Plen
Ședința Camerei Deputaților din 10 martie 2021
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.33/22-03-2021

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2021 > 10-03-2021 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 martie 2021

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8,24.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Marius-Constantin Budăi, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Laurențiu-Dan Leoreanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganț și de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Bună dimineața, dragi colegi!

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 10 martie 2021, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Și, pe scurt, vă spun doar că trebuie să ne încadrăm în cele trei minute alocate fiecărui coleg pentru a putea tot mai mulți colegi să se înscrie în timpul acordat.

Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă și se va face pe grupuri parlamentare.

 
Nicolae Georgescu - declarație politică intitulată De la România educată, la România mințită;

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Georgescu Nicolae, deputat al PSD.

 

Domnul Nicolae Georgescu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "De la România educată, la România mințită".

Mecanismul European de Redresare și Reziliență a reprezentat o oportunitate, așa cum ne spunea chiar președintele României, pentru toți românii.

În fapt, după ce președintele României a venit și s-a lăudat cu cifrele fabuloase pe care România ar fi trebuit să le primească în urma acestui Mecanism de Redresare și Reziliență, și anume 80 de miliarde de euro, am constatat, în fapt, că România nu primește decât 30 de miliarde de euro și, după ceva timp, că din aceste 30 de miliarde de euro doar 14 miliarde de euro, în rest sunt credite. Credite pe care, la momentul acesta, nici președintele României, nici Guvernul nu știu să ne spună cine le va plăti. Autoritățile locale? Administrațiile județene? Sau Guvernul României?

O problemă extrem de dificilă pentru România, pentru că, pe lângă această situație complicată, nu avem consecvență.

Educația, din toată această sumă, a primit - a fost o propunere din partea Guvernului României, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, să primească 3,18%.

În fapt, Partidul Social Democrat, prin reprezentanții săi la nivel european, prin europarlamentarul Victor Negrescu, prin parlamentarii din Camera Deputaților - știți foarte bine, săptămâna trecută, a avut loc la Camera Deputaților, la Comisia pentru învățământ, sub organizarea doamnei Natalia Intotero, o dezbatere publică prin care Partidul Social Democrat a solicitat ca din sumele alocate României, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Educației să-i revină 10%.

A fost un succes pentru că la sfârșitul acestor dezbateri toți factorii participanți, toți factorii care contribuie, într-o formă sau alta, la bunul mers al Educației au ajuns la concluzia că suma de 10% garantată din toată această sumă este una corectă pentru Educație.

Surprizele mari însă stau să vină. Președintele României, de la susținerea declarată începând cu primul mandat, pentru Educație, știți foarte bine

 
   

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionați, vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Nicolae Georgescu:

... a ezitat. Președintele României a ezitat să susțină public acest lucru.

Și cred că ar trebui ca, în loc să solicite ministrului justiției să reia anumite dosare și anumite decizii definitive, să facă un apel public și să solicite ministrului educației să garanteze 10% din PNRR pentru Educație, astfel încât Educația României să beneficieze de această imensă oportunitate pe care Uniunea Europeană ne-o oferă.

Vă mulțumesc.

Deputat de Argeș, Georgescu Nicolae.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos, domnule deputat.

 
Dumitru Mărculescu - declarație politică cu titlul Guvernul finanțează studiul de fezabilitate pentru culoarul Lugoj - Drobeta-Turnu Severin - Craiova - Calafat;

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Mărculescu Dumitru.

Se pregătește, din Grupul parlamentar al USR PLUS, Özmen Oana-Marciana? Nu este.

 

Domnul Dumitru Mărculescu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi, pe care o voi prezenta, se numește "Guvernul finanțează studiul de fezabilitate pentru culoarul Lugoj - Drobeta-Turnu Severin - Craiova - Calafat".

România se dezvoltă prin investiții în infrastructura de transport. Un exemplu concret în acest sens este reprezentat de faptul că Guvernul a decis să finanțeze, cu 20 de milioane de lei, demararea unui proiect de infrastructură extraordinar de important pentru regiunea Olteniei. Este vorba de culoarul rutier Lugoj - Drobeta-Turnu Severin - Craiova - Calafat, culoar care va lega Oltenia de Banat și de Europa Centrală.

Acest proiect de infrastructură rutieră va dinamiza investițiile în regiunea Olteniei. Cu toții traversăm o perioadă complicată, iar economia trebuie să se dezvolte, astfel încât să fie create noi locuri de muncă, dar, mai cu seamă, să fie create locuri de muncă bine plătite.

Astfel, Guvernul a aprobat finanțarea studiului de fezabilitate a acestui proiect de infrastructură majoră. Marele avantaj este constituit de poziționarea pe coridorul de conectivitate Oltenia - Banat, care se suprapune coridorului european Orient East-Med, care unește Europa Centrală cu porturi de la Marea Nordului, Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Mediterană.

Pentru dezvoltarea României și pentru a atrage investiții este nevoie de infrastructură. Toți marii contributori la bugetul național, toți marii angajatori din Oltenia au solicitat de mulți ani guvernanților demararea acestui proiect de infrastructură rutieră.

După ani de zile în care nu s-a făcut nimic concret, Guvernul, condus de Florin Cîțu, vine cu această decizie majoră. Mult așteptatul culoar de transport Lugoj - Craiova - Calafat, care să lege Oltenia de Europa Centrală, prinde contur datorită unui Guvern responsabil.

Viitorul drum expres între Craiova și Lugoj va face legătura cu Coridorul IV, dar va asigura și facilități suplimentare de transport privind capacitatea de navigabilitate a Dunării.

Culoarul Lugoj - Drobeta-Turnu Severin - Craiova - Calafat va facilita accesul din Regiunea istorică Banat spre Capitala României, dar va asigura și transportul de marfă înspre și dinspre Peninsula Balcanică.

Așa cum am promis, investițiile reprezintă o prioritate pentru Guvern. Datele furnizate de Ministerul Finanțelor...

 
   

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă rog să concluzionați, domnule deputat.

 
 

Domnul Dumitru Mărculescu:

...confirmă obiectivul PNL de a ieși din criză și de a dezvolta România prin investiții masive în infrastructură, o politică deosebită, fundamental de cea a PSD, care s-a bazat pe stimularea consumului excesiv.

Investițiile din anul acesta sunt de aproximativ 62 de miliarde de lei, aceasta fiind singura soluție pentru a avea o economie competitivă în viitor. Concret, investițiile masive în infrastructură cresc nivelul de trai al românilor, dar și atractivitatea economică a localităților. Apar noi investiții private, noi afaceri, noi locuri de muncă. Cu alte cuvinte, o viață mai bună pentru români.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumim.

 
Oana-Alexandra Cambera - declarație politică ce are ca subiect Planurile urbanistice, între verde și gri;

Doamna deputat Özmen Oana-Marciana? Nu este.

Cambera Oana-Alexandra?

Vă rog, doamnă deputat.

 

Doamna Oana-Alexandra Cambera:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Stimați români,

Am asistat, săptămâna trecută, la dezbaterea Bugetului și am constatat, din nou, că este nevoie de decizii responsabile și este nevoie să urmărim o dezvoltare pe termen lung, și nu populismul politic.

Vin astăzi către dumneavoastră cu un subiect de interes, care nu ar trebui să poarte o culoare politică, și anume dezvoltarea urbanistică din România.

După cum probabil mulți știți, consilierii USR PLUS din Consiliul General al Municipiului București au susținut suspendarea PUZ-urilor coordonatoare de sector. Și sper astfel că am intrat pe un drum al responsabilității urbanismului pe viitor.

Dezvoltările urbanistice haotice afectează nu doar marile municipii, ci și zonele limitrofe, așa cum este și Ilfovul, care, nu știu câți dintre dumneavoastră cunosc, are cea mai mare creștere a populației din ultimii 10 ani.

Majoritatea administrațiilor publice locale însă preferă în continuare să utilizeze mecanismul PUZ-urilor derogatorii.

Majoritatea administrațiilor publice din România încă manifestă o lipsă gravă de interes pentru actualizarea Planurilor Urbanistice Generale, pentru care, de multe ori, s-a depășit termenul legal de actualizare.

În momentul de față, fondurile necesare actualizării PUG-urilor sunt prevăzute în bugetul de stat.

Și vin să susțin utilizarea acestor fonduri în special pentru unitățile administrativ-teritoriale din aceste mari aglomerări urbane, unde sunt mari schimbări în urbanism.

Cred că acesta este momentul oportun să luăm în calcul în mod real strategii urbanistice de dezvoltare metropolitană.

Foarte puține investiții urbane din marile aglomerări au în prezent impact asupra unei singure unități administrativ-teritoriale.

O treime din locuințele construite în ultimii 10 ani sunt situate în zonele periurbane și suburbane Capitalei. Iar simplul fapt că cel puțin un sfert din populația României trăiește în zone suburbane și periurbane vine să susțină necesitatea unor politici publice specifice și a unei legiferări în domeniul urbanismului, actualizată acestui context.

Și, din toate aceste considerente, reiterez nevoia sistematizării legiferării într-un cod al amenajării teritoriale, urbanistice și de construcții.

Este momentul în care trebuie să aplicăm soluții care să ducă la creșterea calității vieții și a spațiului locuit. Este tot ceea ce ne dorim. Nu mai vrem să vedem blocuri...

 
   

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă rog să concluzionați.

 
 

Doamna Oana-Alexandra Cambera:

...printre case, supraetajări și mai ales construcții care mănâncă din spațiul verde, pentru că norma europeană prevede 26 de metri pătrați/cap de locuitor, iar în București în momentul de față avem 10 metri pătrați/cap de locuitor.

Vin să susțin din Parlamentul României un urbanism coerent, sens în care îi invit alături de mine pe toți colegii parlamentari interesați de subiect și pe reprezentanții administrației publice locale și județene.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumim frumos.

 
Lilian Scripnic - declarație politică: Medicina de familie - Cenușăreasa sistemului de sănătate românesc;

Domnul deputat Scripnic Lilian?

După care se pregătește domnul deputat Petrețchi Nicolae-Miroslav. Nu e.

După aceea, domnul Coarnă.

 

Domnul Lilian Scripnic:

Bună ziua!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Medicina de familie - Cenușăreasa sistemului de sănătate românesc".

În plină criză epidemiologică, Guvernul se comportă ca și cum ar fi mama vitregă a medicinei de familie, transformând asistența medicală primară într-o adevărată Cenușăreasă a sistemului de sănătate românesc.

Noile realități sanitare au redefinit locul și rolul medicului de familie în societate. În timp ce Guvernul a folosit medicii de familie, pe durata pandemiei, pentru utilitatea lor publică, statutul acestora este, astăzi, reglementat de Legea nr. 95/2006, o lege adoptată în urmă cu 15 ani, potrivit căreia medicina de familie este o profesie liberală. Trebuie neapărat să modificăm actul normativ - ori lăsăm, în continuare, medicina de familie în domeniul profesiilor liberale, dar o plătim la adevărata valoare a prestațiilor, ori o echivalăm și o plătim la nivelul personalului medical din unitățile sanitare publice.

Doamnelor și domnilor,

Problemele medicilor de familie sunt grele și copleșitoare, dar cea mai acută este cea a subfinanțării - de la plăți ridicole pe serviciu, la obligativitatea de achiziționare a formularelor tipizate de la CNAS și a dezinfectantelor sau materialelor de protecție. În plus, numărul de consultații pe zi care se decontează este limitat, consultațiile care au loc sâmbăta și duminica nu se decontează, iar, în lipsa unor înlocuitori asigurați de CNAS, medicii de familie nu pot să își ia concediul legal de odihnă. La toate acestea se adaugă îngrădirea prescrierii de investigații și analize, funcționarea defectuoasă a softului privind cardul de sănătate, controalele abuzive ale Casei, și exemplele ar putea continua.

Stimați guvernanți,

În loc să vă preocupați de achiziții aberante, sub umbrela stării de alertă, și să vă raportați la pandemie ca la o cloșcă ce vă produce ouă de aur, mai bine ați rezolva problemele celor aproape 11.000 de medici de familie din România, dintre care 231 sunt din județul Galați. În numele românilor care au nevoie, mai mult decât oricând, de asistență medicală primară, vă cer să respectați medicii de familie, să îi plătiți corespunzător, să le creați condiții de lucru ca să-și îndeplinească meseria!

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat Lilian Scripnic, Circumscripția electorală nr. 18 Galați.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos.

 
Dumitru Coarnă - declarație politică despre importanța independenței justiției într-un stat de drept;

Domnul deputat Coarnă.

Se pregătește domnul deputat Lasca.

 

Domnul Dumitru Coarnă:

Da.

Domnule președinte,

Mulțumesc.

Bună dimineața tuturor!

Declarația mea de astăzi este despre justiție. Pentru că, în opinia mea, dacă justiția nu funcționează, problemele vor fi extrem de complicate.

Și o să încep cu un citat dintr-un scriitor spaniol care spunea că "Acolo unde justiția nu funcționează e periculos să ai dreptate",

Statul de drept trebuie să aibă ca fundament o justiție independentă, imparțială, fără privilegii și fără discriminări, astfel încât orice persoană care încalcă legea să poată fi trasă la răspundere, așa cum prevăd dispozițiile art. 16 din Constituția României - cetățenii sunt egali în fața legii.

Însă, înainte de a ne gândi cum să desființăm Secția Parchetului de pe Înalta Curte de Casație și Justiție dedicată investigării infracțiunilor din justiție, trebuie să analizăm impactul unei astfel de reglementări asupra sistemului judiciar și, nu în ultimul rând, asupra cetățeanului, care este beneficiarul direct al actului de justiție.

Trebuie să oferim suficiente garanții magistraților, în scopul respectării independenței acestora. Garanții care să vizeze modul în care aceștia pot fi urmăriți penal și trimiși în judecată, dar, în același timp, să nu reprezinte piedici insurmontabile în ancheta penală a acestora.

Ceea ce se dorește prin inițierea Proiectului de Lege privind desființarea SIJ este întoarcerea la primitivismul perioadei de dinainte de 2018, în care justiția era aservită DNA, iar DNA dădea raportul președintelui. Perioadă în care justiția se făcea la televizor, cu surle și trâmbițe, în talkshow-uri erau analizate cazuri, prezentate probe și constatate vinovății sau nevinovății. Este o perioadă neagră în istoria dreptului românesc, în care oameni nevinovați, poate, au ajuns la închisoare, iar vinovații se află în libertate. O perioadă în care independența judecătorului a fost ea însăși închisă pe nedrept. O perioadă pe care România a depășit-o.

Iar Proiectul de Lege privind desființarea SIJ nu aduce nicio garanție că, prin desființarea acestei Secții Speciale, România își va urma parcursul democratic european și nu se va întoarce la metehnele trecutului.

Cu riscul de a mă repeta, subliniez faptul că este în interesul poporului român de a lupta pentru justiție, pentru că protejând justiția se protejează pe sine.

Beneficiarul principal al garanțiilor oferite de sistemul judiciar este cetățeanul, căruia trebuie să i se asigure dreptul la un proces echitabil, drept care ar deveni iluzoriu în lipsa unei justiții independente care să decidă exclusiv potrivit legii, în afara oricărei forme de presiuni exterioare.

Fac această precizare în contextul în care chiar și Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ Proiectului de Lege privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, proiect susținut de Ministerul Justiției, prin domnul Stelian Ion.

Deputatul USR Stelian Ion a declarat anterior, înainte de a deveni ministru al justiției, că sub actuala procedură procurorii-șefi vor fi suspectați că sunt oamenii cuiva din lumea politică și că ar trebui să se țină cont și de reacția asociațiilor de magistrați cele mai relevante, care cer modificarea legii, în sensul ca factorul politic să fie diminuat și că ar trebui acordat un rol mai importat Secției pentru Procurori din CSM. Mai mult decât atât, avizul CSM să fie conform, nu consultativ.

Ce spune în prezent domnul ministru? Susține desființarea SIJ printr-un proiect de lege din care au fost eliminate anumite prevederi care ar fi putut oferi magistraților garanția independenței.

În forma inițială a proiectului, începerea urmăririi penale a magistraților...

 
   

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionați, vă rog.

 
 

Domnul Dumitru Coarnă:

Mai mă lăsați un minut, vă rog.

...urmăririi penale a magistraților era condiționată de avizul Procurorului General, iar procurorii și judecătorii puteau fi trimiși în judecată doar cu avizul secțiilor CSM.

Aceste prevederi fiind înlăturate, soluția normativă propusă spre adoptare nu este însoțită de instituirea unor garanții menite să dea eficiență principiului independenței justiției prin asigurarea unei protecții adecvate a judecătorilor și procurorilor împotriva unor eventuale presiuni exercitate asupra lor.

Chiar Înalta Curte de Casație și Justiție, prin vocea președintelui acesteia, judecătoarea Corina Corbu, a criticat dur proiectul ministrului justiției, Stelian Ion, de desființare a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție. Potrivit judecătoarei Corbu, proiectul ministrului justiției nu rezolvă niciuna dintre problemele de fond, având în vedere că justițiabilii trebuie să aibă garanția că justiția se face numai în sala de judecată.

Raportat la necesitatea existenței unor garanții reale în vederea respectării independenței justiției, fac referire și la procedura de numire a procurorilor-șefi din Parchetul General, DNA și DIICOT, care, în maniera în care a fost modificată în 2005, prezintă un risc și un grad înalt de politizare.

Lucrul acesta a fost făcut de doamna Monica Macovei, prin procedura de numire a procurorilor-șefi din Parchetul General, DNA și DIICOT, întrucât aceasta și partidul din care făcea parte și-au dorit politizarea Parchetului General și a celor două secții din cadrul acestuia, astfel încât cine deține puterea politică să aibă în buzunar și puterea judecătorească.

Argumentul Monicăi Macovei a fost că dacă numirile șefilor Parchetului...

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă rog, domnule deputat, vă rog, concluzionați.

 
 

Domnul Dumitru Coarnă:

O să concluzionez, dar mai aveam 4 fraze, dar vă respect.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă rog, că și ceilalți colegi trebuie să vorbească.

 
 

Domnul Dumitru Coarnă:

Am înțeles.

Mi-am început discursul cu un citat despre justiție.

Să știți că justiția este extrem de importantă într-un stat de drept și dacă nu intervenim politic lucrurile ar funcționa normal.

Noi suntem într-un stat anormal, prin acele culoare judiciare despre care voiam să vorbesc acum, pe care le-au creat Monica Macovei și Traian Băsescu, prin politizarea instituțiilor fundamentale ale statului român, Parchetele Generale, DIICOT și DNA, unde procurorii sunt numiți politic, și atunci sigur că sunt aserviți. Avem culoare judiciare și sunt oameni nevinovați în închisori pentru că așa au primit teme. Aceasta este problema de fond.

Lucrul acesta se dorește și în prezent și trebuie să fim extrem de atenți. Putem să vorbim noi de investiții, de tot ce vreți, pentru că aceste culoare judiciare o să aplice o justiție dublă - dacă eu sunt pe lista rea, o să fiu arestat chiar dacă sunt nevinovat; dacă sunt pe lista bună și am furat cu factura o să fiu protejat.

Mi-am început discursul cu un citat despre justiție și aș vrea să-l închei în același ton. De această dată cu un citat din Seneca, care vine să reafirme importanța independenței justiției într-un stat de drept: "Un regat clădit pe nedreptate nu rezistă mult".

Mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc.

 
Mihai Ioan Lasca - declarație politică intitulată Stop abuzurilor!;

Vă rog, domnul deputat Lasca.

Se pregătește...

Dacă a venit doamna deputat Özmen? Nu.

Domnul deputat Apostol Alin? Vă pregătiți.

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de azi se numește "Stop abuzurilor!

Drag popor,

A venit clipa să ne trezim, să cinstim prin luptă și curaj amintirea străbunilor noștri și să asigurăm viitorul generațiilor ce vor urma, libertatea poporului român și suveranitatea țării noastre. Dreptul la viață, libertatea și prosperitatea ne-au fost răpite de o clasă politică ticăloasă, mincinoasă, care nu a reprezentat niciodată interesele poporului, ci mai degrabă interesele personale, de grup, care au falimentat România vreme de 30 de ani.

A venit clipa să spunem stop abuzurilor, ajunge cu hoția, trădarea de neam și țară. România este la pământ din punct de vedere social, economic, cultural, medical, educațional, toate industriile și domeniile de activitate fiind afectate de măsurile administrative, legislative și fiscale adoptate de către politicienii corupți și guvernanții lacomi în fabrica de legi a statului - Parlamentul României, Palatul Victoria și Palatul Cotroceni.

După ce ați prăduit țara vreme de 30 de ani, acum ați decis să decimați sufletele și trupurile oamenilor prin măsurile aberante și sufocante, instituite prin legi și amenzi care înfricoșează și privează oamenii de dreptul de a respira liber, de dreptul la viață și sănătate, urmând acum să discutați despre votarea obligativității vaccinării!

Cine vă credeți voi, Dumnezeu?! În numele cărei științe false și mincinoase purtați cu ipocrizie masca și promovați vaccinarea ca fiind promisiunea vieții veșnice?! Care sunt studiile științifice pe care vă bazați când cereți oamenilor să poarte aceste măști neconforme pe față și să se vaccineze în număr cât mai mare?! Ce garanții puteți oferi poporului român în acest sens?! Pentru că, până acum, nu am văzut niciuna, ci doar declarații și acțiuni contradictorii din partea clasei politice, a guvernanților și a medicilor politruci.

Faceți propagandă mediatică măsurilor de distanțare socială, celor care dezumanizează și îndeamnă la frică și teroare oamenii, toate acestea folosind bani publici cu care mituiți presa coruptă ce de mult a uitat să mai spună adevărul, singura ei grijă fiind să exacerbeze orice eveniment pentru a genera panică și groază în rândul oamenilor și pentru propria audiență.

Câți dintre voi vă simțiți în siguranță cu adevărat purtând pe față acest absorbant, acest simbol al supunerii, denumit mască protectoare, cu care niște psihopați v-au convins că vă salvează viața, privându-vă de dreptul de a respira liber aer curat și garantându-vă mai degrabă o intoxicare sigură cu propriul dioxid de carbon?

Vă folosiți de pretextul binelui comun să impuneți dictatura medicală, vă folosiți de medici și îi obligați să încalce jurământul lui Hipocrate, transformați o simplă răceală în sfârșitul lumii, luând decizii în numele a milioane de oameni. Cine vă credeți voi? Zeii pământului?!

Nu aveți probe, ci doar argumente mincinoase, ilogice pentru a întreține pandemia voastră și dictatura medicală care vă este pe plac vouă și stăpânilor voștri, cei care conduc cu adevărat România.

Până când credeți voi, dragi politicieni, că vă mai acceptă și vă mai înghite acest popor?! Totul are o limită, iar voi ați depășit-o de mult!

Mesajul meu pentru clasa politică, pentru călăii din sistemul medical și presa aservită este: "Opriți-vă din a mai minți, manipula și fura acest popor, căci și voi sunteți parte din el și va veni ziua când veți da socoteală pentru faptele voastre!".

Nu votez, nu susțin și am să lupt cu toată ființa mea împotriva oricărei legi care îngrădește sau limitează fără niciun motiv întemeiat și demonstrat științific, public și oficial, dreptul la viață și liberul arbitru, care sunt daruri de la Dumnezeu.

Jur credință patriei mele România, jur să apăr drepturile și libertățile fundamentale ale omului, interesul național și să îndeplinesc voința poporului meu!

 
   

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionați, vă rog.

 
 

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Așa să îmi ajute Dumnezeu!

Deputat neafiliat Lasca Mihai.

 
Alin-Gabriel Apostol - declarație politică despre introducerea, în România, a profesiei de asistent în educație timpurie;

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Domnul Apostol Alin.

Stimați colegi,

Haideți să ne încadrăm în cele trei minute, să poată intra cât mai mulți colegi.

 

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În declarația mea de astăzi vă aduc în prim plan un proiect de lege pentru introducerea în România a profesiei de asistent în educație timpurie.

Vreau să vă arăt câteva date simple despre situația din România privind educația timpurie, mai ales pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 și 3 ani. Avem 350 de creșe la nivel național, față de 11.000 de grădinițe. Doar 4% dintre copiii cu vârste între 0 și 3 ani merg la creșă, doar 20.000 din 550.000. Trebuie să construim mai multe creșe. Dar chiar dacă dublăm numărul lor în următorii 4 ani, vom rămâne tot pe ultimul loc în Europa la acest capitol.

O mamă care este angajată beneficiază în prezent de un concediu de îngrijire copil, de la naștere și până la vârsta de 2 ani a copilului. Ce face însă după cei 2 ani și până când copilul începe să frecventeze o grădiniță? Fiecare se descurcă cum poate - cu o bonă, o bunică, o mătușă sau într-o instituție privată neacreditată.

Ce este de făcut?

Vrem să aducem în România o meserie practicată cu succes de foarte mulți ani în Europa. Cu investiții minime din partea statului, asistentul în educația timpurie va permite părinților ce au copii mici să-și reia activitatea profesională. Vom putea recupera decalajele în educația timpurie. Nu vom mai fi la coada clasamentului în Europa la capitolul acesta.

Această lege ajută la rezolvarea nevoii uriașe de educație timpurie. Asistentul în educație timpurie va compensa lipsa de locuri în creșe printr-o soluție alternativă la fel de bună. În plus, vor fi create locuri de muncă și vor fi ajutați părinții pentru o reintegrare rapidă în piața muncii.

Asistentul în educația timpurie va putea fi persoana cu domiciliul ori reședința legală în România, care îndeplinește anumite condiții, este calificată să desfășoare servicii de îngrijire și educație și este înscrisă în Registrul Național gestionat de Ministerul Educației. Asistentul în educația timpurie va putea oferi servicii de îngrijire și educație pentru maximum 5 copii antepreșcolari sau preșcolari, simultan, inclusiv propriii copii.

Printr-o formare și la costuri incomparabil mai mici decât deschiderea unei creșe, putem crește procentul copiilor care beneficiază de educație timpurie la 5% în doar 1 an și la 9% în 2 ani. Cu ajutorul asistenților în educație timpurie putem recupera decalajul față de țările vestice la capitolul "Educație 0-3 ani", în câțiva ani.

Reamintesc cu această ocazie că primii 3 ani de viață ai unui copil sunt formatori, atunci li se formează 80% din structurile neuronale. Tocmai de aceea educația timpurie de calitate este extrem de importantă.

Îmi pun speranța că și parlamentarii celorlalte partide vor susține demersul meu, căci vreau să cred că accesul la educație nu are culoare politică.

Alin Apostol, deputat al USR PLUS.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumim frumos, domnule deputat.

 
Nicolae Roman - declarație politică: De ce pensiile militare nu sunt pensii speciale?;

Domnul deputat Burduja Sebastian? Nu.

Horga Maria-Gabriela?

Crușoveanu Marian?

Popescu Pavel?

Domnul Pop Darius?

A, ați fost... (Vociferări.)

Poftim? (Vociferări.)

Nu este Pop Darius, nu? OK.

Roman Nicolae?

   

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Nu, dar avem pe altcineva de la AUR, Axinia.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Dar Roman Nicolae e înainte.

 
 

Domnul Nicolae Roman:

Domnule președinte de ședință,

Stimate colege și stimați colegi,

Declarația politică de astăzi încearcă să răspundă la întrebarea: "De ce pensiile militare nu sunt pensii speciale?".

În orice stat din lume, devii militar al armatei naționale a acelui stat după ce depui jurământul de credință față de țară și popor, de sub incidența căruia se iese numai la finalul vieții.

În contul acelui angajament, girat cu prețul vieții militarului, acesta este la datorie zi și noapte, chiar și în zilele de sărbătoare, în condițiile și locul care i se cer să fie respectate, cu privațiunile și cu renunțările la libertățile individuale. În schimbul acestui sacrificiu, militarul primește soldă și perspectiva unei pensii modice, la valoarea căreia a cotizat sau a contribuit lunar pe parcursul întregii sale activități militare.

Din acest motiv, la finalul carierei militare, pentru cei ale căror familii nu realizează venituri suplimentare, singura sursă de trai este pensia, iar statul român, de la începuturile sale până la un anumit stadiu, a înțeles și remunerat corespunzător această situație. Instituite prin Regulamentul Organic din 1831, valoarea pensiilor militare a fost ferm stabilită sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, la 3 decembrie 1864, prin "Legea 1712 asupra poziției ofițerilor", care la art. XVI din Secțiunea III prevedea că "Solda disponibilității este hotărâtă la 4/5 din solda activității".

Demonstrația pe care trebuie să o știți cu toții incumbă o durată mai mare de prezentare și fiindcă suntem presați de timp vreau să vă spun doar atât: să nu uităm faptul că în urma condițiilor de muncă și a celor de trai actuale, lunar, peste 600 de camarazi trec în neființă.

Pentru aceia dintre dumneavoastră care veți dori să vă documentați asupra subiectului, în forma scrisă, o să las două taloane de pensii speciale, care privesc un plutonier major și un sergent major, primul având o pensie de 602 lei și cel de-al doilea - o pensie de 800 de lei. (În susținerea declarației au fost folosite două documente în facsimil, reprezentând două taloane de pensie.)

Vă mulțumesc pentru atenție.

Roman Nicolae, Circumscripția nr. 10 Buzău.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Rodica Paraschiv - declarație politică: Planul Național pentru Redresare și Reziliență, structurat pe criterii politice;

O rog pe doamna deputat Paraschiv Rodica.

Se pregătește domnul deputat Burduja, că tot vine spre mine.

 

Doamna Rodica Paraschiv:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Oficial, Mecanismul de Redresare și Reziliență, constituit la nivelul Uniunii Europene din granturi și împrumuturi, este soluția de a aloca sprijin financiar temporar statelor membre pentru a rezista economic după consecințele crizei COVID-19.

Cu toate acestea, Planul Național pentru Redresare și Reziliență, aflat într-o așa-zisă dezbatere publică, pregătit, refăcut, restructurat de reprezentanții Guvernului României, este - asemeni Anexei nr. 7.03, complet ilegale, apărute la Bugetul de stat - o listă de proiecte venite la grămadă din teritoriu, cu propunerile autorităților publice locale. Propuneri care mai de care mai ciudate, așa cum sunt, parțial, și cele transmise Guvernului de către autoritățile județului Prahova.

Deși Uniunea Europeană a atras atenția asupra importanței proiectelor propuse prin planurile naționale - România fiind obligată să propună proiecte care au deja studii de fezabilitate sau proceduri de achiziție demarate -, este puțin probabil ca această nouă variantă a PNRR să fie acceptată la Bruxelles.

De ce spun asta? Să luăm ca exemplu județul Prahova. În ciuda criteriilor evidente impuse pentru structurarea Planului Național pentru Redresare și Reziliență, amalgamul de așa-zise proiecte de redresare venite din județul nostru ridică mari semne de întrebare.

Printre altele, ar fi interesant să ne spună domnul prim-ministru, Florin Cîțu, ce părere are despre anunțurile de intenție pentru studii de fezabilitate destinate unor trasee de velocipede, care să facă legătura între localitățile prahovene. Cum am putea să caracterizăm o asemenea propunere, evaluată - prin cele trei proiecte aferente - la câteva milioane de euro?

O propunere penibilă care a stârnit reacții adverse prahovenilor mai mult decât vaccinul anti-COVID!

Domnilor, să revenim cu picioarele pe pământ! Nu este de mirare că reprezentanții instituțiilor europene ne trimit acasă pentru a ne reface temele! Nu este de mirare că, venind cu asemenea propuneri, ne facem, pur și simplu, de râs în fața Uniunii Europene!

Este încă o dovadă a necesității unei analize a Planului Național pentru Redresare și Reziliență în Parlamentul României! Nu este un plan al autorităților publice locale conduse de reprezentanți ai PNL, USR PLUS sau ai UDMR! Este un plan național pentru întreaga țară, pentru toți românii! Cu atât mai mult cu cât nu vorbim despre un cadou din partea Uniunii Europene, ci despre fonduri rambursabile pe care noi, ca stat membru, vom fi obligați să le suportăm, în anii care vin!

Nu avem dreptul să folosim acest plan de redresare în interes de partid, domnilor din Coaliția de guvernare, așa cum ați făcut cu acea anexă, Anexa nr. 7.03, la bugetul de stat! Niciun Guvern nu a venit cu o asemenea inechitate, așa cum ați făcut dumneavoastră.

 
   

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionați, vă rog.

 
 

Doamna Rodica Paraschiv:

Trebuie să justificăm în fața românilor cum alocăm fondurile, fie ele din bugetul de stat sau din Mecanismul European de Redresare.

Nu împărțiți din nou România în românii noștri și românii voștri! Niciun om politic, indiferent din ce formațiune face parte, nu are acest drept!

Deputat Rodica Paraschiv, Circumscripția nr. 31 Prahova.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos, doamnă deputat.

 
Sebastian-Ioan Burduja - declarație politică ce are ca titlu Vântul schimbării, față în față cu ziduri sau mori de vânt;

Are cuvântul domnul deputat Burduja Sebastian.

Se pregătește domnul deputat Todosiu Beniamin.

 

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Tema declarației mele politice de astăzi este "Vântul schimbării, față în față cu ziduri sau mori de vânt".

Țin să spun de la această tribună un mare mulțumesc mediului privat din țara asta. Avem un buget de stat, dar multă lume uită că veniturile la acest buget de stat nu vin de la stat, că nu mai trăim în comunism, vin de la mediul privat, vin de la oamenii care mișcă lucruri în această țară. De la antreprenori.

Or, ce ne spun antreprenorii? Ne spun că avem o birocrație excesivă. Ne spun că avem un cadru legal impredictibil. Ne spun că avem o legislație a muncii încă extrem de rigidă. Și, de altfel, se vede. Start-up-urile românești, când ajung la un anumit nivel, preferă să plece din țară, să se împlinească în alte orizonturi decât să crească aici.

Sigur, dă bine, vorbim de Silicon Valley de România. Dacă dăm un Google avem milioane de hit-uri după Silicon Valley de România, dar, în practică, din păcate, lucrurile nu se întâmplă așa.

Ce avem noi din făcut? Din punct de vedere legislativ sunt lucruri pe care putem să le corectăm, pentru că încă funcționăm, în această țară, după o lege a societăților comerciale care are, probabil, 30 de ani sau aproape 30 de ani. Ea n-a ținut pasul cu timpurile.

Vă dau un singur exemplu. Un start-up nu poate acorda acele stock options - acțiuni - angajaților, pe care să le exercite, să-și exercite dreptul de a le avea peste un număr de ani. Cum se întâmplă, de exemplu, în Statele Unite. Eu semnez cu un anumit start-up contractul de astăzi, spun că acțiunile valorează 10.000 de dolari și am tot interesul ca peste 5 ani, când pot să dețin acele acțiuni, acele acțiuni să valoreze 1.000.000 de dolari sau 10.000.000 de dolari.

E, în România, când ai de ales între SA, care e foarte dificil, și SRL, care e foarte limitativ, nu poți să faci lucrul acesta. Și acesta e feedback-ul care ne vine de la antreprenori.

Deci este imperativ să lucrăm la o legislație mai prietenoasă cu antreprenorii, poate să gândim noi forme de asociere în societăți care nu sunt nici SRL-uri, nici SA-uri, poate o formă hibridă, și care să dea posibilitatea acestor start-up-uri să crească aici, în țara lor.

Numai așa o să reușim să avem locuri de muncă. Numai așa o să reușim să-i atragem pe românii care au plecat în străinătate. Numai așa o să reușim să ne ținem mințile strălucite ale țării aici, în România.

Deci, când vântul schimbării bate, după cum spune un vechi proverb, haideți să dăm jos zidurile birocrației și ale minților închise ale unor funcționari și să construim mori de vânt, ca să punem în mișcare economia românească!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos.

 
Beniamin Todosiu - declarație politică ce are ca subiect Vaccinarea națională împotriva COVID-19 și dreptul fundamental al românilor de a avea acces egal la sănătate;

Domnul deputat Todosiu Beniamin?

Se pregătește domnul deputat Axinia Adrian-George.

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi vizează un subiect extrem de important - "Vaccinarea națională împotriva COVID-19 și dreptul fundamental al românilor de a avea acces egal la sănătate".

România este în pragul unui scandal inutil, care poate afecta întreaga campanie națională de vaccinare împotriva COVID-19. Corpul de Control al Premierului României a declanșat o verificare la Ministerul Sănătății, după ce, în prealabil, coordonatorul campaniei de vaccinare s-a plâns că în spațiul public au apărut informații despre vaccinare fără ca acestea să fie "prevalidate".

Prevalidarea, dragi colegi, este un termen pe care eu nu l-am găsit în legislația românească post-decembristă. Poate ar trebui să căutăm în normele dinainte de 1989, când cenzura se regăsea în orice formă de exprimare și de informare a cetățenilor. Nu am trăit vremurile dinainte pentru că sunt prea tânăr, însă știu că nu îmi doresc ca în România europeană să nu existe nici măcar o suspiciune privind transparența și corecta informare a cetățenilor.

Și iată cum, dragi colegi, România, care se regăsește în topul mondial al țărilor campioane la vaccinare, e pe punctul să-și dea cu stângul în dreptul, în cel mai pur stil balcanic.

Situația este însă extrem de gravă, pentru că teama aceasta patologică ca românii să nu aibă acces la informații poate afecta grav campania de vaccinare. Riscul este ca românii să-și piardă încrederea în autoritățile care gestionează pandemia și, pe acest fond, să crească tot mai mult manifestările extreme anti-vaccin, anti-mască și împotriva măsurilor de combatere a răspândirii virusului SARS-CoV-2.

Revenind la conflictul dintre instituții, privind transparentizarea datelor despre campania de vaccinare, acesta a pornit de la un gest normal și corect al ministrului sănătății, Vlad Voiculescu. Colegul meu din USR PLUS a prezentat public, așa cum ar fi trebuit să se întâmple de mult, date statistice privind vaccinarea. Date simple, statistice și fără interpretări.

Presa a constatat apoi faptul că, pe lângă centrele oficiale de vaccinare anti-COVID, accesibile în platforma națională și pe care se pot programa românii simpli, mai există încă de patru ori mai multe centre care nu apar pe platformă.

Din aceste tabele statistice aflăm că în București, 56% dintre persoanele vaccinate au primit vaccinul în aceste centre paralele, în Bacău - 34%, Ilfov - 33%, Cluj - 30%, iar în Brașov - 21%.

După statul paralel, inventat de Liviu Dragnea și PSD, asistăm la un nou fenomen - vaccinarea paralelă.

De la tribuna Parlamentului României, cer egalitate pentru toți românii în contextul pandemiei. Solicit garantarea accesului egal și neîngrădit al tuturor cetățenilor la serviciile de sănătate, respectiv la vaccinarea împotriva COVID-19. Nu putem accepta să avem cetățeni speciali și nu putem accepta cenzurarea informațiilor publice privind campania de vaccinare.

Mă solidarizez astfel cu demersul ministrului sănătății, Vlad Voiculescu, și îl susțin pentru transparentizarea campaniei de vaccinare, dar și a modului în care decurge lupta cu pandemia în România.

În acest context, solicit public premierului Florin Cîțu să declanșeze, prin Corpul de Control, o verificare a modului în care se derulează campania de vaccinare și a modului în care s-au înființat și funcționează centrele paralele de vaccinare. În final, raportul trebuie prezentat public, iar Guvernul are obligația legală și morală față de români să transparentizeze și să clarifice acest subiect.

 
   

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionați, vă rog.

 
 

Domnul Beniamin Todosiu:

Vă mulțumesc și vă doresc multă sănătate!

Beniamin Todosiu, deputat al USR PLUS de Alba.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumim și noi.

Sănătate și dumneavoastră!

 
Adrian-George Axinia - declarație politică: Claudiu Năsui trebuie demis înainte de a se transforma din frânar în gropar al economiei românești;

Domnul deputat Axinia Adrian-George.

Se pregătește domnul deputat Toader Bogdan-Andrei.

 

Domnul Adrian-George Axinia:

Bună dimineața!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se numește "Claudiu Năsui trebuie demis înainte de a se transforma din frânar în gropar al economiei românești".

Doamnelor și domnilor,

Economia României trece prin cele mai grele încercări din ultimii 30 de ani. Aproape 75.000 de firme din domeniul HoReCa au fost puse la pământ prin decizii guvernamentale de închidere totală sau parțială a acestor afaceri pe perioada pandemiei. Nici cele 500.000 de IMM-uri, care reprezintă 97% din companiile românești și angajează aproape două treimi din salariații români, nu se simt bine din cauza restricțiilor sanitare impuse în ultimul an.

Însă cea mai mare amenințare la adresa economiei românești nu este astăzi pandemia, ci chiar ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului, Claudiu Năsui, care nu face altceva decât să submineze orice tentativă de a ajuta firmele românești să depășească criza, să revină pe linia de plutire.

Stimați colegi parlamentari,

Niciun ministru al economiei nu va reuși să egaleze vreodată contraperformanțele bifate de Năsui în două luni de mandat. Acesta se poate lăuda cu un adevărat măcel al măsurilor de revenire economică destinate IMM-urilor, finanțate din fonduri europene. Astfel, de la instalarea în funcție a ministrului USR, măsura 2 pentru capital de lucru, cu un buget de 350 de milioane de euro, stă pe loc. Pe măsura 3, cu un buget de jumătate de miliard de euro, Claudiu Năsui a făcut o plângere la DNA împotriva a 1.100 de firme, lucru nemaiîntâlnit în istoria mondială, pentru suspiciuni de fraudare a platformei de înscriere în program. În realitate, pentru a masca incapacitatea sa și a echipei sale de a gestiona această platformă. Tot Claudiu Năsui se poate lăuda că a anulat programul de susținere a exportului românesc. Cât despre HoReCa, la 12 luni de la debutul pandemiei, această industrie nu a primit niciun leu de la stat, drept despăgubire sau suport.

Dragi români,

În timp ce toate țările din Uniunea Europeană au pompat zeci, sute de miliarde de euro în economie pentru susținerea firmelor autohtone în criză, țara noastră are la conducerea Ministerului Economiei un personaj care nu știe, nu vrea și nu poate să permită acordarea de fonduri europene nerambursabile pentru revenirea firmelor românești. Singura filosofie a acestuia este că statul trebuie să achite comisioane băncilor și că firmele bolnave se pot salva îndatorându-se la bănci.

Domnule prim-ministru, Florin Cîțu,

Claudiu Năsui este astăzi frânarul economiei naționale. Acesta trebuie să fie demis înainte de a se transforma în groparul firmelor românești. Orice minut în plus pentru Claudiu Năsui în fruntea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului însemnă o șansă în minus pentru supraviețuirea firmelor românești.

Vă mulțumesc.

Deputat AUR, Adrian-George Axinia, Circumscripția nr. 31 Prahova.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos.

 
Bogdan-Andrei Toader - declarație politică intitulată Ploieștiul - un oraș abandonat de parlamentarii puterii;

Domnul deputat Toader Bogdan.

Se pregătește domnul deputat Crușoveanu Marian. Este în sală?

Doamna deputat Horga Maria?

Este doamna?

 

Domnul Bogdan-Andrei Toader:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se numește "Ploieștiul - un oraș abandonat de parlamentarii puterii".

La aproximativ un an și jumătate de guvernare a Partidului Național Liberal, în diverse formule, în prezent formată din PNL, USR și UDMR, speranțele românilor la o viață mai bună, cu un nivel de trai decent, continuă să fie spulberate.

Guvernarea Alianței de dreapta a propus și a votat un buget al austerității, un buget prin care pensiile, alocațiile ori salariile românilor sunt blocate. De asemenea, industria HoReCa, turismul și alte sectoare economice de o importanță vitală pentru România au devenit victimele incapabilității Guvernului PNL-USR-UDMR.

Acest Guvern cu zero realizări a dovedit o rea-voință și atunci când a fost vorba despre amendamentele propuse, care pot sprijini dezvoltarea localităților.

Parlamentarii PSD din Prahova au depus, zilele trecute, o serie de amendamente care ar fi avut un impact major și necesar în schimbarea vieții prahovenilor.

Ca să vă dau un exemplu, împreună cu colegii mei am propus două amendamente privind realocarea din Fondul de rezervă al Guvernului a unor sume destinate municipiului Ploiești - pentru finalizarea stației de epurare și pentru achiziția de tramvaie noi. Propunerile parlamentarilor PSD Prahova au fost susținute și de către deputatul Adrian-George Axinia, AUR, care, de asemenea, a votat toate amendamentele noastre și căruia îi mulțumesc pe această cale.

Din păcate, toate aceste propuneri au picat la vot, unde majoritatea de dreapta a considerat că prahovenii nu merită condiții mai bune de trai. Inclusiv parlamentarii PNL-USR din județul Prahova, ori nu au votat, ori au votat împotriva acestor amendamente, excepție făcând domnul deputat Mircea Roșca, care a votat pentru toate amendamentele propuse.

Nu înțeleg cum nu au votat amendamente pentru Ploiești, orașul unde cu toții au venit în campanie și au promis atât de multe lucruri. Să înțeleg că au abandonat sloganul "Prahova dezvoltată" sau a rămas doar la nivel de slogan?

Ce dovedește asta? Că traiul decent al românilor, susținerea mediului de afaceri și investițiile nu reprezintă o prioritate pentru acest Guvern al nepăsării.

Deputat Bogdan-Andrei Toader, Circumscripția electorală nr. 31 Prahova.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos.

 
Marian Crușoveanu - declarație politică cu titlul Finanțare pentru proiectele de dezvoltare în județul Constanța;

Domnul deputat Crușoveanu Marian.

Se pregătește domnul deputat Manea Cătălin-Zamfir.

 

Domnul Marian Crușoveanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi are titlul "Finanțare pentru proiectele de dezvoltare în județul Constanța".

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

După cum am declarat încă de la începutul activității mele de parlamentar din partea Constanței, prioritățile mele vor gravita în jurul dezvoltării Dobrogei și, mai concis, în jurul dezvoltării județului Constanța.

În cadrul ședinței comisiilor reunite din Senat și Camera Deputaților, am aprobat bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Sumele alocate pentru acest minister sunt uriașe, respectiv 14,12 miliarde lei, ceea ce confirmă faptul că am acordat o importanță deosebită dezvoltării României, prin finanțarea de proiecte strategice, în cel mai scurt timp. În ceea ce privește județul Constanța, în bugetul Ministerului Transportului și Infrastructurii sunt cuprinse peste 20 de proiecte, în diferite faze de investiții.

Toate domeniile transporturilor din județul nostru, fie că vorbim despre transport rutier, feroviar, aerian, maritim sau fluvial, sunt cuprinse în capitolele din buget. Bugetul pentru Transporturi este un buget curajos, axat pe investiții strategice, astfel încât să putem da curs unei dezvoltări fără precedent a României, dar și a județului Constanța, județ ținut prea mulți ani sub jugul și voința arbitrară a baronilor PSD. În campania electorală pentru alegerile parlamentare am vorbit despre investițiile necesare dezvoltării județului Constanța, iar bugetul acestui minister confirmă că ne ținem de cuvânt.

Doamnelor și domnilor deputați,

În opinia mea, modernizarea infrastructurii de transport din sudul țării, în zona litoralului românesc, reprezintă, într-adevăr, un deziderat prioritar, care va contribui, cu siguranță, la îmbunătățirea fluxurilor de turiști și al celui economic.

Din cele peste 20 de proiecte mari cuprinse în bugetul ministerului, aș vrea să subliniez câteva, pe care, personal, le consider esențiale pentru dezvoltarea ulterioară a Dobrogei: studiul de fezabilitate pentru Alternativa Techirghiol, pe care îl consider unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din Planul de dezvoltare a județului Constanța și Drumul Expres Constanța - Tulcea; reabilitarea Podului "Inginer Anghel Saligny" de la Cernavodă; electrificarea și reabilitarea liniei de cale ferată Constanța - Mangalia; prelungirea digului de larg în Portul Constanța și lucrări aferente infrastructurii rutiere și de acces în port; modernizarea infrastructurii portuare; modernizarea și extinderea capacității în Portul Medgidia; modernizarea...

 
   

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionați, vă rog.

 
 

Domnul Marian Crușoveanu:

...modernizarea canalelor navigabile ale Dunării; investițiile în Aeroportul "Mihail Kogălniceanu".

Cu aceste proiecte de infrastructură finalizate vom reuși să dăm curs dezvoltării sud-estului României și județului Constanța.

Baronii PSD care au blocat - pentru foarte mulți ani - orice inițiativă benefică regiunii, dar care contravenea intereselor personale, ținând, astfel, în subdezvoltare o zonă strategică pentru România, vor reprezenta doar un trecut reprobabil din istoria politicii și administrației dobrogene.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos.

 
Cătălin-Zamfir Manea - declarație politică intitulată Responsabilitate și echitate pentru comunitățile de romi din România;

Domnul deputat Manea Cătălin-Zamfir.

Se pregătește doamna deputat Özmen Oana-Marciana, USR.

Am înțeles că a revenit, da? OK.

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Vă mulțumesc frumos.

Stimate domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică se intitulează "Responsabilitate și echitate pentru comunitățile de romi din România".

Stimați colegi,

Potrivit prevederilor art. 46 lit. e) din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, la propunerea Biroului comisiei, au hotărât, în ședința comisiei din data de 2 martie 2021, constituirea Subcomisiei parlamentare pentru respectarea și apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor români aparținând minorității rome.

Sfera de activitate a acestei subcomisii va fi de monitorizare a problemelor cu care se confruntă cetățenii români de etnie romă.

În același timp, subcomisia va oferi un cadru de dialog și acțiune în ceea ce privește îmbunătățirea cadrului legislativ și implementarea politicilor publice menite să îmbunătățească situația romilor din România.

Subcomisia își propune, de asemenea, să colaboreze cu autoritățile din țară și cu alte organisme similare din Parlamentele țărilor Uniunii Europene pe problema romilor.

Situația din prezent a comunităților de romi din România poate fi sintetizată astfel.

Peste 30% din gospodăriile locuite de romi nu au acces la rețeaua publică de apă potabilă. Alte mii de gospodării nu au acces, în secolul XXI, la energie electrică, trăind în condiții similare cu cele din Evul Mediu.

Peste 50% dintre copiii romi nu beneficiază de vaccinarea gratuită furnizată de Ministerul Sănătății în cadrul Programului Național de Imunizări - nu mă refer aici la vaccinarea împotriva COVID, ci la acele campanii de vaccinare derulate de Ministerul Sănătății.

Peste 40% dintre copiii romi nu merg la școală sau, după caz, au abandonat școala.

Peste 30% din gospodăriile în care trăiesc romii nu au acte pe case sau pe teren. Și, aici, am văzut că și doamna ministru Raluca Turcan a constatat, de curând, și a descoperit mai mulți copii care nu aveau CNP.

Stimată doamnă ministru, ați aflat cu întârziere. Noi semnalăm aceste probleme încă de acum 25 de ani. Sigur că ele s-au amplificat direct proporțional cu anii de democrație scurși.

Deci sunt foarte mulți copii și foarte multe persoane care nu au statutul de cetățeni în această țară.

Ce ar trebui făcut în următoarea perioadă?

În primul rând, ar trebui făcute eforturi în ceea ce privește creșterea accesului și participării copiilor romi la educație. Asigurarea accesului la educație pentru copiii cei mai săraci de la vârste cât mai fragede reprezintă o condiție esențială pentru ruperea cercului vicios al sărăciei și pentru creșterea șanselor reale de incluziune socială.

O să închei imediat, domnule președinte.

  • Punerea în legalitate a persoanelor de etnie romă, cu acte de identitate, cu acte de stare civilă și cu acte de proprietate;
  • Îmbunătățirea stării de sănătate a cetățenilor români aparținând minorității rome;
  • Îmbunătățirea condițiilor de locuit în comunitățile locale;
  • Și nu în cele din urmă, păstrarea, afirmarea și dezvoltarea identității culturale a romilor.

Însă, pentru ca toate acestea să devină realitate, este nevoie de o voință politică mai largă. Este nevoie de eforturi concrete și consecvente în domeniul educației, în domeniul sănătății, în domeniul dezvoltării locale și, nu în ultimul rând, în domeniul culturii.

Avem nevoie de noi mediatori școlari, de noi mediatori sanitari, de acei inspectori școlari pentru problemele educaționale ale romilor, care să pună umărul la treabă.

Stimați colegi deputați,

Vă invit, în calitate de aleși, să ne îndeplinim cu credință mandatul încredințat de popor, pentru toți cetățenii, indiferent de apartenența lor etnică, și vă rog să sprijiniți demersurile legislative pe care le voi înainta Camerei Deputaților, privind îmbunătățirea situației romilor.

Vă mulțumesc.

Cu aleasă considerație, Cătălin Manea, deputatul minorității rome.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Oana-Marciana Özmen - declarație politică despre importanța atragerii de fonduri europene pentru dezvoltarea industriei textile în pandemia generată de noul coronavirus;

Doamna deputat Özmen Oana-Marciana.

Se pregătește domnul deputat Popica Eduard-Andrei?

Atunci se pregătește doamna Intotero Natalia-Elena.

 

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

Industria textilă, alături de multe alte industrii, a fost greu lovită în pandemia generată de noul coronavirus. Și încă se resimte puternic atâta vreme cât această criză provocată de COVID-19 nu se încheie. Odată cu succesul pe care îl așteptăm de la campania intensă de vaccinare, sperăm să revenim la viața normală pe care o știm, asta însemnând pentru industria textilă o revenire treptată a vânzărilor aproape de nivelul de dinaintea pandemiei.

Până atunci însă, trebuie să spunem că atragerea de fonduri europene este esențială și pentru dezvoltarea acestei ramuri industriale. Bugetul național aprobat pentru anul 2021 prevede ca, prin acordarea de granturi pentru firmele aflate în situații dificile din cauza pandemiei, acestea să primească fondurile necesare relansării activității sau pentru realizarea de investiții necesare.

Trebuie să avem în vedere faptul că, în anul 2018, industria textilă și de îmbrăcăminte din România număra circa 154.000 de angajați, într-un număr total de 8.335 de companii și cu afaceri însumând aproape 17,3 miliarde de lei. Așadar, evoluția acestei ramuri industriale și condițiile de muncă din cadrul fabricilor de confecții au impact asupra sănătății și calității vieții a zeci de mii de oameni.

Anul 2021 este un an al marilor încercări, al reconstrucției după o criză mondială care ne obligă să evoluăm în domenii esențiale precum sănătate, educație, cercetare sau inovare.

Pentru industria textilă, o cooperare strânsă cu instituțiile publice, de la universități, institute de cercetare sau ministere, se poate dovedi esențială. Fondurile prevăzute în bugetul pe anul 2021, adoptat săptămâna trecută, pentru investiții și relansarea activității numeroaselor companii, atât din industria textilă, cât și din multe alte domenii de activitate afectate de pandemie, sunt gura de oxigen necesară reconstrucției economice pe care USR PLUS, împreună cu partenerii din Coaliție și-au propus-o în Programul de guvernare.

Nu ne permitem să ratăm niciun moment de reformă și de relansare economică; orice piedică înseamnă un pas înapoi pe care România nu-l mai poate face.

De aceea, ne-am angajat, în Coaliția de guvernare, să facem pașii necesari pe care România îi așteaptă de atâția ani, prin direcționarea eficientă a investițiilor către sectoarele importante, economice. Nu mai avem timp de pierdut acum, când întreaga lume e în schimbare, trebuie să acționăm pentru binele României și pentru viitorul copiilor noștri în această țară.

Vă mulțumesc.

Oana Özmen, deputat, Circumscripția electorală nr. 42 București.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos.

 
Natalia-Elena Intotero - declarație politică: Dacă nu a mers organizarea, cum va arăta implementarea? PNRR, mai mult decât poate duce Coaliția;

Doamna deputat Intotero Natalia-Elena.

Se pregătește domnul deputat Pop Darius, dacă este, de la AUR? Dumneavoastră urmați. OK.

Vă rog, doamnă deputat.

 

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Declarație politică: "Dacă nu a mers organizarea, cum va arăta implementarea? PNRR, mai mult decât poate duce Coaliția".

În propunerile anterioare, Guvernele de dreapta au jonglat iresponsabil cu procentul alocat în Planul Național de Redresare și Reziliență pentru Educație. S-a început cu 3%, respectiv 9%, iar acum, după propunerile pe care le-a formulat Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților, în cadrul dezbaterii de săptămâna trecută, guvernanții de dreapta au înțeles, în sfârșit, să țină cont de recomandările Parlamentului European, alocând 11% pentru domeniul educației, din PNRR. Sper să rămână așa.

Ieri, ministrul de resort a prezentat în Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaților un nou draft al PNRR. Felicitări! Măcar acum, la aproape un an de la lansarea Mecanismului European de Redresare și Reziliență, România va avea o propunere coerentă de susținut, după ce primele variante au fost respinse de Comisia Europeană.

Însă, trebuie să fim realiști. Dacă elaborarea pe hârtie a planului a fost atât de dificilă pentru cei din Palatul Victoria, ne întrebăm, cum va arăta implementarea? Să nu uităm că, inițial, România trebuia să primească 30,5 miliarde de euro prin Mecanismul European de Redresare și Reziliență. Acum, din cauza întârzierilor repetate, și nu numai, România va avea la dispoziție doar 29,2 miliarde de euro. Așadar, nici nu am ajuns la aplicarea PNRR, că România a pierdut deja aproximativ 1,3 miliarde de euro din finanțare. De banii aceștia, stimați guvernanți, știu că ar fi fost mult prea mult pentru voi, dar ați fi putut crește pensiile și alocațiile.

Dacă vorbim la nivel tehnic și practic, mai sunt 21 de luni și România trebuie să aibă contracte încheiate în valoare de aproximativ 20 de miliarde de euro, din totalul de 29,2 miliarde de euro. Să sperăm că acest Guvern de coaliție va lăsa deoparte politica și se va concentra pe implementarea unitară, eficientă și responsabilă a acestui plan, având în atenție să utilizeze aceste finanțări pentru dezvoltarea întregii țări, nu doar în administrațiile locale ale Coaliției de guvernare.

Subliniez că informațiile vehiculate în spațiul public, cu privire la faptul că PSD ar vrea să blocheze această finanțare, sunt total neadevărate. PSD își dorește ca Planul Național de Redresare și Reziliență să fie unul inclusiv dezbătut în Parlament, acesta fiind forul reprezentativ al cetățenilor. Un plan care să acopere nevoile tuturor oamenilor. Dacă politicienii aflați astăzi la putere nu sunt de acord cu această abordare este problema lor.

Partidul Social Democrat nu renunță la oameni și va face tot posibilul ca PNRR să nu fie numai o poveste frumoasă scrisă pe hârtie, ci un motor real de dezvoltare pentru România. Din Oltenia și Muntenia până în Moldova, din Ardeal până în Dobrogea, toți românii trebuie să simtă beneficiile aduse de acest Plan Național de Redresare și Reziliență.

Îndrăzniți, stimați guvernanți, să fiți corecți. Măcar acum.

Natalia-Elena Intotero, deputat al PSD, județul Hunedoara.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos.

 
Darius Pop - declarație politică cu titlul HoReCa - îngenuncheată și la capăt de drum!;

Domnul deputat Pop Darius?

După care urmează domnul Popescu Pavel.

 

Domnul Darius Pop:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației mele politice de astăzi este "HoReCa - îngenuncheată și la capăt de drum!".

Vă rog din suflet, în numele tuturor românilor, ca această intervenție politică să fie luată în considerare, deoarece implică o problemă la nivel național și afectează întreaga populație și economia României.

Dragi și distinși colegi,

Astăzi, aș dori să aduc în atenția dumneavoastră o problemă importantă care vizează în mod direct populația și economia țării noastre, îngenuncherea întregii industrii HoReCa. Falimentul bate la ușa tuturor.

Înainte de criza COVID-19, în industria HoReCa activau circa 40.000 de societăți comerciale cu capital 100% românesc, având o cifră de afaceri de 5 miliarde de euro și aproximativ 400.000 de angajați, care reprezentau 10% din numărul total al angajaților care activează în sectorul privat.

Și ce ați făcut, domnilor guvernanți?! Ați profitat de această pandemie și ați instaurat o criză care a sfâșiat la propriu această industrie, fiind în prezent cea mai afectată, înregistrând un declin brusc care a dus la scăderea cifrei de afaceri cu aproximativ 70% și a determinat suspendarea activității în cazul a peste 40% dintre operatori.

Îmi exprim public îngrijorarea cu privire la efectele dezastruoase create de răspândirea virusului COVID-19 în industria ospitalității, efecte care se resimt în toată industria turismului la nivel mondial.

Vă aduc la cunoștință faptul că, potrivit unui studiu comandat de HORA, împreună cu organizațiile membre în Alianța pentru turism, efectuat pe o perioadă de 5 ani, aportul HoReCa la produsul intern brut este de aproximativ 5,07%.

Cum este posibil să închidem propriile restaurante și să ne batem joc de industria HoReCa, care contribuie la creșterea economică a României, dar, în schimb, să lăsăm supermarketurile deschise, care favorizează economia altor țări?

Să luăm un exemplu. Cum explicați, dragi guvernanți, faptul că 100 de persoane aflate la înghesuială într-un supermarket sunt mai protejate împotriva virusului decât 100 de persoane care se află într-un restaurant și respectă regulile de protecție și distanțare socială? Unde este logica? Sau, mai bine spus, care este interesul? Pentru că binele populației și al țării se exclud în acest context.

Luați în considerare că lipsa predictibilității din industria HoReCa, în climatul economic actual, nu face decât să împingă pe marginea prăpastiei antreprenorii care au investit în această industrie și care au responsabilități majore față de angajați.

Având în vedere că redeschiderea teraselor nu a atras o creștere a numărului de persoane infectate, putem concluziona că redeschiderea completă a restaurantelor se poate face în siguranță.

Trag un semnal de alarmă referitor la faptul că proprietarii și operatorii din HoReCa sunt tratați incorect de către Guvern, în comparație cu celelalte industrii, și solicit redeschiderea, în cel mai scurt timp, a restaurantelor în interior, cu respectarea regulilor împotriva răspândirii virusului.

Vă mulțumesc.

Deputat AUR, Darius Pop, Circumscripția nr. 26 Maramureș.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos.

 
Pavel Popescu - declarație politică intitulată Instituțiile statului trebuie să protejeze dreptul la educație în siguranță al tuturor copiilor, în contextul redeschiderii școlilor;

Domnul deputat Popescu Pavel.

Se pregătește domnul deputat Ichim Cristian, după care doamna deputat Huțu Alexandra.

Vă rog.

 

Domnul Pavel Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică din această dimineață se intitulează "Instituțiile statului trebuie să protejeze dreptul la educație în siguranță al tuturor copiilor, în contextul redeschiderii școlilor".

Această declarație politică este un apel la responsabilizare adresat tuturor instituțiilor statului român, în vederea protejării dreptului la educație în siguranță pentru toți copiii care în această săptămână se întorc în bănci.

Salut decizia ministrului educației, domnul Sorin Cîmpeanu, care a decis redeschiderea școlilor, indiferent de scenariu, pentru elevii care se pregătesc pentru examenele naționale.

Educația este o temă de siguranță națională, care nu poate fi neglijată, și nu trebuie să facă obiectul disputelor politicianiste, de aceea mă adresez în special colegilor din opoziție, care, din lipsă de subiecte asupra cărora uneori vor să facă tam-tam, atentează la buna școlarizare a copiilor noștri, prin declarații tendențioase. Colegi din PSD și din AUR, de fiecare dată când vorbim despre educație trebuie să înțelegeți că trebuie să o facem într-un mod responsabil.

Acest Guvern de dreapta are un mandat foarte clar, să refacă România după 7 ani de guvernare PSD-istă, în care urmașii comuniștilor și-au bătut joc de această țară, iar acest mandat poate fi îndeplinit doar prin respect față de dreptul constituțional la învățătură.

Poate unora dintre voi nu v-a plăcut cartea, dar asta nu vă lasă să faceți acest circ dual în care, uneori, de la pupitrul Parlamentului, pretindeți că școlile trebuie să fie închise, în timp ce aceiași colegi pretind că școlile trebuie să fie deschise.

Nu mai dați vina pe politicianul de la București, pe cei din Guvern, din minister, pentru că școlile din localitățile unde chiar primarii voștri păstoresc de zeci de ani nu au hârtie igienică și săpun la toaletă. Uneori acei primari au folosit resursele în scopuri și interese proprii.

Elevii de clasa a VIII-a și a XII-a trebuie să se întoarcă la școală, să se pregătească pentru examenele naționale, care vor fi organizate în această vară, și să aibă oportunitatea de a accesa programul național de educație remedială, să aibă șansa să-și depășească propria condiție prin acces garantat la educație de calitate.

Mulțumită Guvernului Cîțu nu va mai fi cazul să avem școli închise acolo unde supermarketurile sunt deschise. Dreptul la învățătură va fi asimilat dreptului la securitate și protecție, pe o treaptă fruntașă a piramidei lui Maslow, și așa România Educată va evolua o treaptă în plus. România Educată nu are cum să fie pe placul dumneavoastră, a celor din PSD, pentru că este o Românie în care cinstea și munca sunt scoase în față, nicidecum capacitatea de a fenta sistemul și legile țării.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionați, vă rog!

 
 

Domnul Pavel Popescu:

Astăzi, în calitate de deputat la al doilea mandat, vreau să vă spun ceva ce PSD-ul nu vă va spune niciodată: focarele nu sunt în școli, ci, uneori, în preajma lor. Mergeți în orice liceu din Capitală și veți vedea că am dreptate. În jurul școlilor, pe fondul confortului adolescentin și a tendinței efervescente de a brava în fața colegilor, uneori, elevii își dau jos masca, se îmbrățișează, copiii își îmbrățișează părinții și bunicii veniți să îi ia de la școală și vedem cum de multe ori acest lucru scapă de sub control.

Operatorii de transport eludează legea, permițând oamenilor să intre în autobuze și microbuze fără mască.

 
   

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionați!

 
 

Domnul Pavel Popescu:

Doamnelor și domnilor,

Legea nu este relativă și trebuie respectată de fiecare cetățean. Fac apel la instituțiile din subordinea Ministerului Afacerilor Interne să vegheze la respectarea regulilor de combatere a pandemiei de coronavirus și să protejeze dreptul la educație în siguranță al copiilor noștri. Focarele nu sunt în școli, care sunt instituții prin care se furnizează cunoașterea și știința, ci în afara lor, iar instituțiile statului au mandatul de a opri aceste focare și de a aplica legea.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos.

 
Cristian-Paul Ichim - declarație politică ce are ca obiect Depolitizarea educației, un pas esențial pentru reforma din învățământul românesc;

Domnul deputat Ichim Cristian-Paul.

Se pregătește doamna deputat Huțu Alexandra.

 

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Bună dimineața!

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Dragi români,

Declarația mea politică se numește "Depolitizarea educației, un pas esențial pentru reforma din învățământul românesc".

Nu există nicio îndoială că pandemia de COVID-19 a adâncit criza din sistemul public de educație. Anul 2020 a schimbat profund felul în care se învață, se predă, se asimilează și se comunică în școală. Mult dorita digitalizare a educației s-a instalat brusc, fără experiențe pilot sau analize de impact și fără o logistică adecvată în spate.

Planificarea orelor de curs prin intermediul platformelor online, elaborarea, și mai ales implementarea procedurilor de monitorizare a cazurilor de COVID în unitățile de învățământ, gestionarea crizelor de personal specializat, cauzată de decizia unor cadre didactice de a se pensiona, chiar și anticipat, de teama infectării cu COVID, implementarea tuturor măsurilor de siguranță sanitară - iată doar o mică parte dintre responsabilitățile managerilor din instituțiile de învățământ.

Am spus "manageri", pentru că de asta are nevoie sistemul de învățământ, de un management educațional coerent. Nu mai putem accepta clientelismul și servilismul politic în educație, când avem date clare că suntem în criză. Depolitizarea funcțiilor de conducere din educație reprezintă o măsură prioritară pentru USR PLUS și începem să facem pași concreți în această direcție. Managerul unei școli trebuie să devină o persoană echipată cu un set complex de competențe în managementul organizațional, recrutare, selecția și managementul resurselor umane, managementul timpului, al resurselor financiare și logistice, comunicare organizațională și gestionarea conflictelor.

Încă nu avem o evaluare a impactul acestei pandemii asupra elevilor, cadrelor didactice, părinților și a societății în general. Probabil că îi vom simți undele pentru mult timp de acum înainte. Putem folosi experiența acestei perioade și o putem transforma în oportunitatea de a schimba ceva.

Fără politică în școală!

Vă mulțumesc.

Deputat al USR PLUS Bacău, Cristian-Paul Ichim.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Alexandra Huțu - declarație politică: Actuala guvernare a Dreptei Unite selectează pe criterii politice persoanele care vor ocupa funcția de secretar general al instituției prefectului, funcție publică din categoria înalților funcționari publici;

Doamna deputat Huțu Alexandra.

Se pregătește domnul deputat Focșa Dumitru-Viorel.

Vă rog.

 

Doamna Alexandra Huțu:

Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Actuala guvernare a Dreptei Unite selectează pe criterii politice persoanele care vor ocupa funcția de secretar general al instituției prefectului, funcție publică din categoria înalților funcționari publici".

Stimate colege,

Stimați colegi,

Este strigător la cer ca, după ce guvernul Cîțu a redactat și aprobat Ordonanța de urgență nr. 4 din 27 ianuarie 2021, prin care, practic, le-a permis prefecților și subprefecților să fie membri de partid și să facă mai mult politică decât administrație la nivel județean, să înființeze, prin același act normativ, funcția de secretar general al instituției prefectului, pe care deja au politizat-o.

Cei din Coaliția Austerității Naționale, la momentul adoptării acestei ordonanțe de urgență, afirmau că "termină cu această ipocrizie" pentru că oricum în funcțiile de prefect și subprefect sunt oameni politici. Dar, în același timp, au înființat o nouă sinecură, cea de secretar general al prefecturii, care, deși are rolul de asigurare a stabilității la nivel instituțional, a fost deja înregimentată politic.

La Botoșani parlamentarii liberali, prefectul liberal și mai mulți oameni politici din actuala Coaliției a Austerității Naționale s-au antepronunțat și chiar au făcut selecție în partid pentru identificarea unei persoane care să ocupe această funcție, afirmând că această persoană, deja identificată și nominalizată, va fi "asumată politic".

Persoana nominalizată pentru a ocupa funcția de secretar general al Instituției Prefectului din Botoșani nu îndeplinește condiția de formare specializată la Institutul Național de Administrație, deci unde e ipocrizia mai mare, stimați guvernanți? La dumneavoastră, care ați inițiat un act normativ pentru a politiza administrația publică și ați înființat noi posturi de înalți funcționari publici pe care le-ați politizat, de asemenea, sau la cei care au fost înaintea dumneavoastră miniștri și nu și-au permis să facă din prefecturile județelor anexe de partid?

Înființarea unor funcții de înalți funcționari publici pentru care actualul Guvern organizează concurs de pile, relații și cumetrii în interiorul fiecărui partid care se află la guvernare reprezintă oare soluția pentru profesionalizarea administrației de la nivelul prefecturilor?

Un întreg sistem al administrației publice, care trebuia să fie în slujba cetățenilor din fiecare județ, și nu al unor politruci cu interese personale sau de grup, s-a dus astfel pe Apa Sâmbetei.

Mulțumesc frumos.

Deputat de Botoșani, PSD, Alexandra Huțu.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos, doamnă deputat.

 
Dumitru-Viorel Focșa - declarație politică intitulată Guvernul sfarmă-țară taie tot;

Are cuvântul domnul deputat Focșa Dumitru-Viorel.

Se pregătește domnul deputat Șlincu, și după domnul deputat Cristian Brian.

 

Domnul Dumitru-Viorel Focșa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Am intitulat declarația mea politică "Guvernul sfarmă-țară taie tot".

În nici trei luni de învestire, Guvernul condus de Florin Cîțu și-a câștigat titulatura de cel mai antinațional Executiv din Europa și, foarte probabil, din istoria țării noastre postdecembriste. Nu am cunoștință să existe stat european, mai ales dintre cele foste comuniste, care să fi procedat în așa fel, antinațional.

Atunci când ne gândeam că nimic nu poate fi mai grav decât vânzarea propriei țări, la bucată, Guvernul condus de domnul Florin Cîțu ne demonstrează că deține resurse inepuizabile și că poate vinde și ce nu are acasă, și anume mă refer la identitatea românilor din afara granițelor noastre. Evident, mă refer la eliminarea burselor identitare acordate elevilor români din Ucraina, începând cu anul 2018.

Există două tipuri de crime, domnule Cîțu. Primul este prevăzut în Codul penal, cel de-al doilea în Codul moral al oricărui popor.

Ce spune acest cod? "Țara, pământul, obiceiurile și limba nu se vând. Țara, pământul, obiceiurile și limba se conservă, se protejează, se apără de toți cei care doresc să pună bocancul pe ele".

Din păcate, în cazul de față, pe lângă cizma rusească care a fost pusă peste Bucovina noastră, vine și un pantof liberal, cu lustru european, peste limba românească încă vorbită în Ucraina.

Știm cu toții că Bucovina a fost pământ românesc. Din păcate, realitățile geopolitice ale momentului fac ca reîntregirea României în granițele sale de la 1918 să rămână un deziderat mai mult de ordin teoretic, decât practic. Numai că un Guvern iubitor de neam și de țară, care simte românește în străfundul inimii sale naționale, domnule prim-ministru, poate împlini acest deziderat din punct de vedere spiritual.

Cum? Prin alocarea anuală a unor sume generoase din buget, oricât de sărac ar fi acesta, pentru protejarea identității naționale în afara granițelor țării noastre, în special acolo unde există o politică de suprimare. Știm bine ce face Guvernul de la Kiev, în Ucraina, contra românilor.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați colegi,

Trăim vremurile de pe urmă. Guvernul României vinde România și întoarce spatele românilor de peste granițe - vezi și Valea Timocului -, cu precădere celor cu care ne învecinăm. Să fie și aceasta o "solicitare" din partea acelora de la Bruxelles, la care dumnealor răspund pentru a li se îngădui deficitul bugetar și acest mod....

 
   

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionați, vă rog!

 
 

Domnul Dumitru-Viorel Focșa:

... neprofesional de a performa guvernarea?

În acest context, Camera Deputaților și Senatul rămân ultimele redute constituționale în fața acestui asalt nemaintâlnit la care este supusă România.

Noi, parlamentarii AUR, ne vom face treaba și ne vom apăra țara mai întâi de aici, din Parlament, și dacă va fi nevoie vom coborî în stradă, acolo unde se află majoritatea patrioților români.

 
   

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionați, vă rog!

 
 

Domnul Dumitru-Viorel Focșa:

Deputat de Constanța, Dumitru-Viorel Focșa.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumim frumos.

 
Dan-Constantin Șlincu - declarație politică cu tema Drumul Botoșani-Târgu Frumos, abandonat de un an de zile de guvernarea Dreptei Unite;

Domnul deputat Șlincu Dan.

Se pregătește domnul deputat Cristian Brian, după care domnul deputat Daniel Ghiță.

 

Domnul Dan-Constantin Șlincu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Drumul Botoșani-Târgu Frumos, abandonat de un an de zile de guvernarea Dreptei Unite".

Doamnelor și domnilor deputați,

Pentru prima oară în istoria României, Proiectul Legii bugetului de stat a venit de la Guvern cu o anexă, celebra Anexă 7.03, care a oficializat mita politică pentru aleșii locali ai partidelor aflate în Coaliția de guvernare.

Fără niciun criteriu, fără nicio regulă obiectivă, banii românilor au fost împărțiți după un algoritm pur politic, între PNL, USR PLUS și UDMR. Așa se face că sumele pentru dezvoltarea comunităților locale au ajuns în bună parte către zone mult mai dezvoltate, în timp ce alte zone vulnerabile, cum este județul Botoșani, nu au primit nimic.

Unul dintre proiectele majore pentru Botoșani este modernizarea Drumului Național Botoșani-Târgu Frumos, drum care face legătura de transport rutier între județul nostru și Drumul European E85. Acest drum este vital pentru dezvoltarea județului nostru. Practic, după ce va fi modernizat, ar pune județul nostru pe harta investitorilor din țară și din afara României.

La finalul guvernării Partidului Social Democrat, proiectul era deja într-o fază avansată privind documentația. S-au făcut licitațiile, a trecut un an de la desemnarea câștigătorului și pe acel drum încă nu se face nimic. Este un an pierdut cu guvernarea de dreapta.

Botoșănenii nu cer mult de la această guvernare. Vă cer doar să terminați ceea ce a început guvernarea Partidului Social Democrat și vă cer să vă respectați promisiunea că veți reduce măcar cu puțin decalajul uriaș dintre infrastructura din Moldova și cea din restul țării.

Fac, așadar, un apel către această guvernare! Este un apel al botoșănenilor pe care îi reprezint în Parlamentul României.

Respectați-vă promisiunile pe care le-ați făcut moldovenilor în campania electorală! Nu mai lăsați județele din Moldova în urmă, așa cum ați făcut de fiecare dată când ați fost la guvernare! Nu mai abandonați județul Botoșani!

Vă mulțumesc.

Dan Constantin Șlincu, deputat de Botoșani.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos, domnule deputat.

 
Brian Cristian - declarație politică ce are ca obiect Egalitatea în drepturi;

Domnul deputat Brian.

Vă rog.

 

Domnul Brian Cristian:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Obiectul declarației politice: "Egalitatea în drepturi".

"Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Nimeni nu este mai presus de lege" - articolul 16 din Constituția României.

Stimați colegi,

Scopul administrației publice locale este acela de a soluționa problemele comunității și de a asigura un mediu de trai decent. Cu toate astea, în urma audiențelor din teritoriu, am ajuns la concluzia că, în numeroase cazuri, eficiența, profesionalismul și bunăvoința autorităților lasă de dorit.

Am primit multe plângeri legate de modul în care s-a gestionat pandemia la nivel local, precum și de modul neuniform și discreționar în care au fost aplicate anumite măsuri de prevenție. Dacă statul are provocări, în acest moment, în a menține un echilibru între gestionarea crizei pandemice și relansarea economiei, trebuie să ne asigurăm măcar că autoritățile oferă un tratament egal și nepreferențial tuturor cetățenilor.

Conform unui studiu INS, peste 23% din populația României trăiește în stare de deprivare materială severă. În anul 2018, 46% din populația României era incapabilă, din punct de vedere financiar, să facă față unor situații neprevăzute, adică nu existau economii sau alte resurse care să poate fi folosite în caz de urgență.

Există o relație de cauzalitate între persoanele vulnerabile și neglijența sau abuzul autorităților. De cele mai multe ori, exact acele persoane care au carențe în educație sau lipsuri materiale sunt ignorate sau tratate cu superficialitate. Este absolut necesar ca cei plătiți să ne administreze resursele să o facă corect și echitabil, mai ales în vremuri de criză care favorizează creșterea inegalității sociale.

De aceea, trebuie să contribuim la realizarea unui cadru în care cetățeanul să fie tratat corect de autoritățile publice, fără privilegii și fără discriminări. Să punem în practică măsuri echitabile, astfel încât fiecare cetățean român să simtă că este protejat și respectat de stat.

Vă mulțumesc.

Deputat Brian Cristian, Circumscripția electorală nr. 26 Maramureș.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos.

 
Daniel-Florin Ghiță - comentarii critice adresate unor colegi parlamentari;

Domnul deputat Daniel Ghiță.

Se pregătește domnul deputat Nagy Vasile, Grupul AUR.

Domnul deputat Nagy?

 

Domnul Daniel-Florin Ghiță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor parlamentari!

Mă adresez de la acest microfon cu bună-credință și speranța că veți înțelege exact cele prezentate de mine, uitându-mă strict la fapte, iar concluziile vă aparțin Domniilor Voastre.

În concret, în acest sanctuar al politicii românești sunt oameni care fac afirmații nefundamentate, susținute doar cu alte afirmații. Resping un asemenea mod de abordare și vă asigur cu tot respectul cuvenit că eu mă voi exprima numai în concret, pe chestiuni clare, cunoscute uneori chiar de organele competente, dar care, în mod misterios, sunt ținute pe loc. Astfel, domnule Polițeanu, nu vă voi întreba decât lucruri perfect adevărate, dar dezonorante, din respect pentru mine și pentru locul în care ne aflăm în acest moment cu toții.

De aceea, vă rog să ne spuneți, să răspundeți sincer dacă puteți, măcar o dată în viață, ce ați căutat în arhiva SIPA, împreună cu doamna Monica Macovei, de la cine ați avut aprobare, în baza cărei legi, ce documente ați sustras, cu ce serviciu colaborați sau ați colaborat de vreme ce instituțiile statului, deși sesizate, țin nerezolvată această cauză, pe cât de gravă, pe atât de importantă pentru regimul democratic din țara noastră.

Ca om politic, ca cetățean al țării mele, nu am suportat niciodată sintagma utilizată des de unii oameni politici, "această țară", pentru că, în ceea ce mă privește, dintotdeauna am gândit românește, am simțit românește, și inima mea a bătut cu putere atunci când drapelul României a fost ridicat la Tokyo sau ori de câte ori, cu toată ființa mea, am promovat și apărat valorile românești.

De asemenea, sunt colegi de-ai noștri, din Parlament, care efectiv aruncă de fiecare dată cu noroi, cu vorbe fără acoperire în fapte, delațiuni mizerabile specifice fostei securități. Ce să înțelegem noi de aici, că această fantomă a trecutului ne urmărește și ne otrăvește viețile și astăzi, sau că unii dintre noi sunt copiii foștilor securiști care au distrus destine și vieți, nenorocind oamenii și distrugând democrația în România, sau că sunt copiii sau nepoții celor care au tras la Timișoara? Locul sfânt de unde a început Revoluția Română, care a continuat apoi la București și în alte puncte ale României, în care tinerii și-au vărsat sângele pentru ca noi, astăzi, să le facem dreptate celor care nu mai sunt, precum și celor care au ales să trăiască fie în țara noastră, fie au luat, din păcate, drumul pribegiei.

Consider că cei care nu renunță la vechile năravuri, îndeosebi cei care fac acuzații fără corespondență în realitate, vor să readucă România și pe noi toți la acele timpuri cumplite.

În ceea ce mă privește, țin să precizez că nu am nimic în trecutul meu de care să-mi fie teamă, rușine sau frică, niciodată în viața mea nu am luat un leu din banul public, după cum nu am luat un leu de la nimeni, m-am ridicat numai prin muncă, părinții mei sunt oameni simpli care întreaga viață au muncit.

Sper din tot sufletul ca cele prezentate, pe scurt, să fie o temă de reflecție pentru cei în cauză și, la fel de mult, sper să nu mai fiu nevoit să personalizez în viitor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos.

 
Vasile Nagy - declarație politică despre Nivelul de trai al românilor;

Domnul deputat Nagy Vasile.

În funcție de începerea părții a doua a ședinței, se pregătește domnul deputat Longher.

 

Domnul Vasile Nagy:

Mulțumesc.

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se numește "Nivelul de trai al românilor" și vizează un subiect extrem de important.

Dragi colegi,

Principala noastră prioritate este sănătatea cetățenilor noștri. În același timp însă, criza provocată de coronavirus este un șoc major pentru economia europeană și mondială. Statele membre au adoptat deja măsuri bugetare, politice și de asigurare a lichidității, pentru a spori capacitatea sistemelor lor de sănătate și pentru a le oferi ajutor persoanelor și sectoarelor grav afectate.

În România există problema nivelului de trai, interpretat doar prin prisma salariilor, ceea ce este o problemă extrem de serioasă, pentru că ne plasează într-o zonă fundamental greșită.

Nivelul de trai înseamnă calitatea serviciului public, un spital în care să ai încredere, un sistem medical pe care să te poți baza, un sistem educațional performant.

Confuzia, eroarea pe care o facem, de a sinonimiza nivelul de trai cu nivelul veniturilor sau cu creșterea economică este foarte periculoasă. Pe termen scurt funcționează, pe termen mediu și lung se poate dovedi un real dezastru.

Evident, nu trebuie să cădem în extrema cealaltă, veniturile și puterea de cumpărare sunt foarte importante, dar formează mai puțin de jumătate din ecuație.

Nivelul de trai este dictat, în primul rând, de gradul libertăților personale și de calitatea serviciului public, adică de nivelul de dezvoltare al serviciilor de sănătate și de educație, de infrastructura de transport, de atitudinea funcționarilor și servanților publici față de contribuabil și alegător, de gradul de debirocratizare și informatizare, abia apoi nivelul de trai este dictat de venituri. Până la urmă, lucrurile sunt oricum legate strâns între ele. Adevărata sărăcie se referă la serviciile publice îngrozitoare, acesta fiind și motivul exodului. Nivelul de trai al acestui popor nu este unul decent, astăzi este mizerabil.

Statisticile sărăciei din România sunt dramatice. Peste șase milioane de cetățeni, aproximativ o treime din cât se estimează că au mai rămas în România, trăiesc în zona excluziunii sociale. Un copil din zece se duce nemâncat la culcare, iar fiecare al treilea este parte a unei familii expuse riscului sărăciei. Un sfert din populația României are grupul sanitar în afara locuinței. Media europeană este de doi dintr-o sută.

România, țara europeană cu cei mai mulți beneficiari de salariu minim. România are cel mai ridicat procentaj, din Europa, de oameni care beneficiază de salariul minim pe economie, aproape jumătate din angajați primesc salariul minim pe economie. Sărăcia absolută este însă larg răspândită în România. Aproape o treime din populație nu-și poate permite să-și înlocuiască hainele uzate...

 
   

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionați, vă rog!

 
 

Domnul Vasile Nagy:

... cu unele noi, potrivit datelor UE. Combaterea sărăciei ar trebui să fie unul dintre obiectivele fundamentale ale partidelor politice.

În concluzie, avem nevoie de un mediu economic românesc care să aibă un singur obiectiv, și anume, creșterea economică care să se regăsească în nivelul de trai al românilor. Nivelul actual al salariului minim și al pensiilor nu asigură un trai decent românilor. Creșterea salariilor ar trebuie să fie o rezultantă indirectă a altor măsuri: investiții în infrastructură, educație, sănătate, lupta împotriva corupției și depolitizarea instituțiilor statului, restructurarea masivă a companiilor publice falimentare, creșterea absorbției fondurilor europene...

 
   

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionați, domnule deputat, vă rog!

 
 

Domnul Vasile Nagy:

O secundă!

... încurajarea antreprenoriatului și dezvoltarea IMM-urilor. Doar așa putem să obținem o dezvoltare pe termen scurt, care nu sacrifică bunăstarea generațiilor viitoare!

Nivelul de trai reprezintă gradul de satisfacere a nevoilor materiale și spirituale ale populației unei țări, ale unor clase sau ale unei persoane în condiții istorice date.

Vă mulțumesc.

Nagy Vasile, deputat AUR de Arad.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Ghervazen Longher - intervenție cu ocazia celebrării a 100 de ani de la semnarea Convenției de alianță defensivă între Republica Polonă și Regatul României;

Și ultimul coleg de astăzi, domnul deputat Longher Ghervazen, cu mențiunea că avem mai mulți colegi, de la toate grupurile parlamentare, care au depus și în scris.

Mulțumim frumos.

 

Domnul Ghervazen Longher:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Pe 3 martie anul curent s-au împlinit 100 de ani de la semnarea Convenției de alianță defensivă între Republica Polonă și Regatul României în caz de agresiune sovietică.

În numele guvernelor lor, convenția a fost semnată la București de miniștrii afacerilor externe Eustachy Sapieha și Take Ionescu, în schimb șefii Marelui Stat Major generalii Rozwadowski și Cristescu au semnat sub protocol militar secret.

Semnarea acestei convenții a reprezentat începutul alianței interbelice polono-române, din care făceau parte și tratatele de la 26 martie 1926 și 15 ianuarie 1931 ce obligau părțile aliate la ajutor reciproc în cazul oricărui atac venit din exterior.

Încheierea alianței cu Polonia reprezenta pentru România asigurarea frontierei estice și un punct important de sprijin în sistemul de alianțe menit a garanta integritatea teritorială a României Mari. În plus, ministrul afacerilor străine a României căuta să se asigure împotriva unei eventuale alianțe polono-ungare care ar fi putut afecta interesele României, dat fiind filonul pro-maghiar adânc înrădăcinat în conștiința elitelor poloneze.

Articolul I al convenției prevedea: "România și Polonia se angajează să se ajute reciproc în cazul când una din ele ar fi atacată fără provocațiune din partea ei, la frontierele sale orientale actuale. Prin urmare, în cazul când unul din cele două state ar fi atacat, fără provocațiune din partea ei, celălalt se va considera în stare de război și-i va da un concurs înarmat."

Alianța româno-polonă din 1921 reprezintă un reper important pentru istoria relațiilor bilaterale, caracterizată și astăzi de un dinamism deosebit și de o cooperare excelentă, inclusiv în cadrul euroatlantic, bazată în mod particular pe valori, o istorie și interese comune, România și Republica Polonă fiind parteneri strategici, în spiritul cooperării de acum un veac.

Vă mulțumesc.

Deputat Ghervazen Longher, ales la nivel național.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumim frumos.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar închisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 10 martie 2021, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
  Eugen Bejinariu - declarație politică cu referire la măsurile Guvernului Cîțu;

Domnul Eugen Bejinariu:

Coaliția partidelor care au pierdut alegerile se încăpățânează să pedepsească românii pentru votul lor din decembrie, să-i sfideze cu decizii populiste și să-i amăgească nu doar în privința viitorului, ci chiar a prezentului pe care îl trăim.

În vreme ce mii de companii se închid, premierul ne anunță că economia românească și-a revenit din trauma pandemiei. În zilele în care șomajul crește nestăvilit, premierul unei țări în agonie declară că "românii simt în fiecare zi că trăiesc mai bine". Ficțiunile Guvernului contrazic cu tupeu realitatea traiului nostru de zi cu zi, dar nimic nu-i abate pe politicienii puterii de la strategia lor impertinentă de a ne pedepsi pentru numărul mic de voturi pe care le-au agonisit.

Oamenii preocupați de lucruri mici nu au cum să clădească planuri mărețe. Politicienii preocupați "să taie" nu au adăugat niciodată valoare, discursul duplicitar, ipocrit și construit pe ură i-a prăvălit pe toți, mai devreme sau mai târziu, în prăpastia lipsei de încredere publică.

Oamenii vor ține minte că premierul a aruncat la coș promisiunile electorale și oamenii știu că driblingul verbal ascunde neputința guvernanților de a le asigura un trai mai bun. Oricât ar insista premierul să spună ca bugetul chinuit și auster pe care l-a impus nedemocratic este "un buget al investițiilor", oamenii măsoară realitatea în propriile buzunare și doar acolo descoperă adevărul.

Dubla măsură a politicienilor puterii este motivul pentru care au pierdut deja chiar și acel firav suport popular pe care l-au înregistrat la alegeri.

Au vorbit ani de zile despre "depolitizarea administrației" și, odată ajunși la putere, au politizat oficial funcția prefectului. Au vorbit despre inechitatea zecilor de mii de pensii așa-zis speciale și au socotit problema rezolvată când s-au eliminat 800 dintre acestea. Au înfierat cu mânie radical-stângistă toți oamenii cu acuzații judiciare, dar au plasat în funcții de putere un număr record de acuzați și condamnați penal. Au urlat ani în șir despre faptul că deciziile instanței nu pot fi nici măcar comentate, iar acum croșetează modalități administrative de a schimba o decizie definitivă a unui judecător. Au ridiculizat ani în șir un așa-zis model de politician de tip vechi, iar acum își etalează în poziții de demnitate publică oamenii cei mai lipsiți de competențe pe care i-a avut Romania la conducere, oamenii cu cel mai firav parcurs școlăresc, cu diplome mistificate și cu mai multe examene picate decât trecute. Premierul însuși, fost elev de liceu, eșuat la școala profesională, ridică tupeul la cote uimitoare în Parlament și ne spune "...luați un pix si notați, cei care știți să scrieți...".

Le propun politicienilor puterii să privească realitatea din jur, să descopere că fibra socială a națiunii s-a schimbat, să vadă că doar ei mai găzduiesc în partidele lor impostura, ipocrizia și lipsa de valoare morală. Le propun să dea deoparte praful care le alterează privirea și să analizeze responsabil așteptările oamenilor, nevoile societății și iminența unei catastrofe economice în lipsa unor soluții de administrare competentă a țării. Iar premierului cu aspect abulic și mereu poticnit în rostire îi spun că, dacă ar avea privirea mai limpede și mintea mai lucidă, ar observa, atunci când le vorbește parlamentarilor, că unii au publicat mai multe cărți decât a citit prim-ministrul și cei mai mulți scriu mai bine decât vorbește el. Abilitatea de a măslui cifre oficiale nu este o virtute, iar aroganța care dublează neputințe profesionale îi va costa nebănuit de mult.

Din păcate, însă, perioada în care ei se vor compromite este o parte din viața amară la care ne condamnă pe noi!

  Constantin Bîrcă - declarație politică cu titlul Agricultorii au nevoie de reglementări clare, precise și eficiente!;

Domnul Constantin Bîrcă:

"Agricultorii au nevoie de reglementări clare, precise și eficiente!"

Studiul Eurobarometru din februarie 2021 relevă o perspectivă interesantă asupra punctelor de vedere ale cetățenilor asupra domeniilor de interes deosebit. Mai mult de jumătate dintre cetățenii Uniunii Europene, 55%, consideră că agricultura a adus deja o contribuție semnificativă la reducerea efectelor schimbărilor climatice. Sondajul arată că preocupările de mediu - cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, protejarea resurselor naturale și îmbunătățirea biodiversității - au devenit o prioritate din ce în ce mai importantă. Rezultatele demonstrează o conștientizare crescândă a populației față de interacțiunea dintre agricultură și mediu.

Pe aceste coordonate se înscrie legislația privind circulația tractoarelor pe drumurile publice completată în ultima perioadă cu noi obligații pentru proprietarii mașinilor agricole.

Încadrate în categoria vehiculelor lente, conform Legii nr. 260/2020, publicată în Monitorul Oficial din 20 noiembrie și intrată în vigoare din 23 noiembrie, tractoarele și combinele trebuie să fie omologate la Regia Autonomă "Registrul Auto Român".

În urma unui ordin al ministrului afacerilor interne, toate tractoarele care circulă pe drumurile publice vor trebui să aibă efectuată inspecția tehnică periodică. Conformarea cu noua condiție este necesară chiar și pentru fermierii care se deplasează pe drumurile publice doar câteva zeci de metri, pentru a ajunge la parcelele agricole, în caz contrar aceștia riscând să fie sancționați. Incontestabil, măsura urmărește eliminarea factorilor care produc daune mediului prin noxe.

Totuși, nemulțumirea fermierilor, perfect justificată, derivă din sumele percepute ca taxă de verificare - o inspecție tehnică pentru un tractor U445, de exemplu, costă 250 de lei, putând ajunge și la 1.100 de lei, în cazul tractoarelor mari.

O altă nemulțumire este aceea că fermierii trebuie să meargă la sediul Registrului Auto Român din raza căruia fac parte, cu dificultăți majore atât pentru transportul pe platforme sau tractare, cât și pentru cei care nu au carte de identitate, iar atât timp cât nu ai carte de identitate, nu poți să faci ITP-ul la nicio stație de ITP și nici la RAR.

Este un semnal pe care îl aduc în atenția factorilor de decizie pentru a îmbunătăți aceste reglementări, în sensul detașării unor echipe RAR acolo unde există un număr mai mare de tractoare sau acordarea unei subvenții pentru reparațiile mai mari în vederea eliminării noxelor.

În încheiere, doresc să precizez că Studiul Eurobarometru, realizat de Comisia Europeană, arată că "90% dintre cetățenii Uniunii Europene consideră că întărirea poziției fermierilor în lanțul de aprovizionare cu alimente este o prioritate".

  Marius-Constantin Budăi - declarație politică: Doamnă Turcan, nu lăsați țara fără medici și profesori, prin instituirea unei interdicții a cumulului pensie-salariu! Este și ilegal și imoral!;

Domnul Marius-Constantin Budăi:

"Doamnă Turcan, nu lăsați țara fără medici și profesori, prin instituirea unei interdicții a cumulului pensie-salariu! Este și ilegal și imoral!"

Ministrul muncii și protecției sociale, Raluca Turcan, vrea să oblige pensionarii care vor să lucreze la stat să opteze între pensie și salariu, pentru că, vezi Doamne, ar primi două venituri de la buget!

Doamnă ministru, terminați cu intoxicarea! Pensia nu este un "al doilea venit". Pensia reprezintă contribuția din muncă, până la vârsta de 65 de ani, pe care statul este obligat să o restituie!

Da, sunt de acord ca obligația de a opta între pensie și salariu să fie pentru persoanele având pensie specială, care s-au pensionat la 40 de ani, adică persoane ca doamna secretar de stat USR-PLUS de la Ministerul Afacerilor Interne, care la 42 de ani are o pensie specială de 13.000 de lei! Pe aceștia să-i obligați să aleagă, ori salariul, ori pensia specială! Dar nu aveți dreptul să-i cereți unui profesor sau unui medic să renunțe la pensia pentru care a contribuit până la vârsta de 65 de ani.

Iar înainte de a-i trimite acasă pe bugetarii care au împlinit 65 de ani, poate vă uitați puțin la vârsta medie a dascălilor și medicilor din mediul rural! Dacă ei pleacă, pe cine puneți în locul lor?

De fapt, interzicerea cumulului pensiei cu salariul de la stat cu care tot amenință doamna Turcan este o tentativă josnică, prin care coaliția austerității naționale încearcă să impună creșterea mascată a vârstei de pensionare până la 70 de ani. O persoană care va fi obligată să opteze între pensie și salariul de la stat, este de fapt obligată fie să renunțe la dreptul constituțional de a munci pentru a-și primi pensia, fie să se pensioneze mai târziu decât prevede legea, renunțând la dreptul său patrimonial de a primi pensie.

Afirmația potrivit căreia un pensionar angajat la stat ar primi două venituri de la stat, este o manipulare incalificabilă. Pensia nu este un venit de la stat. Statul doar restituie un drept deja câștigat prin contribuțiile plătite până la vârsta de 65 de ani. Acest drept patrimonial este garantat de Constituție și nu poate fi condiționat în niciun fel. Un pensionar din sistemul de contributivitate, care s-a pensionat la termen, este la fel de îndreptățit să își primească pensia pentru care a contribuit, indiferent dacă lucrează la stat sau la privat sau dacă nu lucrează deloc.

Există doar două situații pentru care cumulul pensiei cu salariul nu poate fi permis - în cazul pensiei de invaliditate, ceea ce indică incapacitatea de a mai munci din partea persoanei respective, deci nu s-ar putea justifica reangajarea nici la stat, nici la privat, sau în cazul celor plătiți cu pensii speciale, care nu sunt plătite exclusiv în baza contribuției, având valori mai mari.

Încă o dată trag un semnal de alarmă cu privire la efectele cele mai dure ale unei astfel de măsuri, care ar fi în primul rând un deficit uriaș de personal în rândul profesorilor și medicilor, mai ales din mediul rural și preorășenesc, dar și din mediul academic, pentru că mulți dintre aceștia sunt peste vârsta de pensionare.

Îi recomand, din nou, doamnei Turcan să citească Legea pensiilor și Legea salarizării unitare, apoi să-i întrebe pe colegii din Guvern care e situația în domeniul angajaților din Sănătate și Educație, iar după toate acestea să anunțe public ce vrea să facă, că poate își dă seama că spune doar aberații, fără niciun temei real!

  Vasile Cîtea - declarație politică intitulată Cod roșu de incompetență la Palatul Victoria!;

Domnul Vasile Cîtea:

"Cod roșu de incompetență la Palatul Victoria!"

Așa cum menționează și specialiștii în boli infecțioase, pandemia de Covid-19 se apropie de al treilea val. Numărul infectărilor a crescut vertiginos, dar nu și numărul vaccinărilor. Guvernul României ne anunță, într-un mod manipulator, că suntem în topul european și mondial la numărul de vaccinări, atât cu prima doza, cât și cu doza de rapel, fără, însă, a face raportarea acestui număr și la totalul populației României.

De exemplu, la data de 8 martie 2021, Centrul Județean pentru Comunicare Medicală Covid-19 Iași raporta un număr total de 92.269 de doze administrate, din care 56,616 persoane au fost imunizate cu prima doză și doar 35.653 de persoane au fost imunizate cu doza de rapel, la o populație de aproximativ un milion de locuitori.

Așadar, cifrele reale arată că, în fapt, imunizarea cu ambele doze s-a realizat doar pentru un număr de 35.653 de persoane reprezentând aproximativ 4% din populația totală a județului Iași, deși campania de vaccinare a început de 3 luni. Nici nu se putea ajunge la un număr mai mare de persoane imunizate, atât timp cât, raportat la intervalul de timp de 24 de ore, în județul Iași se vaccinează cu prima doză 1351 de persoane în medie și se imunizează cu doza de rapel doar 347 de persoane în medie.

În tot acest timp, rata infectărilor, doar în municipiul Iași, a ajuns la 2,08 cazuri la mia de locuitori, rata de incidență fiind în continuă creștere.

Municipiul Timișoara și câteva dintre localitățile limitrofe au intrat deja în carantină, județul Ilfov fiind în cod roșu de pandemie, fără ca premierul Cîțu să gândească un plan de măsuri proactive, care să limiteze măcar răspândirea noilor cazuri de Covid-19.

Mai mult, prim-ministrul afirma în public că Guvernul României nu se gândește la restricții în plus, ci doar la implementarea măsurilor deja existente. Întrebarea noastră este de ce nu au fost ele deja implementate?

Deși suntem anunțați că nu va fi vorba despre restricții în plus, iată că industria HoReCa este din nou lovită. În mai multe localități a fost limitată capacitatea de funcționare a localurilor de la 50% la 30% și, mai nou, impunându-se închiderea localurilor în interior chiar în municipii reședință de județ. Tot acum încep să vină scadențele pentru cei care și-au amânat ratele în timpul stării de urgență, aceștia urmând să plătească și dobândă la dobândă, tocmai acum când sunt nevoiți să închidă din nou localurile.

Din păcate, din partea autorităților guvernamentale se pare că nu se vehiculează nicio soluție, românii fiind practic lăsați în voia sorții. Dorim să aflăm când se va încheia campania de vaccinare a celor 5 milioane de cetățeni, un număr considerat suficient pentru a putea vorbi despre imunizarea populației. La ritmul de aproximativ 350 de persoane pe zi, pe județ, imunizate cu doza de rapel, credem că până la atingerea cifrei de 5 milioane de persoane imunizate, persoanele din primul val de vaccinare își vor pierde beneficiul de protecție oferit de vaccinare.

Demisia, domnule prim-ministru Cîțu, incompetența dumneavoastră a depășit orice limită!

  Cristina Burciu - declarație politică având ca temă Construcția de spitale noi, un angajament asumat al Guvernului Cîțu;

Doamna Cristina Burciu:

"Construcția de spitale noi, un angajament asumat al Guvernului Cîțu"

Planul Național de Redresare și Reziliență, PNNR, este în fază avansată de lucru, astfel încât acest document vital pentru dezvoltarea României, în următorii ani, urmează să fie finalizat și înaintat Comisiei Europene. Ideea dezideratului PNRR este de a ajuta țara noastră să pună în aplicare reformele, precum și de a finanța costurile necesare acestui demers pe termen scurt.

Intenția Cabinetului Cîțu este clar orientată spre investiții, deoarece creșterea economică și reprezentarea acesteia în calitatea vieții oamenilor constituie obiectivele principale ale Programului de guvernare al PNL și al coaliției. În acest context, resursele alocate prin PNRR se vor concentra exclusiv pe proiectele de investiții, mai ales în domeniile unde România a rămas în urmă - infrastructură, transport feroviar, spitale noi.

De altfel, angajamentul ferm al Guvernului este de a construi spitale noi, deoarece astfel de investiții nu au fost deloc realizate după 1989, iar prin PNRR vor fi alocate sume considerabile pentru acest capitol. Singura condiție pe care trebuie să o îndeplinim în vederea realizării acestui obiectiv ambițios este ca noile spitale să fie finalizate până în 2026.

În același timp, este de remarcat faptul că Guvernul nu va introduce noi taxe, așa cum eronat se încearcă să se inducă în mentalul colectiv. A iniția noi taxe sau a crește taxele existente, într-o perioadă în care dinamica economiei este sub potențial, este un gest care ucide economia, iar Executivul este conștient de acest lucru. România are resurse de venit în economie, tot ceea ce ne mai trebuie fiind doar o mai bună colectare, o țintă ce poate fi atinsă utilizând dinamic sistemul de digitalizare de care dispunem.

Aceasta este o altă condiție prin care putem reduce deficitul bugetar până în anul 2024. Dacă îi folosim eficient și inteligent, banii pe care-i are România ne va ajuta să și investim, dar și să ajungem la un deficit de 3%.

Nu în ultimul rând, în ciuda perioadei grele traversate în ultimul an, Executivul a decis continuarea măsurilor de sprijin al populației, pentru a face față efectelor pandemiei. Astfel, a fost prelungită acordarea șomajului tehnic pentru zonele economice aflate încă în dificultate din cauza pandemiei, precum și măsurile de stimulare a agenților economici care încurajează telemunca.

  Cristina-Elena Dinu - declarație politică intitulată Guvernul dreptei neputincioase atentează la siguranța națională și la securitatea alimentară a țării;

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Guvernul dreptei neputincioase atentează la siguranța națională și la securitatea alimentară a țării"

Legea bugetului de stat a trecut de votul Legislativului, însă problemele majore ale românilor au rămas, deși acestea au fost prezentate prin amendamente pertinente de către parlamentarii PSD în cadrul dezbaterilor. Alianța PNL-USR-UDMR condamnă la dispariție foarte mulți fermieri, crunt loviți de seceta de anul trecut, care acum sunt executați silit de furnizori.

Paradoxal, coaliția austerității a decis respingerea amendamentelor PSD privind alocarea ajutoarelor pentru fermierii afectați de secetă, fapt ce va arunca în faliment 20.000 de agricultori, iar un milion de hectare de pământ vor rămâne necultivate.

Îi reamintesc domnului Cîțu că agricultura este un sector economic strategic, de siguranță națională, iar securitatea alimentară nu constituie un moft, ci este tratată cu seriozitate și considerație de orice stat care se respectă.

Prin acest gest, Guvernul "nu se poate" și-a probat din nou cinismul și incompetența, deoarece este vorba despre o problemă majoră a României, nu de alocarea unor sume către investiții punctuale. Respingerea amendamentelor PSD privind sprijinul fermierilor afectați de secetă compromite grav sectorul agroalimentar autohton, care aprovizionează cu hrană populația, fapt ce poate avea consecințe dezastruoase pentru țară.

Coaliția austerității pune în pericol nu doar existența acestor fermieri, ci și șansa ca agricultura să contribuie la creșterea economică promisă de guvernanți pentru acest an. Dezastrul va fi cuantificat total până la 30 iunie 2021 și va avea un efect devastator asupra veniturilor pe care le va genera acest an agricol în PIB-ul țării.

În timp ce fermierii sunt batjocoriți, Guvernul "taie tot" a legiferat mita electorală în Legea bugetului de stat, împărțind sute de milioane de lei cu dedicație către localitățile conduse de PNL, USR-PLUS și UMDR.

În realitate, guvernarea lui Iohannis pedepsește milioanele de români care nu au votat cu partidele coaliției, prin atitudinea sfidătoare, arogantă și disprețuitoare, prin practici de sorginte totalitară, care nu au ce căuta într-un sistem democratic.

  Filip Havârneanu - declarație politică având ca subiect Demagogia și populismul ne trag înapoi și opresc dezvoltarea;

Domnul Filip Havârneanu:

"Demagogia și populismul ne trag înapoi și opresc dezvoltarea"

De la momentul de după Revoluția din ʼ89 și până în prezent, demagogia și populismul au fost prezente cu obstinație în peisajul românesc. Fie că au fost utilizate de politicieni de la putere sau din opoziție, aceste arme au fost folosite de fiecare dată pentru a minți, pentru a înșela și pentru a manipula cetățeanul. Uneori, decizii cruciale au fost luate după logică populistă, în ideea că altfel românul va taxa la momentul votului.

Desigur, cel mai abil în manevrarea acestei arte a fost Partidul Social Democrat, și este în continuare. Trebuie să ne uitam doar cum reprezentanții social-democrați răstălmăcesc declarațiile oficialilor, cum folosesc cifre și statistici, dar uită să le pună în context pentru a înfățișa întreg tabloul.

Am avut zilele acestea exemplul Proiectului Legii bugetului pentru anul 2021, un buget construit responsabil de Guvern, axat pe investiții care să conducă la dezvoltare. Peste 3000 de amendamente a depus opoziția, deși decent ar fi fost să tacă, după ce ani de zile liderii PSD au retezat orice șansă a țării de a crește. Au tăiat banii de investiții pentru a-și acoperi incompetența, iar tot ce au reușit să facă a fost să țină România la limita supraviețuirii.

Aceste modificări populiste propuse pentru bugetul anului în curs nu ar fi făcut altceva decât să genereze haos și să ne conducă spre dezastru economic. Impactul bugetar al amendamentelor depuse de PSD este imens, iar adoptarea lor nu ar fi făcut altceva decât să ne arunce în derivă. Desigur, populismul este mai important pentru PSD decât sfaturile specialiștilor.

Trebuie să avem curajul să spunem nu populismului și da măsurilor corecte și eficiente! Populismul ne-a făcut extrem de rău până acum, iar suprapus pe criza generată de Covid-19, el poate fi fatal. Iresponsabilitatea și declarațiile fără o bază solidă nu trebuie să mai facă parte din peisajul politic. Doar așa putem evolua!

  Daniel Florea - declarație politică: Opriți degringolada din Ministerul Afacerilor Interne!;

Domnul Daniel Florea:

"Opriți degringolada din Ministerul Afacerilor Interne!"

În ultima perioadă, asistăm uimiți la evenimente tragice, determinate de incompetența și/sau de lipsa de implicare a unor angajați ai Ministerului Afacerilor Interne.

Dar problemele sunt grave și trebuie să enumăr aici câteva.

  • Numărul evenimentelor tragice este mult prea mare, iar acestea au loc mult prea des;
  • Evenimentele care arată incompetența sau dezinteresul cadrelor MAI au loc pe întreg teritoriul țării, nu în locuri punctuale, clar determinate, ceea ce arată că selecția la angajarea cadrelor MAI este profund deficitară, la nivel național;
  • Evenimentele tragice, care au ca principale cauze incompetența, răutatea, nepăsarea sau neglijența, arată mari deficiențe la nivelul tuturor structurilor MAI - Poliție, SMURD, Jandarmerie - deci sistemul de selecție și promovare este putred în integralitatea sa;
  • Niciunul dintre marii șefi de structuri nu își asumă și nici nu răspunde pentru niciuna dintre aceste deficiențe de sistem; se caută și se găsesc, în schimb, diverși acari Păun, a căror schimbare din funcție sau rotire în alt loc călduț din sistem nu aduce niciun beneficiu real;
  • Atunci când trebuie să pară că se iau măsuri, se înființează o comisie de anchetă și se trimite Corpul de control, pentru a se îngropa subiectul, cel mai des până la apariția, din păcate, rapidă, a următorului scandal public;
  • Actualul Guvern este format din miniștri și secretari de stat care nu își asumă răspunderea - de exemplu, își deleagă toate atribuțiile - iar singura lor grijă este să își facă selfie și să dea bine pe Facebook, în timp ce dau vina pentru orice nerealizare pe colegii de Guvern, dar din alt partid din coaliția aflată la putere, pentru că placa cu PSD, după un an și jumătate de guvernare PNL-USR, nu mai ține.

Și, în tot acest timp, românii sunt uciși cu zile în case, în spitale, pe străzi, ard de vii în case sau în spitale, iar când se plâng sau cer ajutor, sunt umiliți, amânați și batjocoriți.

Stopați degringolada!

Încetați bătaia de joc la adresa românilor!

  Gheorghe Nacov - declarație politică despre necesitatea acordului părinților în studierea, la școală, a educației sanitare sau sexuale;

Domnul Gheorghe Nacov:

Ca deputat ales pe lista Uniunii Bulgare din Banat - România, reprezint minoritatea bulgară din țară. Aceasta înseamnă că voturile pe care le exprim în Camera Deputaților ar trebui să reflecte voința majorității etnicilor bulgari din țară, și voi face tot posibilul să fie așa.

În viitorul apropiat se va dezbate necesitatea acordului părinților, pentru ca elevii să învețe la școală educația sanitară sau sexuală. Vreau să precizez că votul meu va fi în favoarea necesității acordului părinților.

Consider că tema este una extrem de importantă, astfel încât părinții nu pot fi privați de dreptul de a-și da sau nu acordul.

Provin dintr-o comunitate cu vechi tradiții creștine și am convingerea că votul meu exprimă voința celor care mi-au acordat încrederea lor.

Ca părinte, nu pot concepe ideea că alții doresc mai mult binele copiilor mei, decât mine.

Ca jurist, consider că în momentul de față există destule mijloace legale pentru a le garanta copiilor dreptul la învățătură și accesul la informație. Dar nimic nu poate înlocui grija părintească.

Toate legile și convențiile internaționale la care România este parte consacră dreptul părinților de a fi implicați în educația copiilor, iar o lege care presupune că noi, părinții, am dori să ne împotrivim unei educații adecvate pentru copiii noștri mi se pare lipsită de logică, inclusiv de logică juridică.

Transmiterea valorilor morale și spirituale, mai ales în cadrul comunităților precum cea a noastră, se face în primul rând de către familie. Fără educația părinților, aceste valori s-ar pierde. Nu suntem împotriva educației din școli, evident, dar această materie sensibilă și specială nu poate fi scutită de girul familiei.

Aceasta este poziția mea ca părinte și am convingerea că este și poziția minorității naționale pe care o reprezint.

Așa să îmi ajute Dumnezeu!

  Dumitrița Gliga - declarație politică: Cum susține Guvernul Cîțu mediul de afaceri românesc?;

Doamna Dumitrița Gliga:

"Cum susține Guvernul Cîțu mediul de afaceri românesc?"

A trecut, deja, mai bine de un an de la izbucnirea pandemiei de Covid-19, perioadă în care întreaga societate românească a fost grav afectată de măsurile restrictive adoptate de autorități, vizând, ca peste tot în lume, controlul și combaterea crizei epidemiologice.

Dar, prin comparație cu alte țări europene, maniera de gestionare a crizei la nivel național s-a depărtat și se depărtează în mod periculos de bunele practici în domeniu, în special în ceea ce privește politicile de susținere a mediului de afaceri autohton.

Dacă preocuparea pentru ajutorarea și stimularea propriilor economii naționale ocupă un loc central în toate celelalte state membre ale UE, în România, nu se poate observa, din păcate, același lucru. Partenerii noștri europeni alocă un procent considerabil mai mare din PIB pentru susținerea mediului de afaceri autohton, în condițiile suspendării de către Bruxelles a aplicării Pactului de Stabilitate și Creștere Economică.

Astăzi, toate economiile lumii acordă o atenție deosebită sectoarelor economice direct productive, adoptând politici prin care să fie evitate falimentarea și închiderea în lanț a companiilor cu capital autohton. În același timp, pare că noi încurajăm, prin măsurile adoptate de Guvern, trimiterea în șomaj a zeci și sute de mii de români, punându-i în imposibilitatea de a mai asigura minimul necesar pentru întreținerea sau chiar pentru asigurarea subzistenței familiilor lor!

Devine din ce în ce mai evident faptul că, până la această oră, Guvernul nu a fost interesat sau, pur și simplu, nu a fost capabil să elaboreze o strategie articulată pentru relansarea activității economice din țara noastră, care să pună accentul pe susținerea firmelor românești și pe capitalul autohton din sectoarele direct productive ale economiei.

În același timp, constatăm cu stupoare că, în condițiile noilor restricții anunțate și a intensificării crizei sanitare, eventualele măsuri de asistență financiară, precum și stimulentele fiscale de care mediul de afaceri românesc are atâta nevoie, se lasă, în continuare, așteptate.

De asemenea, în sectorul industriei turistice din țara noastră, remarcăm inexistența, de facto, a unor măsuri compensatorii pentru susținerea acestui sector vital al "economiei verzi", conform prevederilor Pactului Verde European, la care România a aderat, sperăm, nu doar în mod formal.

Analizând decizia Executivului de suspendare a voucherelor de vacanță și condițiile de funcționare a sectorului HoReCa, în care activează aproape jumătate de milion de români, putem concluziona că Guvernul pune serios sub semnul întrebării supraviețuirea acestui sector esențial relansării economiei românești.

Toată această lipsă flagrantă de reacție a guvernanților, în raport cu nevoile mediului de afaceri, a avut, din păcate, un impact negativ atât asupra firmelor românești care încă produc, cât și asupra situației pieței de muncă din țara noastră.

De aceea, mă întreb și vă întreb, stimați colegi, oare de ce se lasă așteptată o strategie concretă a Guvernului pentru susținerea capitalului autohton și înființarea de noi locuri de muncă și de ce pare din ce în ce mai mult, în fiecare zi, că Executivul nostru nu urmărește o relansare economică reală?

  Silviu Nicu Macovei - declarație politică intitulată Vaccinarea «obligatorie» nu e chiar obligatorie, dar este vitală pentru sănătatea acestui popor!;

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Vaccinarea «obligatorie» nu e chiar obligatorie, dar este vitală pentru sănătatea acestui popor!"

În ultimele zile am început să fiu invadat de o serie de mesaje, prin care unii cetățeni încercau să mă convingă că Parlamentul României încearcă să instaureze un fel de "dictatură a vaccinării". Pe lângă faptul că toate mesajele conțineau același text copiat și repetat în mod identic, el conținea și o serie de inexactități legate de obligativitatea vaccinării.

Aș dori, în primul rând, să mărturisesc că eu mă vaccinez de fiecare dată când medicii specialiști în epidemiologie consideră că este necesar, fie că este sezonul gripal, fie că sunt vaccinuri pentru țări îndepărtate sau, cu atât mai mult, pentru noii viruși care ne amenință din ce în ce mai mult sănătatea. Am fost vaccinat și când eram mic, apoi școlar, și mă voi vaccina în continuare. Motivul este unul atât de simplu, încât sunt surprins de vehemența unora contra vaccinării - protecția sănătății mele și a celor din jur!

Poliomielita, numită și "paralizie infantilă", a făcut ravagii și în România, mutilând mii de copii în mai multe valuri epidemice, în anii 1927, 1955, 1980-1982 și 1990-1992, aceasta până când țările civilizate ale lumii au lansat o cursă a vaccinării contra poliomielitei. În 2002, 53 de țări europene au devenit "zonă liberă" de acest virus care mutilează pe viață copii.

Doar în anul 2018, în întreaga lume au murit 140.000 de oameni din cauza complicațiilor provocate de rujeolă. Bebelușii și copiii foarte mici sunt supuși celui mai mare risc de infecție cu rujeolă, cu potențiale complicații, inclusiv pneumonie și encefalită, o inflamație a creierului, precum și dizabilitate pe viață - leziune cerebrală permanentă, pierderea vederii și a auzului, conform UNICEF, 2019 - toate acestea deși există vaccinuri extrem de eficiente, iar faptul că încă se mai moare din cauza rujeolei este un eșec colectiv!

În România sunt de 3,5 ori mai multe cazuri de cancer de col uterin decât media europeană. Peste 4000 de noi cazuri de astfel de cancer se înregistrează în fiecare an, în țara noastră. Rata de deces este de 4 ori mai mare în România decât media europeană. Cancerul de col uterin se poate preveni! Există vaccin extrem de eficient contra virusului HpV, care previne apariția acestui tip de cancer, însă oamenii refuză să se vaccineze.

Mă întreb, merită să pui în pericol viața propriului copil, refuzând să îl vaccinezi contra unor boli care mutilează sau chiar ucid?

Ai dreptul, ca părinte, să pui în pericol sănătatea sau chiar viața altor copii, care poate sunt prea mici să fie încă vaccinați, doar pentru că o boală considerată eradicată reapare în lipsa vaccinării în masă?

Argumentele sunt multiple, de ambele tabere, însă consider că o lege a vaccinării în România este absolut necesară. Problema o constituie obligativitatea sau dreptul de a alege vaccinarea.

Din capul locului vă spun că obligativitatea nediscriminatorie nu este o variantă! Sunt oameni cărora starea de sănătate le interzice, practic, anumite tipuri de vaccin; sunt unii copii care pot suferi complicații. Însă acest lucru trebuie stabilit de medici pentru fiecare caz în parte.

De aceea, Legea vaccinării nu poate conține obligativitatea universală și nediscriminatorie a vaccinării.

Însă, în același timp, slaba informare sau chiar dezinformarea românilor a atins cote alarmante. Părerologi fără competențe sau impostori care caută atenție publică își varsă în mediul online ideile nejustificate științific, influențând negativ nevoia societății de a eradica boli grave prin vaccinare. Consider că singurii care pot și au dreptul să exprime păreri avizate sunt medicii, iar opinia generală este că vaccinarea este cea mai eficientă metodă de protecție contra ravagiilor provocate de multe virusuri.

Actualul Proiect de Lege a vaccinării este încă în dezbatere, dar câteva aspecte trebuie lămurite mai clar:

  • "Obligativitatea" vaccinării nu este chiar obligativitate! Singura obligație este cea prin care părinții care refuză vaccinarea copiilor să meargă la consiliere. Este un fapt absolut normal să fie informați de un specialist cu privire la toate aspectele vaccinării. Refuzul absurd și doar de a discuta cu cineva despre vaccinare trebuie sancționat, fiindcă arată doar obstinație și rea-voință. Consilierea nu implică vaccinarea obligatorie, dar oamenii trebuie să fie informați!

  • Accesul copiilor nevaccinați la școală sau la grădiniță nu este refuzat din start și nici la modul general. Dar sunt cazuri specifice în care un copil care nu este vaccinat și care poartă virusul poate îmbolnăvi grav alți copii; sau copilul nevaccinat este pus în pericol de ceilalți copii care, deși vaccinați și care nu au boala, pot transmite un astfel de virus periculos.

Subminarea încrederii în vaccinare, prin narative false, parțial false sau doar părtinitoare, aduce atingere directă dreptului la sănătate al fiecărui om. Este complet imoral să impui voința ta particulară în fața tuturor celorlalți, ducând în derizoriu una dintre cele mai puternice arme de combatere a unor epidemii mortale în masă.

De aceea, stimați parlamentari, România are nevoie de programe eficiente de vaccinare în masă, de programe masive de informare corectă, științifică și coerentă asupra vaccinării, de măsuri de combatere a dezinformării și manipulării cu rea-voință a acestor informații.

Încă mai avem șanse să eradicăm cancerul de col uterin, rujeola și, iată, în aceste vremuri și noul virus SarsCov2 care a provocat pandemia COVID-19 în întreaga lume!

  Ioan Mang - declarație politică cu titlul Cîțu nu pășește pe cât mințește!;

Domnul Ioan Mang:

"Cîțu nu pășește pe cât mințește!"

În cei peste 20 de ani de când fac politică, am întâlnit mulți mincinoși, însă trebuie să recunosc că nu am întâlnit încă un gogoman și un mitoman care să se fi "ridicat" la nivelul lui Florin-Vasile Cîțu.

Din nefericire, România a încăput pe mâna unui prim-ministru care, prin fiecare declarație și prin fiecare acțiune, vrea să dovedească că nu are nimic de-a face cu liberalismul autentic, ci este doar un politruc PNL-ist. Pe deasupra, un mare mincinos!

După ce a înghețat salariile și a refuzat aplicarea legilor pentru a crește pensiile și alocațiile, Florin-Vasile Cîțu a uimit o țară întreagă, declarând cu nonșalanță că românii vor constata că "viața lor se îmbunătățește zi de zi". Dacă nu ar fi fost prim-ministrul României, declarația sa ar fi fost trecută la capitolul "guvernanții de dreapta spun lucruri trăsnite". Având în vedere, însă, funcția pe care o ocupă, declarația lui Cîțu devine o mostră grosolană de iresponsabilitate.

Mai rău decât atât, premierul Cîțu a șocat o lume întreagă, când a spus, bazându-se pe niște speculații de presă, că peste 1,3 milioane de români au revenit în țară din străinătate și s-au angajat în domeniul IT, iar aceasta în ciuda evidenței care ne arată că numărul contractelor de muncă nu a crescut, iar numărul firmelor închise este în continuă creștere.

În acest caz, minciuna premierului a fost combătută chiar de către instituțiile guvernamentale. Conform statisticilor oficiale ale Inspecției Muncii, instituție din subordinea Ministerului Muncii, comparând datele din decembrie 2019 cu cele din ianuarie 2021, numărul total al salariaților din România nu doar că nu a crescut cu 1,3 milioane, ci a scăzut semnificativ.

Premierul Florin-Vasile Cîțu ori nu cunoaște realitatea, ori a ajuns un mincinos patologic. Vă reamintesc și de o altă minciună pe care a spus-o în noiembrie 2020, înainte de alegerile parlamentare. Pe atunci, ministrul finanțelor publice și candidatul Cîțu ne spunea, într-un interviu dat la un post de radio, că la finalul anului 2020 deficitul bugetar va fi de 6%, iar pentru anul 2021 își propunea un deficit mai mic cu un procent, adică 5%.

Vă reamintesc, toată țara știa la începutul lunii noiembrie că deficitul la finalul anului 2020 va ajunge aproape de 10%, unii spuneau că va depăși 10%. Să credem că ministrul finanțelor, Florin Cîțu, era atât de habarnist, încât nu știa cât este deficitul, sau avem încă o dovadă că este mincinos?

Realitatea este că deficitul pe anul trecut nu a fost 6%, cum ne mințea Cîțu, ci 9,8% din PIB. Știți care sunt estimările pe anul 2021? Nu mai sunt nici ele 5%, ci au ajuns 7,2%! Așadar, Florin-Vasile Cîțu una a spus ca ministru al finanțelor, și altceva a făcut imediat ce a ajuns premier al României.

Sub guvernarea dezastruoasă a PNL cu Florin Cîțu la Ministerul Finanțelor Publice, anul trecut, România a înregistrat recorduri la fel de dezastruoase - cel mai mare deficit bugetar din istorie și cele mai mari împrumuturi și datorii. Florin-Vasile Cîțu ori habar nu a avut de ceea ce face, ori este un mare mincinos, ori ambele! Vorba unui om bătrân și înțelept pe care l-am întâlnit deunăzi într-un sat din Bihor - "...omuʼ ăsta nu pășește pe cât mințește...".

  Marian Mina - declarație politică intitulată Coaliția de guvernare condamnă la subdezvoltare comunități întregi, prin bugetul pe anul 2021;

Domnul Marian Mina:

"Coaliția de guvernare condamnă la subdezvoltare comunități întregi, prin bugetul pe anul 2021"

Prin adoptarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021, Coaliția de guvernare PNL-USR PLUS- UDMR înregistrează o nouă premieră negativă în istoria țării noastre. Niciodată, în ultimii 30 de ani, nu s-a mai întâmplat ca toate amendamentele propuse să fie respinse. Astfel, practic, bugetul pentru acest an nici măcar nu a fost dezbătut. Cei de la putere au refuzat orice urmă de dialog și putem spune că este vorba, din nou, despre o asumare a răspunderii, așa cum Ludovic Orban și PNL au făcut, tot în premieră, cu bugetul pe anul 2020.

Au adoptat, pentru 2021, un buget al austerității, un buget prin care sunt pedepsiți mai ales cetățenii care nu au votat PNL-USRPLUS-UDMR, la ultimele alegeri, fiind, astfel, condamnate comunități întregi la subdezvoltare! Banii sunt împărțiți discreționar, pe criterii politice, coaliția de guvernare transformând bugetul statului într-o vacă de muls în interes propriu.

Mii de comunități locale nu primesc minimele resurse pentru finanțarea nevoilor curente, iar proiecte vitale - apă, canal, gaze, asfalt, școli, grădinițe, dispensare și multe altele - sunt compromise de un guvern orb și surd la nevoile reale ale oamenilor.

În tot acest timp, pentru ei și pentru ai lor curg miliardele ascunse, mascate ba în fondul de rezervă al Guvernului, la dispoziția prim-ministrului, ba în capitalul de acțiuni generale, la Ministerul Finanțelor. Cel mai grav este că, acum, Guvernul Cîțu a inventat un nou mecanism abject, care frizează penalul - Anexa 7.03 la bugetul statului, prin care sunt bani alocați discreționar primarilor și președinților consiliilor județene ai celor 3 partide din coaliția austerității. Este un veritabil act de legalizare a mitei electorale cu bani publici către aleșii locali ai celor trei partide, pentru a le cumpăra votul în congresele ce vor avea loc în aceste partide.

Pentru județul Giurgiu, este și mai grav ceea ce se va întâmpla, anul acesta, cu autoritățile locale. Deși PNL-iștii s-au lăudat că, dacă vor avea toată puterea, în județul Giurgiu va curge doar lapte și miere, anul 2021 va fi de fapt un an al austerității și la noi. Nu doar că au votat împotriva amendamentelor PSD cu privire la investiții importante în județ, însă județul Giurgiu nu apare cu niciun proiect nici măcar în faimoasa Anexă 7.03.

Ceea ce s-a întâmplat, săptămâna trecută, în Parlament, este doar o pată de rușine pe întreaga organizație a PNL Giurgiu, și cu atât mai mult, este rușinos pentru parlamentarii PNL Giurgiu.

Am propus, alături de ceilalți colegi parlamentari ai PSD de Giurgiu, finanțarea de la bugetul de stat a unor proiecte foarte importante precum modernizarea de drumuri, școli, dispensare medicale, în comunele Buturgeni, Ulmi, Greaca, Mârșa, Vărăști și orașul Bolintin Vale. Toate au fost respinse, inclusiv un amendament ce viza un proiect pentru comuna Comana, unde este primar al PNL.

Mi-ar fi plăcut să ne dăm mâna, pentru județul Giurgiu, cu atât mai mult pentru proiectele de infrastructură rutieră mari, precum reabilitarea Drumului Național 5B și varianta ocolitoare a municipiului Giurgiu, însă PNL a pus ordinul de partid mai presus decât interesele giurgiuvenilor.

  Remus Munteanu - declarație politică: România este țara pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri!;

Domnul Remus Munteanu:

"România este țara pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri"

Doresc să vă atrag atenția asupra manierei dezastruoase în care Guvernul Cîțu a ales să-i trateze pe tinerii noștri.

Această guvernare reușește "performanța" ca în bugetul pentru anul 2021 să atingă un prag istoric negativ de aproximativ 13 milioane de lei alocării bugetare pentru susținerea acțiunilor de tineret, desfășurate de Ministerul Tineretului și Sportului, cât bugetul unei ONG de nivel mediu, deși Programul de guvernare al PNL prevede "creșterea finanțării alocate pentru susținerea activităților de tineret la echivalentul a un euro/tânăr/an, de la 0,35 euro/tânăr/an, în prezent".

Este inutil, cred, să vă povestesc că domnul ministru, la comisie, a prezentat bugetul ministerului citind de pe o hârtie niște cifre care nu aveau legătură cu bugetul publicat pe site-ul Camerei Deputaților. Mai mult, a omis să precizeze că în sumele care se presupun a fi alocate domeniului tineret sunt incluse și activitățile sportive, derulate de Direcțiile Județene pentru Sport și Tineret.

Această reducere a resurselor alocate domeniului tineret, fără a se ține cont de provocările acestuia, de reducere a politicilor și lucrului cu tinerii doar la activități recreative, denotă o abordare simplistă, ale cărei efecte se transpun în accentuarea neîncrederii tinerilor, în faptul că statul are capacitatea de a le înțelege nevoile, de a ține seama de ele și de a veni în întâmpinarea acestora prin politici și programe eficiente.

Majestatea Sa, Regele Mihai, spunea că "România este țara pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri". Îl citez astăzi pentru că acest fragment îmi vine mereu în minte, mai ales în momentele în care văd că ne pasă de tineri doar la nivel declarativ. Dacă nu suntem capabili să investim în ei, să venim în întâmpinarea lor și a nevoilor lor multiple, nu vom avea niciun viitor!

  Daniela Oteșanu - declarație politică cu titlul Guvernul Cîțu a încercat să spună că bugetul austerității ar fi bugetul prosperității, după ce a tăiat alocațiile copiilor, pensiile vârstnicilor, salariile profesorilor și despăgubirile de secetă pentru fermieri;

Doamna Daniela Oteșanu:

"Guvernul Cîțu a încercat să spună că bugetul austerității ar fi bugetul prosperității, după ce a tăiat alocațiile copiilor, pensiile vârstnicilor, salariile profesorilor și despăgubirile de secetă pentru fermieri"

În dezbaterile din Parlament, coaliția mincinoșilor de la guvernare a încercat să prezinte austeritatea ca fiind prosperitate. Au susținut că pensiile și alocațiile au crescut, iar educația și sănătatea au mai mulți bani decât anul trecut. În realitate, creșterile sunt tăieri, iar banii în plus sunt de fapt bani în minus.

Prima dezinformare. Guvernul susține că alocațiile au crescut în anul 2021, începând cu luna ianuarie, când s-a acordat a doua tranșă de 20%. În realitate, Guvernul a tăiat din ceea ce se cuvenea copiilor în acest an - în loc de două tranșe în 2021 au prevăzut în buget o singură tranșă. Au tăiat cu totul tranșa din iulie. Iar creșterea din ianuarie nu e cu 20%, ci doar de 16% față de ceea ce era în plată în luna decembrie.

A doua dezinformare. Cîțu și PNL au spus înainte de alegeri că pensiile vor crește cu 8%, începând cu1 ianuarie. Nu doar că nu au crescut cum promiteau pentru a lua votul pensionarilor, dar au tăiat și ceea ce era prevăzut în Legea pensiilor, respectiv indexarea cu rata inflației și cu 50% din creșterea salariului mediu. Practic, în contextul exploziei prețurilor la energie, la medicamente și alimente, înghețarea pensiilor înseamnă de fapt scăderea puterii de cumpărare a pensionarilor. Scuza lui Cîțu a fost că majorarea de 8% promisă în campanie era în programul electoral, nu în Programul de guvernare, adică le spune în față pensionarilor că una declară în campania electorală și alta face când ajunge la guvernare.

Dar nu au respectat nici măcar ceea ce scria în Programul de guvernare, în care se spunea că pensiile vor crește în fiecare an. Cei din PNL și USR mai vin cu o intoxicare, susținând că pensiile sunt mai mari cu 14% față de anul trecut. În realitate, creșterea de 14% a fost anul trecut în septembrie și a mascat tăierea majorării de 40% prevăzută în lege.

A treia dezinformare. Realitatea este ușor de verificat - minus 2,2 miliarde de lei la Ministerul Sănătății și minus 0,4 miliarde lei la CNAS - în total, minus 2,6 miliarde de lei. Pentru a răstălmăci scăderea, Cîțu amestecă Bugetul central al sănătății cu ceea ce alocă aleșii locali pentru sănătate.

A patra dezinformare. Și aici Cîțu minte printr-o intoxicare. El spune că sumele de bani de la Educație sunt mai mari decât anul trecut. Dar omite să spună că ponderea în PIB a acestor sume e mai mică decât în anul 2020 și e mai mică decât în toate bugetele din ultimii 30 de ani. Obiectivul era ca Bugetul Educației să ajungă la 6% din PIB. Guvernul Cîțu a alocat doar 2,55% din PIB, în condițiile în care sistemul din educație are provocări uriașe în pandemie.

A cincea dezinformare. Vor fi acordate fonduri europene fermierilor afectați de secetă. Nu s-a depus niciun proiect pentru acest lucru, iar refuzul Guvernului Cîțu de a acorda despăgubirile pentru calamitățile agricole îi aruncă direct în faliment pe majoritatea fermierilor din România.

Furnizorii au și început să-i execute pe cei care contau pe banii din despăgubirile Guvernului, pentru a-și plăti obligațiile. Nimic nu poate justifica refuzul actualului Guvern de a plăti despăgubirile respective. Nu mai este vorba despre prostie, despre incompetență, ci despre o acțiune criminală care pune în pericol siguranța alimentară a țării și face jocurile marilor importatori de alimente. Efectiv, Guvernul Cîțu, de-o manieră absolut ticăloasă, refuză să-i susțină pe fermierii români, dar asigură o piață de vânzare și implicit sprijin agricultorilor din alte țări.

În concluzie, România, cu dreapta unită la guvernare, PNL-USR-PLUS-UDMR, a intrat într-o epocă a austerității totale în toate domeniile esențiale de activitate.

  Gheorghe Șoldan - declarație politică intitulată De 8 martie, actualii guvernanți fac show-uri prin Parlament cu zambile și mesaje-gargară, niciun cuvânt despre faptul că drepturile femeilor trebuie apărate prin legi!;

Domnul Gheorghe Șoldan:

"De 8 martie, actualii guvernanți fac show-uri prin Parlament cu zambile și mesaje-gargară, niciun cuvânt despre faptul că drepturile femeilor trebuie apărate prin legi!"

Câtă emoție teatrală pe liderii puterii, față de colegele din Parlament: trei flori, o bombonică, o urare și... și la revedere! Atât pot domnii de la putere!

8 martie este, totuși, Ziua drepturilor femeilor - dreptul la funcții de conducere importante în stat, mai multe șanse la educație și în carieră, dreptul la o viață prosperă și demnă. Aceste drepturi trebuie prevăzute și apărate prin legi.

În Parlamentul României, femeile așteaptă nu doar pupături de 8 martie, ci solidaritate și reprezentare!

Conform unui studiu realizat de Banca Mondială, România se afla pe ultimele locuri, în 2020, în ceea ce privește drepturile și oportunitățile economice, antreprenoriale și de angajare pe care le au femeile față de bărbați. Nu este ceva nou ca România să ocupe locurile codașe ale clasamentelor europene în materie de egalitate de șanse. Doar dacă ne uităm la actuala structură guvernamentală, vom vedea că femeile sunt subreprezentate, doar o singură femeie în Guvernul României. Sunt convins că există foarte multe doamne bine pregătite, atât în PNL, cât și în USR, care ar putea ocupa funcții înalte în România.

În 2019, un studiu realizat de Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați arată că România ocupa ultimele locuri în Europa privind indicele egalității de gen. Știți în ce domeniu avem cel mai mic punctaj? În domeniul luării deciziilor, al puterii!

De Ziua femeii, întreb retoric - este democrația mai fragilă, prin reprezentarea și implicarea mai mică a femeilor în funcții publice alese?

Prezența femeilor în politică este esențială, iar PSD a demonstrat că a înțeles exact rolul femeilor în politică, plus valoarea pe care doamnele o aduc în acest domeniu. PSD este partidul care a dat, pentru prima dată în istoria țării, un prim-ministru femeie și un candidat-femeie, în turul doi la alegerile prezidențiale. Aceasta este cea mai bună dovadă că PSD este un partid progresist, care ține la implicarea activă a femeilor în viața politică, față de discursurile lacrimogene ale celor de la PNL și USR, care sunt partide exclusiv masculine.

În 2019, la alegerile prezidențiale, ne-am confruntat cu un misoginism politic ieșit din comun, când un candidat PSD a fost atacat, fără niciun fel de respect, având la bază mesaje sexiste. Promovarea femeilor în funcții publice și combaterea eliminării tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex, în toate politicile și programele naționale, ar trebui să devină o prioritate a guvernului de astăzi, mai ales că România este în urmă, privind acest capitol.

Țin să subliniez că 8 martie este despre dreptate socială, dincolo de a ne exprima dragostea și afecțiunea pentru femei. Dincolo de cadouri, 8 martie este despre egalitatea de șanse. La acest capitol, avem cu toții obligația să lucrăm. PSD a deschis, curajos, acest subiect, promovând femei în funcții publice, iar dacă dorim să întărim democrația, este obligatoriu ca vocea femeii să fie auzită. Datorită Mișcării femeilor, ziua de 8 martie a devenit o zi simbol pe plan mondial, care vorbește despre dreptate socială și șanse egale. Înainte de a fi mamă, soție, iubită, femeia are un rol social și politic extrem de important în întărirea sistemului democratic, prin reprezentarea politică.

În final, doresc să urez tuturor doamnelor și domnișoarelor din România la mulți ani!

  Elena Stoica - declarație politică despre Locul și rolul femeilor în societate;

Doamna Elena Stoica:

"Locul și rolul femeilor în societate"

Martie este luna în care sărbătorim nu doar venirea primăverii, dar și importanța, rolul și contribuția femeii la bunul mers al societății. Este luna în care sărbătorim toate realizările excepționale ale femeilor din întreaga lume și subliniem modul în care acestea au influențat și continuă să influențeze lumea.

În România, zilele de 1 și 8 martie reprezintă, pe lângă renașterea luminii, a căldurii ori venirea primăverii, și o caldă reverență față de rolul femeii în viața societății și în viața oricărui om.

Luarea în considerare a zilei de 8 martie ca zi de luptă pentru drepturile femeilor este mai veche de un secol. În anul 1908, la New York, în ziua de 8 martie, 15000 de femei au demonstrat pentru o serie de drepturi care, în aceste zile, par firești, dar ele au fost obținute prin adevărate lupte civice. Câteva elemente pentru care au luptat la acea vreme au fost: programul mai scurt de lucru, salarii mai bune, dar și dreptul la vot, alături de interzicerea muncii copiilor.

Anul următor, forurile sindicale și socialiste americane au luat hotărârea ca 8 martie să fie declarată Ziua națională a femeilor, sărbătorită în ultima duminică din februarie. La un an după acest eveniment, la Copenhaga, în Europa, această zi națională a devenit un eveniment internațional.

În ultima perioadă, femeile și-au impus tot mai bine punctele de vedere în plan politic, devenind adevărate luptătoare pentru drepturile și libertățile oamenilor ori pentru crearea unor condiții mai bune de trai. Astfel, vedem că există femei care nu mai acceptă să rămână în culisele scenei politice. Există femei precum Greta Thunberg, care a reușit să includă, pe termen lung, catastrofa climatică pe agenda politică a lumii ori precum Carola Rackete, care s-a implicat în salvarea refugiaților din largul mării, în ciuda opoziției manifestate de ministrul de interne italian, dar și femei precum Emma González, care militează în SUA pentru restricționarea regimului armelor și munițiilor.

Dar ce se întâmplă în țara noastră? Cum suntem noi văzute, apreciate atât în politică, cât și în afaceri?

Din punct de vedere politic, eu consider că România mai are de făcut mulți pași pentru a ieși din zona conservatorismului patriarhal. Vedem acum un guvern în a cărui componență există o singură femeie, vedem femei de afaceri care, deși sunt foarte bine situate, nu sunt promovate corespunzător pentru a deveni exemple de urmat. Încă suntem o societate care vede femeia având grijă de gospodărie, bărbatul fiind cel care "aduce banii în casă". Încă suntem o societate care nu votează o femeie, doar pentru că e femeie. Și spun acest lucru având experiența unei campanii electorale în care m-am lovit de astfel de opinii.

Un lucru este cert, noi, femeile, trebuie constant să luptăm pentru drepturile noastre și pentru egalitatea de șanse, trebuie să ne implicăm tot mai mult în politică, să fim tot mai active pe acest plan, pentru a atrage, la rândul nostru, și a inspira tot mai multe femei să facă un pas în față pentru a schimba ceva.

Politica fără femei nu mai este posibilă în zilele noastre, așa că ține de noi să ne implicăm și să demonstrăm că suntem într-adevăr un exemplu de echilibru, corectitudine, perseverență și succes.

  Vasilică Toma - declarație politică cu titlul Ministrul transporturilor și infrastructurii, orb și surd la nevoile regiunii moldave!;

Domnul Vasilică Toma:

"Ministrul transporturilor și infrastructurii, orb și surd la nevoile regiunii moldave!"

V-am adresat numeroase interpelări și întrebări. V-am adresat scrisori deschise, am depus amendamente, v-am oferit soluții și alternative, v-am oferit practic totul, numai să vreți, să puteți!

Așa că, prin acest nou demers, vă întreb, domnule ministru al transporturilor și infrastructurii din România, Cătălin Drulă, nu vreți ca Regiunea moldavă să aibă autostradă? Nu puteți face acest lucru? Sau ambele? Și dacă da, domnule ministru, de ce nu lăsați locul altcuiva mai competent și mai bine intenționat, pentru a gestiona acest domeniu cheie pentru România?

Oare, credeți, domnule ministru, că, din cele mai vechi timpuri, oamenii s-au preocupat de transporturi și de crearea unei infrastructuri adecvate dintr-un simplu hatâr, așa... gratuit, în lipsă de alte preocupări? Sau sunteți capabil să recunoașteți până și dumneavoastră că acest sector este absolut vital pentru supraviețuirea și dezvoltarea oricărei societăți și stat?

Lăsând deoparte rolul său istoric, Regiunea Moldovei a fost, este și va rămâne un reper și un generator de dezvoltare pentru întreaga noastră țară. Numai că, pentru a-și îndeplini acest rol, are nevoie la rândul ei să fie lăsată să se dezvolte.

Considerați, oare, dumneavoastră, domnule ministru Drulă, că acest lucru se poate face în absența unei infrastructuri adecvate, care să îi ofere posibilitatea de a-și exploata și valorifica resursele?

Considerați, oare, că toată populația Moldovei trebuie condamnată la izolare și sărăcie pentru că, pur și simplu, dumneavoastră și colegii politici nu sunteți capabili să oferiți minima pârghie în acest sens?

Într-o epocă în care a construi o autostradă a devenit ceva banal, se pare că, pentru Moldova, construirea autostrăzii A8 s-a transformat într-o muncă titanică, care necesită o cunoaștere și eforturi supraomenești, motiv pentru care nu puteți comunica și nici nu puteți oferi soluții. Practic, în afară de a oferi întârzieri și amânări repetate, contradicții flagrante, lipsă de logică și de minimă viziune, nu oferiți nimic. Sau, ba da, oferiți ceva - subdezvoltare, izolare din ce în ce mai puternică, poluare masivă, umilință, sărăcie și sărăcire pentru întreaga Regiune moldavă și locuitorii ei!

Acestea, domnule ministru, înseamnă subminarea cu bună știință a tot ceea ce reprezintă Moldova. Cred că și dacă trebuia să puneți personal dumneavoastră și colegii dumneavoastră de partid și coaliție piatră pe piatră pentru construcția A8, aceasta era demult gata.

În schimb, ați ales un scenariu al ipocriziei și al vorbelor plasate mereu într-un viitor nedefinit. Dumneavoastră și colegii dumneavoastră ne-ați oferit desene și grafice, domnule ministru, dar în niciun caz o autostradă!

De peste un an, ați anulat licitația de construcție a autostrăzii prin parteneriat public-privat, deși erau patru ofertanți deja înscriși, cu motivația că veți accesa fonduri europene. De peste un an, nu ați pus nimic în loc, anulați sau prelungiți nepermis de mult licitațiile. Deja sunteți în afara calendarului pentru finanțarea prin PNRR, iar fondurile europene din exercițiul financiar multianual european 2021-2027 pentru autostrăzi sunt atât de limitate, încât este posibil să nu ajungă nici pentru autostrăzile aflate deja în faza de construcție sau proiectare.

Ați ratat marea șansă oferită de PNRR! Ați transformat oportunitatea unică pentru Moldova și întreaga țară într-un eșec care va avea urmări dezastruoase pentru noi toți.

Pentru construcția A8 nu exista niciun termen clar!

Ce ar trebui să înțelegem din asta, domnule ministru? Că, pur și simplu, pentru dumneavoastră, Moldova nu există?! Că Moldova nu merită nici măcar un răspuns?!

Că trebuie să rămână în izolare, uitare și decădere, doar pentru că aveți alte priorități? Și dacă da, care ar fi acele priorități mai mari decât binele statului și poporului român, stimate domn? Și de ce Moldova și moldovenii nu sunt?

Credeți că necesitatea existenței Autostrăzii A8 s-a trezit peste noapte, dintr-un simplu moft al moldovenilor, și nu avem niciun motiv s-o cerem?

Moldova nu doar că vrea autostradă. Moldova are nevoie de autostradă, domnule ministru!

Asta ar trebui să înțelegeți dumneavoastră și colegii! Și să înțelegeți odată pentru totdeauna, în așa fel încât să treceți la fapte. În acest caz, faptele înseamnă ca A8 să devină realitate!

Domnule ministru,

Sper că sunteți conștient de ce presupune rolul dumneavoastră. Și mai sper că aveți minime cunoștințe legate de domeniul gestionat în așa fel încât să îi conștientizați importanța.

Personal, o să continui să fac toate demersurile permise prin prerogativele mele de reprezentant al Moldovei, pentru a vă face să înțelegeți că A8 este un proiect strategic la toate nivelurile atât pentru Moldova, cât și pentru întreaga țară. Iar dacă aceste demersuri presupun a mă adresa zilnic dumneavoastră, voi face asta, pentru că A8 nu este un proiect utopic și nici imposibil de realizat, dimpotrivă!

De aceea, din nou, vă întreb, vreți autostradă pentru Moldova? Puteți face autostradă pentru Moldova? Sau alegeți să recunoașteți și să vă asumați măcar dezinteresul și incapacitatea?

  Mihai Weber - declarație politică intitulată România a fost condamnată la subdezvoltare și sărăcie!;

Domnul Mihai Weber:

"România a fost condamnată la subdezvoltare și sărăcie!"

Este deja de notorietate faptul că toate amendamentele propuse de PSD pentru dezvoltarea României au fost respinse tocmai de aceia care, până mai ieri, pozau în campionii investițiilor. De aceea, este bine ca românilor să li se repete cine se împotrivește dezvoltării comunităților locale, și anume, parlamentarii partidelor aflate la putere, PNL, USR PLUS și UDMR. Acestea sunt partidele care au ales să țină România în subdezvoltare și sărăcie. Aceasta este oferta acestor partide pentru români, acesta este Programul lor de guvernare.

Sunt indignat că și în ceea ce privește județul Gorj, județ pe care îl reprezint în Parlament, au fost respinse toate amendamentele, fiind refuzate toate investițiile propuse de parlamentarii PSD. De exemplu, fondurile solicitate de noi pentru întreținerea Ansamblului Brâncuși au fost respinse, dar acest Guvern iese în poză la orice ocazie atunci când este vorba despre marele Constantin Brâncuși.

De asemenea, am cerut alocarea de fonduri pentru reabilitarea unor drumuri județene sau pentru finanțarea Proiectului "Calea Eroilor", în contextul în care România are depus la UNESCO un dosar a cărui aprobare depinde foarte mult de implicarea statului român în realizarea acestui proiect început în perioada în care PSD se afla la guvernare.

Toate aceste proiecte, și multe altele au fost respinse și abandonate de actuala guvernare, care se face că a uitat ce promisiuni a făcut în campania electorală, îndrăznind să ne mintă chiar la noi acasă, la Târgu-Jiu. În schimb, anumiți colegi parlamentari ai PNL se laudă cu proiecte ale căror alocări bugetare au fost prinse încă din perioada în care PSD era la guvernare.

În concluzie, stimați colegi, nu mai umblați cu cioara vopsită! Nu vă mai lăudați cu proiectele demarate în perioada în care PSD se afla la guvernare! Veniți și spuneți-le românilor ce proiecte noi ați prevăzut voi în acest buget, construit oricum de-a-ndoaselea, fără a avea ca temelie interesele naționale, ci interese politice și de grup. Acest buget nu este realizat pentru români, pentru creșterea nivelului de trai al cetățenilor, el este făcut pentru a satisface interesele meschine ale unui grup restrâns de indivizi, abonați de serviciu la banii statului.

În încheiere, aș dori să le atrag atenția actualilor parlamentari ai puterii că singura lor preocupare trebuie să fie aceea de a reprezenta cât mai bine interesele celor care i-au trimis în Parlament, interesele românilor.

Dacă nu veți înțelege, stimați colegi, că românii nu mai au răbdare să se uite cum soarta lor este hotărâtă de unii care fac jocurile unor grupuri de interese, veți fi șterși din cartea de Istorie a neamului și veți dispărea de pe eșichierul politic, așa cum, de altfel, s-a întâmplat și în cazul altor forțe politice care au înțeles mult prea târziu că țara asta nu este doar a lor, să facă ce vor cu ea!

  Radu-Marin Moisin - declarație politică privind Succesul campaniei de vaccinare;

Domnul Radu-Marin Moisin:

"Succesul campaniei de vaccinare"

După cum bine știm, ne aflăm într-o perioadă dificilă din toate punctele de vedere, economic, social și mai ales, sanitar.

Cu toate că autoritățile și societatea întreagă au fost puse la încercare, România a atins o bornă istorică în ceea ce privește numărul persoanelor imunizate împotriva SARS-CoV-2. La mijlocul acestei săptămâni, datele arată că am depășit pragul simbolic de un milion de români vaccinați, fapt îmbucurător ce atestă clar pregătirea de care țara noastră a dat dovadă în această campanie de imunizare.

Luând această cifră mult dorită în considerare, consider că de acum este sigur să spunem că lucrurile se vor ameliora mult mai rapid, având în vedere că atingerea acestui prag de vaccinare este o clipă pe care am așteptat-o chiar de la începutul campaniei de vaccinare, din data de 27 decembrie. Ne păstrăm ritmul de vaccinare, astfel că suntem în continuare printre țările cele mai avansate la acest capitol, iar la nivel european ocupăm locul al treilea la doze administrate la 100 de persoane.

Suntem abia la început de martie, iar până la finalul lunii România a stabilit, deloc irealist, ținta de a imuniza 1,2 milioane de români. Eu cred că este posibil să intensificăm aceste eforturi, deși, în continuare, elementul surpriză vine din partea numărului de doze disponibile, fapt care este în afara controlului nostru. Toate țările depind de disponibilitatea dozelor de vaccin, dar sunt încântat de faptul că realmente campania noastră în acest scop are succes.

Cu toate acestea, țin să precizez că este necesar să ne păstrăm conduita caracterizată prin seriozitate și disciplină, susținută în perioada ce urmează. Din păcate, în continuare asist la excepții în ceea ce privește respectarea măsurilor de protecție, iar acest comportament neglijent nu trebuie tolerat.

Trebuie să rămânem, deci, conștienți de pericolul reprezentat de răspândirea virusului SARS-CoV-2 și să nu uităm o clipă efortul fantastic prin care progresele de până acum au fost obținute, în primul rând prin sacrificiul și devotamentul personalului medical.

  Florică Ică Calotă - declarație politică despre Apusul satului românesc;

Domnul Florică Ică Calotă:

"Apusul satului românesc"

Satul românesc este locul unde trecutul se întâlnește cu prezentul și salvarea acestuia trebuie să fie o prioritate pentru România.

România are cea mai ridicată pondere a populației rurale, 45%, dintre toate statele membre ale UE, mai mult și decât Bulgaria, Polonia, Ungaria sau Albania. Însă populația de la sate este în declin și îmbătrânită. Îmbătrânirea populației și emigrația și-au pus amprenta pe satul românesc, din secolul al XXI-lea.

Asemenea mediului urban, și satul românesc se află în permanentă evoluție, mai rapidă sau mai lentă. Însă, într-o perioadă în care societatea și tehnologia avansează într-un ritm accelerat, nu trebuie să acceptăm dispariția acestuia. Pentru noi ca români ar însemna să rămânem fără un reper identitar.

Consider că trebuiesc sprijinite investițiile pentru crearea și modernizarea infrastructurii de bază din spațiul rural, precum și a investițiilor asociate cu protejarea patrimoniului cultural din spațiul rural. Prin aceste măsuri s-ar crea, s-ar îmbunătăți și s-ar diversifica facilitățile de dezvoltare economică, a infrastructurii fizice și a serviciilor de bază, creșterea atractivității zonei și diminuarea migrației populației, îmbunătățirea condițiilor sociale, economice și de mediu și protejarea și conservarea patrimoniului cultural rural.

La nivel european, obiectivele de dezvoltare rurală sunt favorizarea competitivității agriculturii, asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice, obținerea unei dezvoltări teritoriale echilibrate a economiilor, pentru a crea și a menține locuri de muncă. Aceste obiective sunt realizate prin FEADR, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, prin FEGA, Fondul European pentru Garantare Agricolă, dar și prin PEI-AGRI, Parteneriatul European pentru Inovare privind Productivitatea și Durabilitatea Agriculturii.

La sfârșitul anului trecut, pentru dezvoltarea rurală a fost alocată o sumă suplimentară de 15 miliarde de euro, pentru a sprijini zonele rurale care au un rol vital în realizarea tranziției verzi și în îndeplinirea obiectivelor ambițioase ale Europei în materie de climă și mediu.

Și la nivel național, avem Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, precum și numeroase programe, pentru a ajuta și a revitaliza mediul rural, pentru instalarea tinerilor fermieri, în vederea creării unor noi locuri de muncă, pentru a spori viabilitatea și competitivitatea tuturor ramurilor din agricultură.

Trebuie să avem în vedere promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei și dezvoltarea economică în zonele rurale.

Nu știu dacă spațiul rural românesc este în momentul de față apt a ajuta la realizarea "tranziției verzi", însă satul din România este cheia înțelegerii noastre în marele cor al națiunilor europene.

  Rodica-Luminița Barcari - declarație politică cu titlul Țara copiilor care fac copii;

Doamna Rodica-Luminița Barcari:

"Țara copiilor care fac copii"

Am primit, ca mulți dintre dumneavoastră, scrisoarea emoționantă a Asociației Dream Project, care apără drepturile mamelor minore, din care am aflat că anual aproape 20.000 de adolescente din România devin mame, țara noastră având cel mai mare număr de mame sub 18 ani, din Uniunea Europeană. La vârsta la care alte fete de vârsta lor abia simt fiorul primei iubiri și emoțiile vieții de liceu, 20.000 de adolescente dau naștere unor copii, devenind mame. O parte dintre ele își abandonează pruncii, iar celelalte abandonează școala și trăiesc la mila statului și a societății. Toate sunt însă arătate cu degetul, date drept exemplu de "așa nu", fără însă ca cei din jur să se întrebe dacă nu cumva s-ar fi putut face ceva să nu se ajungă aici.

Suntem în perioada în care sărbătorim femeia, în special mamele, și cred că este important să ne îndreptăm atenția în mod special spre această categorie stigmatizată de către societate.

Evident, ne întrebăm cu toții cum s-a ajuns la astfel de cifre îngrijorătoare. Unii ar spune că de vină ar fi mediul din care provin aceste adolescente, familii dezorganizate ori fără posibilități materiale, iar alții susțin că lipsa de educație duce la un număr atât de mare de mame adolescente.

Personal, consider că nu există o singură cauză, ci astfel de situații se datorează unui cumul de factori.

Ce putem face noi ca legiuitori?

Din punctul meu de vedere cred că ar trebui să încurajăm orele de educație sexuală în cadrul opționalului de educație pentru sănătate și a orelor de dirigenție, cu sprijinul psihologilor și a cadrelor medicale specializate. Subiectul este unul sensibil, iar clasa politică a avut un blocaj la acest capitol, pentru că a apărut dezbaterea despre diferențele de gen și LGBT. Soluția, în opinia mea, este simplă - avem nevoie de o programă de educație sexuală care să nu conțină astfel de informații sensibile, care suscită opinia publică, ci strict informații, adaptate vârstei elevilor, despre igienă, sănătate, schimbările corporale care apar odată cu vârsta. Pentru că, dacă nu începem de undeva, vom rămâne mereu pe locul 1 în aceste statistici dureroase.

De asemenea, susțin necesitatea colaborării strânse între părinți, profesori și elevi, precum și implicarea activă a administrației locale, prin serviciul de asistență socială și medicii de familie. Educația nu poate fi făcută doar la școală, ea trebuie continuată și acasă. Iar în comunitățile rurale este important ca statul să acorde sprijin, pentru ca adolescentele care provin de aici să poată avea acces la servicii de planning familial și servicii medicale.

Însă fără o strategie complexă multianuală, nu vom reuși să schimbăm lucrurile, ci vom continua să numărăm, an de an, copiii care fac copii. Este timpul să luăm problema în mâini și să facem ceva concret, pentru ca numărul mamelor minore să scadă. Până la urmă, viitorul nostru depinde de adolescenții de astăzi, iar responsabilitatea noastră este să îi sprijinim și să îi pregătim pentru viață!

  Mircea Fechet - declarație politică: Suntem datori să le oferim copiilor noștri un viitor în care speranța să fie cuvântul cheie!;

Domnul Mircea Fechet:

"Suntem datori să le oferim copiilor noștri un viitor în care speranța să fie cuvântul cheie!"

Pentru acest lucru, trebuie ca astăzi să ne asumăm cu fermitate obiective mai ambițioase în materie de climă.

Schimbările climatice sunt, din păcate, o problemă cât se poate de reală, care reprezintă o amenințare asupra mediului înconjurător și a lumii așa cum o știam. Problematica aceasta nu este una abstractă, ci ne privește pe fiecare dintre noi.

În ultimii cinci ani s-au înregistrat cele mai mari temperaturi de până acum. În 2019, temperatura medie la nivel mondial crescuse cu 1,1°C peste nivelurile preindustriale.

Reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 este fezabilă, atât timp cât autoritățile statelor își asumă acțiuni concrete și de impact benefice mediului înconjurător și atât timp cât cetățenii conștientizează importanța schimbării de mentalitate. Liderii statelor membre ale UE au convenit achiesarea la acest obiectiv ambițios în luna decembrie, anul trecut, și acum, mai mult ca niciodată, trebuie să ne concentrăm toate eforturile pe îndeplinirea obiectivelor de mediu.

Vedem tot mai des efectele schimbărilor climatice. Este vorba despre temperaturile tot mai ridicate cu care ne confruntăm, despre regiuni deșertificate, despre seceta cu care se confruntă fermierii și care le distruge culturile, dar și despre inundațiile și fenomenele extreme care distrug gospodării și chiar vieți. Conform unui studiu recent, din cauza poluării excesive, aproape 9 milioane de oameni își pierd viața la nivel global. Este enorm și este inacceptabil să rămânem indiferenți!

Degeaba spunem că vrem să le lăsăm copiilor noștri școli și spitale mai bune, dacă ignorăm cea mai de preț moștenire pe care o putem lăsa, un mediu înconjurător sănătos și un aer respirabil.

Este esențial să avem politici de mediu mai curajoase, armonizate la nivelul Uniunii Europene, prin care să reușim, împreună, să facem tranziția spre neutralitate climatică în următorii 30 de ani.

  Bogdan-Alexandru Bola - declarație politică intitulată Guvernul Coaliției PNL-USR-PLUS-UDMR alocă un miliard de lei refacerii industriei HoReCa;

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Guvernul Coaliției PNL-USR-PLUS-UDMR alocă un miliard de lei refacerii industriei HoReCa"

Guvernul condus de Partidul Național Liberal, împreună cu partenerii din coaliție, a alocat un miliard de lei pentru despăgubirea industriei HoReCa. Ajutorul se acordă beneficiarilor sub forma unor granturi în cuantum de 20% din baza de calcul rezultată din desfășurarea activităților în 2020, comparativ cu 2019, dar nu mai mult de 800.000 euro la nivel de întreprindere. Prin această schemă de ajutor de stat se acordă ajutoare unui număr estimat de 73.211 de beneficiari. De asemenea, fondurile de sprijin pentru industria HoReCa nu se vor mai acorda după principiul "primul venit, primul servit", ci vor fi distribuite proporțional.

Așadar, toate persoanele eligibile vor primi bani, indiferent când au făcut solicitarea, bineînțeles în limita bugetului, proporțional din bugetul total. Prin urmare, toată lumea va beneficia și nimeni nu va fi lăsat în urmă. Chiar și în situația în care nu vor fi suficienți bani în buget pentru a acoperi toată cererea, atunci fondurile de ajutor alocate per solicitant vor fi mai reduse, dar acoperirea va fi totală, nimeni nu va rămâne în afara acestui program de despăgubiri.

Mai mult, și Ministerul Muncii și Protecției Sociale a anunțat că va prelungi măsurile de sprijin pentru sectorul HoReCa. Astfel, voucherele de vacanță din anii 2019 și 2020 se pot folosi și în 2021. De asemenea, Guvernul intenționează să prelungească măsurile de sprijin ale celor care angajează zilieri sau sezonieri, precum susținerea a 30% din salariu pentru zilieri și 45% din salariu pentru sezonieri.

Guvernul a hotărât totodată că va prelungi prin ordonanță de urgență măsurile de susținere a mediului de afaceri. Printre acestea, menționăm continuarea Programelor IMM Invest, IMM Leasing de Echipamente și Utilaje, lansat inițial la sfârșitul lui 2020, IMM Factor, program care va susține cashflow-ul întreprinderilor mici și mijlocii, Agro-IMM Invest, un program nou, asemănător IMM Invest, destinat exclusiv fermierilor din agricultură, pescuit, acvacultură și sectorul alimentar, cu un sprijin de maximum 100.000 euro pe fermă.

Să nu uităm că în 2020, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, FNGCIMM, a acordat 92.241 de garanții, în cuantum de 20,7 miliarde de lei. A fost un maxim istoric al FNGCIMM, fiind acordate într-un singur an, în 2020, 28,4% din valoarea tuturor garanțiilor date de Fond în cei 18 ani de activitate și 12,8% din numărul total de garanții. Față de anul 2019, în anul 2020 numărul de garanții a crescut cu 185%, iar cuantumul garanțiilor a crescut cu 511%.

Acesta este adevărul în cifre, nu poveștile despre "austeritate" pe care vi le vehiculează politicianist cei de la PSD!

Vom continua să prezentăm constant adevărul absolut în cifre. Dacă discutam despre lucruri cu un grad ridicat de adevăr relativ, atunci acesta ar fi fost extrem de sensibil la denaturările operate de PSD și comunicatorii săi. Însă obiectivitatea matematicii și statisticii nu lasă loc proiecțiilor apocaliptice și fataliste, așa cum le sunt cele servite românilor, zi de zi, de către PSD.

  Bogdan-Iulian Huțucă - declarație politică cu titlul Bugetul României a fost promulgat. Vom respecta ținta de deficit asumată!;

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"Bugetul României a fost promulgat. Vom respecta ținta de deficit asumată!"

Bugetul României pentru anul 2021 a fost promulgat de Președintele României, domnul Klaus Iohannis. În consecință, România are, în sfârșit, un buget axat preponderent pe investiții și pe accesarea fondurilor europene, care va permite dezvoltarea României în sectoarele sale esențiale, ignorate complet de către guvernările PSD o perioadă mult prea îndelungată, ținând cont de nevoile stringente ale țării.

Săptămâna trecută am adoptat, împreună cu colegii mei parlamentari din Coaliția PNL-USR-PLUS-UDMR, Legea bugetului de stat pentru anul 2021 și Legea asigurărilor sociale de stat pentru anul 2021, în premieră pentru perioada postdecembristă, fără niciun amendament admis. Cu alte cuvinte, bugetul va rămâne în forma gândită de Guvernul Cîțu, respectând astfel ținta de deficit bugetar, de 7,16% din PIB.

În condițiile dificile prin care trece astăzi întreaga economie mondială, conducerea liberală a Guvernului de anul trecut și a celui instalat după alegerile parlamentare din decembrie, respectiv Guvernele Orban și Cîțu, au depus eforturi considerabile pentru a pune bazele redresării economice ale României, printr-o consolidare bugetară sustenabilă, dar care în niciun caz nu împovărează cetățeanul prin noi taxe și impozite.

Prin acest buget construit în mod realist și axat pe investiții masive, ca și în anul 2020, se creează premisele unei creșteri economico-sociale echilibrate și sustenabile pentru România, se pune accent pe o cheltuire cu mult mai eficientă a banului public și pe o reformă susținută a cadrului fiscal-bugetar și a sistemului de administrare fiscală. Iar acest lucru va fi cu siguranță posibil, spre deosebire de anii în care s-au perindat Guvernele PSD la conducerea țării și în care administrarea banului public s-a făcut bine doar pe hârtie.

În schimb, noi, cei din PNL și colegii din coaliția aflată la guvernare, am alocat sume semnificative pentru investiții în infrastructura de transport, pentru spitale și școli, dar și pentru continuarea eforturilor de gestionare a campaniei de vaccinare, precum și a riscurilor asociate crizei sanitare și economice provocate de pandemia de COVID-19, iar toate acestea sunt fapte demonstrate!

  Florin-Claudiu Roman - declarație politică: 9 martie, Ziua deținuților politici anticomuniști din perioada 1944-1989;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"9 martie, Ziua deținuților politici anticomuniști din perioada 1944-1989"

9 martie este ziua în care omagiem persoanele care au fost umilite, torturate și ucise de regimul comunist criminal și ilegitim, instaurat în România cu tancurile sovietice ale lui Stalin. Sistemul concentraționar și opresiv a fost însăși esența regimului roșu, care și-a prins rădăcinile adânci, la 6 martie 1945, și a supt seva României până în 1989. Numărul tuturor celor care au avut de suferit în temnițele comuniste este departe de a fi cunoscut, iar probabilitatea de a-l cunoaște vreodată cu adevărat este și ea infimă.

Partidul Național Liberal va recunoaște și va clama întotdeauna responsabilitatea neuitării sacrificiului și suferințelor îndurate de români doar pentru că aparțineau unei anumite clase sociale, aveau un anumit statut financiar, aveau o educație înaltă sau pur și simplu valorile în care credeau erau considerate un pericol pentru comuniști.

Mari oameni politici au căzut victimele regimului comunist totalitar. Printre acești oameni politici, care au suferit sau chiar au murit în condiții degradante și care șochează orice om cu bun-simț și conștiință morală, se numără liderul PNL din ultimele momente ale regimului monarhic în România, Constantin I.C. Brătianu, zis Dinu, Bebe Brătianu, Gheorghe Brătianu, istoric, și fiul marelui om politic și om de stat Ionel I.C. Brătianu, Gheorghe Tătărescu, dar și făuritori ai României Mari, precum Iuliu Maniu, Ioan Lupaș, Iuliu Hossu, Ion Mihalache.

Acestea sunt numai câteva nume sonore, însă majoritatea celor care au suferit în acest univers concentraționar roșu au fost oameni de rând, simpli adolescenți, studenți, tineri și adulți, care, fie pentru ceea ce erau, fie pentru ceea ce credeau trebuiau să fie reduși la tăcere sau exterminați. Nu putem uita, în această privință, funebrul și nefastul Experiment Pitești, al cărui scop era lepădarea convingerilor și ideilor politice și religioase a deținuților, și, în cele din urmă, alterarea personalității, până la punctul obedienței absolute. Pentru a-și atinge acest scop, Partidul Comunist din România, prin organele Securității, a apelat la metode care sfidează orice imaginație, mai puțin a celor care au fost puși, uneori din proprie inițiativă, să ducă la îndeplinire acele pedepse.

Consider cu tărie că avem cu toții datoria de a nu uita, iar această datorie nu poate fi îndeplinită decât dacă generațiile tinere vor fi educate să cunoască ceea ce s-a întâmplat în trecutul țării lor, dar mai ales să înțeleagă de ce și cum s-a putut ajunge la acest regim de tristă amintire, cum pentru credința lor în libertate, pluralism politic, democrație și Dumnezeu, românii, la un moment dat, au ajuns să plătească cu libertatea sau chiar cu viața!

Democrația și libertatea nu sunt un dat. Ele se câștigă foarte greu, după cum a arătat-o Revoluția Română sângeroasă din decembrie 1989, dar se și pierd foarte ușor...

  Marilen-Gabriel Pirtea - declarație politică intitulată Soluția pentru repornirea industriei HoReCa - accesul publicului prin verificarea și selecția protectivă, pe baza testelor sau certificatului de vaccinare;

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

"Soluția pentru repornirea industriei HoReCa - accesul publicului prin verificarea și selecția protectivă, pe baza testelor sau certificatului de vaccinare"

La un an de la declanșarea pandemiei, România se află în topul primelor zece țări ale lumii, ca pondere a populației vaccinate. La doar două luni de la începerea procesului de vaccinare, iată că a fost depășită cifra de un milion de persoane vaccinate cu prima doză de vaccin, o tendință pozitivă ce arată că ne îndreptăm spre o viață normală, prin efortul instituțiilor guvernamentale, dar și a unei majorități a populației României. Cu toate acestea, iată că a fost luată decizia de carantinare a Timișoarei, pentru 14 zile, începând cu 8 martie 2021 ora 0.00, afectând, o dată în plus, viața normală și toate activitățile economice, educaționale, culturale și de orice alt tip.

Vă propun să ne gândim la o decizie guvernamentală responsabilă, luată cu discernământ și deschidere față de situația extrem de dificilă a industriei HoReCa, hoteluri, restaurante, cafenele, și a instituțiilor de spectacole - teatre, cinematografe, muzee, săli de spectacole și de evenimente conexe.

Cele peste 40.000 de companii din industria ospitalității, ca total la nivel național, ne propun trei măsuri care ar putea fi aplicate în scopul înlocuirii criteriului ratei de infectare pentru deschiderea accesului în unitățile HoReCa, măsuri suficiente pentru garantarea siguranței clienților și a personalului din HoReCa: prezentarea unui certificat de vaccinare, a unui rezultat de testare PCR sau a unui test rapid, realizat cu 48 de ore înainte de a participa la un eveniment sau o masă a la carte, ori realizarea unui test rapid la intrarea în incintă.

Într-adevăr, aceste măsuri, odată aplicate, pot garanta un acces selectiv al clienților, pe bază de date certe, și pot garanta o reluare firească a activităților în industria HoReCa. Industria avea înainte de criză 400.000 de angajați cu totul, colaboratori și angajați direct în hoteluri și restaurante. Sunt aproximativ 200.000 în momentul acesta, iar 100.000 au ieșit de tot din industrie, s-au reprofilat.

Situația trebuie să se schimbe. Este o industrie dinamică, iar în momentul în care lucrurile vor reveni la normal sunt convins că se vor găsi și oameni care să revină către ea. Soluția este ca vaccinarea să continue, măsurile menționate mai sus să fie implementate, cu siguranță industria își va reveni în acest fel. Altă soluție miraculoasă nu cred că există. În plus, avem și o ordonanță de urgență care promite ca antreprenorii din acest domeniu și din turism să își recupereze 20% din pierderile suferite în pandemie, adică un total estimat de 500 de milioane de euro.

Deschiderea directă către populație face ca acest sector al economiei să fie pus în imposibilitatea de a supraviețui în condițiile continuării restricțiilor, fără ajutor financiar din partea statului și fără măsuri de protecție a sănătății, atât pentru salvarea afacerii, cât și pentru păstrarea angajaților.

Aplicarea unei verificări și selecții protective a publicului, în privința vaccinării sau testării epidemiologice, este acum o soluție viabilă, aflată la îndemână, o șansă reală pentru reluarea vieții normale și pentru repornirea economică.

  Vetuța Stănescu - declarație politică având ca subiect Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă o șansă reală de dezvoltare pentru România;

Doamna Vetuța Stănescu:

"Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă o șansă reală de dezvoltare pentru România"

Mecanismul de Redresare și Reziliență, MRR, reprezintă cel mai important instrument de redresare după criza provocată de pandemie, care a fost propus de către Comisia Europeană la 28 mai 2020, prin care sunt alocate 672,5 miliarde de euro, din care 30,4 miliarde de euro pentru țara noastră. Din fondurile alocate României, 13,7 miliarde de euro sunt structurați sub formă de granturi și 16,6 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Mai mult, calendarul prevede o prefinanțare de 13%, ceea ce înseamnă că țara noastră va primi un avans de 3,95 de miliarde de euro, de îndată ce Planul Național de Redresare și Reziliență va fi adoptat.

Toate acestea sunt rezultatul unui efort conjugat al președintelui României, domnul Klaus Iohannis, împreună cu Guvernul PNL condus de Ludovic Orban și actualul guvern de coaliție, condus de Florin Cîțu. De asemenea, un aport semnificativ la realizarea acestui plan, lucru care trebuie spus, îi aparține europarlamentarului PNL, Siegfried Mureșan, din poziția de coraportor al Parlamentului European.

Acest mecanism este principalul instrument pentru relansarea economică, în urma crizei generate de pandemia COVID-19, dar și proiectul care presupune alocări bugetare de o anvergură nemaiîntâlnită în istoria Uniunii Europene. În acest context dificil, banii veniți prin acest mecanism sunt o șansă unică pentru România și cetățenii săi, care, la finalul implementării sale, pot spera la o țară schimbată, reformată, dar, mai ales, modernizată. Principalele direcții înspre care se vor concentra aceste fonduri sunt investițiile în infrastructură, educație, sănătate, digitalizare și combaterea schimbărilor climatice.

Acum, după ce situația la nivel european a fost clarificată, responsabilitatea este pe umerii noștri, a decidenților din țară. De aceea, cred că este imperios un efort coordonat al tuturor ministerelor de linie în domeniul cărora sunt prevăzute activități și proiecte în PNRR, cu implicarea Administrației Prezidențiale, a Guvernului, a vicepremierului coordonator, precum și a Secretariatului General al Guvernului și a Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului.

În acest context, un rol decisiv va reveni Ministerului Finanțelor Publice, inclusiv în negocierile pentru aprobarea PNRR, având în vedere că pregătirea deciziilor de aprobare a Planului se realizează pe filiera FICO - consilieri financiari.

De asemenea, Ministerul Finanțelor Publice are un rol important în etapa aprobării plăților din PNRR, având în vedere că emiterea de opinii se realizează în cadrul Comitetului Economic și Financiar al Uniunii Europene, în care România participă prin reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice.

Planul Național de Redresare și Reziliență, prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, este o șansă unică pentru țara noastră de a putea să se dezvolte armonios, sub o guvernare sănătoasă și competentă, și, în sfârșit, să reușească să investească în domenii cheie, care au fost ocolite perpetuu în ultimii ani.

  Dumitru Rujan - declarație politică cu referire la investițiile făcute de Guvern în stațiunea Băile Herculane;

Domnul Dumitru Rujan:

Turismul din țara noastră a fost grav afectat în ultimul an din cauza pandemiei, însă am încredere că prin măsurile care se vor lua în următoarele luni vom reuși să oprim declinul. Unul dintre locurile dragi mie, care sper să fie valorificat și modernizat, este stațiunea Băile Herculane, care are în spate o vechime de aproape 2000 de ani.

Din fericire, Guvernul PNL a făcut o serie de pași pentru a pune bazele modernizării unei stațiuni care ar putea să redevină una dintre perlele turismului românesc.

Anul trecut, Guvernul a adoptat Hotărârea prin care Proiectul de investiții "Conducta de transport gaze naturale Prunișor-Orșova- Băile Herculane-Jupa", fiind de importanță națională în domeniul gazelor naturale. Astfel, s-a oferit oportunitatea de aducere a rețelei de gaze naturale aici, pentru a le oferi turiștilor cele mai bune condiții, pentru că nu putem avea un turism performant fără o infrastructură performantă.

De asemenea, în anul 2020 stațiunea Băile Herculane a fost inclusă în "Ruta Cultural Turistică «Pe urmele lui Hercules»", al cărei scop este promovarea obiectivelor culturale și istorice din județele Mehedinți, Gorj și Caraș-Severin, care spun povestea legendarului erou.

"Pe urmele lui Hercules" vă poate purta, astfel, în tărâmuri fascinante - statui megalitice, basorelieful sculptat în stânca muntelui, care îl reprezintă pe eroul Hercule, alias Iovan Iorgovan, băile termale, care îi poartă numele, formațiuni carstice monumentale, asociate de credința populară luptei dintre acesta și hidra, dar și balade și cântece populare care îi sunt dedicate. Toate vă așteaptă să le descoperiți!

Da, vă invit să promovați și să încurajați turismul în stațiunea Băile Herculane, pentru a pune umărul la promovarea unui obiectiv turistic atât de important.

De asemenea, am încredere că Guvernul condus de premierul Florin Cîțu va investi sumele necesare pentru modernizarea și promovarea izvoarelor termale, care sunt socotite un "dar al zeilor".

  George-Cătălin Stângă - declarație politică cu tema Școala românească și corelarea ei la piața muncii;

Domnul George-Cătălin Stângă: "Școala românească și corelarea ei la piața muncii"

În declarația de astăzi mă voi referi la ceea ce, în opinia mea, ar trebui să fie un punct esențial pe agenda fiecăruia dintre noi și a tuturor guvernelor țării noastre, educația. Anul acesta școlar, dar și cel trecut au fost grav afectate de pandemia de coronavirus. Guvernele conduse de PNL au făcut eforturi pentru a asigura un sistem de învățământ care să vină în sprijinul elevilor și al cadrelor didactice. Nu ne permitem să avem o generație de elevi pierdută. Adevărata bogăție a țării noastre sunt copiii și tinerii noștri, cei asupra cărora trebuie să ne concentrăm atenția cu orice prilej, deoarece ei reprezintă viitorul.

Vedem cu toții că școala românească a început să se modernizeze. Există programe noi pentru elevi, există un acces mai facil la instrumentele moderne de pedagogie. Sunt conștient, totuși, de faptul că învățământul românesc se confruntă în continuare cu lipsuri, dar evoluțiile pozitive din ultimele luni mai ales sunt simțite în mod cert. Știu foarte bine cât de important este să ai acces la o școală bună, indiferent că ea se află în mediul rural sau urban. O bună pregătire reprezintă șansa oricărui tânăr de a se integra în viitor pe piață muncii.

Aud vorbindu-se des despre generația actuală de tineri ca despre o generație care nu se mai ridică la așteptările noastre. Printre argumentele folosite se invocă faptul că aceștia, după terminarea școlii, devin șomeri pe o perioadă nedeterminată și, astfel, vor pierde lupta cu generațiile de tineri absolvenți care vin din urmă, mai bine pregătite și mai bine adaptate pieței muncii. Implicațiile acestui fenomen despre care se vorbește la nivelul României sunt multiple și grave.

De aceea, din punctul meu de vedere, fiecare ban pe care Guvernul îl cheltuiește pentru educație, pentru crearea de locuri de muncă, nu trebuie privit ca fiind o cheltuială, ci ca o investiție din partea statului în propriul său viitor.

În România, școala nu produce "tâmpiți", așa cum i-a plăcut unui fost președinte să spună. Însă ea produce tineri nemulțumiți de sistemul de învățământ și de faptul că educația, absolvirea unui liceu sau a unei facultăți, nu le mai garantează șansa la un loc de muncă.

Trebuie să înțelegem că munca și educația trebuie încurajate și sprijinite, dacă vrem ca tinerii noștri să creadă în viitorul lor, sau dacă vrem ca ei să aibă un viitor aici, acasă.

Pentru a fi siguri că tinerii au abilitățile necesare pentru locurile de muncă care vor fi create, trebuie asigurată o educație de calitate a acestora, începând cu nivelul primar și ajungând până la cel superior. Școala românească trebuie să formeze specialiștii de mâine!

Evoluția societății românești din ultimii ani ne-a arătat că numărul locurilor de muncă ce necesită tot mai multe abilități a crescut semnificativ. De aceea, pentru a face față pe o piață a muncii foarte competitivă și în continuă dezvoltare, educația trebuie să fie o prioritate pentru orice stat.

Dezvoltarea societății este bazată pe investițiile pe care le facem în tineri, de aceea avem nevoie de proiecte prin care economia noastră să susțină crearea de noi locuri de muncă pentru tineri. Atragerea de investitori, care să asigure un necesar de locuri de muncă, este unul dintre obiectivele importante ale statelor din ziua de astăzi.

De asemenea, este firesc și sănătos pentru societate ca profesorii să aibă venituri mai mari. În funcție de evoluția economică, salarizarea cadrelor didactice trebuie să crească. Ceea ce se poate face pe termen scurt, este să echilibrăm raportul dintre cel mai mare și cel mai mic salariu din sistemul bugetar.

Există însă o orientare extrem de deschisă și semnale pozitive pentru sistem - profesorii sunt respectați, ascultați, iar nevoile lor sunt pe masa Guvernului.

  Ioan Balan - declarație politică: Cu trenul se circulă mai repede, mai ieftin și mai sigur!;

Domnul Ioan Balan:

"Cu trenul se circulă mai repede, mai ieftin și mai sigur!"

Aproape săptămânal ne vin vești foarte bune cu privire la progresul proiectelor majore din infrastructura rutieră de transporturi din toată țara: lucrări care avansează mai rapid decât calendarul stabilit inițial pentru unele proiecte, finalizarea licitațiilor și începerea lucrărilor de execuție pentru alte proiecte care au tergiversat ani de zile, finalizarea studiilor și a proiectelor pentru autostrăzi, centuri ocolitoare și drumuri expres, la care nu ne mai așteptam.

Așadar, Guvernul PNL a reușit, în anul 2020, în timpul celei mai severe crize sanitare și economice, să deblocheze toate proiectele majore din infrastructura rutieră de transporturi și să deschidă calea către dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor istorice ale țării. Actualul Guvern are sarcina majoră de a menține același ritm și anul acesta, și în anii următori. Astfel, dorința noastră de a avea o infrastructură rapidă și modernă de transporturi rutiere poată să prindă contur până în anul 2024.

Dacă PNL a reușit să genereze o cale sigură și corectă pentru construcția de autostrăzi și drumuri expres, cred că în perioada imediat următoare ar trebui să ne concentrăm eforturile pentru găsirea de soluții financiare și tehnice, în vederea modernizării rețelei naționale de căi ferate și pentru salvarea companiilor naționale de căi ferate.

Cunoaștem cu toții că o cale ferată modernă, pe care circulă trenuri noi, oferă deplasarea călătorilor mult mai rapid decât pe autostrăzi, mult mai ieftin și mult mai sigur. Mai mult decât atât, o cale ferată modernă și rapidă, este prietenă cu mediul, pentru că poluează mult mai puțin, în condițiile în care preia o parte consistentă din traficul de mărfuri și de călători, care astăzi se desfășoară pe cale rutieră. Așadar, avem atât argumente de eficiență economică, cât și argumente în fața finanțatorilor europeni, care acordă o atenție sporită și susținere financiară proiectelor mai puțin poluante.

În ultimul deceniu, transportul feroviar din România a reprezentat bătaia de joc a Guvernelor PSD. Incompetenții care mâzgăleau harta țării cu tot felul de povești privind infrastructura au dus în prag de faliment companiile naționale de marfă și călători, nu au alocat bani nici măcar pentru modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată, au închis, sub falsul pretext al eficientizării, zeci de rute feroviare, lăsând zeci de localități în izolare. La fel de grav este faptul că o mare parte din infrastructura feroviară și din materialul rulant a ajuns la fier vechi.

Cunoaștem cu toții ce a reprezentat în trecut transportul feroviar în România și în ce stadiu de degradare a ajuns astăzi, după atâtea decenii de guvernare socialistă.

De aceea, cred cu putere că actualul Guvern are datoria de a demara elaborarea proiectelor și de a le prioritiza, astfel încât reabilitarea rețelei naționale feroviare să poată începe chiar din acest an. Resurse financiare sunt disponibile prin Mecanismul european pentru redresare și reziliență, prin bugetul multianual al UE 2021-2027, prin alte mecanisme de finanțare a infrastructurii, cum este Connecting Europe Facility. Am toată încrederea că actualul Guvern își va concentra energiile în acest sens, iar anul 2021 să însemne pentru România punctul de cotitură în refacerea infrastructurii naționale de transporturi pe calea ferată.

  Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică despre Siguranța și eficiența sistemului de învățământ;

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Siguranța și eficiența sistemului de învățământ"

Creșterea îngrijorătoare a numărului de cazuri de COVID-19 în toată țara, în contextul apariției noilor tulpini de infectare cu noul coronavirus din Africa de Sud și Marea Britanie, a determinat mai multe localități să reintre treptat în scenariul roșu. Săptămâna trecută, capitala s-a alăturat și ea acestui scenariu. Inevitabil, sistemul educațional din România este supus din nou unor presiuni, în special pentru faptul că ne aflăm în semestrul al doilea al anului școlar, iar examenele finale se apropie.

Decizia ca elevii, cu toate că merg la școală într-un oraș care a intrat în scenariul roșu, să meargă fizic la ore pentru a se pregăti corespunzător pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat, este o decizie rațională și onestă. Spun onestă pentru că suntem conștienți că eficiența sistemului de învățământ a suferit din cauza pandemiei de COVID-19, iar adaptarea studenților, profesorilor, elevilor și părinților la sistemul de predare online este dificilă. Suntem conștienți că adaptarea a presupus sacrificii de timp, efort susținut, dar trebuie să avem în vedere obiectivul final, acela de a ne educa copiii și a face tot posibilul ca ei să aibă parte de educația pe care o merită, mai ales având în față examene importate pentru dezvoltarea și viitorul lor.

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis necesitatea prezenței fizice în clase pentru elevii care sunt în clasele terminale, precum și îmbinarea învățământului online cu cel față în față, pentru a avea un nivel de înțelegere a materiei mai bun, iar carențele care survin să aibă posibilitatea de a fi rezolvate. Sistemul hibrid corelează eficiența învățământului în format fizic cu sănătatea elevilor și prevenția sporită împotriva îmbolnăvirii cu noul coronavirus. În clase se vor afla jumătate dintre elevi, iar cealaltă jumătate va asista la ore de acasă.

Decizia comună a Ministerului Sănătății și a Ministerului Educației și Cercetării are ca fundament principal nevoia găsirii unei soluții, pentru a nu periclita educația elevilor, dar pentru a evita copleșirea spitalelor și supralicitarea sistemului de sănătate.

Depunem eforturi pentru a găsi cele mai bune soluții, pentru a ne asigura că progresul societății românești în toate domeniile nu este pus în pericol, fiind mereu vigilenți și responsabili. Avem încrederea că punerea la dispoziție a acestei variante de învățământ hibrid, elevilor care locuiesc într-o localitate aflată în scenariu roșu, este cea mai bună alternativă în contextul actual.

Sperăm ca situația să se remedieze cât mai rapid, iar numărul cazurilor să urmeze o pantă descendentă, dar până atunci trebuie să ne adaptăm și să nu scăpăm din vedere prioritățile colective ale României. Printre acestea se numără susținerea unei generații tinere educate, care să beneficieze de dreptul la educație în cele mai bune condiții. Împreună putem să avem parte de acest scenariu, care de data aceasta să fie unul favorabil și apropiat de normalitate.

  Nicolae Giugea - declarație politică intitulată Programul Agro IMM Invest trebuie să fie doar debutul modernizării agriculturii românești!;

Domnul Nicolae Giugea:

"Programul Agro IMM Invest trebuie să fie doar debutul modernizării agriculturii românești!"

În urmă cu numai câteva zile, Comitetul Național pentru Supraveghere Macroprudențială ne-a anunțat că, în ultimii 5 ani, deficitul comercial cu produse alimentare al României s-a dublat, ajungând la peste 4,3 miliarde de euro, devenind una dintre vulnerabilitățile de bază ale economiei românești.

Deficitul este creat nu numai din volum, ci, în mod special, din valoarea adăugată a produselor. Datele furnizate de Eurostat ne arată cât se poate de clar că exportăm materii prime brute - cereale neprelucrate, animale vii sau carcase - și importăm produse cu înalt grad de prelucrare, cu o valoare adăugată superioară. Nu cred că este vreun specialist în domeniul agricol care să nu știe că acest dezechilibru major provine din lipsa investițiilor, din slaba dotare a fermierilor cu elemente de capital în zona de procesare, din lipsa accesului la credite ieftine și din lipsa ajutorului direct al statului român în dezvoltarea rețelelor internaționale de comerț.

Guvernul PNL a demarat în cursul anului trecut mai multe programe de susținere a operatorilor economici români, printre care și Programul Agro IMM Invest, prin care se acordă facilități de garantare de către stat către operatorii din sectorul agroalimentar. De asemenea, grantul acordat IMM-urilor și fermierilor din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar include și o componentă nerambursabilă de maximum 10% din valoarea finanțării garantate, cu condiția încadrării în plafonul de 120.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii, 100.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole și 800.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul alimentar.

Acest program reprezintă unul dintre cei mai curajoși pași în modernizarea structurilor de producție și de prelucrare în domeniul agroalimentar din ultimii ani. Cu toate acestea, agricultura românească are nevoie de o susținere mult mai puternică, în contextul în care oportunitățile de finanțare din fonduri europene sunt fără precedent, atât în cadrul bugetului multianual 2021-2027, cât și în cadrul Mecanismului de relansare și reziliență.

Știm cu toții că în perioada Guvernelor PSD s-a bătut pasul pe loc sau chiar s-au făcut pași înapoi și s-au pierdut oportunități uriașe. Știm că nu s-a făcut mai nimic în refacerea sistemului național de irigații, că sistemul antigrindină se folosea în scopuri de partid sau că așa-zisele aprozare cu produse românești au fost o poveste trăsnită, în contextul în care economia agricolă din UE funcționează în cu totul altă paradigmă.

Ceea ce contează astăzi este viitorul. Cei 4 ani care vor urma, sub o guvernare PNL, trebuie să reprezinte cel mai puternic salt calitativ și investițional pentru economia rurală românească. Avem viziune, avem bani, avem fermieri harnici, avem tot ceea ce ne trebuie pentru a deveni din importatori de alimente, exportatori de produse finite superioare calitativ. Ar fi și păcat să nu facem acest lucru, pentru că este un domeniu în care avem tradiție și o reputație foarte bună pe piețele externe.

  Valentin-Ilie Făgărășian - declarație politică cu titlul Aderarea României la spațiul Schengen depinde de reformele structurale care trebuie făcute în acest an;

Domnul Valentin-Ilie Făgărășian:

"Aderarea României la spațiul Schengen depinde de reformele structurale care trebuie făcute în acest an"

În anii 2010-2011, România a făcut investiții importante pentru securizarea frontierelor de stat, pentru pregătirea personalului și al infrastructurii, în scopul aderării la spațiul Schengen. Astfel, din punctul de vedere al exigențelor tehnice, putem spune că țara noastră îndeplinește de aproape un deceniu condițiile de aderare la acest spațiu al libertății de mișcare în interiorul Uniunii Europene.

În ciuda acestor eforturi pe care le-a făcut țara noastră, porțile spațiului Schengen au rămas închise pentru români, din cauza atacurilor repetate și consistente pe care PSD le-a dat instituțiilor fundamentale ale statului, în mod special asupra independenței justiției.

În anul 2020, Guvernul PNL a reușit să întoarcă România pe drumul său firesc, proeuropean. În plină criză sanitară și economică, PNL a recâștigat încrederea partenerilor euroatlantici, lucru reflectat în majoritatea documentelor oficiale care evaluează parcursul democratic al țării noastre. În acest context, este esențial ca Guvernul condus de Florin Cîțu să urmărească implementarea tuturor reformelor structurale așteptate de societatea românească și de partenerii noștri europeni. Îndreptarea Legilor justiției, asigurarea unui independențe reale a sistemului judiciar, recâștigarea încrederii în instituțiile de ordine publică sunt numai câteva elemente de reformă care ne pot aduce un raport MCV favorabil, care va deschide și calea aderării țării noastre la spațiul Schengen.

Prim-ministrul Florin Cîțu ne-a anunțat recent că este posibil ca aderarea țării noastre la Schengen se poate realiza chiar de anul acesta. Este drept că aderarea poate să fie parțială, însemnând ca în prima etapă să fie cuprins transportul aerian. Chiar și numai așa, ar fi un câștig extraordinar pentru cetățenii români care călătoresc frecvent în Uniunea Europeană. Procedurile s-ar simplifica, timpul s-ar scurta, iar românii ar simți în mod real că sunt cetățeni europeni. Dacă acest obiectiv se va materializa, atunci avem obligația de urmări cu maximă atenție toate reformele asumate, astfel încât să putem adera la spațiul Schengen și la nivelul frontierelor terestre. Mediul de afaceri din România plătește anual costuri importante pentru birocrația specifică traficului de frontieră, iar investitorii străini, dispuși să facă afaceri în țara noastră, ezită atunci când află cu nu aparținem spațiului Schengen.

Așadar, o aderare completă la acest spațiu al libertății de mișcare va genera, fără dubiu, un dinamism foarte puternic al economiei românești, care va fi în avantajul tuturor românilor.

  Iulian-Alexandru Muraru - declarație politică privind necesitatea reformelor pentru promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați;

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Acum o sută de ani, în anul 1911, s-a sărbătorit prima dată Ziua Internațională a Femeilor. A fost o mișcare îndreptată împotriva discriminărilor de gen și pentru asigurarea unor condiții de muncă mai bune pentru femei.

În vestul Europei a rămas acest spirit și, de aceea, pe 8 martie se sărbătorește mai degrabă ca un proces de reflecție în privința pașilor de făcut pentru ca femeile să aibă parte de un tratament demn, egal și nediscriminatoriu în raport cu bărbații.

În estul Europei, inclusiv în România, 8 martie este o zi în care celebrăm femeile și mamele cu flori, bomboane și citate pe Facebook, fără a discuta deschis despre rolul lor în societate și despre ce trebuie să facem pentru ca drepturile și libertățile universale să fie aplicate.

În privința reprezentării politice, mai avem mult de lucru.

În România, peste 51% dintre cetățeni sunt femei, dar reprezentarea lor la nivel politic rămâne una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană - din cei peste 250.000 candidați înscriși pentru funcții județene sau locale în septembrie 2020, doar 23% au fost femei. În alegerile parlamentare din decembrie, 29% din candidații înscriși au fost femei.

Disproporția cea mai mare se întâlnește însă atunci când analizăm prezența femeilor pe tipurile de funcții pentru care candidează - pentru poziția de primar, sub 10% au fost candidați femei, la fel și pentru cea de președinte de Consiliu județean. Funcțiile alese direct - primar, președinte CJ, care dau legitimitate și putere executivă reală - rămân în continuare cele mai inaccesibile femeilor.

România se situează pe locul 25 în UE în ceea ce privește indicele egalității de gen, cu 54,5 din 100 de puncte. Scorul este cu 12,9 puncte mai mic decât media UE.

Inegalitatea de gen împiedică România să-și atingă întregul potențial.

Chiar și la nivelul Uniunii Europene, femeile câștigă în medie cu 16% mai puțin decât bărbații și se confruntă în continuare cu bariere în calea accesului și a menținerii pe piața forței de muncă. Egalitatea de gen este o condiție esențială pentru o economie europeană inovatoare, competitivă și prosperă.

Astăzi, să ne amintim de câteva reprezentante ale feminismului care sunt printre liderii mișcării feministe românești și datorită acțiunii lor s-au câștigat drepturi formale - dreptul de a semna contracte, de a deține proprietate, de a avea acces la mai multe tipuri de studii, la drepturi economice legate de angajare și, într-un final, la drepturi politice - este vorba despre Sofia Nădejde, o publicistă feministă, Adela Xenopol, care a creat prima revistă pentru drepturile femeilor din România, Calipso Botez, care a pledat în momentul discutării textului Constituției din 1923 pentru drepturile femeilor, Alexandrina Cantacuzino, care a jucat un rol internațional important, fiind vicepreședinte Asociației Internaționale a Femeilor.

Egalitatea de gen este un principiu fundamental pentru o societate modernă. Jumătate din populație este de sex feminin. Ca parlamentar, susțin cu fermitate realizarea de noi progrese și accelerarea ritmului reformelor, pentru a promova egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați.

  Maria-Gabriela Horga - declarație politică: Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România are nevoie de recuperarea decalajelor de dezvoltare;

Doamna Maria-Gabriela Horga:

"Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România are nevoie de recuperarea decalajelor de dezvoltare"

Avem o oportunitate uriașă în ceea ce privește accesarea fondurilor europene. Prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, MRR, România va beneficia de 30,44 miliarde de euro, iar pentru accesarea lor este necesar să prezinte Comisiei Europene un Plan Național de Redresare și Reziliență, până la data de 30 aprilie 2021.

Convingerea mea este că proiectele pentru care autoritățile, inclusiv cele locale, solicită finanțare, trebuie să corespundă nevoilor reale ale oamenilor. România are probleme de dezvoltare și este ocazia noastră să recuperăm decalajele față de țările occidentale. Ne dorim digitalizare, ne dorim politici verzi, dar trebuie să reflectăm la nevoile prioritare ale oamenilor.

Concret, Consiliul Județean Giurgiu, condus de Dumitru Beianu, a introdus pe lista de investiții și reforme pentru PNRR construirea unui spital județean de urgență la Giurgiu.

Clădirile spitalului de tip bloc, au fost date în folosință în anii ҆90, iar PSD, care a condus județul în ultimii 4 ani, nu a făcut investiții și l-a lăsat înglodat în datorii. Acestea nu permit respectarea destinației actuale de spital județean de urgență, neasigurând circuitele funcționale și fluxurile medicale obligatorii, locuitorii din Giurgiu având nevoie de această investiție, în special de două secții noi, care sunt priorități absolute, cele de oncologie și cardiologie. Pacienții bolnavi au nevoie de o secție de oncologie pentru a nu mai fi nevoiți sa facă naveta la București, cum se întâmplă astăzi.

Pe lângă noul spital județean, administrația liberală propune pentru finanțare alte două proiecte din domeniul sănătății: construirea unui centru servicii paliative în regim de spitalizare continuă și a unui serviciu județean de ambulanță.

Printre cele 20 de priorități de investiții transmise de Consiliul Județean Giurgiu, se află și construirea unui campus pentru învățământul dual, pentru a forma profesioniștii de care avem nevoie pentru atragerea investitorilor în județ.

De asemenea, ne propunem înființarea unui parc industrial. Cele două obiective de investiții, campusul pentru învățământ dual și parcul industrial, reprezintă soluția integrată pentru a atrage investiții în zonă.

Sunt propuse pentru finanțare 5 drumuri județene, pentru că infrastructura rutieră este vitală pentru dezvoltarea județului și un tren verde Giurgiu-Comana.

Unul dintre cele 8 depozite regionale pe care le vom construi pentru sortarea, ambalarea, etichetarea și comercializarea produselor agricole locale va fi la Giurgiu.

De asemenea, pentru județul Giurgiu este importantă și infrastructura de irigații, fiind importanță finanțarea Obiectivului de irigații Giurgiu-Răsmirești.

Politicienii ne-au obișnuit cu discursurile patriotarde. Au lipsit, însă, acțiunile prin care să arătăm respectul cuvenit istoriei naționale. Noi ne propunem valorificare turistică durabilă a monumentelor istorice din comuna Călugăreni, inclusiv Crucea lui Mihai Viteazul.

Sper ca ministrul investițiilor și proiectelor europene să aibă aceeași viziune în analiza propunerilor de reforme și investiții, având ca prioritate nevoia României de a recupera decalajele de dezvoltare, lucru care se poate prin investiții publice pe termen lung.

  Glad-Aurel Varga - declarație politică cu titlul Antreprenorii români, în derivă;

Domnul Glad-Aurel Varga:

"Antreprenorii români, în derivă"

Cele mai mari orașe din România au intrat în scenariul roșu, ca urmare a creșterii numărului de cazuri noi de COVID-19. Printre restricțiile aplicate se numără și închiderea restaurantelor, a teatrelor și cinematografelor, la puțin timp după ce fuseseră deschise. Presiunea asupra antreprenorilor români continuă astfel, majoritatea întreprinderilor mici și mijlocii fiind afectate semnificativ de criza pandemică, aflându-se în situația disperată de a-și epuiza resursele de supraviețuire.

Între timp, de câteva săptămâni, măsurile de sprijin pentru aceștia sunt blocate. Deși se discută despre ele din luna mai 2020, nici până în ziua de azi granturile dedicate susținerii mediului privat nu au ajuns la beneficiarii de drept. De la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului nu avem nicio veste, nu există niciun orizont de timp pentru soluționarea situației, antreprenorii sunt în ceață, la voia ridicării/aplicării restricțiilor, fără niciun fel de predictibilitate.

Fac apel către ministrul economiei să deblocheze de urgență Măsura 2, grantul pentru capital de lucru, întrucât sunt 19.000 de cereri de finanțare, iar dintre acestea doar 4000 au fost soluționate, adică un sfert.

La Măsura 3, Granturi pentru investiții, săptămânile trec, niciun proiect nu a intrat în evaluare, înțeleg că se lucrează la o altă grilă mai transparentă și mai obiectivă, dar un calendar clar de reluare a sesiunii, de evaluare și de efectuare a plăților, asumat și comunicat ar fi o dovadă de înțelegere a situației critice în care se află companiile românești!

  Nelu Tătaru - declarație politică despre cooperarea dintre România și Republica Moldova în gestionarea pandemiei Covid-19;

Domnul Nelu Tătaru:

Sâmbătă, 6 martie 2021, am avut o întâlnire cu președintele Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, unde am împărtășit lecțiile învățate ale României privind gestionarea pandemiei, atât în calitate de fost ministru al sănătății, cât și de președinte al Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților.

La această ședință au participat și reprezentanți ai instituțiilor de profil din Republica Moldova - Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, ANSP, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie - dar și manageri ai spitalelor implicate direct în tratarea pacienților gravi de COVID-19.

Am discutat despre provocările cu care se confruntă sistemul medical în procesul de tratare a bolnavilor de COVID-19 și de gestionare a crizei sanitare.

Vaccinul reprezintă soluția, dar atât România, cât și Republica Moldova au nevoie de strategii eficiente pentru accelerarea procesului de vaccinare.

Avem toată deschiderea de a sprijini autoritățile moldovene, sens în care am stabilit ca săptămânal să aibă loc discuții la nivel bilateral, în sistem online, pentru a face schimb de informații și bune practici.

Aceste consultări vor sprijini la identificarea celor mai bune soluții la problemele care, astăzi, sunt comune. Soluții înseamnă mai mulți oameni tratați și mai multe vieți salvate.

Moldova și România au o limbă comună, o istorie comună și o cultură comună, sens în care îmi doresc ca relația noastră să se dezvolte și pe proiecte comune, de viitor, în domeniul sănătății.

  Mihai-Laurențiu Polițeanu - declarație politică cu titlul Transparența este o premisă fundamentală a democrației;

Domnul Mihai-Laurențiu Polițeanu:

"Transparența este o premisă fundamentală a democrației"

Noi, USR PLUS, am intrat în Parlament, am intrat în Guvern cu promisiunea reformei statului, iar transparența este un pilon, ba chiar o premisă fundamentală a acestei reforme.

Miniștrii USR PLUS au demonstrat că se țin de cuvânt și livrează transparență.

Ministrul Cătălin Drulă, de exemplu, a arătat că Metrorex este sugativă de bani publici, căpușată de lideri sindicali cu conexiuni politice, în timp ce ministrul Claudiu Năsui a instituit o politică de transparență totală în Ministerul Economiei.

Cel mai recent exemplu este gestul ministrului sănătății, Vlad Voiculescu, de a face publice toate datele legate de cazurile de Covid-19, precum și despre procesul de vaccinare. Este o măsură firească, o măsură cerută de către societatea civilă, dar și de către autoritățile locale. Si, mai important, este ceva ce ține de firescul oricărei societăți democratice.

Dar avem o problemă, și anume, faptul că STS sau ofițeri ai armatei se plâng de transparență, garantată de lege, și generează controale de intimidare, ceea ce este nu doar îngrijorător, ci și inacceptabil, aviz, de altfel, și Jandarmeriei care se opune reformării Legii adunărilor publice.

Nu este căderea instituțiilor militarizate să avizeze deciziile politice și administrative și, cu atât mai puțin, să le impună. Transparența este regula, iar confidențialitatea unor date excepția. Aș vrea ca această regulă să fie clară pentru toate aceste instituții, iar controlul civil asupra lor este un principiu care trebuie respectat 100%.

Sigur, acolo unde este vorba despre aspecte legitime ce țin de securitatea națională, trebuie să ascultăm specialiștii, dar aici nu e vorba despre așa ceva.

Și mi-aș dori să fie foarte clar pentru toate instituțiile statului român - transparența este regula, iar confidențialitatea unor date excepția.

Eu știu că Vlad Voiculescu și toți miniștrii USR PLUS vor merge mai departe și vor face ceea ce este corect, dar solicit sprijinul întregii clase politice pentru ceea ce este firesc într-o democrație - transparentizare.

  Marius-Andrei Miftode - declarație politică: 8 Martie, în România;

Domnul Marius-Andrei Miftode:

"8 Martie, în România"

Dat fiind faptul că am sărbătorit Ziua femeii, aș vrea să fac referire la inegalitatea de gen și la efectele acesteia asupra copiilor din România și asupra viitorului României.

Inegalitățile dintre femei și bărbați se văd în orice etapă a vieții - de la bunicile noastre, care au pensii mai mici decât soții lor sau chiar inexistente, la colegele noastre din Parlament, care sunt mult mai puține decât ar trebui să fie.

Cu toate acestea, suntem atât de obișnuiți cu aceste inegalități, încât le trecem mult prea ușor cu vederea.

Ne tulburăm adesea când vedem cu ce inegalități se confruntă femeile din țări din lumea a treia, neputând să meargă la școală, să muncească, să voteze, și ne gândim, poate, ce bine de noi că trăim în România și în Uniunea Europeană.

Este clar totuși că suntem departe de realitatea pe care ne-o dorim pentru România secolului XXI. Suntem pe locul al doilea la numărul de mame minore în Europa și pe locul 1 în Uniunea Europeană ca sursă a victimelor traficului de persoane. Aceste realități ar trebui să ne cutremure, să ne facă pe toți să tragem un semnal de alarmă și să luăm măsuri urgente de remediere.

Lăsând deoparte statisticile, aceste fete sunt copiii României, copii ca ai mei și ca ai dumneavoastră, copii care, din lipsa protecției și educației pe care ar trebui sa le-o ofere statul, ajung să devină victime ale unor experiențe greu de imaginat.

Trebuie să luptăm împreună, pentru ca toții copiii din România să aibă șansa unei vieți pline de bucurii. Trebuie să aibă șansa unei educații incluzive și de calitate!

Egalitatea de gen se întărește prin asistența socială, prin securitatea pe care o oferim tinerilor, dar mai ales prin educație.

Fac apel la toți colegii parlamentari, indiferent de partid, indiferent de comisie, să vă luptați fiecare dintre voi pentru educația, bunăstarea și viitorul fiilor, dar și fiicelor României!

  Silviu-Titus Păunescu - declarație politică intitulată Finanțarea partidelor trebuie să înceteze. Partidul AUR vine cu o viziune în sprijinul cetățenilor pe care niciun partid politic nu a propus-o până acum - luptăm pentru cetățeni și împotriva intereselor politicienilor!;

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Finanțarea partidelor trebuie să înceteze. Partidul AUR vine cu o viziune în sprijinul cetățenilor pe care niciun partid politic nu a propus-o până acum - luptăm pentru cetățeni și împotriva intereselor politicienilor!"

Până la intrarea în Parlament a Alianței pentru Unirea Românilor, politica românească era dominată de interesele partidelor și ale politicienilor, nevoile reale ale cetățenilor fiind pe ultimul loc. Lozincile privind stabilitatea financiară a partidelor trebuie să înceteze. Demagogia politică i-a falimentat pe români. Inițiativa legislativă depusă de Alianța pentru Unirea Românilor privind eliminarea subvenției pentru partidele politice și aprobarea unei noi structuri organizatorice a Autorității Electorale Permanente pentru controlul finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale trebuie aprobată și votată rapid.

Fiecare politician din 2008 și până astăzi, de când partidele politice primesc subvenții de la bugetul de stat, să-și facă un examen de conștiință și să ne spună câți bani s-au irosit pe o politică sterilă, centrată pe forme fără fond, o politică fără rezultate considerabile în viața societății și a cetățenilor.

În baza Legii nr. 334/2006, partidele politice au secătuit România de resurse financiare care puteau fi utilizate în sprijinul cetățenilor. Câte spitale puteau fi construite cu sumele enorme pe care le-au încasat partide care nu au adus niciun beneficiu societății românești?

În 13 ani, subvențiile au crescut de mai bine de 30 de ori, depășind, în 2018, suma totală de 253 de milioane de lei.

Ce înțeleg românii când văd aceste sume considerabile? Înțeleg exact realitatea, și anume, politicienii români sunt insensibili la nevoile societății.

Dacă definim partidele politice pe baza raționamentului expus de Giovanni Sartori, vedem că acestea se constituie din persoane pe baza consimțământului liber, servind interesele comunității, pentru organizarea și conducerea societății pe baza unor idealuri și programe sociale. Politicienii români au alterat acest sens pentru că și-au pierdut măsura și au eșuat constant în acțiunilor lor, servind prin aceste subvenții "nesimțite" interesele de partid și lăsând cetățeanul izolat în neputința lui. Aceste subvenții de la bugetul de stat sunt împotriva bunului simț și nu concordă cu realitățile din societatea românească care are nevoie de dezvoltare, de alocații pentru copii, de spitale și echipamente medicale, de tehnologizare, de infrastructură.

Mai mult, este incorect și imoral ca studenții să nu beneficieze de gratuitate în călătoriile feroviare, elevii să rămână cu alocațiile lor derizorii, pensiile bătrânilor să nu acopere nici nevoia de medicamente și traiul zilnic, iar partidele politice să primească subvenții de milioane de euro.

Politica trebuie regândită urgent și aplicată în sprijinul cetățeanului, nu al politicienilor, așa cum am văzut de 13 ani încoace, de când subvențiile partidelor au secătuit statul de resurse importante pe activități și campanii fără efect pozitiv în viața românilor.

Printre criteriile desemnării partidelor politice ca fiind europene, se află și criteriul respectării programelor pe care le invocă, a principiilor democrației, libertății, drepturilor fundamentale ale omului, a statului de drept și alte libertăți în centrul cărora ar trebui să se afle cetățenii. Dimpotrivă, prin aceste secătuiri de resurse, partidele politice din România nu aplică aceste principii europene decât în teorie. Într-o țară cu infrastructura medicală expusă permanent incendiilor, cu o industrie care nu mai există, o agricultură în moarte clinică, respectiv o educație care așteaptă de câteva decenii să fie resuscitată, cum respectă partidele politice dreptul cetățenilor români la un trai mai bun?

Politicienii români din ultimii ani au dus România aproape de primele locuri din Europa în ceea ce privește finanțarea partidelor din fonduri publice. Performanța lor este nefericită pentru poporul român. Românii așteaptă de ani buni ca partidele să ducă România la o performanță socială și de dezvoltare între locurile fruntașe ale Europei, acolo unde ar trebuie să se situeze, ținând cont de potențialul țării. Acesta este mandatul pe care poporul l-a acordat politicienilor!

Solicităm de urgență adoptarea inițiativei Alianței pentru Unirea Românilor privind tăierea subvenției partidelor politice, pentru ca aceste fonduri să fie utilizate în sprijinul românilor, în primul rând pentru creșterea alocațiilor copiilor.

Alianța pentru Unirea Românilor propune adoptarea modelului Maltei, unde partidele nu sunt finanțate din fonduri publice. Apelăm la conștiința politicienilor, dacă aceasta există, pentru eliberarea României de aceste practici nesănătoase.

  Gianina Șerban - declarație politică:Deși România are resurse de toate felurile și soluții tehnice, nu înțelegem de ce ne încăpățânăm să trăim prost!.

Doamna Gianina Șerban:

"Deși România are resurse de toate felurile și soluții tehnice, nu înțelegem de ce ne încăpățânăm să trăim prost!"

Deși România are resurse de toate felurile și soluții tehnice, nu înțelegem de ce ne încăpățânăm să trăim prost!

Azi simțim cu toții aerul poluat în toată România, mai ales în apropierea marilor centre urbane, poluare provenită de la arderile ilegale și, în special, de la depozitele de deșeuri. Gestionarea neadecvată a deșeurilor contribuie la schimbări climatice, la poluarea atmosferică și duce la dezvoltarea de boli cronice care ne consumă atât energia, cât și sume considerabile pentru a înlătura efectele poluării. Suntem în Europa pe locul 8 la numărul deceselor din cauza poluării. Doar în București, cazurile de deces asociate poluării sunt de 12000.

Multe dintre aceste efecte pot fi înlăturate abordând această chestiune încă din fașă, de la apariția deșeurilor.

O parte dintre deșeuri ar putea fi incinerate sau reciclate. Energia care provine din deșeuri poate fi utilizată pentru producția de căldură sau electricitate, care ar putea suplini energia produsă prin utilizarea cărbunelui sau a altor combustibili. Recuperarea deșeurilor, pentru producția de energie, ar putea să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Reciclarea poate contribui chiar mai mult la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor emisii. Atunci când materialele reciclate înlocuiesc materialele noi, scade necesitatea producției acestora.

De asemenea, reciclarea aduce beneficii mediului prin evitarea depozitării deșeurilor și prin furnizarea de materii prime pentru noi produse, ba mai mult, poate aduce inovare și poate crea locuri de muncă - de exemplu, creșterea răspunderii producătorilor, care înseamnă că producătorul trebuie să primească înapoi produsul la finalul ciclului de viață, pare să reprezinte o modalitate eficace de reducere a deșeurilor depozitate.

Organizarea de campanii de sensibilizare, acordarea de ajutoare financiare în luarea deciziilor sau alte tipuri de sprijin pentru întreprinderi sunt măsuri care pot fi deosebit de eficiente, în măsura în care sunt concepute și adaptate pentru întreprinderile mici și mijlocii și sunt aplicate în rețele de întreprinderi bine stabilite.

Punerea în valoare a unor tehnologii, care au dovedit că pot asigura o ameliorare a condițiilor de viață din punct de vedere ecologic, trebuie să fie o prioritate pentru România, atât pentru sănătatea cetățenilor, cât și pentru economie, dând posibilități de dezvoltare a unor sectoare noi în afaceri și, de ce nu, să relaxeze sistemul medical, eliminând cazurile de apariție a bolilor datorate poluării, mai ales în contextul actualei situații epidemiologice.

Trebuie să creștem responsabilitatea față de protecția mediului la nivelul întregii țări, pentru a asigura un mediu curat generațiilor viitoare. Fără un mediu curat, nu vom putea avea nici învățământ, nici bani pentru a ne dezvolta, într-un cuvânt, viitor!

     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 27 noiembrie 2021, 2:20
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro