Plen
Ședința Camerei Deputaților din 10 februarie 2021
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.16/22-02-2021

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
28-11-2022 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2021 > 10-02-2021 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 februarie 2021

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8,29.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Marius-Constantin Budăi, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Laurențiu-Dan Leoreanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganț și de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Bună dimineața, dragi colegi!

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de azi, 10 februarie 2021, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor putea depăși 3 minute. Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul. Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau o intervenție în aceeași ședință.

Ordinea luărilor de cuvânt se va desfășura conform listei deputaților înscriși pentru susținerea declarațiilor politice.

 
Nicolae-Miroslav Petrețchi - prezentarea câtorva aspecte legate de mandatul reprezentativ al parlamentarilor;

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Petrețchi Nicolae-Miroslav.

 

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

La începutul acestei noi legislaturi, încep prin a vă felicita pentru noile mandate obținute, îndemnându-vă să ne amintim împreună de responsabilitatea pe care ne-am asumat-o în fața alegătorilor, precum și de principiul fundamental al mandatului de parlamentar, prevăzut la art. 69 din Constituție.

Disputele din cadrul campaniilor electorale, nu demult încheiate, unele dintre ele fiind catalogate de către specialiști ca fiind lipsite de altruism și toleranță, incompatibile cu rațiunea, nu trebuie să mai continue și în prezent.

Astfel, avem oportunitatea de a continua sau de a începe noi proiecte, atât de necesare și benefice pentru țară și cetățenii ei, căutând în permanență soluții pentru numeroasele probleme semnalate de către aceștia, unele rămase nesoluționate de zeci de ani.

Tocmai într-o astfel de perioadă dificilă, când efectele pandemiei se resimt în domeniul politic și în sectorul economic, în mediul social și în compartimentul administrativ, atât în plan intern, cât și în cel extern, când întreaga omenire traversează una dintre cele mai dificile perioade ale secolului al XXI-lea, este momentul ca populismul, subiectivismul, demagogia, însușirea pe nedrept a unor merite, precum și obstrucționarea reciprocă să dispară și să prevaleze interesele cetățenilor, în detrimentul celor personale sau politice.

Stimați colegi,

În scurt timp, o să avem în fața noastră proiectul bugetului de stat și cel al asigurărilor sociale.

Înțeleg dificila misiune de a efectua reforme prompte, însă tocmai din acest motiv și pentru a nu repeta procedura din anii trecuți, când Legea bugetului de stat și cea a asigurărilor sociale nu au fost dezbătute sau au fost dezbătute pe repede-nainte, susțin această declarație politică, subliniind, încă o dată, că pentru a ne putea respecta principiul fundamental al mandatului de parlamentar, prevăzut la art. 69 din Constituție, avem nevoie de dezbateri deschise, incluzive și transparente, astfel încât amendamentele susținute și adoptate să reflecte realitățile și cerințele stringente ale comunităților pe care le reprezentăm.

Lăsând polemicile politice la o parte, doar îndreptați înspre nevoile cetățenilor vom reuși să implementăm reforme de care, cu adevărat, România are nevoie.

Vă mulțumesc.

Deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos.

 
Elena Stoica - comentarii critice cu privire la blocarea programului de promovare a industriei românești în plan internațional;

Urmează doamna deputat Stoica Elena.

Se pregătește domnul deputat Mușoiu Ștefan.

 

Doamna Elena Stoica:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Ne aflăm în plină pandemie și criză economică, situație care, în mod normal, ar trebui să ne determine pe fiecare să gândim măsuri care să vină în sprijinul stimulării creșterii economice. Însă vedem în actualul Guvern miniștri care, din pură incompetență profesională, fac mai mult rău decât bine, riscând să aducă în colaps anumite segmente ale economiei țării noastre.

În acest context, vreau să-l întreb pe domnul ministru al economiei, Claudiu Năsui, ce știe dumnealui despre târgurile internaționale la care participă anual firme din industria românească? Știe oare domnul ministru că aceste participări sunt susținute de la bugetul de stat, în baza Legii nr. 30/1999 pentru sprijinirea exporturilor, a Programului de promovare a exporturilor, reglementat prin Ordonanța de urgență nr. 120/2002, ori a Programului de internaționalizare a firmelor, reglementat prin Ordonanța de urgență nr. 8/2017? Vă spun eu, dragi colegi, nu știe, cred că habar n-are!

Pe lângă faptul că nu a lucrat niciodată în domeniul pe care acum îl păstorește, domnul ministru nu face nici cele mai mici conexiuni logice între promovarea firmelor și asigurarea locurilor de muncă. Nu mai zic de banii aduși la buget!

Domnul ministru spune pe Facebook, legat de aceste târguri, citez: "Nu investiții, nu gândire pe termen lung, ci participarea la târg pe banii statului", am încheiat citatul.

Păi, domnule ministru, asta fac firmele noastre la aceste târguri, încheie contracte cu retaileri din toată lumea, primesc comenzi, au producție, asigură locuri de muncă, plătesc taxe la stat și exportă, și aduc valută în Țara Românească. Urmare comenzilor și afacerilor încheiate, fac și investiții, domnule ministru, în raport cu nevoile de producție.

Deci, domnule Năsui, avem și investiții, avem și gândire pe termen lung, avem și locuri de muncă asigurate, venituri la buget. Astea sunt conexiunile elementare pe care ar fi trebuit să le faceți înainte să vă propuneți să anulați participarea și internaționalizarea firmelor românești la aceste târguri.

V-ați cramponat, domnule ministru, într-o firmă care, ziceți dumneavoastră, ar fi luat comisioane prea mari pentru organizarea participării firmelor noastre la târgurile respective. Păi, nu era mai simplu să vă folosiți de pârghiile avute la îndemână, cum ar fi Corpul de control al ministrului, ca să verificați modul cum au fost organizate aceste deplasări și să nu anulați un întreg program de promovare a industriei românești în plan internațional?

Vreți să dezvoltați un sistem prin care să revoluționați participarea firmelor noastre la aceste târguri? Foarte bine! Vă urăm succes! Dar, până atunci, ce fac firmele din industria românească în 2021-2022?

V-aș întreba, domnule ministru, aveți idee câte firme se închid în fiecare zi, acum, în România, și mai ales câți oameni rămân fără locuri de muncă?!

Pentru IMM-uri blocarea programului de promovare la export va duce la falimente și concedieri în masă, domnule ministru, în sectoarele textile-confecții, mobilă, IT, care exportă mai mult de 85% din producția realizată. Scăderea exporturilor influențează cursul de schimb valutar, având efecte negative asupra întregii populații. Fără exportul realizat de capitalul autohton, niciun plan de guvernare nu are vreo șansă, veniturile aduse de exportatori fiind singurii bani pe profit care rămân în țară.

Consiliul de Export al României apreciază că blocarea programului va determina un deficit al balanței comerciale de peste 20 miliarde de euro.

În data de 1 februarie, același consiliu v-a invitat să participați la o ședință comună pentru a clarifica aspectele privitoare la aceste târguri, care fuseseră deja discutate și stabilite de principiu cu predecesorul dumneavoastră. Cu toate că ședința a avut loc în sediul clădirii unde aveți biroul, nu ați binevoit să participați și ați ales să trimiteți un secretar de stat care să anunțe decizia de renunțare la acest program. Nici măcar nu ați avut curajul să faceți acest anunț personal, și asta din simplul motiv că v-a fost teamă că veți fi luat la întrebări de specialiști și, evident, nu ați fi avut argumente. Argumente politicianiste aveți, că electoratul dumneavoastră...

 
   

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionați, vă rog!

 
 

Doamna Elena Stoica:

... trebuie mulțumit, dar, dincolo de asta, trebuie să vă gândiți la cum vor supraviețui firmele din industria românească în lipsa comenzilor!

"Nu voi pune semnătura mea pe nimic în ceea ce nu cred", ați declarat legat de acest subiect. Păi, dacă ne luăm după această afirmație și o coroborăm cu experiența dumneavoastră în economie, este clar ce ne așteaptă, domnule ministru Năsui, - falimentul industriei românești!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos.

 
Silviu Nicu Macovei - declarație politică intitulată Începerea școlii - întrebări, îngrijorări și provocări fără răspuns;

Domnul Mușoiu? Nu este.

Domnul Macovei Silviu.

Se pregătește domnul Cîtea.

Dragi colegi, vă rog să ne încadrăm în trei minute, pentru că sunt foarte mulți colegi înscriși.

 

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Începerea școlii - întrebări, îngrijorări și provocări fără răspuns".

Stimați colegi parlamentari,

Am fost unul dintre politicienii care au cerut constant redeschiderea școlilor! Motivul, deși nu este simplu, este de înțeles: România a eșuat în a reforma educația, iar guvernarea liberală și-a dovedit incapacitatea de a asigura condiții pentru școala la distanță. Copiii au nevoie de educație solidă, au nevoie de interacțiune socială și de timp pentru a se dezvolta. A sta cu ochii în calculator sau pe tabletă aproape toată ziua - cursuri și teme - este complet nesănătos!

Deși specialiștii au avertizat de luni de zile că pandemia va fi printre noi în continuare, Guvernul liberal a practicat politica struțului și s-a făcut că a trecut. De aceea, nu au fost tablete și internet pentru toți copiii, profesorii nu au fost vaccinați cu prioritate, nu se mai știe câte și dacă se mai fac teste. Practic, ne prefacem că este bine.

Iar acum suntem în punctul în care îngrijorarea este la fel de mare la deschiderea școlilor ca și înainte, ba chiar poate mai mare.

În primul rând, după cum spuneam, se testează prea puțin și dezorganizat. Prin urmare, nu știm la acest moment dimensiunea epidemiei în România. Se închid localitățile care testează, dar cele care nu au aproape deloc teste nu au oficial nici infectați, prin urmare totul e verde și bine.

Apoi, nu știm câți profesori sunt vaccinați. În presă se vehiculează că doar 8% dintre profesori sunt vaccinați. Cât de expuși la infectare sunt și vor fi ceilalți 92% dintre dascăli? Și nici nu ne răspunde nimeni la întrebarea de ce nu au fost vaccinați profesorii cu prioritate.

Chiar ministrul educației a declarat nonșalant că nu se va putea păstra distanța între copii în sălile de clasă. Practic, ministrul liberal a ridicat din umeri și ne-a dat de înțeles că "asta e!".

Am auzit personal cum ambii miniștri, al sănătății și al educației, declarau că ordinul comun va fi dat "chiar acum". Acesta a venit 4 zile mai târziu, cu doar 48 de ore înainte de deschiderea efectivă a școlilor. Timp suficient pentru ca școlile și părinții să fie pregătiți, nu-i așa?!

Există prea mult amatorism în acest Guvern, iar aceasta duce la o confuzie generalizată. Cine are dreptul să-i testeze pe copiii care au simptome de răceală la școală? În baza cărui act normativ? Este nevoie de personal medical cu pregătire în recoltarea de probe? Fiindcă așa ar fi normal și legal. Există personal suficient pentru toate școlile din România? Din informațiile publice reiese că România are doar 113 medici și 268 de asistenți medicali, la un total de 17.000 de unități școlare! Cum se va face testarea copiilor cu simptome?

Observ din toată această degringoladă USR-isto-liberală că practic Guvernul României și-a luat mâinile de pe cârma țării și ne lasă pe toți să ne descurcăm cum putem cu această periculoasă epidemie.

Vă îndemn pe toți să aveți fiecare grijă de cei apropiați, fiindcă statul devine din ce în ce mai absent din a ne proteja copiii!

Vă mulțumesc frumos.

Silviu Macovei, deputat al PSD de Iași.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos.

 
Vasile Cîtea - declarație politică cu tema Poporul român, dușmănit la el acasă!;

Domnul deputat Cîtea Vasile.

Urmează domnul deputat Ostaficiuc Marius.

 

Domnul Vasile Cîtea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se numește "Poporul român, dușmănit la el acasă!"

Dragi colegi,

Chiar dacă la început de legislație parlamentară mesajele publice ar trebui să fie optimiste și încurajatoare, așa cum spune și cutuma parlamentară, Guvernul Cîțu, aflat la a doua "descălecare", după rușinoasa fugă de pe holurile Parlamentului, și-a conturat agenda politică astfel încât să-i pedepsească pe toți cei care au contribuit în decembrie la rezultatul dezastruos al PNL.

Prima dată au simțit fiorii răzbunării liberale profesorii, prin amânarea actului normativ care ar fi trebuit să le mărească salariile încă de la sfârșitul anului trecut.

După profesori a venit rândul pensionarilor, votanți tradiționali ai stângii românești, cărora nu li s-a mai aplicat o lege care emitea efecte juridice și care ar fi obligat Executivul la indexarea punctului de pensie cu 40%. Chiar dacă Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra acestui aspect, "Cîțu cel crud", așa cum încep românii să îl numească, a venit cu un proiect de creștere graduală a punctului de pensie, începând cu 1 ianuarie 2022, care să acopere indicele inflației, plus 50% din creșterea salarului brut pe economie, cu mult mai puțin decât actul normativ "trunchiat" de Executiv.

Evident că nici ceilalți bugetari nu au scăpat. Așa cum afirmă surse politice din cadrul PNL, prin proiectul de buget pentru 2021 se pare că se va renunța la emiterea voucherelor de vacanță, precum și la sporurile și indemnizația de hrană pentru bugetari, pentru care se va lua, în cel mai bun caz, o decizie de plafonare pentru atingerea țintei de deficit de 7%! Curios este faptul că aceste măsuri de protecție socială, la care s-a renunțat de către Guvernul Cîțu, au fost luate de guvernele PSD care luptau pentru a evita depășirea unui deficit bugetar de 3%, și nu 7%, cât anunță triumfalist liberalii.

Ultima măsură a Guvernului liberal scandalizează, în fapt, toți tinerii studenți din România. Ca și cum călătoriile gratuite ale studenților prin intermediul CFR ar aduce gaură în bugetul României, și nu jaful generalizat și premeditat al Guvernului pentru saturarea clienților săi politici. Iată că, în înțelepciunea sa, domnul premier Cîțu dorește reducerea subvenției acordate pentru studenți, astfel încât aceștia să nu mai poată călători gratuit cu trenul, ci să se revină la sistemul din 2016, anume subvenționarea călătoriei cu doar 50%, cu un număr maxim de 24 de călătorii pe an.

Deși măsura de protecție socială viza călătoria gratuită la clasa a doua, având ca beneficiu direct studenții navetiști, Guvernul Cîțu pare că a uita faptul că 38% dintre studenții români au probleme financiare, conform ultimului barometru Eurostudent VI, mai mult cu 10% decât media europeană, România confruntându-se, de altfel, și cu un risc crescut de sărăcie și excluziune socială la populația activă de peste 30%.

Având în vedere toate cele precizate, credem că se naște, în mod legitim, următoarea întrebare.

Domnule Cîțu, dacă prin proiectul de buget vă bateți joc, efectiv, de bugetari și studenți, la prima rectificare bugetară va veni rândul însoțitorilor persoanelor cu nevoi speciale, cât și a agricultorilor români să simtă "generozitatea" guvernării liberale?

Vă mulțumesc.

Deputat de Iași, Vasile Cîtea.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos.

 
Marius-Eugen Ostaficiuc - declarație politică: Redeschiderea școlilor, un proiect compromis;

Domnul deputat Ostaficiuc Marius.

Se pregătește domnul deputat Neață Eugen.

 

Domnul Marius-Eugen Ostaficiuc:

Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi se numește "Redeschiderea școlilor, un proiect compromis".

Deciziile luate în pripă sunt atât de haotice, încât există riscul ca unitățile școlare să fie închise la scurt timp după redeschiderea lor. În afară de certuri, nimic nu i-a oprit să pregătească din timp redeschiderea școlilor.

Nimic nu l-a împiedicat pe ministrul sănătății să pregătească testarea pe scară largă a profesorilor și a elevilor din timp, așa cum cerea PSD încă de anul trecut.

Cei din Guvern știau că trebuie să redeschidă școlile. Le-au spus acest lucru cei de la UNICEF, cei de la Organizația Mondială a Sănătății, cei de la Comisia Europeană și mulți alți experți în domeniu.

Au recunoscut chiar cei din Guvern că învățământul online a afectat dramatic educația elevilor, fiind nevoiți să reducă nivelul de dificultate al examenelor naționale, astfel încât să evite o explozie a numărului celor care nu le vor promova.

PSD a spus, încă de anul trecut, că școlile trebuie redeschise și că soluția cea mai importantă este de a asigura testarea pe scară largă a elevilor, a profesorilor și a celorlalți angajați din unitățile de învățământ.

Deși știau ce au de făcut, încă din luna ianuarie, când ministrul sănătății încă era în concediu sau când se contrazicea cu ministrul educației cu privire la redeschiderea școlilor, alte state europene derulau deja ample acțiuni de testare pentru pregătirea redeschiderii lor în noul semestru.

În Spania a fost asigurată testarea gratuită a profesorilor și a elevilor înainte de începerea anului școlar.

În Anglia s-au luat măsuri pentru testarea gratuită, săptămânală, pentru toți profesorii sau elevii care intră în contact cu o persoană infectată.

În Austria s-au pregătit deja 5 milioane de teste pentru elevi și profesori.

În Franța s-a propus realizarea unui milion de teste în învățământ, în fiecare lună, pentru a ține școlile deschise.

În Germania s-a pregătit testarea de două ori pe săptămână.

În Ungaria, la începutul anului, când domnul Voiculescu era încă în vacanță, a avut loc o amplă acțiune de testare în masă a tuturor angajaților din școli și grădinițe pentru începerea în siguranță a noului semestru.

În tot acest timp, în România s-au irosit zile și săptămâni esențiale. Singura acțiune notabilă, făcută de ministrul Voiculescu, a fost să-și schimbe poza de profil de la contul de pe Facebook.

Vorba aia, "ca la noi, la nimenea"...

În concluzie, domnule ministru, vă solicit să vă reconectați urgent la realitate. Mă refer la realitatea palpabilă, nu la cea virtuală de pe rețelele de socializare. Acolo se pare că aveți mereu conexiunea foarte bună.

Este timpul să ieșiți din starea de letargie, ce vă definește până acum mandatul, și să vă apucați de treabă.

La muncă, domnule ministru!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos.

 
Eugen Neață - declarație politică: Turismul, un pas înainte și doi pași înapoi?;

Înțeleg că domnul deputat Neață Eugen este online.

Suntem pregătiți, colegii? Da?

Mulțumesc.

Domnule deputat, vă rog.

 

Domnul Eugen Neață (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se numește "Turismul, un pas înainte și doi pași înapoi?".

Cam așa merg lucrurile cu dezvoltarea turismului montan în România. Programul național de dezvoltare a turismului, denumit și "Schi în România", reglementat prin Legea nr. 526/2003, bate pasul pe loc pentru că Legea nr. 46/2008, numită și Codul silvic, se opune din toate articolele.

Am mai spus-o și în trecut, când am intervenit cu o inițiativă pentru a permite simplificarea utilizării terenurilor din fondul forestier pentru investiții în turismul montan. Cu acea inițiativă am obținut o oarecare destindere, și marii investitori pot să-și pună parțial în aplicare planurile de dezvoltare a obiectivelor turistice.

Am revenit acum cu o nouă inițiativă, susținută împreună cu alți doi colegi deputați, pentru înlesnirea realizării unităților de cazare și masă, dezvoltarea unor baze de agrement multifuncționale, realizarea parcărilor, a căilor de acces, a rețelelor de alimentare cu apă, gaze naturale și curent electric, fără de care o stațiune turistică nu poate exista. Apa are nevoie de canalizare și autoturismele turiștilor de parcări. Pentru a fi realizate, toate acestea au nevoie de relaxări legislative, nu de imposibilități, cum se găsesc acum în Codul silvic.

Nu vreau să vă plictisesc, dar trebuie să știți că nici pârtiile și nici hotelurile nu pot fi realizate cu ușurință. Cum zicea cineva, să se facă investiții pe ici, pe acolo, dar să nu se facă nimic! Trebuie să devenim mai prietenoși cu spiritul de inițiativă al celor care își riscă banii în investiții curajoase în munții din România.

Pe noi, cei care reprezentăm cetățenii în Parlament, trebuie să ne intereseze ce se petrece în munții țării noastre. Ne-am consultat cu administrația localităților din zonele unde se încearcă dezvoltarea turismului montan. Cu toții sunt preocupați de piedicile nerezonabile pe care Codul silvic le pune investitorilor în turism. Stațiunile montane nu pot crește în acest fel și, mult mai grav, nu pot forța prelungirea sezonului - dincolo de cele două, trei luni cu precipitații naturale -, prin investiții care să permită utilizarea mașinilor pentru zăpadă artificială și a instalării altor mijloace de transport și de distracție specifice acestui tip de turism.

Inițiativa pe care am depus-o în prima zi de activitate parlamentară este încă un pas înainte pentru un turism competitiv în munții noștri. Cine îi ține departe de munți pe turiștii români și străini nu apără fondul forestier, ci îl expune abuzurilor și hoției, cum s-a văzut.

Sunt încrezător că în munții României sunt posibile și turism de înaltă calitate internațională, și protecția și dezvoltarea fondului forestier, prin menținerea obligației pe care o are fiecare investitor de a împăduri suprafețe compensatorii de teren. Legile pădurii și ale investițiilor pot merge împreună în aceeași direcție, nu una înainte și alta înapoi.

Inițiativa pe care am depus-o zilele trecute în Parlamentul României dă această șansă Programului național "Schi în România" și, de aceea, solicit tuturor parlamentarilor și Guvernului României să susțină și să urgenteze adoptarea acestei inițiative.

Deputat Eugen Neață, Colegiul nr. 40 Vâlcea.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos.

 
Alexandra Huțu - declarație politică: Sănătatea și educația copiilor noștri au ajuns să fie bătaia de joc a guvernelor Dreptei Unite;

Doamna deputat Alexandra Huțu.

Vă rog.

Se pregătește domnul deputat Șlincu Dan. Și întreb dacă domnul deputat Salan Viorel, doamna deputat Dinu Cristina-Elena, domnul deputat Weber...? Nici online, nici ...

Vă rog.

 

Doamna Alexandra Huțu:

Mulțumesc frumos.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Sănătatea și educația copiilor noștri au ajuns să fie bătaia de joc a guvernelor Dreptei Unite".

Stimate colege,

Stimați colegi,

Educația a ajuns să fie Cenușăreasa priorităților Guvernului Dreptei Unite!

Incompetență, incoerență, iresponsabilitate și ignoranță sunt principalele trăsături ale Guvernelor Orban și Cîțu în ceea ce privește sănătatea și educația copiilor noștri.

Niciunul dintre cele două guverne liberale nu a fost capabil să acționeze preventiv, să anticipeze și să ia măsurile necesare pentru asigurarea unui cadru educațional sigur pentru copiii din toată țara. Tot ceea ce au făcut aceste guverne a fost să se spele pe mâini și să arunce toată responsabilitatea în grija părinților, a bunicilor și a autorităților locale, fără niciun fel de sprijin real și concret.

În timp ce liberalii, împreună cu USR-iștii și UDMR-iștii, au acționat haotic și au îngropat învățământul românesc, PSD a venit în fața românilor cu un plan de guvernare care propune măsuri concrete pentru educație, pentru garantarea accesului total la învățământ în siguranță, pentru susținerea profesorilor și a personalului auxiliar aflat în linia întâi și expus îmbolnăvirii, dar și pentru sprijinirea familiilor cu copii.

Rețeaua de politruci incompetenți și impostori, pe care PNL a dezvoltat-o prin promovarea în poziții-cheie a unor oameni lipsiți de știință de carte, inclusiv la direcțiile de sănătate publică și la inspectoratele școlare, a avut drept rezultat o incapacitate cronică de a anticipa, gândi și aplica măsuri eficiente, care au fost puse în practică în toate statele Uniunii Europene, dintre care enumăr: testare extinsă, anchete epidemiologice complete, care să rupă lanțul contaminărilor, protocoale medicale eficiente, protejarea copiilor și cadrelor didactice și pregătirea corespunzătoare a unităților de învățământ.

Guvernările lui Iohannis au pus pe primul loc luptele interne pentru posturile de prefecți, de secretari de stat, de directori, de șefi de agenții, prin intermediul cărora vor să pună mâna pe toate instituțiile statului și numai în beneficiul partidului lor.

Preocuparea lor esențială este cum să dobândească toată puterea, fără să-i intereseze de soarta copiilor noștri.

În Parlament, alături de colegii mei de la PSD, voi face tot ce va ține de mine pentru evitarea unui dezastru în educație, ce s-ar putea produce prin lipsa testării elevilor și profesorilor și a vaccinării cu întârziere a cadrelor didactice.

Este un fapt eșecul catastrofal al gestionării pandemiei de către Guvernul Orban, continuat acum de Guvernul Cîțu. Viața noastră a fost și este afectată grav în toate aspectele, însă educația și viitorul copiilor noștri au fost cel mai rău lovite.

Paralizie! Acesta este termenul care descrie cel mai fidel starea actuală a sistemului școlar.

"România Educată" a lui Iohannis și Orban este cea în care 800.000 de copii au fost pur și simplu excluși de la educație, pentru că nu au niciun echipament care să permită accesul la școala online, în care profesorii au fost și sunt expuși infectării, sunt lăsați fără niciun mijloc de protecție și li se refuză creșterile salariale cuvenite legal, în care părinții ...

 
   

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionați, vă rog!

 
 

Doamna Alexandra Huțu:

... iar părinții sunt siliți să facă alegeri imposibile, să sacrifice educația copilului sau slujba, să stea acasă și să supravegheze copilul sau să meargă la slujbă pentru a nu rămâne fără surse de trai.

Vă mulțumesc.

Cu stimă, deputat Alexandra Huțu, deputat al PSD.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos.

 
Mihai Weber - declarație politică intitulată Românii au dreptul la un venit decent!;

Domnul deputat Weber, online, după care urmează domnul deputat Șlincu.

 

Domnul Mihai Weber (prin audioconferință):

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Românii au dreptul la un venit decent!".

Stimate colege,

Stimați colegi,

De fiecare dată când PSD a fost la guvernare au avut loc cele mai mari progrese înregistrate în România. De la creșterea economiei, a salariilor și a pensiilor, până la investițiile în infrastructură și condiții de viață mai bune pentru români. Se poate spune că în satele și comunele României au fost create condiții de viață mai bune, grație programelor PNDL aplicate consecvent, an de an, de guvernările PSD. Este adevărat că mai sunt multe de făcut, dar, așa cum spunea Lao Tzu, "călătoria de o mie de mile începe cu un singur pas".

Astăzi, PSD se află în opoziție, chiar dacă românii au votat majoritar pentru Programul de guvernare social-democrat. Însă, tocmai datorită acestui vot masiv pro-PSD, chiar dacă suntem în opoziție, suntem obligați față de românii care ne-au trimis în Parlament. Avem obligația morală de a le reprezenta interesele și de a lupta pentru a le oferi o viață mai bună astăzi, nu peste trei generații. Versurile lui Octavian Goga parcă sunt mai actuale ca oricând: "Munții noștri aur poartă,/ Noi cerșim din poartă-n poartă".

Dar noi, social-democrații, spunem că vremea generațiilor de sacrificiu a trecut și nu mai trebuie să revină vreodată, că trebuie să le oferim românilor o viață mai bună în țara în care s-au născut, pentru a nu mai fi obligați să plece aiurea, în lumea largă.

De aceea, stimați colegi, indiferent de partidul din care faceți parte, vă rog să susțineți amendamentul propus de PSD la articolul 164 din Legea nr. 53/2003, Codul muncii, amendament care statuează ca salariul minim în România să fie stabilit conform recomandărilor făcute de Uniunea Europeană.

Este o inițiativă legislativă ce vizează corelarea procentuală a valorii salariului minim național brut cu aceea a salariului mediu național brut pentru a conferi o garanție reală asigurării unui nivel de trai decent pentru cetățeni.

În acest sens, în acord cu demersurile europene în materie, am propus ca valoarea salariului minim național brut să nu poată reprezenta mai puțin de 60% din valoarea salariului mediu național brut.

Dacă ne declarăm cu toții respectul față de concetățenii noștri și le recunoaștem valoarea muncii, respectiv le recunoaștem dreptul la un nivel de trai decent, este imperios necesar să fim, în ceea ce privește acest aspect, alături de principiile și acțiunile relevante ale Uniunii Europene.

În condițiile în care se manifestă, în mod concret și constant, interesul pentru a fi asigurate mediului privat, în plan european și național, condiții optime de dezvoltare - multiple inițiative legislative prin care sunt încurajate, susținute, facilitate investițiile private etc. -, societatea trebuie să realizeze că într-o economie sănătoasă "pachetul" mediului privat include drepturi și obligații corelative. Toate drepturile acordate acestui adevărat "motor" al economiilor naționale trebuie însoțite de obligațiile corelative.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionați, domnule deputat, vă rog!

 
 

Domnul Mihai Weber (prin audioconferință):

Obiectivul PSD a fost și este ca, în cel mai scurt timp, decalajele dintre mediul urban și cel rural să fie reduse cu cel puțin 15%, iar oamenii să simtă că în fiecare an, indiferent de guvernare, veniturile familiilor au crescut, iar condițiile de viață s-au îmbunătățit.

Dacă sunteți români și vă pasă de interesele românilor cu adevărat, dacă vreți să vă respectați jurământul făcut la învestirea în funcțiile de demnitate publică, nu există decât o singură decizie pe care o puteți lua: de a vota alături de noi acest proiect, această garanție oferită românilor că vor avea o viață mai bună la ei acasă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc.

 
Dan-Constantin Șlincu - critici aduse activității ministrului sănătății;

Domnul deputat Șlincu Dan.

Dragi colegi,

Vă rog să vă încadrați în trei minute, deoarece sunt foarte mulți înscriși. Eu am aici o listă după data și ora înscrierii, dar o să vă solicit acordul dumneavoastră, pentru că sunt foarte mulți colegi de la PSD și n-aș vrea să fim acuzați că sunt înscriși primii pe listă, în ordine cronologică. O să iau și de la alte grupuri parlamentare și o să vă solicit acordul, să nu vă supărați, să mai schimb un pic lista înscrierilor, pentru că și alte grupuri parlamentare trebuie să ia cuvântul.

Vă rog să vă înscrieți în trei minute.

Domnul deputat Șlincu Dan, după care se pregătește, de la Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Tuță George-Cristian.

 

Domnul Dan-Constantin Șlincu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Săptămâna trecută, în sala de plen, am ținut, alături de colegii mei din Partidul Social Democrat, o pancartă pe care scria "Voiculescu, demisia!". Am fost întrebat de ce cerem demisia unui ministru din Guvernul Cîțu la doar cinci săptămâni de la învestire.

Cei care îl susțin pe domnul Vlad Voiculescu afirmă că e prea devreme pentru a se cere demisia acestuia, pentru că nimeni nu putea face nimic deosebit în doar cinci săptămâni.

Este un raționament fals! Pe acest tip de argumentare ar însemna că orice greșeli ar face un ministru în cinci săptămâni de la numire, oricâte catastrofe s-ar întâmpla în acest interval în domeniul pe care îl păstorește acel ministru și oricât de mari și de multe ar fi eșecurile acelui ministru, nimeni nu ar avea dreptul să-l demită sau să-i ceară demisia.

Vlad Voiculescu putea face până la sfârșitul lunii ianuarie multe lucruri importante și necesare. Chiar dânsul a recunoscut, într-o conferință de presă de după tragedia de la Institutul "Matei Balș", că poate face într-o săptămână un set de proceduri speciale pentru personalul medical din secțiile COVID, secții în care există o concentrație mare de oxigen, un factor favorizant pentru izbucnirea incendiilor. Deci, dacă poate face aceste proceduri în doar o săptămână după tragedie, de ce nu le-a făcut în cele cinci săptămâni dinaintea tragediei, pentru a o preveni?

În scurtul mandat al domnului Voiculescu a mai avut loc un incendiu într-o secție COVID. Este vorba de incendiul din data de 2 ianuarie 2021 de la pavilionul suport COVID de la Spitalul de Psihiatrie din Gătaia, județul Timiș. Era deja un alt semnal de alarmă care venea după incendiul de la Spitalul Județean din Piatra Neamț. Iar la acel moment ministrul Vlad Voiculescu încă nu citise rapoartele și memoriile, primite de predecesorul său, pentru prevenirea incendiilor în spitale. Nici măcar nu le citise, după cum chiar dumnealui a recunoscut. Dar cu siguranță le-ar fi putut citi în cele cinci săptămâni de mandat și poate ar fi luat și măsuri în consecință.

Tot în acest început de mandat, domnul ministru Voiculescu ar fi putut aviza ordonanța de urgență lăsată pe masă de predecesorul său, un act normativ care ar fi permis utilizarea fondurilor europene pentru remedierea vulnerabilităților la incendiile din spitale. Nici acest lucru nu a fost făcut, deși se putea realiza în cele 5 săptămâni, căci vorbim de o ordonanță de urgență.

Mai putea domnul ministru ca, în cele cinci săptămâni de mandat, să pregătească testarea pe scară largă pentru redeschiderea școlilor, așa cum s-a făcut peste tot în Europa.

De exemplu, la vecinii noștri din Ungaria, în luna ianuarie, a avut loc o testare în masă a profesorilor și a tuturor angajaților din instituțiile de învățământ pentru redeschiderea școlilor în condiții de siguranță. Mă gândesc că, dacă s-a putut în Ungaria, s-ar fi putut și în România.

Tot în cele cinci săptămâni, domnul ministru Vlad Voiculescu ar fi putut să se implice mai mult în campania de vaccinare, în loc să se contreze în declarații publice cu coordonatorul acestei acțiuni. Vorbim de cea mai amplă acțiune de sănătate publică din ultimul secol, care nu poate avea loc fără implicarea ministrului sănătății.

Iată câteva motive foarte puternice pentru demiterea de urgență a ministrului Vlad Voiculescu.

Iar, dacă tot nu este de ajuns, vă reamintesc că în mandatul Domniei Sale au luat foc patru spitale...

 
   

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionați!

 
 

Domnul Dan-Constantin Șlincu:

... și au murit 29 de pacienți care se aflau în grija unui sistem de sănătate pe care îl păstorește.

Deci vă întreb, câți miniștri ai sănătății din România sau de oriunde din lumea democratică ar mai fi rămas în funcție după atâtea nenorociri petrecute în mandatul lor?!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc.

 
George-Cristian Tuță - declarație politică despre necesitatea modernizării sistemului educațional;

Domnul deputat Tuță George.

Se pregătește domnul deputat Zisopol, după care doamna deputat Dinu.

 

Domnul George-Cristian Tuță:

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

După cum bine știți, pentru unii dintre tinerii membri ai comunității noastre, ziua de luni a însemnat revenirea în băncile școlii. Un prilej de răsuflare ușurată pentru părinți, dat fiind contextul actual, dar și de îngrijorări în ceea ce privește reintegrarea, siguranța și vaccinarea.

Școala online a zdruncinat modul în care am perceput până acum actul educațional, în condiții de normalitate, dar a fost și un bun prilej de reflecție asupra lucrurilor pe care le putem face diferit pentru ca această instituție să își îndeplinească scopul social. Vom vedea pe parcurs cum se vor adapta copiii, profesorii și managementul educației la această nouă realitate. Este însă clar că e nevoie de schimbări pentru a obține altfel de rezultate. Atâta timp cât vom avea aceleași inputuri, nu ne putem aștepta la rezultate diferite, iar inovarea trebuie să înceapă cu adevărat cât mai repede, în școală, ca nucleu al dezvoltării primare, și, mai departe, în ansamblul societății.

Am ales să mă refer la educație în raport cu modernizarea, deoarece școala definește și dictează societatea de mâine. Peste zece ani, puștii de clasa a treia vor fi la vârsta marilor alegeri și este responsabilitatea noastră să facem în așa fel încât aceste alegeri să presupună, în cât mai puține cazuri, emigrarea către zări mai ofertante, de pildă. Trebuie să proiectăm cât mai corect și mai rapid atributele societății în care ei se vor forma. Cât de transparentă și egală ca șanse trebuie să fie aceasta, încât să includă și actualele ghiozdane ponosite, și trolerele de opt kilograme, și toaletele din spatele curților, și programele depășite. Dar, în primul rând, proiecția noastră ar trebui să se refere la construcția unei societăți corecte și pragmatice, aici, în România.

Simpla distribuire de tablete gratuite este o soluție de moment, iar discuția despre digitalizare și atât trebuie depășită și să includă un concept mult mai cuprinzător - inovarea sistemică. Trebuie să reflectăm împreună la cum promovăm știința, la cum facem lucrurile altfel - mai adaptat, mai orientat către nevoile și realitățile viitorilor zece ani.

Sper din tot sufletul că vremea găleților, a brelocurilor și a brichetelor colorate a trecut. România nu poate progresa așa. Niciun stat european nu poate progresa așa. Țara noastră are nevoie de un plan coerent și de o agendă unică de care să țină cu dinții, de un plan simplu scris în cuvinte puține, dar clare și asumate, care să indice ferm un drum. Iar România educată este un astfel de plan, și această Românie va avea nevoie de sprijinul dumneavoastră.

Mă feresc să evoc concepte precum plan de uniune națională sau interes național, deoarece au fost prea mult terfelite de personaje politice care nu aveau nimic comun cu ele. Voi vorbi despre implicarea largă într-un proiect de inovare sistemică care vă include și depinde de dumneavoastră.

Vă veți întreba probabil de unde începe inovarea în societatea noastră aridă. Răspunsul este: "De oriunde aveți putere și resurse pentru a începe".

În România de astăzi sunt semne că apar zone favorabile de dezvoltare care nu mai seamănă deloc cu cele pe care s-au întemeiat planurile de dezvoltare din anii ʼ90. Timpul se scurge mai repede, informația circulă mai repede, banii se mișcă mai facil, cooperările sunt mai flexibile, iar oportunitățile mai ample.

Doamnelor și domnilor,

Administrația trebuie să producă un lucru simplu: condiții corecte și incluzive pentru organizarea treburilor comunității, în jurul adevăraților poli de dezvoltare, în jurul noii dinamici de evoluție economică, socială și culturală. Alături de dumneavoastră, vă spun sincer, se află o rețea extinsă și în continuă creștere de structuri civice, asociative, profesionale, care pot și vor să se exprime în completarea statului, care își propun să participe la dialogul larg despre modernizarea României.

Stimați colegi,

Ultimul an ne-a arătat că prioritățile și textura realității sociale se modifică radical, fie că vrem, fie că ne opunem. Este momentul oportun să căutăm cu înțelepciune în fibra societății românești direcțiile de viitor care să o facă mai solidă, mai conectată la idei și mai rezilientă la provocări.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos.

 
Dragoș Gabriel Zisopol - intervenție cu prilejul sărbătoririi Zilei Mondiale a Limbii Elene;

Domnul deputat Zisopol.

Se pregătește doamna deputat Dinu, după care domnul deputat Fălcoi.

 

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

Vă mulțumesc.

Stimate domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

În anul 2018, Parlamentul Republicii Elene a votat ca ziua de 9 februarie, ziua comemorării poetului național Solomos, să devină Ziua Mondială a Limbii Elene.

În același an, în calitate de deputat și președinte al Uniunii Elene din România, am inițiat Propunerea legislativă privind instituirea Zilei Limbii Elene, propunere care avea să se materializeze în Legea nr. 204/2018.

Din 2019 și până în prezent, în localitățile în care trăiesc membri ai Uniunii Elene din România sau filoeleni s-au organizat anual manifestări culturale dedicate acestei sărbători.

În acest context s-a înscris și evenimentul online dedicat celei de-a treia ediții a Zilei Mondiale a Limbii Elene, organizat în data de 8 februarie a.c. de Uniunea Elenă din România, împreună cu distinse personalități ale vieții politice, sociale și culturale din cele patru colțuri ale lumii. Astfel, într-o sărbătoare maraton, care a durat peste 5 ore, au adus un omagiu nemuritoarei limbi elene ambasadori, înalți funcționari ai administrației statului român și grec, academicieni, deputați, profesori universitari din România și Grecia, politicieni, primari, personalități din mediul de afaceri elen, reprezentanți ai posturilor de radio și televiziune din Grecia și Austria, scriitori, poeți, cadre didactice din întreaga Europă, olimpici, președinți ai Asociațiilor românilor din Republica Elenă, ai Asociaților de promovare a limbii elene din Grecia, membrii comunităților din cadrul Uniunii Elene din România și numeroși invitați. Evenimentul a fost mediatizat de Agerpres și Televiziunea Română.

La finele manifestării am avut onoarea să dau citire mesajului ministrului adjunct de externe al Greciei, domnul Konstantinos Vlasis, adresat grecilor și filoelenilor de pretutindeni cu prilejul sărbătoririi zilei mondiale a acestei limbi, mesaj pe care vi-l împărtășesc și dumneavoastră astăzi.

"Ziua sărbătoririi limbii elene nu este doar o reamintire a continuității neîntrerupte a limbii noastre în timp, ci și o recunoaștere a contribuției sale atemporale în devenirea lumii. Exact în această recunoaștere constă esența stabilirii sărbătoririi anuale a acesteia.

Limba greacă are o vechime de peste cinci mii de ani, de la greaca timpurie, aproximativ din anul 3000 î.Hr., și până astăzi. În ciuda numeroaselor ajustări de-a lungul secolelor, este firul care leagă momentele punctuale a mii de ani într-o linie istorică cronologică unitară. Istoricitatea sa călătorește atât de adânc în timp, încât i se atribuie, indiscutabil, sceptrele limbajului care a codificat, primul, referințe lexicale superioare atât pentru sensuri abstracte, cât și tehnice, care a stabilit valori universale și care a întemeiat și modelat conceptualismul culturii occidentale. Potrivit doamnei academician și elenistei franceze Jacqueline de Romilly - «dacă Grecia ne-ar cere să eliminăm din limba noastră cuvintele grecești pe care ni le-a împrumutat, civilizația occidentală s-ar prăbuși». Această moștenire reprezintă un adevăr incontestabil, de o valoare fundamentală pentru Grecia.

Limba greacă este un sentiment, legată indisolubil de identitatea națională greacă, de inima și gândirea grecilor, care în cuvintele ei au descoperit magia exprimării bogatei lor lumi sufletești. În cuvintele ei, grecii au găsit calea de a se consolida în timp și de a crea. Limba greacă este o limbă poetică. Este logic ca Grecia să se mândrească de-a lungul timpului cu cele două premii Nobel pe care i le-au acordat Giorgos Seferis și Odysseas Elytis, modelând cuvintele într-un mod unic. Este limba lui Dionysios Solomos, cel care ne-a dăruit imnul «Către Libertate», imnul național. Onorând în fiecare an, pe 9 februarie, memoria poetului nostru național, ne amintim cuvintele sale: «Oare am altceva în minte, în afară de libertate și limbă?».

Cunoașterea excelentă a limbii italiene și lunga sa ședere în Italia nu au fost o piedică în istorisirea parcursului său estetic, lingvistic și al trăirii în limba greacă, o istorisire care și-a pus amprenta asupra nașterii Greciei contemporane. Milioanele de greci și filoeleni din fiecare colț al pământului, astăzi, sunt un exemplu viu al farmecului ei inegalabil.

Cu toate acestea, caracteristica ce face limba noastră unică este faptul că reprezintă o atitudine a vieții. Grecii, în încercarea lor de a interpreta lumea, au creat cuvinte care au capacitatea de a da sens existenței, de a duce la constatarea realului, a existentului, dar și a transcendentului, cuvinte care transmit cu acuratețe concepte de sine stătătoare, idei și valori, precum democrație, filosofie, dialog, filantropie etc. Această caracteristică străbate limba greacă pe întreg parcursul istoriei sale.

Prin limba greacă, limba evangheliilor și a textelor patriarhale ale Bisericii, mesajul universal al adevărului, credinței, iubirii și păcii a fost propovăduit până în prezent și este perpetuu.

Din perioada când a vorbit Homer și până astăzi, vorbim, respirăm și cântăm aceeași limbă, scrie Giorgos Seferis, oferind o descriere simplă și vie a atemporalității, a bogăției simțirii și a atitudinii față de viață și esență, așa cum se reflectă în limba greacă. Predarea ei este o datorie a noastră, a tuturor, pentru conservarea și răspândirea culturii elene".

Stimate domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

În încheiere, cu prilejul sărbătoririi Zilei Mondiale a Limbii Elene îmi revine deosebita plăcere ca, în numele Uniunii Elene din România, să urez un călduros la mulți ani tuturor vorbitorilor de limba elenă, oriunde s-ar afla.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumim frumos.

Urăm și noi la mulți ani tuturor.

 
Cristina-Elena Dinu - declarație politică: Bursele elevilor nu sunt un moft, ci un drept. Autoritățile trebuie să găsească soluții urgent pentru acordarea acestui drept;

Doamna deputat Dinu Elena.

Urmează domnul deputat Fălcoi Nicu, după care domnul deputat Focșa Dumitru, după care domnul deputat Gheorghe Daniel și domnul deputat Burduja Sebastian.

 

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele de astăzi este "Bursele elevilor nu sunt un moft, ci un drept. Autoritățile trebuie să găsească soluții urgent pentru acordarea acestui drept".

Stimați colegi,

Niciodată, în ultimii 30 de ani, educația nu a fost atât de văduvită, așa cum este în prezent. Sunt probleme mari din toate punctele de vedere, începând cu investițiile în școli și terminând cu procesul de predare-învățare.

De departe, cel mai grav însă este că modul defectuos în care a fost gestionată criza sanitară își va pune amprenta asupra educației copiilor și tinerilor, iar cei mai afectați sunt, fără îndoială, elevii din anii terminali.

S-au închis școlile, deși alte state europene le-au lăsat deschise. S-au redeschis unitățile de învățământ, doar ca să se închidă din nou, după câteva săptămâni. Și, probabil, acest scenariu se va repeta și în perioada următoare. La orele online nu au avut acces sute de mii de elevi din întreaga țară. Nici acum nu se știe exact cum vor fi recuperate toate cursurile pierdute de aceștia. Apoi, nu toți copiii au primit tabletele mult promise sau, dacă le-au primit, nu le-a asigurat nimeni accesul la Internet. Un haos generalizat ca acum nu s-a mai înregistrat niciodată în țara noastră.

Veștile proaste însă nu se opresc aici, din nefericire. Motivând că nu au suficiente surse financiare, unele autorități locale nu dau nici bursele școlare pe care, conform legii, le pot acorda din bugetele locale. Este și cazul județului Giurgiu, unde circa 5.000 de elevi ar trebui să fie beneficiarii burselor școlare care sunt, după cum știm, de patru feluri: burse de performanță, de merit, de studiu și de ajutor social.

La Giurgiu, reprezentanții Consiliului județean al elevilor au trimis memorii către consiliul județean și Primăria Giurgiu, ambele conduse de reprezentanți ai PNL. Elevii au primit doar promisiuni pentru cu totul și cu totul alte probleme, însă pentru burse li s-a spus că nu sunt bani.

La Consiliul municipal Giurgiu deocamdată a fost introdus doar proiectul privind regulamentul de acordare a burselor, nu și vreun proiect care să prevadă sumele ce vor fi, dacă vor fi alocate. Iar la consiliul județean răspunsul a fost clar: "nu se pune problema de alocare a fondurilor pentru bursele școlare, deși s-au găsit sursele necesare pentru înființarea unei societăți cu vreo 50 de angajați în subordinea instituției".

Colegii mei social-democrați din consiliul județean au întocmit și vor depune un proiect de hotărâre privind alocarea burselor școlare, pe care sper că îl vor vota și consilierii PNL, deoarece copiii noștri trebuie să fie înaintea oricăror dispute politice.

Alocațiile nu sunt majorate, salariile îngheață, familiile nu mai primesc, iată, niciun sprijin pentru o viață decentă. Este din ce în ce mai greu pentru o familie să își asigure toate cele necesare, inclusiv să suporte costurile pentru copiii aflați la școală.

Îmi doresc sincer ca autoritățile locale, județene, împreună cu cele centrale să găsească rapid o modalitate de a rezolva această problemă. Dacă bugetele locale nu suportă o asemenea cheltuială, ...

 
   

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionați, vă rog!

 
 

Doamna Cristina-Elena Dinu:

... Guvernul trebuie să ia în considerare sprijinirea primăriilor și a consiliilor județene, în acest sens.

Este de neacceptat ceea ce se întâmplă, pentru că bursa școlară nu este un moft, ci un drept al elevului! Copiii noștri trebuie să fie stimulați să învețe, pentru că de acest lucru depinde viitorul țării!

Deputat Cristina-Elena Dinu, Circumscripția electorală nr. 19 Giurgiu.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos.

 
Nicu Fălcoi - declarație politică intitulată Urgență de gradul zero - stoparea risipei de bani publici;

Domnul deputat Fălcoi.

Menționez că avem 20 de colegi care au depus și în scris, deja.

 

Domnul Nicu Fălcoi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele de astăzi se numește "Urgență de gradul zero - stoparea risipei de bani publici".

Doamnelor și domnilor colegi,

Suntem la început de mandat și, tocmai, pentru că avem în fața noastră patru ani de muncă intensă, cred că e bine să ne stabilim foarte clar prioritățile. Iar unul dintre lucrurile cele mai importante pe care cred că le avem de făcut e să stopăm cât mai grabnic cu putință și cât mai eficient risipirea banilor publici.

Știm bine cu toții că unul dintre marile rele care au vlăguit bugetele publice în ultimii 30 de ani au fost căpușele conectate cu mii de fire invizibile la banii publici, căpușe cărora le-a fost facilitat accesul la aceste surse de bani cu sprijin de la partid, în baza unor încrengături de interese care au construit rețele complexe, în care politicieni, rude de politicieni, sinecuriști de profesie, sindicaliști și tot soiul de marionete și-au dat mâna ca să dreneze prin diverse buzunare bani din banii țării.

Exemple concrete avem cu nemiluita, și nu de ieri, de alaltăieri. Aproape în fiecare zi aflăm despre salariile fabuloase ale unor funcționari ajunși ca prin miracol pe poziții de conducere, despre firme ale unor sindicaliști foarte vocali care au derulat ani la rând contracte grase cu instituții de stat, despre licitații trucate, ca să câștige fix cine a trebuit, despre marionete neștiutoare angajate prin tot felul de instituții sau despre "norocoși" debordând de merite, "binecuvântați" cu poziții bănoase în câte 4-5 consilii de administrație.

Puse cap la cap, aceste cazuri ne arată dimensiunea uriașă a furtului din banii publici, bani cu care, dacă nu s-ar fi scurs așa în tot felul de buzunare, am fi putut construi, fără îndoială, măcar o parte din școlile, grădinițele, spitalele și autostrăzile de care avem atâta nevoie. Simpla constatare a acestei realități a devenit deja un fapt banal.

Ca să schimbăm toate lucrurile acestea e nevoie de curaj și asumare.

Sigur că toate rețelele astea de interese construite în timp și întreg acest sistem eficient de drenare a banilor publici vor opune rezistență la schimbare. Sigur că mulți dintre cei ale căror interese - directe sau indirecte, declarate sau nedeclarate - vor fi afectate, vor urla ca din gură de șarpe, vor calomnia și vor căuta să arunce cu noroi. Sigur că există riscul să deranjăm și astfel să ne erodăm. Dar singura - și vreau să fie foarte clar! -, singura cale de urmat, prin care putem pune capăt acestui jaf, este tăierea răului de la rădăcină.

Când am intrat în politică, noi, cei din echipa Alianței USR PLUS, ne-am asumat un set de obiective. Am spus atunci că vrem să facem o altfel de politică, o politică bazată pe competență, profesionalism și onestitate, nu pe interese proprii și solidarități de clan. Am spus că vrem să punem capăt furturilor din bani publici și hoției și că vrem să recuperăm rămânerile în urmă. Și exact asta vrem să facem acum, când suntem parte a coaliției de guvernare. De asta, mesajul pe care vreau să îl transmit este simplu, clar și cât se poate de tranșant: colegii noștri din Executiv au întreg sprijinul și susținerea noastră în acest proces de eliminare a răului de la rădăcină, care presupune inclusiv destructurarea mecanismelor și rețelelor prin care, ani de-a rândul, s-au furat și s-au deturnat bani publici, indiferent de cât de atacați vor fi și vom fi pentru asta și indiferent de cât de virulent vom fi contestați de către unii ale căror interese sunt afectate.

Aici, în Parlament, am anunțat, încă din prima zi de lucru, că vom trece la eliminarea pensiilor speciale și că primul pas va fi chiar eliminarea pensiilor noastre, ale parlamentarilor. Pentru a arăta că da, se poate, că suntem hotărâți să facem asta și că politica se poate face și altfel, cu măsuri concrete, nu doar cu declarații de intenție și exerciții de retorică. Și tocmai de aceea, în spiritul politicii pe care vrem să o facem altfel, mesajul meu de azi este un îndemn la acțiune și curaj, la măsuri chirurgicale, acolo unde ele se impun. Politica făcută cu jumătăți de măsură...

 
   

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionați, vă rog!

 
 

Domnul Nicu Fălcoi:

... și-a dezvăluit limitele.

Asta este cauza reală pentru care nu avem spitale noi, școli, grădinițe ori autostrăzi. Acum e vremea măsurilor chirurgicale care să pună capăt risipirii banilor publici.

Vă mulțumesc.

Deputat Nicu Fălcoi, Circumscripția electorală nr. 37, Grupul parlamentar USR PLUS.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos, domnule deputat.

 
Dumitru-Viorel Focșa - declarație politică intitulată Guvernul Cîțu - Guvernul trădării de țară;

Domnul deputat Focșa Dumitru, după care domnul deputat Gheorghe Andrei și domnul deputat Burduja Sebastian.

Vă rog să vă încadrați în trei minute. Suntem mulți colegi înscriși și mi-aș dori să vorbim cât mai mulți.

 

Domnul Dumitru-Viorel Focșa:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Guvernul Cîțu - Guvernul trădării de țară".

Stimați colegi,

Dacă în urmă cu patru ani PSD era dispus să dea foc la țară pentru a-și salva liderul, astăzi, Coaliția de guvernare este gata să vândă România, pentru a fi pe placul marilor puteri europene. Pentru a câștiga bunăvoința externă în derularea actului de guvernare, coaliția de guvernare are mare nevoie ca Europa să întoarcă capul și să-și promoveze "performanțele".

Mă refer la Proiectul de Lege prin care se abrogă Legea nr. 173 din 13 august 2020 privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică. În ședința de Guvern care s-a desfășurat în data de 3 februarie a.c., prezentat de domnul prim-ministru ca o mare realizare, este în realitate cel mai abject act de trădare națională din ultimii 31 de ani.

Cum să vinzi, fie și un pachet minoritar, acțiuni pe care statul le deține astăzi în Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile sau Aeroportul Mihail Kogălniceanu? Mă refer strict la trei dintre obiectivele de importanță geostrategică aflate pe raza județului pe care îl reprezint. De ce, când ele sunt totuși pe profit? Rolul unui guvern este să caute soluții de rentabilizare.

Ce te mână, domnule prim-ministru, ca să cităm din marele poet Mihai Eminescu, în această luptă împotriva propriei țări? Să fie oare securizarea scaunului de prim-ministru pentru actuala formulă guvernamentală, pentru următorii 4 ani, poate chiar 8 ani?

Nu știm! Tot ce știm este că vânzarea României este inacceptabilă, indiferent de miza politică, fie că este aderarea la Spațiul Schengen, după cum se vehiculează, fie că este liniștea guvernării pe termen lung!

Un stat puternic este un stat suveran, stăpân pe propriile resurse, ceea ce România va înceta să mai fie, dacă această lege va trece prin Parlamentul României.

Domnule prim-ministru, Florin Cîțu,

Dacă sunteți atât de mândru de acest proiect legislativ, despre care spuneți că reprezintă "un mesaj clar pentru investitori, atât din România, cât și din exterior" - în fapt, numai pentru cei din exterior, știm bine - atunci de ce nu l-ați introdus pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de săptămâna trecută?

Am căutat cu mare atenție pe site-ul Guvernului României, la secțiunea destinată Agendei ședinței din data de 3 februarie și nu am găsit proiectul pe ordinea de zi anterioară ședinței. Nici în comunicatul de presă de după aceasta nu există.

De Guvernul Grindeanu s-a lipit eticheta "Noaptea, ca hoții", după povestea cu Ordonanța 13. Ce etichetă credeți că vi s-ar potrivi? Mă gândesc că singura instituție abilitată să vă pună o etichetă va fi DIICOT.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionați, vă rog.

 
 

Domnul Dumitru-Viorel Focșa:

Stimați colegi parlamentari,

Se poate observa cum Guvernul Cîțu vrea să-și legifereze actul de trădare națională, folosindu-se de Parlament.

Eu îl asigur atât pe primul-ministru, cât și pe întreaga coaliție de guvernare, că niciun parlamentar AUR nu va vota - și vă îndemn și pe cei care sunteți patrioți să nu votați acest proiect de lege.

Plecând de la trista realitate în care ne aflăm ca națiune, îi îndemn pe toți colegii parlamentari, indiferent de apartenența politică, să nu voteze acest proiect, pentru că suveranitatea României este mai importantă decât orice!

Închei cu următoarea întrebare:

Domnule prim-ministru, dacă în februarie 2017 au ieșit în stradă peste o jumătate de milion de români, ca să apere justiția, oare câți credeți că vor ieși de data aceasta ca să-și apere țara?

Nu știți! Atunci, ne vedem în stradă și ne numărăm de-acolo!

Constanța va începe protestele chiar de săptămâna aceasta.

Vă mulțumesc.

Deputat AUR de Constanța, Dumitru-Viorel Focșa. (Aplauze.)

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos.

Fac încă o dată apel la dumneavoastră, să ne încadrăm în 3 minute.

 
Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică cu tema: Educație ori ideologie?;

Gheorghe Andrei.

Domnule deputat, vă rog.

 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Educație ori ideologie?".

M-am gândit la un lucru esențial - ceea ce înseamnă învățământul și care sunt bazele fundamentale ale educației în România și nu doar în România, în întreaga lume.

Și spun acest lucru nu doar din perspectiva faptului că în această perioadă copiii reîncep școlile, ci și din perspectiva faptului că la noi, la Senat, se află în dezbatere o lege care, iată, în timp de pandemie a stârnit multe controverse, deși în mod normal ar fi fost ceva absolut firesc, o lege care privește un cadru legislativ conex educației, creșterii și adopției copilului și unde există un paragraf cu privire la așa-numita educație sexuală.

În realitate, avem acolo un paragraf esențial pentru ceea ce înseamnă o educație sănătoasă în România. Și vorbim despre educația sanitară cu acordul părinților.

Mi se pare complet absurd ca în România să credem că din procesul educațional părinții pot fi excluși, dar și să credem că educația sanitară, cu adevărat necesară, poate fi înlocuită cu așa-numita educație sexuală, care, în realitate, este o îndoctrinare în direcția așa-numitei ideologii de gen și o promovare a intereselor agendei LGBT.

Aceasta este educația sexuală în realitate și acestea sunt mizele la care trebuie să ne gândim cu toții și pe care sper că senatorii României le vor lua în calcul și nu le vor ignora.

Nu întâmplător, valorile creștine, valorile etice pe care se fundamentează însăși omenirea de astăzi, și tot sistemul de justiție la care ne raportăm cu toții, și tot ceea ce înseamnă acest corpus legislativ al statului de drept, se întemeiază pe valorile moralei creștine și nu putem lipsi elementul de morală creștină din educație.

De aceea, nu înțeleg de ce alții, tot din zona aceasta, ideologică, așa numită neo-marxistă, să-i spunem direct, încearcă să elimine Religia din școală. Este un element pe care noi nu-l putem ignora. Și cred că, în primul rând, atunci când vine vorba despre educația copiilor, trebuie să nu uităm respectarea Constituției!

Și sper că senatorii vor înțelege importanța respectării Constituției în acest context delicat.

Mai ales când vedem astăzi că însăși valorile creștine fundamentale sunt insultate prin tot felul de manifestări pseudo-artistice precum cele care au loc în această perioadă într-un mall din București.

Până la urmă, trebuie să înțelegem care sunt valorile noastre și să înțelegem care sunt fundamentele civilizației noastre românești și nu doar românești, ci și europene, în ansamblu!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

La fix. La fix!

 
Sebastian-Ioan Burduja - declarație politică: Apel pentru salvarea unei generații pierdute, copiii rămași singuri acasă;

Domnul deputat Burduja. Apoi se pregătesc domnul deputat Volosatîi Boris și doamna deputat Șerban Gianina.

 

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Apel pentru salvarea unei generații pierdute, copiii rămași singuri acasă" .

Știm că din România au plecat peste 4 milioane de români, iar recordul absolut a fost atins în anul 2018, când au plecat 240.000 de români din țară.

Nu-i o coincidență. Dacă nu avem memoria scurtă, ne amintim că în 2018 un guvern de tristă amintire a aruncat țara în aer, a aruncat economia în aer, a aruncat justiția în aer și a compromis și imaginea României pe plan internațional. La ce să mai stea românii în țară în acele condiții?

În tot acest context, însă, vorbim prea puțin despre copiii rămași singuri acasă, deci copiii care au cel puțin un părinte plecat la muncă sau alungat la muncă, dacă vreți, în străinătate.

Prima mare problemă este că nu știm câți sunt. Datele diferă.

DGASPC-urile, dacă le întrebăm, ne spun că au 95.000, că avem 95.000 de copii în această situație; Inspectoratele Școlare Județene ne spun că sunt 160.000, iar ONG-urile ne spun că sunt până la 350.000 de copii în această situație.

Acestea sunt datele unui grup de lucru organizat pe tema aceasta la nivelul Administrației Prezidențiale, un grup de lucru foarte bun, sub coordonarea doamnei Sandra Pralong.

Deci, prima provocare este să aflăm câți copii sunt în această situație, cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate?

O să vă întrebați, ce probleme au acești copii? Și aici există studii care arată că au o rată de abandon școlar mai mare, dezvoltare psiho-socială deficitară, infracționalitate mai mare, mai ales în cazul adolescenților și, sigur, acces deficitar la servicii de bază - sănătate, educație, cultură.

Prin această declarație politică nu vreau să fac un atac politic, după cum se obișnuiește, ci un apel la dialog politic, pentru a găsi împreună soluțiile pentru acești copii, care sunt într-adevăr o generație pierdută sau riscă să devină o generație pierdută a României.

Sunt suficiente modele, inclusiv în Statele Unite, modele de mentorat pentru copiii vulnerabili. Putem să preluăm de acolo bunele practici; de asemenea, și de la nivel european.

Cadrul legal, în momentul acesta, Legea nr. 272/2004, are o secțiune care se referă strict la copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate, dar nu există un pachet coerent de măsuri pentru protejarea și sprijinirea acestor copii.

Parafrazându-l pe Regele Mihai I, care, de la această tribună, dacă nu mă înșel, a spus că România e o țară luată cu împrumut de la copiii copiilor noștri, haideți să facem România o țară în care copiii și copiii copiilor noștri să vrea să rămână!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos.

 
Boris Volosatîi - declarație politică: Solicit Ministerului Educației și Cercetării să readucă în școala națională Istoria Românilor și Geografia României, ca materii distincte!;

Domnul deputat Volosatîi?

Se pregătește doamna deputat Șerban, după care, domnul deputat Todosiu.

 

Domnul Boris Volosatîi:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt Boris Volosatîi din Chișinău, născut "la Nistru, la mărgioară", în fostul județ Cetatea Albă, ales din partea Alianței pentru Unirea Românilor, în Circumscripția electorală nr. 43 pentru cetățenii cu domiciliul în afara țării. De formație sunt profesor de istorie și am lucrat timp de mai bine de trei decenii în calitate de director al Liceului teoretic român-francez "Gheorghe Asachi", cea mai mare instituție de învățământ din tot spațiul dintre Prut și Nistru.

Am format generații de elevi români în Basarabia în spiritul valorilor naționale, cultivând dragostea de istoria românilor și geografia României, patria noastră întreagă. Atunci când comuniștii de la Chișinău au încercat eliminarea Istoriei Românilor din școală, înlocuind-o cu așa-numita Istorie integrată, am protestat și, din fericire, am reușit. Datorită materiei Istoria Românilor din școala basarabeană, astăzi, la răsărit de Prut, se mai vorbește românește, iar noua generație de români cere cu toată tăria redobândirea cetățeniei, întru consolidarea națiunii noastre.

Venit acum la București, am constatat cu multă strângere de inimă că Ministerul Educației și Cercetării din România a urmat recent, cu un suspect elan neo-marxist, exemplul comuniștilor de la Chișinău și a decis să fie eliminate din școala națională materiile Istoria Românilor și Geografia României, ca materii distincte.

Eliminarea Istoriei Românilor din școala națională din România va fi folosită ca argument pentru eliminarea acesteia din școala din Basarabia. Altfel spus, gestul neo-marxist al Ministerului Educației de la București este unul geopolitic și geocultural, țintind deznaționalizarea românilor basarabeni și înstrăinarea lor de Patria- mamă, România.

Pe plan geopolitic intern, decizia Ministerului Educației este una de dublu standard și vizează deznaționalizarea etniei române majoritare, în contrast cu consolidarea conștiinței naționale a tuturor minorităților etnice, care nu sunt private de minister de dreptul de a-și studia propria istorie națională. Nimic mai antieuropean decât așa ceva!

Solicit Ministerului Educației să-și revizuiască decizia și să readucă în planul-cadru școlar cele două materii formatoare de conștiință națională, care cultivă simțul timpului și al spațiului într-o lume tot mai relativizantă.

Fac apel la cadrele didactice din România să se opună pe toate căile legale și să protesteze împotriva deciziei geopolitice a ministerului, până la anularea ei.

Fac, de asemenea, apel la toți părinții din România să denunțe alături de noi dublul standard practicat de minister și decizia sa antinațională. Amintesc că, potrivit actelor internaționale ratificate de Parlamentul nostru, dreptul de a decide asupra modului de instruire a copiilor aparține părinților, nu statului.

Copiii românilor sunt ai românilor, nu ai birocraților din ministere care au alergie de la Istoria Românilor!

 
   

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionați, domnule deputat, vă rog.

 
 

Domnul Boris Volosatîi:

Salus in virtute decus! (Aplauze.)

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc.

 
Gianina Șerban - declarație politică cu titlul Guvernul Cîțu subminează rolul femeii în societate;

Doamna deputat Șerban.

Se pregătește domnul deputat Todosiu, după care, domnul deputat Varga.

 

Doamna Gianina Șerban:

Bună dimineața!

Declarația mea politică se intitulează "Guvernul Cîțu subminează rolul femeii în societate".

Violența domestică este una dintre cele mai serioase probleme sociale cu care ne confruntăm în prezent, este o chestiune de sănătate publică, reprezentând totodată una dintre cele mai grave încălcări ale drepturilor femeii, cu efecte devastatoare în țara noastră, din păcate, care rămâne larg nesancționată.

În sfera relațiilor de conviețuire și de familie, violența domestică, mult amplificată în ultimul an, pe fondul măsurilor impuse de pandemia COVID-19, pune sub semnul întrebării dreptul fundamental al femeii - la viață, la integritate fizică și psihică, la sănătate, la demnitate și la libertate.

Apreciez că, prin ratificarea Convenției de la Istanbul și armonizarea cadrului legal intern cu prevederile Convenției, România a transmis un important semnal pozitiv privind angajamentul ferm de a respecta și de a promova o serie de măsuri prin care să se asigure o prevenție și o combatere adecvată a fenomenului violenței. Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut.

Anul acesta a explodat fenomenul violenței asupra femeilor, nu doar în România, acesta fiind un fenomen global. Violența domestică a luat amploare în țările în care a fost impusă carantina. Pandemia a agravat lucrurile, arată un studiu efectuat de ONU.

Sunt mii de victime care au obținut ordine de protecție, însă acestea au continuat să fie agresate, pentru că aceste ordine de protecție nu au nicio valoare atât timp cât nu sunt însoțite de un mijloc de supraveghere, de monitorizare. Pentru siguranța victimelor violenței domestice, trebuie continuate eforturile, în special prin monitorizarea agresorilor cu ajutorul brățărilor electronice, măsură implementată cu succes în 8 state membre ale UE.

În România nu a fost implementat niciun proiect pentru sprijinirea femeii agresate, deși există un proiect de lege care așteaptă de trei ani să fie votat de parlamentari și care ar permite autorităților să folosească aceste brățări electronice de supraveghere. După studii ale unor specialiști din penitenciare, costurile anuale de operare a unui sistem de supraveghere se situează undeva la 800 de euro, o cifră deloc mare în comparație cu beneficiile care pot fi aduse în protecția reală a victimelor.

În acest context, este deosebit de important să aducem în atenție importanța angajamentului politic și social, fiindcă este cu adevărat important ca întreaga comunitate să se implice activ și să acționeze responsabil pentru îmbunătățirea statutului femeilor din România.

Nu în ultimul rând, doresc să subliniez un aspect deosebit de important, prioritar în politicile promovate de către UE, respectiv integrarea dimensiunii de gen în toate politicile și programele dezvoltate la nivel național. Promovarea egalității de șanse între femei și bărbați reprezintă o valoare fundamentală a democrației.

În acest sens, faptul că în actualul Guvern există o singură femeie ministru...

 
   

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionați, vă rog.

 
 

Doamna Gianina Șerban:

...reprezintă un element de regres al României, astfel că este deosebit de importantă realizarea de acțiuni și strategii pentru consolidarea rolului femeii în societatea românească, începând de la cel mai înalt nivel.

Așadar, solicit imperios votarea și implementarea Legii cu privire la acest mijloc de protecție, a brățărilor electronice și, totodată, îi solicit Guvernului să depună eforturi pentru a aloca sumele necesare acestora, dat fiind faptul că vom analiza și dezbate bugetul.

Vă mulțumesc.

Sunt Șerban Gianina, deputat AUR, în Circumscripția electorală nr. 25 Ilfov. (Aplauze.)

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos.

 
Beniamin Todosiu - declarație politică despre poluarea din municipiul Sebeș;

Domnul deputat Todosiu.

Se pregătește domnul deputat Varga, după care, domnul deputat Rusu Daniel.

 

Domnul Beniamin Todosiu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi vizează un subiect extrem de important pentru județul Alba - poluarea din municipiul Sebeș.

Municipiul Sebeș se confruntă de ani de zile cu o poluare accentuată, fapt care îngrijorează tot mai mult cetățenii din zonă. Poluarea din Sebeș este o problemă care de prea mult timp este ignorată de autoritățile locale și naționale. Oamenii din Sebeș și din zona limitrofă au dreptul să respire un aer curat și să știe cât de grav le poate afecta sănătatea nivelul actual de poluare.

Recent, dragi colegi parlamentari, poluarea a atins cote alarmante și mulți cetățeni mi-au transmis mesaje de îngrijorare privind această problemă. Sebeșul este frecvent campion în topul național al celor mai poluate orașe din România. La sfârșitul lunii ianuarie, în mai multe zile, site-ul calitateaer.ro a indicat gradul 5 de poluare pentru calitatea aerului din Sebeș, respectiv "foarte rău".

Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât incidența cazurilor de cancer din județul Alba este în creștere, de la an la an. Astfel, statisticile oficiale ale autorităților sanitare indică o creștere alarmantă a cazurilor noi de cancer la nivelul județului Alba. Dacă în 2015 incidența era de 1,57 raportat la 1.000 de locuitori, în 2018, anul în care există ultimele date oficiale prezentate public, situația ajunsese la 2,60 de cazuri la 1.000 de persoane. Să nu uităm că, în studiile de specialitate, poluarea este un factor care influențează direct creșterea incidenței cazurilor de cancer.

Săptămâna trecută, i-am transmis o întrebare ministrului mediului, apelor și pădurilor, privind situația de la Sebeș. Aștept cu interes răspunsul Domniei Sale și soluțiile pentru reducerea poluării din Sebeș, dar și din alte orașe care se află în această situație.

În anul 2018 a fost organizat un referendum local la Sebeș, iar cetățenii au fost consultați privind achiziționarea din bugetul local a unui laborator mobil de măsurare a calității aerului. Referendumul a fost, din păcate, invalidat din lipsă de cvorum. Societatea civilă și locuitorii Sebeșului au continuat să lupte pentru aer curat și au protestat, în repetate rânduri, cerând măsuri pentru reducerea poluării.

Poluarea face victime, dragi colegi, în Sebeș, în județul Alba, în multe zone din România, unde este ignorat dreptul la sănătate al cetățenilor. Ocrotirea sănătății este un drept fundamental garantat de Constituția României și de tratatele europene și internaționale. Pactul Verde European este un angajament serios pentru statele membre ale Uniunii Europene, care cuprinde inclusiv asigurarea unui aer curat pentru toți cetățenii europeni.

Astăzi, de la tribuna Parlamentului României, cer public, în numele locuitorilor din Sebeș, din Alba, dar și din alte zone înecate în poluare, să sprijiniți crearea unei strategii naționale pentru reducerea poluării. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor are obligația de a crea și de a pune în aplicare o strategie pe termen lung de combatere a poluării, care să asigure respectarea dreptului la sănătate și la un aer curat pentru toți românii.

Vă mulțumesc.

Vă doresc multă sănătate!

Beniamin Todosiu, deputat de Alba.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumim frumos.

Sănătate și dumneavoastră!

 
Rodica-Luminița Barcari - declarație politică intitulată Educația este o prioritate națională;

Doamna deputat Barcari Rodica, după care, domnul deputat Rusu Daniel.

 

Doamna Rodica-Luminița Barcari:

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se intitulează "Educația este o prioritate națională".

Ne aflăm astăzi în cea de-a treia zi după redeschiderea școlilor. La 11 luni de la suspendarea cursurilor școlare, iată că situația în acest domeniu a început să reintre în normal. Reluarea cursurilor a fost așteptată cu nerăbdare de către toți cei implicați - părinți, cadre didactice, dar mai ales de către elevi, cărora le-a lipsit socializarea cu colegii și profesorii.

A trecut un an teribil de greu pentru sistemul educațional românesc, dar am constatat cu toții că autoritățile, atât centrale, cât și locale, au făcut față acestei perioade grele. Nemulțumiți vor fi întotdeauna - unii, pe motiv că școlile au fost închise mult prea mult, alții, supărați că s-au deschis prea repede.

Important este că școlile funcționează după norme și regulamente clare, adaptate situației pandemice cu care ne confruntăm la nivel mondial. Ministerul Educației a elaborat un pachet complex de măsuri, menite să asigure igiena sanitară în toate școlile și desfășurarea cursurilor în cele mai bune condiții, chiar dacă o parte dintre elevi și cadre didactice - persoane cu vulnerabilități medicale sau care provin din familii în care există astfel de cazuri - vor participa în continuare în sistem online.

Da, e multă materie de recuperat, dar am convingerea că se va reuși acest lucru și examenele naționale, evaluarea națională și examenul de bacalaureat, se vor desfășura în condiții optime, așa cum s-au desfășurat și în anul școlar trecut.

Și în timp ce toată lumea se va strădui să recupereze materia și să asigure toate condițiile sanitare, noi, factorii decidenți ai țării, nu trebuie să uităm că sistemul de învățământ se confruntă și cu alte probleme.

Este nevoie urgentă de clarificarea normativă a decontării transportului elevilor, precum și de acte normative care să reglementeze modul în care produsele furnizate elevilor prin "Programul pentru școli al României" pot fi redistribuite, în cazul unei alte suspendări a cursurilor, către spitale sau centre sociale.

De asemenea, este nevoie de continuarea dezbaterilor și ulterior de aprobarea planurilor-cadru, pentru că reforma în învățământul preuniversitar trebuie să continue cu programele școlare pentru liceu și stabilirea conținuturilor aferente. Nu este un demers simplu, dar tocmai de aceea este nevoie de un consens la nivel național, pentru că educația a fost și va rămâne o prioritate națională.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos.

 
Daniel-Gheorghe Rusu - declarație politică: Sebeș, orașul care respiră cancer;

Domnul deputat Rusu Daniel, după care, domnul deputat Apostol și doamna deputat Gavrilă.

 

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Sebeș, orașul care respiră cancer".

Sincer, mi-aș dori din suflet ca această intervenție să nu rămână doar o declarație politică.

Domnule președinte,

Dragi și distinși colegi,

Astăzi, aici, doresc să vă informez despre problemele de poluare majoră din zona Sebeș, județul Alba, de pe Platforma industrială, dar în special de la Kronospan, în virtutea dreptului constituțional de a trăi într-un mediu curat. Este o veritabilă bombă cu ceas, dragi colegi, pe care toate guvernele au ignorat-o!

Poluarea agresivă de la Kronospan se manifestă prin emisia de abur tehnologic și gaze în atmosferă, prin mai multe coșuri, cu un debit de 1.500.000 m.c. pe oră. Odată cu aceste emisii în aer, este emis și poluantul cancerigen PM10. Din cauza acestor emisii, zona Sebeș este acoperită în permanență cu o ceață murdară, care întunecă soarele in plină zi și face ca viața celor peste 30.000 de locuitori să fie un chin.

De ani de zile ne-am lovit de ignoranța și nepăsarea autorităților.

De aceea, astăzi, de aici, mă adresez dumneavoastră, domnule președinte al României, Klaus-Werner Iohannis, pentru a lua măsuri urgente, conform prerogativelor ce vă revin.

Ca informare de primă instanță, vă transmit următoarele aspecte pe care sper să le luați în calcul și să acționați în consecință.

Întrucât de-a lungul anilor nu am găsit înțelegerea și sprijinul necesar la organismele de mediu din România, am fost nevoiți să ne adresăm Comisei de mediu din cadrul Consiliului Europei, unde se află înregistrat acest caz, Kronospan.

Suntem convinși, însă, că rezolvarea acestei grave probleme de poluare trebuie să vină de la Ministerul Mediului, sub controlul dumneavoastră direct. De aceea, vă solicităm imperativ implicarea personală în acest caz de poluare agresivă care ne afectează sănătatea și ne scurtează firul vieții.

Solicităm instalarea de echipamente, în vederea monitorizării emisiilor de formaldehidă, obligarea societății Kronospan de a construi propria stație de neutralizare a apelor reziduale de pe întreaga platformă.

Vă rugăm, totodată, să interogați noul ministru al mediului - poate cu dumneavoastră vorbește - și în privința poluării agresive cu 4 poluanți cu efect cancerigen asupra omului.

Având în vedere situația critică prin care trec locuitorii județului Alba, se impun de urgență următoarele inițiative legislative pe care vă rugăm să le girați și să dispuneți Guvernului dumneavoastră a se iniția de urgență:

- Un proiect de lege privind interzicerea fabricării și utilizării formaldehidei cancerigene pe întreg teritoriul României;

- Un proiect de lege privind combaterea poluării olfactive, prin monitorizarea si măsurarea substanțelor și emisiilor nocive;

- Un proiect de lege privind interzicerea oricărei producții cu impact major asupra mediului la mai puțin de 20 de kilometri de orice locuință omenească.

 
   

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionați, vă rog.

 
 

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

... Modificări ale O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului.

Domnule președinte,

Domnule ministru al mediului,

Municipiul Sebeș și alte 12 localități din imediata apropiere trăiesc pe "o bombă cu ceas". Nu lăsați să se întâmple o nouă nenorocire de tip Seveso pentru a lua măsuri și pentru a găsi apoi vinovați! Acționați acum! Altfel, copiii noștri ne vor blestema!

Vă mulțumesc.

Deputat AUR de Alba, Rusu Daniel-Gheorghe. (Aplauze.)

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos.

 
Alin-Gabriel Apostol - declarație politică privind necesitatea de a investi în educația timpurie;

Domnul deputat Apostol Alin, după care, doamna deputat Gavrilă Anamaria.

 

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Vin astăzi în fața dumneavoastră cu o declarație politică pe tema creșelor din România și doresc, cu această ocazie, să trag un semnal de alarmă cu privire la nevoia investițiilor în sectorul educației timpurii în țara noastră.

Și ca o paranteză - au fost peste 25 de declarații politice, astăzi, legate de educația din România și nici măcar în una singură nu s-a vorbit despre educația timpurie.

Creșele sunt instituții de educație timpurie, care oferă servicii pentru copiii antepreșcolari cu vârstele cuprinse între 0 și 3 ani. Prin natura și scopul lor, creșele nu sunt doar locuri de supraveghere a copiilor, ci și locuri în care copiii învață prin joacă, învață socializând și interacționând cu alți copii. La momentul actual, există prevederi, în Legea nr. 1/2011 a educației naționale, privind educația timpurie. Există, de asemenea, o lege privind organizarea și funcționarea creșelor și mai multe documente adiacente - norme, metodologii - care explică cum trebuie să se organizeze și să funcționeze creșele.

Spre exemplu, la fel ca în grădinițe, creșele trebuie să aibă educatori. Educatorii din creșe se numesc "educatori-puericultori", iar pentru formarea lor există programe specializate, în liceele pedagogice.

Pentru a deschide o creșă și a plăti salariile personalului, sarcina revine consiliilor locale din fiecare localitate. Ele sunt cele care trebuie să finanțeze sau să aplice pentru finanțare pentru construirea de creșe, iar ulterior, ele sunt cele care asigură, prin bugetele Direcțiilor de Asistență Socială...

Cam acesta este, pe scurt, mecanismul de funcționare pentru creșele din România. El întâmpină o serie de obstacole, pe care aș dori să le punctez pe scurt astăzi în declarația mea.

În primul rând, normativele după care se construiesc creșele în România au fost scrise în anul 1997. Sunt documente vechi, care, pe alocuri, au devenit perimate. Vă dau un exemplu concret - în normativul de construcție a creșelor este prevăzută dotarea obligatorie a spațiului de bucătărie cu "marmite sau/şi baterii de cazanele" pentru încălzirea supelor și ceaiurilor. Aceste acte normative pentru construirea și deschiderea de creșe din 1997 sunt documente vechi, care au nevoie să fie aduse la zi.

În al doilea rând, deși Legea nr. 1/2011 prevede dreptul copiilor la educație timpurie, dar există și dorința consiliilor locale de a finanța sau de a obține finanțare pentru deschiderea de creșe, este o lipsă totală de dialog. Deși în 2019 Parlamentul a votat o serie de modificări foarte utile privind educația timpurie, în Legea educației naționale, între ce prevede legea și ce se întâmplă concret în fiecare localitate este o distanță lungă. Fiecare primărie, fiecare consiliu local are propriile sale priorități, propriile sale idei și, în cele mai multe cazuri, pe listele de priorități nu se regăsesc creșele pentru copii.

Nu în ultimul rând, un mare obstacol pentru funcționarea creșelor este lipsa lor. În orașele mari, cu precădere în București, există sute, mii de familii care așteaptă să se elibereze un loc într-o creșă pentru copilul lor. Cererea depășește cu mult oferta, sunt mult prea puține creșe și mult prea mulți copii.

În absența unor soluții...

 
   

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionați, vă rog.

 
 

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

... părinții se văd nevoiți să stea acasă între 1 și 3 ani, adică de la terminarea concediului de creștere a copilului până la vârsta de grădiniță, fie se văd nevoiți să apeleze la rețeaua de bunici, mătuși, rude sau, cei care își permit, la bone.

Și revin la ideea cu care mi-am început declarația, care-mi va servi și pe post de concluzie.

Trag un semnal de alarmă cu privire la nevoia urgentă și presantă de a investi în educația timpurie. Avem nevoie să construim și să deschidem creșe peste tot în țară!

Vă mulțumesc.

Deputat Alin Apostol, Circumscripția București. (Aplauze.)

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos, domnule deputat.

 
Anamaria Gavrilă - declarație politică cu titlul România fără energie;

Doamna deputat Gavrilă Anamaria.

Dacă timpul ne mai permite, mai continuăm.

 

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bună ziua!

Declarația mea politică are titlul "România fără energie".

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În data de 8 ianuarie a acestui an, 13% din populația României s-a întors, vreme de aproape două ore, la comuna primitivă.

Pe 8 ianuarie 2021, la ora 15,05, alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă în șase județe din zona de nord-vest a țării, consumatorii afectați fiind realimentați complet în jurul orei 16,45.

În acest interval de timp, economia, instituțiile publice și spitalele nu au funcționat. În orașe s-a creat haos. În trafic, semafoarele nu au fost funcționale, barierele de la parcări și linia ferată au rămas blocate. Și lifturile, la fel.

Dacă rețeaua de transport a energiei s-a confruntat în trecut cu mai multe avarii, care au afectat izolat anumite localității sau, excepțional, un județ întreg, niciodată până în 8 ianuarie 2021 alimentarea cu energie electrică nu a fost întreruptă în peste 14% din suprafața României și nu a afectat peste 13% din populație. S-a produs fenomenul de "blackout".

În calitate de coordonator al politicilor pe energie în cadrul AUR, consider că acest gen de evenimente, care țin de gestionarea deficitară a sistemului energetic național, sunt de natură să aducă grave prejudicii ordinii publice, siguranței naționale și securității economice.

România a neglijat problemele producției, transportului și distribuției de energie în ultimii 31 de ani. A avea acces garantat la resurse relativ avantajoase, rentabile de energie, a devenit în ultimii ani esențială pentru funcționarea oricărei economii moderne. Cu cât securitatea energetică este mai mare, cu atât o țară își crește potențialul de a fi o putere economică.

Tocmai de aceea, fac un apel la actualii guvernanți și la dumneavoastră, stimați colegi parlamentari, indiferent de partidele din care faceți parte - suntem într-un moment de criză în sistemul energetic. Înainte de a închide centrale, de a privatiza, de a restructura și de a disponibiliza oameni, trebuie să dovedim că putem să construim în România. Să reparăm legile defecte din domeniu, să elaborăm strategii și planuri care vor fi asumate și implementate, să punem la conducerea instituțiilor și companiilor energetice profesioniști, astfel încât să avem un sistem energetic coerent și funcțional!

Sunt parlamentar AUR la primul mandat și misiunea pe care mi-am asumat-o este aceea de a construi, pentru români și pentru țară. Aș vrea să cred că fiecare dintre noi are o inimă care bate pentru România, că marea încredere care ne-a fost acordată de români atârnă ca o umbră de mare responsabilitate asupra noastră și ar fi păcat să ne încheiem un mandat în acest Parlament, neputând să spunem urmașilor noștri că am avut cu adevărat o contribuție.

Când noi toți vom fi conduși de patriotism, când noi toți vom acționa inteligent și pragmatic în politica energetică, atunci vom avea o șansă să garantăm suveranitatea, independența și securitatea României!

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos.

 
Diana-Anda Buzoianu - declarație politică despre necesitatea digitalizării în România;

Doamna deputat Buzoianu.

După care, în funcție de timp, va urma domnul deputat Scripnic.

Vă rog.

 

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Bună ziua!

Dragi români,

Ne aflăm astăzi într-un moment crucial pentru istoria umanității, pentru istoria națiunii noastre.

Traversăm un moment de criză sanitară globală și, implicit, și o criză economică.

Ieri, în acest context, în Parlamentul European, a fost votat Mecanismul pentru Redresare și Reziliență - 672 de miliarde de euro la nivel european, pentru investiții; 30 de miliarde de euro pentru România. O mare parte din aceste resurse vor fi direcționate către transformarea digitală.

O prioritate pentru mandatul meu va fi una foarte ușoară și foarte dificilă în același timp, și anume, asumarea din Parlament a legislației care va duce către transformarea digitală a României.

Zic foarte ușoară, pentru că România are acei experți IT recunoscuți la nivel global și foarte dificilă, pentru că administrația publică încă operează în secolul trecut.

Încrederea în politicieni și în politică este la un nivel foarte scăzut. Și asta este de înțeles, pentru că politicienii au furat și pentru că politicienii au dezamăgit.

Digitalizarea este inamicul principal al furtului din banii publici.

Digitalizarea este inamicul principal al vechii clase politice.

Românii deja ne cer digitalizarea administrației publice. Ne cer să nu-și mai depună documentele online la etajul 2. Ne cer să avem o viziune clară pentru digitalizarea administrației.

În viziunea mea, digitalizarea administrației publice presupune două principii simple - cetățeanul, în centrul administrației și transparența administrației.

Cetățeanul pe primul loc înseamnă că digitalizarea administrației va pleca de la nevoile cetățeanului. Înseamnă că drepturile noastre fundamentale vor fi protejate într-un context în care am văzut deja că digitalizarea poate să fie folosită și pentru a face rău, pentru a manipula, pentru a dezinforma sau pentru a săvârși infracțiuni.

Transparența administrației publice înseamnă că toate acțiunile administrației publice pot să fie urmărite și toate cheltuielile publice vor fi urmărite, de asemenea. Din banul public, cheltuieli din banul public.

Sunt Diana Buzoianu, deputat din partea Alianței USR PLUS, din Circumscripția București și voi acționa din Parlament pentru a adopta acea legislație care va aduce România în secolul XXI.

Voi acționa în Parlamentul României pentru ca sintagme precum "date deschise", "interoperabilitate" sau "digital by default" să nu mai fie noțiuni SF pentru administrația publică.

Vă invit să luptăm împreună pentru a scrie istorie în România!

Împreună vom putea să schimbăm România!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc.

Domnule Leoreanu!

Domnule Leoreanu, dumneavoastră conduceți ședința?

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu (din sală):

Da.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mai avem un coleg, pe care l-am strigat deja, și după care...

Da?

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu (din sală):

Da, da.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

OK.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu (din sală):

Continuați ce aveți în program, continuați.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

OK.

Mulțumesc.

 
Lilian Scripnic - declarație politică având ca subiect redeschiderea școlilor;

Domnul Scripnic.

 

Domnul Lilian Scripnic:

Bună ziua!

Stimați membri ai Camerei Deputaților,

"Fără școală, să nu aștepte nimeni nici părinți buni, nici fii buni și prin urmare, nici stat bine organizat, bine cârmuit și păstorit", spunea, în urmă cu un secol și jumătate, Ion Heliade Rădulescu.

Copiii din România au revenit, după 11 luni de experimente eșuate de educație pe Internet, la școala față în față - singura școală care poate să existe. Țara noastră a pierdut nejustificat aproape un an de formare a viitorilor specialiști, a viitorilor lideri, dar și a caracterelor, a solidarității, a respectului față de valorile acestui neam. De la apariția pandemiei, niciun stat din Europa nu a pus lacătele pe școli un timp atât de îndelungat cum am făcut-o noi.

Redeschiderea școlilor este, fără nicio îndoială, victoria AUR. Este unul dintre cele mai importante obiective pentru care noi am militat în campania electorală, despre care am vorbit la consultările de la Cotroceni, pe care l-am susținut pe stradă, în mass-media, în Parlament.

Însă maniera în care actuala coaliție de guvernare a înțeles să pregătească redeschiderea școlilor a semănat confuzie, nedumerire și indignare între actorii principali implicați în procesul educațional - părinți, elevi și cadre didactice. Au existat divergențe de opinii pe această temă între Ministerul Educației, Ministerul Sănătății și Comitetul Național pentru Situații de Urgență. S-a dorit vaccinarea profesorilor înainte de revenirea la cursuri, dar nu există vaccinuri. Se dorește testarea COVID-19 în școli cu teste antigen, dar nu există teste și nici personal abilitat pentru administrarea acestora. În esență, testarea și vaccinarea sunt acte medicale opționale care nu trebuie să aibă legătură cu buna desfășurare a procesului educațional.

Stimați guvernanți,

În numele elevilor și al cadrelor didactice din cele 188 de unități de învățământ preuniversitar din județul Galați, vă solicit să ne concentrăm, în următoarea perioadă, pe recuperarea celor mai prețioase valori pe care le-am pierdut în cele 11 luni fără școală. Și nu mă refer doar la recuperarea materiei din programă, în condițiile în care un număr copleșitor de elevi nu au avut acces la tablete și Internet, iar educația online s-a dovedit a fi lipsită de eficiență. Mă refer, în egală măsură, la sănătatea psihică și morală a elevilor. Copiii trebuie să-și redobândească abilitățile de a socializa și empatiza, trebuie să se simtă parte a comunității și a națiunii de care aparțin.

În final, pentru a sublinia încă o dată importanța, miza deciziilor pe care le luăm pentru România și pentru români, permiteți-mi să închei tot cu un citat: "Cum arată astăzi școala, așa va arăta mâine țara", spunea Spiru Haret, fost ministru al educației, patriot, renumit pentru organizarea învățământului modern românesc.

Vă mulțumesc.

Deputat Scripnic Lilian, Circumscripția electorală nr. 18 Galați.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc.

 
Ringo Dămureanu - declarație politică: De ce tace România în problema românilor «vlahi» din Valea Timocului?;

Domnul deputat Manea Cătălin-Zamfir? Nu e.

Domnul deputat Dămureanu, vă rog.

Am o cartelă de vot pentru doamna deputat Predescu Ana-Loredana.

 

Domnul Ringo Dămureanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică se numește "De ce tace România în problema românilor «vlahi» din Valea Timocului?".

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

După alegerile parlamentare din Serbia, din 21 iunie 2020, sunt reprezentate în Parlamentul de la Belgrad minorități cu un număr comparabil cu cea română sau chiar mai reduse, precum cea maghiară, musulmanii sau albanezii, însă românii din Banat - Voivodina - și "rumânii" sau "vlahii", cum li se mai spune, din Valea Timocului nu sunt deloc reprezentați în Parlament.

Deși sunt reprezentați prin Partidul Neamului Românesc din Serbia, condus de dr. Predrag Bălașevici, românii din comunitățile istorice, care își reafirmă identitatea după două secole de asimilare etnică, sunt complet abandonați de Țara Mamă.

România tace. Tace președintele Iohannis, tac Guvernele Orban și Cîțu, iar ministrul de externe, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni sau vechile partide parlamentare din România nu au avut nicio reacție în urma alegerilor generale din Serbia.

Aflați, Domniile Voastre, stimați reprezentanți ai poporului român, că românii din Serbia încă nu au auzit de Eminescu, fiind supuși unei asimilări etnice fără precedent, sunt lipsiți de elementara educație în limba română, de dreptul de a avea biserică și posturi de radio și televiziune în limba maternă. În schimb, diplomații români au fost menținuți sau chiar promovați.

Cauza este România. Vorbim despre lipsa unei strategii naționale românești și a unui pact național pentru neamul românesc, care se impun mai mult ca oricând.

În Serbia trăiesc peste 300.000 de "rumâni" sau "vlahi", în limba sârbă, în peste 200 de sate pur românești sau parțial românești.

Într-o familie cu trei sau patru generații, străbunicii vorbesc doar românește, în timp ce nepoții nu știu deloc sau aproape deloc limba română. În nicio localitate din Timoc, limba română nu este folosită în administrația locală sau în inscripționarea localităților. Nu există niciun monument care să reprezinte o personalitate istorică sau culturală de origine etnică română, iar campaniile publice antiromânești sunt tot mai dese și mai agresive în Serbia.

Contrar Legii românești nr. 299/2007, republicată, nici chiar Ministerul de Externe român nu recunoaște nici acum etnicii "vlahi" sau "rumâni" ca fiind români de pretutindeni.

 
   

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionați, vă rog.

 
 

Domnul Ringo Dămureanu:

România trebuie să ceară urgent Serbiei un tratament egal pentru minoritatea românească, așa cum minoritatea sârbă este tratată în România, unde se bucură de toate drepturile, finanțare din partea statului și un reprezentant de drept în Parlament.

Avem nevoie, mai mult ca oricând, de o strategie națională în privința comunităților românești din afara granițelor țării și vă cer să fiți solidari și activi în a o defini și implementa!

Vă mulțumesc.

Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj. (Aplauze.)

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos.

 
Sorin-Titus Muncaciu - declarație politică despre susținerea studiilor clinice cu medicamentul Ivermectină;

Domnul deputat Muncaciu.

Domnul deputat Muncaciu?

Domnul deputat Șoldan?

Vă rog, domnule deputat Muncaciu.

 

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Bună ziua, stimați colegi!

Declarația aceasta este o declarație politică pentru susținerea studiilor clinice cu medicamentul Ivermectină.

Recomandăm Ministerului Sănătății, cu celeritate, să înceapă studiile clinice cu acest medicament.

Având în vedere că deocamdată nu există un medicament cert, antiviral, este recomandat ca studiile să înceapă nu numai în centrele universitare, dar și în spitalele de suport COVID.

De asemenea, este imperios necesar ca medicii de familie care doresc să se înscrie în asemenea studii să fie cooptați.

În fiecare zi, în spitalele din România mor circa 100 de pacienți. 2.000-3.000 de pacienți noi, infectați zilnic. Și convalescenții după formele medii și grave au sechele post această boală, COVID-19.

Ivermectina este un medicament cunoscut de peste 25 de ani în terapia bolilor parazitare, a fost folosit de peste 100 de milioane de oameni și reacțiile adverse sunt foarte limitate.

Din acest motiv, consider că orice tergiversare și tărăgănare a începerii studiilor clinice este în detrimentul politicii medicale românești.

Există studii la nivel mondial, care sunt arhivate pe site-uri și platforme, care sunt promițătoare.

De asemenea, medicamentul a fost validat pentru folosire de FDA - Food and Drug Administration -, acesta fiind pentru bolile parazitare atât în Statele Unite, Franța, dar, mai nou, specific pentru COVID, în Slovacia.

Din punctul de vedere al politicii sanitare, consider că este absurd să considerăm vaccinuri experimentale, fiind avizate în condiții de urgență, și să nu luăm în considerare medicamente care sunt în practica medicală de peste 25 de ani și au fost folosite de peste 100 de milioane de oameni.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumim frumos.

Declar închisă ședința de astăzi, prima parte a ședinței de astăzi, privitoare la declarațiile politice.

Mulțumesc frumos.

 
   

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
  Emil-Florin Albotă - declarație politică intitulată Dar bugetul, stimabilă coaliție, unde este?;

Domnul Emil-Florin Albotă:

"Dar bugetul, stimabilă coaliție, unde este?"

Bugetul României este încă blocat de incompetența unui Guvern condus de politruci preocupați mai mult de jocuri de putere decât de gestionarea crizei sanitare sau economice, pe care le simțim atât de apăsat.

Foamea de funcții pentru clientelă ține ocupată agenda acestui Guvern, care întârzie nejustificat publicarea bugetului național. Foamea de funcții naște monstruozități administrative în domenii cheie, vezi cazul Iași, unde o chelneriță se ocupă de un domeniu important și ia locul unui profesionist care pleacă acasă pentru că nu înțelege cine este "animalul politic" din acea instituție.

Se întrezărește un buget sărac, înghețat și prost direcționat. Cu câteva zile întârziere, târziu în noapte, pe ascuns, Ministerul Finanțelor Publice ne confirmă dezastruoasa guvernare PNL-istă: 2020, anul cu cel mai mare deficit bugetar din istorie (9,79% din PIB) și cele mai mari împrumuturi.

Următoarele întrebări majore trebuie puse:

Pe ce ați cheltuit, domnilor, zecile de miliarde, că în spitale se vede clar că n-a ajuns nimic, în susținerea IMM-urilor? Nici vorbă! În investiții locale...0. Educație, haos total. Salarii? O risipă în ochii premierului... Protecție socială? Nici atât! Ba mai mult, vreți să faceți economie pe spatele persoanelor vulnerabile din această țară!

Și cea mai importantă întrebare care se află în mintea autorităților locale, și nu numai:

Dar bugetul, stimabilă coaliție... unde este bugetul?! Că nu-l vede și nu-l știe nimeni.

Partidul Social Democrat, deși în opoziție, nu poate sta impasibil la superficialitatea crasă cu care sunt tratate prioritățile României și se simte dator să vină în fața cetățenilor cu un buget coerent, viabil și gata de pus în practică, oferind soluții concrete și susținute de către specialiști, atât pentru creșterea veniturilor, cât și pentru stoparea pandemiei și a relansării economice.

Inspirați-vă din draftul bugetului alternativ al PSD - deși în cariera mea universitară n-am încurajat și nici n-o să încurajez vreodată copiatul sau plagiatul - și reporniți economia!

Sănătatea, mediul de afaceri, HoReCa, autoritățile locale, Educația, Agricultura, Turismul - toate au rămas încremenite în lupta voastră pentru putere, așteptând cu multă teamă și incertitudine un buget care are încă multe necunoscute.

Așadar, bugetul, stimabilă coaliție, unde este?

  Iulian-Alexandru Muraru - declarație politică: Școlile românești au nevoie de investiții în infrastructura școlară și în reabilitarea corpurilor de clădiri;

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Școlile românești au nevoie de investiții în infrastructura școlară și în reabilitarea corpurilor de clădiri.

Dintre cele 13.596 de clădiri ce compun peste 9.000 de unități școlare și care au fost incluse într-o analiză realizată la nivel național, 3.134 sunt complet nereabilitate. Adică un procent de 23%.

Poate cel mai frapant este că 11.517 din totalul unităților școlare, care au completat datele privind accesul la utilități, 16% nu au apă curentă în niciuna dintre clădirile ce aparțin unității respective, 43% nu sunt conectate la o rețea de canalizare, iar 63% dintre clădiri nu erau conectate la rețeaua de gaze.

Este o responsabilitate socială și morală pentru susținerea acestor investiții.

O bună parte din copiii și profesorii din România nu beneficiază de condiții adecvate de învățare.

Suntem în această situație pentru că, în ultimii 8 ani de guvernare de stânga, școala a fost mereu "Cenușăreasa" investițiilor, iar prin măsuri populiste actul educațional a fost sabotat.

Modificarea continuă a Legii educației a fost o altă metodă prin care actul educațional a fost relativizat, tratat ca pe un domeniu care oricând poate fi supus schimbărilor, în funcție de interesele politice.

Dar coaliția de guvernare și Ministerul Educației și-au asumat un program ambițios de modernizare a infrastructurii școlii românești.

Avem o șansă extraordinară prin alocarea a 6% din Planul Național de Redresare și Reziliență care vor merge către Educație. Asta înseamnă 1,82 miliarde de euro.

Șansa educației românești, asumată de coaliția de guvernare, este implementarea viziunii dezvoltate în cadrul Programului Național "România Educată", propus de Președintele României.

Pentru operaționalizarea acestei viziuni, vom susține creșteri graduale, până în anul 2024, pentru finanțarea educației, de până la 18% din bugetul național (6% din PIB) și de până la 3% din bugetul național (1% din PIB) pentru finanțarea publică a cercetării.

Mai mult decât atât, deschiderea unor linii de finanțare din fonduri europene pentru construcția și/sau modernizarea creșelor și grădinițelor sau a altor tipuri de unități care furnizează servicii de timpuriu în baza unui plan național multianual de asigurare a necesarului de unități de învățământ antepreșcolar și preșcolar, cu prioritate în zonele cu deficit de ofertă educațională pentru segmentul de vârstă 0-6 ani, este o inițiativă care va avea parte de tot suportul meu în calitate de deputat, vicepreședinte al Comisiei de Educație din Camera Deputaților.

Rezolvarea acestor probleme sistemice trebuie să devină prioritatea 0 pentru România.

Altfel, decalajul privind șansa la o educație adecvată dintre elevii din mediul rural și mediul urban se va adânci.

În mediul rural, doar un absolvent de gimnaziu din șase (și, în anii recenți, unul din opt) reușește să termine patru ani mai târziu studii liceale. Pe termen mediu și lung, această ineficiență educațională garantează apariția unui grup din ce în ce mai consistent de cetățeni care nu reușesc să se integreze pe piața muncii din cauza calificării slabe.

Un procent de 42,23% dintre elevii din mediul rural, comparativ cu 25,80% dintre elevii din mediul urban, nu au promovat examenul de bacalaureat.

Aproape 40% dintre elevii din mediul rural nu au promovat examenul de evaluare națională.

Toate aceste cifre ne obligă să demarăm investiții în infrastructura școlară, mai ales cea din mediul rural, pentru a reuși diminuarea decalajelor în privința accesului la educație.

În România, șansa în viață nu trebuie să fie determinată de codul poștal!

  Constantin Bîrcă - declarație politică: S.O.S. - asistența medicală a copiilor nu mai poate fi neglijată!;

Domnul Constantin Bîrcă:

"S.O.S. - asistența medicală a copiilor nu mai poate fi neglijată!"

În ultima perioadă, asistăm cu îngrijorare la o creștere a riscului de îmbolnăvire a copiilor, de altceva decât COVID.

Specialiștii arată că nu există o structură în Ministerul Sănătății care să evalueze prioritățile de sănătate publică reale pentru sănătatea copilului, structură care să se regăsească și în teritoriu la nivelul direcțiilor de sănătate publică.

Numărul insuficient al medicilor pediatri în spitalele de provincie, în spitalele județene a condus la inexistența serviciilor de gardă specializate.

Există un deficit major în specialitățile din domeniul pediatriei. Altfel spus, nu există specialiști în cardiologie, gastroenterologie, pneumologie, nefrologie, reumatologie, oncopediatrie care să îi poată trata pe copii.

Calitatea serviciilor medicale nu mai este monitorizată și nici măcar controlată, nu mai vorbim de lipsa reglementărilor privind accesul copiilor la investigații medicale de înaltă performanță în unitățile publice, consultațiile interdisciplinare realizându-se de regulă pe bază de "relații" .

Problemele sunt scăpate de sub control, mai ales la nivel rural, în privința asistenței medicale a copilului. Potrivit unui raport al OMS-UNICEF-Lancet din februarie 2020, doi din trei copii sub vârsta de doi ani suferă de anemie, rahitism sau malnutriție. În aceste zone trebuie să funcționeze asistența comunitară cu rol direct în prevenție și educație.

Nu în ultimul rând, este de menționat lipsa unei strategii care să vizeze copilul cu boli cronice, în condițiile în care în țara noastră există 80.000 de copii și adolescenți cu dizabilități.

Sunt numai câteva constatări triste care justifică pe deplin înlocuirea actualei echipe de coordonatori ai sănătății cu profesioniști performanți.

Dreptul la ocrotirea sănătății este cuprins în art.34 al Constituției:

(1) Dreptul la ocrotirea sănătății este garantat;

(2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice.

Avem nevoie de copii sănătoși și de părinți încrezători în sistemul sanitar, cu atât mai mult cu cât numărul locuitorilor este cel mai redus din ultimii 20 de ani, acesta aflându-se într-o scădere constantă.

  Bogdan-Alexandru Bola - declarație politică despre Soluții de urgentare a punerii în valoare a spațiului Mării Negre;

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Soluții de urgentare a punerii în valoare a spațiului Mării Negre"

În calitate de deputat PNL de Constanța și membru al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic din Camera Deputaților, am în vedere, pentru noua legislatură parlamentară, o serie de inițiative legislative care vizează îmbunătățirea legislației din domeniul plajelor, precum și identificarea unor soluții de urgentare a punerii în valoare a spațiului Mării Negre.

În acest sens, am demarat deja, înainte de a demisiona din funcția de director al Administrației Bazinale de Apă Dobrogea - Litoral, demersurile necesare pentru urgentarea elaborării Planului de amenajare a spațiului maritim. Încă din august 2016, se dădea Ordonanța de Guvern nr. 18/2016 privind amenajarea spațiului maritim. În termen de 130 de zile de la intrarea în vigoare a O.G. nr. 18/2016, Ministerul Dezvoltării ar fi trebuit să prezinte Guvernului, spre adoptare, Regulamentul de organizare și funcționare a Comitetului de amenajare a spațiului maritim. Acest lucru s-a întâmplat însă peste abia nouă luni, când Guvernul României aproba Regulamentul din 31 mai 2017 privind organizarea, funcționarea și componența membrilor Comitetului de amenajare a spațiului maritim.

Acest Comitet avea obligația de a definitiva proiectul planului de amenajare a spațiului maritim până cel târziu la data de 1 ianuarie 2020, potrivit H.G. nr. 406/2017. Însă, din păcate, până în prezent, comitetul respectiv nu a elaborat acest plan definitoriu pentru amenajarea corespunzătoare a spațiului maritim, deși documentul are rolul de a defini distribuția spațială și temporală a activităților și utilizărilor actuale și viitoare în apele marine, cum ar fi: zonele de acvacultură, de pescuit, de exerciții și antrenamente militare, de extracție a materiilor prime, zonele în care există infrastructuri portuare și hidrotehnice, rutele de transport maritim și fluxurile de trafic, instalațiile și infrastructurile pentru explorarea țițeiului, a gazelor și a altor surse de energie, activitățile turistice, patrimoniul cultural subacvatic.

Cu toate că Administrația Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral, instituție pe care o conduceam la acel moment, are calitate de administrator al apelor maritime interioare, a mării teritoriale și fundului apelor maritime, fiind direct interesată de valorificarea desfășurării unor activități specifice, ea nu a fost niciodată înștiințată oficial de existența Comitetului. Practic, cei care vor trebui să se ocupe de aplicarea corectă a acestui plan de amenajare a spațiului maritim nu au fost consultați în niciun fel.

Planul de amenajare a spațiului maritim ar fi trebuit elaborat de Comitetul de amenajare a spațiilor maritime, aprobat prin lege organică și intrat în vigoare cel târziu la data de 31 martie 2021. Termenul propus este, în acest moment, total nerealist, însă noi avem acum obligația de a realiza, în cel mai scurt timp, tot ce nu s-a făcut până la această dată. Consider că mai sunt încă foarte multe lucruri de făcut pentru îmbunătățirea și modernizarea unor aspecte care să contribuie la dezvoltarea durabilă a turismului și a sectoarelor de pescuit și acvacultură, dar și de energie și transport pe mare, și mă voi implica în mod susținut în acest sens.

Dobrogea are nevoie urgentă de linii clare de reglementare în domenii vitale, cum este și amenajarea spațiului maritim, pentru a putea face față schimbărilor climatice, pentru a crea locuri de muncă și noi posibilități de creștere economică, dar și pentru a proteja în mod corespunzător mediul și a promova un turism competitiv și durabil în viitor.

  Bogdan-Iulian Huțucă - declarație politică cu tema Anul acesta trebuie să fie anul revenirii în forță a domeniului HoReCa!;

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"Anul acesta trebuie să fie anul revenirii în forță a domeniului HoReCa!"

Domeniul HoReCa este unul dintre cele mai afectate domenii din economia românească, de la debutul pandemiei și până în prezent. În acest sector - deosebit de important pentru România - muncesc aproximativ 400.000 de persoane, direct sau indirect, generând aproximativ 5% din PIB-ul României, atunci când activitatea se desfășoară în mod normal. Însă, problemele din HoReCa, generate de restricțiile în lanț impuse din cauza pandemiei, timp de aproape un an de zile, au afectat grav multe dintre județele țării care depind într-o mare măsură de turism, printre acestea numărându-se și județul Constanța.

Deschiderea directă către populație face ca acest sector al economiei să fie pus în imposibilitatea de a supraviețui în condițiile unor asemenea restricții fără ajutor financiar din partea statului, atât pentru salvarea afacerii, cât și pentru păstrarea angajaților.

De aceea, pentru a veni în ajutorul HoReCa, Guvernul actual a emis, încă din luna decembrie 2020, imediat după învestire, ordonanța de urgență care prevede acordarea de ajutoare de stat pentru firmele din domeniu (cazare, agenții de turism, restaurante) afectate de restricțiile din perioada pandemiei. Acest act normativ prevede ajutoare totale de 500 milioane euro (circa 2,4 miliarde de lei) pentru sectorul HoReCa, până la data de 30 iunie 2021.

Astfel, ordonanța de urgență inițiată de Ministerul Economiei prevede faptul că firmele din domeniu pot primi de la bugetul de stat 20% din diferența de cifră de afaceri între anii 2019 și 2020, ca un ajutor pentru a trece peste dificultățile generate de pandemie.

În acest sens, sunt vizate 73.000 de firme din domeniu, cu un ajutor total de jumătate de miliard de euro din partea Guvernului, pentru a da astfel o gură de oxigen pentru HoReCa.

Consider că mai sunt multe de făcut pentru a reporni cu adevărat motoarele economiei și, implicit, pentru a da un restart puternic domeniului HoReCa. În acest context, cred că redeschiderea totală a HoReCa, fără alte măsuri restrictive, va transmite românilor, în mod concret, mesajul că viața tuturor a revenit la normalitate. De acest sentiment este nevoie pentru a reporni împreună economia, pentru a reporni procesul de modernizare și dezvoltare a României.

Economia României va fi complet funcțională și se va apropia de potențialul său maxim doar atunci când sectorul HoReCa va fi, din nou, complet funcțional. De aceea, cred că anul acesta trebuie să fie anul revenirii în forță a domeniului HoReCa.

  Marius-Constantin Budăi - Apel către parlamentarii coaliției de guvernare pentru a respinge politica de înghețări și tăieri bugetare pregătită de Guvernul Cîțu;

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale se discută la Guvern și în coaliția de guvernare. Toate declarațiile publice, toate știrile pe acest subiect converg către ideea că Guvernul Cîțu pregătește un buget al austerității. Înțeleg că încă nu s-a tras linia finală, că mai sunt discuții, că încă se mai poate face ceva.

De aceea, fac apel la parlamentarii din arcul coaliției de guvernare să intervină politic pentru a-l determina pe acest premier să renunțe la această direcție profund greșită. Guvernarea CDR cu "strânsul curelei" și guvernarea PDL de învrăjbire națională "cu bugetarul gras în spinarea privatului slab" s-au dovedit a fi două viziuni profund greșite. Au fost două politici falimentare, care au sărăcit poporul român și au prăbușit economia națională. Vă reamintesc prețul usturător plătit de partidele care au promovat astfel de politici. Niciunul nu mai este astăzi în Parlament!

Văd că premierul Cîțu nu mai are nicio limită. În 15 luni de guvernare PNL, cu sprijin de la USR PLUS și UDMR, cu Florin Cîțu la finanțe și acum ca premier, Guvernul s-a împrumutat cât toate împrumuturile luate în 21 de ani! Viteza împrumuturilor este amețitoare: 1.000 de euro pe secundă! Pe site-ul Ministerului de Finanțe deja le e frică să mai prezinte datele oficiale. Nu mai au curajul să pună cifrele pe decembrie privind datoria guvernamentală. Se pare că s-a depășit pragul psihologic de 100 de miliarde euro! România deja a luat-o în jos, iar lovitura va fi foarte puternică și probabil mulți nu se vor putea salva.

Avertismentul meu nu e doar pentru dumneavoastră, pentru a vă salva politic. Mai importantă decât soarta partidelor pe care le reprezentați este soarta acestui popor. Politica de înghețări și tăieri pe care o pregătește premierul Cîțu va submina încrederea în perspectiva economică, iar fără încredere orice economie intră în cercul vicios al austerității. Salariații și pensionarii amenințați că li se îngheață sau li se taie din venituri vor cumpăra mai puțin și vor renunța la anumite investiții în propria gospodărie. Se vor vinde mai puține mașini, după cum vedem deja, dar și mai puține electrocasnice și se vor amâna achizițiile de noi locuințe. Vânzările în aceste sectoare cheie vor îngheța sau vor scădea. Apoi se vor bloca toate activitățile economice pe orizontală care susțineau aceste sectoare foarte importante pentru economia națională. Se va intra apoi în runda a doua, a austerității. Toate aceste firme care vor vinde mai puțin vor fi nevoite să taie din salarii sau să-și trimită în șomaj o parte dintre angajați. Vorbim aici de angajații din sectorul privat, cărora le-ați promis în campania electorală că-i veți apăra. Ei vor fi primele victime ale politicii de austeritate. Șomajul lor va pune presiune pe buget. Se vor încasa mai puține taxe pentru că vor fi mai puțini plătitori, vor crește cheltuielile pentru indemnizațiile de șomaj și va veni din nou premierul Cîțu să ne spună că "nu sunt bani" sau că "nu se poate".

Deci, fac un apel la parlamentarii PNL, USR PLUS și UDMR. Fac un apel mai ales la parlamentarii PNL și USR PLUS din Botoșani, unul dintre cele mai sărace județe ale țării - nu mai susțineți această nebunie! Nu fiți părtași la delirul economic pe care vi-l propune Cîțu! Nu față de el trebuie să dați voi socoteală, trebuie să răspundeți față de cei care v-au votat și v-au trimis în Parlament să le promovați și să le apărați interesele.

Am prezentat bugetul alternativ al PSD. Există soluții și le aveți la îndemână. Aveți pe masă alternativa noastră, un buget și un program de guvernare. Am arătat în anii în care am guvernat că se poate să majorezi venituri pentru populație și să obții, în același timp, una dintre cele mai mari creșteri economice din Europa. Deci sunt soluții funcționale, este suficient să le preluați!

Nu votați un buget al austerității! Nu-i permiteți lui Cîțu să-și bată joc de partidele voastre, de alegătorii voștri! Și mai presus de orice, nu-i permiteți să-și bată joc de acest popor! Nu-i permiteți să-și bată joc de România!

  Corneliu Olar - declarație politică: Avem nevoie de facilități fiscale pentru ca zonele defavorizate să se poată dezvolta!;

Domnul Corneliu Olar:

"Avem nevoie de facilități fiscale pentru ca zonele defavorizate să se poată dezvolta!"

După aderarea țării noastre la NATO și la Uniunea Europeană, România s-a dezvoltat puternic și economic, și social, însă nu la fel în toate regiunile țării. De pildă, beneficiile accesării fondurilor europene, ale modernizării infrastructurii naționale de transporturi, școlare sau de sănătate se văd mult mai puternic în marile orașe ale țării și tot mai puțin în zonele rurale, în fostele zone miniere sau în zonele montane izolate. De asemenea, investitorii români și străini care au construit mii de fabrici în țara noastră s-au poziționat tot în jurul localităților bogate, ocolind zonele rurale, zonele în care fostele industrii au dispărut sau în care accesul este dificil, iar infrastructura este degradată.

Subdezvoltarea, care marchează unele regiuni extinse din zona munților Apuseni, dar și din alte părți ale țării, nu poate să fie înlăturată decât prin investiții publice susținute în infrastructura de transporturi, în cea de utilități, în serviciile publice de educație și de sănătate. De asemenea, pentru a ridica economic zonele defavorizate ale României se impune construirea unui pachet fiscal stimulativ pentru investitorii care ar putea fi atrași să genereze unități de producție și locuri de muncă bine plătite pentru oamenii care își doresc să muncească, dar nu au unde.

Știu că România traversează o perioadă grea. Știm cu toții că nici criza sanitară și nici cea economică nu au luat sfârșit. Cu toate acestea, având în vedere faptul că țara noastră are posibilitatea de a utiliza peste 80 de miliarde de euro din fondurile europene în următorii 6 ani, cred cu putere că ar trebui să facem tot posibilul să utilizăm acești bani pentru a creștere standardul de viață pentru toți românii, nu doar pentru unii. Trag speranța că tinerii care conduc astăzi ministerele cu rol cheie în domeniul investițiilor și al fondurilor europene au înțelepciunea și priceperea să schimbe viața tuturor românilor în bine.

  Dumitru Flucuș - declarație politică: Profesionalizarea administrației publice este absolut necesară dacă vrem să convingem că cetățenii contează în primul rând;

Domnul Dumitru Flucuș:

"Profesionalizarea administrației publice este absolut necesară dacă vrem să convingem că cetățenii contează în primul rând"

România este membră a Uniunii Europene de peste 13 ani, iar intrarea în această mare familie europeană a însemnat și un pas important în ceea ce privește profesionalizarea administrației publice locale. S-au făcut destul de multe progrese, inclusiv în comunicarea dintre cetățeni și instituțiile statului, trecând de la centrala telefonică la internet, acum aflându-ne pe calea digitalizării.

Dar România încă este un stat cu două viteze, în care unele zone ale țării se dezvoltă mai rapid față de altele, în care există decalaje majore între mediul rural și mediul urban. Deși mai mult de 50% dintre români trăiesc în mediul rural, aceste zonele încă luptă să atragă fondurile necesare pentru ca oamenii de aici să aibă un trai decent.

România a făcut un pas uriaș, ca țară, trecând de la un stat comunist centralizat, anchilozat și dominat de corupție, printr-o tranziție greoaie, dureroasă, la o transparentizare, democratizare și descentralizare a sistemului public.

Suntem contemporani cu o epocă în care valul tehnologic ușurează activitatea umană și, în același timp, facilitează comunicarea între cetățeni și autorități. România se află în plin proces de digitalizare a administrației, iar acest demers trebuie însoțit în paralel cu profesionalizarea funcției publice, astfel încât, prin oameni competenți și de bună-credință, care merită să fie puși la treabă, să comunicăm ce trebuie.

Ca deputat, voi susține proiectele care vizează reforma administrației publice, reducerea celor două viteze ale României, echilibrarea dintre rural și urban, digitalizarea, profesionalizarea activității administrației publice, precum și cariera în funcția publică bazată pe competență, integritate și performanță.

Am convingerea că, în anii ce urmează, România va demonstra că este un stat european, cu un loc binemeritat, cu o administrație funcțională de partea cetățenilor, care pune în primul rând o comunicare eficientă și rapidă în interesul celor care plătesc taxe și impozite.

Eu cred că România poate face acest pas, pentru că administrația publică profesionalizată înseamnă nu doar respect și prosperitate pentru cetățeni, dar mai ales câștigarea încrederii și a cooperării acestora.

  Mircea Fechet - declarație politică referitoare la Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor;

Domnul Mircea Fechet:

Încrederea cetățenilor în Parlament este, din păcate, din ce în ce mai mică, iar unul dintre motivele pentru care s-a ajuns aici este că au existat, de-a lungul timpului, mai mulți aleși care au uitat să-și îndeplinească îndatoririle după ce au început mandatul.

Parlamentarii Partidului Național Liberal au datoria să reprezinte cât mai bine interesul cetățenilor, iar acest lucru îl pot face doar dacă sunt prezenți și implicați în activitățile parlamentare.

Alături de inițiatorul Sebastian Burduja și de alți colegi deputați ai PNL am depus "Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor", proiect pe care îl putem numi "Legea anti-chiul".

Proiectul prevede creșterea substanțială a sancțiunilor pentru absențele nemotivate ale parlamentarilor - până la 10% din indemnizația brută. În acest moment, sancțiunea este de doar 1%, un procent mult prea mic pentru cei care uită motivul pentru care au fost votați și care nu vin la muncă să lupte pentru nevoile oamenilor.

Parlamentarii PNL își doresc să elimine fenomenul absenteismului și să demonstreze cetățenilor că reforma pe care o doresc pentru Parlament este una cât se poate de serioasă și de reală.

Așa cum orice persoană este sancționată dacă absentează nemotivat de la locul de muncă, așa vor fi sancționați și parlamentarii. Și nu doar simbolic, ca până acum! Aleșii publici trebuie să fie conștienți de responsabilitatea pe care o implică această funcție și să depună toate eforturile necesare pentru a recâștiga încrederea și respectul oamenilor.

  Florică Ică Calotă - declarație politică cu titlul De la fermă, la «furculiță»;

Domnul Florică Ică Calotă:

"De la fermă, la «furculiță»"

Încă de la începutul mandatului său, fosta comisie a depus eforturi pentru constituirea unui lanț de aprovizionare cu alimente mai echitabil și mai echilibrat.

Pactul verde european stabilește modalitatea prin care Europa poate deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Obiectivul global al conceptului Green Deal este regândirea întregului lanț de aprovizionare și construirea unui sistem alimentar durabil din punct de vedere ecologic, social și economic, care să acopere toate verigile. Astfel, se dorește reducerea semnificativă a utilizării pesticidelor chimice cu 50% și cu 20% a îngrășămintelor și antibioticelor.

Comisia își propune ca alimentele importate care nu respectă standardele de mediu impuse de Uniunea Europeană să nu fie permise pe piețele statelor membre. Consumatorii vor fi ajutați să aleagă diete sănătoase și durabile și să reducă risipa de alimente. Comisia dorește să ofere consumatorilor informații mai bune, inclusiv prin mijloace digitale, cu privire la detalii precum locul din care provin alimentele, valoarea nutritivă a acestora și amprenta lor asupra mediului.

În discursul său, în cadrul Consiliului AgriFish de anul trecut, ministrul Adrian Oros a declarat că "PAC are ca obiectiv și garantarea unui venit decent care va permite fermierilor să reziste la crize de orice natură, dar fermierii europeni se confruntă deja cu o serie de probleme privind importurile ieftine care nu respectă standardele UE, lipsa forței de muncă, diferențe de sprijin comunitar între statele membre, diferențe de capitalizare a fermelor etc. În acest sens trebuie continuată convergența externă a plăților directe. Plățile către fermieri trebuie să acopere eforturile lor pentru livrarea bunurilor publice, implementarea obiectivelor noilor strategii, reducerea discrepanțelor de venit față de alte sectoare, și mai ales pentru livrarea de produse la prețuri accesibile tuturor consumatorilor. Nu în ultimul rând, trebuie stimulată consolidarea cooperării dintre producătorii primari pentru a-și susține poziția în cadrul lanțului alimentar".

Strategia Farm to Fork își propune, de asemenea, să contribuie la realizarea unei economii circulare. Aceasta va avea ca scop reducerea impactului asupra mediului, al sectoarelor de prelucrare a produselor alimentare și al comerțului cu amănuntul, prin luarea de măsuri privind transportul, depozitarea, ambalarea și producerea deșeurilor alimentare.

Agricultura ecologică este o practică favorabilă mediului, care trebuie dezvoltată în continuare. Comisia va relansa dezvoltarea agriculturii ecologice în UE și dorește ca, până în 2030, acest sector să ocupe 25% din terenurile agricole.

Pactul verde european reprezintă oportunitatea de a reconcilia sistemul nostru alimentar cu nevoile planetei și de a răspunde în mod pozitiv aspirațiilor europenilor pentru o alimentație sănătoasă, echitabilă și ecologică.

  Florin-Claudiu Roman - declarație politică despre Priorități legislative și acțiuni susținute în noul mandat;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Priorități legislative și acțiuni susținute în noul mandat"

Noua legislatură parlamentară începe cu noi provocări și, din păcate, într-un climat sanitar/economic încă dificil, dar și cu foarte multe priorități legislative și acțiuni parlamentare pe care le voi susține necondiționat, în calitate de parlamentar reales de Alba.

Sunt deosebit de onorat pentru faptul că cetățenii județului pe care-l reprezint au apreciat activitatea mea parlamentară din mandatul încheiat în decembrie 2020 și mi-au acordat din nou încrederea lor, pentru a-i reprezenta în Parlamentul României în următorii patru ani. Le voi demonstra, și în acest nou mandat, că nu voi lăsa garda jos și mă voi lupta pentru ei și drepturile lor - cel puțin la fel de hotărât ca în precedentul - și, implicit, pentru corectarea legislației din mai multe domenii.

În acest sens, aș vrea să precizez, pentru început, că voi milita cu prioritate pentru ca inițiativa mea legislativă referitoare la eliminarea indemnizațiilor pentru limită de vârstă pentru senatori și deputați să fie adoptată cât mai curând în această sesiune. Consider că tot ceea ce este "special" în materie de pensii trebuie să dispară, iar principiul contributivității trebuie să rămână baza reală a oricărui calcul de pensii acordate de către stat.

De asemenea, voi susține în continuare reglementarea cumului pensiei cu câștigul salarial, având în vedere că există deja în procedură parlamentară pe această speță un proiect pe care l-am inițiat încă din anul 2019, dar care a fost blocat de către PSD în Parlament.

Cred că sunt șefi ai unor autorități și instituții aflate în subordinea Parlamentului României care nu au ce căuta în funcțiile respective, iar unii dintre ei ne-au tot demonstrat în mod categoric acest lucru în ultima perioadă! Exemplul elocvent în acest sens este doamna Renate Weber, care numai interesele poporului nu le reprezintă din funcția pe care o ocupă, ci mai degrabă propriile interese - vezi sporul de praf pe care și-l acordă sau pensia specială pentru care luptă vehement să nu o piardă! Tot în acest registru se încadrează și domnul Iordache, "altă întrebare", sau doamna Gradea de la SR-TVR și domnul Severin de la SRR, care, deși sunt reprezentanți ai televiziunii publice și radioului public, fac în mod ostentativ politica dictată de către PSD!

Acestea sunt numai câteva dintre dezideratele pe care le am în vedere în următoarea perioadă, deziderate pe care le voi transforma, cu siguranță, în fapte, pas cu pas!

  Glad-Aurel Varga - declarație politică: Deblocarea programelor de susținere, element vital pentru capitalul românesc;

Domnul Glad-Aurel Varga:

"Deblocarea programelor de susținere, element vital pentru capitalul românesc"

Pandemia de coronavirus a generat pierderi severe la nivel mondial - pierderi de vieți omenești, crize ale sistemelor de sănătate publice, crize economice, colapsuri ale producției și consumului. Între acestea se remarcă un impact semnificativ asupra întreprinderilor mici și mijlocii, asupra acelor activități economice care asigurau resursele financiare pentru o bună parte a populației, pentru traiul zilnic a sute de mii de oameni.

Aduc aici în discuție două situații critice din sfera IMM-urilor, asupra cărora consider că Guvernul României trebuie să intervină de urgență.

În condițiile în care există o ordonanță de urgență cu criterii clare de acordare a microgranturilor și a granturilor pentru capital de lucru și pentru investiții, cu definirea tipurilor de cheltuieli care se pot face, respectiv O.U.G. nr. 130/2020, de ce la momentul actual ne aflăm în dificultate în ceea ce privește contractarea acestor granturi? Clarificarea urgentă a problemelor apărute, deblocarea programului și aplicarea corectă a prevederilor acestei ordonanțe vor accelera implementarea acestei măsuri, venind cu adevărat în sprijinul antreprenorilor grav afectați de pandemie.

A doua situație se referă la industria de organizare de evenimente și servicii conexe, care până în prezent a fost închisă complet, ca urmare a restricțiilor adoptate la nivel național. Practic, în ultimele zece luni, toți angajații din această industrie - creatori de concept, mașiniști, tehnicieni, transportatori, deținători de spații de evenimente au fost lipsiți de surse de venit și, ceea ce este mai grav, în continuare nu au o perspectivă clară a ceea ce va urma, un orizont estimat de timp pentru relansare. Iar Guvernul trebuie să vină rapid cu soluții pentru redresarea acestei industrii, așa cum se întâmplă în alte țări europene. Falimentul, supraîndatorarea, incapacitatea de a păstra angajații, efectele costurilor fixe sunt probleme reale cu care se confruntă agenții economici din domeniul organizării de evenimente și care necesită măsuri urgențe de atenuare a consecințelor lor.

Trebuie să fim conștienți de rolul IMM-urilor pentru redresarea economiei în urma pandemiei de coronavirus și să acordăm șanse întreprinzătorilor din toate domeniile. Putem depăși această criză economică și socială profundă numai dacă toate categoriile de întreprinzători afectați vor beneficia de programele europene de finanțare, transpuse echitabil în măsuri naționale.

Am încredere în Guvernul actual că va găsi cele mai bune soluții, însă acestea trebuie luate cu celeritate, pentru că programele de susținere sunt elemente vitale pentru capitalul românesc.

  Marius-Ionel Iancu - declarație politică: Sănătatea nu mai este o prioritate națională, ci afacerea USR-PNL;

Domnul Marius-Ionel Iancu:

"Sănătatea nu mai este o prioritate națională, ci afacerea USR-PNL"

Pandemie sau nu, pentru Guvernul PNL-USR, sănătatea nu este un domeniu priroritar. A declarat, în repetate rânduri, premierul Florin Cîțu și s-a vazut acest lucru și din modul în care guvernele de dreapta au gestionat, în acest an și jumătate, criza medicală provocată de COVID-19.

Mai grav este că, acum, domeniul sănătății a ajuns, din nou, pe mâna USR și a deja "expertului" Vlad Voiculescu, cel care, în 2016, în timpul primului său mandat de ministru al sănătății a refuzat să aloce fonduri pentru ca și în România să poată fi realizat transplant pulmonar, pentru ca pacienții să nu mai fie trimiși în spitale din străinătate.

În acest nou mandat al lui Voiculescu, spitalele ard și româniii mor. Într-o lună și jumătate, au fost incendii în 5 spitale și 10 oameni și-au pierdut viația, motivul fiind același, suprasaturația de oxigen din secțiile COVID și rețele electrice care nu fac față.

Dar în loc să se ocupe de rezolvarea acestor probleme, Voiculescu a luat în vizor managerii de unități medicale, majoritatea aflate în subordinea consiliilor județene si primăriilor și vrea să le găsească locuri de muncă bine plătite colaboratorilor ONG-iști, că doar au ajuns la putere. Vrea să înființeze încă trei instituții care să dubleze activități deja existente, prin care să creeze un monopol al celor care decid cine poate avea o funcție de management în sistemul sanitar, adică, un alt mod de politizare și un prim pas spre privatizarea sistemului de sănătate, pentru că ministrul Voiculescu a reluat discursul din 2016, despre construcția de noi spitale.

Conform propriilor declarații, "România nu este în stare să atragă fonduri europene și nici nu are bani pentru a construi spitale noi", așa că soluția o are ministrul Voiculescu - "parteneriat public privat, iar la licitații vor participa constructori care au mai făcut clădiri de spitale", adică nu constructori români, care vor și administra clădirile, contra cost, evident.

Viitorul sănătății - spitale administrate de firme private, manageri numiți de o structură din minister și asigurări complementare de sănătate pentru populație.

Mai este doar un pas de făcut, trecerea unităților medicale, din nou, în subordinea ministeriului, pentru a fi administrate tot de firme private. Cum în majoritatea acestor spitale, consiliile județene și primăriile au făcut investiții, nici nu o să fie cheltuieli prea mari. Clotilde Armand, primarul USR al Sectorului 1, a dat deja tonul și a lăsat fără finanțare 4 spitale. Vor urma și alții.

În România, sănătatea a devenit o afacere profitabilă pentru PNL și USR! Știu bine "specialiștii" lor de ce!

  Ioan Balan - declarație politică: Mai multă descentralizare financiară va conduce la modernizarea comunităților locale;

Domnul Ioan Balan:

"Mai multă descentralizare financiară va conduce la modernizarea comunităților locale"

În următorii patru ani, România va traversa o perioadă de stabilitate politică, generată de sincronizarea ciclurilor electorale și de faptul că țara noastră nu va mai sta, ca în anii trecuți, sub presiune electorală. Avem, așadar, oportunitatea de a demara ample reforme naționale, amânate de foarte mulți ani, atât la nivelul marilor sisteme publice - educația și sănătatea - dar și la nivelul administrației publice locale.

Este adevărat că, în ultimele trei decenii, administrația publică locală s-a modernizat substanțial, însă nu în ritmul pe care ni l-am dorit cu toții. Este incontestabil faptul că procesele administrative la nivel local sunt astăzi mult superioare celor pe care le aveam în anii Ž90, că aleșii locali sunt mult mai conectați la nevoile comunității, că transparența proceselor decizionale a crescut și standardul de viață al oamenilor a cunoscut salturi calitative importante. Cu toate acestea, unele reforme esențiale ale administrației publice locale au fost tergiversate, amânate sau compromise, tocmai pentru faptul că centralizarea puterii financiare a generat avantaje politice diverselor guverne.

Descentralizarea decizională, principiu esențial al performanței administrative, nu poate să fie împlinită fără o descentralizare financiară efectivă. Decizie fără finanțare nu există! De aceea, cred că se impune ca în perioada imediat următoare, atât Parlamentul, cât și Guvernul să demareze un amplu proces de evaluare a modalităților de descentralizare financiară reală a unităților administrativ-teritoriale. Acest proces ar trebui să conducă la adoptarea unui cod al finanțelor publice locale modern, care să asigure atât consiliilor județene, cât și primăriilor, resursele financiare necesare pentru finanțarea cheltuielilor curente pentru funcționarea localităților, pentru finanțarea educației și serviciilor de sănătate și pentru promovarea unor proiecte majore de investiții.

Modernizarea finanțării administrației publice locale ar permite Guvernului României să sprijine financiar acele județe sau primării care nu dispun de resurse financiare proprii, tocmai pentru faptul că în ultimele trei decenii au fost ocolite de investițiile publice și private. Zone importante din Moldova vor avea nevoie în următorii ani de o susținere financiară extrem de puternică, scopul fiind acela al dezvoltării armonioase a întregii țări, nu numai a unei părți din aceasta. Cetățenii sunt egali în fața legii, iar statul are obligația de a furniza o viață decentă tuturor.

De asemenea, un alt aspect pe care ar trebui să îl vizeze reforma administrativă trebuie să privească sprijinirea formării continue a funcționarilor din administrațiile locale. Procesele administrative se schimbă frecvent, iar funcționarii au nevoie să fie sprijiniți. De asemenea, cred că trebuie să adăugăm eforturilor investiționale și un aspect suplimentar, și anume, monitorizarea permanentă a calității proiectelor de investiții. Știm cu toții că nu-i suficient să facem investiții, dacă nu ne asigurăm că acestea sunt de calitate, trainice și conduc la creșterea calității vieții oamenilor. Dacă în următorii ani vom reuși să aducem acest spor de modernizare în administrația publică locală, cred cu putere că România va începe să arate tot mai mult ca statele dezvoltate din Uniunea Europeană.

  Marian Crușoveanu - declarație politică intitulată Deblocarea traficului și modernizarea infrastructurii din sudul litoralului României - priorități în mandatul meu;

Domnul Marian Crușoveanu:

"Deblocarea traficului și modernizarea infrastructurii din sudul litoralului României - priorități în mandatul meu"

Deblocarea traficului și modernizarea infrastructurii din sudul litoralului României reprezintă unele dintre principalele mele obiective în calitate de deputat al PNL de Constanța și membru al Comisiei pentru transporturi și infrastructură a Camerei Deputaților.

În acest sens, consider că Proiectul "Alternativa Techirghiol" reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din planul județului Constanța și salut faptul că acesta a intrat pe lista de priorități a Ministerului Transporturilor, condus în prezent de către ministrul Cătălin Drulă.

Ținând cont de faptul că finalizarea unei rute ocolitoare a Constanței pentru partea de sud a litoralului românesc ar contribui, într-un mod considerabil, la deblocarea traficului în această zonă, mai ales în perioada estivală, consider că este nevoie de demararea și finalizarea acestui proiect cât mai repede cu putință.

De aceea, am considerat necesar să-i adresez ministrului de resort mai multe întrebări clarificatoare privind acest proiect, pentru a-i putea astfel, informa, în mod concret, pe constănțeni, cu privire la termenele avute în vedere de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, și anume cele legate de finalizarea studiului de fezabilitate, demararea proiectului, precum și estimarea termenului final de execuție pentru acest obiectiv.

Turismul românesc și, implicit, cel de pe litoralul românesc a fost destul de greu încercat de consecințele restricțiilor impuse din cauza pandemiei. În acest context foarte dificil, în care se află în prezent, atât operatorii din turism, cât și cei din domeniul HoReCa, cred că este foarte important să venim cu cât mai multe soluții și proiecte palpabile, care să vină în sprijinul relansării acestor sectoare ale economiei românești, iar infrastructura de transport are un impact important în acest sens.

De asemenea, cred că este foarte important ca, până la debutul sezonului estival, Autostrada Soarelui să fie reparată temeinic, pe toate tronsoanele unde sunt acum probleme, pentru a evita atât blocajele în trafic, cât și posibilele accidente cauzate de gropile existente în carosabil.

Consider că modernizarea infrastructurii de transport din sudul țării, în zona litoralului românesc, reprezintă, într-adevăr, un deziderat prioritar, care va contribui, cu siguranță, la îmbunătățirea fluxurilor de turiști și a celui economic.

  Marian Mina - declarație politică cu titlul Bugetul pe 2021, propus de PNL-USR PLUS-UDMR, înseamnă austeritate. Cu aceiași bani, PSD ar reuși să pornească economia!;

Domnul Marian Mina:

"Bugetul pe 2021, propus de PNL-USR PLUS-UDMR, înseamnă austeritate. Cu aceiași bani, PSD ar reuși să pornească economia!"

Situația financiară a celor mai multe dintre autoritățile locale din România este tot mai dificilă. Banii sunt din ce în ce mai puțini, la toate capitolele și, în plus, li se pun în cârcă tot felul de noi cheltuieli, inclusiv amenajarea centrelor de vaccinare anti-COVID-19. Astfel, li se dau noi responsabilități, dar ajutor, aproape deloc. Bomboana de pe colivă a reprezentat-o declarația nonșalantă a premierului Florin Cîțu, potrivit căreia bugetul pe anul 2021 "întârzie puțin".

Este inacceptabil ca, în februarie, proiectul de buget să nu fie finalizat, deci nici măcar în dezbaterea Parlamentului.

Această întârziere afectează grav activitatea din unitățile administrativ-teritoriale, cheltuielile, investițiile, plata însoțitorilor persoanelor cu handicap. Iar la nivelul județului Giurgiu, lucrurile stau și mai rău, mai ales pentru primarii care nu sunt în grațiile celor de la PNL, pentru că nu le-au scos un scor satisfăcător la ultimele alegeri.

Pe de altă parte, îmi doresc sincer ca împărțirea banilor de la bugetul național pentru echilibrarea bugetelor locale să nu fie făcută după "algoritmul de dreapta": nouă nouă, două vouă, cum de altfel au făcut cu banii din fondul de rezervă.

PNL trebuie să înceapă odată să guverneze pentru toți românii, nu doar pentru clientela de partid!

Mai grav decât întârzierea bugetului național este modul în care a fost conceput, ceea ce demonstrează o dată în plus că PNL și aliații săi de dreapta - USRPLUS și UDMR - văd soluții prin austeritate, prin înghețarea veniturilor populației, respectiv salarii și pensii. PSD avertizează, din nou, că austeritatea este modelul economic și bugetar falimentar și care și-a dovedit deja eșecul în multe situații, inclusiv în România, în perioada Boc-Băsescu.

Din puținele informații publice, știm că Guvernul Cîțu vrea să proiecteze un buget bazat pe un PIB de 1117 miliarde de lei, o creștere economică de 4,3% și un deficit bugetar de 7-7,2% din PIB. Bugetul alternativ propus de PSD este mai puțin optimist decât cel al guvernării Cîțu, dar mult mai ancorat în realitate.

Astfel, cu aceiași bani, PSD ar reuși să repornească economia, să facă investiții, să crească numărul salariaților, să majoreze, potrivit legii, salariile și pensiile și, simultan, să reducă deficitul. În varianta PSD, bugetul este construit pe un PIB de 1118,5 lei, o creștere economică mai realistă, de 4%, și un deficit de 7,26.

Dacă PSD ar guverna, bugetul consolidat al statului ar avea, în 2021, venituri mai mari cu aproximativ 50 de miliarde de euro. Sursele majore ar fi încasarea taxelor amânate la plată în 2020 - aproximativ 19 miliarde de lei, creșterea salariului minim și a numărului salariaților, care vor antrena venituri suplimentare, din impozitele și contribuțiile aferente, alte 12 miliarde de lei. De asemenea, angajarea fondurilor europene, atât ca urmare a aplicării Planului Național de Redresare și Reziliență, cât și proiectelor finanțate din bugetul exercițiului financiar curent, ar însemna încă 14,5 miliarde de lei.

În privința cheltuielilor bugetare totale, PSD asumă un necesar de 455,2 miliarde de lei în 2021, mai mare cu doar 7,25%, respectiv cu 30,8 miliarde de lei, față de cele 424,4 miliarde de lei cheltuite efectiv de guvernele liberale în 2020, fără niciun beneficiu pentru economie sau populație.

  Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică: România se întoarce la școală, dar în condiții speciale;

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"România se întoarce la școală, dar în condiții speciale"

Decizia revenirii elevilor și studenților în bănci, cu respectarea strictă a măsurilor de prevenție împotriva răspândirii noului coronavirus, trebuie privită ca o măsură de reîntoarecere la normalitate.

Dacă anul 2020 a fost unul dificil, cu provocări și presiuni noi asupra tuturor domeniilor de activitate, 2021 ne găsește mai pregătiți și prudenți. Educația elevilor și studenților este prioritară, iar sistemul educațional din România a fost afectat de pandemia provocată de COVID-19.

În acest sens, a fost adoptat un plan care va asigura balanța necesară dintre educație și sănătate. Dorința noastră este ca elevii să beneficieze la maximum de mecanismul educațional, iar carențele care au survenit în urma învățământului online de anul trecut să fie minimizate/corectate, dar, în același timp, sănătatea elevilor și profesorilor să rămână protejată. Suntem conștienți că anul trecut sistemul de învățământ a fost supus unei presiuni și mai mari din cauza incertitudinii generale provocate de pandemie. Elevii, studenții, părinții și profesorii au avut de efectuat o misiune dificilă, cu multe necunoscute. Calitatea și eficiența procesului educațional au fost implicit afectate.

PNL a făcut eforturi în coaliția de guvernare pentru a pregăti o strategie care să avantajeze fiecare parte implicată, având ca prioritate protecția cadrelor didactice și a elevilor. Adaptarea nu este niciodată ușoară, dar, în situații de criză precum cea de față, este inevitabilă. PNL își dorește și depune eforturi zilnice în vederea întoarcerii la o Românie normală, dar, deocamdată, normalitatea a căpătat noi valențe, precum siguranța și prevenția.

Vom monitoriza demersul procesului educațional, pentru a facilita și potența desfășurarea acestuia în condiții cât mai favorabile. Perioada dificilă nu a trecut, prilej cu care afirm că numai împreună, prin responsabilitate și implicare din partea noastră, a tuturor, putem depăși și aceste momente grele.

  Remus Munteanu - declarație politică despre intenția Guvernului Cîțu de a elimina un drept câștigat de către studenți;

Domnul Remus Munteanu:

Doresc să vă rețin atenția cu o scurtă declarație politică privind intenția Guvernului Cîțu de a elimina un drept câștigat de către studenți.

La începutul acestei săptămâni, prim-ministrul României, Florin Cîțu, a informat ca posibilă măsură de limitare a cheltuielilor bugetului de stat pentru anul 2021, reducerea subvenției pentru transportul studenților.

Dreptul de a călători gratuit cu trenul, la clasa a II-a, a intrat în vigoare la 1 februarie 2017, de el beneficiind toți studenții înmatriculați la o formă de învățământ cu frecvență într-o instituție de învățământ superior acreditată, indiferent de distanță și numărul de călătorii. Aceasta s-a dovedit de-a lungul timpului o măsură importantă pentru creșterea echității în învățământul superior, facilitând accesul și finalizarea studiilor studenților din medii socio-economice defavorizate. De asemenea, măsura s-a dovedit de natură a crește mobilitatea studenților, atât pentru participarea la schimburile de experiență, cât și pentru participarea la diverse manifestări artistice, culturale, sportive sau științifice, organizate în diferite centre universitare. În același timp, aceasta are un impact pozitiv asupra mediului, facilitând politicile de promovare a acestui mijloc de transport.

Închei prin a atrage atenția asupra Raportului Eurostudent VI, din care reiese ca 38% dintre studenții români (media UE=29%) au probleme financiare moderate, cu mult peste media europeană, iar conform datelor primite de la Autoritatea pentru Reformă Feroviară cu privire la numărul de călătorii și impactul bugetar al acestei măsuri, constatăm că impactul bugetar este unul redus, în valoare de 214.500.588 lei, reprezentând 0,0189% din Produsul Intern Brut prognozat pentru anul 2021.

Fac apel la dumneavoastră să țineți cont de toate aceste date la momentul votării bugetului pentru anul în curs și să cumpăniți bine dacă o astfel de decizie e de natură a fi susținută!

  Ștefan Mușoiu - declarație politică având ca subiect Redeschiderea școlilor, plasată de guvernanți în spectrul hazardului;

Domnul Ștefan Mușoiu:

"Redeschiderea școlilor, plasată de guvernanți în spectrul hazardului"

Anormalul ar putea fi cuvântul care ar defini cel mai exhaustiv modul în care Guvernul Cîțu a pregătit redeschiderea școlilor. În timp ce majoritatea statelor europene, care au decis reluarea cursurilor în școli, au demarat, anterior, un amplu proces de testare în masă a cadrelor didactice, cât și vaccinarea a cât mai multora dintre acestea, la noi, unitățile de învățământ își redeschid porțile strict în baza unui ordin sec, comun al miniștrilor sănătății și educației, trecut pe o banală foaie de hârtie. Sună de-a dreptul înspăimântător, dacă luăm în considerare faptul că toată speranța privind siguranța sanitară a elevilor și a profesorilor stă strict într-o coală de hârtie, care ar trebui să substituie și testarea gratuită a profesorilor și a elevilor, precum și asigurarea unui cadru medical în toate unitățile de învățământ. Însă nu doar că acest ordin comun al miniștrilor PNL-USR este lipsit de orice abordare realistă, dar nici nu oferă vreun sprijin material pentru profesori și elevi. Cu alte cuvinte, bâlbâielile și disputele dintre Ministerul Educației (PNL) și Ministerul Sănătății (USR) au condus către niciun fel de alocare bugetară și către un vid organizatoric nemaiîntâlnit în restul Europei.

În sprijinul afirmațiilor mele privind riscul și necunoscutul în care este aruncată redeschiderea școlilor, vă menționez, pe lângă lipsa din ordinul miniștrilor a prevederilor privind testarea sistematică a elevilor și a profesorilor, și absența celor privind testarea sporadică.

Complementar, făcând o mică paranteză, pe lângă sincopele de logică și de coerență decizională, mă văd obligat să readuc în discuție și o altă situație periculoasă care ține de integritatea fizică a copiilor noștri.

Dragi colegi, faptul că doar 15% dintre școlile din România au autorizație de securitate la incendiu și doar 30% dintre ele au pază proprie, denotă din nou incoerența și amatorismul decizional al miniștrilor din Cabinetul Cîțu, dezinteresul lor real față de sănătatea și problemele românilor sau chiar și disprețul manifestat față de elevi, generația viitoare, obligată să ducă numele de român mai departe. Spun dispreț pentru că în multe școli din toată țară, nu doar din București, sunt și probleme cu încălzirea, aspect care va transforma clasele într-un spațiu și mai propice îmbolnăvirii. La asta se mai adaugă și faptul că nici măcar 10% dintre profesori nu sunt imunizați, deși, teoretic, figurau ca personal prioritar esențial.

De asemenea, e incredibil să menționezi într-un ordin de ministru ca toți elevii unei clase să stea 14 zile acasă, în izolare, dacă se confirmă două cazuri pozitive în respectiva clasă, iar dacă se confirmă două cazuri pozitive în mai multe clase, toții elevii școlii întră 14 zile în carantină. Fac aceste afirmații având în vedere că ar fi mult mai firească și utilă testarea tuturor contacților direcți cu cei contaminați, respectiv elevi, profesori, și reluarea activității normale, dacă testele ar fi negative. Dar, din nou, vorbesc despre normalitate, cuvânt al căror valențe par să rămână niște necunoscute guvernanților noștri!

O necunoscută nu este, totuși, perspectiva, deja vehiculată, a reînchiderii școlilor în cel mult trei săptămâni, în cazul în care vor apărea numeroase focare, care vor spori efectele pandemiei în rândul populației. Această variantă de lucru, luată în calcul de guvernanți, denotă din nou amatorismul și heirupismul cu care s-a decis redeschiderea școlilor.

Cu certitudine, școlile trebuie redeschise, însă nu în aceste condiții de "merge și așa" și de "scapă cine poate"! Viața copiilor, a profesorilor și a familiilor lor nu trebuie să depindă de amatorismul decizional, de fuga de asumare a răspunderii ferme care presupune și alocarea de fonduri, ci de asigurarea unor măsuri riguroase de securitate sanitară!

Revenind la aspectele normalității, consider că ar fi trebuit să aibă prioritate rezolvarea problemelor legate de siguranța unităților școlare și, abia apoi, reluarea fizică a cursurilor.

Eu și colegii mei de la PSD solicităm imperativ aplicarea modelului european, respectiv testarea gratuită masivă în școli, inclusiv profilactică, urgentarea vaccinării prioritare a cadrelor didactice, distribuirea gratuită de măști de protecție tuturor elevilor și profesorilor, asigurarea căldurii în școli pe perioada iernii.

  Nicolae Giugea - declarație politică cu titlul Sistemul de sănătate consumă enorm de multe resurse financiare și nu produce servicii de calitate pentru români;

Domnul Nicolae Giugea:

"Sistemul de sănătate consumă enorm de multe resurse financiare și nu produce servicii de calitate pentru români"

Mulți ani de zile am spus despre sistemul de sănătate din România că este subfinanțat, că se alocă puțini bani pentru infrastructura sanitară, că salariile medicilor și ale personalului medical nu le asigură nici măcar subzistența. Într-adevăr, lucrurile chiar așa au stat până de curând. Însă, începând cu anul 2017, salariile personalului medical au urcat în topul sistemului public de salarizare, fără ca acest lucru să conducă și la o creștere a calității actului medical. De asemenea, începând cu anul 2020, alocările financiare pentru infrastructura spitalicească au ajuns la cel mai mare nivel din ultimele decenii, fără ca acest lucru să fie resimțit și de pacienți, printr-o creștere calitativă a serviciilor.

Recent, în baza execuției bugetare pentru anul 2020, prim-ministrul Florin Cîțu declara că anul trecut au fost alocate sistemului sanitar mai bine de 65 de miliarde de lei, adică 6,5% din PIB, reprezentând mai mult de o cincime din veniturile bugetului general consolidat al statului. Așadar, astăzi nu mai putem invoca faptul că sistemul de sănătate nu beneficiază de finanțare sau că personalul medical nu este bine plătit. Și, cu toate acestea, încrederea pacienților români în sistemul public de sănătate a ajuns la un minim istoric. Mai mult de jumătate dintre români nici nu vor să audă că ar putea să treacă pragul unei unități spitalicești ca să se trateze, pentru că, în mod justificat, încă persistă teama că intri în spital cu o boală și te externezi cu două boli.

Tragediile recente înregistrate în unități sanitare modernizate de scurt timp ne demonstrează că avem nevoie de un punct zero în reformarea sistemului public de sănătate. Reforma sanitară trebuie să privească atât realizarea unui masterplan pentru investițiile în infrastructură, cât și creșterea exigențelor pentru oamenii care lucrează în sistemul medical. De asemenea, cred cu putere că reforma sistemului de sănătate trebuie să marcheze și o clarificare precisă între serviciile de sănătate furnizate în sistemul public, precum și delimitare clară față de sfera de acțiune a sistemului privat. Mi-aș dori să nu mai auzim de pacienți trimiși din spitalul de stat vizavi la cabinetul particular, unde asiguratul este taxat de două ori pentru același tratament.

De asemenea, este crucial să depolitizăm managementul unităților spitalicești și să generăm competiție reală pentru ocuparea acestor posturi. Atât în sănătate, cât și în educație, politicul ar trebui să facă un pas în spate, iar conducerile unităților de sănătate și de educație să fie ocupate exclusiv pe criterii de performanță.

  Daniela Oteșanu - declarație politică: Miniștrii incompetenți ai Dreptei se ceartă, iar românii ard de vii în spitale!;

Doamna Daniela Oteșanu:

"Miniștrii incompetenți ai Dreptei se ceartă, iar românii ard de vii în spitale!"

27 de oameni au ars de vii în spitale - 12 la Piatra Neamț, unul la Socola și 14 la Balș - într-un interval de 10 săptămâni, timp în care niciunul dintre miniștrii guvernării de dreapta n-a făcut nimic concret pentru a preveni astfel de tragedii. Acum, Tătaru și Voiculescu au ajuns să dea vina unul pe altul și adaugă încă un scandal celor care deja au devenit o obișnuință în această coaliție a dreptei, care a reînviat într-un timp record practicile nefaste ale defunctei CDR.

În 5 săptămâni, între tragedia de la Piatra Neamț și plecarea din funcție, fostul ministru al sănătății, liberalul Nelu Tătaru, a făcut un raport și un proiect de ordonanță, doar hârtii, fără niciun efect concret pentru spitale.

În alte 5 săptămâni, între preluarea mandatului și tragedia de la Balș, actualul ministru al sănătății de la USR-PLUS, Vlad Voiculescu, n-a făcut nimic, nici măcar n-a citit hârtiile lăsate de predecesorul său.

Fiecare îl acuză pe celălalt de nepăsare și neglijență. PNL-istul Tătaru reclamă că USR-istul Vlad Voiculescu nici măcar n-a citit raportul făcut după tragedia de la Piatra Neamț, privind starea spitalelor și nici proiectul de ordonanță de guvern care asigura finanțarea cu 50 de milioane de euro a refacerii instalațiilor de gaze medicinale din secțiile ATI. USR-istul Ghinea de la Fondurile Europene sare în apărarea USR-istului Voiculescu și-l atacă pe PNL-istul Tătaru că minte, că în realitate a respins de două ori avizarea respectivei ordonanțe de urgență.

Cert este că niciunul dintre ei n-a făcut nimic. Și unul și celălalt sunt la fel de vinovați și la fel de mincinoși. Poate că dacă ar fi acționat la timp, n-ar mai fi murit oameni, iar evident este că se putea! O probează chiar Vlad Voiculescu, care s-a angajat să facă în 7 zile ceea ce nu a reușit în 5 săptămâni

Întrebarea la care Voiculescu n-are răspuns este: de ce a trebuit să ardă de vii și să moară încă 14 oameni la Balș, pentru ca să facă efectiv ceva?

Pentru că a "reușit" să facă mult mai mult rău decât bine, în puținele sale zile de mandat, Vlad Voiculescu trebuie să plece din funcția de ministru al sănătății. De aceea, PSD va duce până la capăt demersul său, săptămâna viitoare va depune moțiune simplă în Parlament și va insista pentru demiterea sa din funcție.

Este strigător la cer, cum, în aceeași notă, primarul USR de la sectorul 1 și majoritatea USR-PNL din Consiliul Local distrug sistemul de sănătate din București. Decizia prin care au tăiat finanțarea spitalelor din Sectorul 1, luată prin votul majoritar al consilierilor de dreapta, la propunerea primarului Clotilde Armand, dincolo de aparența unui abuz în serviciu, aduce atingere siguranței naționale și reprezintă un act care poate provoca tragedii asemănătoare celei de la Balș. Nu este doar o dovadă de cinism, de incompetență crasă, având în vedere că presa a dezvăluit că liderii USR-PLUS au interese financiare și imobiliare legate de terenurile deținute de aceste spitale. PSD cere instituțiilor abilitate să cerceteze aceste informații și să ia deciziile necesare.

Consilierii PSD de la sectorul 1 au votat împotrivă! Din totalul celor 27 de consilieri, au fost pentru tăierea finanțării spitalelor toți cei 9 consilieri ai USR, cei 6 ai PNL și cei 3 ai PMP. Singurii care s-au opus au fost consilierii PSD.

  Viorel Salan - declarație politică cu titlul Pensiile militare echitabile nu fac rău României;

Domnul Viorel Salan:

"Pensiile militare echitabile nu fac rău României"

Oare chiar toate proiectele de lege promovate de Partidul Social Democrat în legislatura trecută "fac rău României", așa cum recent s-a afirmat public chiar de la această tribună?

Am convingerea fermă că nu este așa!

Și am un exemplu la îndemână: "Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor militare de stat".

Este un proiect de lege foarte așteptat și care vizează aproximativ 150.000 de militari în rezervă și în retragere. Prin această inițiativă legislativă se dorește în primul rând înlăturarea discriminărilor majore din sistemul pensiilor militare de stat referitoare la diferențele de cuantumuri ale pensiilor pentru beneficiarii care au ieșit la pensie la intervale diferite de timp, dar au deținut, au ocupat sau au avut grade, funcții și vechimi egale. De asemenea, este creat cadrul legal pentru recalcularea pensiilor militare, proces efectuat în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie și raportat la prevederile legale privind salarizarea militarilor, polițiștilor și polițiștilor de penitenciare, aplicabile la data respectivă, în condiții identice de funcție și de grad.

Așa cum se vede, inițiativa este un act de justiție și de onoare față de militarii din toate structurile componente ale Sistemului Național de Apărare.

La ultima întâlnire a ministrului apărării naționale cu reprezentanții militarilor în rezervă și în retragere de la începutul acestei sesiuni parlamentare, a fost reafirmat sprijinul comun al tuturor celor prezenți pentru promovarea acestui act normativ, iar ministrul apărării a declarat că inițiativa legislativă are susținerea Guvernului României.

Proiectul a primit deja votul final în plenul Senatului.

În prezent, inițiativa legislativă se află în dezbatere la Camera Deputaților. Mai are de parcurs doar câțiva pași. Ultimul și cel mai important este raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Consider că respingerea acestui proiect ar fi o gravă eroare.

În ultimii 30 de ani, Armata României a fost o instituție etalon. Militarii români au demonstrat mereu, în toate ocaziile, că își îndeplinesc cu profesionalism și devotament misiunile: apărarea independenței, suveranității, integrității teritoriale, unității și democrației constituționale ale României.

Din respect, avem datoria de a-i sprijini după retragerea din activitate, de a le asigura o viață demnă, decentă, în concordanță cu importanța socială, răspunderile și privațiunile serviciului militar.

Modul în care ne onorăm această responsabilitate reprezintă modul în care confirmăm că Armata Română este o instituție fundamentală a statului democratic român și o garanție a democrației.

De aceea, aș dori să-i adresez ministrului apărării naționale rugămintea de a sprijini și în continuare finalizarea acestei inițiative legislative atât de așteptată de seniorii militari. Ar fi o dovadă de respect, de considerație, pentru că nu cred că toți seniorii militari sunt doar simpatizanți ai social-democrației. Posibil să mai fie și simpatizanți liberali printre ei. Sau poate că marea majoritate nu au niciun fel de simpatii politice. Menirea noastră este să îi onorăm pe toți la fel!

  Gheorghe Șoldan - declarație politică intitulată Guvernul «Taie tot» lovește în viitorul României, făcând economie din banii studenților! ;

Domnul Gheorghe Șoldan:

"Guvernul «Taie tot» lovește în viitorul României, făcând economie din banii studenților! "

Coaliția improvizată de guvernare are o singură soluție pentru redresarea economiei - taie! Taie de la bugetari, taie de la pensionari, taie de la copii. Evident, nici studenții nu au avut cum să scape!

De ce tai salarii, venituri, tichete de vacanță? Simplu - pentru a putea angaja pile și relații cu nemiluita. Nu era mai bine să dea afară loazele și să încurajeze performanța?

Acest guvern de austeritate își declară, încă din primele zile, neputința și lipsa de viziune în ceea ce privește guvernarea României. Aceste improvizații seamănă foarte bine cu Guvernele PDL care au băgat mâna adânc în buzunarele tuturor românilor. Astăzi, vedem același PDL, vopsit în PNL, guvernând cu cuțitul în mână.

Țeapă pentru toți românii! Țeapă de la Guvern și pentru studenți! Călătoriile gratuite cu trenul, pentru studenți, nu au niciun impact bugetar, ba mai mult, nici nu sunt justificate. Ceea ce face guvernul nu este altceva decât o nedreptate față de studenți, un mod incorect de a trata ceea ce numim viitorul țării. Acest guvern, incapabil să fie de partea românilor, este unul care știe doar să trăiască din împrumuturi. Astfel, vinde de două ori viitorul acestei țări: va crește abandonul școlar și gradul de îndatorare.

Această măsură arată că România este guvernată de oameni care țin doar la imaginea lor, care țin doar de scaunul lor și mai puțin de ceea ce reprezintă cu adevărat viitorul acestei țări. Călătoriile gratuite cu trenul, pentru studenți, reprezentau un mod de încurajare a învățământului, un mod de a susține activitatea CFR, iar revolta studenților este una perfect justificată, pe care o susțin, pentru că este o măsură nedreaptă.

În timp ce studenții sunt nedreptățiți, miniștrii din guvernul domnului Cîțu angajează, cu zecile, oameni de comunicare și "fardare" publică. Studenții au dreptul să se revolte în fața acestei măsuri și să picheteze zilnic Guvernul României, căci poate, în acest fel, stimabilul prim-ministru revine printre tinerii cărora le-a promis un viitor strălucit în campanie.

Îl întreb pe Vasile Florin Cîțu: Când ați mers ultima dată cu trenul? Poate doriți să tăiați și tichetele pentru pensionari și veterani? Poate vreți ca trenul să devină un mijloc de transport de lux doar pentru guvernanți?

  Valentin-Ilie Făgărășian - declarație politică despre Situația copiilor care au părinții plecați la muncă în străinătate.

Domnul Valentin-Ilie Făgărășian:

"Situația copiilor care au părinții plecați la muncă în străinătate"

Aderarea țării noastre la NATO și la Uniunea Europeană a adus beneficii uriașe pentru români. Apartenența la NATO ne-a adus cea mai puternică garanție de securitate din istoria statului român. Apartenența la Uniunea Europeană a purtat cu ea transferuri financiare consistente și o asistență tehnică masivă, prin care am reușit să trecem țara prin sinuosul drum al tranziției post-comuniste.

De asemenea, aderarea la UE ne-a adus și una dintre libertățile fundamentale ale Uniunii, libertatea de circulație, care a creat oportunitatea uriașă pentru mulți dintre semenii noștri de a găsi un loc de muncă bine plătit în unul dintre statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Atunci când România nu a putut să le ofere tinerilor săi locuri de muncă bine plătite și sigure, Uniunea Europeană a făcut-o și ne-a ajutat să depășim momentele grele.

Milioane de tineri români contribuie astăzi la creșterea economică din Italia, Spania, Franța, Germania sau Marea Britanie. În ultimele decenii, statele dezvoltate s-au ridicat și prin munca lucrătorilor proveniți din România. Hărnicia lucrătorului român este recunoscută de toți angajatorii și de toate guvernele europene. Chiar dacă lucrătorul român este apreciat în străinătate, puțini cunosc faptul că cei mai mulți dintre aceștia au făcut un sacrificiu enorm, lăsându-și acasă, în România, fiii și fiicele, care cresc cu dorul de mamă și de tată, neglijarea copiilor rămași acasă fiind una dintre consecințele plecării românilor la muncă în străinătate.

Datele colectate de autoritățile române și de organizațiile nonguvernamentale ne atrag atenția că mai mult de 90.000 de copii de vârstă școlară trăiesc departe de părinți, iar aceste date nu surprind nici ele întreaga amploare a fenomenului, pentru că nu cuprind și copiii de vârstă antepreșcolară și pe cei neînscriși la școală sau în abandon școlar, fiind estimată chiar cifra de 150.000 de copii în astfel de situații. Atunci când are loc reîntregirea familiei, acest fapt înseamnă de cele mai multe ori și plecarea copiilor în străinătate și, implicit, o altă gravă consecință pentru Romania.

Cu toții suntem de acord că plecarea la muncă în străinătate reprezintă un sacrificiu imens pe care îl fac părinții, în scopul de a asigura copiilor lor hrană, hăinuțe și rechizite. Însă acești copii ramași acasă sunt expuși mai multor riscuri: abandon școlar, autoizolare, apariția unor tulburări emoționale și comportamentale. Mai mult decât atât, lipsa ambilor părinți sau a reprezentanților legali determină limitarea accesului acestor copii la servicii de sănătate, la protecție juridică, la beneficii sociale și mai ales la un sistem educațional de calitate.

Din păcate, însă, este foarte greu de estimat dacă, rămași acasă în grija rudelor sau vecinilor, copiii sunt îngrijiți corespunzător și dacă absența părinților are impact asupra frecventării cursurilor școlare.

Îmi doresc ca în perioada următoare autoritățile române să abordeze această problemă cu maximă prioritate. O generație care crește fără părinți, fără o monitorizare atentă, poate să nu performeze la maximum nici în școală și nici în viitor. În următorii patru ani, mă voi implica personal pentru a genera soluții prin dezvoltarea de servicii destinate acestora, prin demersuri de îmbunătățire a aplicării legislației, astfel încât toți copiii rămași în țară să frecventeze cursurile școlare și să fie îngrijiți corespunzător, cât mai aproape de condițiile pe care le oferă căldura unei familii.

     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 1 decembrie 2022, 16:36
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro