Plen
Ședința Camerei Deputaților din 3 martie 2021
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.30/15-03-2021

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2021 > 03-03-2021 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 3 martie 2021

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,29.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Laurențiu-Dan Leoreanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de doamna deputat Oana Murariu și de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, secretari ai Camerei Deputaților.

   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Bună dimineața!

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 3 martie 2021, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute. Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul.

Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă și se va face pe grupuri parlamentare.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau intervenție în aceeași ședință.

Înainte să începem luările de cuvânt, aș vrea să vă prezint lista deputaților care au depus declarații în scris.

De la Grupul parlamentar al PSD, următoarele doamne și următorii domni deputați au depus declarații în scris: Eugen Bejinariu, Daniela Oteșanu, Gheorghe Șoldan, Cristina-Elena Dinu, Dan-Cristian Popescu, Vasilică Toma și Mirela Elena Adomnicăi.

De la Grupul parlamentar al PNL au depus declarații în scris: Iulian-Alexandru Muraru, Glad-Aurel Varga, Marian Crușoveanu, Florin-Claudiu Roman, Bogdan-Iulian Huțucă, Bogdan-Alexandru Bola, Marilen-Gabriel Pirtea, Ioan Balan, Valentin-Ilie Făgărășian, Nicolae Giugea, Vetuța Stănescu, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Cristina Burciu și domnul deputat Liviu-Ioan Balint.

De la Grupul parlamentar al USR PLUS, domnul Brian Cristian a depus, de asemenea, în scris, o declarație politică.

De la Grupul parlamentar AUR - domnul Silviu-Titus Păunescu.

Iar de la Grupul parlamentar al minorităților naționale au depus declarații în scris: domnul deputat Varujan Pambuccian și domnul deputat Adrian-Miroslav Merka.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dumitru Coarnă, din partea Grupului parlamentar al PSD, pentru a-și prezenta declarația.

Dacă este în sală? Nu este.

 
  Andrei Daniel Gheorghe - intervenție ce are ca titlu 3 martie 1904 - se naște un martir și un mărturisitor creștin, Mircea Vulcănescu;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Andrei-Daniel Gheorghe? Este.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc frumos.

Bună dimineața!

Stimați colegi,

3 martie 1904 - se naște un martir și un mărturisitor creștin, Mircea Vulcănescu.

De fiecare dată când ne amintim de cei care s-au jertfit în închisorile comuniste, nu trebuie să uităm care sunt acele personalități culturale, științifice și politice care au marcat istoria acestui popor.

Mircea Vulcănescu - filolog, filosof, economist, un om de știință reputat al timpurilor sale, asistent al sociologului Dimitrie Gusti - își începe cariera sa publică chiar la 1 Decembrie 1918, când, ajutat de I.G. Duca, viitorul prim-ministru liberal, rostește un discurs memorabil, în calitate de elev de liceu, cu ocazia Marii Uniri, lângă Universitate, pe statuia lui Mihai Viteazul.

Mai târziu, aceeași personalitate, care avea să le fie un fel de profesor, care avea să fie seniorul generației interbelice, din care făceau parte Mircea Eliade, Emil Cioran, Petre Țuțea, Eugen Ionescu, Mihail Sebastian, Constantin Noica și multe alte personalități, avea să ajungă practic cel mai important tehnocrat, să spunem așa, al României interbelice.

Exponent al curentului filosofic al existențialismului românesc, respingând deopotrivă comunismul și legionarismul, Mircea Vulcănescu intră în 1935, în timpul guvernării liberale, în Guvern, în calitate de șef al datoriei publice, un fel de director al ANAF de astăzi, iar în perioada 1941-1944 îndeplinește funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Finanțelor.

Din această postură a reușit să obțină, în urma unor negocieri dure cu puterea germană, 8 vagoane de aur și înzestrarea Armatei a IV-a, dar a și procedat conform propriei sale conștiințe, angajând evreii persecutați de regimul de putere de atunci în posturi publice.

După venirea comuniștilor la putere, aceștia se răzbună pe el, în anul 1946, când nu doar că îl scot din funcția deținută în Guvernul României, ci, în urma unui proces inventat, un proces pe care însuși procurorul de la acea dată l-a denunțat ca fiind unul abuziv, este condamnat la 8 ani de închisoare.

În această detenție, Mircea Vulcănescu s-a remarcat ca un erou, ca un mărturisitor și ca un adevărat profesor al celor care au trecut prin detenția comunistă.

La 28 octombrie 1952, în temnița cumplită a Aiudului, salvând de la moarte un tânăr, Mircea Vulcănescu trece la Domnul.

Mesajul său postum și mesajul său pentru posteritate a fost unul simplu - "Să nu ne răzbunați!".

Își dăduse viața pentru a salva o altă viață.

Ca atare, cred că este esențial, astăzi, să nu uităm cine au fost acești eroi ai României.

Și, totodată, le-aș adresa celor care, în aceste zile - oameni de prin administrația publică a Bucureștilor -, vorbesc inclusiv de dărâmarea unicului bust al lui Mircea Vulcănescu, din București - ținând cont că acest om nu are un mormânt, că a fost aruncat pur și simplu într-o groapă comună, le-aș aminti un singur lucru...

 
     

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

O să vă rog să concluzionați.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

O să concluzionez, doamnă Prună.

Le-aș aminti un singur lucru. Să se uite în ochii Măriucăi Vulcănescu, fiica acestui om, care și-a pierdut o viață, care a stat în închisoare pentru tatăl său și care a fost victima comunismului în întreaga sa existență, până acum, când are venerabila vârstă de 85 de ani. Să se uite în ochii acestei femei și abia apoi să vorbească despre cine, ce și cum este vinovat de alte lucruri.

Să nu ne uităm eroii!

Să nu ne uităm mărturisitorii!

Să nu-l uităm pe martirul creștin Mircea Vulcănescu!

Și să nu uităm cu toții un singur lucru - valabil pentru toți, de la stânga la dreapta -, un lucru învățat de la acest mare erou, acest conservator român - "Să nu ne răzbunați!".

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Cristian-Paul Ichim - declarație politică intitulată Infrastructura, un drum spre viitor!;

Trecem mai departe, la Grupul parlamentar al USR PLUS.

Doamna Diana Buzoianu? Nu este.

Doamna Denisa-Elena Neagu?

Domnul Cristian-Paul Ichim?

Vă rog.

   

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Bună dimineața!

Doamnă președinte de ședință,

Stimați colegi,

Dragi români,

Declarația mea politică se numește "Infrastructura, un drum spre viitor!".

Măsura dezvoltării unei țări este dată și de calitatea infrastructurii. Și vorbim de acest lucru de 30 de ani încoace. Fie că vorbim despre infrastructura rutieră, fie că vorbim despre cea feroviară, în România, în privința infrastructurii, suntem într-o totală nemulțumire și o eternă frustrare.

În tot acest timp, calitatea vieții noastre este dată și de calitatea infrastructurii și suntem într-o continuă dorință de a ne dezvolta.

Dar vorbim despre infrastructură.

Luarea unor decizii depinde de multe ori de calitatea drumurilor, de calitatea infrastructurii, de timpul pe care îl pierdem dintr-un punct A în punctul B, de acasă la serviciu, de acasă, atunci când ne gândim să facem cumpărăturile, atunci când ne deplasăm, atunci când ne gândim să dezvoltăm o afacere.

În privința dezvoltării societății, în lipsa unei structuri adecvate a infrastructurii, a unei conectivități care să ne ajute să ne dezvoltăm ca țară, ca localitate, stăm și batem pasul pe loc.

Sunt 30 de ani de când am trecut de la un regim totalitar și ne dorim un capitalism cu un nivel de dezvoltare a țării noastre care să ne ducă în rândul țărilor din vestul Europei.

Eu vin din Bacău și știu cât de importantă este o centură pentru un oraș aglomerat. Cât de mult crește calitatea vieții, se reduce poluarea atunci când ai infrastructura adecvată.

Sunt țări în Uniunea Europeană care au făcut din infrastructură o prioritate.

Și dacă stau și mă uit la Spania, care este un exemplu de bună practică - în 1986, când Spania a intrat în Uniunea Europeană, avea 400 km. de autostradă. Prin fonduri europene, la ora actuală, a mai construit încă 14.000 de km. de autostradă. Cel mai mare beneficiu se simte, de fapt, în calitatea vieții și în speranța de viață. Firește că toate măsurile din infrastructură au fost dublate de investițiile în serviciile sociale, de sănătate, de educație. Dar au pornit de la grija responsabilă față de infrastructură.

În România ne împotmolim constant în studii de fezabilitate care nu sunt elaborate profesionist, în caiete de sarcini făcute cu dedicație și în nenumărate contestații.

Este timpul și pentru noi să ieșim din aceste mentalități și să ne preocupăm în mod real de infrastructură. Și vedem în bugetul de anul acesta că au fost alocate fonduri substanțiale pentru continuarea a ceea ce s-a început la drumurile naționale și, în continuare, pentru modernizarea infrastructurii feroviare.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionați, domnule deputat.

 
   

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Din poziția mea de vicepreședinte al Comisiei pentru transporturi a Camerei Deputaților, îmi exprim toată disponibilitatea pentru a colabora și a găsi pentru România cele mai eficiente soluții pentru dezvoltarea infrastructurii. Bune practici deja există. Nu trebuie să inventăm noi roata, acum, trebuie doar să o punem în mișcare.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Raisa Enachi - declarație politică cu titlul România s-a pricopsit cu un Guvern al ipocriziei;

Continuăm cu Grupul parlamentar AUR.

Doamna Raisa Enachi? Nu este.

Este?

Vă rog, aveți 3 minute.

   

Doamna Raisa Enachi:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimată colegă,

Stimați colegi,

În declarația mea politică de astăzi vreau să vorbesc despre cum România s-a pricopsit cu un Guvern al ipocriziei.

Alianța pentru Unirea Românilor constată cu îngrijorare cum partidele aflate la guvernare încearcă să conducă țara cu un Guvern format din oameni total nepregătiți, mulți numiți prin tot felul de sinecuri politice, fără a avea nicio competență reală care să aducă plusvaloare angajatorului, care este, până la urmă, poporul român, plătitorii de taxe și impozite ai acestei țări.

Pentru a informa cetățenii țării într-un mod corect și real, vă prezint în mod cronologic un scurt istoric cu privire la pensiile speciale, sporurile bugetare și recalcularea pensiilor.

Deci, cum au apărut pensiile speciale?

În anul 1997, Valeriu Stoica a inițiat Legea nr. 142, unde apare pentru prima dată conceptul de pensie specială.

Apoi, prin Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, magistrații primesc dreptul la pensii speciale. Legea a fost votată de parlamentarii Partidului Național Liberal în unanimitate și, tot prin această lege, magistrații militari au primit și ei dreptul de a cumula pensia militară cu pensia de magistrat civil și, de aici, au apărut pensiile nesimțite de 30.000-40.000 de lei.

Și, tot în anul 2015, Partidul Național Liberal, prin parlamentarul Alina-Ștefania Gorghiu, inițiază și votează Legea nr. 83, lege care se referă la pensiile speciale pentru aviatori.

A urmat Legea nr. 216/2015 privind pensiile diplomaților, unde 78 de parlamentari ai PNL au votat "pentru", inclusiv Ludovic Orban.

În același an, care a fost și anul în care partidele politice s-au întrecut să ofere pensii speciale, s-au acordat pensii speciale și funcționarilor parlamentari. Atunci, PNL s-a abținut la vot, dar nu a votat împotrivă. Mai mult, prin parlamentarul Florin-Claudiu Roman, a propus o modificare privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, prin care a acordat pensii speciale și funcționarilor de la Curtea de Conturi.

A urmat Legea nr. 357/2015 pentru completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, când s-au acordat indemnizațiile parlamentarilor. Proiectul a fost inițiat de 225 de parlamentari, dintre care 20 ai PNL, și au fost 303 voturi "pentru", 124 "împotrivă" și două "abțineri".

În 2019, prin Codul administrativ, s-au votat pensiile speciale pentru primari, viceprimari și președinți de consilii județene.

Să vedem, acum, care sunt sporurile financiare pentru bugetari?

De trei luni, de când a fost învestit, Guvernul Câțu spune public că nu sunt bani la bugetul țării, din cauza sporurilor salariale ale bugetarilor.

 
     

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionați, doamnă deputat.

 
   

Doamna Raisa Enachi:

Credem că acești oameni...

Da, doamnă Prună.

Credem că acești oameni nu au citit Legea nr. 153/2017 privind salarizarea unitară, căci, dacă o citeau, cu siguranță ar fi văzut că la art. 25 se menționează că sporurile salariale sunt plafonate la 30% și încălcarea acestei prevederi legale duce la imputarea sporului acordat în mod nelegal.

Într-adevăr, prin Ordonanța de urgență nr. 131/2020, Guvernul Orban a acordat sporuri salariale angajaților din prefecturi, dar acest fapt nu are legătură cu Legea salarizării.

În ceea ce privește recalcularea pensiilor.

Legea nr. 127/2019 privind pensiile a fost adoptată de Parlament cu 197 voturi "pentru", 70 "abțineri" și niciun vot "împotrivă". Deci, cum poate să spună acum Alianța aflată la guvernare că se impune o nouă Lege a pensionării, știind foarte bine că, în conformitate cu Legea mai sus-menționată, de la 1 ianuarie 2020 ar fi trebuit să înceapă recalcularea dosarelor de pensie, iar ei, într-un an și jumătate, nu au făcut absolut nimic?

Din cele expuse până acum se vede în mod cât se poate de clar că acest Guvern este în aer și orice om de bună-credință ar trebui să înțeleagă că intenția lui este una singură - distrugerea țării și crearea unor diferențe majore și frustrante între diversele pături sociale printr-o discriminare salarială care, iată, astăzi, întrunește zece categorii de pensii speciale.

Vă mulțumesc.

Deputat de Vaslui, Circumscripția nr. 39.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc.

 
  Cătălin-Zamfir Manea - declarație politică intitulată Soluționarea problemelor comunității rome este în sarcina clasei politice și a Guvernului României;

Continuăm cu Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea.

Vă rog, domnule deputat, aveți 3 minute.

   

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Stimată doamnă președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică se intitulează "Soluționarea problemelor comunității rome este în sarcina clasei politice și a Guvernului României".

Stimați colegi,

Este timpul ca minoritatea romă să fie sprijinită real de clasa politică, de Guvernul României și de autoritățile Administrației Publice Locale.

Legat de îmbunătățirea situației romilor din România, din ultimii ani, vă pot spune că până în prezent au fost doar declarații, intenții și lozinci fără conținut. Intervențiile au fost secvențiale și, din păcate, fără rezultate.

În prezent, condițiile în care trăiesc cele mai multe dintre comunitățile de romi din mediul rural sunt inacceptabile pentru un stat democratic cum este România și, evident, sunt condiții de neconceput pentru secolul al XXI-lea.

Zeci de mii de romi nu au acte de identitate și acte pentru locuințele în care trăiesc.

Zeci de mii de copii romi nu sunt în evidența medicilor de familie.

Participarea școlară în rândul copiilor romi este extrem de scăzută din cauza sărăciei și, implicit, din cauza lipsei veniturilor care să acopere cheltuielile asociate procesului de învățământ.

Zeci de mii de romi trăiesc doar din prestațiile sociale.

Mai mult, discriminarea și rasismul la adresa romilor s-au amplificat direct proporțional cu anii de democrație scurși din '90 și până în prezent.

Timpul nu-mi permite, pentru că aș putea enumera multe alte probleme.

De aceea, stimați colegi, fac un apel către dumneavoastră, în calitate de parlamentari, de aleși ai acestui popor, să sprijiniți real procesul de incluziune și de dezvoltare a comunităților de romi din România.

Avem posibilitatea să includem în Planul Național de Redresare și Reziliență o serie de măsuri și de reforme care vor putea îmbunătăți în mod concret situația romilor din România.

Decalajele actuale trebuie diminuate, altfel sărăcia, excluziunea și rasismul vor fi singurele realități din aceste comunități.

Populația de etnie romă este una care ar putea reprezenta pe termen mediu și lung o soluție pentru România, mai ales în ceea ce privește deficitul de forță de muncă calificată.

Copiii romi care astăzi nu pot merge la școală vor deveni adulții de mâine ai țării, care vor fi asistați social și care vor fi dependenți de intervenția autorităților și instituțiilor statului.

Vă invit să construim împreună.

Noi, romii din România, ne dorim să fim cetățeni activi pe piața forței de muncă, și nu asistați social.

Copiii noștri trebuie să aibă acces real la educație.

Ne dorim să fim cetățeni ai acestei țări, cu drepturi și îndatoriri egale, așa cum, de altfel, prevede Constituția țării.

Însă, pentru ca toate acestea să devină realitate, este nevoie de o voință politică mai largă. Este nevoie de eforturi concrete și consecvente în domeniul educației, în domeniul sănătății, în domeniul dezvoltării locale și, nu în ultimul rând, în domeniul culturii.

Comunitățile de romi au nevoie, în plan local, de noi mediatori școlari, au nevoie de noi mediatori sanitari, au nevoie de noi experți pe problemele romilor care să activeze la nivelul Administrației Publice Locale.

Copiii din România au nevoie de inspectori școlari pentru rezolvarea problemelor educaționale cu care se confruntă.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionați.

 
   

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Acești inspectori vor putea fi încadrați în structurile tuturor inspectoratelor școlare din țară, fără eforturi bugetare prea mari.

La nivel central, este mai mult decât necesar ca Agenția Națională pentru Romi să redevină o structură guvernamentală activă în domeniul politicilor publice pentru minoritatea romă, și nu o fantomă instituțională, așa cum, din păcate, este în prezent.

Punctul național de contact trebuie să fie la Agenția Națională pentru Romi, și nu la Ministerul Fondurilor Europene.

După 31 de ani de democrație, solicit, în numele minorității rome pe care o reprezint aici, înființarea unui muzeu al minorității romilor din România.

Nu cred că sunt eforturi prea mari pentru România, o țară care ne-a ținut pe noi, romii, mai bine de cinci secole, în sclavie.

În calitate de deputat al minorității rome, am pregătit în acest sens mai multe propuneri legislative, pe care le voi înainta în această sesiune Parlamentului României.

Una dintre propuneri vizează o lege specială privind statutul mediatorilor școlari, al mediatorilor sanitari, al experților locali pe problemele romilor.

Este de datoria noastră, în calitate de aleși, să ne îndeplinim cu credință și conștiință mandatul încredințat de popor, pentru toți cetățenii, indiferent de apartenența lor etnică.

Vă mulțumesc.

Cătălin Manea, deputatul minorității rome în Parlament.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Alexandra Huțu - declarație politică: Guvernul Cîțu și parlamentarii Dreptei au lăsat jumătate din populația județului Botoșani fără apă potabilă în următorii ani!;

Continuăm cu Grupul parlamentar al PSD, doamna deputat Alexandra Huțu.

   

Doamna Alexandra Huțu:

Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Guvernul Cîțu și parlamentarii Dreptei au lăsat jumătate din populația județului Botoșani fără apă potabilă în următorii ani!".

Stimate colege,

Stimați colegi,

În calitate de parlamentar al județului Botoșani și membru în Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, am susținut și am votat amendamentul, semnat și depus de toți parlamentarii PSD din Botoșani, pentru continuarea investiției aprobate în 2018 de Guvernul PSD, pentru construcția barajului de la Vârfu Câmpului.

Din păcate, interesele de partid au primat în fața intereselor a peste 200.000 de botoșăneni, iar ministrul mediului, Tánczos Barna, alături de parlamentarii "Coaliției Austerității Naționale" au respins amendamentul pentru continuarea alocării de fonduri și astfel au blocat proiectul.

Ministrul "Coaliției Austerității" a programat finanțarea acestui obiectiv într-un mod total haotic și aiuristic, fără niciun fundament logic, în condițiile în care a modificat și termenul pentru punerea în funcțiune, respectiv, din luna noiembrie 2023 în luna decembrie 2024. "Profesioniștii" care se află la guvernare au alocat fonduri pentru anul 2021 în bătaie de joc, în schimb au preferat să ducă cei mai mulți bani după anul 2024. Singura explicație pentru acest mod, în care guvernanții au programat finanțarea multianuală, este aceea că nu le pasă de investiția respectivă, lucru întărit și de faptul că, prin suma infimă de doar 100.000 de lei, prinsă în buget pentru anul acesta, proiectul este blocat.

Stimați parlamentari ai puterii, ați pecetluit soarta a sute de mii de oameni, care vor rămâne fără resursa vitală, apa, în câțiva ani.

Vă întreb atât, cum dormiți noaptea?

Vă mulțumesc frumos.

Deputat al PSD de Botoșani, Alexandra Huțu.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
  Radu-Marin Moisin - declarație politică ce are ca subiect Fondurile europene - șansa de dezvoltare a României!;

Continuăm cu Grupul parlamentar al PNL.

Domnul deputat Radu-Marin Moisin?

   

Domnul Radu-Marin Moisin:

Mulțumesc, doamnă vicepreședinte, președinte de ședință.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarația de astăzi are ca temă fondurile europene, șansa de dezvoltare a României.

Avem o șansă unică de dezvoltare prin intermediul fondurilor europene din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, iar noi trebuie să facem tot ceea ne stă în putință pentru a potența aceste oportunități de finanțare.

Cifra bugetului alocat României este estimată la 30,4 miliarde de euro. În acest sens se desfășoară dialoguri permanente cu reprezentanți din sectorul privat și public pentru a ne asigura că proiectele propuse acoperă o gamă cuprinzătoare, dar, în același timp, specifică și realizabilă de obiective de investiții.

Acest buget ne va permite să continuăm finanțarea proiectelor mature din România, care se află deja în derulare, dar și să întrunim obiectivele europene ce țin de agenda digitală și protejarea mediului înconjurător.

Pe partea de digitalizare, având în vedere proaspăta reîncepere a școlilor, una dintre direcțiile spre care dorim să îndreptăm aceste fonduri este, în mod evident, educația. Aici ne dorim să sprijinim angajarea resurselor fizice, precum ar fi tablete, calculatoare, platforme, dar și resursa informativă, pregătirea profesorilor pentru a susține aceste ore, programe de training digital.

Despre prioritatea Uniunii Europene legată de mediu, România își dorește să folosească banii europeni pentru a reduce impactul negativ asupra climei în diferite sectoare, dar - pentru că tot am menționat și sistemul educațional -, fondurile ne pot susține în construirea unor școli verzi și în transformarea programei educaționale, pentru a include informațiile referitoare la protejarea mediului în bagajul de cunoștințe al românilor încă de la cele mai fragede vârste.

De asemenea, un alt domeniu fruntaș în ceea ce privește oportunitățile de finanțare este, bineînțeles, infrastructura. Este nevoie urgentă să acționăm în ceea ce privește construirea de autostrăzi în România, pentru susținerea vieții economice și evitarea tragediilor rutiere din prezent. Traseele prelungite în lipsa autostrăzilor cauzează anual un număr mare de accidente rutiere care se soldează, din păcate, cu pierderea de vieți omenești. În acest sens, România a pregătit deja documentația aferentă investițiilor în autostrăzi, și nu numai. Fondurile vor cuprinde și proiecte pentru dezvoltarea căilor ferate, a trenurilor urbane și județene, cerințe de actualitate și prioritare pentru țara noastră, care oferă alternative de transport mai sigure și mai verzi.

Așadar, acest ajutor financiar este o șansă istorică! Ne apropiem încet de termenul de definitivare al noului PNRR și am convingerea că nu vom rata, sub nicio formă, această oportunitate uriașă pentru țara noastră. Vom reuși să atragem resursele de care România are atâta nevoie.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
  Beniamin Todosiu - declarație politică despre Bugetul de stat pentru anul 2021;

Continuăm cu Grupul parlamentar al USR PLUS.

Domnul deputat Beniamin Todosiu.

   

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimată doamnă președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi vizează un subiect extrem de important - bugetul de stat pentru anul 2021.

Parlamentul României a adoptat, în urma a zeci de ore de dezbateri, Proiectul bugetului de stat pentru 2021. Și, în sfârșit, dragi colegi, România are un buget configurat cu responsabilitate, robust, echilibrat și realist.

Bugetul pentru 2021 este axat pe susținerea investițiilor și pregătește economia românească pentru a putea face față provocărilor și șocurilor care ar putea fi generate în viitor de pandemie. Avem cu adevărat un buget de redresare și reziliență, un buget sănătos care reflectă cu adevărat modul în care se poate crește economia - prin investiții, dragi colegi.

Dezvoltarea prin investiții aduce stabilitate economică și generează creșterea reală a economiei. Iată de ce colegii mei din Guvern a avut curajul să aloce un buget record pentru investiții - 61,4 miliarde de lei. Este un buget aproape dublu față de cât aloca PSD în 2018, an fără pandemie și fără presiuni uriașe asupra economiei.

Am amintit de colegii din PSD, care în ultimele zile le-au servit românilor circ politic direct din Parlamentul României. Și vor continua să facă acest circ ieftin și vor continua să-i mintă pe români că Guvernul ar dori să le taie pensiile și salariile. Vă garantăm că nu se va atinge nimeni de veniturile românilor, în schimb vom tăia pensiile speciale, pe care ei, exponanții vechii clase politice, le-au apărat ani de zile. Și am început tăierile cu pensiile parlamentarilor.

Revenind la bugetul din acest an, vă amintesc, dragi colegi, că acest buget netezește drumul unor reforme importante în economia României. Guvernul actual gândește mai departe de acest an și prioritizează strategic investițiile cu importanță majoră. Astfel, în următorii 4 ani, investim peste 3 miliarde de lei în spitalele regionale de la Cluj, Craiova și Iași. Investim, în următorii ani, aproape două miliarde de lei în agricultură, reabilitând infrastructura de irigații. Vom finaliza proiecte importante de infrastructură, precum Autostrada Sebeș-Turda, sau vom deschide lucrări pe care românii le așteaptă de 30 de ani, precum șantierele pentru autostrăzile din Moldova.

Dragi colegi, din păcate, pandemia COVID-19, ce a marcat anul 2020, a provocat o recesiune bruscă și profundă în întreaga lume. A pus la încercare sistemele de sănătate și de protecție socială, societățile și economiile, modul în care trăim și colaborăm. Iată de ce Guvernul a creat un buget care să asigure redresarea și reziliența, un buget sănătos și realist, axat pe susținerea investițiilor. Este un buget responsabil, care asigură fondurile necesare pentru a continua eforturile de combatere a pandemiei - campania de vaccinare, medicamente, materiale sanitare, echipamente medicale, dar și de susținere a celor afectați de pandemie, fie că vorbim de persoane cărora le-au fost suspendate contractele de muncă sau de firme care se luptă să rămână în piață.

 
     

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionați.

 
   

Domnul Beniamin Todosiu:

Dragi colegi,

Alianța USR PLUS a promis românilor că va aduce revoluția bunei guvernări și se va ține de cuvânt. Buna guvernare înseamnă respectarea angajamentelor, drămuirea banului public, responsabilitate, prudență într-o perioadă economică dificilă pentru întreaga lume.

Închei declarația mea politică cu un mesaj ferm pe care îl transmit de la tribuna Parlamentului României. Bugetul pentru 2021 este creat pentru a asigura stabilitatea economică a României. Nu presupune tăieri, nu este un buget de recesiune, ci este un buget de dezvoltare, bazat pe susținerea investițiilor. Este un buget pentru bunăstarea românilor și pentru dezvoltarea României.

Vă mulțumesc.

Beniamin Todosiu, deputat USR PLUS de Alba.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Ilie-Alin Coleșa - declarație politică: România - o țară jefuită și secătuită de resursele ei naturale. De ce este necesară o nouă Lege a concesionărilor;

Continuăm cu Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Ilie-Alin Coleșa.

Vă rog. Aveți trei minute.

   

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Mulțumesc.

Doamnă președinte,

Dragi colege și colegi,

Doresc să vă supun atenției următoarea declarație politică: "România - o țară jefuită și secătuită de resursele ei naturale. De ce este necesară o nouă Lege a concesionărilor".

Resursele naturale reprezentau una dintre cheile de redresare economică.

În prezent, România nu are o strategie energetică de țară, închide toate termocentralele, exploatările miniere și se pregătește de vânzarea hidrocentralelor. Toate acestea ne vor transforma într-un importator de energie și vor genera dureroase și ireparabile probleme sociale.

În acest context, actualul arc guvernamental pregătește o nouă lege offshore. Prin aceasta se urmărește favorizarea corporațiilor cu interese străine de țara noastră.

Oamenii constată că pensiile și salariile, alocațiile și sporurile, voucherele, transportul pentru elevi și studenți vor fi drastic reduse sau anulate pentru că bugetul e sărăcit. Desigur că nu sunt bani, dacă, prin aceste legi profund nedrepte și înrobitoare, resurse imense și cu potențial pentru țara noastră vor fi furate.

Ca atare, în loc de modificarea Legii offshore în favoarea corporațiilor cu mare putere financiară, e mare nevoie de votarea unei noi Legi a concesionărilor care să fixeze o taxă de exploatare a resurselor naționale, conform modelelor din țările cu adevărat independente, cum ar fi Norvegia, Marea Britanie sau Danemarca.

România e al patrulea mare producător de petrol din Europa, cu aproximativ 80.000 de barili pe zi, după Norvegia - peste 1,5 milioane de barili pe zi, Danemarca - aproape 1,5 milioane de barili pe zi, și Marea Britanie - aproape 1 milion de barili pe zi, conform datelor anului 2016.

Iată cum sunt taxate exploatările petroliere și de gaze naturale în aceste țări: Norvegia - 78%; Marea Britanie - 81% pentru exploatările facile și 62% pentru exploatările dificile; Danemarca - 64%.

Mai mult, începând cu anul 2005, statul danez devine un participant obligatoriu la orice nouă licență acordată în temeiul Legii subsolului, cu o participație de 20% deținută de Fondul Danez pentru Marea Nordului.

În cazul României, taxarea exploatărilor petroliere este de doar 19,5%, în medie 3,5% redevențe și 16% impozitul pe profit. În plus, acest profit rezultat din exploatare este transferat peste graniță, prin mecanisme și tehnici financiar-contabile posibile tot datorită unei legislații permisive. În aceste condiții, în actualul context economic, industria petrolieră din România cere eliminări de taxe și amânarea plății impozitelor.

Se poate spune, argumentat, că, de exemplu, în Norvegia taxarea de 78% reprezintă o taxare a profitului, în timp ce în România, taxarea de 19,5%, parțial, una a exploatării.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionați, domnule deputat.

 
   

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Teoretic așa este, însă nu se spune de ce în Norvegia taxarea profitului a generat cel mai mare fond suveran din lume, în timp ce în România acciza pe benzină, doar acciza pe benzină, generează venituri de 10-15 ori mai mari decât impozitarea producției.

Tragem concluzia că, cantitatea de petrol și hidrocarburi exploatate, veniturile și cheltuielile din Norvegia sunt reale, în timp ce în România ele sunt parțial falsificate.

În concluzie, este stringent nevoie de o nouă Lege a concesionărilor care să fixeze o taxă de exploatare a resurselor naționale românești la un nivel corect.

Mulțumesc.

Alin Coleșa, deputat AUR de Cluj.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulțumesc.

 
  Nicolae-Miroslav Petrețchi - declarație politică cu tema Unitatea - condiția esențială a progresului social;

Mergem mai departe cu Grupul minorităților naționale.

Domnul deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.

   

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Tema declarației politice: "Unitatea - condiția esențială a progresului social".

Perioada dificilă pe care o traversăm a făcut ca tot mai multe state să adopte o serie de politici specifice în vederea sporirii unității în societate, unitatea fiind unul dintre factorii importanți care asigură progresul comunității, aspect observat, inclusiv, la tot mai mulți lideri politici care își adaptează alocuțiunile pentru sublinierea importanței unității.

În acest sens, în tot mai multe țări ale celor cinci continente, pentru depășirea acestei dificile și fără precedent perioade, după cum mulți dintre noi am putut remarca, sunt implementate numeroase reforme vitale, la baza cărora stă tocmai unitatea socială.

În repetate rânduri, cu diferite ocazii, am evidențiat necesitatea descurajării discursurilor părtinitoare, demagogice, care obstrucționează etica parlamentară, acestea trebuind adaptate în permanență pentru a respecta întocmai rangul instituției și a celui care o reprezintă.

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu-mi propun să fac de la această tribună o declarație politică sensibilă, dimpotrivă, doresc să formulez o concluzie la care am ajuns și pe care avem datoria să o îndreptăm.

Lipsa unității poate să apară în toate palierele societății, izvorând de obicei din diferențele de ordin social, cultural sau intelectual, fără a fi luat în considerare idealul național sau binele comun.

Din păcate, chiar zilele trecute, în acest for suprem, din nou, în loc de discursuri cumpănite și civilizate, am putut asista la o adevărată ascensiune a felului în care unii înțeleg să facă politică, fapt remarcat inclusiv în expunerile rostite de la această tribună ori în răspunsurile primite din sală.

Mă întreb și vă întreb, dacă aici, în Parlamentul României, nu vom da dovadă de unitate, de solidaritate, noi, cei care reprezentăm cetățenii, atunci la ce ne putem aștepta în teritoriu? Oare exemplul unității nu ar trebui să pornească tocmai din acest loc?

Stimați colegi, trebuie să rămânem conștienți asupra faptului că astfel de practici prejudiciabile și nocive diminuează și mai mult încrederea populației în această importantă instituție a României, iar perioada pe care o tranzităm ne-a reamintit, dacă mai era cazul, faptul că unitatea a reprezentat întotdeauna o condiție esențială a progresului social și, tocmai noi, aleșii poporului, avem această datorie de a demonstra alegătorilor că doar împreună, indiferent de culoarea politică sau de apartenența etnică, putem finaliza proiectele care vin în sprijinul cetățenilor.

Vă mulțumesc.

Deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Dan-Constantin Șlincu - declarație politică: Guvernul «Taie tot» a lăsat de izbeliște județul Botoșani, cu alocări derizorii pentru investițiile în infrastructura rutieră a comunităților locale;

Continuăm cu Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Dan-Constantin Șlincu.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Dan-Constantin Șlincu:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimate colege și stimați colegi,

Coaliția Dreptei, după ce a reintrodus 32 de taxe noi și după ce a oficializat austeritatea în România, prin tăierea de salarii, pensii, vouchere, a trecut și la tăierea investițiilor de la nivelul comunităților locale.

Românii culeg acum "roadele" guvernării de dreapta: scumpiri uriașe, în cascadă, ale curentului electric, gazelor, combustibililor, simultan cu înghețări ale veniturilor.

Energia electrică s-a scumpit cu 18%, combustibilii s-au scumpit cu 23%, iar gazele s-au scumpit cu 20%. Toate aceste scumpiri majore vor genera creșteri de prețuri mari și la restul produselor și serviciilor. Inflația va fi din ce în ce mai mare.

Salariații și pensionarii României se văd nevoiți să deconteze haosul, incompetența și indolența guvernelor de dreapta ale lui Iohannis. Din păcate, acesta este abia începutul!

Județul Botoșani, pe care îl reprezint în Parlamentul României, a fost lăsat de izbeliște, cu alocări derizorii pentru investițiile care trebuiau făcute în infrastructura rutieră, atât anul trecut, cât și anul acesta.

Alături de colegii mei parlamentari de la PSD Botoșani am depus mai multe amendamente la bugetul pentru 2021 privind creșterea finanțărilor pentru reabilitarea și refacerea mai multor drumuri județene.

La fel s-a întâmplat și cu finanțarea alocată pentru Programul Național de Dezvoltare Locală, care a scăzut cu 7,15 miliarde lei față de 2020. Mii de comunități locale primesc mai puțini bani. Proiectele PNDL sunt în pericol.

Stimați guvernanți, ajunge cu politica de austeritate! Oamenii trebuie să simtă că viața lor se îmbunătățește de la an la an, nu că o duc din ce în ce mai rău.

Vă mulțumesc.

Dan-Constantin Șlincu, deputat de Botoșani.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
  Ștefan-Bucur Stoica - declarație politică: Undă verde pentru implementarea proiectului major de investiție - drum expres Calafat-Craiova-Drobeta-Turnu Severin-Lugoj;

Continuăm cu Grupul parlamentar al PNL, doamna deputat Maria-Gabriela Horga. Nu este.

Domnul deputat Ștefan-Bucur Stoica.

Aveți cuvântul, domnule deputat. Trei minute.

   

Domnul Ștefan-Bucur Stoica:

Bună dimineața!

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați!

Astăzi, în Camera Deputaților, voi susține declarația politică cu titlul "Undă verde pentru implementarea proiectului major de investiție - drum expres Calafat-Craiova-Drobeta-Turnu Severin-Lugoj".

Pentru Regiunea Olteniei, faptul că proiectul major de infrastructură drumul expres Calafat-Craiova-Drobeta Turnu Severin-Lugoj a fost inclus la finanțare în bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pe anul 2021, de către Guvernul Cîțu, reprezintă o șansă uriașă la dezvoltare.

Am susținut acest proiect pentru că beneficiile sale sunt imense pentru regiunea noastră. Cei mai importanți agenți economici din regiune, în frunte cu producătorul de automobile Ford, au solicitat în nenumărate rânduri susținerea acestui proiect de infrastructură, ca o condiție obligatorie pentru atragerea de noi investiții în regiune.

Au bătut la uși închise, pentru că miniștrii PSD ai transporturilor din guvernele anterioare, dar și, mai grav, miniștrii PSD din Craiova au ignorat aceste solicitări, bifându-le doar la nivel de discurs.

Dar iată că, în urma aprobării Bugetului de stat pentru anul 2021, de către Parlament, acest obiectiv de investiție are prevăzută suma de 20 milioane de lei pentru realizarea studiului de fezabilitate, o primă etapă în implementarea cu succes a proiectului.

Faptul că până acum proiectul nu a fost inclus niciodată în planurile de finanțare ale guvernelor social-democrate demonstrează lipsa de preocupare, lipsa de viziune și o iresponsabilitate imensă în actul de guvernare în privința promovării unei politici de transport responsabile care să asigure dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor țării.

Vreau să subliniez faptul că acest proiect putea fi mult mai avansat dacă liderii PSD locali și regionali, în lunga perioadă cât au guvernat, din anul 2012 până în 2019, ar fi susținut proiectul la centru și ar fi fost alocate fonduri bugetare pentru acest obiectiv de investiție pe care abia acum îl trec pe lista lor de priorități. La guvernare nu a fost o prioritate, în opoziție este!

Din păcate, acest proiect a fost tratat într-o cheie populistă și electorală de către cei din PSD, iar Oltenia a fost izolată și menținută captivă unor interese contrare dezvoltării economice sustenabile și atragerii de investiții.

Rețeaua rutieră de transport din regiunea de Sud și de Sud-Vest a României capătă coerență, prin includerea acestui proiect pe lista de priorități, sporind gradul de conectivitate și mobilitate a cetățenilor și a mărfurilor pe relația Calafat-Lugoj, realizându-se astfel și legătura între podul de peste Dunăre de la Calafat și Coridorul IV Pan-European, autostrada care asigură conexiunea între Constanța și Nădlac.

Guvernul Cîțu a înțeles importanța acestui proiect de infrastructură și sunt convins că va face o prioritate din dezvoltarea infrastructurii de transport în România, în următorii ani.

Particularitatea majoră a unui proiect de infrastructură de transport o reprezintă, din păcate, perioada lungă pe care se întinde implementarea lui. Voi monitoriza atent acest proiect de investiție, este un angajament pe care îl iau în fața cetățenilor care m-au trimis în Parlament. S-a făcut un prim pas prin alocarea sumelor necesare demarării studiului de fezabilitate, dar urmează mulți alți pași care trebuie făcuți la timp, astfel încât proiectul să intre pe o traiectorie ireversibilă a implementării lui.

 
     

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionați!

 
   

Domnul Ștefan-Bucur Stoica:

Responsabilitatea îi revine Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și Companiei Naționale de Autostrăzi și Infrastructură Rutieră care au obligația să demareze cât mai curând procedurile pentru licitația studiului de fezabilitate.

Va fi un parteneriat activ între mine, ca parlamentar din regiunea Olteniei, PNL, și domnul ministru Drulă, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Vă mulțumesc.

Stoica Ștefan-Bucur, deputat al PNL de Dolj.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
  Marius-Andrei Miftode - declarație politică intitulată 10% din PNRR pentru educație;

Urmează, de la Grupul parlamentar al USR PLUS, domnul Marius-Andrei Miftode.

   

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

Educația a fost un domeniu subfinanțat despre care s-a tot vorbit până acum, iar bugetul pe 2021, deși acoperă cheltuielile operaționale și investițiile, necesită suplimentare din fonduri europene pentru a mări șansele acoperirii unui spectru cât mai mare de nevoi și pentru a accelera procesul de reformare a educației.

Vedem în fiecare zi efectele lacunelor în educație: rate record de analfabetism funcțional, de studenți care pleacă la studii în afară pentru altfel de educație, copiatul ca practică obișnuită la toate nivelurile și cel mai mare număr de mame minore din Europa.

De voința politică ține să începem să fructificăm șansa de a schimba toate aceste lucruri, măcar în al 12-lea ceas.

Beneficiem de o mână de ajutor substanțială din partea Uniunii Europene, prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, un program care își propune să ne aducă în secolul XXI.

Economie verde, digitalizare, infrastructură. Toate sunt importante. Dar înainte de orice altă formă de investiție trebuie să stea investiția în educație.

Degeaba am avea cea mai bună politică pentru economie verde, dacă nu avem suficienți tineri care pricep ce înseamnă protecția mediului.

Degeaba am avea instituții digitalizate, dacă avem prea puțini cetățeni care știu cum să se folosească de ele.

Cunoaștem sau am auzit de statistici care corelează PIB-ul cu numărul mediu al anilor de școlarizare.

Știm că fiecare an în plus petrecut de tineri în școală le crește proporțional șansa pentru venituri mai mari în viitor.

Educația dă șansa oamenilor să fie independenți și puternici. Noi trebuie să ne asigurăm că generația următoare poate să facă lucrurile mai bine decât noi, iar pentru asta trebuie să le dăm cea mai bună șansă în viață: o educație incluzivă, echitabilă și centrată pe nevoile elevilor.

Avem datoria să privim lucrurile pe termen lung și să realizăm că cea mai profitabilă investiție pentru noi, ca societate, este educația copiilor noștri.

Redresarea sustenabilă a țării înseamnă, în primul rând, investiție în oameni.

Reziliența economică înseamnă capacitatea oamenilor de a se adapta, de a se perfecționa și de a prospera.

Nu poate exista un plan național de redresare și reziliență implementat cu succes fără o investiție masivă în potențialul oamenilor.

Fac astfel un apel către toate forțele politice să susțină mărirea procentului alocat educației din PNRR.

Alături de sumele destinate educației din bugetul statului, este de o importanță majoră pentru viitorul acestei țări să putem suplimenta cu cel puțin 10% din PNRR fondurile totale pentru reformarea și modernizarea învățământului românesc.

Vă mulțumesc.

Andrei Miftode, deputat al USR PLUS de Brașov.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Sebastian-Ilie Suciu - declarație politică: Consiliul Europei consideră măsura vaccinării o măsură categoric opțională și interzice obligativitatea ei în Rezoluția 2361/2021, adoptată pe 27 ianuarie 2021;

De la Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Sebastian-Ilie Suciu. Este?

Vă rog, aveți cuvântul trei minute.

   

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

Bună dimineața!

Mulțumesc, doamnă președinte.

Bună dimineața, dragi colegi!

Vă îndemn să renunțați pentru o clipă la obediența politică, în favoarea obiectivismului și rațiunii, renunțați la retorică, în favoarea măsurilor concret necesare și renunțați la lupta politică, în favoarea interesului suprem al națiunii române.

Vreau să facem un pas în spate și să reflectăm la problema pandemiei COVID. S-a împlinit un an de pandemie și cred că este momentul să facem un bilanț și să vedem ce lecții am învățat în acest răstimp, în acest an.

Am fost martori cum ne-au luat foc spitalele din cauza învechirii, suprasolicitării și dezinteresului politic.

Am fost martori la revolte în rândul cadrelor medicale și incompetența Guvernului în ceea ce privește gestionarea situațiilor de conflict.

Am fost martori la jocuri politice pe vreme de pandemie. Așa-numita politizare care nu a ocolit nici sfera sănătății publice.

Am fost martori cum unii profită și transformă pandemia în afacere.

Dragi colegi, aceste probleme nu au fost generate de COVID, ele au fost dintotdeauna. COVID-ul doar le-a scos la iveală, le-a făcut vizibile și consider că e de datoria noastră să le abordăm cu seriozitate.

Consider că acestea sunt adevăratele probleme, ele sunt prioritare și necesită alocare de resurse.

Voi, în schimb, propuneți să alocăm resurse pentru vaccinarea obligatorie. Vă anunț că veți obține o soluție paliativă, incertă și menită să înlăture doar simptomele; ea nu va rezolva problemele sistemului de sănătate publică.

Vă anunț că vaccinarea obligatorie a populației n-o să ne scape de incendii în spitale.

Din păcate, constat dorința unor forțe politice de a excela în lupta cu pandemia, având ca scop doar populismul și dividendele politice.

Consider vaccinarea obligatorie o măsură pripită, venită din dorința de a excela în rândul comunității europene și mondiale. Ne dorim să fim mai europeni decât europenii și mai democrați decât americanii, dar cu ce preț?

Vă aduc aminte că nici unii dintre cei mai sus-menționați - americanii și europenii - nu au recurs la asemenea măsuri. Mai mult decât atât, Consiliul Europei consideră măsura vaccinării o măsură categoric opțională și interzice obligativitatea ei în Rezoluția 2361/2021, adoptată pe 27 ianuarie 2021, și care poartă numele "Vaccinuri COVID-19: aspecte etice, legale și practice". Ea cuprinde mai multe solicitări către statele membre.

Voi cita una dintre ele:

7.3.1 "Să se asigure că cetățenii sunt informați că vaccinarea nu este obligatorie și că nimeni nu este presat politic, social sau altfel să se vaccineze, dacă nu dorește să facă acest lucru".

Astfel, vă îndemn încă o dată să orientați resursele țării pentru rezolvarea problemelor sistemului de sănătate publică, probleme reale, pentru că sunt destule. Vă spun asta ca medic venit de la Serviciul de Primiri Urgențe al Spitalului Județean Sibiu.

Lăsați populismul și excesul de zel, vă îndemn să informăm populația corect și să ne lăsăm în baza înțelepciunii populare, așa cum o cere Consiliul Europei.

Trăim vremuri în care sănătatea națiunii este imperativul nostru absolut, imperativ pe care trebuie să-l fixam ca obiectiv politic în actuala realitate istorică.

La fel de imperativă este și renunțarea la obediența politică oarbă, prețul căreia este sănătatea și libertatea demnității națiunii, mascată de către progresiști, marxiști și liberali - Coaliția de guvernare.

 
     

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionați.

 
   

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

Mascată în slogane, etichete, trenduri, expertize sau în alte cuvinte - retorică. Propun să lăsăm armele retoricii în rastel, să luăm o pauză de la duelurile politice și să reflectăm împreună la binele națiunii.

În concluzie, vă îndemn să lăsăm românului dreptul de a alege să fie sau nu vaccinat. Eu personal am încredere în înțelepciunea acestui popor și consider vaccinarea obligatorie o măsură pripită din punct de vedere medical, etic și social. Cu riscul de a mă repeta, vă spun că în joc este sănătatea poporului, pentru că ne iau foc spitalele, nu avem proceduri, avem logistică proastă și un sistem politizat.

Vă mulțumesc.

Deputat AUR de Sibiu, Suciu Sebastian.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulțumesc și eu.

 
  Gheorghe Nacov - intervenție cu ocazia Zilei Naționale a Republicii Bulgaria;

De la Grupul parlamentar al minorităților naționale urmează domnul deputat Gheorghe Nacov.

   

Domnul Gheorghe Nacov:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Orice popor are o zi specială, care depășește în importanță alte zile care marchează evenimente din istoria sa. Pentru poporul bulgar și pentru Republica Bulgaria această zi este ziua de 3 martie 1878.

După ce aproape 500 de ani Bulgaria a făcut parte din Imperiul Otoman, prin Tratatul de la San Stefano, aceasta revine pe harta Europei ca stat.

Este o zi importantă pentru toți bulgarii, oriunde s-ar afla. Pentru noi, bulgarii din România, are și o conotație aparte. Pe lângă multe lucruri care apropie cele două țări și popoare, eliberarea Bulgariei ar fi fost în mod cert mult mai greu de realizat fără aportul României și al românilor.

Pregătirea Revoluției bulgare a avut loc în mare parte în România, revoluționarii bulgari Georgi Stoikov Rakovski, Vasil Levski și Hristo Botev și alții trăind și activând în țara noastră.

Mai mult, pentru eliberarea Bulgariei și-au dat viața și numeroși ostași români la Plevna, Grivița și Smârdan, în timpul Războiului de Independență, câștigând și prin aceasta respectul și recunoștința poporului bulgar.

Astăzi, cele două țări au excelente relații politice și diplomatice, existând toate premisele ca acestea să se dezvolte în continuare în toate sferele.

Ca cetățean român de etnie bulgară, doresc numai bine bulgarilor de pretutindeni, cu ocazia Zilei Naționale a Republicii Bulgaria, și profit de ocazie pentru a-mi exprima recunoștința față de poporul român pentru sprijinul acordat la eliberarea Bulgariei.

Cu recunoștință, deputat al minorității bulgare, Gheorghe Nacov.

Trăiască România!

Mulțumim pentru ce ați făcut pentru bulgari! (Aplauze.)

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc frumos, domnule deputat.

 
  Radu Mihai Popa - câteva aspecte și comentarii în legătură cu întârzierea intenționată a adoptării Legii bugetului de stat pe anul 2021 și criteriile care au fundamentat alocările de fonduri către autoritățile locale;

De la Grupul parlamentar al PSD, urmează domnul deputat Radu Mihai Popa.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Radu Mihai Popa:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Încep cu un comentariu, dacă îmi permiteți. L-aș ruga pe colegul nostru de la Alba, domnul deputat Todosiu, înainte să salveze România, să salveze gramatica, pentru că "colegii a avut curajul" este...

 
     

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să vă concentrați pe declarația politică.

 
   

Domnul Radu Mihai Popa:

Și "exponanții clasei politice" sunt tot în afara gramaticii.

Interpelarea mea se referă la buget. Am o interpelare pe care o transmit prim-ministrului pentru că, în opinia mea, întârzierea Legii bugetului este nejustificată și nefuncțională.

Suntem în 3 martie 2021...

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule deputat, aceasta este o sesiune dedicată declarațiilor politice, nu a interpelărilor.

Înțeleg că dumneavoastră aveți o interpelare?

 
   

Domnul Radu Mihai Popa:

O transform în declarație politică imediat, nu e nicio problemă!

 
     

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog.

 
   

Domnul Radu Mihai Popa:

Cu atât mă ajută dacă e declarație politică!

E valabil și pentru dumneavoastră, că sunteți membru al actualei Coaliții majoritare.

Tare curios sunt cum explicăm autorităților locale faptul că suntem în 3 martie 2021 și abia acum a ieșit Legea bugetului, pentru că actualul prim-ministru, doamnă președinte și stimați colegi din Coaliția de guvernare, actualul prim-ministru a fost ministrul finanțelor în Guvernul celălalt și știm cu toții că președintele dumneavoastră ne-a anunțat pe toți că nu contează cine votează, contează cine numără voturile, PNL-ul va fi la guvernare și va da prim-ministrul.

Pe cale de consecință, știa domnul Cîțu că va fi în actualul Guvern.

Ei bine, cu toate astea, bugetul a întârziat cu totul și cu totul nepermis.

Întârzierea Legii bugetului va face ca acesta să ajungă în teritoriu undeva pe la începutul lunii mai.

Angajarea cheltuielilor e anevoioasă, știm cu toții dificultățile cu care se confruntă autoritățile publice locale și iată că suntem într-o situație cu totul și cu totul nefericită, ca abia, undeva, prin august-septembrie, cred eu, banii să intre, să ruleze în proiecte.

Va veni apoi, în mod impardonabil, după părerea mea, reproșul că administrațiile publice locale nu știu să cheltuiască banii. Păi, când le dăm un buget pe 3 martie, ce putem să mai așteptăm de la ei?

Această șmecherie a contabililor din PNL întârzie proiectele locale, întârzie toate lucrările pe care oamenii le așteaptă de la președinții consiliilor județene, de la primari.

Apoi am mai constat că bugetul conține o celebră anexă, Anexa nr. 7/03, prin care Guvernul alocă în mod cu totul și cu totul discreționar fonduri bugetare.

Nu se mai ascund banii pentru clientela politică prin conturi, cum ați făcut anul trecut, acum se dau direct pe anexă. E vorba de legalizarea mitei electorale cu banii din bugetul de stat. Este o mită nesimțită, plătită de guvernanți, către aleșii locali ai celor trei partide, pentru a le cumpăra votul în congresele care vor avea loc în aceste partide.

 
     

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionați!

 
   

Domnul Radu Mihai Popa:

Nu sunt bani pentru copii, ne spune domnul Cîțu, nu sunt bani pentru sănătate, nu sunt bani pentru educație, nu sunt bani pentru minori, nu sunt bani pentru profesori, dar sunt bani pentru găștile politice din partidele de la guvernare. Și aș fi foarte curios, dacă mi-ar spune cineva, care au fost criteriile care au fundamentat aceste alocări de fonduri.

Cu cine s-a consultat premierul când a făcut această împărțire, pentru că la Dâmbovița au ajuns șase sute de mii de lei, iar la Covasna, doamnă președinte și stimați colegi din arcul guvernamental, douăzeci și unu de milioane de lei.

În opinia mea, această abandonare a județului Dâmbovița, de către PNL și USR, este nepermisă și va fi sancționată corespunzător, o iresponsabilitate consistentă a dumneavoastră, a USR-ului și a PNL-ului care merită să fie sancționată.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulțumesc.

 
  Marian-Iulian Rasaliu - declarație politică: Sănătatea nu are culoare politică!;

Continuăm cu domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu.

   

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi deputați,

Declarația mea politică se va concentra pe sănătate.

Sănătatea, după cum știm cu toții, și din proprie experiență, vă spun că nu are culoare politică.

Tragediile, din ultimele luni, din spitalele de stat ne-au arătat vulnerabilitatea sistemului sanitar din țara noastră. Cetățenii județelor Brașov, Harghita și Covasna au nevoie de un spital nou, modern și sigur. Solicit deblocarea de urgență a proiectului construirii noului Spital Regional din Brașov.

Construirea noii unități spitalicești este un proiect de suflet al brașovenilor, încă de pe vremea când ocupam funcția de prefect al județului Brașov. M-am luptat atunci să obțin consens politic din partea tuturor parlamentarilor de Brașov pentru susținerea realizării acestui proiect. De ce acum aleșii brașoveni din Coaliția actuală de guvernare nu mai fac nimic pentru acest proiect? Menționez că la inițiativa mea a avut loc prima întâlnire, pe data de 8 august 2018, legată de Spitalul Regional, la care au participat miniștri, secretari de stat, reprezentanți ai Executivului Primăriei Brașov și Consiliului Județean Brașov, reprezentanți ai Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare, BERD, consultanți, specialiști în domeniul medical și reprezentanți ai Asociației "Noul Spital al Brașovului".

Primul pas l-a reprezentat întocmirea unui proiect de lege asumat de toți parlamentarii de Brașov, pentru trecerea unui teren în suprafață de 11,45 de hectare, necesar realizării construirii spitalului, din proprietatea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr în proprietatea municipiului Brașov. Ulterior, împreună cu parlamentarii PSD, am scris și obținut votarea Legii nr. 32/2018, de transfer a terenului pentru spital. Să nu uităm că ministrul sănătății de atunci s-a aflat, în anul 2018, la Brașov de trei ori pentru a sprijini parteneriatul autorităților publice locale cu finanțatorii, dar și pentru a stabili cu exactitate alocarea numărului de paturi în viitoarea structură spitalicească. Practic, odată cu emiterea Ordinului de ministru nr. 1.394 din 1 noiembrie 2018, pentru aprobarea structurii Spitalului Clinic Regional de Urgență Brașov, se poate spune că unitatea sanitară a început să existe, mai ales că a fost inclusă în MasterPlanul pentru sănătate.

În toamna anului trecut, proiectul era într-o fază avansată, fostul primar a dus totul la nivel de licitație. Din păcate, de atunci asistăm la o serie de tergiversări.

Toate cele peste 40 de amendamente depuse de parlamentarii brașoveni la Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2021 au fost respinse. Am solicitat personal suplimentarea cu suma de 13 milioane de lei pentru Spitalul Regional Brașov, dar amendamentul, bineînțeles, ca toate celelalte, nu a trecut.

 
     

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionați.

 
   

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

În 2018, am avut parte de sprijinul parlamentarilor brașoveni de la PNL. De ce au susținut atunci proiectul, iar acum l-au dat uitării? Au uitat că au fost aleși de cetățenii județului Brașov? Ce fac ei acum pentru brașoveni? Vă spun eu. Nimic!

Vă mulțumesc foarte mult.

Deputat de Brașov, Rasaliu Marian-Iulian.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulțumesc frumos.

 
  Sebastian-Ioan Burduja - declarație politică cu tema Stop populismului, start dezvoltării!;

Continuăm cu Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Sebastian-Ioan Burduja.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Tema declarației mele politice de astăzi este "Stop populismului, start dezvoltării!" și, bineînțeles, se referă la bugetul adoptat.

Vedeți, se spune că economia este modul în care politica se ține de cuvânt, și bugetul este principalul instrument de planificare prin care ne asigurăm că ceea ce am spus în campanie, ceea ce am promis în fața cetățenilor, facem.

Partidul Național Liberal a spus: "Dezvoltăm România!", și despre asta este acest buget.

Îmi pare rău, realmente, ca actor în scena publică, să asist la un circ ieftin, cu tot felul de elemente de recuzită, cu refrene de tipul "bugetul austerității" și alte minciuni.

Vă dau doar trei exemple care vor fi limpezi nu doar pentru economiști, nu doar pentru politicieni, ci pentru toată lumea. Vorbim de un buget care are investiții record de aproape 62 de miliarde de lei, 5,5% din PIB. Este cea mai mare sumă dedicată investițiilor, de după 1989. Asta este realitatea.

Or, nu poți să crești o țară dacă nu investești în infrastructură!

Creșterea economică - am spus-o de multe ori, o spun și de la această tribună - este produsul între populație și productivitatea muncii.

Demografic știm cum stăm. Ne-au plecat milioane de români, ca urmare a politicilor de stânga, de redistribuire a sărăciei.

Măcar să investim acum în infrastructură, în cercetare, în educație, astfel încât să creștem productivitatea muncii și, deci, să dezvoltăm această țară.

Avem, totodată, o structură a finanțării care spune că pentru un leu de la bugetul de stat, din bani românești, avem cel puțin un leu din bani europeni.

Acesta nu poate fi un buget al austerității, când ai record de investiții și când ai record de absorbție de fonduri europene.

Și, nu în ultimul rând, vorbim de continuarea pachetului de stimulare a mediului privat. Cu toată recunoștința pentru antreprenorii care în perioada aceasta grea și-au plătit taxele și impozitele către stat, avem dublarea pachetului de sprijin prin 28 de miliarde garanții - IMM Invest, IMM Factor și restul programelor utile pentru țară.

Dincolo de populisme, dincolo de tot felul de gesturi politicianiste rămâne adevărul și rămân faptele pentru această țară.

E timpul s-o dezvoltăm!

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
  Cristina Camelia Rizea - declarație politică: Amendamentele la buget - cinismul și ipocrizia fără limite a PSD;

Continuăm cu Grupul parlamentar al USR PLUS, doamna deputat Cristina Camelia Rizea.

Vă rog, aveți cuvântul trei minute.

   

Doamna Cristina Camelia Rizea:

Bună dimineața!

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Dragi români,

Urmăresc de câțiva ani activitatea parlamentară, guvernamentală și locală a PSD. Activitatea lor a fost motivul implicării mele în politică.

Simțind că robinetul cu bani publici la care au fost legați, în ultimii 30 de ani, nu va mai curge, colegii de la PSD au organizat un spectacol sinistru, zilele acestea, chiar aici, în plenul Parlamentului.

Douăzeci de ani a condus PSD județul Constanța. Ni se spunea "Republica Mazăre". Administrație? Zero. Puțină spoială înainte de alegeri și atât. În rest, afaceri imobiliare. Retrocedări dubioase, aprobări de construcții pe faleză, pe plajă sau pe situri arheologice, blocuri între blocuri, mall-uri prin parcuri - cam orice și-au dorit asociații, apropiații sau cei care plăteau prețul cerut.

După această perioadă s-a produs o minune. PSD a produs mii de amendamente în câteva zile. PSD vrea să facă treabă. PSD este interesat de soarta românilor. Chiar dacă le-au scris de ochii lumii, nicidecum cu intenții serioase, tot au muncit mai mult decât în ultimul deceniu.

Stimați colegi de la PSD, românii și-au dat seama că miile de amendamente depuse de voi sunt de fapt un pomelnic al nerealizărilor și eșecurilor voastre din ultimii 30 de ani. Cu ipocrizie, ați propus amendamente având ca obiect promisiunile voastre electorale din 2016, cu care ați păcălit oamenii să vă voteze.

PSD Constanța a fost permanent preocupat de sănătatea cetățenilor. A ales un manager excepțional pentru spitalul municipal. Bun executant. Din păcate, competențele managerului erau pentru o altă specialitate, apreciată de clanul PSD. Pentru aceste competențe, managerul a fost recompensat cu o condamnare definitivă, cu executare, pentru corupție.

De altfel, tot PSD a reușit să distrugă Spitalul de ortopedie din Mangalia, o inginerie imobiliară care, din păcate, le-a reușit.

De 20 de ani suntem amenințați cu Spitalul Regional Constanța. Timp de 20 de ani, PSD a fost la șefia județului Constanța, a avut miniștri, a avut premier. Ce au făcut pentru spitalul promis? Nimic. Au promis un spital nou, dar au livrat un cimitir nou. Au promis constănțenilor luna și stelele, în timp ce gașca PSD-istă din județ își consolida tentaculele mafiote.

Acum, după ce a finalizat povestea spitalului regional, PSD, îngrijorat de soarta copiilor din Dobrogea, dorește să ne ofere un alt spital poveste. Unul de pediatrie. După ce au controlat distribuția banilor publici către obiective personale, subit, odată cu pierderea controlului pușculiței cu bani publici, PSD a devenit generos și interesat doar de binele poporului. Vor bani să înceapă acum studiile de fezabilitate.

 
     

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionați.

 
   

Doamna Cristina Camelia Rizea:

Cine v-a oprit să faceți măcar un studiu în atâția ani la putere?

Am, totuși, o veste bună pentru voi. Aproape toate propunerile voastre se pot finaliza prin PNRR. Sau stai! Nu știu dacă este chiar o veste bună, pentru că PNRR vine fără parandărăt.

Vă mulțumesc.

Cristina Rizea, deputat al USR PLUS de Constanța.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Anamaria Gavrilă - declarație politică: Guvernul trebuie să impună, în cadrul Pactului Verde European, condiții avantajoase pentru România cu privire la tranziția energetică;

Continuăm cu Grupul parlamentar AUR, Anamaria Gavrilă.

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

   

Doamna Anamaria Gavrilă:

Mulțumesc mult, doamnă președinte de ședință.

Bună dimineața!

"Guvernul trebuie să impună, în cadrul Pactului Verde European, condiții avantajoase pentru România cu privire la tranziția energetică".

Doamnelor și domnilor deputați,

Închiderea peste noapte a minelor și, implicit, a centralelor pe cărbune din țara noastră sub pretextul Pactului Verde European este cea mai bună dovadă a lipsei de competență și de curaj a liderilor politici din România.

Câtă vreme Bruxelles-ul a acceptat ca Polonia să-și închidă minele de cărbune până în 2049, iar Germania până în 2038, se naște o întrebare legitimă - de ce Guvernul României se grăbește să închidă minele și termocentralele înainte să pună ceva în loc?

România are nevoie să fie reprezentată în Uniunea Europeană de lideri politici adevărați, care să dea dovadă de integritate și patriotism, care să aibă forța să renegocieze, în cadrul Green Deal, condiții avantajoase de tranziție energetică.

Așa cum România are obligații în Uniunea Europeană, România are și toate drepturile.

Așa cum auzim că România trebuie să facă anumite lucruri, România poate și negocia, cere și refuza.

Așa cum România trebuie să plătească, România trebuie să și primească!

Europa trebuie să-și asume nu doar costul, inclusiv cel socio-economic, eliminării cărbunelui, dar și costul de implementare a planurilor de construcții de noi centrale, care să suplinească acele capacități de producție de energie ce vor fi eliminate.

Stimați guvernanți,

Românii se uită cu disperare și profundă dezamăgire la politicienii care se ceartă, se bat pe funcții și se acuză continuu pe baza faptelor din trecut.

Vă spun, luați-vă treaba în serios și faceți ce trebuie pentru țară! Mergeți la Bruxelles cu fruntea sus și renegociați Pactul Verde European, astfel încât să asigurăm suveranitatea energetică a României și să dăm o șansă de dezvoltare comunităților din Valea Jiului și Gorj.

Vă mulțumesc.

Deputat AUR, Anamaria Gavrilă, Circumscripția electorală nr. 22 Hunedoara.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulțumesc.

 
  Dragoș Gabriel Zisopol - intervenție intitulată Vizită cu semnificație istorică în municipiul Iași;

Continuăm cu Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Domnul deputat Dragoș Gabriel Zisopol.

   

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

Vă mulțumesc.

Stimată doamnă președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

În perioada 23-24 februarie 2021, Excelența Sa, doamna Sofia Grammata, ambasadorul Republicii Elene în România, a condus delegația ce a efectuat o vizită de lucru în municipiul Iași, delegație din cadrul căreia, cu multă onoare, am făcut parte. Deplasarea a fost ocazionată de sărbătorirea a 200 de ani de la izbucnirea pe pământ românesc a Revoluției Elene din anul 1821.

Prima zi a acestei vizite a fost destinată întâlnirii de la sediul Comunității Elene Iași, unde delegația a fost primită călduros de către doamna președinte, Marieta Alexandrescu, domnul vicepreședinte, Nicos Vlahidis, și cadrele didactice de limba greacă. S-au purtat discuții referitoare la proiectele comune ale Ambasadei Republicii Elene și ale Uniunii Elene din România, dedicate împlinirii a 200 de ani de la declanșarea pe pământ românesc a Revoluției antiotomane din anul 1821.

A doua zi, delegația a vizitat Complexul Muzeal Național Moldova - Iași, unde doamna Lăcrămioara Stratulat, managerul acestui impresionat edificiu cultural, și doamna director Valentina Druțu ne-au dezvăluit câteva amănunte din trecutul istoric comun al românilor și grecilor, trecut care astăzi, 3 martie 2021, este ilustrat prin intermediul unei expoziții tematice dedicate Zilei Naționale a Republicii Elene.

Vizita delegației noastre a continuat la sediul Universității "Alexandru Ioan Cuza", prima instituție de învățământ superior din România, unde am fost întâmpinați de către domnul rector prof. univ. dr. Tudorel Toader. S-au purtat discuții referitoare la dezvoltarea relațiilor bilaterale româno-elene la nivel universitar și despre importanța Lectoratului de Limba Neogreacă ce funcționează de 47 de ani în cadrul prestigioasei universități.

În aceeași zi, delegația condusă de Excelența Sa, doamna ambasador Sofia Grammata, s-a deplasat la Primăria municipiului Iași, unde a avut loc o întrevedere oficială cu domnul primar, Mihai Chirică. Înainte de întâlnirea de la sediul Primăriei Municipiului Iași, domnul primar și membrii delegației au vizitat Biserica "Sfinții Trei Ierarhi" și au depus buchete de flori la baza plachetelor care marchează locul unde a început Revoluția Elenă din 1821.

Discuțiile de la Palatul Roznovanu, cu domnul primar Mihai Chirică, au fost diverse și consistente, centrându-se pe posibilitățile de extindere a relațiilor de cooperare în domeniile educațional, cultural și turistic, o parte dintre acestea urmând să se materializeze în viitorul apropiat.

De exemplu, în data de 25 martie, de Ziua Națională a Republicii Elene, se preconizează organizarea unui eveniment dedicat studenților greci, în Sala Mare a Primăriei, precum și proiecția în cinematografele din Iași a filmului documentar despre Revoluția Greacă de la 1821, film realizat și pus la dispoziție de Uniunea Elenă din România.

Pe lângă organizarea unui Te-Deum în cinstea eroilor căzuți în luptele din 1821 și a unei expoziții dedicate Revoluției de eliberare de sub jugul otoman, două clădiri importante din Iași, Palatul Universitar din Copou și Palatul Roznovanu, vor fi iluminate în culorile steagului Greciei, alb și albastru.

Alte propuneri au avut în vedere necesitatea reintroducerii unei curse aeriene permanente Iași - Salonic, crearea unor trasee turistice europene din care România și Grecia să facă parte, colaborarea municipiului Iași cu orașe din Republica Elenă etc., inițiative sprijinite de Ambasada Greciei și Uniunea Elenă din România.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

În acest context, consider că vizita de lucru de la Iași a delegației condusă de Excelența Sa, doamna Sofia Grammata, ambasadorul Republicii Elene în România, din care, cu onoare, am făcut parte, desfășurată în perioada 23-24 februarie 2021, are o semnificație istorică profundă și contribuie la crearea unor punți de înțelegere și prețuire a valorilor culturale și identitare ale popoarelor, român și grec.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
  Constantin Bîrcă - declarație politică cu titlul Cercetare, dezvoltare, inovare - elemente de top ale austerității bugetului 2021;

Continuăm cu domnul deputat Constantin Bîrcă, de la Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul pentru 3 minute.

   

Domnul Constantin Bîrcă:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Astăzi am să mă refer la cercetare, dezvoltare, inovare - elemente de top ale austerității bugetului 2021.

România dispune de un potențial științific deosebit, apreciat de partenerii străini, dar total nevalorificat în țară.

Subfinanțarea cronică a acestui sector nu face decât să demonstreze incapacitatea Guvernului de a gestiona și de a distribui eficient și competitiv fondurile pentru cercetare. Finanțarea cercetării a ajuns la un minim istoric - 0,15% din PIB alocat ministerului de resort în anul 2020.

În plus, fondurile sunt împărțite discreționar, netransparent și ineficient. Gestiunea fondurilor destinate cercetării trebuie să se bazeze exclusiv pe experiența oamenilor de știință. Acest principiu guvernează activitatea celor mai importante agenții de finanțare a cercetării fundamentale europene și americane, care primesc majoritar sau exclusiv finanțare publică. Este și motivul pentru care mulți specialiști de valoare părăsesc România.

Reconstrucția cercetării românești se impune a fi realizată pe principii de competitivitate și eficiență, predictibilitate și reziliență. Totul însă cu fonduri suficiente.

Ignorarea Cercetării de către guvernanți îndepărtează România ireversibil de profilul unei țări membre UE în ceea ce privește domeniul cercetării-dezvoltării și, implicit, al competitivității economice. În această situație este demn de semnalat apelul membrilor Organizației Neguvernamentale "Ad Astra" - Asociația Cercetătorilor români din țară și din întreaga lume:

"În urma reducerii dramatice a finanțărilor publice de cercetare-dezvoltare, în contrast frapant cu angajamentele României, în ultimii 10 ani s-a înregistrat agravarea progresivă a decalajului României față de alte țări europene în materie de inovare și competitivitate.

În anul 2020, România ar fi trebuit să cheltuiască pentru cercetare-dezvoltare, din fonduri publice, 1% din PIB, adică aproape 11 miliarde RON, țintă la care s-a angajat și prin Strategia Națională de Cercetare-Dezvoltare și Inovare, conform Hotărârii de Guvern nr. 929/2014.

În fapt, conform execuției preliminare a propunerii de Lege a bugetului, România a cheltuit doar 1,75 miliarde RON, adică mai puțin de o șesime.

Această situație gravă a fost în mod repetat evidențiată și în rapoartele de țară și în numeroase alte acte ale Comisiei Europene, precum și în toate evaluările științei și tehnologiei din România.

Corecția situației, posibilă prin măsurile la care v-ați angajat prin Programul de guvernare, este necesară și pentru îndeplinirea "condiției favorizante", obiectiv indispensabil accesării fondurilor structurale în perioada 2021-2027.

Programul de guvernare prevede că, în 2024, Guvernul va cheltui 1% din PIB pentru cercetare-dezvoltare din fonduri publice...

 
     

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionați.

 
   

Domnul Constantin Bîrcă:

...în timp ce alți 1% vor fi cheltuiți din fonduri private. Ținta de 1% din PIB din fonduri publice în 2024 este reiterată drept "obiectiv cheie național" pentru îndeplinirea agendei "România educată", alături de ținta de 6% din PIB pentru educație.

În aceste condiții, am constatat cu surprindere că în Proiectul de Lege a bugetului pe 2021, la cheltuielile de "Cercetare fundamentală și cercetare-dezvoltare", din total buget de stat, se estimează o scădere a acestor cheltuieli, an de an, ajungând la 1,686 miliarde RON în 2024, adică, iarăși, mai puțin de o șesime din cât prevede programul.

Programul de guvernare conține sute de angajamente, obiective, ținte, acțiuni, care țin fie de cercetare-dezvoltare, fie de inovare, de competitivitate, de performanța generală a administrației, societății și economiei și care nu pot fi atinse decât prin performanța sistemului de cercetare-dezvoltare.

Este ușor de văzut că prea puține dintre acestea ar fi posibile la nivelul de finanțare anticipat în Legea bugetului.

Vă mulțumesc.

Constantin Bîrcă, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 12 Călărași. (Aplauze.)

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulțumesc.

 
  Simina-Geanina-Daniela Tulbure - prezentarea câtorva aspecte pozitive referitoare la bugetul de stat pe anul 2021;

De la Grupul parlamentar al PNL nu mai avem vorbitori.

De la Grupul parlamentar al USR PLUS, doamna deputat Simina-Geanina-Daniela Tulbure.

Vă rog, aveți cuvântul pentru 3 minute.

   

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Stimați români de pretutindeni,

Avem un buget care prioritizează investițiile pe termen mediu și lung, un buget modern, care permite României să demareze proiecte cu care românii din diaspora sunt obișnuiți în țările în care locuiesc în momentul de față.

Investițiile, atât din buget, cât și din fonduri europene, vor cunoaște o creștere istorică - de 8 miliarde de lei față de anul 2020.

Acest proiect economic încurajează redresarea economică, reduce dezechilibrele bugetare și vizează ajustarea deficitului bugetar, care arată că avem resursele și curajul să ducem România pe o linie europeană, echilibrată și modernă.

Acest buget, axat pe investiții, oferă un imbold puternic milioanelor de români din afara țării care așteptau să vadă o țară aflată în dezvoltare pentru a cântări, în mod real, opțiunea reîntoarcerii în țară.

După 10 ani, în care veneam în România doar în vizite sau de sărbători și, deseori, așteptam să plec din țară, stau în fața dumneavoastră, iar entuziasmul și hotărârea mă fac să declar că nu aș putea să fiu altundeva mai potrivit decât acasă.

Colegi de alianță, de coaliție, de opoziție, acest buget confirmă o nouă etapă pentru România. Vă spune acest lucru prima femeie deputat de diaspora din istoria României, și, cu siguranță, nu ultima. Buna guvernare nu se negociază, se pune în aplicare. Exact asta vom face, alături de colegi și parteneri.

Mulțumesc.

Simina Tulbure, deputat de diaspora. (Aplauze.)

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc frumos, doamnă deputat.

 
  Ringo Dămureanu - declarație politică: Cabinetul Cîțu - un Guvern profund antisocial și antinațional;

De la Grupul parlamentar AUR, am fost informată că domnul deputat Lilian Scripnic a depus declarația sa politică în scris, așa că o să continuăm cu domnul deputat Ringo Dămureanu.

Vă rog, domnule deputat, aveți 3 minute.

   

Domnul Ringo Dămureanu:

Mulțumesc.

Declarația politică se numește "Cabinetul Cîțu - un Guvern profund antisocial și antinațional".

Stimate doamnă președinte,

Domnule prim-ministru, Vasile-Florin Cîțu,

Dragi români,

Reprezint, în Parlamentul României, Alianța pentru Unirea Românilor, un partid despre existența căruia, înainte de alegeri, auziseră doar 40% dintre români, dar pe care l-au votat 25% dintre aceștia, singurul partid care ține cu românii și vrea binele României.

Fac parte, așadar, din singurul partid parlamentar cu adevărat de opoziție, pentru că doar AUR s-a opus și se opune tuturor măsurilor antinaționale și antisociale pe care le luați.

Dumneavoastră, după ce v-ați împrumutat cu sume colosale, în anul 2020, pe când erați ministru de finanțe, profitând de situația de criză, îndatorând România pentru mai multe generații, de care pare să nu vă pese, sunteți Guvernul care ați hotărât să vindeți și ultimele active importante pe care statul român le mai deține - Portul Constanța, Hidoelectrica, CEC Bank, TAROM, Aeroportul "Henri Coandă" și alte companii de stat importante pe care doriți să le vindeți bucată cu bucată.

Asta demonstrează incapacitatea dumneavoastră managerială și caracterul antinațional al Guvernului pe care îl conduceți, domnule prim-ministru.

De ura dumneavoastră nu scapă nici oamenii de rând din această țară, pentru că, în egală măsură, și pe ei doriți să-i vindeți sau măcar să-i spoliați de drepturi.

Nu vă permitem, domnule Cîțu, să vorbiți despre concedieri și tăieri de salarii și pensii într-o țară grav suferindă, care are tot mai mare nevoie de locuri de muncă pentru tineri și de respect pentru bătrânii care au clădit această țară pe care doriți să o vindeți.

Ați promis în campania electorală creșteri, și nu tăieri și concedieri!

Acum, după ce ați concediat mare parte dintre specialiștii din toate domeniile bugetare, în special din Apărare, Ordine publică, Siguranță națională, vreți să scoateți din sistem și ultimii specialiști, pe motivul real că nu vă susțin politica antinațională.

După ce ați spus că vreți spitale, nu vă permitem să vorbiți de reducerea personalului medical și auxiliar, pe motiv că nu ajung banii de salarii.

Școlile le-ați ținut mai mult închise, iar acum vă deranjează și dascălii.

 
     

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionați, domnule deputat.

 
   

Domnul Ringo Dămureanu:

Lăsați funcționarii în pace, domnule Cîțu, fiindcă ei nu reprezintă nici 9% dintre bugetari, iar cetățeanul are nevoie de o administrație de calitate, performantă și stabilă, și nu de clientela pe care vreți să o aduceți în locul ultimilor funcționari de carieră.

În situația în care nu veți lua în seamă acest semnal de alarmă, veți ști că vă asumați efectele unei politici care nu va salva România, ci o va distruge.

Vă mulțumesc.

Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj, președinte al Comisiei pentru constituționalitate. (Aplauze.)

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc.

În continuare, vă informez că următorii deputați au depus în scris interpelări.

Domnul Dumitru Coarnă, domnul Daniel-Florin Ghiță, domnul Ilie Toma, domnul Mihai Weber, doamna Oana-Gianina Bulai, domnul Silviu Nicu Macovei, domnul Vasile Cîtea, domnul Marius-Eugen Ostaficiuc, domnul Ștefan Mușoiu, domnul Adrian-Ionuț Chesnoiu, domnul Daniel Florea și domnul Marius-Constantin Budăi - de la Grupul parlamentar al PSD;

De la Grupul parlamentar al PNL - doamna Maria-Gabriela Horga;

De la Grupul parlamentar al USR PLUS - doamna Diana-Anda Buzoianu, doamna Denisa-Elena Neagu, domnul Ștefan-Iulian Lőrincz;

De la Grupul parlamentar AUR - domnul Adrian-George Axinia.

Acestea fiind spuse, declar închisă sesiunea de declarații politice și intervenții de astăzi și îl las pe colegul meu să continue cu ședința de plen.

Vă mulțumesc tuturor.

 
     

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Mirela Elena Adomnicăi - declarație politică cu referire la bugetul pe anul 2021;

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Înghețarea salariilor este doar începutul. Urmează majorări de taxe. Actualul buget, construit doar pe tăieri de cheltuieli și fără nicio politică economică, va obliga Guvernul ca, la jumătatea anului, să treacă la majorări de taxe și impozite. De asemenea, vom asista anul acesta și la o creștere importantă a prețurilor, atât la alimente, cât și la energie. Deja unele localități au început să mărească local aceste taxe, chiar și cu 600%, iar acest lucru arată că este un dezastru la bugetul primăriilor. Este posibilă și o creștere a TVA-ului, pentru că este cel mai ușor de introdus impozit și cel mai eficient pentru Guvern.

Trebuie să ne așteptăm și la o scădere a puterii de cumpărare, pentru că există o creștere importantă a prețurilor. Se petrec chestiuni complicate pe piața internațională a produselor alimentare, condițiile meteo au dereglat producția de cereale și nu numai, ne putem confrunta chiar cu un început de criză alimentară.

Mai avem și alte probleme, cu creșterea prețurilor energiei electrice. Toată campania de trecere la distribuitorii independenți a fost un eșec. Lumea nu știe ce să facă, unde să se ducă, nefiind informată. Ministerul este indignat, dar nu face nimic, iar ANRE este de capul lui, fără niciun control din partea Guvernului sau al Parlamentului, iar creșterea prețului la energia electrică se va regăsi în toate produsele.

În concluzie, un buget care nu are ca priorități investițiile în crearea locurilor de muncă, dezvoltarea economică și lărgirea bazei de impozitare, nu are cum să fie sustenabil.

Viitorul este sumbru.

    Adrian-Miroslav Merka - intervenție prilejuită de Misiunea delegației din România la Bratislava, în lupta pentru combaterea răspândirii virusului;

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

În lupta cu pandemia de coronavirus, în linia întâi sunt doctorii și personalul medical. Aceștia își pun în fiecare zi în pericol viețile lor și ale celor dragi, pentru a-și îndeplini misiunea.

În România, la ora actuală, aproape 5000 de cadre medicale au fost infectate cu virusul ucigaș, mulți dintre aceștia decedând. Ori cât de greu le-a fost aceștia nu au dat înapoi, salvarea vieților celor infectați fiind tot timpul dezideratul lor.

Nu de puține ori, medici din România au efectuat misiuni umanitare în alte state precum Italia sau Republica Moldova, pentru a ajuta și a susține eforturile medicilor de acolo.

Iată că de data acesta a venit rândul Slovaciei să fie ajutată de competența și dedicarea medicilor români.

Salut pe această cale implicarea delegației conduse de domnul colonel Crișana Florin Zoicaș, șeful Centrului Operațional ISU Bihor, delegație formată din 5 medici și 8 asistenți medicali, inclusiv din Bihor, în lupta pentru combaterea răspândirii virusului SARS-CoV-2 a prietenilor noștri slovaci, care din păcate sunt pe primul loc în Europa la rata mortalității în urma infectării cu COVID-19.

Acești oameni minunați au plecat miercurea trecută de la Oradea către Bratislava, unde ajută în secțiile de terapie intensivă.

Misiunea va dura 21 de zile, iar acțiunea este finanțată de Uniunea Europeană, prin ESI - Instrumentul privind furnizarea sprijinului de urgență pe teritoriul Uniunii.

Știu că nu este deloc ușor mandatul pe care acești oameni minunați s-au angajat cu onoare să îl îndeplinească. Eforturile lor aș dori să nu treacă neobservate!

Le transmit pe această cale respectul și aprecierea mea și îi felicit pentru felul în care sunt convins că vor reuși să reprezinte țara noastră!

Știu că în acest fel vor reda o imagine extrem de frumoasă României, nu doar în Slovacia, ci și la nivel european.

    Adrian-George Axinia - declarație politică cu titlul Parlamentul și frica de clovni;

Domnul Adrian-George Axinia:

"Parlamentul și frica de clovni"

În vremuri de criză, cum sunt cele pe care le parcurgem astăzi, România are nevoie de politicieni serioși, profesioniști, care să își iubească țara și poporul, de parlamentari echilibrați și raționali, care, pornind de la prioritățile naționale, să facă legi bune și drepte pentru români.

În schimb, Parlamentul le-a livrat cetățenilor, cel puțin la dezbaterea pe buget, momente nereușite de circ: numere de echilibristică, iluzionism, dresaj și mulți clovni.

Pe de o parte, coaliția de guvernare s-a prezentat în Parlament cu un număr de iluzionism, încercând să creeze aparența unor dezbateri democratice, când, de fapt, a respins în bloc toate amendamentele opoziției, inclusiv propunerea Grupului AUR, de redirecționare a celor 4 milioane de euro alocați partidului, de la bugetul de stat, către construcția unui spital.

Pe de altă parte, PSD, copiind metodele folosite de USR când era în opoziție, a încercat să pună în scenă momente comice, folosindu-se de elemente de butaforie, cum ar fi niște nevinovate păpuși.

În opinia mea, lipsa de încredere a românilor în clasa politică poate fi asociată uneia dintre cele mai frecvente fobii, frica de clovni. Aparent, circul din Parlament îi face pe unii oameni să zâmbească și le produce bună dispoziție. Dar, în același timp, scene de acest gen produc neliniște sau chiar panică în societate.

Când au vrut circ, românii s-au dus la circ și i-au urmărit pe celebrul scamator Iozefini sau pe renumitul clovn Siminică, nu au venit la Parlament.

Românii vor de la liderii lor politici lucruri simple, cum ar fi o educație bună pentru copiii lor, acces la servicii de sănătate de calitate, locuri de muncă sigure și bine plătite, protejarea familiilor, păstrarea tradițiilor.

De aceea, vă invit să lăsăm spectacolul la o parte și să livrăm, din Parlament, cu responsabilitate și profesionalism, rezultate concrete pentru cetățeni și pentru țară.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

    Liviu-Ioan Balint - intervenție intitulată Ziua Internațională a Femeii;

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"Ziua Internațională a Femeii"

Ziua Internațională a Femeii este celebrată de țările membre ale Organizației Națiunilor Unite, încă din anul 1977, ca o zi în care se celebrează drepturile femeilor și egalitatea între sexe.

Este o ocazie pentru cetățenii țărilor să celebreze progresul făcut de-a lungul timpului în lupta pentru egalitate de șanse între sexe, pentru emancipare, dar și o ocazie de a observa și a critica demersurile care mai trebuie făcute la nivel mondial și național, pentru a se asigura egalitatea de șanse și eliminarea discriminării.

Ziua de 8 martie îmi oferă prilejul de a recunoaște meritele doamnelor și domnișoarelor din societatea românească, de a le recunoaște forța și realizările sociale, politice și economice, și să le asigur de sprijinul meu în susținerea și promovarea de propuneri legislative care să descurajeze și să elimine discriminarea și violența împotriva femeilor.

În final, prin intermediul acestei declarații politice, doresc să le urez la mulți ani, tuturor doamnelor și domnișoarelor din România și nu numai!

    Eugen Bejinariu - declarație politică având ca subiect Alianța celor lipsiți de viziune;

Domnul Eugen Bejinariu:

"Alianța celor lipsiți de viziune"

Încotro ne poate conduce alianța unor oameni lipsiți de viziune? Către pustiul numit nicăieri, către golul sărăciei și suferința că viața noastră se irosește între campanii electorale la capătul cărora ajung să conducă țara partide care au pierdut alegerile. Poporul își urmează liderii, dacă aceștia dovedesc că dețin amestecul magic de viziune și suflet. Oamenii simpli nu sunt preocupați de concepte și nici seduși de teorii sofisticate. Ei recunosc viziunea unor lideri, atunci când o văd și își încredințează viitorul cu speranța celor la care zăresc o umbră de păsare. Un popor însuflețit de energia creatoare a liderilor săi depășește crize, drame și chiar tragedii, desăvârșește idealuri, construiește cu încredere în ziua de mâine și îndură aproape orice, animat de speranța ca efortul lui, bine călăuzit, va duce la binele comun.

Politicienii de dreapta, respectiv de stânga, care alcătuiesc coaliția aflată astăzi la guvernare, au pierdut alegerile tocmai pentru că alegătorii au văzut la ei și lipsa de viziune și hăul nesfârșit al lipsei de substanță, de suflet. Elanul lor nu are energia bună, vibrantă, efervescentă a construcției, ci provine din voluptatea de a dărâma tot ce vine de dinainte de ei, de a răpune și a distruge orice ar fi fost vreodată bine construit de altcineva.

Discursul urii, pe care îl practică abil și îl alimentează necontenit, îndărătnicia de a impune ideile lor puține, fixe și păguboase, îngustimea minților lor întunecate de ego și praf constituie o parte dintre ingredientele care ii vor duce mereu la eșec. Problema noastră, ca națiune, este aceea că între timp ne târăsc și pe noi în infernul agoniei în care se zbat neputințele lor.

Un premier împiedicat in propriile cuvinte și întunecat in gândire tratează sfidător bugetul țării, ca pe o pușculiță personală ce devine, paradoxal, mai dolofană cu fiecare împrumut cu care pedepsește țara. Lipsa lui de viziune pregătește vânzări masive ale unor active de stat într-o perioadă în care statele inteligente au adoptat legi care interzic orice astfel de vânzări. Este premierul cu cel mai rușinos palmares școlar pe care l-am avut, cel mai nevrednic și mai păgubos pentru viitorul României.

În fapt, în afara visteriei, cu grija de a se împrumuta cu dobânzi mari și a vinde la prețuri mici, nici nu conduce și nici nu-l interesează nimic. Avem, în fapt, două mini-guverne: unul alcătuit din miniștri liberali, pierduți în slalomul dintre liderul partidului și prim-ministru, și mai avem un mini-guvern alcătuit din miniștri USRPLUS, care nici măcar nu mimează ca s-ar subordona premierului. Între aceste două miniaturi de administrație centrală incoerentă se zbate lezat, deci frustrat, și deci distructiv, un premier fără portofolii și o țară fără speranță.

    Bogdan-Alexandru Bola - declarație politică: Salvarea solului dobrogean nu mai poate suferi amânare;

Domnul Bogdan-Alexandru Bola: "Salvarea solului dobrogean nu mai poate suferi amânare"

În calitatea mea de deputat în Parlamentul României, din partea județului Constanța, am declarat de la bun început că prioritatea mea a fost, este și va rămâne Dobrogea. Situația climatică în care se regăsește Dobrogea m-a determinat să iau decizia de a fi membru al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic din Camera Deputaților.

Din aceste motive, am trimis ministrului agriculturii și dezvoltării rurale o interpelare, în ideea de a găsi urgent soluțiile cele mai bune pentru diminuarea și stoparea fenomenului de secetă pedologică în Dobrogea.

Anul 2020 s-a caracterizat, pentru Dobrogea, prin seceta pedologică puternică și extremă, care a făcut ravagii mediului înconjurător, dar și culturilor fermierilor. Chiar și în perioada decembrie 2020 - ianuarie 2021, un raport al ANM arată că umiditatea din sol a prezentat valori scăzute și deosebit de scăzute în Dobrogea. Defrișarea/supraexploatarea pădurilor și distrugerea perdelelor forestiere, pe parcursul mai multor ani, combinate cu schimbările climatice tot mai accentuate, au avut ca efect crearea unor condiții dificile de refacere, regenerare sau replantare în solul regiunii, iar efectele care vor duce treptat, dar sigur, la deșertificarea Dobrogei, nu au întârziat să apară. Una dintre principalele cauze ale deșertificării este îndepărtarea vegetației.

Seceta, schimbările climatice, cultivarea terenurilor arabile, pășunatul excesiv și defrișarea, toate au efecte dezastruoase pentru oameni, animale și păsări. Studiile ne demonstrează însă că rata eroziunii solului descrește exponențial odată cu abundența vegetației. Acolo unde aceasta lipsește, solul se usucă sub acțiunea razelor de soare, iar ploile/inundațiile spală solul, acesta devenind tare și neproductiv. Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2014, în România erau 495 ha de terenuri degradate și neproductive care ar putea să fie valorificate prin împădurire, prin includerea acestora în perimetre de ameliorare.

Cu toate acestea, conform datelor făcute publice în Inventarul Forestier Național, în România procentul suprafețelor împădurite este de doar 29,62%, în timp ce media UE este de 43%. Art. 5 din Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate, stabilește clar faptul că "Identificarea, delimitarea și constituirea perimetrelor de ameliorare la nivelul localităților se face de către o comisie stabilită prin ordin al prefectului, la propunerea directorului executiv al direcției pentru agricultură și dezvoltare rurală."

Totodată, Regulamentul privind stabilirea grupelor de terenuri care intră în perimetrele de ameliorare - art. 3 alin. 2 - precizează că "Cererea sau sesizarea de constituire a unui perimetru de ameliorare se poate face de către Direcția pentru agricultură județeană sau a municipiului București, Ocolul silvic, Agenția județeană/teritorială pentru protecția mediului, proprietarul terenului degradat sau alte persoane fizice ori juridice interesate și se depune la sediul primăriei comunei, orașului sau municipiului".

Cred cu tărie că stă în puterea noastră de a acționa pentru stoparea deșertificării județului Constanța. Schimbările climatice, la care adăugăm exploatarea excesivă și necorespunzătoare a terenurilor fertile, cultivarea excesivă și suprapășunatul, combinat cu despăduririle masive și diminuarea resurselor de apă, pun în pericol viitorul agriculturii și rezervațiilor naturale din Dobrogea.

Momentul pentru a acționa în consecință este acum, timpul nu ne mai permite să întârziem. De pe urma solului dobrogean beneficiază întreaga țară și este de interes pentru orice român ca acesta să nu devină o Sahară românească.

    Bogdan-Iulian Huțucă - declarație politică având ca subiect Bugetul României și minciunile PSD;

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"Bugetul României și minciunile PSD"

Anul acesta avem un buget lucrat profesionist și cu grijă, pentru nevoile actuale ale României. În calitatea mea de președinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci îmi este cunoscut în detaliu fiecare aspect al Legii Bugetului pentru anul 2021. Tocmai de aceea, nu îi înțeleg pe PSD-iștii care vehiculează, în mod grosolan, falsa idee a unui buget al austerității.

Conform realității obiective a cifrelor și matematicii, ministerele beneficiază de mai multe fonduri decât au beneficiat vreodată, investițiile sunt la un procent și la o sumă record pentru România, peste 62 de miliarde de lei, de două până la trei ori mai mult decât a fost capabil PSD să aloce în ani de creștere economică, nu de criză, așa cum este momentul actual.

De asemenea, pensiile, salariile și alocațiile sunt mult mai mari decât erau în 2019, când PSD a plecat pe ușa din dos de la guvernare. În 2021, în România, niciun salariu și nicio pensie nu scade, ba chiar vor exista completări pentru anumite categorii de bugetari.

Guvernarea Partidului Național Liberal a găsit soluții ca, în pofida perioadei dificile pe care o traversează lumea întreagă, nu doar România, să crească veniturile, dar mai ales, să asigure o dezvoltare sustenabilă și sănătoasă, bazată pe investiții solide și măsuri reformatoare.

Peste toate acestea, avem un deficit de 7%, bani care se injectează în economie. În logica economică, austeritate înseamnă o reducere bruscă a veniturilor, lucru care nu poate fi mai departe de adevăr, pentru că niciun venit nu scade. Nicio alocare nu scade! Din contră, avem creșteri pe linie. Iar aceste creșteri vin într-un moment în care aproape orice guvernare se poate ascunde, justificat de altfel, în spatele crizei economice și sanitare, pentru a nu forța măsuri pe care nu este obligată sau așteptată să le ia.

Însă, guvernarea PNL-USR-PLUS-UDMR nu s-a ascuns în spatele justificărilor de a nu face. Ne-am angajat în fața românilor că vom livra și dorim să ne ținem cuvântul.

De aceea, doamnelor și domnilor colegi din PSD, aici nu discutăm despre opinii. Putem avea puncte de vedere diferite despre modul în care trebuie sau poate fi guvernată România, despre priorități, despre organizarea economiei pe baze mai socialiste sau mai liberale, despre orice consideră Domniile Voastre că poate face obiectul unor discuții fructuoase și dominate de dialog, nu precum au fost cele din comisiile de specialitate, unde intervențiile și contradicțiile redundante au bagatelizat subiectul stringent al bugetului, aproape ducându-l în derizoriu. Însă aici este strict vorba despre matematică și realități independente de partidele din care facem parte, de credințele și ideologiile noastre.

Prin acțiunile dumneavoastră de a interpreta tendențios cifrele, încercați să obțineți capital politic, însă o faceți la modul cel mai josnic cu putință.

Cum puteți voi să vă uitați în ochii familiei, ai prietenilor, ai alegătorilor și să le spuneți astfel de minciuni? Chiar nu aveți nicio jenă?

Sunt însă sigur că românii înțeleg foarte bine jocul pe care îl faceți. Ați încercat în toată existența voastră politică să manipulați cetățenii români cu promisiuni deșarte, populisme infinite și minciuni sfruntate. Soarele acelor timpuri, dacă n-a apus, este pe cale să apună.

România și românii merită mai mult, merită doar adevărul!

    Oana-Gianina Bulai - declarație politică având ca titlu Consecințele pandemiei asupra copiilor noștri;

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Consecințele pandemiei asupra copiilor noștri"

Perturbările provocate de COVID-19 și măsurile aferente de limitare a răspândirii epidemiei afectează copiii, familiile și mediul extins. Pe perioada pandemiei, copiii au fost indicați de către diverse instituții ca fiind potențiali purtători ai virusului sau ca "obstacole pentru Homeoffice". Însă micuții suferă cel mai mult, mai ales cei din familii cu probleme.

A fi părinte în această perioadă nu a fost deloc ușor. Să creezi și să menții o structură care să facă posibilă viața de familie în condiții de pandemii și restricții, este greu, dar și mai grele sunt eșecurile repetate legate de regulile autoimpuse. Părinți buni sunt părinții răbdători, care nu țipă și satisfac ludic nevoile copiilor lor.

De aceea, măsurile impuse pe perioada pandemiei afectează destul de serios multe familii. Brusc, toate au venit de-a valma - părinți suprasolicitați care lucrează de acasă și, în același timp, trebuie să se ocupe de copiii care învață la domiciliu, niște părinți care, pe lângă grija zilei de mâine, trebuie și să-și consoleze sau să-și liniștească micuții, o situație delicată mai ales pentru mamele sau tații singuri. Părinții își pierd răbdarea mai repede ca de obicei și, în multe cazuri, eșuează în intenția lor de a-și crește copiii fără violență. Presiunea psihică este uriașă pentru toți membrii familiei, dar în primul rând pentru cei mici.

Însă nu apar probleme doar când vorbim despre mediul familial. Copiii sunt afectați grav de restricțiile impuse în pandemie chiar și în privința orelor online. Peste jumătate dintre ei au avut probleme de concentrare în timpul școlii online, iar unul din 5 copii suferă de anxietate.

Potrivit unui studiu realizat de Asociația ProActa Edu, 53% dintre elevi s-au plâns de probleme de concentrare, iar peste 19% de anxietate. 37% dintre respondenți spun că le-au lipsit cel mai mult prietenii, iar 30,1% interacțiunea fizică din timpul școlii. Aproape 40% dintre elevi spun că cea mai mare frică în această perioadă a fost aceea de a nu pierde pe cineva drag, iar peste 25% s-au temut că vor claca în fața emoțiilor puternice. Un procent de 8,2% dintre copii au declarat că nu au avut cui să se adreseze.

Foarte mulți copii și adolescenți s-au simțit singuri, neascultați sau descurajați în această perioadă. Le-a fost greu, așa cum le-a fost și părinților. Elevii trec printr-o tranziție acum și nu este una ușoară, iar ei trebuie să știe că au la cine apela atunci când vor să vorbească, să fie ascultați, să ceară un sfat. Școala are și șansa de a se împrieteni cu elevii săi. Latura emoțională e mai importantă ca niciodată în procesul educațional și este și un mod de a exersa empatia, o lecție de care avem nevoie în relațiile interumane.

Distanțarea și statul acasă au deconectat milioane de copii de educația tradițională și au lăsat puțin timp părinților să se pregătească pentru a susține educația copiilor lor acasă. Școlile nu sunt doar un loc pentru educație academică, ci și pentru învățarea abilităților sociale și emoționale, interacțiune și sprijin social. Închiderea școlilor nu doar că a perturbat procesul de educație a copiilor, ci și relațiile sociale ale acestora.

Modul în care se schimbă școala și educația în România este un subiect care ar trebui să fie avut în vedere de autoritățile competente, precum și de părinți. Trebuie să ne întrebăm cum pot fi copiii susținuți în dezvoltarea lor educațională, afectată de pandemie, și ce pot face părinții pentru a gestiona cu bine perioada.

Sunt multe lucruri care se schimbă, dar care pot fi transformate în experiențe pozitive pentru fiecare dintre noi. Important este să fim alături de cei mici, care au nevoie de sprijinul nostru în această perioadă mai mult ca oricând.

    Adrian-Ionuț Chesnoiu - declarație politică: Cenzurați dezbaterile parlamentare, pentru că ați rămas doar niște hoți de voturi!;

Domnul Adrian-Ionuț Chesnoiu:

"Cenzurați dezbaterile parlamentare, pentru că ați rămas doar niște hoți de voturi!"

Domnul Adrian Oros, domnii liberali, USR-iști sau Plus-iști, nu au ascultat la dezbaterile de ieri, că Dumnezeu nu ne cere să facem minuni, ci doar să fim oameni!

V-am rugat, la votarea Legii bugetului de stat, să fiți oameni și să facem o minune, pentru că realitatea în agricultura României nu arată cum visa domnul Cîțu la tribuna aceasta, luni seara, ci arată cam așa:

Fermierii își strigă disperarea în stradă, sunt executați de bănci și furnizorii de inputuri, cu banii din subvenții și-au platit arendele, nu au bani să înființeze culturile noi de primăvară, iar pentru a trece iarna și pentru a pune hrană pe masa copiilor, au început să-și vândă din utilajele agricole.

Dacă banii pentru despăgubirile de secetă nu sunt plătiți imediat, mulți dintre ei vor închide fermele și vor lua calea exilului în diaspora.

I-am spus premierului chiulangiu la lucrările Legii bugetului, că țara are nevoie de hrană, iar fermierii au nevoie de susținere în momente de criză. Și fermierii sunt tot privați și plătitori de taxe la bugetul pe care l-ați măcelărit pentru interesele de grup!

Munca în agricultură, domnule Oros și domnilor parlamentari ai puterii, nu este la 4 ace, cu batistuță galbenă apretată la piept! E cu sudoare, cu neliniști, cu griji, cu mâini crăpate, cu lacrimi uscate pe obrajii triști, dar mai ales cu sufletul legat de glia strămoșească!

Sau poate chiar asta urmăriți? Să falimenteze cât mai mulți, pentru a le prelua sponsorii dumneavoastră fermele pe nimic?!

Nu m-ar mira deloc, cunoscându-vă capacitatea și dorința de a acapara totul, de a vă îmbogăți peste noapte și de a-i transforma pe toți în sclavii voștri! Ne-a dovedit-o domnul Barna, mai alaltăieri de la balconul acela!

Parcă sunteți toți făcuți de-o mumă, fără suflet, fără empatie, fără grija de semeni! Doar voi, pentru voi!

Dacă o țineți tot așa, veți deveni într-adevăr, peste noapte, cei mai bogați, dar doar din cimitir! Pentru că, sub guvernarea dumneavoastră, asta va deveni țărișoara noastră, un cimitir presărat cu crucile puse peste afacerile din HORECA, din agricultură, din gospodăriile țărănești!

Le-ați închis țăranilor târgurile, le-ați închis piețele și i-ați trimis să-și vândă amarul de produse pe trotuare în plină iarnă, îi interziceți bietului țăran român să-și crească animalele în gospodărie, pentru a vă ascunde incapacitatea dovedită de peste 15 luni, de când guvernați catastrofal țara, le-ați tăiat programele de sprijin, promițându-le pentru a nu știu câta oară, luna de pe cer!

I-ați jignit constant, făcându-i "vânători de subvenții", "hoți" sau "profitori", punându-le astfel o ștampilă nemeritată pe fețele lor brăzdate de soare, de secetă și nevoi, când dumneavoastră, domnule Oros, nu ați fost altceva decât un "hoț" de voturi, bazându-vă doar pe gogoși electorale, pe care le vom demasca rând pe rând!

Domnule senator Adrian Oros, veți rămâne în istorie ca singurul ministru al agriculturii care a votat împotriva fermierilor și va trebui să duceți acest stigmat până la sfârșitul carierei dumneavoastră politice, care se apropie cu pași repezi, după acest vot josnic!

Poate zilele acestea v-ați salvat scaunul, domnule Oros, urmând linia de partid și a monstruoasei coaliții de austeritate din care faceți parte, dar veți pierde iremediabil funcția de ministru al agriculturii, în fața fermierilor!

Fermierii nu au nevoie de politicieni ca dumneavoastră, ci au nevoie doar de încredere, stabilitate și predictibilitate, iar dacă nu vă pricepeți să îi ajutați, măcar să nu îi mai încurcați!

Dacă le luați fermierilor români și ultima urmă de încredere și speranță, cu minciunile și înșelătoriile dumneavoastră electorale, dragi liberali, USR-iști sau Plus-iști, atunci să știți că aveți sângele lor, pe mâinile voastre!

Nici acum, în al 12-lea ceas, nu v-ați folosit mintea și sufletul pentru un vot benefic fermierilor români. Al lor este dreptul dumneavoastră de vot, pentru că ei v-au trimis să le reprezentați interesele în Parlament, nu să votați pentru interesele de partid și de gașcă!

Nu ați votat amendamentul pe care vi l-am propus și puteam spune că împreună azi am fost oameni și am salvat fermierii ajunși pe marginea prăpastiei!

Ați rămas doar niște hoți de voturi!

    Cristina Burciu - declarație politică cu titlul Investițiile și relansarea economică, încurajate prin Legea bugetului de stat;

Doamna Cristina Burciu:

"Investițiile și relansarea economică, încurajate prin Legea bugetului de stat"

Nu există nicio îndoială asupra faptului că măsurile cuprinse în construcția Legii bugetului de stat pentru acest an au fost luate în conformitate cu constrângerile existente, după un an greu din toate punctele de vedere. Trebuie să avem în vedere că pandemia a afectat grav toată economia mondială, iar România nu avea cum să facă excepție.

Sunt convinsă că Executivul condus de domnul Florin Cîțu a luat deciziile optime la nivelul coaliției de guvernare, astfel încât a rezultat un proiect de buget viabil și pragmatic, conceput cu respectarea rigorilor existente în acest moment. Obiectivul PNL a fost de a construi un buget anual, care să respecte ținta de deficit bugetar de 7%, convenită atât la nivel politic, cât și în negocierile pe care Guvernul le-a avut la nivel european.

Este îmbucurător că vom avea un buget care va încuraja investițiile și relansarea economică, un buget prin intermediul căruia vom reuși să creștem absorbția fondurilor europene.

De asemenea, România trebuie să se îndrepte gradual spre un deficit de 3%, poate chiar să realizăm acest deziderat anul viitor. Tot în spiritul măsurilor de reformă, este nevoie să urmăm calea firească, în sensul că orice majorare a veniturilor populației, a salariilor și pensiilor să se realizeze concomitent cu creșterea economică.

Consider că românii trebuie să înțeleagă eforturile făcute de Guvern, pentru ca toată lumea să treacă peste această perioadă delicată cu cât mai puține daune, de ordin financiar și social. Spre exemplu, s-a decis în mod corect ca pensiile să fie majorate începând cu 1 ianuarie 2022, deoarece doar atunci va fi sustenabilă această măsură.

Alături de parlamentarii liberali, voi susține și voi vota Legea bugetului, aflată în aceste zile în dezbaterea forului legislativ, astfel încât dezvoltarea și modernizarea României să continue în baza unor decizii conștiente și constructive.

    Cristina-Elena Dinu - declarație politică: Guvernul vrea să-i țină pe români la muncă până la 70 de ani!;

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Guvernul vrea să-i țină pe români la muncă până la 70 de ani!"

Guvernul dreptei fără idei nu are nicio strategie pentru buna administrare a țării și a banului public, motiv pentru care recurge la tot felul de stratageme aiuritoare, pentru a afecta viața și bunăstarea românilor.

Un exemplu edificator în acest sens este creșterea vârstei de pensionare, mai exact prelungirea acesteia sub aparența unei așa-zise opțiuni între ieșirea la pensie pentru limita de vârstă și continuarea activității până la 70 de ani.

Ceea ce Cîțu și Turcan vor să facă oamenilor este, în realitate, o nouă păcăleală, respectiv creșterea mascată a vârstei de pensionare. Obligația unui salariat de la stat de a opta între pensie și salariu, după împlinirea vârstei de pensionare, reprezintă o îngrădire evidentă a dreptului constituțional la muncă, deoarece acelui angajat nu i se va mai permite să lucreze, dacă optează pentru pensie. Mai mult, aplicarea acestui demers are ca efect direct faptul că persoanei care optează pentru salariu i se fură practic pensia la care are dreptul și pentru care a contribuit la fel ca orice alt salariat până la 65 de ani.

Argumentul invocat de PNL, că nu se poate ca o persoană să primească două venituri de la stat, reprezintă o gravă și populistă distorsionare a realității, mai ales că nu vizează și protejații PNL-iști din Consiliile de Administrație și companiile de stat. Pensia nu este un venit dat de stat, ci un drept patrimonial, adică banii care aparțin celui care a contribuit o viață întreagă. Ca atare, un român care lucrează la stat după 65 de ani va mai primi doar un singur venit, adică salariul de la angajator.

Este clar ca lumina zilei că Executivul dreptei incompetente nu are soluții pentru scoaterea României din criza actuală. Astfel, guvernanții inventează tot felul de stratageme pentru a avea un buget de supraviețuire, în fond pentru a se achita de sarcinile de a guverna țara, dar aceste decizii afectează direct buzunarele și nivelul de trai al populației.

Consider că această măsură ar agrava și mai mult deficitul mare de personal existent în prezent în cel puțin două sectoare extrem de vulnerabile: profesorii din mediul rural sau personalul medical în contextul pandemiei.

Atrag atenția Guvernului "Nu se poate" că pensia reprezintă banii românilor datorați de către stat, și nu un al doilea venit. În consecință, nimeni nu are voie să condiționeze acordarea pensiei cu salariul.

    Dan-Cristian Popescu - declarație politică despre alocarea bugetară pentru Ministerul Educației;

Domnul Dan-Cristian Popescu:

Administrația actuală ne-a arătat multe lucruri până acum. Ne-a coborât standardele și așteptările atât de jos, cum nu credeam că este posibil. Ne-a sufocat, treptat, speranța și aspirațiile, utilizând scuze penibile, precum pandemia sau greaua moștenire. Ne-a impus constant să nu cerem nimic de la actuala coaliție de guvernare, care încasează activ și perseverent impozite, dar alocă discreționar banii tuturor românilor către administrațiile locale PNL și USR.

La toate acestea, Guvernul liberal ne-a impus să asistăm cu mâinile legate, pretextând că baza acestor ticăloșii este un calcul amplu, complex și strategic de relansare economică și socială a României.

Domnilor, mințiți! Mințiți cu nerușinare și sunteți demascați exact de acțiunile voastre. Alocarea bugetară pentru Ministerul Educației este o rușine!

Ați infestat instituțiile și societățile de stat strategice cu incompetenți și nepregătiți. Decideți, în plină criză economică, să vindeți resursele României pe nimic. Dar adevăratul genocid îl comiteți când alocați învățământului românesc cea mai mică cotă din Produsul Intern Brut, din 1995 până astăzi!

Domnilor, ucideți cu bună știință și seninătate viitorul României!

După un an extrem de dificil, care v-a surprins nepregătiți și dezorientați, după ce profesorii și instituțiile de învățământ au fost obligați să facă eforturi supraomenești pentru a asigura, cumva, actul educațional - ceea ce, din păcate, nu s-a întâmplat în toate zonele țării și în toate păturile sociale - reacția voastră este să diminuați bugetul și să sugrumați definitiv speranța cadrelor didactice și a elevilor pentru o școală mai bună și mai performantă.

Am vrut să-l cred pe domnul ministru Cîmpeanu care, la preluarea mandatului, făgăduia o atitudine radicală referitor la alocarea bugetară pentru ministerul său. Dumnealui spunea, citez - "...în condițiile în care nu vom avea o creștere cât de mică a bugetului educației (...) atunci voi lăsa în locul meu la minister pe altul mai priceput, care știe să facă ce trebuie fără bani."

Mi-a dat speranță atunci, domnul Cîmpeanu, că va lupta pentru prioritățile reale și fundamentale ale României, că înțelege că gestionează poate cel mai important minister, care construiește viitorul copiilor noștri. Astăzi se dovedește că erau doar vorbe goale, doar minciuni frumoase și declarații bombastice, doar alte demagogii ale guvernării actuale.

Domnilor, învățământul românesc este pilonul structural pe care se sprijină viitorul României, este pivotul care indică direcția țării, pe termen scurt și lung.

Voi lupta și nu voi permite nimănui să distrugă viitorul copiilor noștri!

    Daniel Florea - declarație politică având ca subiect bugetul pe anul 2021;

Domnul Daniel Florea:

Guvernanți, terminați cu aroganța!

Guvernanți, terminați cu văicăreala!

Guvernanți, terminați cu minciunile!

Guvernanți, începeți munca!

În această perioadă, în care s-a votat, în Parlament, bugetul național, alianța toxicei guvernări mincinoase a respins toate amendamentele PSD, inclusiv pe cele privind majorarea alocațiilor, a punctului de pensie și, mai ales, pe cele privind investițiile absolut necesare în sănătate și în educație.

Este clar acum că nu e întâmplător faptul că bugetele de la Sănătate, Educație și Dezvoltare sunt mai mici decât anul trecut, pentru că premierul Câțu a declarat că, pentru el, educația nu este o prioritate și, aici, se ține de cuvânt.

Noi știm că pentru el, personal, educația nu reprezintă o prioritate, pentru că este singurul prim-ministru din istoria României care a picat treapta a II-a.

Dar cine este el să le spună copiilor noștri să nu învețe?

După ce ne-au mințit cu informatizarea educației, au pus tot felul de bețe în roate autorităților locale care încercau să cumpere tablete pentru școala online, au continuat cu minciuna că Guvernul va cumpăra tablete tuturor elevilor care au nevoie, dar azi au făptuit minciuna supremă - au scos din buget toți banii pentru achiziționarea de tablete!

Guvernanții mint că bugetul pe 2021 va fi un buget al investițiilor.

Ce investiții, dacă Primăria Generală și Primăriile de sector pierd cam 18% din bugetul pe anul trecut?

Ce investiții, dacă bugetele administrațiilor locale se vor adopta, cel mai probabil, la sfârșitul lunii martie, iar licitațiile durează aproximativ 6 luni?

După care vine iarna, banii rămân necheltuiți - nu se poate construi iarna - și de vină este oricine altcineva în afara de incompetentul Guvern Câțu. Banii necheltuiți de autoritățile locale se vor întoarce în vistieria Guvernului, iar Cîțu va raporta triumfător, biet mincinos, că deficitul este mai mic decât cel estimat și va susține că el, mare gânditor economic, a repurtat o nouă victorie împotriva PSD.

Nu, borfașule, va fi o palmă dată fiecărui român pe care îl împrumuți cu viteza amețitoare de 1.000 de euro/secundă și, întrebat unde sunt banii, taci misterios. De fapt, banii se duc în achizițiile frauduloase ale clientelei de partid PNL și USR PLUS.

Din ce spune DNA, șefii filialelor PNL iau șpăgi pentru ca tu să semnezi numiri în Guvern.

Chiar nu știi nimic despre asta, semnezi cu ochii închiși și cu buzunarele cusute?

Și, în tot acest timp, oamenii se îmbolnăvesc de bacterii mortale în spitale care ard, uneori odată cu ei, iar needucatul și arogantul ministru al sănătății spune că face studii de fezabilitate și nu are nimic să-și reproșeze.

Este clar, cerem degeaba guvernanților să muncească în beneficiul românilor. Nu doar că nu vor să o facă, pentru că nu pentru a munci au vrut puterea, cu orice preț.

Pur și simplu, nu știu să muncească!

Guvernanții actuali știu numai să se vaite și să fure.

    Florin-Claudiu Roman - declarație politică: Bugetul Guvernului Cîțu pentru acest an - bugetul investițiilor fără precedent în istoria guvernărilor postdecembriste;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Bugetul Guvernului Cîțu pentru acest an - bugetul investițiilor fără precedent în istoria guvernărilor postdecembriste"

După ce România a trecut cu bine, cu un guvern PNL, peste cel mai greu an din punct de vedere sanitar, și anume, anul 2020, anul de coșmar pentru întreaga economie mondială, cu efecte dezastruoase, generate de pandemia provocată de Coronavirus, anul 2021 reprezintă anul continuării investițiilor majore de către Guvernul Cîțu, pentru a pune astfel bazele, pe termen mediu și lung, a unor creșteri cu adevărat sănătoase ale economiei românești, bazate pe investiții prioritizate și pe sustenabilitate reală, și nu exclusiv pe consum, așa cum au procedat toate Guvernele PSD.

În acest sens, aș vrea să menționez faptul că anul trecut au fost realizate investiții record în țara noastră pentru ultimii 10 ani. Deși vorbim despre un an deosebit de complicat, din foarte multe puncte de vedere, investițiile au fost în valoare de 53,2 miliarde de lei, în anul 2020. Cu alte cuvinte, Guvernul PNL a investit cu 9,5 miliarde lei mai mult anul trecut, în vremuri de criză, în comparație cu anul 2019, când economia nu avea nicio problemă, dar se afla PSD la cârma Guvernului.

Însă obiectivul PNL este acela de a ieși din criză prin dezvoltare. De aceea, bugetul pentru anul 2021 este axat pe investiții majore, cu aproximativ 6 miliarde de lei în plus față de 2020, un buget axat pe creșteri de venituri și pe cheltuieli cât mai ponderate, dar, ce este cel mai important, acesta este un buget fără taxe și impozite mai mari sau în plus, așa cum minte PSD!

Cred că doar un guvern responsabil se gândește în perspectivă și planifică în mod judicios banul public intrat în visteria statului! O economie bazată pe investiții reprezintă o investiție în viitor. De aceea, în bugetul pentru anul 2021, Guvernul Cîțu alocă sume importante pentru finanțarea și finalizarea unor proiecte importante de investiții, care vor contribui în mod esențial la dezvoltarea României. Printre acestea, se regăsesc și alocările bugetare destinate modernizării județului Alba. Una dintre ele se referă la alocarea a 16 milioane de lei pentru restaurarea și punerea în valoare a Palatului Principilor.

De asemenea, în calitate de membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, am susținut și alocarea altor sume, de aproximativ 10 milioane de lei, iar acestea au fost ulterior propuneri însușite de către Ministerul Finanțelor Publice pentru investiții, atât în sistemul de sănătate din județul pe care-l reprezint în Parlament, în localitățile Alba Iulia, Câmpeni și Abrud, cât și în infrastructura rutieră din unele zone ale județului, care au nevoie urgentă de modernizare.

Totodată, în bugetul de stat pentru anul în curs sunt prevăzute sumele necesare finalizării lucrărilor de autostradă pentru Lotul 2 al Autostrăzii Sebeș-Turda, continuării lucrărilor la Culoarul IV de cale ferată și lucrărilor de modernizare a drumurilor naționale ce străbat județul Alba pe circa 100 de kilometri.

Consider că este absolut necesară continuarea și finalizarea acestor importante proiecte de modernizare a infrastructurii rutiere și de cale ferată, care vor avea un impact major pentru atragerea ulterioară de investitori și de creare a noi locuri de muncă în județul Alba.

    Daniel-Florin Ghiță - declarație politică: Opriți desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiției!;

Domnul Daniel-Florin Ghiță:

"Opriți desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiției!"

Din motive necunoscute, actuala coaliție, având ca vârf de lance USR PLUS și pe domnul Stelian-Cristian Ion, ministrul justiției depune eforturi colosale pentru desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiției.

Încercând să deslușesc cauzele acestei situații, i-am adresat acum câteva zile domnului ministru solicitarea de a explica motivul pentru care se dorește desființarea acestei secții.

"Cu o înverșunare demnă de o cauză mai dreaptă, dumneavoastră și partidul pe care îl conduceți susțineți desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiției. Și în ciuda avizului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii, pe care până acum îl venerați, ați aprobat în Guvern Proiectul de Lege de desființare a SIIJ. Ați spus anterior că secția aceasta trebuie desființată, pentru că era influențată politic de PSD. Deși susținerea era neconvingătoare și atunci, acum dumneavoastră sunteți la putere, deci oricum motivația nu mai subzistă.

Ați spus că a fost ineficientă până acum. Dacă ar fi așa și ați fi bine intenționați, ar trebui să o sprijiniți să devină eficientă. Dar dumneavoastră doriți să desființați această secție, deși știți, sau tocmai pentru că știți, că desființarea secției va fi urmată de o perioadă tranzitorie în care dosare în lucru ale unor magistrați apropiați ai dumneavoastră vor trebui predate altor parchete și până atunci cercetarea acestora va trena sau va duce la împlinirea termenelor de prescripție".

Dar până acum nu am primit răspuns.

Așadar, Guvernul României, la inițiativa ministrului justiției, a aprobat săptămâna trecută Proiectul de Lege privind desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, SIIJ, care a devenit operațională la data de 23 octombrie 2018. Proiectul de Lege a fost inițiat și adoptat, deși Consiliul Superior al Magistraturii, reprezentantul cel mai legitim și autorizat al magistraților români, garantul independenței justiției, a adoptat un aviz negativ referitor la acest proiect, și în pofida opoziției principalelor asociații ale judecătorilor și procurorilor din România - Asociația Magistraților din România, Uniunea Națională a Judecătorilor din România, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului, Asociația Procurorilor din România - și a poziției critice exprimate de majoritatea presei din tara noastră. Domnul ministru se laudă, însă, că are sprijinul ambasadelor străine în acest demers incredibil de antinațional. Asociația Magistraților din România, AMR, și Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului, AJADO, denunță public atitudinea ipocrită a ambasadelor străine cu privire la independența justiției în România: "Perindarea diverșilor funcționari ai ambasadelor străine pe la Ministerul Justiției sau Consiliul Superior al Magistraturii, ocazie cu care dau indicații despre cum să fie modificate Legile justiției ori cum să fie desființată Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, SIIJ, este o sfidare nu doar a normelor diplomatice, ci și a ordinii constituționale din Romania, a drepturilor si libertăților românilor.

SIIJ este singura structură de parchet în care clasa politică nu are niciun rol, nici în numirea procurorilor, nici în organizarea și funcționarea acesteia. SIIJ este, așadar, singura structură de parchet din România în care politicul nu are absolut nicio influență, întrucât este singura structură de parchet cu privire la care a fost transpus în dispoziții legale "sistemul robust și transparent" de numire și revocare a procurorilor, cu directa implicare a Consiliului Superior al Magistraturii, salutată, de altfel, de Comisia de la Veneția.

Dar, în pofida acestor evidențe, Ambasada SUA și Ambasada Germaniei susțin desființarea SIIJ, fără niciun argument concret, factual, fundamentat".

Așadar, problema SIIJ nu este a noastră, a politicienilor, ci a justiției înseși, iar CSM, garantul independenței justiției, prin avizul sau, s-a pronunțat.

În aceste condiții, atitudinea domnului ministru Stelian-Cristian Ion amintește de gluma cu un celebru personaj popular care voia să ajute o bătrânică să traverseze strada, deși doamna nu dorea.

Ca urmare, vă rog, domnilor de la USR PLUS și domnule ministru al justiției, lăsați justiția să-ți rezolve problemele! Renunțați la odiosul proiect de desființare a SIIJ!

    Ioan Balan - declarație politică intitulată: Anul 2021 va fi anul demarării reformelor în marile sisteme publice!;

Domnul Ioan Balan:

"Anul 2021 va fi anul demarării reformelor în marile sisteme publice!"

Bugetul pentru anul 2021 reprezintă prima demonstrație clară că România a intrat într-o cu totul altă viziune de dezvoltare, bazată pe investiții publice, pe sprijin pentru întreprinzătorii români, pe protejarea locurilor de muncă și a veniturilor populației. Cu toate acestea, intoxicările și dezinformările venite din partea PSD nu au întârziat să apară sub forma știrilor false despre un presupus buget al austerității.

Despre ce austeritate vorbim, în condițiile în care alocările financiare în anul 2021 ajung la 444 de miliarde de lei, fiind mai mari cu 20 de miliarde de lei față de anul trecut și cu 75 de miliarde de lei față de anul 2019? Austeritate înseamnă bani mai puțini, nu mai mulți!

Cum să vorbești despre austeritate, când pensiile și alocațiile majorate sunt acoperite de bugetul din acest an, când salariile din sectorul public nu sunt afectate, când salariul minim și cel mediu cresc și când bugetele tuturor ministerelor au bani mai mulți decât în anii trecuți?

Cum să vorbești despre austeritate, când România are în anul 2021 cea mai mare valoare a investițiilor publice din ultimele trei decenii, care se ridică la cca. 62 de miliarde de lei, iar cheltuielile administrațiilor publice locale pentru însoțitorii persoanelor cu handicap sunt acoperite 90%?

Trebuie să apreciem cu toții efortul actualului Guvern care, în contextul crizei sanitare și economice, a reușit să acopere toate cheltuielile esențiale de funcționare și să aloce sume record pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii de transporturi, a infrastructurii sanitare și școlare, precum și pentru susținerea proiectelor de dezvoltare locală. Mai mult decât atât, a reușit acest lucru, fără să majoreze impozite sau să introducă altele noi, așa cum se întâmpla în anii 2018-2019. Este un început foarte bun, dar care obligă la reforme sistemice în toate domeniile prioritare ale statului român.

Alocarea de resurse financiare este o condiție deosebit de importantă, însă nu și suficientă, pentru a vedea cum marile sisteme publice se schimbă și furnizează oamenilor servicii de calitate. Banii mai mulți alocați anul acesta, care vor ajunge în sănătate, educație, infrastructură sau în dezvoltarea comunităților locale, trebuie să genereze și o schimbare calitativă a acestor domenii. Vrem sau nu să recunoaștem, românii sunt în continuare nemulțumiți de serviciile medicale din spitale, de calitatea infrastructurii școlare, de calitatea infrastructurii de transporturi sau de birocrația excesivă din administrație.

De aceea, consider că anul 2021 este anul în care avem obligația să declanșăm ample reforme calitative în domeniul public, reforme amânate de zeci de ani, care trebuie realizate împreună cu toți actorii instituționali și cu societatea civilă. Toate vocile nemulțumite din societate trebuie ascultate și înțelese, pentru că doar așa vom putea duce România către dezvoltare și creșterea standardului de viață.

    Lilian Scripnic - declarație politică: Spuneți nu hotărât pașaportului de vaccinare!;

Domnul Lilian Scripnic:

"Spuneți nu hotărât pașaportului de vaccinare!"

Introducerea unui pașaport de vaccinare ar constitui cea mai gravă lovitură dată drepturilor și libertăților individuale care stau la baza societății democratice în care trăim. Lucrurile sunt cu atât mai revoltătoare cu cât discuțiile privind Pașaportul COVID-19 se poartă în paralel cu cele privind introducerea în România, prin Legea vaccinării, aflată în dezbatere parlamentară, a obligativității vaccinării.

În urmă cu trei luni, mai precis în 21 decembrie 2020, Agenția Europeană pentru Medicamente autoriza primul vaccin împotriva COVID-19, vânzând iluzia sănătății eterne și a revenirii la normalitatea dinaintea pandemiei a vechiului continent.

Realitatea arată însă că nici primul vaccin, și nici cele care au urmat nu împiedică transmiterea virusului, nu îi scutesc pe cei vaccinați de infectarea ulterioară și nu oferă nicio protecție în fața noilor tulpini. În acest context, pașaportul de vaccinare și obligativitatea vaccinării sunt în afara normelor legale, științifice și morale acceptate în societatea în care trăim.

Pașaportul COVID-19 nu este altceva decât o formă de restricționare a libertății de mișcare, reglementată de art. 13 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, și de încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului care, la art. 11, recunoaște libertatea de întrunire și asociere. În plus, acest pașaport nu respectă dreptul la protecția datelor cu caracter personal și la respectarea vieții private, deoarece conține informații cu caracter medical ale cetățenilor care urmează să fie folosite pentru restricționarea unor libertăți.

Nu în ultimul rând, Convenția Europeană a drepturilor Omului recunoaște dreptul la egalitate și instituie garanții împotriva discriminării. Cum să vorbești însă despre un pașaport de vaccinare, când acesta introduce o mulțime de discriminări? Discriminați vor fi cei care nu au încă acces la vaccin, cei pentru care administrarea vaccinului este contraindicată, dar și cei care aleg să nu se vaccineze.

Aș mai menționa un lucru, și anume, dacă se va implementa, așa cum se vorbește, sub forma unei aplicații mobile, cod QR sau chiar brățară electronică, Pașaportul COVID-19 va fi cireașa de pe tort în problematica supravegherii în masă a cetățenilor la nivel planetar.

Vaccinarea este o chestiune de libertate și de decizie individuală. Așa trebuie să rămână și pe mai departe.

În încheierea declarației mele, fac apel la președintele României și la actualul Guvern, apărați drepturile și libertățile fundamentale ale românilor și spuneți nu hotărât pașaportului de vaccinare!

    Silviu Nicu Macovei - declarație politică cu titlul Bugetul abuzului contra democrației;

Domnul Silviu Nicu Macovei:

 "Bugetul abuzului contra democrației"

Suntem în preambulul votului pentru sau contra Proiectului Legii Bugetului de Stat pe anul 2021. După cum bine știți, într-o declarație politică anterioară, am explicat clar de ce ca reprezentant al ieșenilor în Parlamentul României nu pot vota un astfel de proiect. De aceea, nu voi mai relua acum acele argumente.

Doresc, însă, să vă atrag atenția asupra unei practici maligne pe care actuala majoritate parlamentară încearcă să o impună, ocolirea dezbaterii democratice. Vă reamintesc exagerata guvernare a domnului Ludovic Orban care, alături și susținut de președintele Iohannis, a încercat să ocolească Parlamentul cu orice ocazie a putut! Țineți minte anul trecut, când domnul Orban încerca prin toate puterile să nu dezbatem aici, în Forul Legislativ al României, Proiectul Legii bugetului pe 2020? Eu încă mai am în fața ochilor declarațiile disperate ale liberalilor care doreau neapărat să își asume răspunderea pe cel mai important buget al ultimilor ani!

Conceptul central al "guvernului meu", pe care insistă atât de mult domnul Iohannis, se perpetuează și acum, în Alianța PNL-USR-UDMR. Mai precis, ideea de guvernare a liberalilor în frunte cu domnul Iohannis este cel al pumnului în gură, al achizițiilor fără limită sau control și al austerității, dar pentru populație, nu pentru camarila de partid!

Am asistat și de această dată la o manifestare a autoritarismului politic al PNL și USR, prin modul în care au decis să nu accepte niciun amendament la acest buget, nici măcar de la propriii parlamentari! Domnilor colegi, nu pot caracteriza această practică decât ca o umilință dictatorială asupra parlamentarilor, practic reprezentanții românilor!

Noi, Partidul Social Democrat, am avut o poziție constructivă și nu doar că am adus sugestii pentru un buget echilibrat în aceste vremuri de restriște pentru poporul nostru, dar, mai mult, am oferit spre dezbatere un proiect de buget alternativ, complet, coerent și orientat spre bunăstarea cetățenilor.

Ne-am lămurit că actuala putere nu este interesată de dezbatere sau de idei alternative. Însă ignorarea cu bună-știință a unor soluții care ar fi putut fi optime în aceste vremuri nu arată decât aroganță și orgoliu nemăsurat din partea liberalilor și USR-iștilor.

Reclam practica abuzivă și nedemocratică a PNL și USR de a nu dezbate niciun amendament, de a nu accepta nicio sugestie de modificare din partea nimănui. România este la grea încercare, fiindcă un grup restrâns, din jurul domnului Iohannis, încearcă să-și impună voința ocolind Parlamentul, inclusiv propriii parlamentari, evitând practic viziunea și dorințele poporului!

Domnilor colegi din alianța de guvernare, înțeleg că PSD este "dușmanul", însă acceptați să fiți umiliți și călcați în picioare tocmai de cei pe care îi girați prin votul vostru, "guvernul personal al domnului Iohannis"?

Vă asigur că țara vă vede și vă ține minte!

    Ioan Mang - declarație politică cu titlul Ordinele lui Cîțu, Orban și Barna împiedică existența unei vieți mai bune pentru bihoreni;

Domnul Ioan Mang:

"Ordinele lui Cîțu, Orban și Barna împiedică existența unei vieți mai bune pentru bihoreni"

Un buget al statului ar trebui să reflecte o viziune integratoare și o alocare a resurselor, ținând cont de marile probleme și de prioritățile românilor. Din păcate, actuala coaliție de guvernare de dreapta a urmărit orice numai asta nu, în elaborarea și adoptarea bugetului pe anul 2021.

Permiteți-mi să vă prezint în continuare amendamentele la buget propuse de PSD Bihor și care, din nefericire, deși vizau interese legitime ale bihorenilor, au fost respinse chiar cu votul parlamentarilor PNL, USR și UDMR din Bihor.

Cele 66 de amendamente pe care le-am depus împreună cu colegul meu, senatorul Florian Bodog, au vizat modernizarea infrastructurii rutiere, asigurarea de servicii medicale sigure și de calitate, dar și continuarea proiectelor de dezvoltare atât de importante pentru comunitățile locale din județul Bihor. Teoretic, acestea au fost și prioritatea PNL-USR-UDMR. Practic, parlamentarii de dreapta au votat împotriva amendamentelor noastre, pentru că așa au primit ordine de la Cîțu, Orban și Barna.

Parlamentarii Puterii au votat nu doar împotriva unităților administrativ-teritoriale din județul Bihor, care aveau nevoie de fonduri pentru proiectele lor de dezvoltare locală, ci mai ales împotriva locuitorilor acestor UAT-uri. Continuarea lucrărilor și finalizarea acestor investiții, pentru care am solicitat finanțare, ar fi însemnat dezvoltarea comunelor și a orașelor bihorene, ar fi însemnat creșterea atractivității acestora, dar mai ales ar fi contribuit la îmbunătățirea vieții oamenilor. Toate acestea se amână însă, pentru că așa au decis Cîțu, Orban și Barna!

Am propus un buget mai mare și la Transporturi, pentru a include în Programul CNAIR modernizarea a două drumuri naționale din Bihor uitate de actuala coaliție de guvernare. Este vorba despre finanțarea reabilitării DN 19B Marghita - Suplacu de Barcău (22,8 km) și DN 1P Uileacu de Criș - Spinuș - DN 19E (22,3 km). Am vrut să includem aceste două drumuri naționale, pentru că ele se află într-o stare de degradare avansată. Circulația a ajuns un chin, iar starea lor afectează în mod evident confortul participanților la traficul rutier și pune în pericol siguranța călătorilor. Neasigurarea unui buget pentru execuția acestor lucrări de reabilitare va duce la continuarea degradării și, în final, la distrugerea totală a rețelei rutiere și la creșterea costurilor de remediere. Tocmai de aceea trebuia acționat încă din acest an. Nimic nu contează însă atunci când Cîțu, Orban și Barna dau ordine!

Un alt amendament depus de PSD Bihor viza bugetul Secretariatului pentru Culte. În anul 2019, Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei a demarat lucrările de pictură în tehnica mozaicului la Catedrala Episcopală "Învierea Domnului" din Oradea. Până în anul 2020 s-a reușit executarea și montarea a 180 mp de mozaic mural, cât și a celor 8 icoane din mozaic, montate pe catapeteasmă. Pentru anul 2021, cât și în anii următori, Episcopia ar fi dorit continuarea acestui proiect, următoarea etapă cuprinzând o porțiune de mozaic de aproximativ 200 mp. Am considerat că e nevoie de ajutorul și implicarea noastă ca parlamentari. Cîțu, Orban și Barna nu au însă niciun gând bun pentru biserici. Din contră!

Nu am vrut să uităm nici de spitalele din Oradea și Bihor. Amendamentele la bugetul sănătății au vizat dotarea spitalelor, inclusiv cu echipamente de protecție împotriva incendiilor și începerea în regim de urgență a lucrărilor necesare pentru conformarea la normele legale privind prevenirea și stingerea incendiilor, conform "Planurilor de măsuri pentru ATI" întocmite de către comisiile mixte DSP, IGSU, ISCIR și ANMDMR. Incendiile produse în ultimele luni în spitalele din România, care s-au soldat cu tragedii imense, nu i-au impresionat însă pe guvernanții de dreapta. Deși verificările efectuate de Ministerul Sănătății arată o imagine a spitalelor la limita catastrofei, guvernanții nu par foarte interesați de subiect. Cîțu, Orban și Barna au alte priorități, mai puțin protejarea vieții românilor!

Am fi vrut alocări mai mari și către Universitatea din Oradea pentru reabilitarea clădirii Facultății de Medicină și Farmacie din Oradea. Această clădire istorică impresionantă, situată în plin centrul orașului, are nevoie de lucrări de reabilitare și reamenajare. Universitatea nu poate asigura bugetul pentru o investiție de o asemenea anvergură, însă prin finanțare de la bugetul național am fi reușit să rezolvăm problema. Nu se va putea, pentru că așa au decis Cîțu, Orban și Barna!

Nu în ultimul rând, PSD Bihor a solicitat finanțare și pentru începerea construcției unei secții noi la Spitalul de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie, Secția pentru copii, din Băile 1 Mai. Este o secție care deservește anual mii de pacienți din toată țara, însă, din păcate, actuala clădire este într-o stare avansată de degradare, ea nu mai corespunde normelor sanitare, pe cale de consecință, nu poate obține autorizația de funcționare. Din păcate pentru acești copii și tineri, și în anii următorii vor trebuie să suporte condițiile mizere din această secție, pentru că așa au decis Cîțu, Orban și Barna!

Am sperat degeaba că propunerile noastre vor fi susținute și de parlamentarii puterii. Aceștia au ratat șansa unui gest de normalitate. Votul lor de susținere pentru propunerile noastre ar fi arătat că putem trece peste clivajele politice, atunci când interesele bihorenilor o cer. Se pare că ordinele lui Cîțu, Orban și Barna sunt mai importante pentru ei decât interesele bihorenilor. Trist, dar adevărat!

    Marian Crușoveanu - declarație politică intitulată Anunțul lui Ciolacu privind depunerea unei moțiuni de cenzură, un șantaj ieftin marca PSD!;

Domnul Marian Crușoveanu:

"Anunțul lui Ciolacu privind depunerea unei moțiuni de cenzură, un șantaj ieftin marca PSD!"

PSD joacă zilele acestea într-o piesă de teatru absurd, părând să fi uitat că românii l-a sancționat drastic pentru tot răul pe care l-a făcut în toți anii, cât fost la guvernarea României. Din păcate, în contextul discuțiilor privind aprobarea Legii bugetului de stat, PSD, prin liderul său, pare că s-a înscris într-un concurs de populism și demagogie și a lăsat la o parte orice fărâmă de responsabilitate și echilibru, amenințându-ne cu depunerea unei moțiuni de cenzură.

Domnule Ciolacu, trebuie să știți că șantajul nu ne sperie! Nu vom renunța la politicile noastre publice, prin care urmărim să corectăm de fapt tot dezastrul pe care l-a lăsat PSD în finanțele țării. Faptul că ne amenințați cu depunerea unei moțiuni de cenzură, pentru neadoptarea în Parlament a amendamentelor PSD la bugetul pentru anul 2021, nu vă ajută în niciun fel, ba dimpotrivă, vă aduce doar deservicii de imagine!

Prin acest mod rușinos de a face politică, le reamintiți încă o dată românilor că ați rămas același partid retrograd, capabil să facă orice doar pentru a reveni la butoane și pentru a-și proteja clientela politică, pe care, de altfel, guvernarea de dreapta a început să o disloce de la butoanele instituțiilor pe care le-ați acaparat cât ați fost la putere!

Așa nu se mai poate! Este ridicol ca din opoziție să vă arătați preocupați de repararea problemelor sistemice cu care se confruntă România, în condițiile în care atunci când ați fost la guvernare le-ați ignorat sau mai mult le-ați adâncit! Nu am uitat că, atunci când ați avut responsabilitatea guvernării, PSD s-a remarcat doar prin preocuparea constantă de a modifica Legile justiției, cu obiectivul declarat de a vă scăpa liderul vremelnic de problemele penale!

Recunoaștem dreptul dumneavoastră, ca partid de opoziție, să criticați puterea, dar avem pretenția ca aceste critici să fie făcute constructiv, astfel încât să veniți și cu soluții mai bune, dacă într-adevăr aveți, pentru măsurile pe care le aducem în dezbaterea publică!

În comparație cu PSD, viziunea PNL în actul guvernării se axează pe dezvoltare și reformă, nu doar pe consum, deoarece, noi, cei din PNL, vrem cu adevărat să putem contribui la o creștere economică sănătoasă și durabilă! PNL are soluțiile necesare pentru a depăși criza economică și sanitară pe care o traversăm, iar românii trebuie să știe că PNL le este partener de încredere, așa cum a demonstrat-o de-a lungul timpului.

    Marilen-Gabriel Pirtea - declarație politică: După un an de școală online, concluzii și perspective;

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

"După un an de școală online, concluzii și perspective"

Suntem în fața bilanțului unui an de zile de școală online, desfășurată în condiții nemaiîntâlnite până acum în mediul preuniversitar și universitar. Nu doar școala românească trece printr-o etapă complet atipică, ci școlile din întreaga lume se află în acest scenariu.

Aș dori să vă îndreptați atenția asupra rezultatelor obținute într-o amplă cercetare desfășurată de cercetători din cele mai importante cinci universități din România, membre ale Consorțiului Universitaria - Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Universitatea "Babeș Bolyai" din Cluj-Napoca, Universitatea din București, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia de Studii Economice din București.

Peste 10.000 de profesori din învățământul preuniversitar au participat la cercetarea evaluativă privind desfășurarea activităților cu elevii în perioada de suspendare a activității, față în față, în martie 2020-februarie 2021. În perioada școlii online, motivația pentru cariera didactică a scăzut pentru 10% dintre profesori, în timp ce 30% se declară mai dedicați profesiei în urma acestei experiențe, mai ales cei din mediul rural. Practic unul din trei profesori din mediul rural susțin că acest an a contribuit la creșterea propriei motivații pentru cariera didactică. Sunt câteva concluzii speciale obținute prin acest amplu studiu școlar din pandemie, dar nu sunt singurele.

Studiul mai arată clar că, iată, după un an de școală online, cadrele didactice din învățământul preuniversitar, mai ales din zona rurală, și-au îmbunătăți competențele tehnice necesare pentru utilizarea tehnologiei în actul educațional. În schimb, nivelul crescut de stres psihic, social, tehnic este raportat ca fiind un inconvenient major.

Pe de altă parte, din păcate, cu toate eforturile depuse de Ministerul Educației și Cercetării în acest sens, studiul nu aduce vești bune și în ceea ce privește accesul la un computer performant. Atât în mediul rural, cât și în cel urban, acest neajuns se păstrează la același nivel ca acum un an.

Cele mai mari dificultăți în realizarea de către profesori a activităților didactice la distanță sunt, în ordine, în funcție de scorul pe o scală de la 1 la 4:

  • Nivelul de stres psihic, social, tehnic: 2.59;
  • Lipsa unui cadru metodologic adecvat pentru pregătirea, îndrumarea și desfășurarea activităților online: 2.39;
  • Insuficient timp pentru planificarea/organizarea lecțiilor: 2.36;
  • Lipsa unui computer suficient de performant: 2.27;
  • Lipsa timpului necesar pentru înțelegerea și utilizarea adecvată a instrumentelor și resurselor digitale: 2.27;
  • Lipsa instrumentelor pentru gestionarea clasei, pentru feedback și evaluare: 2.25;
  • Lipsa unui spațiu adecvat, acasă, pentru realizarea de activități didactice: 2.23.

Ceea ce însă poate fi chiar mai important decât toate celelalte concluzii ale cercetării este faptul că la nivelul întregului eșantion al studiului s-a evidențiat o creștere semnificativă a nevoii de pregătire pedagogică specifică pentru proiectarea și implementarea de acțiuni educaționale digitale. Universitatea de Vest din Timișoara este prima universitate din România care a inițiat, în acest sens, încă din vara anului trecut, un program de studii postuniversitare dedicat colegilor din învățământul preuniversitar, care s-a remarcat printr-un succes aparte în rândul cadrelor didactice, o experiență care confirmă rezultatele acestei cercetări. Programul se intitulează "Resurse educaționale și digitale pentru instruire online".

În scurt timp, Consorțiul Universitaria va da publicității o sinteză completă cuprinzând toate rezultatele relevante despre școala online, obținute în urma acestui studiu deosebit de amplu, reprezentativ pentru mediul preuniversitar românesc.

Este momentul să fundamentăm și în România deciziile educaționale pe cercetări reale și serioase, nu doar pe opinii personale mai mult sau mai puțin avizate.

    Marius-Eugen Ostaficiuc - declarație politică: Poftiți la circ, este la putere!;

Domnul Marius-Eugen Ostaficiuc:

"Poftiți la circ, este la putere!"

Am asistat în aceste zile la un veritabil spectacol de circ susținut de Guvernul PNL - USR PLUS - UDMR. Numărul special al circarilor l-a reprezentat bugetul național pe 2021.

Din păcate, acest circ întreținut de clovnii Guvernului Cîțu și parlamentarii puterii va costa România pe termen lung. Nu este posibil că acest aparat al puterii să respingă pe bandă rulantă mii de amendamente depuse la buget, amendamente care au vizat tocmai dezvoltarea comunităților locale, proiecte de care unele regiuni aveau nevoie ca de aer.

Pentru actualul Guvern a fost însă mult mai simplu să respingă totul, dovada incompetenței fiind cât se poate de clară. Nu au dorit grădinițe noi pentru copii, nu au dorit dispensare noi în sate uitate de lume, nu au dorit nici măcar să crească alocațiile copiilor, așa cum ar fi fost normal și firesc. Acesta este bugetul României în anul de grație 2021, un buget al intereselor, un buget al lipsei de viziune și al măsurilor de austeritate care nu au fost nici măcar gândite cu cap.

Jongleria politică a marilor ideologi din Guvern a dat greș. Nu poți să-i acuzi pe alții de părtinire, de combinații și de rea voință, când în curtea ta se află cei care au pâinea și cuțitul.

Este inuman ceea ce s-a întâmplat în aceste zile în plenul Parlamentului. După zeci de ședințe maraton, în care colegii din opoziție au încercat să-și expună propriile propuneri de proiecte, în care au încercat să aducă argumente și să vină cu inițiative pentru comunitățile pe care le reprezintă, iată că ne trezim în fața unor saltimbanci specializați în praf și pulbere.

Reforma sistemului sanitar este o halucinație guvernamentală, marile investiții în infrastructură sunt fete morgana scoase pe centura diverselor interese, în vreme ce domnul Cîțu și echipa lui de zgomot se lamentează că nu mai sunt bani și iau de la gura copiilor. Așa au calculat acești clovni - dacă fiecare copil are o pungă de pufuleți mai puțin, economia României e salvată.

Asist uluit la această teribilă bătaie de joc la adresa românilor, o bătaie de joc cu repercusiuni pe termen lung, un guvern de arlechini buimaci, magicieni ai vrăjelilor de tot felul, gata să probeze că albul e mov cu picățele și că niște studii banale sunt investiții cosmice.

Pe diferite voci, cîțu-clovnii strigă "a-us-te-ri-ta-te!" - apoi iau de la pensionari, iau de la copii și de la alte categorii defavorizate!

V-ați bătut joc de o întreagă țară, domnilor. Nu sunteți capabili să guvernați. Bugetul pe anul 2021 este o rușine pentru acest Guvern al incompetenței!

    Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică cu titlul România, în topul țărilor din Uniunea Europeană, la campania de vaccinare;

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"România, în topul țărilor din Uniunea Europeană, la campania de vaccinare"

Criza sanitară globală a generat o serie de probleme pentru țara noastră. Deficitul bugetar, pe care avem datoria să îl reversăm în perioada următoare, a fost resimțit în viețile tuturor românilor, îngreunând demersul societății și impactând sectoare-cheie precum sănătatea, educația, munca.

Cu toate că obstacole există la fiecare pas, coaliția de guvernare are misiunea de a combate această criză, dar și de a reforma întreg sistemul, pentru a preveni ca un asemenea impact să fie simțit din nou la aceeași magnitudine, dacă un eveniment neprevăzut precum pandemia de COVID-19 va surveni în viitor. Ne-am propus să fim mai pregătiți, mai responsabili și mai eficienți, iar un program de reformare din temelii, cum și-a propus PNL că va susține în coaliția de guvernare, implică eforturi considerabile.

Astfel, unul din factorii care a alterat realitatea bugetară a fost finanțarea campaniei de vaccinare, care a urmat și urmează un plan consolidat.

Vedem că luna trecută, România a fost plasată, conform studiilor efectuate de Bloomberg, în fruntea țărilor din cadrul Uniunii Europene, din punctul de vedere al eficacității campaniei de vaccinare. De la începutul campaniei s-au folosit aproximativ 1.5 milioane de doze de vaccin, România ocupând la momentul actual locul 7 în topul vaccinărilor la nivel global, și aflându-se în top 5 la nivel european. Sunt cifre care ne oferă atât perspectivă, cât și confirmarea că strategia națională de vaccinare funcționează. Vedem că românii sunt responsabili și îi încurajăm constant să fie în continuare, să respecte măsurile de prevenție și să se programeze pe platforma online la cel mai apropiat centru de vaccinare.

În același timp, ne vom concentra eforturile pentru a pune în practică reformele consemnate în Planul Național de Redresare și Reziliență, pentru a ne ține promisiunile și a ne ridica la așteptările lor, întrucât suntem conștienți că o criză de asemenea magnitudine nu poate fi combătută decât prin eforturi colective și coordonate. Vorbim, aici, atât despre parteneri externi, cât și interni, vorbim despre atragerea de investiții, pentru a balansa deficitul bugetar și pentru a reversa cât de mult posibil efectele anului 2020 asupra societății românești.

PNL își respectă angajamentul de a munci pentru aceste obiective, fiind deschis întotdeauna la dialog, tocmai pentru a contribui la efortul național unitar.

    Iulian-Alexandru Muraru - declarație politică intitulată Premieră în România - bursele elevilor vor fi plătite de la bugetul de stat;

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

"Premieră în România - bursele elevilor vor fi plătite de la bugetul de stat"

Pentru prima dată după 1990, bursele elevilor vor fi plătite de la bugetul de stat. În acest sens, 535,7 milioane lei sunt prinși în proiectul de buget pentru finanțarea burselor elevilor.

Până acum, cuantumul era stabilit de către consiliile locale. Astfel, în România erau situații unde elevii primeau burse sociale sau de performanță de 8, 10 sau 15 lei. În multe cazuri, consiliile locale nici măcar nu acordau bursele. Astfel, Guvernul PNL, în decembrie 2020, a stabilit, prin Hotărâre de Guvern, că valoarea minimă a bursei, indiferent de care, este de 100 lei. Mai mult, prin Legea bugetului de stat, pentru prima dată în România, s-au asigurat fondurile pentru ca toți elevii să beneficieze de această bursă de minimum 100 lei de la bugetul de stat!

Consiliile locale pot adopta hotărâri în sensul creșterii sumei de 100 lei, care este asigurată de către Bugetul de Stat, diferența urmând a fi suportată de la bugetul local. Eu îi încurajez pe toți edilii să susțină performanța în educație, dar și cazurile sociale, pentru că investiția în educație este multiplicatoare în economia locală.

Până acum, educația înregistrează, conform Proiectului Legii bugetului pentru anul 2021, o valoare de 39,65 miliarde lei, în creștere cu 6% față de 2020 - creștere cu 2,24 miliarde de lei. Aici este prinsă, în premieră, de la bugetul de stat, prin bugetele locale, finanțarea pentru bursele elevilor - 535,7 milioane de lei.

Dacă vorbim doar despre bugetul Ministerului Educației, acesta înregistrează o creștere în valoare absolută, de 241,8 milioane de lei. Precizez că această creștere este înregistrată în condițiile în care bugetul anului 2021 nu mai cuprinde o serie de cheltuieli, precum voucherele de vacanță, plata diferențelor salariale conform Legii nr. 85/2016 sau alocări din fondul de rezervă.

    Ștefan Mușoiu - declarație politică cu titlul Guvernul Cîțu ascunde tăierile bugetare dezastruoase cu perdele de fum;

Domnul Ștefan Mușoiu:

"Guvernul Cîțu ascunde tăierile bugetare dezastruoase cu perdele de fum"

Am asistat, zilele acestea, atât în comisii, dar și în plenul reunit al celor două Camere, de-a dreptul siderați, la tentativele Guvernului Cîțu și ale colegilor senatori și deputați care susțin arcul guvernamental, de a ne păcăli pe față atât pe noi, parlamentarii opoziției, cât și întregul popor român privind ciuntirea finanțării principalelor domenii de activitate și de interes în plină pandemie. Chiar dacă miniștrii și parlamentarii de dreapta își permit să își bată joc pe față de opoziție, nu ar fi așa o mare problemă, având în vedere că nu poți cere nici politețe, nici bunăcuviință și nici echitate de acolo de unde nu sunt! Însă, PNL și USR-PLUS, după ce au pierdut alegerile parlamentare recente, dar au confiscat guvernarea hoțește, acum vin și, cu zâmbetul pe buze, le bagă mâna în buzunare pensionarilor, elevilor, studenților, bugetarilor și investitorilor prin lipsa acordării finanțărilor și a granturilor. Coaliția austerității pur și simplu a tăiat, fără niciun fel de scrupule, investițiile vitale pentru toate domeniile de activitate, efect care va fi resimțit, destul de rapid, de fiecare dintre români, indiferent de vârsta și profesia lor.

Ceea ce uită domnul premier și colegii săi de cabinet este că perdelele de fum sub care încearcă să ascundă austeritatea pe care ne-au pregătit-o tuturor, cu multă migală, și care exceptează doar marea lor camarilă politică, se vor dematerializa accelerat din lipsa banilor.

Nu poți pedala la nesfârșit cu basme prin care vrei să transformi austeritatea în prosperitate, când vii cu alocații bugetare minuscule și care vor scrie încă o pagină de istorie neagră a guvernărilor de dreapta ale României.

Spre exemplu, colegii de la guvernare s-au bătut cu pumnul în piept că alocațiile ar fi crescut în 2021, începând cu luna ianuarie, când s-ar fi acordat a doua tranșă de 20%. În realitate, însă, Guvernul a tăiat din ceea ce li se cuvenea copiilor în acest an. În loc de două tranșe de indexare a alocațiilor, în 2021 au prevăzut în buget o singură tranșă. Au eliminat cu totul tranșa din iulie. La fel de grav este și faptul că această creștere din ianuarie nu este de 20%, ci doar de 16% față de ceea ce era în plată în decembrie 2020.

În ceea ce îi privește pe pensionari, și această categorie a fost păcălită de liberali, și nu o dată, ci de două ori, în semn de răsplată că i-au girat cu voturile lor! Dacă în campania electorală, cei de la PNL dădeau asigurări că pensiile vor crește cu 8% de la 1 ianuarie, acum au tăiat și ceea ce era prevăzut în Legea pensiilor, respectiv indexarea cu rata inflației și cu 50% din creșterea salariului mediu.

Concret, în contextul exploziei prețurilor la energie, medicamente și alimente, înghețarea pensiilor înseamnă, de fapt, scăderea puterii de cumpărare a pensionarilor. Și pentru că bunul-simț le lipsește cu desăvârșire guvernanților noștri, aceștia vor cu insistență ca toți bunicii și părinții noștri să rămână și păcăliți, și fără bani. Cum s-ar putea traduce altfel scuza premierului Cîțu, că majorarea de 8% promisă în campanie era în programul electoral, dar nu și în Programul de guvernare?! Oare cei 7 ani de acasă ai miniștrilor Cabinetului Orban vorbesc în locul lor, când nu respectă nici măcar ceea ce scria în Programul PNL de guvernare, în care se stipula că pensiile vor crește în fiecare an?! Sau poate cei din PNL și USR tratează în avans 1 aprilie și ne servesc o minciună imensă, împachetată sub forma unei noi intoxicări otrăvite, susținând că pensiile sunt mai mari cu 14% față de anul trecut?!

Într-adevăr, creșterea de 14% a fost aplicată, numai că în luna septembrie a lui 2020, strict pentru a masca eliminarea majorării de 40% prevăzută în lege.

Dar tupeul grosolan și demagogia distructivă ale lui Florin Cîțu nu se opresc aici din păcate! Spre deosebire de majoritatea statelor lumii, care au cât de cât grijă de populațiile lor, dislocând sume suplimentare pentru sănătate, având în vedere spectrul pandemiei pe care îl traversăm, PNL, USR-PLUS au socotit că e mai bine să amputeze bugetul Sănătății cu 2,6 miliarde de lei. Au scăzut 2,2 miliarde de lei de la Ministerul Sănătății și 0,4 miliarde de lei la CNAS. Ca să manipuleze și să dezinformeze opinia publică privind acest nou atentat grav la sănătatea românilor, coaliția guvernamentală amestecă Bugetul central al Sănătății cu ceea ce alocă aleșii locali pentru sănătate. Cu alte cuvinte, Cîțu aruncă pisica moartă peste gardul primarilor care și așa primesc fonduri guvernamentale doar dacă au carnete de partid favorabile guvernului!

În acest context halucinant, trebuie să vă mărturisesc că sunt de-a dreptul șocat de faptul că furia miniștrilor îndreptată împotriva românilor nu se oprește aici!

După sănătate, și educația este alt domeniu grav afectat de dezinteresul guvernanților de dreapta!

Dar ca să mai dreagă busuiocul, Florin Cîțu minte printr-o intoxicare. Acesta afirmă că sumele de bani de la Educație sunt mai mari decât anul trecut, numai că omite să precizeze că ponderea în PIB a acestor bani e mai mică decât în 2020 și chiar mai mică decât în toate bugetele din ultimii 30 de ani. Obiectivul era ca bugetul Educației să ajungă la 6% din PIB. Numai că Guvernul Cîțu a alocat doar 2,55% din PIB în condițiile în care sistemul educațional are provocări uriașe în pandemie.

O altă secvență a serialului de groază, regizat de coaliția de dreapta, prin alcătuirea bugetului, având ca actor principal poporul român, vizează capitolul investițiilor. Toate rămân doar pe hârtie, prin dezinteresul și lipsa de preocupare crasă ale guvernanților. Întârzierea adoptării Bugetului amână organizarea licitațiilor pentru derularea tuturor proiectelor trâmbițate de Cabinetul Cîțu undeva spre toamnă, iar pentru cele începute deja nu prea sunt bani, după cum se plâng până și primarii puterii.

Și Planul Național de Reziliență și Redresare capătă și el, pe zi ce trece, valențele cântecului de sirenă, aidoma și noile autostrăzi! Nu același lucru se va întâmpla cu nemulțumirile din ce în ce mai mari și mai numeroase ale populației față de eșecurile strategice ale lui Cîțu! Sunt convins că poporul român va taxa ferm și prompt atât fariseismul dreptei, cât și abuzurile la care suntem condamnați!

    Nicolae Giugea - declarație politică: Privilegiile și inechitățile create de PSD trebuie eliminate!;

Domnul Nicolae Giugea:

"Privilegiile și inechitățile create de PSD trebuie eliminate!"

În urmă cu o săptămână, președintele României a promulgat Legea prin care au fost eliminate indemnizațiile speciale pentru limită de vârstă de care au beneficiat foștii parlamentari. Este adevărat că eliminarea acestui tip de privilegii reprezintă numai un prim pas pe lungul drum al eliminării inechităților și injusteților sociale introduse de PSD până în anul 2019. Alte categorii de privilegii legiferate de socialiști în anii trecuți, pentru diferite categorii de funcționari, diplomați, personal navigant trebuie desființate, iar principiul contributivității, valabil pentru circa 4,9 milioane de seniori, trebuie să devină regula generală în România, atunci când se stabilesc drepturile financiare de pensie.

Nedreptățile și injustețile legiferate de PSD nu se opresc doar la cuantumul uriaș al pensiilor speciale. Românii sunt nemulțumiți, pe bună dreptate, atunci când văd că majoritatea muncește până la împlinirea vârstei de 65 de ani, în vreme ce unele categorii se pensionează la vârste de 42-43 de ani, după numai 20 de ani de vechime în muncă. Apoi, dacă pensia medie de asigurări sociale abia dacă depășește 1.450 de lei, pensionarii cu vârste de patruzeci de ani obțin venituri la nivelul zecilor de mii de lei lunar. Mai mult decât atât, tânărul pensionar de 40 de ani, fiind destul de odihnit, se reangajează pe un salariu consistent tot la stat, uneori pe aceeași poziție din care s-a pensionat, obținând, astfel, venituri de la buget care îi fac invidioși și de directorii marilor companii private din statele dezvoltate.

Actuala majoritate parlamentară, coagulată în jurul PNL, beneficiază de o încredere foarte mare din partea românilor, încredere generată în principal de dorința oamenilor ca această coaliție să îndrepte toate anomaliile legislative adoptate de PSD în anii precedenți. Românii așteaptă rapid eliminarea tuturor privilegiilor, a sporurilor necuvenite pentru unii angajați, a tuturor pensiilor, indemnizațiilor și a altor drepturi financiare necuvenite, acordate doar pentru satisfacția unor clienți politici.

Cred cu putere că actuala coaliție trebuie să se mobilizeze la nivel legislativ și să legifereze rapid pensii bazate numai pe principiul contributivității, ajutoare și prestații sociale numai pentru persoanele vulnerabile, pensionare numai la împlinirea vârstei legale din sistemul de asigurări sociale, sporuri acordate numai pentru condiții specifice de muncă și eliminarea oricăror forme de risipă din bugetul public. Suntem cu toții de acord că nu există bani de la stat, ci bani publici, colectați prin impozite și taxe, iar distribuirea acestora trebuie să se facă numai pe principii de echitate.

    Daniela Oteșanu - declarație politică intitulată PSD va lupta în continuare pentru creșterea alocațiilor copiilor, chiar dacă parlamentarii dreptei le-au tăiat drepturile prevăzute în lege!;

Doamna Daniela Oteșanu:

"PSD va lupta în continuare pentru creșterea alocațiilor copiilor, chiar dacă parlamentarii dreptei le-au tăiat drepturile prevăzute în lege!"

PSD le solicită Guvernului Cîțu și parlamentarilor puterii să lase deoparte orgoliile politice stupide și să susțină interesul copiilor din România prin majorarea alocațiilor. Românii sprijină masiv inițiativa PSD de respectare a dreptului copiilor, după cum o demonstrează reacțiile copleșitoare, pozitive, la campania publică realizată în acest sens.

Peste un milion de accesări ale site-ului psd.ro/alocații au avut loc în primele ore, după anunțul făcut de PSD, care a invitat cetățenii să le scrie parlamentarilor puterii pentru a-i convinge să voteze amendamentul PSD privind creșterea alocațiilor. Asta arată cât de stringentă este această chestiune pentru cea mai mare parte dintre copii, părinții și bunicii interesați de viitorul României.

Chiar dacă este în opoziție și nu are majoritatea în Parlament, PSD face tot ce-i stă în putință pentru accesul copiilor la educație în condiții decente. În acest sens, le comunic colegilor parlamentari care susțin Guvernul austerității naționale și care au votat împotriva amendamentului PSD de majorare a alocațiilor că le vom face cunoscute numele și le vom expune oprobiului public.

În fapt, amendamentul PSD prevedea ca Guvernul să aplice Legea dublării alocațiilor, adoptată de PSD în decembrie 2019 și promulgată de președintele Iohannis în ianuarie 2020, Legea nr. 14/2020. Pe scurt, să-și respecte promisiunile electorale, astfel încât să se majoreze alocațiile de la 214 lei la 300 de lei pentru copiii între 2 și 18 ani și de la 427 de lei la 600 de lei pentru copiii sub 2 ani sau copiii cu dizabilități.

Guvernul Orban și partidele care l-au susținut, USR și UDMR, împreună cu președintele Iohannis, au blocat de patru ori aplicarea acestei legi, prin ordonanțe de amânare, prin eșalonarea dublării, prin contestații la CCR sau prin retrimiterea legii la reexaminare.

Acum, partidele din Coaliția austerității au mințit deja de mai multe ori copiii și părinții cu privire la intrarea în vigoare a acestei legi. Au mințit când au amânat majorarea de la 1 ianuarie 2020 la 1 august 2020, deci nu au respectat promisiunea.

Au mințit din nou când au eșalonat dublarea în 5 tranșe egale semestriale. Au acordat doar două dintre acestea, iar pe 30 decembrie 2020, cu o zi înainte de Revelion, senatorii PNL, USR-PLUS și UDMR, au anulat celelalte 3 tranșe, venind cu o nouă promisiune că vor da restul pe 1 septembrie 2022, la fel cum promiteau că vor da pe 1 august 2020.

Să vă fie rușine că și în 2021 ați votat împotriva accesului copiilor la condiții decente de educație. Ați batjocorit milioane de copii și familiile acestora!

Impactul bugetar implicat de amendamentul PSD privind creșterea alocațiilor era de 3,15 miliarde lei pe anul 2021, ceea ce reprezenta 0,27% din PIB. De aceste creșteri ar fi beneficiat 3,6 milioane de copii, respectiv 3,27 milioane cu vârsta între 2 și 18 ani și 396.000 de copii sub doi ani sau cu dizabilități.

    Silviu-Titus Păunescu - declarație politică: Prin Politica agricolă comună, PAC 2021-2027, se recomandă alocarea de resurse pentru combaterea schimbărilor climatice, iar Guvernul României nu alocă despăgubiri de secetă. Cum este România în acord cu Politica agricolă europeană?;

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Prin Politica agricolă comună, PAC, 2021-2027 se recomandă alocarea de resurse pentru combaterea schimbărilor climatice, iar Guvernul României nu alocă despăgubiri de secetă. Cum este România în acord cu Politica agricolă europeană?"

După haosul pandemiei care a afectat și agricultura, Guvernul îngroapă sectorul agricol, neacordând despăgubiri de secetă. Guvernanții actuali se cred europeni, dar par că nu vor binele românilor și al agriculturii românești. Un guvern responsabil ar trebui să acționeze pentru politici coerente împotriva schimbărilor climatice și pentru sprijinirea sectorului agricol local.

Chiar dacă România deține locul al șaselea în Europa în ceea ce privește suprafața agricolă utilizată, iar potențialul românesc este capabil să alimenteze întreaga Europă cu produse agricole, domeniul agriculturii nu stă pe agenda actualului guvern, ci dimpotrivă interesul lor stă în importuri din alte state.

În urma pandemiei, orice om rațional a înțeles că, atunci când dă de greu, un popor depinde numai de propria capacitate de salvare. România a devenit un stat atât de dezorganizat, încât orice mic pericol ne face previzibili și neputincioși. Nici în domeniul în care am putea fi competitivi nu suntem lăsați să producem. Alianța pentru Unirea Românilor atrage atenția asupra necesității ca agricultura să beneficieze de o suplimentare a bugetului. Sprijinirea fermierilor și a producătorilor agricoli, a micului întreprinzător român, este unul dintre obiectivele noastre în Parlament. Este inadmisibil ca un guvern să abandoneze un sector fragil așa cum a devenit cel agricol în urma efectelor pandemiei.

Agricultorii sunt disperați și neputincioși, întrucât promisiunile de salvare a agriculturii, după efectele secetei de anul trecut, s-au dovedit a fi vorbe în vânt. Plata despăgubirilor pentru secetă au fost respinse la vot de către majoritatea PNL-USR-PLUS - UDMR. Alianța pentru Unirea Românilor a depus amendamente și a votat pentru suplimentarea bugetului pentru agricultură și pentru acordarea de despăgubirilor de secetă. Guvernul actual pare să vrea doar importuri și dependență de economiile altor state europene. Agricultura României va fi afectată atât de criza generată de pandemie, cât și de lipsa de resurse pentru susținerea productivității.

România era cu mult în urma altor țări europene din punctul de vedere al sistemului de irigații, în condițiile în care seceta afectează an de an producția agricolă. Cu toate acestea, guvernul nu face nimic, fiind prea concentrat pe obiective obscure, cu interes pentru economiile străine, și departe de sprijinirea micului întreprinzător român.

Alianța pentru Unirea Românilor atrage atenția guvernului asupra necesității ca agricultura să devină obiectiv național. Strategiile incoerente în ceea ce privește irigațiile, neacordarea de sprijin pentru producțiile afectate de secetă vor duce la condiții din ce în ce mai grele pentru agricultorii români cu efecte directe asupra siguranței naționale de hrană.

Solicităm Guvernului să țină cont de disperarea fermierilor și să acorde despăgubirile de secetă care reprezintă o gură de aer pentru ca domeniul agricol să funcționeze într-un an cu efecte economice drastice.

Politica concentrată pe interesele obscure ale guvernanților trebuie să înceteze până nu este prea târziu. Alianța pentru Unirea Românilor pledează pentru creșterea urgentă a bugetului agriculturii și crearea cadrului legislativ pentru susținerea producție agricole, a fermelor de legume și fructe, și crearea unor centre de depozitare și valorificare a producției cu sprijinul statului. Peste câteva luni, Guvernul Cîțu care declară că nu are resurse pentru despăgubiri de secetă, va constata pierderile din sectorul agricol, și ca de obicei, va vedea că nu prin tăieri din bugetul agriculturii și a altor sectoare importante se face dezvoltarea țării.

Politica agricolă comună, PAC, s-a adaptat la nevoile în schimbare ale cetățenilor europeni și la provocările mondiale. Guvernul României se declară european, însă nu ține cont de nevoile agricultorilor săi și nu îi sprijină pentru a supraviețui în momentele critice și pentru a se adapta la provocările vremurilor.

Comisia Europeană anunța un buget semnificativ pentru agricultură pentru perioada 2021-2027, o treime din bugetul total al UE. Potrivit Politicii agricole comune, fermierii au un rol-cheie în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice. Tendințele agricole în statele europene sunt ca fermierii să primească sprijin suplimentar pentru combaterea schimbărilor climate. Cum este Guvernul României european, dacă nu ține cont de aceste obiective europene și își abandonează agricultorii locali an de an în hazardul secetei și al altor calamități?

    Gheorghe Șoldan - declarație politică cu titlul Bugetul austerității naționale - județul Suceava este abandonat de Guvernul Cîțu;

Domnul Gheorghe Șoldan:

"Bugetul austerității naționale - județul Suceava este abandonat de Guvernul Cîțu"

Săptămâna trecută, liderul PNL, Ludovic Orban, susținea următoarele: "Am luat decizia, în unanimitate, de a susține bugetul în forma adoptată de Guvern."

Ce a vrut să ne spună șeful liberalilor prin această declarație? Că prin bugetul propus, coaliția de guvernare consfințește austeritatea. Cu alte cuvinte, i-a obligat pe propriii colegi să susțină ingineria contabilicească a lui Cîțu, un buget care împarte România între bogați și săraci, un buget care pierde din vedere partea socială a României.

Alături de colegii din PSD, am depus 3000 de amendamente la Proiectul Legii bugetului de stat și ne-am gândit la fiecare comunitate în parte, să oferim siguranța unui trai mai bun, în această perioadă în care locurile de muncă sunt tot mai nesigure, iar criza economică bate puternic la porțile României.

Astăzi, Guvernul se uită într-o direcție total greșită și încearcă să ne convingă că, prin tăieri și austeritate, va reuși să salveze economia României, economie care astăzi este doar un pacient aflat la terapie intensivă, în timp ce salariatul român se uită neputincios la haosul cu care este guvernată România de către această coaliție.

Fără amendamentele PSD, acest buget este incomplet și îi lipsește aplecarea spre om. Într-un an în care ar fi fost obligatoriu să avem un buget al solidarității, un buget de sprijin al economiei românești, al antreprenorilor, al turismului, Guvernul de dreapta este aplecat doar spre tăieri și reduceri. Se pare că cititul, despre care vorbește prim-ministrul, zăpăcește. Bugetul României, în loc să inducă o stare de echilibru economic și social, va produce efecte de instabilitate politică.

Vă dau ca exemplu județul Suceava, guvernat de liberali, care a trecut prin cea mai puternică criză sanitară și care astăzi este abandonat de Guvernul Cîțu. Amendamentele depuse de echipa de parlamentari ai PSD Suceava, care vizează investiții în infrastructură, sănătate și educație, au fost respinse pe bandă rulantă. Aceste amendamente nu sunt despre PNL sau despre PSD, ci despre oamenii din Suceava, care așteaptă să aibă drumuri deschise spre București. Vă dau câteva exemple dintre amendamentele depuse, pe care coaliția de guvernare le-a respins:

  • Realizarea centurilor ocolitoare pentru Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei;
  • Centura Fălticeni - cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, fezabilitate;
  • Spitalul din Fălticeni - dotarea cu echipamente și asigurarea de bunuri necesare pentru tratarea pacienților;
  • Localitatea Grămești, județul Suceava - cofinanțarea Proiectului european de înființare a sistemului de alimentare cu apă și a sistemului de canalizare în comună și stație de epurare, precum și dotarea căminului cultural;
  • Comuna Iaslovăț, județul Suceava - sprijin pentru cofinanțarea Proiectului european de înființare a sistemului de canalizare și a stației de epurare în localitate;
  • Extinderea rețelei de apă și canalizare în satele Căsoi, Teșna și în zona haltei CFR din satul Poiana Stampei, comuna Poiana Stampei, județul Suceava;
  • Înființarea rețelei de canalizare în orașul Cajvana, județul Suceava;
  • Susținerea sistemului educațional și a elevilor din județul Suceava, pentru a participa la cursuri, prin Programul "Școala după Școală";
  • Susținere pentru școlile din județul Suceava, în actualul context epidemiologic - racordarea la apă curentă și la canalizare.

Aceste obiective sunt priorități pentru suceveni.

Prin respingerea amendamentelor PSD, Guvernul garantează subdezvoltarea.

În fața unui astfel de mod de a guverna țara, nu ne rămâne decât să ne rugăm la Dumnezeu să ne păzească de lucruri mai rele.

Coaliția de guvernare le spune sucevenilor: "Căutați salvare peste hotare!"

    Ilie Toma - declarație politică despre Strategia coaliției de guvernare PNL-USR-UDMR, de falimentare a Sistemului Energetic Național;

Domnul Ilie Toma:

"Strategia coaliției de guvernare PNL-USR-UDMR, de falimentare a Sistemului Energetic Național"

Conflictele din Valea Jiului rezolvate temporar, prin promisiuni în tranșe și câștig de timp pentru nu știm ce, de către Guvernul PNL-USR-UDMR sunt dovezi clare ale faptului că, în afara interesului de falimentare a mineritului și a sistemului energetic național, nu se dorește nimic altceva din partea acestui Guvern.

În loc să încercați să salvați tot ceea ce înseamnă minerit în Valea Jiului și producția de energie electrică pe bază de cărbune, de la Termocentralele Mintia și Paroșeni, preferați să tergiversați găsirea de soluții concrete, soluții care v-au fost prezentate de reprezentanți ai PSD!

Termocentralele care produc energie electrică pe bază de cărbune sunt cele care salvează Sistemul Energetic Național în vârf de sarcină și în vârf de iarnă, când se înregistrează condiții extreme ale vremii, și doar cu ajutorul acestora putem preîntâmpina evenimente nedorite de exemplul celor din Texas care din cauza frigului extrem au rămas fără energie electrică.

România trebuie să rămână independentă energetic. Este păcat și inadmisibil să oprim producția de cărbune și să închidem capacități de producție.

Un alt aspect foarte important și dureros este situația oamenilor, mineri și energeticieni, afectate fiind și familiile acestora. Pe lângă faptul că muncesc în condiții foarte grele, deseori inumane, drepturile salariale le sunt ignorate. Neplata la timp a salariilor, a ajutorului de încălzire, a tichetelor de masă, nu face cinste nimănui. Numirile în funcții politice ar trebui să țină cont de competența managerială și capacitatea de a administra o companie. Nu este admisibil ca oamenii să nu primească la timp drepturile salariale și copiii acestor familii să sufere de foame.

Veniți mereu cu soluții temporare, cu amânări și promisiuni. Nu așa se salvează mineritul din Valea Jiului, Termocentrala Paroșeni, Termocentrala Mintia și locurile de muncă ale locuitorilor județului Hunedoara. Și, din păcate, nu e singurul județ cu probleme de acest fel.

Strategia PSD de salvare a Termocentralei Mintia v-a fost prezentată de către președintele Consiliului Județean Hunedoara, domnul Laurențiu Nistor. Aveți soluții concrete pe masa dumneavoastră, pe care nu le acceptați, pentru că nu vă convine cerneala cu care sunt scrie? Culoarea politică este mai presus de orice?

Da, Complexul Energetic Hunedoara are datorii, datorii către statul român pentru certificatele de dioxid de carbon, în cea mai mare parte, datorii prin care statul român este părtaș la falimentul energetic, din cauza speculei prețului format la bursă. Unde sunt subvențiile statului? De ce nu se aplică O.U.G. nr. 60/2019? De ce numiți administratori cu un salariu care, plătit pentru o lună, ar acoperi o parte semnificativă din salariile restante ale minerilor?

Vreți falimentarea CEH și închiderea minelor, pentru că România nu mai este capabilă să producă propria energie electrică? Sau măsurile liberale de guvernare urmăresc alte interese decât pe cele ale românilor?

Românii nu mai sunt capabili să extragă resursele pământului pentru ca România să le exploateze în interesul propriu? Da, avem nevoie și de energie verde. Dar nu putem ignora schimbările climei la nivel global. Transformăm și România într-un Texas?

Ne vindem și pielea de pe noi, nu doar resursele, așa dependenți de alții vreți să ajungem!

În interesul cui guvernați? În interesul cui falimentați Sistemul Energetic Național?

Dacă vă place la guvernare, guvernați pentru România, o Românie independentă energetic, o Românie independentă economic, nu îngenuncheată și falimentată!

    Vasilică Toma - declarație politică: Parlamentul României, încotro?;

Domnul Vasilică Toma:

"Parlamentul României, încotro?"

A fost o vreme în care Parlamentul României constituia locul celor mai ample, serioase, responsabile și consistente dezbateri, de altfel, un spațiu de firesc, care reunește prin reprezentanții săi întreg poporul, Forul cu cea mai mare reprezentativitate și putere pentru orice democrație și stat de drept cu rădăcini solide.

A fost o vreme în care fiecare reprezentant al acestei instituții cheie avea conștiința că nu se află aici exclusiv pentru sine sau pentru un partid, ci pentru toți cetățenii care și-au exercitat dreptul fundamental de a-i alege pe aceia prin care vocea lor să se facă auzite, interesele să le fie apărate, iar nevoile satisfăcute.

Personal, sunt parlamentar la al doilea mandat și, din primul moment în care cetățenii județului Iași mi-au acordat onoarea încrederii lor, am considerat că rolul meu nu reprezintă o funcție, ci o misiune la care m-am angajat și la care continui să fiu angajat pe deplin.

Ceea ce se întâmplă în acest moment în Parlamentul României, este departe de a fi ceea ce sunt și trebuie să fie atributul acestei instituții și rolul pe care cu toții trebuie să îl îndeplinim.

Iar ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile, cu ocazia dezbaterilor Bugetului de stat pentru anul 2021, excede orice limită și orice imaginație. Este ca un vis urât al grotescului ridicat la rang de pretenții de oameni de stat. Este depășirea oricărui prag de decență și de asumare a atribuțiilor noastre, ale tuturor. Observ cum cei care dețin majoritatea parlamentară consideră că Parlamentul României trebuie să fie o instituție doar de formă, aflată la cheremul puterii, menit să îi facă pe plac oricum și oricând, să pună interesele de putere politice mai presus de orice nevoie și interes ale cetățenilor români.

Observ cum cei care dețin o majoritate falsă, creată prin alianțe de conjunctură bazate pe calcule personale și de grup și care au nesocotit voința manifestată prin vot a românilor, consideră că Parlamentul României trebuie să devină o instituție aflată sub o dictatură cu aparență de democrație.

Observ cum dezbaterile s-au transformat în formalități, prin forțarea și nesocotirea statutului Parlamentului conferit de Constituție, unica autoritate legiuitoare a țării.

Observ cum calitatea scăzută a actului de guvernare, manifestată printr-o aroganță fără limită cum numai incompetența ți-o poate da, dorește să-și reverse morbul și asupra Parlamentului și, prin urmare, asupra tuturor românilor.

Stimați colegi, indiferent de partidul ai căror membri sunteți,

Vă aflați aici prin voința românilor și pentru ei.

Vă aflați aici să îi reprezentați pe români, nu pe altcineva!

Vă aflați aici nu ca o formă de privilegiu, ci ca una dintre cele mai înalte forme de responsabilitate și asumare.

Haideți, vă rog, să ne purtăm ca atare!

Haideți să fim conștienți de adevăratele noastre atribuții și să ne regăsim scopul real pentru care suntem parlamentarii României!

Vă îndemn să regăsim calitatea actului parlamentar și să contribuim cu toții, dovedit, la responsabilitățile și obligațiile pe care le avem față de români.

Vă îndemn să oferim calitatea necesară actului parlamentar și să redăm Parlamentului și, prin el, tuturor românilor, spațiul veritabil și absolut necesar de dezbatere, unul care să fie strict constructiv pentru români și România, nu pentru diverse sigle de partid și diverse interese.

Și, poate așa, vom transforma scuzele și justificările în soluții naționale care nu au nimic de-a face cu hotărârile unei puteri care se vrea discreționară, atotputernică și acaparatoare, anulând voința și vocea tuturor cetățenilor acestei țări.

    Valentin-Ilie Făgărășian - declarație politică cu tema Birocrația sufocă România în plină pandemie;

Domnul Valentin-Ilie Făgărășian:

"Birocrația sufocă România în plină pandemie"

Ani de zile, de la microfonul Parlamentului s-au tot rostit cuvinte frumoase și încurajatoare, despre cum politicienii se vor lupta cu balaurul birocratic care a pus stăpânire pe administrația publică românească. Cu toate acestea, birocrația taie elanul oricărui om onest, care vrea să respecte legea și care își dorește să își construiască viitorul în țara lui. Fiecare experiență cu instituțiile statului român este descurajantă și revoltătoare. Și acum umblă printre oameni glume acide care spun că, în România, singurul progres în debirocratizare este acela prin care s-a reușit ca formularul electronic să se depună la ghișeul numărul patru de la etajul doi.

Din păcate, birocrația excesivă ne-a arătat fața ei cea mai urâtă tocmai în contextul pandemiei, atunci când aveam nevoie de instituții eficiente și de funcționari capabili să se adapteze imediat situației critice. Birocrație nu înseamnă numai reguli absurde, nu înseamnă numai o aplicare distorsionată a normelor, ci, uneori, chiar rea-voință.

Criza sanitară ne-a generat tuturor probleme legate de mobilitate, prin restrângerea exercitării temporare a unor drepturi. Astăzi, în cea mai mare parte din țară nu mai întâmpinăm asemenea restricții. Cu toate acestea, cei peste 4 milioane de români care își câștigă existența muncind în afara frontierelor țării continuă să treacă prin situații deosebit de dificile, nu din cauza justeții unor măsuri, ci din cauza aplicării acestora de către instituțiile statului român.

Pentru a putea respecta o normă, cetățeanul trebuie să o cunoască din timp. Norma trebuie să fie clară și predictibilă. Chiar dacă acest lucru pare banal, în România regulile par să fie cunoscute doar de cei care urmăresc respectarea lor. Vă dau un exemplu extrem de dureros, care, din păcate, afectează zilnic mii de români care călătoresc în diaspora, către locurile lor de muncă sau către familii.

Chiar dacă aceștia se informează din timp de la autoritățile române despre condițiile de călătorie, despre ce documente au nevoie la îmbarcarea în avion, se pregătesc, fac teste, aduc adeverințe, atunci când se prezintă la scara aeronavei încep surprizele - află că testul făcut nu e cel potrivit, că adeverința nu e cea necesară sau că, peste noapte, regulile s-au schimbat și nu mai au dreptul să călătorească, potrivit noilor condiții. Nu contează că femeile și copiii rămân abandonați prin aeroporturile din toată lumea fără mâncare, fără apă sau bani, nu contează că unii români pot avea probleme de sănătate care nu suportă întârziere, nu contează că românii pierd contravaloarea biletului de avion sau își pot pierde locul de muncă, ci contează ca birocrația să se perpetueze.

Cred cu putere că asemenea situații trebuie să înceteze de îndată, dacă într-adevăr ne dorim ca românii să aibă încredere în autoritățile statului român!

    Glad-Aurel Varga - declarație politică intitulată «Politica altfel», nu doar o lozincă!;

Domnul Glad-Aurel Varga:

"«Politica altfel», nu doar o lozincă!"

Bugetul de stat pe anul 2021, un nou an marcat de dificultățile generate de pandemia actuală, care, evident, și-a pus amprenta asupra structurii acestuia și asupra destinației sumelor disponibile, este primul buget, după mulți ani, care a fost gândit în funcție de situația reală la acest moment și care urmărește un plan de venituri și cheltuieli, care să se încadreze în ținta de deficit asumată. Este un buget construit pe investiții și pe absorbție de fonduri europene, cu abordare multianuală, cu perspectivă.

Subiectul declarației mele politice de astăzi nu constă însă în analiza de fond a bugetului. Am participat zilele trecute la dezbaterile pe buget în câteva comisii de specialitate și am fost dezamăgit de nivelul scăzut al discuțiilor, de lipsa de argumente a colegilor parlamentari din opoziție, de parodia intervențiilor pe o temă atât de importantă, cum este bugetul.

Stimați colegi, ați venit cu mii de amendamente populiste, fără fundamentare, fără surse de finanțare pentru ele, doar pentru a da bine în fața electoratului dumneavoastră. Și nu a fost suficient. V-ați comportat pe parcursul ședințelor ca niște personaje caragielești, cu remarci de prost gust asupra colegilor din comisie, cu dispreț față de tot ceea ce înseamnă unica autoritate legiuitoare a României.

Vă reamintesc că toate ședințele comisiilor de specialitate sunt transmise în direct în spiritul transparenței, care trebuie să caracterizeze o democrație, că oamenii au văzut spectacolul grotesc al așa-ziselor dezbateri, cu aleși care vorbesc mult și tare, animați de orgolii de partid, cu dispute inutile pe formă, și nu pe fond.

Avem în față patru ani de sesiuni parlamentare. Am în față colegi parlamentari cu două, trei sau mai multe mandate la activ, dar și o mulțime de parlamentari la primul mandat.

Haideți să le arătăm celor care ne-au ales că putem face politică și altfel, că mandat după mandat, există un progres în nivelul dezbaterilor din Parlament, că suntem capabili să trecem bariera semidoctismului, măcar printr-un comportament civilizat și decență în exprimare!

    Varujan Pambuccian - declarație politică cu referire la conflictul din Karabakh și violențele din Sumgait;

Domnul Varujan Pambuccian:

În ziua de 27 februarie 1988, în orașul Sumgait din Azerbaidjan, grupuri de azeri au atacat populația armeană din oraș, ucigând și jefuind locuințele acestora fără ca miliția să intervină. În ziua următoare, un mic contingent al Ministerului de Interne a încercat să pună capăt, fără succes, violențelor. În zilele următoare a fost decretată Legea marțială, iar pe străzile orașului au apărut forțe armate care au impus ordinea. Bilanțul făcut de Procurorul General al U.R.S.S. vorbește despre 26 de armeni și 6 azeri care și-au pierdut viața în acel conflict.

Cauza imediată a conflictului o reprezintă începuturile mișcării de autodeterminare a Karabakh-ului. Spre deosebire de genocidul împotriva armenilor din 1915-1920 din Imperiul Otoman, ceea ce s-a întâmplat la Sumgait și în toți anii care au urmat până în prezent în Karabakh își are rădăcinile în sistemul care a distrus și viețile, și destinele românilor din spațiul românesc ocupat de Uniunea Sovietică. Este vorba despre trasarea granițelor interne ale U.R.S.S., fără a ține cont de structura etnică și de negarea ideii de etnicitate și religie venite din doctrina politică a Uniunii, doctrină internaționalistă, care consideră noțiunile de etnie și religie ca fiind caduce. Negarea lor a dus la drame în toate sistemele totalitare, indiferent de natura mono-naționalistă sau internaționalistă a doctrinelor împărtășite de aceste regimuri.

Conflictul din Karabakh și violențe ca cele din Sumgait nu pot fi rezolvate trecându-le cu vederea. Ele nu fac decât să perpetueze, generație după generație, o ură irațională între popoare și religii, fără a ține cont că popoarele sunt compuse din oameni care, într-o situație normală, ar putea coexista fără probleme. De aceea, amintirea acestui moment de o violență extremă nu se poate rezolva de la sine și, odată ajunse într-o fază violentă, nu pot fi rezolvate doar prin efortul părților implicate. De aceea, înființarea Grupului OSCE Minsk este un răspuns potrivit, cu condiția ca el să producă rezultate.

România a înțeles că etnicitatea și coexistența religiilor reprezintă un element de progres, și nu un generator de conflict. A făcut acest lucru în documentul care a fundamentat construcția României Mari, Proclamația de la Alba Iulia. De câte ori o guvernare vremelnică s-a abătut de la el, națiunea română a avut de pierdut.

URSS a construit un lagăr comun pentru popoarele care l-au compus, atribuind arbitrar teritorii uneia sau alteia dintre "republicile" care l-au compus și a eșuat generând conflicte care riscă să se perpetueze fără vreun orizont limpede, conflicte care distrug oameni din toate taberele deopotrivă, conflicte de care profită puterile din regiune - în cazul nostru Turcia și Rusia - înclinând balanța când de o parte când de alta și alimentând conflictul așa cum am văzut de curând în înarmarea armatei azere cu drone de atac venite pe filiera turcă.

De aceea, considerăm că accelerarea procesului de mediere a grupului de la Minsk este cel mai important lucru care trebuie făcut acum. Zona Europei de Est, aflată la granița Orientului Apropiat, este critică pentru stabilitatea Europei însăși și, dacă nu din motive umanitare, măcar din motive practice ea trebuie să ajungă la o stabilitate trainică.

Deplângând violențele de acum 33 de ani din Sumgait, cu gândul la cei care au murit atunci și la familiile lor, fac apel la țările membre ale Grupului OSCE Minsk pentru a aborda cu toată responsabilitatea un conflict care a mocnit în toată perioada comunistă, a izbucnit în 1988 și pare a nu se încheia.

    Vasile Cîtea - declarație politică intitulată Bugetul falimentului național a fost votat ca bugetul rușinii naționale!;

Domnul Vasile Cîtea:

"Bugetul falimentului național a fost votat ca bugetul rușinii naționale!"

Dragi români, acum două săptămâni criticam Proiectul Legii bugetului, prezentat de coaliția de guvernare ca fiind un buget al falimentului național, prezentând cifre în acest sens. Am sperat, totuși, că exercițiul democratic al amendamentelor parlamentare să mai repare din inechitățile ridicate la rang de lege de actuala coaliție. Din păcate, în pofida faptului că parlamentarii social-democrați au muncit în comisiile de specialitate, depunând amendamente capitale pentru populația României, mașina de vot condusă de PNL a transformat proiectul unui buget falimentar într-un buget al rușinii naționale, în care atât tinerii, cât și pensionarii, profesorii, lumea medicală, funcționarii publici, dar și sectoare importante din mediul privat au fost condamnați, cu toții, la sărăcie, prin lipsa mijloacelor de existență și umilință socială.

PNL consideră faptul că a respinge amendamentele PSD reprezintă un gest responsabil, deși posibilitatea de a depune și a îmbunătăți un text de lege prin amendamente face parte din principiile constituționale al principiului echilibrului puterilor statului.

Este un gest responsabil respingerea amendamentului privind bazinul olimpic? Sau respingerea amendamentului privind un stadion modern la Iași? Sau respingerea amendamentului privind o nouă sală polivalentă la Iași? Sau respingerea amendamentului privind varianta ocolitoare a Iașiului, care ar decongestiona traficul în municipiul Iași?

Sau poate este considerat un gest responsabil, refuzul dublării alocațiilor de stat pentru copii?

Nu, dragi români, dragi ieșeni, este o rușine națională faptul că domnul președinte, care își completează veniturile cu metri cubi de tablă, mai are curajul să proclame ca gesturi responsabile voturile colegilor Domniei Sale, care aduc din nou în istoria României austeritatea, falimentul și umilirea tuturor românilor !

    Vetuța Stănescu - declarație politică: Guvernul României răspunde problemelor minerilor din Valea Jiului;

Doamna Vetuța Stănescu:

"Guvernul României răspunde problemelor minerilor din Valea Jiului"

Minerii din Valea Jiului, care acum aproape două săptămâni au recurs la proteste prelungite, își vor primi drepturile lor salariale și doresc pe această cale să îmi exprim întreaga solidaritate cu aceștia și cu familiile lor.

Orice om care muncește legal și cu seriozitate trebuie să primească salariul pentru activitatea desfășurată și, cu atât mai mult, aceia dintre noi care își riscă viața zi de zi, care se expun unor pericole imense de fiecare dată când merg la lucru, la zeci sau sute de metri adâncime.

Vreau să-i asigur pe minerii din Valea Jiului că suntem alături de ei, cunoaștem foarte bine problemele cu care se confruntă și împreună cu întreg Guvernul României ne străduim să găsim cele mai bune și mai rapide soluții pentru Complexul Energetic Hunedoara, iar lucrătorii minieri să nu mai sufere din pricina întârzierii plății drepturilor salariale.

Discuțiile avute săptămânile trecute cu ministrul energiei, cu ministrul finanțelor și cu prim-ministrul României, domnul Florin Câțu, dovedește încă o dată preocuparea Executivului pentru rezolvarea problemelor ridicate de mineri, pentru ca astfel de evenimente nedorite să nu se mai întâmple.

Vreau să vă readuc în atenție faptul că, în urmă cu aproape un an și jumătate, în noiembrie 2019, Guvernul PNL, condus la acea vreme de domnul Ludovic Orban, a reușit să detensioneze o situație similară, când minerii de la Paroșeni protestau de 11 zile blocați în subteran, ignorați complet de Guvernul PSD, solicitând un act normativ care să le asigure venituri decente la ieșirea din sistem. Prima ordonanță emisă de Guvernul Orban după învestirea acestuia a fost pentru minerii din Valea Jiului și pentru veniturile în completare ale acestora.

Îi asigur pe minerii din Valea Jiului de întreaga noastră preocupare și bună-credință în ceea ce privește situația lor. Guvernul a adoptat deja Ordonanța de urgență pentru modificarea Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale pentru a putea include și companiile aflate în insolvență, cum este acum cazul Complexului Energetic Hunedoara, fapt ce a permis plata integrală a salariilor minerilor.

Dincolo de măsurile pe termen scurt, Guvernul lucrează la un program pe termen lung pentru Complexul Energetic Hunedoara, astfel încât activitatea extractivă să poată continua în Valea Jiului pe principii economice sănătoase.

    Mihai Weber - declarație politică: Județul Gorj este, din nou, uitat de guvernanți!.

Domnul Mihai Weber:

"Județul Gorj este, din nou, uitat de guvernanți!"

Săptămâna trecută, ministrul transporturilor, domnul Drulă de la USR PLUS, declara cu nonșalanță că investițiile în infrastructura rutieră a județului Gorj nu sunt o prioritate, făcând o referire directă la proiectul meu de suflet, Drumul expres Craiova - Târgu-Jiu.

Consider că este o declarație nu doar iresponsabilă din partea ministrului unei coaliții care a promis construirea a 1.000 de kilometri de autostradă și drum expres, dar care dovedește, totodată, lipsa de ancorare în realitate a domnului Drulă, pentru că o persoană competentă, îndreptățită nu doar politic să ocupe o funcție de o asemenea însemnătate în stat, nu ar fi putut afirma că Drumul expres Craiova - Târgu-Jiu nu reprezintă o prioritate.

Poate ar trebui să vă reamintesc că județul Gorj stă pe un butoi cu pulbere, din cauza intenției actualului Guvern de a desființa mineritul, iar drumurile rapide, pentru județul nostru, sunt singura șansă de a atrage noi investitori, dar și de a revitaliza industria turismului. O infrastructură modernă nu e un moft, ci o necesitate!

Iată de ce vă solicit, domnilor parlamentari reprezentanți ai partidelor aflate la guvernare, să le transmiteți gorjenilor dacă aceasta este poziția oficială a coaliției aflate la guvernare sau este doar părerea personală a proaspătului ministru Drulă!

Poate ar trebui, în acest context, să vă reamintesc ce ați promis în campania electorală, și anume, că acest drum expres va fi o prioritate. Nu m-ar mira schimbarea de discurs, fiindcă nu este singurul domeniu în care în campanie ați promis că veți face, pentru ca acum să vă răzgândiți. Da, mă refer la acea campanie electorală în care erați "generoși", măreați pensii și salarii, dublați alocații, acestea fiind alte promisiuni pe care acum, alături de multe altele, refuzați să le mai onorați!

Mai mult, o să îi rog și pe ceilalți colegi parlamentari din Gorj, care nu sunt de la PSD, să le explice gorjenilor cum se face că Drumul expres Craiova - Târgu-Jiu, laolaltă cu alte proiecte promise în campanie, este acum amânat și considerat mai puțin important decât proiectele de infrastructură din alte județe al României.

Vă rog, stimați colegi parlamentari, să discutați cu reprezentanții aflați în Executiv ai partidelor dumneavoastră și să le reamintiți că sunt acolo pentru a respecta, în primul rând, promisiunile făcute de partidele dumneavoastră românilor și, în al doilea rând, pentru a le oferi românilor o viață prosperă!

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 93 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

După o scurtă pauză

     

În continuare, ședința a fost condusă de domnul deputat Laurențiu-Dan Leoreanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de doamna deputat Oana Murariu și de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, secretari ai Camerei Deputaților.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Sărut mâna!

Bună dimineața!

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaților și vă informez că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 138.

Potrivit art. 93 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședința Camerei Deputaților din ziua de miercuri, 3 martie 2021; programul de lucru pentru perioada 1 - 6 martie 2021; lista rapoartelor depuse în perioada 22 februarie - 2 martie 2021 de comisiile permanente sesizate în fond.

Vă reamintesc și programul de lucru pentru astăzi: 10.00-11.30 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; 11.30-12.00 - pauză; începând cu ora 12.00 - vot final; după încheierea sesiunii de vot final, ședința Biroului permanent al Camerei Deputaților și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi?

Liderii grupurilor parlamentare, vă rog să vă pronunțați.

Liderul grupului parlamentar al UDMR, vă rog.

 
Proiectul de Lege pentru transparentizarea informațiilor de interes public și ușurarea accesului cetățenilor prin modificarea și completarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public (PL-x 529/2020) (retrimis comisiei).  

Domnul Csoma Botond:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am avut o discuție cu ceilalți lideri ai grupurilor parlamentare și am agreat ca PL-x 529/2020 (Proiectul de Lege pentru transparentizarea informațiilor de interes public și ușurarea accesului cetățenilor prin modificarea și completarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public), aflat la punctul 15 al ordinii de zi, să fie retrimis comisiei pentru două săptămâni.

Voci din sală:

Ce punct?

   

Domnul Csoma Botond:

PL-x 529/2020, punctul 15, marginal 15.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Pentru două săptămâni, da?

 
   

Domnul Csoma Botond:

Da.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Aveți acceptul unanim al liderilor grupurilor parlamentare?

Da? PNL, PSD... da?

(Domnul deputat Gabriel Andronache solicită să ia cuvântul.)

Imediat, să încheiem cu aceasta...

Deci PL-x 529/2020 se retrimite comisiei pentru două săptămâni. Corect? Bine.

Aceasta a fost în ordinea de zi, punctul 15. Corect?

Liderul Grupului PNL, domnul deputat Gabriel Andronache.

Vă rog.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Tot prin consensul liderilor, vă rugăm să luați act și să informați plenul Camerei Deputaților cu privire la completarea ordinii de zi - bineînțeles, în ordinea în care sunt acum înscrise aceste proiecte, deci se completează practic, se adaugă la ordinea de zi existentă - PL-x 7/2021 - Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranță a deșeurilor radioactive și a combustibilului nuclear uzat.

Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Ați discutat cu liderilor grupurilor și despre poziția pe ordinea de zi?

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Da, aceasta este înțelegerea.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Deci, pe ce poziție?

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

V-am spus, pe ultima poziție a ordinii de zi.

 
Aprobarea completării ordinii de zi.  

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

A, ultima poziție... în continuarea ordinii de zi, da?

Vă mulțumesc frumos.

Vă informez, stimați colegi, că PL-x 7/2021 completează ordinea de zi pe care o aveți deja adusă la cunoștință. Deci, va deveni punctul 36, pentru că punctul 15 a fost retrimis comisiei.

Dacă mai sunt alte observații privind ordinea de zi sau informări ale liderilor grupurilor parlamentare, pe care doriți să le transmiteți în plen?

Dacă nu, intrăm în ordinea de zi.

Începem dezbaterea inițiativelor legislative.

Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților PHCD (25/2021) (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 25/2021.

Sunt obiecții sau comentarii de ordin general? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecții la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 211/2020, PL-x 82/2021, nu are raportul comun. Așteptăm, iar pe parcurs, dacă va veni raportul, va intra în dezbatere, așa încât abordăm următorul punct.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2020 pentru stabilirea unor măsuri suplimentare în domeniul protecției sociale, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 (PL-x 325/2020) (rămas pentru votul final).  

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2020 pentru stabilirea unor măsuri suplimentare în domeniul protecției sociale, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2; PL-x 325/2020.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.

Nu.

Dăm cuvântul raportorului.

Comisia pentru muncă și protecție socială, prezentarea raportului, vă rog.

   

Doamna Oana-Silvia Țoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În temeiul art. 94 și art. 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 325/2020 din 3 iunie 2020, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2020 pentru stabilirea unor măsuri suplimentare în domeniul protecției sociale, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență care prevede stabilirea unor măsuri suplimentare de protecție socială, în contextul situației epidemiologice, constând în continuarea acordării, pe toată perioada stării de urgență, a concediului și a indemnizației lunare pentru persoanele beneficiare ale concediului pentru îngrijirea copilului cu dizabilități până la împlinirea vârstei de 7 ani.

Totodată, este vizată acordarea, pe toată perioada stării de urgență, a concediului de acomodare și a indemnizației lunare prevăzute la art. 50 din Legea nr. 273/2004.

De asemenea, se urmărește reglementarea menținerii, în perioada de izolare preventivă, la locul de muncă sau în zone special dedicate în care nu au acces persoane din exterior, pentru o perioadă de 14 zile, urmată ciclic de o perioadă de izolare preventivă la domiciliu, a drepturilor salariale la nivelul avut în luna anterioară decretării stării de urgență.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

La întocmirea raportului, Comisia a avut în vedere: avizele favorabile al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, precum și avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați.

La lucrările comisiei și-au înregistrat prezența deputații conform listei de prezență. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Nu sunt amendamente.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind instituirea zilei de 4 mai ca Ziua națională a medierii și mediatorilor (PL-x 448/2020) (rămas pentru votul final).  

4. Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 4 mai ca Ziua națională a medierii și mediatorilor; PL-x 448/2020.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu.

Reprezentantul comisiei sesizate în fond?

Comisia juridică de disciplină și imunități, raportul suplimentar, vă rog.

   

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

PL-x 448/2020

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 4 mai ca Ziua națională a medierii și mediatorilor.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul de lege.

Guvernul a transmis punct de vedere, în sensul că Parlamentul va decide asupra oportunității adoptării acestei inițiative legislative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 4 mai ca Ziua națională a medierii și mediatorilor. În vederea marcării acestei zile, se prevede posibilitatea organizării de către autoritățile publice centrale și locale, de către persoane fizice sau juridice, precum și de către societatea civilă, de manifestări sau acțiuni cu caracter social sau științific, cu scopul informării și conștientizării cu privire la existența medierii și mediatorilor.

În urma examinării inițiativei legislative și a documentelor anexate, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind declararea zilei de 15 mai ca Ziua pictorului național Nicolae Grigorescu, cu amendamentele admise cuprinse în Anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În ședința din data de 24 noiembrie 2020, plenul Camerei Deputaților a hotărât să retrimită Proiectul de Lege spre reexaminare și întocmire a unui nou raport suplimentar. Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, menținerea raportului de adoptare a Proiectului de Lege, cu amendamentele admise cuprinse în Anexa la raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă vreți să faceți și propunerea pentru timpul...

Mă ascultați?

Dacă vreți să faceți și propunerea pentru timpul afectat dezbaterii Proiectului de Lege, având 6 amendamente admise la acest proiect?

Vă rog.

 
   

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Da, domnule președinte, voi propune 3 minute.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc.

Vă rog să vă pregătiți cartelele, pentru a ne pronunța prin vot.

Dacă ați introdus cartelele în consolă, atunci...

Vot, vă rog.

 
   

133 deputați prezenți, 128 de voturi pentru, 4 voturi contra, un deputat nu votează. Timpul aprobat pentru dezbaterea proiectului de lege este de 3 minute.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog.

Domnul deputat Iulian Bulai, Grupul USR.

 
   

Domnul Iulian Bulai:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Această lege este un fiasco de sus până jos. Este un dezastru, și o să vă spun de ce: este o formă fără fond. Nu ajută cu nimic, pe nimeni! Mediatorii din România nu au nevoie de o lege să-și facă meseria mai bine decât și-o fac acum. Nu schimbă cu nimic calitatea actului lor profesional.

De ce trebuie urgență pentru o asemenea lege și de ce să nu o dezbatem în regim normal?

Nu respectă principiul bicameralismului, și o să vă spun de ce - pentru că la Senat a fost adoptată ca fiind o lege care reglementează medierea și, de noaptea minții, ajunge în plenul Camerei Deputaților reglementând ziua națională a unui pictor național foarte important, Nicolae Grigorescu, care este de-o seamă cu nașterea României, cel mai important pictor realist, apoi impresionist, pe care l-a avut România, peisagist, care merită puțin respect!

Și, dacă ar fi să-l omagiem pe el printr-o lege care îl celebrează în mod aparte, atunci, domnule lider de la PSD care ați măcelărit această lege în mod impardonabil, ar trebui să alocați un spațiu de dezbatere aparte și o lege pentru acest pictor, care să reglementeze această speță, dar nu încurcând mere cu pere!

Nicolae Grigorescu merită mai mult. Această lege este o bătaie de joc și aștept scuze, în numele culturii, din partea PSD, care a propus aceste amendamente ce măcelăresc acest proiect legislativ, creând încă o formă fără fond și nerespectând valorile culturile naționale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu!

Dacă mai dorește cineva?

Da, domnul deputat Simonis, din partea Grupului PSD.

Domnule deputat, vă rog.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Bulai, dumneavoastră nu prea veniți pe la Parlament, pentru că altfel nu înțeleg de ce nu ați înțeles în urmă cu 3 luni, când am propus retrimiterea la comisie a acestei inițiative, tocmai pentru că s-a strecurat această eroare!

Să vă explic și dumneavoastră!

La finalul mandatului trecut, le-am solicitat colegilor mei să găsească o soluție, să depunem în regim de urgență o inițiativă pentru instituirea acestei zile, a pictorului național Nicolae Grigorescu.

Colegii mei, atunci, au găsit această scăpare, acest vid regulamentar sau această chichiță, cum vreți să-i spuneți, prin care au încercat, în regim de urgență, să ratificăm o astfel de lege, să trecem prin Parlament o astfel de lege, pentru a avea această zi.

Personal am cerut retrimiterea la comisie în urmă cu 3 luni de zile și am solicitat eliminarea acestui amendament din această inițiativă, în paralel, depunând o nouă inițiativă pentru o astfel de zi.

Nu înțeleg de ce colegul dumneavoastră, domnul Badea, mai nou președintele Comisiei juridice, a acceptat să ajungă la plen un astfel de raport, domnule Bulai!

Fac din nou ceea ce am făcut în urmă cu 3 luni. Haideți să retrimitem Comisiei juridice această inițiativă, să eliminăm acel amendament și, în paralel, să ne grăbim cu acea inițiativă despre care vorbeam mai devreme!

Știu, o să-mi spuneți că raportul a fost datat în 15 decembrie. Este corect, m-am uitat și eu, am verificat chestiunea aceasta. Totuși, suntem la final de februarie... Poate că ar fi fost bine să nu citim raportul, să-l retrimită președintele Comisiei juridice.

Haideți să ne certăm mai puțin și să rezolvăm problemele aici!

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Da, vă mulțumesc.

Domnul deputat Bulai, drept la replică.

 
   

Domnul Iulian Bulai:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru că Legea reglementează și o chestiune culturală, propun ca întocmirea raportului să se facă de Comisia juridică și de Comisia pentru cultură.

Mulțumesc.

Este de fapt normal.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Simonis.

Apoi, domnul deputat Andronache.

Pe procedură.

Iar apoi domnul deputat Benedek.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Bulai,

Termenul în care Comisia pe care o conduceți dumneavoastră putea să solicite să fie coraportoare la această inițiativă a trecut de un an de zile.

Deci, dați timpul cu un an înapoi și reveniți cu această cerere! (Vociferări.)

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Da.

Domnule deputat Andronache, vă rog.

Procedură.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu doream să iau cuvântul. Doar am făcut o remarcă, în sensul în care Regulamentul reglementează foarte clar când o comisie poate solicita să fie sesizată pentru a fi coparticipant la realizarea raportului.

Eu cred că, odată ajuns acest proiect pe ordinea de zi, ar trebui să îi închidem procedura legislativă prin votul final de astăzi. În mod evident, Grupul PNL va vota împotriva adoptării.

Inițiatorul, în măsura... sau... colegul nostru care a lansat ideea sărbătoririi unei zile, să depună o altă inițiativă legislativă, care, aproape sigur...

Voci din sală:

Este deja depusă!

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

A, deja este depusă!

Aproape sigur se va bucura de sprijinul tuturor grupurilor politice.

Nu are sens să tot ținem această reglementare pe ordinea de zi, atât timp cât, în mod evident, nu mai corespunde cu obiectul de reglementare inițial.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Și eu vă mulțumesc.

Agreez această propunere de a merge, într-adevăr, în procedură de finalizare, iar ulterior să dezbatem o altă propunere.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule președinte, dacă îmi permiteți...

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Da, vă rog.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Eu am propus înaintea domnului Andronache altceva, și anume, să retrimitem comisiei această inițiativă...

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

N-are sens să mai retrimitem...

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

... să eliminăm amendamentul care face referire la Ziua lui Nicolae Grigorescu și să rămână Ziua mediatorului, proiectul de lege inițial.

Voci din sală:

Nu.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

De ce nu?

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

A fost atât trimis și retrimis, au trecut și 3 luni, încât eu zic să încheiem procedura legislativă a acestui proiect, iar ulterior să dezbatem un nou proiect, care să reglementeze lucrurile.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Bun! Totuși, am și eu dreptul dă fac o solicitare...

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Da, sigur!

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...și anume, aceea de retrimitere la comisie.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Da.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Altfel, s-ar putea ca cineva să interpreteze că nu suntem de acord cu instituirea Zilei lui Nicolae Grigorescu.

Cred că cea mai elegantă ieșire este să ne ducem cu ea la comisie, să eliminăm amendamentul și să discutăm despre Ziua mediatorului.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Bun!

Deci este o propunere, pentru ca acest proiect de lege să fie re-retrimis comisiei.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Vă rog să fiți pregătiți pentru a vota.

Vot, vă rog.

 
   

Prezenți - 164; voturi pentru - 66; voturi contra - 59; abțineri - 39. Prin urmare, este respinsă propunerea.

Deci continuăm cu dezbaterea.

Domnule deputat Benedek, vă rog.

 
   

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Deci, nici Grupul parlamentar al UDMR nu va vota acest proiect de lege. Nu este posibil ca proiectul de lege să aibă un titlu, să pornească, să vină din prima Cameră, după care, aici, să discutăm cu totul și cu totul despre altceva.

Deci, pe data de 4 mai s-a cerut să fie Ziua națională a medierii și a mediatorului, după care se modifică, și data de 15 mai va fi Ziua pictorului național Nicolae Grigorescu.

Nu avem nimic, îl respectăm foarte mult pe pictorul național Nicolae Grigorescu, dar, așa, în această formă, nu putem vota această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu.

Pentru a finaliza procedura, intrăm în dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Avem 6 amendamente... (Vociferări.)

Cum? Sunt...? Da?

Le pun pe toate... articolele...

Păi, acela este... chiar marginal 1... (Vociferări.)

OK!

Atunci, supun votului amendamentul de la marginal 1, cu privire la schimbarea datei și a titlului. Da?

Se referă la declararea zilei de 15 mai, în loc de 4 mai, iar în loc de Ziua națională a medierii și a mediatorului, Ziua pictorului național Nicolae Grigorescu. Acesta este amendamentul. Vi-l supun votului.

Vot, vă rog.

 
   

Voturi pentru - 19; voturi contra - 134; abțineri - două.

Deci, amendamentul a fost respins.

La marginal 2 dacă sunt observații? Nu. Adoptat.

La marginal 3? Nu. Adoptat.

La marginal 4? Nu. Adoptat.

La marginal 5? Nu. Adoptat.

La marginal 6? Nu. Adoptat.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 121/2020 pentru completarea art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2017 privind aprobarea participării României la Programul pentru școli al Uniunii Europene și pentru adoptarea unor măsuri privind redistribuirea stocurilor de produse înregistrate ca urmare a suspendării cursurilor în unitățile de învățământ preuniversitar (PL-x 509/2020) (rămas pentru votul final).  

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 121/2020 pentru completarea art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2017 privind aprobarea participării României la Programul pentru școli al Uniunii Europene și pentru adoptarea unor măsuri privind redistribuirea stocurilor de produse înregistrate ca urmare a suspendării cursurilor în unitățile de învățământ preuniversitar; PL-x 509/2020.

Proiectul de lege se dezbate în procedură de urgență.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.

Vă rog.

Domnul secretar de stat Nini Săpunaru.

   

Domnul Nini Săpunaru (secretar de stat, Departamentul pentru relația cu Parlamentul):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Susținem prezentul proiect de lege, care nu face altceva decât să rezolve o problemă apărută în cursul anului trecut, având în vedere că aveam produse alimentare pe care nu le puteam repartiza, pentru că școlile erau închise și trebuia găsită soluția legală să facem această repartizare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare. Vorbim despre Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Prezentarea raportului comun.

Doamnă deputat Intotero, vă rog.

 
   

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cele două comisii, respectiv, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, au primit spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, proiectul de lege menționat.

Acest proiect de ordonanță de urgență are ca obiect de reglementare completarea art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2017, în vederea redistribuirii produselor contractate și nedistribuite ca urmare a suspendării cursurilor în unitățile de învățământ preuniversitar, și anume, fructe și/sau legume proaspete, lapte/produse lactate și produse de panificație, către organizații umanitare, unități sanitare, de asistență socială, de îngrijire și asistență medico-socială sau în favoarea beneficiarilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, în baza unei metodologii stabilite prin Hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Proiectul de Lege face parte din categoria legilor ordinare,

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în ședința din 2 septembrie 2020.

În conformitate cu prevederile art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisiile au dezbătut proiectul de lege în ședințe separate.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege în forma adoptată de Senat.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare...?

Domnule deputat Zisopol, vă rog.

 
   

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale vor vota în favoarea proiectului de lege.

Am să vă aduc câteva argumente.

În aceste condiții, neadoptarea în regim de urgență a prezentului act normativ ar putea avea consecințe negative.

Voi da citire câtorva:

depășirea datei durabilității minimale stabilite a produselor care fac obiectul distribuției în Programul pentru școli și imposibilitatea consumării acestora;

creșterea risipei alimentare, ceea ce ar intra în conflict cu unul dintre obiectivele Programului pentru școli al României, în perioada 2017-2023, acela de a-i educa pe copii în spiritul consumului național și al evitării risipei alimentare;

imposibilitatea plății produselor contractate, deja pregătite pentru livrarea în școli și grădinițe la momentul suspendării cursurilor și al instituirii stării de urgență și, ulterior, al stării de alertă, în lipsa unei baze legale exprese.

Ținând cont că toate elementele prezentate vizează interesul public general și constituie situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, considerăm că sunt respectate prevederile art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, pentru a se putea adopta prezenta ordonanță de urgență.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă mai există alt coleg care dorește să ia cuvântul? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Reexaminarea Legii pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 139 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 3 mai 2019 (PL-x 84/2018/2019) (rămasă pentru votul final).  

6. Reexaminarea Legii pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 139 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 3 mai 2019; PL-x 84/2018/2019.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea comisiilor sesizate în fond - Comisia juridică, Comisia pentru buget - prezentarea raportului comun.

Domnul deputat Mihai Badea.

Vă rog.

   

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

PL-x 84/2018/2019

Biroul permanent al Camerei Deputaților a hotărât retrimiterea la Comisia pentru buget, finanțe și bănci și la Comisia juridică, de disciplină și imunități, a Legii pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, pentru reeexaminare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 139 din 13 martie 2019.

În data de 28 decembrie 2018, a fost formulată o sesizare de neconstituționalitate de către membri ai grupurilor parlamentare ale Partidului Uniunea Salvați România și Partidului Național Liberal.

Curtea Constituțională a declarat legea neconstituțională în ansamblul său.

În urma reexaminării, Senatul a respins legea.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În conformitate cu Deciziile Curții Constituționale nr. 308/2012 și nr. 619/2016, când o lege este declarată neconstituțională în ansamblul său, înainte de promulgare, aceasta își încheie procesul legislativ.

În urma reexaminării și a punctelor de vedere exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să înainteze plenului Camerei Deputaților raportul comun de respingere a legii, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 139/2019.

În raport cu obiectul și conținutul său, legea supusă reexaminării face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu.

La dezbateri generale dacă dorește cineva? Nu.

Vă reamintesc că, prin raportul comisiilor sesizate în fond, se propune respingerea acestei legi.

Legea rămâne la votul final.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind respingerea Ordonanței Guvernului nr.15/2018 pentru completarea art.15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene (PL-x 589/2018/2019) (rămasă pentru votul final).  

7. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind respingerea Ordonanței Guvernului nr. 15/2018 pentru completarea art.15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene; PL-x 589/2018/2019.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.

Nu?

Atunci, îi dau cuvântul domnului deputat Bogdan-Iulian Huțucă, președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, pentru prezentarea raportului.

   

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

Raport asupra Legii privind respingerea Ordonanței Guvernului nr. 15/2018 pentru completarea art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene

În conformitate cu prevederile art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Legea privind respingerea Ordonanței Guvernului nr. 15/2018.

Legea supusă reexaminării are ca obiect de reglementare completarea art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene.

În urma analizării cererii de reexaminare și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, admiterea cererii de reexaminare a Președintelui României și adoptarea Legii privind respingerea Ordonanței Guvernului nr. 15/2018 pentru completarea art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, în forma adoptată de Senat.

Precizăm că articolul 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 a fost abrogat la 13 decembrie 2018 prin articolul V din Ordonanța de urgență nr. 107/2018 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva? Nu.

Nefiind amendamente, legea rămâne la votul final.

 
Reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, precum și pentru completarea art. 120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 141 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 17 mai 2019 (PL-x 164/2018/2019) (rămasă pentru votul final).  

8. Reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, precum și pentru completarea art. 120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 141 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 17 mai 2019; PL-x 164/2018/2019.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia juridică, Comisia pentru politică economică sau Comisia pentru buget, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog, domnule deputat, prezentați raportul.

   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Bună ziua, domnule președinte.

Stimați colegi,

PL-x 164/2018/2019

Raport comun asupra reexaminării Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, precum și pentru completarea art. 120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului

În conformitate cu prevederile art. 133 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate cu reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, precum și pentru completarea art. 120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 141 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 17 mai 2019, transmisă cu adresa PL-x 164/2018/2019 din 2 septembrie 2019, înregistrată sub nr. 4c-1/109/2018/2019, respectiv sub nr. 4c-2/652/2018/2019 și sub nr. 4c-13/281/2018/2019 din 3 septembrie 2019.

Procedura legislativă asupra prezentei legi a parcurs următoarele etape.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă în ședința din 26 martie 2018, iar Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, a adoptat proiectul de lege în ședința din 19 decembrie 2018.

Legea menționată mai sus a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată, și transmisă spre promulgare Președintelui României la data de 29 decembrie 2018.

În conformitate cu dispozițiile art. 146 lit. a) din Constituția României, republicată, și ale art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională a fost sesizată cu obiecția de neconstituționalitate a prevederilor Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, precum și pentru completarea art. 120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, formulată de un număr de 84 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal și al Uniunii Salvați România.

Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 141 din 13 martie 2019, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1997 este neconstituțională în ansamblul său.

În conformitate cu prevederile art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii celor trei Comisii au dezbătut legea supusă reexaminării ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 141 din 13 martie 2019, în ședințe separate. Membrii Comisiei pentru buget, finanțe și bănci au examinat cererea de reexaminare în ședința din 11 septembrie 2019. Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au analizat cererea de reexaminare în ședința din 22 octombrie 2019. Membrii Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare au analizat cererea de reexaminare menționată mai sus și documentele care o însoțesc în ședința din 11 februarie 2020. Din numărul total de 26 de membri ai Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, au participat la ședință 24 de deputați, conform listei de prezență, iar din totalul de 17 membri ai Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare au fost prezenți la dezbateri 13 deputați.

În urma reexaminării și a punctelor de vedere exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1997... (Rumoare.)

Vreau să reduc din acest raport...

... ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 141 din 13 martie 2019, care a declarat legea neconstituțională în ansamblul său.

În raport cu obiectul și conținutul său, legea supusă reexaminării face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu.

La dezbateri generale? Sau deja, prin raport, am trecut și peste elementele de dezbateri generale?

Nefiind amendamente, legea rămâne la votul final, reținând că în raportul comisiilor sesizate în fond se propune respingerea acestei legi.

 
Reexaminarea Legii privind elaborarea și actualizarea Strategiei naționale pe termen lung România 2040, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 404 din 6 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 16 iulie 2019 (PL-x 433/2018/2019) (rămasă pentru votul final).  

9. Reexaminarea Legii privind elaborarea și actualizarea Strategiei naționale pe termen lung "România 2040", ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 404 din 6 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 16 iulie 2019; PL-x 433/2018/2019.

Din partea comisiilor sesizate în fond - Comisia juridică, Comisia pentru politică economică, Comisia pentru buget.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate cu reexaminarea Legii privind elaborarea și actualizarea Strategiei naționale pe termen lung "România 2040", ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 404 din 6 iunie 2019.

În urma reexaminării, Senatul a respins Legea privind elaborarea și actualizarea Strategiei naționale pe termen lung "România 2040".

În urma reexaminării și a punctelor de vedere exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Legii privind elaborarea și actualizarea Strategiei naționale pe termen lung "România 2040", ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 404 din 6 iunie 2019, care a declarat legea neconstituțională în ansamblul său.

În raport cu obiectul și conținutul său, legea supusă reexaminării face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu.

La dezbateri generale?

Domnul deputat Gheorghe Daniel, Grupul PNL.

Vă rog.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Această inițiativă, foarte dragă domnului Liviu Dragnea, îmi aduce aminte de un celebru film SF, făcut în 1968, Odiseea Spațială 2001, în care cei de atunci își închipuiau cum vor zbura oamenii cu nave spațiale în Cosmos și cum va evolua tehnologia.

La fel cum prin anii ˈ70, după ce omul a ajuns pe Lună, unii credeau că prin 2010-2015 vor zbura spre Marte - și nu avem nici măcar metrou de la București la Aeroportul Otopeni, la fel arată și această Strategie - cincinalul în 3 ani și jumătate, marca PSD.

Țin minte, în calitate de fost și viitor membru al Comisiei pentru politică economică, dezbaterile care au avut loc la acel moment, dezbateri foarte aprinse, această inițiativă presupunea ca domnul președinte al Camerei, oricum s-ar numi dumnealui, să fie, de fapt... să conducă această comisie specială care privește Strategia 2040, care devenea un fel de pseudoguvern din umbră, care amesteca și politic, și academic, și mediul social, încercau să creeze o viziune de dezvoltare, o proiecție din aceasta, multianuală, de dezvoltare a României.

În realitate, este o formă fără fond, prin care președintele Camerei de la acea dată și PSD încercau să mai facă un guvern care să nu fie la Palatul Victoria, să fie la Casa Poporului.

După cum a fost evident, această inițiativă privind Strategia 2040 a fost respinsă de Curtea Constituțională în urma sesizării de neconstituționalitate. Încalcă principiul bicameralismului, amestecă și suprapune mai multe autorități ale statului, sunt foarte multe criterii, dar mă gândesc oare cum... cum era viziunea în 2018, în 2017, privind anul 2040.

Între timp, iată, multe lucruri s-au schimbat. A venit și pandemia, din păcate. Lumea s-a accelerat. Avem și acest proiect european, Green Deal, care la acea dată era doar o ipoteză, și vedem cum astăzi, pur și simplu stăm aici și asistăm la respingerea unui act normativ care reprezintă un act de istorie contrafactuală. PSD și Liviu Dragnea au încercat atunci să inventeze o călătorie virtuală în viitor..

Iată că din fericire nu le-a reușit acest proiect și pur și simplu trebuie să-l respingem!

Oricum, este doar o trăsnaie populistă, specifică guvernării PSD!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Da, și eu vă mulțumesc.

Doamna deputat, doamna vicepreședinte, Cristina Prună.

Vă rog.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Dezbatem astăzi una dintre cele mai mari aberații legislative ale mandatului trecut, și anume, această Strategie care a fost invenția fostului președinte al Camerei Deputaților, condamnat penal, domnul Liviu Dragnea.

Ei bine, această Strategie trebuia concepută într-o comisie specială, condusă chiar de Liviu Dragnea, și ar fi trebuit să dea o perspectivă pentru perioada 2018-2040 și, mai mult de atât, toate guvernele care ar fi urmat până în 2040 trebuiau să țină cont de ceea ce producea această comisie, adică, nu ar mai fi contat că, odată la 4 ani, cetățenii sunt invitați la urne să aleagă un nou Parlament, care să dea un nou Guvern și să vină în fața electoratului cu noi programe de guvernare...

Nu, nu ar mai fi contat toate aceste lucruri, pentru că, nu-i așa, Liviu Dragnea ne-ar fi dictat pe 40 de ani cum ar fi trebuit să arate economia României, fără să țină cont de realitățile de la momentele ulterioare anului 2018.

Ei bine, am luptat încă din 2017 împotriva acestei aberații legislative. Am depus și sesizare de neconstituționalitate, chiar alături de colegii din PNL. Chiar și președintele Iohannis a depus sesizare de neconstituționalitate și iată că, astăzi, în sfârșit, putem să respingem această aberație legislativă, care, practic, nu voia decât ca Liviu Dragnea să ia pe persoană fizică viitorul României.

Evident, vom vota cu toată inima respingerea acestei inițiative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Da, vă mulțumesc și eu.

Dacă mai dorește cineva? Nu? După acest zbor cosmic cu PL-x 433/2018/2019, vom ateriza cu acest proiect de lege la votul final.

 
Reexaminarea Legii privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcții edificate pe acestea și anumitor activități economice autorizate, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 393 din 5 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 16 iulie 2019 (PL-x 453/2017/2019) (rămasă pentru votul final).  

10. Reexaminarea Legii privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcții edificate pe acestea și anumitor activități economice autorizate, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 393 din 5 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 16 iulie 2019; PL-x 453/2017/2019.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond - Comisia juridică, Comisia pentru administrație, Comisia pentru buget - doamna deputat Intotero, vă rog, prezentarea raportului comun.

A, scuzați-mă! Scuză-mă, Simona!

Doamna deputat Simona Bucura-Oprescu.

   

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu, aplicabil anumitor terenuri, construcții edificate pe acestea și anumitor activități economice autorizate.

În conformitate cu prevederile art. 134 alin.(1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Biroul permanent al Camerei Deputaților, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 393 din 5 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărât retrimiterea la Comisia juridică, de disciplină și imunități, la Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și la Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Legii privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu, aplicabil anumitor terenuri.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 91 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins Legea, în ședința din 2 decembrie 2019.

Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 393 din 5 iunie 2019, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal și al Grupului Uniunii Salvați România asupra acestei legi.

În urma dezbaterii și a opiniilor formulate, membrii Comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea legii.

Prin urmare, procesul legislativ încetează în privința respectivei reglementări.

În raport de obiectul și conținutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Da, vă mulțumesc, doamnă deputat Bucura.

Dacă la dezbateri generale...?

Da, doamna deputat, doamna vicepreședinte Cristina Prună.

Vă rog.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Un alt proiect de lege care este, practic, o rămășiță a fostei majorități parlamentare, un regim de tristă amintire, PSD, din care făcea parte și senatorul Șerban Nicolae, care a încercat instaurarea unor paradisuri fiscale pe insule și grinduri, adică inclusiv pe Insula Belina, cea pe care fostul lider al PSD o considera moșia sa, și chiar în Biosfera Delta Dunării.

În mod incredibil, acest for a adoptat acest proiect de lege și iarăși a fost aici o luptă care a început în 2017, și este bine să ne amintim de ea, ca să nu mai trecem prin astfel de experiențe, care, practic, astăzi vedem că a dat roade, pentru că am atacat la CCR acest proiect de lege și iată că CCR ne-a spus că această lege este neconstituțională, iar astăzi putem să o respingem.

A venit momentul, stimați colegi, să întoarcem pagina și să nu mai treacă prin acest Parlament legi date cu dedicație pentru niște băieți deștepți, exact așa cum s-a întâmplat în anul 2017. (Vociferări.)

Acest mod de a face politică nu trebuie să se mai regăsească în Parlamentul României și eu vă spun că nu se va mai întâmpla lucrul acesta cu actuala majoritate parlamentară.

Evident, vom vota pentru respingerea acestei aberații legislative, care a fost ținută mult prea mult aici, în Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Da, vă mulțumesc și eu.

Altcineva dacă dorește să ia cuvântul? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 18 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României (PL-x 530/2020) (rămas pentru votul final).  

11. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 18 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României; PL-x 530/2020.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog.

Domnul ministru Năsui.

   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului):

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, stimați colegi.

Am venit special în Parlament pentru legea aceasta care îmi este foarte dragă. Am crede că în 2021 nu este nevoie de o lege ca Monitorul Oficial al României să fie în format deschis, prietenos, PDF, dar iată că este nevoie de o astfel de lege. Este normal ca românii să aibă acces ușor la lege, fără îngrădiri, fără o platformă Flash, cum este acum, în care nu se pot face căutări, nu se poate salva, trebuie să se facă scanare de pe document și toate acestea. Nu este normal și de aceea mă bucur că am avut o susținere transpartinică la această lege, inclusiv PSD, inclusiv AUR au votat această lege în comisie, PSD chiar a semnat-o, și mulțumesc, evident, Coaliției de guvernare PNL-USR PLUS-UDMR, care susține această lege. Este o lege de transparentizare. Vă fac un mic istoric al transparentizării Monitorului Oficial.

Abia în 2008 apare pentru prima oară Monitorul Oficial online în România. Și deși a apărut în 2008 online, Partea I și Partea a II-a, adică părțile care ne interesează, părțile cu actele normative, în 2009 cineva a avut o idee nefericită să îngrădească accesul la doar zece zile, adică era online, dar erau disponibile numai primele zece zile.

Abia în 2017 limita aceea de zece zile este eliminată, dar platforma rămâne aceeași, adică una într-un format neprietenos, nedeschis, nu poți să cauți în ea, nu poți să listezi și nu poți să faci toate operațiunile normale.

Și iată că acum, în 2021 - suntem în 2021 - și reușim, în final, să avem această unealtă, Monitorul Oficial, în PDF. Până la urmă este o dovadă de normalitate și sper ca cât mai multe dintre instituțiile statului român să meargă în direcția asta, a datelor deschise, a transparentizării. Până la urmă, dacă nu avem nimic de ascuns, haideți să fim transparenți, iar legea aceasta exact asta face. Este una dintre cele opt legi din pachetul de transparentizare și debirocratizare pe care Grupul USR PLUS le-a depus anul trecut în Parlamentul României, din care șase legi au trecut deja. Mai rămân încă două legi de transparentizare, aceasta care trece astăzi și încă o lege care înțeleg că a fost retrimisă la comisie, dar pe care sper să o avem cât mai repede pe ordinea de zi a plenului.

Stimați colegi,

Vă mulțumesc frumos pentru votul pe care, cu siguranță, îl veți da pentru transparentizare și pentru a avea, în sfârșit, în România secolului XXI Monitorul Oficial, legea țării, într-un format deschis și prietenos, cum este cel PDF.

Vă mulțumesc frumos. (Aplauze.)

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu.

Din partea comisiei sesizate în fond, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități, domnul deputat.... (Vociferări.)

Nu. E raportul comisiei și intrăm pe urmă pe dezbateri generale.

Vă rog, comisia.

 
   

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

PL-x 530/2020

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 18 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României.

Senatul a adoptat inițiativa legislativă.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea gratuității accesului la formatul electronic al Monitorului Oficial al României, Partea I și Partea a II-a, document portabil, fără filigran sau inscripții suplimentare formatului tipărit, accesibil pentru citire, căutare, salvare, distribuire și imprimare de către orice utilizatori.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Guvernul României nu a transmis un punct de vedere referitor la această inițiativă legislativă, până în prezent.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă se încadrează în categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale domnul deputat Gabriel Andronache, liderul Grupului PNL. Vă rog.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc, domnule președinte, și îmi cer scuze pentru situația de mai devreme. Credeam că trecuse sesiunea de dezbatere generală a proiectului.

Suntem acum la dezbaterea generală a acestui proiect și plec de la premisa pe care le-am transmis-o și colegilor de la Monitorul Oficial, că Monitorul Oficial este un serviciu public.

Pe cale de consecință, toate actele normative pe care Monitorul Oficial le publică trebuie să fie accesibile fiecărui cetățean român.

În formatul actual este evident că nu avem de-a face cu accesibilitate, ci cu aproape o imposibilitate de a citi Monitorul Oficial într-o formă decentă.

Pe cale de consecință, Grupul parlamentar al PNL va susține acest proiect. De altfel, am și discutat cu inițiatorul, și mă bucur că a acceptat amendamentele pe care le-am depus. Sunt amendamente discutate cu colegii de la Monitorul Oficial. Salut deschiderea actualei conduceri a Monitorului Oficial cu privire la accesibilizarea formatului în care sunt publicate actele normative.

Pe cale de consecință, sper ca toate grupurile parlamentare să susțină acest demers legislativ, astfel încât fiecare dintre noi să putem citi și descărca Monitorul Oficial cât mai repede cu putință, pentru a putea parcurge și adecva conduita noastră normelor pe care noi, aici, în calitate de legiuitor, le adoptăm.

Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții la dezbateri generale?

Doamna deputat Prună Cristina.

Vă rog.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, acest proiect de lege reprezintă normalitatea și el face parte dintr-un pachet pe care noi, USR PLUS, l-am susținut aici, în Parlamentul României, tocmai pentru a reduce birocrația și a accesibiliza accesul cetățenilor la tot ce înseamnă acte normative și lucruri care vin din partea statului.

Ce se întâmplă în momentul de față în România anului 2021? Ei, bine, oamenii care plătesc taxe și impozite în această țară nu au acces ușor la Monitorul Oficial. Practic, așa cum este prezentat Monitorul Oficial astăzi nu face nicio diferență între o bucată de hârtie imprimată care conține acte normative și acest Monitor care, chipurile, este în format digital.

Prin acest proiect de lege, ei bine, deschidem accesul, va fi foarte ușoară căutarea după cuvinte-cheie, imprimarea Monitorului Oficial și accesul într-un document de tip PDF.

Acestea sunt micile schimbări pe care am reușit să le promovăm în legislatura trecută, dar care, nu-i așa, o să schimbe, odată cu promulgarea acestui proiect de lege, viața a mii de oameni care folosesc Monitorul Oficial.

USR PLUS a susținut în permanență digitalizarea statului român și vom continua în direcția aceasta, iar astăzi mai facem încă un pas și vreau să le mulțumesc tuturor parlamentarilor care au susținut acest proiect de lege și care îl vor susține și astăzi la votul final. Cred că este un exemplu de cum ar trebui să ne comportăm aici, în Parlament, și să susținem legile care sunt în interesul românilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Tanasă Dan, de la Grupul parlamentar AUR. Vă rog.

 
   

Domnul Dan Tanasă:

Da, domnule președinte de ședință.

Vă mulțumesc frumos.

Dragi colegi,

În mod evident AUR va susține acest proiect legislativ pentru că da, într-adevăr, în anul 2021 cetățenii României trebuie să aibă acces neîngrădit, liber, la legislația pe care o votăm noi aici și care apare și în alte instituții publice.

În același timp, AUR atrage atenția tuturor colegilor din Parlament, în încercarea de a găsi înțelegere cu privire la o situație halucinantă.

România este singurul stat din lume care editează publicația oficială de stat în altă limbă decât limba oficială de stat. Potrivit art. 13 din Constituția României, limba oficială de stat în România este limba română.

Cu toate acestea, în urma unor jocuri politice care au avut loc în urmă cu foarte mult timp, România editează publicația oficială de stat și în limba maghiară, o chestiune absolut șocantă.

Or, vă chem, dragi colegi, să corectăm această ticăloșie. Am înțeles jocurile politice, am înțeles negocierile, edităm în limba maghiară. Dacă e să o edităm în limba tuturor minorităților, atunci să edităm Monitorul Oficial în 18 limbi și să arătăm cât suntem de deschiși și de "europeni".

În toate statele din lume publicația oficială de stat a statului respectiv se editează în limba sau în limbile oficiale de stat din acel stat.

România este unica țară din lume care editează publicația oficială de stat și în altă limbă decât limba oficială de stat.

Dacă domnii de la UDMR vor Monitorul Oficial în limba maghiară, să modifice mai întâi, să obțină modificarea Constituției și să pună limba maghiară ca limbă oficială de stat, și atunci putem să edităm Monitorul și în limba maghiară.

Mulțumesc frumos. (Aplauze.)

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Da. Îi dau cuvântul domnului deputat Szabó Ödön pentru punctul de vedere. Vă rog.

 
   

Domnul Szabó Ödön:

Bună ziua!

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Am trecut ieri un hop frumos, cel cu bugetul. Nu aș vrea, dacă ne-am întoarce în timp. Ca și informație pentru colegul care a vorbit anterior, eu cred că trebuie să știm că această... (Vociferări.)

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă rog frumos, haideți să acordăm respect vorbitorului și dacă vreți să luați cuvântul, cu drag vă dau cuvântul, dar haideți să ne respectăm!

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

 
   

Domnul Szabó Ödön:

Trebuie să spunem că așa funcționează de 30 de ani Monitorul Oficial. Nu este nicio noutate. Faptul că cineva nu citește și nu știe legile în această țară, nu este o problemă. Eu vă rog, ca să nu facem înapoi pași în timp (Vociferări.) și îl rog pe domnul care vociferează în sală...

Domnule președinte,

Este un Cod de conduită al acestei Camere care poate fi aplicat și trebuie aplicat de către cei care conduc ședința.

În acest context se pot da și trebuie să se dea sancțiuni celor care perturbă funcționarea instituțională a Camerei Deputaților.

Eu vă rog să aplicați Regulamentul, nu doar în acest caz, ci în toate cazurile!

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Domnule deputat Ghiță, vă rog frumos, haideți că nu suntem pe ring aici! Aici suntem, totuși, în forul democratic al României! (Aplauze.)

Suntem reprezentanții poporului și trebuie să dăm dovadă de decență, de respect, iar discuțiile să le facem în mod organizat, conform Regulamentului.

Vă rog din suflet, haideți să nu confundăm acest loc cu un ring de bătaie!

Vă rog frumos, dacă aveți un minim bun-simț, încercați să ni-l arătați nouă, tuturor colegilor. Vă respectăm, dar vă rugăm să ne respectați!

Vă rog, domnule deputat, continuați punctul dumneavoastră de vedere.

 
   

Domnul Szabó Ödön:

Vă mulțumesc mult, domnule președinte. (Vociferări.)

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă dau drept la replică și imediat după domnul deputat puteți lua cuvântul. Nu am sesizat jigniri și cuvinte injurioase în discursul domnului deputat.

Vă rog, domnule deputat Ödön.

 
   

Domnul Szabó Ödön:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu vreau - și dorim cu toții - ca să avem o țară europeană în care nu se fac pași înapoi în demersul democratic câștigat în comun în ultimii 30 de ani.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Ghiță are cuvântul, dacă dorește? Nu dorește.

Dacă nu, îl rog pe domnul deputat Grosaru Andi-Gabriel.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este un proiect de lege bun. În primul rând, îmbunătățește modalitatea de folosire a Monitorului Oficial și vine în sprijinul populației, pentru că, știți foarte bine, Nemo censetur ignorare legem și aud de foarte multe ori scuza precum că legea nu se cunoaște, ceea ce este o eroare.

Noi, parlamentarii de la minorități, vom susține acest proiect de lege. Repet, este un proiect de lege foarte bun, tocmai pentru a îmbunătăți modalitatea de dezvoltare a României, prin cunoașterea legii, așa cum trebuie să și-o însușească fiecare cetățean al României.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă la dezbateri generale mai există luări de cuvânt? Vă rog. V-ați înscris, domnule deputat?

 
   

Domnul Dan Tanasă:

Da, m-am înscris.

Domnule președinte, iertați-mă, doar două secunde!

Este curios cum UDMR ne spune să nu ne întoarcem în trecut și să nu cumva să scoatem această prevedere. Același UDMR care visează să construiască în Transilvania Ungaria Mare, același UDMR care visează la Regiunea Autonomă Maghiară, acea regiune stalinistă care a fost implementată în România.

Da, domnilor de la UDMR, în Parlamentul României a intrat și o formațiune de politicieni patrioți care nu tolerează tupeul vostru! Punct! (Aplauze.)

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Da. Am înțeles punctul de vedere.

Domnul deputat Csoma Botond.

 
   

Domnul Csoma Botond:

Stimați colegi,

Îmi pare rău că prin acest discurs pe care l-am auzit de la colegul nostru am un sentiment că ne-am întors în anii '90. Eu cred că împreună am realizat lucruri bune în România și cred că domnul coleg confundă patriotismul cu naționalismul patriotard. (Aplauze.)

Există o diferență esențială între aceste două chestiuni și domnul deputat ar trebui să știe chestia asta. Nu avem nevoie de provocări și de prostii în Parlamentul României!

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă s-au încheiat dezbaterile generale, vă propun să trecem la dezbaterea inițiativei legislative pe articole.

Marginal 1. Dacă la titlul legii sunt observații? Nu. Adoptat.

Marginal 2. Dacă sunt observații? Nu. Adoptat.

Marginal 3. Dacă sunt observații? Adoptat.

Avem un amendament respins.

Marginal 1 se susține? Vă rog.

Domnul deputat Grosaru, autorul acestui amendament respins.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, amendamentul se referă la modalitatea de utilizare a Monitorului Oficial, și anume, am introdus și cuvântul "citire", pentru că este normal, pentru a folosi o publicație online trebuie în primul rând să o și citești.

Susțin acest amendament așa cum l-am formulat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu.

Supun votului plenului Camerei Deputaților acest amendament respins care a fost susținut aici, de la tribună.

Vot, vă rog.

 
   

Prezenți - 159, pentru - 65, împotrivă - 91, abțineri - două.

Acest amendament nu a fost adoptat.

Vă supun votului art. 18 așa cum a venit prin raportul comisiei.

Vot, vă rog.

 
   

101 voturi pentru, contra - 2, abțineri - 57, "nu votez" - unul.

Rămâne forma propusă inițial.

Proiectul de lege rămâne la votul final, fiind încheiată dezbaterea pe articole.

 
Aprobarea prelungirii programului de lucru.  

Stimați colegi,

În urma discuțiilor și a consensului între liderii grupurilor parlamentare, vă propun prelungirea programului de lucru pentru a discuta încă două proiecte legislative - și mă refer la cel de pe poziția 23, Pl-x 206/2017 (Propunerea legislativă pentru abrogarea Ordonanței de urgență nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală), și la cel de pe ultima poziție, care a fost introdus astăzi, PL-x 7/2021 (Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranță a deșeurilor radioactive și a combustibilului nuclear uzat), astfel încât să putem încheia ședința cu dezbaterea și pe cele două Pl-x-uri.

Vă supun votului dumneavoastră această propunere.

Vot, vă rog.

   

Rezultatul votului: 163 de voturi pentru, contra - 1, abțineri - 5.

Propunerea a fost votată.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru abrogarea Ordonanței de urgență nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (Pl-x 206/2017) (rămasă pentru votul final).  

23. Prin urmare, continuăm cu dezbaterea Propunerii legislative pentru abrogarea Ordonanței de urgență nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; Pl-x 206/2017.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Domnule deputat Badea, vă rog.

   

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Pl-x 206/2017

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru abrogarea Ordonanței de urgență nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat negativ inițiativa legislativă.

Guvernul României a transmis două puncte de vedere din anii 2017 și 2020, prin care nu susține adoptarea propunerii legislative.

Obiectul de reglementare este abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii comisiei au examinat inițiativa legislativă, expunerea de motive, punctele de vedere ale Guvernului României și avizul Consiliului Legislativ.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea acestei propuneri legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranță a deșeurilor radioactive și a combustibilului nuclear uzat (PL-x 7/2021) (rămas pentru votul final).  

37. Ultimul în dezbatere astăzi, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranță a deșeurilor radioactive și a combustibilului nuclear uzat; PL-x 7/2021.

Proiectul de lege se dezbate în procedură de urgență.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.

   

Doamna Cornelia Paraschiv (președinte, Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive):

Bună ziua!

Numele meu este Cornelia Paraschiv, sunt președinte al Agenției Nucleare și pentru Deșeuri Radioactive.

Aceste completări de ordin normativ sunt absolut necesare în vederea transpunerii integrale a Directivei Euratom nr. 70/2011 a Consiliului, de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor, în scopul evitării declanșării procedurii de infringement.

România se află în momentul acesta într-o procedură de pre-infringement.

Precizăm că proiectul de lege nu impune poveri financiare în sarcina statului român, nu presupune costuri suplimentare pentru titularii de autorizație nucleară și nu instituie mecanisme financiare diferite față de cele existente.

Acest act normativ închide această procedură de pre-infringement.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu.

Reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru industrii și servicii, prezentarea raportului, vă rog.

 
   

Domnul Bende Sándor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranță a deșeurilor radioactive și a combustibilului nuclear uzat.

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2003.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observații și propuneri.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2003, în sensul transpunerii prevederilor art. 9, coroborat cu art. 5 alin. (1) lit. h) și cu art. 12 alin. (1) lit. i), din Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului din 19 iulie 2011, de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat proiectul de lege în ședința din 23 februarie 2021 și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care fac parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Fiind un proiect de lege ce se dezbate în procedură de urgență, v-aș ruga să faceți și propunerea pentru timpul afectat dezbaterii proiectului de lege.

M-ați auzit?

Vă rog.

Domnule președinte? Dacă vreți să fiți un pic atent? Alo!

Domnule președinte, vorbesc cu dumneavoastră, dar nu reușim să...

Fiind proiect de lege aflat în procedură de urgență, având amendamente admise, este necesar să faceți și o propunere pentru timpul alocat dezbaterii. Și vă rog să faceți propunerea aceasta.

 
   

Domnul Bende Sándor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propun trei minute pentru dezbatere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Vot, vă rog.

 
   

Rezultatul votului: 153 de voturi pentru.

Prin urmare, a fost aprobat timpul afectat dezbaterii proiectului de lege.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog, domnule deputat Ganț Ovidiu.

 
   

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Evident că vom vota în favoarea proiectului.

Ceea ce doresc să observ sunt două aspecte: Directiva e din 2011, deci au trecut 10 ani până la momentul în care legiferăm, ceea ce mi se pare absolut lamentabil.

2. Motivația care ne-a fost servită, anume aceea că legiferăm ca să oprim procedura de infringement e fundamental greșită. Noi legiferăm urmare a directivei europene, pentru că prin tratatul de aderare ne asumăm aceste obligații de a transpune în legislația națională directivele. E o chestiune obligatorie. Nu facem aici nimic ieșit din comun.

Efectul legiferării e faptul că se oprește procedura de infringement, dar Parlamentul României nu legiferează pentru a opri astfel de proceduri, ci își face datoria, așa cum prevede Constituția României.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea altui grup parlamentar se dorește a se lua cuvântul? Nu.

Atunci intrăm la dezbaterea pe articole.

Avem 5 amendamente admise.

Marginal 1, titlul legii.

Observații? Nu. Adoptat.

Marginal 2? Nu. Adoptat.

Marginal 3, art. 7? Nu. Adoptat.

Marginal 4? Nu. Adoptat.

Marginal 5? Nu. Adoptat.

Nemaifiind alte observații, proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimați colegi,

Fiind epuizată ordinea de zi pe care ne-am propus-o astăzi, declar închisă ședința de dezbateri și la ora 12,00 intrăm în sesiunea de vot final.

Vă mulțumesc.

 
  Supunerea la votul final:  

După pauză

   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Stimați colegi,

Intrăm în sesiunea de vot final.

Vă rog frumos să luați loc în bănci.

Vă reamintesc că votul se face prin prezența fizică de pe consolă, prin introducerea cartelei de vot în consolă, sau virtual, prin intermediul tabletei pe care toți colegii o au la dispoziție.

Pentru început, vă propun un vot de control, prezența, pentru a fi avută și de liderii de grup. Drept pentru care, dacă ați introdus cartelele în consolă și dacă aveți tabletele deschise în procedura de vot virtual, vă rog să vă pregătiți pentru votul de control.

Vot, vă rog.

 
   

Rezultatul: prezenți - 221; pentru - 128; contra - 2; "abținere" - 4; "nu votez" - 87.

Deci în momentul de față a fost verificată prezența.

Le transmit și colegilor din teritoriu, care nu sunt prezenți fizic, să intre pe tablete pentru a-și exercita votul. De asemenea, și colegilor care au revenit acum în sală, să introducă cartela în consolă pentru a intra în procedura de vot.

Intrăm în vot, da?

Din sală este o propunere să mai facem un vot, pentru că au venit acum mai mulți colegi și probabil că a durat ca și colegii din teritoriu să se logheze pe tabletă.

Haideți să mai facem un vot de control.

Vot, vă rog.

 
   

268 prezenți; pentru - 164; contra - 4; "abținere" - 5; "nu votez" - 95.

Sunt încă destul de mulți colegi care sunt logați și nu au votat.

Acum fiind făcută încălzirea, haideți să intrăm în procedura de vot pentru proiectele legislative înscrise pe ordinea de zi și dezbătute astăzi.

 
  Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PHCD 25/2021) (adoptat);

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 25/2021.

Vot, vă rog.

   

Prezenți - 286; pentru - 285; 1 - "nu votez". Adoptat.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2020 pentru stabilirea unor măsuri suplimentare în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 (PL-x 325/2020) (adoptat);

II. Legi ordinare. Adoptări.

Se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2020 pentru stabilirea unor măsuri suplimentare în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2; PL-x 325/2020;- lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

   

Rezultatul votului: prezenți - 292; pentru - 291; 1 - "nu votez". Adoptat.

 
  Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 4 mai ca Ziua națională a medierii și mediatorilor (PL-x 448/2020) (respins);

3. Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 4 mai ca Ziua națională a medierii și mediatorilor; PL-x 448/2020; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia juridică propune adoptarea.

Vot, vă rog.

   

Rezultatul votului: prezenți - 292; pentru - 7; contra - 163; abțineri - 122.

Proiectul de lege a fost respins.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 121/2020 pentru completarea art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2017 privind aprobarea participării României la Programul pentru școli al Uniunii Europene și pentru adoptarea unor măsuri privind redistribuirea stocurilor de produse înregistrate ca urmare a suspendării cursurilor în unitățile de învățământ preuniversitar (PL-x 509/2020) (adoptat);

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 121/2020 pentru completarea art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2017 privind aprobarea participării României la Programul pentru școli al Uniunii Europene și pentru adoptarea unor măsuri privind redistribuirea stocurilor de produse înregistrate ca urmare a suspendării cursurilor în unitățile de învățământ preuniversitar; PL-x 509/2020; lege ordinară.

Ne aflăm în procedură de urgență.

Comisia pentru agricultură și Comisia pentru învățământ propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

   

Rezultatul votului: prezenți - 297; pentru - 295; 1 contra; 1 - "nu votez".

Adoptat.

 
  Legea privind respingerea Ordonanței Guvernului nr. 15/2018 pentru completarea art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, reexaminată la cererea Președintelui României (PL-x 589/2018/2019) (adoptată);

5. Legea privind respingerea Ordonanței Guvernului nr. 15/2018 pentru completarea art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, reexaminată la cererea Președintelui României; PL-x 589/2018/2019; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea Legii privind respingerea Ordonanței Guvernului nr. 15/2018.

Vot, vă rog.

   

Rezultatul votului: prezenți - 298; pentru - 298.

Adoptată.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea art. 18 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României (PL-x 530/2020) (adoptat);

6. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 18 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României; PL-x 530/2020; lege ordinară.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

   

Rezultatul votului: prezenți - 301; pentru - 301.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Seidler Cristian. Prin telefon, vă rog.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin telefon):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege inițiat de Claudiu Năsui și care a fost adoptat acum prin votul nostru face ca cetățenii să poată avea acces la textele legilor mult mai ușor, ceea ce ajută categoric la o mai bună cunoaștere a acestora de către publicul larg.

Dezbaterile parlamentare ajută, în general, pentru a îmbunătăți cadrul legislativ, și de aceea invit de pe acum, pe orice parlamentar de bună-credință, în spiritul mai bunei cunoașteri a textelor de lege ca cel puțin legile organice și cele constituționale, printr-un nou proiect de lege, să poată fi publicate - și cunoscute, deci, mai bine - și în limba romani, și în limba engleză.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranță a deșeurilor radioactive și a combustibilului nuclear uzat (PL-x 7/2021) (adoptat);

7. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranță a deșeurilor radioactive și a combustibilului nuclear uzat; PL-x 7/2021; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru industrii propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

   

Rezultatul votului: prezenți - 298; pentru - 297; o abținere.

Adoptat.

 
  Legea pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 139 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 3 mai 2019 (PL-x 84/2018/2019) (respinsă);

Secțiunea a II-a. Legi ordinare. Respingeri.

8. Legea pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 139 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 3 mai 2019; PL-x 84/2018/2019; lege ordinară.

Comisia juridică și Comisia pentru buget propun respingerea legii.

Vot, vă rog.

   

Rezultatul votului: prezenți - 300; pentru - 300.

Legea a fost respinsă.

 
  Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, precum și pentru completarea art. 120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 141 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.389 din 17 mai 2019 (PL-x 164/2018/2019) (respinsă);

9. Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, precum și pentru completarea art. 120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 141 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.389 din 17 mai 2019; PL-x 164/2018/2019; lege ordinară.

Comisia pentru politică economică, Comisia pentru buget și Comisia juridică propun respingerea legii.

Vot, vă rog.

   

Rezultatul votului: prezenți - 301; pentru - 301.

PL-x 164 a fost respinsă.

 
  Legea privind elaborarea și actualizarea Strategiei naționale pe termen lung România 2040, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 404 din 6 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 16 iulie 2019 (PL-x 433/2018/2019) (respinsă);

10. Legea privind elaborarea și actualizarea Strategiei naționale pe termen lung "România 2040", reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 404 din 6 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 16 iulie 2019; PL-x 433/2018/2019; lege ordinară.

Comisia pentru politică economică, Comisia pentru buget și Comisia juridică propun respingerea legii.

Vot, vă rog.

   

Rezultatul votului: prezenți - 301; pentru - 301.

PL-x 433 a fost respinsă.

 
  Legea privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcții edificate pe acestea și anumitor activități economice autorizate, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 393 din 5 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 16 iulie 2019 (PL-x 453/2017/2019) (respinsă);

11. Legea privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcții edificate pe acestea și anumitor activități economice autorizate, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 393 din 5 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 16 iulie 2019; PL-x 453/2017/2019; lege ordinară.

Comisia pentru buget, Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică propun respingerea legii.

Vot, vă rog.

   

Rezultatul votului: prezenți - 297; pentru - 297.

PL-x 453 a fost respinsă.

 
  Propunerea legislativă pentru abrogarea Ordonanței de urgență nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (Pl-x 206/2017) (respinsă).

Secțiunea a III-a. Legi organice. Respingeri.

12. Propunerea legislativă pentru abrogarea Ordonanței de urgență nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; Pl-x 206/2017; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

   

Rezultatul votului: prezenți - 299; pentru - 298; contra - 1.

Pl-x 206/2017 a fost respinsă.

Domnul deputat Polițeanu Mihai-Laurențiu, explicarea votului.

 
   

Domnul Mihai-Laurențiu Polițeanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi, aș vrea să vă felicit pentru decizia de astăzi, de a abroga, e adevărat, simbolic, infama Ordonanță nr. 13 din 2017, care a declanșat cele mai mari proteste în perioada postdecembristă și cele mai de durată.

Decizia noastră de astăzi este o asumare morală a faptului că statul român, prin PSD și prin ALDE, a legiferat cu tupeu... (Vociferări.) Statul român, prin PSD și ALDE, a legiferat cu tupeu furtul din bani publici. (Vociferări.) A legiferat impunitatea politicienilor în fața legii penale. Iar votul de astăzi este efectul moștenirii politice mizerabile lăsate în urmă de Liviu Dragnea și politicienii care s-au îmbogățit din bani publici. (Aplauze.)

În urmă cu patru ani, în urmă cu trei ani, în urmă cu doi ani eram în stradă, (Vociferări.) protestând împotriva Ordonanței nr. 13, împotriva modificării legilor justiției, împotriva masacrării codurilor penale.

Eram printre mulții inițiatori ai protestelor din Piața Victoriei, în timp ce dumneavoastră furați aici, cu legea în mână! Dumneavoastră și Dragnea, și cei pe care i-ați sprijinit! (Vociferări.)

Și văd această oportunitate, acest vot de astăzi, pentru a ne cere scuze pentru prima oară sutelor de mii se români care au ieșit în stradă, care au fost mai înțelepți decât majoritatea politicienilor.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Mihai-Laurențiu Polițeanu:

Încă puțin, vă rog frumos!

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

A fost explicarea votului. Haideți că declarațiile politice...

 
   

Domnul Mihai-Laurențiu Polițeanu:

Este o oportunitate de a ne cere scuze pentru abuzurile Jandarmeriei, o oportunitate de a ne cere scuze pentru decizia de a închide dosarul violențelor, reprimării politice din partea Jandarmeriei, a protestelor din 2018.

 
     

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mihai-Laurențiu Polițeanu:

Să vă fie rușine!

 
     

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă rog să încheiați!

 
   

Domnul Mihai-Laurențiu Polițeanu:

Și le mulțumesc celor are au fost în stradă, pentru că au ținut România pe calea europeană.

Să vă fie rușine! (Aplauze.)

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Simonis.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Stimați colegi, (Vociferări.)

Stimați colegi,

Stimați colegi, ...

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă rog frumos, haideți să-l ascultăm pe domnul deputat Simonis!

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Stimați colegi, (Vociferări.)

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă rog frumos, haideți un pic!

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doar pentru a explica ceea ce am votat astăzi, pentru că domnul de mai devreme e mai nou prin Parlament și săracul de el n-a înțeles ce votăm astăzi.

Practic noi nu abrogăm nimic, nu respingem nimic din ceea ce a spus dânsul.

Cei de la USR au făcut o inițiativă, la un moment dat, prin care încercau să abroge o ordonanță care a fost abrogată prin Ordonanța nr. 14.

Astăzi, comisia condusă de USR spune că acea inițiativă nu mai are obiect și respinge inițiativa dumneavoastră, nu vreo ordonanță. Asta ca să înțelegeți ce ați votat astăzi! (Aplauze.)

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și pentru clarificări.

Domnul deputat Gabriel Andronache, Grupul PNL. Vă rog.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Mulțumesc.

Procedural, domnul Simonis a exprimat corect faptul că s-a votat respingerea propunerii de abrogare a unei ordonanțe abrogate anterior prin Ordonanța nr. 14. Dar e bine de precizat, stimați colegi, că astăzi închidem "Epoca Dragnea", prin acest vot. (Aplauze.)

Ați ținut acest proiect ascuns în sertar și de aceasta am ajuns în această situație aberantă, să respingem astăzi o propunere legislativă legitimă la momentul la care a fost depusă.

Este păcat că nu înțelegem că procesul legislativ trebuie dus până la capăt, și nu să ascundem în sertare timp de ani de zile propuneri legislative.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu.

Cu acestea, declar ședința de vot închisă.

Urmează ședința Biroului permanent al Camerei Deputaților, urmată de ședința Comitetului liderilor.

Vă urez o zi bună tuturor!

La revedere!

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 12,24.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 25 ianuarie 2022, 3:00
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro