Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 18 iunie 2020
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.64/30-06-2020

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2020 > 18-06-2020 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 18 iunie 2020

  Informarea din partea Președintelui României, domnul Klaus-Werner Iohannis, referitoare la participarea Forțelor Armatei României și Ministerului Afacerilor Interne la misiuni și operații în afara teritoriului național, în anul 2020, precum și dislocarea, la nevoie, în România a Forței de Răspuns a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord.  

Ședința a început la ora 13,08.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Dragoș Gabriel Zisopol, secretar al Camerei Deputaților, și de domnul senator George-Edward Dircă, secretar al Senatului.

Din prezidiu a făcut parte și domnul senator Robert-Marius Cazanciuc, vicepreședinte al Senatului.

   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Rog liderii de grup...

Cu permisiunea dumneavoastră, vreau să observați că cei de la prezidiu poartă toți măști. Eu o să-mi permit să... că nu pot vorbi.

Ce s-a întâmplat? Nu se aude în sală?

De asta mi-am permis...

Doamnelor și doamnelor deputați și senatori,

Declar deschisă ședința comună de astăzi a Camerei Deputaților și Senatului.

Ordinea de zi și programul de lucru pentru ședința comună au fost stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, fiind afișate pe site-urile celor două Camere.

Programul de lucru va dura până la finalizarea ordinii de zi.

Vă reamintesc procedura votului electronic la distanță.

Exprimarea votului prin mijloace electronice se face în intervalul de timp de minimum 5 minute alocate votării, anunțat de președintele de ședință, textul "puteți vota" fiind afișat pe ecranele dispozitivelor.

Deputatul sau senatorul are următoarele posibilități.

Sonorizarea! Sunt foarte sâsâit, așa, și eu nu sunt de fel.

Apăsarea tastei "da"- caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat prezent, cu opțiunea de vot "pentru".

Apăsarea tastei "nu" - caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat prezent, cu opțiunea de vot "contra".

Apăsarea tastei "ab" - caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat prezent, cu opțiunea de vot "abținere".

Apăsarea tastei "nu votez" - caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat prezent, în categoria celor care nu și-au exprimat nicio opțiune de vot.

În cazul în care nu apăsați nicio tastă, sunteți considerat absent la votul respectiv.

Rezultatul votului este contorizat sub fiecare buton de vot.

La încheierea votului, pe ecranul dispozitivului de vot va fi afișat testul "vot oprit".

După finalizarea ședinței, rezultatele voturilor exprimate de către fiecare parlamentar vor fi afișate pe site-urile Camerei Deputaților și Senatului.

Liderii de grup, voturile le exprimăm la sfârșit, pe toată ordinea de zi, da?

Voci din sală:

Da.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

La primul punct al ordinii de zi avem Informarea din partea Președintelui României, domnul Klaus-Werner Iohannis, referitoare la participarea Forțelor Armatei României și Ministerului Afacerilor Interne la misiuni și operații în afara teritoriului național, în anul 2020, precum și dislocarea, la nevoie, în România a Forței de Răspuns a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord.

Dau cuvântul...

Cine este?

(Domnul deputat Dumitru Lupescu solicită să ia cuvântul.)

Domnul deputat, din partea Comisiilor pentru apărare ale Camerei...

Stați o secundă, îmi cer scuze.

Vă rog.

Domnul secretar, vă rog.

Vă rog, vă rog, vă rog.

Solicitare pe procedură.

 
Discuții procedurale în legătură cu modificarea ordinii de zi.  

Domnul George-Edward Dircă (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și vă rog să mă iertați, domnule coleg, dar am înaintat domnilor președinți ai celor două Camere, am înaintat o solicitare, pe procedură, pentru modificarea ordinii de zi de astăzi.

Și vreau să atrag atenția asupra unui precedent pe care îl creăm astăzi, un precedent deosebit de periculos.

Și fac referire aici la punctul 8. Punctul 8 care a fost introdus astăzi pe ordinea de zi, după ce a fost eliminat un alt punct, și anume un proiect care ne aparține, Grupului senatorial și al deputaților USR.

În speță, ni se cere astăzi să votăm în plen comun, contrar prevederilor Constituției, ni se cere să votăm un raport asupra prevederilor art. 134 din Legea pentru completarea Codului fiscal, lege care a trecut definitiv și a fost adoptată de Camera Deputaților, ieri, moment în care procedura parlamentară s-a încheiat. Niciuna dintre Camerele Parlamentului neavând posibilitatea să mai revină asupra acestui proiect de lege, în niciun sens.

Și vreau să vă citesc aici - pentru că s-a mai întâmplat o dată, recent, o astfel de situație. Și vreau să vă citesc din Decizia Curții Constituționale nr. 128 din anul 2019, prin care nu ni se permite să încălcăm cadrul constituțional care stabilește reperele și etapele clare în procesul de adoptare a unei legi, pornind de la inițiativa legislativă, de la depunerea ei și până la intrarea în vigoare a legii, toate subsumate principiului legalității, exigență primordială a statului de drept.

Procedura de legiferare apare nu ca un scop în sine, ci ca o premisă pentru asigurarea unei legislații de calitate. Acceptarea ideii potrivit căreia după decizia finală a Camerei decizionale legea poate fi oricând repusă în discuția plenului este de neacceptat și aduce atingere prevederilor art. 75 alin. (3) din Constituție, pe care îl lasă lipsit de conținut.

Curtea Constituțională a statuat că acest aspect... că niciun instrument juridic prevăzut de Constituție nu poate fi lipsit de eficiență, golirea lui de conținut determinând caracterul lui iluzoriu și, implicit, încălcarea principiului constituțional al statului de drept.

Interpretarea literală și sistematică a normelor constituționale incidente conduc la concluzia că, în condițiile în care Camera decizională a decis definitiv prin vot asupra unui proiect de lege, reluarea discuțiilor cu încălcarea dispozițiilor art. 75 alin. (3) și ale art. 77 alin. (1) din Constituție duce la consecința neconstituționalității legii adoptate în ansamblu.

În ansamblu, domnilor colegi. Neavând posibilitatea să o modificăm niciodată.

Chiar dacă se va invoca de la acest microfon că ceea ce noi vom face astăzi are un scop pozitiv, și anume acela de a întări modificarea Codului fiscal, cu impozitarea pensiilor speciale, Curtea a statuat că orice astfel de corectare, de adăugire, de întărire, sau cum vreți dumneavoastră s-o numiți, trebuie să respecte și să se realizeze cu respectarea dispozițiilor constituționale.

Acceptarea tezei contrare ar credita legiuitorul cu posibilitatea de a decide practic dacă respectă sau nu Legea fundamentală, ceea ce este în contradicție cu principiul supremației Constituției și încalcă rolul Curții Constituționale, de garant al acesteia.

Normele regulamentare, pe care noi trebuie să le respectăm în activitatea noastră de zi de zi, reprezintă instrumente juridice care permit desfășurarea activităților parlamentare în scopul îndeplinirii atribuțiilor constituționale.

Suntem autoritatea respectivă prin care poporul român își exercită suveranitatea în conformitate cu prevederile constituționale.

Deci, iată că dacă noi, astăzi, vom relua dezbaterile pe acest proiect de lege, pe care ieri l-ați adoptat definitiv, în calitate de Cameră decizională, nu facem altceva decât să vulnerabilizăm acest proiect de lege, să-i creăm probleme.

Și îmi este greu și aproape imposibil să cred, și nu îmi doresc să cred, că de ieri până astăzi v-ați răzgândit și că nu vă mai doriți impozitarea pensiilor speciale.

Am acceptat toate aceste abuzuri zilnice. Practic proiectul nostru de lege a fost scos de pe ordinea de zi și a fost introdus acesta.

Dar haideți să nu-l vulnerabilizăm!

Haideți să nu oferim posibilitatea ca toată munca noastră să fie în zadar și toate așteptările cetățenilor să fie înșelate!

Vă mulțumesc.

Și rugămintea este să scoatem acest proiect de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Andronache, din partea Grupului Partidului Național Liberal.

 
   

Domnul Gabriel Andronache (de la tribună):

Da.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îi mulțumesc colegului senator pentru că a invocat principiul legalității.

Tocmai în temeiul acestui principiu, invocat de atâtea ori în deciziile Curții Constituționale, Comisia pentru statut s-a pronunțat astăzi asupra unui aspect din proiectul de lege, nu asupra legii în întregime.

Este adevărat, reglementarea și-a urmat procedura parlamentară și a fost ieri votată de Camera decizională. Însă există zeci de decizii ale Curții Constituționale care arată că dacă în cadrul dezbaterilor se relevă existența unui aspect de competența decizională a celeilalte Camere sau a Parlamentului în ansamblul său, reunit în ședință comună, Camera Deputaților și Senatul, acel aspect va fi transmis pentru vot decizional către acea structură competentă. Este ceea ce se propune a se dezbate astăzi.

Nu o să intru în amănunte pentru că nu are rost, nu suntem la punctul acela de pe ordinea de zi. Însă în mod corect s-a procedat la Comisia pentru statut, și anume s-a discutat doar aspectul legat de lit. f), care vizează modificarea Legii nr. 96 privind Statutul deputaților și al senatorilor.

În respectarea deciziilor Curții Constituționale, acest element nu vulnerabilizează legea, ci întărește parcursul, procedura urmată de lege în cadrul Parlamentului.

Ca atare, concluzia este foarte simplă, ceea ce se va întâmpla astăzi este în consonanță cu deciziile Curții Constituționale referitoare la competența de reglementare.

Dacă nu am fi procedat astfel, am fi avut într-adevăr un element de vulnerabilitate.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Sunt total de acord cu dumneavoastră, domnule Andronache.

Dar, să mă lămuresc, se dorește scoaterea de pe ordinea de zi a Proiectului de impozitare a pensiilor?

Vă rog, domnul...

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Ieri, Parlamentul României, Camera Deputaților, în unanimitate - în unanimitate! -, deci și cu voturile USR, a votat impozitarea tuturor pensiilor speciale.

Și s-a menționat, de asemenea, ieri, că pentru articolul care face referire la parlamentari, fiind vorba de Statutul parlamentarilor, e nevoie de un plen reunit și a vota acel articol care face referire la parlamentari. Astfel încât, pe lângă militari, magistrați, polițiști, aviatori și alte categorii care beneficiau de pensii speciale majore, să impozităm și pensiile speciale ale parlamentarilor, pe același principiu.

Ce face USR astăzi, după ce ieri a votat, și astăzi, în Comisia pentru statut, a votat, de asemenea, acest proiect? Vine și ne cere retragerea de pe ordinea de zi a proiectului prin care încercăm impozitarea pensiilor parlamentarilor.

Ce ați făcut în acești ani în care ați susținut că acestea trebuie impozitate? V-ați răzgândit? Vă tremură genunchii? Încep să se supere parlamentarii pe dumneavoastră?

Fac apel la celelalte grupuri parlamentare.

Haideți ca astăzi să dăm acest vot pentru impozitarea și a pensiilor parlamentarilor!

Și de săptămâna viitoare, când toate pensiile speciale vor fi impozitate, Guvernul să aibă bani pentru a majora pensiile și a dubla alocațiile!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

(Domnul deputat Liviu-Ionuț Moșteanu solicită să ia cuvântul.)

Procedură sau?

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Foarte scurt, să clarificăm.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu...

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (de la tribună):

Aici s-au spus niște adevăruri.

Astăzi s-a scos, în Biroul permanent reunit, Proiectul nr. 282/2017, proiectul USR, prin care se cerea eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor. Acesta a fost pus pe ordinea de zi acum câteva zile.

Astăzi, toate partidele, cu excepția USR, au votat scoaterea acestui proiect de pe ordinea de zi.

Pentru că vor să-și păstreze privilegiile. Asta este realitatea.

Dacă voiați...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Să știți că nu suntem surzi.

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (de la tribună):

... să renunțați la pensiile speciale ale parlamentarilor trebuia să lăsați acest proiect pe ordinea de zi, trebuia să-i dați raport de adoptare în Comisia pentru statut și, în două ore, într-o oră, dădeam vot final și se termina o dată pentru totdeauna cu aceste pensii!

Dar, în continuare, faceți o mascaradă!

USR nu va lua parte la această mascaradă!

Puneți Proiectul nr. 282 din 2017 înapoi pe ordinea de zi!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

V-am atras atenția, de acum să treceți întâi pe la USR, și pe urmă să faceți ordinea de zi. Dar nu mă ascultați.

Vă rog.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Domnule președinte,

Păi, eu nu mai înțeleg. Grupul USR a votat impozitarea ieri, astăzi cereți abrogarea. După ce ieri ne-ați spus...

Adică nu poți să impozitezi ceva ce elimini. E un nonsens, dar, mă rog, mă aștept de la USR la treaba asta.

Ieri, de la tribuna Parlamentului, colegii de la USR au spus că deja CCR a dat câteva sentințe prin care nu pot fi eliminate complet aceste pensii și că singura soluție este impozitarea drastică.

Avem de ales între a merge în continuare cu populismul dumneavoastră și a vă bate... așa cum încercați să vă bateți joc dumneavoastră de propriul electorat, să-i prostiți pe oameni și să-i mințim că le putem abroga, la nesfârșit, și n-o să se întâmple nimic sau a vota o lege constituțională, prin care se impozitează sever, cu 85%, și să găsim soluția constituțională prin care această lege intră în vigoare, și banii se recuperează pentru a face acele investiții de care vorbeam mai devreme.

Ați început să apărați pensiile parlamentarilor! Asta faceți, stimați colegi de la USR!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mai dorește cineva?

Domnul lider al Partidului Național Liberal, și pe urmă domnul secretar.

Nu, ușor, să n-avem accidente.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Probabil colegii noștri n-au înțeles ce au votat ieri, și din acest motiv, fiind stare de alertă, au intrat într-o stare de confuzie generală.

Pe scurt, încerc să explic oamenilor de acasă că ceea ce vedeți dumneavoastră astăzi, de aici, din Parlament, este faptul că, invocând diferite proceduri, după ce ieri au votat toți, cu o singură excepție, acest proiect de lege, colegii noștri se opun astăzi practic impozitării cu 85% a pensiilor parlamentarilor.

De unde vine supărarea colegilor de la USR? Ei vin și spun, dar de ce să nu le abrogăm? Păi, asta spune și PSD, asta spune și PNL, asta spune și PMP, și UDMR cred că are un proiect de genul acesta. Sunt 11 proiecte.

Numai că ei sunt foarte supărați. Că de ce nu luăm jucăria lor? Nu luăm jucăria lor pentru că vorbim de lucruri serioase.

Pentru prima dată...

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Eliminați-le!

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Pentru prima dată în ultimii ani...

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Eliminați pensiile speciale!

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

... am ajuns la un consens în care, printr-un amendament al liderului Partidului Național Liberal și al liderului de la PSD din Camera Deputaților, impozităm toate pensiile speciale cu 85%.

Colegii de la USR ar vrea să nu fie pentru toate. Ar vrea ca magistrații să nu fie incluși aici. Ar vrea ca parlamentarii să nu fie incluși aici. Ar vrea ca cei de la Curtea de Conturi să nu fie aici, pentru că ei au votat treaba asta în Senat.

Vorbim despre ipocrizie și despre populism, despre dezinformare.

Nu reușesc colegii noștri să înțeleagă că atunci când au o propunere, într-o democrație, ea trebuie susținută prin vot.

Nu ați reușit să adunați consens în jurul dumneavoastră pentru că, de fapt, dumneavoastră vreți ca pensiile speciale să rămână.

Noi, cei care vrem ca pensiile speciale să fie tăiate, ne-am asumat public acest lucru. Din acest motiv am și depus acel amendament.

Și astăzi, cu voia parlamentarilor și a bunului Dumnezeu, ascultăm vocea românilor - e adevărat, nu vocea dumneavoastră răgușită -, și pensiile speciale vor fi impozitate drastic.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Restul...

Domnule președinte,

Vă rog să-i invitați pe colegi, conform Regulamentului, pentru declarații politice, la ora 14,00, după încheierea ședinței de săptămâna viitoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și ultimul vorbitor, domnul președinte Dan Barna.

Vă rog să concluzionăm, că deja văd că sunt probleme mari aici, în Parlament.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna (de la tribună):

Domnule președinte,

Acest Parlament are deja, cum să spun, precedentul Legii anterioare de tăiere a pensiilor speciale, adoptată în așa fel încât să fie foarte clar că va pica la Curtea Constituțională. Lucru care s-a și întâmplat.

Ce facem astăzi? Punem din nou niște cârlige de care să se agațe Curtea Constituțională.

Și vreau să-i întreb pe antevorbitorii noștri. Ce adoptăm noi astăzi? Pentru că, conform Constituției, Parlamentul adoptă legi, hotărâri sau moțiuni.

Ce șmecherie este aceasta? Adoptăm prevederile articolului. Unde în Constituție scrie că Parlamentul în plen comun adoptă prevederi?

Aceasta este o șmecherie. Pentru că dacă spunem că e lege, cum părea că ați sugerat, tocmai facem un paralelism cu legea adoptată ieri și devine cert neconstituțională.

Deci, practic, prin demersul de astăzi, dumneavoastră vă asigurați că proiectul de lege de ieri, legea de ieri, de impozitare a pensiilor speciale, devine neconstituțională. Aceasta este adevărata miză.

Și trebuie să încercăm să ieșim din...

Sunt 6 luni electorale, și atunci ce v-ați gândit? Hai să facem o combinație, să dăm posibilitatea că am rezolvat-o, trec alegerile, după care rămânem noi, parlamentarii, cu pensiile. (Vociferări.)

Asta este o găselniță.

Ideea că USR nu susține...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog să concluzionați, domnule lider.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna (de la tribună):

Ideea că USR nu susține pensiile speciale nu o crede nimeni din România.

Deci ideea este foarte clară. Vrem eliminarea acestora...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule lider, vă rog...

 
   

Domnul Ilie Dan Barna (de la tribună):

... și dacă nu se poate, putem să le impozităm.

Colegii mei au explicat foarte clar care e procedura.

Dar această șmecherie găsită astăzi în Comisia pentru statut, prin care dumneavoastră vreți să faceți proiectul de ieri neconstituțional, este un lucru pe care noi îl semnalăm și nu vom susține așa ceva.

Mulțumesc. (Vociferări.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Vreau să pregătim sistemul de vot. (Vociferări.)

(Domnul deputat Márton Árpád-Francisc solicită să ia cuvântul.)

Domnule deputat, chiar mi-aș fi dorit să interveniți.

Domnul Árpád.

Pregătiți sistemul de vot.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc (de la tribună):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu cred că colegul nostru, domnul deputat Andronache, a explicat destul de clar - mai ales dacă cineva mai citește și Constituția, cum se dezbate un proiect de lege în care sunt elemente în care o Cameră sau alta, Camere diferite sunt decizionale - care este procedura.

1. Procedura. Este scris în Constituție că acel element se reîntoarce în Camera care este decizională. În cazul nostru, Camerele reunite. Era clar.

2. Sunt membru în această comisie. În această comisie, într-adevăr, membrul USR a ridicat problema, hai să dezbatem și abrogarea. Ceea ce tot neconstituțională e. Că decizia Curții Constituționale este clară - e neconstituțională pentru că este un drept câștigat, da?

Într-adevăr, s-a ridicat această problemă.

Dar în legătură cu această decizie, pe care să o votăm aici, și acest raport, membrul USR a votat "pentru" în comisie.

Nu vă supărați, a fost unanimitate în comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bun.

Supunem votului eliminarea punctului 8 de pe ordinea de zi, respectiv să nu votăm astăzi impozitarea pensiilor speciale. La propunerea Grupului USR.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Vă mulțumesc.

Cu 276 de voturi împotrivă, 67 de abțineri și 42 de voturi pentru, ordinea de zi de astăzi rămâne nemodificată.

Reprezentantul Comisiei pentru apărare.

(Domnul deputat Liviu-Ionuț Moșteanu solicită să ia cuvântul.)

Vă rog frumos...

Vă rog frumos...

Nu, ați cerut ieșirea...

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (de la tribună):

Am cerut mai devreme punerea pe ordinea de zi a Proiectului nr. 282/2017 privind eliminarea pensiilor speciale pentru parlamentari.

Comisia pentru statut se poate reuni, până ajungem la finalul...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Până...

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (de la tribună):

... ordinii de zi...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am o rugăminte.

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (de la tribună):

... putem da un vot și pe acest proiect.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am o rugăminte.

Cu toată permisiunea dumneavoastră și cu tot respectul față de orice coleg din această sală, nu voi încălca Regulamentul.

Vă mulțumesc mult.

Domnul reprezentant...

Nu poate să intre în aceeași ordine de zi un proiect de impozitare.

Vreți eliminarea înainte de impozitare sau după impozitare? (Vociferări.)

Vă rog frumos, chiar nu vreau să vă las să transformați această instituție într-o bătaie de joc!

Reprezentantul Comisiei pentru apărare, vă rog, aveți cuvântul, pentru citirea raportului de la punctul 1 de pe ordinea de zi. (Vociferări.)

Este suficient.

 
Informarea din partea Președintelui României, domnul Klaus-Werner Iohannis, referitoare la participarea Forțelor Armatei României și Ministerului Afacerilor Interne la misiuni și operații în afara teritoriului național, în anul 2020, precum și dislocarea, la nevoie, în România a Forței de Răspuns a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord.  

Domnul Dumitru Lupescu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Participarea Forțelor Armate ale României la misiuni și operații în afara teritoriului statului român constituie o componentă importantă a profilului strategic al țării noastre în cadrul comunității internaționale.

În conformitate cu prevederile Strategiei Naționale de Apărare a Țării și cu direcționările politico-militare în vigoare, prin participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, Armata României contribuie la apărarea colectivă în cadrul NATO și la asigurarea securității statelor membre ale Uniunii Europene.

Efortul principal va fi reprezentat în continuare de participarea cu forțe și mijloace la operația NATO din Afganistan, precum și menținerea contribuției naționale la asigurarea prezenței înaintate consolidate a NATO, în cadrul Grupului de luptă dislocat în Polonia.

În același timp, se va menține participarea la operațiile din Balcani, ca for sub conducerea NATO și EUFOR ALTHEA, sub egida UE, în principal prin contribuții în cadrul forțelor de rezervă aflate în așteptare pe teritoriul statului român.

De asemenea, Armata României continuă activitățile de instruire a forțelor de securitate irakiene, în cadrul Coaliției Internaționale anti-ISIL Daesh.

În conformitate cu prevederile art. 119 din Constituția României și a Legii nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, președintele a aprobat pentru anul 2020 forțele și mijloacele Armatei României și ale Ministerului Afacerilor Interne, care pot fi puse la dispoziție, în vederea participării la misiuni în afara teritoriului național.

Pentru îndeplinirea angajamentelor asumate și în scopul confirmării rolului țării noastre de furnizor de securitate, forțele Armatei României execută misiunile prevăzute în Anexa nr. 1, iar forțele Ministerului Afacerilor Interne pe cele prevăzute în Anexa nr. 2.

Se asigură astfel continuarea acțiunii de consolidare și de menținere a păcii, conform mandatelor aprobate de către NATO, UE, ONU și OSCE.

De asemenea, am aprobat dislocarea, la nevoie, în România, a forței de răspuns a NATO la capacitate de reacție foarte ridicată, în scopul pregătirii și/sau desfășurării de operații militare în anul 2020, în concordanță cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul 2020 și am mandatat ministrul apărării naționale pentru a aproba eventualele modificări în structura, compunerea forțelor, pentru a putea surveni în raport cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul 2020.

Mulțumesc.

Informarea din partea Președintelui României, domnul Klaus-Werner Iohannis, referitoare la participarea Armatei României cu forțe, mijloace și echipamente la două misiuni de asistență umanitară.  

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

La punctul 2 al ordini de zi avem informarea din partea Președintelui României, domnul Klaus-Werner Iohannis, referitoare la participarea Armatei României cu forțe, mijloace și echipamente la două misiuni de asistență umanitară.

Dau, de asemenea, cuvântul domnului deputat, din partea Comisiilor pentru apărare ale Camerei Deputaților și Senatului, pentru prezentarea acestei informări.

   

Domnul Dumitru Lupescu (de la tribună):

Pe fondul pandemiei generate de infecția cu virusul SARS-CoV-2, România a considerat că este necesar să acorde sprijin pentru prevenirea extinderii, facilitarea limitării și pentru înlăturarea efectelor epidemiei generate de acest virus, prin livrarea de medicamente, echipamente și personal medical.

În conformitate cu prevederile art. 119 din Constituția României și cu prevederile art. 2 alin. (1) lit. d) și ale art. 7 alin. (1) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara statului român, la propunerea prim-ministrului Guvernului României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, informez Parlamentul României că am aprobat participarea Armatei României cu forțe, mijloace și echipamente la două misiuni de asistență umanitară, astfel:

l) Misiunea de sprijin pentru Republica Moldova;

2) Misiunea de sprijin pentru Statele Unite ale Americii.

Mulțumesc.

 
Informarea din partea Președintelui României, domnul Klaus-Werner Iohannis, referitoare la participarea Armatei României, cu până la 5 militari, la misiunea EUNAVFOR MED IRINI în anul 2020.  

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Presupun că rămâneți în continuare, că avem și cea de-a treia informare. Să luăm act și de ea.

La punctul 3 al ordinii de zi avem informarea din partea Președintelui României, domnul Klaus-Werner Iohannis, referitoare la participarea Armatei României, cu până la 5 militari, la misiunea EUNAVFOR MED IRINI în anul 2020.

   

Domnul Dumitru Lupescu (de la tribună):

În baza rezoluției Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, Consiliul Uniunii Europene a aprobat lansarea operației EUNAVFOR MED IRINI, aceasta fiind declanșată la 1 aprilie 2020, pentru o perioadă de un an, cu posibilitatea de reînnoire anuală, sub egida Politicii de Securitate și Apărare Comună.

În conformitate cu prevederile art. 119 din Constituția României și ale art. 7 alin. (1) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, la propunerea prim-ministrului României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, informez Parlamentul României că am aprobat participarea Armatei României la misiunea EUNAVFOR MED IRINI cu până la 5 militari.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am luat act de cele trei informări. (Vociferări.)

Spuneți! (Se adresează domnului deputat Dragoș Gabriel Zisopol.)

Haideți să termin cu ordinea de zi, domnule secretar, și pe urmă revenim la ele.

 
Prezentarea Scrisorii Președintelui României, domnul Klaus-Werner Iohannis, referitoare la participarea Armatei României la cele două operații de tip coaliție Gallant Phoenix și Sentinel, începând cu anul 2020 și a raportului comun al Comisiilor pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Parlamentului. Prezentarea și dezbaterea Hotărârii privind aprobarea participării Armatei României la Operația Gallant Phoenix, începând cu anul 2020 și a Hotărârii privind aprobarea participării Armatei României la Operația Sentinel, începând cu anul 2020. (rămase pentru votul final)  

Urmează punctul 4 al ordinii de zi, Scrisoarea Președintelui României, domnul Klaus-Werner Iohannis, referitoare la participarea Armatei României la cele două operații de tip "coaliție", Gallant Phoenix și Sentinel, începând cu anul 2020.

Raportul comun al Comisiilor pentru apărare ale celor Camere și proiectele de hotărâre.

Proiectele de hotărâre au fost distribuite și afișate.

Domnul deputat din partea Comisiilor pentru apărare, pentru prezentarea raportului comun și a celor două proiecte de hotărâre. Asta îmi sesiza domnul secretar.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Dumitru Lupescu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun privind Scrisoarea Președintelui României pentru aprobarea de către Parlament a participării Armatei României la două operații de tip coaliție, începând cu anul 2020.

Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Parlamentului au fost sesizate de către Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, cu adresele nr. 51BP din 23 aprilie 2020, respectiv nr. 491 din 27 aprilie 2020, cu scrisoarea domnului Klaus-Werner Iohannis, Președintele României, cu privire la aprobarea participării Armatei României la două operații de tip "coaliție".

Având în vedere necesitatea de consolidare a securității regionale și globale, prin adaptarea conceptului de apărare a țării și de securitate națională la evoluția volatilă a mediului de securitate internațional, precum și la riscurile și amenințările care se amplifică și se diversifică permanent, o componentă esențială a profilului strategic al țării noastre în cadrul coaliției internaționale este reprezentată de participarea Forțelor Armate ale României la misiuni și operații în afara teritoriului statului român.

În contextul contribuției țării noastre la promovarea stabilității și securității regionale și globale pe dimensiunea combaterii terorismului internațional, România a primit două invitații formale de participare la două operații multinaționale de tip "coaliție".

În temeiul art. 7 alin. (2) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, cu completările ulterioare, Președintele României solicită aprobarea Parlamentului pentru participarea Armatei României, începând cu anul 2020, la Operația multinațională Gallant Phoenix, desfășurată pe teritoriul Regatului Hașemit al Iordaniei, cu un efectiv de un militar și un civil, personal specific domeniului informații.

În temeiul art. 7 alin. (2) din Legea nr. 121/2011, Președintele României solicită aprobarea Parlamentului pentru participarea Armatei României, începând cu anul 2020, la Operația Sentinel, desfășurată în apele golfurilor Persic, Oman și Aden, cu un efectiv total de până la 10 militari, personal de stat major.

În urma dezbaterilor din data de 5 mai 2020 asupra Scrisorii Președintelui României, membrii celor două comisii au votat, cu unanimitate de voturi pentru, și propun plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului prezentul raport comun de aprobare a solicitării de participare a Armatei României, începând cu anul 2020, la Operația Gallant Phoenix cu un efectiv de un militar și un civil și la Operația Sentinel cu un efectiv total de până la 10 militari.

Dau citire hotărârilor.

Hotărâre privind aprobarea participării Armatei României la Operația Gallant Phoenix, începând cu anul 2020.

Având în vedere solicitarea Președintelui României, adresată celor două Camere ale Parlamentului, de a aproba participarea Armatei României la Operația multinațională Gallant Phoenix, desfășurată pe teritoriul Regatului Hașemit al Iordaniei, sub conducerea Statelor Unite ale Americii, începând cu anul 2020, cu un efectiv total de un militar și un civil, personal specific domeniului informații.

În temeiul prevederilor art. 119 din Constituția României, ale art. 7 alin. (2) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, cu completările ulterioare, și ale art. 13 pct. 30 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă participarea Armatei României, începând cu anul 2020, la Operația Gallant Phoenix, misiune de tip coaliție derulată în Regatul Hașemit al Iordaniei, sub conducerea Statelor Unite ale Americii, cu un efectiv total de un militar și un civil, personal specific domeniului informații.

Art. 2. - Ministerul Apărării Naționale va semna o înțelegere tehnică cu Departamentul Apărării din Statele Unite ale Americii, în vederea stabilirii cadrului de participare și cooperare.

Art. 3. - Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Externe vor iniția procesul de negociere și vor semna un acord privind statutul forțelor cu Regatul Hașemit al Iordaniei.

Art. 4. - Personalul participant la operații în afara teritoriului național în anul 2020 va avea dotarea tehnică și armamentul necesare îndeplinirii misiunilor specifice fiecărui teatru de operații, iar resursele financiare se asigură din bugetul alocat Ministerului Apărării Naționale pe anul 2020.

Și ultima hotărâre.

Hotărâre privind aprobarea participării Armatei României la Operația Sentinel, începând cu anul 2020.

Având în vedere solicitarea Președintelui României, adresată celor două Camere ale Parlamentului, de a aproba participarea Armatei României la Operația Sentinel, desfășurată în apele golfurilor Persic, Oman și Aden, începând cu anul 2020, cu un efectiv total de până la 10 militari, personal de stat major.

În temeiul prevederilor art. 119 din Constituția României, ale art. 7 alin. (2) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, cu completările ulterioare, și ale art. 13 pct. 30 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă participarea Armatei României, începând cu anul 2020, la Operația Sentinel, misiune de tip coaliție, derulată în apele golfurilor Persic, Oman și Aden, cu un efectiv total de până la 10 militari, personal de stat major.

Art. 2. - Personalul participant la operații în afara teritoriului național în anul 2020 va avea dotarea tehnică și armamentul necesare îndeplinirii misiunilor specifice fiecărui teatru de operații, iar resursele financiare se asigură din bugetul alocat Ministerului Apărării Naționale pe anul 2020.

Am terminat.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule deputat Lupescu, vă mulțumesc.

Urmează să trecem la dezbaterea pe articole a Proiectului de Hotărâre privind aprobarea participării Armatei României la Operația Gallant Phoenix, începând cu anul 2020.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecții? Dacă nu, adoptat.

La preambul dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La articolul 1 sunt obiecții sau comentarii? Nu. Adoptat.

La articolul 2 sunt obiecții sau comentarii? Nu. Adoptat.

La articolul 3 sunt obiecții sau comentarii? Nu. Adoptat.

La articolul 4 sunt obiecții sau comentarii? Nu. Adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

Urmează la sfârșit să exprimăm și votul electronic.

Trecem la dezbaterea pe articole a Proiectului de Hotărâre privind aprobarea participării Armatei României la Operația Sentinel, începând cu anul 2020.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul 1 sunt obiecții sau comentarii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul 2 sunt obiecții sau comentarii? Nu sunt. Adoptat.

De asemenea, și această hotărâre urmează la sfârșit să o supunem votului.

 
Prezentarea Scrisorii Președintelui României, domnul Klaus-Werner Iohannis, referitoare la aprobarea înființării Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est, sub denumirea Headquarters Multinational Corps South-East (HQ MNC-SE) și a raportului comun al Comisiilor pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Parlamentului. Prezentarea și dezbaterea Hotărârii pentru aprobarea înființării pe teritoriul României a Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est, sub denumirea Headquarters Multinational Corps South-Eat (HQ MNC-SE) (rămas pentru votul final)  

Trecem la punctul 5.

Domnule deputat, astăzi facem o ședință în doi.

5. Scrisoarea Președintelui României, domnul Klaus-Werner Iohannis, referitoare la aprobarea înființării Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est, sub denumirea Headquarters Multinational Corps South-East (HQ MNC-SE).

Raport comun al Comisiilor pentru apărare ale celor două Camere și proiectul de hotărâre.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit și afișat.

Domnul Lupescu, din partea Comisiilor pentru apărare, pentru prezentarea raportului comun și a proiectului de hotărâre. Vă rog.

   

Domnul Dumitru Lupescu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Parlamentului au fost sesizate de către Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului cu adresa nr. 284 BP din 19 mai 2020, în vederea întocmirii documentației necesare aprobării, într-o ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, cu Scrisoarea domnului Klaus-Werner Iohannis, Președintele României, cu privire la aprobarea înființării Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est, transmisă cu adresa nr. DSN1/647 din 22 aprilie 2020.

Pe fondul modificării radicale a mediului internațional de securitate, la Summit-ul NATO de la Bruxelles, din luna iunie 2018, a fost reliefată importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea spațiului euroatlantic și necesitatea creșterii prezenței aliate înaintate în această regiune.

În acest context și în baza angajamentelor internaționale asumate de România, țara noastră s-a oferit să constituie pe teritoriul național o capabilitate multinațională de comandă și control în domeniul terestru, care va fi pusă la dispoziția NATO, ca element integrator al planurilor naționale și aliate de apărare, propunere aprobată de Consiliul Nord-Atlantic, în luna iulie 2019.

În conformitate cu prevederile art. 3 lit. b) din Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României, actualizată, la solicitarea ministrului apărării naționale, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, domnul Klaus-Werner Iohannis, Președintele României, a transmis Parlamentului României solicitarea de aprobare a înființării Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est.

Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților și din Senat au dezbătut solicitarea Președintelui României în data de 2 iunie 2020.

Membrii comisiilor au fost prezenți la ședință conform listelor de prezență.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea înființării Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est.

Următoarea hotărâre.

Hotărâre pentru aprobarea înființării pe teritoriul României a Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est.

Având în vedere solicitarea ministrului apărării naționale, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării și la propunerea Președintelui României adresată Parlamentului României, în temeiul art. 3 lit. b) din Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României și ale art. 13 pct. 30 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, republicat, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic - Se aprobă înființarea pe teritoriul României a Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est, cu indicativ de unitate militară, pe teritoriul României, în garnizoana Sibiu, cu dislocare temporară în garnizoana București, în următoarele condiții:

a) comandamentul va avea statut de comandament militar internațional, subordonat pe linie de comandă unui comandament aliat, în afara structurii naționale de comandă și control;

b) organizarea, funcționarea, încadrarea cu personal, administrarea, sprijinul națiunii gazdă, precum și alte detalii necesare îndeplinirii misiunii Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est se stabilesc prin înțelegeri încheiate de către Ministerul Apărării Naționale din România cu autoritățile militare NATO și statele aliate participante;

c) pe timpul funcționării pe teritoriul României, după activare, Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est și personalul acestuia beneficiază de prevederile protocolului privind statutul comandamentelor militare internaționale, înființate în temeiul Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Paris, la 28 august 1952, și ale Acordului dintre statele părți la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forțelor lor, semnat la Londra, la 19 iunie 1951, la care România a aderat prin Legea nr. 362/2004, de prevederile Memorandumului de Înțelegere - MOU - dintre Guvernul României și Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa și Comandamentul Suprem Aliat pentru Transformare privind acordarea sprijinului națiunii gazdă pentru executarea operațiilor și exercițiilor NATO, semnat la Mons, Belgia, la 6 aprilie 2006, respectiv la 10 aprilie 2006, precum și de prevederile Acordului suplimentar la Protocolul de la Paris dintre Guvernul României și Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa și Comandamentul Suprem Aliat pentru Transformare, semnat la Bruxelles la data de 2 decembrie 2015, ratificat prin Legea nr. 126/2016;

d) dislocarea Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est la misiuni în afara teritoriului statului român se va executa la ordinul autorităților militare NATO.

Am terminat.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă sunt comentarii din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Urmează dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic, literele de la a) la d), sunt obiecții sau comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

Rămâne, de asemenea, și acest proiect de hotărâre... când intrăm în procedura de vot electronic.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.50/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 (PL-x 153/2020; L232/2020) (rămas pentru votul final)  

La punctul 6 al ordinii de zi este înscris Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020; PL-x 153/2020; L232/2020; lege ordinară.

Raportul comun al Comisiilor pentru buget ale celor două Camere.

Are cuvântul reprezentantul Guvernului, dacă dorește. Doriți? Cum doriți! O prezentare scurtă, domnule ministru. Vă rog.

   

Domnul Attila Gyorgy (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice; de la tribună):

Vă mulțumesc frumos.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2020 s-a efectuat prima rectificare bugetară pe acest an. Este o rectificare făcută în condiții derogatorii, având în vedere situația nou creată.

Astfel, în urma reevaluării indicatorilor macroeconomici, la nivelul bugetului de stat, precum și la nivelul bugetului general consolidat, în ansamblul său, s-au constatat diminuări la nivel de venituri, majorări la cheltuieli.

Astfel, în cifre, veniturile bugetului general consolidat se diminuează pe sold cu suma de 19,45 miliarde de lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează pe sold cu 12,5 miliarde de lei, deficitul fiind de 31,9 miliarde de lei.

Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Președintele Comisiei pentru buget, finanțe din Camera Deputaților, domnul Sorin Lazăr.

Vă rog. Aveți cuvântul pentru citirea raportului.

 
   

Domnul Sorin Lazăr (de la tribună):

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Avem raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2020 pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 2020.

În conformitate cu prevederile art. 21 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a Senatului și Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2020 pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, transmis prin adresele L232/2020, respectiv PL-x 153/2020, în vederea întocmirii unui raport comun.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, aprobat prin Legea nr. 5/2020.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, a primit avize pozitive, cu amendamente admise din partea comisiilor.

Potrivit art. 13 pct. 2 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, membrii celor două comisii s-au întrunit în ședință comună online, în data de 18 iunie 2020, și au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună spre dezbatere și adoptare plenului Parlamentului un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2020 pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, cu amendamentele admise prezentate în Anexa A.

Amendamentele respinse se regăsesc în Anexa B.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României.

Domnule președinte, pentru conformitate, o să vă rog să mă mai lăsați un minut să explic ceva.

Principiul acestei rectificări a fost următorul. Peste alocarea inițială, de circa 226 de milioane de lei, propusă de Guvern, astăzi, în ședința comună, am hotărât suplimentarea acestei sume cu suma de 930 de milioane, împărțită astfel: 850 de milioane către consiliile județene, respectând principiul numărului de locuitori, adică s-au trimis către CJ sume suplimentare, în funcție de numărul de locuitori din fiecare județ, către București 80 de milioane, urmând ca la Primăria Generală, pe echilibrare, să ajungă 40 de milioane și la cele șase sectoare, în mod egal, o sumă de 6.660.000 de lei.

De aceea, o să rugăm Departamentul Legislativ ca, în colaborare cu Ministerul de Finanțe și cu cele două staffuri din Comisiile pentru buget din Cameră și din Senat, să facă eventuale corecturi legislative pe tehnică legislativă, dacă este cazul, la Anexa nr. 5 și amendamentul de corelare de la art. 261, repet, dacă se constată că este cazul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog, domnule lider al Partidului Național Liberal. Vă rog.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul Partidului Național Liberal va vota pentru Legea de adoptare a Ordonanței Guvernului, întrucât propunerile făcute în comisii nu modifică substanțial ordonanța.

Pe de altă parte, așa cum spunea și domnul Lazăr, rezolvăm o problemă așteptată în special de consiliile județene, pentru finanțarea cheltuielilor pe partea socială și, practic, le dăm posibilitatea ca prin această rectificare să își poată derula activitatea în foarte bune condiții, mai ales că - și asta cred că trebuie remarcat - este pentru prima dată, din 2014, când Guvernul reactualizează standardele de cost și, practic, ajutorul venit către consiliile județene, de data asta, este cu adevărat substanțial, pentru că nu vor mai avea nici ei probleme în recalibrarea sumelor la nivelul sistemului de protecție socială.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc mult.

Dacă mai dorește cineva?

Vă rog, domnule Benedek. Vă rog. Liderul Grupului UDMR.

Liderul Grupului PSD discută cu Guvernul.

 
   

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Această rectificare bugetară a lăsat instituțiile publice de spectacole și concerte din subordinea consiliilor județene și locale fără finanțarea stabilită inițial în Legea bugetului de stat pe anul 2020, procentul alocat acestora fiind împărțit între bugetele locale.

După părerea noastră, aceasta este o măsură abuzivă față de beneficiari, deoarece și-au planificat bugetele pe un an, pe o prevedere legală care a ținut exact patru luni, în loc de 12 luni, dar este și o măsură fără rezultat concret, deoarece sumele suplimentare obținute din consiliile locale reprezintă o mult prea mică parte din cheltuielile antrenate de măsurile presupuse de pandemie.

În continuare, nu rezolvă numeroasele probleme sociale cu care s-au confruntat autoritățile locale în asigurarea continuității serviciilor sociale: protecția copiilor, persoane cu handicap, victime ale violenței domestice, persoane fără adăpost, adică tocmai acele categorii care sunt cele mai vulnerabile, iar distribuirea celor 850.000 mii lei pentru consiliile județene nu este făcută echitabil.

Și la Anexa nr. 3/26 la Ministerul Sănătății există o eroare materială care trebuie corectată.

Deci la Spitalul Județean Târgu Mureș, în loc de "paturi ATI", trebuie "secția ATI".

În consecință, această rectificare bugetară nu va fi votată de Grupul UDMR.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la raport...?

Avem 41 de amendamente admise, anexă și până la 24, respinse.

Dacă de la 1 la 10, la amendamentele admise, aveți ceva? Nu.

De la 10 la 20, aveți, marginal, ceva respins?

 
   

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Deci, nr. crt. 1 art. 10...

După alin. (1) în art. 10 se introduce un nou alineat, alin. (2) cu următorul cuprins - "Cuantumul cheltuielilor aferente despăgubirilor civile acordate din bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor prevăzute în Anexa nr. 3/23/02 la Capitolul 74.01 «Protecția mediului» Titlul 59 «Alte cheltuieli», se stabilește la nivelul sumei de 5.000 mii lei. Influența asupra bugetului ordonatorului de credite se regăsește în Anexa nr. 2 la prezenta ordonanță de urgență".

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Porniți procedura de vot, cu setarea de 3 minute, pentru aprobarea acestui amendament respins.

Liderii de grup, vă anunțați colegii.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Domnule președinte,

Grupurile parlamentare ale PSD vor vota împotriva acestui amendament.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Roman?

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul PNL votează contra acestui amendament.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Grupul USR?

 
   

Domnul Ilie Dan Barna (de la tribună):

Grupul USR va vota împotriva acestui amendament.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

De la PRO Europa?

Doamnă Teiș, ne spuneți cum votează colegii? Nu? Bine.

Grupul PMP?

 
   

Domnul Ionuț Simionca (de la tribună):

Și Grupul PMP va vota împotriva acestui amendament.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Porniți procedura de vot.

3 minute.

(Vot electronic la distanță.)

362 de colegi, colege și-au exprimat votul.

329 - împotrivă, 26 - "da", 5 abțineri, doi colegi nu votează.

Domnule lider, următorul amendament. Tot respins, da? Aceeași procedură, de 3 minute.

 
   

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Este al doilea amendament pe care îl susțin și totodată ultimul, ca să nu vă speriați.

Deci este vorba despre nr. crt. 8. După art. 20 se introduce un nou articol, art. 201 cu următorul cuprins:

"Art. 201

(1) Din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, se alocă suma de 740.000 mii lei pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole și concerte din subordinea autorităților administrației publice locale ale unităților administrativ-teritoriale din județe, respectiv teatre, opere, filarmonici, într-un cont distinct, deschis pe seama direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice/administrațiilor județene ale finanțelor publice.

(2) Suma prevăzută la alin. (1) se repartizează unităților administrativ-teritoriale proporțional cu ponderea cheltuielilor în anul 2020 cu această destinație ce revine fiecărei unități administrativ-teritoriale în totalul cheltuielilor cu această destinație ale unităților administrativ-teritoriale, dar nu mai mult de 30.000 mii lei.

(3) Direcțiile generale regionale ale finanțelor publice/administrațiile județene ale finanțelor publice virează până la data de 15 iulie 2020 sumele reprezentând cheltuielile aferente perioadei ianuarie-iunie, iar pentru perioada august-decembrie până la data de 10 a fiecărei luni".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Vot, vă rog.

3 minute.

Grupurile parlamentare, deci, vă mențineți indicația de vot.

Vă mulțumesc.

(Vot electronic la distanță.)

Cu 305 voturi împotrivă, 31 de voturi pentru, 11 abțineri, a rămas amendament respins.

Vă rog, o pauză de 5 minute.

 
     

După pauză

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Dacă la anexă sunt comentarii?

Dacă la celelalte amendamente admise mai sunt intervenții? Nu.

Rămâne la votul electronic, cu propunere de adoptare, cu amendamentele admise și respinse.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2020 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 (PL-x 154/2020; L233/20202) (rămas pentru votul final);  

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2020 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020; PL-x 154/2020; L233/2020; lege ordinară.

Raportul comun al Comisiilor pentru buget ale celor două Camere?

Mai doriți, reprezentantul Guvernului? Nu.

Prezentarea raportului.

Același domn președinte, al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci de la Camera Deputaților, domnul Lazăr.

   

Domnul Sorin Lazăr (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2020 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, aprobat prin Legea nr. 6/2020.

La dezbaterea proiectului de lege a participat și domnul Tudor Polak, secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii și Justiției Sociale.

Potrivit art. 13 pct. 2 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, membrii celor două comisii s-au întrunit în ședință comună online, în data de 18 iunie 2020 și au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună spre dezbatere și adoptare, plenului Parlamentului, un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2020 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Trecem la articole? Nu.

Am încheiat dezbaterile.

Rămâne pentru votul electronic.

Comisiile propun adoptarea proiectului de lege.

 
Prevederile din Legea pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 396/2019, L489/2019) referitoare la indemnizația pentru limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor; (rămasă pentru votul final);  

8. Prevederile din Legea pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 396/2019, L489/2019) referitoare la indemnizația pentru limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor.

Raportul Comisiei permanente a Camerei Deputaților și Senatului privind Statutul deputaților și al senatorilor, organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

Pentru prezentare, dau cuvântul domnului deputat Valeriu Steriu, din partea Comisiei pentru statut.

   

Domnul Valeriu-Andrei Steriu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra prevederilor art. 1341 alin. (3) lit. f) din Legea pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile art. 21 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, Comisia permanentă a Camerei Deputaților și Senatului privind Statutul deputaților și al senatorilor a fost sesizată spre dezbaterea în fond a prevederilor din Legea pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare instituirea taxei pe veniturile din indemnizațiile pentru limită de vârstă obținute de foștii deputați și senatori.

Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au avizat favorabil proiectul de lege.

Membrii comisiei au examinat prevederile art. 1341 alin. (3) lit. f) din Legea pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, menționate mai sus, în ședința online din 18 iunie 2020, la lucrările comisiei fiind prezenți 10 membri din totalul de 11.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului, spre dezbatere și adoptare, prevederile art. 1341 alin. (3), lit. f) din Legea pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în forma propusă de inițiatori.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri?

Pe procedură. Vă rog, domnule Andronache.

Pe urmă, domnul președinte Barna.

 
   

Domnul Gabriel Andronache (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru că a fost contestată procedura, mi se pare absolut normal să iau cuvântul și să lămuresc această chestiune, mai ales că ni s-a indicat în mod expres, de către Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 153/2020, calea de urmat.

Dar, până la momentul respectiv, cu privire la procedura întoarcerii unei legi la prima Cameră sesizată, site-ul Senatului are procedura legislativă detaliată și o să-mi permit să citesc prima dată de pe site-ul Senatului, care spune așa.

"După adoptarea sau respingerea de către prima Cameră sesizată, proiectul de lege se trimite celeilalte Camere, care va decide definitiv. De la această regulă stabilită de art. 75 alin. (2), este stabilită o excepție. Astfel, potrivit art. 75 alin. (4) și alin. (5) din Constituție, în cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care potrivit Constituției intră în competența decizională a primei Camere sesizate, prevederea este definitiv adoptată, dacă și cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgență".

Asta scrie pe site-ul Senatului.

Însă suntem într-o situație specială.

Și cu privire la această situație specială, domnule președinte, o să vă rog să-mi dați voie să citez din Decizia Curții Constituționale nr. 153/2020, care se referă exact la aceeași chestiune reglementată, cu privire la pensii, ca urmare a legii adoptate anterior, unde Înalta Curte de Casație și Justiție a contestat exact acest lucru - că reglementarea referitoare la statutul deputaților și al senatorilor nu a fost adoptată de plenul comun.

Curtea s-a pronunțat pe această chestiune.

Și este bine să cităm întru totul din această decizie, pentru a lămuri definitiv această problemă și să fim de acord cu toții că procedăm conform deciziei Curții.

De aceea, am nevoie de puțin mai mult timp și vă rog să-mi lăsați timpul necesar, fiind pe procedură, să dau citire tuturor motivelor expuse în această decizie, astfel încât să fim pe deplin lămuriți.

Nu durează mai mult de 5 minute.

Deci suntem la Capitolul 2 din această decizie, Decizia nr. 153/2020 - "Criticile de neconstituționalitate referitoare la nerespectarea procedurii parlamentare de adoptare a legilor".

Respectiv... "Susținerile privind încălcarea dispozițiilor art. 65 alin. (2) lit. j) și art. 75 alin. (1) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, în ceea ce privește dispozițiile vizând statutul deputaților și senatorilor și cele referitoare la statutul judecătorilor și procurorilor".

"Curtea Constituțională - arată la paragraful 69 - a statuat că, în urma revizuirii Constituției din anul 2003, procedura de adoptare a legilor organice și ordinare s-a modificat în mod radical, în sensul că fiecare Cameră a Parlamentului a fost înzestrată cu o anumită competență, iar sesizarea Camerelor a fost supusă unui regim constituțional strict reglementat de art. 75 din Constituție".

Practic, s-a conceptualizat noțiunea de Cameră de reflecție și cea de Cameră decizională, tipologii de Camere expres calificate ca atare prin Constituție, în funcție de domeniul de reglementare."

La paragraful 70 se spun următoarele - "Desigur că pot exista reglementări care să privească mai multe domenii, sens în care Curtea Constituțională a reținut că în ceea ce privește competența de a dezbate și a adopta proiectele de lege și propunerile legislative, potrivit dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Constituție... acestea stabilesc calitatea de primă Cameră sesizată, respectiv Cameră decizională, în funcție de materia de reglementare care face obiectul legiferării". În practică se pot ivi situații în care unul și același act normativ - și suntem în această situație - să cuprindă dispoziții care aparțin mai multor domenii de reglementare, care intră în competența decizională a ambelor Camere. Pentru astfel de situații, sunt aplicabile dispozițiile art. 75 alin. (4) și alin. (5) din Constituție". Întrucât criteriile de partajare a competențelor celor două Camere, precum și modalitatea de soluționare a unor eventuale conflicte de competențe sunt strict prevăzute în Legea fundamentală, fiecare Cameră a Parlamentului este obligată să aplice întocmai dispozițiile art. 75 din Constituție.

Aplicând aceste considerente de principiu... Curtea reține că reglementarea drepturilor magistraților, între care și dreptul la pensie, privește statutul profesiilor respective. Iar în acest sens Curtea a reținut că ele se subsumează... art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, acest din urmă text constituțional cuprinzând toată sfera de reglementare a relațiilor sociale privitoare la justiție. Or, nu este de conceput ca unele elemente ce țin de statutul judecătorilor să fie reglementate printr-o lege organică adoptată de Senat în calitate de Cameră decizională, iar altele de Camera Deputaților în calitate de Cameră decizională".

Și acum ajungem la paragraful 72, referitor la statutul deputaților și al senatorilor.

"Tot astfel, câtă vreme prin legea criticată sunt modificate și dispoziții ale Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, prin dezbaterea separată în Senat și, respectiv, în Camera Deputaților, au fost încălcate dispozițiile art. 65 alin. (2) lit. j) din Constituție, care impun ca stabilirea statutului... stabilirea indemnizației și a celorlalte drepturi... să se facă în ședință comună a Camerelor Parlamentului. În acest sens, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, reținând următoarele: «...Curtea constată că aceasta privește statutul deputaților și senatorilor, domeniu de reglementare care, potrivit art. 73 alin. (3) lit. c) din Constituție, este rezervat legii organice, iar adoptarea unei asemenea legi... se face în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului, conform art. 65 alin. (2) lit. j) din Constituție»".

Concluzia - Paragraful 73 din Decizia pe care am citat-o mai devreme.

"Față de considerentele enunțate, Curtea constată că sunt întemeiate criticile referitoare la nerespectarea ordinii de sesizare a Camerelor Parlamentului cu privire la modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, precum și nerespectarea obligației de a dezbate reglementările privitoare la drepturile deputaților și ale senatorilor în ședința comună a celor două Camere...".

Stimați colegi,

Stimate colege,

Curtea a venit și a spus foarte clar prin această decizie, Decizia nr. 153/2020, că reglementările care fac referire la statutul deputaților și senatorilor, numai acele reglementări trebuie adoptate într-o ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului.

În ce situație suntem? Suntem exact în această situație.

Ca atare, eu vă fac o sugestie. Nu este neapărat obligatorie.

Dar sugestia mea este ca în raport să se specifice că, prin adoptarea acestui paragraf care a fost discutat în Comisia pentru statut, se respectă Decizia Curții Constituționale nr. 153/2020.

Și, așa cum am spus și prima dată, tocmai prin procedura pe care o aplicăm acum respectăm deciziile Curții Constituționale, respectăm art. 75 din Constituție și, pe cale de consecință, procedura este și regulamentară, și constituțională.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule deputat, vă mulțumesc pentru lămuriri.

Am o sesizare și eu. Dacă rămâneți, după program, vreau să o depun împotriva domnului Orban, cu starea asta de alertă, să vă aruncați un ochi pe ea, să nu fi greșit ceva.

Domnule președinte Barna, vă rog.

Vă mulțumesc anticipat, domnule Andronache.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna (de la tribună):

Domnule președinte,

USR luptă pentru desființarea... sau, mă rog... s-a ajuns la impozitarea pensiilor speciale, de patru ani.

Dumneavoastră, în tot acest timp, ați făcut diverse variante de simulacru de rezolvare a problemei.

Unde suntem astăzi?

S-a adoptat ieri o lege pentru impozitarea pensiilor speciale. A trecut de Camera Deputaților, trecuse de Senat, și-a încheiat procedura parlamentară. Pleacă la promulgare la președinte.

Ceea ce se întâmplă astăzi, ceea ce faceți dumneavoastră astăzi, prin această prevedere - pentru că nu apare nicăieri că ar fi o lege, dar să spunem că are natură de lege - prin această prevedere... este exact ca într-un film de Sergiu Nicolaescu, unde băgați un pachet de dinamită la temelia constituțională a acestei legi, asigurându-vă că, respectiv Curtea Constituțională va respinge această lege, și în felul acesta se creează un cârlig foarte puternic - pentru că l-am ascultat pe domnul Andronache, i-am auzit argumentele - dar, în realitate, Curtea Constituțională a fost consecventă în interpretarea că dacă avem situații de suprapunere legislativă, aceea este o situație de neconstituționalitate. Soluția care ar fi existat și care ar fi putut fi aplicată... da, într-adevăr, pentru deputați și senatori trebuie o reglementare de plen comun, numai că această reglementare trebuia într-o lege distinctă, nu în Legea aceasta nr. 396, de ieri. Practic noi, ieri, am încheiat Legea nr. 396, și-a încheiat procedura parlamentară, acum venim și îi mai agățăm niște "zurgălăi" pe care Curtea Constituțională să-i observe, și în felul acesta ne asigurăm încă de acum că tot demersul, toată bucuria de ieri a cetățenilor, de fapt se va întoarce de la Curtea Constituțională. Și fiecare demers de genul acesta - pentru că asta este ironia, spunem... "lasă, că o reparăm peste o lună, că ne mai zice Curtea un pic și peste o lună mai tragem o dată..." - fiecare demers, prin care Curtea Constituțională are ocazia să respingă eliminarea sau să aprobe impozitarea pensiilor speciale, nu face decât să crească frustrarea și revolta cetățenilor și să-i facă să înțeleagă că Parlamentul și clasa politică de fapt nu vrea soluționarea acestei probleme. Aici suntem astăzi!

Și închei foarte simplu, pentru că până la urmă suntem la un pariu de argumente juridice. Dumneavoastră spuneți că devine mai constituțională cu această reglementare, noi spunem că această reglementare pur și simplu "dinamitează" orice credibilitate de constituționalitate a legii.

Și atunci, domnule Simonis, domnule Orban, domnule Ciolacu, dacă Curtea Constituțională va respinge, pe acest temei, acest demers legislativ, aștept demisia dumneavoastră! Simplu, democratic, corect!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Eu zic la următoarea ședință să băgăm și "Fără penali în funcții publice", să vedem dacă e constituțional sau nu și o aștept și eu pe-a dumneavoastră! (Vociferări.) Și o aștept și eu pe-a dumneavoastră pe urmă!

Domnul Roman.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

O idee bună, domnule președinte!

Poate rezolvăm și treaba asta, pentru că văd că unii doar o clamează, dar nu reușesc s-o ducă până la capăt! De gândit! Bună idee, oricum!

Mă așteptam ca domnul Barna să-i mulțumească colegului meu jurist, Gabriel Andronache, pentru pledoaria gratuită făcută de la tribuna Parlamentului. Colegul meu a citat doar din decizii ale Curții Constituționale.

Eu înțeleg că "Fără penali în funcții publice" înseamnă, în primul rând, să respecți Constituția, legile țării, să respecți CCR și deciziile CCR.

Văd că ce e scris alb pe negru nu mai e clar, dar așa e când politica e mai importantă decât argumentele.

Astăzi, stimați colegi, asistăm la un moment istoric, pentru că noi ne-am întors fața spre popor, am auzit vocea poporului, care ne-a spus: "Tăiați pensiile speciale!".

Prin liderii de grup de la PNL și PSD, susținuți de toate partidele politice, am dus această voce în lege, printr-un amendament, iar astăzi închidem un proces început ieri, prin care impozităm și pensiile parlamentarilor sau taxăm pensiile parlamentarilor, mai corect spus, cu 85%, ceea ce înseamnă dreptate socială.

Ca să înțeleagă toată lumea, cu tot respectul față de colegii de la USR, dacă dânșii ar fi votat "împotrivă" sau "abținere", ieri, în comisie, dacă dânșii ar fi votat "abținere" sau "împotrivă", ieri, în plen, discursul domnului Barna, de astăzi, era deplin justificat. Am uitat de Comisia pentru statut!

Dar, atât timp cât parlamentarii USR au votat ieri pentru impozitare, în comisie, în plen și la comisia de astăzi, dânșii, practic, și-au asumat acest demers politic.

Pe de altă parte, m-am uitat ieri, după ședința de plen, cum reprezentanții USR au umplut, practic, mediul online că: "Ura, victorie, nu mai sunt pensii speciale...!" și e reușita Domniilor Lor.

Bun, acum, dincolo de faptul că a fura munca altora, e urât... e urât să furi munca altora... trebuia măcar să fii corect! Astăzi, practic, ați revenit la aceeași retorică, în care veniți și spuneți: "Era mai bună abrogarea!". Sigur, susținem și treaba asta! V-am spus de la bun început că votez orice proiect de lege de impozitare și de abrogare, atât timp cât este constituțional! Numai că, dacă făceam ceea ce ne cerea domnul Barna, astăzi, practic blocam ceea ce ieri am decis în unanimitate, pentru că v-a explicat domnul Andronache că astăzi trebuia să intervenim în ședință comună pe Statutul senatorilor și deputaților. (Vociferări.)

Domnule coleg,

Ați bătut câmpii destul!

Sunteți, din păcate, un ageamiu și un manipulator care n-ați înțeles nimic!

Vă spun doar atât. Astăzi, ca urmare a amendamentului depus de PNL și PSD, nu mai avem pensii speciale, așa cum erau înainte, pentru parlamentari, ci vom avea pensii speciale impozitate cu 85%!

Dacă asta vă deranjează, aveți curajul, ieșiți în fața românilor, spuneți că voi militați pentru pensii speciale, așa cum ați votat pentru Curtea de Conturi, și atunci sunteți cu adevărat îndreptățiți să spuneți: "Voi sunteți mai morali decât alții!". Până atunci, vă rog frumos să nu fiți ipocriți și să nu mințiți oamenii!

Pentru că votul rămâne, votul există și, îmi pare rău, ați căzut și astăzi între scaune. Poate atunci când se face apel la responsabilitate politică noi înțelegem.

În cazul dumneavoastră cred că trebuie să facă apel la maturitate politică!

Doamne ajută!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

(Domnul deputat Liviu-Ionuț Moșteanu solicită să ia cuvântul.)

Nu v-a pronunțat numele! (Vociferări.)

Nu v-a pronunțat numele!

Am încheiat dezbaterile.

Vă rog să vă pregătiți pentru...

A, doriți?

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (de la tribună):

Domnul Roman m-a jignit...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule deputat, vă rog frumos, nu v-am dat cuvântul! (Vociferări.)

Domnule deputat...

Vă rog, tăiați microfonul! (I se oprește microfonul.)

Domnul Simonis și apoi domnul secretar al Senatului, de la USR. Și am încheiat dezbaterile.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Practic, astăzi, după ce în ultima lună și jumătate, la inițiativa Partidului Social Democrat, am avut mai multe întâlniri cu toți liderii grupurilor parlamentare din Camera Deputaților, pentru a identifica mecanismele constituționale de diminuare, impozitare drastică a pensiilor speciale, ieri, în Camera Deputaților, am votat impozitarea acestor pensii cu 85%, cu voturile tuturor grupurilor parlamentare, inclusiv cu voturile USR, astăzi, în Comisia pentru statut, în unanimitate de voturi, am dat un raport pentru a impozita și pensiile parlamentarilor, nu doar celelalte pensii, cu toate voturile, deci în unanimitate, inclusiv cu voturile USR, și astăzi avem în față un proiect care în câteva minute poate fi votat, prin care toate pensiile speciale din România vor fi impozitate cu 85%.

Spunea un domn care vorbea mai devreme că sub această lege este un pachet de dinamită.

Oameni buni, ați spus-o dumneavoastră, pentru că ați votat ieri, în plenul Camerei Deputaților, ați votat astăzi în Comisia pentru statut și am impresia că veți vota și astăzi această lege, pe care nu v-o doriți, pe care ați încercat s-o retrimiteți comisiei, pentru că, de fapt, vă e teamă să vă asumați în fața publicului faptul că nu doriți impozitarea pensiilor parlamentarilor, altfel nu-mi explic. Spunea același domn că nimeni din România nu crede că USR susține pensiile speciale.

Domnilor, nici eu n-am crezut asta!

Dar după zilele astea, de ieri și de astăzi, în care ba votați, ba nu votați, ba spuneți că-i bine, ba vă răzgândiți și cereți retragerea de pe ordinea de zi a proiectului prin care se impozitează pensiile parlamentarilor, nu pot să cred decât faptul că vă doriți în continuare ca singurii oameni din România care să beneficieze de pensii speciale neimpozitate să fie parlamentarii, că altfel nu înțeleg! (Vociferări.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule secretar?

 
   

Domnul George-Edward Dircă (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Într-adevăr, un discurs furibund!

Ipocrizie și minciună, asta s-a întâmplat astăzi de la această tribună, citind decizii ale Curții Constituționale, pe care le-ați deturnat de la scopul lor!

Dacă eliminam pensiile speciale, așa cum USR își dorește, da, trebuia s-o facem în plen comun.

Atunci când le-am introdus, da, trebuia să le facem în plen comun. Dar aplicarea unui impozit nu aduce atingere dreptului la pensie specială a parlamentarului! Faptul că impozitezi nu trebuie supus votului plenului comun și, atenție, discutăm despre o lege, despre Codul fiscal.

Arătați-mi și mie când vreodată Codul fiscal a fost adoptat în procedură în plen reunit? Și știm la fel, domnule coleg, de la care aveam foarte mari pretenții, că fiecare lege trebuie să fie modificată prin aceeași procedură prin care ea a fost adoptată.

Deci, dacă ieri ați făcut un lucru bun și ați impozitat pensiile speciale cu 85%, astăzi faceți un lucru greșit și transformați neconstituțional proiectul pe care l-ați făcut ieri, a cărui procedură parlamentară s-a încheiat și asupra căruia nu mai aveți votul nici măcar să-l aduceți în discuție astăzi. Acel proiect de lege trebuie să fie pe masa domnului președinte al Senatului și a domnului președinte al Camerei Deputaților, pentru a-l semna și a-l trimite la promulgare. Și veți observa că, da, USR are dreptate!

USR trăiește!

 
Supunerea la votul final:  

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnule Andronache, haideți să trecem la vot și... (Vociferări.)

Domnul Árpád...

Sunt ferm convins! Haideți că după ședință rămânem și ne uităm și pe aceea împotriva lui Orban... Avem atâta de muncă azi!

Vă rog să vă pregătiți pentru exprimarea votului electronic la distanță.

Începem cu primul proiect.

  Proiectul de Hotărâre privind aprobarea participării Armatei României la Operația Gallant Phoenix, începând cu anul 2020; (adoptat prin vot electronic la distanță);

1. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea participării Armatei României la Operația Gallant Phoenix, începând cu anul 2020.

Începem cu trei minute, da? Setarea pentru trei minute la cele șase voturi.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Este o undă de șoc de la F35.

375 de voturi pentru, un vot împotrivă, două abțineri.

Adoptat.

  Proiectul de Hotărâre privind aprobarea participării Armatei României la Operația Sentinel, începând cu anul 2020; (adoptat prin vot electronic la distanță);

2. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea participării Armatei României la Operația Sentinel, începând cu anul 2020.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

372 de voturi pentru, un vot împotrivă.

Adoptat.

  Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea înființării pe teritoriul României a Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est, sub denumirea Headquarters Multinational Corps South-East (HQ MNC-SE); (adoptat prin vot electronic la distanță);

3. Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea înființării pe teritoriul României a Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est, sub denumirea Headquarters Multinational Corps South-East (HQ MNC-SE).

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

381 de voturi pentru, 3 abțineri.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 (PL-x 153/2020; L232/2020); (adoptat prin vot electronic la distanță);

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020; PL-x 153/2020; L232/2020; lege ordinară.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

314 voturi pentru, 65 de voturi împotrivă, 5 abțineri, un coleg sau o colegă nu votează.

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2020 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 (PL-x 154/2020; L233/2020); (adoptat prin vot electronic la distanță);

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2020 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020; PL-x 154/2020; L233/2020; lege ordinară.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

343 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă, două abțineri, un coleg sau o colegă nu votează.

Adoptat.

  Prevederile din Legea pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 396/2019, L489/2019) referitoare la indemnizația pentru limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor; (adoptată prin vot electronic la distanță);

6. Prevederile din Legea pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 396/2019, L489/2019) referitoare la indemnizația pentru limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Informare privind depunerea la secretarii generali ai Camerei Deputaților și Senatului, în vederea exercitării de către deputați și senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarele legi:  

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, astăzi, 18 iunie 2020, s-au depus la secretarii generali ai Camerei Deputaților și Senatului, în vederea exercitării de către deputați și senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi adoptate de ambele Camere ale Parlamentului:

1. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020; PL-x 153/2020; L232/2020; procedură de urgență.

2. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2020 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020; PL-x 154/2020; L233/2020; procedură de urgență.

Și așteptăm rezultatul votului și pentru ultima lege.

Domnule președinte Barna, ce faceți? Ați început să umblați la parlamentari? Ce facem cu migrația?

354 de voturi pentru, o abținere și 43 dintre colegi nu și-au exercitat votul.

Adoptată.

Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă ședința comună...

Mai am de citit...

3. Legea pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 396/2019; L489/2019), pentru prevederile referitoare la indemnizația pentru limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare; procedură de urgență.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență de la data depunerii, astăzi, 18 iunie 2020.

Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului.

Vă mulțumesc.

A fost o plăcere, astăzi, să conduc această ședință!

     

Ședința s-a încheiat la ora 15,17.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 5 decembrie 2021, 23:42
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro