Plen
Ședința Camerei Deputaților din 14 septembrie 2021
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.134/23-09-2021

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2021 > 14-09-2021 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 septembrie 2021

6. Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2021 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale (PL-x 281/2021) (rămas pentru votul final).
 
consultă fișa PL nr. 281/2021

 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

  ................................................

Următorul raport îl avem la proiectul de lege de la punctul 12 de pe ordinea de zi.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2021 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale; PL-x 281/2021; suntem în procedură de urgență.

Vom trece la dezbaterea proiectului de lege.

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Guvernului României, care este inițiator.

Vă rog.

Domnul Adrian Dupu (secretar de stat, Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Adrian Dupu, secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova.

Prin proiectul de act normativ se propun măsuri privind înființarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni și a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, ca structuri cu personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, prin preluarea activității celor două structuri deja existente în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, acestea neavând în prezent personalitate juridică.

Activitatea concretă din ultima perioadă a evidențiat necesitatea asigurării condițiilor necesare funcționării în cele mai bune condiții a acestor structuri, astfel încât să poată fi atinse obiectivele avute în vedere de legiuitor la înființarea acestor structuri.

În aceste condiții se impune realizarea unui nivel de reprezentare pe plan intern și extern corespunzător, respectiv creșterea capacității instituționale în relațiile cu autoritățile din statele unde trăiesc comunități de români și eficientizarea derulării activităților.

Susținem raportul comisiei, în forma adoptată.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt din partea grupurilor parlamentare la dezbateri generale?

Doamna deputat Viorica Sandu, Grupul PSD. Vă rog.

Se pregătește domnul deputat Ilie-Alin Coleșa, Grupul AUR.

Doamna Viorica Sandu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova ar fi trebuit să fie instituții strategice care să sprijine în mod real nevoile milioanelor de români plecați în străinătate pentru o viață mai bună.

Din nefericire, din 2019, de când au venit la guvernare liberalii și coaliția de guvernare, nu doar că nu au gândit o reformă care să ne readucă acasă familiile extinse sau să le ajute în procesul de integrare din diaspora, ci s-au întrecut în eforturile de a crea sinecuri pentru prietenii de partid.

Atribuirea de personalitate juridică și revizuirea obiectivelor acestor două structuri atât de importante erau necesare, asta mai ales după ce tot Partidul Național Liberal a desființat Ministerul Românilor de Pretutindeni, creat de Partidul Social Democrat. Și țin să vă reamintesc că atribuțiile Departamentului pentru românii de pretutindeni s-au dovedit a fi un copy-paste din textul care a înființat, în 2017, ministerul, lucru care a reconfirmat că schimbarea Partidului Național Liberal nu viza o reformă în sprijinul celor 5 milioane de români de peste graniță, ci înlăturarea unor angajați cu experiență doar pentru a-și putea numi proprii oameni politici în funcții.

Această ordonanță a suplimentat numărul de posturi din aceste structuri, de la 56 la 79, în cazul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, respectiv de la 31 la 66 de posturi în cazul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova. Vorbim despre valuri de angajări în sistem, într-o perioadă de criză, lucru care nu a avut niciun impact real în beneficiul românilor de dincolo de granițe.

Partidul Social Democrat nu poate și nu va gira aceste nonreforme PNL-iste.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulțumesc și eu, doamnă deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ilie-Alin Coleșa, Grupul AUR.

Se pregătește domnul deputat Daniel Andrei Gheorghe, Grupul Partidul Național Liberal.

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Da, așa este, cum zicea și predecesoarea mea.

Aceste instituții, care, începând de acum vor căpăta personalitate juridică,l au fost doar un instrument prin care sinecurile de partid și-au ocupat un post călduț.

Da, acest lucru nu este specific doar Guvernelor PNL și în niciun caz celor PSD.

Lipsa de reprezentare a intereselor și a drepturilor fundamentale pentru românii de pretutindeni sunt probleme de cel puțin 30 de ani. Ei n-au fost reprezentați în niciun fel, drepturile și libertățile lor fundamentale n-au fost apărate în niciun fel, țările din jurul granițelor, unde avem români, au călcat în picioare drepturile lor, fără a fi ajutați deloc.

De exemplu, Tratatul cu Ucraina, așa trădător cum este el, nu a fost pus în aplicare. Acel tratat prevede crearea unor euroregiuni în care, conform proporționalității etnice, să fie create și școli cu predare în limbile minorităților.

Ce s-a întâmplat în Ucraina? Din 330 de școli, aproximativ, cu predare în limba română sau mixte, au mai rămas 36. Aceasta nu s-a întâmplat doar din 2019. Aceasta s-a întâmplat cel puțin în ultimii 30 de ani. Așteptăm o schimbare de paradigmă în apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale românilor din comunitățile istorice din Republica Moldova și cei din diaspora.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Daniel Andrei Gheorghe, Grupul PNL.

Se pregătește doamna Geanina-Daniela-Simina Tulbure, deputat al USR.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Pe fond, ceea ce au spus anterior și cei doi vorbitori colegi de-ai noștri din Camera Deputaților este corect, dar să nu uităm un lucru, că de 32 de ani ne confruntăm cu această situație. Să nu uităm un lucru, la un moment dat Ministerul pentru Relația cu Românii de Pretutindeni devenise un fel de agenție turistică și să nu uităm că, din păcate, niciunul dintre guvernele de până acum nu au avut o strategie aplicată cu privire la comunitățile românești.

Și avem două tipuri de comunități românești, din cei aproximativ 9 milioane de români care trăiesc în afara granițelor actuale ale României - subliniez actuale - și nu definitive. Vorbim despre comunitățile istorice din Basarabia, Republica Moldova de astăzi, din Ucraina, din Serbia, din Balcani, și vorbim despre diaspora, românii care au plecat peste hotare și care sunt în Europa Occidentală, în America de Nord și chiar în alte părți ale lumii.

Cred că este fundamental - și o spun în calitate de președinte al Comisiei comune pentru integrarea europeană a Republicii Moldova dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova - ca România să aibă o strategie fermă, o strategie pentru relația cu Republica Moldova, ca al doilea stat românesc, o strategie fermă pe ceea ce înseamnă păstrarea identității comunităților istorice românești umilite, batjocorite, amenințate cu asimilarea peste tot în jurul granițelor României și de asemenea o strategie adaptată pentru noile comunități românești, cele din diaspora, cele care trăiesc astăzi în Italia, Spania, Franța, Germania, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii și alte părți ale lumii.

Din păcate, prin bugetele publice anuale, indiferent dacă vorbim despre un secretariat de stat ori de un minister, acordăm niște sume derizorii în ceea ce privește susținerea acestor comunități, niște sume care sunt de râs.

Uitați-vă doar ce face Ungaria cu privire la păstrarea identității maghiare a comunităților maghiare din afara Ungariei.

Uitați-vă ce fac alte țări din Europa, inclusiv vecini de-ai noștri, în această chestiune.

Și cred că este fundamental, pentru că este aici reprezentantul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, domnule secretar de stat, să înțelegem că relația noastră cu Republica Moldova nu este o relație între doi vecini și nici între doi parteneri, este o relație între frați. Suntem români pe ambele maluri ale Prutului, avem o singură identitate comună românească și un singur viitor comun împreună, ca mare națiune română în Europa. Eu cred în acest lucru și vreau să vă amintesc un aspect, că această componentă a legăturii speciale dintre România și Republica Moldova a fost subliniată inclusiv în cadrul vizitei președintelui Parlamentului de la Chișinău, domnul Igor Grosu, și întâlnirii pe care acesta a avut-o cu președintele Ludovic Orban, președintele Camerei Deputaților, și acel discurs, din păcate, a scăpat atenției publice, în care președintele Parlamentului de la Chișinău a reiterat aceste aspecte de identitate comună și de destin comun, în care noi credem, ca români.

Și, de asemenea, aș dori să vă mai spun un aspect. Poate că este bine că se fac angajări la aceste niveluri în Parlamentul României și cred că avem nevoie de foarte mulți oameni care să lucreze pentru comunitățile românești. Am avea nevoie de un minister care să reprezinte - chiar unul dintre cele mai importante ministere din Guvernul României - și nu aici cred că este problema, nu cred că este o problemă dacă se vor angaja oameni în aceste structuri.

Dar, unde văd eu o problemă și unde am protestat public? Am fost uimit să văd, în cursul acestui an, cum au fost tăiate de la finanțare o serie de reviste și publicații culturale, științifice, academice, unele chiar cu componentă identitară istorică deosebită, care apar la Chișinău și la Cernăuți. Și vă dau câteva exemple - "Mesagerul Bucovinean" de la Cernăuți, "Natura" de la Chișinău, "Literatură și artă" de la Chișinău, revista regretatului academician Nicolae Dabija, una dintre personalitățile fundamentale ale redeșteptării românismului basarabean după 1989 și 1991, apoi după declararea independenței Republicii Moldova. Și mi se pare fundamental ca aceste publicații, simbol pentru păstrarea identității românești în Basarabia și Bucovina, călcate de șenilele criminalului Stalin, să beneficieze de susținerea statului român. Statul român trebuie să protejeze continuitatea românească, peste tot, acolo unde este ea!

În concluzie, mi s-ar părea foarte corect ca, odată cu aceste modificări care apar la nivelul departamentelor guvernamentale, să vedem un respect și să vedem o mai mare aplecare spre ceea ce înseamnă păstrarea culturii naționale în Basarabia și Bucovina și spre ceea ce înseamnă românismul, pentru că suntem români și pentru că dumneavoastră sunteți în Guvernul României ca să păstrați vie această identitate a noastră, iar Guvernul României să facă o prioritate din românii din afara granițelor, români din diaspora, români din comunitățile istorice, români din Bucovina, din Basarabia, din Serbia și de peste tot pe unde mai trăiesc ei astăzi, în Italia, în Spania ori în America.

Noi, toți românii, ar trebui să ne gândim mult mai mult la frații noștri și să nu-i mai lăsăm abandonați și neglijați!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumim, domnule deputat.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Simina Tulbure, Grupul USR.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Bineînțeles că Grupul USR PLUS va susține ca Departamentul pentru Românii de Pretutindeni să aibă personalitate juridică și să fie ordonator de credite, ca să putem să avem libertatea să facem mai multe proiecte în acest departament.

Dar, pentru că a venit acest subiect la plen, voi profita și vă voi spune un lucru.

Dragi colegi, nu e suficient să facem DRP ordonator de credite. Nu e suficient să avem 8,2 milioane de lei, buget acordat acestui departament. Nu este absolut deloc suficient pentru românii din diaspora care, da, unii dintre ei vor să se întoarcă acasă și alții vor să păstreze legătura cu România și nu vor să se întoarcă.

Și vreau să vă spun un lucru - ca să putem, să facem ca românii să se întoarcă acasă, în primul rând trebuie să începem cu România.

Dragi colegi, cei care ați fost aici, înainte, timp de 30 de ani nu s-a făcut absolut nimic pentru ca acești români să vină acasă și trebuie să începem cu adevăratele reforme în tot ceea ce înseamnă digitalizarea instituțiilor publice, fiindcă românii din afară încă stau și așteaptă ore în șir să obțină un act administrativ sau așteaptă ore în șir ca să voteze la orice tip de alegeri. Deci, ca să începem cu adevărat reforma sistemului pentru românii din diaspora, de fapt, trebuie să începem cu această țară.

Așa că, încurajez toate propunerile legislative care țin de digitalizarea instituțiilor - econsulat.ro sau ghiseul.ro sau oricum s-ar numi aceste platforme - ca românii din diaspora să aibă aceleași drepturi ca și românii din țară. Eu propun să începem de aici, în primul rând, ca ei să aibă aceleași drepturi ca noi, cei care trăim în țară. Am stat aproape zece ani în afară și am fost discriminată de fiecare dată atunci când am interacționat cu statul român.

Și, da, am fost la guvernare, însă dacă tot suntem în acest moment, momentul zero - și pentru antevorbitorul meu - sunteți la guvernare, așa că, haideți să începem să facem românii să conteze și diaspora să fie o prioritate la guvernare de acum! (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumim, doamnă deputat.

Suntem în procedură de urgență. A mai solicitat cuvântul domnul deputat Boris Volosatîi și, cu îngăduința dumneavoastră, să-i permitem și dânsului să completeze, probabil, prima intervenție a colegului de la AUR.

Vă rog.

Domnul Boris Volosatîi:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Eu, nu o dată, cu mare emoție, vă vorbesc de la această tribună, pentru că sunt și deputat de diaspora, dar sunt și basarabean care am trăit și am muncit în această parte a țării, pe nedrept tăiată din trupul României Mari. (Aplauze.)

Eu, nu din auzite, nu din acte normative, eu știu din propria mea experiență, cât timp am așteptat să mi se acorde cetățenia pe care nu am refuzat-o nici eu, nici părinții mei. N-am auzit niciodată încă până astăzi, de 30 ani, ceea ce am auzit astăzi și mă bucură foarte mult, că, dacă se creează și se fac aceste lucruri din partea țării noastre, România, trebuie să ajungă acești bani exact acolo unde trebuie să ajungă, nu la guvernanți care fură pe ambele maluri ale Prutului, în egală măsură. Să ajungă la cel care merită să ia acești bani, să ajungă la producătorul, să ajungă la fermierul, să ajungă la cetățeanul român de dincolo de Prut.

Am fost în mai multe regiuni unde trăiesc români în toți Balcanii, în această perioadă de timp, și am văzut că până acum, în special, s-a dus o politică antiromânească în aceste state. Românii de acolo sunt abandonați în totalitate!

Dacă nu ar fi încă biserică, nu s-ar mai vorbi românește în multe regiuni istorice unde au trăit și trăiesc românii noștri. (Aplauze.)

Dacă vrem să stăm în picioare, dacă vrem să nu stăm cu mâna întinsă în fața națiunilor europene, dați, ca aceste 9 milioane de români, aflați volens-nolens în afara hotarului României, să simtă grija noastră. Or, eu pentru asta am luat acest mandat. Am șase nepoți, toți sunt foarte bine și eu aș putea să stau acasă. Am venit să aduc dreptate pentru românii care se află în afara granițelor țării.

Vă rog să mă susțineți în acest demers!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumim, domnule deputat.

Vă rog, doamnă deputat Natalia-Elena Intotero, Grupul PSD, o completare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Și eu, la rându-mi, susțin această inițiativă legislativă.

Am ascultat cu mare atenție toate intervențiile și îi felicit pe fiecare coleg, colegă în parte care susțin această inițiativă, însă am văzut colegi intrigați, vorbind de la tribuna acestui Parlament, că nu s-a făcut - și pe bună dreptate - trebuia să se facă mai mult pentru românii din afara granițelor, fie că vorbim despre comunitățile istorice, fie că vorbim despre diaspora.

A fost un minister. Cred că acel minister ar trebui să continue și să fie dezvoltat.

Din păcate, actuala coaliție - coaliția care a fost până acum - nu a mai dorit acest lucru.

De asemenea, am văzut unii colegi inflamați, spunând că pentru românii din comunitățile istorice trebuia să se facă mai mult.

Da, și dumneavoastră, stimați colegi de aici, din stânga mea, ar fi trebuit să susțineți, atât timp cât ați fost la guvernare, un buget mai mare pentru românii din afara granițelor, să susțineți amendamentele la vremea respectivă, să susțineți bursele pentru Ucraina. Din păcate, au fost alocați bani doar acum, la rectificarea bugetară. Și să-i ajute bunul Dumnezeu pe toți cei care lucrează în acest domeniu, să poată să le acorde aceste burse, pentru că este o muncă titanică și ar fi păcat - un proiect început cu mulți ani, când pentru prima dată la vremea respectivă elevii claselor I au beneficiat de burse, apoi elevii claselor a II-a, a III-a, iar acum e rândul elevilor de clasa a IV-a.

Așa că, să lăsăm declarațiile politice, să ne dăm mână cu mână și să facem mai mult pentru românii din afara granițelor.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc și eu, doamnă deputat.

Nefiind amendamente admise sau respinse, proiectul de lege merge la votul final.

Stimați colegi,

Am epuizat programul zilei de astăzi.

Declar ședința închisă și îl invit la microfon pe domnul vicepreședinte Grindeanu, pentru răspunsuri la interpelări.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 24 ianuarie 2022, 21:40
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro