Plen
Ședința Camerei Deputaților din 15 februarie 2022
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.19/28-02-2022

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-09-2022
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2022 > 15-02-2022 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 15 februarie 2022

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8.30.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ciprian-Constantin Șerban, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Cristian Buican și de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 15 februarie 2022, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute. Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să îi retragă cuvântul.

Deputații își vor putea susține declarațiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputați - PSD, 3 deputați - PNL, 2 deputați - USR, un deputat - AUR, un deputat - UDMR, un deputat al minorităților naționale și un deputat neafiliat.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau o intervenție în aceeași ședință.

 
Dan-Constantin Șlincu - declarație politică: Actuala Coaliție trebuie să identifice cât mai repede o soluție pe termen lung pentru intrarea în normalitate a pieței asigurărilor RCA;

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dan-Constantin Șlincu, dacă este. Da?

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Dan-Constantin Șlincu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi parlamentari,

Vreau să trag un semnal de alarmă în privința situației cu care se confruntă în prezent milioane de români, atât persoane fizice, cât și persoane juridice, cu privire la instabilitatea și creșterea necontrolată a prețurilor pentru polițele RCA. În ultimii ani, a trebuit să apară, de fiecare dată, un faliment al unei companii care deținea aproape jumătate din această piață, adică peste 5 milioane de asigurați, ca să se ia măsuri, să se intervină, să se facă controale, să se verifice situațiile financiare ale companiilor din aceste domenii.

Atât eu, cât și colegii mei din Partidul Social Democrat susținem concurența într-o piață liberă, dar, în același timp, trebuie să avem în vedere gestionarea cu responsabilitate a acestui segment al asigurărilor obligatorii care au un impact economic și social asupra tuturor conducătorilor auto din țara noastră. Sunt de acord cu optimizarea costurilor pe care le are fiecare companie din acest domeniu, cu riscurile pe care și le asumă, dar trebuie să se țină cont de situația financiară reală, de puterea de cumpărare și de realitățile economice din prezent, din țara noastră.

Așadar, având în vedere majorările foarte mari ale tarifelor la polițele RCA din ultimele luni, precum și lipsa predictibilității, consider că noi, parlamentarii, împreună cu reprezentanții Guvernului și ai Autorității de Supraveghere Financiară, în consultare cu reprezentanții firmelor de asigurări și cu cei ai transportatorilor, trebuie să adoptăm o atitudine responsabilă față de problemele reale din sistem.

De aceea, apreciez că avem nevoie de o colaborare loială pentru găsirea de soluții viabile care să vizeze, în primul rând, o revenire a prețurilor la polițele RCA, în conformitate cu situația economică din țara noastră, dar și o rezolvare a problemelor ce țin de siguranța în trafic, infrastructura rutieră, responsabilizarea șoferilor și scăderea numărului accidentelor cu vătămări corporale, dar și creșterea gradului de educare a publicului din România.

Trebuie să venim cu soluții concrete, aplicabile imediat, astfel încât să avem o strategie coerentă, predictibilă pe termen lung, care să rezolve toate problemele de pe piața RCA de acum și din viitor.

Vă mulțumesc.

Dan-Constantin Șlincu, deputat al PSD, Botoșani.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Florian-Claudiu Neaga - declarație politică despre Planul Național de Combatere a Cancerului;

Domnul Florian-Claudiu Neaga?

Vă rog, aveți cuvântul.

 

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Aș dori să atrag atenția asupra unui proiect extrem de important pentru România și pentru români, care se află astăzi în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătății, și anume Planul Național de Combatere a Cancerului.

Consider că implementarea acestui plan trebuie să fie o prioritate pentru actualul Guvern, mai ales în condițiile în care în țara noastră situația este una tragică, România având una dintre cele mai mari rate de decese cauzate de cancer din Europa, situație ce a fost înrăutățită de pandemia de coronavirus. Din 2009 și până în 2019, în România s-a dublat numărul de decese provocate de cancer, iar una dintre principalele cauze o reprezintă diagnosticarea târzie, în stadiile tardive ale bolii. În plus, situația s-a agravat în 2020-2021, prin limitarea accesului pacienților la tratament, din cauza constrângerilor pe care pandemia de COVID-19 le-a impus sistemelor de sănătate.

Pentru aceste motive și în situația actuală este absolut necesar un Plan Național de Combatere a Cancerului. Este nevoie de un program care să răspundă cât mai eficient nevoilor populației, atât pe parte de prevenție, cât și în sprijinul persoanelor care se luptă cu această boală.

Planul include 11 obiective generale, măsurabile, un traseu standardizat al pacientului, de la primele semne de boală la diagnostic și tratament, și abordează nu doar aspecte importante pentru pacient, dar și pentru familiile afectate, oferind o importanță deosebită componentei de prevenție.

România va avea un Registru Național de Cancer, va avea o Strategie Națională de Prevenție a bolilor cronice netransmisibile, va avea un fond de inovație în sănătate, care va permite accesul pacienților la cele mai noi terapii. Este important ca familiile cu pacienți oncologici să beneficieze de decontări, de screening per familie, de teste oncogenetice, monitorizare, urmărire, consiliere psihologică și consiliere nutrițională. Este nevoie de programe naționale de screening și de centre noi, care să scurteze timpul de așteptare pentru diagnostic și, totodată, să faciliteze accesul la tratamente performante, inclusiv includerea în studii clinice. Planul presupune și adaptarea periodică a ghidurilor europene, existența unui tumor board și utilizarea medicinei personalizate.

Stimați colegi,

Vă încurajez să dezbateți prevederile Planului Național de Combatere a Cancerului și în circumscripțiile dumneavoastră, fiindcă forma finală adoptată va avea un impact major și va aduce beneficii atât pacienților, dar și medicilor și tuturor persoanelor implicate zilnic în activități de prevenție și tratare a bolilor oncologice.

Depistat timpuriu, cancerul are mari șanse să fie tratat. Din păcate, în România, aproximativ 60.000 de pacienți mor, anual, de cancer. Este important să avem, cât mai repede, în aplicare un program național prin care să luăm măsuri concrete, astfel încât să venim cu soluții în sistemul medical în această luptă și să creștem speranța de viață a românilor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Bogdan Gheorghe Trif - declarație politică intitulată Ministrul PSD al muncii va renegocia, la Bruxelles, creșterea pensiilor românilor;

Domnul Bogdan Trif?

Aveți cuvântul.

 

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Planul Național de Redresare și Reziliență, stabilit de fosta guvernare de dreapta, pare că a fost făcut, în mare parte, împotriva României și a românilor.

Una dintre măsurile aberante, gândite de fosta guvernare USR - PNL, a fost asumarea voluntară, în fața Comisiei Europene, a unei plafonări a totalului pensiilor la 9,4% din produsul intern brut al României, până în anul 2070. Este o măsură care nu a fost cerută de Comisia Europeană, dar foștii guvernanți au ținut neapărat s-o introducă, în mod răuvoitor, drept obligație a României.

Ne-am pus mereu întrebarea de ce doamna Turcan, ca ministru al muncii, a acceptat și a avizat plafonarea pensiilor, asumată prin PNRR, în condițiile în care știa foarte bine, sau ar fi trebuit să știe, că marea majoritate a pensiilor din România sunt foarte mici. Răspunsul este unul simplu: foștilor guvernanți nu le-a păsat că actualii și viitorii pensionari români sunt și vor fi condamnați la sărăcie.

PSD nu poate accepta bătaia de joc la adresa pensionarilor. Am intrat la guvernare pentru a elimina aceste măsuri aberante, care pun în pericol chiar viața românilor. Am spus de la bun început că vom renegocia PNRR-ul pe sectorul pensiilor, în interesul cetățenilor români.

Deși mulți lideri PNL au afirmat public că nu sunt de acord cu acest demers, premierul Nicolae Ciucă a hotărât să facă echipă la Bruxelles cu ministrul muncii, Marius Budăi, pentru renegocierea procentului prevăzut în PNRR pentru pensii. Salutăm decizia prim-ministrului Guvernului României.

Stimați colegi de dreapta, vă invit să faceți un exercițiu, și ar fi bine să nu fie doar un exercițiu de imaginație: să trăiți o lună de zile cu pensia medie din România, de 1.771 de lei. Din acești bani să vă achitați facturile la utilități, taxele și impozitele, să cumpărați medicamentele de care aveți nevoie, ca pensionar, și să vă asigurați o alimentație echilibrată. Nu cred că veți reuși să vă drămuiți banii astfel încât să vă ajungă de la o lună la alta!

Poate așa o să înțelegeți să încetați să-i desconsiderați pe seniorii României, care sunt părinții și bunicii noștri! Nu-i mai considerați "asistați social", pentru că nu sunt! Sunt oamenii activi de ieri, cei care au construit România și merită tot respectul nostru!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Vetuța Stănescu - declarație politică cu tema Modernizarea infrastructurii energetice este imperioasă;

Trecem la Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Vetuța Stănescu?

Vă rog.

 

Doamna Vetuța Stănescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Securitatea energetică reprezintă unul dintre pilonii strategici ai țării noastre. Interesele statului român trebuie salvgardate printr-o politică energetică coerentă, eficientă și predictibilă, care să răspundă adecvat responsabilității asumate de România în cadrul regional și comunitar, dar și să maximizeze oportunitățile oferite de poziționarea sa geografică. România se bucură de un statut, putem spune, privilegiat în rândul statelor din centrul și estul Europei. Țara noastră posedă un mix echilibrat de resurse energetice, ceea ce îi oferă un grad ridicat de independență și un avantaj în conturarea strategiilor privind acest sector.

Chiar dacă avem o capacitate de producție ce poate satisface, în bună măsură, cererea domestică, totuși, accesul la un set diversificat de resurse energetice nu este suficient. Pentru o cât mai bună și eficientă exploatare a potențialului oferit de această arhitectură energetică avem nevoie de investiții solide pentru modernizarea capabilităților.

Am primit cu bucurie vestea finalizării evaluării cererilor de finanțare depuse în a doua sesiune a apelului "Dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale", program demarat de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Proiectele selectate, având o valoare cumulată a investițiilor de 180 de milioane de euro, vor garanta dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale. În urma evaluărilor au fost selectate pentru finanțare, în limita alocării disponibile, primele 15 proiecte. O veste bună pentru hunedoreni este selectarea a patru proiecte pentru finanțare, în următoarele asocieri: Crișcior, Ilia și Dobra, Baru, Sălașu de Sus, Sântămărie, Orlea, Baia de Criș, Ribița și Vața, și municipiul Brad, cu o valoare totală de aproximativ 370 de milioane de lei. Hunedoara este un județ cu o importanță deosebită în istoria României, mai ales în cea economică, iar, în calitatea sa de pol industrial și energetic, avem toate premisele de dezvoltare.

Interesele României în sfera securității energetice sunt indisolubil legate de dezvoltarea județului Hunedoara. Este important de menționat faptul că Guvernul României a oferit posibilitatea ca proiectele rămase în afara limitei valorice ale apelului lansat în POIM să poată fi depuse prin Programul Național de Investiții "Anghel Saligny", fiind astfel garantată egalitatea de șanse pentru toți cei care doresc dezvoltarea și modernizarea rețelelor de distribuție a gazelor naturale.

România trebuie să investească consistent în componenta energetică, în primul rând pentru a diminua importurile, mai ales cele din Rusia, iar în al doilea rând pentru a-și consolida independența energetică, oferindu-se astfel cetățenilor României siguranță și predictibilitate. Trebuie să profităm de bogățiile țării noaste cu responsabilitate și inteligență!

Vă mulțumesc.

Vetuța Stănescu, deputat al PNL, Hunedoara.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică: O temă falsă face valuri prin societatea românească, din nou, pentru a nu știu câta oară, impozitarea cultelor religioase;

Domnul Andrei Daniel Gheorghe?

 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi se numește "O temă falsă face valuri prin societatea românească, din nou, pentru a nu știu câta oară, impozitarea cultelor religioase".

Acest subiect revine recurent în atenția opiniei publice și, de cele mai multe ori, nu este decât o temă falsă, o temă care nu are nicio legătură cu realitățile economice și sociale din România.

Iar pentru acest lucru vă citez chiar dintr-un comunicat dat de către Biserica Ortodoxă Română în anul 2017: "Ideea că Biserica nu plătește impozit este nocivă și denaturează grav dezbaterea publică asupra relației dintre stat și cultele religioase. Cultele religioase au un statut fiscal similar cu cel al ONG-urilor, sindicatelor universităților, adică fondurile care circulă în interiorul organizației sunt menite să consolideze organizația și să înlesnească buna ei funcționare, în beneficiul societății în mijlocul căreia activează. Singurele venituri ale cultelor religioase din România și din spațiul UE care sunt scutite de impozitare sunt cele provenite din vânzarea obiectelor de cult și contribuții, nu taxe, care nu sunt activități comerciale".

Trebuie să se știe faptul că Biserica plătește impozit pe clădiri și pe terenuri aflate în folosință, pe salariile angajaților, personal clerical și neclerical, precum și pe orice venit dintr-o activitate cu caracter economic, dacă fondurile respective nu merg spre filantropie, activități de natură socială, educațională, lucru care se întâmplă și în legislația cu privire la societățile caritabile. Acestea sunt valabile pentru toate cultele religioase din România.

Iar ca să vă dau un exemplu, cel mai mare filantrop din România este Biserica Ortodoxă Română. În anul 2017, suma totală a actelor de natură filantropică făcute de către Biserica Ortodoxă Română a ajuns la 110.782.632 de lei. În anul 2020, pentru susținerea activității de asistență socială și filantropică și pentru susținerea celor afectați de pandemie a fost cheltuită suma de 185.599.815 lei, ori 38 de milioane de euro, aproximativ.

De aceea, nu înțeleg de ce se readuce această temă în atenția publică. Ne gândim ce oare s-ar putea impozita de la Biserică? Cutia milei ori lumânarea de la căpătâiul celor plecați la Domnul?

În general, în România, în ceea ce înseamnă politica fiscală de la noi, nu se vorbește deloc despre zona gri și despre zona nefiscalizată total. Avem oameni, în România, care afișează averi opulente și pe care nimeni nu le verifică. Nu numai că nu le verifică, nu există nicio formă de fiscalizare a lor și nici nu sunt declarate sub nicio formă la instituțiile fiscale.

Sunt tot felul de forme prin care se fac profituri uriașe în anumite activități comerciale, în timp ce altele sunt ultra-hiperfiscalizate. Vă dau un exemplu în zona afacerilor imobiliare, unde totul pare scăpat, așa, de sub urma oricărei atenții a structurilor financiare. Nu mai vorbesc apoi de zona de evaziune fiscală, pe care o știm cu toții, de zona pornind de la carburanți, de la produse agricole, externalizarea profiturilor unor companii în afara granițelor țării, ...

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă rog să finalizați, domnule deputat.

 
 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... deși avem o legislație transpusă prin o serie de directive europene, în România.

În concluzie, Partidul Național Liberal respinge categoric acest fals subiect al impozitării cultelor religioase în societatea românească. PNL este singurul partid de dreapta din actualul Parlament, un partid pentru care valorile creștine și respectul pentru cultele religioase, indiferent de apartenența acestora și indiferent de orientarea religioasă, este unul fundamental în România de astăzi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc și eu.

 
Ștefan-Iulian Lőrincz- declarație politică cu titlul USR susține șoferii de TIR și se opune impozitării diurnei ca venit salarial;

Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Ștefan-Iulian Lőrincz.

Vă rog.

 

Domnul Ștefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cam tot ceea ce a făcut statul român în ultimii 30 de ani îmi aduce aminte de bancul acela despre sovieticii care orice proiectau, tot tanc le ieșea.

Ne aflăm în situația în care, din cauza neclarității legii și a reinterpretării ei, niște oameni de bună-credință sunt taxați cu efect retroactiv. Se încearcă reîncadrarea diurnei pe ultimii 5 ani pentru firmele de transport ca venit de natură salarială.

Este inacceptabil să încerci să taxezi românii cu efect retroactiv. Este inacceptabil să te folosești de o chichiță legislativă ca să impozitezi diurna ca venit de natură salarială. Acest lucru poate duce direct la faliment. Vorbim de zeci de mii de euro pentru fiecare șofer de TIR. Vorbim de peste 350.000 de contracte active ale șoferilor de transport marfă.

Nu știu să existe vreo țară europeană unde să se ia asemenea măsuri de falimentare deliberată a uneia dintre cele mai competitive industrii din sectorul economic. Firmele de transport marfă au o pondere importantă în balanța economică și așa fragilă a României.

Dat fiind faptul că această măsură afectează în mod direct diaspora, fiind vizați șoferii din transporturi rutiere internaționale, aș vrea să vă aduc aminte un lucru. Cei mai mari investitori străini în țara noastră sunt milioanele de români din diaspora! Aceasta este realitatea.

Anul trecut, suma trimisă de către românii din afara granițelor țării a fost în jur de 5 miliarde de euro. Și tot pe ei vrem să-i taxăm!

Cred că devine clar și șablonul că sub masca reformelor se caută metode agresive de impozitare și taxare noi ale muncii sau antreprenoriatului ca să fie acoperită gaura uriașă de la buget provenită din evaziunea fiscală, unde suntem campioni în Europa. Practic, ieri le dădeam amenzi cetățenilor pentru că nu completau formularul de intrare în țară, astăzi, impozităm diurnele șoferilor de TIR.

În loc să se atace evaziunea fiscală - că știm cine sunt marii beneficiari - este atacat tot cetățeanul de rând. Va urma fumăritul, taxa pe ferestre și vor stoarce bani tot de la cei care muncesc, "specialii" vor fi de neatins. Miroase a "optimizare originală".

Este evident că susținem antreprenoriatul, este evident că susținem șoferii de TIR, susținem un sistem de taxare echitabil pentru orice cetățean din țara aceasta.

Pe această cale vreau să le mulțumim tuturor celor care muncesc cu gândul la cei de acasă și care nu renunță la ideea de a trăi într-o țară în care statul român își poate și își va respecta cetățenii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Oana-Alexandra Cambera - declarație politică intitulată Bătălii sau bătăi politice?;

Domnul deputat Brian Cristian? Nu.

Beniamin Todosiu? Nu este.

Oana-Alexandra Cambera?

Vă rog, doamnă, aveți cuvântul.

 

Doamna Oana-Alexandra Cambera:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează "Bătălii sau bătăi politice?".

Violența ne înconjoară peste tot. O vedem concentrată în știri și, chiar dacă nu suntem conștienți, asistăm la ea zilnic, într-o formă sau alta.

Agresiunea verbală este prezentă aproape curent și în viața politică, chiar în cadrul instituțiilor. În ultimele săptămâni au fost prezente în spațiul public multiple cazuri. Din cele săvârșite împotriva femeilor aflate în funcții publice, unul este cel al consilierei locale USR din Mogoșoaia, Felicia Ienculescu Popovici, agresată verbal și fizic de doi consilieri locali chiar în interiorul unei săli de ședință. Alt caz este cel al Flaviei Boghiu, viceprimar, amenințată și agresată în mediul online, unde a fost prezentată, de un tânăr reprezentant al altui partid, într-o poză cu o vânătaie la ochi "pentru a se asorta cu părul roz".

Dar nu vă gândiți că acestea sunt cazuri izolate. Sunt doar ultimele cazuri pe care s-a pus presiunea noastră, pentru a fi condamnate în mod public și sancționate și de către celelalte partide politice, care, deseori, nu au reacții prompte. Am văzut o reacție promptă de blamare a violenței atunci când aceasta a fost săvârșită față de ministrul energiei, reacție care ar trebui să existe mereu împotriva oricăror fapte de violență verbală sau fizică, indiferent împotriva cui au loc.

Bullying-ul și violența verbală par să nu aibă limite în politică, existând deopotrivă asupra femeilor și bărbaților, de la ales local, până la înalt demnitar. Injuriile sau chiar amenințările apar astfel aproape generalizate și am ajuns să vedem din ce în ce mai multe cazuri de violență fizică. Acum două săptămâni, un consilier local din Drăgășani a fost bătut pentru că filma arderi ilegale de deșeuri.

Cum ne putem aștepta la schimbări în societate când înșiși politicienii sunt adeseori un exemplu negativ? Suntem aici, în Parlamentul României, unde s-au votat legi prin care se incriminează bullying-ul, discriminarea, violența, și, totuși, o parte din clasa politică susține doar de fațadă, cu ipocrizie, seturi de principii morale și de comportament.

Dacă continuăm să tolerăm violența care se întâmplă chiar în cadrul unor autorități, dacă alegem să nu o condamnăm ferm și constant, fără excepții, nu doar că va reprezenta o normalitate în politică, dar nu vom putea ajunge să combatem în mod real fenomenul de violență din societate. Vom eșua să sprijinim real victimele violenței.

În timp ce actori din scena politică se dedau la aceste comportamente, mii de femei încă așteaptă măsuri pentru a scăpa din situații de abuz.

Îi invit pe toți actorii politici să nu uite că suntem responsabili față de felul în care arată societatea noastră!

Noi toți am ales să facem viața mai bună oamenilor și am fost aleși pentru asta, iar prin violență nu se poate clădi nimic în societate.

Vă mulțumesc.

Deputat Oana Cambera, Circumscripția Ilfov.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Raisa Enachi - declarație politică având ca subiect Investiții marca PSD, sau când gândești cu ceea ce nu ai;

Trecem la Grupul parlamentar AUR.

Doamna deputat Raisa Enachi.

Vă rog, doamnă.

 

Doamna Raisa Enachi:

Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi: "Investiții marca PSD, sau când gândești cu ceea ce nu ai".

Stimați colegi,

După analizarea proiectului de buget, propus spre dezbatere publică de către primarul municipiului Vaslui, Vasile Pavăl, noi nu am reușit să înțelegem ce dorește administrația locală cu privire la viitorul municipiului Vaslui. Doresc să prioritizeze altceva decât nevoile reale ale comunității vasluiene?

Își doresc să organizeze, în viitor, competiții de înot între persoanele cu vârsta de peste 50 de ani? Primarul PSD de Vaslui are ca proiect prioritar investirea a 20 de milioane de euro pentru punerea în funcțiune a bazinului de înot.

Acest bazin de înot are un istoric cel puțin ciudat. În urmă cu aproximativ 10 ani a fost închis în urma unui tragic accident. De atunci și până în prezent a fost lăsat în paragină pe un motiv stupid: s-a spus că administrația locală nu găsește o persoană calificată, salvamar, să o angajeze. Credeți că peste 18 luni vor găsi o persoană pregătită în acest domeniu?

Domnule primar, de ce nu tratați problemele vasluienilor în mod corespunzător și integrat?

Numărul populației în municipiul Vaslui scade de la o zi la alta, tinerii care absolvesc școala părăsesc localitatea a doua zi după absolvire, pe motiv că nu au unde munci.

De exemplu, am putea acționa înspre cooperativele agricole despre care știm că reprezintă o soluție optimă în diminuarea migrării forței de muncă. Doar prin investirea în construcția unui depozit modern pentru păstrarea cerealelor, cu sistem integrat de morărit și transformarea cerealelor în produse finite, locuitorii din zona noastră ar avea posibilitatea să consume produse de panificație din cereale proprii, nu din aluat congelat adus din import, și, nu în ultimul rând, s-ar crea un număr important de locuri de muncă.

Bugetul județului Vaslui pentru anul 2022 este cu peste 46 de milioane de lei mai mare față de anul precedent, bani europeni nerambursabili. Fondurile europene au fost și continuă să fie esențiale pentru dezvoltarea comunităților locale, iar faptul că bugetul planificat al județului Vaslui nu atinge niciodată nivelul propus de investiții ne arată nivelul de incompetență al demnitarilor vasluieni.

Primarii din județul Vaslui s-au dovedit a fi experți în a face promisiuni în timpul campaniilor electorale, însă, în practică, unii nu au reușit să atragă fonduri europene, iar alții le-au gestionat conform propriilor interese. Astfel ne dăm seama de lipsa majoră de oameni calificați la nivelul unităților administrativ-teritoriale.

Noi, neavând reprezentanți în consiliile locale, putem doar să venim și să vă spunem cum credem că ar trebui executate aceste obiective sau cum am fi procedat noi.

În schimb, autorităților publice vasluiene le reamintim că una dintre obligațiile principale este asigurarea unui trai decent pentru vasluieni, lucru ce nu poate fi realizat decât prin crearea locurilor de muncă.

Domnilor demnitari, ați fost aleși pentru a face, nu a vă plânge!

Vă mulțumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Nicolae-Miroslav Petrețchi - declarație politică despre Importanța dezvoltării reale a zonelor rurale;

Trecem la Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Domnul deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi?

Vă rog.

 

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:

Vă mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Stimate colege și stimați colegi,

Declarația politică intitulată "Importanța dezvoltării reale a zonelor rurale".

Zonele rurale sunt un pilon important al Uniunii Europene, iar dezvoltarea acestora reprezintă o prioritate, atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru statele membre.

Regiunile rurale acoperă peste 50 de procente din întreg teritoriul Uniunii, fiind principalii furnizori de alimente, materii prime, apă, spații culturale, soluri fertile, având o bogată biodiversitate, asigurând peste 20 de procente din totalul locurilor de muncă din interiorul Uniunii Europene.

Datorită tuturor acestor elemente, cumulate, zonele rurale au ajuns să reprezinte o țintă importantă a Politicii Agricole Comune, iar odată conștientizată importanța dezvoltării mediului rural, a fost stabilit un al doilea pilon, pentru dezvoltarea rurală, în cadrul căruia au loc alocări bugetare importante, în vederea dezvoltării regiunilor predominant rurale din România și din alte state membre, cu intenția de a reduce discrepanțele intra-europene și decalajele prezente între mediul rural și cel urban.

În ceea ce privește țara noastră, regiunile rurale reprezintă aproape 60% din teritoriul țării noastre, în timp ce orașele reprezintă doar 0,8 procente, însă, când este adusă în discuție importanța zonelor rurale, ca generatoare de locuri de muncă, țara noastră reprezintă un exemplu atipic față de celelalte state membre, zonele rurale asigurând circa 42% din totalul locurilor de muncă, pe când regiunile urbane doar 12 procente.

Din păcate, ne confruntăm cu o depopulare masivă a mediului rural, preponderent din cauza migrației forței de muncă, iar potrivit ultimelor estimări, până în anul 2050 vom ajunge să pierdem până la 15 procente din totalul populației, trend care poate scădea în intensitate prin aplicarea și dezvoltarea de proiecte în folosul real al comunităților.

Cu toate că Uniunea Europeană își oferă întregul sprijin pentru dezvoltarea rurală, proiectele elaborate de unele autorități locale pentru a obține finanțare europeană nu reflectă întotdeauna nevoile cetățenilor.

Un exemplu elocvent de ineficiență, dublată de lipsa studiilor de fezabilitate în vederea accesării fondurilor europene, îl reprezintă construirea bine-cunoscutelor săli de sport moderne în localitățile în care procentul tinerilor era foarte scăzut.

Acest mod de a conduce o autoritate publică locală, centrat mai mult pe dorința de a ieși în evidență decât pe soluționarea problemelor reale ale cetățenilor, nu face altceva decât să lărgească clivajul rural-urban și să intensifice depopularea zonelor rurale ale României.

Un alt exemplu, ceva mai recent de data aceasta, îl constituie construirea de stații de încărcare pentru autoturismele electrice. Construirea unor astfel de stații de încărcare reprezintă, bineînțeles, un pas spre dezvoltare și totodată un proces de aliniere cu lumea modernă, doar că acest lucru nu corespunde realității pe care o regăsim în marea majoritate a localităților din zonele rurale ale României. Multe dintre acestea nu au rețele de apă curentă și canalizare, electricitate, cabinete medicale și străzi asfaltate, iar clădirile de utilitate publică se află într-o stare avansată de degradare. În același timp, numărul de autoturisme electrice din țara noastră este cu mult sub media europeană, cu aproximativ 11 procente, iar marea parte a acestora se regăsesc în mediul urban.

Din păcate, după aproape un an și jumătate de la alegerile locale, în majoritatea localităților din țară nu se observă o îmbunătățire a calității vieții, situația fiind aceeași, în ciuda promisiunilor electorale ale unor candidați, aleși nu întotdeauna după criteriul competenței...

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă rog să finalizați.

 
 

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:

...ci, mai degrabă, pe cel al "vocalității".

Imediat, domnule președinte.

Cu siguranță, o mai bună colaborare între autoritățile centrale și autoritățile locale ar conduce la realizarea unor proiecte cu adevărat utile pentru întreaga comunitate și nu doar în vederea satisfacerii unor interese personale, rămânând totuși conștienți că doar prin proiecte bine gândite, în beneficiul cetățenilor, menite să asigure creșterea bunăstării sociale, prin transparență și deschidere, printr-o colaborare a autorităților centrale cu autoritățile locale, o să reușim să ne respectăm angajamentul privind implementarea celor 17 obiective pentru o dezvoltare durabilă, angajate în spiritul Declarației Parlamentului României din 18 aprilie 2016.

Vă mulțumesc mult.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc și eu.

 
Mihai Ioan Lasca - declarație politică intitulată Nivelul de trai al românilor, ultima prioritate a guvernanților;

Mergem mai departe, la neafiliați.

Domnul Mihai Ioan Lasca?

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, stimați colegi.

Declarația mea politică de azi se intitulează "Nivelul de trai al românilor, ultima prioritate a guvernanților".

Stimați colegi,

Art. 47 din Constituția României prevede că "statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent", dar, în ultimii 2 ani, Guvernul României a avut grijă doar să asigure "covidului", acestui copil de suflet al Guvernului României, o putere discreționară în orice aspect al vieții românilor.

Să nu uităm că în numele acestui "covid" individul Raed Arafat a declarat public că nu se oprește din cauza Constituției pentru care au murit români la Revoluția din ’89.

Să nu uităm că în numele "covidului" președintele Iohannis a ordonat românilor să se vaccineze, pentru că este singura soluție să ieșim din pandemie. Timpul ne-a dovedit că a fost o mare minciună. Să nu uităm că fostul prim-ministru Cîțu vedea în vaccin "normalitate" și "plecări la plajă", iar mai apoi prevestea "creșterea economică". Probabil de la vaccin i-au venit asemenea idei demne de povești cu Păcală. Acum, românii de-abia fac față facturilor, darămite plecărilor la plajă. Nu am decât un singur mesaj pentru acești demagogi - "Rușine!".

Anularea restricțiilor neconstituționale impuse de Guvern trebuie să se întâmple cât mai repede, pentru că, altfel, România va fi aruncată într-o criză morală și economică fără precedent. Menținerea acestor restricții aberante nu dovedește decât reaua-credință a guvernanților și intenția lor fățișă de a arunca românii în groapa cu "balaurii facturilor".

Stimați colegi,

Acest circ ieftin trebuie să înceteze imediat, pentru că, altfel, vom avea scenarii dintre cele mai urâte care se vor răsfrânge asupra întregii societăți, iar românii nu vor uita cine i-a mințit cu nerușinare.

Românii și-au dat seama că "pandemia prietenoasă doar cu Guvernul" trebuie acoperită cumva, atenția acestora trebuie direcționată în altă parte, iar guvernanții se uită pasiv la facturile românilor mai periculoase decât orice virus. Guvernul asistă pasiv la înrobirea românilor, pentru că este avantajos, în acest mod, poate românii vor uita că pandemia a costat mult, multe milioane de euro care puteau fi folosiți pentru lucruri cu adevărat salvatoare pentru români.

Criza economică bate la ușile românilor și îi pândește pe aceștia mai atent decât orice virus. Întreb, retoric, desigur - pentru "pandemia de sărăcie" ce va urma, Guvernul are, de asemenea, un "vaccin" pregătit, care să ofere într-adevăr normalitatea?

Mulțumesc.

Deputat independent, Mihai Lasca.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Romulus-Marius Damian - declarație politică: Susținem producătorii locali!;

Grupul parlamentar al PSD, domnul Romulus-Marius Damian, vă rog.

 

Domnul Romulus-Marius Damian:

Bună dimineața!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi - "Susținem producătorii locali!".

România are un potențial agricol imens și, de aceea, actualul Guvern trebuie să ia toate măsurile necesare astfel încât să susțină cât mai mult producătorii locali!

Avem fermieri români care au nevoie de sprijin în diverse domenii, atât în producția de fructe, legume, cât și în ceea ce privește creșterea animalelor. Statul român trebuie să aibă politici clare care să îi atragă pe tineri în aceste domenii, deoarece fără susținerea necesară, în condițiile economice actuale, anul acesta munca lor poate fi în zadar și ar putea rămâne doar cu cheltuieli și fără niciun profit.

Aș dori să încurajez pe această cale consumul de produse românești. Am fost crescut cu produse românești și în familia mea și astăzi continuăm să cumpărăm cu prioritate alimente de la producătorii români. Acestea sunt mai sănătoase decât ce găsim din alte țări în supermarketuri, dar pe lângă faptul că avem grijă de sănătatea noastră, dăm o șansă și agricultorilor români și micilor afaceri, care fără susținerea noastră nu au cum să reziste pe piață.

Din păcate, suntem țara care trăiește tot mai mult din importuri, lunar România importă peste 90.000 de tone de fructe și legume, iar producătorii români de cele mai multe ori rămân cu marfa care se strică și sunt nevoiți să o arunce. Acest lucru se întâmplă chiar și în plin sezon, atunci când ar trebui să importăm tot mai puțin și să susținem producătorii români, dar în același timp și economia românească.

Am încredere că domnul ministru Chesnoiu, aflat la conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, va continua politica PSD care întotdeauna a fost axată pe sprijinirea agriculturii românești. Deja au fost aprobate bugetele pentru programele de susținere financiară pentru crescătorii de animale pentru anul 2022, iar acum se află în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Agriculturii, Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectoarele vegetal și zootehnic. De asemenea, în perioada 15 februarie - 28 februarie 2022, se pot depune la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - APIA - cererile de plată pentru Măsura 14 "Bunăstarea animalelor", ce conține două pachete - plăți în favoarea bunăstării porcinelor și plăți în favoarea bunăstării păsărilor din cadrul PNDR 2014-2020.

Îi încurajez pe toți potențialii beneficiari ai acestor programe să le acceseze.

Și, în final, îndemn toți românii să le calce pragul producătorilor locali, care depun multă trudă pentru a aduce pe mesele noastre adevăratul gust al fructelor, legumelor și nu numai!

Vă mulțumesc.

Deputat de Caraș-Severin, Romulus-Marius Damian.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Alexandra Huțu - declarație politică: Fiți români! Apreciați valorile culturale românești, sărbătoriți și cumpărați românește!;

Doamna deputat Alexandra Huțu?

Vă rog.

 

Doamna Alexandra Huțu:

Bună dimineața!

Stimate colege,

Stimați colegi,

În ultimii ani, România a importat cu mare ușurință multe dintre obiceiurile străine pe care le vedem deseori în filmele hollywoodiene. Fie că vorbim despre sărbătoarea de Haloween, fie că vorbim despre Valentine’s Day, există o preocupare tot mai intensă în România, sprijinită masiv și de mass-media, pentru promovarea unui comerț specific, cu tot felul de produse asociate acestor sărbători alogene.

Din păcate, nu vedem aceeași preocupare, nici din partea presei, nici din partea unor autorități publice, pentru promovarea unor sărbători tradiționale românești, echivalente celor amintite. Spre exemplu, știți bine că pentru Valentine’s Day noi avem echivalentul de Dragobete, sărbătorită cu doar 10 zile mai târziu după varianta americană, adică pe 24 februarie.

De ce atrag atenția asupra acestor aspecte? Pentru că, așa cum spuneam, aceste sărbători sunt asociate cu un comerț specific, iar noi, românii, în loc să ne promovăm valorile noastre tradiționale, care ar sprijini un comerț cu produse românești, de la producători autohtoni, ne îndreptăm cu mare ușurință spre elemente străine de tradițiile noastre, și care vin însoțite de un comerț cu produse de import, mai scumpe și, de cele mai multe ori, de o calitate mult inferioară celor românești.

Iar pentru a reveni la valorile noastre și la tradiții, trebuie ca noi, românii, prin atitudinea oamenilor politici, a presei românești și a altor formatori de opinie, să promovăm intens tradițiile noastre și sprijinirea comerțului de produse autohtone.

PSD are un program ambițios care se numește "Cumpără românește", prin care urmărim promovarea produselor românești, susținerea firmelor românești și, în general, revitalizarea valorilor noastre tradiționale. "Cumpără românește" este un act de patriotism pe care îl putem face fiecare dintre noi. Depinde numai de noi să ne promovăm produsele noastre, autohtone. În mod cert, nimeni din afara țării nu o va face pentru noi.

De aceea, apelul meu este ca în aceste zile, cum a fost ziua de ieri, să le reamintim românilor, în special celor mai tineri, că în tradiția noastră există obiceiuri similare și putem să îi convingem că e mult mai bine să fim autentici, originali, decât să importăm tradiții și obiceiuri care nu au nicio simbolistică pentru noi și pentru identitatea noastră națională. Iar cu această ocazie, să le mai spunem concetățenilor noștri că e foarte simplu să fii un bun român, atunci când "cumperi românește", și că poți face asta în fiecare zi, nu doar în contextul unor sărbători.

Așadar, stimați colegi, vă îndemn și pe dumneavoastră - fiți români și cumpărați românește!

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD de Botoșani, Alexandra Huțu. (Aplauze.)

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
Mirela Elena Adomnicăi - declarație politică cu referire la Angajamentul PSD de a implementa programe de sprijin pentru companiile românești devine realitate, prin alocarea sumei de 17 miliarde lei;

Doamna deputat Mirela Elena Adomnicăi?

Vă rog.

 

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se referă la angajamentul PSD de a implementa programe de sprijin pentru companiile românești, care devine realitate, iată, prin alocarea sumei de 17 miliarde de lei.

Ministrul finanțelor a anunțat alocarea a 17 miliarde de lei pentru programe de sprijin al companiilor românești. Astfel, angajamentul PSD de a susține economia devine realitate prin implementarea celui mai consistent program de sprijin pentru mediul de afaceri în vremuri de criză, prin garanții guvernamentale și scheme de ajutor de stat.

Proiectul Ordonanței de urgență elaborat de Ministerul Finanțelor prevede aprobarea a 4 programe de garantare, în domenii prioritare pentru economia românească - "Programul IMM PROD" - pentru industrializarea economiei, Programul "Rural Invest" - pentru finanțarea afacerilor din mediul rural, Programul "Garant Construct" - pentru sectorul construcțiilor și Programul "Innovation"- pentru invenții și inovații.

Programele vor fi implementate sub formă de scheme de ajutor de stat în baza cărora se vor acorda garanții și granturi, care vor acoperi o parte din costurile de finanțare a creditelor contractate de beneficiari. Obiectivul lor este deblocarea accesului la finanțare pentru firmele care se confruntă cu un deficit de lichidități, necesar realizării proiectelor de investiții și asigurării continuității activității, în contextul pandemic actual. Ajutorul de stat acoperă maximum 90% din creditele bancare acordate pentru investiții și/sau pentru susținerea activității curente, precum și un grant compus din o componentă nerambursabilă de maximum 10% din valoarea finanțării garantate, comisioane de administrare și de risc și, parțial, costul aferent dobânzilor.

Astfel, mii de companii, de la start-up-uri și până la agricultură și inovare, vor beneficia de acești stimuli economici puternici pe care PSD i-a anunțat în programul său de guvernare și care devin acum măsuri concrete, cu aplicabilitate imediată, încă din primul trimestru al anului.

Se confirmă încă o dată faptul că, prin intrarea la guvernare, PSD a ales să pună interesele generale ale țării mai presus decât riscurile electorale. PSD a propus, a discutat și a aplicat soluții care să combată cât mai bine crizele majore pe care le traversează societatea românească.

Partidul Social Democrat a determinat adoptarea pachetului social care protejează nivelul de trai, cât de mult se poate acum, a adus o nouă strategie în combaterea pandemiei, care dă rezultate, a adus rigoare și a impulsionat puternic proiectele de infrastructură, a susținut și impus plafonarea și compensarea prețurilor la energie. Iată că acum vine și cu un pachet consistent de sprijin pentru firmele românești, extrem de util în actualul context economic. Cele 4 programe - "IMM PROD", "Rural Invest", "Garant Construct" și "Innovation" - vor sprijini îndeplinirea obiectivelor de investiții care creează premisele dezvoltării mediului de afaceri în toate localitățile din România.

Deputat al PSD, Adomnicăi Mirela.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Ervin Molnar - declarație politică intitulată Revitalizarea învățământului liceal tehnic și profesional, o șansă pentru diminuarea deficitului de forță de muncă;

Grupul parlamentar al PNL, domnul Ervin Molnar?

Vă rog.

 

Domnul Ervin Molnar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Revitalizarea învățământului liceal tehnic și profesional, o șansă pentru diminuarea deficitului de forță de muncă".

Impulsionarea învățământului liceal tehnic și profesional reprezintă o șansă uriașă pentru România anilor următori, în contextul deficitului acut de forță de muncă, cu care ne confruntăm, accentuat, din păcate, în ultimii 2 ani de pandemie.

În acest context mai puțin favorabil, Guvernul a fost nevoit să majoreze contingentul de muncitori nou admiși pe piața autohtonă a forței de muncă la 100.000, având în vedere că oferta agenților economici este net superioară cererii de angajare din partea românilor. Pentru a rezolva aceste lipsuri din sistem, a fost nevoie imperativă de suplimentarea prezenței muncitorilor extracomunitari, deoarece este clar că nu existau alte soluții pentru salvarea unor sectoare esențiale ale economiei, precum construcțiile, HoReCa și agricultura.

Pe de altă parte, învățământul profesional și tehnic, în integralitatea sa, cuprinde 3 niveluri de calificare distincte, după cum urmează: învățământul liceal - filiera tehnologică, cu durata de 4 ani, organizat după finalizarea clasei a VIII-a, ai cărui absolvenți pot dobândi certificat de calificare de nivel 4 al Cadrului național al calificărilor; învățământul profesional cu mai multe alternative - învățământ profesional de stat, organizat după finalizarea clasei a VIII-a, ai cărui absolvenți pot dobândi certificat de calificare de nivel 3 al Cadrului național al calificărilor; stagii de pregătire practică cu durata de 720 de ore, organizate după finalizarea clasei a X-a de liceu, în urma cărora absolvenții pot dobândi certificat de calificare de nivel 3 al Cadrului național al calificărilor; învățământul postliceal, care cuprinde școala postliceală și, respectiv, școala de maiștri, cu durata cuprinsă între 1,5 și 3 ani, organizat după finalizarea liceului, ai cărui absolvenți pot dobândi certificat de calificare de nivel 5 al Cadrului național al calificărilor.

În România funcționează în prezent un număr de aproximativ 1.200 de unități de învățământ profesional și tehnic, în care sunt școlarizați peste 400.000 de elevi, în învățământul tehnologic, profesional, postliceal și stagii de pregătire practică. Este lăudabil că, din acest punct de vedere, avem acum cifre mai mari decât în anul școlar 1989-1990, când la nivel național funcționau 798 de unități de învățământ profesional în care erau școlarizați 304.533 de elevi.

Este cât se poate de evident că, pe fondul crizei de personal calificat din economie, este nevoie de suplimentarea unităților de învățământ profesional și tehnic, mai ales în domeniile care se confruntă cu probleme, cum sunt - mecanică, electric, electronică și automatizări, comerț, turism și alimentație, industrie alimentară, prelucrarea produselor din lemn, industrie textilă și pielărie, construcții, instalații și lucrări publice, estetica și igiena corpului omenesc, protecția mediului și, bineînțeles, agricultură.

În concluzie, consider că este nevoie să investim mai mult în școlile profesionale și de meserii, atât pentru pregătirea corespunzătoare a tinerei generații în acord cu necesarul pieței forței de muncă, dar și în vederea relansării economiei naționale și a salvării afacerilor în care românii au investit bani, timp și muncă ani de zile.

Vă mulțumesc.

Ervin Molnar, deputat al PNL de Mureș.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Brian Cristian - declarație politică: Stop risipei din banii publici!;

Grupul parlamentar al USR, domnul Brian Cristian?

Vă rog.

 

Domnul Brian Cristian:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Conform Institutului Național de Statistică, rata anuală a inflației a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani, 8,4%. Acesta înseamnă că puterea de cumpărare a românilor este erodată și că vom putea cumpăra tot mai puține lucruri cu banii pe care îi avem în prezent.

Bugetele gospodăriilor sunt afectate mai ales de majorarea prețurilor gazelor naturale, dar și de creșterile semnificative la combustibili, energie electrică, alimente sau alte bunuri.

Reducerea risipei și eficientizarea activității ar trebui să fie primele măsuri pe care să le ia coaliția de guvernare. Din păcate, lucrurile se fac exact pe dos, iar cheltuielile cu salariile în administrația publică s-au dublat în ultimii 5 ani, prin înființarea de posturi noi în ministere sau agenții guvernamentale. Doar în ultimii 2 ani au fost înființate 1.700 de noi posturi, și asta doar în aparatul central al Guvernului. Săptămâna trecută a mai apărut o sinecură pentru membrii de partid, când PSD și PNL au votat să înființeze Institutul de promovare a vinului românesc.

O altă cauză care a contribuit la situația economică a României o constituie împrumuturile cu dobânzi mari luate de Guvernul PSD-PNL, printre cele mai mari la nivel european. România plătește o dobândă de 5,4%, de 11 ori mai mult decât Bulgaria - 0,5% - și mult peste alte state din regiune, precum Polonia - 3,4% sau Ungaria - 4,1%.

În loc să reducă cheltuielile și să crească nivelul de colectare a veniturilor, liderii coaliției PSD-PNL ies la televizor, se contrazic în declarații și nu reușesc să adopte nicio soluție.

USR a propus constant măsuri pentru stoparea risipei din banii publici, precum:

  • Desființarea sau reorganizarea agențiilor și instituțiilor care, deși sunt finanțate cu bani publici sau beneficiază de privilegii de la stat, nu sunt în mod real în serviciul cetățeanului și obligativitatea ca acestea să raporteze public indicatorii de performanță, numărul de beneficiari și bugetul cheltuit;
  • Reforma administrativă și creșterea calității serviciilor publice furnizate locuitorilor;
  • Crearea infrastructurii necesare pentru ca cetățenii să nu mai plimbe hârtii între instituții, iar informațiile să circule electronic, sigur, rapid și ușor de urmărit;
  • Nu în ultimul rând, eliminarea pensiilor speciale și calcularea tuturor pensiilor după același sistem.

Stop risipei din banii publici! Stop cheltuielilor inutile pe spatele românilor!

Brian Cristian, deputat de Maramureș.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Beniamin Todosiu - declarație politică având ca subiect Reforma administrativ-teritorială a României;

Domnul Beniamin Todosiu?

Vă rog.

 

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi vă supune atenției o temă extrem de importantă - "Reforma administrativ-teritorială a României".

România trebuie să demareze o reformă administrativ-teritorială prin care să reducă numărul de primării și să crească eficiența și calitatea serviciilor publice furnizate cetățenilor. În prezent, avem 3.228 de unități administrativ-teritoriale - 103 municipii, 216 orașe, 2.862 de comune, 41 de județe și 6 sectoare ale municipiului București. Aproape 50% din UAT-urile din România au sub 3.000 de locuitori și peste 75% au sub 5.000 de locuitori. România are astfel una dintre cele mai fragmentate administrații locale de la nivelul Uniunii Europene. Automat, avem costuri foarte mari cu aparatul birocratic, dar și ineficiență. Avem unități administrative de două-trei ori mai mici decât media europeană, ca număr de locuitori. Acest lucru înseamnă că investim de două-trei ori mai mulți bani în administrațiile publice locale decât media europeană.

Multe dintre autoritățile locale, în special cele din mediul rural, nu reușesc să-și acopere cheltuielile de funcționare din venituri proprii, respectiv din taxe și impozite locale. Costurile sunt generate în special de salariile funcționarilor publici. În schimb, cheltuielile mari nu sunt compensate de o calitate corespunzătoare a serviciilor furnizate, chiar și a celor esențiale - apă potabilă, canalizare sau infrastructură.

Potrivit statisticilor, doar 30% din localitățile din România au gaze naturale, 44% au canalizare și 81% au apă curentă.

În ritmul actual, cu o structură administrativă fragmentată, ineficientă și incapabilă să implementeze proiecte de dezvoltare, din cauza lipsei resurselor, România va continua să bată pasul pe loc.

De aceea, un grup de parlamentari ai USR, din care fac și eu parte, lucrăm la un proiect legislativ care să facă această reformă administrativă de care România are nevoie. România are nevoie de o administrație locală mai suplă, mai eficientă și mai profesionistă.

Reforma administrativ-teritorială va avea la bază interesul comunităților afectate și voința liber exprimată a acestora de a se uni sau comasa.

Vă mulțumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR de Alba.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Lilian Scripnic - declarație politică având titlul Românii care au contractat credite ipotecare riscă, sub presiunea creșterii dobânzilor, să își piardă locuințele. Se impune plafonarea dobânzilor la creditele ipotecare;

Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Lilian Scripnic?

Vă rog.

 

Domnul Lilian Scripnic:

Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Banca Națională Română, săptămâna trecută, începând cu 10 februarie, a crescut dobânda-cheie de la 2% la 2,5% pe an, aceasta în contextul în care, în octombrie 2021, dobândă-cheie era de 1,25%. Dublarea sa în doar câteva luni se traduce prin faptul că BNR a pierdut total controlul asupra valului inflaționist. Unii analiști economici consideră că până la sfârșitul anului curent această dobândă va crește până la 4%.

Mărirea de către BNR a dobânzii-cheie va avea un impact devastator asupra românilor care au accesat credite în lei, și anume, creșterea ratelor, în condițiile în care ROBOR se îndreaptă spre cel mai mare nivel din ultimii 3 ani.

De exemplu, un român care are un credit ipotecar, prin Programul "Prima Casă", de 350.000 de lei, pe o perioadă de 30 de ani, plătea până acum o rată de 1.293 de lei. Ultima majorare - cu 0,5% - duce la o rată lunară de 1.383 lei, un plus de 90 de lei. Dacă această dobândă-cheie va crește la 4%, rata lunară va fi de 1.670 de lei.

Împovărați de creșterea prețurilor pentru energie electrică, pentru gaze naturale, pentru carburanți și respectiv creșterea prețurilor pentru toate bunurile de larg consum, o mare parte dintre români vor fi nevoiți sau vor fi forțați cumva să-și piardă locuințele.

Pentru a împiedica acest lucru, pentru a-i proteja pe românii muncitori care fac tot posibilul să-și plătească ratele la timp, pentru a le proteja familiile lor, este urgent și necesar să luăm în discuție plafonarea dobânzilor la creditele ipotecare.

În fața valului inflaționist care mătură absolut tot în calea lui, statul român are datoria să intervină ca într-o situație extremă.

Vă mulțumesc.

Deputat de Galați, Lilian Scripnic.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Cătălin-Zamfir Manea - apel pentru respectarea legii și a comunităților de romi;

Domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea, Grupul parlamentar al minorităților naționale, aveți cuvântul.

 

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Doar peste câteva zile se vor împlini 166 de ani de la dezrobirea romilor. 20 februarie 1856 este data la care romii au fost eliberați din robie, după aproximativ 5 secole.

Aș vrea să vă semnalez câteva aspecte pe care eu le consider extrem de importante în această perioadă, și anume:

Stimați colegi,

Recensământul populației și al locuințelor este în plin proces de desfășurare, iar pentru noi ar trebui să reprezinte un demers național de o importanță crucială care va reflecta până la urmă o imagine foarte clară a situației reale a populației din România și a locuințelor acestei populații.

Institutul Național de Statistică a elaborat o metodologie care, din păcate, în momentul de față, nu prea este înțeleasă așa cum ar trebui să fie de către primari, respectiv, în momentul de față, suntem în etapa în care se depun cereri de către persoanele care își exprimă expres intenția de a deveni recenzori, fie pentru perioada de autorecenzare online, fie pentru recenzarea propriu-zisă.

Mulți dintre primarii acestei țări împiedică reprezentanții comunităților de romi din România să aibă acces și să poată fi recenzori în comunitățile pe care le reprezintă. Subliniez faptul că abuzurile comise de primarii respectivi intră în contradicție cu prevederile legale în vigoare.

De aceea, fac apel către dumneavoastră, în calitate de aleși, de parlamentari, de președinți ai organizațiilor județene, indiferent de partidul politic din care faceți parte, să transmiteți primarilor din județele dumneavoastră un singur mesaj, și anume, acela de a respecta legea, nimic mai mult.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Anamaria Gavrilă - declarație politică cu referire la poziția strategică a României privind situația din Ucraina;

Doamna deputat Anamaria Gavrilă?

Vă rog.

 

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bună dimineața!

Mulțumesc.

Domnule președinte Iohannis,

Domnule prim-ministru Ciucă,

Zice-se că mâine este ziua oficială în care începe războiul. De unde știm? Am citit știrile. Știrile, domnilor, pentru că dumneavoastră nu ați comunicat nimic oficial. Dezamăgitor și sfidător - mii de soldați străini au fost primiți în țara noastră - fără să ne întrebați. Iar dacă legea spune că nu trebuie să ne întrebați și că doar CSAT trebuie să decidă, măcar să ne informați și pe noi ce și cum!

Dezamăgitor și sfidător - drumurile noastre, puține, au fost blocate de convoaie care transportau tancuri - fără să ni se spună ce e cu tancurile, când și unde vor fi folosite. Pe teritoriul României, pe teritoriul Ucrainei? Dezamăgitor și sfidător - am asistat la nave militare care au fost ancorate în portul Constanța. Românii s-au întrebat dacă începe războiul. Însă, domnule președinte, domnule prim-ministru, nicio comunicare oficială din partea dumneavoastră!

Am aflat zilele acestea și că se deschide o fabrică. Entuziasmul m-a luat pe sus - poate o fi una de panouri solare, poate o fi una de conserve, poate o fi una de mobilă, ca să ne prelucrăm și noi lemnul, la noi în țară. Nu, este una de armament. Dumnezeule Sfinte, asta ne mai lipsea?

Dar românii sunt optimiști și răbdători - se gândesc că, așa cum am reușit să aducem mii de soldați străini la noi în țară, poate găsim o cale să aducem și specialiștii români din afară înapoi acasă. Poate așa cum am reușit să deschidem o fabrică de armament, poate deschidem și una de mobilă, și poate că așa cum ne-am apropiat de aliații noștri, prin prisma războiului, poate că reușim să îi convingem și să nu își retragă capitalul străin atunci când începe să se tragă.

Vă așteptăm în fața noastră, domnule președinte, domnule prim-ministru, să ne spuneți și nouă ce e cu tancurile, ce e cu navele, cine finanțează, mai ales, aceste trupe, acest potențial război și în ce condiții se va trage, din România, din Ucraina?

Mulțumesc mult.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Marian Mina - declarație politică intitulată Sprijinim agricultorii. Implementăm Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar;

Domnul deputat Marian Mina, Grupul parlamentar al PSD, vă rog.

 

Domnul Marian Mina:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

România a importat alimente și animale vii ce au depășit 8 miliarde de euro în 2021, sumă cu 12 procente peste valoarea înregistrată în anul 2020. Deși suntem una dintre țările europene cu cele mai favorabile condiții climatice pentru obținerea de producții agricole de calitate și în cantități semnificative, care poate să acopere un segment important al cererii interne de produse agroalimentare, nivelul producției interne rămâne sub valorile optime. În același timp, importurile cresc și deficitul balanței comerciale se adâncește.

Acest lucru s-a întâmplat pentru că în ultimii 2 ani, în ciuda potențialului considerabil pe care îl deținem, guvernarea de dreapta mai mult a încurcat decât a ajutat. Ministrul propus de Ludovic Orban la Agricultură a întârziat cu plata pentru acciza la motorină în anul 2020. A oprit Programul de irigații al PSD, prin care am crescut suprafața irigată. A blocat la CCR Legea prin care producătorii puteau să își amâne creditele. Pe scurt, a blocat aproape tot.

Lucrurile însă se schimbă. Ca urmare a intrării PSD la guvernarea țării, se creează premisele creșterii economice, ale gestionării eficiente a resurselor financiare, precum și ale instituirii unei balanțe comerciale pozitive în domeniul agricol.

Guvernul a aprobat continuarea și în anul 2022 a subvenționării prețului motorinei utilizate în agricultură. Reluăm plata la timp a subvențiilor și a ajutoarelor de stat cu care deja i-am obișnuit pe agricultori. În plus, au fost lansate noi programe de sprijin pentru producția românească, toate pentru a crea un circuit înspre zootehnie și un produs finit, astfel încât să putem procesa cât mai multă materie primă în România.

De asemenea, se pregătesc măsuri și programe bine țintite, cu rolul de a elimina deficitele între producția de cereale și importul de alimente.

În concluzie, noi, Partidul Social Democrat, chiar implementăm strategia națională pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar. Coaliția de dreapta doar a încercat.

Vă mulțumesc.

Deputat Marian Mina.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Dumitru Coarnă - declarație politică având titlul Interpelare fără răspuns. CSM se ascunde în spatele Constituției;

Domnul Marian-Iulian Rasaliu? Nu este?

Domnul Dumitru Coarnă, vă rog.

 

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică - "Interpelare fără răspuns. CSM se ascunde în spatele Constituției".

"Obiectul interpelării formulate excedează prerogativele constituționale ale autorității legislative și, mai mult, vine în conflict cu principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale". Așa sună concluzia răspunsului interpelării noastre, prin care am semnalat grave nereguli de natură penală la vârful acestei instituții și abuzuri comise împotriva magistraților, răspuns oferit de CSM și semnat de președintele său, Bogdan Mateescu. Pe scurt - CSM este stat în stat, judecătorii pot fi supuși abuzurilor, dar Parlamentul, printr-un membru al său, nu are voie să se amestece. Liber la abuzuri în CSM, în rest, noi ceilalți, respectăm legea și separația puterilor în stat!

Vă mai amintiți de fostul judecător George Cătălin Șerban, în prezent secretar de stat la Ministerul Justiției, care a exercitat atribuții de secretar general al CSM chiar și în zilele în care nu mai ocupa această funcție de drept? Presa a relatat că Șerban a luat parte la o ședință a judecătorilor din Consiliu, fiind invitat în calitate de "secretar general", fără ca, în drept, el să fie numit în acea funcție, săvârșind astfel infracțiunea de uzurpare de calități oficiale, faptă prevăzută și pedepsită de art. 258 Cod penal.

George Cătălin Șerban a fost numit în funcția de secretar general al CSM prin 3 decizii de delegare ilegale, decizii semnate de președintele CSM, Bogdan Mateescu, în sensul că Legea nr. 317/2004 nu atribuie dreptul șefului CSM să delege această funcție. Legea nr. 317/2004 prevede în mod imperativ ca secretarul general al CSM să fie numit de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, nu de președinte, prin delegare. Astfel, art. 61 pct. 2 stabilește - "Secretarul general este numit și revocat de Plenul CSM dintre judecătorii și procurorii care au cel puțin 8 ani vechime în magistratură".

Însuși președintele CSM poziționează acest for superior al magistraților într-un etalon al ilegalității și într-o zonă periculoasă, în care legea e opțională.

Magistratul Neluța Tudorache a formulat plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, semnalând săvârșirea unor infracțiuni de abuz în serviciu, uzurpare de calități oficiale și trafic de influență, săvârșite de cei din conducerea CSM - Bogdan Mateescu și George Șerban. Totodată, Tudorache Neluța a mai sesizat și alte aspecte, în ceea ce privește hărțuirea sa, prin înscenarea unor proceduri disciplinare de către fosta conducere a Tribunalului Călărași, suspendarea nelegală din funcție, încălcarea condițiilor de muncă, dar și presiunile la care a fost supusă, pentru emiterea de soluții în anumite dosare - pe românește, trafic de influență.

În timp ce noi încercăm prin pârghiile conferite de lege să remediem probleme grave semnalate chiar de magistrați, în CSM și la Ministerul Justiției lucrurile stau diferit. Astfel, secretarul de stat George Cătălin Șerban - cercetat penal de către Parchetul General - a participat în data de 4 februarie 2022 la reuniunea informală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, desfășurată la Lille, în Franța, unde se pare că a discutat teme de actualitate în domeniul justiției. Iar președintele CSM, Bogdan Mateescu, se ascunde după Constituție, evită să răspundă coerent solicitării noastre și, mai mult de atât, ne îndeamnă pe un ton sarcastic să citim legea. De citit, mulți o citesc, puțini o înțeleg și mai puțini o respectă. De pildă, art. 133 alin. (1) din Constituția României, conform căruia "Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției", pare un text de lege ce ridică mari dificultăți în practică președintelui CSM, Bogdan Mateescu, și prietenului său, secretarul de stat din Ministerul Justiției, George Șerban.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Dumitru Coarnă, deputat al PSD, Circumscripția nr. 12 Călărași.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Ion-Marian Lazăr - declarație politică despre gradul de bancarizare din România;

Domnul Constantin Bîrcă? Nu.

Ionel Floroiu? Nu.

Doamna Raluca Giorgiana Dumitrescu? Nu.

Domnul deputat Virgil Alin Chirilă? Nu.

Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Ion-Marian Lazăr.

 

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarația mea politică astăzi este despre gradul de bancarizare din România.

Am citit acum câteva zile că Guvernul României a organizat vineri, 14 ianuarie 2021, o întâlnire, la Palatul Victoria, cu reprezentanții Asociației Române a Băncilor.

Potrivit comunicatului Guvernului, principalele teme analizate în cadrul întâlnirii au fost "(...) operaționalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență, derularea programelor guvernamentale de finanțare pentru susținerea unor sectoare de activitate și dezvoltarea proiectelor de debirocratizare și digitalizare la nivelul administrației publice, alături de nevoia de capitalizare a companiilor românești".

Deși, la prima vedere, dezbaterile au vizat câteva din obiectivele guvernamentale asumate, totuși, ar fi fost firesc și de bun augur dacă în cadrul discuțiilor purtate cu reprezentanții sectorului bancar s-ar fi putut identifica și măsuri concrete ce pot fi adoptate în vederea creșterii gradului de bancarizare a României.

Din nefericire, această temă este una de actualitate și este extrem de sensibilă, ținând seama că ne situăm în coada clasamentului țărilor membre ale UE, din punctul de vedere al nivelului de bancarizare.

La fel de trist este și faptul că locuitorii din mediul rural iau contact cu această situație ori de câte ori sunt nevoiți să ridice numerar de la bancomatele situate la zeci de kilometri distanță față de locuință și respectiv să plătească din propriul buzunar costul acestor deplasări. Acest lucru este cu atât mai grav cu cât utilizarea serviciilor de plată la comerciant și respectiv operaționalizarea serviciului de avans în numerar de până la 200 de lei, la terminalele de plată amplasate în mediul rural, este aproape inexistentă.

În final, domnule premier, îmi exprim speranța că expresia pe care dumneavoastră ați folosit-o - "Noi nu lăsăm pe nimeni în urmă" -, pe care ați utilizat-o în dese ocazii, să reprezinte un element de reper al mandatului dumneavoastră, nu doar o simplă lozincă

Cetățenii români din mediul rural merită să nu fie lăsați în urmă și totodată să aibă acces facil la servicii bancare de bază, inclusiv în ceea ce privește posibilitatea retragerii de numerar în comuna în care aceștia domiciliază.

Vă mulțumesc.

Deputat Marian Lazăr, Circumscripția nr. 40 Vâlcea.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Andrei-Răzvan Lupu - declarație politică: De cine ar trebui să ne temem mai tare? De Rusia sau de propriile noastre neputințe?;

Domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu?

 

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ultimii 20 de ani, au existat multe declarații prin care unii politicieni români cereau o regândire a relațiilor noastre cu Moscova. Fie că făceau referire la reluarea legăturilor economice, fie că se refereau la o politică de bună vecinătate, majoritatea aveau un punct esențial în comun - veneau din partea unor politicieni care prin propriul lor comportament își pierduseră credibilitatea în raport cu partenerii europeni.

Fac această remarcă importantă pentru noi deoarece, în acest moment, în care toate statele europene se pregătesc pentru eventualitatea unei agresiuni a Rusiei asupra Ucrainei, totul se reduce la câtă încredere se poate avea într-un stat și într-un regim politic pentru care forța este principala monedă de negociere.

Istoria ne spune, desigur, că nu putem avea încrederea necesară unei resetări a relației noastre, iar declarațiile liderului de la Kremlin, referitoare la România și la Polonia, din urmă cu câteva săptămâni, sunt relevante. Opțiunea euroatlantică a României este mai presus de orice dubiu, dar cred că ea trebuie dublată de un comportament politic pe măsură din partea noastră, ca reprezentanți ai cetățenilor și ai interesului național.

Acuzele politice de propagandă rusească nu sunt rare și poate uneori își greșesc ținta. Dar adevărul e că lipsa noastră de încredere într-o țară care ne-a produs atâta suferință și faptul că urmele propagandei din ultimul secol sunt reluate prin tehnici de război hibrid sunt suficiente motive pentru a fi permanent precauți.

În aceste momente dificile, se vede cât de important este să avem un stat funcțional și competent. Slăbiciunile noastre manifestate prin corupția endemică și prin slăbirea mecanismelor interne din cauza parazitării instituțiilor statului de către factorul politic sunt un pericol pe care nu l-am tratat cu suficientă seriozitate. Lupta anticorupție nu a fost un moft. Nu întâmplător, cei despre care vorbeam în deschiderea intervenției mele au devenit peste noapte susținători ai reluării relațiilor calde cu Moscova, după ce din înalți demnitari au devenit subiecți ai dosarelor de corupție.

De aceea, cred că, privind situația din Ucraina, avem de învățat o lecție extrem de importantă - dacă nu reușim să construim un stat puternic și în care principiile democrației occidentale să fie mai presus de orice dubiu, vom fi mereu în pericolul de a ne găsi la cheremul unor politicieni care trag linii de demarcație pe harta Europei după cum li se pare lor convenabil.

Vă mulțumesc.

Deputat Andrei-Răzvan Lupu, Circumscripția Prahova.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Ionel Floroiu - Apel la muncă și înțelepciune pentru apa Bacăului!;

Domnul deputat Adrian-George Axinia, Grupul parlamentar AUR? Nu este.

Domnul Floroiu, vă rog.

 

Domnul Ionel Floroiu:

Declarația mea politică se numește "Apel la muncă și înțelepciune pentru apa Bacăului!".

Un paradox trist face ca municipiul Bacău, aflat la confluența râurilor Siret și Bistrița, să sufere uneori de lipsa apei. Prea des sunt avarii la conducta de zeci de kilometri care aduce apa din lacul de acumulare de la Valea Uzului, chiar dacă în urmă cu 12 ani a fost înlocuită printr-o investiție de zeci de milioane de euro din bani europeni. Din păcate, experți independenți au constatat că atât proiectul, cât și execuția au fost greșite, iar acum băcăuanii suferă din această cauză. M-am întrebat cum administrația locală de dreapta - adică Primăria și Consiliul Local - a acceptat asemenea erori și cum a semnat pentru recepția unei lucrări catastrofale în anul 2011. Dar acum nu mai contează ce a fost, important este să găsim cât mai repede soluțiile cele mai bune pentru oameni.

Eu și colegii mei din echipa PSD Bacău am încercat să rezolvăm măcar parțial această problemă. De aceea, în urmă cu 5 ani am pledat pe lângă Guvernul social-democrat de la acea vreme, pentru construirea rezervei de apă a municipiului Bacău. Banii au venit, în 12 luni era obligatoriu ca această investiție să fie terminată, dar neputința administrativă a întârziat cu 4 ani această investiție. Astăzi, constat cu tristețe că tot un tandem de dreapta gestionează catastrofal o situație de urgență.

Dar acum nu mai este vorba despre incompetența din fruntea unei administrații. În aceste momente, fiecare ales băcăuan este obligat să-și pună priceperea și bagajul politic în slujba unui singur scop - asigurarea apei în fiecare casă din Bacău. Solicit primarului municipiului Bacău să lase la o parte războaiele personale și să-și asume că atât aducțiunea de la Valea Uzului, cât și rezerva de apă sunt în proprietatea municipiului Bacău și este obligat să le aducă în stare de funcționare. Așa cum a dovedit, conducerea Consiliului Județean este un partener deschis oricărei soluții de rezolvare urgentă a unei crize ce se lungește de ani întregi.

Stimați colegi deputați de la USR și PNL votați de băcăuani, vă somez să interveniți ferm și neîntârziat pentru ca aleșii locali din partidele dumneavoastră să treacă la muncă serioasă. Numai cu înțelepciune și bună-credință le vom dovedi oamenilor că ne merităm mandatele, iar asigurarea apei în fiecare casă este o condiție minimă a parlamentarului responsabil. Sunt convins că ați înțeles și veți acționa în consecință!

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Cristina Camelia Rizea - declarație politică: Domnule ministru Barna Tánczos, tunurile imobiliare primează în fața mediului înconjurător?.

Și ultima intervenție, doamna Cristina Camelia Rizea?

Vă rog.

 

Doamna Cristina Camelia Rizea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Vă vorbesc astăzi despre dezastrul ecologic aflat în plină desfășurare pe plaja Corbu, dar și despre cel care se pregătește în pădurea Comorova, de lângă Mangalia. Pe plaja Corbu, parte din Rezervația Naturală Delta Dunării și sit Natura 2000 se construiește un ansamblu rezidențial de lux compus din 240 de apartamente. Unde altădată își aveau cuibul păsări sălbatice protejate de lege, acum mișună excavatoare, camioane și cife cu beton, totul sub ochii și cu avizul instituțiilor de la malul mării, care, sub falsul pretext al impactului minim asupra mediului înconjurător și ignorând cu bună știință legea, au distrus iremediabil zona protejată.

Vă invit public, domnule ministru al mediului, doamnelor și domnilor parlamentari din comisiile pentru mediu, a Camerei Deputaților și a Senatului, domnule guvernator al Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, să mergem împreună pe șantierul din mijlocul plajei Corbu să vedeți și dumneavoastră cât de minim NU este acest impact asupra mediului înconjurător. 200 de apartamente pe plajă nu pot să nu aibă impact negativ major asupra ecosistemului natural pe o plajă sălbatică. Și campatul are, și tocmai de aceea era interzis. Scrie cu litere mari, chiar pe panoul afișat la intrarea pe plajă, panou pe lângă care trec zilnic camioanele, într-un du-te vino continuu.

Vă invit și în pădurea Comorova, singura pădure de pe litoralul românesc, înființată sub patronajul Regelui Carol I, care acum este defrișată la ras, pentru a face loc blocurilor de 10 etaje, o pădure care, în loc să fie conservată și întreținută, este tăiată pentru a fi înlocuită cu o altă pădure - de betoane.

Și nu uitați, domnule ministru, 240 de apartamente sunt deja în construcție pe plajă în Rezervația Biosferei Delta Dunării, parc național, sit de importanță comunitară, aflată în patrimoniul UNESCO și protejată prin Convenția Ramsar ca zonă umedă de importanță națională.

Vă mulțumesc.

Cristina Rizea, deputat de Constanța.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Au mai depus declarații în scris:

Din partea Grupului parlamentar al PSD - Eugen Bejinariu, Daniela Oteșanu, Oana-Gianina Bulai, Vasile Cîtea, Silviu Nicu Macovei, Marius-Eugen Ostaficiuc, Daniel Tudorache, Eliza-Mădălina Peța-Ștefănescu, Ioan Vulpescu, Mihai Weber, Ioan Mang, Ștefan Mușoiu, Adrian Alda, Claudiu-Augustin Ilișanu, Alina-Elena Tănăsescu, Cristina-Elena Dinu;

Din partea Grupului PNL - Florin-Claudiu Roman, Bogdan-Iulian Huțucă, Marian Crușoveanu, Valentin-Ilie Făgărășian, Iulian-Alexandru Muraru, Mara-Daniela Calista, Florin-Alexandru Alexe, Sebastian-Ioan Burduja, Ioan Balan, Cristina Burciu, Alexandru Popa, George Șișcu, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc;

Grupul parlamentar AUR - Nicolae Roman, Dumitru-Viorel Focșa, Dănuț Aelenei, Vasile Nagy, Sebastian-Ilie Suciu;

Grupul parlamentar al UDMR - Rozália-Ibolya Biró;

Iar neafiliați - Bogdan-Alexandru Bola și Nicolae Giugea.

Declar ședința închisă.

Vă mulțumesc.

 
   

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
  Adrian-George Axinia - declarație politică intitulată Generalul Ciucă a pierdut un război. Românii, victime colaterale în războiul gazelor;

Domnul Adrian-George Axinia:

"Generalul Ciucă a pierdut un război. Românii, victime colaterale în războiul gazelor"

Criza energetică a împins spre sărăcie milioane de români și riscă să pună pe butuci economia românească. Mulți oameni cu care m-am întâlnit în ultimele zile m-au întrebat ce se va întâmpla, din acest punct de vedere, în situația unei intervenții militare a Federației Ruse în Ucraina. Cresc și mai mult prețurile la gaze? Este posibil să rămânem fără gaze?

Guvernul României trebuie să ia toate măsurile pentru a-și proteja cetățenii în fața efectelor unui posibil război la Est, cu atât mai mult cu cât riscul de război este catalogat în ultimele zile ca fiind suficient de mare și iminent.

Garanțiile militare, de securitate, pe care România le-a primit din partea NATO, sunt puternice și credibile, astfel că potențialul extinderii unui conflict armat în țara noastră este extrem de mic.

Guvernul rămâne însă repetent atunci când trebuie să-i protejeze pe români în fața costurilor economice asociate tensiunilor din Est - mă refer, în mod particular, la gazele naturale.

Ce plan are ministrul energiei, Virgil Popescu, dacă, așa cum spunea Mircea Geoană, secretarul adjunct al NATO, "piețele gazului vor deveni probabil mai nervoase"?

Potrivit Agenției de presă ruse Tass, preluată zilele trecute de presa din România, în 2021 țara noastră a crescut de peste trei ori importurile de gaze de la Gazprom, până la 2,795 de miliarde de metri cubi.

Ce variante de lucru are Guvernul pentru situația în care Rusia decide să sisteze livrarea de gaze către România? Avem alternative pentru import? Există pe masa ministrului energiei, Virgil Popescu, și a prim-ministrului Nicolae Ciucă un scenariu extrem de raționalizare a consumului de gaze?

Războiul despre care se vorbește la televizor nici nu a început, dar generalul Ciucă a pierdut deja un război, pe cel al energiei. În contextul în care nu au vreo certitudine că, după 31 martie, prețurile vor fi suportabile și că nu există întreruperi semnificative ale alimentării cu gaze naturale pe fondul conflictului din Ucraina, românii nu sunt altceva decât victime colaterale în războiul gazelor, victime ale unui guvern incompetent.

  Dănuț Aelenei - intervenție având titlul Nil Dorobanțu, apărător al credinței;

Domnul Dănuț Aelenei:

"Nil Dorobanțu, apărător al credinței"

Credința este unul din cei patru piloni ai partidului AUR și tocmai de asta voi prezenta un vajnic apărător al credinței în Dumnezeu, Nil Dorobanțu.

Fost sublocotenent la vânătorii de munte în cadrul Regimentului de Gardă de la Predeal, licențiat în Teologie, Filosofie și Litere, toate facultățile absolvindu-le cu Magna cum Laudae, fiind socotit un geniu, doctorand la Teologie la Pr. Dumitru Staniloae, absolvent a 4 ani de Drept, absolvent al Școlii de Stenodactilografie, a intrat în monahism la Mănăstirea Cernica, luând numele de Nechifor.

În anul 1948 a fost hirotonit ierodiacon la Zaclău, județul Tulcea, în 1949, ieromonah, în 1952, la 5 august, este tuns în Schima mare, la recomandarea părintelui Benedict Ghiuș, la Mănăstirea Sihăstria, luând numele de Nil, și a fost schivnicit de ieroschimonahul Daniil Sandu Tudor.

A fost secretar eparhial, director de studii la Seminarul monahal, stareț și duhovnic la Mănăstirile: Tarnița (județul Vrancea), Măgura Ocnei și Bogdana (județul Bacău), Nechit, Tarcău, Văratec (județul Neamț).

Umbla desculț "cu biserica în spate", propovăduia credința în Dumnezeu și vindeca pe cei bolnavi.

În 1956, pe 3 ianuarie, a fost arestat și ținut 120 de zile în temniță, fără să fi fost judecat, supus la batjocură și la tortură de către lucrători zeloși ai securității.

Se spune că aici, în temniță, a suferit alături de părintele Arsenie Boca. La 24 aprilie a fost judecat - în timpul procesului a înfruntat completul comunist de judecată strigând "Înapoia mea satană" și "Piei necurate"!

A fost achitat, dar, pentru a fi umilit și pentru a se demonstra că este instabil din punct de vedere psihic, a fost supus expertizei medicale, de către 20 de medici, însă a fost declarat sănătos.

Motivul întemnițării sale a fost "misticismul"... Mărturisirea lui Hristos, lucrarea sa apostolică de propovăduire a dreptei credințe, străbătând țara în lung și în lat cu "biserica în spinare", săvârșind zilnic Sfânta Liturghie, predicând, convertind, spovedind și împărtășind poporul, în acele vremuri de prigoană comunistă.

În lucrarea sa "Hristos în școală", Nil condamnă regimul comunist pentru că îndepărta elevii de religie.

Acest vestit monah, "mare ascet, profund înduhovnicit, renumit prin nevoințele și prin neîncetata rugăciune a minții" (Broșura Mănăstirii Tarnița-Buzău, 2009, pag. 8) a fost caterisit în noiembrie 1956.

S-a retras în satul natal, Crainici, județul Mehedinți, pentru studiu intelectual, unde a trăit în ascuns, în smerenie și în asceză severă.

La 27 martie 1977 a fost găsit mort cu pieptul sfărâmat.

În toamna anului 2015 cu ocazia deshumării, trupul lui Nil Dorobanțu Sfântul desculț, nebun întru Hristos, nu a fost găsit, în interiorul sicriului era pământ.

Avem obligația morală de a pomeni memoria părintelui Nil Dorobanțu și cea a altor luptători întru Hristos și neamul românesc, iar eu, deputat în Parlamentul României, voi încerca acest lucru ori de câte ori voi avea ocazia!

  Adrian Alda - declarație politică: România nu va accepta o competiție inechitabilă a fermierilor la nivel european!;

Domnul Adrian Alda:

"România nu va accepta o competiție inechitabilă a fermierilor la nivel european!"

Partidul Social Democrat înțelege pe deplin necesitățile agricultorilor, motiv pentru care a fost, este și va rămâne mereu un partener de nădejde pentru fiecare fermier în parte! Parteneriatul social între Partidul Social Democrat și agricultori, fermieri sau procesatorii din industria alimentară continuă și va continua performant, de fiecare dată când PSD va guverna și aceasta pentru că susținerea fermelor românești și a unităților de producție și procesare alimentară din mediul rural nu înseamnă doar dezvoltare economică în ansamblu și crearea de locuri de muncă și în aceste zone, ci mai ales salvarea satului românesc și a comunităților rurale.

Așadar, PSD își continuă angajamentul pentru sprijinirea fermierilor, a industriei alimentare și a satului românesc, lansând noi măsuri și programe de sprijin pentru producția internă, pentru investitorii în acest domeniu de bază și pentru industria alimentară.

Potrivit agendei conducerii Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, MADR, în decursul acestui an urmează să fie lansat un nou program de susținere pentru producătorii de cartofi românești și struguri de masă. Dar acesta va fi doar un prim demers!

Țin să remarc faptul că, deja, ministrul agriculturii a făcut primii pași fermi pentru obținerea unor culturi optime atât pentru Programul "Tomata", cât și pentru cele privind cartofii. Toate aceste decizii de a reveni la soiurile autentice cât mai curând pot părea, la o primă vedere, niște scopuri mult prea ambițioase, însă trebuie salutat faptul că PSD nu doar promite, ci își îndeplinește toate obiectivele anunțate. Drept urmare, chiar de anul viitor, stațiunile de cercetare privind cartofii vor trebui să își deschidă larg porțile parteneriatelor public-private și să poată pune mai ușor la dispoziția fermierilor soiuri autentice, dezvoltate pentru ei.

Concomitent, o altă etapă parcursă pentru îndeplinirea acestui deziderat este semnarea cu Ministerul Agriculturii din Belgia a unui protocol de colaborare, necesar unui schimb de bune practici și experiență între cele două state pe mai multe tipuri de culturi, dar centrat în special pe cea a cartofului, grație cercetării și rezultatelor avansate, obținute în această zonă. Pe de altă parte, și Programul "Tomata" ar putea suferi noi modificări, începând tot de anul viitor. Ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu, a anunțat că, din 2023, Programul "Tomata" ar putea fi concentrat în jurul soiurilor și hibrizilor românești. MADR vrea să stimuleze cercetarea românească, astfel încât să producă cât mai mult pentru fermieri, iar roșiile autohtone, cu gustul pe care ni-l amintim din copilărie, să ajungă din nou în piețe și pe rafturile magazinelor.

Pentru a preîntâmpina orice fel de nelămurire privind neaplicarea din 2022 a acestei decizii, precizez că perioada de la preluarea acestui portofoliu de către PSD a fost destul de comprimată, dar și faptul că nu a existat nicio evidență clară privind cantitatea de sămânță de tomate certificată, disponibilă la nivel național. Din fericire, pentru anul viitor, s-a stabilit ca Banca de Gene Buzău să utilizeze toate ajutoarele de minimis pentru obținerea de semințele românești. Cu alte cuvinte, în scurt timp, vom putea consuma, din nou, tomatele cu gustul cu care eram obișnuiți înainte ca piața semințelor să ajungă să fie asfixiată de importuri.

Așa cum am mai spus chiar și în decursul acestei declarații politice, este foarte posibil ca pentru viitor și alte culturi să se bucure de astfel de intervenții prompte pentru creșterea productivității, dar mai ales pentru revenirea la texturile și gusturile autentice.

De altfel, România este obligată, în contextul crizelor actuale, atât energetice, cât și economice, să își sprijine producția internă de alimente și servicii, astfel încât să evite falimentul comunităților rurale. În acest fel, programele lansate de curând de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale stimulează cultivarea de legume, dar asigură și securitatea alimentară și reducerea importurilor anumitor bunuri de consum. Acest ansamblu propice va întări poziția României de țară asumată și care nu poate accepta o competiție inechitabilă la nivel european.

Inechitatea la care mă refer nu vine sub nicio formă în contradicție cu valorile europene pe care le susțin cu multă convingere, ci vizează specificitatea fiecărui stat privind nevoia sa de a folosi pesticide, dar și alte tipuri de substanțe de protecție a plantelor.

Pentru a mă face mai bine înțeles, fermierii români trebuie lăsați, în continuare, să le utilizeze, însă numai sub atenta supravegherea a Agenției Naționale Fitosanitare. Ministerul Mediului lucrează împreună cu experții Băncii Mondiale la un studiu privind utilizarea pesticidelor în agricultură, dar este evident că fermierii trebuie să își susțină și ei punctul de vedere privind reglementarea de către o altă entitate a statului a domeniului lor ocupațional. Cu o poziție unitară, ne putem prezenta interesul nostru în fața forurilor europene.

Concret, PSD dezaprobă ferm orice scenariu potrivit căruia țara noastră ar putea accepta vreodată o competiție inechitabilă a fermierilor la nivel european pe acest palier! PSD nu va lăsa, niciodată, să moară viața de la țară! Pentru noi, cei de la PSD, veșnicia și trăinicia României s-au născut la sat și acest curs firesc al vieții trebuie să continue cât mai puțin alterat!

  Florin-Alexandru Alexe - declarație politică intitulată Investim în educație! Investim în viitor!;

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

"Investim în educație! Investim în viitor!"

În urmă cu 171 de ani, se năștea Spiru Haret, figură marcantă a spațiului public românesc. A fost profesor, inspector școlar și ministrul instrucțiunii publice. Din toate funcțiile ocupate, a dovedit devotament față de școala românească.

Spiru Haret a reprezentat cu demnitate PNL din postura de ministru de trei ori, în perioadele 1897-1899, 1901-1904 și 1907-1910. Indiferent de greutățile vremurilor, ministrul liberal a reușit să impună pe agenda guvernului nevoia de reformă a învățământului. În urma eforturilor făcute de acesta, au rămas 2000 de școli. Unele dintre aceste școli funcționează în continuare.

"Măsurile inițiate de Haret au dus la diminuarea analfabetismului de la 78% în anul 1899 la 60,7% în 1912, însă efectele în planul alfabetizării s-au resimțit mult după încheierea mandatelor sale", potrivit doamnei Ramona Caramelea, cercetător la Institutul de Istoria Artei, într-un interviu acordat site-ului Europa Liberă.

Prin buna organizare și determinarea cu care a impus planul de reformă a educației, Spiru Haret a reușit să redefinească satele românești. Rolul învățătorului a devenit foarte important în dinamica socială a vieții rurale românești.

"Cum arată astăzi școala, va arăta mâine țara", obișnuia să spună Spiru Haret. Ne aflăm astăzi în fața unor noi provocări, iar modul în care tratăm organizarea sistemului de învățământ o să ne definească viitorul.

Pentru echipa liberală, educația reprezintă șansa pe care fiecare națiune și-o acordă pentru viitor. Fără educație, nu putem asigura nici sănătatea, nici siguranța cetățenilor. România trebuie să fie țara în care fiecare cetățean își găsește șansa de a-și atinge potențialul, plecând de la accesul echitabil la o educație de calitate!

Pentru ca educația să reprezinte fundația solidă pentru o societate puternică, trebuie să existe un program unitar al tuturor structurilor statului român, care să reunească soluțiile la provocările actuale, precum și strategia pentru adaptarea la provocările viitorului.

Pentru a răspunde acestor nevoi, președintele Klaus Iohannis a inițiat Proiectul "România Educată", fundamentul pe care să putem construi România următoarelor generații.

Viziunea liberală pune fiecare copil în centrul sistemului de învățământ. Trebuie să investim în educația timpurie, să combatem abandonul școlar și să convingem tinerii să studieze. Trebuie să încurajăm fiecare copil să-și descopere vocația. Astfel, vom putea avea noi generații pregătite să facă față provocărilor viitorului.

Dacă vrem să avem tineri instruiți pentru meseriile necesare societății, trebuie să redăm demnitatea școlilor profesionale. Printr-o îmbunătățire a ofertei educaționale profesionale și printr-o conectare reală cu nevoile de pe piața muncii, putem răspunde la aspirațiile viitoarelor generații, dar și să punem la dispoziția companiilor cei mai bine pregătiți tineri.

Atât în lupta cu pandemia, cât și în fața crizei din Ucraina am devenit conștienți de pericolul cauzat de fake news. Dacă vrem să avem viitoare generații capabile să recunoască știrile false, trebuie să educăm copiii în spiritul adevărului și să le oferim acces la instrumentele necesare pentru a verifica veridicitatea informațiilor pe care le primesc.

Avem datoria, ca reprezentați ai poporului în Parlament, să ducem mai departe moștenirea lui Spiru Haret. Prin susținerea Proiectului "România Educată", putem răspunde provocărilor viitorului.

Investim în educație! Investim în viitor!

  Constantin Bîrcă - declarație politică intitulată Județul Călărași merită o soartă mai bună!;

Domnul Constantin Bîrcă:

"Județul Călărași merită o soartă mai bună!"

Titlul prezentei declarații subliniază dorința sinceră de mai bine a unui om al locului care a cunoscut și cunoaște necesarul de dezvoltare a unui județ cu mare potențial și perspective certe pentru locuitorii județului Călărași.

Un prim pas a fost făcut în urmă cu câteva zile, prin semnarea Protocolului de colaborare pentru Proiectul "Drumul expres TransRegio Galați-Brăila-Slobozia-Drajna-Chiciu-A2".

Județul Călărași, prin Consiliul Județean, este membru al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Infrastructura de transport de interes strategic, în zona de Est și Sud, alături de județele Galați, Brăila și Ialomița. Prin acesta a fost realizat și parteneriatul cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Este o investiție a celor 4 județe de 300 de milioane de euro. Lungimea drumului va fi de 104 kilometri.

Pentru realizarea acestui obiectiv este încurajatoare declarația domnului ministru Sorin Grindeanu: "Bani avem, vă rog luați-ne banii!".

Preocuparea autorităților pentru realizarea de investiții pentru asfalt, apă, canalizare și gaze s-a regăsit și în dialogul desfășurat recent cu cei 55 de primari ai județului Călărași și reprezentantul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, referitor la proiectele depuse în cadrul Programului Național de Investiții "Anghel Saligny".

Alte obiective aflate în curs de analiză se referă la:

  • intensificarea acțiunilor de protecție și de conservare a naturii inclusiv în zonele urbane, precum și reducerea tuturor formelor de poluare;
  • amenajarea terenurilor slab utilizate sau abandonate și împădurirea, zonelor expuse la alunecări de teren.

Se caută soluții, deoarece efortul financiar al autorităților este cu atât mai dificil cu cât bugetul alocat pentru anul 2022 în valoare de 29.203 mii lei este mai mic cu 4.039 mii lei decât în anul trecut, în condițiile în care în acest an se vor înregistra creșteri ca efect al scumpirii nejustificate a energiei.

Stă în puterea noastră realizarea acestor obiective, convinși fiind că județul Călărași merită o soartă mai bună!

  Biró Rozália-Ibolya - declarație politică având ca subiect Ziua Internațională a Limbii Materne;

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

"Ziua Internațională a Limbii Materne"

Ziua Internațională a Limbii Materne este sărbătorită în fiecare an la 21 februarie, pentru a promova diversitatea culturală și lingvistică din întreaga lume.

Această zi aniversară a fost proclamată în cadrul Conferinței Generale a UNESCO din 17 noiembrie 1999, când statele membre ale organizației s-au angajat să contribuie la protecția și revigorarea bogatei diversități culturale, prin promovarea limbilor materne ca formă de comunicare, interacțiune și înțelegere între diferite popoare. Data aleasă amintește de evenimentele ce au avut loc la 21 februarie 1952, când mai mulți studenți care demonstrau în Dhaka pentru recunoașterea limbii lor materne "bangla", drept una dintre cele două limbi ale Pakistanului de atunci, au fost împușcați de forțele de poliție.

Această zi a fost celebrată pentru prima dată de Organizația Națiunilor Unite în anul 2000. Mai târziu, în anul 2007, la 16 mai, Adunarea Generală a ONU, printr-o rezoluție, a invitat statele membre "să promoveze conservarea și protecția tuturor limbilor utilizate de popoarele lumii". De asemenea, a proclamat anul 2008 ca "Anul Internațional al limbilor", pentru a promova unitatea în diversitate și înțelegerea internațională, prin multilingvism și multiculturalism.

Limba maternă este cel mai puternic instrument de conservare și dezvoltare a patrimoniului mondial material și imaterial și o componentă esențială în procesul de definire a unei minorități naționale. Însușirea limbii materne, precum și utilizarea ei ca mijloc de comunicare contribuie la conservarea și perpetuarea identității fiecărei minorități. Ea se poate pierde foarte ușor, dacă nu este învățată și vorbită în familie ori dacă nu este studiată și exersată în școală. Se estimează că, în cazul în care nu se acționează în acest sens, jumătate din cele circa 6.000 de limbi vorbite în prezent ar putea dispărea până la sfârșitul acestui secol. De aceea, este foarte importantă o acțiune comună, pentru a preîntâmpina acest efect dezastruos. Dialogul și cooperarea sunt elementele esențiale.

Ziua Internațională a Limbii Materne susține Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 4.6 privind educația din Agenda 2030, subliniind importanța limbilor adecvate de instruire, respectiv folosirea limbilor materne în primii ani de școală. Acest fapt facilitează accesul la educație și promovează în același timp, echitatea, pentru grupurile de populație care vorbesc limbi minoritare și autohtone, în special a fetelor și femeilor și, totodată, îmbunătățește calitatea educației și procesul de învățare prin înțelegere și creativitate, și nu prin memorare.

Limba maternă reprezintă identitatea unei comunități. Limba maternă înseamnă tradiție, înseamnă cultură, înseamnă elementul esențial prin care o comunitate își poate promova valorile, acele valori care pot contribui la dezvoltarea unei societăți democratice.

Toate acțiunile întreprinse în vederea propagării limbilor materne vor servi atât la încurajarea diversității și a educației multilingvistice, cât și la dezvoltarea conștientizării depline a tradițiilor lingvistice și culturale din întreaga lume și vor inspira, totodată, solidaritate bazată pe înțelegere, toleranță și dialog.

După cum se știe, UDMR a lansat inițiativa Minority SafePack. Uniunea speră că aceasta va fi prima inițiativă a cetățenilor europeni care va avea cu adevărat succes, iar legislația specifică va avea ca rezultat o protecție reală a minorităților, însemnând 60 de milioane de cetățeni ai Uniunii. Pentru o mai bună înțelegere, voi aminti câteva dintre propunerile legislative din cadrul Minority SafePack, după cum urmează:

  • Consiliul European ar trebui să elaboreze o propunere pentru păstrarea și promovarea diversității lingvistice și culturale a Uniunii - definirea politicilor de educație, cultură și utilizare a limbii pentru minoritățile naționale din statele membre;
  • Proiectul prevede, de asemenea, măsuri în domeniul educației în limba maternă, atât în ​​ceea ce privește sistemul instituțional, cât și manualele speciale și programele de învățământ;
  • Solicită sprijin financiar pentru organizațiile mass-media ale minorităților și garantarea accesului la cultura minorităților;
  • Utilizarea limbii materne în administrația publică - propunerea legislativă, dacă este adoptată, ar garanta un nivel european de utilizare a limbii materne în administrația publică, inclusiv furnizarea de documente oficiale în limba maternă, dar și folosirea acesteia în justiție, în sistemul de servicii publice și pentru protecția consumatorilor;
  • Introducerea unui mecanism de monitorizare care să oblige statele membre să respecte legislația privind protecția minorităților;
  • Alocarea de fonduri UE pentru promovarea folosirii limbii materne prin extinderea Fondului de coeziune al UE. Cu toate acestea, proiectul solicită, de asemenea, modificări ale reglementărilor Fondului Structural și de Investiții. Ca urmare a modificării, se acordă o atenție specială regiunilor minoritare atunci când se alocă finanțare UE. Banii ar putea fi cheltuiți pentru inovare, integrare, redresare economică, promovarea multilingvismului și dezvoltarea regională.
  • În același timp, se propune înființarea unui centru european pentru diversitatea lingvistică. Noul centru ar oferi instituțiilor și statelor membre ale Uniunii Europene consultanță și materiale de fond pentru promovarea și protejarea diversității lingvistice.

Astfel, subliniind importanța evenimentului pe care îl amintesc astăzi - Ziua Internațională a Limbii Materne - consider că acesta este cel mai bun prilej de a evoca dreptul oricărei minorități la libertate de exprimare. Libertatea de exprimare în propria limbă reprezintă o trăsătură esențială a unei societăți libere, democrație, în care orice comunitate are șansa de a-și consolida valorile, de a-și urma vocația într-o societate în care fiecare cetățean poate trăi în siguranță, având garanția că drepturile îi sunt respectate.

Libertatea de exprimare în limba maternă este o dovadă clară de democrație, care trebuie respectată, oriunde în lume!

  Bogdan-Alexandru Bola - declarație politică: Stop extinderii interceptării comunicațiilor electronice!;

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Stop extinderii interceptării comunicațiilor electronice!"

Cei mai în vârstă dintre români își aduc probabil aminte de vremurile petrecute sub odioasa dictatură comunistă, când securitatea era în toți și în toate, iar frica de a spune, chiar de a gândi ceva contra regimului și a "revoluției" ajungea până în măduva oaselor. Această frică își găsea rațiunea în modul de operare al organismelor Securității Statului. Românii ajunseseră să nu mai aibă încredere unul în celălalt, existând posibilitatea ca un vecin să-ți asculte prin perete conversațiile sau să îți fie puse microfoane în casă.

Ei bine, deși credeam că vremurile în care statul juca rolul lui "Big Brother" au fost demult apuse, se pare că o reminiscență a perioadei comuniste a rămas la unii dintre noi. Cea mai mare mirare este că acest curent vine dinspre "suflul nou". Sub pretextul că se transpune o directivă a Uniunii Europene, fostul Guvern Florin Cîțu a adăugat măsuri de extindere a interceptării comunicațiilor electronice care sunt contrare directivei invocate. La Senat, în Comisia juridică, s-a adoptat o formă a proiectului care deschide posibilitatea multor abuzuri. Furnizorii de servicii de găzduire electronică vor fi obligați să creeze infrastructură proprie de interceptare și să o pună oricând la dispoziția SRI. Și aceasta nu doar în condițiile Codului de procedură penală, care prevede mandat de la judecător, ci și în condițiile Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională, adică tot ce le trece prin cap celor din SRI. Practic, orice dispozitiv poate fi confiscat.

Dacă folosești WhatsApp-ul sau Messengerul de la Facebook pe telefonul propriu, există dreptul de a ți se lua telefonul respectiv, fără a mai fi nevoie de un ordin judecătoresc. Companiile care furnizează servicii de găzduire electronică nu vor mai putea garanta confidențialitatea informațiilor, iar noi asistăm la o lărgire a spectrului interceptărilor demne de România lui Ceaușescu. Singura explicație pe care o am pentru acest proiect nedemocratic este că Florin Cîțu, ajuns președinte de partid, are o datorie de plătit. Altfel, nu îmi explic de unde vin aceste preocupări bolnăvicioase din partea unora care pretind că reprezintă conducerea unui partid liberal.

Le solicit colegilor senatori să respingă Proiectul de Lege inițiat de Guvernul Florin Cîțu prin care se dă și mai multă putere serviciilor secrete prin extinderea interceptării comunicațiilor electronice. Nu este de ajuns că SRI are un buget de peste 3 miliarde de lei, cât bugetele adunate pe care le au 4-5 ministere? Așa nostalgici suntem după epoca Ceaușescu?

  Bogdan-Iulian Huțucă - declarație politică având titlul Propunere de Rezoluție a Parlamentului României pentru a condamna încercările Federației Ruse de a submina pacea pe continentul european;

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"Propunere de Rezoluție a Parlamentului României pentru a condamna încercările Federației Ruse de a submina pacea pe continentul european"

Masarea de efective militare de către Federația Rusă, în apropierea graniței cu Ucraina, a generat panică la nivel internațional. Conform analiștilor și specialiștilor în domeniul relațiilor internaționale, aceste mișcări pe care Federația Rusă le face înseamnă o repetare a scenariului din 2014, când, printr-o schemă politico-militară, a ocupat Peninsula Crimeea.

Încercările liderului Rusiei, Vladimir Putin, de a demonstra și de a reașeza echilibrul de putere pe plan internațional, pot duce la aruncarea în aer a păcii europene consolidate prin extinderea Uniunii Europene și a NATO. Toate încercările de descurajare a acestui act de agresiune limitată pe care o face prin înaintarea de trupe aproape de granița Ucrainei, un mod de a testa unitatea Alianței Nord-Atlantice și a statelor europene, se află la un pas de un război sângeros. Prețul ar putea fi unul extrem de mare, nu doar de pierderi de vieți omenești, ci unul costisitor și de uzură. Nicio națiune de pe acest pământ nu a prosperat pe timp de război, iar în situația de față, nici Federația Rusă nu va reuși miracolul.

Trăim un moment de cotitură privind echilibrul de putere pe plan internațional. În acest moment, țara noastră, chiar dacă are toate asigurările din partea aliaților noștri europeni și NATO, se află în imediata vecinătate a liniei de război. Prin parteneriatul strategic cu SUA, România beneficiază de toate garanțiile de securitate, în acest context marcat de instabilitate și tensiune în vecinătatea Mării Negre. Securitatea maritimă a țării noastre este deosebit de importantă, pentru că este granița de est a Uniunii Europene și face parte din flancul estic de apărare al Alianței Transatlantice, iar în momentul de față este pusă la încercare nu doar securitatea maritimă a țării noastre, ci și redesenarea zonei de influență în Europa de Est.

Noi, din poziția de parlamentari și aleși de către români, avem obligația, cel puțin politic, să condamnăm aceste încercări ale Federației Ruse de a submina pacea pe continentul european. În cazul în care această situație nu este dezamorsată, într-un mod accelerat, în perioada următoare, pe plan diplomatic, tensiunile la granița Ucrainei de Est pot escalada într-o formă agresivă.

Pe această cale, îi invit pe toți reprezentanții partidelor politice, în special pe președintele Camerei Deputaților și pe liderii de grup, să pregătească o rezoluție prin care, din acest for democratic, să condamnăm orice formă de diversiune care poate destabiliza suveranitatea unui stat european.

Valorile noastre democratice, ca țară pașnică care respectă dreptul internațional, trebuie confirmate printr-o rezoluție a Parlamentului României, pentru că, astăzi, solidaritatea și mai ales pacea europeană sunt negociate cu tancurile la granița Ucrainei.

  Oana-Gianina Bulai - declarație politică: Susținem companiile românești!;

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Susținem companiile românești!"

Angajamentul pe care PSD l-a asumat în momentul intrării la guvernare a fost acela de a sprijini companiile românești și produsele autohtone. Fiecare județ are un potențial uriaș în ceea ce privește partea de producție. Acest angajament iată că devine real. Ministrul finanțelor a anunțat cel mai consistent program de sprijin pentru mediul de afaceri din țara noastră în plină perioadă dificilă pentru economia românească.

Vor fi alocați în total peste 17 miliarde de lei pentru antreprenorii și companiile românești. De acești bani vor putea beneficia firmele din județul Neamț, dar și din alte județe ale țării, care au nevoie de sprijin pentru a trece cu bine peste această perioadă grea, dar și pentru a-și dezvolta capacitatea.

Proiectul elaborat de Ministerul Finanțelor prevede finanțarea unor programe de garantare în domenii prioritare pentru economia românească, prin care se propune aprobarea a patru programe de garantare:

  • Programul "IMM PROD" - prin care susținem industrializarea economiei;
  • Programul "Rural Invest" - prin care finanțăm afacerile din mediul rural;
  • Programul "Garant Construct" - destinat sectorului construcțiilor;
  • Programul "Innovation" - conceput pentru a încuraja proiectele inovative bazate pe noile tehnologii.

Aceste programe vor fi implementate sub formă de scheme de ajutor de stat, în baza cărora se vor acorda garanții și granturi care vor acoperi o parte dintre costurile de finanțare a creditelor contractate de beneficiari. Obiectivul lor este deblocarea accesului la finanțare pentru firmele care se confruntă cu un deficit de lichidități necesar realizării proiectelor de investiții și asigurării continuității activității, în contextul pandemic actual.

Doar investind masiv în companiile locale putem spera că vom putea aduce bunăstare națională. Producătorii din județul Neamț au nevoie de speranță și încredere că lucrurile vor merge în direcția bună. Aceste programe le oferă siguranța că Guvernul din care PSD face parte îi va sprijini.

Vom susține producătorii locali, fiindcă acesta este drumul corect pe care vrem și trebuie să așezăm economia țării!

  Sebastian-Ioan Burduja - declarație politică având ca obiect Legile (aparent) mici care (ne) schimbă lumea;

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"Legile (aparent) mici care (ne) schimbă lumea"

Când am depus Proiectul legislativ pentru 15 februarie - Ziua națională a lecturii, am visat să devină un fenomen național, așa cum este în multe alte țări, cum ar fi Statele Unite ale Americii, Franța sau Singapore. Sigur că reacțiile au fost variate, de la acuzații că mă preocupă festivismul, până la clasicele "altceva mai bun de făcut nu ai" sau "fix asta ne mai lipsea". Din fericire, realitatea a bătut orice pesimism congenital sau blazare cronică.

Unul dintre obiectivele acestei legi a fost ca fiecare copil din această minunată țară să aibă, de acum înainte, măcar un pretext pentru a-și aminti în fiecare an importanța lecturii. Acest lucru este de acum posibil, cu sprijinul mai multor instituții, și anume: al Ministerului Educației, care a decis ca în fiecare școală și grădiniță să se citească pe 15 februarie, între orele 11.00-14.00; al tuturor autorităților locale și centrale, care s-au mobilizat incredibil de rapid; al companiilor de stat și private; al muzeelor, bibliotecilor, librăriilor, editurilor, ONG-urilor, instituțiilor de presă și al tuturor iubitorilor de carte care au primit cu bucurie această zi.

Spiru Haret, pe care îl celebrăm de Ziua națională a lecturii, spunea că, "Așa cum arată școala astăzi, va arăta țara mâine..." Dacă ce am văzut în ultimele zile, în școlile din țară, va deveni normalitate, viitorul este pe mâini bune.

În preajma Zilei naționale a lecturii, am pornit un maraton al evenimentelor dedicate. Am început cu două grădinițe din Frătești, județul Giurgiu, unde am citit povești minunate alături de copii de 3, 4 și 5 ani, împărtășind bucuria molipsitoare și curiozitatea autentică a unor copii frumoși și deștepți. Am continuat la Școala nr.10 din Municipiul Giurgiu, unde am explorat, alături de copii de clase primare și gimnaziu, o mică parte din literatura română - Eminescu sau Minulescu, Caragiale sau Labiș, doine, mini-piese de teatru sau poezie sensibilă. A urmat Liceul "Ion Maiorescu", tatăl lui Titu Maiorescu, pe care îl amintim tot pe 15 februarie, pentru un dialog fascinant cu doamna Doina Rusti, despre iubirea de carte și toate universurile pe care lectura ni le deschide.

Un alt eveniment marcant a fost o seară de carte alături de Lucia Ovezea, autoarea romanului "Dacă lumea s-ar sfârși mâine", Aura Christi, unul dintre cei mai mari poeți români contemporani, profesor univ. dr. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, domnul Mihai Firica și mulți alți îndrăgostiți de carte.

Ziua de 15 februarie va fi marcată la această primă ediție de sute de evenimente în toată țara, în școli, licee, prin inițiative private, dezbateri la Biblioteca Națională, la BCU, la Senatul României, concursuri, campanii. Chiar și curierii Poștei Române vor dărui cărți clienților. Zeci de personalități de cultură, artă, muzică, teatru sau film, scriitori, profesori sau oameni de radio și televiziune, oameni politici sau simpli cetățeni iubitori de carte marchează, fiecare în felul său, Ziua națională a lecturii. Toate acestea s-au întâmplat în fix o lună, pentru că legea a fost promulgată pe 14 ianuarie.

Și ca o încununare a unui vis împlinit, zilele acestea a fost depus un proiect pentru Ziua națională a lecturii în Republica Moldova, după modelul din România. Frații noștri vor avea și ei această sărbătoare națională pe 14 februarie, de ziua marelui poet și inegalabilului român Grigore Vieru: "Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu toată viața am visat să trec Prutul."

De la un asemenea vis am pornit și eu atunci când am propus Ziua națională a lecturii și de la faptul că avem nevoie ca de aer de România cu carte, în țara în care citim mai puțin de cinci minute pe zi și în care o treime dintre români declară că nu au citit niciodată o carte. Este interesant cum unii politicieni, care au votat împotriva propunerii mele legislative, se trezesc acum mari iubitori de carte, organizează evenimente și se pozează cu cartea lor preferată pe rețelele sociale. Mă bucur că au înțeles, probabil, cuvintele lui Titu Maiorescu, celălalt mare ctitor de cultură românească, pe care îl celebrăm de ziua lui și de Ziua națională a lecturii - "Scopul educației este nimicirea mărginirii egoiste a individului și supunerea lui la rațiunea lucrurilor".

  Virgil Alin Chirilă - declarație politică intitulată Cîțu și soluțiile...;

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Cîțu și soluțiile..."

Am văzut în acest weekend, pe rețelele sociale, o preocupare intensă a domnului președinte al PNL, Florin Vasile Cîțu, pentru stoparea inflației. Chiar a propus două soluții, ceea ce este extraordinar, pentru că, până acum, dumnealui era preocupat doar de criticarea partenerilor de coaliție, ceea ce, evident, nu rezolva în niciun fel problemele oamenilor.

Deci, apreciez că a propus două soluții - scăderea TVA și scăderea contribuțiilor pe salarii. Este foarte bine! Doar că eu nu știu când să-l mai iau în serios pe domnul Cîțu. Să-l iau în serios acum, când spune că scăderea TVA ar tempera creșterea prețurilor, sau să-l iau în serios când în urmă cu câteva săptămâni s-a opus soluției propuse de PSD, de scădere a TVA din facturile la energie? Sincer, nu știu când a fost serios domnul Cîțu, acum sau atunci?

La fel și în cazul contribuțiilor. Nu spunea domnul Cîțu că soluția propusă de PSD, de diminuare a CAS la salariile din sectorul construcțiilor, nu este bună pentru că afectează Pilonul II de pensii? Acum, înțeleg că n-ar mai fi o problemă cu Pilonul II, dacă scad contribuțiile la toți salariații, nu doar la cei din construcții! Deci, când să-l iau în serios pe domnul Cîțu? Acum sau atunci?

Dar, cum spuneam, este de apreciat că domnul Cîțu a început să se gândească și la soluții, nu doar la criticarea celorlalți. Iar dacă tot vorbim despre soluții, cred că cea mai urgentă dintre ele este temperarea pe termen lung a prețurilor la energie, că aici e sursa și cauza inflației. Peste 50% din creșterea inflației provine din majorarea prețurilor la energie.

Iar pe runda a doua, când aceste creșteri apar în prețurile la materiile prime folosite în ciclul de producție, observăm că prețurile la energie reprezintă 72% din creșterea inflației. Deci, aici e cauza, iar după cum știți, domnul premier i-a cerut domnului ministru al energiei să vină cu un plan pe termen mediu și lung. Primul termen a fost vineri. Dar cum nu a venit cu niciun plan, a rămas pe săptămâna aceasta. PSD a tot propus soluții pentru prețurile la energie, dar planul propriu-zis trebuia să vină de la Ministerul Energiei care are competența de a acționa în acest sector. Încă nu a venit nimic de acolo, iar timpul trece, din păcate, și nu trece în favoarea românilor. Și insist să spun că trebuie acționat urgent, pentru că oamenii sărăcesc, iar firmele dau faliment.

Deci, dacă domnul Cîțu a devenit interesat de găsirea unor soluții, probabil că primul lucru pe care ar trebui să-l facă ar fi să discute cu colegul său de partid, Virgil Popescu, ministrul energiei, să vină mai repede cu planul de măsuri de oprire a creșterii prețurilor la energie pe termen mediu și lung.

Haideți să intervenim întâi pentru rezolvarea cauzei inflației și după aceea, dacă mai e cazul, putem vorbi și despre o intervenție asupra efectelor, cum propune domnul Cîțu.

Iar ca să putem să-l luăm în serios pe domnul Cîțu, cred că cel mai bine ar fi să vină în coaliție cu un plan scris pe hârtie, cu fundamentare macroeconomică și cu calcule de impact pentru fiecare măsură pe care o propune. Noi, la PSD, așa am procedat de fiecare dată - soluție - sursă de finanțare - impact bugetar și social. Altfel, dacă rămâne doar la stadiul de vorbe, nu avem nicio garanție că peste câteva zile nu va critica din nou propunerile PSD de scădere a TVA la energie și a CAS-ului pe salariile din construcții.

Îi așteptăm, deci, pe domnii Vasile Cîțu și Virgil Popescu să vină cât mai repede cu soluțiile scrise pe hârtie.

  Vasile Cîtea - declarație politică având titlul PSD își dorește ca vârstnicii să aibă un trai mai bun!;

Domnul Vasile Cîtea:

"PSD își dorește ca vârstnicii să aibă un trai mai bun!"

PSD a intrat la guvernare alături de PNL și UDMR cu o condiție clară, aceea de a fi majorate veniturile românilor. Astfel că, de la 1 ianuarie 2022, au crescut alocațiile, salariile, dar și pensiile. Raportându-ne la pensii, de la începutul acestui an, pensiile au crescut cu 10%, pensia minimă s-a majorat de la 800 la 1.000 de lei, iar cei care aveau pensii de până în 1.600 de lei au primit un ajutor pentru a-și plăti facturile la energie, toate acestea în condițiile în care prețurile au explodat în ultima perioadă. Facturile s-au dublat sau chiar triplat, alimentele s-au scumpit, carburanții costă și ei mai mult, iar inflația a ajuns la un nivel record.

Creșterile de venituri de la începutul acestui an reprezintă un prim pas pentru a menține puterea de cumpărare a românilor. Iar demersurile făcute de PSD, pentru ca românii să aibă un trai de viață mai bun, continuă. Ne dorim ca pensiile să crească și mai mult în acest an, tocmai de aceea am insistat ca pensiile să reprezinte un procent mai mare din PIB-ul României.

Social-democrații s-au impus în coaliție în ceea ce privește demararea negocierilor cu Comisia Europeană privind procentul din PIB alocat pensiilor. Chiar dacă, inițial, cei din PNL au respins această inițiativă a partidului nostru, în cele din urmă, PSD a reușit să-i convingă de importanța acestui demers.

Fostul ministru al fondurilor europene, care a negociat PNRR cu Comisia Europeană, a reușit să obțină pentru vârstnicii noștri doar 9,4% din PIB, în contextul în care media în Uniunea Europeană este de 13%. Acum, speranța PSD este că vom putea renegocia plafonul de 9,4% din PIB.

În cazul în care negocierile cu cei de la Comisia Europeană vor eșua, PSD va încerca să găsească soluții pentru ca o majorare a pensiilor să aibă loc cât mai curând. Și se va lupta cu cei care sunt împotriva acestor creșteri. Ne dorim pensii mai mari, mai ales că, în România, peste 4,6 milioane de pensionari au, în medie, o pensie de 1.800 de lei.

Vârstnicii din această țară merită un trai de viață decent, merită să aibă suficienți bani să-și cumpere alimente, medicamente, să-și plătească facturile, iar ajutarea acestor oameni trebuie să fie una dintre prioritățile tuturor partidelor aflate la guvernare.

  Cristina Burciu - declarație politică cu referire la Măsuri salvatoare ale Guvernului destinate pieței forței de muncă și dezvoltării economiei;

Doamna Cristina Burciu:

"Măsuri salvatoare ale Guvernului destinate pieței forței de muncă și dezvoltării economiei"

Guvernul român a adoptat o inițiativă lăudabilă, majorând la 100.000 numărul muncitorilor străini din afara Uniunii Europene care vor lucra în acest an în țară. Măsura este menită să acopere deficitul acut de forță de muncă, accentuat în ultimii doi ani de pandemie, în contextul în care foarte multe domenii de activitate ale economiei, îndeosebi construcțiile, agricultura și HoReCa, au fost puternic afectate.

Conform unor date oficiale, anul trecut s-au înregistrat peste 260.000 de locuri de muncă vacante, o cincime dintre acestea fiind raportate de mai multe ori de către angajatori, deoarece nu s-au putut ocupa. În aceste condiții, importul de muncitori a devenit singura soluție viabilă pentru a rezolva problemele existente, fiind realmente un colac de salvare pentru foarte mulți angajatori autohtoni.

Stabilirea contingentului de 100.000 de muncitori nou admiși pe piața forței de muncă din România are rolul bine determinat de a regla piața cererii și a ofertei de locuri de muncă, în circumstanțele în care ofertele erau de aproape 500.000 de posturi, iar cererile din partea românilor nu depășeau 200.000.

În acest fel, Guvernul Ciucă oferă posibilitatea tuturor angajatorilor din țară să apeleze la resurse umane din străinătate, în cazul în care nu reușesc să găsească angajați români. Efectele majorării numărului muncitorilor străini care pot activa pe piața forței de muncă din România sunt benefice pentru antreprenori, care își vor salva astfel afacerile, dar și pentru economia națională, care va reuși în acest mod să se dezvolte și să scape de colaps.

Decizia Executivului este, ca atare, una normală și firească, care se uzitează deja în foarte multe țări europene, confruntate cu aceleași deficite majore.

Este de notorietate, în acest context, faptul că foarte mulți români au preferat să plece și să caute locuri de muncă mai bine plătite în alte țări, chiar și în perioada pandemiei, fapt ce a condus la această criză a forței de muncă, manifestată, din păcate, preponderent în rândul specialiștilor.

În consecință, consider că majorarea numărului muncitorilor extracomunitari ce pot lucra în România reprezintă o măsură salvatoare pentru economia noastră, ba chiar poate constitui o acțiune rezilientă, atât pentru prezent, cât și pentru viitor.

  Cristina-Elena Dinu - declarație politică despre Demersuri concrete pentru asigurarea asistenței medicale de calitate pentru toți românii;

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Demersuri concrete pentru asigurarea asistenței medicale de calitate pentru toți românii"

Miniștrii PES din toată Europa, printre care și ministrul român al sănătății, Alexandru Rafila, au adoptat Declarația comună de susținere a necesității asistenței medicale de calitate pentru toți europenii.

Potrivit documentului, semnatarii au concluzionat că asistența medicală publică universală nu este un lux, ci o piatră de temelie a economiilor sociale de piață, în care toată lumea are dreptul de a trăi o viață lungă și sănătoasă. Această idee a devenit cu atât mai stringentă în ultimii doi ani, perioadă în care pandemia COVID-19 a determinat înțelegerea importanței asistenței medicale de calitate, pentru bunăstarea individuală și colectivă, atât la nivel european, cât și în România.

De altfel, cel mai recent sondaj Eurobarometru confirmă că sănătatea și securitatea socială sunt în topul clasamentului preocupărilor cetățenilor, atât pentru Europa, cât și pentru propriile țări.

Cu toate că asistența medicală și sistemele de sănătate sunt în jurisdicția fiecărui stat membru, Uniunea Europeană are un rol preponderent în păstrarea și îmbunătățirea asistenței medicale. Miniștrii PES au convenit, în această declarație, că avem de îndeplinit promisiunea de a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea tuturor, în special a categoriilor vulnerabile.

Unul dintre capitolele de o importanță deosebită este "Garanția pentru copii", dedicată copiilor vulnerabili, care obligă toate statele membre să ofere acces gratuit și efectiv la asistență medicală copiilor aflați în dificultate, susținut din fonduri UE.

Semnatarii documentului PES au mai apreciat, ca prioritate, dreptul de acces universal la o acoperire medicală adecvată și în timp util. Din această perspectivă, toată lumea trebuie să se simtă în siguranță și să primească cea mai bună îngrijire disponibilă, în cazul fortuit al unor îmbolnăviri.

Susțin demersul lansat cu acest prilej, respectiv accesul egal și echitabil la asistență medicală - indiferent de posibilitățile financiare, de gen, de orientare sexuală, de mediul cultural sau de orice alt factor - ca fiind un drept fundamental, alături de educație și securitatea socială.

Consider că este fundamental ca și în România să intensificăm demersurile pentru a ne asigura că medicamentele, dispozitivele medicale și celelalte tehnologii de sănătate și îngrijiri preventive de cea mai înaltă calitate sunt disponibile pentru toată lumea. Pentru a realiza acest deziderat, evident avem nevoie de servicii publice de calitate, pe care reprezentanții PSD din domeniul sănătății le susțin și le vor dezvolta în perioada următoare.

  Raluca Giorgiana Dumitrescu - declarație politică privind necesitatea elaborării Planului național pentru autism;

Doamna Raluca Giorgiana Dumitrescu:

În fiecare an, în data de 2 aprilie, România marchează instituțional un reper statuat la nivel internațional, și anume, Ziua Conștientizării Autismului.

Pe 2 aprilie, în mod deja tradițional, statul își recunoaște, o dată în plus, sensibila realitate existentă la nivel social și, salutând mereu aceleași eforturi ale ONG-urilor, asigură comunitatea asupra sprijinului pe care el, statul, prin instituțiile sale, îl oferă persoanelor ce suferă de autism.

Din 3 aprilie, însă, anual, lucrurile intră din nou pe făgașul lor firesc. Festivismul consumat lasă loc aceleiași birocrații interminabile care, după 3 decenii de democrație, nu doar că privează copiii cu autism de asistența reală de care aceștia ar avea nevoie, dar țin și statul departe de cunoașterea în profunzime a unei realități care ne privește pe toți.

La nivel social, suntem la un pas de o transformare majoră în înțelegerea tulburărilor de spectru autist și a altor tulburări de dezvoltare. Iar toți cei care imprimă această schimbare, psihologi, terapeuți, profesori, politicieni, voluntari, părinți ai unui copil din spectrul autismului și chiar persoanele cu autism ce militează pentru conștientizare, joacă un rol crucial în acest moment de cotitură. Evoluăm treptat, de la nivelul celor care vedeau persoanele cu autism doar ca liste de verificare a deficitelor și a disfuncțiilor, tratându-le exclusiv prin prisma patologiei, la un nivel așteptat de înțelegere a autismului ca pe o altă modalitate de a fi uman.

La nivel instituțional, însă, cifrele statistice și legislația vagă și lipsită de specificitate acționează ca un act de acuzare al incapacității noastre de a asigura nevoile zilnice presante ale copiilor cu autism și ale familiilor lor. Sprijinul efectiv este unul eminamente financiar, acordat în baza certificatelor de handicap și pe o perioadă limitată, programele menite a ajuta tinerii cu autism în tranziția de la școală către locul de muncă sunt inexistente, iar opțiunile pentru persoanele cu autism care nu sunt capabile să trăiască autonom, fără un sprijin semnificativ, sunt infime.

În mod șocant, în acest moment, în România, nici măcar nu putem ști cât de multe persoane cu autism există, pentru că un studiu de bază al prevalenței autismului în rândul adulților nu a fost încă realizat sau făcut public. La nivel național nu există la ora actuală nici măcar o evidență centralizată a copiilor cu autism, o statistică oficial asumată în acest domeniu, singurele date existente fiind cele pe care le dețin diverse instituții implicate (INSP, ANPDCA, MS, CMBRAE/CJRAE), date administrative, înregistrate în funcție de serviciile de care beneficiază persoanele cu autism în cadrul instituțiilor. În vreme ce toate aceste resurse raportează o cazuistică situată între 15.000 și 20.000 de copii cu TSA, Tulburări cu Spectru Autist, estimările ONG-urilor din România apreciază că cifrele reale se situează la un minim de trei ori mai mare decât datele disparate ale instituțiilor.

Trăim lângă acești copii sau lângă cei din familiile lor și avem datoria morală de a face mai mult decât a-i ajuta doar să se integreze și să-și păstreze speranța. O Românie educată nu poate deveni realitate decât după ce vom avea o Românie vindecată de propriile-i neputințe, frici, ezitări, amânări și lipse de competențe.

O Românie conștientă și asumată ar trata responsabil copiii cu autism ca fiind persoane diferite, speciale. Iar a fi diferit nu trebuie să reprezinte o culpă sau un motiv de discriminare. Fiecare ființă umană are valoare, iar datoria noastră este tocmai aceea de a o remarca și de a-i crea condițiile să se dezvolte. Am deveni abia atunci, toți, părți ale unei Românii umane, sănătoase și inteligente din punct de vedere social.

În 2022, mai stringent decât oricând, România are nevoie de crearea unei strategii naționale, respectiv a unui plan național pentru autism și în țara noastră, așa cum există în multe alte țări ale lumii. Avem nevoie să ne asumăm și să impulsionăm, în zona de acțiune a autorităților, o viziune coerentă, eforturi și măsuri conjugate și eficiente, și să facilităm implicarea informată a familiilor copiilor cu autism, pentru a le oferi acestora șansa de a deveni cât mai independenți și integrați, membri activi ai comunității, și nu izolați, marginalizați la periferia societății ca adulți, inclusiv după cheltuirea ineficientă a unor resurse ale statului, așa cum se întâmplă în prezent în cele mai multe cazuri.

Lipsa serviciilor specializate integrate destinate abilitării/reabilitării copiilor cu TSA, cooperarea deficitară între specialiștii din domeniile medical, psihologic, social și educațional, accesul dificil și costisitor sau lipsa totală a accesului copiilor cu TSA la serviciile de diagnosticare, evaluare și abilitare/reabilitare absolut necesare, ofertă insuficientă de servicii specializate pentru copiii cu TSA și cu tulburări de sănătate mintală asociate și distribuția inegală în teritoriu a celor existente, preponderent dezvoltate în mediul urban, toate acestea sunt probleme care necesită intervenția imediată a factorilor responsabili, pe de o parte prin finalizarea unui Plan Național pentru Autism și, pe de altă parte, prin constituirea și operaționalizarea unui serviciu specializat integrat, care să aducă alături, în eforturile lor, în mod continuu, ONG-uri și instituțiile de stat.

Problemele identificate în gestionarea situației copilului cu TSA ne conduc spre necesitatea găsirii și implementării în practică a unor căi de integrare a tuturor serviciilor necesare gestionării situației copilului cu autism (servicii specializate de sănătate, educație și sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate) tocmai pentru a maximiza șansele copilului de recuperare, pentru a facilita tranziția de la copil la adult cu TSA, cu scopul final a unei cât mai bune integrări în societate.

Timpul este factorul cheie atunci când vorbim despre recuperarea și integrarea socială a copilului diagnosticat cu TSA, motiv pentru care simplificarea traseului pe care acesta și părinții lui trebuie să-l parcurgă, ar reprezenta un mare avantaj în intervenția precoce. Integrarea copiilor într-un program de recuperare ar trebui să se facă rapid, indiferent de încadrarea acestuia într-un grad de handicap.

Acestea fiind spuse, vă solicit respectuos, doamnelor și domnilor miniștri, să ne asumăm împreună, explicit și în mod efectiv, elaborarea unui proces decizional în cadrul ministerelor, care să ducă la aprobarea Planului național pentru autism, întrucât existența unui asemenea ansamblu de măsuri specifice, coerente și integrate, pe problematica persoanelor cu autism din România, este cu adevărat o urgență națională!

  Dumitru-Viorel Focșa - declarație politică: Iohannis și ai lui, criminalii neamului!;

Domnul Dumitru-Viorel Focșa:

"Iohannis și ai lui, criminalii neamului!"

Știu că titlul prezentei declarații politice este foarte dur, dar, din păcate, acesta se bazează pe ceva incontestabil, cifre, nu inventate de mine sau de vreun coleg "extremist", așa cum vă place să ne numiți pe noi, parlamentarii AUR, doar pentru că ne iubim neamul și țara, ci prezentate de cea mai înaltă și competentă autoritate în domeniu, Institutul Național de Statistică.

Așadar, ce spun cifrele INS?

Că în 2021, România a înregistrat cel mai mare număr de morți din ultimii zece ani, 334.832.

Cum a fost posibil ca în anul, ce-i drept, pandemic, dar în care întreaga omenire a avut la dispoziție cel puțin trei variante de vaccin anti-COVID, precum și alte variante de tratament de succes, cum ar fi Remdesivir, Favipiravir și anticorpi monoclonali, țara noastră să stabilească un nou record al deceselor?

Simplu! Pentru că între lunile iunie și septembrie ale anului 2021, atunci când toți cei responsabili, de la Klaus Iohannis la Florin Cîțu și până la Raed Arafat, în loc să fie atenți la evoluția variantei Delta în întreaga lume și să pregătească sistemul sanitar pentru valul 4, au întors capul și au așezat întreaga țară pe hold.

De ce? Pentru ca premierul de tristă amintire, Florin Cîțu, și #echipadistrugătoare să câștige alegerile interne din PNL și să aibă acces la puterea totală.

Urmarea? O explozie a cazurilor de infectare cu varianta Delta și o creștere accelerată a numărului de înmormântări.

Să nu uităm că, pe 24 iunie 2021, președintele Klaus Iohannis anunțase victoria României împotriva pandemiei de Sars-CoV-2. Da, el a câștigat un regim guvernamental semipersonal, însă țara a pierdut, numai în anul 2021, 334.832 de români, dintre care 42.985 din cauza virusului pe care îl biruisem.

Să mai spunem că, în anul 2020, atunci când nu existau nici vaccinuri, nici alte tratamente alternative de succes, în țara noastră au murit 298.651 de români, dintre care doar 15.767 de Covid-19. Deci, 2021, anul victoriei împotriva COVID-ului, ne-a adus mai mulți morți decât anul 2020, anul de luptă împotriva COVID-ului.

Cum o veste proastă nu vine niciodată singură, tot de la INS am aflat că în același an fatidic, 2021, România a înregistrat cea mai scăzută natalitate din ultimii 10 ani, 179.854.

Dacă aplicăm una dintre cele mai simple operații de matematică, iar pe cei morți îi scădem din cei născuți, rezultatul scoate în evidență cel mai mare declin demografic din aceeași perioadă de timp, 154.978.

Din păcate pentru România, aceste cifre reprezintă cel mai elocvent bilanț al mandatelor lui Klaus Iohannis și al guvernării liberale, o țară depopulată și îndoliată, atât la propriu, cât și la figurat, o țară în care morții sunt de vină pentru că nu s-au vaccinat, iar cei care le-au grăbit moartea prin iresponsabilitate, incompetență și indolență sunt bine mersi, nederanjați nici măcar cu o întrebare pentru zădărnicirea combaterii bolilor.

  Florin-Claudiu Roman - declarație politică cu titlul Programul Național «Anghel Saligny» este o șansă pentru viitorul României;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Programul Național «Anghel Saligny» este o șansă pentru viitorul României"

Necesitatea dezvoltării UAT-urilor este imperioasă pentru buna organizare, dar și dezvoltare a țării. Foarte multe localități școlesc și educă tineri inteligenți, de mare perspectivă, dar care, cel mai adesea, la finalul ciclului liceal, decid să părăsească localitățile natale și să se îndrepte către municipii și marile centre universitare, precum București, Iași și Cluj Napoca, alegând, în marea lor majoritate, să nu se mai întoarcă. Prin acest "exod", localitățile sunt private de oportunitatea ca acei tineri să facă o diferență în viața comunității lor. Evident, lanțul cauzal pentru această stare de fapt este unul de natură structurală, cu multiple ramificații. Însă cred că nu riscăm să fim în eroare atunci când identificăm o parte din această problemă în discrepanțele dintre "metropolă" (capitală, municipii mari) și "imperiu" (restul UAT-urilor) în materie de dezvoltare.

Deși a fost hulit de multă lume, majoritatea manipulați de o retorică populistă și mincinoasă, Programul Național de Investiții "Anghel Saligny" adresează unele dintre cauzele acestor efecte descrise anterior. Chiar dacă poate părea la prima vedere doar un mijloc pecuniar la îndemâna primarilor, consider că implicațiile sale sunt mult mai adânci. Săptămâna trecută, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a publicat Ordinul comun cu Ministerul Energiei privind dezvoltarea rețelelor de distribuție de gaze finanțate din Programul Național de Investiții "Anghel Saligny". Prin această normare, se asigură un serviciu de bază pentru cetățenii care nu sunt racordați la rețeaua de gaze naturale, programul permițând finanțarea înființării de noi sisteme de distribuție de gaze naturale, extinderea acestora, precum și modernizarea, prin transformarea celor existente în sisteme inteligente de distribuție a gazelor naturale. Alocările bugetare, în valoare de 7,5 miliarde de lei, pentru reabilitarea și extinderea rețelelor de gaze naturale, vor permite branșarea a aproximativ 196.000 de familii, iar în privința rețelelor de apă, canal și drumuri, Ministerul Dezvoltării a primit deja cereri de finanțare de la 97,5% dintre comunele, orașele, municipiile și județele din România. Aceste cifre nu pot decât să ne arate de ce Programul "Anghel Saligny" este vital pentru România.

Potențialii beneficiari ai Programului vor putea depune solicitările de finanțare în termen de 45 de zile de la data publicării, în Monitorul Oficial, a Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanței pentru aprobarea Programului "Anghel Saligny", iar selectarea obiectivelor de investiții se va face conform criteriilor stabilite prin aceleași norme. Ulterior aprobării listelor obiectivelor de investiții, beneficiarii vor trimite eventualele documente suplimentare necesare, iar după încheierea contractelor de finanțare, beneficiarii pot solicita din partea MDLPA decontarea sumelor necesare, precizează ministerul. Dezvoltarea și modernizarea României nu mai pot aștepta. Avem în față o șansă unică - fonduri fără precedent pe care țara noastră le poate utiliza în vederea elaborării și executării de proiecte menite să ne racordeze la nivelul țărilor occidentale, către care tindem.

Aproximativ 80 de miliarde de euro, PNRR și fonduri europene clasice, la care se adaugă și 10 miliarde de euro fonduri alocate prin Programul Național "Anghel Saligny", sunt la dispoziția noastră astăzi. Dacă ne dorim ca tinerii noștri să rămână în țară, chiar în localitățile natale, trebuie să fructificăm la maxim această oportunitate.

  George Șișcu - declarație politică intitulată Reducerea taxării muncii, scăderea TVA și menținerea cotei unice sunt soluțiile liberale pentru ca veniturile românilor să nu fie afectate;

Domnul George Șișcu:

"Reducerea taxării muncii, scăderea TVA și menținerea cotei unice sunt soluțiile liberale pentru ca veniturile românilor să nu fie afectate"

Dificultățile apărute la nivel mondial ca urmare a creșterii de prețuri la energie, dar și pe fondul aprovizionării deficitare cu materii prime, ne obligă să căutăm soluții economice imediate.

Veniturile românilor nu trebuie să fie afectate, iar PNL propune câteva măsuri care pot fi aplicate rapid. Una dintre acestea este reducerea taxării muncii prin scăderea CAS de la 25% la 20%. Calculele specialiștilor PNL arată că o asemenea măsură ar face ca oamenii să rămână cu mai mulți bani în buzunar, adică 300 de lei în plus la salariul net. În acest caz, ar crește veniturile tuturor românilor, adică și ale celor care lucrează la stat, dar ale angajaților din zona privată. Această măsură a fost enunțată de PNL încă de anul trecut și viza o scădere treptată a contribuțiilor până în anul 2024.

O altă măsură propusă de PNL este reducerea TVA cu două puncte, de la 19% la 17%. Decizia ar duce la scăderea prețurilor și implicit la o calmare a inflației, care a crescut simțitor în ultimele luni. Avem deja experiența din 2016, când TVA a fost diminuat de la 24% la 20%, iar rata inflației a scăzut cu patru procente.

PNL consideră că reducerea taxelor este soluția pentru a depăși o situație complicată, nicidecum suprataxarea.

De asemenea, nu vom avea creștere economică dacă îi împovărăm pe cei care produc mai mult. Astfel, PNL susține în continuare cota unică de impozitare. Este o formulă corectă pentru toată lumea, pentru că, indiferent de câștig, se plătește același procent. Suntem împotriva introducerii de noi taxe, care ar duce la o creștere a inflației, și nu la o scădere a acesteia.

Cota unică de impozitare nu reprezintă o soluție echitabilă, pentru că ar lua mai mulți bani din buzunarele oamenilor care muncesc mai mult și care câștigă mai bine. O astfel de decizie ar lovi serios în clasa de mijloc. PNL nu va accepta să penalizăm efortul și succesul personal.

  Claudiu-Augustin Ilișanu - declarație politică: Mediul de afaceri românesc a fost neglijat în ultimii doi ani, iar acest lucru nu trebuie să se mai întâmple! Prin Programele «IMM PROD», «Rural Invest», «Garant Construct» și «Innovation», producătorii locali sunt pentru noi pe primul plan. Acesta este drumul corect și rațional pe care trebuie să meargă România!;

Domnul Claudiu-Augustin Ilișanu:

"Mediul de afaceri românesc a fost neglijat în ultimii doi ani, iar acest lucru nu trebuie să se mai întâmple! Prin Programele "IMM PROD", "Rural Invest", "Garant Construct" și "Innovation", producătorii locali sunt pentru noi pe primul plan. Acesta este drumul corect și rațional pe care trebuie să meargă România!"

Firmele românești și antreprenorii români au avut mult de suferit în perioada pandemiei, din cauza incapacității Guvernului precedent de a sprijini prin măsuri eficiente mediul de afaceri. Reducerea semnificativă a consumului, restricțiile, măsurile guvernamentale inadecvate au dus mediul de afaceri românesc în cea mai grea situație economică din ultimele două decenii.

După lupta cu pandemia, România are nevoie de previzibilitate și de politici publice cu impact pozitiv, nu măsuri haotice, cum am tot văzut în ultimii 2 ani. Venirea PSD la guvernare se vede prin abordarea clară, neezitantă în a găsi soluții optime la problemele mediului de afaceri românesc. După aproape doi ani în care măsurile pentru mediul de afaceri au fost dominate mai mult de hazard și de lipsă de predictibilitate și de continuitate în a sprijini acest sector important pentru economie, Guvernul României, prin inițiativele generate de PSD, vine cu soluții rapide și eficiente pentru redresarea mediului de afaceri prin proiecte de sprijinire a antreprenorilor și a firmelor românești.

Săptămâna trecută, Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică Proiectul Ordonanței de urgență prin care se vor acorda finanțări pentru companii mici și mijlocii, fermieri și agricultori prin intermediul Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii. Cele patru noi programe de sprijin pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii sunt: "IMM PROD", "Rural Invest", "Garant Construct" și "Innovation".

Programul "IMM PROD" va permite "achiziția de echipamente și utilaje, inclusiv pentru alinierea la obiectivele de mediu, achiziția de terenuri pentru construcția/amenajarea de hale de producție construcția, achiziția sau amenajarea de hale de producție, achiziția de echipamente, softuri, consultanță pentru transformarea digitală a IMM-urilor, refinanțarea creditelor acordate inclusiv de alte instituții de credit decât cea pentru care se solicită garanția".

Programul "Rural Invest" va sprijini fermierii și agricultorii prin refinanțarea creditelor, retehnologizare, automatizare și alte activități. Programul "Garant Construct" va sprijini companiile din construcție și finanțarea unor proiecte din domeniul energiei verzi.

Programul "Innovation" țintește activitățile de inovare - domeniu în care știm cu toții că România era pe ultimul loc în Uniunea Europeană - stimularea comerțului on-line și a digitalizării, dar și activități pentru retehnologizarea companiilor locale, cu scopul de a încuraja și susține activitățile exporturilor românești.

Partidul Social Democrat sprijină capitalul românesc, iar pentru noi este un imperativ sprijinirea companiilor și a producătorilor locali, pentru că aceasta este singura cale prin care nu doar că putem să ne redresăm economia, ci vom asigura un cadru din ce în ce mai optim și mai sigur pentru ca economia României și serviciile esențiale să nu depindă de capital străin în timp ce producătorii și firmele românești dispar una câte una.

În contextul dificil în care trăim, cu creșterea prețurilor la energie și gaze naturale, cu economia slăbită în urma pandemiei COVID-19 și o societate din ce în ce mai debusolată și supusă riscului sărăciei, cu amenințări de tensiuni miliare în zonele vecine, nu doar România, ci majoritatea statelor europene sunt din ce în ce mai preocupate de reziliența domeniilor esențiale și de prioritizarea sprijinirii firmelor locale și a capitalului național.

România trebuie să își pună în valoare capitalului privat prin măsuri de sprijin, care pot genera creșterea productivității, profitabilitate și care, la rândul lor, pot duce la investiții și generarea de venituri la bugetul de stat prin stimularea economiei, iar IMM INVEST a demonstrat acest lucru.

Prin programele noastre și grija față de producătorii locali, trebuie să le redăm românilor condiții mai bune de viață, după ce au trăit o perioadă grea în ultimii doi ani. PSD va continua să promoveze politici sigure și profitabile pentru români, iar prin cel mai amplu proiect național de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii din România vom face ca economia românească să conteze în Europa. Producătorii au fost neglijați în ultimii doi ani, acest lucru nu trebuie să se mai întâmple.

Accentul pe producția locală și pe sprijinirea capitalului național este o prioritate în toate țările care aspiră la dezvoltare și un viitor mai bun pentru generațiile sale, iar România trebuie să se alinieze acestor aspirații prin proiecte și programe concrete și durabile. Investim în proiectele românești pentru binele românilor!

  Ioan Balan - declarație politică: Reforma fiscală trebuie să-i încurajeze pe cei care muncesc!;

Domnul Ioan Balan:

"Reforma fiscală trebuie să-i încurajeze pe cei care muncesc!"

Am observat că în spațiul public sunt aruncate frecvent tot felul de idei năstrușnice și propuneri de așa-zisă reformă fiscală, iar soluțiile preconizate sunt majorări de taxe sau de impozite prin care statul să ia bani mai mulți tot de la contribuabilii onești. Din punctul meu de vedere, aceasta nu-i nici reformă și nici vreo umbră de echitate între cetățenii români.

Suntem cu toții de acord că avem nevoie de reforme structurale serioase și reale ca de aer, atât în domeniul pensiilor, al salarizării, al sistemului de educație și sănătate, precum și în domeniul fiscal. Cu toate acestea, cred că reformele ar trebui să conducă la rezultatul mult dorit de a elimina evaziunea fiscală pe principalele componente de venit ale bugetului de stat, acolo unde țara noastră este codașa Uniunii Europene.

Când în România nu se colectează peste 30% din TVA, se pierd sume imense în zona accizelor și multe impozite pe profit sunt dosite bine de unele companii mari, nu este corect să se gândească cineva ca aceste probleme nerezolvate de zeci de ani să fie compensate prin impozite mai mari pe proprietate sau pe consum, plătite de românul de rând.

Partidul Național Liberal a reușit să promoveze în anul 2022 un buget care să nu se bazeze pe impozite și taxe noi sau majorate și susține cu toată forța ca relansarea economică postpandemie să fie ajutată de un cadru fiscal stabil, predictibil, stimulativ pentru cei care muncesc.

Este foarte bine că în societatea românească s-a deschis discuția despre reforme structurale, care să fie susținute financiar din Programul Național de Redresare și Reziliență. Cu toate acestea, cred că ar trebui ca responsabilii de reforme să acționeze cu maximă prudență și profesionalism și să nu mai lanseze în societate idei care bagă frica în români, de tipul "nu mai avem voie să încălzim casele cu lemn de foc", "procentul alocat pensiilor e prea mic și nu mai putem majora punctul de pensie" sau "reforma fiscală înseamnă să-i impozităm mai mult pe cei onești, iar pe cei care n-au plătit niciodată impozite să-i lăsăm în pace". Asemenea afirmații generează neîncrederea românilor în reforme și nimeni nu își dorește acest lucru.

Personal, susțin cu toată forța reformele de care românii și România au nevoie, susțin cu toată puterea faptul că fondurile europene trebuie să ne ajute să modernizăm țara și reformele care se vor aplica în viitor trebuie făcute împreună cu românii, pentru interesele lor, și nu împotriva acestora.

  Silviu Nicu Macovei - declarație politică: În conflictul din Ucraina, România se află în cea mai bună postură în care ar fi putut fi vreodată!;

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"În conflictul din Ucraina, România se află în cea mai bună postură în care ar fi putut fi vreodată!"

Tensiunile de la granița estică a Ucrainei, ajunse la apogeu prin anunțul de invazie rusă iminentă în țara vecină, au creat foarte multă tensiune în societatea românească. Este și normal, fiindcă România are cea mai lungă graniță din NATO cu Ucraina. Un conflict armat de o asemenea amploare creează potențialul unor consecințe negative majore pentru țara noastră, chiar dacă nu în mod direct, militar.

Nu, România nu se află în vreun pericol militar sau de securitate iminent, chiar dacă amenințarea Rusiei și nonșalanța cu care președintele Putin riscă să-și arunce țara într-un conflict sângeros trezește temeri istorice pentru români.

Țara noastră se află în cea mai bună postură în care ar fi putut fi vreodată! Suntem țară membră a NATO cu toate drepturile și garanțiile de securitate garantate de statutul de partener al celei mai puternice alianțe militare din lume. Prezența militară aliată pe teritoriul României, chiar dacă într-un număr foarte redus, are rolul de a transmite un semnal puternic de apartenență la NATO. Mai mult, reacția partenerilor noștri la tensiunile în continuă creștere la granițele alianței a fost una proporțională și pe măsura degradării relațiilor dintre Rusia și Ucraina. Mă refer aici nu doar la prezența soldaților NATO și la suplimentarea numărului acestora, dar și la prezența înalților oficiali ai alianței nord-atlantice în România.

Vă invit să vă reamintiți cât de important este faptul că un român, Mircea Geoană, este numărul doi în conducerea celei mai importante alianțe militare actuale, este un avantaj extraordinar pe care îl avem ca țară la granița căreia se anunță un potențial conflict militar de amploare. De altfel, Mircea Geoană a venit constant în țară în calitate de înalt oficial al NATO, a comunicat mesajele Alianței către aliați, dar și către țări antagoniste principiilor occidentale, din România, ceea ce ne-a pus ca țară într-o poziție diplomatică și geostrategică extrem de importantă.

Mai mult decât atât, prezența Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg, dar și a lui Mircea Geoană, în ultimele zile, în țara noastră, a fost un eveniment extrem de important pe care poate nu îl percepem acum la adevărata lui greutate.

Apoi, din postura de membru al NATO, România contează și este importantă pentru celelalte țări occidentale și este văzută ca un partener egal care trebuie susținut prin toate mijloacele în momente dificile. Este mai mult decât ilustrativ exemplul Franței care a susținut din proprie inițiativă trimiterea unui număr important de soldați și echipament militar în țara noastră.

România are, în acest moment, un prim-ministru care a fost Șeful Statului Major al Armatei Române, cu experiență în zonele de conflict. Maturitatea strategică de care a dat dovadă Partidul Social Democrat în sprijinirea unui guvern condus de Nicolae Ciucă a creat stabilitatea politică și a asigurat suportul parlamentar pentru a putea avea decizii rapide și ferme în cazul acutizării acestei crize regionale.

Iar, acum, când criza din Ucraina a atins cote paroxistice, stabilitatea parlamentară și guvernamentală ne permit să organizăm și să mobilizăm resurse umane și materiale pentru a face față unui potențial val de refugiați din țara vecină. Atât Ministerul Apărării Naționale, cât și Ministerul Afacerilor Interne au demarat procedurile necesare organizării asistenței pentru eventualii refugiați ucraineni.

Mai mult, Uniunea Europeană are mecanisme în cadrul Frontex, prin care România și Polonia să fie sprijinite în cazul tot mai probabil al unei crize de refugiați din Ucraina.

Vă dați seama care ar fi fost situația României dacă nu am fi avut privilegiul de a fi membri cu drepturi depline atât în NATO, cât și în Uniunea Europeană. Dificultățile și lipsa resurselor ar fi provocat în țara noastră o criză socială de mare amploare, chiar dacă acest conflict militar dintre Rusia și Ucraina nu ne-ar fi afectat militar în mod direct.

Sentimentul siguranței și al securității asigurate de cele mai puternice armate ale lumii este prea puțin înțeles de români în timp de pace. Însă, atunci când conflictele absurde vin în pragul granițelor noastre, nevoia de a aparține și de a avea parteneri strategici capătă dimensiunea reală a importanței sale.

Cu speranța că vocea diplomației se va auzi mai tare ca vocea armelor, consider că România are o șansă istorică pe care nu a mai avut-o până acum la acest nivel - să fim o țară cu adevărat occidentală.

Și ar trebui să ne comportăm ca atare!

  Ioan Mang - declarație politică având titlul Soluții, nu circ!;

Domnul Ioan Mang:

"Soluții, nu circ!"

Din cauza incidentului de săptămâna trecută - de la ședința noastră privind moțiunea simplă - dintre ministrul energiei, domnul Virgil Popescu și liderul AUR, domnul George Simion, din păcate, dezbaterea privind problemele din sectorul energetic a fost umbrită. Chiar dacă moțiunea USR a fost respinsă de plenul Camerei Deputaților, totuși rămân câteva aspecte care trebuie punctate și clarificate.

PSD a fost și va rămâne parte a soluției și nu a problemei! Am venit la guvernare ca să rezolvăm problemele oamenilor, nu să ne certăm. Este drept, problemele au fost cauzate de alții, însă, în contextul actual, o criză în cadrul coaliției de guvernare nu îi va ajuta în niciun fel pe români. De aceea, PSD a refuzat să valideze prin votul său demagogia penibilă a USR! Cei care îl contestă acum pe ministrul energiei sunt, de fapt, cei care au stat cu el la masa Guvernului și l-au susținut fervent chiar și atunci când a introdus decizia catastrofală a "liberalizării" pieței de energie. Împreună au luat decis această "reformă" și împreună au dus mașina în șanț, ca să mă exprim mai plastic. Să vii acum, să critici de pe margine și să arunci cu noroi în cei care încearcă să o scoată de acolo, reprezintă o mare nesimțire!

Pentru deciziile și acțiunile profund greșite, precum liberalizarea pieței energiei și închiderea termocentralelor, fosta guvernare de "dreapta" PNL-USR merită criticată, iar PSD a făcut-o! Poate și ministrul energiei ar fi meritat sancționat, măcar politic, printr-un vot de blam al Parlamentului.

Însă ce se întâmplă acum nu este despre o persoană, ci despre o întreagă țară. Oamenii suferă din cauza prețurilor galopante la electricitate, gaze și combustibili, iar economia națională are mare nevoie de sprijin.

România are nevoie de soluții, iar un scandal în interiorul coaliției și continuarea politicii de dezbinare, în actualul context, ar face mai mult rău, decât bine. Aceasta este abordarea politică a PSD și, de aceea, PSD sprijină Guvernul din care face parte! Aceasta nu înseamnă că, dacă Ministerul Energiei nu va veni cât de curând cu o nouă abordare, îl vom ține în brațe cu orice preț pe actualul ministru!

PSD a introdus deja un proiect de lege pentru a aduce o mai mare stabilitate în aprovizionarea cu energie, menținând în același timp angajamentul nostru față de energia durabilă și verde.

De asemenea, PSD a insistat și insistă pentru măsuri mai consistente de plafonare a prețurilor la energie și de acordare de subvenții. Nu am obținut tot ce ne-am dorit, dar am făcut pași pentru a mișca lucrurile în direcția corectă. Sperăm că Ministerul Energiei va reuși în cel mai scurt timp să pună capăt acestei crize.

Dezbaterea parlamentară este binevenită, însă circul nu trebuie continuat. Românii nu ne-au trimis în Parlament să ne certăm și mai ales nu suntem aici ca să facem jocul unora care au făcut din gâlceavă o politică de stat. USR și AUR pot continua circul - că oricum, numai la asta se pricep - noi vrem însă să fim lăsați să guvernăm. Românii au nevoie de soluții, nu de circ!

  Mara-Daniela Calista - declarație politică privind ocupația de analist comportamental;

Doamna Mara-Daniela Calista:

Este important ca prin activitatea noastră să aducem îmbunătățiri reale în viața cetățenilor pe care îi reprezentăm. În ultimii doi ani, alături de mai mulți dintre dumneavoastră, am reușit să facem unele modificări pentru a veni în ajutorul celor care suferă de tulburări de spectru autist. Am organizat dezbateri pentru a descoperi care sunt nevoile stringente ce trebuie rezolvate. O parte dintre ele au fost.

Mă bucur mult că săptămâna trecută au fost publicate în Monitorul Oficial Ordinele pentru aprobarea procedurii de actualizare a Clasificării ocupațiilor din România și privind modificarea și completarea Clasificării ocupațiilor din România și a fost introdusă ocupația de analist comportamental.

Acum, în Clasificarea Ocupațiilor din România, analistul comportamental are codul 226927 în cadrul grupei de bază 2269 "Specialiști în domeniul sănătății neclasificați". Analistul comportamental este persoana care analizează și evaluează comportamentul persoanei afectate și realizează un plan pentru modificarea acestuia, precum și a factorilor de mediu care îl influențează. În viitorul apropiat Institutul ABA România va putea oferi atestat de liberă practică și va stabili standardele profesiei.

Este important să avem oameni pregătiți pentru a-i ajuta pe cei care au nevoie cu adevărat.

De aceea, vă rog ca și pe viitor să susțineți proiectele legislative prin care vom îmbunătăți viața celor care suferă de tulburări de spectru autist.

  Marian Crușoveanu - declarație politică: Educația este singura șansă pe care o avem!;

Domnul Marian Crușoveanu:

"Educația este singura șansă pe care o avem!"

Educația reprezintă sabia și scutul cu care o națiune se apără în fața vicisitudinilor istoriei. O națiune se formează, se coagulează și prosperă prin educarea poporului. Așa cum enunță Programul de guvernare, "educația reprezintă șansa pe care fiecare stat și-o acordă pentru viitor. Fără educație o țară nu poate garanta nici sănătatea, nici securitatea și nici prosperitatea".

În considerarea acestor aspecte, am primit cu bucurie vestea aprobării Proiectului-pilot "Masa caldă", printre care se numără și trei unități de învățământ din județul Constanța care vor beneficia. Este vorba despre Ordonanța de urgență privind aprobarea continuării Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 150 de unități de învățământ preuniversitar de stat. La nivel național, copiii din 150 de școli și grădinițe vor primi și în semestrul al doilea o masă caldă, prin acest Program-pilot guvernamental.

Începând cu anul 2020, Partidul Național Liberal a suplimentat numărul beneficiarilor de la 50 la 150 de școli, iar anul acesta, Guvernul Ciucă a aprobat pentru continuarea programului, din fondul de rezervă al Guvernului, suma de 66 de milioane de lei.

Este bine să ne reamintim constant că educația nu este un moft. Oportunitatea oferirii accesului tuturor copiilor la educație nu poate face obiectul unei dezbateri transpartinice. Indiferent de viziune, ideologie, credințe sau calcule, trebuie să spunem mereu răspicat că toți copiii au dreptul la educație, la perfecționare, pentru a-și putea pune, astfel, talentele și noțiunile acumulate în slujba lor și a României. Niciun copil, indiferent de mediul socio-economic din care provine, nu poate fi privat de acest drept, acela de a fi un cetățean conștient de sine.

În urma aplicării acestui program, au fost înregistrate rezultate optimiste în ceea ce privește reducerea abandonului școlar și îmbunătățirea frecvenței elevilor la ore. Ca liberal, consider că prin acest program se asigură accesul echitabil și neîngrădit la educație, pentru toți copiii din România. Personal, am speranța, în urma aplicării Proiectului-pilot, ca un număr cât mai mare de elevi din zonele defavorizate să fie beneficiarii acestui program. În momentul de față, la nivel național, avem aproximativ 65.000 de școlari care primesc o masă caldă zilnic.

Avem o datorie față de viitorul acestei țări. Numai cu tineri educați putem avea speranța ca România să își capete locul pe care îl merită în rândul națiunilor de frunte.

  Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică având ca temă Perioada de relaxări se apropie;

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Perioada de relaxări se apropie"

Având în vedere rata de infectări cu COVID-19 din ultimele zile, putem afirma că ne aflăm pe o pantă descendentă. Cu toate că valul 5 al pandemiei a produs efecte asupra secțiilor ATI și a condus la scenariul tragic în care am văzut copii internați în spitale din cauza infectării cu SARS-CoV-2, în ultimele săptămâni am asistat la o ameliorare a situației epidemiologice, numărul de cazuri ajungând la jumătate. Astfel, s-a demonstrat faptul că tulpina Omicron este într-adevăr mai contagioasă, dar mai puțin virulentă.

În urmă cu aproximativ doi ani, pandemia era un inamic necunoscut. Acum, însă, suntem familiarizați cu acesta, iar datorită progreselor științifice avem în prezent atât vaccinuri ca modalitate de prevenție, cât și tratament împotriva virusului. Executivul European a fost un intermediar eficient care a făcut posibilă distribuția echitabilă a vaccinurilor în Europa, precum și încurajarea de campanii pentru a-i determina pe cetățeni să se imunizeze. Strategia Comisiei Europene privind tratamentele împotriva COVID-19 ne-a confirmat încă o dată importanța apartenenței la UE și mecanismele de ajutor reciproc care există pe timp de criză. Această realitate a făcut posibil scenariul de acum, care proiectează o revenire la normalitate încă din această primăvară.

Premierul României a confirmat această posibilitate. Cu toate că starea de alertă a fost prelungită cu încă 30 de zile, începând cu 7 februarie, au fost deja introduse relaxări, respectiv accesul în supermarketurile din mall-uri și pentru persoanele care nu au certificat COVID, adică cele care nu s-au vaccinat, nu au trecut prin boală sau nu au test. Ne dorim să ajungem la eliminarea certificatului verde în totalitate, însă nu ne vom opri din a-i încuraja, în continuare, pe români să se vaccineze. Numai prin imunizare am putut ajunge aici și să prevenim suprasolicitarea secțiilor de terapie intensivă.

Întoarcerea la normalitate nu va însemna dispariția COVID-19. În schimb, va fi despre conviețuirea cu acest virus, despre responsabilitate individuală și despre măsurile de prevenție pe care fiecare român trebuie să le adopte în viața lui personală. România se va încadra astfel în rândul statelor europene care deja au implementat relaxări. Italia, prima țară din Europa care s-a confruntat cu un focar de COVID-19 a renunțat la masca de protecție în exterior de la începutul lunii. Urmează Spania care va renunța la certificatul verde în anumite regiuni, în timp ce Danemarca, dar și Marea Britanie au adoptat deja măsuri care să aducă traiul la un nivel extrem de similar cu perioada pre-pandemică.

Nu putem decât să sperăm că din primăvară, poate chiar înainte de Sărbătorile de Paște vom vedea în România o situație cât mai apropiată de normalitate, pentru a putea petrece sfintele sărbători alături de familie și cei dragi, fără restricții și obligativități.

Însă, până în acel moment, trebuie ca fiecare dintre noi să se protejeze și să depună eforturi pentru a contribui la scăderea și mai pronunțată a cazurilor. Vaccinarea este și va rămâne singura armă cu adevărat eficientă împotriva infectării cu SARS-CoV-2.

Am speranța și încrederea că, în următoarele luni, România va atinge pragul de 50% din populația vaccinată. Nu trebuie să scăpăm din vedere acest scop, pentru a putea reveni la viața de dinainte de martie 2020.

  Iulian-Alexandru Muraru - declarație politică intitulată Haosul din filialele PSD Iași și USR Iași arată că aceștia nu pot fi un partener stabil pentru guvernare locală;

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

"Haosul din filialele PSD Iași și USR Iași arată că aceștia nu pot fi un partener stabil pentru guvernare locală"

Atât timp cât persistă o carotare nesfârșită în interiorul filialei PSD Iași, cât timp organizații sunt dizolvate și conducerile sunt schimbate o dată la câteva luni, nu se va putea construi niciodată o punte de dialog cu aceștia.

Această stare de fapt, de instabilitate și impredictibilitate creează confuzie în rândul primarilor PSD, care povestesc cu îngrijorare despre situația de degringoladă din PSD Iași, fracturată de tabere și conflicte interne.

De partea cealaltă, în USR Iași, liderii partidului se suspendă între ei, pe rețelele de socializare. Filiala municipală și cea județeană se acuză de abuzuri, cenzură și risipă financiară. Evident că aceștia nu pot fi preocupați de problemele administrative ale Iașiului, atât timp cât eforturile sunt concentrate pe scandaluri interne.

Facem apel la cele două filiale să înceteze carotajul intern și să își canalizeze eforturile pentru bunăstarea ieșenilor care așteaptă performanță de la forurile deliberative, indiferent că vorbim despre comune, orașe, municipii sau județ, pentru că doar așa se poate crea o punte de dialog și colaborare pentru proiectele Iașiului.

  Ștefan Mușoiu - declarație politică despre Soluțiile necesare perspectivelor configurate de criza energetică și taxonomia europeană;

Domnul Ștefan Mușoiu:

"Soluțiile necesare perspectivelor configurate de criza energetică și taxonomia europeană"

Afirmațiile privind dinamica deosebită a întregii noastre vieți ca cetățeni europeni, rezultată din condițiile provocate de pandemie, pe de o parte, dar și de schimbările climaterice și de măsurile care se impun pentru protejarea mediului, pe de altă parte, tind să capete, pe zi ce trece, tot mai multă relevanță. Trecem prin schimbări foarte rapide și succesive, fără să cunoaștem exact câte noi astfel de perspective ne așteaptă, dar nici ce dimensiuni pot căpăta. Din aceste raționamente, este imperios necesar să ne pregătim cât mai bine, astfel încât să micșorăm din marja neprevăzutului, pe cât este posibil. Deja, dar și pe baza acestor premise, Comisia Europeană a prezentat, chiar la începutul acestei luni, un act complementar privind taxonomia în domeniul climei. Documentul vizează direct anumite activități din sectorul gazelor naturale și al energiei nucleare din perspectiva atenuării schimbărilor climatice și a adaptării la acestea.

Țin nu doar să salut această inițiativă necesară, venită din partea conducerii Uniunii, ci și să subliniez nevoia extinderii unei astfel de viziuni complexe, având în vedere insinuarea efectelor crizei energetice în toate celelalte domenii de activitate, cu urmări deloc avantajoase. În linii mari, s-a decis că, pentru ca UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, este nevoie de investiții private masive. Scopul acestei politici privind taxonomia Uniunii este de ghidare a investițiilor private către activitățile care sunt necesare pentru atingerea neutralității climatice. Dar clasificarea utilizată în cadrul taxonomiei nu va stabili dacă o anumită tehnologie va fi inclusă sau nu în mixul energetic al unui stat membru. Finalitatea sa este de a accelera tranziția, valorificând toate soluțiile disponibile care ne pot ajuta să ne atingem obiectivele climatice.

În lumina recomandărilor științifice și având în vedere progresele tehnologice înregistrate până în prezent, Comisia consideră că investițiilor private în activitățile din sectorul gazelor naturale și al energiei nucleare le revine un rol important în procesul de tranziție. Activitățile din sectorul gazelor naturale și al energiei nucleare, care au fost selectate, vor fi corelate cu obiectivele urmărite de UE în domeniul climei și al mediului.

Toate acestea ne vor permite să accelerăm tranziția către un viitor neutru din punctul de vedere al impactului asupra climei, în care se vor utiliza, în principal, sursele regenerabile de energie și se va recurge tot mai puțin la cărbune, clasificat drept poluant major. Acest act delegat urmărește să sprijine economia UE în procesul de tranziție energetică, care trebuie să fie justă și să deschidă calea către un sistem energetic verde, bazat pe surse regenerabile de energie.

Vă reamintesc faptul că Uniunea Europeană s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în 2050 și de aici rezultă că trebuie să utilizăm toate instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a ne îndeplini acest obiectiv. Complementar acestui deziderat comunitar, criza energetică va deveni mai distructivă decât pandemia dacă nu vom lua măsuri urgente și salutare și, în același timp, "verzi".

Afirm aceste lucruri având în vedere faptul evident pentru toată lumea, cum că actuala criză energetică va schimba Europa și modul în care țările vor alege să își asigure resursele. Mai mult, la nivel european, modul de rezolvare a crizei prețurilor la energie va prefigura și viitorul economic al Uniunii.

Se întrezărește, încă din aceste momente, un risc potențial, dar și major pentru multe industrii. Nu vorbim în termeni apocaliptici economici, dar acest posibil pericol poate determina relocarea mai multor industrii europene către alte state învecinate Uniunii. Concret, se poate ajunge în situația ca unele țări limitrofe UE să se bucure de creșterea capacității lor de producție în detrimentul economiilor din țările deja membre.

Dincolo de impactul inflaționist al crizei energetice, se va vorbi, dacă nu vom implementa măsurile salutare cât mai rapid, și de o criză umanitară, indiferent de magnitudinea ei, ca rezultat direct al unui proces de pauperizare. Resimțirea creșterii puternice a prețurilor la energie în România este, în principal, rezultată din majorarea exponențială a prețului certificatelor de emisii în plan extern, dar și de ponderea internă, nefiresc de mare a energiei tranzacționate pe piața spot (PZU).

Așadar, toate statele membre, la fel și România trebuie să adopte măsuri din timp. Și da, acele decizii cu caracter protecționist potențat, de sorginte social-democrată, și care ne este nouă, tuturor celor de la PSD, tot timpul imputat de către cei care doresc să pună la adăpost de orice pericol strict elitele, și așa cu un nivel de bunăstare greu de egalat, trebuie să le aplicăm astfel încât să nu se ajungă la situațiile critice, pe care orice analist politic sau economic le sesizează lesne încă de pe acum. Firește că nu trebuie să dăm curs tuturor enunțurilor emfatice și panicarde, aruncate în spațiul public intern doar din dorința de a discredita conducerea Finanțelor sau de a anihila actuala coaliție de guvernare, constituită strict în beneficiul tuturor românilor, dar puțină prudență nu le-ar prisosi nici celor care până acum au fost la guvernare și doar au accentuat criza economică prin lipsa lor de performanță în gestionarea domeniilor principale, pe care le-au coordonat.

Ca să preîntâmpinăm efecte nocive și să ne redresăm exponențial, economia trebuie sprijinită puternic, în beneficiul real al românilor. Și aceste două noi coordonate sau provocări complexe, respectiv perspectivele configurate de criza energetică și taxonomia europeană, pot fi considerate decisive pentru țara noastră pentru a-și adapta strategia la noile realități economice.

  Nicolae Giugea - declarație politică: Deocamdată, reformele asumate prin PNRR sunt doar declarative!;

Domnul Nicolae Giugea:

"Deocamdată, reformele asumate prin PNRR sunt doar declarative!"

Aderarea României la Uniunea Europeană și NATO sunt cele mai bune decizii luate vreodată de țara noastră în plan extern. Apartenența la NATO ne dă dreptul ca, în aceste vremuri tulburi, să ne știm familiile protejate în fața oricărei eventuale amenințări. Statutul de membru al Uniunii Europene ne-a oferit ocazia și stimulul să transformăm un stat învechit și subdezvoltat într-o țară care visează la standarde de viață occidentale. Cu toate acestea, România continuă să piardă oportunități importante de reformă și de modernizare, din cauza slabei pregătiri și a dezinteresului decidenților guvernamentali.

Mecanismul european pentru redresare și reziliență este o oportunitate uriașă pentru țara noastră de a mișca din loc acele reforme promise și nerealizate de decenii. Mai mult decât atât, Uniunea Europeană ne asigură și banii necesari pentru a face acele reforme. Din păcate, modul foarte lent în care avansează acțiunile concrete în România mă duc cu gândul la faptul că responsabilii guvernamentali nu știu că toate angajamentele trebuie finalizate în următorii 4 ani și că PNRR are un termen precis și foarte scurt de implementare. Nu mai merge cu amânările sau cu improvizațiile, așa cum unii au fost obișnuiți. Acum, obiectivele care trebuie îndeplinite sunt precise, cuantificabile și realizabile într-un calendar extrem de scurt.

Reformele asumate prin PNRR au o foarte largă susținere în societatea românească. Reformarea sistemul public de sănătate și de educație, eliminarea inechităților din sistemul public de pensii, reașezarea corectă a sistemului de salarizare, transformarea sistemică a administrației publice, digitalizarea instituțiilor publice, dezvoltarea infrastructurii agricole, finalizarea celor mai importante rute de transport rutier și feroviar sunt numai câteva dintre rezultatele pe care trebuie să le obținem până cel mai târziu la 31 decembrie 2026. Or, uitându-mă la acțiunile celor responsabili, nu am constatat nicio acțiune concretă în acest sens. Sunt doar câțiva miniștri care invocă fel de fel de motive pentru renegocierea PNRR, adică renegocierea reformelor.

Așadar, cei care ar trebui să pună rapid în aplicare reformele continuă să invoce limitele negociate în PNRR și alți inamici închipuiți, numai ca să nu demareze reformele.

Îmi doresc foarte mult ca presiunea societății românești să fie foarte mare pentru susținerea reformelor de care România are nevoie. Îmi doresc ca românii să nu-i lase pe actualii guvernanți să mai rateze încă o șansă uriașă pentru modernizarea și dezvoltarea țării noastre.

  Nicolae Roman - declarație politică având titlul Redeșteptarea poporului român. Necesitatea investițiilor în infrastructură, la nivelul județului Buzău;

Domnul Nicolae Roman:

"Redeșteptarea poporului român. Necesitatea investițiilor în infrastructură, la nivelul județului Buzău"

Doresc să vă prezint perspectivele de dezvoltare la nivelul infrastructurii în județul Buzău, în condițiile în care dezvoltarea reală și sustenabilă a zonei, pe principiile dezvoltării durabile, lasă mult de dorit și în prezent, dar atragerea de fonduri europene prin proiecte câștigătoare poate schimba această situație. Din fericire, există perspectiva unui parteneriat între trei județe, precum Buzăul, Vrancea și Prahova, care s-au hotărât să încheie un parteneriat pentru atragerea de fonduri europene prin componenta Investiții Teritoriale Integrate -ITI - în strânsă legătură cu obiectivul dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității.

În condițiile abordării soluției investițiilor teritoriale integrate, este posibil ca în această zonă a Buzăului să se elimine discrepanțele în planul dezvoltării și să se realizeze o armonizare la nivel economic și social. Acest deziderat, dacă va fi atins, poate aduce populației și oportunități noi pe piața muncii. Aceasta poate reprezenta o soluție fiabilă pentru dezvoltarea regională și cu ajutorul finanțării acordate de către Guvernul României.

În anul 2022, Primăria Buzău are la dispoziție o sumă uriașă, 133 de milioane de euro, cea mai mare din ultimele trei decenii pentru a investi în infrastructură și a moderniza orașul. Primăria Buzău dispune de fonduri suficiente pentru a investi prioritar în proiecte de infrastructură, dar și în educație și cultură.

În octombrie 2021, s-a demarat proiectul de construcție pe câmpul situat vizavi de cartierul Orizont din municipiul Buzău. O firmă de construcții pregătește deja înființarea unui nou rond, iar pe suprafața pregătită acum au început lucrările pentru două magazine și pentru un depozit. S-a proiectat și construirea unui acces rutier către tot acest câmp, iar avantajele constau în faptul că orașul se va extinde cu o nouă zonă de construcții și se vor crea noi locuri de muncă.

Un exemplu de eforturi ale autorităților locale comunale îl poate constitui comuna Vadu Pașii, care a depus anul trecut patru proiecte pentru finanțarea unor investiții de amploare în infrastructură din fonduri europene. Țin să precizez faptul că în ultimii doi ani autoritățile locale au pregătit o dezvoltare de amploare prin atragerea de investiții. Specialiștii din Primăria Vadu Pașii au depus proiecte pentru atragerea de finanțări masive din fonduri europene pentru alimentarea cu apă și gaze, introducerea canalizării și demararea asfaltării pe toate drumurile comunale, respectiv în toate satele care țin de localitatea Vadu Pașii.

Proiectul de implementare a infrastructurii de gaze naturale cu o valoare de peste 10 milioane de euro, este cel mai avansat la acest moment, având în vedere faptul că cererea de finanțare a intrat în ultima etapă de verificare. Amintesc faptul că localitatea Vadu Pașii a semnat deja un memorandum cu societatea de stat Transgaz, pentru conexiunea la magistrala de transport. Dacă va fi avizată, se estimează că aducțiunea cu gaze va deservi peste 5.000 de abonați din toate satele. Un alt proiect de infrastructură vizează asfaltarea tuturor drumurilor din satul Vadu Pașii și asfaltarea a 20 de kilometri de drumuri sătești în localitățile ce aparțin localității.

Un alt exemplu privind în mod deosebit viziunea pentru viitor este comuna Ulmeni din județul Buzău, care și-a elaborat o strategie de dezvoltare durabilă pentru perioada 2021-2027. Planul de acțiuni propus și semnat de către primarul comunei este astfel elaborat încât să genereze o dezvoltare armonioasă a economiei locale, precum și o îmbunătățire a condițiilor de viață ale cetățenilor, în condițiile respectării cerințelor fundamentale de protecție a mediului, planul respectând principiile de timp SMART ale oricărui proiect de tip european.

În concluzie, cu oameni destoinici și profesioniști puși în locurile potrivite, putem spera ca în 3 sau 7 ani să vedem schimbări notabile la nivelul infrastructurii municipiului Buzău și a altor orașe și comune, în condițiile în care proiectele deja câștigate vor fi implementate corect și la termenele stabilite, dar și printr-un efort de susținere financiară din partea statului român prin bugetele alocate la nivel local.

  Marius-Eugen Ostaficiuc - declarație politică: PSD nu susține majorarea taxelor. România este deja în topul rușinii;

Domnul Marius-Eugen Ostaficiuc:

"PSD nu susține majorarea taxelor. România este deja în topul rușinii"

PSD nu dorește și nici nu susține majorarea taxelor, așa cum se speculează în spațiul public. PSD consideră că o astfel de situație nu trebuie să fie luată în calcul, să împovăreze și mai mult românii și așa afectați de un val de scumpiri. Partenerii de coaliție, alte partide din arcul parlamentar trebuie să înțeleagă că românii nu mai pot suporta încă un val de scumpiri.

De aceea, formațiunile politice trebuie să achieseze la măsurile propuse de PSD pentru limitarea taxelor, pentru plafonarea prețurilor, pentru ieșirea din criză. Să nu uităm că în Planul Național de Redresare și Reziliență, întocmit de fosta guvernare, apar multe majorări de taxe, aspect semnalat de către social democrați. Sunt măsuri ce trebuie îndreptate, asumate de către PSD. Trebuie doar ca partenerii de coaliție să înțeleagă acest lucru și să nu încerce să pună frână. Să nu uităm că facturile la utilități deja au împovărat mare parte din populație, iar reprezentanții Ministerului Energiei parcă dorm. Ministrul Virgil Popescu bate pasul pe loc, iar măsurile întârzie să apară. O statistică a costurilor pe kilowatt la energie, raportat la salarii, ne situează în vârful piramidei în Europa. Din păcate, suntem pe un prim loc nedorit, iar noi trebuie să căutăm soluții să îndreptăm lucrurile. Ori toată lumea înțelege acest lucru, ori continuăm să ne îndreptăm într-o direcție greșită, din care nu vom putea ieși prea curând. Nu aceasta este România pe care ne-o dorim cu toții. Românii sunt sătui de vorbe, vor rezultate. Acesta trebuie să fie dezideratul tuturor politicienilor.

Românii se confruntă cu un val de scumpiri record, deja evidențiate de Institutul Național de Statistică. Toate acestea reprezintă semnalul urgenței reglementării pieței energetice. Pentru a nu împovăra si mai mult buzunarele românilor, trebuie să se acționeze la rădăcina răului, adică la prețul scăpat de sub control al energiei. Altfel, inflația nu va fi stăvilită, iar toate celelalte prețuri vor continua să crească.

PSD a avertizat deja, de nenumărate ori, că liberalizarea haotică a pieței, în condițiile penuriei naționale/europene de energie, poate duce la explozia facturilor la energie și gaze și apoi, inevitabil, a tuturor prețurilor pentru restul produselor și serviciilor. Cele mai mari scumpiri sunt la gaze (+60,99%), combustibili (24,45%), energie termică (21,58%), energie electrică(19,87%). Toate acestea ne arată că produsele de bază s-au scumpit, iar cei cu venituri mici și medii pur și simplu ajung să nu mai facă față cheltuielilor.

Dacă nu acționăm acum, atunci situația românilor se poate complica și mai mult. PSD a intrat la guvernare pentru un simplu motiv, acela de a atenua crizele care au lovit România din plin în ultimii ani. PSD susține și reiterează că orice soluție posibilă, inclusiv reglementarea prețurilor, dacă poate îmbunătăți situația populației și economiei, trebuie pusă în practică.

Să lăsăm deoparte orgoliile politice, procentele electorale, și să venim cu soluții pentru bunăstarea românilor. Până acum, celelalte forțe politice nu au înțeles acest lucru, ba dimpotrivă, iar asta ne trage în jos, în acel clasament rușinos din Europa.

  Daniela Oteșanu - declarație politică intitulată PSD a intrat la guvernare pentru a veni cu soluții concrete și realizabile pentru toate categoriile socio-profesionale, dar în special pentru populație și firmele românești;

Doamna Daniela Oteșanu:

"PSD a intrat la guvernare pentru a veni cu soluții concrete și realizabile pentru toate categoriile socio-profesionale, dar în special pentru populație și firmele românești"

PSD a intrat la guvernare să sprijine cât de mult poate populația și firmele românești. O nouă probă se adaugă celor care demonstrează că își respectă angajamentele față de români. Este vorba despre alocarea sumei de 17 miliarde de lei, aproximativ 3,5 miliarde de euro, prin care ministrul PSD al finanțelor a acordat ajutor de stat pentru mediul de afaceri național. Așadar, PSD guvernează gândindu-se cu prioritate la IMM-urile și toate companiile autohtone!

De asemenea, pe lângă cele 10 miliarde de lei alocate Programelor "IMM Invest" și "IMM Agro", alte 7,5 miliarde de lei vor ajunge rapid în economie. Astfel, noi programe de sprijin sunt lansate prin intermediul a trei piloni strategici, respective cele trei fonduri de garantare, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, Fondul Român de Contragarantare și Fondul de Garantare a Creditului Rural. În același timp, la schemele de sprijin din partea Guvernului sub formă de garanții care acoperă maximum 90% din creditele bancare acordate pentru investiții și pentru susținerea activității curente, se adaugă o componentă nerambursabilă, de maximum 10% din valoarea creditelor, care este finanțată integral din bugetul de stat.

Prin Programul "IMM PROD" este susținută industrializarea economiei, iar prin "Rural Invest" se finanțează afacerile din mediul rural. "Garant Construct" este destinat sectorului construcțiilor, iar "Innovation" este conceput pentru a încuraja proiectele inovative bazate pe noile tehnologii.

În ceea ce privește Ministerul Agriculturii, acesta a parcurs toți pașii pentru a aduce peste 425 de milioane de euro de la Comisia Europeană, pentru fermierii români. Ministerul Agriculturii a îndeplinit procedurile și a transmis Comisiei Europene factura pentru încasarea sumei de cele 426,8 milioane de euro acordate fermierilor români la finalul anului trecut. Sunt bani europeni ajunși deja în agricultura românească. Mai precis, este vorba despre decontarea plăților din bugetul de stat pentru fermierii români, în perioada 16 octombrie-31 decembrie 2021. Banii au fost deja plătiți pentru investițiile realizate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală și pentru plățile directe și compensatorii realizate de Agenția de Plăți pentru Intervenție în Agricultură.

Toți antreprenorii de pe plan local pot să vadă că PSD își onorează o prioritate din programul său de guvernare și susține cel mai ambițios proiect național dedicat firmelor mici și mijlocii din România.

PSD a intrat la guvernare pentru a fi parte a soluției, nu parte a problemei. Am venit să oprim dezastrul economic în care se afla țara și să facem ceva pentru oameni, nu să ne certăm. Este cert că certurile dintre politicieni nu rezolvă problemele oamenilor, din contră, le adâncesc. Noi venim cu soluțiile și nu dorim să intrăm în niciun scandal, nici în coaliție și nici în afara acesteia.

Din momentul intrării la guvernare, PSD s-a concentrat pe acțiunile care răspund intereselor cetățenilor. Am introdus imediat pachetul social, am majorat salariul minim pentru salariații din sectorul privat și am majorat alocațiile pentru copii, iar în primele două luni din acest an, am lansat programele de susținere a mediului de afaceri local și a producătorilor români, fie prin Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei, fie prin Ministerul Agriculturii.

În calitate de membru al Comisiei pentru muncă și protecție socială și al Comisiei pentru antreprenoriat și turism, sunt în legătură permanentă cu colegii miniștrii social-democrați din Guvern, astfel încât să nu avem niciun fel de întârziere în aprobarea Ordonanțelor de urgență și a proiectelor de legi care prevăd creșteri de venituri și susținere pentru antreprenorii români.

  Eliza-Mădălina Peța-Ștefănescu - declarație politică având ca obiect Programele de investiții lansate de PSD, un sprijin important pentru români;

Doamna Eliza-Mădălina Peța-Ștefănescu:

"Programele de investiții lansate de PSD, un sprijin important pentru români"

Partidul Social Democrat a gândit și a pus în aplicare mereu programe de ajutorare a românilor, indiferent de domeniul în care aceștia își desfășoară activitatea.

Continuăm să facem asta, prin aprobarea, ieri, în ședința de guvern, a normelor de aplicare a Programului "IMM Invest" 2022. Acesta, împreună cu componenta sa, "Agro IMM Invest", înseamnă 10 miliarde de lei de care beneficiază întreprinderi mici și mijlociii, companii din agricultură și industria alimentară, dovadă că portofoliul ministerului Finanțelor, deținut de PSD, este bine manageriat, iar banii se duc acolo unde trebuie, în buzunarele românilor.

Veștile bune continuă să vină pentru români, căci în viitorul foarte apropiat urmează să fie aprobate și noile Programe - "IMM PROD", "Rural Invest", "Garant Construct" și "Innovation", totalizând peste 7,5 miliarde de lei, o investiție pe termen lung în economia țării noastre.

Toate acestea reprezintă cel mai ambițios program național de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii autohtone, pentru a-i sprijini pe cei ce pun umărul la dezvoltarea comunităților, companiile și producătorii locali.

După doi ani de pandemie, firmele vor reuși să se ridice la suprafață prin aceste programe, care le vor oferi un stimul economic extrem de important și de valoros.

Investind în motorul economiei și în cetățenii acestei țări, Partidul Social Democrat își dovedește încă o dată loialitatea față de cetățenii acestei țări. Este nevoie să investim în populație, pentru a avea, pe viitor, o țară modernă și foarte bine dezvoltată.

  Alexandru Popa - declarație politică având ca temă Măsurile PNL de stimulare a economiei românești;

Domnul Alexandru Popa:

"Măsurile PNL de stimulare a economiei românești"

În viziunea PNL, taxarea muncii este una extrem de ridicată în România, iar actualul regim fiscal trebuie îmbunătățit pentru a reduce astfel din povara care apasă pe umerii salariaților. Din păcate, țara noastră este fruntașă în topul țărilor europene în ceea ce privește problema sărăciei în muncă, astfel că statul român are obligația să găsească rapid soluții pentru a remedia acest indicator care se răsfrânge asupra calității vieții de zi cu zi a românilor.

Consider că doar încurajând inițiativa privată și reducând impozitul pe muncă vom putea cu adevărat să aducem plusvaloare economiei românești, în condițiile în care, în momentul de față, încă mai vorbim despre aproximativ un milion de români care muncesc la negru. În acest sens, PNL propune scăderea contribuției pentru asigurări sociale (CAS) de la 25% la 20%, o măsură care va duce, conform calculelor noastre, la creșterea veniturilor tuturor salariaților. Astfel, un angajat care acum câștigă salariul mediu va primi în plus aproximativ 317 lei.

Totodată, Partidul Național Liberal mai susține necesitatea reducerii cotei TVA, ca măsură menită să tempereze inflația galopantă determinată în mod special de creșterea prețurilor la energie. Concret, propunem reducerea TVA cu un procent de 2%, de la 19% la 17%, iar efectul acestei măsuri se va vedea rapid în timp, așa cum s-a întâmplat la momentul reducerii TVA de la 24% la 20% care a fost urmată de o scădere a inflației cu aproximativ 4 procente.

Doar prin astfel de măsuri vom putea proteja economia românească și le vom putea asigura tuturor salariaților creșteri de venituri care să le permită să facă față mai ușor valului inflaționist cu care ne confruntăm. Aceasta este calea corectă pe care trebuie să mergem, nicidecum suprataxarea românilor dorită de ministrul PSD al finanțelor.

PNL se opune, așadar, oricăror creșteri de taxe și propune în schimb scăderea poverii fiscale pentru toți salariații!

Totodată, în opinia noastră, românii care au venituri suplimentare și care au plătit implicit taxele și impozitele aferente trebuie încurajați, nu penalizați! Doar în felul acesta vom putea asigura o creștere sănătoasă a economiei românești pe termen mediu și lung!

Prin noi înșine pentru România!

  Sebastian-Ilie Suciu - declarație politică despre Subminarea siguranței energetice;

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Subminarea siguranței energetice"

După cum bine știți, România se confruntă cu o criză energetică prost gestionată sau, mai bine zis, negestionată de guvern. Această criză nu ar fi atât de dureroasă, dacă nu ar fi acompaniată de dorința de a profita de pe urma ei. Oricât de patetic ar suna acest lucru, ne aflăm în situația în care statul își sabotează propriile sale resurse strategice.

Pentru a justifica cele enunțate mai sus, vă prezint următoarele date factologice, care, din păcate, constituie cruda realitate a sectorului energetic românesc.

Sectorul energetic are o importanță strategică în existența oricărui stat, iar România s-a transformat din exportator în importator de energie electrică.

Mai bine de o treime din capacitatea de producție de energie electrică a României, mai exact 35,8% (date oficiale ANRE), este dată de hidrocentrale, care în momentul de față fie sunt închise, fie merg în gol, iar România importă curent.

Prețurile la energie au luat-o razna, iar soluții concrete nu au fost implementate și nici măcar propuse de actuala guvernare.

Dramatic peisaj, domnilor colegi, nu-i așa? Dar drama sectorului energetic românesc nu se termină aici, ci culminează cu planurile de viitor pentru acest sector.

Ce sens ar avea să închidem hidrocentralele, în timp ce importăm energie electrică? Nu ar avea sens, doar dacă se vrea privatizarea lor la un preț modic sau, cum se zice in popor, pe doi lei. Atunci scăderea artificială a producției ar scădea și prețul de listare la bursă - fiind unități puțin profitabile vor fi vândute pe doi lei. Investigațiile și probele, de mine adunate, confirmă acest lucru, de aceea vreau să vă avertizez, stimați colegi, că aceste manevre sunt menite să submineze economia și siguranța energetică a României, deci sunt orientate împotriva poporului român, iar AUR se va opune cu toate forțele și resursele, în conformitate cu prevederile legale, pentru a împiedica această hoție.

Actualei guvernări aș vrea să transmit pe această cale următorul mesaj: "Atenție, domnilor «fanarioți»", avem de-a face cu subminarea economiei și siguranței energetice a României și pentru asta veți răspunde în fața poporului, iar acest popor va fi mai puțin indulgent decât actuala legislație pe care tot voi o scrieți!"

  Alina-Elena Tănăsescu - declarație politică având ca subiect Soluțiile PSD în domeniul medical au salvat mii de vieți și au redus semnificativ presiunea pacienților COVID pe spitale;

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

"Soluțiile PSD în domeniul medical au salvat mii de vieți și au redus semnificativ presiunea pacienților COVID pe spitale"

România este tot mai aproape de a depăși valul 5 al pandemiei. Numărul de cazuri pozitive în scădere, decesele și spitalizările, care sunt la un nivel semnificativ mai mic decât în valul anterior, se datorează în parte agresivității mai reduse a variantei Omicron, dar și măsurilor de prevenție luate de ministrul PSD al sănătății, Alexandru Rafila.

Așadar, creșterea capacității de testare pentru identificarea din timp a infecțiilor, organizarea centrelor de evaluare pentru prevenirea aglomerării spitalelor în toate județele din țară și asigurarea medicamentelor necesare pentru tratarea infecției în fazele incipiente, pentru prevenirea formelor severe și a deceselor au reprezentat principalele măsuri care au contribuit la combaterea mult mai eficientă a pandemiei față de 2020 și 2021.

În doar două luni de activitate, Ministerul Sănătății cu PSD la conducere, a reușit ce nu a reușit niciun ministru în ultimii doi ani de zile: asigurarea de antivirale și tratamente inovative, creșterea capacității de testare COVID, cu testare gratuită și rapidă și deschiderea unităților sanitare pentru tratarea tuturor categoriilor de pacienți. Pacientul a redevenit pe primul loc în sistemul medical din România.

PSD a venit la guvernare și a dorit să-și asume de la început Ministerul Sănătății, pentru a interveni cu măsuri concrete, rapide și eficiente, prin care să consolideze sistemul medical, să crească accesul tuturor pacienților la serviciile de sănătate, nu doar pentru cei bolnavi de COVID, să ridice calitatea actului medical, ci și să realizeze un parteneriat de încredere între cetățeni, personalul medical și autorități. Deși era mai comod să rămână în opoziție, după dezastrul din valul 4, PSD nu putea să rămână impasibil în timp ce viața românilor era pusă în pericol.

Rolul colegilor mei din actualul Guvern este să repare, să redreseze, să stabilizeze situația și să găsească soluții la crizele actuale, una dintre cele mai acute fiind în domeniul sanitar.

Ultimele date despre evoluția pandemiei dovedesc că ministrul sănătății, Alexandru Rafila, a avut o abordare corectă și a luat măsurile esențiale necesare care au permis menținerea deschisă a economiei, a școlilor și a grădinițelor.

Primii 500 de pacienți COVID au primit noul antiviral Molnupiravir. Ministrul PSD al sănătății, Alexandru Rafila, a reușit să asigure pacienților COVID medicamentele pentru tratarea bolii încă în fazele incipiente. Se reduce astfel semnificativ riscul spitalizării și riscul de deces. De asemenea, spitalele nu mai sunt sufocate ca în valul 4, pentru că pacienții COVID cu forme ușoare sau medii sunt tratați în centrele de evaluare organizate de ministrul sănătății. Este de asemenea asigurat și tratamentul pentru formele severe. Se salvează astfel mii de vieți!

Până în prezent, în cele 222 de centre de evaluare organizate de ministrul social-democrat au fost tratați peste 11.500 de pacienți COVID. În lipsa acestor centre de tratament prespitalicesc, toți acești pacienți ar fi sufocat camerele de gardă ale spitalelor, așa cum s-a întâmplat în valul 4, iar mulți dintre ei nu ar mai fi ajuns să primească la timp tratamentul necesar.

Pe lângă asigurarea medicamentelor și înființarea centrelor de evaluare care au luat presiunea de pe spitale, ministrul PSD al sănătății, Alexandru Rafila, a reușit să crească semnificativ nivelul de testare care permite identificarea și tratarea din timp a persoanelor infectate, ceea ce reduce transmiterea virusului și numărul de spitalizări și de decese.

Parteneriatul cu cetățenii, informarea și sprijinirea persoanelor infectate, dublarea testării, reducerea spitalizărilor prin asigurarea consultațiilor și a tratamentului ambulatoriu timpuriu, organizarea spitalelor și asigurarea medicamentelor eficiente în tratamentul spitalicesc, sunt principalele măsuri care au ajutat țara și societate să treacă prin acest val 5, cu cât mai puține costuri și prejudicii.

În sfârșit, putem să vedem lumina de la capătul tunelului și putem să ne gândim la măsuri de relaxare pentru populație și pentru companii, astfel încât în câteva săptămâni să revenim la o viață normală din punct de vedere social și economic, prin renunțarea treptată la restricții.

  Daniel Tudorache - declarație politică intitulată Bătaia de joc a primarului validat, Clotilde Armand, la adresa locuitorilor și a mediului, continuă!;

Domnul Daniel Tudorache:

"Bătaia de joc a primarului validat, Clotilde Armand, la adresa locuitorilor și a mediului, continuă!"

După ce a pus în pericol sănătatea locuitorilor sectorului 1, lăsând deșeurile fără gram de remușcare pe străzi, acum, primărița a transformat curtea sediului Administrației Domeniului Public Sector 1 într-o veritabilă groapă de gunoi.

Deșeurile aflate în curtea ADP Sector 1 sunt compuse în principal din deșeurile pe care le-a colectat ADP de pe străzile din sectorul 1 în starea de alertă a deșeurilor declarată de MadamGunoi, cablurile pe care le-a dezafectat de pe stâlpi, deșeuri provenite din construcțiile provizorii demolate în cadrul proiectului "ranga lui Drulă" și, mai grav, presa a descoperit petiții și răspunsurile formulate la acestea, recente, nu din vremea fostei administrații cum încercau primarul și viceprimarul USRPLUS să inducă în eroare opinia publică și inclusiv organele de control.

În starea de alertă a deșeurilor, MadamGunoi, pe lângă faptul că a plecat în concediu 3 săptămâni, a plătit două firme de salubrizare care urmau să colecteze deșeurile de pe domeniul public, Romprest și Braicata. Atât Romprest, cât și Braicata, este cert că aveau contract cu sortatorii și depozitele de deșeuri, astfel nu își primeau licența ANRS, deci excludem varianta ca și acestea două să fi depozitat deșeurile în curtea ADP. Cum se poate ca cetățenii sectorului 1 să suporte dublu costurile de salubrizare, plătind două firme, iar deșeurile să rămână pe sol, constituind gropi ilegale de gunoi?

Primărița validată s-a lăudat cu fast că a semnat contract direct cu sortatorii. Pentru ce plătesc locuitorii sectorului 1 sortatorii, dacă deșeurile au sunt depozitate pe sol, în curtea unei instituții de stat, chiar în proximitatea birourilor?

În final, vă reamintesc faptul că prejudiciile create în bugetul sectorului 1 de primărița "nonsens" sunt enorme, iar lucrurile nu pot rămâne așa, aceste prejudicii nu pot fi suportate de locuitori, ci trebuie acoperite de cine le-a creat.

Totodată, la acest moment, Primăria Sectorului 1 înregistrează un sold restant către Compania Romprest în valoare de 120.603.863 aferent unui număr de 503 zile întârziere la plata facturilor restante din anul 2020, cu o valoare pe zi a penalităților în cuantum de 72.362 lei și cu o valoare totală a penalităților calculate la zi de 32.682.785 lei.

Singura realizare notabilă a primăriței validate este groapa ilegală de gunoi din curtea Administrației Domeniului Public Sector 1 pentru care, sperăm, că o va "premia" Garda de Mediu.

  Valentin-Ilie Făgărășian - declarație politică: Sprijin pentru Republica Moldova înseamnă sprijin pentru români!;

Domnul Valentin-Ilie Făgărășian:

"Sprijin pentru Republica Moldova înseamnă sprijin pentru români!"

Apreciez în mod deosebit demersul prim-ministrului Nicolae Ciucă de a organiza o ședință comună a Guvernelor României și Republicii Moldova, la Chișinău. Mai mult decât atât, la ședința de guvern de săptămâna trecută, România nu a traversat Prutul doar cu declarații de susținere frățească și gânduri frumoase, ci și cu un pachet financiar consistent și cu burse pentru tinerii români care vor să studieze în România. Un ajutor financiar nerambursabil de 100 de milioane de euro din partea României, în contextul în care Republica Moldova a pornit hotărâtă pe drumul european al reformelor structurale, cred că este unul dintre mesajele de forță dat de țara noastră că autoritățile democratice de la Chișinău beneficiază de toată susținerea României.

Trebuie spus că Guvernul Ciucă s-a angajat, de asemenea, să realizeze lucrări de construire și consolidare a unor poduri rutiere de frontieră și să găsească soluții pentru reducerea tarifelor de furnizare a serviciilor de telefonie. Au fost încheiate și protocoale de colaborare în domeniul educației, inspecției muncii și al învățământului militar, s-au elaborat planuri de acțiune în domeniul justiției și al afacerilor interne și s-au încheiat memorandumuri de înțelegere în domeniile cercetării, dezvoltării și inovării, securității energetice, precum și în domeniul transformării digitale.

Mă bucură în mod deosebit decizia Ministerului Educației din România de a acorda anual 2.550 de burse pentru tinerii români de peste Prut. Investiția în tinerii români de pe ambele maluri ale Prutului reprezintă, fără îndoială, cea mai bună decizie pe care o poate lua statul român. Chiar dacă România traversează și ea o perioadă dificilă, trebuie să recunoaștem că situația fraților noștri din Moldova este și mai grea.

Or, cel mai bun ajutor pe care îl putem da fraților noștri este atunci când au în mod real de sprijinul nostru, atât financiar, cât și logistic. Îmi doresc ca demersul prim-ministrului Nicolae Ciucă să se permanentizeze peste ani, pentru că dincolo de Prut sunt tot români, care au nevoie să simtă prin fapte că România este alături de ei.

  Vasile Nagy - declarație politică având titlul Vârsta de pensionare concurează speranța de viață;

Domnul Vasile Nagy:

"Vârsta de pensionare concurează speranța de viață"

În ultimele decenii, speranța de viață a crescut substanțial. Datorită diverșilor factori ce influențează calitatea vieții noastre, oamenii au început să trăiască din ce în ce mai mult și mai bine. Totuși, deși aceasta este o veste bună pentru fiecare dintre noi, tinerele generații ar putea avea de suferit de pe urma creșterii speranței de viață.

Creșterea vârstei de pensionare este un trend întâlnit în aproape toate statele europene, motivul fiind dat pe de o parte de îmbătrânirea populației, iar pe de alta de nesustenabilitatea fondurilor de pensii publice.

Demn de menționat este și că nu doar vârsta de pensionare, ci și vechimea în muncă variază de la stat la stat în Uniunea Europeană, majorându-se în medie cu 3,3 ani față de anul 2000.

Astfel, conform ultimelor date publicate de Eurostat, durata medie în "câmpul muncii" înregistrată de români este de 33,5 ani.

Speranța de viață la naștere a crescut în ultimul deceniu în statele membre ale Uniunii Europene, statisticile oficiale arată că speranța de viață a crescut, în medie, cu mai mult de doi ani pe deceniu din anii 1960. Cu toate acestea, cele mai recente date disponibile sugerează că speranța de viață a stagnat sau chiar a scăzut în ultimii ani în mai multe state membre ale UE.

Împingerea vârstei de pensionare, la cerere, până la 70 de ani ține de starea precară a finanțelor publice, oricât s-ar încerca deghizarea sa în accesoriu al dreptului la muncă.

Deocamdată, avem de-a face cu o opțiune - cine vrea poate rămâne în câmpul muncii până la 70 de ani, fără a cumula pensia cu salariul la stat, doar în privat ar fi posibil acest lucru, contribuind la ușurarea presiunii pe sistemul public de pensii.

Numai avantaje ar fi din această decizie, pensia de stat ar putea crește pentru că se acumulează puncte suplimentare (în acest moment ponderea pensiei medii de asigurări sociale la vechime completă raportată la salariul mediu pe economie este puțin peste 50%), pensia privată Pilon II ar putea crește la rândul său, pentru că sunt acumulați bani în anii petrecuți suplimentar în câmpul muncii, la fel cea din Pilonul III, facultativă, dacă există și o asemenea schemă de cotizare.

În acest moment, vârsta de pensionare este de 65 de ani la bărbați și 63 de ani la femei, iar speranța de viață la naștere în România este de 72 de ani pentru bărbați și de 79 de ani pentru femei. Cu vârsta de pensionare împinsă, deocamdată facultativ, până la 70 de ani, aceasta ajunge să concureze speranța de viață, cel puțin în cazul bărbaților fiind cu doar doi ani sub.

Este o situație la care s-a ajuns prin pierderea constantă a locurilor de muncă, tot mai puțini angajați ajungând să susțină prin contribuții pensiile publice. Și, cu spectrul digitalizării în față, vom ajunge în curând la un număr și mai mic, pentru că nu prea există în acest moment alternative viabile în piața muncii pentru angajații ale căror posturi sunt concurate cu succes de roboți (casiere, lucrători în HoReCa, dar și în administrație).

În 1900, speranța de viață la naștere era de 36,4 ani. În 2000, aceasta urcase la peste 70 de ani, iar în 2019 era de 78,2 ani. E drept, pandemia a adus un ușor recul în această privință, dar probabil trendul va fi reluat.

Calculele sunt relativ simple - un an are 365 de zile sau 366 în anii bisecți, adică 8.760 ore. În 1969, speranța de viață era de puțin peste 590.000 de ore, 67,33 ani, iar în 2019 speranța de viață la naștere era de 78,2 ani, adică de 685.032 ore. Făcând diferențele și împărțelile necesare, rezultă că speranța de viață la naștere crește cu 5,2 ore pe zi.

Odată cu schimbările demografice, o politică orientată către pensionarii de astăzi nu este în interesul celor mai tinere generații, care vor trebui în cele din urmă să plătească factura.

Guvernele pot pune în aplicare reforme treptate, luând în considerare revendicările legale ale pensionarilor și contribuabililor. Sistemul de pensii ar trebui să includă toate persoanele aflate peste vârsta vieții active precum și cel puțin 75% dintre cele aflate la vârsta vieții active. Este nevoie de ajustarea vârstei de pensionare odată cu creșterea speranței de viață pentru a menține stabil raportul dintre numărul anilor în activitate și cel al anilor de pensie.

Anunțata reformă a pensiilor, contradictorie în declarațiile oficialilor de la București, sugerează că vârsta de pensionare ar putea fi legată de speranța de viață. România nu ar fi singurul stat european care ar face această corelare, cu toate că măsura ar putea funcționa ca un bumerang. Și spun asta deoarece pandemia actuală de COVID-19 a redus speranța de viață cu circa un an, spun experții. E drept, nevoia de reformă a pensiilor este evidentă, dată fiind evoluția demografică dezastruoasă în care ne aflăm. Riscul este ca din nou, România să pună căruța înaintea boilor.

Perspectiva de a munci până la 70 de ani nu e deloc fericită pentru nimeni. Dacă românii ajung să se pensioneze la această vârstă, date fiind condițiile de sănătate ale populației la grupa de vârstă de peste 70 de ani, nu vor apuca să se bucure prea mult de pensie.

Este drept, bugetul statului are doar de câștigat. Nu va mai cheltui cu pensia românilor mult timp, că nu va mai avea cui da pensia. În același timp, va încasa de la salariat contribuții mai mult timp decât o face în prezent.

În tot mai multe țări, vârsta de pensionare este legată de speranța de viață.

În unele țări, vârsta de pensionare diferă între bărbați și femei, femeile pensionându-se la o vârstă mai redusă. Tendința și aici este de a egaliza vârsta la care femeile și bărbații ies la pensie.

Există de asemenea posibilitatea în unele țări de a munci și după pensionare, dacă te menții sănătos, în putere și îți dorești să muncești, la fel cum există posibilitatea de a te pensiona anticipat.

Vârsta de pensionare în Norvegia, Suedia și Finlanda este flexibilă. Asta înseamnă că o persoană își poate contracta pensia într-un anumit interval de vârstă. Finlanda are, de pildă, un sistem în care te poți pensiona între 63 și 68 de ani, dar vârsta pentru a obține pensia publică standard este de 65 de ani.

Trebuie subliniată importanța "corelării între speranța de viață și vârsta de pensionare". După ce au rupt finanțele publice prin pensii speciale plus reducerea ridicolă a vârstei de pensionare în armată, poliție, pompieri, magistrați etc., vin acum cu nesimțire să ceară majorității societății să se sacrifice, muncind mai mult.

Eu cred că ar trebui să gândim economic problema, inclusiv din perspectiva economiei politice. Bunăoară, să realizăm că, așa cum tocmai am spus, soluțiile adevărate nu pot veni de la privilegiații sistemului, adică tocmai de la cei care l-au pus pe butuci.

Haideți să gândim pe termen lung și în mod principial!

Dacă avem o inechitate uluitoare în sistem, atunci haideți să tăiem inechitățile! De ce să muncească profesorul până la 70 de ani, polițistul sau magistratul care acum se pensionează la 45 de ani nu poate munci până la 65?

Dincolo de lungirea perioadei de activitate sau de creșterea economisirii în perioadele active pentru a compensa sărăcia veniturilor la pensie, eventual de deprinderea abc-ului piețelor de capital pentru plasarea cu randament mai bun a economiilor, soluții miraculoase pentru a avea venituri mai mari la pensie nu există.

Să nu ne facem prea mari iluzii în ceea ce privește pensiile private. Pensiile private pot avea randamente mai bune pe hârtie, dar ascund un mare dezavantaj raportat la cele de stat. Pensiile private distribuie doar sumele cu care s-a contribuit efectiv, pe când cele de stat distribuie sumele stabilite prin lege, câtă vreme pensionarul le poate încasa.

Cu alte cuvinte, pensia de stat e pe viață, pe când pensia privată ține doar cât ajung sumele cotizate. Și, în condițiile în care speranța de viața este în creștere, chiar dacă cu pași lenți în România, nu este prea comod să te trezești pe la 80 de ani că ți s-a terminat pensia privată și că trebuie să te bazezi doar pe cea de stat.

  Ioan Vulpescu - declarație politică: Ziua lecturii - spectacolul «formelor fără fond»;

Domnul Ioan Vulpescu:

"Ziua lecturii - spectacolul "formelor fără fond"

Sărbătorim astăzi, 15 februarie, Ziua lecturii. În urmă cu exact o lună, la 15 ianuarie, sărbătoream Ziua culturii naționale, afișând același festivism anost, formal, lipsit de substanță, specific unei societăți pentru care cultura se află mereu la coada listei de priorități. Nu demult, Parlamentul respingea un proiect de lege potrivit căruia anul 2020(!) trebuia să fie declarat Anul Promovării Lecturii, după ce anul 2019 a fost Anul Cărții. Privind din exterior, fără a cunoaște contextul și realitățile societății românești când vine vorba despre cultură, în genere, oricine ar putea crede că România este o țară în care se citește pe nerăsuflate. Însă o scurtă privire aruncată pe sondajele europene, dar și de la noi din țară ar spulbera degrabă iluzia unei "Românii educate".

A citi nu este un scop în sine și nici un pretext pentru a interpreta statisticile, într-un sens sau altul. A citi este un act fundamental pentru a cunoaște și pentru a genera cunoaștere. Citind, ne structurăm gândirea, o ordonăm, o folosind într-un mod creator. Este un mod activ de a relaționa cu multele realități generate de scriitură. A privi un ecran este un mod pasiv de a relaționa cu creația, ficțiune sau nu. Lipsa lecturii trebuie să fie un semnal de alarmă în legătură cu capacitatea noastră de a genera idei și soluții pentru problemele cu care ne confruntăm. Îngrijorarea în legătură cu lipsa lecturii nu are nimic populist, este doar rezultatul responsabilității față de viitorul nostru, ca națiune.

Cifrele ne înfățișează o realitate dezolantă. În 2020, "Anul Promovării Lecturii", am înregistrat o scădere a pieței de carte cu aproximativ 10% față de 2019, în timp ce țări ca Suedia, Finlanda sau Norvegia înregistrau creșteri de 10%, în același an pandemic față de anul precedent. De asemenea, statisticile ne arată că mai puțin de 10% dintre români cumpără cel puțin o carte pe an, în timp ce 35% dintre români nu au citit niciodată o carte. Nu este de mirare, deci, că doar 0,4% din bugetul unei familii din România este alocat pentru achiziționarea de cărți, acest lucru plasându-ne la coada clasamentului european în ceea ce privește consumul de carte. Acestor cifre nefaste li se poate adăuga și faptul că din 2015, de la scăderea TVA cu 5% pentru cărți și alte produse culturale, nu a mai fost luată nicio măsură pentru susținerea pieței de carte. Dar, desigur, anul 2019 a fost Anul Cărții, anul 2020 ar fi trebuit să fie Anul Promovării Lecturii, iar anul acesta, la 15 februarie, sărbătorim Ziua lecturii - o continuă sărbătoare a "formelor fără fond".

Ironic sau nu, tot astăzi, în 1840, se năștea Titu Maiorescu - autorul tezei formelor fără fond. De ziua lui Maiorescu, îl "celebrăm" dându-i dreptate, dovedind că și astăzi, la aproape 200 de ani de la nașterea sa, societatea românească cultivă în continuare formele fără fond. Cum poate o zi a lecturii să compenseze celelalte 364 de zile în care românii nu citesc? Cum poate o zi a lecturii să-i convingă pe ceilalți 90% dintre români să cumpere măcar o carte pe an și să o și citească, diminuând astfel procentul terifiant de 35% dintre români care nu au citit în viața lor o carte?

Festivismul nu poate ține locul realității, la fel cum formele nu pot înlocui fondul. Ne confruntăm, așadar, cu încă un simulacru al conștientizării, al asumării și, mai ales, al interesului. După 15 februarie, realitatea pieței de carte și a nivelului de culturalizare din România va fi aceeași, în ciuda tuturor festivităților lipsite de substanță.

  Mihai Weber - declarație politică intitulată PSD se va opune, în continuare, vânzării la bursă a companiilor naționale!;

Domnul Mihai Weber:

"PSD se va opune, în continuare, vânzării la bursă a companiilor naționale!"

Similar cu poziția adoptată de alte state europene precum Germania, Polonia sau Ungaria care, printr-o politică economică inteligentă, și-au protejat și își protejează companiile strategice de privatizări/preluări în această perioadă marcată de crize și incertitudini provocate de pandemie și salturile incontrolabile de preț de pe piața energiei, PSD va continua să se opună politicii antinaționale de vânzare a companiilor valoroase ale statului român, în contextul pandemiei, la prețuri mici, chiar derizorii. Această metodă clasică de distrugere a brandurilor naționale trebuie să înceteze!

PSD a apărat în Parlament avuția națională și capacitățile de producție profitabile ale statului român încă din anul 2020, prin inițierea și adoptarea Legii nr. 173/2020, prin care s-a interzis vânzarea "participațiilor statului" în perioada de criză generată de pandemie, în următorii 2 ani, când Guvernul Orban a avut tentative de a lăsa autoritățile din România fără nicio pârghie de control în domenii economice strategice, cu mare impact social (energie, bănci etc.).

În viziunea noastră, soluția pentru salvarea sau consolidarea companiilor de stat aflate în dificultate nu este vânzarea, ci capitalizarea. Este necesară pornirea de noi investiții care să contribuie la protejarea companiilor românești și a locurilor de muncă și, nu în ultimul rând, care să permită readucerea la viață a unor sectoare de activitate și a unor companii care pot să contribuie la crearea de prosperitate în societate.

     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 27 septembrie 2022, 18:22
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro