Şedinţa Camerei Deputaţilor din 10 iunie 2020

	21.	Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:

		După pauză
		(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Marilen-Gabriel Pirtea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)
		Domnul Marilen-Gabriel Pirtea: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Continuăm lucrările de astăzi, 10 iunie 2020, ale şedinţei dedicate declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Pentru început, vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice. Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu pot depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să îi retragă cuvântul. Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă. Ordinea luărilor de cuvânt se va desfăşura conform listei deputaţilor înscrişi pentru susţinerea declaraţiilor politice.
		În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Bîzgan-Gayral Oana-Mioara, de la neafiliaţi.
		Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral (prin audioconferinţă): Mulţumesc, domnule preşedinte. Dragii colege, Dragi colegi, George Floyd, cetăţean american de culoare, şi-a pierdut viaţa după ce un poliţist i-a ţinut piciorul pe gât, la propriu, timp de mai bine de 8 minute. Imaginile cu intervenţia brutală sunt greu de privit. Numeroase persoane au ieşit în stradă, în Statele Unite sau în alte colţuri ale lumii, pentru a trage un semnal de alarmă asupra unei probleme sistemice care ne afectează pe toţi, indiferent că ne dăm sau nu seama de acest fapt. Trecem printr-o pandemie... de ură şi discriminare, care durează de ani de zile şi care are efecte asupra fiecăruia dintre noi. Asistăm frecvent, inclusiv în România, la astfel de episoade îndreptate asupra unor persoane sau a unor comunităţi doar pentru că au altă etnie, au valori şi credinţe diferite de ale noastre sau pur şi simplu pentru că vin din alte ţări. Este momentul acum ca toţi să înţelegem că suntem egali şi că fiecare dintre noi are dreptul la demnitate. Nimeni nu are dreptul să trateze altă persoană altfel decât şi-ar dori să fie tratat el însuşi, indiferent de circumstanţe. Trebuie să intervenim şi să condamnăm astfel de gesturi, pentru a ne asigura că niciun om nu mai are de suferit de pe urma unor acţiuni care au la bază doar ura. Momentul la care ne aflăm acum este unul crucial. Am vorbit cu toţii despre noua realitate, despre noul normal, despre ceea ce se va schimba după pandemie. Noul normal nu este doar despre servicii de sănătate mai bune şi despre mai multă pregătire în ce priveşte răspunsul la situaţiile de criză. Noua normalitate trebuie să ne facă mai empatici, mai solidari, mai atenţi la ceilalţi şi mai responsabili pentru propriile acţiuni. A venit momentul să învăţăm să apreciem tot ce avem în comun cu ceilalţi, dar şi să respectăm lucrurile care ne fac să fim diferiţi. Nu mai putem rămâne indiferenţi la ceea ce se întâmplă în jurul nostru, nu ne mai putem preface că nu am văzut, că nu ne interesează sau că nu e treaba noastră. E şi treaba noastră! E treaba noastră să învăţăm că diferit nu este egal cu rău. Diferit, atunci când ne deschidem ochii şi, mai ales, inima, poate să ne îmbogăţească spiritual, chiar dacă nu aderăm la convingerile celorlalţi şi ne păstrăm propriile valori. Şi să nu uităm, dragi colege şi dragi colegi, că dincolo de orice convingeri, dincolo de înfăţişare, de etnie, de modul în care ne îmbrăcăm, de credinţe şi de modul cum gândeşte, omul de lângă noi simte, trăieşte şi iubeşte, iar asta este tot ce contează. Vă mulţumesc. Oana Bîzgan, deputat independent.
		Domnul Marilen-Gabriel Pirtea: Mulţumim frumos.
		Domnul Georgescu Nicolae, PSD. Se pregăteşte domnul Petreţchi Nicolae-Miroslav, de la minorităţi.
		Domnul Nicolae Georgescu (de la tribună): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează cum altfel decât "PNL-ul şi traficul de influenţă". Pentru Partidul Naţional Liberal, deţinerea guvernării este sinonimă cu numirile politice, numiri politice care se fac în special prin trafic de influenţă pe faţă, indiferent de pregătirea profesională a celor impuşi în posturi-cheie. În acest fel, în toate domeniile de activitate Partidul Naţional Liberal încearcă să îşi aducă oamenii. Liberalii nu ţin cont de rezultatele profesionale ale oamenilor pe care îi înlocuiesc prin trafic de influenţă, un trafic de influenţă făcut în public, fără nicio temere, în conferinţele de presă ale partidului. Cel mai recent exemplu vine din Argeş, aici unde Adrian Miuţescu, liderul PNL, a făcut trafic de influenţă în conferinţa de presă a partidului. Acest lucru este public, fiind filmat şi difuzat. Traficul de influenţă făcut de liderul PNL Argeş i-a şocat chiar şi reprezentanţii mass-mediei locale, toată lumea taxându-l pe liderul PNL pentru faptul că pune interesele personale, interesele de partid, orgoliile mai presus de profesionalism, de muncă, de rezultate şi de bunul mers al unei activităţi de interes major pentru Argeş şi pentru România, şi anume domeniul nuclear. Adrian Miuţescu a şocat aşadar cu declaraţia legată de înlocuirea domnului Cristian Gentea din funcţia de director general al RATEN. "Avem oameni şi în locul dânsului!", spunea Adrian Miuţescu. "Când va fi numită persoana, vă rog să verificaţi propunerea PNL pentru această funcţie. Avem pe tun această numire". Am încheiat declaraţia liderului PNL Argeş. În calitate de reprezentat al Argeşului în Parlamentul României, îl întreb pe domnul Miuţescu: Ce aţi dorit să faceţi cu această declaraţie? Faptul că indiferent de pregătirea unei persoane, de rezultatele şi de meritele acesteia, o înlocuiţi doar pentru că aşa doriţi dumneavoastră?! Domnule Miuţescu, Domnilor de la PNL, Vedeţi că de data aceasta vorbim despre un domeniu de maximă importanţă pentru România! RATEN este o instituţie strategică de interes naţional, nu o direcţie judeţeană deconcentrată. E clar că dumneavoastră, cei de la PNL, sunteţi obişnuiţi cu traficul de influenţă, iar tot din Argeş vine un alt exemplu recent, aşa cum şi mass-media locală a notat foarte bine. Conducerea PNL Argeş le-a cerut primarilor să prezinte la sediul partidului toate proiectele depuse la ministere pentru aprobare, în vederea rezolvării pe linie politică a acestora. Însă trebuie să înţelegeţi faptul că partidul nu are nicio legătură cu proiectele depuse de primari, proiecte care se depun la ministere, la agenţii şi trebuie să-şi urmeze drumul lor spre aprobare şi avizare, fără posibilitatea de a fi influenţate politic. Acesta a fost doar un alt exemplu, însă vreau să revin la declaraţiile liderului PNL Argeş şi la dorinţa acestuia de a-l schimba pe Cristian Gentea de la conducerea RATEN. Domnilor de la PNL, Lăsaţi numirile politice şi traficul de influenţă! Interesul vostru trebuie să fie acela ca România să aibă oamenii cei mai buni în funcţiile importante. Iar RATEN chiar este pe mâini bune. În cazul domnului Cristian Gentea, vorbim despre un fizician recunoscut, un absolvent al Facultăţii de Fizică din cadrul Universităţii Bucureşti, ca şef de promoţie. Vorbim despre un om care a lucrat permanent în domeniu, urcând treaptă cu treaptă până la funcţia de Director Securitate Nucleară al ICN Mioveni şi, ulterior, de Director General RATEN. Recent, acesta a fost premiat pentru întreaga activitate de 33 de ani. Cristian Gentea a primit medalia pentru merite deosebite în creşterea prestigiului şi afirmarea în ţară şi în străinătate a Asociaţiei Comitetului Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei. Aşadar, "numirea pe tun", la care făcea referire domnul Miuţescu, prin trafic de influenţă, nu îşi are rostul şi poate fi chiar periculoasă, dacă instituţiile abilitate se autosesizează. În plus, dumneavoastră nu aveţi nici măcar vreun drept să vorbiţi despre aşa ceva. Directorul general RATEN este ales de către Consiliul de administraţie. Aşadar, aceste lucruri nu au legătură cu numirile politice, numiri de care dumneavoastră spuneţi public că veţi avea grijă şi le veţi face. În încheiere, vă cer public să lăsaţi traficul de influenţă, să lăsaţi numirile politice! Profesioniştii trebuie să rămână în funcţiile pe care le merită şi din care au adus rezultate domeniilor respective. Vă mulţumesc. Nicolae Georgescu, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 3 Argeş. (Aplauze.)
		Domnul Marilen-Gabriel Pirtea: Mulţumim frumos, domnule deputat.
		Domnul Petreţchi Nicolae-Miroslav, de la minorităţi. Se pregăteşte domnul Simionca Ionuţ.
		Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi (de la tribună): Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Tema declaraţiei politice: "Necesitatea continuării unităţii între naţiuni". Stimate colege şi stimaţi colegi, Făcând o retrospectivă în istoria Europei, nu a existat o perioadă de pace la fel de lungă ca cea de după cel de-al Doilea Război Mondial, în momentul de faţă disputele fiind soluţionate în mod diferit. Toate acestea au dus la promovarea păcii, democraţiei şi reconcilierii, transformând Europa într-un continent al păcii, un model de schimbare şi transformare care trebuie mereu reamintit şi reîmprospătat în memoria cetăţenilor acesteia. Perioada pandemiei a reprezentat un real test pentru locuitorii tuturor continentelor, fiind evidentă necesitatea continuării unităţii între naţiuni. O ramură a garantării continuării respectivei unităţi o reprezintă recunoaşterea identităţii etnice, ceea ce a format, de-a lungul timpului, o gândire europeană, întemeiată pe aplicarea drepturilor omului şi recunoaşterea minorităţilor naţionale, o gândire care este îmbrăţişată, în zilele noastre, de tot mai multe state ale lumii. Sloganul "unitate în diversitate" este edificator pentru filosofia abordată, prin apariţia unei identităţi comune, acceptată conştient şi motivată politic de toate părţile constituente privind asumarea identităţii europene. Aproape că suntem siguri că aici nu există pericole însă, din nefericire, chiar şi aici găsim numeroase ameninţări curente îndreptate împotriva multiculturalismului. Neacordând atenţia cuvenită acestui aspect important, inclusiv în această perioadă de distanţare socială, putem să ne trezim cu ascensiunea unor ideologii cu scopuri primejdioase de mult uitate, care tocmai acum caută noi metode de dezbinare, prin politici populiste sau atacuri individuale. Momentan, asemenea provocări sunt restrânse ca număr şi reduse ca intensitate, însă tratându-le cu lejeritate acestea pot avansa, sfidând adevărul, istoria sau însăşi gândirea proeuropeană. Vă mulţumesc. Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.
		Domnul Marilen-Gabriel Pirtea: Mulţumim frumos.
		Domnul deputat Simionca Ionuţ, PMP. Se pregăteşte domnul deputat Codreanu Constantin, PMP.
		Domnul Ionuţ Simionca (de la tribună): Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Autostrada Nordului - un obiectiv care poate contribui la relansarea economică a Ardealului şi a României". La aproape o lună după starea de urgenţă, în pragul unei crize economice fără precedent, mă simt obligat să readuc în actualitate o temă de maxim interes pentru peste 2,5 milioane de români care trăiesc în nordul ţării, în particular pentru bistriţenii pe care îi reprezint în Parlament, şi este vorba despre Autostrada Nordului. În 2018 am iniţiat Proiectul de Lege privind construcţia Autostrăzii Nordului, iar acesta a fost adoptat de Senat, în martie anul trecut. De atunci, nimic! Linişte! Proiectul zace pierdut în sertarele comisiei de specialitate din Camera Deputaţilor. În noiembrie anul trecut, PMP a semnat un protocol cu Partidul Naţional Liberal, de colaborare politică, în vederea susţinerii învestiturii Guvernului Orban. În respectivul document, PMP a condiţionat votul de demararea mai multor proiecte de infrastructură rutieră majoră, printre care şi Autostrada Nordului. De atunci, nimic! Niciun semn pe această temă de la guvernanţi, care dorm liniştiţi. Unii dintre dumneavoastră ar putea spune să-mi văd de treabă. De unde să aibă România bani pentru susţinerea unui asemenea proiect în vremuri de criză? Dar eu vă spun cu fermitate că România poate ieşi din criză cu proiecte de infrastructură majore. În contextul suspendării la nivelul Uniunii Europene a Pactului de stabilitate şi de creştere care ne permite depăşirea deficitului bugetar, Guvernul poate relansa economia prin investiţii în Infrastructura Mare, cum ar fi Autostrada Nordului, proiecte care nu pot fi finanţate prin fonduri europene. În consecinţă, 1. Cer PSD să deblocheze în comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor şi să supună la vot de urgenţă Proiectul de Lege privind construcţia Autostrăzii Nordului, care s-a pierdut de mai bine de un an pe circuitul parlamentar; 2. Cer PNL să finanţeze, în primă instanţă, prin Ministerul Transporturilor, studiul de prefezabilitate pentru Autostrada Nordului şi apoi să identifice surse şi modalităţi de finanţare a acestui obiectiv de investiţii. Vă reamintesc că sunt peste două milioane şi jumătate de cetăţeni în Ardeal care au nevoie de o infrastructură modernă, pe care noi vrem s-o conectăm cu Occidentul, să poată să ajungă mai repede în Ungaria, în Austria sau în Germania. Vă rog, stimaţi colegi, gândiţi-vă şi la ziua de mâine, la nevoia şi dorinţa comunităţilor noastre de a se dezvolta, pentru a ţine pasul cu vremurile în care trăim. Mai mult, în perioada de criză economică generată de pandemia de COVID-19, Autostrada Nordului poate contribui la relansarea economică a Ardealului şi a întregii Românii. Vă mulţumesc. Ionuţ Simionca, deputat al PMP de Bistriţa-Năsăud.
		Domnul Marilen-Gabriel Pirtea: Mulţumim frumos.
		Domnul deputat Codreanu Constantin, PMP. Se pregăteşte domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, PNL.
		Domnul Constantin Codreanu (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. În câteva zile, starea de alertă instituită pe teritoriul României va expira. Sper că autorităţile publice centrale nu uită că aceste prevederi valabile pe teritoriul României afectează şi cetăţenii români din afara graniţelor ţării. Sper că şi preşedintele, şi premierul, şi celelalte autorităţi publice centrale ţin cont de modul în care gestionează această situaţie autorităţile din celelalte state. Pe 5 iunie a avut loc o şedinţă a miniştrilor de interne ai statelor membre ale Uniunii Europene. La această şedinţă s-a anunţat faptul că o parte dintre statele respective fie au ridicat deja restricţiile de călătorie, fie o vor face pe 15 iunie, fie o vor face la sfârşitul acestei luni. În acest context, este absolut necesar să cerem o comunicare clară, asumată, din partea autorităţilor române, în relaţia lor cu cetăţenii români din afara graniţelor ţării. Este absolut firesc ca cetăţenii respectivi să-şi declare nemulţumirea şi să-şi pună, respectiv, să ne pună nouă, întrebări, atunci când vorbim de următoarele situaţii. De ce este posibilă organizarea curselor charter cu destinaţia România sau dinspre România în zonele roşii, mai bine zis foste roşii de coronavirus, şi nu putem avea curse normale, cu un anumit orar, impus de autorităţi, pentru ca cetăţenii respectivi, afectaţi de această epidemie, să nu fie nevoiţi să scoată sume pe care unii nu şi le permit să le plătească pentru biletele respective? De ce continuăm să creăm situaţia inacceptabilă de la frontiera de vest a ţării, cu cozi interminabile, cu ore în şir de stat în soare, în aglomeraţie, şi nu ne gândim ca prin ridicarea acestor restricţii să le oferim cadrul necesar pentru a evita astfel de situaţii, care, multe dintre ele, sunt mult mai periculoase decât ridicarea restricţiilor în sine? Altfel spus, în încheiere, vreau să fac un apel clar şi să precizez că nu vorbesc eu, persoană fizică, ci vorbesc în numele mai multor cetăţeni români, vorbesc în numele organizaţiilor nonguvernamentale reprezentative ale cetăţenilor români din afara graniţelor ţării şi să îi îndemn pe cei care vor decide în viitorul apropiat - mă refer în primul rând la Preşedinţie şi la Guvern - cu privire la menţinerea stării de alertă, că poate ar fi cazul să invocăm şi să utilizăm alte exemple de succes pentru gestionarea stării valabile pe întreg teritoriul României. Vă mulţumesc. Deputat al PMP, Diaspora, Constantin Codreanu.
		Domnul Marilen-Gabriel Pirtea: Mulţumesc frumos, domnule deputat.
		Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, PNL. Se pregăteşte domnul deputat Vasile Daniel, de la minorităţi.
		Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Rolul învăţământului în contextul postmodernităţii". Acum 1600 de ani, Sfântul Antonie cel Mare al Egiptului spunea că vor veni timpuri în care lumea va fi atât de cuprinsă de nebunie, încât nebunii îi vor crede că sunt nebuni de fapt pe cei care sunt întregi la minte, iar ei se vor considera pe ei înşişi unicii raţionali. Trăim poate astfel de vremuri. Trăim nişte timpuri foarte tulburi. Şi vedem care este rolul educaţiei. Iar ceea ce se întâmplă acum în Statele Unite, acele manifestaţii cu caracter anarho-marxist, foarte multe dintre ele, fac parte dintr-un tablou mult mai larg, care ţine de degradarea calităţii şcolii, creşterea rolului, să spunem aşa, al unui egalitarism prost înţeles în sistemul de învăţământ, cât şi de tot felul de chestiuni de ideologie care, pe baza corectitudinii politice şi a discriminării pozitive, au ajuns să devină adevărate dogme în marile universităţi ale lumii şi au ajuns să dea ora exactă în sistemul de învăţământ. Sistemul de învăţământ porneşte de la cunoaştere, porneşte de la ştiinţă şi este un sistem axiologic în care elementul de cultură, elementul de identitate, la fel ca şi elementul de uz al intelectului în vederea evoluţiei persoanei umane sunt borne fundamentale şi reprezintă acele lucruri fără de care nu putem gândi. Dar iată ce s-a întâmplat în 50 de ani de propagandă, în 50 de ani în care lumea a fost învăţată că nu este bine să spui adevărul în faţă, lumea a fost învăţată că a fi mai bun, a fi mai competent, a fi mai drept, a fi mai muncitor sau a fi mai educat reprezintă o discriminare faţă de cei care nu sunt aşa. S-a ajuns practic la modificarea paradigmei sociale. Şi ceea ce este foarte grav - iar aici sistemul de învăţământ joacă un rol esenţial şi trebuie să intervină prin limitarea intruziunilor ideologice de orice tip şi alungarea tuturor experimentelor sociale, experimente de natură psihologică sau experimente de natură pseudoidentitară, care se încearcă a se introduce pe uşa din dos în şcoli - îl reprezintă fix scăderea calităţii educaţionale a mediei populaţiei, fapt pe care îl întâlnim în foarte multe societăţi occidentale. Aici a dus delăsarea. Aici a dus obsesia discriminării pozitive. De asemenea, este esenţial de spus un alt aspect. Cei care au propovăduit ideologii totalitare, cei care vin şi se cred posesorii adevărului absolut întotdeauna au căutat practic să alunge adevărul, să alunge cunoaşterea şi să alunge adevărata performanţă, bazată pe întrecerea liberă de valori. Sunt chestiuni absolut vizibile. Şi cred că este esenţial pentru noi toţi să acordăm mai mare atenţie domeniului educaţional, să înţelegem că vremea oamenilor făcuţi doctori pe puncte şi vremea - hai să dăm diplome tuturor, precum în comunism, să-i trecem pe toţi clasa, ar trebui să înceteze. Pentru că asta duce la un dezastru social, duce la o populaţie care nu mai are capacitatea de a exersa meserii de bază şi de a acoperi necesitatea profesională existentă în câmpul muncii, dar duce şi la un dezastru moral, la un dezastru identitar. O societate nu o controlezi cu banul, nu o controlezi cu arma. O societate nu este determinată nici de creşterea economică, nu este determinată nici de puterea serviciilor speciale şi nici de dinamica ei colectivă de bunăstare. O societate este determinată de mentalităţi, de model cultural şi de felul în care omul gândeşte, simte şi cum este el împins să gândească şi să simtă. Iar aici sistemul de educaţie are rolul esenţial să păzească omul de ispite, să-l păzească de rău, să-l ajute să discearnă între bine şi rău, iar omul să fie capabil să iasă din şcoală nu doar ca un copil răsfăţat căruia i se cuvine tot şi care are pretenţii absolute şi vine şi încearcă să dărâme lumea doar pentru că a dormit întors pe dos noaptea trecută, ci sistemul de educaţie trebuie să pregătească caractere, trebuie să pregătească cetăţeni care înţeleg democraţia, care înţeleg drepturile şi libertăţile fundamentale şi care înţeleg că într-o societate democratică, unde există libertate, există şi responsabilitate şi nu orice abuz, orice aberaţie sau orice ideologie stearpă şi lipsită de sens poate fi transpusă în act doar pentru că îţi vine ţie să faci acest lucru. Aşadar, libertatea presupune educaţie, presupune conştiinţă şi presupune morală. Vă mulţumesc.
		Domnul Marilen-Gabriel Pirtea: Mulţumim frumos, domnule deputat.
		Domnul deputat Vasile Daniel, de la minorităţi.
		Domnul Daniel Vasile (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor, domnilor deputaţi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Cetăţeanul turmentat ori turbat". Despre Petrov - planeta arde, coronavirus, manifestări antirasiste şi Petrov se piaptănă. Tovarăşe Petrov, Noi, romii, credem că puteţi înţelege ce se întâmplă azi în Statele Unite ale Americii şi nu numai. Dragă tovarăşe, Rasismul, manifestaţiile civice şi declaraţiile politice instigatoare la ură, crimele rasiale ameninţă democraţia şi produc insecuritate. Asemenea manifestări generează, într-o conjunctură politico-socială, haos, instabilitate şi afectează sănătatea politică, economică şi socială a naţiunilor. Din păcate, asemenea fenomene lasă urmări grave şi asupra sănătăţii mintale a unor oameni politici care incită la ură rasială. Tovarăşe Petrov, Unii romi v-au votat! Altora le-aţi mulţumit, public, pentru sprijin şi votul acordat - Regele Cioabă, Partida Romilor. Alţi romi v-au oferit ducaţi de aur. Unora le-aţi botezat - în famiglia. E adevărat, şi naşul şi cumătrul au ajuns la puşcărie, pentru un morman de bani sau o sacoşă de bani. Unele doamne de etnie, vopsite blonde, au fost promovate - la Cotroceni, la Guvern, la Ministerul Dezvoltării. Mai mult, le-aţi trimis chiar şi în Costa Rica. Unii domni de etnie au stat cu dumneavoastră la masă, împreună cu familia. Au devenit, pentru o scurtă perioadă de timp, gineri. Dragă tovarăşe, Având în vedere întreaga istorie, dar şi starea de recidivă - vă citez, "ţigancă împuţită", noi, romii, nu înţelegem care vă sunt problemele? Cinismul politic, educaţia profund rasistă ori sănătatea mintală? Oricum, noi, reprezentanţii romilor, nu încurajăm săvârşirea de infracţiuni. Clanurile infracţionale trebuie eradicate, chiar şi clanurile infracţionale economice sau clanurile infracţionale politice şi guvernamentale - Flota, Microsoft, Fondul Proprietatea, campaniile prezidenţiale ori referendumul. Dragă tovarăşe Petrov, Noi, Partida Romilor, necunoscând gradul - locotenent, general sau colonel - vă anunţăm pe această cale că am introdus o plângere penală împotriva dumneavoastră. Cred că nu v-aţi speriat. Nu v-a speriat nici "Flota", dragă tovarăşe. Plângere penală pentru săvârşirea infracţiunii de incitare la ură şi discriminare şi o plângere la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. Recidivist, nu? A, în încheiere, era să uit. "Vă pupă Nuţi, un cetăţean român de etnie!". Fac precizarea că prezenta declaraţie politică reprezintă un pamflet. Orice asemănare cu un animal politic poate fi doar o întâmplare. Vă mulţumesc. Daniel Vasile, deputat, reprezentantul minorităţii romilor în Parlament.
		Domnul Marilen-Gabriel Pirtea: Mulţumim frumos, domnule deputat.
		Mai este cineva în sală care are declaraţie? Atunci vom trece la preluarea apelurilor telefonice, conform listei. Budăi Marius-Constantin, PSD. Da. Vă rog, domnule deputat. (Probleme tehnice.) Doamna deputat Ciofu Tamara, PSD.
		Doamna Tamara-Dorina Ciofu (prin audioconferinţă): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică - "Primul pas a fost realizat, elevii cu cerinţe educaţionale speciale vor avea locuri dedicate în licee şi şcoli profesionale. E nevoie de pasul doi, facilitarea accesului la învăţământ vocaţional adaptat copiilor cu dizabilităţi?". Stimate colege, Stimaţi colegi, Vă anunţ că în urma deciziei Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, din următorul an şcolar, elevii cu cerinţe educaţionale speciale vor avea locuri dedicate pentru admiterea în licee şi şcoli profesionale. În toamna anului trecut am transmis o solicitare către Ministerul Educaţiei Naţionale pentru creşterea gradului de integrare şi adaptare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale în cadrul învăţământului vocaţional. Acum, la mai mult de jumătate de an, pot să constat că lucrurile încep să se mişte. Cu toate că avem programe dedicate şi instrumente de monitorizare a situaţiei copiilor şi tinerilor cu CES, aceste persoane trebuie încurajate să participe la piaţa muncii în funcţie de capacitatea lor funcţională, astfel încât să nu fie considerate o problemă de asistenţă socială, ci un segment special al forţei de muncă. De aceea consider că este nevoie de facilitarea accesului la educaţie adaptat tinerilor cu dizabilităţi, cu focalizare pe învăţământul vocaţional şi profesional. Astfel, apreciez că se poate asigura angajarea tuturor acelor persoane cu nevoi speciale care pot munci, oferindu-le resurse suficiente pentru o viaţă independentă, demnă, care stimulează participarea socială a tinerilor cu CES. În acest sens, am cerut ministrului educaţiei nu doar să asigure locuri pentru copii cu CES în învăţământul de masă, ci să meargă mai departe către nevoile concrete ale acestora. De aceea, am propus ministerului să... (Probleme tehnice.) Alo!
		Domnul Marilen-Gabriel Pirtea: Da, vă auzim, doamnă deputat, vă rugăm.
		Doamna Tamara-Dorina Ciofu (prin audioconferinţă): Da. În acelaşi timp, consider că trebuie asigurată profesionalizarea facilitatorilor şcolari, astfel încât aceştia să aibă un statut profesional şi să beneficieze de o pregătire formală completă şi dedicată fiecărei deficienţe, nu toţi la grămadă, fără nicio diferenţiere în funcţie de problemele identificate la fiecare copil. O dată cu aceste modificări este obligatoriu să se adapteze programa şcolară şi instrumentele de lucru specifice fiecărei dizabilităţi pentru elevii cu CES din şcolile speciale şi cele de masă. În vederea realizării tuturor acestor modificări, apreciez ca fiind esenţială introducerea cursurilor gratuite de pregătire pentru stimularea cadrelor didactice care integrează în învăţământul de masă copii cu dizabilităţi încadraţi în grad de handicap. În paralel cu toate aceste măsuri, pentru a creşte gradul de integrare al copiilor cu CES, se impune dezvoltarea de programe antistigmatizare în şcoli, astfel încât elevii cu cerinţe educative speciale şi cei cu dizabilităţi să nu mai fie discriminaţi nici de colegi şi nici de cadrele didactice. Angajarea personalului de sprijin din unităţile de învăţământ vocaţional şi profesional trebuie realizată în funcţie de numărul copiilor cu CES care învaţă în aceste unităţi de învăţământ. De aceea este importantă adaptarea infrastructurii şcolare specifice pentru elevii cu deficienţe în care aceştia sunt şcolarizaţi - căi de acces, cabinete, facilităţi de recuperare. În acelaşi timp şi în aceeaşi măsură este obligatorie integrarea în curriculum, la decizia şcolii, a unor activităţi special destinate sprijinirii progresului elevilor cu nevoi educaţionale speciale, cum ar fi educaţie remedială, programe după ore, educaţie incluzivă. Vă mulţumesc. Deputat al PSD de Botoşani, Tamara Ciofu.
		Domnul Marilen-Gabriel Pirtea: Mulţumim frumos, doamnă deputat.
		Urmează domnul deputat, ministru, Budăi Marius-Constantin. Sunaţi-l! Sau e pe tabletă, am înţeles. Da. Vă rugăm. Vă rugăm, domnule ministru. Alo, mă auziţi? Domnul Budăi? Domnule Budăi, mă auziţi? Noi nu vă auzim. Domnule Budăi, ne auziţi?
		Domnul Marius-Constantin Budăi (prin audioconferinţă): Mă auziţi?
		Domnul Marilen-Gabriel Pirtea: Acum vă auzim. Vă rugăm.
		Domnul Marius-Constantin Budăi (prin audioconferinţă): Bună ziua!
		Domnul Marilen-Gabriel Pirtea: Bună ziua!
		Domnul Marius-Constantin Budăi (prin audioconferinţă): Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. "PSD s-a ţinut de cuvânt şi a dublat din nou alocaţiile după ce PNL le-a blocat!" Stimate colege şi stimaţi colegi, PSD nu abandonează nicio familie şi niciun copil din România! PSD a votat din nou în Parlament pentru dublarea imediată a alocaţiilor pentru toţi copiii din România! Alături de colegii mei am pus capăt austerităţii PNL şi am respins definitiv ordonanţa de urgenţă prin care Guvernul Orban a amânat până la 1 august dublarea alocaţiilor. Copiii României nu au nicio vină! Drepturile lor legale trebuie respectate şi acordate, nu trebuie tranzacţionate ca la piaţă de domnul Orban şi compania! Dublarea alocaţiilor copiilor reprezintă un stimulent pentru economie, nu o povară! Banii în plus vor fi cheltuiţi pe bunuri şi servicii pentru educaţia copiilor, care se vor reîntoarce la stat prin venituri mai consistente din taxe şi impozite. Mai mulţi bani pentru educaţia copiilor, mai puţini bani pentru puşculiţele firmelor de casă ale PNL! PSD a identificat şi a indicat Guvernului sursele financiare pentru dublarea alocaţiilor copiilor de la 1 iulie, pentru care este necesară suma de 7,5 miliarde de lei anual - 13 miliarde de lei sunt în plus pe anul acesta, pe care Guvernul PNL vrea să-i cheltuiască pe bunuri şi servicii, şi 11 miliarde de lei sunt în plus la bugetul de stat faţă de anul trecut! Dacă colegilor liberali le pasă cu adevărat de soarta copiilor şi a familiilor acestora vor opri risipa de bani pe care o fac pentru propriile privilegii şi vor tăia fondurile alocate sponsorilor de partid! PSD va fi întotdeauna pentru creşterea alocărilor financiare pentru familiile şi copiii din România! PSD susţine accesul la educaţie pentru fiecare copil! Ştim că pentru PNL educaţia nu este o prioritate. Ne-a spus-o chiar domnul prim-ministru dezertor Cîţu. Guvernarea liberală reinstaurează în România epoca austerităţii din 2010-2011, când aceeaşi gaşcă de liberali portocalii era la putere şi tăia tot ce putea - salarii, pensii, alocaţii! Abandonarea sutelor de mii de români care au rămas fără loc de muncă şi a IMM-urilor româneşti care nu au supravieţuit pandemiei reprezintă principalele realizări ale PNL în ultimele 7 luni! Şomaj! Austeritate! Tăiere! Aceasta este deviza prin care PNL guvernează România! Creşterea punctului de pensie, majorarea salariilor profesorilor la nivelul din 2022 de la 1 septembrie şi dublarea alocaţiilor de la 1 iulie sunt nu doar măsuri sociale necesare, ci şi măsuri care pot reporni economia prin stimularea consumului! Dragi colegi liberali, O ţară nu se trece prin criză doar cu amenzi! PNL refuză cu obstinaţie să crească nivelul de trai al românilor! De aceea, după ieşirea din starea de alertă, PSD va iniţia o moţiune de cenzură pentru îndepărtarea celui mai catastrofal Guvern din istoria României. Vă mulţumesc. Deputat de Botoşani, Marius-Constantin Budăi. Mulţumesc, domnule preşedinte.
		Domnul Marilen-Gabriel Pirtea: Mulţumim frumos, domnule deputat.
		Urmează doamna deputat Burciu Cristina, PNL.
		Doamna Cristina Burciu (prin audioconferinţă): Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Programe active de sprijin ale Executivului, destinate angajaţilor şi angajatorilor". La 3 luni de la izbucnirea epidemiei coronavirusului în România, este un fapt demonstrat că autorităţile statului au adoptat şi implementat măsuri prompte, eficiente şi corecte. Numeroase vieţi au fost salvate, sănătatea românilor a fost protejată, iar barierele puse de guvernanţi în calea extinderii pandemiei i-au ajutat pe oamenii aflaţi în dificultate. De asemenea, a fost susţinută activ economia naţională, prin sprijinul concludent acordat atât angajatorilor, cât şi salariaţilor trimişi în şomaj tehnic. În acest fel, România a fost mai puţin afectată de criza sanitară, în raport cu multe alte ţări din Europa şi din lume. Majoritatea covârşitoare a românilor au susţinut şi susţin aceste măsuri, iar prin solidaritatea masivă a cetăţenilor am reuşit până acum să depăşim şocul iniţial al impactului pandemiei. Pericolul însă nu a trecut, iar acum trebuie să luptăm împreună pentru stoparea flagelului şi pentru reîntoarcerea treptată la o viaţă normală. De la 1 iunie au intrat în vigoare, odată cu noua fază a măsurilor de relaxare, ultimele programe active de sprijin ale Executivului, destinate angajaţilor şi angajatorilor în contextul stării de alertă. S-au lansat iniţiative pragmatice, scopul fiind salvarea locurilor de muncă existente în prezent, precum şi de susţinere a sectorului privat, în aşa fel încât economia să repornească şi să genereze crearea de noi oportunităţi de angajare. Totodată, din această lună, Guvernul a prelungit instituirea măsurilor de sprijin pentru românii aflaţi în dificultate, mai exact pentru angajaţii şi angajatorii din sectoarele care, fiind încă sub restricţiile impuse de evoluţia pandemiei, nu îşi pot relua deocamdată activitatea. Astfel, de la 1 iunie, statul va plăti o parte a salariilor angajaţilor întorşi la muncă după perioada de şomaj tehnic, respectiv 41,5% din salariul de bază, pentru o perioadă de trei luni, dar nu mai mult de 41,5% din câştigul salarial mediu brut. O altă hotărâre este achitarea de către Guvern a jumătate din salariu, în cuantum de 2.500 de lei lunar, pentru o perioadă de un an, pentru angajatorii care încadrează cu normă întreagă persoane de peste 50 de ani şi tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 29 de ani. Măsura plăţii a jumătate din salariu, pe o perioadă de un an, se va aplica şi la angajarea cetăţenilor români cărora le-au încetat raporturile de muncă cu angajatorii străini. În perioada următoare vor fi iniţiate şi alte decizii de ajutorare a populaţiei şi firmelor, astfel încât România să îşi însănătoşească economia şi să o reconstruiască pe baze solide. Accentul va fi pus pe investiţii, dezvoltare, inovare şi modernizare. Îmi exprim încrederea că se va materializa în cel mai scurt timp posibil şi vestea bună primită din partea Uniunii Europene, care a anunţat finanţarea acestor noi măsuri pentru ieşirea din criza provocată de pandemie cu suma de 33 de miliarde de euro. Vă mulţumesc. Deputat al PNL de Cluj, Cristina Burciu.
		Domnul Marilen-Gabriel Pirtea: Mulţumim frumos, doamnă deputat.
		Domnul deputat Duruş Vlad-Emanuel s-a retras. Urmează doamna deputat Cosma Lavinia-Corina, USR.
		Doamna Lavinia-Corina Cosma (prin audioconferinţă): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. "Avem nevoie de un spital nou la Târgu Mureş!". Brandul nostru, ca oraş, este reprezentat de activitatea medicală. Lumea spune despre oraşul nostru "mă duc la doctor la Târgu Mureş". Avem cadre medicale care fac performanţă, în ciuda condiţiilor în care îşi desfăşoară activitatea. Noi, pacienţii, avem nevoie de specialişti pe mâna cărora să ne simţim în siguranţă, dar în acelaşi timp avem nevoie şi de un salon cu un număr mai mic de paturi, de toaletă, de hrană suficientă şi de calitate, de consiliere psihologică, de materiale sanitare şi dispozitive medicale de calitate şi care să se regăsească în fiecare unitate medicală. Am spus încă de la începutul mandatului de deputat că prioritatea noastră, a comunităţii, trebuie să fie construirea unui spital. Raportul de acreditare cu privire la clasificarea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş confirmă acest lucru. Am susţinut acest lucru atât public, cât şi în cadrul diferitelor întâlniri oficiale. Am insistat, cu fiecare ocazie, să ne aşezăm la masă şi să ajungem la un consens asupra locului şi finanţării - parlamentari, primărie, consiliul judeţean, universitate, spitale, dezbateri publice cu cetăţenii. Construirea unui spital nu ţine de orientarea politică a fiecăruia. Sau, cel puţin, n-ar trebui să ţină. Spitalul este al comunităţii, al nostru, al tuturor, români şi maghiari. Boala nu te întreabă dacă eşti român sau maghiar. Din păcate, din cauza acestui conflict etnic, speculat politic de fiecare dată, în special într-un an electoral, am rămas în urmă în ceea ce priveşte dezvoltarea activităţii medicale. Este foarte bine că s-a dezvoltat Universitatea de Medicină şi Farmacie, însă trebuie să se ţină cont de contextul în care se află spitalele. Studenţii sunt cei care au de suferit, calitatea învăţământului are de suferit. Am văzut în ultima vreme iniţiative private de construire de spitale. Sigur, nu este un lucru rău, însă din poziţia de reprezentanţi ai statului e obligatoriu să ne preocupe construirea unui spital public, la care să avem cu toţii acces. Reacţiile pe care le-am văzut în spaţiul public - de la primar la diverşi politicieni - sunt doar reacţii menite să capitalizeze politic şi nimic altceva. În fapt, nu exprimă dorinţă de a contribui la rezolvarea problemei. Şi, în final, ce avem în Târgu Mureş după perioada critică de COVID-19? Avem cadre medicale bine instruite, însă avem spitale vechi, care nu permit să avem circuite separate pentru pacienţi infectaţi şi pentru pacienţi neinfectaţi. Adresez public reprezentanţilor instituţiilor să îşi exprime disponibilitatea de a sta la aceeaşi masă pentru a găsi soluţii pentru construirea unui spital nou: parlamentari, primărie, consiliu judeţean, universitate, spitale. Interesul public trebuie să fie mai presus de afaceri de grup, de interese politice, de etnie, bani şi putere. Lavinia Cosma, deputat al USR de Mureş.
		Domnul Marilen-Gabriel Pirtea: Mulţumim frumos, doamnă deputat.
		Domnul deputat Niţă Mihai, PRO Europa. S-a retras. Domnul deputat Banias Mircea Marius, PNL. Da, domnule deputat Banias, vă rugăm, aveţi cuvântul. Nu vă auzim. Domnul deputat Banias.
		Domnul Mircea Marius Banias (prin audioconferinţă): Mă auziţi?
		Domnul Marilen-Gabriel Pirtea: Acum vă aud. Vă rog, aveţi cuvântul.
		Domnul Mircea Marius Banias (prin audioconferinţă): Bun. Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimate colege, Stimaţi colegi, În data de 14 iunie sărbătorim Ziua Mondială a Donatorului de Sânge. Această zi nu a fost aleasă în mod întâmplător, este şi aniversarea biologului austriac Karl Landsteiner, omul care în anul 1900 a descoperit cele 4 grupe sanguine şi prin munca sa a salvat milioane de vieţi. Să nu uităm însă că toate acele vieţi nu ar fi putut fi salvate în lipsa persoanelor dispuse să doneze sânge pentru a-şi ajuta semenii. Comparativ cu ţări precum Danemarca, în care 10% din populaţie donează sânge, sau Anglia, în care 9% din populaţie donează sânge, din păcate, în România, doar 2% din populaţie sunt donatori de sânge, iar spitalele se confruntă constant cu deficitul de unităţi şi preparate din sânge. Toate studiile au arătat că donarea de sânge este un proces sigur, fără riscuri pentru donatorii sănătoşi. Chiar mai mult de atât, donarea de sânge are şi beneficii pentru donatori, precum un risc mai scăzut de infarct şi accident vascular cerebral, creşterea imunităţii şi rezistenţă la traumatisme, fiind chiar recomandată persoanelor hipertensive. Şi să nu uităm că pe lângă beneficiile pe care le obţinem din donarea sângelui, cu o singură donare putem salva vieţile altor trei persoane. Anul 2020, un an încercat de pandemia de COVID-19, este unul în care nevoia de donatori nu a scăzut. Chiar am putea spune că este şi mai mare nevoie de ei. Donatorii de bază, respectând indicaţiile stării de urgenţă cauzată de noul coronavirus, au fost reticenţi să doze sânge, cu toate că puteau să facă acest lucru. Totuşi, au avut loc în continuare accidente, operaţii, urgenţe. Nevoile de sânge nu s-au diminuat, dar şansele de supravieţuire ale celor ce necesitau sânge şi preparate din sânge au scăzut, în lipsa donatorilor. Invit, cu această ocazie, toate persoanele apte să doneze, să facă acest lucru cât mai urgent. Eroii anului 2020, personalul medical, au făcut, fără pauză, eforturi supraomeneşti atât în lupta cu pandemia, dar şi în lupta pentru salvarea vieţilor, o luptă purtată zilnic. Este nevoie de sânge, este nevoie de oameni şi donând sânge îi putem ajuta pe ei şi pe semenii noştri. Doresc să închei prin a mulţumi tuturor celor ce deja donează sânge şi doresc să mulţumesc şi viitorilor donatori! Vă mulţumesc. Deputat de Constanţa, Mircea Banias.
		Domnul Marilen-Gabriel Pirtea: OK. Mulţumim frumos domnului deputat. Urmează doamna deputat Burciu Cristina. A vorbit, da, înainte. Popescu Mariana-Venera, de la minorităţi - depune în scris. OK. Am epuizat lista cu deputaţii înscrişi pentru declaraţiile verbale. Pentru declaraţii scrise - Bozianu Nicoleta-Cătălina, PMP; Moise Costin-Sebastian, PMP; Paşcan Emil-Marius, PMP; Huncă Mihaela, PRO Europa; Durbacă Eugen, PRO Europa; Spânu Ion, PRO Europa; Roman Florin-Claudiu, PNL; Bumb Sorin-Ioan, PNL; Oprea Dumitru, PNL; Ghilea Găvrilă, PNL; Stamatian Vasile-Florin, PNL; Huţucă Bogdan-Iulian, PNL; Bica Dănuţ, PNL; Ampleev Andrian, minorităţi; Lupaşcu Costel, PSD; Ilişanu Claudiu-Augustin, PSD; Dinu Cristina-Elena, PSD; Gavrilă Camelia, PSD; Nistor Laurenţiu, PSD; Barna Ilie Dan, USR; Cherecheş Florica, PNL; Rotaru Răzvan-Ilie, PSD; Leoreanu Laurenţiu-Dan, PNL; Holban Georgeta-Carmen, PSD. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, declar închisă şedinţa de astăzi, 10 iunie 2020, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Vă mulţumesc frumos.
		(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
		Domnul Eugen Durbacă: "Pe durata stărilor de urgenţă şi alertă avem nevoie de reguli şi proceduri clare, în legătură cu contractele şi transportul muncitorilor români sezonieri" Domnului ministru de externe, Bogdan Lucian Aurescu, Domnului ministru al transporturilor, Lucian Nicolae Bode, Doamnei Ministru al Muncii, Victoria Violeta Alexandru, Domnului Ministru al Agriculturii, Nechita-Adrian Oros, Este de notorietate faptul că unii români au părăsit teritoriul localităţilor aflate în carantină şi apoi teritoriul ţării aflate sub stare de urgenţă pentru a merge la muncă în străinătate. Ca o consecinţă a acestui fapt avem un deces în Germania şi mai multe cazuri de îmbolnăviri de COVID-19 la fermele din Germania şi probabil numărul cazurilor de îmbolnăviri va creşte. Mai nou, câteva zeci de muncitori români din abatoarele din Olanda şi Germania au fost depistaţi pozitiv cu COVID-19. Ziarul "Libertatea" relatează într-o anchetă jurnalistică faptul că 16.000 de muncitori români sezonieri (conform datelor defalcate pe aeroporturi, plecările arată astfel: de pe Aeroportul Cluj-Napoca - aproape 9.000 de persoane, de pe Aeroportul Sibiu - 2.810 persoane, de pe Aeroportul Iaşi - în jur de 2.000 de persoane, de pe Aeroportul Bucureşti - 1.194 persoane, de pe Aeroportul Timişoara - 902 persoane, de pe Aeroportul Constanţa - 46 persoane) au plecat la lucru de la începutul stării de urgenţă, în ţări din Europa de Vest, zborurile fiind permise prin prevederile Ordonanţei militare nr. 7. La fel de bine se cunoaşte din presă şi din relatările muncitorilor români că unii dintre ei nu beneficiază de condiţii corespunzătoare de cazare şi de muncă şi că nu primesc salariile promise. Pericolul infectării cu COVID-19 nu va dispărea după 15 mai, când România va intra în stare de alertă. După 15 mai, cererea de muncitori sezonieri pentru agricultură va creşte în ţările din vestul Europei, în Anglia şi Spania, ţări puternic afectate de de pandemie, în Grecia şi Cipru, care deschid noul sezon estival. Cer ministrului muncii să permită muncitorilor români sezonieri să semneze contracte cu angajatorii străini, doar după ce aceştia au fost testaţi negativ pentru COVID-19 şi au primit un paşaport în acest sens de la Ministerul Sănătăţii. De asemenea, îi cer doamnei ministru al muncii să consilieze, să verifice şi să monitorizeze toate aceste contracte încheiate pe teritoriul României cu muncitori români care se află sub dispoziţia ordonanţelor militare privind starea de urgenţă sau de alertă. Nu putem lăsa la voia întâmplării respectarea drepturilor muncitorilor români. Cer ministrului muncii să ceară angajatorilor să traducă aceste contracte în limba română, să asigure consultanţă juridică din partea statului la încheierea lor şi să ţină legătura cu ministerele de resort din ţările membre UE pentru verificarea ulterioară a respectării contractelor. De asemenea, îi cer ministrului muncii şi ministrului agriculturii să prezinte muncitorilor români sezonieri şi o alternativă de lucru în fermele româneşti. Şi aici cred că Guvernul ar trebui să ofere un supliment salarial muncitorilor care se angajează în perioada stării de urgenţă sau de alertă în fermele româneşti. Şi agricultura României are nevoie de forţă de muncă. Cer ministrului transportului să stabilească reguli clare în legătură cu transportul acestor muncitori, în aşa fel încât să nu existe pericolul contaminării şi să-şi asume responsabilitatea, în cazul în care îmbolnăvirea lor intervine din cauza nerespectării normelor sanitare în timpul transportului. Cer Ministerului de Externe să verifice condiţiile de cazare şi muncă oferite acestor muncitori şi să sesizeze statul român în legătură cu abuzurile angajatorilor străini. Nu caut vinovaţi pentru toate disfuncţionalităţile de până acum, dar cer reguli şi proceduri clare după 15 mai, în perioada stării de alertă. Drepturile cetăţenilor români, ale muncitorilor români trebuie apărate, atât în interiorul statului roman, dar şi în spaţiul european. Nu este permis să tolerăm formele moderne de sclavie, să punem, în continuare, în pericol sănătatea şi chiar viaţa acestor cetăţeni români şi să îi repatriem apoi în coşciuge. Avem responsabilităţi faţă de toţi cetăţenii noştri, indiferent unde trăiesc.
		Domnul Ion Spânu: "Dispreţul prezidenţial" Încălcarea Constituţiei României face parte, în mod din ce în ce mai evident, din strategia politică a lui Klaus Iohannis. Lipsit de viziune, fără niciun program politic real, Preşedintele României îşi bate joc cât de des poate de legea fundamentală a acestei ţari. De peste cinci ani, Parlamentul şi Curtea Constituţională lucrează la foc continuu. Unii, pentru sesizarea abuzurilor, iar ceilalţi, pentru îndreptarea lor. Firesc, apar o serie de întrebări. De ce face Preşedintele acest lucru? Are un scop final? Cui foloseşte încălcarea Constituţiei României? Dincolo de orice plan machiavelic pe care am putea să ni-l imaginăm, dincolo de orice strategie politică pe care am putea să o luăm în considerare, răspunsul este unul foarte simplu: Klaus Iohannis detestă România în integralitatea ei şi, prin urmare, şi legile care o guvernează. Dispreţul faţă valorile istorice ale acestei ţări a fost consfinţit, în mod oficial, pe data de 4 iunie 2020, moment în care Preşedintele a refuzat să promulge Legea pentru declararea acestei zile drept Ziua Tratatului de la Trianon. Acest tratat a consfinţit la nivel juridic internaţional încheierea păcii Puterilor Aliate şi Asociate cu Ungaria, la finalul Primului Război Mondial. Prin acest tratat internaţional s-a recunoscut ceea ce românii din Transilvania şi Banat au hotărât la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, unirea cu ţara mamă, România. Aşadar, este un document istoric de o importanţă vitală pentru ceea ce avea să însemne crearea României moderne. Din vârful pixului, Klaus Iohannis a şters memoria celor aproximativ 300.000 de militari căzuţi la datorie şi a celor 80.000 de răniţi grav în Primul Război Mondial. De asemenea, printr-o semnătură, cei 700 de mii de civili decedaţi din cauza acestui flagel au fost cu desăvârşire uitaţi. Dispreţul lui Klaus Iohannis faţă de această ţară nu este însă unul consecvent. Ca un politician de duzină, atunci când interesele personale o cer, Preşedintele se transformă în primul patriot al ţării. În plină situaţie de criză, atunci când România era închisă din cauza pandemiei iar populaţia aştepta măsurile salvatoare din partea guvernanţilor, acest Zaharia Trahanache din Dealul Cotroceniului ne-a anunţat că un partid politic a profitat de starea de urgenţă, a fugit cu Ardealul la subraţ şi l-a predat Ungariei. Ca urmare a aberaţiilor emise, patriotul naţional s-a a ales cu o amendă de 5.000 de lei din partea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării şi, mult mai grav, a început să fie privit cu multă antipatie tocmai de prietenii de la Bruxelles pe care îi slujeşte cu atâta abnegaţie. Nu la fel de îngrijorat este preşedintele vizavi de o reală problemă naţională, şi anume unirea României cu Republica Moldova. De la Revoluţia din 1989 şi până în prezent, oamenii politici, fie parlamentari, fie preşedinţi de stat, au conlucrat ca acest proiect să prindă contur, bazându-şi şi justificându-şi acţiunile pe faptul că suntem acelaşi popor, despărţiţi de o simplă graniţă. Toţi, în afară de Klaus Iohannis, care, întrebat de ce nu s-a făcut un referendum pe tema unirii cu Republica Moldova, a declarat: "Atunci când ambele popoare vor hotărî că vor acest lucru, atunci se va întâmpla". Astfel, ca şi în cazul Legii privind Tratatul de la Trianon, prin numai câteva cuvinte, preşedintele a aruncat la gunoi un proiect naţional major. Dispreţul prezidenţial se mai manifestă ori de câte ori guvernul Orban reuşeşte să dea cu bâta-n baltă şi, după cum ştim cu toţii, reuşeşte foarte des. În mod bizar, ameninţările nu se îndreaptă către executiv, ci tot spre popor. Klaus Iohannis şi-a făcut un obicei în a apărea la televizor şi a ne arăta cu degetul ca pe vinovaţii principali ai incompetenţei generale ce domneşte în ambele palate. Poate cea mai relevantă ieşire de acest gen este aceea din preajma Sărbătorilor Pascale, trecută mult prea uşor cu vederea de opinia publică: "Staţi acasă! Altfel, după sărbători, vom avea înmormântări!"
		Domnul Florin-Claudiu Roman: "Populismul PSD este la cote maxime şi în Parlament!" PSD şi sateliţii săi au făcut o pasiune din a scrie moţiuni simple la foc automat. Astfel, pe modelul "Mircea, fă-te că lucrezi!" şi "PSD vrea să arate că are activitate în Parlament", alta decât cea uzuală, şi anume, cea care constă în legi favorabile infractorilor şi măsuri populiste menite să dinamiteze bugetul şi să scadă încrederea investitorilor în ţara noastră, aşa că se mai ocupă şi cu moţiunile, de data aceasta împotriva ministrului muncii, Violeta Alexandru, şi a ministrului lucrărilor publice, Ion Ştefan. Însă aceste moţiuni fără niciun fel de substanţă, construite pe minciuni şi manipulări grosolane, sunt încă o dovadă clară a fricii şi inferiorităţii resimţite de această majoritate toxică, care vede performanţele unor oameni oneşti şi competenţi, precum sunt miniştrii Guvernului Partidului Naţional Liberal, şi se teme de comparaţia pe care o vor face românii între o guvernare liberală făcută pentru ei şi modul dezastruos în care a condus PSD ţara, în ultimii trei ani. Pe scurt, aceste moţiuni sunt doar praf în ochi şi propagandă politică rudimentară, cu care vor să-şi justifice existenţa în Parlament în faţa propriului electorat. PSD şi aliaţii consideră aruncatul cu noroi, pentru că la atât se poate reduce chintesenţa tuturor acestor moţiuni simple pe care le-au depus până acum, un mod eficient prin care pot face uitaţi toţi anii în care au ţinut milioane de români în stradă, iar alte milioane au părăsit ţara, sătui să vadă prăpădul pe care îl lasă PSD şi sateliţii săi în urma lor. Te şi cuprinde un sentiment de uimire în primă instanţă, cum de are un aşa tupeu acest partid care, în loc să îşi reconsidere valorile şi să facă o reformă profundă în propria gospodărie, alege, tocmai el, PSD, să arate cu degetul ce nu merge bine în ţara unde s-au aflat la conducere din anul 2012 încoace. Dar cred că este mult prea târziu să cerem din partea pupililor lui Liviu Dragnea decenţă şi simţul ruşinii. Toţi românii ştiu că aceste două caracteristici nu au făcut, nu fac şi, probabil, nu vor face niciodată parte din practica politică a PSD-ului. Românii ne vor judeca, pe toţi, oricum, dragi PSD-işti. Puteţi scrie câte moţiuni doriţi, puteţi să le depuneţi pentru fiecare ministru în parte deodată, să nu mai lăsaţi suspansul în aer; oricum bănuiesc că le aveţi deja scrise, programate pe calendar. Numai românii ne vor măsura şi vor decide la urnă cine i-a servit mai bine acestei ţări. Nu puteţi face voi propagandă, cât putem noi munci pentru România!
		Domnul Sorin-Ioan Bumb: "În timp ce PSD se ocupă doar cu specula politicianistă, Guvernul PNL este preocupat de relansarea economică şi de siguranţa românilor" Acţiunile PSD din ultima vreme denotă clar dezinteresul acestei găşti faţă de soarta românilor şi preocuparea lor doar pentru trocuri politicianiste murdare. Deşi urlă de la toate microfoanele, clamând binele românilor, PSD este interesat doar să câştige capital electoral, în detrimentul oricărei idei de siguranţă financiară şi sanitară. Modul în care activitatea parlamentului a fost monopolizată de moţiuni simple, făcute pe genunchi, fără nicio noimă, doar pentru a face gălăgie, arată clar că PSD este preocupat de speculă politicianistă. În loc să înţeleagă că în această perioadă critică este nevoie de construcţie, de o atitudine pozitivă şi activă, PSD încearcă să pună foc ţării, generând un război instituţional fără noimă. Guvernul PNL a luat măsuri deosebit de importante pentru relansarea economică a României şi pentru siguranţa financiară şi sanitară a românilor. Programul IMM Invest s-a dovedit de un real ajutor pentru firmele mici şi mijlocii, până acum fiind deja aprobate circa 5.000 de credite, iar numărul lor va creşte în continuare, pe măsură ce băncile analizează dosarele pe care le primesc. S-au luat deja măsuri pentru a ne asigura că programul poate fi accesat de cât mai mulţi beneficiari. Astfel, dacă o bancă procesează foarte greu aplicaţiile sau refuză să acorde credite anumitor companii, acestea au dreptul să opteze pentru altă bancă. Pentru aprobarea creditului este necesară doar semnarea unui contract şi prezentarea unui plan de investiţii sau a unor date economice de către IMM-ul care solicită înregistrarea. Alte surse de finanţare, în valoare de circa 2 miliarde de euro, au fost identificate de Guvern pentru a genera programe de susţinere a IMM-urilor în proiecte de investiţii. Pe lângă aceste 2 miliarde de euro, alte aproximativ 300 de milioane de euro sunt disponibile drept capital de lucru pentru repornirea companiilor care au fost afectate în perioada respectivă, inclusiv HoReCa, şi care nu pot accesa programul IMM Invest. Guvernul lucrează în acest moment la programe ample de ocupare a forţei de muncă. Estimarea este că aproape 800.000 de români sunt în căutarea unui loc de muncă. Vom utiliza atât programe europene, cât şi finanţare de la bugetul naţional pentru a susţine plata salariilor pentru cei care reangajează angajaţii care au fost în şomaj tehnic sau şomeri. Din păcate, PSD nu înţelege nimic din mizele actuale ale realităţii economice şi sociale din România şi de la nivel european. La fel cum, la mai toate tururile de alegeri din trecut, PSD şi-a bătut joc de diaspora, negându-i dreptul la vot prin organizarea în bătaie de joc a alegerilor, prin cozile kilometrice şi prin umilinţa arătată unor cetăţeni respectabili care au ridicat România prin munca lor, PSD îi batjocoreşte din nou pe aceşti oameni, încercând să-i împiedice acum să ajungă la muncă. PSD nu înţelege nimic din libertăţile europene, nu înţelege ce înseamnă dreptul la liberă circulaţie şi libertatea de a munci. Dar nici nu are cum să înţeleagă, pentru că munca este o noţiune cu totul străină de PSD, o noţiune care dă frisoane unei găşti ocupate doar cu jaful şi cu distribuirea de ajutoare sociale care să ţină votanţii într-o stare de dependenţă şi servitute faţă de baronii locali. Ţinta PSD nu este să apere interesele românilor. Ţinta PSD este să dezinformeze şi să creeze scandal, pentru a genera neîncredere în instituţiile statului. Pentru a combate măsurile bune luate de guvernul PNL, PSD vrea să irosească şi să zădărnicească eforturile depuse de o ţară întreagă pentru limitarea efectelor acestei boli, eforturi datorită cărora România nu este acum într-un dezastru epidemiologic.
		Domnul Dumitru Oprea: "Primarii trebuie să aibă şcoala ca prioritate" Anul acesta evaluarea naţională şi bacalaureatul se desfăşoară în condiţii atipice, din cauza pandemiei care ne-a schimbat tuturor cursul firesc al vieţii. Dar elevii nu trebuie să simtă această povară. Singura lor preocupare rămâne aceea de a învăţa, pentru a promova cele două examene importante pentru viitorul lor educaţional şi/sau profesional. De aceea, este obligatoriu ca autorităţile centrale şi locale să îşi facă treaba impecabil. Nu mai este vreme pentru jumătăţi de măsură. Responsabilitatea pentru buna desfăşurare a examenelor, inclusiv din punct de vedere al siguranţei medicale, nu este doar a Ministerului Educaţiei, ci şi a primarilor. Aleşii locali au obligaţia să îi protejeze pe copii. Nu au nici o scuză dacă, în perioada următoare, nu reuşesc să ofere şcolilor ce le este necesar astfel încât examenele să se desfăşoare în bune condiţii. Acolo unde primarii sunt buni organizatori, şcolile au asigurate condiţiile pentru protejarea tuturor celor implicaţi, plecând de la personalul calificat pentru triaj epidemiologic, până la măşti de unică folosinţă şi suficient dezinfectant. Dar aceste măsuri sunt suficiente doar pentru a se desfăşura în bune condiţii examenele. Însă, pentru tot ce înseamnă activităţi viitoare, şcolile au nevoie de infrastructură educaţională adecvată, astfel încât elevii, cadrele didactice şi personalul auxiliar să aibă dotări la zi, adaptate tehnologiei actuale şi nevoilor dintr-o societate modernă. Bani sunt, trebuie doar competenţă şi voinţă de a-i accesa. Primăriile au la dispoziţie fonduri europene cu care pot moderniza şcolile din comunităţile lor. Iar pandemia a arătat că antreprenorii şi reprezentanţii societăţii civile sunt deschişi spre colaborare, de la ajutor financiar până la expertiză educaţională şi managerială. Companiile private au tot interesul ca din şcoală să iasă viitori angajaţi cât mai calificaţi, prin urmare, pot fi cooptate în parteneriate cu autorităţile locale. Organizaţiile neguvernamentale dispun de expertiză în obţinerea de fonduri europene şi au specialişti în educaţie care aşteaptă doar să fie chemaţi în proiecte integrate, demne de un primar competent. Copiii noştri sunt viitorul nostru, dar acum noi suntem cei care trebuie să le asigurăm un viitor.
		Domnul Găvrilă Ghilea: "Un deziderat oportun: Consulat onorific al Israelului, la Oradea!" Conform informaţiilor date publicităţii de Ministerul Afacerilor Externe, ţara noastră întreţine, în prezent, relaţii diplomatice bilaterale cu 188 din cele 193 de state membre ale ONU, la care se adaugă Sfântul Scaun, Ordinul Suveran Militar de Malta şi Palestina. România a recunoscut statul Israel şi a stabilit relaţii diplomatice cu acesta la 11 iunie 1948, imediat după crearea sa. În acelaşi an, s-a procedat la deschiderea oficiilor (legaţii), conduse de miniştri plenipotenţiari. Din anul 1969, reprezentarea diplomatică între cele două ţări a fost ridicată la rang de ambasadă. În prezent, România are o ambasadă la Tel Aviv, un consulat general la Haifa şi consulate onorifice la Ierusalim şi Beer Sheva şi zona de sud. Comunitatea israelienilor originari din România este una dintre cele mai numeroase, conform estimărilor mediului asociativ românesc din Israel, numărul celor originari din România ar ajunge la aproximativ 700.000 de persoane (deci aproape 10% din populaţia ţării), inclusiv generaţiile a doua şi a treia, urmaşi ai imigranţilor din valurile largi de emigraţie din România către Israel, majoritatea posesori şi/sau solicitanţi de cetăţenie şi documente de identitate româneşti. Din aceste considerente, întrucât o parte însemnată a acestei comunităţi are origini în Bihor, dar şi în alte judeţe transilvănene, apreciez că înfiinţarea la Oradea a primului Consulat onorific al Israelului din România ar putea fi o iniţiativă oportună, asupra cărei ar merita să se aplece, cât mai curând, instituţiile şi autorităţile abilitate. România are deja 186 de consuli onorifici acreditaţi în străinătate, în timp ce doar 85 de consulate onorifice străine îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul statului român, dar nici unul nu este al statului Israel, relaţiile bilaterale diplomatice cu ţara noastră derulându-se exclusiv prin intermediul ambasadei din Bucureşti. În ce mă priveşte, voi iniţia, sprijini şi susţine cu onoare şi bucurie un asemenea proiect şi mă bucur să îl am alături în acest demers pe neobositul Preşedinte al Comunităţii Evreilor din Oradea, membru în comitetul director al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, domnul inginer Felix Koppelmann, care m-a asigurat de lobby-ul susţinut pe care îl va face la cel mai înalt nivel, de la preşedintele statului Israel, la primul-ministru şi membri ai corpului diplomatic, pentru realizarea acestui deziderat. Orădenii au împărţit cu această comunitate exemplară secole de istorie şi îi datorează în cea mai mare măsură dezvoltarea edilitară, culturală şi economică fără precedent a oraşului, care a marcat primii ani ai secolului XX. Aspectul oraşului nostru s-a transformat enorm în ultimul deceniu, după ce faţadele a zeci de clădiri impunătoare din zona centrală, printre care şi sinagogi, au fost migălos reabilitate, iar continuarea acestui demers va adăuga municipiului noi valenţe urbane, sporindu-i atractivitatea culturală şi turistică. Sunt convins că prin înfiinţarea acestei reprezentanţe diplomatice onorifice, Oradea şi împrejurimile sale vor rămâne sau vor deveni destinaţii de suflet şi pentru turiştii din Israel, în primul rând pentru cei care şi-au petrecut copilăria şi tinereţea pe aceste meleaguri şi care sunt convins că ne vor face onoarea de a reveni în număr tot mai mare în oraşul care le datorează atât de mult.
		Domnul Vasile-Florin Stamatian: "Prevenţia în sănătate este o necesitate!" Sănătatea este definită ca fiind o stare completă de bine, din punct de vedere fizic, psihic şi social, şi nu doar absenţa bolii, potrivit preambulului Constituţiei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, adoptată la New York după cel de-al Doilea Razboi Mondial. După mai mult de şase decenii însă, într-o epocă modernă şi în continuă dezvoltare, starea de sănătate a populaţiei României este caracterizată drept precară - comparativ cu restul ţărilor membre ale Uniunii Europene, în urma analizării datelor colectate din unităţile sanitare publice, a datelor furnizate de studii realizate pe plan naţional şi pe baza unor colaborări internaţionale, dar şi din informaţii colectate din baza de date a Indicatorilor de Sănătate Europeană. Sistemul de sănătate din România performează în continuare la un nivel sub optim în ceea ce priveşte sănătatea populaţiei. Conform profilului de ţară din 2019, realizat de Comisia Europeană, speranţa de viaţă la naştere în România, deşi în creştere (la 75,3 ani), este cu peste cinci ani mai scăzută decât media la nivelul Uniunii Europene. La capitolul factori de risc, aproape jumătate din decesele înregistrate în România pot fi atribuite unor factori de risc comportamentali, care pot fi preveniţi: fumat (1 din 5 adulţi fumează zilnic), obezitate (rata de obezitate în rândul copiilor a crescut cu peste 15 procente în ultimii ani), consum de alcool (dublu faţă de media din UE). În ţara noastră, mortalitatea evitabilă prin prevenţie este printre cele mai ridicate din UE, cu 310 decese la suta de mii de locuitori, aproape dublu faţă de media Uniunii. Este evident că planul prevăzut în acest domeniu între 2016-2020 nu a avut efectele scontate. Romania a cheltuit pentru prevenţie 18 euro de persoană în anul 2018, adică 1,7% din totalul cheltuielilor, faţă de aproape dublu, cât este alocat la nivelul UE. În acelaşi Raport al Comisiei Europene se concluzionează că în majoritatea programelor naţionale de politică în domeniul sănătăţii (de exemplu cel referitor la cancer sau sănătatea mamei şi copilului), locul acordat componentei referitoare la prevenţie este redus, iar accentul se pune pe îngrijirea curativă, respectiv tratare, în loc de prevenire. În acelaşi raport se mai arată că deşi bolile cronice non-transmisibile generează până la 80% din costuri în sistemele de sănătate, doar 3% a fost destinat prevenţiei la acest capitol în 2017, şi doar 1,7% în anul 2019. Populaţia nu dispune de acces echitabil la resurse destinate promovării sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate. Datele disponibile de-a lungul ultimilor ani arată faptul că situaţia actuală nu a înregistrat nicio evoluţie favorabilă în ceea ce priveşte scăderea frecvenţei comportamentelor cu risc pentru sănătate în rândul populaţiei, principala cauză fiind absenţa unei legislaţii axate pe educarea cetăţenilor (de la vârsta şcolară până la maturitate), dar şi lipsa specialiştilor în sănătate publică. Momentul în care noi, decidenţii, trebuie să tragem semnale de alarmă este periculos de întârziat de discuţii politice inutile şi contraproductive. Realitatea ne arată că în mediul şcolar se înregistrează creşteri ale comportamentelor violente, iar vârsta la care fetele rămân însărcinate este tot mai scăzută. Date oficiale ne mai relevă faptul că la 15 ani, 33% dintre băieţi şi 11% dintre fete raportează că au avut relaţii sexuale, că peste 21% dintre băieţi şi 43,2% dintre fete nu au folosit nicio metodă de contracepţie la ultimul act sexual. Nu ne mai putem permite să abordăm probleme ca educaţia pe teme de sexualitate, de fapt educarea pentru sănătate a copiilor la capitolul "şi altele", în dezbateri aruncate intenţionat în alte subiecte ample, dar la fel de sensibile ca protecţia copilului în România, doar ca să treacă la vot politic. Educaţia pentru sănătate a copiilor trebuie făcută cu consultarea specialiştilor şi psihologilor, trebuie avute în vedere argumente obiective, legate de starea de înţelegere a copiilor şi dezvoltarea lor psihică şi fizică. Pe măsură ce societatea evoluează, devine imperios necesară menţinerea şi îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, în sensul adoptării unor comportamente fără riscuri pentru sănătate, dar şi responsabilizarea autorităţilor statului, în sensul elaborării în cel mai scurt timp a unor politici publice favorabile sănătăţii şi implementării unor programe clare de prevenţie, al căror scop principal îl constituie reducerea presiunilor asupra sistemului de sănătate şi îmbunătăţirea economiei statului, în ansamblul său. Investiţiile în domeniul sănătăţii, în special în categoria destinată programelor de prevenţie, trebuie să fie o constantă pe termen lung, nu doar iniţiative sporadice, şi sunt necesare periodic evaluări, pentru a verifica impactul politicilor şi serviciilor asupra inechităţilor din domeniul sănătăţii.
		Domnul Bogdan-Iulian Huţucă: "Standard&Poor’s menţine ratingul de ţară al României" În ciuda faptului că se confruntă cu o criză sanitară fără precedent în ultimul secol şi vine după o guvernare de trei ani a PSD, Partidul Naţional Liberal a reuşit să menţină ţara pe linia de plutire. Însă, raportul Standard&Poor’s confirmă ceea ce au afirmat şi rapoartele anterioare efectuate de companii precum Moody’s şi Fitch, şi anume că România a fost gestionată cum nu se poate mai prost de guvernarea PSD, care, prin măsurile fiscal-bugetare populiste şi iresponsabile, a făcut din ea o ţară din ce în ce mai puţin atractivă pentru investiţii. Este confirmat caracterul populist al Legii pensiilor, prin care, pentru a mai câştiga câteva voturi, PSD este dispus să arunce bugetul ţării în aer. Aceasta a fost "filosofia" din spatele "(ne)gândirii" economice a PSD, adică adunarea a cât mai multor "facturi", cheltuieli populiste, iar investiţii - puţine spre deloc! Este constatarea şi a raportului Standard&Poor’s, care spune că "În condiţiile în care cheltuielile cu salariile şi pensiile se ridică acum la aproximativ 90% din veniturile fiscale, structura bugetară a României este rigidă". Şi Moody’s foloseşte Legea pensiilor ca motiv principal pentru schimbarea perspectivei la negativ, afirmând că "cei doi factori cheie pentru schimbarea perspectivei în negativ sunt: o deteriorare structurală a finanţelor publice, agravată de o creştere a datoriilor pe termen lung, care este în legătură cu reforma pensiilor din 2019". În consecinţă, în ciuda tuturor eforturilor făcute din noiembrie încoace, România decontează şi va mai deconta iresponsabilitatea şi aroganţa cu care a guvernat PSD. Toate agenţiile importante care au analizat solvabilitatea României au făcut o distincţie clară între gestionarea proastă şi ticăloasă a finanţelor de către PSD şi responsabilitatea şi încrederea pe care le inspiră Guvernul condus de PNL. Mai mult, Partidul Naţional Liberal îşi doreşte şi o schimbare de paradigmă în care să avem o economie performantă şi sănătoasă, susţinută de investiţii care să ofere posibilitatea achitării şi altor cheltuieli şi care să determine o creştere economică sustenabilă pe termen mediu şi lung. În acest sens, ministrul finanţelor publice, Florin Cîţu, a anunţat că în luna mai a acestui an, cheltuielile aferente investiţiilor s-au ridicat la 13,1 miliarde de lei, cea mai mare cifră din ultimii 10 ani. Agenţiile de rating au trimis un semnal clar, pe care noi, liberalii, îl vom lua în serios şi cu ajutorul căruia vom încerca să corectăm toate greşelile făcute în ultimii trei ani, pentru ca următoarele evaluări ale acestora să considere Romania ca fiind o ţară stabilă şi chiar să-i acorde un indice pozitiv.
		Domnul Dănuţ Bica: "Programul PSD de relansare economică - 28 de iluzii otrăvite pentru românii afectaţi de criză!" Cu toţii am putut constata că, la începutul acestei perioade extrem de dificile, în care efectele crizei sanitare şi economice au fost deosebit de greu de gestionat, liderii PSD şi ai partidelor aliate cu socialiştii au dispărut cu totul din peisajul public. Au demonstrat, astfel, că erau perfect conştienţi de situaţia deplorabilă în care au lăsat ţara la finalul guvernărilor lor succesive, dominate de incompetenţă şi de lipsă de viziune. Sistemul sanitar a fost puternic neglijat în ultimii ani, ajungând la un deficit enorm de personal medical şi nedeţinând niciun fel de stocuri de materiale şi medicamente de urgenţă. Mediul economic a intrat în criză profund slăbit de nenumăratele taxe, impozite şi accize prin care a fost sugrumat de recentele guverne PSD. România a trebuit să înfrunte pandemia de COVID-19 cu un buget de stat secătuit de resurse, cu toate rezervele epuizate, cu datorii de peste 10 miliarde de lei acumulate către agenţii economici şi cu instituţii publice ineficiente şi puternic politizate. După ce Guvernul Orban a reuşit să limiteze în mod lăudabil numărul de îmbolnăviri şi să evite o cădere economică de proporţiile celei înregistrate în alte state din Uniunea Europeană, liderii PSD, ALDE şi PRO România au prins brusc curaj şi au început să lanseze peste noapte programe mincinoase şi măsuri utopice, prin care încearcă să vândă oamenilor iluzii otrăvite. În perioada imediat următoare, cel mai periculos pentru România ar fi ca Parlamentul să cadă în capcana populismului toxic promovat de PSD şi de partidele care gravitează în jurul său. Să nu uităm că la originea situaţiei precare în care ne aflăm şi la baza dezechilibrelor economice pe care le-a acumulat economia noastră se află tocmai acest populism promovat de liderii PSD în ultimii ani, prin care au sacrificat viitorul ţării pentru a accede şi a se menţine la putere. Ce argument mai convingător se poate aduce în acest sens, decât programul intitulat pompos "Repornim România" pe care l-a prezentat recent preşedintele PSD? În acest document sunt înşirate nu 28 de măsuri de relansare economică, ci 28 de minciuni, care de care mai sfruntate. Se promit indemnizaţii, alocaţii, prime şi bonusuri, facilităţi fiscale şi ajutoare de stat fără limită, venituri fără muncă, demonstrându-se astfel încă o dată că liderii PSD şi ai sateliţilor săi fac o politică iresponsabilă, fiind interesaţi exclusiv de atingerea ţintelor lor electorale, chiar şi cu riscul de a compromite cu totul stabilitatea ţării. Criza sanitară şi economică a produs şi produce încă durere în rândul românilor. Multe persoane se confruntă în prezent cu mari dificultăţi, fie în calitate de angajaţi care şi-au pierdut locurile de muncă, fie de antreprenori ale căror afaceri au mari probleme. Toxicitatea măsurilor cuprinse în programul PSD constă tocmai în faptul că socialiştii profită de durerea oamenilor şi încearcă să le vândă iarăşi iluzii, aşa cum au făcut-o constant în ultimii 30 de ani. Niciunul dintre cei care s-au lăudat cu acel program mincinos nu a ştiut să explice de unde vor putea fi luaţi banii necesari pentru a susţine măsurile respective. În acelaşi timp, semnatarii programului PSD mint prin omisiune, uitând să spună că pentru fiecare efect negativ apărut în timpul acestei crize, Guvernul Orban a adoptat deja măsuri eficiente de protecţie a oamenilor şi de sprijin a mediului economic. Cabinetul Orban a acţionat ireproşabil pe parcursul acestei crize, implementând soluţiile cele mai bune pentru toate problemele create în domeniul sanitar, în economie şi în societate. Performanţa guvernării liberale a fost confirmată recent de Eurostat, care a anunţat că România a avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în primul trimestru al anului în curs, 2,7%. De asemenea, deciziile adoptate de Guvernul liberal sunt apreciate de majoritatea cetăţenilor. În acest context, sunt ferm convins că românii nu mai acceptă să fie înşelaţi şi percep programul lansat recent de PSD la adevărata sa valoare, ca o înşiruire de măsuri populiste şi iresponsabile, prin care socialiştii se descalifică pe termen lung şi demonstrează că nu mai trebuie să ajungă la conducerea ţării mult timp de acum înainte.
		Domnul Andrian Ampleev: Intervenţie consacrată Zilei Naţionale a Federaţiei Ruse. Pe 12 iunie 2020, cetăţenii Rusiei şi diaspora rusă de pretutindeni sărbătoresc Ziua Naţională a Federaţiei Ruse. Însemnătatea acestei date, decretată sărbătoare naţională în 1994 de către primul preşedinte al Federaţiei Ruse, Boris Elţîn, este legată de adoptarea Declaraţiei de suveranitate a Rusiei din 12 iunie 1990 de către Congresul deputaţilor poporului, organ legislativ al RSFSR din acea vreme. În această zi de sărbătoare, doresc să subliniez importanţa stabilirii unor contacte bilaterale solide la nivel interparlamentar, cultural şi economic între România şi Federaţia Rusă, precum şi a reconsolidării încrederii reciproce, premisă esenţială pentru a putea reveni la substanţă şi normalitate în actualul context al relaţiilor româno-ruse. Nu putem spera la o Românie cu adevărat europeană în absenţa unor parteneriate constructive cu ţările vecine, multilateral dezvoltate. Un prim pas semnificativ în această direcţie a fost făcut în decembrie 2019, când, la invitaţia transmisă în calitate de preşedinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Federaţia Rusă din Camera Deputaţilor, a avut loc vizita în România a unei delegaţii a Grupului parlamentar omolog din Duma de Stat a Federaţiei Ruse. Ambele foruri legislative şi-au arătat atunci disponibilitatea reluării dialogului bilateral, bazat pe onestitate şi deschidere, ca o modalitate concretă de promovare a intereselor comune şi aprofundare, prin diplomaţia parlamentară, a legăturilor dintre cele două ţări. Esenţială rămâne, în continuare, respectarea principiilor şi normelor fundamentale ale dreptului internaţional pentru susţinere a unor proiecte strategice, de consens şi interes reciproc, dar şi fructificarea canalelor instituţionalizate de dialog, punând accent pe construirea unor viziuni similare şi pozitive şi evitarea de abordări unilaterale sau conjuncturale. Ne păstrăm nădejdea că, în acest moment de mare dificultate pentru întreaga omenire, vom reuşi să ne concentrăm pe efortul comun de a ne ridica şi a ne relua activitatea, fiecare în sfera sa de acţiune, cu şi mai multă determinare, spre binele tuturor. Sperăm, totodată că, odată cu depăşirea măsurilor restrictive impuse de pandemie, vom putea da curs invitaţiei domnului deputat Dmitri Islamov, preşedintele Grupului de prietenie cu România din Duma de Stat a Federaţiei Ruse, de a continua, în cadrul unei vizite de răspuns la Moscova, discuţiile începute la Bucureşti. Întreaga mea recunoştinţă se îndreaptă în această zi de mare însemnătate pentru poporul şi diaspora ruse către toţi cei care au contribuit, prin exemplul personal şi proiecte susţinute, la menţinerea vie a culturii şi civilizaţiei ruse, în orice colţ al lumii s-ar afla. Noi, ruşii lipoveni din România, ne-am asumat cu demnitate şi responsabilitate rolul de a reprezenta cu cinste ambele culturi, ambele de o valoare universală incontestabilă. O vom face şi în continuare, astfel încât aceste punţi de legătură să devină mai trainice şi durabile.
		Doamna Cristina-Elena Dinu: "PSD respinge legile iniţiate de PNL, în folosul uşurării detenţiei clientelei politice" PSD respinge în Parlament toate proiectele de lege care prevăd uşurarea condiţiilor de detenţie, majoritatea iniţiate de PNL. Unul dintre acestea prevedea închisoarea alternativă pentru cei care au dat "tunuri" financiare în perioada stării de urgenţă. Se urmărea exact oferirea unor condiţii de detenţie foarte avantajoase, chiar la domiciliu, pentru clientela liberală, fapt cu care PSD nu putea fi de acord. De asemenea, am mai respins prin vot un alt proiect iniţiat exclusiv de membrii PNL, printre care şi Alina Gorghiu, "celebră" după afirmaţia conform căreia Constituţia nu trebuie respectată, care prevedea ca în weekend executarea pedepselor să se facă "în centre specializate", cu un confort superior celor din penitenciare. Această propunere legislativă stipula că "măsura de executare a pedepsei privative de libertate în regim mixt, de echivalent de zile în folosul comunităţii, şi de zile de executare sâmbăta şi duminica într-un centru special înfiinţat". Proiectul revenea tocmai la reglementarea care fusese respinsă în legea precedentă, cu privire la posibilitatea ca pedeapsa cu închisoarea să poată fi ispăşită acasă. Vom penaliza în Legislativ toate intenţiile liberalilor de a face jocurile celor care îi susţin financiar şi de a le uşura perioadele de detenţie, deoarece "nimeni nu este mai presus de lege", aşa cum prevede legea fundamentală.
		Doamna Florica Cherecheş: "Evaluarea Naţională pe timp de pandemie" Luni, 15 iunie, elevii clasei a VIII-a vor da piept cu primul examen important din cariera lor academică. Anul acesta, ştiu că emoţiile vor fi mai mari, atât pentru elevi, cât şi pentru părinţi şi profesori, pentru că pregătirea normală pentru examene a fost întreruptă brusc de pandemia globală, care a adus multe provocări şi a ridicat zeci de întrebări privind modul în care poate să continue şcoala. Nu a fost uşor ca, din prima fază, având în faţă un mare necunoscut, o situaţie nemaiîntâlnită la nivel global de peste 100 de ani, Ministerul Educaţiei şi Cercetării să poată anunţa cu precizie data şi forma în care se vor desfăşura Evaluarea Naţională şi Bacalaureatul. Toate deciziile Ministerului Educaţiei şi Cercetării din această perioadă s-au luat în primul rând cu gândul la sănătatea elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice. Acesta este şi motivul pentru care, părinţilor copiilor minori li s-a oferit posibilitatea să stea acasă cu aceştia, până la sfârşitul anului şcolar, cu 75% din salariu. Am cerut elevilor şi părinţilor să aibă înţelegere şi răbdare, deoarece toate soluţiile erau date în funcţie de evoluţia pandemiei la noi în ţară, pentru ca elevii să continue actul educaţional. "Şcoala de acasă", în sistem online, a devenit o realitate pentru cea mai mare parte a elevilor din România, iar profesorii au făcut eforturi deosebite pentru a face faţă acestei provocări. Pentru a-i ajuta pe cei 250.000 de copii care nu aveau dispozitive pentru a se conecta la cursurile online, conform cifrelor transmise de Inspectoratele Şcolare Judeţene, Guvernul PNL a achiziţionat tot atâtea tablete cu acces la Internet. Cu toate că unele voci cereau renunţarea, atât la Evaluarea Naţională, cât şi la Bacalaureat, propunând soluţii fanteziste cum ar fi echivalarea mediilor din anii şcolari, Guvernul PNL a găsit soluţii realiste pentru a putea avea o evaluare corectă a abilităţilor elevilor din ţara noastră, totul în condiţii de maximă siguranţă, atât pentru elevi, cât şi pentru profesori. Dragi elevi de clasa a VIII-a, vă felicit pentru modul în care aţi continuat să vă pregătiţi în aceste condiţii dificile! Curajul vostru şi dorinţa de a vă prezenta la acest examen sunt exemplu pentru o întreagă societate care revine la normalitate. Îi felicit şi pe profesorii care au rămas alături de elevii lor, chiar dacă munca didactică online a reprezentat ceva nou şi pentru ei! Măsurile luate de Guvernul PNL au fost poate dure, chiar drastice, dar, datorită acestora şi modului în care românii le-au respectat, putem spune, că luni, 15 iunie, examenul de Evaluare Naţională va avea loc. În condiţii speciale, e drept, dar important este că elevii vor putea susţine acest examen. Tuturor le doresc să aibă încredere în ei, să nu le fie teamă să ajungă acolo unde-şi doresc, fie la liceu, fie la o şcoală profesională pentru a învăţa o meserie! Mult succes, dragi elevi!
		Doamna Mihaela Huncă: "Este necesară reluarea activităţilor sportive cu participarea întregii comunităţi pe plan local, începând cu data de 15 iunie, în baza unui plan de măsuri care să asigure sănătatea tuturor participanţilor la actul sportiv!" Sportul din întreaga lume are de suferit în perioada pandemiei de coronavirus, însă multe ţări fac paşi importanţi pentru reluarea competiţiilor. La fel trebuie să facă şi România, mai ales după această perioadă îndelungată, în care sportul a încetat să existe din cauza Covid-19. Prin urmare, noua Comisie specială a Camerei Deputaţilor pentru elaborarea, modificarea şi completarea propunerilor legislative în materia sportului organizat în România a elaborat un plan de măsuri care au ca scop începerea activităţilor sportive, cu participarea întregii comunităţi pe plan local - practicanţi, sportivi, personal din domeniu, spectatori, personal suport şi alţii. Astfel, competiţiile organizate de structurile sportive se vor desfăşura doar pe plan local în perioada 15 iunie 2020 - 15 iulie 2020, pentru limitarea posibilităţii de îmbolnăvire, cu respectarea de măsuri stricte de siguranţă. Accesul la locaţia unde se desfăşoară competiţiile se va efectua de către spectator, cu mască, indiferent dacă acestea au loc în spaţiu public deschis sau închis, în baza calendarului orar stabilit de către organizator, în funcţie de numărul de activităţi sportive ce se desfăşoară în ziua respectivă. De asemenea, accesul spectatorilor în tribune sau alte spaţii destinate lor va fi permis numai în limita a 30% din capacitatea acestora, cu respectarea distanţării de 2 metri. Planul de măsuri îi cuprinde şi pe sportivi şi pe personalul din domeniu. Este imperios necesar să dezmorţim activitatea sportivă. Odată ce aceste măsuri vor fi aprobate şi respectate în comunităţile locale din România, sportul va putea fi practicat în condiţii de maximă siguranţă. Aşa cum am mai spus, un stat care nu se ocupă de domeniul sportului rămâne un stat bolnav, iar pentru orice ţară, realizările în domeniul sportului reprezintă o carte de vizită.
		Domnul Răzvan-Ilie Rotaru: "Iohannis a demonstrat că nu este preşedintele românilor, ci doar un patriot de carton şi un politruc avid de putere!" Klaus Iohannis, aşa-zisul apărător al Ardealului, şi-a dat arama pe faţă şi a arătat întregii lumi că are doar un patriotism de carton. Gestul pe care l-a făcut preşedintele Iohannis, prin trimiterea la Curtea Constituţională a unei sesizări de neconstituţionalitate asupra Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, este un gest de trădare naţională şi de sfidare a istoriei României! Preşedintele s-a descalificat cu totul şi s-a dezbrăcat cu totul de caracter. Preşedintele Iohannis a invocat în solicitarea către Curtea Constituţională că "nu rezultă cu claritate care este interesul social general vizat" de Legea Zilei Tratatului de la Trianon, adoptată de Parlament, prin care s-au consfinţit graniţele actuale ale României. Patriotul de carton Iohannis, după ce i-a privat pe români de o mare sărbătoare, prin care erau recunoscute, oficial, Unirea Transilvaniei cu România şi actualele graniţe ale ţării, acum a recidivat şi a atacat legea în integralitate, pentru a fi respinsă! Ce ticăloşie a făcut! Mă aşteptam la orice din partea lui Klaus Iohannis, dar asta le-a întrecut pe toate. E dovada clară că avem de-a face cu un preşedinte care nu iubeşte România şi care pune sub semnul întrebării istoria şi integralitatea teritorială a unei naţiuni şi a unei ţări! Ruşine pentru jocurile politice murdare! Ar trebui să-şi strângă rachetele de tenis de la Cotroceni şi să plece acasă pentru acest gest! Nu merită consideraţia niciunui român! Tratatul de la Trianon reprezintă instrumentul juridic prin care a fost recunoscută internaţional frontiera dintre Ungaria şi România, a fost recunoscut actul de la 1 Decembrie 1918, care a marcat Unirea Transilvaniei cu România şi a dobândit recunoaştere internaţională, fiind consfinţită recunoaşterea drepturilor politice şi civile ale românilor care constituiau o populaţie majoritară în Transilvania. Este un act josnic, incalificabil, ca preşedintele ţării să pună piedici unei legi de sărbătorire a zilei în care s-a recunoscut oficial Unirea Transilvaniei şi a părţii răsăritene a Banatului cu România! Din interese meschine, strict politicianiste, doar pentru că legea a fost iniţiată de PSD, Iohannis, a ales să continue gherila politică în dauna interesului naţional suprem. Din cauza obsesiilor sale antiPSD, Iohannis este dispus să sacrifice orice, chiar reperele istorice esenţiale ale românilor. După logica josnică din sesizarea lui Iohannis, ar trebui ca şi Legile privind stabilirea zilei Unirii Principatelor Române, a Zilei privind drapelul naţional şi a Zilei imnul naţional să fie declarate neconstituţionale. De parcă românii n-ar mai avea dreptul să îşi onoreze cu mândrie simbolurile naţionale sau momentele cele mai importante din istorie, Iohannis a demonstrat că nu este preşedintele românilor. A întinat istoria poporului român şi încearcă să falsifice evenimentele prin care România şi-a recăpătat şi a fost recunoscută internaţional integralitatea teritorială, în urma semnării Tratatului de la Trianon.
		Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu: "Prelungirea stării de alertă, după 15 iunie, ne arată cine sunt oportuniştii şi cinicii din politica românească!" Având în vedere că numărul de noi îmbolnăviri nu a scăzut şi nu a crescut semnificativ, vom continua cu câteva noi măsuri de relaxare după 15 iunie, dar trebuie să fim precauţi, altfel, se impune prelungirea stării de alertă. Va fi mai simplu, vom avea mai puţine restricţii impuse, dar nu se poate continua fără acest instrument. Intenţia Guvernului PNL este aceea de a păstra o atitudine prudentă şi responsabilă, pentru că vedem evoluţii şi situaţii care variază de la o zi la alta. Este foarte important să nu irosim tot efortul de până acum. Numai că PSD şi ALDE continuă să fie iresponsabili şi să pună în pericol sănătatea românilor. De la începutul pandemiei, au pus sub semnul întrebării necesitatea stării de urgenţă, în ciuda recomandărilor specialiştilor. Astăzi, vin din nou şi se opun prelungirii stării de alertă. Profită de emoţia colectivă, explicând că neimpunerea restricţiilor ar ajuta românii. Este inacceptabil şi revoltător să îi vedem dând lecţii pe cei care au lăsat spitalele fără resurse. Nu ne jucăm cu sănătatea şi siguranţa românilor. În tot acest timp, în care PSD critică, Guvernul a luat măsuri bune şi necesare pentru protecţia românilor şi pentru refacerea economiei, de la măsura şomajului tehnic până la sprijinul sub forma unui cost parţial al salariului. În plus, în toată această perioadă, creditul pentru investiţii, creditul pentru capital de lucru prin IMM Invest, amânarea plăţii ratelor bancare sau amânarea de la plata imediată a utilităţilor şi chiriilor în perioada stării de urgentă au ajutat românii. Totodată, măsurile de restricţie au fost necesare şi au dus la o răspândire foarte limitată a epidemiei. Dovadă este şi un studiu European, care arată că peste trei milioane de europeni ar fi murit dacă nu ar fi fost luată măsura izolării la domiciliu, ca primă restricţie la începutul pandemiei de coronavirus. Faptul că am impus din timp aceste măsuri ne-a permis să controlăm epidemia. Starea de alertă vine cu măsuri suplimentare de relaxare, dar şi cu menţinerea unor măsuri de protecţie. Nu avem voie să irosim efortul de până acum pentru ţinerea sub control a epidemiei. Reluarea activităţii economice depinde, în mod esenţial, tocmai de menţinerea unei rate scăzute de răspândire a virusului, iar lipsa stării de alertă înseamnă lipsa măsurilor minime de siguranţă sanitară pentru populaţie. Guvernul PNL a spus din primul moment că măsurile de relaxare trebuie adoptate etapizat, măsurând impactul generat la intervale de 2 săptămâni. Aceasta înseamnă că, de la început, am evaluat posibilitatea prelungirii stării de alertă. Dacă această criză sanitară ar fi fost gestionată aşa cum propun acum PSD şi acoliţii săi, România s-ar fi confruntat cu un dezastru umanitar. Existenţa noului coronavirus nu poate fi anulată printr-un vot politic în Parlament. Virusul există, se extinde cu o viteză incredibilă odată ce este scăpat de sub control şi produce victime certe. Ar fi o iresponsabilitate criminală ca virusul să fie obiectul jocurilor politice. Negarea pericolului, pe care o alimentează PSD, este o atitudine care generează comportamente sociale în contradicţie cu realitatea acestor zile. Liderii PSD trebuie să-şi asume responsabilitatea faptelor lor. Starea de alertă care va fi propusă va conţine o listă restrânsă de măsuri restrictive, care ţine cont de faptul că încă există o rată de răspândire în societate. Pericolul nu a trecut, trebuie să fim precauţi! România nu are voie să rateze şansa pe care împreună ne-am construit-o pentru a trece cu bine peste epidemie. Odată cu prelungirea stării de alertă, vor fi permise noi activităţi sociale şi economice pentru care există o evaluare de risc care să permită desfăşurarea acestora. Solicităm tuturor partidelor parlamentare să dea dovadă de responsabilitate, să nu se joace cu viaţa românilor şi să nu irosească munca depusă până acum. Contrar celor susţinute de PSD şi sateliţii săi, reluarea activităţii economice, astfel încât să nu existe riscul unei noi restrângeri a acesteia, depinde tocmai de menţinerea condiţiilor de siguranţă şi respectarea măsurilor de protecţie. Dacă răspândirea virusului va fi scăpată de sub control, tocmai activitatea economică va fi crunt afectată, iar Guvernul va fi pus în dificultate, după ce, în această perioadă, a luat măsuri ferme de susţinere financiară a activităţii economice cu impact semnificativ asupra bugetului de stat.
		Doamna Georgeta-Carmen Holban: "PSD face din nou dreptate, prin dublarea alocaţiilor copiilor" Prin votul final al parlamentarilor din Camera Deputaţilor, PSD a respins Ordonanţa Guvernului PNL care amâna până la 1 august dublarea alocaţiilor copiilor. Este evident că sunt bani pentru copiii noştri, după cum erau şi până acum. În fapt, dublarea alocaţiilor nu reprezintă o povară bugetară, ci un stimul economic naţional, care va duce inevitabil la dinamizarea consumului, un factor cheie pentru repornirea economiei în această perioadă de criză. În urma votului din Camera Deputaţilor, Guvernul Orban va fi nevoit să risipească mai puţini bani pe contractele clientelei politice şi astfel va avea sumele necesare pentru cei peste 3,6 milioane de copii care primesc alocaţie! PSD a făcut din nou dreptate după nedreptăţile guvernanţilor. Astfel, pentru copiii de la 0 la 2 ani alocaţia va creşte de la 300 la 600 de lei/lună, iar pentru cei între 2 şi 18 ani de la 150 la 300 de lei/lună. De asemenea, alocaţia pentru copiii cu handicap va creşte până la 600 de lei/lună. Poate acum este momentul ca liberalii să înţeleagă că cei mici nu au nicio vină! Este stupefiantă prestaţia din Parlament a celor din PNL, care au şi ei la rândul lor copii, şi care, în guvernarea PSD, şi-au făcut în mod nejustificat imagine pe un amendament ce a vizat tocmai creşterea alocaţiilor. Acum, nu mai vor acest lucru. Copiii românilor însă nu trebuie să suporte şi să fie victimele hachiţelor combinaţiilor electorale ale PNL. Drepturile legale ale copiilor trebuie respectate şi acordate efectiv, aşa cum spune legea, nu tergiversate politic. De aceea, PSD a respins categoric amânarea dublării alocaţiilor de un guvern liberal sfidător, care a refuzat să aloce resursele cuvenite, dar s-a împrumutat cu 80 de miliarde de lei în şapte luni, fără să sprijine în vreun fel economia şi fără niciun beneficiu pentru populaţie. Banii necesari pentru dublarea alocaţiilor există în acest moment şi trebuie să provină printr-o rectificare bugetară, de la Capitolul "bunuri şi servicii". Pentru acest an, Guvernul a prevăzut suma de 51 de miliarde pentru "bunuri şi servicii", faţă de 40 de miliarde de lei în octombrie 2019, când PSD a cedat guvernarea. Altfel spus, guvernarea PNL cu mai puţine ministere, 16, cheltuieşte mult mai mulţi bani pentru achiziţii de bunuri şi servicii decât Guvernul PSD, care avea 24 de ministere. Din diferenţa de 11 miliarde de lei, care figurează în plus în acest an pentru capitolul menţionat, Guvernul poate foarte bine să dubleze alocaţiile copiilor, conform legii votate săptămâna trecută în Parlament. Pentru dublarea alocaţiilor copiilor este necesară o sumă de aproximativ 7,5 miliarde de lei anual, deci le-ar mai rămâne şi pentru achiziţii. Acest calcul simplu arată din nou cinismul guvernanţilor cu privire la cea mai nevinovată categorie a populaţiei României, copiii! Poate pentru că sunt inocenţi şi nu au drept de vot, ei au fost pedepsiţi de guvern şi lipsiţi de banii pe care i-ar fi putut avea încă de la începutul anului prin dublarea alocaţiilor, atât de necesari acum în această criză economică cauzată de pandemia cu COVID-19.
		Domnul Laurenţiu Nistor: "Guvernul Orban a luat banii persoanelor cu dizabilităţi" Incredibil, dar din păcate, adevărat, Guvernul Orban a reuşit performanţa să anuleze facilităţile fiscale ale persoanelor cu dizabilităţi în perioada stării de urgenţă. Astfel, Guvernul PNL a emis, în martie, Ordonanţa de urgenţă nr. 30/2020 care prevedea că indemnizaţia de şomaj tehnic se plăteşte prin derogare de la Codul fiscal. Acest lucru a făcut ca şi persoanele cu dizabilităţi să plătească impozit pe venit de 10%, deşi Codul fiscal le scutea. Persoanele cu dizabilităţi au ajuns victime colaterale şi acuză statul că a luat mai multe măsuri care le afectează negativ direct şi indirect, atât în timpul stării de urgenţă, cât şi înainte. Informaţia a fost confirmată de Andreia Moraru, preşedinta Federaţiei Dizabnet, pentru cotidianul Libertatea. I-am mai întrebat o dată pe liberali care sunt motivele pentru care îi urăsc pe români, dar această ultimă ştire m-a lăsat fără cuvinte. Cam cât de cinic să fii, să iei din veniturile persoanelor cu dizabilităţi, şi aşa afectate în această perioadă de lipsa de acces în spitale sau centre de tratament? Potrivit datelor Ministerului Muncii, în România, numărul total de persoane cu dizabilităţi este de 846.354 de persoane şi tot atâtea familii afectate de măsurile acestui "GuvernVID". Oamenii să judece dacă aceşti politicieni ai PNL ştiu ce fac şi ce măsuri să ia, oamenii să decidă dacă aceasta este România normală. Mai mult decât atât, "GuvernulVID" a lăsat fără bani şi serviciile sociale. Astfel, de la 1 iunie, consiliile judeţene nu mai au fondurile necesare pentru salariile personalului din centrele de asistenţă socială. În acest sens, rectificarea bugetară din aprilie nu a alocat suficienţi bani şi pentru serviciile sociale. Dar, ce să ne aşteptăm de la un premier care consideră alocaţiile copiilor "pomeni"? Chiar nu vă este ruşine? Acelaşi "GuvernVID" care a amendat neconstituţional românii pe perioada stării de urgenţă, pentru că ştim cu toţii că la momentul în care Curtea Constituţională a declarat amenzile ca fiind neconstituţionale, în România se amendase deja de trei ori mai mult decât testaseră. Oare acest Guvern ştie să facă vreun lucru bun? Să recapitulăm: au pus persoanele cu dizabilităţi să plătească impozite de la care erau deja scutiţi, nu au alocat bani pentru susţinerea serviciilor sociale, nu vor să deconteze sumele cheltuite de primării pentru lupta împotriva COVID-19 şi au aplicat cele mai mari amenzi neconstituţionale din istoria României şi din Europa, în perioada stării de urgenţă. Nu vă este ruşine să mai ieşiţi în faţa oamenilor? Văd că nu, din moment ce premierul României bea bere la terasă, în timp ce România se prăbuşeşte, şomajul creşte, împrumuturile curg.
		Doamna Camelia Gavrilă: "Educaţie pentru sănătate, educaţie pentru viaţă" În ultima perioadă regăsim pe agenda publică o amplă şi ferventă dezbatere, o multitudine de opinii şi comentarii, abordări polemice cu privire la tema generală a "educaţiei pentru sănătate", un subiect important, mai ales în contextul epidemiologic actual, când este evidentă necesitatea informării corecte a tinerilor în acest domeniu, cât şi urgenţa unor măsuri adecvate de igienă şi responsabilitate privind prevenţia. Pandemia generată de noul coronavirus a adus în atenţia noastră atât rolul şi importanţa unor informaţii medicale de bază, cât şi necesitatea unor atitudini şi comportamente preventive, utile pentru reducerea riscurilor de îmbolnăvire şi nesiguranţă. Tema delicată, dar absolut necesară, a educaţiei sexuale este doar un capitol din domeniul vast al educaţiei pentru sănătate, o secvenţă educaţională care trebuie dezbătută raţional, din perspectiva pedagogică, medicală sau psihologică, atenţi la cifre şi statistici exacte, fără patos politic şi preocupare în sensul obţinerii unui capital de imagine. Gândurile noastre se îndreaptă, în mod firesc, spre siguranţa şi viitorul copiilor, spre evoluţia lor naturală şi senină, păstrând măsura şi abordarea pedagogică specifică fiecărei vârste şi etape de înţelegere, pe drumul elevilor spre maturizare şi cunoaştere. Declaraţia politică de astăzi doreşte să clarifice câteva aspecte controversate, comentate mai mult sau mai puţin avizat în spaţiul public, fiind o pledoarie pentru discuţiile echilibrate, pentru argumente pedagogice, pentru valorificarea conceptului mai larg de educaţie pentru sănătate, prin implicarea specialiştilor competenţi, a tuturor actorilor din societatea civilă, evitând prejudecăţi, compromisuri politice sau prezentarea unor adevăruri parţiale. Istoric Plecând de la un cadru mai general, până în 1990, promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate erau asimilate cu "educaţia sanitară". După 1990, noile abordări în domeniul promovării sănătăţii, stabilite prin Carta de la Ottawa pentru Promovarea Sănătăţii din 1986, au devenit cunoscute în România. Carta stabilea cinci strategii fundamentale pentru succesul promovării sănătăţii şi elaborarea politicilor de sănătate publică, crearea unui mediu favorabil, intensificarea acţiunii comunitare, dezvoltarea deprinderilor individuale şi diversificare, dezvoltarea serviciilor de sănătate. În 1992 a fost creat Centrul Naţional de Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate, cu rol de for metodologic pentru unităţile (laboratoare) judeţene de educaţie pentru sănătate. Personalul centrului era format din specialişti în sănătate publică, medici, sociologi, psihologi, asistente medicale. Începând cu anul 1996, şi mai ales în perioada 1997-2000, Ministerul Sănătăţii a susţinut consecvent dezvoltarea acestui concept, în România, valorificând modele şi bune practici internaţionale. Astăzi, educaţia pentru sănătate, care include şi elemente de educaţie sexuală, se regăseşte parţial în diferite legi, strategii şi norme reglementate de Ministerul Sănătăţii sau Ministerul Educaţiei şi Cercetării, dar este mai absentă ca oricând din viaţa cetăţenilor. Educarea cetăţenilor, ca mijloc de dezvoltare a cunoştinţelor şi schimbare a comportamentului spre un stil nou şi informat de viaţă, favorabil sănătăţii şi măsurilor implicite, ar trebui să fie unul dintre scopurile principale ale oricărui dialog pe această temă sensibilă, şi mai ales a demersurilor educaţionale orientate spre tânăra generaţie. Date, cifre, statistici Indiferent de natura eforturilor şi de amploarea acestora în trecutul recent, realitatea cifrelor este una tristă şi ne plasează de cele mai multe ori spre finalul clasamentului european, astfel încât imaginea sănătăţii românilor, conform profilului de ţară, din 2019, în ceea ce priveşte sănătatea, este următoarea: Cheltuielile pentru sănătate, în România, sunt printre cele mai scăzute din UE pe cap de locuitor, şi anume 1.029 EUR, media în UE fiind de 2.884 EUR; Speranţa de viaţă, în România, este suficient de redusă, în contextul ţărilor din UE; Numărul deceselor cauzate de cancer a crescut, în timp ce bolile cardiovasculare constituie cauza principală a deceselor; Combaterea anumitor boli infecţioase, precum tuberculoza (TBC) şi rujeola, continuă să fie o problemă importantă de sănătate publică în România; Riscul comportamental, care include dieta neadecvată, consumul de tutun, consumul de alcool şi activitatea fizică scăzută ne conduc spre un procent de 62%, mult peste media UE, de 44%; Riscurile alimentare (27%) includ aportul insuficient de fructe şi legume şi consumul excesiv de zahăr şi sare; Consumul de tutun (incluzând fumatul activ şi fumatul pasiv) reprezintă cauza unei proporţii de aproximativ 17% din totalul deceselor, în timp ce 14% dintre decese pot fi atribuite consumului de alcool, valoare de peste două ori mai mare decât datele consemnate la nivelul UE, de 6%. Alte 4% dintre decese sunt legate de nivelurile scăzute de activitate fizică; În 2018, mamele minore reprezentau 10% din totalul naşterilor. Observând aceste cifre, devine evident faptul că promovarea sănătăţii trebuie să fie un demers esenţial, plasat central în politicile ministerului de resort, cu insistenţă pe trei domenii fundamentale: educaţie pentru sănătate, prevenţie şi protejarea sănătăţii. Indiferent despre care domeniu al sănătăţii discutăm, trebuie să avem în vedere repere culturale, sociale, comportamente "moştenite", cutume specifice şi să răspundem la anumite întrebări şi dileme. Este România o societatea tradiţională sau una modernă? Un răspuns general valabil nu există, dar putem să descifrăm anumite direcţii şi tendinţe sociale. Deşi avem o evoluţie semnificativă în sensul dezvoltării infrastructurii, a sistemelor şi a serviciilor sociale, a tehnologiei, a educaţiei, deşi consemnăm dezvoltarea oraşelor şi a zonelor rurale, din cifre rezultă încă un comportament de tip tradiţional în zona problemelor de sănătate. În 2019, Eurostat afirma faptul că 40% dintre români nu au mers deloc la medic în ultimul an, iar principala modalitate de răspuns la simptome de îmbolnăvire este investigarea internetului sau recursul la remedii tradiţionale, inclusiv automedicaţia. Cu privire la educaţia sexuală, încă există reţineri, tabuuri în familie şi chiar în şcoală, o rezervă socială faţă de anumite teme şi dezbateri care sunt interpretate ca fiind vulgare şi nepotrivite. Cu toate acestea, realitatea ne arată că tinerilor le lipsesc reperele, sursele de informare avizate şi contextele formale, organizate, de dobândire a informaţiilor. Astfel, consecinţele sunt dureroase: eleve care devin mame mult prea devreme, renunţând la studii, familii care trăiesc la limita sărăciei, cu un număr mare de copii, privaţi de educaţie şi de un trai decent, mult prea mulţi copii abandonaţi sau preluaţi din medii nefavorabile, copii care se regăsesc în grija asistenţilor maternali sau sunt instituţionalizaţi, cu perspective sumbre de viitor, familii mult prea tinere, care nu reuşesc să depăşească dificultăţile inerente vieţii de cuplu, precum şi multe alte aspecte grave, care afectează societatea noastră. Aceste subiecte de mult ori fac obiectul unor ştiri sau reportaje dramatice, exprimând atitudini, prejudecăţi, tipare de viaţă ce par venite din secole trecute. Care este rolul familiei? Cu regret constat că, în acest context recent şi tensionat, în dezbaterea publică nu a existat un moment zero al discuţiilor, un punct de plecare prin care să fie la aceeaşi masă toţi actorii reprezentativi, inclusiv reprezentanţii familiei. Prin actele normative naţionale şi internaţionale se instituie dreptul fundamental al părinţilor de a-şi instrui copiii, de a decide asupra educaţiei acestora (art. 2 al Protocolului 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 26 alin. (3) din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului). Este necesar acceptul părinţilor referitor la accesarea de către propriii copii a unui program şcolar ce include elemente de educaţie sexuală, informaţii din acest domeniu delicat, pentru că părinţii sunt principalii educatori ai copiilor, iar relaţiile parentale şi mediul familial au o influenţă decisivă asupra copiilor şi a adolescenţilor. Cu toate acestea, trebuie să admitem că sunt cazuri în care reticenţa familiilor sau lipsa de informaţie chiar la nivelul adulţilor, educaţia lor precară conduc la absenţa totală a acestor discuţii şi lămuriri între adult şi copil. De altfel, statisticile afirmă că majoritatea mamelor minore provin din medii vulnerabile, defavorizate social, cu un acces redus la educaţie şi informaţii, în general. Ce trebuie să facă şcoala şi profesorul? Educaţia sexuală nu este o materie de studiu cu informaţii despre sănătate sau o activitate ocazională, organizată de diriginţi şi specialişti. Ar trebui să vorbim despre obiective clare şi strategii complexe, adecvate vârstei, derulate cu acordul familiei până la o anumită vârstă, urmărite în derularea lor cu maximă seriozitate, susţinute prin parteneriate, proiecte educaţionale, dezbateri şi prezentări competente şi riguroase, în spiritul decenţei, al moralităţii, al informării tinerilor despre riscuri şi contexte vulnerabile sau comportamente inadecvate. În acest sens şcoala a jucat întotdeauna un rol decisiv în evoluţia umanităţii, a societăţii în general, cu atât mai mult se impune ca şcoala să fie un mediu coerent şi consecvent de educaţie pentru sănătate şi siguranţă a fiinţei, în secolul nostru complex, contrastant, dificil deseori, cu amestecul derutant de valori şi pseudovalori, de stereotipuri şi prejudecăţi culturale, completate cu libertăţi, necorelate cu norme clare, libertinaj sau tendinţe de frondă şi nonconformism, specifice adolescenţei. Simpla prezentare a unor aspecte biologice, a elementelor ce ţin de anatomia aparatului reproducător, riscuri şi îmbolnăviri nu conduc neapărat la o schimbare de atitudini, deşi informarea este primul pas. Şcoala trebuie să vizeze înţelegerea, conştientizarea riscurilor la care se supune tânărul, intuirea consecinţelor faptelor, împletirea de biologic, medical, trăire afectivă, repere morale, valori spirituale. Ce face politica? Multe probleme, tentative, dezbateri, analize sociologice şi medicale, puţine rezolvări ferme... Lecţiile de prevenţie sau sugestiile de abordare a temelor educaţionale vin acum din partea unor oameni politici care înainte de pandemie erau preocupaţi doar de goana după alegerile anticipate, nu de pregătirea sistemului medical, a societăţii întregi de a face faţă unei epidemii dramatice, devenită apoi o devastatoare pandemie. Educaţia sexuală rămâne un subiect important pe agenda publică, în zona educaţiei, în general, care implică deseori şi un demers politic responsabil şi eficient. Totuşi trebuie să precizăm că votul în Parlament, pe teme de educaţie şi sănătate, cu implicaţii morale şi spirituale, trebuie dat doar în urma consultărilor cu actorii societăţii civile, cu specialişti avizaţi şi grupuri relevante de opinie: părinţi, profesori, specialişti, medici, sociologi, psihologi, reprezentanţi ai instituţiilor din domeniul sănătăţii, al educaţiei, dar şi ai cultelor. Perspective spre o educaţie complexă, dincolo de prejudecăţi şi tabuuri Problema există şi nu poate fi negată: numărul crescut al mamelor minore, numărul alarmant al violurilor, statisticile îngrijorătoare privind bolile cu transmitere sexuală, în special la tinerii sub 20 de ani, avorturi şi divorţuri, sexualitate incipientă, emanciparea tinerilor într-o societate în care ritmul şi mediile informaţionale sunt dinamice şi diverse, toate acestea sunt argumente şi probleme reale ale societăţii noastre. Aşadar, indiferent cât am încerca să învinuim o instituţie sau alta, vina este comună, după cum, în egală măsură, şi soluţia trebuie să vină de la toţi actorii sociali relevanţi. Avem nevoie de un cadru legislativ coerent, de identificarea şi derularea unor programe naţionale de conştientizare, avem nevoie de proiecte-pilot în şcoli, urmate de monitorizarea acestora prin feedback preluat constant, din partea profesorilor, a elevilor, a părinţilor, ca rezultat al discuţiilor şi dezbaterilor cu elevii. Educaţia sexuală nu presupune doar conţinuturi şi informaţii, nu înseamnă doar cunoaştere, ci vizează şi starea emoţională, psihică a adolescentului - teritoriu delicat, unde greşeala nu este permisă. Opinia mea este că avem datoria de a fi atenţi, responsabili, de a susţine implicarea specialiştilor, a psihologilor, a sociologilor, a medicilor, pentru soluţionarea acestei teme complexe şi controversate, care ţine capul de afiş în presă ori de câte ori subiectul este abordat. Consider că se impune o soluţionare în linie cu abordările europene, cu cerinţele societăţii moderne în care trăim, pentru evitarea şi eliminarea dificultăţilor şi incertitudinilor evidente pe care le întâmpină mulţi dintre tineri, dar cu respect pentru drepturile familiei, ale părinţilor şi pentru opiniile filosofice şi religioase ale acestora.
		Domnul Costel Lupaşcu: "Importanţa redeschiderii Spitalului Judeţean Botoşani’’ Săptămâna trecută am transmis Ministerului Sănătăţii o analiză cu ceea ce s-a întâmplat la Botoşani în perioada stării de urgenţă, de aceea vreau să prezint şi în plenul Parlamentului situaţia secţiilor Spitalului Judeţean de Urgenţă Botoşani şi cum a fost transformat acesta în spital COVID în detrimentul altor urgenţe medicale ale pacienţilor. În contextul pandemiei actuale, sediul central al Spitalului Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani a fost transformat în spital COVID, în consecinţă se internează numai pacienţi suspecţi sau infectaţi cu virusul SARS-CoV-2. Menţinerea sediului Spitalului judeţean ca spital COVID este inacceptabilă pentru populaţia judeţului Botoşani, pentru că toate secţiile care îşi desfăşurau activitatea în sediul central, cu excepţia ATI, au activitatea suspendată, iar, anterior declanşării pandemiei, aici, îşi desfăşurau activitatea secţii/compartimente unice în judeţ, precum: Cardiologie, Oncologie, Neurologie cu posibilitate de tromboliză acută în accidentul vascular cerebral ischemic, Gastroenterologie cu Laborator de Endoscopie Digestivă, Hematologie, Neurochirurgie, Oftalmologie, Urologie, Chirurgie Plastica şi Microchirurgie Reconstructivă, precum şi secţii care nu sunt unice pe judeţ, dar care, prin înaltul profesionalism, sunt preferate de majoritatea pacienţilor din judeţ, pacienţi cu diverse şi multiple patologii. După cum bine ştiţi, în judeţul Botoşani, la fel ca în ţară, pacienţii cu patologie neameninţătoare de viaţă au fost temporizaţi, temporizare care aduce un grad mare de înrăutăţire a prognosticului pe termen mediu şi lung, chiar şi non-COVID, dar mai ales pentru cei oncologici. În fiecare zi, pe secţiile amintite, avem pacienţi care au nevoie de operaţii sau alte proceduri medicale, dar pentru că în sediul central al spitalului se tratează doar pacienţi suspecţi sau confirmaţi cu SARS-CoV-2, medicii sunt nevoiţi să îi temporizeze sau să le recomande să se adreseze spitalelor din Iaşi care acceptă să trateze doar urgenţe ameninţătoare de viaţă, iar altele solicită două teste RT-PCR negative pentru virusul SARS-CoV-2 + CT toracic, ceea ce pentru mulţi pacienţi este, practic, imposibil să le efectueze, având drept consecinţă temporizarea actului medical necesar. Consider că menţinerea suspendării activităţii secţiilor din Spitalului Judeţean încalcă dreptul la sănătate pentru cea mai mare parte a populaţiei judeţului Botoşani. Menţinerea sediului Spitalului Judeţean ca spital COVID reprezintă genocid la adresa populaţiei judeţului Botoşani, iar mulţi pacienţi cu patologii curabile sau pacienţi oncologici în stadii curabile vor deceda sau îşi vor agrava sănătatea prin lipsa accesului la un spital non-COVID. Trag un semnal de alarmă şi este imperios necesară reluarea activităţii de tratament pentru pacienţii non-COVID. La nivelul judeţului Botoşani nu s-a respectat Ordinul OMS nr. 555/2020 al ministrului sănătăţii, care prevede că nu se stabilesc ca spitale COVID spitale de importanţă strategică pentru judeţ, iar în judeţul Botoşani acest demers s-a făcut invers. Totodată, la nivelul judeţului Botoşani, există spitale care pot acorda asistenţă medicală pacienţilor cu COVID-19, iar unele dintre ele având şi personal calificat şi nominalizat prin OMS nr. 555/2020 pentru tratamentul pacienţilor cu COVID-19. În urma celor prezentate, am solicitat Ministerului Sănătăţii şi solicit şi din plenul Parlamentului redeschiderea secţiilor Spitalului Judeţean de Urgenţă Botoşani şi transformarea spitalului în spital non-COVID, pentru a putea gestiona şi alte urgenţe medicale ale pacienţilor.
		Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu: "De Ziua Internaţională împotriva Exploatării prin Muncă a Copiilor, 12 iunie, Guvernul PNL să dea dovadă, cel puţin acum, în al 12-lea ceas, de respect faţă de copiii români şi să mărească alocaţiile" În fiecare an, la data de 12 iunie, se celebrează Ziua Internaţională împotriva Exploatării prin Muncă a Copiilor care în contextul pandemiei COVID-19 şi a schimbărilor economice poate împinge milioane de copii vulnerabili la prestarea unor forme de muncă. Ziua Internaţională Împotriva Exploatării prin muncă a Copilului se concentrează pe impactul crizei asupra minorilor. Pandemia COVID-19, precum şi dezechilibrele economice şi ale pieţei muncii rezultate au un impact imens asupra vieţii şi a mijloacelor de subzistenţă la nivel mondial. Din păcate, copiii sunt adesea primii care suferă. În aceste circumstanţe protejarea copiilor de exploatarea prin muncă este mai importantă ca niciodată. Specialiştii estimează că 152 de milioane de copii prestează diverse forme de muncă, dintre care 72 de milioane în condiţii periculoase. Aceşti copii prezintă acum un risc şi mai mare de a se confrunta cu circumstanţe dificile pentru vârsta şi formarea lor. În acest an, Ziua Internaţională Împotriva Exploatării prin muncă a Copilului se derulează sub forma unei campanii online şi este organizată în comun cu Marşul global Împotriva Exploatării prin Muncă a Copiilor şi Parteneriatul Internaţional pentru Cooperare în domeniul Muncii Copiilor în Agricultură. Un document al UNICEF privind impactul COVID-19 asupra implicării copiilor în diferite forme de muncă, care va fi lansat pe 12 iunie, dezbate opiniile specialiştilor, conform cărora pandemia încetineşte progresul privind eradicarea exploatării prin muncă a copiilor. Aproape unul din zece copiii din întreaga lume este implicat într-o formă de muncă. Chiar dacă numărul copiilor care lucrează a scăzut cu 94 de milioane, începând cu anul 2000, totuşi rata de reducere a încetinit cu două treimi în ultimii ani. Implicarea copiilor în forme de muncă considerate periculoase poate avea urmări în dezvoltarea lor fizică, psihică, socială sau educaţională. În statele mai puţin dezvoltate unul din patru copii, cu vârste cuprinse între 5 şi 17 ani, este angajat în forme de muncă considerate periculoase pentru sănătatea şi dezvoltarea lui. La nivel global situaţia arată în felul următor: 9% dintre copiii din ţările cu venituri medii mici prestează o formă de muncă, în timp ce în ţările cu venituri medii procentul copiilor care lucrează este de 7%. Între Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU se află şi reducerea muncii în rândul copiilor sub toate formele sale, până în 2025. Comunitatea mondială trebuie să facă paşi rapizi către reducerea sau eliminarea acestui fenomen în rândul copiilor prin măsuri precum creşterea nivelului de trai, justiţie socială şi eliminarea inegalităţilor economice dintre clasele sociale, extinderea accesului precoce al copiilor spre oportunităţi de dezvoltare în familiile vulnerabile, accesul tuturor copiilor la educaţie gratuită. România actuală este departe de aplicarea unor astfel de măsuri pentru generaţiile sale tinere. Guvernanţii PNL nu includ în perspectivele lor copiii. Ignoranţa liberalilor faţă de nevoile copiilor români se vede prin inegalităţile pe care le-au creat în ceea ce priveşte accesul la educaţia online, cu discrepanţe clare între copiii din mediul rural cu mai puţine şanse de participare la lecţiile online şi copiii cu mai multe posibilităţi din mediul urban. Guvernul PNL ignoră realitatea şi nevoile copiilor. PSD le-a oferit soluţii clare pentru dublarea alocaţiilor, o necesitate urgentă. Viitorul copiilor nu se negociază şi nici nu se amână. Guvernul PNL tergiversează în continuu aplicarea legii privind mărirea alocaţiilor. Încă din luna decembrie a anului trecut Parlamentul a votat legea privind dublarea alocaţiilor de la 150 la 300 de lei pentru copiii între 2 şi 18 ani, şi de la 300 la 600 de lei pentru copiii cu handicap. Solicităm Guvernului PNL să dubleze de urgenţă alocaţiile. Acum, când vorbim despre Ziua Internaţională împotriva Exploatării prin Muncă a Copiilor, Guvernul PNL să dea dovadă că participă la aceste obiective, pentru a elimina tristeţea din sufletelor multor copii sărmani care din lipsuri financiare, în familie, sunt nevoiţi să abandoneze şcoala şi să presteze diverse forme de muncă care la vârsta lor nu sunt recomandate. Din păcate, în PNL, pentru copii nu sunt bani. Abandonaţi interesele electorale şi ajutaţi acest segment al populaţiei care reprezintă viitorul ţării; aplicaţi o măsură întrutotul necesară şi urgentă: măriţi alocaţiilor copiilor! Dragi PNL-işti, care doriţi o Românie educată, oferiţi-le copiilor români acest minimum de 2 euro/zi, altfel veţi rămâne în paginile negre ale istoriei pentru aceste generaţii!
		Doamna Elena Hărătău: "România va utiliza fondurile europene prevăzute în planul de reconstrucţie şi redresare economică în mod transparent şi responsabil" Guvernul liberal a spus încă de la început că pentru a trece peste această perioadă economică complicată vor fi folosite fonduri proprii, finanţări europene şi bani pe care România îi va împrumuta de pe pieţele interne şi internaţionale. Românii cunosc deja programele pe care le-a lansat Guvernul până acum, respectiv IMM Invest, prin care sunt ajutate companiile româneşti afectate de criză, sau plata angajaţilor aflaţi în şomaj tehnic. Acum Guvernul PNL are oportunitatea folosirii sumei de 33 de miliarde de euro, prevăzută în Planul de redresare economică al Uniunii Europene. România va utiliza cele 33 de miliarde de euro, reprezentând fondurile europene prevăzute în planul de reconstrucţie şi redresare economică, în mod transparent şi responsabil. Ţara noastră este una dintre statele câştigătoare, alături de Spania şi Italia, noi reuşind să negociem la Bruxelles un pachet foarte mare, al 6-lea în Uniunea Europeană. Din cele 33 de miliarde de euro destinate ţării noastre, 19 miliarde vor fi fonduri nerambursabile. Astfel, România este a doua ţară din Europa de Est ca sumă totală primită din partea UE, după Polonia. Guvernul României şi-a propus să atragă toţi aceşti bani şi să-i folosească judicios pentru dezvoltarea economiei româneşti, sprijinirea companiilor româneşti şi a angajaţilor, dar şi pentru construcţia de noi spitale regionale, de care avem atât de mare nevoie. Până acum, peste un miliard şi jumătate de euro au fost cheltuiţi deja de România, din fonduri europene, pentru combaterea pandemiei: 300 de milioane de euro pentru plata şomajului tehnic, 350 de milioane de euro pentru dotarea spitalelor, 225 de milioane de euro pentru sprijinirea a peste un milion de români aflaţi în situaţii defavorizate sau risc de sărăcie, 20 de milioane de euro stimulente pentru medicii aflaţi în prima linie, 682 de milioane de euro pentru Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. De asemenea, Guvernul PNL a recuperat foarte mult din întârzierile derulării unor investiţii importante. Spre exemplu, au fost semnate contractele pentru spitale regionale din Craiova şi Iaşi, şi au fost lansate 13 apeluri de proiecte cu finanţare europeană, care cumulează peste 800 de milioane de euro. În acelaşi context, a fost alocat un buget de aproximativ 500 milioane de euro din fonduri europene pentru înfiinţarea de reţele noi de distribuţie a gazelor naturale în localităţile din România. Remarcabil este şi faptul că, pentru prima dată de când România a aderat la Uniunea Europeană, a fost adoptat, din timp, cadrul legislativ pentru viitorul exerciţiu financiar 2021-2027.
		Domnul Mihai Niţă: "Toleranţa faţă de trădători ne va distruge pe toţi" În condiţiile funcţionării defectuoase a statul român, care îşi dezvăluie pe zi ce trece tot mai multe şi mai grave slăbiciuni, consider că reorganizarea şi consolidarea statului se impune, inclusiv din cauza pericolului de pierdere a suveranităţii, motivaţia fiind falimentul economic ce rezidă dintr-o politică dezastruoasă, bazată pe împrumuturi masive şi blocaje economice. Vă propun spre analiză şi aprobare, următorul program de obiective: Independenţa administrativă şi legislativă a poporului român, pe temeiul tratatelor internaţionale şi neamestecul niciunei puteri din afară în treburile sale. Egalitatea drepturilor politice. Contribuţie generală. Diminuarea fondurilor privitoare la lista civilă, până la limita evitării corupţiei. Introducerea răspunderii, prin lege, pentru miniştri şi pentru toţi funcţionarii publici. Libertatea absolută a presei. Orice recompensă să fie acordată de popor, prin reprezentanţii săi, iar nu de preşedinte, după voia sa. Înfiinţarea Gărzii Naţionale. Emanciparea ţăranilor fără pământ şi împroprietărirea lor prin despăgubire. Reprezentanţii oficiali ai ţării în străinătate să fie persoane care şi-au confirmat loialitatea faţă de România. Desfiinţarea rangurilor titulare incompatibile cu funcţiile concrete. Interzicerea pedepsei degradante cu bătaia, aplicată uneori ca expresie a forţei abuzive a statului. Desfiinţarea, atât în faptă, cât şi în vorbă, a pedepsei cu moartea. Se ştie bine că, în anii din urmă, unii arestaţi sau condamnaţi au murit în condiţii neelucidate, în timpul anchetei, sau în timpul detenţiei. Aşezăminte penitenciare cu funcţie reală de reeducare. Modificarea Constituţiei. Printre modificările esenţiale să figureze şi alegerea reprezentanţilor tuturor intereselor profesionale oneste şi necesare ţării. Dacă ceva anume vi se pare anacronic în cele prezentate, vă informez că obiectivele aparţin revoluţionarilor lui Tudor Vladimirescu, în cadrul Proclamaţiei de la Islaz, pe care a citit-o Ion Heliade Rădulescu în ziua de 9 iunie 1848, adică în urmă cu aproape două secole. La 11 iunie, sub presiunea maselor, domnitorul Gheorghe Bibescu a fost nevoit să accepte termenii proclamaţiei şi să recunoască guvernul revoluţionar provizoriu. Proclamaţia de la Islaz a fost concepută ca act constituţional, suprapunându-se, în bună măsură, Declaraţiei drepturilor omului şi ale cetăţeanului, din 1789. Dezagreabil pentru un Guvern, care se pretinde a fi liberal, este suprapunerea pregnantă a situaţiei din România contemporană cu vremurile fanarioţilor, când ţara ajunsese la cheremul străinilor, iar statul făcea sluj în faţa domnitorului obedient, ce răspundea la cerinţele forţelor străine, nu la ale ţării pe care o conducea spre abis. După 199 de ani de la gloriosul eveniment produs de revoluţionarii români, ne aflăm în aceeaşi stare de fapt, iar alegerile care se apropie ne obligă la maximum de prudenţă şi responsabilitate faţă de ţară. Am tolerat prea mult nesăbuinţa şi reaua-credinţă a unor personaje cocoţate cum-necum în vârful piramidei, iar asta ne va costa vreme îndelungată ca naţiune. Mare parte dintre amploaiaţii de azi au trădat încrederea şi speranţele cetăţenilor care au votat pentru un trai decent într-o ţară democrată. Toleranţa faţă de trădători ne va distruge pe toţi! Aşa credea ilustrul revoluţionar francez Robespierre, iar noi credem la fel.
		Doamna Mariana-Venera Popescu: Declaraţia mea politică de azi se rezumă la achiziţionarea întârziată de către Ministerul Educaţiei a măştilor medicinale necesare pentru revenirea, în data de 2 iunie, a elevilor din an terminal în unităţile de învăţământ. Până în acest moment ministerul este încă trataţii cu diverse firme pentru a face posibilă achiziţionarea acestora. Numai în Bucureşti sunt necesare peste 12.000 măşti doar pentru elevi. De-a lungul acestei perioade de criză, în care s-a aflat ţara noastră, au avut loc diverse discuţii pentru revenirea elevilor în şcoli. Ministerul Educaţiei a luat în calcul diverse scenarii pentru a putea face faţă şi pentru a nu risca răspândirea noului coronavirus cu care ţara noastră încă se confruntă. În aceste săptămâni de carantinare au fost discutate diferite propuneri de achiziţionare a unor echipamente necesare pentru dezinfectare, luare de temperatură, prevenţie etc., amplasate la intrarea în unităţile de învăţământ, însă în aceste momente nu au fost achiziţionate nici măcar măştile medicinale de unică folosinţă. Pe lângă măştile şi echipamentele de igienizare care trebuiesc achiziţionate, trebuie luate în considerare şi măsurile de distanţare socială. Alături de copiii care suferă şi sunt speriaţi în aceste clipe, se află şi părinţii care sunt timoraţi de reîntoarcerea în nesiguranţă a copiilor. Părinţii sunt dispuşi să-şi protejeze cu orice preţ copiii, însă nu toţi au această posibilitate. De reamintit sunt şi şcolile din mediul rural care nu au acces şi fonduri suficiente pentru menţinerea acestor măsuri de prevenţie, şi în special de elevii şi cadrele didactice aflate în grupe de risc, cu diverse afecţiuni, care au nevoie de o atenţie specială. În acest moment circulă diverse petiţii online cu argumente şi propuneri de prevenţie aduse de elevii care fac parte din Consiliul Naţional al Elevilor, argumente extrem de bine structurate care ar putea fi luate în vedere. Având în vedere că ţara noastră a ieşit din starea de urgenţă, iar măsurile de relaxare încep să se vadă, spre exemplu au fost redeschise terasele şi restaurantele, consider că sănătatea copiilor noştri ar trebui pusă pe primul loc. Elevilor ar trebui să li se asigure toate măsurile de prevenţie necesare pentru revenirea în siguranţă în şcoli. Statul este responsabil pentru buna funcţionare a sistemului de învăţământ şi, în primul rând, pentru protejarea elevilor. Cea mai importantă măsură care poate fi luată în această situaţie este o bună organizare şi colaborare şi multă consecvenţă în tot ce trebuie făcut. Procedurile apărute cu întârziere, care sunt incomplete şi care nu au anumite bariere şi standarde fixate, trebuie reconfigurate cât mai rapid şi sigur cu putinţă, astfel încât elevii ţării să îşi poată susţină în deplină siguranţă cursurile şi testările, fără a se mai crea panică.
		Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu: "Pro HoReCa, anti-«tunarii» din HoReCa" Sectorul HoReCca (Hoteluri-Restaurante-Cafenele) este, de departe, activitatea economică cea mai afectată de măsurile antipandemia COVID-19. Proprietarii de hoteluri şi de localuri sunt nevoiţi să-şi restrângă activitatea ori, chiar, să-şi închidă afacerile, iar asupra viitorului acestora planează un grad foarte mare de incertitudine. Oricât de bine ar merge livrările la domiciliu, este evident că ele nu pot susţine o activitate economică care asigură, până la episodul COVID-19, câteva sute bune de mii de locuri de muncă la nivelul ţării. Ca reprezentant, în Parlament, al oamenilor dintr-un judeţ în a cărui economie turismul deţine o pondere importantă, am datoria să exprim nevoia, celor implicaţi în sectorul HoReCa, de sprijin din partea guvernului, a autorităţilor în general, dar şi a societăţii, în ansamblu. În ceea ce priveşte implicarea autorităţilor, o bună parte dintre măsurile cerute, posibile, ori adoptate au fost, până acum, aduse la cunoştinţa opiniei publice. Vorbim de ajutoare financiare (granturi în valoare totală de aproximativ 350 de milioane de euro) pe care premierul Ludovic Orban le-a anunţat deja - şi sperăm să le vedem cât mai repede acordate -, vorbim de măsuri deja luate de unele autorităţi locale, de exemplu Consiliul Local Ploieşti a votat reduceri de taxe locale pentru restaurante. Personal, cred că aceste măsuri trebuie completate şi cu o relaxare mai puternică şi mai rapidă a măsurilor antipandemie care, prin lege, le sunt impuse afacerilor HoReCa. În planul implicării societăţii în sprijinirea industriei HoReCa autohtone avem o singură variantă de lucru - să consumăm româneşte. Şi meniuri, dar şi servicii turistice. Şi vedem deja diverse mărimi ale ţării îndemnându-ne să ne comportăm în acest mod. Ceea ce, vă garantez, sunt dispuşi să facă cei mai mulţi dintre noi. Există, din păcate, un singur impediment - modul în care se comportă economic unii jucători români de pe piaţa HoReCa. Parcă ar vrea să-şi scoată paguba generată de COVID-19 şi să şi câştige, pe deasupra, direct din buzunarul consumatorilor. Preţuri la pachetele de vacanţă dublate ori chiar triplate, preţuri la mâncare şi băutură mărite, servicii fără nicio îmbunătăţire. Aceasta este cea mai mare ameninţare actuală la viitorul acestei industrii - pierderea definitivă şi iremediabilă a încrederii consumatorului român. De aceea, de această dată, nu fac un apel către guvernanţi, ci către cetăţenii implicaţi în HoReCa - scăpaţi de "tunarii" din rândurile dumneavoastră pentru ca noi să putem "cumpăra româneşte"!
		Domnul Emil-Marius Paşcan: "Jó napot kívánok, domnule preşedinte, de Ziua Trianonului!" Partidul Mişcarea Populară consideră că decizia preşedintelui Klaus Iohannis de a contesta la Curtea Constituţională Legea, adoptată de Parlament, privind Ziua Tratatului de la Trianon este o mişcare politică fatalistă, în contextul încercărilor din ultima perioadă a unor politicieni ai UDMR de a mistifica istoria naţională, a iniţiativelor de enclavizare a României pe criterii etnice şi a programului masiv de investiţii ale Ungariei în Transilvania. "Jó napot kívánok", domnule preşedinte, de Ziua Trianonului! Din păcate, aţi ratat la timpul cuvenit şansa de a marca, printr-o declaraţie publică, însemnătatea Tratatului de pace de la Trianon, prin care a fost recunoscută Unirea Transilvaniei şi a părţii răsăritene a Banatului cu România. Mai mult, absolut bizar, aţi luat decizia de a contesta la CCR Legea, adoptată de Parlament, privind Ziua Tratatului de la Trianon. Considerăm că aceasta este o eroare gravă în contextul încercărilor din ultima perioadă a unor politicieni de a mistifica istoria naţională, a iniţiativelor de enclavizare a României şi a programului masiv de investiţii ale Ungariei în Transilvania, contrare normativelor Uniunii Europene. Din principiu, istoria României şi evenimentele sale fundamentale nu au nevoie, pentru a fi aniversate în baza unei legi, de definirea clară a interesului social general vizat. Să ne aşteptăm oare ca, prin similitudine, să atacaţi la CCR şi Ziua Naţională a României? Oare "Ziua iei", promovată tot prin lege, are un interes social mai larg, mai bine definit decât Ziua Trianonului? De ce nimeni nu a contestat la CCR zilele minorităţilor naţionale, care au la bază tot evenimente istorice semnificative? În acelaşi timp, ne exprimăm consternarea în legătură cu faptul că din programa pentru proba de istorie a examenul de bacalaureat au fost eliminate evenimente definitorii pentru statul român modern. Am aflat stupefiat că pentru examenul de bacalaureat la disciplina istorie au fost excluse din programa de examinare, pe care trebuie să o asimileze elevii, tocmai capitolele referitoare la Primul război mondial, Marea Unire din 1 Decembrie 1918, semnificaţia Tratatului de la Trianon, adică toate aspectele fundamentale ale istoriei privitoare la configurarea României Mari şi a statului român modern. Această decizie a Ministerului Educaţiei Naţionale este inadmisibilă. PMP consideră că, în politică, există o linie roşie care nu trebuie încălcată, cea a respectului faţă de adevărul istoric şi faţă de valorile definitorii ale naţiunii române. Unii ar vrea să şteargă istoria românilor, să o excludă din memoria generaţiilor viitoare, să o facă pierdută sau, în cel mai bun caz, mistificată în detrimentul realităţii. Tot istoria a arătat însă că acest lucru nu este posibil. "Cine îşi uită trecutul - a spus filosoful spaniol George Santayana - este condamnat să îl repete".
		Domnul Costin-Sebastian Moise: "Păstrarea rating-ului de ţară este o reuşită. Cum facem să avem din nou o perspectivă stabilă" Cunoscuta agenţie de evaluare financiară Standard&Poor’s a reconfirmat rating-ul de ţară al României în categoria recomandată investiţiilor, dar a păstrat perspectivele negative pentru economia naţională. Această decizie vine după ce Moody’s şi Fitch au avut evaluări similare încă din luna aprilie. Practic, prin aceste decizii, marile firme de analiză economică şi evaluare apreciază că nu există un risc major ca statul să nu-şi plătească obligaţiile, ceea ce atrage după sine dobânzi mai favorabile pentru finanţarea deficitului bugetar, dar şi posibile investiţii străine pentru cei care dispun de capital şi caută un loc propice pentru a-şi dezvolta afacerile. Păstrarea rating-ului de ţară este o reuşită care aparţine în mai mare măsură Băncii Naţionale a României, decât Ministerului Finanţelor Publice. BNR chiar a funcţionat ca o veritabilă ancoră pentru economia naţională, de la declanşarea pandemiei şi a crizei economice asociate, salvând pe moment inclusiv imaginea în faţa agenţiilor de evaluare financiară. 1. A redus provizioanele şi a eliberat cash bancar în piaţă, de unde Ministerul Finanţelor a putut finanţa deficitul bugetar. Aşa se face că nu există întârzieri la plăţile pe care statul trebuie să le facă. Aproape ca niciodată, Guvernul a plătit la timp toate obligaţiile către administraţiile publice locale. De aceea nici nu chiţăie baronii PSD; 2. BNR a redus dobânda de politică monetară de la 2,5% la 1,75%. Ultima modificare a fost cu fix o săptămână înainte de decizia Standard&Poor’s; 3. Banca Naţională a ţinut cursul valutar fix, folosind aproximativ 3 miliarde de euro într-o perioadă de 8 săptămâni (sfârşitul lui martie - sfârşitul lui mai); 4. Nu în ultimul rând, BNR a deschis o linie de credit la BCE în valoare de 4,5 miliarde de euro pe care o are la dispoziţie dacă apar noi mişcări dubioase în piaţă. Chiar dacă, în mod evident, menţinerea rating-ului de ţară, într-un moment dificil economic pentru întreaga planetă, este un lucru cât se poate de bun, evaluările succesive au punctat că avem perspective economice negative, mai ales ca urmare a presiunilor asupra deficitului bugetar. Documentul elaborat de Standard&Poor’s scoate în evidenţă riscul unor derapaje majore pe care le-ar putea genera măsurile populiste pe care le promovează actuala majoritate parlamentară coagulată în jurul PSD. Creşterea cheltuielilor cu prestaţii sociale - majorarea pensiilor şi dublarea alocaţiilor - ar putea fi factorul declanşator pentru ca, în toamnă, toate cele trei agenţii de rating prestigioase, enunţate anterior, să ne trimită direct la categoria junk şi, odată cu acest mic dezastru imagologic, să alimenteze spirala unor dobânzi în creştere pentru finanţarea deficitului bugetar. Pentru corectitudine, atenţia evaluatorilor externi asupra deficitului bugetar este mai redusă în această perioadă. Pe de o parte, Comisia Europeană a suspendat Pactul de Stabilitate şi de Creştere care obliga la un deficit bugetar de maximum 3%, în condiţiile în care Guvernul Orban îşi asumase un deficit de 3,59% în 2020, încă dinainte de a veni pandemia de SARS-CoV-2 peste noi. Pe de altă parte, prin comparaţie cu alte ţări, lovitura iniţială, aplicată economiei româneşti, pare a fi, totuşi, mult atenuată. Asta nu înseamnă însă că logica de acţiune guvernamentală trebuie să rămână în zona cheltuirii cu veselie a banului public, mai ales că împrumutăm masiv aceste luni, când economia se chinuieşte să-şi revină după unda de şoc din martie - aprilie - mai. Dincolo de această reuşită de etapă indubitabilă, Guvernul Orban are obligaţia de a veni cu un plan de relansare economică prin care statul să stimuleze economia. Aşa cum am mai punctat în diverse declaraţii politice anterioare, trebuie avute în vedere două lucruri: 1. Investiţii în infrastructură cu coeficient de multiplicare crescut. Iar aici sistemul de autostrăzi şi sistemul de irigaţii reprezintă direcţii fireşti de acţiune; 2. Stimularea unor sectoare economice cu potenţial pe modelul construcţiilor şi IT&C, unde scăderea impozitării muncii a adus creşteri record de la an la an, încât cele două sectoare au ţinut pe linia de plutire economia naţională în primul trimestru din 2020. Dacă Guvernul României acţionează concret pe aceste două paliere, sunt şanse ca toate celei trei agenţii de rating să propună din nou perspective stabile în toamnă. Dacă Executivul alege să rămână în zona de reflecţie şi aşteptare din cauza faptului că 2020 este an electoral, restartul economic mult aşteptat va întârzia să vină.
		Şedinţa s-a încheiat la ora 15,43.