Mircea Roșca
Mircea Roșca
Ședința Camerei Deputaților din 14 aprilie 2021
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.58/26-04-2021

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Interogare > Rezultate > 14-04-2021 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 aprilie 2021

 Fragmente relevante pentru următoarea interogare: 
Vorbitor: Mircea Roșca

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

Mircea Roșca - comentarii privind ghidul lingvistic intern realizat de Unitatea pentru Egalitate, Incluziune și Diversitate, din cadrul Direcției Generale pentru Personal a Parlamentului European;

Domnul Mircea Roșca:

Mulțumesc, domnule președinte.

Recent a fost adus în atenția publică un ghid lingvistic intern realizat de Unitatea pentru Egalitate, Incluziune și Diversitate, din cadrul Direcției Generale pentru Personal a Parlamentului European.

Faptul că existența acestui ghid a devenit publică a suscitat emiterea unui comunicat din partea biroului de presă al Parlamentului European. În acesta se precizează că ghidul asigură utilizarea unui limbaj nediscriminatoriu și incluziv. Este recomandată utilizarea termenului incluziv "părinți" în loc de mamă sau tată, strict în contextul formularelor administrative și al contextelor asemănătoare.

Cu alte cuvinte, mamă și tată, primele cuvinte pe care le învață și rostește un om, nu mai trebuie folosite, ci este recomandată versiunea neutră de părinte.

Ne întrebăm, desigur, pe cine poate deranja mama sau tatăl?

De când politica aceasta nouă a limbajului a devenit o prioritate europeană? Cumva pandemia, criza economică, euroscepticismul au ajuns pe plan secundar pentru Uniunea Europeană?

Chiar dacă este doar un ghid, nu rămâne un fapt fără însemnătate. El indică o direcție spre o politică nouă. Există deja țări care au luat decizia ca în actele administrative și civile să nu mai folosească termenii "mamă" și "tată", primele cuvinte rostite de fiecare copil.

Un alt exemplu din același document - să nu se mai vorbească de sex biologic, ci de sexul atribuit - adică să nu mai spunem băieților, băieți, și fetelor, fete, pentru că asta vor decide ei, la maturitate, ce sunt, adică ceea ce fac mama și tata, punându-le nume de băieți sau fete, nu e corect politic.

Serios? Este cumva o glumă? Se pare că nu!

Doresc să trag un semnal de alarmă care să ne invite pe noi, ca români, să ne întrebăm, spre ce ne îndreptăm? Care ne sunt valorile? Care ne sunt principiile după care ne guvernăm viețile și țara?

Pe de altă parte, consider că este necesar ca partidele politice din România să-și definească și să-și asume identitatea ideologică în ceea ce privește partea cultural-morală, putând astfel fi în acord cu cei care ne mandatează pe noi ca reprezentanți. România este o țară creștină. Românii care ne-au dat mandat de reprezentare să conducem această țară, în covârșitoarea lor majoritate, sunt creștini, iar gândirea și simțirea lor cu privire la aceste teme este inspirată de fundamentele creștine ale civilizației europene.

Crezul liberal nu a fost vreodată separat de această poziționare creștină.

De aceea, este foarte important să ne definim poziția. Ca politicieni, ca partide, ca familii politice din care facem parte. Dacă susținem că suntem creștini și că reprezentăm în funcțiile noastre politice creștinii din România, care ar trebui să fie poziționarea noastră față de astfel de derapaje?

Poți fi creștin fără să ții seamă de învățăturile Bibliei?

Neclaritatea identitară o proiectăm și în valorile credinței? Noile ideologii vor veni și în țara noastră ca recomandări, fie și numai administrative la început. Acesta poate fi un apel premergător unei perioade complicate. Dacă nu știm cine suntem și cine ne conduce, cum vom avea tăria să spunem ce este bine sau rău, adevărat sau fals, valoare creștină sau nu?

Este un moment în care ar trebui să alegem dacă vom fi sau nu repere pentru generațiile viitoare. Nu vom putea fi dacă nu ne asumăm valorile și convingerile noastre creștine.

Sunt oare toate aceste teme de adevărat interes? Asta trebuie să ne preocupe pe noi? Să ne fie rușine să vorbim despre mamă și tată?

Dacă vom fi dispuși să acceptăm așa ceva, atunci vom accepta chiar orice. Iar când acceptăm orice agendă care ne este străină, cine mai suntem noi de fapt?

Care ne este filiația identitară în materie de morală, valori sau crez politic? Mă întreb, oare cum ar fi reacționat Brătienii dacă le-ar fi fost prezentată o astfel de propunere? Cum ar fi dat ochii cu propriile lor mame? Iar cum vom da noi ochii cu mamele noastre dacă ne vom rușina vreodată să le numim, așa cum simțim în suflet și cum am primit de la Dumnezeu?

Mulțumesc. (Aplauze.)

     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 30 noiembrie 2021, 6:34
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro