani că nu mai avem nicio soluție și s-a ales praful de toate zonele verzi din această țară.

Vă dau exemplul meu și al colegilor de la PSD Botoșani, care, în fiecare an, participăm la acțiuni de plantare de puieți în zonele din județ unde sunt probleme generate de lipsa arborilor.

Înainte de a încheia vreau să trec în revistă câteva dintre măsurile pe care guvernările social-democrate le-au luat în ultimii ani pentru salvarea pădurilor din țara noastră.

PSD a introdus "Radarul Pădurilor"; a introdus posibilitatea raportării prin apelurile la 112 a transportului ilegal de lemne și a elaborat o nouă Lege a contravențiilor silvice.

Datorită PSD, de la 1 ianuarie 2021, timp de 10 ani, nu mai pleacă niciun centimetru de lemn din România către export!

Bineînțeles că mai sunt multe lucruri de îmbunătățit în acest domeniu. De exemplu, putem lua în considerare introducerea amprentei digitale specifice fiecărui transport de lemne. Mai exact, înainte de plecare, fiecare transport de lemne va primi o amprentă digitală printr-un soft și, ulterior, prin orice control efectuat pe drum se va putea compara forma transportului cu cea inițială. Orice propunere legislativă pentru a opri defrișările și transporturile ilegale de lemn este binevenită.

Așadar, dacă dorim, ne putem implica cu toții în acțiuni de protejare a mediului, de împădurire și creștere a calității vieții noastre și a copiilor noștri, indiferent de vârstă, de gen, de profesie sau de zona în care locuim.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD de Botoșani, Alexandra Huțu.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
  Dan-Cristian Popescu - declarație politică cu referire la efectele pandemiei de COVID-19;

Mergem mai departe, la domnul Dumitru Coarnă. Este? Nu.

Atunci, îl invit pe domnul Dan-Cristian Popescu.

   

Domnul Dan-Cristian Popescu:

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Pe data de 16 martie 2020, în contextul pandemiei COVID-19, Președintele României a declarat că va institui starea de urgență. Starea de urgență reprezintă un ansamblu de măsuri excepționale de natură politică, economică și de ordine publică, aplicabile pe întreg teritoriul țării sau în unele unități administrativ-teritoriale, putând fi instituită în contextul existenței unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea națională ori funcționarea democrației constituționale sau iminenței producerii ori producerea unor calamități care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre.

Doi ani mai târziu de la instituirea acestei măsuri excepționale, România se găsește în continuare în mijlocul unor crize profunde. Chiar dacă pandemia pare că se apropie de final și aproape toate restricțiile au fost ridicate, efectele acesteia sunt devastatoare. Aș vrea să abordez doar două dintre acestea, două efecte pe care le consider cele mai importante.

Educația.

Un prim efect major al pandemiei a fost trecerea învățământului în sistem preponderent online. Închiderea elevilor și studenților în case și desfășurarea cursurilor în fața calculatorului sau tabletei s-au dovedit un eșec major, transpus într-o scădere fără precedent a calității educației și a rezultatelor obținute de copiii noștri. Deja aflat într-o scădere evidentă, procesul educațional s-a deteriorat din ce în ce mai mult. Datele publicate de Institutul Național de Statistică ne arată o creștere alarmantă a analfabetismului funcțional, o scădere a accesului copiilor la educație, precum și faptul că 50% dintre elevi nu dobândesc abilitățile necesare pentru a funcționa pe actuala piață a muncii.

Consider că această problemă trebuie tratată cu maximă seriozitate, iar programele și fondurile publice și europene trebuie direcționate într-o măsură mult mai mare către educație. Altfel, riscăm să ne afundăm într-o mocirlă de analfabetism și disfuncționalitate din care cu greu vom mai ieși.

Energie.

Banii pe care cetățenii lumii i-au primit de-a lungul acestor doi ani, sub diverse forme, scheme de ajutor, au generat, așa cum era de așteptat, o creștere accentuată a inflației, precum și numeroase alte probleme economice legate de producție și distribuție. Acum plătim prețul cu dobândă ridicată.

România poate și trebuie să devină o națiune care să-și producă suficientă energie. Avem această posibilitate. Avem resurse, avem capacitatea, acum avem și posibilitatea financiară. Banii din PNRR, alocați pe proiecte și politici clare și simple, ne pot asigura cel puțin liniștea și confortul unor creșteri controlate, la care piața să se ajusteze ușor.

Închei cu speranța, dragi colegi, că inițiativele și proiectele pe care trebuie să le gândim și să le aplicăm împreună vor atinge și subiectele pe care le-am menționat mai sus. Indiferent de ce parte politică ne aflăm, viitorul frumos al României și bunăstarea românilor trebuie să ne fie aspirație, dorință și poruncă.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD de București, Dan-Cristian Popescu.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Simina-Geanina-Daniela Tulbure - declarație politică intitulată Elevi români străluciți peste hotare, în derivă în țara natală;

Mergem mai departe.

Grupul PNL și-a epuizat vorbitorii.

Trecem la Grupul USR.

O invit pe doamna Simina Tulbure.

   

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Elevi români străluciți peste hotare, în derivă în țara natală".

Cătălina, o tânără cu perspective, mi-a spus - "M-am întors la studii în România în 2015, urmând să continui clasa a X-a, după 9 ani de școlarizare în Italia. Integrarea mea a fost grea la început, neavând la bază nicio formare în limba română, ci doar limba vorbită acasă. Nu mi se pare normal să fac pregătiri în particular pentru a putea trece clasa sau pentru a susține examenul de bacalaureat".

Cum poate sistemul românesc să transforme un elev iminent într-unul aproape repetent?

Statisticile Inspectoratelor Școlare Județene ne arată că în anul 2019 aproape 10.000 de elevi români s-au întors acasă; în anul 2020, tot 10.000; iar în anul 2021, aproape 11.000. Acestea sunt datele oficiale.

Ce facem ca să-i ajutăm pe elevi să fie integrați sau reintegrați în sistemul românesc de învățământ?

De exemplu, Irina, o mamă din Marea Britanie, mi-a spus despre fiul său, Matei - acesta ar urma să fie clasa a III-a, dacă se întoarce din Marea Britanie și vine în România, în sistemul de învățământ românesc. Matei ar putea să urmeze cursuri intensive de limbă română și civilizație, în școala românească, pentru a se putea integra mai bine, ca să evite bullying-ul, din cauza pronunției și din cauza gramaticii. Fiindcă, deși vorbesc limba română, acasă, acești copii, în ceea ce privește partea gramaticală și semantică, încă au parte de foarte multe lipsuri. Și, atunci, aceste cursuri vin într-o grupă de acomodare, cursuri care ar trebui să fie implementate în sistemul românesc de învățământ, ca să poată să fie integrați în școală.

Fiecare copil din România are dreptul la o educație de calitate. An de an, se întorc familii, acasă, împreună cu copiii lor, care au nevoie să se integreze în sistemul nostru.

În special în ceea ce privește situația pandemică, am avut tot mai mulți români care au decis până la urmă să se întoarcă acasă, cu familiile lor.

Milioane de români din afara granițelor caută motive să fie mândri de originile lor. Și noi, ca stat român, i-am dezamăgit de foarte multe ori - cozi la consulate, nu reușim să votăm la timp.

Ce putem să facem să-i ajutăm pe acești români? Și mai ales dacă ne dorim ca ei să se întoarcă acasă, trebuie să punem umăr la umăr, indiferent de grupul parlamentar din care facem parte, să-i convingem să se întoarcă.

În acest caz, nu elevii au eșuat. Adevărul e că sistemul e cel care rămâne repetent, gonind tineri eminenți, talente diverse și nepuse în valoare.

Am depus un proiect de lege, ieri, care a fost cosemnat de aproape toate grupurile parlamentare - și pentru asta aș dori să le mulțumesc colegilor de la celelalte partide -, iar prin acest proiect de lege vom avea grupe de acomodare, în școlile românești, pentru a-i integra pe elevii români.

Aceste grupe de acomodare, bineînțeles, vor fi pregătite de profesori de limba română, diriginți și psihopedagogi școlari. Nu am uitat de aceștia, așa că am integrat, de asemenea, în proiectul nostru, și cursuri de formare și pregătire profesională, care pot fi finanțate prin proiecte europene.

Cursurile de limba română vor fi puse în paralel cu cursurile obligatorii din școala românească.

Mă bucur foarte mult că elevii pot fi reintegrați, fiindcă aceștia, prin simplul fapt că au un act de identitate românesc, nu înseamnă că au același nivel de limbă română.

Așa că, le mulțumesc colegilor și să trecem cu bine acest proiect în Parlamentul României!

Mulțumesc.

Deputat al USR de diaspora.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
  Filip Havârneanu - declarație politică având titlul Teoria binelui făcut în liniște și liniștea statului care face tot mai bine;

Mergem mai departe, la domnul Filip Havârneanu, care va susține intervenția online.

Vă rog.

   

Domnul Filip Havârneanu (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

"Teoria binelui făcut în liniște și liniștea statului care face tot mai bine".

Este a douăzeci și opta zi de război în Ucraina și continui să fac naveta între rolul de parlamentar și misiunea mea de la granițe, iar în timp ce descarc ajutoare din camioane, împart jucării sau transport refugiați, îi aud tot mai des pe cei care întreabă -."Pe români când îi ajutați?".

Dintotdeauna. Pentru că o faptă bună nu o exclude pe alta. Dacă românii sunt săraci moral în acest moment este pentru că de 32 de ani trăiesc în țara anchetelor în derulare, a comisiilor de verificare și a cetățenilor care mor cu dreptatea în mână sau cu drepturile zdrobite.

Dacă românii sunt săraci material în acest moment este pentru că de 32 de ani, aceeași majoritate, cu numele schimbat la fiecare căsătorie politică, s-a opus dezvoltării și stabilității. Sunt români fără posibilități, pentru că cei care îi fură sunt mai mulți decât noi, cei care le dau înapoi.

Dacă românii se calcă în picioare pentru combustibil, ulei sau conserve este pentru că nu au încredere în stat, pentru că statul este slab, tăcut, pentru că statul nu este un prieten la nevoie, ci în conflict cu propriul popor și nimeni nu o spune!

Am fost în Ucraina și am fost și în Moldova. Am distribuit medicamente, hrană, haine și am văzut cum arată disperarea și moartea care bântuie pe străzi, așa cum am văzut fața luminoasă a românilor care dau dovadă de solidaritate, fiindcă ei nu se ajută doar între ei. Acelor refugiați le mor copiii împușcați pe trotuar, nu li se rupe plasa cu mâncare în fața blocului. Acelor oameni le-au fost bombardate casele, nu le-a căzut acoperișul fiindcă n-au muncit o zi.

De ce nu facem bine în liniște?

Pentru că trebuie să strigăm pentru a convinge că binele trebuie multiplicat! În România, pe vreme de pace, șapte militari se prăbușesc cu aeronava și mor în timpul unui exercițiu; alt militar este călcat de tanc în timpul altui exercițiu; și un altul este atacat în post și dezarmat de un mascat care fuge cu armamentul.

Noi nu putem trece peste propriul război, cel cu slăbiciunile noastre, noi nu putem nici să ne gândim la un alt război, pentru că ne uităm la cine conduce România și ni se face frică.

Veniți alături de mine, veniți alături de noi!

Voluntariatul nu schimbă doar viața celor ajutați, ci și persoana care ajută.

Stimați guvernanți, abandonați covorul roșu și sprijiniți mai mult voluntarii care vă aduc recunoaștere internațională!

Deveniți ceea ce ați promis și promiteți doar ceea ce puteți onora! Veniți toți cei care înțelegeți dimensiunea durerii unui popor și salvați așa cum ați vrea să fiți și voi salvați vreodată!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc.

 
  Adrian-George Axinia - declarație politică: Remaniere sau reglare de conturi?;

Mergem mai departe, la Grupul AUR.

Domnul Adrian-George Axinia.

   

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi - "Remaniere sau reglare de conturi?".

Se vede că guvernanții noștri nu mai au nimic important de făcut pentru români. Așa că președintele PNL, Florin Cîțu, s-a gândit că e cel mai bun moment să bage bățul prin gardul PSD, vorbind despre posibilitatea remanierii câtorva miniștri.

Românii se întreabă însă, pe bună dreptate, de ce să nu remaniem întregul Guvern? De ce să nu plece acasă întreaga Coaliție PNL - PSD - UDMR?

Adevărul din spatele acestui teatru ieftin este că partidelor de la putere nu le pasă de români și de țară. În timp ce războiul e la granița României, în timp ce oamenii sărăcesc și economia e pusă pe butuci, ei nu se gândesc la altceva decât la o reglare de conturi în partidele lor și între partide. Vor mai multe funcții, bugete mai mari, putere mai multă. Altfel, de ce mai stau împreună când se aleargă ca șoarecele și pisica, când se denigrează unii pe alții la televizor?

Oare disperarea românilor nu se vede de la Palatul Cotroceni, la Palatul Victoria sau de la sediile partidelor aflate la guvernare, din Modrogan sau de pe Kiseleff?

Stimați colegi de la Putere,

Ați scăpat hățurile inflației din mână, iar românilor le-au explodat în buzunare prețurile la energie electrică, la gaze, la combustibil, la alimente, la credite!

În același timp, vă uitați cu ochii mari și gura căscată la perspectiva unei crize alimentare, fără să luați vreo măsură concretă. Nici măcar închiderea combinatelor de îngrășăminte, din cauza prețurilor insuportabile la energie și gaze, nu vă împiedică să dormiți liniștiți.

Ați pierdut din vedere ținta de deficit bugetar asumat și îndatorați următoarele generații de români la costuri uriașe, făcând împrumuturi la dobânzi exorbitante, de peste 6%.

Nu ați reușit să cheltuiți niciun leu din cele 3,69 miliarde de euro care au ajuns în România prin PNRR și nu ați fost capabili să vă organizați, ca să știm cum accesăm fondurile europene din exercițiul finaciar 2021-2027 al Uniunii Europene.

V-ați bătut joc de IMM-urile românești, păcălindu-le cu fonduri europene prin măsura 4.1.1, pe care ați anulat-o cu 3 zile înainte de depunerea dosarelor.

Pentru toate aceste motive, și nu numai, AUR susține o remaniere guvernamentală, dar una totală. Mai precis, credem că, atât timp cât situația socio-economică s-a înrăutățit semnificativ, de la momentul instalării în funcție a Guvernului Ciucă, susținut de majoritatea PSD - PNL - UDMR, toți trebuie să plece acasă. Românii se simt trădați și batjocoriți de actuala guvernare. Avem nevoie de alt guvern, de un guvern responsabil, format din oameni competenți, care să-și iubească țara și poporul, care să lucreze pentru România și pentru români!

Glorie, României!

Adrian-George Axinia, deputat de Prahova.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc.

 
  Cătălin-Zamfir Manea - declarație politică cu referire la recensământului populației și al locuințelor;

De asemenea, de la Grupul AUR, lista vorbitorilor s-a epuizat.

Au mai depus declarații în scris Vasile Nagy și Raisa Enachi.

De la Grupul minorităților naționale, domnul Cătălin-Zamfir Manea? Înțeleg că a venit.

Vă rog.

   

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu o să fiu foarte, foarte scurt.

Stimați colegi,

După cum bine știți, din data de 14 martie a debutat faza de autorecenzare online, etapă extrem de importantă a recensământului populației și locuințelor de anul acesta.

Consider că este extrem de important pentru fiecare dintre noi să transmitem mesajele într-un mod cât mai corect în circumscripțiile în care am fost aleși, să le transmitem cetățenilor României cât de important este acest demers, demers pe care îl consider unul național și de o importanță crucială pentru România.

De ce este important recensământul populației și al locuințelor?

Pentru că cel puțin în ultimii ani, datele pe care Guvernul României, datele și informațiile pe care instituțiile și autoritățile statului român le-au utilizat în comunicarea publică au fost, aș spune eu, inexacte, sau nu au reflectat întocmai imaginea reală a României.

Spre deosebire de ultimul recensământ, care s-a desfășurat în anul 2011, anul acesta vom avea posibilitatea ca timp de 4 luni de zile - spre deosebire de 2011, când am avut doar 10 zile -, deci 4 luni de zile, ne vom putea, fie autorecenza, timp de două luni, fie, din 16 mai până în 17 iulie, încă două luni de zile, vom avea posibilitatea să comunicăm cu recenzorii Institutului Național de Statistică și să furnizăm informațiile, care sunt extrem de necesare.

Recensământul este important și din perspectiva interpretării și agregării datelor care vor fi culese pe parcursul celor 4 luni, pentru că la final, spun eu, atât noi, Legislativul României, cât și Guvernul României, cu toții vom avea o imagine foarte clară, din perspectivă demografică, din perspectiva socială, economică, spun eu, dar mai ales din perspectiva nevoilor de dezvoltare la nivel local și regional, și pe baza acestei imagini foarte clare vom putea elabora programe de intervenție, Guvernul României va putea elabora politici publice și programe de dezvoltare, acolo unde este nevoie.

De aceea, vă îndemn pe toți să comunicați în circumscripțiile dumneavoastră, să îndemnați cetățenii acestei țări să se autorecenzeze, pentru că acest proces, repet, se desfășoară o dată la 10 ani.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Anamaria Gavrilă - declarație politică: Virgil Popescu, un ministru deasupra legii?;

De la Grupul colegilor neafiliați, doamna Anamaria Gavrilă.

   

Doamna Anamaria Gavrilă:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

9 decembrie 2021 - frustrat că un judecător nu dă undă verde trecerii la lichidare și la vânzarea la preț de fier vechi a Termocentralei Mintia, ministrul energiei, domnul Virgil Popescu, trimite o adresă Complexului Energetic Hunedoara, prin care cere, ordonă, retragerea din exploatare și închiderea grupurilor energetice de la Termocentrala Mintia, motivând într-un mod bizar că așa ne-a cerut Uniunea Europeană, pentru ca să ne conformăm la mediu.

Cum e posibil ca un ministru - fără ca o lege să fie votată în Parlament, fără ca un Guvern să își asume o hotărâre de Guvern sau o ordonanță de urgență, cu de la el putere, să decidă închiderea unei termocentrale și vânzarea ei și nimeni nu se sesizează - nici prim-ministrul, nici Parchetul și nici SRI? Chiar și când un program de conservare a unei termocentrale, care este strict reglementat prin lege, este închis cu puterea unui ministru.

Am denunțat gestul ministrului energiei încă din luna februarie și nimeni nu s-a sesizat.

Și ce are una cu alta, domnule Virgil Popescu? Uniunea Europeană a spus încă din iulie 2018 că Mintia trebuie să își îmbunătățească instalația și să se conformeze la mediu. Nu a spus niciodată că noi trebuie să închidem termocentrala. Nu a spus niciodată că trebuie să lăsăm 20.000 de oameni, la Deva, în frig, în plină pandemie. Nu a spus niciodată că trebuie să dăm oamenii afară. Și nu a spus niciodată că trebuie să tăiem Mintia și să o vindem la preț de fier vechi.

Zeci de ziariști s-au pronunțat prin articole de specialitate împotriva domnului ministru Virgil Popescu, zeci de specialiști în domeniu au denunțat dezastrul de la Ministerul Energiei, zeci de parlamentari au cerut demisia lui Virgil Popescu, însă puterea grupurilor de interese din PNL și PSD, care sunt bine ancorate și storc banii din energie, este mai puternică decât puterea poporului român.

Cerem demisia lui Virgil Popescu, cerem un plan foarte clar de investiții pentru Ministerul Energiei și cerem reglementarea prețului la energie la un nivel pe care românii și-l pot permite din venitul lor, pentru că, în final și la urma urmei, ardem gazul din pământul nostru, ardem cărbunii noștri din munții noștri, folosim munca românilor și îi plătim la nivelul salarial din România și folosim termocentralele și hidrocentralele lăsate nouă de bunicii și părinții noștri.

Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
  Viorica Sandu - declarație politică: Agricultura și pământul - salvarea neamului românesc;

Revenim la Grupul PSD, în acest moment.

Doamna Viorica Sandu.

   

Doamna Viorica Sandu:

Bună dimineața, stimați colegi!

"Agricultura și pământul - salvarea neamului românesc" - declarație politică.

"Agricultura este maica neamului omenesc care hrănește fiii săi" spunea Mihail Kogălniceanu.

Partidul Social Democrat a făcut din agricultori o prioritate a Guvernului, odată cu preluarea portofoliului de către ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Sprijinul pe care-l primesc acum este la nivelul maxim posibil, astfel încât România să revină la producțiile-record din anii 2018 și 2019.

O altă prioritate a Partidului Social Democrat este cea legată de siguranța alimentară și prețuri la mâncare accesibile populației. Din această perspectivă, agricultura trebuie să aibă tot sprijinul posibil, pentru că o producție bună poate asigura și stabilitatea prețurilor alimentelor.

Ministrul Partidului Social Democrat al agriculturii s-a asigurat că fermierii vor primi la timp sprijinul oferit prin Ajutoarele Naționale Tranzitorii.

Bugetul alocat pentru sectorul vegetal este dublat față de anul trecut, iar pentru zootehnie bugetul alocat este de peste 6 ori mai mare.

Ajutoarele au venit la timp pentru a oferi stabilitate în activitatea fermierilor, astfel încât ei să poată face investiții și să poată obține producții de calitate.

S-au autorizat la plată, până la data de 17 martie 2022, în doar 10 zile, peste 200 de milioane de euro, din cele 223 de milioane de euro, pentru plata ajutoarelor naționale tranzitorii din zootehnie și din sectorul vegetal, aferente anului de cerere 2021.

Și, pentru că reprezint Galațiul, sunt recunoscătoare fermierilor din județul Galați, care au îndeplinit condițiile de eligibilitate pentru plata ajutorului național tranzitoriu la șase din cele nouă scheme de ajutor, alocându-li-se suma totală de 4.993.475 de euro, mult peste media pe țară, demonstrând strânsa colaborare dintre autoritățile gălățene și fermieri și faptul că vor să facă ceea ce știu cel mai bine.

Plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale, pentru un an de zile, completează seria măsurilor ce oferă predictibilitate fermierilor și producătorilor din toate sectoarele din agricultură și industria alimentară.

Măsurile de sprijin pentru agricultori nu se opresc aici. Partidul Social Democrat are în vedere un program de sprijin pentru independența energetică a fermelor și a companiilor din industria alimentară, prin Fondul de Modernizare, din care se vor aloca sumele necesare pentru investiții în energie regenerabilă.

Avem datoria față de români să rămânem țara cu o producție mai mare decât consumul intern, înlăturând astfel temerile populației. În România nu există riscul să nu putem aproviziona populația, toate măsurile amintite având rolul de a tempera creșterea prețurilor de consum.

Deputat al PSD de Galați, Viorica Sandu.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
  Dan-Constantin Șlincu - declarație politică despre renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență;

Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Dan-Constantin Șlincu.

   

Domnul Dan-Constantin Șlincu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

În repetate rânduri, ministrul care gestionează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a respins categoric orice discuție despre o renegociere a Planului Național de Redresare și Reziliență, pe motiv că acest lucru ar compromite șansele României de a absorbi banii disponibili prin acest mecanism. Este adevărat că domnul Vîlceanu a făcut o distincție utilă între termenii de "renegociere" și de "rediscutare" a unor aspecte din acest plan. Este o observație bună, pe care trebuie să o luăm cu toții în considerare.

În același timp, observăm că multe dintre premisele care au stat la baza PNRR s-au modificat dramatic față de momentul negocierii și adoptării acestui document. În primul rând, ca efect al unei creșteri economice de anul trecut, în mare parte determinată de inflație, România a pierdut 1,5 miliarde de euro din cele 29,2 alocate inițial. Este o constatare confirmată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Deci va trebui "rediscutat" cu oficialii europeni cum vor fi redistribuite resursele financiare în interiorul PNRR, pentru a ne încadra în acest buget de 27,7 miliarde euro. Știți bine că această sumă de 1,5 miliarde s-a diminuat din granturi, adică din banii nerambursabili, puși la dispoziție de Comisia Europeană. Deci o rediscutare în mod cert va fi.

Problema pe care Partidul Social Democrat o pune în discuție se referă la acel prag de 9,4% din PIB, negociat pentru plata pensiilor din România. Nu mai intru în detalii despre cum a fost scris acest capitol în care au fost folosiți termeni inexistenți în legislația românească și au fost omise unele categorii mari de pensionari.

Ideea pe care o ridic aici este că datele problemei s-au schimbat radical în urma războiului din Ucraina. Prețurile la energie, carburanți și alimente au crescut mult. Puterea de cumpărare se deteriorează sever în fiecare zi, iar printre cele mai afectate categorii sociale sunt chiar pensionarii cu pensii mici. De asemenea, presiunea pe bugetul de stat este din ce în ce mai mare, iar creșterea economică și a PIB, ce ar permite o majorare a pensiilor în limita acelui prag de 9,4%, va fi cu certitudine cu mult sub rata inflației.

Gândiți-vă că cea mai mare parte a pensionarilor din România nu-și permit să plătească facturi de mii de lei la energie și la încălzire, oricât de mult ar strânge cureaua!

Deci, am o mare rugăminte, adresată domnului ministru Dan Vîlceanu, domnului președinte Florin Cîțu și celorlalți colegi liberali. Înainte de a respinge ideea unei rediscutări a PNRR, pe acest punct al procentului pensiilor din PIB, vă rog să vă gândiți la acei pensionari care pur și simplu nu vor avea nicio ieșire, nicio șansă de supraviețuire, dacă pensiile vor fi înghețate din cauza acestei condiționalități total aberante care a fost introdusă în PNRR. Asta nu se poate numi reformă!

Stimați colegi,

Avem, deci, datoria de a lucra în echipă pentru a folosi toate canalele de dialog, astfel încât să îi convingem pe oficialii europeni de realitățile din România. Să nu uităm că, în fond, acești pensionari aflați la limita sărăciei severe, pe lângă faptul că sunt cetățeni români, sunt și cetățeni europeni.

Vă mulțumesc.

Deputat Dan-Constantin Șlincu, Botoșani.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Cristian-Paul Ichim - declarație politică: Siguranța rutieră trebuie să fie o prioritate națională!;

Am epuizat lista PSD.

Declarații depuse în scris au mai fost făcute de: domnul Eugen Bejinariu, doamna Mirela Furtună, domnul Vasile Cîtea, domnul Marius-Eugen Ostaficiuc, domnul Nicu Niță, Ioan Mang, Constantin Bîrcă, Mihai Weber, Vasilică Toma și Oana-Gianina Bulai.

Mulțumesc.

Mergem mai departe, la Grupul USR.

Îl invit pe domnul deputat Cristian-Paul Ichim.

   

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Bună dimineața!

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Dragi români,

Declarația mea de astăzi - "Siguranța rutieră trebuie să fie o prioritate națională!".

Vă rog să-mi permiteți să revin în fața dumneavoastră cu un subiect pe care l-am mai abordat în lunile trecute, dar care este atât de important, încât necesită să insist pe el și să vă cer ajutorul, să ne asigurăm că cetățenii care ne-au votat își pot pune încrederea în noi și în activitatea noastră. Este vorba despre siguranța rutieră și necesitatea aprobării Strategiei Naționale de Siguranță Rutieră 2021-2030. Este inutil să reiau argumentele cu privire la importanța acestui subiect și aș vrea să ne concentrăm în perioada imediat următoare pe aprobarea acestei strategii.

La nivel european, avem adoptat un cadru de politică europeană privind siguranța rutieră 2021-2030, care vizează reducerea până în 2050 a deceselor în accidente rutiere, până aproape de zero. În acest context, noi am ajuns în 2022 să nu fim în stare să aprobăm Strategia Națională de Siguranță Rutieră pentru perioada 2021-2030.

Unul dintre obiectivele intermediare înscrise în Planul Național de Redresare și Reziliență este asumarea obiectivului Uniunii Europene, de reducere a numărului de victime - răniți sau decedați - cu 50% față de nivelul de referință din 2019, până în 2030.

În concordanță cu acest obiectiv, Guvernul României și-a asumat drept țintă aprobarea Strategiei Naționale de Siguranță Rutieră 2021-2030, în trimestrul al doilea 2022. Din nefericire, nu vedem pași concreți care să ne facă să credem că acest angajament se va îndeplini.

Tot prin PNRR, România a stabilit ca până la sfârșitul acestui an să introducă mai multe modificări legislative care să promoveze siguranța rutieră, printre care se regăsesc: sancțiuni mai aspre pentru încălcarea legii; monitorizarea încălcărilor legislației rutiere prin mijloace automate - camere video, senzori; reducerea limitelor de viteză în anumite zone sau drumuri în funcție de datele privind accidentele și eliminarea treptată din registrul național a vehiculelor vechi.

Pentru a ne asigura că implementarea țintei de reducere stabilită în PNRR, cu cel puțin 25%, a numărului anual de victime ale accidentelor rutiere - persoane grav rănite și decese - până în 2025, față de nivelul de referință din 2019, la nivelul întregii țări, este necesar să avem o reformă a siguranței rutiere.

Vă cer să punem presiune pe Guvern pentru ca acest lucru să se întâmple. Siguranța rutieră nu este un subiect politic, nu aparține unui partid politic și nu trebuie discutat partizan. Ca să fiu sincer cu Domniile Voastre, declarația mea nici nu se dorește a fi o declarație politică, ci un semnal de alarmă al unui cetățean îngrijorat, care întâmplător ocupă o poziție politică. Pentru că, atunci când discutăm despre siguranță rutieră, discutăm de fapt despre vieți omenești și acest fapt înlătură complet orice partizanat politic.

Sper ca argumentele mele să găsească ecou în acțiunile dumneavoastră și în perioada următoare să reușim împreună să cerem, iar dacă e cazul, chiar să impunem Guvernului să ia măsuri de urgență, pentru a ne asigura că Strategia Națională de Siguranță Rutieră 2021-2030 se va aproba cu celeritate în termenul asumat prin PNRR.

Vă mulțumesc.

Deputat al USR PLUS de Bacău, Cristian-Paul Ichim.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Denisa-Elena Neagu - declarație politică având ca subiect Pilonul II, stâlpul reformei sistemului de pensii;

Mergem mai departe.

Doamna deputat Denisa-Elena Neagu.

   

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Mulțumesc.

"Pilonul II, stâlpul reformei sistemului de pensii"

Coaliția PSD-PNL-UDMR continuă să mimeze reforma pensiilor. PSD o face de 30 de ani, PNL a învățat din mers, de la colegii de guvernare.

Românii plătesc anual 25% din veniturile lor către bugetul asigurărilor sociale, adică la pensii. Creditează astfel, cu un sfert din munca lor, un sistem de pensii de stat bolnav.

Știți care este certitudinea că-și vor recupera banii când vor fi pensionari? Zero!

România se confruntă cu scăderea natalității și cu o creștere a numărului de români care aleg să emigreze în căutarea unor venituri mai mari și a unor condiții de trai mai bune.

Acești factori generează o scădere a numărului de angajați care plătesc taxe. Între timp, numărul pensionarilor este în creștere. Toate acestea vor acutiza creșterea deficitului din sistemul public de pensii.

Acest deficit poate fi combătut prin consolidarea Pilonului II, un mecanism de pensii private obligatorii. Statul redirecționează o parte din contribuția cetățenilor de 25%, iar băncile și fondurile din acest Pilon II se asigură că investesc banii pentru generarea de profit.

România a adoptat legislația privind pensiile administrate privat încă din 2004, în timpul Guvernului condus de Adrian Năstase. Atunci, 2% din CAS ajungeau la Pilonul II. Trebuia să ajungă la 6% în 2016. Însă, în 2017 a ajuns abia la 5,1%.

În 2018, pentru că avea nevoie de bani pentru implementarea unor măsuri populiste, PSD a încercat să omoare definitiv Pilonul II. Printr-o tentativă de naționalizare făcută peste noapte, PSD a vrut să pună mâna pe cele 12 miliarde de euro din conturile românilor care contribuiseră la acest tip de pensie.

La presiunea societății civile, a Băncii Naționale și chiar a Comisiei Europene, Guvernul condus de PSD a renunțat la acest plan. Dar a făcut altceva - a scăzut contribuția la Pilonul II, la 3,75%, adică a redus astfel viitoarele pensii ale românilor. Da, exact Guvernul care susține de 30 de ani că vrea creșterea pensiilor a tăiat fix pensiile.

În 2022, la presiunea unor prevederi din PNRR, Guvernul a adoptat creșterea contribuției. Aceasta va fi de 4,75%, dar nu imediat, ci de la 1 ianuarie 2024.

Nu revenim nici măcar la nivelul din 2017, ceea ce este un semnal de alarmă.

Menținerea redirecționării la un procent mediocru îi va afecta pe toți cetățenii - cu cât această contribuție este mai mică, cu atât scad șansele unei pensii mai mari primite în paralel cu pensia de la stat.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
  Dragoș-Cătălin Teniță - apel către Ministerul Educației pentru construirea de politici publice, în vederea scăderii ratei abandonului școlar;

În continuare, domnul deputat Dragoș-Cătălin Teniță.

   

Domnul Dragoș-Cătălin Teniță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Acesta este un apel către Ministerul Educației, condus de domnul Sorin Cîmpeanu.

Suntem într-o perioadă în care începe Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar - PNRAS -, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Este un program de importanță crucială, când, sub efectul pandemiei, sute de mii de elevi nu au putut participa la ore decât online și unii dintre ei nici măcar online, iar rezultatele la testele PISA dovedesc o scădere constantă a calității învățământului din țara noastră.

250 de organizații neguvernamentale v-au trimis, domnule ministru, o petiție prin care demonstrează că metodologia avută în vedere de Ministerul Educației pentru a selecta școlile în care se va investi prin PNRAS, omite 161 de școli dintre cele mai defavorizate. Documentația realizată recent de asociația inițiatoare a acestui demers pe care se bazează petiția - "Human Catalyst" - scoate în evidență situații concrete, cifre clare, care susțin o serie de temeri întemeiate ale societății civile, că finanțarea destinată reducerii abandonului școlar nu va ajunge acolo unde este cea mai mare nevoie.

Pe acest fond, asociația în cauză demonstrează că în programele naționale, o bună parte dintre școlile cele mai dezavantajate sunt excluse de la șansa de a fi sprijinite cu bani din PNRR, pentru a-și diminua decalajele.

Față de aceste dovezi, au reacționat solidar cu Asociația "Human Catalyst" și mai ales cu elevii vulnerabili din școlile defavorizate, într-o mobilizare rar întâlnită ca dimensiune, ONG-uri din toată țara, reprezentând deopotrivă părinți, elevi, comunități de persoane de etnie romă, profesioniști din servicii sociale și din educație - per total, acest lucru însumând 250 de organizații.

Iată că din nou ne aflăm în fața unei politici educaționale adresate elevilor dezavantajați, care, în fapt, nu ajunge tocmai la aceștia - a se vedea cele mai recente programe de acest tip - "Masă caldă la școală", Remediere pentru elevii care nu au avut acces la educație online, tablete pentru elevi.

Câte dintre școlile dezavantajate sunt cuprinse?

Câți copii cu adevărat defavorizați beneficiază de acestea?

La petițiile societății civile, pe această temă, domnule ministru, nu ați răspuns. Ministerul Educației poate răspunde onest la aceste întrebări, ori selecția în toate aceste programe nu a fost făcută având în vedere date reale, validate în teren, despre situația copiilor și școlilor din comunitățile marginalizate, multiplu vulnerabile?

Amintim că lipsa accesului la educație și calitatea precară a învățământului, aspecte recunoscute oficial în România, accentuează inechitățile sistemului de educație și generează probleme endemice ale învățământului preuniversitar românesc, dintre cele mai vizibile și severe efecte identificate fiind - abandonul școlar, rata de părăsire timpurie a școlii - în creștere în 2020 față de 2019, de la 15,3% la 15,6%, după mai mulți ani de scădere -, și copiii în afara școlii, număr estimat la 300.000 de posibili elevi, la nivelul învățământului preuniversitar.

Domnule ministru,

Stimați colegi parlamentari,

Educația din România nu se rezumă doar la școlile "bune" și la elevii premianți. Pentru a avea o educație care să ne susțină creșterea economică, este absolut necesar să ne uităm la disparitățile din sistem, la abandonul școlar, la rata analfabetismului funcțional și la excluderea educațională și, ulterior, socială. Fie că vrem sau nu să recunoaștem, aceste probleme merg mână în mână și soluția vine din a le trata cu servicii sociale integrate.

Privim cu îngrijorare lista celor mai dezavantajate școli din România și constatăm că sunt preponderente în această categorie tocmai școlile cu procente mari de elevi romi, din comunitățile sărace de romi, în care organizațiile semnatare ale acestui apel lucrează, în toată țara. Este total inacceptabil ca selecția PNRAS să nu ia în considerare criteriul identificat ca fiind printre cele cu influența cea mai mare asupra calității educației și eșecului școlar, și anume gradul de vulnerabilitate din comunitate.

Stimați colegi,

Nu ne permitem să lăsăm niciun copil în urmă. PNRAS trebuie să utilizeze toate aceste instrumente testate și funcționale oferite de societatea civilă, care lucrează la firul ierbii pentru identificarea școlilor care pierd copii în afara sistemului de educație. Nu este prea târziu să construim politici publice bazate pe date solide de cercetare, prin care să scadă rata abandonului școlar.

Mulțumesc foarte mult.

Cătălin Teniță, deputat de București, USR PLUS.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

De asemenea, au depus declarații scrise, din partea Grupului parlamentar al USR - domnul Radu Panait și domnul deputat Radu Tudor Ciornei.

În acest moment, lista a fost epuizată.

Declar ședința închisă.

Mulțumesc.

 
     

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Constantin Bîrcă - intervenție având subiectul 22 martie 2022 - Apa subterană - cum facem vizibil invizibilul;

Domnul Constantin Bîrcă:

"22 martie 2022 - Apa subterană - cum facem vizibil invizibilul"

Titlul prezentei declarații face referire la marcarea Zilei Mondiale a Apei - sărbătorită anual la data de 22 martie.

Anul acesta se aniversează 30 de ani de la instituirea Zilei Mondiale a Apei. Decizia desfășurării acestui eveniment la nivel internațional a fost luată în cadrul Conferinței Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro, în 1992.

Tema aleasă de Organizația Națiunilor Unite pentru Ziua Mondială a Apei 2022 este: "Apa subterană - cum facem vizibil invizibilul" și are ca scop stimularea interesului și responsabilității față de consumul și păstrarea acestei inestimabile resurse.

Mesajul general al temei din acest an constă în aceea că explorarea, protejarea și utilizarea durabilă a apelor subterane vor fi esențiale pentru supraviețuirea și adaptarea la schimbările climatice și pentru satisfacerea nevoilor populației.

Apa este cea mai importantă resursă a vieții. Deși apele subterane nu sunt vizibile, ele reprezintă o componentă esențială a resurselor hidro.

Peste 95% din apele dulci ale planetei, cu excepția ghețarilor și a calotelor glaciare, sunt subterane. Potrivit analizei efectuate de Sistemul Informațional al Apei pentru Europa, apele subterane reprezintă o sursă esențială de apă potabilă, fiind folosite de trei din patru cetățeni ai Uniunii Europene.

Gestionarea cantitativă și calitativă a resurselor de apă subterane se impune a fi unul din obiectivele principale ale activității de gospodărire a apelor.

Abordarea cu competență a gestiunii apelor subterane va amplifica rolul acestora în sistemele de apă și canalizare, agricultură, industrie, ecosisteme și adaptarea la schimbările climatice.

Menținerea acestei resurse și protejarea sa sunt esențiale și pentru ecosistemele acvatice de suprafață. Apele subterane asigură debitul de bază constant, al râurilor.

Poluarea apelor subterane este o problemă importantă și gravă, pentru că recuperarea unui mediu compromis poate dura decenii sau chiar secole.

Ziua Mondială a Apei este o zi care subliniază necesitatea accesului universal la apă sigură și curată, promovând, de asemenea, gestionarea durabilă a resurselor de apă dulce și reducerea poluării ei.

Tema anului 2022 pentru Ziua Mondială a Apei are ca scop atenționarea asupra resurselor de apă ascunse care au fost întotdeauna extrem de importante, dar nu pe deplin recunoscute în elaborarea politicilor de dezvoltare durabilă.

    Biró Rozália-Ibolya - declarație politică având subiectul Un război care nu poate fi motivat cu niciun argument;

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

"Un război care nu poate fi motivat cu niciun argument"

Au trecut 29 de ani de când, la 1 noiembrie 1993, cetățenii Europei priveau cu mult entuziasm și speranță, intrarea în vigoare a Tratatului privind Uniunea Europeană, semnat la Maastricht, la 7 februarie 1992. Uniunea s-a întemeiat pe valorile respectării demnității umane, a libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților.

Aceste valori sunt comune statelor membre, într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați. Scopul Uniunii a fost acela de a oferi libertate, securitate și justiție fără frontiere interne, luând, în același timp, măsuri adecvate la frontierele externe pentru a reglementa azilul și imigrația și pentru a preveni și combate criminalitatea.

Însă cel mai important obiectiv al acestui proiect grandios a fost și este acela de a promova pacea. Au trecut 29 de ani de atunci, ani de progres și prosperitate, iar acum este război în Europa, la frontiera estică a Uniunii. De 26 de zile suntem martorii unor momente de coșmar. O tragedie de neimaginat. Numeroase localități și orașe au fost distruse complet. Oameni nevinovați sunt uciși fără motiv, familiile se despart - femeile și copiii se refugiază în țările vecine pentru a scăpa cu viață, iar bărbații rămân ca să-și apere țara, să lupte pentru păstrarea suveranității și integrității teritoriale.

Asistăm neputincioși în fața unei agresiuni care nu poate fi motivată cu niciun argument, în fața unei tragedii care va lăsa pete greu de șters pe obrazul Europei.

Întrebarea este ce putem face noi, țările vecine, noi, parlamentarii, cei care avem rude, prieteni, cunoștințe în locurile unde frica, foamea, pericolul morții însoțesc pe fiecare om?

Organizația de Femei a Partidului Popular European condamnă invazia Rusiei în Ucraina în cei mai fermi termeni posibili. "Ucraina este o națiune independentă și suverană, iar integritatea sa teritorială nu este negociabilă. Invazia este nejustificată și ilegală. Este o amenințare pentru stabilitatea europeană și regională, precum și pentru ordinea mondială, bazată pe reguli. Atacul vizează modelul nostru de societate democratică. Nu poate rămâne fără răspuns. (...) EPPW își exprimă solidaritatea și sprijinul deplin pentru Ucraina și poporul ei, femeile și bărbații săi și fetele și băieții săi în aceste cele mai întunecate ore!" - conchide președintele Organizației, doamna Doris Pack.

Importanța unei declarații este semnificativă, dar ne întrebăm dacă schimbă ceva din realitatea cruntă? Vedem că cei mai vulnerabili dintre refugiații care ajung în țara noastră sunt copiii, mamele cu copii mici.

Sprijinul nostru, dincolo de mijloacele politice sau diplomatice, trebuie să fie direct, urgent, punctual, concentrat pe nevoile lor. În acest scop, la data de 3 martie am inițiat un dialog direct cu femeile parlamentar din Ucraina, Ungaria, Slovacia, Serbia și Romania. Misiunea acestui grup de lucru este ca pe baza valorilor PPE, fiind conștienți că cel mai important este ajutorul direct oferit atât celor care sunt refugiați în propria țară - fiind mutați din est în partea vestică a țării -, cât și celor care ajung în țările vecine. Este necesară o acțiune umanitară cât mai amplă, cât mai diversificată, în funcție de necesitățile concrete.

În acest moment, aproximativ 250.000 mii de ucraineni sunt concentrați în partea vestică a Ucrainei, venind din estul, centrul și sudul țării.

Nefiind asigurată suportarea cheltuielilor aferente primirii, cazării și hranei, din bugetul central al statului, administrațiile locale depun eforturile necesare, dar, deja și în această regiune apar lipsuri de medicamente, de scutece etc.

UDMR consideră că este datoria noastră, a forțelor politice democratice responsabile să ne arătăm solidaritatea cu sutele de mii de familii care fug din calea invaziei orchestrate de Vladimir Putin. Pornind de la aceste principii, organizația de femei a UDMR, conștientă de faptul că majoritatea refugiaților sunt femei și copii mici, am demarat o acțiune de strângere de cărucioare și scaune pentru mașină.

Donațiile au fost făcute în 11 județe din Transilvania, iar obiectele colectate vor fi distribuite la punctele de frontieră cu Ucraina.

În Ucraina, războiul lui Putin face tot mai multe victime în rândul civililor. Cel puțin o sută de oameni au murit în ultimele zile numai în localitatea Nikolaiev, în timp ce în Mariupol, morții sunt îngropați de vecini în curțile blocurilor, iar luptele se dau în centrul orașului distrus din temelii. Zelenski a făcut apel la o întâlnire urgentă față în față cu Putin. Ministrul rus de externe spune că Putin este de acord, dar a dat vina pe Statele Unite că i-ar împiedica pe ucraineni să accepte condițiile Rusiei în negocieri. În mai multe orașe din Ucraina, oamenii sunt treziți, în fiecare zi, de sunetul sirenelor antiaeriene.

Nu este timp de pierdut, nici pentru dialogul diplomatic nici pentru ajutorul umanitar.

    Oana-Gianina Bulai - declarație politică intitulată Infrastructura, victimă colaterală a războiului din Ucraina!;

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Infrastructura, victimă colaterală a războiului din Ucraina!"

Astăzi vreau să atrag atenția asupra unei probleme ce riscă să devină una cu un puternic impact național, atât asupra sectorului public, cât și a celui privat. Conflictul din Ucraina nu are doar efecte sociale și economice puternice, ci acestea sunt resimțite și pe zona de construcții.

La ora actuală, din cauza războiului, producția de materiale necesare în construcții este afectată, la fel și importul acestora. Firmele românești se văd în fața unei situații fără ieșire. Ucraina nu mai produce, alte state au embargouri, iar în cazul oțelului sau bitumului vorbim deja de o criză reală.

Acutizarea conflictului din Ucraina duce, pe de o parte, la creșterea prețurilor la materialele principale de construcție, însă, pe de altă parte, problema și mai gravă este cea legată de stocuri. Ne aflăm în situația în care furnizorii nu mai pot livra materialele (vorbim de cantități suficiente) și nici nu mai există un minim orizont de predictibilitate privind prețurile (în fiecare zi prețurile variază).

De ce riscă să devină o problemă cu impact național? Deoarece constructorii ar putea să frâneze ritmul lucrărilor pe șantierele din țară, pentru că nu vor dispune de resursele financiare necesare pentru a face față creșterilor ridicate de prețuri. Practic, dacă lucrurile vor continua să escaladeze, riscăm să avem probleme. Șantierele se pot goli dacă această problemă a prețurilor și cantităților materialelor de construcții nu va avea o rezolvare cât mai urgentă.

O soluție ar fi fost să producem în România o parte dintre aceste materiale necesare în construcții, astfel încât proiectele importante de infrastructură să nu fie afectate. Însă, din păcate, combinatele care ar fi putut realiza aceste materiale au fost închise. În acest context dificil, ar trebui să înțelegem cât de important este să reactivăm această ramură a industriei, pentru a nu fi la mâna altora.

Am o speranță, totuși, în ceea ce privește această situație. Faptul că la ministerul transporturilor și infrastructurii și la cel al economiei se află două persoane dedicate și care sunt capabile să rezolve problemele care apar. Atât Sorin Grindeanu, cât și Florin Spătaru sunt oameni care pot să contribuie la identificarea de soluții.

Îmi doresc ca sectorul construcțiilor să nu traverseze o criză și mai gravă, iar ritmul de pe șantierele deschise în țară să fie același.

    Sebastian-Ioan Burduja - declarație politică Despre alegerile înțelepte care modelează generații;

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"Despre alegerile înțelepte care modelează generații"

Una dintre puținele certitudini în vremurile complicate pe care le trăim este aceea că suntem într-un moment de inflexiune. Un exercițiu de analiză obiectivă ne arată că, în ultimii ani, printre toate aceste fenomene politice, sociale și economice complicate (pandemie, post-pandemie, inflație, criză energetică, ascensiunea extremismului, război lângă granițele noastre), România și-a jucat foarte bine cărțile. Iar despre asta se vorbește prea puțin.

Tentația de a critica sau de a rămâne blazați într-o resemnare cronică ne împiedică, deseori, să recunoaștem acest merit al clasei politice și al cetățenilor. România nu a avut până acum nici un Orban, ca al Ungariei, nici un Kaczyński, ca al Poloniei, și nici un Zeman, ca al Cehiei. Am fost consecvenți pro-vest, pro-UE, pro-NATO și suntem cea mai stabilă țară din regiune din acest punct de vedere. Iar acesta este meritul decidenților politici și mai ales al cetățenilor, care au cerut acest lucru și au votat în consecință.

Ce avem de făcut mai departe?

Pe termen scurt, avem nevoie de un cadru legislativ prin care să ne lămurim ce facem cu capetele de pod pe care rușii le au în România. Mă refer la companiile rusești supuse sancțiunilor, companii care au conturile bancare blocate, care nu își pot plăti angajații, furnizorii etc. Avem nevoie de mecanisme prin care statul să asigure continuitatea operării lor.

Pe termen mediu și lung, sunt trei direcții strategice importante. Prima este legată de investițiile străine. Teoria e clară: o țară crește economic dacă e în stare să atragă investiții, mai ales în domenii cu înaltă valoare adăugată. Ca să facem asta, trebuie să avem o agenție specializată, în subordinea prim-ministrului, după modelul altor state. Nu există altă cale. România are azi un "departament" de 4 oameni care se ocupă cu atragerea de investiții străine. Este nevoie de o agenție funcțională și sper ca proiectul meu de lege în acest sens, pe care îl voi depune în curând, să aibă susținere de la toate partidele politice.

Nu mă refer (doar) la investiții relocate din Ucraina. Mai ales că nu prea avem ce atrage: conform Observatorului Complexității Economice al MIT, Ucraina are o economie bazată pe exploatarea materiilor prime. În plus, greșeala majoră pe care China o face azi prin nepoziționarea împotriva invaziei Rusiei va obliga Vestul să se decupleze și să-și mute investițiile în Europa, un fenomen deja început în pandemie. Și unde să o facă dacă nu în Est, într-o țară pro-americană, pro-europeană, cu o economie de piață funcțională, cum este România? Iar noi trebuie să fim pregătiți să atragem aceste investiții.

A doua direcție este legată de forța de muncă. V-ați întrebat vreodată de ce majoritatea refugiaților din Ucraina merg în Polonia, iar cei mulți dintre cei care ajung în România sunt, de fapt, în tranzit? Am aflat răspunsul de la o familie de ucraineni, pe care am avut ocazia să o cunosc recent: ei aproape că nu ne cunosc, nu știu multe despre noi, în timp ce cu polonezii au legături istorice, de familie.

Cred că statul trebuie să gândească o acțiune de apropiere de Ucraina, nu doar ca să atragem forță de muncă (de exemplu din IT, unde au oameni foarte bine pregătiți), ci și pentru a participa pe viitor la reconstrucția Ucrainei, despre care președintele Volodimir Zelenski vorbește deja. Poate fi doar o strategie de încurajare a populației, dar sigur momentul reconstrucției va veni. Pentru că, mai devreme sau mai târziu, războiul se va încheia.

În fine, a treia direcție strategică este sprijinirea aderării la UE a Moldovei, Ucrainei și Georgiei. Acest proces va muta centrul gravitațional al economiei europene spre Est, ceea ce ar transforma România dintr-o țară periferică într-un hub regional. Axa București-Chișinău-Kiev-Tbilisi trebuie să devină vector principal în procesul de extindere, la care România poate contribui cu toată expertiza ei din etapele de pre și post-aderare.

"Nu resemnații scriu istoria, ci cutezătorii ei", spunea marele om de stat Corneliu Coposu. România și românii trebuie să fie curajoși. E timpul.

    Dumitru Coarnă - declarație politică având ca subiect Întoarcerea la o piață reglementată în energie. Mix energetic prin fuziunea producătorilor de stat de energie din România;

Domnul Dumitru Coarnă:

"Întoarcerea la o piață reglementată în energie. Mix energetic prin fuziunea producătorilor de stat de energie din România"

În contextul în care Guvernul nu vine cu soluții concrete care să atenueze efectele crizei energetice, putem afirma că economia României este aproape distrusă. Alături de alți specialiști din domeniu, considerăm că este obligatoriu să ne întoarcem la o piață reglementată în energie și, din păcate, aceasta este singura soluție viabilă. Trebuie refăcută unitatea energetică, avem nevoie de un mix energetic, realizat prin fuziunea producătorilor de stat de energie din România. Este obligatoriu să mărim producția de gaze din exploatare pe plan intern și să identificăm strategii concrete pentru atragerea de investiții noi.

Analiști economici de renume avertizează asupra pericolului generat de inflația venită din interior. Aceștia susțin că inflația este de două feluri. Există o inflație care vine din exterior, pe care nu putem să o controlăm în niciun fel, și o inflație din interior, care ne arată că de fapt economia României nu funcționează, pentru că în esență țara noastră nu produce nimic. Nu avem mărfuri produse pe plan național și nici o prelucrare a materiilor prime agricole, pentru a putea introduce pe piață mărfuri românești, la un cost mult mai mic față de produsele din import.

Vedem cu toții că măsurile propuse până acum nu sunt eficiente. Nu există niciun fel de control asupra situației și nici asupra furnizorilor. De asemenea, nu există niciun fel de element concret în legătură cu compensările propuse, legate de facturile exagerat de mari primite de cetățeni. Compensarea care se promite este extrem de costisitoare și nu credem că există fondurile necesare pentru a se materializa.

Guvernul trebuie să ia măsuri imediate, pornind de la energie. Energia trebuie să își găsească un loc într-un sistem reglementat. Ne raliem opiniei specialiștilor în economie care consideră necesară întoarcerea la o piață reglementată, ca fiind singura soluție eficientă.

    Cristina Burciu - declarație politică intitulată România susține continuarea procesului educațional al copiilor refugiaților din Ucraina;

Doamna Cristina Burciu:

"România susține continuarea procesului educațional al copiilor refugiaților din Ucraina"

Guvernul României a acționat exemplar sub toate aspectele, având un răspuns extraordinar, urgent și concret la evoluția ostilităților determinate de războiul declanșat de Federația Rusă în Ucraina. Până acum, în această lună de când a izbucnit conflictul, statul român a cheltuit 30,5 milioane de euro pentru a gestiona criza refugiaților, în contextul în care peste 80.000 de cetățeni ucraineni au rămas pe teritoriul nostru.

Din totalul refugiaților ucraineni care, cel puțin deocamdată, s-au stabilit în România, 30.000 sunt copii, iar 10.000 sunt studenți. În aceste condiții, România a promovat rapid cele mai bune soluții și măsuri, cu aplicabilitate imediată, pentru a extinde și adapta cadrul legal la noua situație. Astfel, persoanele refugiate care provin din instituțiile de învățământ superior ucrainene, cetățeni ucraineni sau ai altor state, vor putea să își continue studiile în școlile și universitățile din România.

În consecință, elevii și studenții care au ajuns la noi din Ucraina au putut fi înmatriculați cu celeritate, prin derogarea de la prevederea că avizele de înscriere în unitățile de învățământ se fac doar la începutul anul școlar și universitar.

Consider că este excepțional că refugiații cu cetățenie ucraineană beneficiază acum de finanțarea procesului educațional de la bugetul de stat al României. Inclusiv elevii și studenții care nu pot prezenta actele studiilor efectuate până acum pot fi înmatriculați de școlile și universitățile românești, pe baza evaluărilor proprii și a unei declarații pe propria răspundere. Nu în ultimul rând, facultățile din România vor putea angaja cadre didactice ucrainene, pentru a preda și a-și continua activitatea de cercetare.

Lumea are nevoie de pace, toleranță, solidaritate și democrație, iar acest conflict ne întoarce cu 100 de ani în urmă. Este lăudabil că România s-a raliat la un nivel înalt noilor provocări ale actualului context geopolitic generat de conflictul militar din Ucraina. În perioada următoare, avem nevoie de dinamizarea coordonării politicii Uniunii Europene privind cooperarea internațională, în toate domeniile de activitate, iar educația, sănătatea și protecția socială sunt prioritare.

    Mirela Furtună - declarație politică având tema România va fi independentă energetic;

Doamna Mirela Furtună:

"România va fi independentă energetic"

PSD se angajează să creeze cadrul legal pentru ca România să devină independentă din punct de vedere energetic.

Sancțiunile economice impuse Rusiei, precum și modul iresponsabil în care această țară se comportă pe scena internațională, prin atacarea Ucrainei, au demonstrat necesitatea ca statele membre ale Uniunii Europene să devină independente din punct de vedere energetic.

Din această perspectivă, România are o poziție privilegiată, deoarece își asigură mare parte din consumul intern din surse proprii. Doar 10% din necesarul de gaze naturale este importat din Rusia.

Astfel, principalul obiectiv pe termen scurt este crearea unui cadru legislativ coerent, dar în același timp profitabil pentru români și pentru România, în vederea exploatării gazelor naturale din Marea Neagră.

Am văzut mai multe comentarii prin care PSD-ul era acuzat de faptul că nu se exploatează acum gazele naturale din Marea Neagră. O spun foarte clar, nu vom accepta ca toate resursele energetice să plece la export, România trebuie să-și protejeze interesele vitale.

De aceea, viitorul cadru legislativ va impune potențialilor investitori condiții cu privire la modul de exploatare și valorificare a resurselor, care să convină și României.

De asemenea, unele investiții trebuie realizate cât mai repede, precum centrala de la Iernut, care este deja finalizată în proporție de 70%.

Mai mult, Guvernul României va adopta soluții adecvate pentru asigurarea necesarului energetic al României, atât prin creșterea producțiilor interne, cât și prin adaptarea strategiilor cu privire la extragerea și folosirea cărbunelui.

Nu în ultimul rând, europarlamentarii social-democrați au făcut demersuri la nivelul Uniunii Europene pentru asigurarea resurselor energetice necesare statelor membre.

În acest sens, europarlamentarul român Dan Nica, liderul delegației PSD din Parlamentul European, a solicitat comisarului european pentru energie instituirea unui mecanism comun de achiziție a gazelor pentru stocurile strategice, printr-o procedură de urgență. Totodată, europarlamentarul român a cerut Comisiei Europene stabilirea unui nivel minim de stocare a gazelor, pentru securizarea aprovizionării cu gaze.

Parlamentarii și europarlamentarii social-democrați se vor lupta pentru ca România să devină nu numai independentă din punct de vedere energetic, ci și un jucător regional, un stat furnizor de securitate energetică în regiune.

    George-Cătălin Stângă - declarație politică având subiectul Guvernul condus de Nicolae Ciucă vine în sprijinul românilor și al mediului de afaceri!;

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Guvernul condus de Nicolae Ciucă vine în sprijinul românilor și al mediului de afaceri!"

Ultimele măsuri adoptate arată din nou că Guvernul condus de Nicolae Ciucă vine în sprijinul românilor și al mediului de afaceri! Ordonanța de urgență în care au fost stabilite prețurile la energie pentru următorul an a fost adoptată pentru protejarea cetățenilor, a locurilor de muncă, a economiei.

Pentru cel puțin un an de zile, prețurile pentru români, pentru firmele românești, precum și pentru companiile din agricultură și industria alimentară vor fi plafonate. Prin decizia legată de prețul la energie, Guvernul se asigură că protejează cetățenii, dar și agricultura și industria alimentară românească.

PNL a susținut toate aceste măsuri, astfel încât să continuăm programul și măsurile guvernamentale pentru a putea proteja cetățenii, pentru a stimula economia și a proteja locurile de muncă.

Premierul Nicolae Ciucă a precizat, totodată, că România va cere realocarea fondurilor rămase necheltuite din programele europene anterioare, pentru a putea interveni în ajutorul întreprinderilor românești. Dată fiind criza din energie și mecanismul de sprijin european care a funcționat în perioada pandemiei, premierul și PNL consideră că acest mecanism poate fi extins și chiar dezvoltat, în contextul celorlalte crize cu care ne confruntăm azi.

În același timp, în condițiile în care vorbim extrem de mult despre independența energetică a țării noastre, una dintre prioritățile PNL este reprezentată de legea offshore. Este urgentă deblocarea investițiilor de exploatare a gazelor din Marea Neagră. Adoptarea legii va permite deblocarea investițiilor majore necesare exploatării zăcămintelor din Marea Neagră, estimate la 200 de miliarde de metri cubi.

Pe termen mediu și lung, obiectivul nostru strategic, de a fi independenți energetic, poate fi atins numai prin investiții în energie, lucru subliniat de PNL. În acest sens, prin vocea președintelui, PNL a cerut un acord transpartinic pentru investiții în sectorul energetic, în fiecare an până în 2026.

Vom continua să venim în sprijinul cetățenilor și al firmelor românești, respectiv să luăm măsurile optime care să determine o scădere a presiunii asupra bugetelor firmelor din România și ale românilor.

    Ioan Balan - declarație politică având tema Reformele asumate de România prin PNRR trebuie accelerate!;

Domnul Ioan Balan:

"Reformele asumate de România prin PNRR trebuie accelerate!"

Fondurile europene nerambursabile puse la dispoziția României, atât prin bugetul multianual, cât și prin mecanismul de redresare și reziliență reprezintă o oportunitate istorică pentru țara noastră, astfel încât toate proiectele amânate în trecut din lipsă de finanțare vor putea să fie realizate. Autostrăzi, școli, spitale, agricultură, mediu de afaceri sau sistem energetic sunt domeniile care pot beneficia din plin de investiții și modernizare, într-un termen foarte scurt.

Cu toate acestea, românii trebuie să știe că finanțările europene nerambursabile sunt condiționate de ritmul și calitatea reformelor pe care România și-a asumat că le va realiza. Un sistem de pensii nou, care să elimine orice fel de inechitate între românii care au muncit la fel și au astăzi pensii diferite, este așteptat să intre în dezbaterea Parlamentului. O salarizare echitabilă în sistemul public, care să îndrepte orice nedreptate din actuala lege a salarizării, este de asemenea o reformă așteptată de peste 1,2 milioane de angajați din sectorul bugetar. Investițiile în școli și spitale, în drumuri, poduri și alte elemente de infrastructură, în digitalizarea instituțiilor publice trebuie să înceapă cât mai repede, pentru ca acestea să se poată finaliza înainte de anul 2027.

Traversăm o perioadă deosebit de dificilă, generată în mare parte și de agresiunea Rusiei asupra poporului ucrainean. Cu toate acestea, partidele politice din România sunt obligate să ia cele mai înțelepte decizii, astfel încât să putem răspunde atât problemelor legate de refugiați, cât și obiectivelor noastre de dezvoltare.

Partidul Național Liberal a susținut și susține că ritmul realizării reformelor trebuie accelerat, iar alocările pentru investiții publice trebuie să crească de la un an la altul. Cine crede că fără reforme și fără investiții publice vor am avea un standard de viață mai bun se înșală! Cine spune că fără reforme și investiții încrederea românilor în autoritățile statului va crește se înșală amarnic! Cine crede că Uniunea Europeană ne oferă o finanțare istorică pentru a-i duce pe români în rândul țărilor dezvoltate, fără să facem reforme și investiții, va avea o surpriză neplăcută.

Eu, personal, am încredere că actuala coaliție de guvernare va reuși, în timpul scurt pe care îl avem la dispoziție, să realizăm reforme în toate marile sisteme publice și să construim toate obiectivele de investiții pe care le așteptăm de ani de zile.

    Ioan Mang - declarație politică Despre responsabilitatea energetică;

Domnul Ioan Mang:

"Despre responsabilitatea energetică"

De cele mai multe ori, mai ales în ce privește deciziile strategice, graba reprezintă cea mai proastă alegere și duce, aproape negreșit, la efecte contrare intențiilor inițiale. Este și cazul închiderii minelor de cărbune din România.

Am spus de multe ori, în ultimii ani, că rapiditatea cu care noi ne-am grăbit să acționăm, în condițiile în care Germania își propusese eliminarea utilizării cărbunelui abia prin 2030 (!), va fi contraproductivă, în condițiile în care nu existau în acel moment, așa cum nu există nici acum, alternative care să îl înlocuiască complet! Mai rău, în lipsa unor programe sociale adecvate, în loc să ne păstrăm forța de muncă, prin închiderea intempestivă a minelor am creat, din păcate, forță de muncă ieftină care a părăsit țara! Forță de muncă formată, în cele mai multe cazuri, din oameni cu experiență în domeniu, experiență de care avem atâta nevoie.

Și iată-ne în martie 2022! După o așa zisă liberalizare a pieței de energie, care a produs haos, scumpiri, sărăcie și criză. După explozia prețului la gaze. După specula din domeniul carburanților. Toate aceste trei elemente, prost gestionate, au favorizat o situație extrem de volatilă și, încă o dată, păguboasă pentru cetățeni. Fără discuție, știm că avem de a face cu o resursă poluantă. Așa a fost mereu. Dar, în loc să ne grăbim să închidem minele - când mai aveam un deceniu sau două la dispoziție - de ce nu ne-am gândit la retehnologizare? De ce nu ne-am gândit la tehnologii mai puțin poluante? De ce nu ne-am gândit la situații de criză extremă? Semnele, așa cum am spus de ani de zile, existau!

De aceea, acum, când și politica europeană reevaluează utilizarea cărbunelui, cred că ni se dă o nouă șansă de a face tot ce trebuia și puteam face de mai mulți ani. Este vorba despre responsabilitatea pe care România o are față de proprii cetățeni, de siguranța și de prosperitatea lor. Haideți să nu ratăm momentul.

    Ervin Molnar - declarație politică intitulată Relansarea agriculturii trebuie să înceapă de la țară!;

Domnul Ervin Molnar:

"Relansarea agriculturii trebuie să înceapă de la țară!"

Cu câțiva ani în urmă, Ministerul Agriculturii și Patriarhia Ortodoxă Română semnau un protocol de colaborare prin care promovarea măsurilor de sprijinire a agriculturii în zona rurală se realiza de către preoți. Cred că metoda respectivă de marketing, una ingenioasă și viabilă, mai ales că urmărea propovăduirea acțiunilor din domeniul agriculturii prin intermediul Bisericii, ar putea fi o soluție și în prezent pentru țăranii din satele noastre.

După cum se cunoaște, chiar locuitorii zonelor rurale sunt principalii beneficiari ai măsurilor pe care Guvernul Nicolae Ciucă, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, trebuie să le adopte pentru îmbunătățirea activităților agro-zootehnice.

Consider că implicarea preoților de la sate în acest demers reprezintă un pas consistent spre îmbunătățirea calității agriculturii românești. De veacuri, preotul și învățătorul reprezentau, și încă reprezintă, simboluri ale comunităților rurale, adevărați îndrumători ai bunului mers al vieții țăranilor.

Așadar, mai ales acum, în condițiile unei perpetue înnoiri a fluxului informațional din agricultură, accesul imediat la ultimele noutăți reprezintă o adevărată mană cerească pentru țăranul român, fapt pentru care susțin reluarea respectivei inițiative.

Astfel, comunitățile din satele noastre vor afla în timp real, de la preoți, măsurile de finanțare a agriculturii, atât din fondurile europene, cât și de la bugetul de stat. De asemenea, slujitorii Bisericii le vor prezenta enoriașilor avantajele avute în cazul în care se asociază, își înființează ferme familiale, precum și despre celelalte beneficii ale măsurilor de instalare la sate a tinerilor fermieri.

Este o realitate faptul că, îndeosebi în ceea ce privește accesarea fondurilor europene, locuitorii din zonele rurale sunt mai rezervați în momentul în care este vorba de a primi ceva gratis. Aici vor putea interveni preoții, pentru a convinge enoriașii că fondurile europene destinate agriculturii și celor care lucrează în mici comunități agricole nu sunt bani primiți ilegal, ci trebuie folosiți ca atare, pentru a dezvolta culturi agricole sau a înființa unele noi.

Să ne reamintim, de asemenea, că implicarea preoților în ceea ce privește bunul mers al agriculturii românești nu este nouă. La fiecare slujbă, slujitorii Bisericii includ rugăciuni pentru recolte mănoase, de fapt se roagă bunului Dumnezeu să plouă, când este secetă, sau să se termine ploaia, atunci când plouă prea mult.

În aceste condiții, cred că misiunea preoților de a-i informa și îndruma pe locuitorii satelor pentru a fi în pas cu ultimele noutăți din agricultură este vrednică de laudă și binefăcătoare, chiar dacă ea se face mai mult sau mai puțin instituționalizat.

    Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică având titlul Ajutor în situații de criză;

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Ajutor în situații de criză"

Cu toate că rata de infectare cu SARS-CoV-2 se află pe o pantă descendentă, fapt ce a făcut posibilă instituirea măsurilor de relaxare mult așteptate, românii încă se confruntă cu consecințele perioadei tumultuoase în care ne aflăm, o perioadă marcată de o criză umanitară, conflict militar și criză energetică. Însă, întotdeauna, trebuie să ne amintim că nu suntem singuri în fața provocărilor, întrucât facem parte dintr-un bloc european rezilient și pregătit pentru astfel de situații neprevăzute, iar actuala coaliție de guvernare are în vedere bunăstarea românilor mai presus de orice aspect.

Prețurile la energie electrică și gaze vor fi plafonate oficial pentru încă un an, conform ordonanței de urgență adoptate de către Guvernul României, beneficiarii fiind atât consumatorii casnici, cât și cei industriali. Noile măsuri urmează a intra în vigoare de la 1 aprilie și vizează toate gospodăriile racordate la gaze naturale, indiferent de consum, și la energie electrică, mai exact 8 milioane de gospodării, iar la gaze naturale, toate gospodăriile racordate. Ca și procedură, pentru consumatorii casnici, vor fi plafonate prețurile finale facturate la energie electrică pentru clienții casnici vulnerabili sau care se pot regăsi într-o situație de sărăcie energetică, pe două tranșe de consum, pe baza consumului mediu lunar realizat în anul 2021 și a prețurilor finale la gaze naturale. Pentru consumatorii noncasnici, la energie electrică prețul va atinge maximum 1 leu/kWh (TVA inclus), iar la gaze, maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus. Timp de încă un an cel puțin, românii nu vor mai trebui să își facă griji legate de plata facturilor, în contextul perioadei cu prețuri volatile pe care o traversăm.

Un proiect important de dezvoltare va fi finanțat de către executivul european și vizează județele Brașov și Sibiu. Investiția are o valoare de peste 70 de milioane de euro, sumă ce provine din fondul de coeziune destinat îmbunătățirii infrastructurii de apă și apă uzată. Fondurile europene vor fi utilizate pentru conectarea mai multor gospodării la infrastructura de apă și apă uzată, fiind redus astfel riscul de îmbolnăvire, prin înlocuirea conductelor de azbociment și prin eliminarea riscului ca apa potabilă să provină din surse puternic contaminate. Prin intermediul proiectului, vor fi puși la dispoziție 10 kilometri de conducte de colectare a apelor reziduale și 40 de km de noi conducte de canalizare. În plus, 26 de noi stații de pompare a apelor uzate menajere vor fi construite și renovate. Gospodăriile locuitorilor urmează să fie conectate la rețeaua de canalizare, eliminându-se nevoia de fose septice. Colaborăm și lucrăm constant cu oficialii UE pentru a reuși să aducem România în rând cu celelalte state europene dezvoltate.

În ceea ce privește criza refugiaților rezultată în urma conflictului armat ce se desfășoară la granițele țării noastre, românii s-au mobilizat mai mult decât admirabil pentru a-i ajuta pe cei ce fug din calea războiului, armelor și violenței, mii de familii cărora le-au fost bombardate locuințele sau care au fugit din calea soldaților ruși. Gestionarea unei astfel de crize a produs, însă, și efecte economice, întrucât țara noastră a cheltuit 30,5 milioane de euro în vederea gestionării fluxurilor de refugiați până la acest moment. Din cauza acestui fapt, salutăm decizia Comisiei Europene de a trimite la București o echipă cu care să se discute despre mecanismele de decontare a cheltuielilor pe care România le-a angajat până la acest moment. Ajutorul financiar este necesar întrucât mulți dintre ei aleg să iasă din țara noastră fie prin Bulgaria, fie prin Ungaria. Așadar, structurile acestor costuri nu sunt limitate doar la gestionarea celor aproape 80.000 de cetățeni care astăzi au decis să rămână pe teritoriul României.

Ultimii doi ani au fost marcați de o multitudine de crize succesive care au pus la încercare atât reziliența națională, cât și europeană și transatlantică. Putem afirma că provocările au fost întâmpinate și depășite cu succes până la momentul actual, cu toate că au existat momente de incertitudine și teamă. Avem încredere că lunile următoare va fi aplicat același scenariu!

    Nicu Niță - declarație politică având subiectul Partidul Social Democrat susține rediscutarea unor elemente esențiale din PNRR, în actualul context geopolitic;

Domnul Nicu Niță:

Declarația mea politică se numește "Partidul Social Democrat susține rediscutarea unor elemente esențiale din PNRR în actualul context geopolitic" și se referă la situația actuală, care schimbă radical angajamentele asumate la momentul aprobării PNRR.

Războiul actual de la granița României, care are efecte asupra țării noastre în special prin fluxul mare de refugiați care sosesc la noi în țară, dar și criza energetică și a carburanților, care produce efecte grave asupra economiei și a nivelului de trai al românilor, duc la o altfel de viziune față de momentul în care a fost întocmit PNRR.

Partidul Social Democrat susține rediscutarea unor elemente esențiale din PNRR pe domeniile agricultură, politici de mediu și energie, dar și pe segmentul de pensii.

Planul Național de Redresare și Reziliență în domeniul agriculturii nu include nici un proiect major, care să conțină planul de irigații, desecare, drenaj și sistem de antigrindină.

În contextul actual, al războiului Rusia - Ucraina, este în interesul tuturor, inclusiv al Uniunii Europene, ca agricultura românească să aibă posibilitatea de a accesa bani din PNRR, inclusiv pentru extinderea sistemelor de irigații. Producția agricolă românească este de o importanță vitală în acest context al războiului.

Criza energetică actuală, amplificată și de războiul dintre Rusia și Ucraina, duce la regândirea strategiei energetice europene, care trebuie să permită revenirea la producerea energiei electrice pe bază de cărbune.

Deja la nivel european, legislația va fi modificată în acest sens, pentru a permite statelor membre să poată utiliza în continuare cărbunele.

Chiar dacă în ultimii ani la nivel european statele membre au dus o politică agresivă de de-carbonizare a sistemului energetic, războiul actual impune redeschiderea minelor și a centralelor electrice pe bază de cărbune.

România trebuie să investească în retehnologizarea termocentralelor pentru a putea avea capacitatea să producă un plus în sistemul energetic național de 300 de megawați.

În acest context dificil, cea mai vulnerabilă categorie de persoane o reprezintă pensionarii, care sunt cei mai afectați de scumpirile masive. Puterea de cumpărare a pensionarilor a scăzut foarte mult, astfel că se impune sprijinirea lor, cât de mult posibil și cât mai repede.

Partidul Social Democrat nu a fost de acord cu impunerea plafonului de 9,4% din PIB, cheltuieli cu pensiile, inclusiv cele speciale, de serviciu, dar și cu includerea transferurilor de la Pilonul 1 la Pilonul 2, care face imposibilă creșterea pensiilor în următorii 50 de ani.

Acest lucru este de neacceptat, iar Partidul Social Democrat, prin ministrul PSD al muncii, Marius-Constantin Budăi, va insista ca sistemul de pensii prevăzut în actualul PNRR să fie rediscutat, pentru a putea reuși să asigurăm pensionarilor români o pensie decentă.

Miniștrii Partidului Social Democrat pregătesc un set de propuneri, pe care-l vor discuta în cadrul coaliției și al Guvernului, care să fundamenteze necesitatea ajustării PNRR și să includă finanțarea cu bani europeni a domeniilor esențiale.

PSD va susține și se va lupta pentru soluții care să crească nivelul de trai al românilor și să îi ajute pe cei mai vulnerabili!

    Radu Panait - declarație politică intitulată Societatea civică, exemplu pentru autorități;

Domnul Radu Panait:

"Societatea civică, exemplu pentru autorități"

Astăzi vreau să vă vorbesc despre bunătate, despre umanitate și solidaritate. Acestea sunt cele trei valori care definesc cel mai bine societatea românească în aceste zile.

Izbucnirea războiului din Ucraina a frânt mii de destine acolo, dar a unit alte mii aici, în România. Mobilizarea fără precedent a românilor va rămâne în istorie, alături de filele sângeroase scrise acum de Rusia în Ucraina. Vămile noastre au căpătat sens dintr-o dată, nu au mai fost simple puncte de trecere a frontierei, ci au devenit loc de speranță pentru vecinii noștri fugiți din calea războiului. Odată ajunși pe pământ românesc, au fost întâmpinați cu mâncare, cu o îmbrățișare și o vorbă de încurajare. O primire care a ajuns să ocupe primele pagini ale marilor ziare de peste hotare.

Încă din primele zile am fost prezent în vama de la Halmeu, o vamă mică, care până la începerea războiului nu permitea tranzitul persoanelor fără autoturisme. Dintr-o dată, pe acolo au început să intre oameni fel și fel, și fiecare era întâmpinat cu aceeași bunătate. A văzut vama de la Halmeu mame cu copii în brațe, femei care aveau la ele doar hainele pe care le purtau, studenți care își căutau drumul înapoi spre casă. Și cu toții au fost întâmpinați cu aceeași bunătate și deschidere. Societatea civică și cultele religioase au dat dovadă de o mobilizare exemplară, din care autoritățile au ce învăța. E nevoie doar să deschidă ochii, să le recunoască meritele și să îi sprijine. Pentru că la final de zi, autoritățile și guvernul sunt cei care au nevoie de oameni, de societatea civică, și nu invers! Aceste săptămâni sunt dovada a ceea ce spun eu acum.

Apoi, chiar zilele trecute am fost, alături de mai mulți colegi de-ai mei, în vama de la Sighetul Marmației, locul în care podul de legătură dintre Ucraina și România a devenit puntea inocenței. Acolo zilnic zeci de jucărioare sunt aranjate cu mult drag de voluntari pentru ca micuții luptători ai Ucrainei să îi ia cu ei în drumul lor spre țara noastră. Acel pod e un simbol al miilor de copilării furate în această perioadă.

Dragi colegi, dragi guvernanți, priviți ce oameni are țara noastră. Priviți-i și învățați, căci bunătatea lor din această perioadă nu va fi și nu trebuie uitată. Fiți alături de ei și faceți bine pentru ei! La final, nu vreau decât să aduc sincere mulțumiri întregii societăți civice și să o asigur de tot respectul meu.

    Raisa Enachi - declarație politică având ca temă Păstrarea valorilor țării noastre, a identității și a demnității naționale;

Doamna Raisa Enachi:

"Păstrarea valorilor țării noastre, a identității și a demnității naționale"

Voi începe prin a vă reaminti că România este un stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. Sprijinind Ucraina, nu trebuie uitată identitatea noastră națională, care este un sentiment de naționalitate, sentimentul nostru de naționalitate.

Arborarea drapelului ucrainean la intrarea în Primăria Constanța, pe străzile din Cluj sau în sectorul 6 al capitalei reprezintă o încălcare a Constituției României. Instituțiile statului trebuie să se angajeze pe un răspuns corect și european la această abatere. Încotro ne îndreptăm cu aceste strategii de a pune steaguri maghiare, ucrainene și americane în primării și pe străzi, în timp ce uităm de cetățenii noștri și ne excludem propria identitate națională. Suntem o națiune cu simboluri naționale, la fel ca orice altă națiune, și avem legi care trebuie respectate de toată lumea. Cine încalcă legislația românească trebuie să plătească, așa arătăm loialitate față de țara noastră și dăm dovadă de responsabilitate și solidaritate pentru a clădi o Românie puternică.

Ne amintim și de situația de la Carei, umilința pentru români a fost prea mare, o administrație a orașului formată în întregime din reprezentanți ai UDMR îi contrazice pe români și le refuză mai multe privilegii de care minoritatea maghiară s-a bucurat mult timp. Menționăm doar lipsa oricărui simbol românesc în Sala de Festivități a Primăriei Carei, lipsa însemnelor de stat de pe plăcuțele cu inscripții ale Primăriei Carei, lipsa inscripțiilor bilingve la porțile unor cimitire, lipsa orelor predate în limba română la fiecare dintre specializările pentru care există și varianta în limba maghiară, ascunderea monumentelor simbolice și interzicerea ridicării unui catarg cu steagul românesc.

În 1948, regimul comunist a înlocuit stema țării, în încercarea de a elimina cât mai mult din tradiția națională, și a plantat o nouă stemă pe tricolorul național, rezultat din combinarea elementelor heraldice tradiționale cu unul nou, de origine sovietică. În decembrie 1989, poporul a smuls însemnele comuniste de pe drapel și le-a înlocuit cu ceea ce fusese steagul României din 1872 până în 1947.

Articolul 4 (1) Constituția României: "Statul are ca fundament unitatea poporului român și solidaritatea cetățenilor săi".

România, o țară creștin-ortodoxă, cu origini creștine milenare și cu o cultură în care tradițiile religioase se transmit din generație în generație, susține idealurile creștine care guvernează relațiile dintre membrii societății, chiar dacă acestea se manifestă sub forma unor concepte adaptate zilelor noastre.

Întotdeauna am susținut și vom susține respectul reciproc, interzicerea discriminării de orice fel, drepturi egale pentru fiecare cetățean, dar respectul reciproc nu înseamnă că trebuie să ne uităm propriile valori, să ne umilim și să nu luăm măsurile necesare împotriva abaterilor de la legile noastre. Și noi ne iubim țara și considerăm că avem dreptul libertății de exprimare.

În încheiere, aș vrea să fac apel către liderii partidelor politice, mai ales către președintele României, să nu ne pierdem acest sentiment patriotic care desemnează identificarea cu comunitatea cetățenilor noștri și loialitatea față de țara noastră. Cel mai bun scut de imagine pentru România sunt chiar românii.

    George Șișcu - declarație politică având tema Sunt turbulențe serioase în regiune, vor fi efecte și în plan economic, dar, cu calm și măsuri potrivite, putem fi pe creștere și în acest an;

Domnul George Șișcu:

"Sunt turbulențe serioase în regiune, vor fi efecte și în plan economic, dar, cu calm și măsuri potrivite, putem fi pe creștere și în acest an"

A trecut o lună de la începutului războiului din Ucraina, iar din păcate nu putem estima când se va și sfârși. Calculele inițiale ale Rusiei, că va reuși să cucerească rapid țara vecină, au fost date peste cap de rezistența ucraineană, astfel că e greu de spus azi ce se va întâmpla în următoarele săptămâni.

Pentru România, din punct de vedere militar nu sunt motive serioase de îngrijorare. Sigur că atunci când ai un război crâncen la graniță e posibil orice, mai ales cu un lider politic la Moscova atât de imprevizibil, însă apartenența noastră la NATO ne oferă garanții solide de securitate.

Întrebarea multora este însă ce se va întâmpla din punct de vedere economic și dacă putem evita o criză, așa cum se discută deja în multe state europene. România are exporturi către Ucraina și Rusia în valoare totală de două miliarde de euro, iar importurile sunt ceva mai ridicate. Vorbim de un impact de trei la sută, asta în condițiile în care afacerile noastre sunt preponderent orientate către Vest. Cu alte cuvinte, ar trebui ca economia noastră să absoarbă fără probleme șocul pierderii, fie și temporare, a celor două piețe de la răsărit.

Dar indirect suntem și noi expuși, pentru că orice creștere a prețului mondial la combustibili, energie și gaze ne va afecta în bună măsură.

Trebuie să fim cu toții sinceri, să dovedim responsabilitate și să spunem lucrurilor pe nume. Sunt turbulențe serioase în regiune, vor fi și efecte în plan economic, dar cu calm, înțelepciune și măsuri adecvate putem depăși perioada deloc ușoară pe care o avem în față.

Este important ca pe termen scurt să ne asigurăm securitatea energetică și cea alimentară. Am ieșit din iarnă și trebuie deja să ne gândim la sezonul rece viitor. La fel și în domeniul agricol urmează săptămâni decisive.

Nu sunt motive de panică, dimpotrivă. Vor exista bani suficienți pentru investiții, problema este că nu trebuie irosit niciun euro din fondurile europene pe care le avem la dispoziție.

Avem datoria să asigurăm o creștere robustă a economiei românești în acest an și sunt optimist că vom atinge această țintă.

    Vasilică Toma - declarație politică având ca subiect Calitatea serviciilor medicale în instituțiile de stat versus instituțiile private;

Domnul Vasilică Toma:

"Calitatea serviciilor medicale în instituțiile de stat versus instituțiile private"

De peste 10 ani constatăm diferențele dintre serviciile medicale oferite în cadrul unui spital de stat față de unul privat. Este o temă asupra căreia doresc și eu să vă atrag astăzi atenția, fiind una de o importanță deosebită pentru societatea noastră.

Diferențele apar la numeroase niveluri, de la simple proceduri inițiate la internare și până la condițiile de spitalizare. Drepturile pacienților par a fi pură teorie. Spre exemplu, spitalele de stat nu reușesc întotdeauna să impună cu strictețe condițiile de igienă necesare unui mediu spitalicesc sănătos. Pandemia ne-a demonstrat că avem foarte multe probleme în sistemul de sănătate și ar trebui sa fim conștienți de necesitatea unei reforme a sănătății.

În privința siguranței pacientului în mediul privat, diferența o face inclusiv faptul că în clădirile nou construite au fost respectate norme clare de igienă și protecție, pereții fiind zugrăviți cu vopsea lavabilă cu ioni de argint antibacteriană, zonele critice având săli cu centrale proprii de sterilizare a aerului cu filtre speciale.

În fiecare an în țările Uniunii Europene, circa 4,1 milioane de pacienți devin victimele infecțiilor intraspitalicești din spitale de stat. Potrivit Centrului European pentru prevenirea și controlul bolilor transmisibile, între 20 și 30% dintre infecțiile nosocomiale pot fi prevenite prin igienă intensivă și programe de control. Cele mai multe infecții se raportează însă în Statele Unite ale Americii, pentru că acolo pacienții sunt urmăriți și de asiguratori care, în cazul unei infecții nosocomiale, nu plătesc spitalului serviciile medicale. Dar și asigurările medicale, la noi, lasă mult de dorit.

Ce să mai vorbim despre managerii spitalelor de stat care sunt de cele mai multe ori puși la limita legii atunci când vine vorba de achiziții uneori banale sau materii sanitare de ultimă generație. Lipsa unor materiale esențiale pentru desfășurarea unei activități profesionale corecte și de calitate, precum firele de sutură sau sonde, ne plasează în incapacitatea de a desfășura un act medical sigur și efectuat la timp. În aceste condiții, numeroși doctori care au ales să rămână în țară aleg cabinetele din spitalele private.

Ajunși în unități private, mulți medici afirmă că pot în sfârșit să își exercite meseria fără stresul dotărilor, medicamentelor sau materialelor sanitare și fără grija venitului insuficient unui trai decent. Ei nu pot să creeze peste noapte condiții care să asigure siguranța pacientului din mediul de stat. Oricâtă bunăvoință ar avea, nu pot face din acea alocație pentru hrană a unui pacient decât o masă pe care puțini o pot califica ca satisfăcătoare. Cum se recuperează un pacient după boală, când corpul are nevoie de vitamine și proteine, cu un buget de 11 lei pe zi, în condițiile în care prețurile au crescut cu cca. 30%?

Slaba finanțare, organizarea defectuoasă la nivel de management, lipsa dotărilor și personalul insuficient transformă orice protocol sau regulament al unui spital de stat în ceva imposibil de urmat sau de aplicat.

Mediul privat din sistemul medical ne-a prezentat un model de bune-practici medicale care poate fi adoptat cu ușurință și de către managerii spitalelor publice. Hai să dăm jos haina politică și să ne folosim de expertiza acestora pentru dezvoltarea spitalelor de stat prin finanțare corectă, prin remunerarea corespunzătoare a doctorilor, a asistenților medicale și a tuturor celor implicați în actul medical.

    Vasile Nagy - declarație politică despre Situația demografică a României;

Domnul Vasile Nagy:

"Situația demografică a României"

În ceea ce privește scăderea natalității ca trend al ultimelor decenii, acest lucru pune o problemă fundamentală și care va avea un efect dezastruos asupra arhitecturii sociale.

Tranziția demografică pe care o traversează România de 16 ani încoace apropie evoluțiile demografice din România de cele din țările occidentale ale Europei, însă cu un ecart de aproape un secol.

Un prim aspect ce stă la baza acestui proces îl constituie întârzierea economică, politică și socială a țării noastre față de țările vest-europene. Dar chiar și în absența acestor factori, de la o societate constrânsă și forțată să îndeplinească niște "planuri", nu s-ar fi putut aștepta o evoluție constantă după ce "lanțurile" au fost îndepărtate.

Fenomene precum natalitatea, divorțialitatea, migrația, prin definiție componente ale stării socio-economice a unei entități naționale, ținute o perioadă îndelungată în frâu prin intermediul unei legislații restrictive până la absurd, era de așteptat să explodeze atunci când cauza care le limita a fost înlăturată.

O proiecție realizată de Institutul Național de Statistică arată că dacă trendul actual se păstrează, populația României ar putea scădea la 16 milioane de locuitori în 2050. Anul 2021 a fost al 32-lea an în care numărul morților a fost mai mare decât al nou-născuților. În anul 2021 s-au născut cei mai puțini copii din ultimii 100 de ani. Declinul demografic afectează toate sectoarele economiei: PIB, buget, sustenabilitatea fondurilor de pensii, fondurile europene care se alocă în funcție de numărul de locuitori.

Geografic, suntem o țară europeană. Economic vorbind, tindem către acest statut.

Efectele crizei sanitare asupra fenomenelor demografice sunt vizibile, în special în cazul deceselor, care, din luna iunie 2020, au înregistrat un trend crescător față de lunile corespunzătoare din anul precedent, și în cazul căsătoriilor, care, începând cu luna martie 2020, au înregistrat scăderi ale numărului de evenimente față de lunile corespunzătoare din anul precedent.

În perioada ianuarie 2020 - februarie 2021, numărul nașterilor a fost în scădere în fiecare lună față de luna corespunzătoare din anul precedent, cu excepția lunii decembrie 2020, când numărul născuților-vii a depășit ușor numărul născuților-vii din luna decembrie 2019.

Anul 2020 a fost anul cu cele mai puține nașteri din 1967 până în prezent, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. S-au născut 163 de mii de copii, cu peste 40 de mii mai puțini ca în anul 2019.

Cifrele arată că scăderea natalității nu a fost influențată de pandemie decât pentru nașterile înregistrate în luna decembrie 2020, acei copii fiind concepuți cu 40 de săptămâni înainte, cât este durata unei sarcini la termen, adică în luna martie 2020.

Lipsa a peste 40 de mii de copii dintr-o generație are un impact direct asupra sistemului de educație. La grădiniță, de exemplu, în anul în care aceștia vor ajunge în învățământul preșcolar, vor fi cu cel puțin 1.600 de grupe de câte 25 de copii mai puține față de cele din anul anterior. La fel și pentru momentul în care această generație va ajunge la școală.

Potrivit datelor Academiei Române și INS, anual, între 1970 și 1989, s-au născut câte 360 de mii de copii, în medie.

În 1989 s-au născut 369.000 de copii, iar în 1990, numărul a fost de 314.746. De atunci, natalitatea a scăzut aproape continuu, cu ușoare reveniri. Până acum, însă, 163.320 de nou-născuți într-un an nu am mai avut din anii ’60.

Cifrele dramatice au legătură cu sărăcia de la periferie, cu spitalele fără posibilități, dar și cu voința de a trăi mai bine a milioanelor de români plecați din țară, care se adaugă și ei la scăderea demografică a României.

Atâta vreme cât nivelul de trai din țară va fi net sub cel din Vest, oamenii vor continua să plece, iar cei care vor rămâne nu e sigur că vor dori să contribuie la creșterea natalității.

Instabilitatea, complicațiile familiale, detaliile modernității, grijile cele mai banale, absența creșelor și grădinițelor publice, permanentele crize politice, sociale, economice sunt motive care-i determină pe mulți să aibă câte un copil sau să renunțe la acest vis.

Dacă vorbim de măsuri punctuale, numai alocația sau stimulentele financiare nu reprezintă soluția de redresare a natalității.

Este un fenomen mult prea complex. În spatele fenomenului de a avea 1 sau 2 copii sunt factori de natură economică, socială și personală. Sunt sute de mii de cupluri care au luat decizia de a nu avea copii sau alte sute de mii care au decis să aibă un singur copil.

Sunt necesare politici publice serioase, o serioasă rețea de creșe și grădinițe.

Drama demografică a României se va accentua dacă autoritățile nu încurajează familiile să aibă mai mulți copii, prin reducerea impozitelor pe venit proporțional cu creșterea numărului de copii din familie sau prin programe de lucru part-time pentru părinți.

România are nevoie de un studiu amplu în urma căruia să se identifice motivele pentru care cuplurile tinere iau decizia de a nu avea copii sau de a avea doar un copil, pentru a veni în sprijinul creșterii natalității cu noi măsuri fiscale.

    Vetuța Stănescu - declarație politică intitulată Constructorii au nevoie de ajutor!;

Doamna Vetuța Stănescu:

"Constructorii au nevoie de ajutor!"

România se bucură de o situație privilegiată printre statele lumii, și chiar printre cele de pe continentul european. Ca membru al Uniunii Europene și NATO, țara noastră are acces la prosperitatea comunității europene, dar beneficiază și de garanții de securitate cum nu a mai avut în toată istoria sa. Suntem parte a "Vestului", deoarece această coordonată cardinală nu mai reprezintă de o bună perioadă doar o indicație geografică. A fi parte din Vest înseamnă astăzi a fi parte a unei civilizații. Civilizație în care statul de drept, democrația, libertatea, diversitatea și toleranța sunt vectorii ce ne îndrumă pe traseul nostru spre un "mâine" mai bun decât a fost "ieri". Deși viitorul este întotdeauna incert, locul nostru în familia europeană și euro-atlantică ne face să fim optimiști.

Vedem cu toții dezastrul produs de războiul purtat la câțiva kilometri de granițele noastre. Faptul că țara noastră nu este parte în mod direct la acest conflict abominabil, nu înseamnă că nu suntem și nu vom fi afectați de continuarea violențelor și incertitudinea păcii în regiune. Principalele efecte ale momentului istoric pe care nu am fi vrut să îl trăim, se regăsesc în creșterile de prețuri, iar această consecință se răsfrânge asupra unui sector vital pentru dezvoltarea și securitatea României, anume construcțiile. În acest moment, sectorul construcțiilor este într-un pericol real de a intra în colaps, multe companii fiind în situația de a sista lucrările pe șantiere.

Creșterea alarmantă a prețurilor, pe fondul războiului din Ucraina, determină întârzierea multor proiecte de investiții, lucru care se traduce într-o diminuare a capacității statului român și a antreprenorilor de atragere a fondurilor europene. România are o mare dependență de importuri în ceea ce privește materialele de construcții. Nevoia de materii prime, precum minereurile de fier și oțel-beton, nu poate fi satisfăcută de producția noastră internă, recurgerea la achiziții externe fiind imperioasă. Comparativ cu sfârșitul verii anului trecut, când s-a raportat o creștere a prețurilor la materialele de construcții de 300%, astăzi avem parte de scumpiri de până la 80% față de prețurile lunii septembrie 2021! Situația este cât se poate de critică!

Țara noastră a trecut deja prin mai multe șocuri: criza sanitară și economică cauzată de virusul SARS-CoV-2, criza energiei și a gazelor, criza generată de falimentul City Insurance, cel mai important asigurator pentru contractele de execuție, iar astăzi criza din Ucraina, țară care exportă cantități însemnate de minereuri. Dacă nu intervenim cu celeritate în privința situației din ce în ce mai grave a constructorilor, toate eforturile de a ne redresa vor fi în van. Constructorii au fost principalul motor al economiei românești în cei doi ani de pandemie, când foarte multe industrii și-au suspendat sau chiar sistat definitiv activitatea. Atât noi, Parlamentul României, cât și Guvernul trebuie să venim cu soluții concrete și rapide pentru a-i ajuta pe cei care pun fundația acestei țări. Din lipsa capacității și a neprofitabilității proiectelor, foarte mulți operatori economici din acest sector au denunțat contractele cu statul român. Procentul privind actualizarea prețurilor agreate în contracte este insuficient pentru ca antreprenorii să supraviețuiască acestor creșteri fulminante.

Fără ajutorul decidenților politici, o industrie vitală pentru dezvoltarea și modernizarea României este obstrucționată sau chiar în pericol de a-și pune lacătul. Nu ne mai permitem întârzieri, momentul acțiunii este acum!

    Mihai Weber - declarație politică având titlul Coaliția a fost formată pentru a guverna bine, pentru a scoate țara din criză, pentru a aduce prosperitatea și siguranța zilei de mâine în casele românilor!.

Domnul Mihai Weber:

"Coaliția a fost formată pentru a guverna bine, pentru a scoate țara din criză, pentru a aduce prosperitatea și siguranța zilei de mâine în casele românilor!"

Ceea ce s-a întâmplat zilele trecute în cazul creșterilor nejustificate de preț la combustibili nu numai că nu poate fi acceptat, nu numai că a reprezentat un act de speculă al unor agenți economici, dar trebuie să ne dea de gândit. În contextul în care România este deja o victimă colaterală a războiului dintre Rusia și Ucraina, aflată în proximitatea unei linii a frontului extrem de imprevizibilă, este imperios necesar ca țara noastră să se poată baza atât pe stabilitatea și puterea sa economică, cât și pe soliditatea instituțiilor statului. Reacția întârziată a instituțiilor statului român în cazul episodului de la benzinării nu este de natură să ofere siguranță cetățeanului de rând și, trebuie să o spunem clar și răspicat, creează premisele destabilizării unei întregi economii. În ceea ce privește nesiguranța și panica ce s-au manifestat în rândul populației, acestea sunt stări care vin ca urmare a lipsei de acțiune a instituțiilor statului, tocmai în acele momente în care prezența lor ar fi trebuit să fie mai vizibilă ca oricând.

În acest spațiu liber lăsat de autorități își fac loc, așa cum se întâmplă de când lumea, profitorii de război și știrile false, alarmiste, de genul celor cu bancomatele și valuta, cu pastilele cu iod, pașapoartele sau cu transformarea pivnițelor în adăposturi. Deja oamenii au reînceput să ia cu asalt magazinele și să își facă provizii, ceea ce, evident, va crea în curând o presiune și asupra prețurilor la alimentele de bază.

Vă cer să acționăm în așa fel încât să scoatem din amorțeală instituții care ar trebui să își facă simțită prezența, să informeze populația, în această perioadă dificilă. Am format o coaliție pentru a guverna bine, pentru a scoate țara din criză, pentru a aduce prosperitatea și siguranța zilei de mâine în casele românilor, pentru a găsi soluții ca toate acestea să devină realitate.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal privind unele măsuri fiscale cu scopul redresării demografice prin încurajarea natalității prin deduceri personale din venituri salariale (Pl-x 459/2021) (retrimisă comisiei).  

După pauză

     

(În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Șerban, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganț și de doamna deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările ședinței Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 329 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 142.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite.

Reamintesc că astăzi dezbatem inițiativele pentru care comisiile permanente au propus respingerea.

Avem o intervenție pe procedură, domnule Simionis? Simonis?

 
     

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

E bine! (Râsete.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

V-ați dori dumneavoastră să vă numiți așa, domnule Simion!

Domnule președinte,

Am să vă rog să supuneți votului retrimiterea la comisii a Pl-x 459/2021, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal privind unele măsuri fiscale cu scopul redresării demografice prin încurajarea natalității prin deduceri personale din venituri salariale.

Mulțumesc.

Pl-x 459/2021, retrimitere două săptămâni.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Nu avem consens. Nu.

Supun votului propunerea de retrimitere a Pl-x 459/2021. Două săptămâni?

Vot, vă rog.

 
   

170 de voturi pentru, două contra.

Propunerea a fost adoptată.

Pl-x 459/2021 - două săptămâni la comisie.

Domnul Flucuș Dumitru?

Vă rog, pe procedură?

 
Informare privind încetarea activității domnului deputat Dumitru Flucuș ca deputat neafiliat și activarea sa în cadrul Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor.  

Domnul Dumitru Flucuș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă anunț că începând de azi îmi încetez activitatea ca și deputat neafiliat și îmi voi începe activitatea în cadrul Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor. (Aplauze.)

Vă mulțumesc și vă urez o primăvară minunată tuturor!

Voci din sală:

Bravo! (Aplauze.)

     

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Bine ați venit alături de noi!

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, intrăm în ordinea de zi.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru instituirea Zilei Mărțișorului ca zi de sărbătoare națională (Pl-x 650/2019) (rămasă pentru votul final).  

1. Propunerea legislativă pentru instituirea Zilei Mărțișorului ca zi de sărbătoare națională; Pl-x 650/2019.

Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cineva cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate, reprezentantul Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, raportul suplimentar, vă rog.

   

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport suplimentar asupra Propunerii legislative pentru instituirea Zilei Mărțișorului ca zi de sărbătoare națională.

Inițiativa legislativă a fost trimisă spre dezbatere și avizare Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, Comisiei pentru administrație publică, Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Comisia a dezbătut propunerea legislativă în ședințele din 4 și 11 februarie 2020, respectiv 8 decembrie 2021.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenți - 7 voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale? Nu sunt intervenții.

Domnul Bulai.

 
   

Domnul Iulian Bulai:

Mulțumesc, domnule președinte.

Folosesc această oportunitate extraordinară pentru a da un exemplu bun în Parlamentul României, că există curaj pentru a respinge legi populiste.

Mărțișorul este o tradiție românească moștenită de la strămoșii noștri daci, o tradiție anterioară românizării, în cazul nostru, și slavizării, în cazul vecinilor de la sud de Dunăre, prezentă de mai mult de 8.000 de ani pe teritoriul acestei zone din Europa, nu doar din România, și nu are nevoie de o lege pentru a fi reglementată.

Folosesc acest exemplu bun pentru a îndemna colegii parlamentari să voteze așijderea și în alte situații în care transformăm obiceiuri, tradiții, zone, obiecte, zile importante în legi fără sens, ignorând fundamentul corect al unei sărbători, exagerând, făcând o lege din aceasta.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, propunerea rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului (Pl-x 261/2021) (rămasă pentru votul final).  

2. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului; Pl-x 261/2021.

Din partea inițiatorilor? Nu.

Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, raportul, vă rog.

   

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate, prin adresa Pl-x 261/9 iunie 2021, cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 21 al Legii nr. 360/2002 cu un nou alineat, alin. (51), urmărindu-se aplicarea prevederilor alin. (5) al art. 21 din actul normativ de bază și polițiștilor intrați în corpul ofițerilor de poliție până la data de 2 iulie 2018, dacă prin aplicarea acestora li s-ar acorda un grad profesional mai mare, chiar dacă aceștia se aflau în perioada de tutelă profesională.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din 7 iunie 2021.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României, republicată.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.

În urma finalizării dezbaterilor asupra propunerii legislative, membrii celor două comisii au hotărât transmiterea către plenul Camerei Deputaților a prezentului raport comun, de respingere a propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

La dezbateri generale, domnul Badiu Georgel, Grupul AUR.

 
   

Domnul Georgel Badiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect de lege își dorește să corecteze niște inechități din sistemul de ordine publică, își dorește să repare gafele sistemului de salarizare și de promovare, și a sistemului de pensii din România.

Știm că sunt în sistem diferențe extraordinar de mari de la o pensie la alta, de la un salariu la altul. Sunt oameni care pe același post, în ani diferiți, dacă au ieșit la pensie, primesc pensii diferite. Sunt oameni cărora li se aplică un tratament diferit, în funcție de modificările legislative apărute. Noi am încercat să corectăm pe segmentul de ordine publică o inechitate apărută în ceea ce privește promovarea unora din lucrătorii de poliție.

Din păcate, doar noi susținem repararea unor inechități în ceea ce privește salarizarea, pensiile și promovarea oamenilor din această țară. Văd că celelalte partide se încăpățânează să voteze împotrivă.

V-aș ruga să vă gândiți și poate reușim, totuși, să facem un lucru bun pentru sistemul de ordine publică, având în vedere faptul că sunt atât de mulți polițiști care își doresc să primească respect de la dumneavoastră, de la Legislativ și de la Executivul țării.

Știți foarte bine că inclusiv pe partea de salarizare nu li se aplică legea și este în vigoare, dar termenul de intrare în vigoare se prorogă de la an la an.

Haideți să facem un efort și măcar un minim de decență să existe în acest Legislativ al țării, să se poată remedia o inadvertență în ceea ce privește promovarea oamenilor pe funcții.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Tanasă Dan.

Vă rog.

 
   

Domnul Dan Tanasă:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Folosesc acest prilej pentru a atrage atenția PSD și PNL că e cazul să înceteze bătaia de joc la adresa polițiștilor.

Știu, v-ați ascuns, și cei de la PSD, și cei de la PNL, v-ați ascuns în Palatul Victoria și v-ați ascuns și în Palatul Parlamentului și nu i-ați văzut pe polițiști că au protestat în stradă, nu pentru niște favoruri, ci pentru respectarea unor legi, legea salarizării lor. Nu își doresc altceva decât să fie tratați cu decență, să fie eliminate inechitățile din sistem și să fie încurajați să respecte și să aplice legea în România.

Din păcate, modul în care se face salarizarea polițiștilor este rușinos și considerăm că este deosebit de periculos să ne batem joc de polițiști, pentru că, dincolo de problemele cu care ne confruntăm, fie ele la nivel local sau internațional, să știți că o problemă deosebit de gravă, care ne poate afecta pe termen mediu și lung, este dezordinea socială.

Or, vă rog să înțelegeți, dragi colegi de la PSD și de la PNL, să transmiteți Executivului că este nevoie ca polițiștii să fie respectați, pentru că astfel putem să asigurăm o liniște socială în societatea românească.

Vă mulțumesc frumos. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții.

Comisia propune respingerea.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

 
     

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Mai e o intervenție!

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Ați avut doi vorbitori, domnule Simion!

 
     

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

La următoarea!

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale (Pl-x 249/2021) (rămasă pentru votul final).  

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

4. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale; Pl-x 249/2021.

Dacă sunt intervenții din partea inițiatorilor?

Sunteți inițiator?

   

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Da.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă rog.

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu (din sală):

Verificați!

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Ce să verifice, domnule Suciu?

Avem două legi foarte importante pe care le-ați "trântit" și la Senat, și în comisiile Camerei Deputaților. Sunt inițiator pe aceste legi.

Vă place, nu?! (Vociferări.)

E în regulă.

Da, colegul dumneavoastră nu e atât de experimentat ca dumneavoastră, care ați vrut să treceți certificatul verde la locul de muncă.

Da, da, da, că v-a văzut o țară întreagă, domnule Suciu!

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu (din sală):

Nu dialogați cu sala!

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Nu, nu sunteți președinte de ședință!

Vedeți că încălcați Regulamentul!

 
     

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Nu mai dialogați!

Domnule Simion, vă transmit eu!

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Așa, bravo, v-a șoptit!

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Nu mai dialogați cu sala, vă rog frumos!

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

V-a șoptit!

Finanțarea partidelor politice este o problemă cât se poate de actuală, având în vedere că în momentul acesta o majoritate a românilor trăiește în sărăcie. Le spuneți mereu că nu sunt bani de alocații, nu sunt bani de salarii, nu sunt bani de pensii, însă pentru partidele politice gândiți și găsiți zeci de milioane de euro.

Florin-Vasile Cîțu, președintele Partidului Național Liberal, a promis că va scădea banii pentru partidele politice, a venit la guvernare, a venit ca prim-ministru. Nu doar că nu a scăzut cuantumul de bani pentru partidele politice. Primiți vreo 12 milioane de euro, domnule Andronache, dumneavoastră, ca Partid Național Liberal! (Vociferări.) Păi, sunteți liderul de grup al Partidului Național Liberal! 12 milioane de euro, pentru care nici măcar nu dați socoteală în partidele dumneavoastră!

Avem un trezorier de la PSD care și-a cumpărat case cu banii de la partidele politice! Vă zic și cum îl chema, domnule Simonis!

UDMR-ul nu primește, că nu e partid politic, e asociație culturală și mă aștept să voteze, alături de noi, această inițiativă.

În momentul acesta Legea partidelor politice prevede ca fiecare partid politic, în funcție de scorul electoral pe care l-a obținut, să primească niște milioane sau zeci de milioane de euro. Scor electoral la alegerile parlamentare 75% și la alegerile locale 25%.

Vrem să oprim acest jaf al banului public, având în vedere situația de criză în care ne aflăm.

În acest sens, am depus acest proiect legislativ pe care vă rog să îl retrimiteți la comisii.

Vot, vă rog, domnule președinte.

 
   

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Procedură, vă rog.

Eu supun la vot, domnule Simion!

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Domnule Simion, nu mai mințiți, atâta tot! Asta este rugămintea mea.

De ce nu veniți aici, la microfon, să spuneți că luați și dumneavoastră această subvenție?!

Ăsta este adevărul! Trebuia să veniți aici și să spuneți că aveți, beneficiați, ca partid parlamentar, de această subvenție.

Proiectul dumneavoastră nu propune ceea ce ați spus dumneavoastră aici. De asta vă rog să nu mai mințiți. Vă rog să spuneți adevărul!

Adevărul este că primiți acești bani, îi aveți în conturi, domnule Simion, și dumneavoastră ați venit cu un proiect în care spuneți că ați dori, fără proceduri de achiziție publică și fără nicio altă prevedere în acest proiect, să folosiți discreționar acești bani pentru așa-zise investiții sociale. Asta este realitatea!

Pe cale de consecință, ceea ce spuneți dumneavoastră reprezintă o mică minciună.

Rugămintea mea este să veniți să vă cereți scuze, pentru că ați afirmat că acea subvenție mi se alocă mie, ca persoană fizică. Or, este cu totul și cu totul deplasat ceea ce ați afirmat dumneavoastră. Realitatea este că, potrivit legii, domnule Simion, potrivit legii, subvenția se acordă tuturor partidelor parlamentare și vă respect pentru că sunteți un coleg în acest for legislativ.

Dar rugămintea mea este să spunem adevărul de la acest microfon.

Mulțumesc.

 
     

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Drept la replică!

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă rog, domnule Simion.

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cât de calm pot, o să-i explic domnului Andronache faptul că sunt două proiecte de lege.

Proiectul aflat în dezbatere acum prevede oprirea finanțării de la bugetul de stat pentru partidele politice, următorul proiect aflat pe ordinea de zi prevede posibilitatea ca banii pe care îi avem în cont și care se depun în contul fiecărui partid să-i putem folosi și la construcția, de exemplu, a unui spital.

Asta am anunțat de la început, asta facem, și nu v-am acuzat, domnule Andronache, cu respect, pe dumneavoastră, pe persoană fizică, că vă însușiți acești bani. Spuneam că zeci de milioane de euro, în fiecare an, merg și către conturile Partidului Național Liberal.

În acest moment, Alianța pentru Unirea Românilor are în cont, de anul trecut, aproape 4 milioane de euro, bani pe care vă rugăm să ne permiteți să îi folosim pentru construcția unui spital, pentru că nu vrem să-i folosim pentru activitatea noastră direct politică.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Axinia Adrian-George.

Vă rog.

 
   

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În timp ce românii se luptă cu sărăcia energetică și cu inflația galopantă, care a pus stăpânire pe toate aspectele vieții noastre, partidele politice se înfruptă din banii publici ca și cum ar fi cele mai înfloritoare vremuri pe care le trăim.

Toată lumea știe că AUR nu a cheltuit niciun ban din sumele primite drept subvenție pentru partid, de la stat, și că ne dorim ca din banii respectivi să construim un spital, dar legea nu ne permite acest lucru, motiv pentru care vrem să schimbăm Legea finanțării partidelor politice. Și putem să ne atingem obiectivul pe două căi: ori permitem, prin lege, ca banii să fie folosiți de partide pentru construcția de spitale și așezăminte speciale, ori eliminăm de tot subvenția pentru partide și relocăm toți banii spre același scop.

În timp ce salariile, pensiile și alocațiile au fost nesatisfăcătoare în ultimii ani, subvențiile pentru partide au crescut.

Să vă dau un exemplu. Între 2008 și 2019, subvențiile plătite partidelor politice au crescut de 31 de ori, în timp ce, în aceeași perioadă, sumele alocate pentru plata alocației pentru copii au crescut doar de două ori.

Corupția, în România, este generalizată, iar acest proiect de lege este un prim pas pentru reducerea corupției. Prin reglementarea domeniilor în care pot fi folosiți banii se reduce finanțarea frauduloasă a campaniilor electorale.

Banii de la bugetul de stat pentru partide nu ar trebui să existe deloc, din punctul meu de vedere. Este nevoie de o altfel de politică, nu mai contează culoarea politică, ci doar interesul românilor.

În doar două luni, în primele luni din 2021, partidele au primit 8 milioane de euro. Câte nu se puteau face pentru românii din banii aceștia?! Se poate face politică și fără banii de la stat! AUR a demonstrat asta în campania din 2020!

Așa că, stimați colegi, nu aveți nicio scuză să votați împotriva modificării Legii finanțării partidelor politice!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Pe procedură, domnul Simonis.

Vă rog.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi,

N-aș fi vrut să intervin, însă faptul că există acest dublu limbaj, această ipocrizie a unor colegi de-ai noștri, simt nevoia să am această intervenție. Și anume, faptul că un partid parlamentar, și anume, AUR, ne spune că are aproape 5 milioane de euro în conturi. 5 milioane de euro în conturi! În același timp ne spune că n-au nevoie de bani. Dați banii înapoi, dacă nu aveți nevoie de ei, pentru că nu vă obligă nimeni să țineți banii în conturi!

Pe de altă parte, am auzit faptul că nu aveți nevoie de bani de la stat ca să faceți campanie.

Da, voi nu aveți nevoie de bani de la statul român să vă faceți campanie, în schimb, aveți finanțări dubioase din multe alte surse care vă fac să nu fiți dependenți de acești bani! (Aplauze.)

Încă o dată, dacă nu aveți nevoie de cele 5 milioane de euro din conturi, dați-i înapoi, că nu vă obligă nimeni să-i țineți!

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Andrușceac, din partea inițiatorilor.

Vă rog.

 
   

Domnul Antonio Andrușceac:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă adresez mai degrabă poporului român, decât colegilor mei parlamentari, pentru că ceea ce vrem să facem, prin acest proiect de lege, este să oprim această "hemoragie" de bani, într-un moment în care nu avem bani să creștem pensii, nu avem bani să creștem salarii, nu avem bani să majorăm indemnizațiile de creștere ale copiilor, nu avem bani să dotăm spitalele și nici măcar să le autorizăm pentru funcționare din punct de vedere al siguranței la incendiu. Avem însă bani să dăm politicienilor să-și cumpere mașini de lux, avem bani să dăm unei clase politice care este în Parlament de peste 30 de ani, care are mii și zeci de mii de susținători și de membri de partid, din ale căror cotizații ar putea să facă ceea ce facem noi, un partid nou intrat în Parlament, care ne susținem din donații pe care le facem noi, parlamentarii, care n-am venit aici să ne îmbogățim, membrii noștri de partid și, într-un mod absolut transparent, simpatizanții noștri.

Pentru chestiile absolut necolegiale și neprincipiale spuse aici de către liderul de grup al PSD, l-aș ruga să vină, ca un om inteligent care conduce un partid de oameni, care are capacitatea să vegheze la transferul oricăror fonduri care li se par dubioase, îl invoc aici și pe domnul președinte, care are informări de la serviciile de informații interne și externe, să vină cu dovezi că partidul din care fac parte primește finanțări dubioase. Altfel, există și o justiție aici, pe pământ, și una divină, care vede ceea ce vreți să faceți, într-un mod incorect, pentru faptul că noi vrem să oprim aceste finanțări din bani publici sau, în măsura în care acest lucru nu este permis, pentru că nu-l vreți, v-ați obișnuit să luați acești bani, să ne permiteți, celor care nu vrem să-i folosim, să le dăm o destinație care să fie în folosul românilor.

Nu aveți niciun fel de...

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă rog să finalizați, domnule deputat!

 
   

Domnul Antonio Andrușceac:

Imediat, domnule președinte!

...nu există niciun fel de justificare pentru oamenii care spun că lucrează în folosul poporului român și sunt plătiți de poporul român să voteze împotriva acestei legi. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Szabó Ödön, pe procedură.

Vă rog.

 
Solicitarea aplicării art. 158 alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Regulamentul nostru, la art. 158 alin. (5), spune așa: "Este interzisă filmarea în direct sau înregistrarea ședinței Camerei Deputaților, Biroului permanent, Comitetului liderilor... Prin derogare de la paragraful anterior deputații pot transmite sau înregistra ședința... din băncile alocate grupului parlamentar".

Vă rog să puneți în funcțiune Regulamentul nostru. Este în vigoare. Dacă nu, atunci să solicitați sancționarea persoanei respective.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale (Pl-x 249/2021) (rămasă pentru votul final).  

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Rusu Daniel, ultima intervenție din partea inițiatorilor, Grupul AUR.

Domnule Simion! Domnule Simion! Domnule Simion!

Vă rog.

   

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu vreau să fac un apel la toți colegii noștri din Parlamentul României, să revenim cu picioarele pe pământ, să facem acest joc politic democratic, să nu uităm niciodată că suntem aici datorită poporului care ne-a ales, datorită cetățenilor, să votăm acest proiect de lege și, nu în ultimul rând, să-i întrebăm, eventual, printr-un referendum, dacă sunt sau nu de acord ca acești bani, care se duc pe subvențiile pentru partidele politice, să fie cheltuiți așa cum prevede actuala lege.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, pentru citirea raportului.

Vă rog, doamnă, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Olivia-Diana Morar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunității a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, trimisă cu adresa Pl-x 253 din 7 iunie 2021 și înregistrată cu nr. 4c-13/472 din 8 iunie 2021.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 25 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 334/2006, în sensul ca veniturile care provin din subvenții de la bugetul de stat să poată avea ca destinație nu doar investiții în bunuri mobile și imobile necesare activității partidelor respective, cum este prevăzut în prezent, ci și investiții destinate interesului general, anume așezăminte culturale, medicale sau sociale.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritatea voturilor deputaților prezenți, respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnule Simion.

Vă rog.

Nu vă dau cuvântul.

Vă pofteam în banca dumneavoastră sau, mă rog, în rând!

 
     

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Păi și când îmi dați cuvântul?

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă rog.

După! La dezbateri.

Domnul Lupu Andrei, din partea USR, la dezbateri generale.

 
   

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi din toate partidele, eu v-aș propune să o luăm mai ușor cu populismul pe scări.

Cu toții ați beneficiat, de-a lungul timpului, de subvenție de la stat. De altfel am observat acum, colegii de la AUR vorbeau despre eliminarea subvențiilor, raportul vorbea despre cum se folosesc aceste subvenții. Deci m-aș bucura înainte să știm și despre ce vorbim.

Dar, haideți să le răspund și legat de modul în care se folosesc subvențiile.

Sunt total de acord cu dumneavoastră că subvențiile au devenit prea mari. Legea finanțării partidelor politice permite să existe subvenții mai mici.

M-aș fi bucurat, stimați colegi de la AUR, să nu votați prevederile din Legea bugetului, pe care am susținut-o în dezbateri în această iarnă, privitoare la planul pentru subvenții anul acesta. Atunci ați fi putut demonstra că nu susțineți subvenții prea mari.

În ceea ce privește modul de finanțare al partidelor politice, ele pot fi finanțate direct de la stat sau indirect, din mediul privat, că or fi cotizații, că or fi donații.

Vă doriți să ne întoarcem într-o perioadă anterioară, când existau tot felul de partide "breloc", întreținute de către vreun oligarh sau altul, asta doriți să fie AUR sau alt partid din România?

Nu cred că vă doriți asta. Nici noi nu ne dorim asta!

Ceea ce putem face, în schimb, este:

1. Să micșorăm subvenția la un plan minimal necesar pentru supraviețuirea partidelor politice, din punct de vedere organizatoric.

Și 2. Să avem o transparență maximă în ceea ce privește cheltuirea banilor pe care îi obținem de la stat.

Din punctul acesta de vedere, partidul pe care îl reprezint a făcut totul public la nivelul întregii societăți, a publicat pe site toate cheltuielile pe care le avem.

Faceți același lucru, dacă vreți să nu păcălim românii și să nu ne mai limităm la a fi populiști, spunând că eliminăm cu totul subvențiile și luăm noi bani de la mai știu eu ce alte surse interne sau externe. Nu fac aici o teorie a conspirației, deși la nivelul societății e bine cunoscut acest lucru.

Prin urmare, din nou, vă rog cu populismul mai încet și haideți să găsim soluții cu adevărat aplicabile!

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Dintr-o eroare a fost prezentat un alt raport.

Din partea comisiei, vă rog, aveți cuvântul pentru citirea raportului.

 
   

Doamna Olivia-Diana Morar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt două rapoarte, conținuturile fiind aproape similare, și s-a produs o eroare materială în privința inversării lor, în funcție de locul lor pe ordinea de zi.

Astfel că, vizavi de proiectul în discuție, Pl-x 249/2021, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunității a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, trimisă cu adresa Pl-x 249 din 7 iunie 2021 și înregistrat cu nr. 4c-13/468 din 8 iunie 2021.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea unor dispoziții din Legea nr. 334/2006, în sensul eliminării subvențiilor acordate partidelor politice de la bugetul de stat, în scopul utilizării acestor sume pentru acoperirea unor nevoi de ordin social.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritatea voturilor deputaților prezenți, respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 334/2006.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Tănase Antonel, neafiliat.

Vă rog.

 
   

Domnul Antonel Tănase:

Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Introducerea, în 2015, a finanțării campaniilor electorale în Legea nr. 334 a fost un lucru salutat de toate partidele politice și de opinia publică, pentru că permitea o campanie civilizată, transparentă și după niște reguli clar acceptate de toate partidele politice.

În schimb, creșterea subvenției care, în momentul de față, pentru fiecare parlamentar practic un partid încasează în jur de 45.000 de lei lunar și ajunge la atâtea și atâtea zeci de milioane de lei care stau necheltuiți în conturile partidelor și le permit să cumpere publicitate electorală sau alte tipuri de publicitate în mass-media sau aruncarea pe piață a tuturor felurilor de sondaje care manipulează, de fapt, opinia publică și nu fac o informare corectă, este un lucru nedemocratic, netransparent și necivilizat.

Și atunci, propunerea de bun-simț ar fi ca în ani neelectorali subvenția să fie limitată la o sumă rezonabilă, undeva la 100.000 de lei pe lună de fiecare partid, și nu la 45.000 de lei, cât a ajuns în momentul de față.

Multiplele crize cu care se confruntă societatea românească în momentul de față ne fac pe noi, aleșii trimiși în Parlament, să ne gândim dacă nu cumva ar trebui, până în 2024, suspendată cu totul această subvenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnule Simion, aveți cuvântul.

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Iată, dragi colegi, că am ajuns și la Pl-x-ul care vizează posibilitatea ca fiecare partid să facă așa cum consideră cu acești bani de la buget, și noi dorim să construim un spital pe care să-l oferim statului român care, săracul stat român, fiind căpușat de-a lungul anilor, nu a putut să construiască un spital nou, și românii merg și se îmbolnăvesc în spitale de infecții nosocomiale și așa mai departe.

Ce nu înțeleg eu, pentru că noi am fi de acord și să se reducă foarte mult subvenția pentru partidele politice, așa cum a propus domnul Antonel Tănase, așa cum au propus colegii de la USR.

Însă, acum un an, când m-am dus frumos la domnul Florin-Vasile Cîțu, fostul premier, din fericire, i-am spus: "Vrem să construim acest spital". "Nu, că noi vom tăia banii pentru partide!".

Nu s-a ținut de cuvânt. Domnul Antonel Tănase, domnii de la USR erau la guvernare, aveau pâinea și cuțitul. Nu cred că UDMR se opunea atunci, domnule Csoma Botond, pentru că oricum UDMR nu beneficiază de această lege a finanțării partidelor politice. Nu, UDMR ia fonduri din altă parte, de la fondurile pentru minorități, se încadrează în altă lege.

Deci, atunci când ați avut pâinea și cuțitul, când ați fost la guvernare, de ce n-ați făcut acest lucru? Era simplu! V-a păcălit Cîțu că impune legea, trebuie să fie 0,01 din bugetul de stat, și ați acceptat. Trai, neneacă, pe banul contribuabilului român!

Eu nu zic, domnule Moșteanu, că aceste sume nu trebuie să fie transparente, ba, din contră, sunt cât se poate de transparente. Trebuie să fie o comisie de cenzori și în momentul acesta, care verifică destinația finală a sumelor. Doar că din sumele actuale se dă mită pentru presă.

Partidele clasice dau către UM-uri, către diferite alte posturi de televiziune. Dumneavoastră dați mai puțin pentru presă și dați mai mult la reclamă pe Facebook.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă rog să vă apropiați de final, domnule deputat.

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Totodată, aceste sume sunt alocate pentru plata sediilor și secretarelor.

De aceea, sperăm, pentru că e evident, eu am cerut domnului președinte de ședință retrimiterea măcar a acestui proiect de lege, pentru că pe cel anterior, domnule președinte de ședință, nu l-ați supus la vot. Cer retrimiterea acestui proiect de lege, care prevede posibilitatea construirii de obiective de genul unui spital, la comisii.

Și vă rog, domnule președinte de ședință, să supuneți măcar de data asta la vot, respectând Regulamentul Camerei Deputaților, pe care îl invocă colegul Szabó Ödön, în cazul meu, că nu am voie să transmit în direct decât liniștit de la locul meu, din banca mea.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Mulțumesc.

Propunere de retrimitere la comisie Pl-x 249/2021. Cât timp, domnule Simion?

 
     

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Două săptămâni.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Două săptămâni.

Vot, vă rog.

 
   

37 de voturi pentru, 148 de voturi contra, unul "nu votez".

Propunerea a fost respinsă, domnule Simion.

Domnul Pavel, PNL.

Vă rog.

 
   

Domnul Pavel Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte de comisie.

Stimați colegi,...

 
     

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

De ședință.

 
   

Domnul Pavel Popescu:

Domnule președinte!

M-a indus colegul în eroare.

Stimați colegi de la AUR,

În timp ce dumneavoastră vă expuneați aici clasicul populism grețos, am intrat pe site-ul dumneavoastră, partidulaur.ro. Vă fac și reclamă. Și m-am dus la "Donează" și la "Principii generale privind finanțarea AUR". Am apăsat pe butonul "Descarcă finanțarea AUR" și am dat de un document absolut caraghios, așa cum spune liderul dumneavoastră, de un populism grețos, în care nu apare niciun tabel Excel, nu apare nicio statistică cu privire la faptul în care voi predicați aici că în mod total transparent vă cheltuiți banii. Nu aveți cum!

Dacă v-ați uita puțin pe pagina liderului vostru, ați vedea, așa, într-un mod foarte ironic - n-am să-i pronunț numele - că domnul lider își donează salariul de parlamentar, cum zice el, indemnizația, și de 6 -7 ori pe lună, pentru 6 - 7 cauze diferite. N-ai cum, că, dacă l-ai donat o dată luni, pe 2, nu poți să-l donezi și pe 4, și pe 9, și pe 10, că nu încasează! Un parlamentar ia o indemnizație! Domnul lider ne-a obișnuit deja. Cum vede o familie pe stradă îi agață de gât și spune: "Gata, vă dau banii!". Dar nu puteți dona șase salarii.

Și, mai mult de atât, dumneavoastră, chiar dumneavoastră, cred că sunteți singurul din Parlamentul României, nu prea puteți să vă donați indemnizația, că la câte penalități și penalizări aveți de la acest plen, în urma încălcărilor regulamentare, rămâneți cam cu zero în fiecare lună.

 
     

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Nu e nicio penalizare!

 
   

Domnul Pavel Popescu:

Deci, vă rog să nu-i mai mințiți pe români, pe cei care vă votează, de bună-credință, că nu puteți să vă donați indemnizația și nu puteți supraviețui. Și nu supraviețuiți sub nicio formă din donațiile care, repet, nu apar niciunde pe site-ul dumneavoastră, așa cum vă lăudați, că în mod total transparent, ca și colegii de la USR, unde, de altfel, am verificat și îi felicit pentru tabele... Da? Nu poți...suntem politically correct, da? (Rumoare. Râsete.)

Deci, repet, nu-i mai mințiți pe români, nu-i dați cuvântul domnului, că nu i-am pronunțat numele și, da, faceți tot posibilul să vă detașați de finanțările ruse, banii rusești pe care îi aveți aici, băgați în conturile partidului, așa, pe neve.

Vă asigur că vom ajunge ziua în care vor apărea dovezi cu privire la acest lucru.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnule Moșteanu, vă rog frumos.

Domnule Simion, aveți mai mulți înscriși la cuvânt. Vă rog să hotărâți. O singură persoană. Mai aveți un vorbitor.

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

S-au spus destul de multe lucruri, destul de multe neadevăruri de la această tribună.

Sunt câteva lucruri pe care vreau să le subliniez, chiar dacă au fost atinse un pic în discuțiile de aici, de la tribună, ale colegilor noștri.

În primul rând, subvenția de la stat este un lucru bun, care a pus democrația pe o cale normală. A spus și colegul meu, sunt mulți politicieni și așa-ziși afaceriști care înfundă pușcăriile pentru că s-au finanțat cu geanta, și lucrurile acestea trebuie să dispară pentru totdeauna. Finanțarea publică e un lucru bun, însă, da, credem că poate fi mai mică, credem că este nevoie de acea comisie de Cod electoral care să clarifice în ce măsură și cum se fac, în detaliu, campaniile electorale și cum se dă socoteală pentru banul public.

Și aici ajung la un punct foarte important. A spus domnul Popescu de la PNL acest lucru mai devreme. Vă rog pe toți să intrați pe site-ul usrplus.ro, la secțiunea de transparență, și veți găsi acolo bilanțuri, rapoarte, rapoarte de audit din 2016 până acum, în care USR arată cum cheltuie banul public în detaliu. Și vă rog să luați exemplul, vă rog să faceți același lucru și pentru partidele dumneavoastră. Avem exemple. Și mă uit la PSD, care nu vrea să răspundă cererilor ziariștilor pe 544, despre cum cheltuie banii pe contracte de media.

Apropo de asta, tot pe site-ul usrplus.ro veți găsi un capitol în care sunt puse toate răspunsurile la cererile pe 544 pe care le-a primit partidul. Este încă un exemplu de transparență.

De asta are nevoie România, de transparență și grijă față de banul public, nu de populisme. Că vorbim de populisme! Pentru că, cu banii partidelor nu se pot construi neapărat spitale și nu e nevoie de acești bani, e nevoie de o democrație solidă, e nevoie în primul rând de guvernanți care să muncească, să construiască spitale. Pentru că, dragi colegi, România are în momentul acesta de cheltuit 1,7 miliarde de euro, până în 2026, pe spitale, are de cheltuit 150 de milioane de euro pe măsuri care să dea la o parte infecțiile nosocomiale, are 80 de milioane de euro în PNRR - toți banii ăștia sunt în PNRR - pentru secții de terapie intensivă pentru nou-născuți...

 
     

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă rog să finalizați, domnule deputat!

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

...și multe alte fonduri care sunt pe masa Guvernului.

Și în momentul acesta fac și un apel la guvernanți, la domnul Rafila, să se apuce de treabă, pentru că timpul trece și banii aceștia trebuie cheltuiți și investiți.

Mulțumesc.

A, și încă un singur lucru.

Domnule Antonel Tănase, colegii dumneavoastră de la PNL au făcut - că vorbeați de bani pe sondaje mincinoase - în campania din 2020, în Argeș, la Pitești și Câmpulung, au făcut sondaje mincinoase cu câteva zile înainte de alegeri și o să le arătăm argeșenilor și românilor cum ați mințit atunci.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Din partea AUR, domnul Tanasă sau Andrușceac?

Domnul Tanasă, da?

Vă rog.

 
   

Domnul Dan Tanasă:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Aș vrea să-l contrazic pe colegul de la USR. Foarte multe minciuni s-au spus aici, la acest microfon, pe această lege.

Dincolo de toată retorica pe care o utilizați, în principiu nu doriți ca partidele, ca această finanțare absolut nesimțită la adresa partidelor politice să fie tăiată.

Iată că Alianța pentru Unirea Românilor se dovedește a fi singurul partid parlamentar care dorește să taie finanțarea din bani publici a campaniilor electorale ale partidelor politice.

Îi atrag atenția colegului de la USR că a mințit pur și simplu, dar ne-am obișnuit cu minciunile USR. AUR nu a votat bugetul României, ca atare AUR nu a votat pentru creșterea subvențiilor. Acesta este un aspect.

Iar al doilea aspect, repet, AUR, Alianța pentru Unirea Românilor este singurul partid prezent în Parlament care a dovedit că se poate face campanie electorală și fără subvenția de la stat. Da? (Râsete.) Puteți să râdeți, că nu e nicio problemă! AUR și-a finanțat campania electorală din cotizații, din ceea ce au donat oamenii. Da?

Iar realitatea este că nu doriți, este foarte comod, nu doriți să eliminați această finanțare și chiar și acum toate aceste afirmații, cum că AUR este finanțat din surse rusești sau așa ceva, sunt pur și simplu minciuni. Sunt atâtea instituții în statul ăsta, de la SRI, la DNA, la DGA, la cine vreți, la Poliție, la șeful statului, unul singur nu a produs o dovadă că AUR este finanțat din alte surse decât surse legale. Unul singur! În continuare răspândiți această minciună, pentru că vă convine. Este o minciună pe care nu trebuie să o dovediți, pentru că, vorba aia, sunteți politicieni și așa ați făcut politică în România de 30 de ani! Ați mințit și de la microfonul ăsta și ați mințit și în campaniile electorale!

AUR este un partid politic finanțat din cotizațiile oamenilor, iar toți banii care sunt în conturile AUR în acest moment sunt verificați de instituțiile publice.

Repet, iată un proiect de lege prin care le puteți dovedi oamenilor că, într-adevăr, sunteți pentru ei. Bani pentru creșterea pensiilor și a alocațiilor nu sunt, dar, în schimb, bani pentru creșterea subvențiilor pentru partidele politice sunt.

Vreți să faceți politică? Scoateți bani din buzunar! Dar din buzunarul vostru, nu din buzunarul românului. Asta spun eu!

Nu e populism aici! Spunem doar atât: scoateți bani din buzunarul vostru, nu al românilor!

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Am finalizat dezbaterile.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale (Pl-x 253/2021) (rămasă pentru votul final).  

5. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale; Pl-x 253/2021.

Din partea inițiatorilor, dacă sunt înscrieri?

Domnul Simion.

Vă rog.

   

Domnul George-Nicolae Simion:

Mulțumesc.

Proiectele noastre legislative vin tocmai pentru a sancționa această risipă a banului public pe care o clamează unii și alții.

Domnului Pavel Popescu nu i se pare în regulă că eu îmi donez 90% din indemnizația de parlamentar. Cum pot să ajut mai multe familii? Păi, unora le dau 2.000, altora le dau 500, altora le dau 1.000, pentru că asta vreau eu, domnule Pavel Popescu. Dumneavoastră faceți ce doriți, duceți-vă în excursii la NATO, de unde spuneți colegilor dumneavoastră că "Am NATO în spate și trebuie să votați legea aia și legea cealaltă". Nu aveți nici pe NATO în spate, nici pe mama, nici pe tata, nu aveți pe nimeni, domnule Pavel Popescu! Sunteți o biată caricatură care s-a nimerit în Comisia pentru apărare, și nu pe orice funcție, ci pe funcția de președinte! Da? Ca să vă explic cum stă treaba!

Eu îmi donez salariul cui vreau, cum vreau, dar astăzi, ca să puteți dumneavoastră verifica, o să aveți fiecare beneficiar pus pe site-ul meu georgesimion.ro, că văd că la asta ne pricepem în Parlamentul României, mai ales colegii din stânga, să facem site-uri și studii de prefezabilitate, și SF-uri, însă spitale nu o să vedem niciodată.

Noi vrem să construim un spital. Ori sunteți de acord - și vă propun, domnule președinte, retrimiterea la comisii a acestei legi -, ori o să vă vadă toată lumea, că oricum vă vede toată lumea, că oricât mi-ați interzice, tot sunt în direct pe Facebook.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Domnul Pavel, drept la replică.

Vă rog.

 
   

Domnul Pavel Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am luat cuvântul doar să îi comunic colegului meu că nu merită un drept la replică.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Avem o propunere de retrimitere la comisie.

 
   

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Pe procedură, vă rog.

 
Semnalarea încălcării unor prevederi ale Regulamentului Camerei Deputaților.  

Domnul Gabriel Andronache:

Îmi pare rău că trebuie să anunț faptul că a fost din nou încălcat Regulamentul. S-a adresat, în mod evident, contra dispozițiilor regulamentare validate de Curtea Constituțională, domnul lider de grup, către un coleg din Grupul parlamentar al PNL și voi pune în discuție în Grupul parlamentar PNL dacă chestiunea aceasta urmează să facă obiectul unei sesizări.

Mulțumesc.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale (Pl-x 253/2021) (rămasă pentru votul final).  

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Pl-x 253/2021, propunere de retrimitere la comisie două săptămâni.

Vot, vă rog.

   

29 de voturi pentru, 145 de voturi contra, 4 abțineri, 4 "nu votez".

Propunerea a fost respinsă.

Mergem mai departe.

Domnul Badiu Georgel, Grupul AUR, din partea inițiatorilor.

Vă rog.

 
   

Domnul Georgel Badiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Bănuiam că precedentul proiect de lege discutat aici nu va trece sub nicio formă prin Parlamentul României, ci doar pe lista de respingeri și, în paralel, am întocmit un alt proiect de lege, acesta care este acum în discuție, un proiect de lege prin care orice partid politic, inclusiv cele din care faceți parte dumneavoastră, să poată contribui cu o sumă, cu un procent nespecificat din banii alocați de la Guvern, de la bugetul de stat pentru așezăminte culturale, sociale sau medicale.

Nu știu dacă un cetățean din această țară, dacă s-ar face un referendum pe această temă, nu știu dacă vreun cetățean ar vota împotriva unui asemenea proiect de lege. Numai că, din păcate, am ajuns la nivelul la care politica, în România, nu degeaba este catalogată ca fiind murdară. Și este catalogată de cetățenii simpli ca fiind murdară din cauza faptului că foarte mulți dintre politicieni se înverșunează să rămână într-o zonă gri sau chiar neagră și să se bucure de niște favoruri pe care în mod normal cetățenii, care îi trimit în Parlamentul României sau în Guvernul României, nu le-ar acorda sub nicio formă.

Noi nu cumpărăm mașini Tesla din banii de la buget, nu avem sedii luxoase, nu avem mobilier scump, nu ne decontăm fripturile, cazările, nu știu unde, la mare sau la munte, cafelele, șervețelele și toate chestiile pe care le găsești în decontul de la unele partide.

Noi supraviețuim din donațiile membrilor, iar fiecare partid are cotizații și donații din partea membrilor.

Fapt pentru care...

 
     

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă rog să finalizați!

 
   

Domnul Georgel Badiu:

...fac apel la dumneavoastră...

Imediat, domnule președinte!

...fac apel la dumneavoastră să votați împotriva respingerii acestui proiect de lege, pentru că este un proiect care se pliază pe actualele nevoi ale societății românești și ar trebui să fim un pic mai aplecați asupra problemelor societății românești, în condițiile în care vedem că, din 1989 încoace, nu s-a construit un spital, nu s-a construit o maternitate, o școală, o grădiniță, un cămin de bătrâni.

 
     

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Georgel Badiu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Doamna Șerban Gianina?

Din partea AUR, vă rog.

 
   

Doamna Gianina Șerban:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Îmi este foarte clar, există o coaliție în Parlament, se va vota împotriva proiectelor de lege inițiate de AUR, atât pentru stoparea finanțării partidelor politice, cât și pentru solicitarea noastră de a construi un spital.

Dar aș avea rugămintea, pe propunerea legislativă cu care dumneavoastră ați fost de acord să o retrimiteți la comisii, și anume Pl-x 459/2021, să vă aplecați, dragi colegi, și să o studiați, și dacă considerați că puteți veni cu amendamente pentru a îmbunătăți această lege, să o facem să fie o lege valabilă pentru toate familiile numeroase din România, și să susținem creșterea natalității. Pentru că România se află într-o situație catastrofală din punct de vedere demografic și tinerii, tinerele familii au nevoie de susținere pentru a susține România, pentru a crește demografic și pentru a ne putea susține economia în România.

Eu am 3 copii; nu este ușor să ai o familie numeroasă; este frumos; dar statul trebuie să ajute familia din România.

Și vorbeați de populisme.

Da, într-adevăr, toată lumea vorbește de populism, dar dacă vreți să nu facem populism, și dumneavoastră, dragi colegi, susțineți într-un mod declarativ familia, trebuie să facem lucruri pentru familie, pentru a sprijini copiii și familiile.

Atunci, haideți să ne aplecăm asupra acestui Pl-x și să susținem familia din România!

Mulțumesc, domnule președinte. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Muncaciu?

O să vă rog să vă încadrați în timpul alocat, domnule deputat.

 
   

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am auzit aici câteva reacții foarte pertinente la întrebarea "Ce să facem?".

Uitați care este problema. Problema noastră este următoarea: atâta timp cât această Cameră votează acești bani, niciodată nu se va opri creșterea acestei subvenții.

Din acest punct de vedere, va trebui să ne gândim la un alt sistem de a finanța și la un alt sistem de a aproba așa ceva. Pentru că uitați ce se întâmplă - întotdeauna când un serviciu sau un... este singur să-și dea salariul sau indemnizația sau subvenția, întotdeauna acestea vor crește. Și, atunci, avem o problemă. Trebuie să rezolvăm această problemă.

Și nu se poate să scădem și, după aceea. din nou să creștem. Pentru că, dacă vă aduceți aminte, a fost de 31 de ori mai mică subvenția și după aceea a crescut, nu?

Sunt state în lumea asta care au un... un comitet din Parlament special pentru asta, care nu aprobă creșteri de venituri bugetare.

Deci aceasta ar fi una din probleme.

De aceea, atunci când domnii de la USR spun că sunt de acord cu subvenția de stat și asta îmbunătățește democrația, le aduc aminte că aceste subvenții au fost crescute. Și, dacă au fost crescute, am ajuns în situația aceasta.

Motiv pentru care, singurul lucru care eu cred că poate fi făcut este o altă lege a partidelor politice, din acest punct de vedere.

Acum aș vrea să mă refer la chestiunea cu spitalul. Nu numai că nu am construit spitale, dar îmi aduc aminte, în timpul domnilor de la PNL, au închis spitale, și nu puține, o grămadă. Eu am lucrat la unul din aceste spitale și a fost închis.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă rog să finalizați. (Vociferări.)

 
   

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Deci... deci, în acest moment, a deschide un spital, în situația în care se află populația și situația sanitară este un lucru de bun-simț.

Vă rog să aprobați acest lucru și să nu mai opuneți din punct de vedere politic, pentru că poporul acesta are dreptul să fie... (Vociferări.) ...tratat cum trebuie, din această Cameră, pentru că ei v-au trimis aici.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei, reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamnă deputat.

 
   

Doamna Olivia-Diana Morar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raportul a fost prezentat.

În esență, o să reiau că propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 25 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 334/2006, în sensul ca veniturile care provin din subvenții de la bugetul de stat să poată avea ca destinație nu doar investiții în bunuri mobile și imobile, necesare activității partidelor respective, cum este prevăzut în prezent, ci și investiții destinate interesului general, anume - așezăminte culturale, medicale sau sociale.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritatea voturilor deputaților prezenți, respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul Lupu Andrei-Răzvan?

 
   

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Și mă adresez în mod special inițiatorilor proiectului.

Cred că, în primul și în primul rând, trebuie să înțelegem ce înseamnă partid politic și care e rolul unui partid politic într-un stat.

Rolul unui partid politic nu e să facă donații. Un partid politic nu are ca obiectiv să construiască el, de unul singur, spitale sau alte așezăminte.

Dacă doriți, sunteți bine-veniți să vă asociați în altă formă de organizare și să faceți astfel de donații.

Ceea ce puteți face ca partid politic - și e foarte bine, domnule Simion, să-i lăsați și pe ascultătorii dumneavoastră să audă când greșiți - ceea ce puteți face este să vă luptați pentru voturi, să câștigați guvernarea și, de acolo, din Guvern, să vă impuneți punctul de vedere, să construiți spitale. Și asta trebuie să facem toți.

Da, nu s-au construit spitale și e foarte rău.

Da, nu s-au cheltuit suficient de bine banii și asta e foarte rău.

Dar nu partidele, din buzunarul propriu, cheltuiesc asta, ci ministerele și alte autorități.

Deci, din punctul nostru de vedere, nu e treaba unei astfel de organizații, a unui partid politic, să împartă banii după cum își dorește, către scopuri sociale.

Partidele trebuie să aibă o subvenție suficient de mică încât să se întrețină din punct de vedere administrativ. Mai departe, treaba lor este să câștige alegerile și să impună politica pe care o propun la nivel guvernamental, la nivelul statului și să demonstreze că sunt suficient de capabile încât să poată obține din nou voturi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Andrușceac Antonio?

Vă rog.

 
   

Domnul Antonio Andrușceac:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Obiectul acestui proiect este acela de a da posibilitatea celor care, pe lângă mașini de lux, angajarea secretarelor de lux și alte obiceiuri de lux, au mai dezvoltat pe la partidele politice care conduc această țară de peste 30 și ceva de ani, să gestioneze acești bani și în folos public. Adică într-o perioadă în care nu putem investi atât cât ar trebui în proiecte pentru consolidarea unităților de învățământ, a celor spitalicești, a celor culturale, banii aceștia să poată fi direcționați fix în aceste zone - pentru cultură, pentru artă, pentru zona medicală. Mi se pare un lucru cât se poate de firesc.

Și nu vreau să intru, Doamne ferește, în optica antevorbitorului meu, pentru că aș vrea să ne ridicăm la nivelul unor oameni politici, nu la nivel de pigmeu politicianist care spune că poporul nu poate fi ajutat din banii pe care poporul îi dă partidului politic.

Ba da, oameni buni, suntem într-o situație în care, așa cum cerem noi populației României să mai pună o hăinuță pe ea, că nu putem interveni în zona de energie și nu putem plafona prețuri, să mai închidă puțin robinetul la căldură, pentru că nu putem renegocia deschiderea capacităților de producție pe cărbune, pentru că ne-am dus cu basca în mână și așa am negociat cu nemții, care fac lucrul acesta.

Eu zic că este momentul ca cei care acuză de populism să nu fie ei populiști.

Sunt total de acord cu o propunere - poate un pas puțin mai mic decât cel pe care l-am propus noi prin acest proiect...

 
     

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă rog să finalizați, domnule deputat.

 
   

Domnul Antonio Andrușceac:

...și sunt de acord cu propunerea celor de la Forța Dreptei, venită prin domnul deputat Antonel Tănase, ca măcar în perioada în care nu avem an electoral, acești bani să poată fi folosiți și redirecționați către nevoile oamenilor care ne-au ales, din județele țării noastre, acolo unde efectiv este nevoie...

 
     

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Antonio Andrușceac:

...de acești bani.

Vă mulțumesc.

Este un lucru pe care îl putem face împreună.

Și nu este niciun pericol, pentru dumneavoastră, de a fi, știu și eu, puși într-o lumină proastă, că AUR vrea să facă ceva cu acești bani, iar dumneavoastră v-ați obișnuit să creați o nouă clasă de asistați sociali pe bani publici, o clasă de lux. (Vociferări.)

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Avem o intervenție din online, domnul Benga Tudor-Vlad.

Vă rog.

 
   

Domnul Tudor-Vlad Benga (prin audioconferință):

Da.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

E foarte, foarte multă ipocrizie în întreg Parlamentul României, pe tot ceea ce înseamnă finanțarea partidelor politice.

E foarte multă ipocrizie și foarte mult populism.

Da, toată lumea știe, a crescut subvenția, întruna, de 5 ani de zile tot crește și nimeni n-a protestat.

Unii au tăcut explicit, alții au tăcut tacit, a tăcut multă lume.

Ce face acum AUR și vine și bagă banii aceia în cont și după aceea vine și o face pe bunul samaritean, despre ce vor ei să construiască sau nu, este iarăși o aiureală, pentru că nu acesta este scopul acestei finanțări.

Modul în care se face finanțarea partidelor politice într-o țară ține esențialmente de cum vrei să faci jocul realmente deschis și echitabil.

Și realitatea este că până în clipa de față singurul proiect de lege care atacă toată problema aceasta este un proiect de lege al USR - Pl-x 203/2019. (Vociferări.)

Îl găsiți în circuitul legislativ, e blocat la comisii, de ani de zile. Și scopul lui principal avea de-a face cu transparentizarea finanțărilor, chiar și în aceste condiții. Pentru că, vedeți dumneavoastră, vine domnul Simion la tribună și explică aici despre cum este finanțat AUR prin cotizațiile membrilor, dar problema este că date fiind plafoanele curente de contribuții ale candidaților, acolo, și pe împrumuturi și pe donații, și mai ales, atenție, în legea existentă încă există acea prevedere foarte parșivă despre împrumuturile care, cu trecerea timpului, se transformă în donații.

Din punctul acesta de vedere, sistemul de finanțare a partidelor politice românești încă este deschis la bani complet netransparenți. Și acesta este motivul pentru care orice îmbunătățire și orice deschidere reală a jocului trebuie să plece de la transparentizare și de la modul în care partidele trebuie să fie obligate să-și publice toate acele surse.

Mai departe de atât, mai este o chestiune foarte importantă. Toate partidele politice au preferat..., și finanțarea, subvenția, în clipa de față, se duce preponderent către partidele parlamentare.

Una din propunerile USR a fost tocmai să schimbăm radical acest mod de folosire a banului public...

 
     

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă rog să finalizați, domnule deputat.

 
   

Domnul Tudor-Vlad Benga (prin audioconferință):

...și să deschidem finanțarea publică și către independenți și către oricine are minimum un consilier local ales.

Deci, din punctul acesta de vedere, îmi pare rău, discutăm discuții, este foarte mult populism și foarte multă ipocrizie în această dezbatere despre finanțarea partidelor...

 
     

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

S-a scurs timpul.

 
   

Domnul Tudor-Vlad Benga (prin audioconferință):

Dacă vrem realmente să ajungem undeva trebuie să începem cu transparentizarea.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Doamna Mitrea Dumitrina, vă rog frumos, din partea Grupului AUR, aveți cuvântul.

(Domnul deputat Dan Tanasă solicită să ia cuvântul.)

Domnul Tanasă, 2 vorbitori de grup, îmi pare rău!

 
   

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Procedură, domnule președinte!

Procedură!

 
   

Doamna Dumitrina Mitrea:

Așa este, domnilor colegi deputați, domnilor colegi de la USR, câtă "ipocrizie" poate să aibă Partidul AUR!

Câtă "ipocrizie" să vă cerem să renunțați la banii pe care îi luați, pur și simplu, 220 de milioane de euro, în 4 ani, să-i luați din banii poporului! Suntem "ipocriți", suntem cu adevărat extraordinar de "ipocriți"!

Întotdeauna vom fi "ipocriți" când cerem ceva pentru popor, așa este!

O voce de la USR:

Dar nu oferiți nimic bun!

 
   

Doamna Dumitrina Mitrea:

Da... ce mă interesează cel mai mult este... și promit domnului coleg de la USR că Partidul AUR va lupta și va face în așa fel încât să ajungem la guvernare și să luăm cu adevărat acești bani pe care îi luați pur și simplu și nu vă interesează absolut deloc ce veți face cu banii aceștia, da? (Vociferări.)

O să vă luăm această indemnizație!

Vă promitem că vom ajunge la guvernare și promitem poporului român că vom ajunge la guvernare și acești bani nu o să-i mai luați nici dumneavoastră, nici noi!

Mulțumesc. (Vociferări. Aplauze.)

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnule Tanasă, dacă nu sunteți pe procedură o să vă opresc microfonul!

 
     

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Aș aprecia, dacă s-a putut pentru procedură...

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Nu vă dau cuvântul, să știți. (Vociferări.)

Așa vor fi, deci nu vă dau cuvântul.

Indicați procedura, vă rog. (Vociferări.)

 
     

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Păi, domnul Simonis nu a indicat procedura, adineauri. (Vociferări.)

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

30 de secunde, indicați procedura. (Vociferări.)

 
     

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

30 de secunde.

30 de secunde, hai!

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

30 de secunde și opriți microfonul.

 
   

Domnul Dan Tanasă:

Păi, nu, dar stați puțin, adineauri, domnul Simonis...

 
     

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Se scurge timpul...

 
   

Domnul Dan Tanasă:

...a luat cuvântul...

 
     

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

...domnule deputat!

De obicei e... 30 de secunde.

 
   

Domnul Dan Tanasă:

Nu, eu am înțeles, am înțeles, dar trebuie să vadă și românii cum băgați pumnul în gură opoziției!

Adineauri, domnul Simonis a zis că vorbește pe procedură și l-ați lăsat să vorbească orice. Și, atunci, eu... (Vociferări.) ...eu, care sunt tot parlamentar, exact ca domnul Simonis, am venit și v-am spus că vreau să vorbesc pe procedură.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

A avut procedură domnul Simonis.

 
     

Domnul Dan Tanasă:

Și evident...

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Mai mult, este și lider de grup.

 
     

Domnul Dan Tanasă:

...evident...

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vi s-au scurs 20 de secunde, domnule...

 
     

Domnul Dan Tanasă:

...evident, mă tratați...

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

...deputat.

 
   

Domnul Dan Tanasă:

...mă tratați superior.

Da, repet, am vrut pe procedură.

Deci ce spuneți voi este că puteți să vă luați mașini scumpe, puteți să vă plătiți sedii la partid, puteți să vă luați amante în partid, da, colegii de la PSD și PNL, dar nu puteți să-i lăsați pe cei de la AUR să construiască un spital.

Asta le spuneți voi românilor!

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Să știți că auzim foarte bine, nu trebuie să țipați. (Vociferări.)

Am finalizat dezbaterile.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Pe procedură, vă rog, domnul Simion.

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Domnul Benga a intrat prin teleconferință și nu știu cât mai putem fi de acord să se perpetueze acest sistem de muncă.

Am văzut o modificare a Regulamentului Camerei Deputaților care permite în continuare teleconferința. De ce? Pentru că unii sunt mai leneși și, în schimbul unei indemnizații destul de generoase, nu își permit să își plimbe corpul până la Parlament, să vină aici? Trebuie să intre prin telefon domnul Benga, care ne vorbește de transparență?

Aș aprecia, măcar liderii de grup să reconsidere acel proiect de hotărâre, pentru că e penibil, absolut, atâta timp cât s-a ridicat starea de alertă, să continuăm cu conferințele online și cu dictatele din altă parte. Suntem totuși for suveran și trebuie să fim prezenți la lucru.

Mulțumesc. (Aplauze.)

O voce de la PSD:

Benga, la muncă, Benga!

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind unele măsuri de îmbunătățire a implicării angajaților în procesele decizionale la nivelul angajatorilor (PL-x 73/2021) (rămas pentru votul final).  

6. Proiectul de Lege privind unele măsuri de îmbunătățire a implicării angajaților în procesele decizionale la nivelul angajatorilor; PL-x 73/2021.

Din partea inițiatorilor? Nu.

Are cuvântul reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Vă rog, doamnă deputat.

   

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind unele măsuri de îmbunătățire a implicării angajaților în procesele decizionale la nivelul angajatorilor.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate, prin adresa PL-x 73/2021 din data de 1 februarie 2021, cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Proiectului de Lege privind unele măsuri de îmbunătățire a implicării angajaților în procesele decizionale la nivelul angajatorilor.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru stabilirea unor măsuri de îmbunătățire a implicării angajaților în procesele decizionale la nivelul angajatorilor, intervenindu-se prin modificare și/sau completare asupra Legii nr. 467/2006 privind stabilirea cadrului general de informare și consultare a angajaților, cu modificările și completările ulterioare, asupra Legii dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare, asupra Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și asupra Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, comisiile au dezbătut proiectul de lege în ședințe separate.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au dezbătut proiectul de lege în ședința din 8 aprilie 2021 și au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege.

Membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială au dezbătut proiectul de lege în ședința din 7 decembrie 2021 și au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea proiectului de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege și a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun, de respingere a proiectului de lege, pentru următoarele considerente.

Cred că ar trebui să finalizez cu...

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

E suficient.

 
   

Doamna Csép Éva-Andrea:

...considerentele...

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Mulțumim.

La dezbateri generale, dacă sunt intervenții? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind modificarea și completarea Legii dialogului social nr. 62/2011 (PL-x 656/2020) (rămas pentru votul final).  

7. Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii dialogului social nr. 62/2011; PL-x 656/2020.

Din partea inițiatorilor? Nu sunt intervenții.

Are cuvântul reprezentantul comisiilor sesizate în fond.

Comisia pentru muncă sau Comisia juridică?

Vă rog, doamnă.

   

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate, prin adresa PL-x 656/2020 din 20 octombrie 2020, cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Proiectului de Lege privind modificarea și completarea Legii dialogului social nr. 62/2011.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii dialogului social nr. 62/2011, urmărindu-se, conform expunerii de motive, depășirea disfuncționalităților existente în prezent și relansarea dialogului social în România.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege și a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun, de respingere a proiectului de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind decontarea de către statul român a procedurilor de repatriere a cetățenilor români decedați pe teritoriul Uniunii Europene (PL-x 448/2019) (rămas pentru votul final).  

8. Proiectul de Lege privind decontarea de către statul român a procedurilor de repatriere a cetățenilor români decedați pe teritoriul Uniunii Europene; PL-x 448/2019.

Are cuvântul reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru politică externă și Comisia juridică.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Andi-Lucian Cristea:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Avem un PL-x propus de foștii colegi parlamentari de la PMP, în 2019, Doru Coliu și domnul Petru Movilă.

Și voi da citire raportului comun suplimentar asupra Proiectului de Lege privind decontarea de către statul român a procedurilor de repatriere a cetățenilor români decedați pe teritoriul Uniunii Europene.

În conformitate cu prevederile din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru politică externă, cu adresa PL-x 448/2019, au fost sesizate cu dezbaterea în fond a Proiectului de Lege privind decontarea de către statul român a procedurilor de repatriere a cetățenilor români decedați pe teritoriul Uniunii Europene.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă, în ședința din data de 2 octombrie 2019.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 385 din 14 mai 2019, a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu observații și propuneri.

Consiliul Economic și Social, prin avizul nr. 2056 din 24 aprilie 2019, a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu observația "că este necesar ca măsurile propuse prin propunerea legislativă să fie extinse și pentru cetățenii români din afara Uniunii Europene".

Guvernul, prin punctele de vedere transmise cu nr. 885 din 11 iunie 2019, respectiv nr. 33 din 17 ianuarie 2020, nu susține adoptarea inițiativei legislative.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea obligației ca statul român, la cererea familiei, să suporte cheltuielile aferente procedurilor de repatriere a cetățenilor români decedați pe teritoriul Uniunii Europene care au înregistrat venituri care nu depășesc contravaloarea salariului mediu net, raportat de Institutul Național de Statistică la momentul decesului.

În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cele două comisii sesizate în fond au dezbătut proiectul de lege și au înaintat plenului Camerei Deputaților raportul comun de respingere a inițiativei legislative, în data de 18 decembrie 2019.

În ședința din 13 aprilie 2021, în temeiul art. 71 din Regulamentul Camerei Deputaților, plenul Camerei Deputaților a hotărât retrimiterea la comisiile sesizate în fond a proiectului de lege.

Membrii celor două comisii sesizate au examinat proiectul de lege în ședințe separate.

Astfel, Comisia juridică, de disciplină și imunități și-a desfășurat lucrările în data de 7 octombrie 2021, iar Comisia pentru politică externă a examinat proiectul de lege și raportul preliminar al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, în ședința din 8 decembrie 2021.

La dezbaterile din cadrul Comisiei pentru politică externă a participat, în calitate de invitat, și domnul director general în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, domnul Bogdan Filip.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru...

 
     

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Încercați să finalizați...

 
   

Domnul Andi-Lucian Cristea:

...politică externă...

 
     

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

...domnule deputat, vă rog.

 
   

Domnul Andi-Lucian Cristea:

Încerc, este un proiect de lege cu impact emoțional.

Și acum vine partea interesantă, pentru că sunt explicațiile juridice.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru politică externă și membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților raportul suplimentar de respingere, pe următoarele considerente:

- promovarea acestei inițiative legislative ar conduce la o discriminare evidentă între cetățenii români care au decedat pe teritoriul României sau în alte țări decât cele ale Uniunii Europene și cei decedați pe teritoriul Uniunii Europene;

- prin alocarea unor fonduri publice în scopul avut în vedere se poate ajunge la situații inechitabile în raport cu cetățenii români domiciliați în țară, care decedează, situații care încalcă principiul solidarității sociale;

- atât în cuprinsul propunerii legislative, cât și în expunerea de motive nu sunt prevăzute mijloacele necesare pentru acoperirea sporului de cheltuieli, în conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, în raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Și noi vă mulțumim.

Domnul Volosatîi Boris, Grupul AUR.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Boris Volosatîi:

Mulțumesc, domnule președinte.

AUR va susține acest proiect de lege.

Și rog toți colegii să facă tot posibilul ca acest proiect de lege să devină lege.

Și el nu este nicidecum discriminatoriu, pentru că cetățenii noștri care au decedat în spațiul european nu se află pe teritoriul României și se vorbește în lege doar de repatriere a acestora.

Din aceste considerente, este o normalitate.

Și vă chem la susținerea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Doamna Predescu Ana-Loredana, Grupul PSD, vă rog.

 
   

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Repatrierea cetățenilor decedați în afara granițelor țării reprezintă, cu siguranță, un aspect cu implicații emoționale și consider că inițiatorii acestui proiect au avut într-adevăr intenții bune și lăudabile.

Chiar și personal am întâlnit situații dramatice ale unor familii care au așteptat mai multe luni de zile pentru a-și putea aduce în țară rudele decedate, din cauza imposibilității de a strânge banii necesari aducerii lor în țară.

Este greu de imaginat sau de ignorat, așa cum am întâlnit - caz concret - o soție tânără, cu copii, a trebuit să... dincolo de a face față durerii pierderii soțului decedat în străinătate, la muncă, să facă față și procedurilor birocratice necesare aducerii acestuia în țară.

Totodată, conform datelor oficiale, costul mediu necesar repatrierii unui cetățean decedat este... costurile medii sunt în jur de 4.000-5.000 de euro, iar anual se estimează undeva la 2.500 de decese ale cetățenilor români în străinătate.

La un prim calcul, costurile sunt de milioane de euro, mai ales că cifrele în realitate sunt mult mai mari, având în vedere că multe dintre familiile decedaților nu solicită înscrierea certificatelor de deces în cadrul registrelor de stare civilă române la misiunea diplomatică sau oficiul consular.

Peste aceste sume destul de greu de suportat de bugetul statului român, consider că se creează o situație inechitabilă, în raport cu cetățenii români domiciliați în țară, deoarece nu beneficiază de transport funerar pe teritoriul României și, totodată, niciun stat membru al Uniunii Europene nu decontează aceste cheltuieli.

Toate cele expuse anterior reprezintă argumente puternice, atât pro acest proiect de lege, cât și contra, însă soluția pe care eu o consider corectă și care să vină în sprijinul familiilor celor decedați în străinătate o reprezintă obligativitatea încheierii unei asigurări, mai ales pentru cei care dețin un contract de muncă pe teritoriul altui stat. Și această soluție vine de la Legea nr. 227 din 2 noiembrie 2020, al cărei art. 11 s-a modificat, în sensul în care ofertele ferme din contractele prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) vor cuprinde cel puțin următoarele elemente - și dau citire lit. p) - "asigurarea transportului lucrătorilor cetățeni români în statul de primire, transportul de la locul cazării la locul desfășurării activității, precum și condițiile de transport și de repatriere a salariaților români, inclusiv în caz de boli profesionale, accidente de muncă sau deces".

Acesta consider eu că este un motiv întemeiat pentru a respinge acest proiect de lege, care își găsește soluția în unul deja existent.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Stoica Ciprian-Titi, Grupul AUR.

 
   

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulțumesc.

Dragi colegi,

În ultimii 32 de ani, avem peste 5 milioane de români care au fost nevoiți să plece peste hotare din cauza incompetenței, hoției și prostiei de care au dat dovadă guvernele pe care partidele din care faceți parte le-au susținut.

Ce vreau să vă spun este că acești români sunt cel mai mare investitor al țării, trimit peste 6 miliarde de euro pe an, și cred că 2, 3, 5 milioane de euro pentru a acoperi aceste costuri de repatriere are statul român.

Cum ați găsit și am găsit împreună bani pentru a susține activitatea minorităților naționale din România, cred că putem să-i ajutăm și pe românii noștri care au fost nevoiți să plece în afară.

Eu sunt unul dintre ei, care, din fericire, am reușit să mă întorc și cred că și alți colegi parlamentari care au locuit în diaspora știu foarte bine câte eforturi se fac de către comunități pentru a ajuta pe cei care nu au posibilitatea financiară, în cazul unei tragedii, să poată fi repatriați.

Gândiți-vă că nu vor apela la aceste servicii decât aceia care au cu adevărat nevoie!

Așa că această ipocrizie că ne speriem de niște costuri de câteva milioane de euro pe an din partea unui stat care face parte din Uniunea Europeană nu cred că pot fi luate în calcul.

Vă rog mult să votați împotriva respingerii.

N-ați fost de acord nici să introducem în bugetul de stat, prin amendamente, aceste sume. Măcar acum arătați că vă pasă, nu doar în alegeri, de cei peste 5 milioane de frați ai noștri, români, care din cauza dumneavoastră au plecat peste graniță.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Am finalizat dezbaterile.

Comisiile sesizate în fond propun respingerea.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 67<SUP>1</SUP> alin. (1<SUP>1</SUP>) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 (PL-x 299/2021) (rămas pentru votul final).  

9. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 671 alin. (11) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000; PL-x 299/2021.

Din partea inițiatorilor? Nu sunt înscrieri.

Comisia pentru tineret și sport, pentru prezentarea raportului, vă rog.

   

Domnul Brian Cristian:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru tineret și sport a fost sesizată prin adresa Biroului permanent din 30 iunie 2021, în vederea examinării și întocmirii unui raport, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 671 alin (11) din Legea educației fizice și sportului.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, iar Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizele - Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social, Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați și avizul Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 671 alin (11) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, astfel încât participanții la activitatea sportivă enumerați la alin. (1) să poată încheia cu structurile sportive, după caz, un contract individual de muncă sau un contract de activitate sportivă, în condițiile legii.

Membrii comisiei au examinat inițiativa legislativă în ședința din 9 noiembrie 2021, iar la votul final asupra proiectului de lege au participat 11 deputați dintre cei 13 membri ai comisiei.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru tineret și sport a hotărât, cu majoritate de voturi - 7 voturi pentru și 4 împotrivă -, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea proiectului de lege, având în vedere că adoptarea acestui proiect ar duce la:

- subfinanțarea sistemului de sănătate și subfinanțarea sistemului de pensii actual și viitor;

- tratament fiscal inechitabil pentru categorii profesionale de facto non-sportive;

- creșterea riscului unui conflict cu legislația europeană și, implicit, națională în domeniul ajutorului de stat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Proiectul rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind interdicția cu caracter temporar a scoaterii din țară a unor produse provenite din activități agricole și de exploatare forestieră din România (PL-x 331/2020) (rămas pentru votul final).  

10. Proiectul de Lege privind interdicția cu caracter temporar a scoaterii din țară a unor produse provenite din activități agricole și de exploatare forestieră din România; PL-x 331/2020; procedură de urgență.

Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia juridică, de disciplină și imunități, prezentarea raportului.

Vă rog, domnule deputat.

O să vă rog, la final, să propuneți și timp de dezbatere.

   

Domnul Constantin Bîrcă:

Da.

Mulțumesc.

Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind interdicția cu caracter temporar a scoaterii din țară a unor produse provenite din activități agricole și de exploatare forestieră din România.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 27 mai 2020.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal în vederea instituirii, cu caracter temporar, a interdicției privind exportul de produse provenite din activități agricole și de exploatare forestieră.

Guvernul României nu susține adoptarea inițiativei legislative.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor 3 comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Proiectului de Lege privind interdicția cu caracter temporar a scoaterii din țară a unor produse provenite din activități agricole și de exploatare forestieră din România, din următoarele motive:

- proiectul de lege nu respectă prevederile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene cu privire la libera circulație a mărfurilor;

- și soluțiile legislative care vizează interzicerea sau limitarea exportului de produse lemnoase în țările extracomunitare nu mai au obiect de reglementare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În funcție de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Timp de dezbatere...

 
     

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Constantin Bîrcă:

...două minute.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Nu mai e nevoie.

Mulțumesc.

 
     

Domnul Constantin Bîrcă:

Da.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Din partea grupurilor dacă sunt intervenții? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind gestionarea gunoiului de grajd (Pl-x 193/2021) (rămasă pentru votul final).  

11. Propunerea legislativă privind gestionarea gunoiului de grajd; Pl-x 193/2021.

Din partea inițiatorilor? Nu sunt înscrieri.

Din partea comisiilor sesizate în fond, are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic sau al Comisiei pentru agricultură.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Constantin Bîrcă:

Comisia pentru mediu și Comisia pentru agricultură au fost sesizate, cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, cu Propunerea legislativă privind gestionarea gunoiului de grajd.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din data de 4 mai 2021.

Guvernul României nu susține adoptarea inițiativei legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal pentru desfășurarea activităților de colectare, stocare și valorificare a gunoiului de grajd, în vederea protejării sănătății umane și a mediului înconjurător. Inițiativa vizează condițiile utilizării gunoiului de grajd, în vederea reducerii depozitării acestuia în condiții neconforme, metodele și mijloacele de colectare și stocare, modalitățile de utilizare a gunoiului de grajd, atribuțiile administrației publice locale, modalitatea de stabilire a sancțiunilor.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative privind gestionarea gunoiului de grajd, din următoarele motive:

- prevederile propunerii legislative nu respectă normele de tehnică legislativă și nu sunt corelate cu cele existente deja în legislația în vigoare - Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor -, precum și cu legislația subsecventă, în vederea evitării paralelismelor de reglementare.

În funcție de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Intervenții la dezbateri? Nu sunt.

Propunerea rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art. 35 din Legea serviciului de iluminat public nr. 230/2006 (Pl-x 390/2008) (rămasă pentru votul final).  

12. Propunerea legislativă pentru completarea art. 35 din Legea serviciului de iluminat public nr. 230/2006; Pl-x 390/2008.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru industrii și servicii, vă rog, pentru prezentarea raportului.

Nu este nimeni?

Vă rog, domnule președinte.

   

Domnul Bende Sándor:

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 35 din Legea serviciului de iluminat public nr. 230/2006.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru completarea art. 35 din Legea serviciului de iluminat public nr. 230/2006, transmisă cu adresa Pl-x 390/2008 din 17 iunie 2020, înregistrată la comisie sub nr. 4c-3/296 din 18 iunie 2008.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat propunerea legislativă în ședința din 9 noiembrie 2021 și au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Simion, vă rog.

 
Invitația de a participa la o dezbaterea pe teme sportive, organizată de Grupul parlamentar AUR.  

Domnul George-Nicolae Simion:

Sunt... domnul Cîtea, l-am văzut, domnul Daniel Ghiță, da, mai mulți sportivi în Parlamentul României.

La finalul ședinței, fac un apel la dumneavoastră. Avem, cu mai mulți președinți de federații, o dezbatere, la Grupul AUR.

E absolut jignitor ce s-a întâmplat - echipa noastră de gimnastică a ajuns să facă apeluri publice pentru donații, ca să meargă la Campionatele Europene! Am ajuns în cel din urmă hal!

I-am explicat domnului ministru Novák, din păcate nu știu dacă a înțeles, că trebuie să începem de jos, de la sportul de masă.

A spus că nu a avut timp, într-un an, să le facă pe toate.

Ne gândim la tot felul de naturalizări, dar nu ne gândim la ce e mai bine pentru națiunea română, ca fiecare copil să facă sport.

Așa că lansez o invitație către colegii care au... și colegii din Comisia pentru sport, domnul Tudor Pop!

Mulțumesc.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art. 35 din Legea serviciului de iluminat public nr. 230/2006 (Pl-x 390/2008) (rămasă pentru votul final).  

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Reexaminarea Legii privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcții edificate pe acestea și anumitor activități economice autorizate, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 77 din 10 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 8 martie 2021 (PL-x 641/2019/2021) (rămasă pentru votul final).  

13. Reexaminarea Legii privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcții edificate pe acestea și anumitor activități economice autorizate, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 77 din 10 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 8 martie 2021; PL-x 641/2019/2021.

Comisia pentru administrație, Comisia juridică sau Comisia pentru buget, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

   

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport comun asupra Legii privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcții edificate pe acestea și anumitor activități economice autorizate.

În temeiul dispozițiilor art. 137 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru administrație publică, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu această lege, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 77 din 10 februarie 2021.

Legea trimisă are ca obiect de reglementare instituirea unui regim fiscal derogatoriu aplicabil unei anumite categorii de terenuri, construcțiilor edificate pe acestea și anumitor activități economice autorizate, în scopul dezvoltării activităților economice, al creării de locuri de muncă și al creșterii veniturilor bugetare. Sunt avute în vedere insulele, grindurile și alte suprafețe de uscat cu potențial de exploatare economică. De asemenea, intră sub incidența inițiativei construcțiile civile edificate pe terenurile mai sus amintite, în măsura în care sunt utilizate exclusiv pentru activitățile economice prevăzute la art. 6 din proiect, deci cele aferente producției de energie regenerabilă, turism, agrement, alimentație publică, comerț cu amănuntul, jocuri de noroc și servicii conexe.

Membrii comisiilor sesizate au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților respingerea legii.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale? Nu.

Legea rămâne la votul final.

 
Reexaminarea Legii pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2017 privind acțiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispozițiilor legislației în materie de concurență, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 239 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 23 iulie 2020 (PL-x 326/2017/2021) (rămasă pentru votul final).  

14. Reexaminarea Legii pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2017 privind acțiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispozițiilor legislației în materie de concurență, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 239 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 23 iulie 2020; PL-x 326/2017/2021; procedură de urgență.

Reprezentantul Guvernului? Nu este.

Comisia pentru constituționalitate, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru industrii, raportul.

Vă rog, doamnă.

O să vă rog...

     

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc...

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

...să propuneți și timpul.

 
   

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În temeiul dispozițiilor art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaților, cele 3 comisii au fost sesizate cu Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2017 privind acțiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispozițiilor legislației în materie de concurență, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996.

Legea are ca obiect de reglementare dreptul oricărei persoane care a suferit un prejudiciu cauzat de o încălcare a legislației în materie de concurență de către o întreprindere sau asociație de întreprinderi de a solicita instanțelor de judecată competente despăgubirea integrală a prejudiciului suferit.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat Legea privind respingerea ordonanței de urgență, în cadrul procedurii de reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale, în ședința din 22 februarie 2021, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor 3 comisii au hotărât adoptarea Legii privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2017 privind acțiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispozițiilor legislației în materie de concurență, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, cu un amendament admis prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, actul normativ face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Timpul, vă rog să-l propuneți, de dezbateri.

 
   

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Cinci minute.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vot, timp de dezbatere 5 minute.

 
   

141 de voturi pentru, două contra, două abțineri, 2 colegi nu votează. Adoptat.

Din partea grupurilor dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea legii.

La titlul legii dacă sunt observații? Nu.

La art. 1 - 3 dacă sunt intervenții? Nu. Adoptate.

Vă reamintesc că în raportul comisiilor sesizate în fond se propune adoptarea Legii pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2017.

Legea rămâne la votul final.

Stimați colegi,

Încheiem aici ședința de astăzi.

Vă mulțumesc.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 13.57.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 21 februarie 2024, 3:06
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro