Şedinţa Camerei Deputaţilor din 15 februarie 2022

	1.	Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:

		Şedinţa a început la ora 8.30. Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaţilor.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Bună dimineaţa, stimaţi colegi! Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 15 februarie 2022, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice. Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să îi retragă cuvântul. Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputaţi - PSD, 3 deputaţi - PNL, 2 deputaţi - USR, un deputat - AUR, un deputat - UDMR, un deputat al minorităţilor naţionale şi un deputat neafiliat. Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.
		În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dan-Constantin Şlincu, dacă este. Da? Vă rog, domnule deputat.
		Domnul Dan-Constantin Şlincu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi parlamentari, Vreau să trag un semnal de alarmă în privinţa situaţiei cu care se confruntă în prezent milioane de români, atât persoane fizice, cât şi persoane juridice, cu privire la instabilitatea şi creşterea necontrolată a preţurilor pentru poliţele RCA. În ultimii ani, a trebuit să apară, de fiecare dată, un faliment al unei companii care deţinea aproape jumătate din această piaţă, adică peste 5 milioane de asiguraţi, ca să se ia măsuri, să se intervină, să se facă controale, să se verifice situaţiile financiare ale companiilor din aceste domenii. Atât eu, cât şi colegii mei din Partidul Social Democrat susţinem concurenţa într-o piaţă liberă, dar, în acelaşi timp, trebuie să avem în vedere gestionarea cu responsabilitate a acestui segment al asigurărilor obligatorii care au un impact economic şi social asupra tuturor conducătorilor auto din ţara noastră. Sunt de acord cu optimizarea costurilor pe care le are fiecare companie din acest domeniu, cu riscurile pe care şi le asumă, dar trebuie să se ţină cont de situaţia financiară reală, de puterea de cumpărare şi de realităţile economice din prezent, din ţara noastră. Aşadar, având în vedere majorările foarte mari ale tarifelor la poliţele RCA din ultimele luni, precum şi lipsa predictibilităţii, consider că noi, parlamentarii, împreună cu reprezentanţii Guvernului şi ai Autorităţii de Supraveghere Financiară, în consultare cu reprezentanţii firmelor de asigurări şi cu cei ai transportatorilor, trebuie să adoptăm o atitudine responsabilă faţă de problemele reale din sistem. De aceea, apreciez că avem nevoie de o colaborare loială pentru găsirea de soluţii viabile care să vizeze, în primul rând, o revenire a preţurilor la poliţele RCA, în conformitate cu situaţia economică din ţara noastră, dar şi o rezolvare a problemelor ce ţin de siguranţa în trafic, infrastructura rutieră, responsabilizarea şoferilor şi scăderea numărului accidentelor cu vătămări corporale, dar şi creşterea gradului de educare a publicului din România. Trebuie să venim cu soluţii concrete, aplicabile imediat, astfel încât să avem o strategie coerentă, predictibilă pe termen lung, care să rezolve toate problemele de pe piaţa RCA de acum şi din viitor. Vă mulţumesc. Dan-Constantin Şlincu, deputat al PSD, Botoşani.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc, domnule deputat.
		Domnul Florian-Claudiu Neaga? Vă rog, aveţi cuvântul.
		Domnul Florian-Claudiu Neaga: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Aş dori să atrag atenţia asupra unui proiect extrem de important pentru România şi pentru români, care se află astăzi în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătăţii, şi anume Planul Naţional de Combatere a Cancerului. Consider că implementarea acestui plan trebuie să fie o prioritate pentru actualul Guvern, mai ales în condiţiile în care în ţara noastră situaţia este una tragică, România având una dintre cele mai mari rate de decese cauzate de cancer din Europa, situaţie ce a fost înrăutăţită de pandemia de coronavirus. Din 2009 şi până în 2019, în România s-a dublat numărul de decese provocate de cancer, iar una dintre principalele cauze o reprezintă diagnosticarea târzie, în stadiile tardive ale bolii. În plus, situaţia s-a agravat în 2020-2021, prin limitarea accesului pacienţilor la tratament, din cauza constrângerilor pe care pandemia de COVID-19 le-a impus sistemelor de sănătate. Pentru aceste motive şi în situaţia actuală este absolut necesar un Plan Naţional de Combatere a Cancerului. Este nevoie de un program care să răspundă cât mai eficient nevoilor populaţiei, atât pe parte de prevenţie, cât şi în sprijinul persoanelor care se luptă cu această boală. Planul include 11 obiective generale, măsurabile, un traseu standardizat al pacientului, de la primele semne de boală la diagnostic şi tratament, şi abordează nu doar aspecte importante pentru pacient, dar şi pentru familiile afectate, oferind o importanţă deosebită componentei de prevenţie. România va avea un Registru Naţional de Cancer, va avea o Strategie Naţională de Prevenţie a bolilor cronice netransmisibile, va avea un fond de inovaţie în sănătate, care va permite accesul pacienţilor la cele mai noi terapii. Este important ca familiile cu pacienţi oncologici să beneficieze de decontări, de screening per familie, de teste oncogenetice, monitorizare, urmărire, consiliere psihologică şi consiliere nutriţională. Este nevoie de programe naţionale de screening şi de centre noi, care să scurteze timpul de aşteptare pentru diagnostic şi, totodată, să faciliteze accesul la tratamente performante, inclusiv includerea în studii clinice. Planul presupune şi adaptarea periodică a ghidurilor europene, existenţa unui tumor board şi utilizarea medicinei personalizate. Stimaţi colegi, Vă încurajez să dezbateţi prevederile Planului Naţional de Combatere a Cancerului şi în circumscripţiile dumneavoastră, fiindcă forma finală adoptată va avea un impact major şi va aduce beneficii atât pacienţilor, dar şi medicilor şi tuturor persoanelor implicate zilnic în activităţi de prevenţie şi tratare a bolilor oncologice. Depistat timpuriu, cancerul are mari şanse să fie tratat. Din păcate, în România, aproximativ 60.000 de pacienţi mor, anual, de cancer. Este important să avem, cât mai repede, în aplicare un program naţional prin care să luăm măsuri concrete, astfel încât să venim cu soluţii în sistemul medical în această luptă şi să creştem speranţa de viaţă a românilor. Vă mulţumesc.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc, domnule deputat.
		Domnul Bogdan Trif? Aveţi cuvântul.
		Domnul Bogdan Gheorghe Trif: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, stabilit de fosta guvernare de dreapta, pare că a fost făcut, în mare parte, împotriva României şi a românilor. Una dintre măsurile aberante, gândite de fosta guvernare USR - PNL, a fost asumarea voluntară, în faţa Comisiei Europene, a unei plafonări a totalului pensiilor la 9,4% din produsul intern brut al României, până în anul 2070. Este o măsură care nu a fost cerută de Comisia Europeană, dar foştii guvernanţi au ţinut neapărat s-o introducă, în mod răuvoitor, drept obligaţie a României. Ne-am pus mereu întrebarea de ce doamna Turcan, ca ministru al muncii, a acceptat şi a avizat plafonarea pensiilor, asumată prin PNRR, în condiţiile în care ştia foarte bine, sau ar fi trebuit să ştie, că marea majoritate a pensiilor din România sunt foarte mici. Răspunsul este unul simplu: foştilor guvernanţi nu le-a păsat că actualii şi viitorii pensionari români sunt şi vor fi condamnaţi la sărăcie. PSD nu poate accepta bătaia de joc la adresa pensionarilor. Am intrat la guvernare pentru a elimina aceste măsuri aberante, care pun în pericol chiar viaţa românilor. Am spus de la bun început că vom renegocia PNRR-ul pe sectorul pensiilor, în interesul cetăţenilor români. Deşi mulţi lideri PNL au afirmat public că nu sunt de acord cu acest demers, premierul Nicolae Ciucă a hotărât să facă echipă la Bruxelles cu ministrul muncii, Marius Budăi, pentru renegocierea procentului prevăzut în PNRR pentru pensii. Salutăm decizia prim-ministrului Guvernului României. Stimaţi colegi de dreapta, vă invit să faceţi un exerciţiu, şi ar fi bine să nu fie doar un exerciţiu de imaginaţie: să trăiţi o lună de zile cu pensia medie din România, de 1.771 de lei. Din aceşti bani să vă achitaţi facturile la utilităţi, taxele şi impozitele, să cumpăraţi medicamentele de care aveţi nevoie, ca pensionar, şi să vă asiguraţi o alimentaţie echilibrată. Nu cred că veţi reuşi să vă drămuiţi banii astfel încât să vă ajungă de la o lună la alta! Poate aşa o să înţelegeţi să încetaţi să-i desconsideraţi pe seniorii României, care sunt părinţii şi bunicii noştri! Nu-i mai consideraţi "asistaţi social", pentru că nu sunt! Sunt oamenii activi de ieri, cei care au construit România şi merită tot respectul nostru! Vă mulţumesc.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
		Trecem la Grupul parlamentar al PNL. Doamna Vetuţa Stănescu? Vă rog.
		Doamna Vetuţa Stănescu: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Securitatea energetică reprezintă unul dintre pilonii strategici ai ţării noastre. Interesele statului român trebuie salvgardate printr-o politică energetică coerentă, eficientă şi predictibilă, care să răspundă adecvat responsabilităţii asumate de România în cadrul regional şi comunitar, dar şi să maximizeze oportunităţile oferite de poziţionarea sa geografică. România se bucură de un statut, putem spune, privilegiat în rândul statelor din centrul şi estul Europei. Ţara noastră posedă un mix echilibrat de resurse energetice, ceea ce îi oferă un grad ridicat de independenţă şi un avantaj în conturarea strategiilor privind acest sector. Chiar dacă avem o capacitate de producţie ce poate satisface, în bună măsură, cererea domestică, totuşi, accesul la un set diversificat de resurse energetice nu este suficient. Pentru o cât mai bună şi eficientă exploatare a potenţialului oferit de această arhitectură energetică avem nevoie de investiţii solide pentru modernizarea capabilităţilor. Am primit cu bucurie vestea finalizării evaluării cererilor de finanţare depuse în a doua sesiune a apelului "Dezvoltarea reţelelor inteligente de distribuţie a gazelor naturale", program demarat de Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare din cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Proiectele selectate, având o valoare cumulată a investiţiilor de 180 de milioane de euro, vor garanta dezvoltarea reţelelor inteligente de distribuţie a gazelor naturale. În urma evaluărilor au fost selectate pentru finanţare, în limita alocării disponibile, primele 15 proiecte. O veste bună pentru hunedoreni este selectarea a patru proiecte pentru finanţare, în următoarele asocieri: Crişcior, Ilia şi Dobra, Baru, Sălaşu de Sus, Sântămărie, Orlea, Baia de Criş, Ribiţa şi Vaţa, şi municipiul Brad, cu o valoare totală de aproximativ 370 de milioane de lei. Hunedoara este un judeţ cu o importanţă deosebită în istoria României, mai ales în cea economică, iar, în calitatea sa de pol industrial şi energetic, avem toate premisele de dezvoltare. Interesele României în sfera securităţii energetice sunt indisolubil legate de dezvoltarea judeţului Hunedoara. Este important de menţionat faptul că Guvernul României a oferit posibilitatea ca proiectele rămase în afara limitei valorice ale apelului lansat în POIM să poată fi depuse prin Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny", fiind astfel garantată egalitatea de şanse pentru toţi cei care doresc dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale. România trebuie să investească consistent în componenta energetică, în primul rând pentru a diminua importurile, mai ales cele din Rusia, iar în al doilea rând pentru a-şi consolida independenţa energetică, oferindu-se astfel cetăţenilor României siguranţă şi predictibilitate. Trebuie să profităm de bogăţiile ţării noaste cu responsabilitate şi inteligenţă! Vă mulţumesc. Vetuţa Stănescu, deputat al PNL, Hunedoara.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
		Domnul Andrei Daniel Gheorghe?
		Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Bună dimineaţa! Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "O temă falsă face valuri prin societatea românească, din nou, pentru a nu ştiu câta oară, impozitarea cultelor religioase". Acest subiect revine recurent în atenţia opiniei publice şi, de cele mai multe ori, nu este decât o temă falsă, o temă care nu are nicio legătură cu realităţile economice şi sociale din România. Iar pentru acest lucru vă citez chiar dintr-un comunicat dat de către Biserica Ortodoxă Română în anul 2017: "Ideea că Biserica nu plăteşte impozit este nocivă şi denaturează grav dezbaterea publică asupra relaţiei dintre stat şi cultele religioase. Cultele religioase au un statut fiscal similar cu cel al ONG-urilor, sindicatelor universităţilor, adică fondurile care circulă în interiorul organizaţiei sunt menite să consolideze organizaţia şi să înlesnească buna ei funcţionare, în beneficiul societăţii în mijlocul căreia activează. Singurele venituri ale cultelor religioase din România şi din spaţiul UE care sunt scutite de impozitare sunt cele provenite din vânzarea obiectelor de cult şi contribuţii, nu taxe, care nu sunt activităţi comerciale". Trebuie să se ştie faptul că Biserica plăteşte impozit pe clădiri şi pe terenuri aflate în folosinţă, pe salariile angajaţilor, personal clerical şi neclerical, precum şi pe orice venit dintr-o activitate cu caracter economic, dacă fondurile respective nu merg spre filantropie, activităţi de natură socială, educaţională, lucru care se întâmplă şi în legislaţia cu privire la societăţile caritabile. Acestea sunt valabile pentru toate cultele religioase din România. Iar ca să vă dau un exemplu, cel mai mare filantrop din România este Biserica Ortodoxă Română. În anul 2017, suma totală a actelor de natură filantropică făcute de către Biserica Ortodoxă Română a ajuns la 110.782.632 de lei. În anul 2020, pentru susţinerea activităţii de asistenţă socială şi filantropică şi pentru susţinerea celor afectaţi de pandemie a fost cheltuită suma de 185.599.815 lei, ori 38 de milioane de euro, aproximativ. De aceea, nu înţeleg de ce se readuce această temă în atenţia publică. Ne gândim ce oare s-ar putea impozita de la Biserică? Cutia milei ori lumânarea de la căpătâiul celor plecaţi la Domnul? În general, în România, în ceea ce înseamnă politica fiscală de la noi, nu se vorbeşte deloc despre zona gri şi despre zona nefiscalizată total. Avem oameni, în România, care afişează averi opulente şi pe care nimeni nu le verifică. Nu numai că nu le verifică, nu există nicio formă de fiscalizare a lor şi nici nu sunt declarate sub nicio formă la instituţiile fiscale. Sunt tot felul de forme prin care se fac profituri uriaşe în anumite activităţi comerciale, în timp ce altele sunt ultra-hiperfiscalizate. Vă dau un exemplu în zona afacerilor imobiliare, unde totul pare scăpat, aşa, de sub urma oricărei atenţii a structurilor financiare. Nu mai vorbesc apoi de zona de evaziune fiscală, pe care o ştim cu toţii, de zona pornind de la carburanţi, de la produse agricole, externalizarea profiturilor unor companii în afara graniţelor ţării, ...
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă rog să finalizaţi, domnule deputat.
		Domnul Andrei Daniel Gheorghe: ... deşi avem o legislaţie transpusă prin o serie de directive europene, în România. În concluzie, Partidul Naţional Liberal respinge categoric acest fals subiect al impozitării cultelor religioase în societatea românească. PNL este singurul partid de dreapta din actualul Parlament, un partid pentru care valorile creştine şi respectul pentru cultele religioase, indiferent de apartenenţa acestora şi indiferent de orientarea religioasă, este unul fundamental în România de astăzi. Vă mulţumesc.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc şi eu.
		Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Ştefan-Iulian Lőrincz. Vă rog.
		Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Cam tot ceea ce a făcut statul român în ultimii 30 de ani îmi aduce aminte de bancul acela despre sovieticii care orice proiectau, tot tanc le ieşea. Ne aflăm în situaţia în care, din cauza neclarităţii legii şi a reinterpretării ei, nişte oameni de bună-credinţă sunt taxaţi cu efect retroactiv. Se încearcă reîncadrarea diurnei pe ultimii 5 ani pentru firmele de transport ca venit de natură salarială. Este inacceptabil să încerci să taxezi românii cu efect retroactiv. Este inacceptabil să te foloseşti de o chichiţă legislativă ca să impozitezi diurna ca venit de natură salarială. Acest lucru poate duce direct la faliment. Vorbim de zeci de mii de euro pentru fiecare şofer de TIR. Vorbim de peste 350.000 de contracte active ale şoferilor de transport marfă. Nu ştiu să existe vreo ţară europeană unde să se ia asemenea măsuri de falimentare deliberată a uneia dintre cele mai competitive industrii din sectorul economic. Firmele de transport marfă au o pondere importantă în balanţa economică şi aşa fragilă a României. Dat fiind faptul că această măsură afectează în mod direct diaspora, fiind vizaţi şoferii din transporturi rutiere internaţionale, aş vrea să vă aduc aminte un lucru. Cei mai mari investitori străini în ţara noastră sunt milioanele de români din diaspora! Aceasta este realitatea. Anul trecut, suma trimisă de către românii din afara graniţelor ţării a fost în jur de 5 miliarde de euro. Şi tot pe ei vrem să-i taxăm! Cred că devine clar şi şablonul că sub masca reformelor se caută metode agresive de impozitare şi taxare noi ale muncii sau antreprenoriatului ca să fie acoperită gaura uriaşă de la buget provenită din evaziunea fiscală, unde suntem campioni în Europa. Practic, ieri le dădeam amenzi cetăţenilor pentru că nu completau formularul de intrare în ţară, astăzi, impozităm diurnele şoferilor de TIR. În loc să se atace evaziunea fiscală - că ştim cine sunt marii beneficiari - este atacat tot cetăţeanul de rând. Va urma fumăritul, taxa pe ferestre şi vor stoarce bani tot de la cei care muncesc, "specialii" vor fi de neatins. Miroase a "optimizare originală". Este evident că susţinem antreprenoriatul, este evident că susţinem şoferii de TIR, susţinem un sistem de taxare echitabil pentru orice cetăţean din ţara aceasta. Pe această cale vreau să le mulţumim tuturor celor care muncesc cu gândul la cei de acasă şi care nu renunţă la ideea de a trăi într-o ţară în care statul român îşi poate şi îşi va respecta cetăţenii. Vă mulţumesc.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc, domnule deputat.
		Domnul deputat Brian Cristian? Nu. Beniamin Todosiu? Nu este. Oana-Alexandra Cambera? Vă rog, doamnă, aveţi cuvântul.
		Doamna Oana-Alexandra Cambera: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică se intitulează "Bătălii sau bătăi politice?". Violenţa ne înconjoară peste tot. O vedem concentrată în ştiri şi, chiar dacă nu suntem conştienţi, asistăm la ea zilnic, într-o formă sau alta. Agresiunea verbală este prezentă aproape curent şi în viaţa politică, chiar în cadrul instituţiilor. În ultimele săptămâni au fost prezente în spaţiul public multiple cazuri. Din cele săvârşite împotriva femeilor aflate în funcţii publice, unul este cel al consilierei locale USR din Mogoşoaia, Felicia Ienculescu Popovici, agresată verbal şi fizic de doi consilieri locali chiar în interiorul unei săli de şedinţă. Alt caz este cel al Flaviei Boghiu, viceprimar, ameninţată şi agresată în mediul online, unde a fost prezentată, de un tânăr reprezentant al altui partid, într-o poză cu o vânătaie la ochi "pentru a se asorta cu părul roz". Dar nu vă gândiţi că acestea sunt cazuri izolate. Sunt doar ultimele cazuri pe care s-a pus presiunea noastră, pentru a fi condamnate în mod public şi sancţionate şi de către celelalte partide politice, care, deseori, nu au reacţii prompte. Am văzut o reacţie promptă de blamare a violenţei atunci când aceasta a fost săvârşită faţă de ministrul energiei, reacţie care ar trebui să existe mereu împotriva oricăror fapte de violenţă verbală sau fizică, indiferent împotriva cui au loc. Bullying-ul şi violenţa verbală par să nu aibă limite în politică, existând deopotrivă asupra femeilor şi bărbaţilor, de la ales local, până la înalt demnitar. Injuriile sau chiar ameninţările apar astfel aproape generalizate şi am ajuns să vedem din ce în ce mai multe cazuri de violenţă fizică. Acum două săptămâni, un consilier local din Drăgăşani a fost bătut pentru că filma arderi ilegale de deşeuri. Cum ne putem aştepta la schimbări în societate când înşişi politicienii sunt adeseori un exemplu negativ? Suntem aici, în Parlamentul României, unde s-au votat legi prin care se incriminează bullying-ul, discriminarea, violenţa, şi, totuşi, o parte din clasa politică susţine doar de faţadă, cu ipocrizie, seturi de principii morale şi de comportament. Dacă continuăm să tolerăm violenţa care se întâmplă chiar în cadrul unor autorităţi, dacă alegem să nu o condamnăm ferm şi constant, fără excepţii, nu doar că va reprezenta o normalitate în politică, dar nu vom putea ajunge să combatem în mod real fenomenul de violenţă din societate. Vom eşua să sprijinim real victimele violenţei. În timp ce actori din scena politică se dedau la aceste comportamente, mii de femei încă aşteaptă măsuri pentru a scăpa din situaţii de abuz. Îi invit pe toţi actorii politici să nu uite că suntem responsabili faţă de felul în care arată societatea noastră! Noi toţi am ales să facem viaţa mai bună oamenilor şi am fost aleşi pentru asta, iar prin violenţă nu se poate clădi nimic în societate. Vă mulţumesc. Deputat Oana Cambera, Circumscripţia Ilfov.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
		Trecem la Grupul parlamentar AUR. Doamna deputat Raisa Enachi. Vă rog, doamnă.
		Doamna Raisa Enachi: Bună dimineaţa! Declaraţia mea politică de astăzi: "Investiţii marca PSD, sau când gândeşti cu ceea ce nu ai". Stimaţi colegi, După analizarea proiectului de buget, propus spre dezbatere publică de către primarul municipiului Vaslui, Vasile Pavăl, noi nu am reuşit să înţelegem ce doreşte administraţia locală cu privire la viitorul municipiului Vaslui. Doresc să prioritizeze altceva decât nevoile reale ale comunităţii vasluiene? Îşi doresc să organizeze, în viitor, competiţii de înot între persoanele cu vârsta de peste 50 de ani? Primarul PSD de Vaslui are ca proiect prioritar investirea a 20 de milioane de euro pentru punerea în funcţiune a bazinului de înot. Acest bazin de înot are un istoric cel puţin ciudat. În urmă cu aproximativ 10 ani a fost închis în urma unui tragic accident. De atunci şi până în prezent a fost lăsat în paragină pe un motiv stupid: s-a spus că administraţia locală nu găseşte o persoană calificată, salvamar, să o angajeze. Credeţi că peste 18 luni vor găsi o persoană pregătită în acest domeniu? Domnule primar, de ce nu trataţi problemele vasluienilor în mod corespunzător şi integrat? Numărul populaţiei în municipiul Vaslui scade de la o zi la alta, tinerii care absolvesc şcoala părăsesc localitatea a doua zi după absolvire, pe motiv că nu au unde munci. De exemplu, am putea acţiona înspre cooperativele agricole despre care ştim că reprezintă o soluţie optimă în diminuarea migrării forţei de muncă. Doar prin investirea în construcţia unui depozit modern pentru păstrarea cerealelor, cu sistem integrat de morărit şi transformarea cerealelor în produse finite, locuitorii din zona noastră ar avea posibilitatea să consume produse de panificaţie din cereale proprii, nu din aluat congelat adus din import, şi, nu în ultimul rând, s-ar crea un număr important de locuri de muncă. Bugetul judeţului Vaslui pentru anul 2022 este cu peste 46 de milioane de lei mai mare faţă de anul precedent, bani europeni nerambursabili. Fondurile europene au fost şi continuă să fie esenţiale pentru dezvoltarea comunităţilor locale, iar faptul că bugetul planificat al judeţului Vaslui nu atinge niciodată nivelul propus de investiţii ne arată nivelul de incompetenţă al demnitarilor vasluieni. Primarii din judeţul Vaslui s-au dovedit a fi experţi în a face promisiuni în timpul campaniilor electorale, însă, în practică, unii nu au reuşit să atragă fonduri europene, iar alţii le-au gestionat conform propriilor interese. Astfel ne dăm seama de lipsa majoră de oameni calificaţi la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale. Noi, neavând reprezentanţi în consiliile locale, putem doar să venim şi să vă spunem cum credem că ar trebui executate aceste obiective sau cum am fi procedat noi. În schimb, autorităţilor publice vasluiene le reamintim că una dintre obligaţiile principale este asigurarea unui trai decent pentru vasluieni, lucru ce nu poate fi realizat decât prin crearea locurilor de muncă. Domnilor demnitari, aţi fost aleşi pentru a face, nu a vă plânge! Vă mulţumesc. Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
		Trecem la Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. Domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi? Vă rog.
		Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi: Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă. Stimate colege şi stimaţi colegi, Declaraţia politică intitulată "Importanţa dezvoltării reale a zonelor rurale". Zonele rurale sunt un pilon important al Uniunii Europene, iar dezvoltarea acestora reprezintă o prioritate, atât pentru Uniunea Europeană, cât şi pentru statele membre. Regiunile rurale acoperă peste 50 de procente din întreg teritoriul Uniunii, fiind principalii furnizori de alimente, materii prime, apă, spaţii culturale, soluri fertile, având o bogată biodiversitate, asigurând peste 20 de procente din totalul locurilor de muncă din interiorul Uniunii Europene. Datorită tuturor acestor elemente, cumulate, zonele rurale au ajuns să reprezinte o ţintă importantă a Politicii Agricole Comune, iar odată conştientizată importanţa dezvoltării mediului rural, a fost stabilit un al doilea pilon, pentru dezvoltarea rurală, în cadrul căruia au loc alocări bugetare importante, în vederea dezvoltării regiunilor predominant rurale din România şi din alte state membre, cu intenţia de a reduce discrepanţele intra-europene şi decalajele prezente între mediul rural şi cel urban. În ceea ce priveşte ţara noastră, regiunile rurale reprezintă aproape 60% din teritoriul ţării noastre, în timp ce oraşele reprezintă doar 0,8 procente, însă, când este adusă în discuţie importanţa zonelor rurale, ca generatoare de locuri de muncă, ţara noastră reprezintă un exemplu atipic faţă de celelalte state membre, zonele rurale asigurând circa 42% din totalul locurilor de muncă, pe când regiunile urbane doar 12 procente. Din păcate, ne confruntăm cu o depopulare masivă a mediului rural, preponderent din cauza migraţiei forţei de muncă, iar potrivit ultimelor estimări, până în anul 2050 vom ajunge să pierdem până la 15 procente din totalul populaţiei, trend care poate scădea în intensitate prin aplicarea şi dezvoltarea de proiecte în folosul real al comunităţilor. Cu toate că Uniunea Europeană îşi oferă întregul sprijin pentru dezvoltarea rurală, proiectele elaborate de unele autorităţi locale pentru a obţine finanţare europeană nu reflectă întotdeauna nevoile cetăţenilor. Un exemplu elocvent de ineficienţă, dublată de lipsa studiilor de fezabilitate în vederea accesării fondurilor europene, îl reprezintă construirea bine-cunoscutelor săli de sport moderne în localităţile în care procentul tinerilor era foarte scăzut. Acest mod de a conduce o autoritate publică locală, centrat mai mult pe dorinţa de a ieşi în evidenţă decât pe soluţionarea problemelor reale ale cetăţenilor, nu face altceva decât să lărgească clivajul rural-urban şi să intensifice depopularea zonelor rurale ale României. Un alt exemplu, ceva mai recent de data aceasta, îl constituie construirea de staţii de încărcare pentru autoturismele electrice. Construirea unor astfel de staţii de încărcare reprezintă, bineînţeles, un pas spre dezvoltare şi totodată un proces de aliniere cu lumea modernă, doar că acest lucru nu corespunde realităţii pe care o regăsim în marea majoritate a localităţilor din zonele rurale ale României. Multe dintre acestea nu au reţele de apă curentă şi canalizare, electricitate, cabinete medicale şi străzi asfaltate, iar clădirile de utilitate publică se află într-o stare avansată de degradare. În acelaşi timp, numărul de autoturisme electrice din ţara noastră este cu mult sub media europeană, cu aproximativ 11 procente, iar marea parte a acestora se regăsesc în mediul urban. Din păcate, după aproape un an şi jumătate de la alegerile locale, în majoritatea localităţilor din ţară nu se observă o îmbunătăţire a calităţii vieţii, situaţia fiind aceeaşi, în ciuda promisiunilor electorale ale unor candidaţi, aleşi nu întotdeauna după criteriul competenţei...
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă rog să finalizaţi.
		Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi: ...ci, mai degrabă, pe cel al "vocalităţii". Imediat, domnule preşedinte. Cu siguranţă, o mai bună colaborare între autorităţile centrale şi autorităţile locale ar conduce la realizarea unor proiecte cu adevărat utile pentru întreaga comunitate şi nu doar în vederea satisfacerii unor interese personale, rămânând totuşi conştienţi că doar prin proiecte bine gândite, în beneficiul cetăţenilor, menite să asigure creşterea bunăstării sociale, prin transparenţă şi deschidere, printr-o colaborare a autorităţilor centrale cu autorităţile locale, o să reuşim să ne respectăm angajamentul privind implementarea celor 17 obiective pentru o dezvoltare durabilă, angajate în spiritul Declaraţiei Parlamentului României din 18 aprilie 2016. Vă mulţumesc mult.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc şi eu.
		Mergem mai departe, la neafiliaţi. Domnul Mihai Ioan Lasca? Vă rog, domnule deputat.
		Domnul Mihai Ioan Lasca: Bună dimineaţa! Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Nivelul de trai al românilor, ultima prioritate a guvernanţilor". Stimaţi colegi, Art. 47 din Constituţia României prevede că "statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent", dar, în ultimii 2 ani, Guvernul României a avut grijă doar să asigure "covidului", acestui copil de suflet al Guvernului României, o putere discreţionară în orice aspect al vieţii românilor. Să nu uităm că în numele acestui "covid" individul Raed Arafat a declarat public că nu se opreşte din cauza Constituţiei pentru care au murit români la Revoluţia din ’89. Să nu uităm că în numele "covidului" preşedintele Iohannis a ordonat românilor să se vaccineze, pentru că este singura soluţie să ieşim din pandemie. Timpul ne-a dovedit că a fost o mare minciună. Să nu uităm că fostul prim-ministru Cîţu vedea în vaccin "normalitate" şi "plecări la plajă", iar mai apoi prevestea "creşterea economică". Probabil de la vaccin i-au venit asemenea idei demne de poveşti cu Păcală. Acum, românii de-abia fac faţă facturilor, darămite plecărilor la plajă. Nu am decât un singur mesaj pentru aceşti demagogi - "Ruşine!". Anularea restricţiilor neconstituţionale impuse de Guvern trebuie să se întâmple cât mai repede, pentru că, altfel, România va fi aruncată într-o criză morală şi economică fără precedent. Menţinerea acestor restricţii aberante nu dovedeşte decât reaua-credinţă a guvernanţilor şi intenţia lor făţişă de a arunca românii în groapa cu "balaurii facturilor". Stimaţi colegi, Acest circ ieftin trebuie să înceteze imediat, pentru că, altfel, vom avea scenarii dintre cele mai urâte care se vor răsfrânge asupra întregii societăţi, iar românii nu vor uita cine i-a minţit cu neruşinare. Românii şi-au dat seama că "pandemia prietenoasă doar cu Guvernul" trebuie acoperită cumva, atenţia acestora trebuie direcţionată în altă parte, iar guvernanţii se uită pasiv la facturile românilor mai periculoase decât orice virus. Guvernul asistă pasiv la înrobirea românilor, pentru că este avantajos, în acest mod, poate românii vor uita că pandemia a costat mult, multe milioane de euro care puteau fi folosiţi pentru lucruri cu adevărat salvatoare pentru români. Criza economică bate la uşile românilor şi îi pândeşte pe aceştia mai atent decât orice virus. Întreb, retoric, desigur - pentru "pandemia de sărăcie" ce va urma, Guvernul are, de asemenea, un "vaccin" pregătit, care să ofere într-adevăr normalitatea? Mulţumesc. Deputat independent, Mihai Lasca.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc, domnule deputat.
		Grupul parlamentar al PSD, domnul Romulus-Marius Damian, vă rog.
		Domnul Romulus-Marius Damian: Bună dimineaţa! Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi - "Susţinem producătorii locali!". România are un potenţial agricol imens şi, de aceea, actualul Guvern trebuie să ia toate măsurile necesare astfel încât să susţină cât mai mult producătorii locali! Avem fermieri români care au nevoie de sprijin în diverse domenii, atât în producţia de fructe, legume, cât şi în ceea ce priveşte creşterea animalelor. Statul român trebuie să aibă politici clare care să îi atragă pe tineri în aceste domenii, deoarece fără susţinerea necesară, în condiţiile economice actuale, anul acesta munca lor poate fi în zadar şi ar putea rămâne doar cu cheltuieli şi fără niciun profit. Aş dori să încurajez pe această cale consumul de produse româneşti. Am fost crescut cu produse româneşti şi în familia mea şi astăzi continuăm să cumpărăm cu prioritate alimente de la producătorii români. Acestea sunt mai sănătoase decât ce găsim din alte ţări în supermarketuri, dar pe lângă faptul că avem grijă de sănătatea noastră, dăm o şansă şi agricultorilor români şi micilor afaceri, care fără susţinerea noastră nu au cum să reziste pe piaţă. Din păcate, suntem ţara care trăieşte tot mai mult din importuri, lunar România importă peste 90.000 de tone de fructe şi legume, iar producătorii români de cele mai multe ori rămân cu marfa care se strică şi sunt nevoiţi să o arunce. Acest lucru se întâmplă chiar şi în plin sezon, atunci când ar trebui să importăm tot mai puţin şi să susţinem producătorii români, dar în acelaşi timp şi economia românească. Am încredere că domnul ministru Chesnoiu, aflat la conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, va continua politica PSD care întotdeauna a fost axată pe sprijinirea agriculturii româneşti. Deja au fost aprobate bugetele pentru programele de susţinere financiară pentru crescătorii de animale pentru anul 2022, iar acum se află în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Agriculturii, Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectoarele vegetal şi zootehnic. De asemenea, în perioada 15 februarie - 28 februarie 2022, se pot depune la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - APIA - cererile de plată pentru Măsura 14 "Bunăstarea animalelor", ce conţine două pachete - plăţi în favoarea bunăstării porcinelor şi plăţi în favoarea bunăstării păsărilor din cadrul PNDR 2014-2020. Îi încurajez pe toţi potenţialii beneficiari ai acestor programe să le acceseze. Şi, în final, îndemn toţi românii să le calce pragul producătorilor locali, care depun multă trudă pentru a aduce pe mesele noastre adevăratul gust al fructelor, legumelor şi nu numai! Vă mulţumesc. Deputat de Caraş-Severin, Romulus-Marius Damian.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
		Doamna deputat Alexandra Huţu? Vă rog.
		Doamna Alexandra Huţu: Bună dimineaţa! Stimate colege, Stimaţi colegi, În ultimii ani, România a importat cu mare uşurinţă multe dintre obiceiurile străine pe care le vedem deseori în filmele hollywoodiene. Fie că vorbim despre sărbătoarea de Haloween, fie că vorbim despre Valentine’s Day, există o preocupare tot mai intensă în România, sprijinită masiv şi de mass-media, pentru promovarea unui comerţ specific, cu tot felul de produse asociate acestor sărbători alogene. Din păcate, nu vedem aceeaşi preocupare, nici din partea presei, nici din partea unor autorităţi publice, pentru promovarea unor sărbători tradiţionale româneşti, echivalente celor amintite. Spre exemplu, ştiţi bine că pentru Valentine’s Day noi avem echivalentul de Dragobete, sărbătorită cu doar 10 zile mai târziu după varianta americană, adică pe 24 februarie. De ce atrag atenţia asupra acestor aspecte? Pentru că, aşa cum spuneam, aceste sărbători sunt asociate cu un comerţ specific, iar noi, românii, în loc să ne promovăm valorile noastre tradiţionale, care ar sprijini un comerţ cu produse româneşti, de la producători autohtoni, ne îndreptăm cu mare uşurinţă spre elemente străine de tradiţiile noastre, şi care vin însoţite de un comerţ cu produse de import, mai scumpe şi, de cele mai multe ori, de o calitate mult inferioară celor româneşti. Iar pentru a reveni la valorile noastre şi la tradiţii, trebuie ca noi, românii, prin atitudinea oamenilor politici, a presei româneşti şi a altor formatori de opinie, să promovăm intens tradiţiile noastre şi sprijinirea comerţului de produse autohtone. PSD are un program ambiţios care se numeşte "Cumpără româneşte", prin care urmărim promovarea produselor româneşti, susţinerea firmelor româneşti şi, în general, revitalizarea valorilor noastre tradiţionale. "Cumpără româneşte" este un act de patriotism pe care îl putem face fiecare dintre noi. Depinde numai de noi să ne promovăm produsele noastre, autohtone. În mod cert, nimeni din afara ţării nu o va face pentru noi. De aceea, apelul meu este ca în aceste zile, cum a fost ziua de ieri, să le reamintim românilor, în special celor mai tineri, că în tradiţia noastră există obiceiuri similare şi putem să îi convingem că e mult mai bine să fim autentici, originali, decât să importăm tradiţii şi obiceiuri care nu au nicio simbolistică pentru noi şi pentru identitatea noastră naţională. Iar cu această ocazie, să le mai spunem concetăţenilor noştri că e foarte simplu să fii un bun român, atunci când "cumperi româneşte", şi că poţi face asta în fiecare zi, nu doar în contextul unor sărbători. Aşadar, stimaţi colegi, vă îndemn şi pe dumneavoastră - fiţi români şi cumpăraţi româneşte! Vă mulţumesc. Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu. (Aplauze.)
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc, doamnă deputat.
		Doamna deputat Mirela Elena Adomnicăi? Vă rog.
		Doamna Mirela Elena Adomnicăi: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Bună dimineaţa, stimaţi colegi! Declaraţia mea politică de astăzi se referă la angajamentul PSD de a implementa programe de sprijin pentru companiile româneşti, care devine realitate, iată, prin alocarea sumei de 17 miliarde de lei. Ministrul finanţelor a anunţat alocarea a 17 miliarde de lei pentru programe de sprijin al companiilor româneşti. Astfel, angajamentul PSD de a susţine economia devine realitate prin implementarea celui mai consistent program de sprijin pentru mediul de afaceri în vremuri de criză, prin garanţii guvernamentale şi scheme de ajutor de stat. Proiectul Ordonanţei de urgenţă elaborat de Ministerul Finanţelor prevede aprobarea a 4 programe de garantare, în domenii prioritare pentru economia românească - "Programul IMM PROD" - pentru industrializarea economiei, Programul "Rural Invest" - pentru finanţarea afacerilor din mediul rural, Programul "Garant Construct" - pentru sectorul construcţiilor şi Programul "Innovation"- pentru invenţii şi inovaţii. Programele vor fi implementate sub formă de scheme de ajutor de stat în baza cărora se vor acorda garanţii şi granturi, care vor acoperi o parte din costurile de finanţare a creditelor contractate de beneficiari. Obiectivul lor este deblocarea accesului la finanţare pentru firmele care se confruntă cu un deficit de lichidităţi, necesar realizării proiectelor de investiţii şi asigurării continuităţii activităţii, în contextul pandemic actual. Ajutorul de stat acoperă maximum 90% din creditele bancare acordate pentru investiţii şi/sau pentru susţinerea activităţii curente, precum şi un grant compus din o componentă nerambursabilă de maximum 10% din valoarea finanţării garantate, comisioane de administrare şi de risc şi, parţial, costul aferent dobânzilor. Astfel, mii de companii, de la start-up-uri şi până la agricultură şi inovare, vor beneficia de aceşti stimuli economici puternici pe care PSD i-a anunţat în programul său de guvernare şi care devin acum măsuri concrete, cu aplicabilitate imediată, încă din primul trimestru al anului. Se confirmă încă o dată faptul că, prin intrarea la guvernare, PSD a ales să pună interesele generale ale ţării mai presus decât riscurile electorale. PSD a propus, a discutat şi a aplicat soluţii care să combată cât mai bine crizele majore pe care le traversează societatea românească. Partidul Social Democrat a determinat adoptarea pachetului social care protejează nivelul de trai, cât de mult se poate acum, a adus o nouă strategie în combaterea pandemiei, care dă rezultate, a adus rigoare şi a impulsionat puternic proiectele de infrastructură, a susţinut şi impus plafonarea şi compensarea preţurilor la energie. Iată că acum vine şi cu un pachet consistent de sprijin pentru firmele româneşti, extrem de util în actualul context economic. Cele 4 programe - "IMM PROD", "Rural Invest", "Garant Construct" şi "Innovation" - vor sprijini îndeplinirea obiectivelor de investiţii care creează premisele dezvoltării mediului de afaceri în toate localităţile din România. Deputat al PSD, Adomnicăi Mirela. Vă mulţumesc.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
		Grupul parlamentar al PNL, domnul Ervin Molnar? Vă rog.
		Domnul Ervin Molnar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Bună dimineaţa, stimaţi colegi! Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Revitalizarea învăţământului liceal tehnic şi profesional, o şansă pentru diminuarea deficitului de forţă de muncă". Impulsionarea învăţământului liceal tehnic şi profesional reprezintă o şansă uriaşă pentru România anilor următori, în contextul deficitului acut de forţă de muncă, cu care ne confruntăm, accentuat, din păcate, în ultimii 2 ani de pandemie. În acest context mai puţin favorabil, Guvernul a fost nevoit să majoreze contingentul de muncitori nou admişi pe piaţa autohtonă a forţei de muncă la 100.000, având în vedere că oferta agenţilor economici este net superioară cererii de angajare din partea românilor. Pentru a rezolva aceste lipsuri din sistem, a fost nevoie imperativă de suplimentarea prezenţei muncitorilor extracomunitari, deoarece este clar că nu existau alte soluţii pentru salvarea unor sectoare esenţiale ale economiei, precum construcţiile, HoReCa şi agricultura. Pe de altă parte, învăţământul profesional şi tehnic, în integralitatea sa, cuprinde 3 niveluri de calificare distincte, după cum urmează: învăţământul liceal - filiera tehnologică, cu durata de 4 ani, organizat după finalizarea clasei a VIII-a, ai cărui absolvenţi pot dobândi certificat de calificare de nivel 4 al Cadrului naţional al calificărilor; învăţământul profesional cu mai multe alternative - învăţământ profesional de stat, organizat după finalizarea clasei a VIII-a, ai cărui absolvenţi pot dobândi certificat de calificare de nivel 3 al Cadrului naţional al calificărilor; stagii de pregătire practică cu durata de 720 de ore, organizate după finalizarea clasei a X-a de liceu, în urma cărora absolvenţii pot dobândi certificat de calificare de nivel 3 al Cadrului naţional al calificărilor; învăţământul postliceal, care cuprinde şcoala postliceală şi, respectiv, şcoala de maiştri, cu durata cuprinsă între 1,5 şi 3 ani, organizat după finalizarea liceului, ai cărui absolvenţi pot dobândi certificat de calificare de nivel 5 al Cadrului naţional al calificărilor. În România funcţionează în prezent un număr de aproximativ 1.200 de unităţi de învăţământ profesional şi tehnic, în care sunt şcolarizaţi peste 400.000 de elevi, în învăţământul tehnologic, profesional, postliceal şi stagii de pregătire practică. Este lăudabil că, din acest punct de vedere, avem acum cifre mai mari decât în anul şcolar 1989-1990, când la nivel naţional funcţionau 798 de unităţi de învăţământ profesional în care erau şcolarizaţi 304.533 de elevi. Este cât se poate de evident că, pe fondul crizei de personal calificat din economie, este nevoie de suplimentarea unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic, mai ales în domeniile care se confruntă cu probleme, cum sunt - mecanică, electric, electronică şi automatizări, comerţ, turism şi alimentaţie, industrie alimentară, prelucrarea produselor din lemn, industrie textilă şi pielărie, construcţii, instalaţii şi lucrări publice, estetica şi igiena corpului omenesc, protecţia mediului şi, bineînţeles, agricultură. În concluzie, consider că este nevoie să investim mai mult în şcolile profesionale şi de meserii, atât pentru pregătirea corespunzătoare a tinerei generaţii în acord cu necesarul pieţei forţei de muncă, dar şi în vederea relansării economiei naţionale şi a salvării afacerilor în care românii au investit bani, timp şi muncă ani de zile. Vă mulţumesc. Ervin Molnar, deputat al PNL de Mureş.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
		Grupul parlamentar al USR, domnul Brian Cristian? Vă rog.
		Domnul Brian Cristian: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Conform Institutului Naţional de Statistică, rata anuală a inflaţiei a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani, 8,4%. Acesta înseamnă că puterea de cumpărare a românilor este erodată şi că vom putea cumpăra tot mai puţine lucruri cu banii pe care îi avem în prezent. Bugetele gospodăriilor sunt afectate mai ales de majorarea preţurilor gazelor naturale, dar şi de creşterile semnificative la combustibili, energie electrică, alimente sau alte bunuri. Reducerea risipei şi eficientizarea activităţii ar trebui să fie primele măsuri pe care să le ia coaliţia de guvernare. Din păcate, lucrurile se fac exact pe dos, iar cheltuielile cu salariile în administraţia publică s-au dublat în ultimii 5 ani, prin înfiinţarea de posturi noi în ministere sau agenţii guvernamentale. Doar în ultimii 2 ani au fost înfiinţate 1.700 de noi posturi, şi asta doar în aparatul central al Guvernului. Săptămâna trecută a mai apărut o sinecură pentru membrii de partid, când PSD şi PNL au votat să înfiinţeze Institutul de promovare a vinului românesc. O altă cauză care a contribuit la situaţia economică a României o constituie împrumuturile cu dobânzi mari luate de Guvernul PSD-PNL, printre cele mai mari la nivel european. România plăteşte o dobândă de 5,4%, de 11 ori mai mult decât Bulgaria - 0,5% - şi mult peste alte state din regiune, precum Polonia - 3,4% sau Ungaria - 4,1%. În loc să reducă cheltuielile şi să crească nivelul de colectare a veniturilor, liderii coaliţiei PSD-PNL ies la televizor, se contrazic în declaraţii şi nu reuşesc să adopte nicio soluţie. USR a propus constant măsuri pentru stoparea risipei din banii publici, precum: Desfiinţarea sau reorganizarea agenţiilor şi instituţiilor care, deşi sunt finanţate cu bani publici sau beneficiază de privilegii de la stat, nu sunt în mod real în serviciul cetăţeanului şi obligativitatea ca acestea să raporteze public indicatorii de performanţă, numărul de beneficiari şi bugetul cheltuit; Reforma administrativă şi creşterea calităţii serviciilor publice furnizate locuitorilor; Crearea infrastructurii necesare pentru ca cetăţenii să nu mai plimbe hârtii între instituţii, iar informaţiile să circule electronic, sigur, rapid şi uşor de urmărit; Nu în ultimul rând, eliminarea pensiilor speciale şi calcularea tuturor pensiilor după acelaşi sistem. Stop risipei din banii publici! Stop cheltuielilor inutile pe spatele românilor! Brian Cristian, deputat de Maramureş. Vă mulţumesc.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
		Domnul Beniamin Todosiu? Vă rog.
		Domnul Beniamin Todosiu: Stimate domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi vă supune atenţiei o temă extrem de importantă - "Reforma administrativ-teritorială a României". România trebuie să demareze o reformă administrativ-teritorială prin care să reducă numărul de primării şi să crească eficienţa şi calitatea serviciilor publice furnizate cetăţenilor. În prezent, avem 3.228 de unităţi administrativ-teritoriale - 103 municipii, 216 oraşe, 2.862 de comune, 41 de judeţe şi 6 sectoare ale municipiului Bucureşti. Aproape 50% din UAT-urile din România au sub 3.000 de locuitori şi peste 75% au sub 5.000 de locuitori. România are astfel una dintre cele mai fragmentate administraţii locale de la nivelul Uniunii Europene. Automat, avem costuri foarte mari cu aparatul birocratic, dar şi ineficienţă. Avem unităţi administrative de două-trei ori mai mici decât media europeană, ca număr de locuitori. Acest lucru înseamnă că investim de două-trei ori mai mulţi bani în administraţiile publice locale decât media europeană. Multe dintre autorităţile locale, în special cele din mediul rural, nu reuşesc să-şi acopere cheltuielile de funcţionare din venituri proprii, respectiv din taxe şi impozite locale. Costurile sunt generate în special de salariile funcţionarilor publici. În schimb, cheltuielile mari nu sunt compensate de o calitate corespunzătoare a serviciilor furnizate, chiar şi a celor esenţiale - apă potabilă, canalizare sau infrastructură. Potrivit statisticilor, doar 30% din localităţile din România au gaze naturale, 44% au canalizare şi 81% au apă curentă. În ritmul actual, cu o structură administrativă fragmentată, ineficientă şi incapabilă să implementeze proiecte de dezvoltare, din cauza lipsei resurselor, România va continua să bată pasul pe loc. De aceea, un grup de parlamentari ai USR, din care fac şi eu parte, lucrăm la un proiect legislativ care să facă această reformă administrativă de care România are nevoie. România are nevoie de o administraţie locală mai suplă, mai eficientă şi mai profesionistă. Reforma administrativ-teritorială va avea la bază interesul comunităţilor afectate şi voinţa liber exprimată a acestora de a se uni sau comasa. Vă mulţumesc. Beniamin Todosiu, deputat al USR de Alba.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
		Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Lilian Scripnic? Vă rog.
		Domnul Lilian Scripnic: Bună ziua! Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Banca Naţională Română, săptămâna trecută, începând cu 10 februarie, a crescut dobânda-cheie de la 2% la 2,5% pe an, aceasta în contextul în care, în octombrie 2021, dobândă-cheie era de 1,25%. Dublarea sa în doar câteva luni se traduce prin faptul că BNR a pierdut total controlul asupra valului inflaţionist. Unii analişti economici consideră că până la sfârşitul anului curent această dobândă va creşte până la 4%. Mărirea de către BNR a dobânzii-cheie va avea un impact devastator asupra românilor care au accesat credite în lei, şi anume, creşterea ratelor, în condiţiile în care ROBOR se îndreaptă spre cel mai mare nivel din ultimii 3 ani. De exemplu, un român care are un credit ipotecar, prin Programul "Prima Casă", de 350.000 de lei, pe o perioadă de 30 de ani, plătea până acum o rată de 1.293 de lei. Ultima majorare - cu 0,5% - duce la o rată lunară de 1.383 lei, un plus de 90 de lei. Dacă această dobândă-cheie va creşte la 4%, rata lunară va fi de 1.670 de lei. Împovăraţi de creşterea preţurilor pentru energie electrică, pentru gaze naturale, pentru carburanţi şi respectiv creşterea preţurilor pentru toate bunurile de larg consum, o mare parte dintre români vor fi nevoiţi sau vor fi forţaţi cumva să-şi piardă locuinţele. Pentru a împiedica acest lucru, pentru a-i proteja pe românii muncitori care fac tot posibilul să-şi plătească ratele la timp, pentru a le proteja familiile lor, este urgent şi necesar să luăm în discuţie plafonarea dobânzilor la creditele ipotecare. În faţa valului inflaţionist care mătură absolut tot în calea lui, statul român are datoria să intervină ca într-o situaţie extremă. Vă mulţumesc. Deputat de Galaţi, Lilian Scripnic.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
		Domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, aveţi cuvântul.
		Domnul Cătălin-Zamfir Manea: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Doar peste câteva zile se vor împlini 166 de ani de la dezrobirea romilor. 20 februarie 1856 este data la care romii au fost eliberaţi din robie, după aproximativ 5 secole. Aş vrea să vă semnalez câteva aspecte pe care eu le consider extrem de importante în această perioadă, şi anume: Stimaţi colegi, Recensământul populaţiei şi al locuinţelor este în plin proces de desfăşurare, iar pentru noi ar trebui să reprezinte un demers naţional de o importanţă crucială care va reflecta până la urmă o imagine foarte clară a situaţiei reale a populaţiei din România şi a locuinţelor acestei populaţii. Institutul Naţional de Statistică a elaborat o metodologie care, din păcate, în momentul de faţă, nu prea este înţeleasă aşa cum ar trebui să fie de către primari, respectiv, în momentul de faţă, suntem în etapa în care se depun cereri de către persoanele care îşi exprimă expres intenţia de a deveni recenzori, fie pentru perioada de autorecenzare online, fie pentru recenzarea propriu-zisă. Mulţi dintre primarii acestei ţări împiedică reprezentanţii comunităţilor de romi din România să aibă acces şi să poată fi recenzori în comunităţile pe care le reprezintă. Subliniez faptul că abuzurile comise de primarii respectivi intră în contradicţie cu prevederile legale în vigoare. De aceea, fac apel către dumneavoastră, în calitate de aleşi, de parlamentari, de preşedinţi ai organizaţiilor judeţene, indiferent de partidul politic din care faceţi parte, să transmiteţi primarilor din judeţele dumneavoastră un singur mesaj, şi anume, acela de a respecta legea, nimic mai mult. Vă mulţumesc.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
		Doamna deputat Anamaria Gavrilă? Vă rog.
		Doamna Anamaria Gavrilă: Bună dimineaţa! Mulţumesc. Domnule preşedinte Iohannis, Domnule prim-ministru Ciucă, Zice-se că mâine este ziua oficială în care începe războiul. De unde ştim? Am citit ştirile. Ştirile, domnilor, pentru că dumneavoastră nu aţi comunicat nimic oficial. Dezamăgitor şi sfidător - mii de soldaţi străini au fost primiţi în ţara noastră - fără să ne întrebaţi. Iar dacă legea spune că nu trebuie să ne întrebaţi şi că doar CSAT trebuie să decidă, măcar să ne informaţi şi pe noi ce şi cum! Dezamăgitor şi sfidător - drumurile noastre, puţine, au fost blocate de convoaie care transportau tancuri - fără să ni se spună ce e cu tancurile, când şi unde vor fi folosite. Pe teritoriul României, pe teritoriul Ucrainei? Dezamăgitor şi sfidător - am asistat la nave militare care au fost ancorate în portul Constanţa. Românii s-au întrebat dacă începe războiul. Însă, domnule preşedinte, domnule prim-ministru, nicio comunicare oficială din partea dumneavoastră! Am aflat zilele acestea şi că se deschide o fabrică. Entuziasmul m-a luat pe sus - poate o fi una de panouri solare, poate o fi una de conserve, poate o fi una de mobilă, ca să ne prelucrăm şi noi lemnul, la noi în ţară. Nu, este una de armament. Dumnezeule Sfinte, asta ne mai lipsea? Dar românii sunt optimişti şi răbdători - se gândesc că, aşa cum am reuşit să aducem mii de soldaţi străini la noi în ţară, poate găsim o cale să aducem şi specialiştii români din afară înapoi acasă. Poate aşa cum am reuşit să deschidem o fabrică de armament, poate deschidem şi una de mobilă, şi poate că aşa cum ne-am apropiat de aliaţii noştri, prin prisma războiului, poate că reuşim să îi convingem şi să nu îşi retragă capitalul străin atunci când începe să se tragă. Vă aşteptăm în faţa noastră, domnule preşedinte, domnule prim-ministru, să ne spuneţi şi nouă ce e cu tancurile, ce e cu navele, cine finanţează, mai ales, aceste trupe, acest potenţial război şi în ce condiţii se va trage, din România, din Ucraina? Mulţumesc mult.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
		Domnul deputat Marian Mina, Grupul parlamentar al PSD, vă rog.
		Domnul Marian Mina: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, România a importat alimente şi animale vii ce au depăşit 8 miliarde de euro în 2021, sumă cu 12 procente peste valoarea înregistrată în anul 2020. Deşi suntem una dintre ţările europene cu cele mai favorabile condiţii climatice pentru obţinerea de producţii agricole de calitate şi în cantităţi semnificative, care poate să acopere un segment important al cererii interne de produse agroalimentare, nivelul producţiei interne rămâne sub valorile optime. În acelaşi timp, importurile cresc şi deficitul balanţei comerciale se adânceşte. Acest lucru s-a întâmplat pentru că în ultimii 2 ani, în ciuda potenţialului considerabil pe care îl deţinem, guvernarea de dreapta mai mult a încurcat decât a ajutat. Ministrul propus de Ludovic Orban la Agricultură a întârziat cu plata pentru acciza la motorină în anul 2020. A oprit Programul de irigaţii al PSD, prin care am crescut suprafaţa irigată. A blocat la CCR Legea prin care producătorii puteau să îşi amâne creditele. Pe scurt, a blocat aproape tot. Lucrurile însă se schimbă. Ca urmare a intrării PSD la guvernarea ţării, se creează premisele creşterii economice, ale gestionării eficiente a resurselor financiare, precum şi ale instituirii unei balanţe comerciale pozitive în domeniul agricol. Guvernul a aprobat continuarea şi în anul 2022 a subvenţionării preţului motorinei utilizate în agricultură. Reluăm plata la timp a subvenţiilor şi a ajutoarelor de stat cu care deja i-am obişnuit pe agricultori. În plus, au fost lansate noi programe de sprijin pentru producţia românească, toate pentru a crea un circuit înspre zootehnie şi un produs finit, astfel încât să putem procesa cât mai multă materie primă în România. De asemenea, se pregătesc măsuri şi programe bine ţintite, cu rolul de a elimina deficitele între producţia de cereale şi importul de alimente. În concluzie, noi, Partidul Social Democrat, chiar implementăm strategia naţională pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar. Coaliţia de dreapta doar a încercat. Vă mulţumesc. Deputat Marian Mina.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
		Domnul Marian-Iulian Rasaliu? Nu este? Domnul Dumitru Coarnă, vă rog.
		Domnul Dumitru Coarnă: Bună dimineaţa! Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţie politică - "Interpelare fără răspuns. CSM se ascunde în spatele Constituţiei". "Obiectul interpelării formulate excedează prerogativele constituţionale ale autorităţii legislative şi, mai mult, vine în conflict cu principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale". Aşa sună concluzia răspunsului interpelării noastre, prin care am semnalat grave nereguli de natură penală la vârful acestei instituţii şi abuzuri comise împotriva magistraţilor, răspuns oferit de CSM şi semnat de preşedintele său, Bogdan Mateescu. Pe scurt - CSM este stat în stat, judecătorii pot fi supuşi abuzurilor, dar Parlamentul, printr-un membru al său, nu are voie să se amestece. Liber la abuzuri în CSM, în rest, noi ceilalţi, respectăm legea şi separaţia puterilor în stat! Vă mai amintiţi de fostul judecător George Cătălin Şerban, în prezent secretar de stat la Ministerul Justiţiei, care a exercitat atribuţii de secretar general al CSM chiar şi în zilele în care nu mai ocupa această funcţie de drept? Presa a relatat că Şerban a luat parte la o şedinţă a judecătorilor din Consiliu, fiind invitat în calitate de "secretar general", fără ca, în drept, el să fie numit în acea funcţie, săvârşind astfel infracţiunea de uzurpare de calităţi oficiale, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 258 Cod penal. George Cătălin Şerban a fost numit în funcţia de secretar general al CSM prin 3 decizii de delegare ilegale, decizii semnate de preşedintele CSM, Bogdan Mateescu, în sensul că Legea nr. 317/2004 nu atribuie dreptul şefului CSM să delege această funcţie. Legea nr. 317/2004 prevede în mod imperativ ca secretarul general al CSM să fie numit de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, nu de preşedinte, prin delegare. Astfel, art. 61 pct. 2 stabileşte - "Secretarul general este numit şi revocat de Plenul CSM dintre judecătorii şi procurorii care au cel puţin 8 ani vechime în magistratură". Însuşi preşedintele CSM poziţionează acest for superior al magistraţilor într-un etalon al ilegalităţii şi într-o zonă periculoasă, în care legea e opţională. Magistratul Neluţa Tudorache a formulat plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, semnalând săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu, uzurpare de calităţi oficiale şi trafic de influenţă, săvârşite de cei din conducerea CSM - Bogdan Mateescu şi George Şerban. Totodată, Tudorache Neluţa a mai sesizat şi alte aspecte, în ceea ce priveşte hărţuirea sa, prin înscenarea unor proceduri disciplinare de către fosta conducere a Tribunalului Călăraşi, suspendarea nelegală din funcţie, încălcarea condiţiilor de muncă, dar şi presiunile la care a fost supusă, pentru emiterea de soluţii în anumite dosare - pe româneşte, trafic de influenţă. În timp ce noi încercăm prin pârghiile conferite de lege să remediem probleme grave semnalate chiar de magistraţi, în CSM şi la Ministerul Justiţiei lucrurile stau diferit. Astfel, secretarul de stat George Cătălin Şerban - cercetat penal de către Parchetul General - a participat în data de 4 februarie 2022 la reuniunea informală a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, desfăşurată la Lille, în Franţa, unde se pare că a discutat teme de actualitate în domeniul justiţiei. Iar preşedintele CSM, Bogdan Mateescu, se ascunde după Constituţie, evită să răspundă coerent solicitării noastre şi, mai mult de atât, ne îndeamnă pe un ton sarcastic să citim legea. De citit, mulţi o citesc, puţini o înţeleg şi mai puţini o respectă. De pildă, art. 133 alin. (1) din Constituţia României, conform căruia "Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei", pare un text de lege ce ridică mari dificultăţi în practică preşedintelui CSM, Bogdan Mateescu, şi prietenului său, secretarul de stat din Ministerul Justiţiei, George Şerban. Mulţumesc mult, domnule preşedinte. Dumitru Coarnă, deputat al PSD, Circumscripţia nr. 12 Călăraşi.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
		Domnul Constantin Bîrcă? Nu. Ionel Floroiu? Nu. Doamna Raluca Giorgiana Dumitrescu? Nu. Domnul deputat Virgil Alin Chirilă? Nu. Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Ion-Marian Lazăr.
		Domnul Ion-Marian Lazăr: Bună ziua! Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimate colege, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică astăzi este despre gradul de bancarizare din România. Am citit acum câteva zile că Guvernul României a organizat vineri, 14 ianuarie 2021, o întâlnire, la Palatul Victoria, cu reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor. Potrivit comunicatului Guvernului, principalele teme analizate în cadrul întâlnirii au fost "(...) operaţionalizarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, derularea programelor guvernamentale de finanţare pentru susţinerea unor sectoare de activitate şi dezvoltarea proiectelor de debirocratizare şi digitalizare la nivelul administraţiei publice, alături de nevoia de capitalizare a companiilor româneşti". Deşi, la prima vedere, dezbaterile au vizat câteva din obiectivele guvernamentale asumate, totuşi, ar fi fost firesc şi de bun augur dacă în cadrul discuţiilor purtate cu reprezentanţii sectorului bancar s-ar fi putut identifica şi măsuri concrete ce pot fi adoptate în vederea creşterii gradului de bancarizare a României. Din nefericire, această temă este una de actualitate şi este extrem de sensibilă, ţinând seama că ne situăm în coada clasamentului ţărilor membre ale UE, din punctul de vedere al nivelului de bancarizare. La fel de trist este şi faptul că locuitorii din mediul rural iau contact cu această situaţie ori de câte ori sunt nevoiţi să ridice numerar de la bancomatele situate la zeci de kilometri distanţă faţă de locuinţă şi respectiv să plătească din propriul buzunar costul acestor deplasări. Acest lucru este cu atât mai grav cu cât utilizarea serviciilor de plată la comerciant şi respectiv operaţionalizarea serviciului de avans în numerar de până la 200 de lei, la terminalele de plată amplasate în mediul rural, este aproape inexistentă. În final, domnule premier, îmi exprim speranţa că expresia pe care dumneavoastră aţi folosit-o - "Noi nu lăsăm pe nimeni în urmă" -, pe care aţi utilizat-o în dese ocazii, să reprezinte un element de reper al mandatului dumneavoastră, nu doar o simplă lozincă Cetăţenii români din mediul rural merită să nu fie lăsaţi în urmă şi totodată să aibă acces facil la servicii bancare de bază, inclusiv în ceea ce priveşte posibilitatea retragerii de numerar în comuna în care aceştia domiciliază. Vă mulţumesc. Deputat Marian Lazăr, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
		Domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu?
		Domnul Andrei-Răzvan Lupu: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În ultimii 20 de ani, au existat multe declaraţii prin care unii politicieni români cereau o regândire a relaţiilor noastre cu Moscova. Fie că făceau referire la reluarea legăturilor economice, fie că se refereau la o politică de bună vecinătate, majoritatea aveau un punct esenţial în comun - veneau din partea unor politicieni care prin propriul lor comportament îşi pierduseră credibilitatea în raport cu partenerii europeni. Fac această remarcă importantă pentru noi deoarece, în acest moment, în care toate statele europene se pregătesc pentru eventualitatea unei agresiuni a Rusiei asupra Ucrainei, totul se reduce la câtă încredere se poate avea într-un stat şi într-un regim politic pentru care forţa este principala monedă de negociere. Istoria ne spune, desigur, că nu putem avea încrederea necesară unei resetări a relaţiei noastre, iar declaraţiile liderului de la Kremlin, referitoare la România şi la Polonia, din urmă cu câteva săptămâni, sunt relevante. Opţiunea euroatlantică a României este mai presus de orice dubiu, dar cred că ea trebuie dublată de un comportament politic pe măsură din partea noastră, ca reprezentanţi ai cetăţenilor şi ai interesului naţional. Acuzele politice de propagandă rusească nu sunt rare şi poate uneori îşi greşesc ţinta. Dar adevărul e că lipsa noastră de încredere într-o ţară care ne-a produs atâta suferinţă şi faptul că urmele propagandei din ultimul secol sunt reluate prin tehnici de război hibrid sunt suficiente motive pentru a fi permanent precauţi. În aceste momente dificile, se vede cât de important este să avem un stat funcţional şi competent. Slăbiciunile noastre manifestate prin corupţia endemică şi prin slăbirea mecanismelor interne din cauza parazitării instituţiilor statului de către factorul politic sunt un pericol pe care nu l-am tratat cu suficientă seriozitate. Lupta anticorupţie nu a fost un moft. Nu întâmplător, cei despre care vorbeam în deschiderea intervenţiei mele au devenit peste noapte susţinători ai reluării relaţiilor calde cu Moscova, după ce din înalţi demnitari au devenit subiecţi ai dosarelor de corupţie. De aceea, cred că, privind situaţia din Ucraina, avem de învăţat o lecţie extrem de importantă - dacă nu reuşim să construim un stat puternic şi în care principiile democraţiei occidentale să fie mai presus de orice dubiu, vom fi mereu în pericolul de a ne găsi la cheremul unor politicieni care trag linii de demarcaţie pe harta Europei după cum li se pare lor convenabil. Vă mulţumesc. Deputat Andrei-Răzvan Lupu, Circumscripţia Prahova.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
		Domnul deputat Adrian-George Axinia, Grupul parlamentar AUR? Nu este. Domnul Floroiu, vă rog.
		Domnul Ionel Floroiu: Declaraţia mea politică se numeşte "Apel la muncă şi înţelepciune pentru apa Bacăului!". Un paradox trist face ca municipiul Bacău, aflat la confluenţa râurilor Siret şi Bistriţa, să sufere uneori de lipsa apei. Prea des sunt avarii la conducta de zeci de kilometri care aduce apa din lacul de acumulare de la Valea Uzului, chiar dacă în urmă cu 12 ani a fost înlocuită printr-o investiţie de zeci de milioane de euro din bani europeni. Din păcate, experţi independenţi au constatat că atât proiectul, cât şi execuţia au fost greşite, iar acum băcăuanii suferă din această cauză. M-am întrebat cum administraţia locală de dreapta - adică Primăria şi Consiliul Local - a acceptat asemenea erori şi cum a semnat pentru recepţia unei lucrări catastrofale în anul 2011. Dar acum nu mai contează ce a fost, important este să găsim cât mai repede soluţiile cele mai bune pentru oameni. Eu şi colegii mei din echipa PSD Bacău am încercat să rezolvăm măcar parţial această problemă. De aceea, în urmă cu 5 ani am pledat pe lângă Guvernul social-democrat de la acea vreme, pentru construirea rezervei de apă a municipiului Bacău. Banii au venit, în 12 luni era obligatoriu ca această investiţie să fie terminată, dar neputinţa administrativă a întârziat cu 4 ani această investiţie. Astăzi, constat cu tristeţe că tot un tandem de dreapta gestionează catastrofal o situaţie de urgenţă. Dar acum nu mai este vorba despre incompetenţa din fruntea unei administraţii. În aceste momente, fiecare ales băcăuan este obligat să-şi pună priceperea şi bagajul politic în slujba unui singur scop - asigurarea apei în fiecare casă din Bacău. Solicit primarului municipiului Bacău să lase la o parte războaiele personale şi să-şi asume că atât aducţiunea de la Valea Uzului, cât şi rezerva de apă sunt în proprietatea municipiului Bacău şi este obligat să le aducă în stare de funcţionare. Aşa cum a dovedit, conducerea Consiliului Judeţean este un partener deschis oricărei soluţii de rezolvare urgentă a unei crize ce se lungeşte de ani întregi. Stimaţi colegi deputaţi de la USR şi PNL votaţi de băcăuani, vă somez să interveniţi ferm şi neîntârziat pentru ca aleşii locali din partidele dumneavoastră să treacă la muncă serioasă. Numai cu înţelepciune şi bună-credinţă le vom dovedi oamenilor că ne merităm mandatele, iar asigurarea apei în fiecare casă este o condiţie minimă a parlamentarului responsabil. Sunt convins că aţi înţeles şi veţi acţiona în consecinţă! Mulţumesc.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc.
		Şi ultima intervenţie, doamna Cristina Camelia Rizea? Vă rog.
		Doamna Cristina Camelia Rizea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colegi, Vă vorbesc astăzi despre dezastrul ecologic aflat în plină desfăşurare pe plaja Corbu, dar şi despre cel care se pregăteşte în pădurea Comorova, de lângă Mangalia. Pe plaja Corbu, parte din Rezervaţia Naturală Delta Dunării şi sit Natura 2000 se construieşte un ansamblu rezidenţial de lux compus din 240 de apartamente. Unde altădată îşi aveau cuibul păsări sălbatice protejate de lege, acum mişună excavatoare, camioane şi cife cu beton, totul sub ochii şi cu avizul instituţiilor de la malul mării, care, sub falsul pretext al impactului minim asupra mediului înconjurător şi ignorând cu bună ştiinţă legea, au distrus iremediabil zona protejată. Vă invit public, domnule ministru al mediului, doamnelor şi domnilor parlamentari din comisiile pentru mediu, a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, domnule guvernator al Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, să mergem împreună pe şantierul din mijlocul plajei Corbu să vedeţi şi dumneavoastră cât de minim NU este acest impact asupra mediului înconjurător. 200 de apartamente pe plajă nu pot să nu aibă impact negativ major asupra ecosistemului natural pe o plajă sălbatică. Şi campatul are, şi tocmai de aceea era interzis. Scrie cu litere mari, chiar pe panoul afişat la intrarea pe plajă, panou pe lângă care trec zilnic camioanele, într-un du-te vino continuu. Vă invit şi în pădurea Comorova, singura pădure de pe litoralul românesc, înfiinţată sub patronajul Regelui Carol I, care acum este defrişată la ras, pentru a face loc blocurilor de 10 etaje, o pădure care, în loc să fie conservată şi întreţinută, este tăiată pentru a fi înlocuită cu o altă pădure - de betoane. Şi nu uitaţi, domnule ministru, 240 de apartamente sunt deja în construcţie pe plajă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, parc naţional, sit de importanţă comunitară, aflată în patrimoniul UNESCO şi protejată prin Convenţia Ramsar ca zonă umedă de importanţă naţională. Vă mulţumesc. Cristina Rizea, deputat de Constanţa.
		Domnul Ciprian-Constantin Şerban: Vă mulţumesc. Au mai depus declaraţii în scris: Din partea Grupului parlamentar al PSD - Eugen Bejinariu, Daniela Oteşanu, Oana-Gianina Bulai, Vasile Cîtea, Silviu Nicu Macovei, Marius-Eugen Ostaficiuc, Daniel Tudorache, Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu, Ioan Vulpescu, Mihai Weber, Ioan Mang, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Claudiu-Augustin Ilişanu, Alina-Elena Tănăsescu, Cristina-Elena Dinu; Din partea Grupului PNL - Florin-Claudiu Roman, Bogdan-Iulian Huţucă, Marian Cruşoveanu, Valentin-Ilie Făgărăşian, Iulian-Alexandru Muraru, Mara-Daniela Calista, Florin-Alexandru Alexe, Sebastian-Ioan Burduja, Ioan Balan, Cristina Burciu, Alexandru Popa, George Şişcu, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc; Grupul parlamentar AUR - Nicolae Roman, Dumitru-Viorel Focşa, Dănuţ Aelenei, Vasile Nagy, Sebastian-Ilie Suciu; Grupul parlamentar al UDMR - Rozália-Ibolya Biró; Iar neafiliaţi - Bogdan-Alexandru Bola şi Nicolae Giugea. Declar şedinţa închisă. Vă mulţumesc.
		(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
		Domnul Adrian-George Axinia: "Generalul Ciucă a pierdut un război. Românii, victime colaterale în războiul gazelor" Criza energetică a împins spre sărăcie milioane de români şi riscă să pună pe butuci economia românească. Mulţi oameni cu care m-am întâlnit în ultimele zile m-au întrebat ce se va întâmpla, din acest punct de vedere, în situaţia unei intervenţii militare a Federaţiei Ruse în Ucraina. Cresc şi mai mult preţurile la gaze? Este posibil să rămânem fără gaze? Guvernul României trebuie să ia toate măsurile pentru a-şi proteja cetăţenii în faţa efectelor unui posibil război la Est, cu atât mai mult cu cât riscul de război este catalogat în ultimele zile ca fiind suficient de mare şi iminent. Garanţiile militare, de securitate, pe care România le-a primit din partea NATO, sunt puternice şi credibile, astfel că potenţialul extinderii unui conflict armat în ţara noastră este extrem de mic. Guvernul rămâne însă repetent atunci când trebuie să-i protejeze pe români în faţa costurilor economice asociate tensiunilor din Est - mă refer, în mod particular, la gazele naturale. Ce plan are ministrul energiei, Virgil Popescu, dacă, aşa cum spunea Mircea Geoană, secretarul adjunct al NATO, "pieţele gazului vor deveni probabil mai nervoase"? Potrivit Agenţiei de presă ruse Tass, preluată zilele trecute de presa din România, în 2021 ţara noastră a crescut de peste trei ori importurile de gaze de la Gazprom, până la 2,795 de miliarde de metri cubi. Ce variante de lucru are Guvernul pentru situaţia în care Rusia decide să sisteze livrarea de gaze către România? Avem alternative pentru import? Există pe masa ministrului energiei, Virgil Popescu, şi a prim-ministrului Nicolae Ciucă un scenariu extrem de raţionalizare a consumului de gaze? Războiul despre care se vorbeşte la televizor nici nu a început, dar generalul Ciucă a pierdut deja un război, pe cel al energiei. În contextul în care nu au vreo certitudine că, după 31 martie, preţurile vor fi suportabile şi că nu există întreruperi semnificative ale alimentării cu gaze naturale pe fondul conflictului din Ucraina, românii nu sunt altceva decât victime colaterale în războiul gazelor, victime ale unui guvern incompetent.
		Domnul Dănuţ Aelenei: "Nil Dorobanţu, apărător al credinţei" Credinţa este unul din cei patru piloni ai partidului AUR şi tocmai de asta voi prezenta un vajnic apărător al credinţei în Dumnezeu, Nil Dorobanţu. Fost sublocotenent la vânătorii de munte în cadrul Regimentului de Gardă de la Predeal, licenţiat în Teologie, Filosofie şi Litere, toate facultăţile absolvindu-le cu Magna cum Laudae, fiind socotit un geniu, doctorand la Teologie la Pr. Dumitru Staniloae, absolvent a 4 ani de Drept, absolvent al Şcolii de Stenodactilografie, a intrat în monahism la Mănăstirea Cernica, luând numele de Nechifor. În anul 1948 a fost hirotonit ierodiacon la Zaclău, judeţul Tulcea, în 1949, ieromonah, în 1952, la 5 august, este tuns în Schima mare, la recomandarea părintelui Benedict Ghiuş, la Mănăstirea Sihăstria, luând numele de Nil, şi a fost schivnicit de ieroschimonahul Daniil Sandu Tudor. A fost secretar eparhial, director de studii la Seminarul monahal, stareţ şi duhovnic la Mănăstirile: Tarniţa (judeţul Vrancea), Măgura Ocnei şi Bogdana (judeţul Bacău), Nechit, Tarcău, Văratec (judeţul Neamţ). Umbla desculţ "cu biserica în spate", propovăduia credinţa în Dumnezeu şi vindeca pe cei bolnavi. În 1956, pe 3 ianuarie, a fost arestat şi ţinut 120 de zile în temniţă, fără să fi fost judecat, supus la batjocură şi la tortură de către lucrători zeloşi ai securităţii. Se spune că aici, în temniţă, a suferit alături de părintele Arsenie Boca. La 24 aprilie a fost judecat - în timpul procesului a înfruntat completul comunist de judecată strigând "Înapoia mea satană" şi "Piei necurate"! A fost achitat, dar, pentru a fi umilit şi pentru a se demonstra că este instabil din punct de vedere psihic, a fost supus expertizei medicale, de către 20 de medici, însă a fost declarat sănătos. Motivul întemniţării sale a fost "misticismul"... Mărturisirea lui Hristos, lucrarea sa apostolică de propovăduire a dreptei credinţe, străbătând ţara în lung şi în lat cu "biserica în spinare", săvârşind zilnic Sfânta Liturghie, predicând, convertind, spovedind şi împărtăşind poporul, în acele vremuri de prigoană comunistă. În lucrarea sa "Hristos în şcoală", Nil condamnă regimul comunist pentru că îndepărta elevii de religie. Acest vestit monah, "mare ascet, profund înduhovnicit, renumit prin nevoinţele şi prin neîncetata rugăciune a minţii" (Broşura Mănăstirii Tarniţa-Buzău, 2009, pag. 8) a fost caterisit în noiembrie 1956. S-a retras în satul natal, Crainici, judeţul Mehedinţi, pentru studiu intelectual, unde a trăit în ascuns, în smerenie şi în asceză severă. La 27 martie 1977 a fost găsit mort cu pieptul sfărâmat. În toamna anului 2015 cu ocazia deshumării, trupul lui Nil Dorobanţu Sfântul desculţ, nebun întru Hristos, nu a fost găsit, în interiorul sicriului era pământ. Avem obligaţia morală de a pomeni memoria părintelui Nil Dorobanţu şi cea a altor luptători întru Hristos şi neamul românesc, iar eu, deputat în Parlamentul României, voi încerca acest lucru ori de câte ori voi avea ocazia!
		Domnul Adrian Alda: "România nu va accepta o competiţie inechitabilă a fermierilor la nivel european!" Partidul Social Democrat înţelege pe deplin necesităţile agricultorilor, motiv pentru care a fost, este şi va rămâne mereu un partener de nădejde pentru fiecare fermier în parte! Parteneriatul social între Partidul Social Democrat şi agricultori, fermieri sau procesatorii din industria alimentară continuă şi va continua performant, de fiecare dată când PSD va guverna şi aceasta pentru că susţinerea fermelor româneşti şi a unităţilor de producţie şi procesare alimentară din mediul rural nu înseamnă doar dezvoltare economică în ansamblu şi crearea de locuri de muncă şi în aceste zone, ci mai ales salvarea satului românesc şi a comunităţilor rurale. Aşadar, PSD îşi continuă angajamentul pentru sprijinirea fermierilor, a industriei alimentare şi a satului românesc, lansând noi măsuri şi programe de sprijin pentru producţia internă, pentru investitorii în acest domeniu de bază şi pentru industria alimentară. Potrivit agendei conducerii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, MADR, în decursul acestui an urmează să fie lansat un nou program de susţinere pentru producătorii de cartofi româneşti şi struguri de masă. Dar acesta va fi doar un prim demers! Ţin să remarc faptul că, deja, ministrul agriculturii a făcut primii paşi fermi pentru obţinerea unor culturi optime atât pentru Programul "Tomata", cât şi pentru cele privind cartofii. Toate aceste decizii de a reveni la soiurile autentice cât mai curând pot părea, la o primă vedere, nişte scopuri mult prea ambiţioase, însă trebuie salutat faptul că PSD nu doar promite, ci îşi îndeplineşte toate obiectivele anunţate. Drept urmare, chiar de anul viitor, staţiunile de cercetare privind cartofii vor trebui să îşi deschidă larg porţile parteneriatelor public-private şi să poată pune mai uşor la dispoziţia fermierilor soiuri autentice, dezvoltate pentru ei. Concomitent, o altă etapă parcursă pentru îndeplinirea acestui deziderat este semnarea cu Ministerul Agriculturii din Belgia a unui protocol de colaborare, necesar unui schimb de bune practici şi experienţă între cele două state pe mai multe tipuri de culturi, dar centrat în special pe cea a cartofului, graţie cercetării şi rezultatelor avansate, obţinute în această zonă. Pe de altă parte, şi Programul "Tomata" ar putea suferi noi modificări, începând tot de anul viitor. Ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu, a anunţat că, din 2023, Programul "Tomata" ar putea fi concentrat în jurul soiurilor şi hibrizilor româneşti. MADR vrea să stimuleze cercetarea românească, astfel încât să producă cât mai mult pentru fermieri, iar roşiile autohtone, cu gustul pe care ni-l amintim din copilărie, să ajungă din nou în pieţe şi pe rafturile magazinelor. Pentru a preîntâmpina orice fel de nelămurire privind neaplicarea din 2022 a acestei decizii, precizez că perioada de la preluarea acestui portofoliu de către PSD a fost destul de comprimată, dar şi faptul că nu a existat nicio evidenţă clară privind cantitatea de sămânţă de tomate certificată, disponibilă la nivel naţional. Din fericire, pentru anul viitor, s-a stabilit ca Banca de Gene Buzău să utilizeze toate ajutoarele de minimis pentru obţinerea de seminţele româneşti. Cu alte cuvinte, în scurt timp, vom putea consuma, din nou, tomatele cu gustul cu care eram obişnuiţi înainte ca piaţa seminţelor să ajungă să fie asfixiată de importuri. Aşa cum am mai spus chiar şi în decursul acestei declaraţii politice, este foarte posibil ca pentru viitor şi alte culturi să se bucure de astfel de intervenţii prompte pentru creşterea productivităţii, dar mai ales pentru revenirea la texturile şi gusturile autentice. De altfel, România este obligată, în contextul crizelor actuale, atât energetice, cât şi economice, să îşi sprijine producţia internă de alimente şi servicii, astfel încât să evite falimentul comunităţilor rurale. În acest fel, programele lansate de curând de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale stimulează cultivarea de legume, dar asigură şi securitatea alimentară şi reducerea importurilor anumitor bunuri de consum. Acest ansamblu propice va întări poziţia României de ţară asumată şi care nu poate accepta o competiţie inechitabilă la nivel european. Inechitatea la care mă refer nu vine sub nicio formă în contradicţie cu valorile europene pe care le susţin cu multă convingere, ci vizează specificitatea fiecărui stat privind nevoia sa de a folosi pesticide, dar şi alte tipuri de substanţe de protecţie a plantelor. Pentru a mă face mai bine înţeles, fermierii români trebuie lăsaţi, în continuare, să le utilizeze, însă numai sub atenta supravegherea a Agenţiei Naţionale Fitosanitare. Ministerul Mediului lucrează împreună cu experţii Băncii Mondiale la un studiu privind utilizarea pesticidelor în agricultură, dar este evident că fermierii trebuie să îşi susţină şi ei punctul de vedere privind reglementarea de către o altă entitate a statului a domeniului lor ocupaţional. Cu o poziţie unitară, ne putem prezenta interesul nostru în faţa forurilor europene. Concret, PSD dezaprobă ferm orice scenariu potrivit căruia ţara noastră ar putea accepta vreodată o competiţie inechitabilă a fermierilor la nivel european pe acest palier! PSD nu va lăsa, niciodată, să moară viaţa de la ţară! Pentru noi, cei de la PSD, veşnicia şi trăinicia României s-au născut la sat şi acest curs firesc al vieţii trebuie să continue cât mai puţin alterat!
		Domnul Florin-Alexandru Alexe: "Investim în educaţie! Investim în viitor!" În urmă cu 171 de ani, se năştea Spiru Haret, figură marcantă a spaţiului public românesc. A fost profesor, inspector şcolar şi ministrul instrucţiunii publice. Din toate funcţiile ocupate, a dovedit devotament faţă de şcoala românească. Spiru Haret a reprezentat cu demnitate PNL din postura de ministru de trei ori, în perioadele 1897-1899, 1901-1904 şi 1907-1910. Indiferent de greutăţile vremurilor, ministrul liberal a reuşit să impună pe agenda guvernului nevoia de reformă a învăţământului. În urma eforturilor făcute de acesta, au rămas 2000 de şcoli. Unele dintre aceste şcoli funcţionează în continuare. "Măsurile iniţiate de Haret au dus la diminuarea analfabetismului de la 78% în anul 1899 la 60,7% în 1912, însă efectele în planul alfabetizării s-au resimţit mult după încheierea mandatelor sale", potrivit doamnei Ramona Caramelea, cercetător la Institutul de Istoria Artei, într-un interviu acordat site-ului Europa Liberă. Prin buna organizare şi determinarea cu care a impus planul de reformă a educaţiei, Spiru Haret a reuşit să redefinească satele româneşti. Rolul învăţătorului a devenit foarte important în dinamica socială a vieţii rurale româneşti. "Cum arată astăzi şcoala, va arăta mâine ţara", obişnuia să spună Spiru Haret. Ne aflăm astăzi în faţa unor noi provocări, iar modul în care tratăm organizarea sistemului de învăţământ o să ne definească viitorul. Pentru echipa liberală, educaţia reprezintă şansa pe care fiecare naţiune şi-o acordă pentru viitor. Fără educaţie, nu putem asigura nici sănătatea, nici siguranţa cetăţenilor. România trebuie să fie ţara în care fiecare cetăţean îşi găseşte şansa de a-şi atinge potenţialul, plecând de la accesul echitabil la o educaţie de calitate! Pentru ca educaţia să reprezinte fundaţia solidă pentru o societate puternică, trebuie să existe un program unitar al tuturor structurilor statului român, care să reunească soluţiile la provocările actuale, precum şi strategia pentru adaptarea la provocările viitorului. Pentru a răspunde acestor nevoi, preşedintele Klaus Iohannis a iniţiat Proiectul "România Educată", fundamentul pe care să putem construi România următoarelor generaţii. Viziunea liberală pune fiecare copil în centrul sistemului de învăţământ. Trebuie să investim în educaţia timpurie, să combatem abandonul şcolar şi să convingem tinerii să studieze. Trebuie să încurajăm fiecare copil să-şi descopere vocaţia. Astfel, vom putea avea noi generaţii pregătite să facă faţă provocărilor viitorului. Dacă vrem să avem tineri instruiţi pentru meseriile necesare societăţii, trebuie să redăm demnitatea şcolilor profesionale. Printr-o îmbunătăţire a ofertei educaţionale profesionale şi printr-o conectare reală cu nevoile de pe piaţa muncii, putem răspunde la aspiraţiile viitoarelor generaţii, dar şi să punem la dispoziţia companiilor cei mai bine pregătiţi tineri. Atât în lupta cu pandemia, cât şi în faţa crizei din Ucraina am devenit conştienţi de pericolul cauzat de fake news. Dacă vrem să avem viitoare generaţii capabile să recunoască ştirile false, trebuie să educăm copiii în spiritul adevărului şi să le oferim acces la instrumentele necesare pentru a verifica veridicitatea informaţiilor pe care le primesc. Avem datoria, ca reprezentaţi ai poporului în Parlament, să ducem mai departe moştenirea lui Spiru Haret. Prin susţinerea Proiectului "România Educată", putem răspunde provocărilor viitorului. Investim în educaţie! Investim în viitor!
		Domnul Constantin Bîrcă: "Judeţul Călăraşi merită o soartă mai bună!" Titlul prezentei declaraţii subliniază dorinţa sinceră de mai bine a unui om al locului care a cunoscut şi cunoaşte necesarul de dezvoltare a unui judeţ cu mare potenţial şi perspective certe pentru locuitorii judeţului Călăraşi. Un prim pas a fost făcut în urmă cu câteva zile, prin semnarea Protocolului de colaborare pentru Proiectul "Drumul expres TransRegio Galaţi-Brăila-Slobozia-Drajna-Chiciu-A2". Judeţul Călăraşi, prin Consiliul Judeţean, este membru al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru Infrastructura de transport de interes strategic, în zona de Est şi Sud, alături de judeţele Galaţi, Brăila şi Ialomiţa. Prin acesta a fost realizat şi parteneriatul cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Este o investiţie a celor 4 judeţe de 300 de milioane de euro. Lungimea drumului va fi de 104 kilometri. Pentru realizarea acestui obiectiv este încurajatoare declaraţia domnului ministru Sorin Grindeanu: "Bani avem, vă rog luaţi-ne banii!". Preocuparea autorităţilor pentru realizarea de investiţii pentru asfalt, apă, canalizare şi gaze s-a regăsit şi în dialogul desfăşurat recent cu cei 55 de primari ai judeţului Călăraşi şi reprezentantul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, referitor la proiectele depuse în cadrul Programului Naţional de Investiţii "Anghel Saligny". Alte obiective aflate în curs de analiză se referă la: intensificarea acţiunilor de protecţie şi de conservare a naturii inclusiv în zonele urbane, precum şi reducerea tuturor formelor de poluare; amenajarea terenurilor slab utilizate sau abandonate şi împădurirea, zonelor expuse la alunecări de teren. Se caută soluţii, deoarece efortul financiar al autorităţilor este cu atât mai dificil cu cât bugetul alocat pentru anul 2022 în valoare de 29.203 mii lei este mai mic cu 4.039 mii lei decât în anul trecut, în condiţiile în care în acest an se vor înregistra creşteri ca efect al scumpirii nejustificate a energiei. Stă în puterea noastră realizarea acestor obiective, convinşi fiind că judeţul Călăraşi merită o soartă mai bună!
		Doamna Biró Rozália-Ibolya: "Ziua Internaţională a Limbii Materne" Ziua Internaţională a Limbii Materne este sărbătorită în fiecare an la 21 februarie, pentru a promova diversitatea culturală şi lingvistică din întreaga lume. Această zi aniversară a fost proclamată în cadrul Conferinţei Generale a UNESCO din 17 noiembrie 1999, când statele membre ale organizaţiei s-au angajat să contribuie la protecţia şi revigorarea bogatei diversităţi culturale, prin promovarea limbilor materne ca formă de comunicare, interacţiune şi înţelegere între diferite popoare. Data aleasă aminteşte de evenimentele ce au avut loc la 21 februarie 1952, când mai mulţi studenţi care demonstrau în Dhaka pentru recunoaşterea limbii lor materne "bangla", drept una dintre cele două limbi ale Pakistanului de atunci, au fost împuşcaţi de forţele de poliţie. Această zi a fost celebrată pentru prima dată de Organizaţia Naţiunilor Unite în anul 2000. Mai târziu, în anul 2007, la 16 mai, Adunarea Generală a ONU, printr-o rezoluţie, a invitat statele membre "să promoveze conservarea şi protecţia tuturor limbilor utilizate de popoarele lumii". De asemenea, a proclamat anul 2008 ca "Anul Internaţional al limbilor", pentru a promova unitatea în diversitate şi înţelegerea internaţională, prin multilingvism şi multiculturalism. Limba maternă este cel mai puternic instrument de conservare şi dezvoltare a patrimoniului mondial material şi imaterial şi o componentă esenţială în procesul de definire a unei minorităţi naţionale. Însuşirea limbii materne, precum şi utilizarea ei ca mijloc de comunicare contribuie la conservarea şi perpetuarea identităţii fiecărei minorităţi. Ea se poate pierde foarte uşor, dacă nu este învăţată şi vorbită în familie ori dacă nu este studiată şi exersată în şcoală. Se estimează că, în cazul în care nu se acţionează în acest sens, jumătate din cele circa 6.000 de limbi vorbite în prezent ar putea dispărea până la sfârşitul acestui secol. De aceea, este foarte importantă o acţiune comună, pentru a preîntâmpina acest efect dezastruos. Dialogul şi cooperarea sunt elementele esenţiale. Ziua Internaţională a Limbii Materne susţine Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 4.6 privind educaţia din Agenda 2030, subliniind importanţa limbilor adecvate de instruire, respectiv folosirea limbilor materne în primii ani de şcoală. Acest fapt facilitează accesul la educaţie şi promovează în acelaşi timp, echitatea, pentru grupurile de populaţie care vorbesc limbi minoritare şi autohtone, în special a fetelor şi femeilor şi, totodată, îmbunătăţeşte calitatea educaţiei şi procesul de învăţare prin înţelegere şi creativitate, şi nu prin memorare. Limba maternă reprezintă identitatea unei comunităţi. Limba maternă înseamnă tradiţie, înseamnă cultură, înseamnă elementul esenţial prin care o comunitate îşi poate promova valorile, acele valori care pot contribui la dezvoltarea unei societăţi democratice. Toate acţiunile întreprinse în vederea propagării limbilor materne vor servi atât la încurajarea diversităţii şi a educaţiei multilingvistice, cât şi la dezvoltarea conştientizării depline a tradiţiilor lingvistice şi culturale din întreaga lume şi vor inspira, totodată, solidaritate bazată pe înţelegere, toleranţă şi dialog. După cum se ştie, UDMR a lansat iniţiativa Minority SafePack. Uniunea speră că aceasta va fi prima iniţiativă a cetăţenilor europeni care va avea cu adevărat succes, iar legislaţia specifică va avea ca rezultat o protecţie reală a minorităţilor, însemnând 60 de milioane de cetăţeni ai Uniunii. Pentru o mai bună înţelegere, voi aminti câteva dintre propunerile legislative din cadrul Minority SafePack, după cum urmează: Consiliul European ar trebui să elaboreze o propunere pentru păstrarea şi promovarea diversităţii lingvistice şi culturale a Uniunii - definirea politicilor de educaţie, cultură şi utilizare a limbii pentru minorităţile naţionale din statele membre; Proiectul prevede, de asemenea, măsuri în domeniul educaţiei în limba maternă, atât în ​​ceea ce priveşte sistemul instituţional, cât şi manualele speciale şi programele de învăţământ; Solicită sprijin financiar pentru organizaţiile mass-media ale minorităţilor şi garantarea accesului la cultura minorităţilor; Utilizarea limbii materne în administraţia publică - propunerea legislativă, dacă este adoptată, ar garanta un nivel european de utilizare a limbii materne în administraţia publică, inclusiv furnizarea de documente oficiale în limba maternă, dar şi folosirea acesteia în justiţie, în sistemul de servicii publice şi pentru protecţia consumatorilor; Introducerea unui mecanism de monitorizare care să oblige statele membre să respecte legislaţia privind protecţia minorităţilor; Alocarea de fonduri UE pentru promovarea folosirii limbii materne prin extinderea Fondului de coeziune al UE. Cu toate acestea, proiectul solicită, de asemenea, modificări ale reglementărilor Fondului Structural şi de Investiţii. Ca urmare a modificării, se acordă o atenţie specială regiunilor minoritare atunci când se alocă finanţare UE. Banii ar putea fi cheltuiţi pentru inovare, integrare, redresare economică, promovarea multilingvismului şi dezvoltarea regională. În acelaşi timp, se propune înfiinţarea unui centru european pentru diversitatea lingvistică. Noul centru ar oferi instituţiilor şi statelor membre ale Uniunii Europene consultanţă şi materiale de fond pentru promovarea şi protejarea diversităţii lingvistice. Astfel, subliniind importanţa evenimentului pe care îl amintesc astăzi - Ziua Internaţională a Limbii Materne - consider că acesta este cel mai bun prilej de a evoca dreptul oricărei minorităţi la libertate de exprimare. Libertatea de exprimare în propria limbă reprezintă o trăsătură esenţială a unei societăţi libere, democraţie, în care orice comunitate are şansa de a-şi consolida valorile, de a-şi urma vocaţia într-o societate în care fiecare cetăţean poate trăi în siguranţă, având garanţia că drepturile îi sunt respectate. Libertatea de exprimare în limba maternă este o dovadă clară de democraţie, care trebuie respectată, oriunde în lume!
		Domnul Bogdan-Alexandru Bola: "Stop extinderii interceptării comunicaţiilor electronice!" Cei mai în vârstă dintre români îşi aduc probabil aminte de vremurile petrecute sub odioasa dictatură comunistă, când securitatea era în toţi şi în toate, iar frica de a spune, chiar de a gândi ceva contra regimului şi a "revoluţiei" ajungea până în măduva oaselor. Această frică îşi găsea raţiunea în modul de operare al organismelor Securităţii Statului. Românii ajunseseră să nu mai aibă încredere unul în celălalt, existând posibilitatea ca un vecin să-ţi asculte prin perete conversaţiile sau să îţi fie puse microfoane în casă. Ei bine, deşi credeam că vremurile în care statul juca rolul lui "Big Brother" au fost demult apuse, se pare că o reminiscenţă a perioadei comuniste a rămas la unii dintre noi. Cea mai mare mirare este că acest curent vine dinspre "suflul nou". Sub pretextul că se transpune o directivă a Uniunii Europene, fostul Guvern Florin Cîţu a adăugat măsuri de extindere a interceptării comunicaţiilor electronice care sunt contrare directivei invocate. La Senat, în Comisia juridică, s-a adoptat o formă a proiectului care deschide posibilitatea multor abuzuri. Furnizorii de servicii de găzduire electronică vor fi obligaţi să creeze infrastructură proprie de interceptare şi să o pună oricând la dispoziţia SRI. Şi aceasta nu doar în condiţiile Codului de procedură penală, care prevede mandat de la judecător, ci şi în condiţiile Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, adică tot ce le trece prin cap celor din SRI. Practic, orice dispozitiv poate fi confiscat. Dacă foloseşti WhatsApp-ul sau Messengerul de la Facebook pe telefonul propriu, există dreptul de a ţi se lua telefonul respectiv, fără a mai fi nevoie de un ordin judecătoresc. Companiile care furnizează servicii de găzduire electronică nu vor mai putea garanta confidenţialitatea informaţiilor, iar noi asistăm la o lărgire a spectrului interceptărilor demne de România lui Ceauşescu. Singura explicaţie pe care o am pentru acest proiect nedemocratic este că Florin Cîţu, ajuns preşedinte de partid, are o datorie de plătit. Altfel, nu îmi explic de unde vin aceste preocupări bolnăvicioase din partea unora care pretind că reprezintă conducerea unui partid liberal. Le solicit colegilor senatori să respingă Proiectul de Lege iniţiat de Guvernul Florin Cîţu prin care se dă şi mai multă putere serviciilor secrete prin extinderea interceptării comunicaţiilor electronice. Nu este de ajuns că SRI are un buget de peste 3 miliarde de lei, cât bugetele adunate pe care le au 4-5 ministere? Aşa nostalgici suntem după epoca Ceauşescu?
		Domnul Bogdan-Iulian Huţucă: "Propunere de Rezoluţie a Parlamentului României pentru a condamna încercările Federaţiei Ruse de a submina pacea pe continentul european" Masarea de efective militare de către Federaţia Rusă, în apropierea graniţei cu Ucraina, a generat panică la nivel internaţional. Conform analiştilor şi specialiştilor în domeniul relaţiilor internaţionale, aceste mişcări pe care Federaţia Rusă le face înseamnă o repetare a scenariului din 2014, când, printr-o schemă politico-militară, a ocupat Peninsula Crimeea. Încercările liderului Rusiei, Vladimir Putin, de a demonstra şi de a reaşeza echilibrul de putere pe plan internaţional, pot duce la aruncarea în aer a păcii europene consolidate prin extinderea Uniunii Europene şi a NATO. Toate încercările de descurajare a acestui act de agresiune limitată pe care o face prin înaintarea de trupe aproape de graniţa Ucrainei, un mod de a testa unitatea Alianţei Nord-Atlantice şi a statelor europene, se află la un pas de un război sângeros. Preţul ar putea fi unul extrem de mare, nu doar de pierderi de vieţi omeneşti, ci unul costisitor şi de uzură. Nicio naţiune de pe acest pământ nu a prosperat pe timp de război, iar în situaţia de faţă, nici Federaţia Rusă nu va reuşi miracolul. Trăim un moment de cotitură privind echilibrul de putere pe plan internaţional. În acest moment, ţara noastră, chiar dacă are toate asigurările din partea aliaţilor noştri europeni şi NATO, se află în imediata vecinătate a liniei de război. Prin parteneriatul strategic cu SUA, România beneficiază de toate garanţiile de securitate, în acest context marcat de instabilitate şi tensiune în vecinătatea Mării Negre. Securitatea maritimă a ţării noastre este deosebit de importantă, pentru că este graniţa de est a Uniunii Europene şi face parte din flancul estic de apărare al Alianţei Transatlantice, iar în momentul de faţă este pusă la încercare nu doar securitatea maritimă a ţării noastre, ci şi redesenarea zonei de influenţă în Europa de Est. Noi, din poziţia de parlamentari şi aleşi de către români, avem obligaţia, cel puţin politic, să condamnăm aceste încercări ale Federaţiei Ruse de a submina pacea pe continentul european. În cazul în care această situaţie nu este dezamorsată, într-un mod accelerat, în perioada următoare, pe plan diplomatic, tensiunile la graniţa Ucrainei de Est pot escalada într-o formă agresivă. Pe această cale, îi invit pe toţi reprezentanţii partidelor politice, în special pe preşedintele Camerei Deputaţilor şi pe liderii de grup, să pregătească o rezoluţie prin care, din acest for democratic, să condamnăm orice formă de diversiune care poate destabiliza suveranitatea unui stat european. Valorile noastre democratice, ca ţară paşnică care respectă dreptul internaţional, trebuie confirmate printr-o rezoluţie a Parlamentului României, pentru că, astăzi, solidaritatea şi mai ales pacea europeană sunt negociate cu tancurile la graniţa Ucrainei.
		Doamna Oana-Gianina Bulai: "Susţinem companiile româneşti!" Angajamentul pe care PSD l-a asumat în momentul intrării la guvernare a fost acela de a sprijini companiile româneşti şi produsele autohtone. Fiecare judeţ are un potenţial uriaş în ceea ce priveşte partea de producţie. Acest angajament iată că devine real. Ministrul finanţelor a anunţat cel mai consistent program de sprijin pentru mediul de afaceri din ţara noastră în plină perioadă dificilă pentru economia românească. Vor fi alocaţi în total peste 17 miliarde de lei pentru antreprenorii şi companiile româneşti. De aceşti bani vor putea beneficia firmele din judeţul Neamţ, dar şi din alte judeţe ale ţării, care au nevoie de sprijin pentru a trece cu bine peste această perioadă grea, dar şi pentru a-şi dezvolta capacitatea. Proiectul elaborat de Ministerul Finanţelor prevede finanţarea unor programe de garantare în domenii prioritare pentru economia românească, prin care se propune aprobarea a patru programe de garantare: Programul "IMM PROD" - prin care susţinem industrializarea economiei; Programul "Rural Invest" - prin care finanţăm afacerile din mediul rural; Programul "Garant Construct" - destinat sectorului construcţiilor; Programul "Innovation" - conceput pentru a încuraja proiectele inovative bazate pe noile tehnologii. Aceste programe vor fi implementate sub formă de scheme de ajutor de stat, în baza cărora se vor acorda garanţii şi granturi care vor acoperi o parte dintre costurile de finanţare a creditelor contractate de beneficiari. Obiectivul lor este deblocarea accesului la finanţare pentru firmele care se confruntă cu un deficit de lichidităţi necesar realizării proiectelor de investiţii şi asigurării continuităţii activităţii, în contextul pandemic actual. Doar investind masiv în companiile locale putem spera că vom putea aduce bunăstare naţională. Producătorii din judeţul Neamţ au nevoie de speranţă şi încredere că lucrurile vor merge în direcţia bună. Aceste programe le oferă siguranţa că Guvernul din care PSD face parte îi va sprijini. Vom susţine producătorii locali, fiindcă acesta este drumul corect pe care vrem şi trebuie să aşezăm economia ţării!
		Domnul Sebastian-Ioan Burduja: "Legile (aparent) mici care (ne) schimbă lumea" Când am depus Proiectul legislativ pentru 15 februarie - Ziua naţională a lecturii, am visat să devină un fenomen naţional, aşa cum este în multe alte ţări, cum ar fi Statele Unite ale Americii, Franţa sau Singapore. Sigur că reacţiile au fost variate, de la acuzaţii că mă preocupă festivismul, până la clasicele "altceva mai bun de făcut nu ai" sau "fix asta ne mai lipsea". Din fericire, realitatea a bătut orice pesimism congenital sau blazare cronică. Unul dintre obiectivele acestei legi a fost ca fiecare copil din această minunată ţară să aibă, de acum înainte, măcar un pretext pentru a-şi aminti în fiecare an importanţa lecturii. Acest lucru este de acum posibil, cu sprijinul mai multor instituţii, şi anume: al Ministerului Educaţiei, care a decis ca în fiecare şcoală şi grădiniţă să se citească pe 15 februarie, între orele 11.00-14.00; al tuturor autorităţilor locale şi centrale, care s-au mobilizat incredibil de rapid; al companiilor de stat şi private; al muzeelor, bibliotecilor, librăriilor, editurilor, ONG-urilor, instituţiilor de presă şi al tuturor iubitorilor de carte care au primit cu bucurie această zi. Spiru Haret, pe care îl celebrăm de Ziua naţională a lecturii, spunea că, "Aşa cum arată şcoala astăzi, va arăta ţara mâine..." Dacă ce am văzut în ultimele zile, în şcolile din ţară, va deveni normalitate, viitorul este pe mâini bune. În preajma Zilei naţionale a lecturii, am pornit un maraton al evenimentelor dedicate. Am început cu două grădiniţe din Frăteşti, judeţul Giurgiu, unde am citit poveşti minunate alături de copii de 3, 4 şi 5 ani, împărtăşind bucuria molipsitoare şi curiozitatea autentică a unor copii frumoşi şi deştepţi. Am continuat la Şcoala nr.10 din Municipiul Giurgiu, unde am explorat, alături de copii de clase primare şi gimnaziu, o mică parte din literatura română - Eminescu sau Minulescu, Caragiale sau Labiş, doine, mini-piese de teatru sau poezie sensibilă. A urmat Liceul "Ion Maiorescu", tatăl lui Titu Maiorescu, pe care îl amintim tot pe 15 februarie, pentru un dialog fascinant cu doamna Doina Rusti, despre iubirea de carte şi toate universurile pe care lectura ni le deschide. Un alt eveniment marcant a fost o seară de carte alături de Lucia Ovezea, autoarea romanului "Dacă lumea s-ar sfârşi mâine", Aura Christi, unul dintre cei mai mari poeţi români contemporani, profesor univ. dr. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române, domnul Mihai Firica şi mulţi alţi îndrăgostiţi de carte. Ziua de 15 februarie va fi marcată la această primă ediţie de sute de evenimente în toată ţara, în şcoli, licee, prin iniţiative private, dezbateri la Biblioteca Naţională, la BCU, la Senatul României, concursuri, campanii. Chiar şi curierii Poştei Române vor dărui cărţi clienţilor. Zeci de personalităţi de cultură, artă, muzică, teatru sau film, scriitori, profesori sau oameni de radio şi televiziune, oameni politici sau simpli cetăţeni iubitori de carte marchează, fiecare în felul său, Ziua naţională a lecturii. Toate acestea s-au întâmplat în fix o lună, pentru că legea a fost promulgată pe 14 ianuarie. Şi ca o încununare a unui vis împlinit, zilele acestea a fost depus un proiect pentru Ziua naţională a lecturii în Republica Moldova, după modelul din România. Fraţii noştri vor avea şi ei această sărbătoare naţională pe 14 februarie, de ziua marelui poet şi inegalabilului român Grigore Vieru: "Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu toată viaţa am visat să trec Prutul." De la un asemenea vis am pornit şi eu atunci când am propus Ziua naţională a lecturii şi de la faptul că avem nevoie ca de aer de România cu carte, în ţara în care citim mai puţin de cinci minute pe zi şi în care o treime dintre români declară că nu au citit niciodată o carte. Este interesant cum unii politicieni, care au votat împotriva propunerii mele legislative, se trezesc acum mari iubitori de carte, organizează evenimente şi se pozează cu cartea lor preferată pe reţelele sociale. Mă bucur că au înţeles, probabil, cuvintele lui Titu Maiorescu, celălalt mare ctitor de cultură românească, pe care îl celebrăm de ziua lui şi de Ziua naţională a lecturii - "Scopul educaţiei este nimicirea mărginirii egoiste a individului şi supunerea lui la raţiunea lucrurilor".
		Domnul Virgil Alin Chirilă: "Cîţu şi soluţiile..." Am văzut în acest weekend, pe reţelele sociale, o preocupare intensă a domnului preşedinte al PNL, Florin Vasile Cîţu, pentru stoparea inflaţiei. Chiar a propus două soluţii, ceea ce este extraordinar, pentru că, până acum, dumnealui era preocupat doar de criticarea partenerilor de coaliţie, ceea ce, evident, nu rezolva în niciun fel problemele oamenilor. Deci, apreciez că a propus două soluţii - scăderea TVA şi scăderea contribuţiilor pe salarii. Este foarte bine! Doar că eu nu ştiu când să-l mai iau în serios pe domnul Cîţu. Să-l iau în serios acum, când spune că scăderea TVA ar tempera creşterea preţurilor, sau să-l iau în serios când în urmă cu câteva săptămâni s-a opus soluţiei propuse de PSD, de scădere a TVA din facturile la energie? Sincer, nu ştiu când a fost serios domnul Cîţu, acum sau atunci? La fel şi în cazul contribuţiilor. Nu spunea domnul Cîţu că soluţia propusă de PSD, de diminuare a CAS la salariile din sectorul construcţiilor, nu este bună pentru că afectează Pilonul II de pensii? Acum, înţeleg că n-ar mai fi o problemă cu Pilonul II, dacă scad contribuţiile la toţi salariaţii, nu doar la cei din construcţii! Deci, când să-l iau în serios pe domnul Cîţu? Acum sau atunci? Dar, cum spuneam, este de apreciat că domnul Cîţu a început să se gândească şi la soluţii, nu doar la criticarea celorlalţi. Iar dacă tot vorbim despre soluţii, cred că cea mai urgentă dintre ele este temperarea pe termen lung a preţurilor la energie, că aici e sursa şi cauza inflaţiei. Peste 50% din creşterea inflaţiei provine din majorarea preţurilor la energie. Iar pe runda a doua, când aceste creşteri apar în preţurile la materiile prime folosite în ciclul de producţie, observăm că preţurile la energie reprezintă 72% din creşterea inflaţiei. Deci, aici e cauza, iar după cum ştiţi, domnul premier i-a cerut domnului ministru al energiei să vină cu un plan pe termen mediu şi lung. Primul termen a fost vineri. Dar cum nu a venit cu niciun plan, a rămas pe săptămâna aceasta. PSD a tot propus soluţii pentru preţurile la energie, dar planul propriu-zis trebuia să vină de la Ministerul Energiei care are competenţa de a acţiona în acest sector. Încă nu a venit nimic de acolo, iar timpul trece, din păcate, şi nu trece în favoarea românilor. Şi insist să spun că trebuie acţionat urgent, pentru că oamenii sărăcesc, iar firmele dau faliment. Deci, dacă domnul Cîţu a devenit interesat de găsirea unor soluţii, probabil că primul lucru pe care ar trebui să-l facă ar fi să discute cu colegul său de partid, Virgil Popescu, ministrul energiei, să vină mai repede cu planul de măsuri de oprire a creşterii preţurilor la energie pe termen mediu şi lung. Haideţi să intervenim întâi pentru rezolvarea cauzei inflaţiei şi după aceea, dacă mai e cazul, putem vorbi şi despre o intervenţie asupra efectelor, cum propune domnul Cîţu. Iar ca să putem să-l luăm în serios pe domnul Cîţu, cred că cel mai bine ar fi să vină în coaliţie cu un plan scris pe hârtie, cu fundamentare macroeconomică şi cu calcule de impact pentru fiecare măsură pe care o propune. Noi, la PSD, aşa am procedat de fiecare dată - soluţie - sursă de finanţare - impact bugetar şi social. Altfel, dacă rămâne doar la stadiul de vorbe, nu avem nicio garanţie că peste câteva zile nu va critica din nou propunerile PSD de scădere a TVA la energie şi a CAS-ului pe salariile din construcţii. Îi aşteptăm, deci, pe domnii Vasile Cîţu şi Virgil Popescu să vină cât mai repede cu soluţiile scrise pe hârtie.
		Domnul Vasile Cîtea: "PSD îşi doreşte ca vârstnicii să aibă un trai mai bun!" PSD a intrat la guvernare alături de PNL şi UDMR cu o condiţie clară, aceea de a fi majorate veniturile românilor. Astfel că, de la 1 ianuarie 2022, au crescut alocaţiile, salariile, dar şi pensiile. Raportându-ne la pensii, de la începutul acestui an, pensiile au crescut cu 10%, pensia minimă s-a majorat de la 800 la 1.000 de lei, iar cei care aveau pensii de până în 1.600 de lei au primit un ajutor pentru a-şi plăti facturile la energie, toate acestea în condiţiile în care preţurile au explodat în ultima perioadă. Facturile s-au dublat sau chiar triplat, alimentele s-au scumpit, carburanţii costă şi ei mai mult, iar inflaţia a ajuns la un nivel record. Creşterile de venituri de la începutul acestui an reprezintă un prim pas pentru a menţine puterea de cumpărare a românilor. Iar demersurile făcute de PSD, pentru ca românii să aibă un trai de viaţă mai bun, continuă. Ne dorim ca pensiile să crească şi mai mult în acest an, tocmai de aceea am insistat ca pensiile să reprezinte un procent mai mare din PIB-ul României. Social-democraţii s-au impus în coaliţie în ceea ce priveşte demararea negocierilor cu Comisia Europeană privind procentul din PIB alocat pensiilor. Chiar dacă, iniţial, cei din PNL au respins această iniţiativă a partidului nostru, în cele din urmă, PSD a reuşit să-i convingă de importanţa acestui demers. Fostul ministru al fondurilor europene, care a negociat PNRR cu Comisia Europeană, a reuşit să obţină pentru vârstnicii noştri doar 9,4% din PIB, în contextul în care media în Uniunea Europeană este de 13%. Acum, speranţa PSD este că vom putea renegocia plafonul de 9,4% din PIB. În cazul în care negocierile cu cei de la Comisia Europeană vor eşua, PSD va încerca să găsească soluţii pentru ca o majorare a pensiilor să aibă loc cât mai curând. Şi se va lupta cu cei care sunt împotriva acestor creşteri. Ne dorim pensii mai mari, mai ales că, în România, peste 4,6 milioane de pensionari au, în medie, o pensie de 1.800 de lei. Vârstnicii din această ţară merită un trai de viaţă decent, merită să aibă suficienţi bani să-şi cumpere alimente, medicamente, să-şi plătească facturile, iar ajutarea acestor oameni trebuie să fie una dintre priorităţile tuturor partidelor aflate la guvernare.
		Doamna Cristina Burciu: "Măsuri salvatoare ale Guvernului destinate pieţei forţei de muncă şi dezvoltării economiei" Guvernul român a adoptat o iniţiativă lăudabilă, majorând la 100.000 numărul muncitorilor străini din afara Uniunii Europene care vor lucra în acest an în ţară. Măsura este menită să acopere deficitul acut de forţă de muncă, accentuat în ultimii doi ani de pandemie, în contextul în care foarte multe domenii de activitate ale economiei, îndeosebi construcţiile, agricultura şi HoReCa, au fost puternic afectate. Conform unor date oficiale, anul trecut s-au înregistrat peste 260.000 de locuri de muncă vacante, o cincime dintre acestea fiind raportate de mai multe ori de către angajatori, deoarece nu s-au putut ocupa. În aceste condiţii, importul de muncitori a devenit singura soluţie viabilă pentru a rezolva problemele existente, fiind realmente un colac de salvare pentru foarte mulţi angajatori autohtoni. Stabilirea contingentului de 100.000 de muncitori nou admişi pe piaţa forţei de muncă din România are rolul bine determinat de a regla piaţa cererii şi a ofertei de locuri de muncă, în circumstanţele în care ofertele erau de aproape 500.000 de posturi, iar cererile din partea românilor nu depăşeau 200.000. În acest fel, Guvernul Ciucă oferă posibilitatea tuturor angajatorilor din ţară să apeleze la resurse umane din străinătate, în cazul în care nu reuşesc să găsească angajaţi români. Efectele majorării numărului muncitorilor străini care pot activa pe piaţa forţei de muncă din România sunt benefice pentru antreprenori, care îşi vor salva astfel afacerile, dar şi pentru economia naţională, care va reuşi în acest mod să se dezvolte şi să scape de colaps. Decizia Executivului este, ca atare, una normală şi firească, care se uzitează deja în foarte multe ţări europene, confruntate cu aceleaşi deficite majore. Este de notorietate, în acest context, faptul că foarte mulţi români au preferat să plece şi să caute locuri de muncă mai bine plătite în alte ţări, chiar şi în perioada pandemiei, fapt ce a condus la această criză a forţei de muncă, manifestată, din păcate, preponderent în rândul specialiştilor. În consecinţă, consider că majorarea numărului muncitorilor extracomunitari ce pot lucra în România reprezintă o măsură salvatoare pentru economia noastră, ba chiar poate constitui o acţiune rezilientă, atât pentru prezent, cât şi pentru viitor.
		Doamna Cristina-Elena Dinu: "Demersuri concrete pentru asigurarea asistenţei medicale de calitate pentru toţi românii" Miniştrii PES din toată Europa, printre care şi ministrul român al sănătăţii, Alexandru Rafila, au adoptat Declaraţia comună de susţinere a necesităţii asistenţei medicale de calitate pentru toţi europenii. Potrivit documentului, semnatarii au concluzionat că asistenţa medicală publică universală nu este un lux, ci o piatră de temelie a economiilor sociale de piaţă, în care toată lumea are dreptul de a trăi o viaţă lungă şi sănătoasă. Această idee a devenit cu atât mai stringentă în ultimii doi ani, perioadă în care pandemia COVID-19 a determinat înţelegerea importanţei asistenţei medicale de calitate, pentru bunăstarea individuală şi colectivă, atât la nivel european, cât şi în România. De altfel, cel mai recent sondaj Eurobarometru confirmă că sănătatea şi securitatea socială sunt în topul clasamentului preocupărilor cetăţenilor, atât pentru Europa, cât şi pentru propriile ţări. Cu toate că asistenţa medicală şi sistemele de sănătate sunt în jurisdicţia fiecărui stat membru, Uniunea Europeană are un rol preponderent în păstrarea şi îmbunătăţirea asistenţei medicale. Miniştrii PES au convenit, în această declaraţie, că avem de îndeplinit promisiunea de a îmbunătăţi sănătatea şi bunăstarea tuturor, în special a categoriilor vulnerabile. Unul dintre capitolele de o importanţă deosebită este "Garanţia pentru copii", dedicată copiilor vulnerabili, care obligă toate statele membre să ofere acces gratuit şi efectiv la asistenţă medicală copiilor aflaţi în dificultate, susţinut din fonduri UE. Semnatarii documentului PES au mai apreciat, ca prioritate, dreptul de acces universal la o acoperire medicală adecvată şi în timp util. Din această perspectivă, toată lumea trebuie să se simtă în siguranţă şi să primească cea mai bună îngrijire disponibilă, în cazul fortuit al unor îmbolnăviri. Susţin demersul lansat cu acest prilej, respectiv accesul egal şi echitabil la asistenţă medicală - indiferent de posibilităţile financiare, de gen, de orientare sexuală, de mediul cultural sau de orice alt factor - ca fiind un drept fundamental, alături de educaţie şi securitatea socială. Consider că este fundamental ca şi în România să intensificăm demersurile pentru a ne asigura că medicamentele, dispozitivele medicale şi celelalte tehnologii de sănătate şi îngrijiri preventive de cea mai înaltă calitate sunt disponibile pentru toată lumea. Pentru a realiza acest deziderat, evident avem nevoie de servicii publice de calitate, pe care reprezentanţii PSD din domeniul sănătăţii le susţin şi le vor dezvolta în perioada următoare.
		Doamna Raluca Giorgiana Dumitrescu: În fiecare an, în data de 2 aprilie, România marchează instituţional un reper statuat la nivel internaţional, şi anume, Ziua Conştientizării Autismului. Pe 2 aprilie, în mod deja tradiţional, statul îşi recunoaşte, o dată în plus, sensibila realitate existentă la nivel social şi, salutând mereu aceleaşi eforturi ale ONG-urilor, asigură comunitatea asupra sprijinului pe care el, statul, prin instituţiile sale, îl oferă persoanelor ce suferă de autism. Din 3 aprilie, însă, anual, lucrurile intră din nou pe făgaşul lor firesc. Festivismul consumat lasă loc aceleiaşi birocraţii interminabile care, după 3 decenii de democraţie, nu doar că privează copiii cu autism de asistenţa reală de care aceştia ar avea nevoie, dar ţin şi statul departe de cunoaşterea în profunzime a unei realităţi care ne priveşte pe toţi. La nivel social, suntem la un pas de o transformare majoră în înţelegerea tulburărilor de spectru autist şi a altor tulburări de dezvoltare. Iar toţi cei care imprimă această schimbare, psihologi, terapeuţi, profesori, politicieni, voluntari, părinţi ai unui copil din spectrul autismului şi chiar persoanele cu autism ce militează pentru conştientizare, joacă un rol crucial în acest moment de cotitură. Evoluăm treptat, de la nivelul celor care vedeau persoanele cu autism doar ca liste de verificare a deficitelor şi a disfuncţiilor, tratându-le exclusiv prin prisma patologiei, la un nivel aşteptat de înţelegere a autismului ca pe o altă modalitate de a fi uman. La nivel instituţional, însă, cifrele statistice şi legislaţia vagă şi lipsită de specificitate acţionează ca un act de acuzare al incapacităţii noastre de a asigura nevoile zilnice presante ale copiilor cu autism şi ale familiilor lor. Sprijinul efectiv este unul eminamente financiar, acordat în baza certificatelor de handicap şi pe o perioadă limitată, programele menite a ajuta tinerii cu autism în tranziţia de la şcoală către locul de muncă sunt inexistente, iar opţiunile pentru persoanele cu autism care nu sunt capabile să trăiască autonom, fără un sprijin semnificativ, sunt infime. În mod şocant, în acest moment, în România, nici măcar nu putem şti cât de multe persoane cu autism există, pentru că un studiu de bază al prevalenţei autismului în rândul adulţilor nu a fost încă realizat sau făcut public. La nivel naţional nu există la ora actuală nici măcar o evidenţă centralizată a copiilor cu autism, o statistică oficial asumată în acest domeniu, singurele date existente fiind cele pe care le deţin diverse instituţii implicate (INSP, ANPDCA, MS, CMBRAE/CJRAE), date administrative, înregistrate în funcţie de serviciile de care beneficiază persoanele cu autism în cadrul instituţiilor. În vreme ce toate aceste resurse raportează o cazuistică situată între 15.000 şi 20.000 de copii cu TSA, Tulburări cu Spectru Autist, estimările ONG-urilor din România apreciază că cifrele reale se situează la un minim de trei ori mai mare decât datele disparate ale instituţiilor. Trăim lângă aceşti copii sau lângă cei din familiile lor şi avem datoria morală de a face mai mult decât a-i ajuta doar să se integreze şi să-şi păstreze speranţa. O Românie educată nu poate deveni realitate decât după ce vom avea o Românie vindecată de propriile-i neputinţe, frici, ezitări, amânări şi lipse de competenţe. O Românie conştientă şi asumată ar trata responsabil copiii cu autism ca fiind persoane diferite, speciale. Iar a fi diferit nu trebuie să reprezinte o culpă sau un motiv de discriminare. Fiecare fiinţă umană are valoare, iar datoria noastră este tocmai aceea de a o remarca şi de a-i crea condiţiile să se dezvolte. Am deveni abia atunci, toţi, părţi ale unei Românii umane, sănătoase şi inteligente din punct de vedere social. În 2022, mai stringent decât oricând, România are nevoie de crearea unei strategii naţionale, respectiv a unui plan naţional pentru autism şi în ţara noastră, aşa cum există în multe alte ţări ale lumii. Avem nevoie să ne asumăm şi să impulsionăm, în zona de acţiune a autorităţilor, o viziune coerentă, eforturi şi măsuri conjugate şi eficiente, şi să facilităm implicarea informată a familiilor copiilor cu autism, pentru a le oferi acestora şansa de a deveni cât mai independenţi şi integraţi, membri activi ai comunităţii, şi nu izolaţi, marginalizaţi la periferia societăţii ca adulţi, inclusiv după cheltuirea ineficientă a unor resurse ale statului, aşa cum se întâmplă în prezent în cele mai multe cazuri. Lipsa serviciilor specializate integrate destinate abilitării/reabilitării copiilor cu TSA, cooperarea deficitară între specialiştii din domeniile medical, psihologic, social şi educaţional, accesul dificil şi costisitor sau lipsa totală a accesului copiilor cu TSA la serviciile de diagnosticare, evaluare şi abilitare/reabilitare absolut necesare, ofertă insuficientă de servicii specializate pentru copiii cu TSA şi cu tulburări de sănătate mintală asociate şi distribuţia inegală în teritoriu a celor existente, preponderent dezvoltate în mediul urban, toate acestea sunt probleme care necesită intervenţia imediată a factorilor responsabili, pe de o parte prin finalizarea unui Plan Naţional pentru Autism şi, pe de altă parte, prin constituirea şi operaţionalizarea unui serviciu specializat integrat, care să aducă alături, în eforturile lor, în mod continuu, ONG-uri şi instituţiile de stat. Problemele identificate în gestionarea situaţiei copilului cu TSA ne conduc spre necesitatea găsirii şi implementării în practică a unor căi de integrare a tuturor serviciilor necesare gestionării situaţiei copilului cu autism (servicii specializate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate) tocmai pentru a maximiza şansele copilului de recuperare, pentru a facilita tranziţia de la copil la adult cu TSA, cu scopul final a unei cât mai bune integrări în societate. Timpul este factorul cheie atunci când vorbim despre recuperarea şi integrarea socială a copilului diagnosticat cu TSA, motiv pentru care simplificarea traseului pe care acesta şi părinţii lui trebuie să-l parcurgă, ar reprezenta un mare avantaj în intervenţia precoce. Integrarea copiilor într-un program de recuperare ar trebui să se facă rapid, indiferent de încadrarea acestuia într-un grad de handicap. Acestea fiind spuse, vă solicit respectuos, doamnelor şi domnilor miniştri, să ne asumăm împreună, explicit şi în mod efectiv, elaborarea unui proces decizional în cadrul ministerelor, care să ducă la aprobarea Planului naţional pentru autism, întrucât existenţa unui asemenea ansamblu de măsuri specifice, coerente şi integrate, pe problematica persoanelor cu autism din România, este cu adevărat o urgenţă naţională!
		Domnul Dumitru-Viorel Focşa: "Iohannis şi ai lui, criminalii neamului!" Ştiu că titlul prezentei declaraţii politice este foarte dur, dar, din păcate, acesta se bazează pe ceva incontestabil, cifre, nu inventate de mine sau de vreun coleg "extremist", aşa cum vă place să ne numiţi pe noi, parlamentarii AUR, doar pentru că ne iubim neamul şi ţara, ci prezentate de cea mai înaltă şi competentă autoritate în domeniu, Institutul Naţional de Statistică. Aşadar, ce spun cifrele INS? Că în 2021, România a înregistrat cel mai mare număr de morţi din ultimii zece ani, 334.832. Cum a fost posibil ca în anul, ce-i drept, pandemic, dar în care întreaga omenire a avut la dispoziţie cel puţin trei variante de vaccin anti-COVID, precum şi alte variante de tratament de succes, cum ar fi Remdesivir, Favipiravir şi anticorpi monoclonali, ţara noastră să stabilească un nou record al deceselor? Simplu! Pentru că între lunile iunie şi septembrie ale anului 2021, atunci când toţi cei responsabili, de la Klaus Iohannis la Florin Cîţu şi până la Raed Arafat, în loc să fie atenţi la evoluţia variantei Delta în întreaga lume şi să pregătească sistemul sanitar pentru valul 4, au întors capul şi au aşezat întreaga ţară pe hold. De ce? Pentru ca premierul de tristă amintire, Florin Cîţu, şi #echipadistrugătoare să câştige alegerile interne din PNL şi să aibă acces la puterea totală. Urmarea? O explozie a cazurilor de infectare cu varianta Delta şi o creştere accelerată a numărului de înmormântări. Să nu uităm că, pe 24 iunie 2021, preşedintele Klaus Iohannis anunţase victoria României împotriva pandemiei de Sars-CoV-2. Da, el a câştigat un regim guvernamental semipersonal, însă ţara a pierdut, numai în anul 2021, 334.832 de români, dintre care 42.985 din cauza virusului pe care îl biruisem. Să mai spunem că, în anul 2020, atunci când nu existau nici vaccinuri, nici alte tratamente alternative de succes, în ţara noastră au murit 298.651 de români, dintre care doar 15.767 de Covid-19. Deci, 2021, anul victoriei împotriva COVID-ului, ne-a adus mai mulţi morţi decât anul 2020, anul de luptă împotriva COVID-ului. Cum o veste proastă nu vine niciodată singură, tot de la INS am aflat că în acelaşi an fatidic, 2021, România a înregistrat cea mai scăzută natalitate din ultimii 10 ani, 179.854. Dacă aplicăm una dintre cele mai simple operaţii de matematică, iar pe cei morţi îi scădem din cei născuţi, rezultatul scoate în evidenţă cel mai mare declin demografic din aceeaşi perioadă de timp, 154.978. Din păcate pentru România, aceste cifre reprezintă cel mai elocvent bilanţ al mandatelor lui Klaus Iohannis şi al guvernării liberale, o ţară depopulată şi îndoliată, atât la propriu, cât şi la figurat, o ţară în care morţii sunt de vină pentru că nu s-au vaccinat, iar cei care le-au grăbit moartea prin iresponsabilitate, incompetenţă şi indolenţă sunt bine mersi, nederanjaţi nici măcar cu o întrebare pentru zădărnicirea combaterii bolilor.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: "Programul Naţional «Anghel Saligny» este o şansă pentru viitorul României" Necesitatea dezvoltării UAT-urilor este imperioasă pentru buna organizare, dar şi dezvoltare a ţării. Foarte multe localităţi şcolesc şi educă tineri inteligenţi, de mare perspectivă, dar care, cel mai adesea, la finalul ciclului liceal, decid să părăsească localităţile natale şi să se îndrepte către municipii şi marile centre universitare, precum Bucureşti, Iaşi şi Cluj Napoca, alegând, în marea lor majoritate, să nu se mai întoarcă. Prin acest "exod", localităţile sunt private de oportunitatea ca acei tineri să facă o diferenţă în viaţa comunităţii lor. Evident, lanţul cauzal pentru această stare de fapt este unul de natură structurală, cu multiple ramificaţii. Însă cred că nu riscăm să fim în eroare atunci când identificăm o parte din această problemă în discrepanţele dintre "metropolă" (capitală, municipii mari) şi "imperiu" (restul UAT-urilor) în materie de dezvoltare. Deşi a fost hulit de multă lume, majoritatea manipulaţi de o retorică populistă şi mincinoasă, Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny" adresează unele dintre cauzele acestor efecte descrise anterior. Chiar dacă poate părea la prima vedere doar un mijloc pecuniar la îndemâna primarilor, consider că implicaţiile sale sunt mult mai adânci. Săptămâna trecută, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a publicat Ordinul comun cu Ministerul Energiei privind dezvoltarea reţelelor de distribuţie de gaze finanţate din Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny". Prin această normare, se asigură un serviciu de bază pentru cetăţenii care nu sunt racordaţi la reţeaua de gaze naturale, programul permiţând finanţarea înfiinţării de noi sisteme de distribuţie de gaze naturale, extinderea acestora, precum şi modernizarea, prin transformarea celor existente în sisteme inteligente de distribuţie a gazelor naturale. Alocările bugetare, în valoare de 7,5 miliarde de lei, pentru reabilitarea şi extinderea reţelelor de gaze naturale, vor permite branşarea a aproximativ 196.000 de familii, iar în privinţa reţelelor de apă, canal şi drumuri, Ministerul Dezvoltării a primit deja cereri de finanţare de la 97,5% dintre comunele, oraşele, municipiile şi judeţele din România. Aceste cifre nu pot decât să ne arate de ce Programul "Anghel Saligny" este vital pentru România. Potenţialii beneficiari ai Programului vor putea depune solicitările de finanţare în termen de 45 de zile de la data publicării, în Monitorul Oficial, a Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei pentru aprobarea Programului "Anghel Saligny", iar selectarea obiectivelor de investiţii se va face conform criteriilor stabilite prin aceleaşi norme. Ulterior aprobării listelor obiectivelor de investiţii, beneficiarii vor trimite eventualele documente suplimentare necesare, iar după încheierea contractelor de finanţare, beneficiarii pot solicita din partea MDLPA decontarea sumelor necesare, precizează ministerul. Dezvoltarea şi modernizarea României nu mai pot aştepta. Avem în faţă o şansă unică - fonduri fără precedent pe care ţara noastră le poate utiliza în vederea elaborării şi executării de proiecte menite să ne racordeze la nivelul ţărilor occidentale, către care tindem. Aproximativ 80 de miliarde de euro, PNRR şi fonduri europene clasice, la care se adaugă şi 10 miliarde de euro fonduri alocate prin Programul Naţional "Anghel Saligny", sunt la dispoziţia noastră astăzi. Dacă ne dorim ca tinerii noştri să rămână în ţară, chiar în localităţile natale, trebuie să fructificăm la maxim această oportunitate.
		Domnul George Şişcu: "Reducerea taxării muncii, scăderea TVA şi menţinerea cotei unice sunt soluţiile liberale pentru ca veniturile românilor să nu fie afectate" Dificultăţile apărute la nivel mondial ca urmare a creşterii de preţuri la energie, dar şi pe fondul aprovizionării deficitare cu materii prime, ne obligă să căutăm soluţii economice imediate. Veniturile românilor nu trebuie să fie afectate, iar PNL propune câteva măsuri care pot fi aplicate rapid. Una dintre acestea este reducerea taxării muncii prin scăderea CAS de la 25% la 20%. Calculele specialiştilor PNL arată că o asemenea măsură ar face ca oamenii să rămână cu mai mulţi bani în buzunar, adică 300 de lei în plus la salariul net. În acest caz, ar creşte veniturile tuturor românilor, adică şi ale celor care lucrează la stat, dar ale angajaţilor din zona privată. Această măsură a fost enunţată de PNL încă de anul trecut şi viza o scădere treptată a contribuţiilor până în anul 2024. O altă măsură propusă de PNL este reducerea TVA cu două puncte, de la 19% la 17%. Decizia ar duce la scăderea preţurilor şi implicit la o calmare a inflaţiei, care a crescut simţitor în ultimele luni. Avem deja experienţa din 2016, când TVA a fost diminuat de la 24% la 20%, iar rata inflaţiei a scăzut cu patru procente. PNL consideră că reducerea taxelor este soluţia pentru a depăşi o situaţie complicată, nicidecum suprataxarea. De asemenea, nu vom avea creştere economică dacă îi împovărăm pe cei care produc mai mult. Astfel, PNL susţine în continuare cota unică de impozitare. Este o formulă corectă pentru toată lumea, pentru că, indiferent de câştig, se plăteşte acelaşi procent. Suntem împotriva introducerii de noi taxe, care ar duce la o creştere a inflaţiei, şi nu la o scădere a acesteia. Cota unică de impozitare nu reprezintă o soluţie echitabilă, pentru că ar lua mai mulţi bani din buzunarele oamenilor care muncesc mai mult şi care câştigă mai bine. O astfel de decizie ar lovi serios în clasa de mijloc. PNL nu va accepta să penalizăm efortul şi succesul personal.
		Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu: "Mediul de afaceri românesc a fost neglijat în ultimii doi ani, iar acest lucru nu trebuie să se mai întâmple! Prin Programele "IMM PROD", "Rural Invest", "Garant Construct" şi "Innovation", producătorii locali sunt pentru noi pe primul plan. Acesta este drumul corect şi raţional pe care trebuie să meargă România!" Firmele româneşti şi antreprenorii români au avut mult de suferit în perioada pandemiei, din cauza incapacităţii Guvernului precedent de a sprijini prin măsuri eficiente mediul de afaceri. Reducerea semnificativă a consumului, restricţiile, măsurile guvernamentale inadecvate au dus mediul de afaceri românesc în cea mai grea situaţie economică din ultimele două decenii. După lupta cu pandemia, România are nevoie de previzibilitate şi de politici publice cu impact pozitiv, nu măsuri haotice, cum am tot văzut în ultimii 2 ani. Venirea PSD la guvernare se vede prin abordarea clară, neezitantă în a găsi soluţii optime la problemele mediului de afaceri românesc. După aproape doi ani în care măsurile pentru mediul de afaceri au fost dominate mai mult de hazard şi de lipsă de predictibilitate şi de continuitate în a sprijini acest sector important pentru economie, Guvernul României, prin iniţiativele generate de PSD, vine cu soluţii rapide şi eficiente pentru redresarea mediului de afaceri prin proiecte de sprijinire a antreprenorilor şi a firmelor româneşti. Săptămâna trecută, Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică Proiectul Ordonanţei de urgenţă prin care se vor acorda finanţări pentru companii mici şi mijlocii, fermieri şi agricultori prin intermediul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii. Cele patru noi programe de sprijin pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii sunt: "IMM PROD", "Rural Invest", "Garant Construct" şi "Innovation". Programul "IMM PROD" va permite "achiziţia de echipamente şi utilaje, inclusiv pentru alinierea la obiectivele de mediu, achiziţia de terenuri pentru construcţia/amenajarea de hale de producţie construcţia, achiziţia sau amenajarea de hale de producţie, achiziţia de echipamente, softuri, consultanţă pentru transformarea digitală a IMM-urilor, refinanţarea creditelor acordate inclusiv de alte instituţii de credit decât cea pentru care se solicită garanţia". Programul "Rural Invest" va sprijini fermierii şi agricultorii prin refinanţarea creditelor, retehnologizare, automatizare şi alte activităţi. Programul "Garant Construct" va sprijini companiile din construcţie şi finanţarea unor proiecte din domeniul energiei verzi. Programul "Innovation" ţinteşte activităţile de inovare - domeniu în care ştim cu toţii că România era pe ultimul loc în Uniunea Europeană - stimularea comerţului on-line şi a digitalizării, dar şi activităţi pentru retehnologizarea companiilor locale, cu scopul de a încuraja şi susţine activităţile exporturilor româneşti. Partidul Social Democrat sprijină capitalul românesc, iar pentru noi este un imperativ sprijinirea companiilor şi a producătorilor locali, pentru că aceasta este singura cale prin care nu doar că putem să ne redresăm economia, ci vom asigura un cadru din ce în ce mai optim şi mai sigur pentru ca economia României şi serviciile esenţiale să nu depindă de capital străin în timp ce producătorii şi firmele româneşti dispar una câte una. În contextul dificil în care trăim, cu creşterea preţurilor la energie şi gaze naturale, cu economia slăbită în urma pandemiei COVID-19 şi o societate din ce în ce mai debusolată şi supusă riscului sărăciei, cu ameninţări de tensiuni miliare în zonele vecine, nu doar România, ci majoritatea statelor europene sunt din ce în ce mai preocupate de rezilienţa domeniilor esenţiale şi de prioritizarea sprijinirii firmelor locale şi a capitalului naţional. România trebuie să îşi pună în valoare capitalului privat prin măsuri de sprijin, care pot genera creşterea productivităţii, profitabilitate şi care, la rândul lor, pot duce la investiţii şi generarea de venituri la bugetul de stat prin stimularea economiei, iar IMM INVEST a demonstrat acest lucru. Prin programele noastre şi grija faţă de producătorii locali, trebuie să le redăm românilor condiţii mai bune de viaţă, după ce au trăit o perioadă grea în ultimii doi ani. PSD va continua să promoveze politici sigure şi profitabile pentru români, iar prin cel mai amplu proiect naţional de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii din România vom face ca economia românească să conteze în Europa. Producătorii au fost neglijaţi în ultimii doi ani, acest lucru nu trebuie să se mai întâmple. Accentul pe producţia locală şi pe sprijinirea capitalului naţional este o prioritate în toate ţările care aspiră la dezvoltare şi un viitor mai bun pentru generaţiile sale, iar România trebuie să se alinieze acestor aspiraţii prin proiecte şi programe concrete şi durabile. Investim în proiectele româneşti pentru binele românilor!
		Domnul Ioan Balan: "Reforma fiscală trebuie să-i încurajeze pe cei care muncesc!" Am observat că în spaţiul public sunt aruncate frecvent tot felul de idei năstruşnice şi propuneri de aşa-zisă reformă fiscală, iar soluţiile preconizate sunt majorări de taxe sau de impozite prin care statul să ia bani mai mulţi tot de la contribuabilii oneşti. Din punctul meu de vedere, aceasta nu-i nici reformă şi nici vreo umbră de echitate între cetăţenii români. Suntem cu toţii de acord că avem nevoie de reforme structurale serioase şi reale ca de aer, atât în domeniul pensiilor, al salarizării, al sistemului de educaţie şi sănătate, precum şi în domeniul fiscal. Cu toate acestea, cred că reformele ar trebui să conducă la rezultatul mult dorit de a elimina evaziunea fiscală pe principalele componente de venit ale bugetului de stat, acolo unde ţara noastră este codaşa Uniunii Europene. Când în România nu se colectează peste 30% din TVA, se pierd sume imense în zona accizelor şi multe impozite pe profit sunt dosite bine de unele companii mari, nu este corect să se gândească cineva ca aceste probleme nerezolvate de zeci de ani să fie compensate prin impozite mai mari pe proprietate sau pe consum, plătite de românul de rând. Partidul Naţional Liberal a reuşit să promoveze în anul 2022 un buget care să nu se bazeze pe impozite şi taxe noi sau majorate şi susţine cu toată forţa ca relansarea economică postpandemie să fie ajutată de un cadru fiscal stabil, predictibil, stimulativ pentru cei care muncesc. Este foarte bine că în societatea românească s-a deschis discuţia despre reforme structurale, care să fie susţinute financiar din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Cu toate acestea, cred că ar trebui ca responsabilii de reforme să acţioneze cu maximă prudenţă şi profesionalism şi să nu mai lanseze în societate idei care bagă frica în români, de tipul "nu mai avem voie să încălzim casele cu lemn de foc", "procentul alocat pensiilor e prea mic şi nu mai putem majora punctul de pensie" sau "reforma fiscală înseamnă să-i impozităm mai mult pe cei oneşti, iar pe cei care n-au plătit niciodată impozite să-i lăsăm în pace". Asemenea afirmaţii generează neîncrederea românilor în reforme şi nimeni nu îşi doreşte acest lucru. Personal, susţin cu toată forţa reformele de care românii şi România au nevoie, susţin cu toată puterea faptul că fondurile europene trebuie să ne ajute să modernizăm ţara şi reformele care se vor aplica în viitor trebuie făcute împreună cu românii, pentru interesele lor, şi nu împotriva acestora.
		Domnul Silviu Nicu Macovei: "În conflictul din Ucraina, România se află în cea mai bună postură în care ar fi putut fi vreodată!" Tensiunile de la graniţa estică a Ucrainei, ajunse la apogeu prin anunţul de invazie rusă iminentă în ţara vecină, au creat foarte multă tensiune în societatea românească. Este şi normal, fiindcă România are cea mai lungă graniţă din NATO cu Ucraina. Un conflict armat de o asemenea amploare creează potenţialul unor consecinţe negative majore pentru ţara noastră, chiar dacă nu în mod direct, militar. Nu, România nu se află în vreun pericol militar sau de securitate iminent, chiar dacă ameninţarea Rusiei şi nonşalanţa cu care preşedintele Putin riscă să-şi arunce ţara într-un conflict sângeros trezeşte temeri istorice pentru români. Ţara noastră se află în cea mai bună postură în care ar fi putut fi vreodată! Suntem ţară membră a NATO cu toate drepturile şi garanţiile de securitate garantate de statutul de partener al celei mai puternice alianţe militare din lume. Prezenţa militară aliată pe teritoriul României, chiar dacă într-un număr foarte redus, are rolul de a transmite un semnal puternic de apartenenţă la NATO. Mai mult, reacţia partenerilor noştri la tensiunile în continuă creştere la graniţele alianţei a fost una proporţională şi pe măsura degradării relaţiilor dintre Rusia şi Ucraina. Mă refer aici nu doar la prezenţa soldaţilor NATO şi la suplimentarea numărului acestora, dar şi la prezenţa înalţilor oficiali ai alianţei nord-atlantice în România. Vă invit să vă reamintiţi cât de important este faptul că un român, Mircea Geoană, este numărul doi în conducerea celei mai importante alianţe militare actuale, este un avantaj extraordinar pe care îl avem ca ţară la graniţa căreia se anunţă un potenţial conflict militar de amploare. De altfel, Mircea Geoană a venit constant în ţară în calitate de înalt oficial al NATO, a comunicat mesajele Alianţei către aliaţi, dar şi către ţări antagoniste principiilor occidentale, din România, ceea ce ne-a pus ca ţară într-o poziţie diplomatică şi geostrategică extrem de importantă. Mai mult decât atât, prezenţa Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg, dar şi a lui Mircea Geoană, în ultimele zile, în ţara noastră, a fost un eveniment extrem de important pe care poate nu îl percepem acum la adevărata lui greutate. Apoi, din postura de membru al NATO, România contează şi este importantă pentru celelalte ţări occidentale şi este văzută ca un partener egal care trebuie susţinut prin toate mijloacele în momente dificile. Este mai mult decât ilustrativ exemplul Franţei care a susţinut din proprie iniţiativă trimiterea unui număr important de soldaţi şi echipament militar în ţara noastră. România are, în acest moment, un prim-ministru care a fost Şeful Statului Major al Armatei Române, cu experienţă în zonele de conflict. Maturitatea strategică de care a dat dovadă Partidul Social Democrat în sprijinirea unui guvern condus de Nicolae Ciucă a creat stabilitatea politică şi a asigurat suportul parlamentar pentru a putea avea decizii rapide şi ferme în cazul acutizării acestei crize regionale. Iar, acum, când criza din Ucraina a atins cote paroxistice, stabilitatea parlamentară şi guvernamentală ne permit să organizăm şi să mobilizăm resurse umane şi materiale pentru a face faţă unui potenţial val de refugiaţi din ţara vecină. Atât Ministerul Apărării Naţionale, cât şi Ministerul Afacerilor Interne au demarat procedurile necesare organizării asistenţei pentru eventualii refugiaţi ucraineni. Mai mult, Uniunea Europeană are mecanisme în cadrul Frontex, prin care România şi Polonia să fie sprijinite în cazul tot mai probabil al unei crize de refugiaţi din Ucraina. Vă daţi seama care ar fi fost situaţia României dacă nu am fi avut privilegiul de a fi membri cu drepturi depline atât în NATO, cât şi în Uniunea Europeană. Dificultăţile şi lipsa resurselor ar fi provocat în ţara noastră o criză socială de mare amploare, chiar dacă acest conflict militar dintre Rusia şi Ucraina nu ne-ar fi afectat militar în mod direct. Sentimentul siguranţei şi al securităţii asigurate de cele mai puternice armate ale lumii este prea puţin înţeles de români în timp de pace. Însă, atunci când conflictele absurde vin în pragul graniţelor noastre, nevoia de a aparţine şi de a avea parteneri strategici capătă dimensiunea reală a importanţei sale. Cu speranţa că vocea diplomaţiei se va auzi mai tare ca vocea armelor, consider că România are o şansă istorică pe care nu a mai avut-o până acum la acest nivel - să fim o ţară cu adevărat occidentală. Şi ar trebui să ne comportăm ca atare!
		Domnul Ioan Mang: "Soluţii, nu circ!" Din cauza incidentului de săptămâna trecută - de la şedinţa noastră privind moţiunea simplă - dintre ministrul energiei, domnul Virgil Popescu şi liderul AUR, domnul George Simion, din păcate, dezbaterea privind problemele din sectorul energetic a fost umbrită. Chiar dacă moţiunea USR a fost respinsă de plenul Camerei Deputaţilor, totuşi rămân câteva aspecte care trebuie punctate şi clarificate. PSD a fost şi va rămâne parte a soluţiei şi nu a problemei! Am venit la guvernare ca să rezolvăm problemele oamenilor, nu să ne certăm. Este drept, problemele au fost cauzate de alţii, însă, în contextul actual, o criză în cadrul coaliţiei de guvernare nu îi va ajuta în niciun fel pe români. De aceea, PSD a refuzat să valideze prin votul său demagogia penibilă a USR! Cei care îl contestă acum pe ministrul energiei sunt, de fapt, cei care au stat cu el la masa Guvernului şi l-au susţinut fervent chiar şi atunci când a introdus decizia catastrofală a "liberalizării" pieţei de energie. Împreună au luat decis această "reformă" şi împreună au dus maşina în şanţ, ca să mă exprim mai plastic. Să vii acum, să critici de pe margine şi să arunci cu noroi în cei care încearcă să o scoată de acolo, reprezintă o mare nesimţire! Pentru deciziile şi acţiunile profund greşite, precum liberalizarea pieţei energiei şi închiderea termocentralelor, fosta guvernare de "dreapta" PNL-USR merită criticată, iar PSD a făcut-o! Poate şi ministrul energiei ar fi meritat sancţionat, măcar politic, printr-un vot de blam al Parlamentului. Însă ce se întâmplă acum nu este despre o persoană, ci despre o întreagă ţară. Oamenii suferă din cauza preţurilor galopante la electricitate, gaze şi combustibili, iar economia naţională are mare nevoie de sprijin. România are nevoie de soluţii, iar un scandal în interiorul coaliţiei şi continuarea politicii de dezbinare, în actualul context, ar face mai mult rău, decât bine. Aceasta este abordarea politică a PSD şi, de aceea, PSD sprijină Guvernul din care face parte! Aceasta nu înseamnă că, dacă Ministerul Energiei nu va veni cât de curând cu o nouă abordare, îl vom ţine în braţe cu orice preţ pe actualul ministru! PSD a introdus deja un proiect de lege pentru a aduce o mai mare stabilitate în aprovizionarea cu energie, menţinând în acelaşi timp angajamentul nostru faţă de energia durabilă şi verde. De asemenea, PSD a insistat şi insistă pentru măsuri mai consistente de plafonare a preţurilor la energie şi de acordare de subvenţii. Nu am obţinut tot ce ne-am dorit, dar am făcut paşi pentru a mişca lucrurile în direcţia corectă. Sperăm că Ministerul Energiei va reuşi în cel mai scurt timp să pună capăt acestei crize. Dezbaterea parlamentară este binevenită, însă circul nu trebuie continuat. Românii nu ne-au trimis în Parlament să ne certăm şi mai ales nu suntem aici ca să facem jocul unora care au făcut din gâlceavă o politică de stat. USR şi AUR pot continua circul - că oricum, numai la asta se pricep - noi vrem însă să fim lăsaţi să guvernăm. Românii au nevoie de soluţii, nu de circ!
		Doamna Mara-Daniela Calista: Este important ca prin activitatea noastră să aducem îmbunătăţiri reale în viaţa cetăţenilor pe care îi reprezentăm. În ultimii doi ani, alături de mai mulţi dintre dumneavoastră, am reuşit să facem unele modificări pentru a veni în ajutorul celor care suferă de tulburări de spectru autist. Am organizat dezbateri pentru a descoperi care sunt nevoile stringente ce trebuie rezolvate. O parte dintre ele au fost. Mă bucur mult că săptămâna trecută au fost publicate în Monitorul Oficial Ordinele pentru aprobarea procedurii de actualizare a Clasificării ocupaţiilor din România şi privind modificarea şi completarea Clasificării ocupaţiilor din România şi a fost introdusă ocupaţia de analist comportamental. Acum, în Clasificarea Ocupaţiilor din România, analistul comportamental are codul 226927 în cadrul grupei de bază 2269 "Specialişti în domeniul sănătăţii neclasificaţi". Analistul comportamental este persoana care analizează şi evaluează comportamentul persoanei afectate şi realizează un plan pentru modificarea acestuia, precum şi a factorilor de mediu care îl influenţează. În viitorul apropiat Institutul ABA România va putea oferi atestat de liberă practică şi va stabili standardele profesiei. Este important să avem oameni pregătiţi pentru a-i ajuta pe cei care au nevoie cu adevărat. De aceea, vă rog ca şi pe viitor să susţineţi proiectele legislative prin care vom îmbunătăţi viaţa celor care suferă de tulburări de spectru autist.
		Domnul Marian Cruşoveanu: "Educaţia este singura şansă pe care o avem!" Educaţia reprezintă sabia şi scutul cu care o naţiune se apără în faţa vicisitudinilor istoriei. O naţiune se formează, se coagulează şi prosperă prin educarea poporului. Aşa cum enunţă Programul de guvernare, "educaţia reprezintă şansa pe care fiecare stat şi-o acordă pentru viitor. Fără educaţie o ţară nu poate garanta nici sănătatea, nici securitatea şi nici prosperitatea". În considerarea acestor aspecte, am primit cu bucurie vestea aprobării Proiectului-pilot "Masa caldă", printre care se numără şi trei unităţi de învăţământ din judeţul Constanţa care vor beneficia. Este vorba despre Ordonanţa de urgenţă privind aprobarea continuării Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 150 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat. La nivel naţional, copiii din 150 de şcoli şi grădiniţe vor primi şi în semestrul al doilea o masă caldă, prin acest Program-pilot guvernamental. Începând cu anul 2020, Partidul Naţional Liberal a suplimentat numărul beneficiarilor de la 50 la 150 de şcoli, iar anul acesta, Guvernul Ciucă a aprobat pentru continuarea programului, din fondul de rezervă al Guvernului, suma de 66 de milioane de lei. Este bine să ne reamintim constant că educaţia nu este un moft. Oportunitatea oferirii accesului tuturor copiilor la educaţie nu poate face obiectul unei dezbateri transpartinice. Indiferent de viziune, ideologie, credinţe sau calcule, trebuie să spunem mereu răspicat că toţi copiii au dreptul la educaţie, la perfecţionare, pentru a-şi putea pune, astfel, talentele şi noţiunile acumulate în slujba lor şi a României. Niciun copil, indiferent de mediul socio-economic din care provine, nu poate fi privat de acest drept, acela de a fi un cetăţean conştient de sine. În urma aplicării acestui program, au fost înregistrate rezultate optimiste în ceea ce priveşte reducerea abandonului şcolar şi îmbunătăţirea frecvenţei elevilor la ore. Ca liberal, consider că prin acest program se asigură accesul echitabil şi neîngrădit la educaţie, pentru toţi copiii din România. Personal, am speranţa, în urma aplicării Proiectului-pilot, ca un număr cât mai mare de elevi din zonele defavorizate să fie beneficiarii acestui program. În momentul de faţă, la nivel naţional, avem aproximativ 65.000 de şcolari care primesc o masă caldă zilnic. Avem o datorie faţă de viitorul acestei ţări. Numai cu tineri educaţi putem avea speranţa ca România să îşi capete locul pe care îl merită în rândul naţiunilor de frunte.
		Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc: "Perioada de relaxări se apropie" Având în vedere rata de infectări cu COVID-19 din ultimele zile, putem afirma că ne aflăm pe o pantă descendentă. Cu toate că valul 5 al pandemiei a produs efecte asupra secţiilor ATI şi a condus la scenariul tragic în care am văzut copii internaţi în spitale din cauza infectării cu SARS-CoV-2, în ultimele săptămâni am asistat la o ameliorare a situaţiei epidemiologice, numărul de cazuri ajungând la jumătate. Astfel, s-a demonstrat faptul că tulpina Omicron este într-adevăr mai contagioasă, dar mai puţin virulentă. În urmă cu aproximativ doi ani, pandemia era un inamic necunoscut. Acum, însă, suntem familiarizaţi cu acesta, iar datorită progreselor ştiinţifice avem în prezent atât vaccinuri ca modalitate de prevenţie, cât şi tratament împotriva virusului. Executivul European a fost un intermediar eficient care a făcut posibilă distribuţia echitabilă a vaccinurilor în Europa, precum şi încurajarea de campanii pentru a-i determina pe cetăţeni să se imunizeze. Strategia Comisiei Europene privind tratamentele împotriva COVID-19 ne-a confirmat încă o dată importanţa apartenenţei la UE şi mecanismele de ajutor reciproc care există pe timp de criză. Această realitate a făcut posibil scenariul de acum, care proiectează o revenire la normalitate încă din această primăvară. Premierul României a confirmat această posibilitate. Cu toate că starea de alertă a fost prelungită cu încă 30 de zile, începând cu 7 februarie, au fost deja introduse relaxări, respectiv accesul în supermarketurile din mall-uri şi pentru persoanele care nu au certificat COVID, adică cele care nu s-au vaccinat, nu au trecut prin boală sau nu au test. Ne dorim să ajungem la eliminarea certificatului verde în totalitate, însă nu ne vom opri din a-i încuraja, în continuare, pe români să se vaccineze. Numai prin imunizare am putut ajunge aici şi să prevenim suprasolicitarea secţiilor de terapie intensivă. Întoarcerea la normalitate nu va însemna dispariţia COVID-19. În schimb, va fi despre convieţuirea cu acest virus, despre responsabilitate individuală şi despre măsurile de prevenţie pe care fiecare român trebuie să le adopte în viaţa lui personală. România se va încadra astfel în rândul statelor europene care deja au implementat relaxări. Italia, prima ţară din Europa care s-a confruntat cu un focar de COVID-19 a renunţat la masca de protecţie în exterior de la începutul lunii. Urmează Spania care va renunţa la certificatul verde în anumite regiuni, în timp ce Danemarca, dar şi Marea Britanie au adoptat deja măsuri care să aducă traiul la un nivel extrem de similar cu perioada pre-pandemică. Nu putem decât să sperăm că din primăvară, poate chiar înainte de Sărbătorile de Paşte vom vedea în România o situaţie cât mai apropiată de normalitate, pentru a putea petrece sfintele sărbători alături de familie şi cei dragi, fără restricţii şi obligativităţi. Însă, până în acel moment, trebuie ca fiecare dintre noi să se protejeze şi să depună eforturi pentru a contribui la scăderea şi mai pronunţată a cazurilor. Vaccinarea este şi va rămâne singura armă cu adevărat eficientă împotriva infectării cu SARS-CoV-2. Am speranţa şi încrederea că, în următoarele luni, România va atinge pragul de 50% din populaţia vaccinată. Nu trebuie să scăpăm din vedere acest scop, pentru a putea reveni la viaţa de dinainte de martie 2020.
		Domnul Iulian-Alexandru Muraru: "Haosul din filialele PSD Iaşi şi USR Iaşi arată că aceştia nu pot fi un partener stabil pentru guvernare locală" Atât timp cât persistă o carotare nesfârşită în interiorul filialei PSD Iaşi, cât timp organizaţii sunt dizolvate şi conducerile sunt schimbate o dată la câteva luni, nu se va putea construi niciodată o punte de dialog cu aceştia. Această stare de fapt, de instabilitate şi impredictibilitate creează confuzie în rândul primarilor PSD, care povestesc cu îngrijorare despre situaţia de degringoladă din PSD Iaşi, fracturată de tabere şi conflicte interne. De partea cealaltă, în USR Iaşi, liderii partidului se suspendă între ei, pe reţelele de socializare. Filiala municipală şi cea judeţeană se acuză de abuzuri, cenzură şi risipă financiară. Evident că aceştia nu pot fi preocupaţi de problemele administrative ale Iaşiului, atât timp cât eforturile sunt concentrate pe scandaluri interne. Facem apel la cele două filiale să înceteze carotajul intern şi să îşi canalizeze eforturile pentru bunăstarea ieşenilor care aşteaptă performanţă de la forurile deliberative, indiferent că vorbim despre comune, oraşe, municipii sau judeţ, pentru că doar aşa se poate crea o punte de dialog şi colaborare pentru proiectele Iaşiului.
		Domnul Ştefan Muşoiu: "Soluţiile necesare perspectivelor configurate de criza energetică şi taxonomia europeană" Afirmaţiile privind dinamica deosebită a întregii noastre vieţi ca cetăţeni europeni, rezultată din condiţiile provocate de pandemie, pe de o parte, dar şi de schimbările climaterice şi de măsurile care se impun pentru protejarea mediului, pe de altă parte, tind să capete, pe zi ce trece, tot mai multă relevanţă. Trecem prin schimbări foarte rapide şi succesive, fără să cunoaştem exact câte noi astfel de perspective ne aşteaptă, dar nici ce dimensiuni pot căpăta. Din aceste raţionamente, este imperios necesar să ne pregătim cât mai bine, astfel încât să micşorăm din marja neprevăzutului, pe cât este posibil. Deja, dar şi pe baza acestor premise, Comisia Europeană a prezentat, chiar la începutul acestei luni, un act complementar privind taxonomia în domeniul climei. Documentul vizează direct anumite activităţi din sectorul gazelor naturale şi al energiei nucleare din perspectiva atenuării schimbărilor climatice şi a adaptării la acestea. Ţin nu doar să salut această iniţiativă necesară, venită din partea conducerii Uniunii, ci şi să subliniez nevoia extinderii unei astfel de viziuni complexe, având în vedere insinuarea efectelor crizei energetice în toate celelalte domenii de activitate, cu urmări deloc avantajoase. În linii mari, s-a decis că, pentru ca UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, este nevoie de investiţii private masive. Scopul acestei politici privind taxonomia Uniunii este de ghidare a investiţiilor private către activităţile care sunt necesare pentru atingerea neutralităţii climatice. Dar clasificarea utilizată în cadrul taxonomiei nu va stabili dacă o anumită tehnologie va fi inclusă sau nu în mixul energetic al unui stat membru. Finalitatea sa este de a accelera tranziţia, valorificând toate soluţiile disponibile care ne pot ajuta să ne atingem obiectivele climatice. În lumina recomandărilor ştiinţifice şi având în vedere progresele tehnologice înregistrate până în prezent, Comisia consideră că investiţiilor private în activităţile din sectorul gazelor naturale şi al energiei nucleare le revine un rol important în procesul de tranziţie. Activităţile din sectorul gazelor naturale şi al energiei nucleare, care au fost selectate, vor fi corelate cu obiectivele urmărite de UE în domeniul climei şi al mediului. Toate acestea ne vor permite să accelerăm tranziţia către un viitor neutru din punctul de vedere al impactului asupra climei, în care se vor utiliza, în principal, sursele regenerabile de energie şi se va recurge tot mai puţin la cărbune, clasificat drept poluant major. Acest act delegat urmăreşte să sprijine economia UE în procesul de tranziţie energetică, care trebuie să fie justă şi să deschidă calea către un sistem energetic verde, bazat pe surse regenerabile de energie. Vă reamintesc faptul că Uniunea Europeană s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în 2050 şi de aici rezultă că trebuie să utilizăm toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie pentru a ne îndeplini acest obiectiv. Complementar acestui deziderat comunitar, criza energetică va deveni mai distructivă decât pandemia dacă nu vom lua măsuri urgente şi salutare şi, în acelaşi timp, "verzi". Afirm aceste lucruri având în vedere faptul evident pentru toată lumea, cum că actuala criză energetică va schimba Europa şi modul în care ţările vor alege să îşi asigure resursele. Mai mult, la nivel european, modul de rezolvare a crizei preţurilor la energie va prefigura şi viitorul economic al Uniunii. Se întrezăreşte, încă din aceste momente, un risc potenţial, dar şi major pentru multe industrii. Nu vorbim în termeni apocaliptici economici, dar acest posibil pericol poate determina relocarea mai multor industrii europene către alte state învecinate Uniunii. Concret, se poate ajunge în situaţia ca unele ţări limitrofe UE să se bucure de creşterea capacităţii lor de producţie în detrimentul economiilor din ţările deja membre. Dincolo de impactul inflaţionist al crizei energetice, se va vorbi, dacă nu vom implementa măsurile salutare cât mai rapid, şi de o criză umanitară, indiferent de magnitudinea ei, ca rezultat direct al unui proces de pauperizare. Resimţirea creşterii puternice a preţurilor la energie în România este, în principal, rezultată din majorarea exponenţială a preţului certificatelor de emisii în plan extern, dar şi de ponderea internă, nefiresc de mare a energiei tranzacţionate pe piaţa spot (PZU). Aşadar, toate statele membre, la fel şi România trebuie să adopte măsuri din timp. Şi da, acele decizii cu caracter protecţionist potenţat, de sorginte social-democrată, şi care ne este nouă, tuturor celor de la PSD, tot timpul imputat de către cei care doresc să pună la adăpost de orice pericol strict elitele, şi aşa cu un nivel de bunăstare greu de egalat, trebuie să le aplicăm astfel încât să nu se ajungă la situaţiile critice, pe care orice analist politic sau economic le sesizează lesne încă de pe acum. Fireşte că nu trebuie să dăm curs tuturor enunţurilor emfatice şi panicarde, aruncate în spaţiul public intern doar din dorinţa de a discredita conducerea Finanţelor sau de a anihila actuala coaliţie de guvernare, constituită strict în beneficiul tuturor românilor, dar puţină prudenţă nu le-ar prisosi nici celor care până acum au fost la guvernare şi doar au accentuat criza economică prin lipsa lor de performanţă în gestionarea domeniilor principale, pe care le-au coordonat. Ca să preîntâmpinăm efecte nocive şi să ne redresăm exponenţial, economia trebuie sprijinită puternic, în beneficiul real al românilor. Şi aceste două noi coordonate sau provocări complexe, respectiv perspectivele configurate de criza energetică şi taxonomia europeană, pot fi considerate decisive pentru ţara noastră pentru a-şi adapta strategia la noile realităţi economice.
		Domnul Nicolae Giugea: "Deocamdată, reformele asumate prin PNRR sunt doar declarative!" Aderarea României la Uniunea Europeană şi NATO sunt cele mai bune decizii luate vreodată de ţara noastră în plan extern. Apartenenţa la NATO ne dă dreptul ca, în aceste vremuri tulburi, să ne ştim familiile protejate în faţa oricărei eventuale ameninţări. Statutul de membru al Uniunii Europene ne-a oferit ocazia şi stimulul să transformăm un stat învechit şi subdezvoltat într-o ţară care visează la standarde de viaţă occidentale. Cu toate acestea, România continuă să piardă oportunităţi importante de reformă şi de modernizare, din cauza slabei pregătiri şi a dezinteresului decidenţilor guvernamentali. Mecanismul european pentru redresare şi rezilienţă este o oportunitate uriaşă pentru ţara noastră de a mişca din loc acele reforme promise şi nerealizate de decenii. Mai mult decât atât, Uniunea Europeană ne asigură şi banii necesari pentru a face acele reforme. Din păcate, modul foarte lent în care avansează acţiunile concrete în România mă duc cu gândul la faptul că responsabilii guvernamentali nu ştiu că toate angajamentele trebuie finalizate în următorii 4 ani şi că PNRR are un termen precis şi foarte scurt de implementare. Nu mai merge cu amânările sau cu improvizaţiile, aşa cum unii au fost obişnuiţi. Acum, obiectivele care trebuie îndeplinite sunt precise, cuantificabile şi realizabile într-un calendar extrem de scurt. Reformele asumate prin PNRR au o foarte largă susţinere în societatea românească. Reformarea sistemul public de sănătate şi de educaţie, eliminarea inechităţilor din sistemul public de pensii, reaşezarea corectă a sistemului de salarizare, transformarea sistemică a administraţiei publice, digitalizarea instituţiilor publice, dezvoltarea infrastructurii agricole, finalizarea celor mai importante rute de transport rutier şi feroviar sunt numai câteva dintre rezultatele pe care trebuie să le obţinem până cel mai târziu la 31 decembrie 2026. Or, uitându-mă la acţiunile celor responsabili, nu am constatat nicio acţiune concretă în acest sens. Sunt doar câţiva miniştri care invocă fel de fel de motive pentru renegocierea PNRR, adică renegocierea reformelor. Aşadar, cei care ar trebui să pună rapid în aplicare reformele continuă să invoce limitele negociate în PNRR şi alţi inamici închipuiţi, numai ca să nu demareze reformele. Îmi doresc foarte mult ca presiunea societăţii româneşti să fie foarte mare pentru susţinerea reformelor de care România are nevoie. Îmi doresc ca românii să nu-i lase pe actualii guvernanţi să mai rateze încă o şansă uriaşă pentru modernizarea şi dezvoltarea ţării noastre.
		Domnul Nicolae Roman: "Redeşteptarea poporului român. Necesitatea investiţiilor în infrastructură, la nivelul judeţului Buzău" Doresc să vă prezint perspectivele de dezvoltare la nivelul infrastructurii în judeţul Buzău, în condiţiile în care dezvoltarea reală şi sustenabilă a zonei, pe principiile dezvoltării durabile, lasă mult de dorit şi în prezent, dar atragerea de fonduri europene prin proiecte câştigătoare poate schimba această situaţie. Din fericire, există perspectiva unui parteneriat între trei judeţe, precum Buzăul, Vrancea şi Prahova, care s-au hotărât să încheie un parteneriat pentru atragerea de fonduri europene prin componenta Investiţii Teritoriale Integrate -ITI - în strânsă legătură cu obiectivul dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunităţii. În condiţiile abordării soluţiei investiţiilor teritoriale integrate, este posibil ca în această zonă a Buzăului să se elimine discrepanţele în planul dezvoltării şi să se realizeze o armonizare la nivel economic şi social. Acest deziderat, dacă va fi atins, poate aduce populaţiei şi oportunităţi noi pe piaţa muncii. Aceasta poate reprezenta o soluţie fiabilă pentru dezvoltarea regională şi cu ajutorul finanţării acordate de către Guvernul României. În anul 2022, Primăria Buzău are la dispoziţie o sumă uriaşă, 133 de milioane de euro, cea mai mare din ultimele trei decenii pentru a investi în infrastructură şi a moderniza oraşul. Primăria Buzău dispune de fonduri suficiente pentru a investi prioritar în proiecte de infrastructură, dar şi în educaţie şi cultură. În octombrie 2021, s-a demarat proiectul de construcţie pe câmpul situat vizavi de cartierul Orizont din municipiul Buzău. O firmă de construcţii pregăteşte deja înfiinţarea unui nou rond, iar pe suprafaţa pregătită acum au început lucrările pentru două magazine şi pentru un depozit. S-a proiectat şi construirea unui acces rutier către tot acest câmp, iar avantajele constau în faptul că oraşul se va extinde cu o nouă zonă de construcţii şi se vor crea noi locuri de muncă. Un exemplu de eforturi ale autorităţilor locale comunale îl poate constitui comuna Vadu Paşii, care a depus anul trecut patru proiecte pentru finanţarea unor investiţii de amploare în infrastructură din fonduri europene. Ţin să precizez faptul că în ultimii doi ani autorităţile locale au pregătit o dezvoltare de amploare prin atragerea de investiţii. Specialiştii din Primăria Vadu Paşii au depus proiecte pentru atragerea de finanţări masive din fonduri europene pentru alimentarea cu apă şi gaze, introducerea canalizării şi demararea asfaltării pe toate drumurile comunale, respectiv în toate satele care ţin de localitatea Vadu Paşii. Proiectul de implementare a infrastructurii de gaze naturale cu o valoare de peste 10 milioane de euro, este cel mai avansat la acest moment, având în vedere faptul că cererea de finanţare a intrat în ultima etapă de verificare. Amintesc faptul că localitatea Vadu Paşii a semnat deja un memorandum cu societatea de stat Transgaz, pentru conexiunea la magistrala de transport. Dacă va fi avizată, se estimează că aducţiunea cu gaze va deservi peste 5.000 de abonaţi din toate satele. Un alt proiect de infrastructură vizează asfaltarea tuturor drumurilor din satul Vadu Paşii şi asfaltarea a 20 de kilometri de drumuri săteşti în localităţile ce aparţin localităţii. Un alt exemplu privind în mod deosebit viziunea pentru viitor este comuna Ulmeni din judeţul Buzău, care şi-a elaborat o strategie de dezvoltare durabilă pentru perioada 2021-2027. Planul de acţiuni propus şi semnat de către primarul comunei este astfel elaborat încât să genereze o dezvoltare armonioasă a economiei locale, precum şi o îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor, în condiţiile respectării cerinţelor fundamentale de protecţie a mediului, planul respectând principiile de timp SMART ale oricărui proiect de tip european. În concluzie, cu oameni destoinici şi profesionişti puşi în locurile potrivite, putem spera ca în 3 sau 7 ani să vedem schimbări notabile la nivelul infrastructurii municipiului Buzău şi a altor oraşe şi comune, în condiţiile în care proiectele deja câştigate vor fi implementate corect şi la termenele stabilite, dar şi printr-un efort de susţinere financiară din partea statului român prin bugetele alocate la nivel local.
		Domnul Marius-Eugen Ostaficiuc: "PSD nu susţine majorarea taxelor. România este deja în topul ruşinii" PSD nu doreşte şi nici nu susţine majorarea taxelor, aşa cum se speculează în spaţiul public. PSD consideră că o astfel de situaţie nu trebuie să fie luată în calcul, să împovăreze şi mai mult românii şi aşa afectaţi de un val de scumpiri. Partenerii de coaliţie, alte partide din arcul parlamentar trebuie să înţeleagă că românii nu mai pot suporta încă un val de scumpiri. De aceea, formaţiunile politice trebuie să achieseze la măsurile propuse de PSD pentru limitarea taxelor, pentru plafonarea preţurilor, pentru ieşirea din criză. Să nu uităm că în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, întocmit de fosta guvernare, apar multe majorări de taxe, aspect semnalat de către social democraţi. Sunt măsuri ce trebuie îndreptate, asumate de către PSD. Trebuie doar ca partenerii de coaliţie să înţeleagă acest lucru şi să nu încerce să pună frână. Să nu uităm că facturile la utilităţi deja au împovărat mare parte din populaţie, iar reprezentanţii Ministerului Energiei parcă dorm. Ministrul Virgil Popescu bate pasul pe loc, iar măsurile întârzie să apară. O statistică a costurilor pe kilowatt la energie, raportat la salarii, ne situează în vârful piramidei în Europa. Din păcate, suntem pe un prim loc nedorit, iar noi trebuie să căutăm soluţii să îndreptăm lucrurile. Ori toată lumea înţelege acest lucru, ori continuăm să ne îndreptăm într-o direcţie greşită, din care nu vom putea ieşi prea curând. Nu aceasta este România pe care ne-o dorim cu toţii. Românii sunt sătui de vorbe, vor rezultate. Acesta trebuie să fie dezideratul tuturor politicienilor. Românii se confruntă cu un val de scumpiri record, deja evidenţiate de Institutul Naţional de Statistică. Toate acestea reprezintă semnalul urgenţei reglementării pieţei energetice. Pentru a nu împovăra si mai mult buzunarele românilor, trebuie să se acţioneze la rădăcina răului, adică la preţul scăpat de sub control al energiei. Altfel, inflaţia nu va fi stăvilită, iar toate celelalte preţuri vor continua să crească. PSD a avertizat deja, de nenumărate ori, că liberalizarea haotică a pieţei, în condiţiile penuriei naţionale/europene de energie, poate duce la explozia facturilor la energie şi gaze şi apoi, inevitabil, a tuturor preţurilor pentru restul produselor şi serviciilor. Cele mai mari scumpiri sunt la gaze (+60,99%), combustibili (24,45%), energie termică (21,58%), energie electrică(19,87%). Toate acestea ne arată că produsele de bază s-au scumpit, iar cei cu venituri mici şi medii pur şi simplu ajung să nu mai facă faţă cheltuielilor. Dacă nu acţionăm acum, atunci situaţia românilor se poate complica şi mai mult. PSD a intrat la guvernare pentru un simplu motiv, acela de a atenua crizele care au lovit România din plin în ultimii ani. PSD susţine şi reiterează că orice soluţie posibilă, inclusiv reglementarea preţurilor, dacă poate îmbunătăţi situaţia populaţiei şi economiei, trebuie pusă în practică. Să lăsăm deoparte orgoliile politice, procentele electorale, şi să venim cu soluţii pentru bunăstarea românilor. Până acum, celelalte forţe politice nu au înţeles acest lucru, ba dimpotrivă, iar asta ne trage în jos, în acel clasament ruşinos din Europa.
		Doamna Daniela Oteşanu: "PSD a intrat la guvernare pentru a veni cu soluţii concrete şi realizabile pentru toate categoriile socio-profesionale, dar în special pentru populaţie şi firmele româneşti" PSD a intrat la guvernare să sprijine cât de mult poate populaţia şi firmele româneşti. O nouă probă se adaugă celor care demonstrează că îşi respectă angajamentele faţă de români. Este vorba despre alocarea sumei de 17 miliarde de lei, aproximativ 3,5 miliarde de euro, prin care ministrul PSD al finanţelor a acordat ajutor de stat pentru mediul de afaceri naţional. Aşadar, PSD guvernează gândindu-se cu prioritate la IMM-urile şi toate companiile autohtone! De asemenea, pe lângă cele 10 miliarde de lei alocate Programelor "IMM Invest" şi "IMM Agro", alte 7,5 miliarde de lei vor ajunge rapid în economie. Astfel, noi programe de sprijin sunt lansate prin intermediul a trei piloni strategici, respective cele trei fonduri de garantare, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, Fondul Român de Contragarantare şi Fondul de Garantare a Creditului Rural. În acelaşi timp, la schemele de sprijin din partea Guvernului sub formă de garanţii care acoperă maximum 90% din creditele bancare acordate pentru investiţii şi pentru susţinerea activităţii curente, se adaugă o componentă nerambursabilă, de maximum 10% din valoarea creditelor, care este finanţată integral din bugetul de stat. Prin Programul "IMM PROD" este susţinută industrializarea economiei, iar prin "Rural Invest" se finanţează afacerile din mediul rural. "Garant Construct" este destinat sectorului construcţiilor, iar "Innovation" este conceput pentru a încuraja proiectele inovative bazate pe noile tehnologii. În ceea ce priveşte Ministerul Agriculturii, acesta a parcurs toţi paşii pentru a aduce peste 425 de milioane de euro de la Comisia Europeană, pentru fermierii români. Ministerul Agriculturii a îndeplinit procedurile şi a transmis Comisiei Europene factura pentru încasarea sumei de cele 426,8 milioane de euro acordate fermierilor români la finalul anului trecut. Sunt bani europeni ajunşi deja în agricultura românească. Mai precis, este vorba despre decontarea plăţilor din bugetul de stat pentru fermierii români, în perioada 16 octombrie-31 decembrie 2021. Banii au fost deja plătiţi pentru investiţiile realizate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi pentru plăţile directe şi compensatorii realizate de Agenţia de Plăţi pentru Intervenţie în Agricultură. Toţi antreprenorii de pe plan local pot să vadă că PSD îşi onorează o prioritate din programul său de guvernare şi susţine cel mai ambiţios proiect naţional dedicat firmelor mici şi mijlocii din România. PSD a intrat la guvernare pentru a fi parte a soluţiei, nu parte a problemei. Am venit să oprim dezastrul economic în care se afla ţara şi să facem ceva pentru oameni, nu să ne certăm. Este cert că certurile dintre politicieni nu rezolvă problemele oamenilor, din contră, le adâncesc. Noi venim cu soluţiile şi nu dorim să intrăm în niciun scandal, nici în coaliţie şi nici în afara acesteia. Din momentul intrării la guvernare, PSD s-a concentrat pe acţiunile care răspund intereselor cetăţenilor. Am introdus imediat pachetul social, am majorat salariul minim pentru salariaţii din sectorul privat şi am majorat alocaţiile pentru copii, iar în primele două luni din acest an, am lansat programele de susţinere a mediului de afaceri local şi a producătorilor români, fie prin Ministerul Finanţelor şi Ministerul Economiei, fie prin Ministerul Agriculturii. În calitate de membru al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi al Comisiei pentru antreprenoriat şi turism, sunt în legătură permanentă cu colegii miniştrii social-democraţi din Guvern, astfel încât să nu avem niciun fel de întârziere în aprobarea Ordonanţelor de urgenţă şi a proiectelor de legi care prevăd creşteri de venituri şi susţinere pentru antreprenorii români.
		Doamna Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu: "Programele de investiţii lansate de PSD, un sprijin important pentru români" Partidul Social Democrat a gândit şi a pus în aplicare mereu programe de ajutorare a românilor, indiferent de domeniul în care aceştia îşi desfăşoară activitatea. Continuăm să facem asta, prin aprobarea, ieri, în şedinţa de guvern, a normelor de aplicare a Programului "IMM Invest" 2022. Acesta, împreună cu componenta sa, "Agro IMM Invest", înseamnă 10 miliarde de lei de care beneficiază întreprinderi mici şi mijlociii, companii din agricultură şi industria alimentară, dovadă că portofoliul ministerului Finanţelor, deţinut de PSD, este bine manageriat, iar banii se duc acolo unde trebuie, în buzunarele românilor. Veştile bune continuă să vină pentru români, căci în viitorul foarte apropiat urmează să fie aprobate şi noile Programe - "IMM PROD", "Rural Invest", "Garant Construct" şi "Innovation", totalizând peste 7,5 miliarde de lei, o investiţie pe termen lung în economia ţării noastre. Toate acestea reprezintă cel mai ambiţios program naţional de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii autohtone, pentru a-i sprijini pe cei ce pun umărul la dezvoltarea comunităţilor, companiile şi producătorii locali. După doi ani de pandemie, firmele vor reuşi să se ridice la suprafaţă prin aceste programe, care le vor oferi un stimul economic extrem de important şi de valoros. Investind în motorul economiei şi în cetăţenii acestei ţări, Partidul Social Democrat îşi dovedeşte încă o dată loialitatea faţă de cetăţenii acestei ţări. Este nevoie să investim în populaţie, pentru a avea, pe viitor, o ţară modernă şi foarte bine dezvoltată.
		Domnul Alexandru Popa: "Măsurile PNL de stimulare a economiei româneşti" În viziunea PNL, taxarea muncii este una extrem de ridicată în România, iar actualul regim fiscal trebuie îmbunătăţit pentru a reduce astfel din povara care apasă pe umerii salariaţilor. Din păcate, ţara noastră este fruntaşă în topul ţărilor europene în ceea ce priveşte problema sărăciei în muncă, astfel că statul român are obligaţia să găsească rapid soluţii pentru a remedia acest indicator care se răsfrânge asupra calităţii vieţii de zi cu zi a românilor. Consider că doar încurajând iniţiativa privată şi reducând impozitul pe muncă vom putea cu adevărat să aducem plusvaloare economiei româneşti, în condiţiile în care, în momentul de faţă, încă mai vorbim despre aproximativ un milion de români care muncesc la negru. În acest sens, PNL propune scăderea contribuţiei pentru asigurări sociale (CAS) de la 25% la 20%, o măsură care va duce, conform calculelor noastre, la creşterea veniturilor tuturor salariaţilor. Astfel, un angajat care acum câştigă salariul mediu va primi în plus aproximativ 317 lei. Totodată, Partidul Naţional Liberal mai susţine necesitatea reducerii cotei TVA, ca măsură menită să tempereze inflaţia galopantă determinată în mod special de creşterea preţurilor la energie. Concret, propunem reducerea TVA cu un procent de 2%, de la 19% la 17%, iar efectul acestei măsuri se va vedea rapid în timp, aşa cum s-a întâmplat la momentul reducerii TVA de la 24% la 20% care a fost urmată de o scădere a inflaţiei cu aproximativ 4 procente. Doar prin astfel de măsuri vom putea proteja economia românească şi le vom putea asigura tuturor salariaţilor creşteri de venituri care să le permită să facă faţă mai uşor valului inflaţionist cu care ne confruntăm. Aceasta este calea corectă pe care trebuie să mergem, nicidecum suprataxarea românilor dorită de ministrul PSD al finanţelor. PNL se opune, aşadar, oricăror creşteri de taxe şi propune în schimb scăderea poverii fiscale pentru toţi salariaţii! Totodată, în opinia noastră, românii care au venituri suplimentare şi care au plătit implicit taxele şi impozitele aferente trebuie încurajaţi, nu penalizaţi! Doar în felul acesta vom putea asigura o creştere sănătoasă a economiei româneşti pe termen mediu şi lung! Prin noi înşine pentru România!
		Domnul Sebastian-Ilie Suciu: "Subminarea siguranţei energetice" După cum bine ştiţi, România se confruntă cu o criză energetică prost gestionată sau, mai bine zis, negestionată de guvern. Această criză nu ar fi atât de dureroasă, dacă nu ar fi acompaniată de dorinţa de a profita de pe urma ei. Oricât de patetic ar suna acest lucru, ne aflăm în situaţia în care statul îşi sabotează propriile sale resurse strategice. Pentru a justifica cele enunţate mai sus, vă prezint următoarele date factologice, care, din păcate, constituie cruda realitate a sectorului energetic românesc. Sectorul energetic are o importanţă strategică în existenţa oricărui stat, iar România s-a transformat din exportator în importator de energie electrică. Mai bine de o treime din capacitatea de producţie de energie electrică a României, mai exact 35,8% (date oficiale ANRE), este dată de hidrocentrale, care în momentul de faţă fie sunt închise, fie merg în gol, iar România importă curent. Preţurile la energie au luat-o razna, iar soluţii concrete nu au fost implementate şi nici măcar propuse de actuala guvernare. Dramatic peisaj, domnilor colegi, nu-i aşa? Dar drama sectorului energetic românesc nu se termină aici, ci culminează cu planurile de viitor pentru acest sector. Ce sens ar avea să închidem hidrocentralele, în timp ce importăm energie electrică? Nu ar avea sens, doar dacă se vrea privatizarea lor la un preţ modic sau, cum se zice in popor, pe doi lei. Atunci scăderea artificială a producţiei ar scădea şi preţul de listare la bursă - fiind unităţi puţin profitabile vor fi vândute pe doi lei. Investigaţiile şi probele, de mine adunate, confirmă acest lucru, de aceea vreau să vă avertizez, stimaţi colegi, că aceste manevre sunt menite să submineze economia şi siguranţa energetică a României, deci sunt orientate împotriva poporului român, iar AUR se va opune cu toate forţele şi resursele, în conformitate cu prevederile legale, pentru a împiedica această hoţie. Actualei guvernări aş vrea să transmit pe această cale următorul mesaj: "Atenţie, domnilor «fanarioţi»", avem de-a face cu subminarea economiei şi siguranţei energetice a României şi pentru asta veţi răspunde în faţa poporului, iar acest popor va fi mai puţin indulgent decât actuala legislaţie pe care tot voi o scrieţi!"
		Doamna Alina-Elena Tănăsescu: "Soluţiile PSD în domeniul medical au salvat mii de vieţi şi au redus semnificativ presiunea pacienţilor COVID pe spitale" România este tot mai aproape de a depăşi valul 5 al pandemiei. Numărul de cazuri pozitive în scădere, decesele şi spitalizările, care sunt la un nivel semnificativ mai mic decât în valul anterior, se datorează în parte agresivităţii mai reduse a variantei Omicron, dar şi măsurilor de prevenţie luate de ministrul PSD al sănătăţii, Alexandru Rafila. Aşadar, creşterea capacităţii de testare pentru identificarea din timp a infecţiilor, organizarea centrelor de evaluare pentru prevenirea aglomerării spitalelor în toate judeţele din ţară şi asigurarea medicamentelor necesare pentru tratarea infecţiei în fazele incipiente, pentru prevenirea formelor severe şi a deceselor au reprezentat principalele măsuri care au contribuit la combaterea mult mai eficientă a pandemiei faţă de 2020 şi 2021. În doar două luni de activitate, Ministerul Sănătăţii cu PSD la conducere, a reuşit ce nu a reuşit niciun ministru în ultimii doi ani de zile: asigurarea de antivirale şi tratamente inovative, creşterea capacităţii de testare COVID, cu testare gratuită şi rapidă şi deschiderea unităţilor sanitare pentru tratarea tuturor categoriilor de pacienţi. Pacientul a redevenit pe primul loc în sistemul medical din România. PSD a venit la guvernare şi a dorit să-şi asume de la început Ministerul Sănătăţii, pentru a interveni cu măsuri concrete, rapide şi eficiente, prin care să consolideze sistemul medical, să crească accesul tuturor pacienţilor la serviciile de sănătate, nu doar pentru cei bolnavi de COVID, să ridice calitatea actului medical, ci şi să realizeze un parteneriat de încredere între cetăţeni, personalul medical şi autorităţi. Deşi era mai comod să rămână în opoziţie, după dezastrul din valul 4, PSD nu putea să rămână impasibil în timp ce viaţa românilor era pusă în pericol. Rolul colegilor mei din actualul Guvern este să repare, să redreseze, să stabilizeze situaţia şi să găsească soluţii la crizele actuale, una dintre cele mai acute fiind în domeniul sanitar. Ultimele date despre evoluţia pandemiei dovedesc că ministrul sănătăţii, Alexandru Rafila, a avut o abordare corectă şi a luat măsurile esenţiale necesare care au permis menţinerea deschisă a economiei, a şcolilor şi a grădiniţelor. Primii 500 de pacienţi COVID au primit noul antiviral Molnupiravir. Ministrul PSD al sănătăţii, Alexandru Rafila, a reuşit să asigure pacienţilor COVID medicamentele pentru tratarea bolii încă în fazele incipiente. Se reduce astfel semnificativ riscul spitalizării şi riscul de deces. De asemenea, spitalele nu mai sunt sufocate ca în valul 4, pentru că pacienţii COVID cu forme uşoare sau medii sunt trataţi în centrele de evaluare organizate de ministrul sănătăţii. Este de asemenea asigurat şi tratamentul pentru formele severe. Se salvează astfel mii de vieţi! Până în prezent, în cele 222 de centre de evaluare organizate de ministrul social-democrat au fost trataţi peste 11.500 de pacienţi COVID. În lipsa acestor centre de tratament prespitalicesc, toţi aceşti pacienţi ar fi sufocat camerele de gardă ale spitalelor, aşa cum s-a întâmplat în valul 4, iar mulţi dintre ei nu ar mai fi ajuns să primească la timp tratamentul necesar. Pe lângă asigurarea medicamentelor şi înfiinţarea centrelor de evaluare care au luat presiunea de pe spitale, ministrul PSD al sănătăţii, Alexandru Rafila, a reuşit să crească semnificativ nivelul de testare care permite identificarea şi tratarea din timp a persoanelor infectate, ceea ce reduce transmiterea virusului şi numărul de spitalizări şi de decese. Parteneriatul cu cetăţenii, informarea şi sprijinirea persoanelor infectate, dublarea testării, reducerea spitalizărilor prin asigurarea consultaţiilor şi a tratamentului ambulatoriu timpuriu, organizarea spitalelor şi asigurarea medicamentelor eficiente în tratamentul spitalicesc, sunt principalele măsuri care au ajutat ţara şi societate să treacă prin acest val 5, cu cât mai puţine costuri şi prejudicii. În sfârşit, putem să vedem lumina de la capătul tunelului şi putem să ne gândim la măsuri de relaxare pentru populaţie şi pentru companii, astfel încât în câteva săptămâni să revenim la o viaţă normală din punct de vedere social şi economic, prin renunţarea treptată la restricţii.
		Domnul Daniel Tudorache: "Bătaia de joc a primarului validat, Clotilde Armand, la adresa locuitorilor şi a mediului, continuă!" După ce a pus în pericol sănătatea locuitorilor sectorului 1, lăsând deşeurile fără gram de remuşcare pe străzi, acum, primăriţa a transformat curtea sediului Administraţiei Domeniului Public Sector 1 într-o veritabilă groapă de gunoi. Deşeurile aflate în curtea ADP Sector 1 sunt compuse în principal din deşeurile pe care le-a colectat ADP de pe străzile din sectorul 1 în starea de alertă a deşeurilor declarată de MadamGunoi, cablurile pe care le-a dezafectat de pe stâlpi, deşeuri provenite din construcţiile provizorii demolate în cadrul proiectului "ranga lui Drulă" şi, mai grav, presa a descoperit petiţii şi răspunsurile formulate la acestea, recente, nu din vremea fostei administraţii cum încercau primarul şi viceprimarul USRPLUS să inducă în eroare opinia publică şi inclusiv organele de control. În starea de alertă a deşeurilor, MadamGunoi, pe lângă faptul că a plecat în concediu 3 săptămâni, a plătit două firme de salubrizare care urmau să colecteze deşeurile de pe domeniul public, Romprest şi Braicata. Atât Romprest, cât şi Braicata, este cert că aveau contract cu sortatorii şi depozitele de deşeuri, astfel nu îşi primeau licenţa ANRS, deci excludem varianta ca şi acestea două să fi depozitat deşeurile în curtea ADP. Cum se poate ca cetăţenii sectorului 1 să suporte dublu costurile de salubrizare, plătind două firme, iar deşeurile să rămână pe sol, constituind gropi ilegale de gunoi? Primăriţa validată s-a lăudat cu fast că a semnat contract direct cu sortatorii. Pentru ce plătesc locuitorii sectorului 1 sortatorii, dacă deşeurile au sunt depozitate pe sol, în curtea unei instituţii de stat, chiar în proximitatea birourilor? În final, vă reamintesc faptul că prejudiciile create în bugetul sectorului 1 de primăriţa "nonsens" sunt enorme, iar lucrurile nu pot rămâne aşa, aceste prejudicii nu pot fi suportate de locuitori, ci trebuie acoperite de cine le-a creat. Totodată, la acest moment, Primăria Sectorului 1 înregistrează un sold restant către Compania Romprest în valoare de 120.603.863 aferent unui număr de 503 zile întârziere la plata facturilor restante din anul 2020, cu o valoare pe zi a penalităţilor în cuantum de 72.362 lei şi cu o valoare totală a penalităţilor calculate la zi de 32.682.785 lei. Singura realizare notabilă a primăriţei validate este groapa ilegală de gunoi din curtea Administraţiei Domeniului Public Sector 1 pentru care, sperăm, că o va "premia" Garda de Mediu.
		Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian: "Sprijin pentru Republica Moldova înseamnă sprijin pentru români!" Apreciez în mod deosebit demersul prim-ministrului Nicolae Ciucă de a organiza o şedinţă comună a Guvernelor României şi Republicii Moldova, la Chişinău. Mai mult decât atât, la şedinţa de guvern de săptămâna trecută, România nu a traversat Prutul doar cu declaraţii de susţinere frăţească şi gânduri frumoase, ci şi cu un pachet financiar consistent şi cu burse pentru tinerii români care vor să studieze în România. Un ajutor financiar nerambursabil de 100 de milioane de euro din partea României, în contextul în care Republica Moldova a pornit hotărâtă pe drumul european al reformelor structurale, cred că este unul dintre mesajele de forţă dat de ţara noastră că autorităţile democratice de la Chişinău beneficiază de toată susţinerea României. Trebuie spus că Guvernul Ciucă s-a angajat, de asemenea, să realizeze lucrări de construire şi consolidare a unor poduri rutiere de frontieră şi să găsească soluţii pentru reducerea tarifelor de furnizare a serviciilor de telefonie. Au fost încheiate şi protocoale de colaborare în domeniul educaţiei, inspecţiei muncii şi al învăţământului militar, s-au elaborat planuri de acţiune în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne şi s-au încheiat memorandumuri de înţelegere în domeniile cercetării, dezvoltării şi inovării, securităţii energetice, precum şi în domeniul transformării digitale. Mă bucură în mod deosebit decizia Ministerului Educaţiei din România de a acorda anual 2.550 de burse pentru tinerii români de peste Prut. Investiţia în tinerii români de pe ambele maluri ale Prutului reprezintă, fără îndoială, cea mai bună decizie pe care o poate lua statul român. Chiar dacă România traversează şi ea o perioadă dificilă, trebuie să recunoaştem că situaţia fraţilor noştri din Moldova este şi mai grea. Or, cel mai bun ajutor pe care îl putem da fraţilor noştri este atunci când au în mod real de sprijinul nostru, atât financiar, cât şi logistic. Îmi doresc ca demersul prim-ministrului Nicolae Ciucă să se permanentizeze peste ani, pentru că dincolo de Prut sunt tot români, care au nevoie să simtă prin fapte că România este alături de ei.
		Domnul Vasile Nagy: "Vârsta de pensionare concurează speranţa de viaţă" În ultimele decenii, speranţa de viaţă a crescut substanţial. Datorită diverşilor factori ce influenţează calitatea vieţii noastre, oamenii au început să trăiască din ce în ce mai mult şi mai bine. Totuşi, deşi aceasta este o veste bună pentru fiecare dintre noi, tinerele generaţii ar putea avea de suferit de pe urma creşterii speranţei de viaţă. Creşterea vârstei de pensionare este un trend întâlnit în aproape toate statele europene, motivul fiind dat pe de o parte de îmbătrânirea populaţiei, iar pe de alta de nesustenabilitatea fondurilor de pensii publice. Demn de menţionat este şi că nu doar vârsta de pensionare, ci şi vechimea în muncă variază de la stat la stat în Uniunea Europeană, majorându-se în medie cu 3,3 ani faţă de anul 2000. Astfel, conform ultimelor date publicate de Eurostat, durata medie în "câmpul muncii" înregistrată de români este de 33,5 ani. Speranţa de viaţă la naştere a crescut în ultimul deceniu în statele membre ale Uniunii Europene, statisticile oficiale arată că speranţa de viaţă a crescut, în medie, cu mai mult de doi ani pe deceniu din anii 1960. Cu toate acestea, cele mai recente date disponibile sugerează că speranţa de viaţă a stagnat sau chiar a scăzut în ultimii ani în mai multe state membre ale UE. Împingerea vârstei de pensionare, la cerere, până la 70 de ani ţine de starea precară a finanţelor publice, oricât s-ar încerca deghizarea sa în accesoriu al dreptului la muncă. Deocamdată, avem de-a face cu o opţiune - cine vrea poate rămâne în câmpul muncii până la 70 de ani, fără a cumula pensia cu salariul la stat, doar în privat ar fi posibil acest lucru, contribuind la uşurarea presiunii pe sistemul public de pensii. Numai avantaje ar fi din această decizie, pensia de stat ar putea creşte pentru că se acumulează puncte suplimentare (în acest moment ponderea pensiei medii de asigurări sociale la vechime completă raportată la salariul mediu pe economie este puţin peste 50%), pensia privată Pilon II ar putea creşte la rândul său, pentru că sunt acumulaţi bani în anii petrecuţi suplimentar în câmpul muncii, la fel cea din Pilonul III, facultativă, dacă există şi o asemenea schemă de cotizare. În acest moment, vârsta de pensionare este de 65 de ani la bărbaţi şi 63 de ani la femei, iar speranţa de viaţă la naştere în România este de 72 de ani pentru bărbaţi şi de 79 de ani pentru femei. Cu vârsta de pensionare împinsă, deocamdată facultativ, până la 70 de ani, aceasta ajunge să concureze speranţa de viaţă, cel puţin în cazul bărbaţilor fiind cu doar doi ani sub. Este o situaţie la care s-a ajuns prin pierderea constantă a locurilor de muncă, tot mai puţini angajaţi ajungând să susţină prin contribuţii pensiile publice. Şi, cu spectrul digitalizării în faţă, vom ajunge în curând la un număr şi mai mic, pentru că nu prea există în acest moment alternative viabile în piaţa muncii pentru angajaţii ale căror posturi sunt concurate cu succes de roboţi (casiere, lucrători în HoReCa, dar şi în administraţie). În 1900, speranţa de viaţă la naştere era de 36,4 ani. În 2000, aceasta urcase la peste 70 de ani, iar în 2019 era de 78,2 ani. E drept, pandemia a adus un uşor recul în această privinţă, dar probabil trendul va fi reluat. Calculele sunt relativ simple - un an are 365 de zile sau 366 în anii bisecţi, adică 8.760 ore. În 1969, speranţa de viaţă era de puţin peste 590.000 de ore, 67,33 ani, iar în 2019 speranţa de viaţă la naştere era de 78,2 ani, adică de 685.032 ore. Făcând diferenţele şi împărţelile necesare, rezultă că speranţa de viaţă la naştere creşte cu 5,2 ore pe zi. Odată cu schimbările demografice, o politică orientată către pensionarii de astăzi nu este în interesul celor mai tinere generaţii, care vor trebui în cele din urmă să plătească factura. Guvernele pot pune în aplicare reforme treptate, luând în considerare revendicările legale ale pensionarilor şi contribuabililor. Sistemul de pensii ar trebui să includă toate persoanele aflate peste vârsta vieţii active precum şi cel puţin 75% dintre cele aflate la vârsta vieţii active. Este nevoie de ajustarea vârstei de pensionare odată cu creşterea speranţei de viaţă pentru a menţine stabil raportul dintre numărul anilor în activitate şi cel al anilor de pensie. Anunţata reformă a pensiilor, contradictorie în declaraţiile oficialilor de la Bucureşti, sugerează că vârsta de pensionare ar putea fi legată de speranţa de viaţă. România nu ar fi singurul stat european care ar face această corelare, cu toate că măsura ar putea funcţiona ca un bumerang. Şi spun asta deoarece pandemia actuală de COVID-19 a redus speranţa de viaţă cu circa un an, spun experţii. E drept, nevoia de reformă a pensiilor este evidentă, dată fiind evoluţia demografică dezastruoasă în care ne aflăm. Riscul este ca din nou, România să pună căruţa înaintea boilor. Perspectiva de a munci până la 70 de ani nu e deloc fericită pentru nimeni. Dacă românii ajung să se pensioneze la această vârstă, date fiind condiţiile de sănătate ale populaţiei la grupa de vârstă de peste 70 de ani, nu vor apuca să se bucure prea mult de pensie. Este drept, bugetul statului are doar de câştigat. Nu va mai cheltui cu pensia românilor mult timp, că nu va mai avea cui da pensia. În acelaşi timp, va încasa de la salariat contribuţii mai mult timp decât o face în prezent. În tot mai multe ţări, vârsta de pensionare este legată de speranţa de viaţă. În unele ţări, vârsta de pensionare diferă între bărbaţi şi femei, femeile pensionându-se la o vârstă mai redusă. Tendinţa şi aici este de a egaliza vârsta la care femeile şi bărbaţii ies la pensie. Există de asemenea posibilitatea în unele ţări de a munci şi după pensionare, dacă te menţii sănătos, în putere şi îţi doreşti să munceşti, la fel cum există posibilitatea de a te pensiona anticipat. Vârsta de pensionare în Norvegia, Suedia şi Finlanda este flexibilă. Asta înseamnă că o persoană îşi poate contracta pensia într-un anumit interval de vârstă. Finlanda are, de pildă, un sistem în care te poţi pensiona între 63 şi 68 de ani, dar vârsta pentru a obţine pensia publică standard este de 65 de ani. Trebuie subliniată importanţa "corelării între speranţa de viaţă şi vârsta de pensionare". După ce au rupt finanţele publice prin pensii speciale plus reducerea ridicolă a vârstei de pensionare în armată, poliţie, pompieri, magistraţi etc., vin acum cu nesimţire să ceară majorităţii societăţii să se sacrifice, muncind mai mult. Eu cred că ar trebui să gândim economic problema, inclusiv din perspectiva economiei politice. Bunăoară, să realizăm că, aşa cum tocmai am spus, soluţiile adevărate nu pot veni de la privilegiaţii sistemului, adică tocmai de la cei care l-au pus pe butuci. Haideţi să gândim pe termen lung şi în mod principial! Dacă avem o inechitate uluitoare în sistem, atunci haideţi să tăiem inechităţile! De ce să muncească profesorul până la 70 de ani, poliţistul sau magistratul care acum se pensionează la 45 de ani nu poate munci până la 65? Dincolo de lungirea perioadei de activitate sau de creşterea economisirii în perioadele active pentru a compensa sărăcia veniturilor la pensie, eventual de deprinderea abc-ului pieţelor de capital pentru plasarea cu randament mai bun a economiilor, soluţii miraculoase pentru a avea venituri mai mari la pensie nu există. Să nu ne facem prea mari iluzii în ceea ce priveşte pensiile private. Pensiile private pot avea randamente mai bune pe hârtie, dar ascund un mare dezavantaj raportat la cele de stat. Pensiile private distribuie doar sumele cu care s-a contribuit efectiv, pe când cele de stat distribuie sumele stabilite prin lege, câtă vreme pensionarul le poate încasa. Cu alte cuvinte, pensia de stat e pe viaţă, pe când pensia privată ţine doar cât ajung sumele cotizate. Şi, în condiţiile în care speranţa de viaţa este în creştere, chiar dacă cu paşi lenţi în România, nu este prea comod să te trezeşti pe la 80 de ani că ţi s-a terminat pensia privată şi că trebuie să te bazezi doar pe cea de stat.
		Domnul Ioan Vulpescu: "Ziua lecturii - spectacolul "formelor fără fond" Sărbătorim astăzi, 15 februarie, Ziua lecturii. În urmă cu exact o lună, la 15 ianuarie, sărbătoream Ziua culturii naţionale, afişând acelaşi festivism anost, formal, lipsit de substanţă, specific unei societăţi pentru care cultura se află mereu la coada listei de priorităţi. Nu demult, Parlamentul respingea un proiect de lege potrivit căruia anul 2020(!) trebuia să fie declarat Anul Promovării Lecturii, după ce anul 2019 a fost Anul Cărţii. Privind din exterior, fără a cunoaşte contextul şi realităţile societăţii româneşti când vine vorba despre cultură, în genere, oricine ar putea crede că România este o ţară în care se citeşte pe nerăsuflate. Însă o scurtă privire aruncată pe sondajele europene, dar şi de la noi din ţară ar spulbera degrabă iluzia unei "Românii educate". A citi nu este un scop în sine şi nici un pretext pentru a interpreta statisticile, într-un sens sau altul. A citi este un act fundamental pentru a cunoaşte şi pentru a genera cunoaştere. Citind, ne structurăm gândirea, o ordonăm, o folosind într-un mod creator. Este un mod activ de a relaţiona cu multele realităţi generate de scriitură. A privi un ecran este un mod pasiv de a relaţiona cu creaţia, ficţiune sau nu. Lipsa lecturii trebuie să fie un semnal de alarmă în legătură cu capacitatea noastră de a genera idei şi soluţii pentru problemele cu care ne confruntăm. Îngrijorarea în legătură cu lipsa lecturii nu are nimic populist, este doar rezultatul responsabilităţii faţă de viitorul nostru, ca naţiune. Cifrele ne înfăţişează o realitate dezolantă. În 2020, "Anul Promovării Lecturii", am înregistrat o scădere a pieţei de carte cu aproximativ 10% faţă de 2019, în timp ce ţări ca Suedia, Finlanda sau Norvegia înregistrau creşteri de 10%, în acelaşi an pandemic faţă de anul precedent. De asemenea, statisticile ne arată că mai puţin de 10% dintre români cumpără cel puţin o carte pe an, în timp ce 35% dintre români nu au citit niciodată o carte. Nu este de mirare, deci, că doar 0,4% din bugetul unei familii din România este alocat pentru achiziţionarea de cărţi, acest lucru plasându-ne la coada clasamentului european în ceea ce priveşte consumul de carte. Acestor cifre nefaste li se poate adăuga şi faptul că din 2015, de la scăderea TVA cu 5% pentru cărţi şi alte produse culturale, nu a mai fost luată nicio măsură pentru susţinerea pieţei de carte. Dar, desigur, anul 2019 a fost Anul Cărţii, anul 2020 ar fi trebuit să fie Anul Promovării Lecturii, iar anul acesta, la 15 februarie, sărbătorim Ziua lecturii - o continuă sărbătoare a "formelor fără fond". Ironic sau nu, tot astăzi, în 1840, se năştea Titu Maiorescu - autorul tezei formelor fără fond. De ziua lui Maiorescu, îl "celebrăm" dându-i dreptate, dovedind că şi astăzi, la aproape 200 de ani de la naşterea sa, societatea românească cultivă în continuare formele fără fond. Cum poate o zi a lecturii să compenseze celelalte 364 de zile în care românii nu citesc? Cum poate o zi a lecturii să-i convingă pe ceilalţi 90% dintre români să cumpere măcar o carte pe an şi să o şi citească, diminuând astfel procentul terifiant de 35% dintre români care nu au citit în viaţa lor o carte? Festivismul nu poate ţine locul realităţii, la fel cum formele nu pot înlocui fondul. Ne confruntăm, aşadar, cu încă un simulacru al conştientizării, al asumării şi, mai ales, al interesului. După 15 februarie, realitatea pieţei de carte şi a nivelului de culturalizare din România va fi aceeaşi, în ciuda tuturor festivităţilor lipsite de substanţă.
		Domnul Mihai Weber: "PSD se va opune, în continuare, vânzării la bursă a companiilor naţionale!" Similar cu poziţia adoptată de alte state europene precum Germania, Polonia sau Ungaria care, printr-o politică economică inteligentă, şi-au protejat şi îşi protejează companiile strategice de privatizări/preluări în această perioadă marcată de crize şi incertitudini provocate de pandemie şi salturile incontrolabile de preţ de pe piaţa energiei, PSD va continua să se opună politicii antinaţionale de vânzare a companiilor valoroase ale statului român, în contextul pandemiei, la preţuri mici, chiar derizorii. Această metodă clasică de distrugere a brandurilor naţionale trebuie să înceteze! PSD a apărat în Parlament avuţia naţională şi capacităţile de producţie profitabile ale statului român încă din anul 2020, prin iniţierea şi adoptarea Legii nr. 173/2020, prin care s-a interzis vânzarea "participaţiilor statului" în perioada de criză generată de pandemie, în următorii 2 ani, când Guvernul Orban a avut tentative de a lăsa autorităţile din România fără nicio pârghie de control în domenii economice strategice, cu mare impact social (energie, bănci etc.). În viziunea noastră, soluţia pentru salvarea sau consolidarea companiilor de stat aflate în dificultate nu este vânzarea, ci capitalizarea. Este necesară pornirea de noi investiţii care să contribuie la protejarea companiilor româneşti şi a locurilor de muncă şi, nu în ultimul rând, care să permită readucerea la viaţă a unor sectoare de activitate şi a unor companii care pot să contribuie la crearea de prosperitate în societate.