Plen
Ședința Camerei Deputaților din 13 mai 2020
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.43/03-06-2020

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2020 > 13-05-2020 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 13 mai 2020

  Proiecte retrimise comisiilor:  

Ședința a început la ora 10,09.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu și de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

   

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineața, stimați colegi!

Deschidem ședința.

Domnule Buican, veniți!

Invit liderii grupurilor parlamentare, să avem o discuție preliminară. (Consultări.)

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 329 de deputați, și-au înregistrat prezența un număr de 185.

Ordinea de zi și programul au fost distribuite și afișate pe pagina de Internet a Camerei Deputaților.

Astăzi vom dezbate inițiativele înscrise pe ordinea de zi, iar la finalul dezbaterilor vom avea votul final.

Ședința se va desfășura prin mijloace electronice, potrivit art. 129, procedură pe care deja o cunoașteți.

În urma discuției cu liderii grupurilor parlamentare, vom retrimite comisiei: Proiectul de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților - PHCD 9/2020; poziția 11 din ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol - este vorba despre PL-x 38/2020; și poziția 17 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2020 privind prelungirea mandatelor Comitetului de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei - PL-x 155/2020; Comisia pentru industrii.

Termen de dezbatere - două săptămâni.

Vă mulțumesc.

Revenim acum la ordinea de zi.

Așa cum știți, așteptăm de la Comisia juridică raportul la PL-x 251, Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei. În momentul în care vom primi acest raport, vom face dezbaterea. În acest moment, Comisia juridică, în paralel cu plenul, lucrează la acest proiect de lege.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2020 privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale cuprinse în perioada 2016-2020, unele măsuri pentru organizarea alegerilor locale din anul 2020, precum și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (PL-x 243/2020) (rămas pentru votul final).  

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2020 privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale cuprinse în perioada 2016-2020, unele măsuri pentru organizarea alegerilor locale din anul 2020, precum și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; PL-x 243/2020; procedură de urgență.

Comisia juridică, vă rog, prezentați raportul.

Cine îl prezintă?

Doamna Laura Moagher.

Vă rog.

Și, apoi, rog reprezentanții partidelor să...

   

Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2020 privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale cuprinse în perioada 2016-2020, unele măsuri pentru organizarea alegerilor locale din anul 2020, precum și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

În conformitate cu prevederile art. 94 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu adresa PL-x 243/2020.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă, în ședința din 28 aprilie 2020.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale cuprinse în perioada 2016-2020, unele măsuri pentru organizarea alegerilor locale din anul 2020, precum și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Comisia a examinat proiectul de lege, în ședința online din data de 12 mai 2020. Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au participat la dezbateri conform listei de prezență.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare proiectul de lege.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun. Dau cuvântul acum reprezentanților grupurilor parlamentare.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Alfred Simonis.

Vă rog, domnule Simonis.

Nu vreți să vorbiți la acest proiect. Bun.

Domnul Andronache, din partea Grupului PNL.

Vă rog, faceți legătura.

Se pregătește domnul Marius Pașcan, de la PMP.

Domnul Andronache.

 
   

Domnul Gabriel Andronache (prin telefon):

Bună dimineața, domnule președinte!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Bună dimineața, domnule Andronache!

 
     

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
   

Domnul Gabriel Andronache (prin telefon):

Vă mulțumesc.

Cu privire la acest proiect de lege, fac mențiunea că am sperat că va fi adoptat măcar în forma în care Senatul a înțeles să aprobe această ordonanță de urgență.

Din nefericire, ieri, în Comisia juridică, au intervenit cu o serie de amendamente care, din punctul nostru de vedere, nu pot fi acceptate.

Am fi sperat că dumneavoastră veți avea răbdarea ca, pe aceste chestiuni, identice cu cele din proiectul de lege pe care l-am atacat la Curtea Constituțională, să se pronunțe Curtea Constituțională. Însă nu ați avut această răbdare. Ați introdus, ieri, în Comisia juridică, o serie de amendamente care încalcă mai multe principii constituționale.

Eu vreau să vă dau un singur exemplu.

Ați stabilit că mandatele aleșilor locali se prelungesc de la data la care încetează starea de urgență sau starea de alertă.

Textul este neclar. Până la urmă, de la ce dată se va face prelungirea acestor mandate? De la încetarea stării de urgență sau de la încetarea stării de alertă? Este doar o întrebare.. un semn de întrebare, pe care îl ridică modul în care s-a reglementat ieri în Comisia juridică.

Din punctul nostru de vedere, modul în care legea de aprobare a fost adoptată este, în mod evident, contrar normelor constituționale.

De aceea, noi nu vom vota legea de aprobare a ordonanței de urgență.

Am fi sperat ca ordonanța de urgență să fie aprobată în forma în care a fost stabilită de Guvernul României.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului USR nu s-a înscris nimeni.

Domnul Marius Pașcan, din partea Grupului PMP, vă rog.

Și se pregătește doamna deputat Ambrus Izabella-Agnes, de la UDMR.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Distinși colegi,

În actualul context epidemiologic, în plină pandemie și stare de urgență, evident, nu puteau fi organizate alegerile locale. Prin urmare, s-a impus cu necesitate măsura legislativă vizând prelungirea mandatelor aleșilor locali, iar în termen de maximum 6 luni de la ridicarea stării de urgență urmează a fi organizate alegerile locale.

Însă pericolul SARS CoV-2 nu dispare la ridicarea stării de urgență, nici odată cu promulgarea acestui act normativ.

De aceea, noi, cei din Partidul Mișcarea Populară, considerăm că se impune o regândire fundamentală a actualului sistem de alegeri și mecanism electoral, în nevoia de a-i proteja pe cetățeni, sănătatea acestora, în calitatea lor de participanți la scrutinul electoral și vot.

Având în vedere necesitatea prevenirii răspândirii virusului COVID-19, întrucât statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea sănătății publice, a cetățenilor, considerăm că se impun unele măsuri privind buna organizare și desfășurare a alegerilor locale din anul 2020.

În acest sens, Partidul Mișcarea Populară a înregistrat un proiect legislativ care prevede ca alegerile locale să se desfășoare fie prin votarea prin corespondență, fie prin votarea în mod electronic sau, simultan, conform opțiunii alegătorului.

Propunerea legislativă a PMP prevede că Guvernul stabilește prin hotărâre, la propunerea Autorității Electorale Permanente și a Serviciului de Telecomunicații Speciale, procedurile de votare prin corespondență și în varianta electronică.

De asemenea, propunerea noastră vizează faptul că la alegerile locale din anul 2020 nu se aplică nici condiția privind numărul de susținători, necesar pentru depunerea candidaturilor partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, precum și a candidaturilor independente.

În schimb, inițiativa PMP introduce o altă condiție. și anume, propunerile de candidați să fie însoțite de dovada virării unor garanții electorale la Autoritatea Electorală Permanentă. Pentru a conferi mai multă responsabilitate candidaților și pentru a preveni abuzul de fonduri publice, unele state au implementat această condiție, a depunerii garanțiilor financiare, ca o variantă mai eficientă, comparativ cu depunerea de liste de susținători, pentru garantarea unor candidaturi serioase.

Totodată, pentru a asigura eligibilitatea tuturor candidaților și un echilibru de șanse între partidele politice și candidații independenți, valoarea garanției trebuie să fie proporțională cu nivelul funcției publice alese și trebuie gândită la nivel de persoană, și nu de liste.

Sperăm ca proiectul legislativ al PMP să fie reformator și agreat politic majoritar, astfel încât să fie adoptat de Parlament și pus în practică foarte rapid, pentru apropiatele alegeri locale.

Până atunci, însă, PMP va susține și va vota Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2020 privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale cuprinse în perioada 2016-2020.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule Pașcan.

O invit pe doamna Ambrus Izabella-Agnes, de la UDMR.

Înțeleg că Grupul USR are un reprezentant.

Vă rog să-mi spuneți cine vrea să ia cuvântul.

Faceți legătura cu doamna Ambrus Izabella-Agnes, de la UDMR.

 
   

Doamna Ambrus Izabella-Agnes (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Stimați colegi,

Situația epidemiologică actuală a făcut imposibilă organizarea alegerilor locale la termen. Din acest motiv, a fost necesară adoptarea prezentei reglementări, în condițiile în care mandatele aleșilor locali expiră la un termen fix, după cum cunoaștem.

În aceste condiții, mandatele autorităților publice locale se vor prelungi cu cel mult 6 luni.

Din aceleași considerente epidemiologice și pentru a proteja cetățenii, legea reduce numărul susținătorilor pentru a depune candidatura la alegerile locale din 2020, fiind acceptată o singură listă de susținători.

Data alegerilor va fi stabilită prin lege organică.

UDMR va vota acest proiect legislativ.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulțumesc.

Din partea Grupului USR s-a înscris domnul Benga Tudor.

Vă rog, faceți legătura cu domnul deputat.

 
   

Domnul Tudor-Vlad Benga (prin telefon):

Bună ziua, stimați colegi!

Tot ceea ce se întâmplă în clipa de față, vizavi de calendarul alegerilor și vizavi de îmbunătățirile care ar fi putut fi aduse, trebuie lămurite în ceea ce noi am cerut tot timpul, în Comisia de Cod electoral.

Și, în clipa de față, deși comisia n-a fost creată, există acea comisie specială, care a pus pe masă, de fapt, și proiectul de lege pentru votul la alegerile prezidențiale și care a putut lucra și crea un consens atunci când a fost nevoie de el.

Ceea ce se întâmplă în clipa de față este că asistăm la acest meci politic, ușor infantil, între cele două partide mari, și noi suntem între Executiv și Legislativ, vizavi de cine are puterea de a decide. Probabil că acest meci va fi tranșat, până la urmă, la CCR.

Însă, modul în care în clipa de față ne jucăm... există o serie întreagă de prevederi cât se poate de corecte. Este foarte corect să se înjumătățească și ideal al fi chiar să scădem mai mult numărul de semnături necesar, așa cum a venit propunerea de la Guvern.

Este foarte corect să se poată depună aceste semnături electronice.

Este o discuție întreagă vizavi de utilizarea acestei forme alternative de garanții financiare în locul listelor de semnături, care este, într-adevăr, o metodă folosită în alte țări, dar la care trebuie să mai lucrăm și să ne asigurăm că nici nu creează un spațiu care să poată fi abuzat cu totul, să fie prea mic, dar nici nu creează o altă barieră sau, cumva, o privilegiere a accesului la candidatură și la competiția politică, doar pe bază financiară.

Deci, din punctul acesta de vedere, locul în care o clasă politică matură ar acționa în acest context pandemic ar fi să ne așezăm cu toții la masă, în comisia specială care există, și să găsim un consens corect pentru această situație absolut specială.

Din păcate, ceea ce se întâmplă în clipa de față este că doar se aruncă săgeți.

Modul în care a fost măcelărit proiectul, așa cum a venit de la Guvern, și la Senat și, mai apoi, inclusiv la Camera Deputaților, îl face în clipa de față nevotabil.

Matur ar fi să ne așezăm la masă și să găsim soluțiile, inclusiv pentru modul în care se va face votarea la distanță.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului PSD, vă dau și eu câteva explicații. (Coboară la tribună.)

Stimați colegi,

Acest proiect de lege, prin care noi am modificat ordonanța Guvernului, în linii mari, spune așa: Parlamentul va fi cel care va stabili data alegerilor.

Dumneavoastră ați contestat și în celălalt proiect - deci noi nu ne puteam delimita nici de acel proiect pe care dumneavoastră l-ați atacat la Curtea Constituțională - și păstrăm și în acest proiect faptul că Parlamentul este cel care stabilește data alegerilor, în condițiile în care Guvernul va gestiona tot ce înseamnă calendarul alegerilor.

Referitor la cel de-al doilea lucru invocat de dumneavoastră, cel în care se vorbește despre starea de alertă, noi am stabilit în Comisia juridică următorul lucru. Se pot prelungi mandatele aleșilor locali - primari, consilieri județeni, președinți de consilii județene - cu până la 6 luni, de la finalizarea și încheierea stării de urgență și stării de alertă, pentru că, dacă astăzi, până în data de 15, suntem în stare de urgență, iar începând de vineri vom fi, probabil, într-o stare de alertă. Și atunci, dăm posibilitatea Parlamentului, la finalizarea stării de alertă, că e o lună, că sunt două, că sunt trei... deci, până la 6 luni, stabilește Parlamentul, data alegerilor.

De ce vă deranjează pe dumneavoastră faptul că Parlamentul va fi cel care va stabili data alegerilor?

În rest, tot ceea ce înseamnă calendar electoral și organizarea alegerilor, va rămâne, ca și până acum - AEP împreună cu Guvernul să organizeze alegerile. Deci logica noastră este foarte bună.

Dumneavoastră n-aveți nicio problemă. Dacă vreți să atacați la Curte, puteți ataca la Curte, ca de obicei, propria ordonanță, pe care a dat-o Guvernul.

Și eu rămân... și noi rămânem la părerea că Parlamentul este cel care trebuie să stabilească data alegerilor, fie că discutăm despre locale, fie că discutăm despre alegerile parlamentare.

Vă mulțumesc. (Revine la prezidiu.)

Am finalizat dezbaterile.

Avem 11 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

De la 2 la 11 dacă sunt intervenții?

Amendamentele respinse nu se susțin.

Proiectul de lege rămâne la votul final; caracter organic.

Vă mulțumesc.

Continuăm.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ (PL-x 158/2020) (rămas pentru votul final).  

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților, pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ; PL-x 158/2020; procedură de urgență.

Comisia pentru muncă.

Domnule președinte Solomon, vă rog, prezentați raportul.

   

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2020 care prevede modificarea și completarea Legii nr. 19/2020, urmărindu-se extinderea aplicării prevederilor actului normativ de bază și pe perioadele vacanțelor școlare, în situația în care este decretată stare de urgență.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în ședința din 23 aprilie 2020.

Face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Începem dezbaterile generale.

Vreți să interveniți acum, domnule Solomon?

Vă rog.

Din partea Grupului PSD, domnul președinte Solomon.

Vă rog să faceți legătura cu domnul deputat Dumitru Oprea, din partea PNL.

 
   

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

După cum am discutat și săptămâna trecută, este a treia modificare, în decurs de o lună, a Legii nr. 19, de-abia votată, înainte cu două-trei zile de decretarea primei stări de urgență. Arată grija Guvernului de a legifera, în situația în care are acest drept.

Foarte bine, după cum vedem. Dacă din două în două săptămâni trebuie să modifice o ordonanță, pe care tot ei au aprobat-o, e clar cu câtă seriozitate s-au aplecat. Sau poate că procesul de elaborare a actelor normative la Guvern suferă din punctul de vedere al dialogului social, cel pe care noi tot îl aducem în atenția ministerului și Guvernului, în ansamblu, și pe care nu-l prea folosește ca armă de eliminare a acestor probleme din procesul legislativ.

Prin urmare, dacă ar fi ascultat de la început doleanțele patronatelor, doleanțele sindicatelor, doleanțele asociațiilor de părinți, Guvernul n-ar fi fost nevoit să modifice de trei ori într-o lună această lege, pe care noi am adoptat-o ca și un cadru general, neaplicat strict pe situația privind combaterea COVID. (Vociferări.)

Ceea ce noi am modificat, prin amendamentele adoptate la comisie, este, încă o dată, întărirea, pentru cei care trebuie să aplice legea, că sfârșitul anului școlar pentru elevii de până în 12 ani înseamnă sfârșitul cursurilor, adică începutul vacanței de vară.

Pentru alți elevi, sau profesori, sau studenți, sau alte categorii de vârstă implicate în procesul de învățământ, anul școlar poate să se prelungească și până la 1 septembrie, din cauza procesului de mișcare a personalului didactic, din cauza examenelor naționale - capacitate, bacalaureat, admitere la facultate, licență și așa mai departe.

Prin urmare, trebuie votată această lege, pentru a o trimite cât mai repede la promulgare, să nu intre în vigoare modificarea de la Ordonanța nr. 30 fără modificările de la Ordonanța nr. 41. Și noi fiind puși pe picior greșit... de către modul de legiferare al Guvernului. (Vociferări.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Oprea.

Se pregătește, din partea UDMR, e prezentă în sală, colega noastră, doamna Éva-Andrea Csép.

Domnule Oprea, vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Oprea (prin telefon):

Da. Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Oprea (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte de ședință.

Am să intervin pe Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ.

De fapt, au fost unele vulnerabilități privind copiii de până la 12 ani, unul dintre părinți să aibă dreptul la zile libere, și era nevoie să se modifice și să se completeze Legea nr. 19, prin includerea în perioadele respective și a vacanțelor școlare și, încă un element, în plus, și a unităților de educație antepreșcolară.

În Comisia pentru muncă, din 24 de membri ai comisiei, toți 24 au votat - așadar, unanimitate - pentru adoptarea proiectului de lege amintit, privind Ordonanța de urgență nr. 41/2020, respectiv, PL-x 158/2020.

Da, raport favorabil.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna deputat Csép.

Se pregătește domnul Movilă Petru, din partea Grupului PMP. Este prezent în sală.

Vă rog, doamna Andrea Csép.

 
   

Doamna Csép Éva-Andrea (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate colege,

Stimați colegi,

În primul și în primul rând, mă bucur că este prezent în sală și domnul secretar de stat care se ocupă de problematica respectivă, pentru că eu nu mai număr aceste zile care au trecut de când s-au suspendat cursurile școlare, nu mai număr zilele, câte au trecut, de când părinții erau deja instabili și nu mai știau ce se va întâmpla în vacanța de primăvară cu copiii lor, pentru că pur și simplu nu aveau nicio rezolvare a problemelor.

Pe de altă parte, nu mai discut despre copiii care se află în creșă, pentru că, iarăși, domnul președinte al Comisiei pentru muncă deja a punctat de câteva ori, de trei ori s-a modificat ordonanța de urgență, pentru că nu suntem în stare să ne gândim înainte și să vedem ce va fi de acum încolo.

Modificările aduse în Comisia pentru muncă sunt unele pe care deja le-am adoptat, chiar săptămâna trecută, prin Legea de aprobare a Ordonanței nr. 30, care, țin să vă reamintesc, stimați colegi, că se află pe masa domnului președinte al țării, care așteaptă să promulge această lege.

Și nu doar părinții așteaptă promulgarea acestei legi, ci foarte mulți oameni care se află în șomaj tehnic, foarte mulți care nu știu de luni încolo ce vor face și de unde vor avea venituri, să pună pe masă pâine, familiilor lor.

Deci, totodată, pe această cale, doresc să vă atrag atenția și asupra unor măsuri inițiate de Guvern, respectiv, să vedem cum sprijinim întreprinzătorii mici și mijlocii, cu IMM Invest, pentru că, pur și simplu ajungem la faza în care acei angajatori care au activitatea suspendată și care obțin fonduri din IMM Invest, nu pot încheia contracte cu băncile respective doar când se reia activitatea.

Stimați colegi,

Este imposibil. Se acordă niște ajutoare de stat și, după aceea, ajungem la momentul în care nu putem să ne folosim de acestea.

Deci, vă rog frumos să...

Deci, doresc să atrag atenția Guvernului asupra acestor probleme!

Și sper că de data aceasta domnul președinte va promulga legea de îndată ce ajunge pe masa dânsului și nu mai așteaptă zile încolo.

Vă mulțumesc.

UDMR va vota.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Continuăm.

Domnul Petru Movilă, din partea PMP.

Se pregătește doamna deputat Camelia Gavrilă, de la PSD.

Vă rog să faceți legătura cu doamna Gavrilă, la Iași.

 
   

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partidul Mișcarea Populară va vota acest proiect de lege, pentru că este necesar și este rezultatul constatărilor din perioada situației de urgență, de către colegii parlamentari. Este un lucru bun, pentru că zilele libere pentru părinți se aplică pentru anul 2020 și pentru perioada imediat următoare stării de urgență, până la finalizarea cursurilor școlare aferente semestrului II.

De asemenea, este important - au spus și colegii mei antevorbitori - că aceste proiecte de lege, pe care noi le votăm, să fie promulgate cât se poate de repede de președintele României, pentru a-și intra în drepturi aceste legi.

Și, nu în ultimul rând, referitor la completarea ordonanțelor de urgență, nu este primul guvern care emite ordonanțe de urgență, care apoi sunt completate prin contribuția parlamentarilor, ca urmare a discuțiilor cu sindicate, ONG-uri, asociații de părinți, în cazul de față; vor mai fi asemenea situații. Important este rezultatul dialogului nostru, iar în cazul de față se vede că rezultatul este bun, un rezultat așteptat de părinții copiilor la care se referă acest proiect de lege.

Cum am spus, Partidul Mișcarea Populară va vota pentru.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

O invit pe doamna Gavrilă, din partea PSD.

Vă rog să faceți legătura cu doamna deputat Camelia Gavrilă.

 
   

Doamna Camelia Gavrilă (prin telefon):

Mulțumesc, domnule președinte.

După precizările făcute de domnul președinte al Comisiei pentru muncă și precizările făcute de colegi, aș sublinia faptul că a durat destul de mult și este extrem de importantă această corecție. Părinții sunt importanți nu doar pentru supravegherea copiilor - s-a insistat mult pe acest lucru, pe sprijin, supraveghere și responsabilitate -, dar au fost și parteneri educaționali în această perioadă: dificultatea de comunicare cu profesorii, dificultatea de accesare a mijloacelor electronice, suport în realizarea activităților de învățare. Deci rolul părintelui, mai ales pentru școlarul mic, este foarte important, iar acest lucru, sigur, se va realiza mai bine până la sfârșitul anului școlar.

Aș semnala, însă, spre reflecție, colegilor parlamentari, faptul că trebuie să găsim o soluție și pentru vară, după ce vom vedea rezultatele de etapă, dar și evoluția pandemiei și a infecțiilor ulterioare. Nu cred că este rău să ne gândim la reluarea cursurilor grădinițelor de vară, cu măsurile necesare. Așa cum putem face pentru 10 elevi, putem face și pentru 10 preșcolari, activități educaționale. Este și o ridicare a dificultăților de pe umerii părinților, care se pot întoarce spre activități, și o continuitate de activitate educațională absolut necesară. Nu putem opri la nesfârșit... după ce vom fi siguri pe starea de sănătate și pe faptul că nu este afectată sănătatea elevilor, a copiilor... nu putem totuși întrerupe procesul educațional la nesfârșit.

Deci, este o combinație de ceea ce facem noi acum, și din perspectivă de suport, și sprijin, și aspecte sociale, dar și din perspective educaționale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alți colegi care vor să intervină? Nu mai sunt.

Avem 8 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

De la 2 la 7 dacă sunt intervenții? Nu.

Rămâne la votul final; are caracter organic.

Următorul.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon (PL-x 521/2019) (rămas pentru votul final).  

4. Proiectul de Lege pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon; PL-x 521/2019.

Din partea inițiatorilor, domnul vicepreședinte al Senatului, Titus Corlățean. Vă rog.

   

Domnul Titus Corlățean (senator; de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Astăzi, la Cameră, aveți în dezbatere, pentru vot final, proiectul de lege pe care am avut onoarea să-l inițiez, pentru declararea zilei de 4 iunie, în România, ca Ziua Tratatului de la Trianon.

Acest proiect de lege vizează o simbolistică națională extrem de importantă pentru statul român modern și contemporan și, evident, face referire la momentul 4 iunie 1920, atunci când Tratatul de Pace de la Trianon a fost semnat de Puterile Aliate, câștigătoare în Primul Război Mondial, inclusiv România, cu Ungaria, ca succesor al Imperiului Austro-Ungar.

De ce este important acest tratat de pace, încheiat cu un alt stat? Explicația este foarte simplă, pentru că Tratatul de Pace de la Trianon a consfințit recunoașterea internațională a frontierelor României reîntregite, Transilvania unită cu România, și, în egală măsură, a consacrat drepturile civile și politice ale românilor care constituiau populația majoritară în Transilvania, drepturi pe care aceștia nu le-au avut sub dualitatea austro-ungară.

Acest tratat are și alte dispoziții extrem de importante pentru România, și acesta este motivul pentru care Tratatul de Pace de la Trianon - care, deschid o paranteză, a fost semnat în numele Majestății Sale, Regele României, de Ion Cantacuzino, ministrul de stat, și Nicolae Titulescu, fost ministru secretar de stat la acel moment - trebuie marcat ca simbolistică națională importantă.

Momentul 4 iunie 1920 a fost posibil datorită unor factori cumulativi.

În primul rând, a fost posibil datorită eroismului și jertfelor Armatei Române în Primul Război Mondial, dar și ulterior, în incursiunea militară din 1919, în Ungaria și spre Budapesta, atunci când Armata Română a reușit să respingă pericolul regimului bolșevic al lui Béla Kun, pericol atât pentru Ungaria, cât și pentru statele central-est europene, inclusiv pentru România. Acest moment a fost posibil și datorită demersurilor politico-diplomatice ale statului român - și aici aș vrea să menționez în mod special pledoaria excepțională a lui Ion I.C. Brătianu, la 1 februarie 1919, în cadrul Conferinței de Pace de la Versailles - a fost posibil datorită faptului că președintele Statelor Unite, Woodrow Wilson, a marcat cele 14 puncte ale planului de instaurare a păcii după Primul Război Mondial, inclusiv cu acel punct atât de important, dreptul la autodeterminare al naționalităților și, nu în ultimul rând, datorită sprijinului aliaților, în mod special aș sublinia aici rolul Franței în misiuni miliare franceze în Primul Război Mondial, în România, condusă de Generalul Berthelot, dar și pledoariei militarilor și experților francezi, în cadrul discuțiilor din Comitetul militar din cadrul Conferinței de Pace, care a putut permite luarea unei decizii juste la momentul desemnării frontierei dintre Ungaria și România.

V-aș încuraja, dacă există acces, să citiți această pagină de istorie excepțională "La paix de Versailles". (Arată volumul.) Este un volum apărut la o editură franceză, "Les Éditions Internationales", în anii '30, la Paris, este o pagină de istorie absolut remarcabilă.

Aș vrea, înainte de a încheia, să mai subliniez două lucruri. Simbolistica lui 4 iunie este importantă pentru noi, dar și pentru generațiile viitoare. Este important ca generațiile viitoare din România să înțeleagă ce a însemnat și sacrificiul, și eroismul înaintașilor noștri, și devenirea statului român.

Nu este o lege îndreptată împotriva cuiva. Și vreau să vă spun - am spus-o și în comisii - nu este o lege îndreptată împotriva unei minorități naționale. Aș vrea, de altfel, să spun că acest moment va putea să ofere un cadru de dialog la aceeași masă, ceea ce nu s-a întâmplat în acești ani, între cei care au opinii diferite cu privire la simbolistica lui 4 iunie. Este un moment, însă, care a fost posibil și datorită contribuției multor minorități naționale și reprezentanților politici ai acestora, în contextul lui 1918 și ulterior legat de Trianon.

Nu este îndreptat împotriva altui stat, dar aici trebuie să fac o subliniere. Trebuie să luăm notă de faptul că în toți acești ani au fost forțe politice la Budapesta, partide cu pusee naționaliste sau chiar xenofobe, așa cum este cazul Jobbik, sau chiar și Fidesz, care au promovat constant și teorii, și idei politice, și lucruri care ne-au ofensat pe noi, ca națiune română, în România, și proiecte de lege care au devenit legi, ca strategii ale statului ungar, dacă ar fi să mă refer la cele două legi din 2010, Legea comemorării Tratatului de la Trianon - nu mai intru în toate detaliile ce spune acea lege -și Legea privind cetățenia ungară, pe criterii etnice, până la urmă.

Aș vrea să închei spunând că această lege propune marcarea, cu demnitate națională, dar cu sobrietate, nimic extravagant, a momentului 4 iunie. Este vorba despre lucruri care sunt promovate și în alte proiecte legislative - este vorba despre arborarea drapelului național, pe 4 iunie, este vorba despre realizarea, organizarea unor evenimente cultural-științifice, dezbateri consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon și, bineînțeles, obligația pentru radioul și televiziunea publică de a transmite programe adecvate în ziua de 4 iunie.

Acestea fiind spuse, vreau să îmi exprim speranța că deputații din Parlamentul României vor vota această lege, pentru că Centenarul lui 4 iunie 1920 este marcat o singură dată, la 4 iunie 2020, în doar două săptămâni. Sper ca toți deputații, probabil mai puțin cei care au rezerve, să voteze, inclusiv cei care, ideologic, se revendică ca succesori ai brătienilor care, din păcate, la comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților au votat sub instrucțiuni politice și în circumstanțe politice contextuale împotriva acestui proiect de lege. Sper ca dumneavoastră și toți parlamentarii să votați această lege care ține de respectul firesc, necesar, acordat unei simbolistici naționale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Pentru început, vă rog, din partea Comisiei pentru cultură, prezentați raportul.

Comisia pentru cultură, vă rog!

Domnule Roman, vă rog, dați citire raportului Comisiei pentru cultură.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Raport asupra Proiectului de Lege pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon.

În temeiul dispozițiilor art. 95 din Regulament, Comisia pentru cultură a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege amintit.

Inițiativa legislativă a fost transmisă spre dezbatere și avizare Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, Comisiei pentru administrație publică, Comisiei pentru drepturile omului și Comisiei juridice.

La redactarea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil, cu observații și propuneri, emis de Consiliul Legislativ.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În calitate de primă Cameră sesizată, Senatul a adoptat inițiativa legislativă, în ședința din data de 21 octombrie 2019, în condițiile art. 75 alin. (2).

Comisia a dezbătut proiectul de lege în ședința din data de 17 decembrie 2019.

Nu o să insist asupra obiectului de reglementare, pentru că a făcut referiri destul de ample inițiatorul.

În conformitate cu prevederile art. 54 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, la lucrările comisiei a participat, în calitate de invitat, și reprezentantul Ministerului Culturii.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenți.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, Comisia pentru cultură propune plenului adoptarea Proiectului de Lege pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, cu amendamentele cuprinse în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Acum, la dezbateri generale, domnul Simonis. Vă rog.

Interveniți acum? Nu. Bun.

Din partea Grupului PNL, domnul Daniel Gheorghe. Este și prezent.

Vă rog, domnule deputat.

Rog stafful tehnic să facă legătura cu domnul președinte Kelemen Hunor de la UDMR.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul Partidului Național Liberal va vota acest proiect de lege. Acest lucru sper că este clar pentru toată lumea și nu mai este cazul să facem speculații. Spre deosebire de PSD, care a avut un proiect similar și l-a respins, noi susținem această inițiativă pe care o considerăm salutară.

De ce este important 4 iunie 1920? 4 iunie 1920 este momentul în care se pune capăt Imperiului Austro-Ungar sau dublei monarhii.

La 4 iunie 1920, prin Tratatul încheiat în Palatul Trianon, de la Versailles, unde Ungaria, ca stat succesor al Austro-Ungariei, a încheiat pacea cu Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial, inclusiv România, practic se încheie ceea ce cunoaștem drept Primul Război Mondial în Europa Centrală și sunt stabilite noile granițe pe criteriul naționalităților, criteriu fundamental, impus inclusiv de către președintele american Woodrow Wilson și de către reprezentanții Puterilor, care au constituit, să spunem, nucleul națiunilor învingătoare în Primul Război Mondial.

Prin acest tratat, aproximativ 71% din suprafața Transleithaniei, pentru că vorbim despre partea ungară a coroanei dualiste - și subliniez acest fapt - deoarece împăratul Franz Joseph avea și titlu de rege al Ungariei - și nu vorbim despre, cum eronat se spune de atâtea ori, "Ungaria Mare"... sau se vorbește despre Ungaria de 1.000 de ani. În realitate, avem doar în acest interval - 1867-1920, 1918, practic - un stat care a fost fondat pe aceste principii ale dualismului austro-ungar și care era administrat de maghiari în zona sa sudică și estică.

Ca atare, România, la fel ca și Serbia, Croația, Cehoslovacia, va primi, în baza acestui tratat de pace, teritoriile care și-au declarat Unirea la 1 Decembrie 1918.

Actul de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia reprezintă momentul de adeziune populară și momentul în care românii decid democratic - românii din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș - trecerea către Țara Mamă, către Regatul României.

Prin acest act, de la 4 iunie 1920, este consfințită Marea Unire de la Alba Iulia. La fel cum foarte bine a subliniat și Ionel Brătianu, Marea Unire a avut mai multe componente: a avut o componentă care ține de adeziunea populară și de lupta românilor ardeleni pentru unire, încununată la 1 Decembrie 1918, a avut componenta militară, reprezentată de sacrificiile ostașilor români pe câmpurile de luptă din 1916 și până în 1919, când armata română intră în Budapesta, în timpul domniei Regelui Ferdinand și sub conducerea Guvernului Ionel Brătianu și eliberează Ungaria de sub comunism - acesta este un lucru pentru care statul ungar este dator să ne mulțumească și astăzi - și, evident, a avut componenta de drept internațional și de recunoaștere internațională, în baza Tratatului de la Trianon.

De aceea, este foarte important - subliniem acest moment -, prin Tratatul de la Trianon, Ungaria recunoștea noile frontiere pentru totdeauna.

De asemenea, actualele frontiere ale Ungariei erau necunoscute, la rândul lor, și stabilite în baza principiului dreptului internațional și totodată se stabileau și drepturile fundamentale ale reprezentanților minorităților naționale care rămâneau în acest spațiu care, anterior, aparținuse monarhiei dualiste.

Cred că Tratatul de la Trianon nu poate fi pus în niciun fel sub semnul întrebării.

De asemenea, mă bucur că s-a amintit aici despre marile personalități...

 
     

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, concluzionați, domnule deputat!

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

... doctor Ioan Cantacuzino, care, alături de Nicolae Titulescu, de Alexandru Vaida-Voevod, de Ionel Brătianu, au dus greul acestor tratative și au reprezentat România cu cinste la Paris, Versailles și Trianon, în ceea ce a însemnat actul fundamental de recunoaștere al Unirii de la 1 Decembrie 1918.

Așadar, cred că și domnul prim-ministru al Ungariei, Viktor Orbán, ar trebui să-și modifice hărțile pe care le deține în biroul dumnealui și să-și dea seama, odată pentru totdeauna, că orice tentativă de a reveni asupra unor realități anterioare Tratatului de la Trianon este vetustă, penibilă și absolut injustă, atât din punct de vedere moral, cât și din punctul de vedere al tratatelor internaționale și al tuturor actelor internaționale adoptate la Paris, Versailles, Trianon și apoi și după cel de-al Doilea Război Mondial.

Ca atare, Partidul Național Liberal, partidul brătienilor, așa cum bine a semnalat distinsul nostru coleg de la PSD, va vota și va susține în deplinătatea sa acest act normativ care vine în momentul Centenarului Tratatului de la Trianon, un moment esențial pentru istoria noastră și pentru ceea ce a însemnat România Regelui Ferdinand și România marilor sacrificii dintre 1919-1920.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Ceva mai concis!

Vă rog să faceți legătura cu domnul președinte Kelemen Hunor.

Se pregătește - și, tot așa, vă rog să faceți legătura - domnul Varujan Pambuccian, liderul Grupului minorităților.

Domnule Hunor, vă rog.

 
   

Domnul Kelemen Hunor (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte de ședință!

Stimați colegi,

Astăzi avem pe ordinea de zi un proiect de lege cu o tematică grea, despre care eu, personal, aș fi vrut și cred, ar fi fost bine să nu discutăm acum.

Expunerea de motive și intervențiile colegilor de până acum m-au convins că o dezbatere rațională despre acest subiect, care, sentimental, ne așază pe poziții diferite, diametral opuse, nu este posibilă.

Ceea ce în trecut, cu un secol în urmă, pentru națiunea română a fost o bucurie imensă - și pot să înțeleg acest aspect - pentru națiunea maghiară și pentru maghiarii din România a fost o pierdere uriașă și o tristețe imensă. Această stare de fapt, nici unii, nici alții nu o mai pot schimba prin astfel de dezbateri și votând acest proiect de lege. Trecutul este și va rămâne în urma noastră. Desigur, cunosc și eu acea vorbă care spune că nimic nu este mai incert decât trecutul și cu trecutul se poate manipula la nesfârșit viitorul. Și, totuși, am convingerea că în această instituție, în Parlamentul României, ar fi mult mai util, mult mai pragmatic, mai aproape de adevărul de azi și de mâine, dacă am căuta și am găsi lucruri care ne apropie, și nu subiecte care ne despart. Astfel de lucruri se regăsesc în prezent și în viitor, și mai puțin în trecut.

De la tribuna Parlamentului ar trebui să cultivăm și să construim politica speranței, ar trebui să ne preocupe viitorul, perspectiva timpului care poate fi modelat de noi, care va asigura pentru fiecare cetățean speranța că ziua de mâine, în toate aspectele ei, va fi mai bună decât ziua de ieri.

Prin acest proiect de lege nu veți schimba nimic în ceea ce privește trecutul, modul de înțelegere al timpului trecut, dar nici nu veți nutri speranța că viitorul apropiat sau mai îndepărtat va fi altfel, mai bun, mai sigur, cu mai puține incertitudini decât ziua de ieri.

Pe de altă parte, majoritatea, în cazul nostru majoritatea românească, este întotdeauna responsabilă de minoritate, în cazul nostru de minoritatea maghiară din România. Cu Transilvania v-ați îmbogățit, și cu noi, moștenirea noastră culturală, cu trecutul nostru, cu tot.

Condițiile în care trăiește o minoritate, de felul cum se simte pe pământul natal, depinde în primul rând, și în primul rând de dumneavoastră.

Noi, cei care am rămas în România, am acceptat că această țară este și țara noastră, este și căminul nostru, și aici vrem să construim viitorul copiilor noștri.

Stimați colegi,

O majoritate puternică, sigură pe sine, o majoritate fără remușcări, niciodată nu își demonstrează puterea în mod ostentativ, nu creează intenționat situația în care celălalt se simte umilit, ofensat și este batjocorit, stigmatizat, cum s-a întâmplat în aceste săptămâni, cu comunitatea maghiară din România.

Până la urmă, se pune întrebarea: ce vreți să demonstrați cu acest proiect și cui vreți să demonstrați?!

Am citit în expunerea de motive și am auzit și în dezbatere referirea la Ungaria.

Oameni buni, granițele au fost trasate acum mai bine de 100 de ani. Mulți maghiari au ajuns să trăiască în afara granițelor Ungariei, cum mulți români au ajuns să nu trăiască în interiorul granițelor României. Dar ei, românii, indiferent unde trăiesc, în ce țară, totuși aparțin națiunii române și este firesc acest lucru, cum este la fel de firesc că maghiarii aparțin națiunii maghiare, indiferent unde trăiesc. Există solidaritate națională, există și responsabilitate, dar aceste lucruri nu se orientează împotriva nimănui.

Astăzi, lucrurile sunt extrem de clare în Uniunea Europeană și în Alianța Nord-Atlantică.

Realitatea acestor decenii a demonstrat de câteva ori că există atât de multe interese comune în regiune, încât viitorul ar putea fi gândit împreună, ar trebui gândit obligatoriu împreună.

Stimați colegi,

Astăzi, degeaba v-aș ruga să respingeți acest proiect de lege, absolut inutil și total contraproductiv. Constat că nu s-a terminat competiția lansată acum trei săptămâni de președintele Republicii, competiție prin care aveți impresia că, dacă săptămânal veți demonstra că sunteți antimaghiari, ați și rezolvat automat toate problemele României.

Astăzi vom primi cu demnitate și acest mesaj al dumneavoastră, așa cum v-ați obișnuit. Vom ști să marcăm în sufletele noastre acest moment și vom argumenta în continuare pentru relații echilibrate între români și maghiari, cum am făcut în 30 de ani. Vom construi politica speranței și credința că și în această parte a Europei, la un moment dat, va domina respectul reciproc, în loc de respingere, va domina empatia reciprocă, în loc de refuzul permanent și va veni și acea zi când vom găsi acele momente care pot fi sărbătorite împreună, care ne vor apropia și nu ne vor îndepărta pe unii de alții.

Sigur, grupul nostru va vota împotriva acestui proiect de lege absolut inutil.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Vă rog să faceți legătura cu domnul deputat Varujan Pambuccian.

Din partea PSD, se pregătește domnul Alfred Simonis.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian (prin telefon):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Grupul nostru parlamentar va vota pentru acest proiect de lege și am să vă spun în câteva cuvinte de ce va face lucrul acesta. Noi nu îl privim în niciun fel, niciunul din popoarele pe care l reprezintă grupul nostru nu privește în niciun fel acest moment ca un moment împotriva poporului maghiar. Absolut deloc!

Este un moment care a consfințit România Mare, este un moment pentru care popoarele care compun grupul nostru parlamentar și sunt parte a națiunii române, parte constitutivă, la fel cum este și poporul maghiar, trăitor în România, parte constitutivă a națiunii române moderne, l-au cerut tot timpul, în toți anii, în cei doi ani, între 1918 și 1920. L-au cerut sașii, prin Adunarea pe care au făcut-o la Mediaș, l-au cerut șvabii, prin Adunarea pe care au făcut-o la Timișoara, l-au cerut romii, prin Adunarea pe care au făcut-o la Dumbrăveni, l-au cerut evreii, prin nenumărate adunări pe care le-au făcut, le-au cerut până și italienii din Italia, la cererea italienilor din România, prin manifestări pe care le-au făcut pe tot cuprinsul Italiei, în favoarea creării României Mari. L-au cerut și armenii, când ne-am constituit ca Uniunea Armenilor din România, în 1919. L-au cerut și rutenii, când au participat la adunările pe care le-au făcut românii de la Alba Iulia. L-au cerut, practic, toți cei care astăzi fac parte din grupul nostru parlamentar.

Pentru noi, România Mare a însemnat un moment extraordinar de important, a însemnat un moment care a transformat idealurile din Proclamația de la Alba Iulia - o parte dintre ele, din păcate, nu pe toate - în realități, și rolul nostru, printre altele, este să transformăm în realități toate idealurile de atunci. Și sper că vom face și lucrul acesta!

L-au făcut atunci, toate aceste popoare despre care vă vorbesc și care împreună au format marea națiune română, și pentru că ele au considerat că este o formulă în care pot să meargă mai departe, păstrându-și absolut toate datele lor naționale și trăind într-un stat puternic.

Și România Mare a fost un stat puternic. A fost un stat puternic, condus de o monarhie puternică, până în 1940.

Aș vrea să spun, în încheiere, două cuvinte, ca armean, ca să înțelegeți de ce susținem atât de mult acest moment și de ce susținem România Mare.

România Mare a fost - nu, nu era încă România Mare. România - și, apoi, România Mare - a fost primul stat din lume care ne-a oferit adăpost în momentul în care ne refugiam din genocid. Lucrul acesta nu o să-l uităm. Îl transmitem din generație în generație, și nu doar armenii din România, nu îl uită armenii de pretutindeni din lume.

Acesta este motivul pentru care, așa cum evreii nu-i uită niciodată pe cei care i-au ajutat în perioada Holocaustului, acesta este motivul pentru care eu susțin în plus ca această sărbătoare să devină o sărbătoare națională. Pentru noi, România Mare, care a devenit atunci un stat extrem de puternic, un stat care promitea să fie foarte stabil și un stat care începuse să ia în calcul foarte serios și să pună în formă de acte juridice lucrurile pe care le gândiseră cei care au făcut Proclamația de la Alba Iulia, pentru noi acest stat a însemnat posibilitatea noastră de a trăi mai departe!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul Simonis, din partea Grupului PSD.

Să faceți legătura cu domnul deputat Marius Pașcan, să se pregătească, din partea Grupului PMP.

Vă rog, domnul Simonis.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege, inițiativa aceasta, depusă de parlamentari ai Partidului Social Democrat, domnul Titus Corlățean și alți parlamentari ai Partidului Social Democrat, are ca obiect de reglementare declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon și permite ca România să sărbătorească acest moment istoric, mai ales că ne apropiem de 4 iunie 2020, când se împlinește Centenarul de la acel moment istoric.

Această inițiativă nu vine să ofenseze pe nimeni.

Așa cum statul ungar are o lege prin care comemorează drama națiunii maghiare în legătură cu același istoric, așa și România are dreptul să sărbătorească acest eveniment, care pentru noi este extrem, extrem de important.

Pe de altă parte, în lumina acuzațiilor și a mizeriilor formulate în spațiul public, în ultimele săptămâni, aș vrea să menționez câteva lucruri: pe de o parte, în Comisia pentru cultură această inițiativă a trecut fără voturile PNL sau - mai bine spus - cu voturi de la PNL, contra; și, de asemenea, un aspect extrem, extrem de important, zic eu, este faptul că Guvernul PSD, de la data când a fost depusă această inițiativă, a dat aviz favorabil, adică este de acord cu declararea sărbătorii naționale pentru data de 4 iunie. În schimb, Guvernul Orban a dat aviz negativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Pașcan, din partea Grupului PMP.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este o zi istorică.

Trebuie să avem curajul să ne asumăm istoria, cu realism, în mod obiectiv, cu demnitate și onestitate, să rezonăm cu evenimentele pe care le comensurează, așa cum au fost, nu cum le-ar dori unii sau alții, în funcție de interesele lor politice pasagere, de moment sau conjuncturale.

Se împlinesc, la 4 iunie, 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, care a însemnat recunoașterea internațională a frontaliilor postbelice ale României, în urma mișcărilor de emancipare națională și, drept consecință, a aplicării principiului autodeterminării naționale, considerat pilon al doctrinei păcii de la sfârșitul Primului Război Mondial.

La Palatul Trianon de la Versailles, Marile Puteri Aliate învingătoare în Primul Război Mondial au oficializat și consfințit apartenența Transilvaniei la România de după Marea Unire înfăptuită de români la 1 Decembrie 1918, din păcate, unire nerecunoscută de Ungaria. Evenimentul parafării tratatului avea loc în urma încercării statului vecin de a recuceri Ardealul, atac care a determinat armatele române să riposteze, ofensiva către Budapesta ducând la înlăturarea regimului lui Béla Kun.

În prima lună a anului 1920, SUA, Italia, Marea Britanie și Franța stabilesc granițele noului stat ungar.

Tratatul a fost semnat de 36 de plenipotențiari, în numele a 23 de state. E bine să se știe - dintre acestea, 11 erau state europene din tabăra Antantei, iar 12, din afara Europei. Din Europa, semnatarele au fost, pe de o parte, Ungaria, iar de cealaltă, fostele state beligerante - Franța, Marea Britanie, Italia, Portugalia, Belgia, Muntenegru, Grecia, România și cele trei 3 state noi - Polonia, Cehoslovacia și Regatul Sârbo-Croato-Sloven, cum s-a numit inițial Iugoslavia.

Dintre țările extra-europene, au semnat tratatul - SUA, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Uniunea Sud-Africană, India, SUA, Japonia, China, Cuba, Nicaragua, Panama și Thailanda, numită în text Siamul.

Târâtă în vâltoarea Primului Război Mondial, Ungaria a fost înfrântă după ce ajunsese într-un conflict declarat oficial cu peste 20 de state din Europa și din restul lumii. Fiecare dintre acestea s-a folosit de poziția sa de partener la victorie, pentru a formula pretenții specifice față de cel învins. Tratatul de la Trianon a fost inventarul complet și detaliat al tuturor acestora.

Pentru a înțelege mai bine justețea Tratatului de la Trianon, rămâne elocventă în acest sens o declarație făcută în Camera Comunelor, în anul 1920, de către Harmworth, secretar de stat în Ministerul de Externe al Marii Britanii, care sublinia: "Regatul Ungariei s-a descompus într-o largă măsură în părțile sale componente înainte de Conferința de Pace, căci această țară nu a fost decât un conglomerat artificial și forțat de rase neasemănătoare și în unele cazuri ostile".

După cum și cotidianul "The New York Times", din 1918, face observații lămuritoare privind "Ungaria reală", referindu-se în special la faptul că până la încheierea tratatelor de pace de la Paris, "cele 13 milioane de nemaghiari au fost tratați de clasa stăpânitoare cu opresiune și cruzime".

Până și Emil Nagy, ministrul justiției din Ungaria, la acea vreme, a înțeles că "...ungurii trebuie să abandoneze ideea integrității teritoriale dinainte de război și să se resemneze cu pierderea unor teritorii locuite de mase compacte de naționalități străine...".

În acest sens, istoricul David Prodan răspundea lamentărilor autorităților de la Budapesta că: "La Trianon, Ungaria a pierdut exact atât cât a călcat în cursul istoriei din teritoriile altora".

"Unirea provinciilor românești sau doar a Transilvaniei cu România - după cum constată și istoricul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române - nu s-a făcut în urma Tratatului de la Trianon, ci în urma mișcării de emancipare națională care a culminat cu deciziile luate la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia. Tratatul de la Trianon nu a hotărât Unirea Transilvaniei cu România, ci doar a consfințit în plan internațional actul înfăptuit de români în 1918".

Se cuvine să demonstrăm că suntem astăzi adevărați bărbați politici de stat și să asumăm acum, la un centenar de la eveniment, marcarea acestei zile importante pentru istoria României.

Consider că în privința proiectelor care privesc interesul nostru național trebuie să reacționăm politic în solidar și transpartinic.

Nu uitați spusele celebre ale filozofului spaniol George Santayana: "Cel care nu își amintește trecutul este condamnat să îl repete!".

Partidul Mișcarea Populară, în semn de profund respect pentru istoria României și spre cinstirea țării, va vota pentru acest proiect legislativ.

Glorie veșnică și nemurire, tuturor eroilor care și-au sacrificat viața pentru binele patriei și al națiunii noastre!

Te rugăm, Doamne, binecuvântează România!

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Și ultimul vorbitor, domnul președinte Adrian Solomon, vă rog.

Vă rog, domnule Adrian Solomon.

 
   

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Dincolo de a fi angrenat într-o polemică, care mie îmi displace, pentru că sunt unul dintre cei care mă înțeleg destul de bine cu colegii de la UDMR și cu reprezentanții, până la urmă, ai minorității maghiare, precum, de altfel, cu marea majoritate a colegilor de la Grupul minorităților, această lege vine într-un moment foarte fericit pentru națiunea română. Se împlinesc, acuși, peste câteva săptămâni, pe 4 iunie, 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, cu Ungaria, moștenitoarea coroanei austro-ungare, și acesta reprezintă, până la urmă, punctul culminant al unei evoluții constante a națiunii române, spre emancipare și spre afirmare în Transilvania și în spațiul central-european. O luptă care a început în secolul al XVII-lea, cu Inochentie Micu-Klein și care, în chip fericit, iată, se finalizează cu victoria armatei române alături de puterile Antantei, în Primul Război Mondial, duce, până la urmă, la acel sistem al tratatelor de pace de la Versailles, sistem al tratatelor care, cu câteva modificări, este în vigoare și astăzi și pentru care s-au creat sisteme politico-militare de apărare și de păstrare a statu-quo-ului existent.

Ceea ce ar trebui cu toții să cunoaștem este că Tratatul de la Trianon a făcut aproape imposibilă orice cerere de revizuire a sistemelor de pace de la Versailles, spre deosebire de Basarabia, care, nebeneficiind de semnătura uneia dintre cele 5 puteri, și anume, Japonia, pe Tratatul de la finalul Războiului Mondial, precum și lipsa semnăturii Uniunii Sovietice, a dus cu ușurință la desființarea unirii pe care au votat-o în sistem plebiscitar, basarabenii, în 1918.

Ceea ce vrem noi este să nu supărăm pe nimeni, nu este să umilim pe cineva, nici să călcăm în picioare istoria de 1.000 de ani a Transilvaniei, ci doar să ne bucurăm că la un moment dat națiunea română a fost capabilă să finalizeze proiectul, visul de veacuri al poporului și națiunii române din Transilvania.

Unirea de la Alba Iulia este corolarul acestei lupte. 4 iunie poate fi o dublă dată - pentru unii, sărbătoare, pentru unii, comemorare.

N-avem nimic de împărțit. Putem doar împreună să ne ducem istoria înainte, astfel încât să fim cu toții frați într-o țară prosperă! (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Am finalizat dezbaterile.

Avem 5 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

De la 2 la 5 dacă sunt intervenții? Nu.

Rămâne la votul final; are caracter ordinar.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind comasarea terenurilor agricole deținute de asociațiile agricole constituite de unitățile de cult (PL-x 178/2020) (rămas pentru votul final).  

6. Proiectul de Lege privind comasarea terenurilor agricole deținute de asociațiile agricole constituite de unitățile de cult; PL-x 178/2020.

Din partea Comisiei juridice?

Vă rog.

Doamna Laura Moagher, vă rog, prezentați raportul Comisiei juridice.

   

Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind comasarea terenurilor agricole deținute de asociațiile agricole constituite de unitățile de cult.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind comasarea terenurilor agricole deținute de asociațiile agricole constituite de unitățile de cult.

Conform dispozițiilor art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a avizat favorabil propunerea legislativă.

Guvernul nu susține propunerea legislativă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului juridic pentru reorganizarea prin comasare a terenurilor agricole deținute de asociațiile agricole ale unităților de cult, în scopul realizării unei agriculturi performante și competitive pe suprafețe mari.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare, cu amendamentele admise.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Începem dezbaterile generale.

Vă rog să faceți...

Da, vă rog, domnule deputat.

Da. Înțeleg că pe procedură domnul Dehelean are o solicitare.

Vă rog, domnul Dehelean.

Faceți legătura cu domnul Dehelean.

 
   

Domnul Silviu Dehelean (prin telefon):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În numele Grupului USR, o să solicit retrimiterea la comisie, pentru o perioadă de două săptămâni, a acestui proiect, întrucât considerăm că este un proiect care nu respectă exigențele de claritate și predictibilitate, încalcă unele norme de tehnică legislativă și este neconstituțional.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da. O să rog liderii.

Comitetul liderilor, vă rog să vă...

Vă rog, vă aștept până aici. După care voi supune votului (Vociferări.)

USR a solicitat retrimiterea.

Da. Grupul PSD, domnul Simonis, vă rog.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota împotriva retrimiterii acestui proiect la comisie.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun.

PNL?

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Abținere, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da. Abținere.

Mai departe.

 
   

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Grupul UDMR va vota împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun.

USR?

 
   

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Grupul parlamentar al USR va vota pentru retrimiterea la comisie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Pentru.

PMP?

Domnul Movilă.

 
   

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Împotriva retrimiterii la comisie.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Împotrivă.

Mai dorește cineva? Nu. Bun.

Rog Comitetul liderilor, să aveți o discuție. (Consultări.)

Bun. Nefiind consens, voi fi obligat să supun votului propunerea de retrimitere solicitată de USR. Grupul USR. Fac precizarea, să știe colegii.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

Bun. Avem două solicitări.

Domnul Chiriac.

Deci, domnul Chiriac... faceți legătura.

Sunt câțiva colegi care...

O să rog stafful tehnic să facă legătura.

Domnule Chiriac, să precizați cum votați.

 
   

Domnul Viorel Chiriac (prin telefon):

Vot contra, domnule președinte.

Bună ziua!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Contra.

Mulțumesc.

Domnul Cucșa.

 
   

Domnul Marian-Gheorghe Cucșa (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte de ședință!

Votez împotrivă.

Nu mi-a mers aplicația și votez în modul acesta.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul Radu Sebastian-Valentin, vă rog.

 
   

Domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu (prin telefon):

Împotrivă, domnule președinte.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Împotrivă.

 
   

Domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu (prin telefon):

Vot împotrivă, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Împotrivă.

Bun.

Vă propun...

Stimați colegi,

Sunt în acest moment 44 de colegi pentru, 117 voturi împotrivă, 47 de abțineri. Sunt mulți colegi care...

Vă propun să închidem aici. Propunerea de retrimitere nu a întrunit numărul de voturi.

Deci vom continua.

Dau cuvântul domnului Valeriu Steriu.

Rog stafful tehnic să facă legătura cu domnul Steriu, din partea PSD.

Și să se pregătească, din partea Grupului UDMR, domnul Loránd Magyar.

 
   

Domnul Valeriu-Andrei Steriu (prin telefon):

Vot împotrivă.

Deși am votat și electronic. Nu-mi dau seama ce s-a întâmplat.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Nu, domnule...

Nu, am finalizat cu votul. S-a respins propunerea de retrimitere. Începem dezbaterile. Ați auzit...

Dumneavoastră v-ați înscris pentru susținerea, din partea Grupului PSD, la dezbateri generale. Aici suntem.

 
   

Domnul Valeriu-Andrei Steriu (prin telefon):

Nu, cred că s-a apăsat butonul de microfon, nu este o legătură solicitată.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Păi...

Deci nu vreți să interveniți.

 
     

Domnul Valeriu-Andrei Steriu (prin telefon):

Nu.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun. Mergem mai departe.

Din partea Grupului UDMR.

Vă rog, faceți legătura cu domnul Magyar.

Domnul Magyar.

Puteți face legătura cu dânsul?

E solicitarea Grupului UDMR pentru intervenție la dezbateri generale.

Și îl avem în sală, apoi, pe domnul Petru Movilă.

Nu interveniți, nu? Bun.

 
   

Domnul Magyar Loránd-Bálint (prin telefon):

Mulțumesc.

Bună ziua, domnule președinte!

Stimați colegi,

Grupul UDMR consideră că inițiativa legislativă este neconstituțională.

Este discriminatorie față de celelalte forme asociative care nu pot să beneficieze de aceleași avantaje de care o să beneficieze asociațiile cultelor.

Considerăm că documentele de proprietate care sunt prezentate în lege, respectiv, titlul de proprietate, procesele-verbale de predare-primire, adeverințele eliberate de comisii nu sunt documente de vreo proprietate, pe baza căreia se poate face schimbul de terenuri. ADS nu a evaluat valoarea terenurilor la care dorim să facem schimbul.

În consecință, UDMR va vota împotriva acestei inițiative legislative.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Nemaifiind alți doritori care să intervină pe acest proiect de lege, avem 6 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

De la 1 la 6 dacă sunt intervenții? Nu.

Rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2019 pentru modificarea Legii nr. 52/2015 privind aprobarea plății anuale a cotizațiilor și serviciilor lingvistice pentru organizațiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol și agroalimentar (PL-x 536/2019 (rămas pentru votul final).  

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2019 pentru modificarea Legii nr. 52/2015 privind aprobarea plății anuale a cotizațiilor și serviciilor lingvistice pentru organizațiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol și agroalimentar; PL-x 536/2019.

Din partea Comisiei pentru agricultură, domnul președinte Stănescu.

Vă rog, prezentați raportul comisiei.

   

Domnul Alexandru Stănescu (de la tribună):

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2019 pentru modificarea Legii nr. 52/2015 privind aprobarea plății anuale a cotizațiilor și serviciilor lingvistice pentru organizațiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol și agroalimentar.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură obișnuită, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2019, transmis cu adresa PL-x 536 din 28 octombrie 2019 și înregistrat cu nr. 4c-5/532 din 29 octombrie 2019.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 52/2015, în sensul în care decontarea anuală a cotizațiilor și serviciilor lingvistice pentru organizațiile profesionale neguvernamentale din sectorul agricol și agroalimentar să se efectueze după ce acestea au achitat contravaloarea cotizațiilor anuale, respectiv a serviciilor lingvistice și participă la fiecare acțiune desfășurată la nivelul structurilor europene, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii Comisiei pentru agricultură au examinat proiectul de lege în ședința din 28 aprilie 2020.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2019 pentru modificarea Legii nr. 52/2015 privind aprobarea plății anuale a cotizațiilor și serviciilor lingvistice pentru organizațiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol și agroalimentar, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport de obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Începem dezbaterile generale.

Din partea PSD, dumneavoastră vreți să interveniți?

Domnul Stănescu.

Se pregătește domnul Gudu, din partea Grupului PNL.

 
   

Domnul Alexandru Stănescu (de la tribună):

În primul rând, aș vrea să le mulțumesc colegilor din Comisia pentru agricultură, pentru că au votat în unanimitate această inițiativă legislativă.

Este vorba despre plata cotizațiilor către asociațiile profesionale la nivel european.

Cred că e foarte important ca Ministerul Agriculturii să o pună în aplicare cât mai repede, pentru că știți bine sau știm cu toții că este o perioadă importantă pentru viitorul politicii agricole comune.

Și dumneavoastră vă mulțumesc anticipat pentru un vot pozitiv.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul Vasile Gudu.

Vă rog, faceți legătura.

 
   

Domnul Vasile Gudu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Bună ziua, stimați colegi!

Reprezentarea organizațiilor profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol și agroalimentar contribuie pe termen lung la dezvoltarea și modernizarea agriculturii românești.

Prin Legea nr. 52/2015 a fost reglementată acordarea unui sprijin financiar care rezultă din Protocolul privind condițiile de aderare a acestor organizații la Comitetul Organizațiilor Profesionale Agricole din Uniunea Europeană și la Comitetul General al Cooperativelor Agricole din Uniunea Europeană.

Valoarea cotizațiilor și a plafonului în limita căruia se decontează serviciile lingvistice au fost stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 280/2016. De-a lungul implementării, s-a constatat că interpretarea și aplicarea legii nu sunt de natură unitară, motiv pentru care a apărut necesitatea modificării prevederilor legale.

În cadrul Comisiei pentru agricultură, al cărui membru sunt, au fost aduse modificări suplimentare, menite să rezolve deficiențele constatate.

Astfel, beneficiarii legii sunt organizațiile profesionale membre sau care au un acord prealabil de aderare la organizațiile de profil din cadrul Uniunii Europene, evitându-se astfel orice plată în avans care ar presupune recuperarea sumelor.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

S-a mai înscris domnul Szabó Ödön. Vă rog. Din partea UDMR.

 
   

Domnul Szabó Ödön (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte.

Eu am apăsat pe procedură mai înainte, dintr-un motiv foarte simplu. Ați încheiat votul cu retrimiterea proiectului anterior înainte ca mai mulți colegi de-ai mei să fi putut vota, lucru pe care l-am transmis prin liderul de grup. Nu se poate, procedural, opri dreptul de vot al niciunui deputat doar pentru faptul că acest timp, de un minut și jumătate, nu a fost îndestulător sau nu funcționează sistemul de vot la distanță.

Deci o să vă rog să-i apelați pe toți colegii care nu reușesc să folosească acest sistem, pentru că nu funcționează, să-i apelați, să avem răbdare, pentru că dacă așa este acest sistem, să-l folosim corect, indiferent de rezultatul votului. Dar fiecare deputat trebuie să aibă dreptul de a-și exprima punctul de vedere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da! Regulamentar am lăsat toți colegii să intervină. Dacă cumva au fost colegi care nu au putut vota, și-au exprimat intenția telefonic.

Vă mulțumesc mult.

Continuăm.

Domnul Popescu Nicolae, din partea USR. Vreți să interveniți la...

Vă rog.

 
   

Domnul Nicolae-Daniel Popescu (prin telefon):

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sigur, este important ca organizațiile profesionale și interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol și alimentar din România să fie afiliate la organizațiile profesionale europene, deoarece acestea din urmă au un cuvânt foarte important de spus în abordarea și elaborarea politicilor agricole de la nivelul Uniunii Europene.

Am mai spus și în intervențiile precedente că, în contextul crizei cauzate de noul coronavirus, și nu numai, independența și securitatea alimentară a României sunt și vor fi la fel de importante ca independența energetică.

Practic, prin acest proiect de lege au fost făcute o serie de modificări și completări care fac în sfârșit Legea nr. 52/2015 aplicabilă.

Cum s-a discutat și în cadrul comisiei de specialitate, în Comisia pentru agricultură, avem nevoie de oportunități de creștere a gradului de informare și a colaborării în cadrul Uniunii Europene a producătorilor români, oportunități care să-i ajute pe fermierii și agricultorii noștri să dezvolte și să modernizeze exploatațiile agricole și agroalimentare românești.

Grupul USR va vota pentru adoptarea acestui proiect și în plenul de azi, la fel de bine cum a susținut proiectul de lege și în comisia de specialitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții, avem nouă amendamente.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu sunt.

De la 2 la 9 dacă sunt intervenții?

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

Următorul.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii statutului asistentului social în România nr. 466/2004 (PL-x 384/2019) (rămas pentru votul final).  

8. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii statutului asistentului social în România nr. 466/2004; PL-x 384/2019; caracter organic.

Avem propunere de respingere.

Domnul președinte Solomon. Vă rog.

   

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Raport suplimentar asupra PL-x 384/2019.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unui nou cadru legal privind statutul profesiei de asistent social în România, preconizându-se, printre altele, eliminarea din cadrul juridic actual a obligațiilor asistenților sociali de a deveni membri în Colegiul Național al Asistenților Sociali și de a se înregistra în Registrul Național al Asistenților Sociali, obligații stabilite în prezent prin Legea nr. 466/2004 și care trebuie îndeplinite pentru a li se elibera avizul de exercitare a profesiei.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

A fost adoptat de Senat, tacit.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, menținerea soluției anterioare, de respingere a proiectului de lege, exprimată în raportul cu nr. 4c-9/556, depus în data de 7 octombrie 2019.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbateri generale.

Avem o înscriere. Domnul Lupescu, din partea Grupului USR. Vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Lupescu (de la tribună):

Bună ziua, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

În legătură cu proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii statutului asistentului social, atât vreau să vă rog, să aveți în vedere că unui asistent social i se condiționează dreptul la muncă, prin apartenența la acest colegiu. De fapt, asistenții sociali au fost ignorați și în Ordonanța nr. 43/2020, astfel că la art. 8 nu au fost incluși pentru sporul de risc, cu toate că sunt în prima linie a luptei anti-COVID.

Aș ruga colegii să ia aminte la activitățile pe care le fac asistenții sociali, iar Grupul USR va vota împotriva respingerii proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Am finalizat.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Rămâne la votul final; caracter organic; propunere de respingere.

Mai departe.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști (PL-x 144/2019) (rămas pentru votul final).  

9. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști; PL-x 144/2019.

Domnul Mocioalcă, președintele Comisiei pentru apărare.

Vă rog să prezentați raportul suplimentar. Sunt 25 de amendamente admise.

   

Domnul Ion Mocioalcă (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Foarte succint o să vă prezint raportul suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, a fost sesizată cu Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști.

Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil la această inițiativă legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat negativ inițiativa legislativă.

Comisia pentru muncă și protecție socială a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați a transmis un aviz favorabil pentru proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare îmbunătățirea cadrului legislativ actual care guvernează exercitarea profesiei de soldat și gradat profesionist, în sensul clarificării unor situații juridice referitoare la drepturile și obligațiile acestor categorii de personal militar.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 91 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost dezbătut în ședința din 16 aprilie 2019.

În urma dezbaterilor, în ședința din 16 aprilie, membrii comisiei, cu unanimitate de voturi, au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea acestei inițiative legislative, cu amendamente admise.

În ședința plenului Camerei Deputaților din data de 4 decembrie 2019, s-a hotărât retrimiterea la comisie a Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști - PL-x 144/2019 -, în vederea întocmirii unui raport suplimentar.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a reluat dezbaterile asupra inițiativei legislative, în ședința din data de 11 februarie 2020.

În urma dezbaterilor din această ședință, cu unanimitate de voturi, membrii comisiei au hotărât adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise cuprinse în anexa care este parte integrată din prezentul raport.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Începem dezbaterile generale.

Vă rog, faceți legătura cu domnul deputat Eugen Bejinariu.

 
   

Domnul Eugen Bejinariu (prin telefon):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Bună ziua!

Cele mai importante aspecte ale acestui proiect de lege sunt reprezentate de faptul că le conferă stabilitate și predictibilitate angajaților soldați și gradați profesioniști în domeniul apărării și siguranței naționale. Cuprinde aspecte care au apărut în dinamica domeniului, față de anul 2006, când a fost inițial reglementat, armonizează activitatea din România cu cea similară în cadrul țărilor NATO și țările europene, oferă predictibilitate și soluții așa cum este necesar să aibă orice domeniu, stabilește raporturile de muncă și reperele legale ale angajaților soldați și gradați profesioniști, într-un domeniu în care aspectele activității sunt riguros stabilite.

După aproximativ 15 ani, e pentru prima dată, de fapt, când se dă o șansă de carieră celor din domeniu. Și ca să fim corecți și sinceri, sunt cei care, de fapt, duc greul și își asumă riscul cel mai mare în teatrele de operații.

Așa cum spunea și domnul președinte Mocioalcă, proiectul de lege aflat în discuție reprezintă modificarea și completarea Legii nr. 348 din 2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști și având în vedere faptul că acesta reglementează în mod armonios și corespunzător evoluțiile actuale ale domeniului la care se referă, Grupul Partidului Social Democrat votează pentru și vă îndrum și pe dumneavoastră, pe toți colegii mei din Camera Deputaților, să votați pentru.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Îl invit, în continuare, pe domnul Lupescu, din partea Grupului USR.

Se pregătește doamna Venera Popescu, din partea Grupului minorităților. Vă rog să faceți legătura.

 
   

Domnul Dumitru Lupescu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Partidul Uniunea Salvați România va vota proiectul de lege și aceasta este o recunoaștere a eforturilor pe care le fac sergenții și gradații profesioniști în edificarea unui parcurs european al Armatei Române.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

(Domnul deputat Victor Paul Dobre solicită să ia cuvântul.)

Domnul Dobre, din partea...

Nu, să facă legătura cu doamna Popescu și apoi...

Dăm prioritate doamnelor!

Doamna Venera Popescu. Vă rog, faceți legătura!

Se pregătește domnul Victor Paul Dobre, din partea PNL.

 
   

Doamna Mariana-Venera Popescu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Dragi colegi,

Grupul minorităților naționale susține acest proiect legislativ, pentru că este o lege care reglementează formarea, dezvoltarea și gestionarea resurselor umane ale Armatei.

Proiectul legislativ modifică Legea nr. 384/2006 și reglementează, printre altele, raporturile de muncă, condițiile pentru înaintarea în grad, stabilește stagiile minime pentru înaintarea în grad, deci practic acest proiect modifică statutul soldaților și gradaților profesioniști.

Astăzi, prin votul nostru, să redăm acestei categorii profesionale demnitatea și siguranța locului de muncă, oferindu-le totodată și protecția legală împotriva abuzurilor superiorilor!

Dragi colegi,

Acest proiect duce la îndeplinirea obiectivelor de securitate ale României și stabilește un cadru legal, adaptat apărării colective și asigurării unui spațiu european liber și sigur.

Meritul acestui demers aparține Ligii Militarilor Profesioniști, în frunte cu Albu Dănuț, care împreună cu echipa sa au dovedit tenacitate și perseverență în apărarea drepturilor SGP-ilor, iar acum vă îndemn să votăm un proiect pentru oameni, pentru că pe ei îi reprezentăm aici, în Parlament.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc pentru intervenție.

Domnul Victor Paul Dobre, PNL.

Se pregătește domnul Petru Movilă, de la PMP.

Vă rog, domnule Dobre.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre (de la tribună):

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

În parcursul integrării, în parcursul adâncirii colaborării parteneriatului Armatei Române cu armatele aliate din cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, bineînțeles că am plecat cu o serie de prevederi, reglementări legislative care, în timp, necesită upgradări, îmbunătățiri, precizări, astfel încât rolul celor care servesc în armată să fie în același timp cât mai bine protejați și asigurați de cadrul legislativ. Orice măsuri de îmbunătățire sunt salutate.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal sprijină acest proiect de lege și îl vom vota.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Movilă. Vă rog. Grupul PMP.

 
   

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partidul Mișcarea Populară va vota acest proiect. Este un proiect extraordinar de important, care vine în sprijinul instituțiilor militare, în sprijinul Armatei Române, dar, de asemenea, vine și ca o recunoaștere a profesionalismului și activității depuse de veterani, de cei care sunt rezerviști ai instituțiilor de forță.

Dacă luăm în considerare faptul că unul dintre cele mai importante argumente începând cu anul 2000, pentru România, în plan internațional, a fost Armata, dacă luăm în considerare profesionalismul, eroismul și devotamentul de care au dat dovadă soldații români în teatrele de operații internaționale, începând cu Kosovo, Irak, Afganistan și alte zone din lume, acolo unde Armata Română a fost solicitată, și-a făcut datoria, credem că proiectul de lege este bine-venit.

De asemenea, este important și prin faptul că la vârsta de peste 40-45 de ani putem vorbi despre faptul că militarii români devin cu adevărat, cei mai mulți, profesioniști maturi în activitatea pe care o desfășoară, și sunt pregătiți pentru reintegrarea în corpul instituțiilor militare.

Partidul Mișcarea Populară va vota și din respect, și recunoaștere - încă o dată spun - a valorii și profesionalismului militarilor români.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții.

Avem 25 de amendamente admise.

La titlul legii dacă sunt intervenții?

De la poziția 2 la 10 dacă sunt intervenții?

De la 11 la 25 dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 și pentru completarea anexei nr. 5C la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (PL-x 642/2019) (rămas pentru votul final).  

10. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 și pentru completarea Anexei nr. 5C la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice; PL-x 642/2019.

Raport comun Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu.

Domnule Cupă, cine prezintă raportul?

Comisia pentru agricultură.

Și domnul Stănescu, și domnul Cupă. Hotărâți-vă cine prezintă raportul!

   

Domnul Alexandru Stănescu (de la tribună):

Tocmai cormoranii...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Cormoranii, hai!

 
   

Domnul Alexandru Stănescu (de la tribună):

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 și pentru completarea anexei nr. 5 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

Comisia pentru mediu și Comisia pentru agricultură au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură obișnuită, cu Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 și pentru completarea Anexei nr. 5 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, precum și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 și pentru completarea Anexei nr. 5 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport de obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da. Înțeleg, pe procedură, domnul Drulă are o solicitare. Vă rog. Faceți legătura cu domnul Drulă.

 
   

Domnul Cătălin Drulă (prin telefon):

Vă mulțumesc.

Aș vrea să solicit retrimiterea la comisie, cu termen 4 săptămâni, pentru că lipsește atât punctul de vedere oficial din partea Guvernului, cât și acea derogare din partea Comisiei Europene care este necesară în astfel de cazuri.

Vă rog să supuneți votului, retrimiterea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da. Invit liderii de grup să se pronunțe.

Din partea USR. Vă rog.

 
   

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Reiterez, în numele Grupului USR, solicitarea de retrimitere la comisie a acestui proiect.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Grupul PNL?

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul PNL va vota împotriva retrimiterii la comisie.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Grupul PSD?

 
   

Doamna Violeta Răduț (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul PSD va vota contra.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Grupul PMP? Domnul Simionca.

 
   

Domnul Ionuț Simionca (de la tribună):

Domnule președinte,

Și noi vom vota împotriva retrimiterii la comisie. Avem nevoie să trecem această lege, este importantă!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Grupul UDMR. Vă rog. Domnul Benedek.

 
   

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vom vota retrimiterea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Nefiind consens, voi fi obligat să supun votului, stimați colegi.

Să înceapă votul pentru propunerea USR de retrimitere.

(Vot electronic la distanță.)

Bun. Vom începe apelul telefonic și o să rog liderii de grup să-mi semnaleze pe cine sunăm.

Începem cu domnul Zainea. Înțeleg că n-a putut vota. Vă rog.

Se pregătește domnul Chiriac.

Domnul Zainea.

 
   

Domnul Cornel Zainea (prin telefon):

Domnule președinte, eu vreau la dezbateri.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Să vedem dacă ajungem la dezbateri. Bun.

Domnul Chiriac.

 
   

Domnul Viorel Chiriac (prin telefon):

Bună ziua!

Vot contra, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Contra.

Domnul Radu Sebastian-Valentin. Vă rog.

 
   

Domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu (prin telefon):

Vot contra, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Cucșa?

 
   

Domnul Marian-Gheorghe Cucșa (prin telefon):

Votez contra!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Bontea Vlad?

 
   

Domnul Vlad Bontea (prin telefon):

Votez contra, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Sorin Marius Bota. Vă rog.

 
   

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota (prin telefon):

Vot contra.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Prisnel Claudiu?

 
   

Domnul Adrian-Claudiu Prisnel (prin telefon):

Vot pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Pentru.

Domnul Angel Tîlvăr?

 
   

Domnul Angel Tîlvăr (prin telefon):

Vot contra, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Bogdan Gheorghe-Dănuț. Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe-Dănuț Bogdan (prin telefon):

Vot contra.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Doamna Tamara Ciofu.

Doamnă doctor, vă rog.

 
   

Doamna Tamara-Dorina Ciofu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Vot contra.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Roman Ioan Sorin?

 
   

Domnul Ioan Sorin Roman (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte.

Vot contra.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Doamna Bozianu Cătălina?

Vă rog, doamnă.

Doamna Bozianu?

 
   

Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu (prin telefon):

Vot împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vot contra.

Mulțumesc.

Domnul Radu Babuș. Vă rog.

 
   

Domnul Radu Babuș (prin telefon):

Vot contra.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Dragoș Bârlădeanu. Vă rog.

 
   

Domnul Dragoș-Petruț Bârlădeanu (prin telefon):

Vot contra, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Doamna Camelia Gavrilă. Vă rog.

 
   

Doamna Camelia Gavrilă (prin telefon):

Vot contra. Am văzut că nu mi s-a preluat votul, de aceea mi-am exprimat opinia verbal.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt colegi? Vă rog.

Domnul Kelemen Hunor.

Vă rog, faceți legătura.

Domnul Kelemen Hunor. Vă rog.

Vă rog să faceți legătura cu domnul Drăghici Mircea și se pregătește doamna Gavrilescu.

Doamna Dinu Elena?

 
   

Doamna Cristina-Elena Dinu (prin telefon):

Vot contra.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Contra. Bun.

 
   

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici (prin telefon):

Vot contra, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Doamna Gavrilescu?

 
   

Doamna Grațiela Leocadia Gavrilescu (prin telefon):

Vot contra, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, doamnă ministru.

Domnul Kelemen Hunor?

 
   

Domnul Kelemen Hunor (prin telefon):

Vot pentru retrimitere, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Pentru retrimitere, da?

Mulțumesc.

Mai departe.

Doamna Biró Rozália?

Doamna Biró?

Dacă nu, faceți legătura cu doamna Mihălcescu.

Doamna Biró?

Doamna Mihălcescu?

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu (prin telefon):

Mă auziți?

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog. Da.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu (prin telefon):

Sunt împotriva retrimiterii la comisie. N-am reușit să votez.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Contra.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu (prin telefon):

Mulțumesc și eu.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul Pistru?

Domnul Șișcu?

Vă rog, urmăriți puțin, ca să...

 
     

Domnul George Șișcu (prin telefon):

Da.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
   

Domnul George Șișcu (prin telefon):

Da. Mă auziți?

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă aud.

 
   

Domnul George Șișcu (prin telefon):

Șișcu sunt.

Deci, vot împotrivă, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule Șișcu.

Doamna Biró?

 
   

Doamna Biró Rozália-Ibolya (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte.

Pentru retrimitere, vă rog.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Doamna Biró, vă mulțumesc.

La mulți ani!

E ziua dumneavoastră astăzi.

 
   

Doamna Biró Rozália-Ibolya (prin telefon):

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Sărut mâna!

La mulți ani!

Domnul Nasra?

 
   

Domnul Gabriel-Horia Nasra (prin telefon):

Vot împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulțumesc.

Doamna Viorica Cherecheș?

 
   

Doamna Viorica Cherecheș (prin telefon):

Bună ziua!

Vot împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Împotrivă.

Mulțumesc.

Și doamna Benkő, de la UDMR.

Vă rog.

 
   

Domnul deputat (prin telefon):

Alo!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da, vă rog.

 
   

Domnul deputat (prin telefon):

Împotrivă. Vot împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Doamna Benkő.

Și domnul Neață Eugen.

Vă rog să faceți legătura.

Vă rog.

Domnul Neață, vă rog.

 
   

Domnul Eugen Neață (prin telefon):

Păi, nu m-ați sunat! (Râsete.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Păi, cum putem vorbi dacă nu v-am sunat?

Cum votați?

 
   

Domnul Eugen Neață (prin telefon):

Vot împotrivă.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Vot împotrivă.

 
   

Doamna Benkő Erika (prin telefon):

Da.

Vot contra.

Contra, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulțumesc.

Domnul Márton Árpád...

 
     

Doamna Benkő Erika (prin telefon):

Mulțumesc și eu.

 
   

Domnul Florin Iordache:

... pentru retrimitere.

Mulțumesc.

Domnul Robert Sighiartău.

Vă rog, faceți legătura.

 
   

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău (prin telefon):

Vot împotrivă.

Vot împotrivă, pentru...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Împotrivă.

Domnul Vlad Sergiu Cosmin?

Și domnul...

 
   

Domnul Sergiu Cosmin Vlad (prin telefon):

Vot pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Pașcan?

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin telefon):

Domnule președinte,

Procedural.

A apăsat colegul de la Arad, Eusebiu Pistru și i s-a transmis că trebuie să intermediez eu votul său, ceea ce nu consider că e cazul.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin telefon):

Deci, dacă a apăsat înseamnă că a apăsat ca să voteze.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulțumesc.

Cine mai este?

Domnul Marian Țachianu, vă rog.

Domnul Budăi și...

 
   

Domnul Marius-Constantin Budăi (prin telefon):

Vot împotrivă, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Budăi, împotrivă, da.

Și...

Domnul Ben-Oni Ardelean, vă rog.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean (prin telefon):

Vot împotrivă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Și domnul Virgil Popescu, vă rog.

 
   

Domnul Virgil-Daniel Popescu (prin telefon):

Vot împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Împotrivă.

Domnul Cristinel Romanescu?

 
   

Domnul Cristinel Romanescu (prin telefon):

Vot împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Deci...

Domnul Răcuci.

 
   

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci (prin telefon):

Vot împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Dorel Căprar?

 
   

Domnul Dorel-Gheorghe Căprar (prin telefon):

Împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Sorin Moldovan?

 
   

Domnul Sorin-Dan Moldovan (prin telefon):

Bună ziua!

Nu știu dacă am reușit să votez de pe tabletă.

Vot împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulțumesc.

Doamna Mara Mareș, vă rog.

 
   

Doamna Mara Mareș (prin telefon):

Vot împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulțumesc.

Dan Ciocan, vă rog.

Dan Ciocan, vă rog.

Bun. Am finalizat procedura.

Rog colegii mei...

Deci, domnule Buican, câți sunt pentru?

54, pentru.

Împotrivă?

208 împotrivă.

Și două abțineri.

Propunerea de retrimitere nu a întrunit numărul de voturi. Deci continuăm dezbaterile.

Acum suntem la dezbateri generale.

Domnul Zainea, vă rog.

 
   

Domnul Cornel Zainea (prin audioconferință):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor... (Probleme tehnice.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Suntem la dezbateri generale.

Vă rog.

 
   

Domnul Cornel Zainea (prin audioconferință):

(Intervenție cu probleme tehnice.)

... sigur că nu. Atunci de ce nu ascultăm părerea specialiștilor? De ce nu organizăm dezbateri cu aceștia?

Singurul mod... trimiterea unei scrisori în care solicit... un punct de vedere argumentat științific din care citez...

Iată doar... această problemă vitală cu care se confruntă...

Vă reamintesc...

Închei cu vorbele unui expert în ornitologie, doamna conferențiar doctor Carmen Gache, de la Facultatea de Biologie a Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași - "Nu ne putem face loc pe această planetă eliminând toate speciile care ne lezează interesele".

USR va vota împotriva condamnării cormoranilor.

Nu suntem dumnezei, doamnelor și domnilor colegi!

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bine.

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul Leoreanu, din partea Grupului PNL.

Se pregătește domnul Lucian Simion, din partea Grupului PSD.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu (de la tribună):

Da.

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, e o chestiune care ține de două elemente - de echilibrul populației de cormorani, coroborat cu resursele acvatice vii, din sectorul pescăresc, sigur, și în același timp și de pierderile economice.

Este o situație care a fost analizată și de specialiști.

Și, în general, omul, atunci când intervine, dezechilibrează. Aduce în natură dezechilibre majore.

În acest moment deja este produs un dezechilibru între populația de cormorani și resursele din sectorul pescăresc.

Drept pentru care această intervenție este una care în acest moment este bine-venită.

Așa încât, Grupul Partidului Național Liberal din Camera Deputaților va vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Îl invit pe colegul meu, domnul deputat Lucian Simion.

Se pregătește - și rog stafful să facă legătura cu doamna Erika Benkő, de la Grupul UDMR.

Domnul Simion, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Simion nu răspunde. Mergem mai departe.

Doamna Benkő.

Până răspunde doamna Benkő, este domnul Simionca, de la PMP, în sală.

 
   

Domnul Ionuț Simionca (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Această propunere legislativă pune cormoranul între speciile care pot fi vânate. A fost introdusă această pasăre în Anexa nr. 2 a Legii vânătorii.

Cred că e un lucru bun. Noi avem nevoie să fim alături de cei care sunt în zona de piscicultură.

Un lucru care mă nemulțumește pe mine, personal, și în special pe toți cei care au fost... și au fost atacați de urși. Noi am încercat, în Comisia pentru agricultură, și prin Parlament, să introducem în această anexă și ursul.

Vă dau un exemplu. Săptămâna trecută, în Bistrița-Năsăud, în comuna Monor, un urs a atacat și a omorât două vaci. A fost al treilea atac în aceeași săptămână.

Noi trebuie să găsim soluții prin care să introducem și mamiferele mari, și această specie să fie introdusă în această anexă, să poată fi vânată. Bineînțeles, cu restricții, în anumite perioade de timp, la fel cum e și cormoranul.

Parlamentarii Grupului PNL vor vota această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulțumesc.

Puteți face legătura cu doamna Benkő?

Vă răspunde?

Vă rog, doamna Benkő, Grupul UDMR.

 
   

Doamna Benkő Erika (prin audioconferință):

Da.

Bună ziua!

 
     

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
   

Doamna Benkő Erika (prin audioconferință):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt absolut uimită de ipocrizia șocantă în ceea ce privește standardul dublu în privința unor specii strict protejate în România.

Aud azi cu stupoare că s-a propus permiterea vânării cormoranilor mari în România, deoarece se dorește crearea unui așa-zis echilibru între populațiile de cormorani, încât să se poată asigura protecția resurselor acvatice vii.

Deci se dorește scoaterea cormoranilor de pe lista speciilor strict protejate pentru simplul fapt că mănâncă prea mult pește.

Nu pot caracteriza acest demers altfel decât halucinant, în cazul în care există în România alte specii strict protejate care nu pot fi vânate, deși creează probleme absolut grave pentru agricultori și deseori pun în pericol însăși viața oamenilor, în mai multe județe din România.

Da, vorbesc despre urși. Vorbesc despre urși care intră în curtea oamenilor, mănâncă oi, mănâncă porci și prezintă un pericol real pentru oameni, care sunt adesea atacați de urși.

Toată lumea este conștientă de acest lucru. Toată lumea este conștientă de faptul că urșii produc pagube enorme în fiecare an și totuși nimeni nu se ocupă de această problemă într-un mod real și eficient.

Oamenii care se confruntă cu această problemă a atacurilor violente și a pagubelor cauzate de urși au fost abandonați și de Guvern și de Parlament.

Anul trecut Senatul a adoptat o lege care viza scoaterea urșilor de pe această listă, însă această inițiativă nu a trecut de Camera Deputaților, în ciuda faptului că există un număr foarte mare de urși în România, un număr care este mult peste nivelul optim.

Și totuși nu există voință politică pentru rezolvarea acestei probleme foarte grave.

Văd însă faptul că cormoranul mare, care reprezintă pericol, practic, pentru pești este pe cale să fie scos de pe lista animalelor strict protejate.

Ce să înțelegem din acest demers? Că resursele acvatice sunt mai presus de viața și protecția oamenilor?

Totuși UDMR va vota acest proiect pentru că dorim exact același lucru și în privința ursului carpatin.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da, doamnă.

Acum discutăm de cormoran. Puteți modifica legea și în ce privește ursul.

Și ultimul vorbitor, domnul Petru Movilă.

Vă rog.

 
   

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ca parlamentar de Iași, susțin fără rezervă acest proiect de lege.

În județul Iași sunt câteva mii de hectare de luciu de apă folosite pentru piscicultură și acvacultură.

Paguba anuală pe care o fac cormoranii, pe teritoriul României, pentru acești agenți economici este evaluată la aproximativ 20.000 de tone de pește, în condițiile în care România importă anual aproape 15.000 de tone de pește.

Mai este un lucru foarte important de precizat, care nu s-a spus. Perioada de vânătoare este stabilită între 1 septembrie și 28 februarie, anul următor. Este o perioadă bine delimitată și se desfășoară conform tuturor regulilor legislației în vigoare.

Și e important, cum spuneam, de precizat acest lucru, să nu creadă lumea că gata, s-a pornit distrugerea speciei de cormorani în România.

Deci voi vota fără rezervă proiectul de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

S-au încheiat dezbaterile.

Mulțumesc.

Am 5 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

De la 2 la 5, inclusiv Anexa nr. 1. Intervenții? Nu. Rămâne la votul final.

Vă mulțumesc.

Poziția 14, Propunerea legislativă pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; Pl-x 121/2020.

Comisia juridică, vă rog, prezentați raportul.

Bun. Revenim. Văd că nu avem pe nimeni de la Comisia juridică.

Da. Trecem la următorul și revenim.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2019 privind siguranța feroviară (PL-x 22/2020) (rămas pentru votul final).  

La poziția 15, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2019 privind siguranța feroviară; PL-x 22/2020.

Comisia pentru transporturi, vă rog.

Da, domnule Benedeck, prezentați dumneavoastră, vă rog, raportul Comisiei pentru transporturi. Fără amendamente.

Vă rog.

   

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2019 privind siguranța feroviară; PL-x 22/2020.

În conformitate cu prevederile art. 94 și ale art. 114 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru transporturi și infrastructură a fost sesizată în fond pentru dezbaterea și avizarea unui act normativ, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență în ședința din 10 februarie 2020, ca urmare a depășirii termenului de adoptare, potrivit art. 115 alin. (5) din Constituția României, republicată.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei (UE) 2016/798 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind siguranța feroviară - reformare -, în vederea consolidării cadrului legal referitor la siguranța feroviară, din perspectiva alinierii legislației naționale la normele europene.

Comisia pentru transporturi și infrastructură a examinat proiectul de lege în ședința online din data de 5 mai 2020 și a hotărât, în unanimitate de voturi, adoptarea actului normativ.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale doresc colegii să intervină?

Tot dumneavoastră, vă rog, din partea UDMR, la dezbateri generale.

Vă rog.

 
   

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Această propunere legislativă propune transpunerea unei directive europene ce reglementează siguranța circulației feroviare.

Cu toții am văzut că în ultima perioadă sunt din ce în ce mai multe evenimente feroviare și nu am văzut să răspundă cineva și să se ia o măsură eficientă.

De ani de zile nu suntem în stare să reducem punctele negre de pe sistemul de cale ferată. Sunt puncte negre mai vechi de 20 de ani. Este inacceptabil ca aceste puncte să nu fie anulate.

Prin transpunerea acestei directive se deschide posibilitatea de a reorganiza AFER, organism ce funcționează aproape ca stat în stat, în cadrul Ministerului Transporturilor.

În concluzie, UDMR va vota această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Dacă mai sunt alți doritori să... la dezbateri generale? Nu mai sunt. Bun. Nefiind amendamente, rămâne la votul final.

Revenim la...

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (Pl-x 121/2020) (rămasă pentru votul final).  

Poziția 14, Pl-x 121. (Propunerea legislativă pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.)

Domnul Vasile Varga, președintele Comisiei juridice, vă rog, prezentați raportul.

Domnule Varga...

   

Domnul Vasile Varga (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Consiliul Superior al Magistraturii a dat un aviz negativ; de asemenea, și Comisia pentru muncă.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a dat un aviz favorabil.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, structură în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, specializată în combaterea infracțiunilor împotriva mediului înconjurător, care își exercită atribuțiile pe teritoriul României.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare propunerea legislativă cu amendamente admise și amendamente respinse prevăzute în Anexa nr. 1 și Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulțumesc.

Domnul... din partea Grupului USR, inițiator, domnul Stelian Ion. Să faceți legătura.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin audioconferință):

Parafrazând o vorbă celebră, secolul XXI va fi ecologic sau nu va fi deloc.

Problema aceasta legată de relația dintre om și mediu este una extrem de importantă. În România avem o problemă de mediu foarte, foarte gravă, atât cu privire la gestionarea fondului cinegetic, atât cu privire la tăierile ilegale de păduri, cât și cu privire la protecția celorlalte elemente ale naturii - a apei, a solului, a aerului.

Știm - și informațiile sunt cutremurătoare - că anual dispare din România un volum de 20 de milioane de metri cubi de lemne. De curând am adoptat o legislație în sensul diminuării acestui fenomen, însă nu e suficient.

De asemenea, chestiunea legată de protecția apelor este una stringentă. Râurile României sunt puse în pericol de proiecte care nu au nicio legătură cu dezvoltarea industrială, ci au mai degrabă legătură cu distrugerea unor elemente naturale importante.

De asemenea, chestiunile legate de gestionarea deșeurilor sunt foarte, foarte grave. Se săvârșesc infracțiuni pe această zonă.

Sistemul - sistemul care ar trebui să apere aceste elemente care sunt importante pentru noi și sunt foarte importante pentru generațiile viitoare - ne spune că lucrurile sunt ținute sub control. Că aceste autorități care se ocupă acum de fenomenul infracțional țin fenomenul sub control. Că există mecanisme care lucrează. Dar ne uităm pe statistici și vedem cu totul altceva.

Când vedem că fenomenul infracțional e în floare și totuși trimiterile în judecată sunt foarte puține pe o arie extinsă de infracțiuni de mediu nu ne putem decât pune semne de întrebare. De ce acest sistem nu este eficient?

Răspunsul nostru este, iată, crearea unui organism care să dea mediului ceea ce i se cuvine, și anume atenția necesară care trebuie să vină din partea tututor, indiferent de partidele politice.

Trecând un astfel de proiect înseamnă că conștientizăm cu toții cât de grave sunt problemele și că acceptăm că până în prezent, chiar dacă s-au făcut unii pași, au fost pași timizi în ideea protecției mediului.

O astfel de structură nu ar face decât să responsabilizeze organele judiciare în a face cercetări, a face anchete, a dispune tragerea la răspundere a celor care încalcă cele mai elementare norme de conviețuire.

Este de menționat că în punctul de vedere al Guvernului nu ni se prezintă absolut deloc comunicarea, Raportul GENVAL - care este Grupul de lucru pentru chestiuni generale, inclusiv evaluare, din cadrul Consiliului Uniunii Europene -, care la 23 mai 2019 a tras un semnal de alarmă și a spus că activitățile diferiților actori politici nu sunt bine coordonate și că ar fi necesară o specializare. A vorbit acolo și de înființarea unei structuri speciale pentru magistrați.

Dar, vedeți, Uniunea Europeană, partenerii noștri, ne dau niște direcții, uneori, dar nu ne pot obliga. Și nu trebuie să așteptăm de la ei să ne trimită în plic legi scrise. Noi trebuie să venim - noi înșine - cu astfel de soluții. Și, până acum, o astfel de soluție, o astfel de structură nu a fost propusă pentru a fi înființată. Acum avem această posibilitate.

Și fac un apel la toți membrii Camerei Deputaților să voteze acest proiect de lege.

Pentru că votați, practic, pentru viitorul copiilor noștri, pentru a le oferi și lor posibilitatea să se bucure de apă curată, de aer curat, de un sol bun și, pe viitor, să se bucure și de păduri.

E foarte important să facem front comun.

De asemenea, Guvernul, care are acum are o altă viziune, sper, totuși, după adoptarea acestui act normativ să sprijine această unitate de Parchet, înțelegând faptul că prin rapoartele pe care această structură le va da anual, prin faptul că va trebui să ne arate ce a făcut, va responsabiliza Parchetul, și rezultatele sunt convins că nu vor întârzia să vină.

Repet, în final, rugămintea către toți deputații să sprijine acest proiect. Pentru că nu este un proiect pentru un partid anume, este un proiect pentru fiecare dintre noi, pentru fiecare dintre românii care își doresc să trăiască într-o țară în care mediul să fie respectat.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Începem dezbaterile generale.

Primul vorbitor, domnul Dan Barna, USR.

Vă rog să faceți legătura.

Se pregătește domnul Ioan Cupșa, de la PNL.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna (prin audioconferință):

Mulțumesc, domnule președinte.

Sper că se aude.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna (prin audioconferință):

Am mai vorbit de la această tribună despre nevoia acestei Direcții de Investigare a Infracțiunilor de Mediu.

Și am spus asta pentru că e momentul să trecem de la faza declarațiilor de impresie artistică la măsuri efective prin care să și dovedim că nouă, ca și clasă politică a României, chiar ne pasă, la modul responsabil, de ceea ce înseamnă protecția mediului.

Avem nevoie de instituții și de legi care să trateze problema pe măsura gravității acesteia.

Și vreau să dau doar câteva exemple, pentru a înțelege cât de necesară este această Direcție de Investigare a Infracțiunilor de Mediu. Care nu este, așa cum s-a mai spus, încă o structură care, vezi Doamne, ar putea apoi să fie urmată de alte probleme ale statului, care ar dori propriile structuri de mediu.

Sănătatea și funcționarea mediului sunt teme cu adevărat majore astăzi, pentru societate.

Trăim în țara europeană din care dispar anual 20 de milioane de metri cubi de lemn, mai mult decât dublul cifrei raportate. Acestea sunt date reale. În aceeași țară, 25.000 de persoane își pierd anual viața în urma afecțiunilor generate fix de poluarea aerului.

Trei mari orașe din România se află în situații de infringement, exact pentru poluarea cu microparticule.

România a fost recent, după cum bine știți, condamnată de Curtea Europeană de Justiție, pentru poluare sistematică și mai ales pentru lipsa oricăror măsuri de remediere a acestei situații. Și până acum am fost în foarte mare măsură preocupați de mediu doar în declarațiile de la televizor.

Tot în România, o altă problemă majoră, o afacere care ar putea să fie legitimă, profitabilă și foarte stabilă economic se dovedește o mină de aur pentru tot felul de grupuri infracționale.

Da, mă refer la managementul deșeurilor, cum foarte bine intuiți.

Am ajuns să importăm deșeuri de care alții încearcă să scape, dar nu mișcăm niciun deget pentru administrarea lor conform standardelor și legilor existente.

Puținele exemple de succes în România sunt cu adevărat excepții.

Noțiunea de economie circulară pare că e din zona lui Elon Musk și a altor state dezvoltate, în România neîntâmplându-se absolut nimic. Avem, în schimb, într-adevăr, gropi de deșeuri în vârf de munte.

Presa și societatea... - această Direcție de Investigare a Infracțiunilor de Mediu a căpătat eticheta de "DNA-ul Pădurilor". E chiar mai mult decât atât, pentru că este o instituție de care România avea nevoie mai de mult și reprezintă o instituție care să reflecte într-adevăr o preocupare reală despre cum salvăm vieți, cum protejăm pădurea, această valoare importantă pe care am ignorat-o ani de zile, zeci de ani de zile după Revoluție.

O să spun simplu - pierdem anual un miliard de euro.

Deci argumentul că este o nouă instituție, cu noi sedii, cu noi cheltuieli și, vezi Doamne, România n-are resurse, este foarte ușor de combătut - pierdem anual un miliard de euro doar de pe urma furturilor de păduri. Un miliard! Și riscăm pierderea a altor sute de mii de euro în urma procedurilor de infringement despre care am vorbit.

Și, mai ales, doamnelor și domnilor, se pierd, de fapt, vieți. Oameni uciși de aerul otrăvit sau oameni îmbolnăviți de aerul otrăvit pe care îl respirăm în orașele mari ale României, inclusiv sau mai ales în București.

Și, din această perspectivă, raportul cost-beneficiu este net în favoarea DNA-ului Pădurilor.

Și, din această perspectivă, cer și am toată încrederea că Acestm Guvern va și implementa această lege după ce va fi votată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Vă rog, faceți legătura cu domnul Cupșa.

Se pregătește doamna Izabella-Agnes... Nu?

 
   

Domnul Ioan Cupșa (prin audioconferință):

Bună ziua, doamnelor!

Bună ziua, domnilor!

Antevorbitorul meu a comis un act de-a dreptul freudian, a vorbit despre impresia artistică și a recunoscut public că a fost preocupat de mediu doar în declarațiile de la televizor. Acum declarațiile nu sunt doar la televizor, ci sunt făcute și în fața dumneavoastră, în Parlamentul României, în Camera Deputaților.

Partidul Național Liberal se va abține de la vot, deoarece soluția legislativă propusă este una greșită. Ea nu este nici necesară, și nu este nici funcțională. Subliniez - nu este necesară și funcțională așa cum o propune inițiatorul.

Dacă inițiativa ar fi adoptată, efectul nu va fi cel dorit de către susținătorii acestei reglementări. Ideea în sine, să propui soluții pentru a controla, pentru a preveni, a combate această stare specială de infracționalitate poate fi caracterizată ca o bună intenție. Îmi permit însă să citez o expresie arhicunoscută: "Drumul spre iad este pavat cu bune intenții".

Infracțiunea de mediu este o parte importantă a fenomenului infracțional. Măsurile pe care trebuie să le luăm urmează a fi caracterizate de eficiență și pragmatism. Sunt, în mod categoric, mult mai multe infracțiuni de mediu săvârșite în România decât ne dorim. Există, într-adevăr, o problemă socio-economică serioasă, gravă, dar toate aceste infracțiuni sunt fapte de o complexitate redusă, fapte urmărite penal de către parchetele de pe lângă judecătorii și cercetate judecătorește de către judecători.

Tema, cum spuneam, este una importantă. Drept urmare, are un ecou mare în rândul populației și apare în mod inevitabil riscul abordării populiste, a unei abordări lipsite de profesionalism, apare graba de a fi primul și cel mai, dorința de a epata, inclusiv prin spectaculozitatea dimensiunii la intervenții.

Deși unele dintre criticile noastre s-au transformat în amendamente ale USR și, drept urmare, au îmbunătățit în parte conținutul acestei inițiative legislative, viitoare legi probabil, adoptate, unele dintre lacunele majore n-au fost îndreptate.

Infracțiunile de mediu nu sunt toate cuprinse în această - vedeți ghilimelele de rigoare - "competență exclusivă", ceea ce este deosebit de grav.

Se reglementează insuficient competența acestei direcții. Apare, drept urmare, un conflict de competență între DIICOT, DNA, pe de o parte, care de lege lata au stabilite competențe în ceea ce privește faptele de corupție, funcționarea grupurilor infracționale organizate, atunci când activitatea infracțională este una complexă, și această direcție care se vrea nou înființată. Textele sunt neclare, sunt imprevizibile, în viitoare aplicare.

Apar și paralelisme legislative. De exemplu, deținerea de mijloace tehnice pentru obținerea și verificarea informațiilor se regăsește normată și în această inițiativă, precum se regăsește în art. 66 din Legea nr. 304/2004.

Numărul de procurori, posturi de ofițeri, personal auxiliar este stabilit în mod aleatoriu, pentru că nici măcar în expunerea de motive nu se precizează care ar fi criteriul care stă la baza unei astfel de normări, de stabilire a acestui număr.

Avem ba 10 procurori, ba 295, așa cum își dorea inițiatorul, trecuți, ca și cifre, în această inițiativă legislativă

Efectul imediat este unul negativ, prin indisponibilizarea, lipsirea de resurse umane a Ministerului Public, parchetele vor fi afectate, parchete care deja sunt afectate datorită unui număr redus de procurori.

Nu uitați! Ne lipsesc aproximativ 500 de procurori. 500 de astfel de funcții de procurori sunt neocupate și necesare în acest moment.

Prin înființarea acestei magistraturi excepționale și exclusive vor fi afectate și mai grav resursele umane ale Ministerului Public.

Vă dau un exemplu. În medie, avem 1 milion și vreo 750 de mii de cauze urmărite penal în România. Toate cauzele penale!

Avem, în schimb, doar 30.000 de dosare, în ultimii patru ani, dosare care să aibă drept obiect infracțiuni de mediu. Deci disproporția este vădită.

Alte greșeli care se fac în această reglementare. Merită a fi subliniat depozitul care trebuie să fie constituit anual, de două milioane de lei - atenție! - folosit de investigatorii sub acoperire, dar ca urmare a faptului că pedepsele cu închisoarea pentru faptele numite infracțiuni de mediu, stabilite de către cei care au inițiat acest proiect legislativ, au limita specială superioară la 5 ani, această folosire nu poate fi autorizată.

Propun, de asemenea, colegii noștri, ca procurori cu doar șase ani vechime - doar șase ani vechime, subliniez - să facă parte din această direcție, să fie, drept urmare, plătiți la fel ca și colegii lor, care au drept condiții de accedere la DNA, DIICOT sau parchet de pe lângă Înalta Curte - pentru că rangul va fi de procuror de parchet de pe lângă Înalta Curte - doar șase ani de vechime, șase ani de experiență.

Pot să fac trimitere și la un argument care a fost folosit foarte des de către inițiatorii acestui proiect legislativ.

Comisia Europeană, prin evaluarea din 2019, nu a recomandat înființarea vreunei structuri autonome care să aibă o astfel de competență exclusivă. Nici într-un caz nu a făcut lucrul acesta! În schimb, ca urmare a concluziilor acestei evaluări din 2019, printr-un ordin al Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost constituită deja o rețea națională de procurori specializați.

De asemenea, s-au stabilit bazele unor oportunități de formare profesională. Subliniez încă o dată: Comisia Europeană, prin evaluarea din 2019, nu recomandă înființarea unei astfel de structuri autonome cu competență exclusivă.

Soluția legislativă nu este funcțională și, de asemenea, nu este necesară în forma propusă.

Ea nu poate să producă efectele declarate de către inițiator, din contră, va avea un efect perturbator al bunei funcționări a Ministerului Public, adică va produce, probabil, un efect contrar celui dorit, creând probleme de funcționare parchetelor, prin indisponibilizarea unor resurse umane și a unor resurse materiale.

La sfârșit, sunt dator să vă spun că este posibil să dea naștere unor probleme de stabilire a competenței materiale a parchetelor. Odată cu aceste probleme de stabilire a competenței materiale a parchetelor se vor crea conflicte de competență care vor genera instabilitate judiciară. Va favoriza această instabilitate legislativă și judiciară, va favoriza, eventual, bineînțeles, chiar făptașii, care vor putea invoca nulitatea absolută a actelor de urmărire penală, în considerarea acestei necompetențe materiale, și astfel va avea un efect, cum vă spuneam ceva mai devreme, favorizator pentru acești făptași.

PNL se va abține de la vot pentru toate argumentele pe care eu le-am expus ceva mai devreme.

Eu vă mulțumesc tuturor.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Varujan Pambuccian, vă rog, liderul Grupului minorităților. Vă rog.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al minorităților naționale se va abține de la vot și am să vă spun de ce.

Sigur că aici am auzit foarte multe argumente juridice foarte tehnice, cu care suntem de acord, dar există, dincolo de ele, un lucru care ține de cum este structurată o țară în democrație.

Rolul Parlamentului nu este să stabilească în cel mai mic detaliu ce are de făcut fiecare om din țara asta. Rolul Parlamentului este să dea regulile generale ale jocului.

Aici CSM-ul are dreptate. Până la urmă aceasta este o chestiune care ține de cum stabilește Ministerul Public că trebuie puse în practică regulile acestea ale jocului. Și cred că Ministerul Public ar trebui să știe cel mai bine cum trebuie puse în practică.

Pe mine m-ar fi bucurat foarte mult dacă aș fi văzut un proiect de lege ca amendamentul acela pe care n-a vrut nimeni să-l treacă, cu un moratoriu pe o perioadă suficient de mare de timp pentru tăierea pădurilor sau un proiect de lege care să aloce bani pentru oprirea deșertificării.

Da, acestea sunt chestiuni care țin de Parlament. Dar cum se organizează intern o instituție sau alta... eu nu cred că e bine să mai facem intervenții de genul ăsta! Am făcut în trecut și, după părerea mea, n-am făcut bine că am făcut lucrul ăsta.

Aici trebuie lăsată la latitudinea conducătorilor instituțiilor respective să stabilească cum trebuie organizată activitatea instituției - și mă refer la orice instituție - și până la urmă să răspundă pentru cum au hotărât că trebuie să facă lucrul ăsta. Că dacă au organizat bine activitatea instituției respective, evident, toată lumea o să fie mulțumită de ceea ce au realizat.

Rolul Parlamentului este să stabilească regulile jocului, și aici avem carențe foarte multe în ceea ce privește mediul. Și toate carențele acestea va trebui, la un moment dat - și sper să se întâmple cât mai repede, să le discutăm foarte serios. Eu aș aloca chiar o zi de dezbatere în care să vedem ce idei au unii, ce idei au alții, și cum putem să ieșim odată din toată mizeria asta pe care am creat-o mediului în toți acești ani - și când spun "toți acești ani" mă refer la foarte mulți ani, inclusiv la perioada comunistă.

Va trebui să facem lucrul acesta, pentru că este o chestiune și de ordin moral, dar și de ordin practic. Și atunci, da, atunci putem să vorbim despre reguli pe care instituțiile care trebuie să le aplice, le vor aplica, sper bine, dacă nu, va trebui să le cerem socoteală de ce nu le aplică bine, și până atunci nu ne rămâne nimic altceva decât să ne abținem de la inițiative de tipul acesta și să încercăm să promovăm inițiative care țin de regulile jocului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Petru Movilă, PMP. Vă rog.

 
   

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partidul Mișcarea Populară va vota acest proiect de lege.

Poate nu este modul cel mai bun de rezolvare a problemei pentru protejarea mediului înconjurător și a pădurilor.

Poate nu este soluția corectă pe care puteam s-o agreăm cu toții, partidele parlamentare, într-un consens, pentru crearea unei legislații pentru protejarea pădurilor și a mediului înconjurător.

Partidul Mișcarea Populară va vota acest proiect, cum spuneam, din principiu, pentru că pădurile și mediul înconjurător trebuie protejate. Au fost foarte multe încercări de-a lungul timpului, proiecte de lege bune, sănătoase, amendamente la legi, cum a spus antevorbitorul nostru, Varujan Pambuccian, care nu au fost luate în calcul.

Acum suntem în situația în care putem adopta o soluție extremă care trebuie așezată, pusă în practică de Executiv, de Guvern, pentru că într-adevăr, în România, din ce în ce mai des și din ce în ce mai mulți români ne semnalizează zilnic jaful din pădurile românești.

Este foarte important de spus că una dintre soluțiile pentru protejarea pădurilor a fost lansată de Traian Băsescu, Guvernul o aplică, aceea de a aduce gaz în casele românilor, de a alimenta locuințele românilor cu gaz, pentru că la acest moment aproximativ 30% din locuințele românilor sunt alimentate cu gaz, restul sunt cu lemn sau alte sisteme de încălzire.

Credem că dacă va trece acest proiect de lege și va putea fi aplicat va avea rezultate, dar, oricum, noi, parlamentarii de la toate partidele, trebuie să avem un consens pe această problemă foarte importantă pentru România, pentru români, salvarea pădurilor și a mediului înconjurător.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Și ultimul vorbitor, din partea Grupului PSD, liderul grupului, domnul Simonis. Vă rog.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

În urmă cu două săptămâni, o inițiativă a Parlamentului, depusă de parlamentari, o inițiativă a Partidului Social Democrat, depusă în Parlament, cea care presupunea interdicția, interzicerea de a se face export de buștean, a trecut de Parlamentul României, criticată fiind de cei de la putere.

Astăzi, avem în față o inițiativă a USR, care a avut susținerea în comisia de specialitate, susținerea Partidului Social Democrat, iar astăzi, la votul final, vom vota pentru înființarea acestei instituții.

Ce este interesant, în schimb, este faptul că PNL, atunci când se afla în opoziție, acuza pe toată lumea, mai ales guvernele PSD, de faptul că se taie 20 de milioane de metri cubi de pădure în fiecare an, iar astăzi se opune de fiecare dată, cu fiecare ocazie, oricărui demers prin care încercăm să limităm acest tip de tăieri ilegale, care afectează foarte mult sănătatea oamenilor.

E suspect faptul că Guvernul și Parlamentul, mă rog, Partidul Național Liberal se opune acestui demers, acestei inițiative, și nu este de acord ca un organism dedicat investigării infracțiunilor din domeniul forestier să fie înființat.

Când vă pasă de oameni, stimați colegi de la PNL? Atunci când sunteți în opoziție și criticați pe toată lumea că nu ia măsuri, sau atunci când ajungeți la putere și vă opuneți fiecărei măsuri inițiate de opoziție?

Astăzi, împreună cu cei de la USR și alte grupuri parlamentare, vom vota această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții.

Când ajungem...

Domnul Varga. Înțeleg că este o intervenție din partea comisiei.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

Domnule Varga, la ce articol spuneți că este dublat? Vă rog.

 
   

Domnul Vasile Varga (de la tribună):

Articolul 4 alin. (4). Și aș vrea să dau citire unui text care aș dori să fie eliminat și să rămână celălalt text, care are aceeași numerotare.

"În cadrul ori în afara secțiilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu se pot înființa sau desființa, prin ordin al procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, servicii, birouri, departamente ori compartimente conduse, după caz, de un procuror-șef ori de către un specialist sau personal auxiliar de specialitate, personal economico-administrativ ori ofițeri de poliție detașați". Acest text aș dori, din partea comisiei, să fie eliminat și să rămână în continuare celălalt text care e numerotat cu articolul 4, așa cum este în raport.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Invit liderii grupurilor parlamentare la tribună, pentru a susține sau nu propunerea Comisiei juridice, de eliminare a acestui articol.

Grupul PSD, vă rog.

Invit la prezidiu liderii grupurilor parlamentare, că poate avem consens și atunci nu mai e nevoie de un vot. (Consultări.)

Deci avem consens.

Mergem mai departe. Nu mai e nevoie de vot. A fost eliminat. Deci apărea de două ori. A fost eliminat.

Mergem mai departe.

Dacă mai sunt alte intervenții?

De la 4 la 25?

De la 26 la 34?

Mulțumesc.

Rămâne la votul final. Are caracter organic.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind completarea art. 119 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale (Pl-x 124/2020) (rămasă pentru votul final).  

Poziția 16, Propunerea legislativă privind completarea art. 119 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale; Pl-x 124/2020.

Inițiatorul dacă dorește? Nu dorește.

Comisia pentru învățământ?

Domnule președinte, vă rog.

   

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, Propunerea legislativă privind completarea art. 119 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale; Pl-x 124/2020.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 119 din Legea educației naționale nr. 1/2011, în sensul interzicerii majorării tuturor taxelor universitare pe perioada stării de urgență și încă 12 luni după aceasta.

De asemenea, se propune să fie interzisă indexarea oricăror taxe universitare cu rata inflației pe perioada stării de urgență și încă 12 luni după finalizarea acesteia.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Camera Deputaților fiind primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în ședința din 28 aprilie 2020, comisia a propus, cu 14 voturi pentru respingere și 8 voturi împotriva respingerii, respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente: autonomia universitară este garantată, în baza art. 32 alin. (6) din Constituția României. Astfel, prin aplicarea măsurilor propuse în cuprinsul inițiativei legislative s-ar crea premisele unor vicii de neconstituționalitate în raport cu prevederile din Constituția României, republicată, referitoare la autonomia universitară.

În plus, aș vrea să vă aduc la cunoștință faptul că universitățile românești, înțelegând pe deplin responsabilitatea pe care o au în acest context pe care-l traversăm, au decis, fiecare în parte, pe baza hotărârii senatelor universitare, că nu vor majora taxele. Deci avem același efect, fără să afectăm autonomia universitară.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Începem dezbaterile.

Din partea Grupului minorităților naționale, îl rog pe domnul Zisopol. Vă rog.

 
   

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol (de la tribună):

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Cunosc foarte bine raportul comisiei de specialitate, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport. Am ascultat cu mare atenție și ceea ce ne-a adus la cunoștință președintele acestei comisii. În schimb, vreau să vă spun că sunt foarte multe articole, nu numai art. 32 alin. (6) din Constituție, care face referiri și garantează autonomia universitară. V-aș aduce la cunoștință art. 3, art. 118, art. 119 din Legea educației naționale, cu completările și modificările ulterioare. Și, cu toate acestea, aș vrea să subliniez art. 123, din care aș dori să dau și citire, alin. (1): "Autonomia universitară este garantată prin Constituție, libertatea academică este garantată prin lege. Instituțiile de învățământ superior se organizează și funcționează independent de orice ingerințe ideologice, politice sau religioase" și exemplele ar putea continua.

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt unul dintre deputații profesori care au contribuit de-a lungul timpului la obținerea și păstrarea acestei foarte importante garanții pentru universitățile din România.

Același lucru l-au făcut și o parte dintre colegii mei din Grupul parlamentar al minorităților naționale, același lucru îl voi face și eu, astăzi, și, în consecință, voi vota în favoarea raportului de respingere, ceea ce vă sfătuiesc și pe dumneavoastră să faceți.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai sunt colegi care doresc să intervină? Nu mai doresc.

Rămâne la votul final.

Următoarea poziție.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind consolidarea infrastructurii și a pregătirii pentru situații critice de urgență) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 10 iulie 2019 (PL-x 137/2020) (rămas pentru votul final).  

Poziția 18, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind consolidarea infrastructurii și a pregătirii pentru situații critice de urgență) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 10 iulie 2019; PL-x 137/2020.

Comisia pentru buget. Domnul președinte Lazăr... Cine prezintă raportul? Vă rog.

   

Domnul George-Gabriel Vișan (de la tribună):

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Dragi colegi,

Proiectul de lege supus dezbaterii de astăzi vizează creșterea rezilienței facilităților critice ale Jandarmeriei Române de răspuns în situații de urgență și la dezastre, precum și consolidarea capacității instituționale pentru pregătirea și răspunsul în situații de urgență.

Ministerul Afacerilor Interne va asigura implementarea proiectului, prin Unitatea de Implementare a Proiectului înființată în acest scop în cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, căruia i se deleagă întreaga autoritate și responsabilitate în realizarea proiectului.

În urma dezbaterii proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți online au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut - Proiect privind consolidarea infrastructurii și a pregătirii pentru situații critice de urgență - dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 10 iulie 2019, în forma prezentată de Guvern.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții? Înțeleg că nu sunt intervenții.

Neavând amendamente, procedură de urgență, rămâne la votul final.

Următoarea poziție.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea în domeniul situațiilor de urgență, semnat la 29 martie 2019, la București (PL-x 125/2020) (rămas pentru votul final).  

Poziția 19, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea în domeniul situațiilor de urgență, semnat la 29 martie 2019, la București; PL-x 125/2020.

Domnul președinte Mocioalcă.

Domnule Mocioalcă? A, vă rog! Prezentați dumneavoastră, vă rog, raportul Comisiei pentru apărare.

   

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu proiectul anterior menționat.

Obiectul de reglementare este crearea unui nou cadru corespunzător cooperării dintre România și Bulgaria în domeniul situațiilor de urgență, cuprinzând principiile și modalitățile tehnice de desfășurare a acțiunilor de prognozare, prevenire, evaluare, limitare și înlăturare într-o manieră armonizată cu cerințele și recomandările internaționale în materie.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ și Comisia pentru politică externă au avizat favorabil acest proiect, iar Comisia pentru apărare a hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport de adoptare, înaintat.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt doritori să intervină la acest proiect de lege? Nu.

Rămâne la votul final, neavând amendamente.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (Pl-x 123/2020) (rămasă pentru votul final).  

Poziția 20, Propunerea legislativă privind modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 123/2020. Propunere de respingere.

Vă rog.

Din partea Comisiei pentru învățământ cine prezintă raportul? Vă rog. Vă dau eu raport, dacă nu aveți.

Vă rog, domnule președinte.

Pl-x 123/2020.

   

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu (de la tribună):

Mulțumesc.

Am primit adresa Pl-x 123/2020 din 14 aprilie 2020, la nivelul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, comisia fiind sesizată pe fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 44 alin. (9) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în vederea introducerii obligativității deținerii unei diplome de bacalaureat de către absolvenții care doresc să se înscrie la școlile sanitare postliceale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Camera Deputaților fiind primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în ședința din data de 22 aprilie 2020, comisia a propus, cu 21 de voturi pentru respingere, un vot împotrivă și două abțineri, respingerea propunerii legislative, pe baza următoarelor considerente: Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind recunoașterea calificărilor profesionale, modificată și rectificată, Secțiunea 3, nu prevede această obligativitate; modificarea art. 44 alin. (9) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul propus de inițiatori, ar conduce la o situație de discriminare a acestei categorii de candidați în cadrul admiterii în învățământul postliceal, în raport cu restul categoriilor de candidați, care optează pentru alte tipuri de școli postliceale decât cele sanitare.

De asemenea, ar determina diminuarea în mod semnificativ a numărului de absolvenți de școli postliceale sanitare, acest lucru având un impact major asupra sistemului național de sănătate.

Admiterea în învățământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale aplicabile în mod universal tuturor absolvenților de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat, iar învățământul postliceal se încheie cu examen de certificare a competențelor profesionale, ceea ce reprezintă elemente suficiente ce permit admiterea candidaților și, respectiv certificarea competențelor profesionale dobândite în baza competențelor profesionale, indiferent dacă aceștia dețin sau nu, în momentul admiterii, o diplomă de bacalaureat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Propunerea este de respingere.

Doamna Iurișniți.

Vă rog, faceți legătura cu dumneaei.

 
   

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți (prin audioconferință):

Da.

Mă auziți?

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da, doamnă, vă auzim, vă rog.

 
   

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți (prin audioconferință):

Bun.

Bună ziua!

Și mulțumesc, domnule președinte, pentru intervenție.

Da, într-adevăr, avem această directivă despre care s-a spus adineauri, în raportul comisiei - Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului, din 2005, pentru recunoașterea calificărilor profesionale.

Și, într-adevăr, este vorba de eliminarea între statele membre a obstacolelor din calea unei libere circulații a persoanelor și a serviciilor și constituie unul dintre obiectivele Comunității Europene.

Dar trebuie spus foarte clar că această prevedere de fapt are ca obiect o recunoaștere reciprocă a diplomelor, a certificatelor și nu are un impediment în propunerea fiecărui stat membru a unor standarde de calitate a educației.

În cazul profesiilor reglementate de sistemul general de recunoaștere a calificărilor, denumit în continuare "sistem general", statele membre pot să își mențină dreptul de a stabili nivelul minim de calificare necesar pentru a garanta calitatea serviciilor prestate pe teritoriul lor.

Așa că...

Stimate colege,

Stimați colegi,

Vă reamintesc că media generală pentru menținerea diplomei de bacalaureat în România este de minimum 6. Astfel, această medie, de minimum 6, presupune evaluarea unor competențe minime de înțelegere a unui text, a capacităților comunicaționale, relaționale, a capacităților de redactare, de însușire a unor noțiuni minime de biologie, de cultură generală, care să ateste finalizarea unor studii de nivel secundar.

Până la urmă, trebuie să ne întrebăm foarte sincer, franc, ce ne dorim în sistemul de sănătate, greu încercat în această perioadă de criză sanitară? Ne dorim mediocritate, impostură, o fabrică de diplome? Sau calitatea actului educațional?

Din această perspectivă, pot să vă aduc în atenție exemplele din Spania, unde pentru acest nivel de calificare se cer studii universitare terțiare, sau în Suedia, unde a avut loc un documentar și o luare de poziție oficială în privința calității slabe a celor care au absolvit școli postliceale în România în domeniul sanitar - doar despre acest domeniu vorbim.

Nu putem vorbi de discriminare, din moment ce în acest sistem pot să acceadă cei care dețin sau nu dețin o diplomă de bacalaureat. Este la alegerea candidatului, absolventului.

Asigurarea calității resursei umane din sănătate este un imperativ pentru România. Iar Uniunea Salvați România susține calitatea în educație. Personalul medical bine pregătit, cu aptitudini individuale, cunoștințe solide și abilități interpersonale trebuie să fie o premisă esențială a unui act medical de calitate.

Și ce ne interesează cel mai mult în domeniul sănătății este calitatea resursei umane, până la urmă. Astfel că un asistent medical trebuie să fie o placă turnantă a echipei medicale care îngrijește pacientul. Și, de obicei, de cele mai multe ori, este primul contact al pacientului cu sistemul de sănătate. Și, de cele mai multe ori, aceste persoane trebuie să știe să relaționeze corect, să fie empatice. Și contează foarte mult anumite competențe care se dobândesc în învățământul liceal.

Dincolo de aceste abilități de comunicare umană și de înțelegere a contextului vulnerabil în condiții de boală, asistentul medical trebuie să aibă și cunoștințe medicale solide, consolidate și înnoite permanent și trebuie să fie capabil să înțeleagă până la urmă anumite concepte, anumite noțiuni abstracte, să preia indicațiile medicului, să fie conectat perfect la toate etapele unui act medical, să fie capabil de a absorbi cunoștințe și competențe noi.

Medicina se reînnoiește, știm cu toții, permanent și se schimbă paradigma periodic. Astfel că apar tot timpul metode noi de investigare. Și e absolut nevoie de o capacitate de a învăța, de abilități cognitive și, efectiv, de a deprinde rapid competențe, în mod constant.

Așa că, la ora actuală, nu este bacalaureatul necesar pentru un absolvent de liceu să se înscrie - această decizie din Legea educației ar trebui să o punem sub semnul întrebării.

USR spune foarte clar că e nevoie de o calitate a actului educațional și considerăm că promovarea examenului de bacalaureat este un filtru esențial pentru selecția candidaților, resursei medicale din domeniul sanitar.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Vă...

 
   

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți (prin audioconferință):

Prin urmare, USR va vota pentru competență, pentru calitatea resursei umane în domeniul formării profesionale din sistemul de învățământ terțiar non-universitar, profesional.

În lumina acestor argumente, USR va vota împotriva respingerii acestei inițiative.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Din partea Grupului PNL, domnul Sorin-Dan Moldovan.

Vă rog, e propunere de respingere.

 
   

Domnul Sorin-Dan Moldovan (prin audioconferință):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Învățământul postliceal se realizează prin școala postliceală și școala de maiștri.

Atât școala postliceală, cât și școala de maiștri reprezintă rute specializate de pregătire, cu o durată de la un an la 3 ani, în funcție de complexitatea calificării. În cazul asistenților medicali generaliști, durata pregătirii fiind de 3 ani.

Absolvenții învățământului postliceal care promovează examenul de certificare a calificării profesionale dobândesc certificat de calificare de nivel 5, conform cadrului național al calificărilor, corespunzător nivelului de referință 5 al cadrului european al calificărilor.

Grupul parlamentar al PNL va susține raportul de respingere, întrucât considerăm că schimbarea modului de certificare a calității de asistent medical general va avea un impact asupra sistemului sanitar din România.

Deși, de principiu, este OK proiectul, dar, pentru a face o astfel de modificare, considerăm că este nevoie ca proiectul să fie mult mai bine documentat în ceea ce privește impactul generat în sistemul medical, fiind nevoie și de o perioadă de tranziție, pentru a evita o eventuală criză de personal din sistem.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții, rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

Următorul.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea lit. d) alin. (1) al art. 260 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (Pl-x 120/2020) (rămasă pentru votul final).  

21. Propunerea legislativă pentru modificarea lit. d) alin. (1) al art. 260 din Legea educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 120/2020.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu dorește.

Comisia pentru învățământ.

Domnul președinte, vă rog.

Domnul Cîmpeanu.

Pl-x 120.

   

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu (de la tribună):

Da.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit, în data de 14 aprilie, Pl-x 120, fiind sesizată pe fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea lit. d) alin. (1) al art. 260 din Legea educației naționale.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 260 alin. (1) lit. d) din Legea educației naționale - așa cum am precizat - cu modificările și completările ulterioare, în sensul corelării criteriilor de competență profesională, managerială și de prestigiu moral evaluate în cadrul concursurilor de ocupare a funcțiilor de conducere din inspectoratele școlare - inspectori școlari generali, inspectori școlari generali adjuncți, inspectori școlari -, precum și cea de director la Casa Corpului Didactic cu perioada de 4 ani a mandatului acestora.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Camera Deputaților fiind prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în ședința din 28 aprilie, comisia, cu 15 voturi pentru, 6 voturi împotrivă și o abținere, a propus adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, doamna Florica Cherecheș.

Vă rog, faceți legătura cu doamna deputat.

 
   

Doamna Florica Cherecheș (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege pe care îl dezbatem acum propune modificarea condițiilor de ocupare a funcțiilor de conducere din inspectoratele școlare și a celei de director la Casa Corpului Didactic. Și anume - reducerea termenului, de la 5 la 4 ani, pentru care se cere obținerea calificativului "foarte bine".

Apreciem că perioada premergătoare candidaturii în care candidatul trebuie să fi obținut calificativul "foarte bine" nu are nicio legătură cu perioada de mandat.

Spre exemplu, în conformitate cu Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic, perioada pentru care se poate dispune o detașare este de cel mult un an școlar, însă perioada pentru care se evaluează activitatea metodico-științifică și se iau în calcul calificativele obținute face referire la ultimii 2 ani școlari încheiați.

Un alt exemplu ar fi obținerea statutului de metodist la inspectoratul școlar.

De asemenea, este inoportună comparația cu condițiile de ocupare a funcției de director și argumentul că, dacă în acel caz se cer 4 ani cu calificativ "foarte bine", așa ar trebui să fie și în cazul funcțiilor din inspectorate.

Considerăm că nu poate să fie vorba de o discriminare atâta timp cât candidatura este pentru funcții complet diferite. Fiind funcții diferite, condițiile de ocupare pot să difere, fără a crea discriminare.

Luând în considerare aceste argumente, Partidul Național Liberal va vota împotriva acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alți doritori? Nu.

Avem 4 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

De la 2 la 4. Dacă sunt intervenții? Nu.

Rămâne la votul final. Caracter organic.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului privind agricultura durabilă și dezvoltarea rurală, încheiat la Lillafüred, la 12 octombrie 2017 și semnat de România la aceeași dată, la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003 (PL-x 139/2020) (rămas pentru votul final).  

22. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului privind agricultura durabilă și dezvoltarea rurală, încheiat la Lillafüred, la 12 octombrie 2017 și semnat de România la aceeași dată, la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003; PL-x 139/2020.

Raport comun, Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu.

Vă rog.

Domnul Vrăjitoru, vă rog, prezentați raportul comun.

   

Domnul Sorinel-Marian Vrăjitoru (de la tribună):

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului privind agricultura durabilă și dezvoltarea rurală, încheiat la Lillafüred, la 12 octombrie 2017 și semnat de România la aceeași dată, la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Protocolului privind agricultura durabilă și dezvoltarea rurală, încheiat la Lillafüred, la 12 octombrie 2017 și semnat de România la aceeași dată, la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003.

Obiectivul Protocolului este acela de a promova măsurile și programele care folosesc potențialul zonelor agricole și rurale pentru a reduce sărăcia rurală, de a oferi și diversifica veniturile populației locale, de a susține viabilitatea regiunilor rurale și de a îmbunătăți calitatea vieții pentru a atrage oamenii să trăiască și să producă utilizând resurse regenerabile locale în zona montană.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului privind agricultura durabilă și dezvoltarea rurală, încheiat la Lillafüred, la 12 octombrie 2017 și semnat de România la aceeași dată, la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003, cu amendamentele admise care se regăsesc în anexa la prezentul raport comun.

În raport de obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Dacă sunt intervenții la acest proiect, din partea colegilor? Nu sunt intervenții.

Avem 4 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

La art. 1, art. 2 și art. 3. Dacă sunt intervenții? Nu. Rămâne la votul final.

Stimați colegi,

Așa cum am hotărât de dimineață în Biroul permanent, proiectul legii care vizează starea de alertă este încă în dezbatere.

Vă propun să facem pauză un sfert de oră, până când va veni raportul de la...

Vă rog, interveniți.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Să facem sesiunea de vot final acum. Urmând ca, în măsura în care nu vine raportul la starea de alertă până terminăm sesiunea de vot final, atunci să facem o pauză.

Toată lumea e de acord.

E cineva împotrivă? Consens.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Comitetul liderilor, da?

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Consens.

 
   

Domnul Florin Iordache:

De acord.

Bun.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Și să listați, lista, ca să...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Din partea Grupului PRO Europa, vă rog, domnule președinte Mocioalcă.

 
   

Domnul Ion Mocioalcă (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

La fel ca și săptămâna trecută, la votul final, vă rog, în momentul în care îi sunați pe colegi și intră în direct cu dumneavoastră, să spună exact cum votează la toate legile. Să nu-i sunăm de 22 de ori, câte legi avem astăzi la votul final.

Cred că e de acord toată lumea și...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Cu siguranță.

 
   

Domnul Ion Mocioalcă (de la tribună):

... și, cel puțin, la votul la care așteptăm raportul, acolo se poate face din nou un apel.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bineînțeles.

Deci, rog, în două minute să fie distribuită lista de vot final.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Domnule președinte,

Ca să fie clar. Putem da votul final pe proiectele care au fost dezbătute, urmând ca după ce dezbatem proiectul legii stării de alertă să dăm un nou vot final pe acel proiect.

Nefiind dezbătut, nu-l putem vota acum, odată cu această sesiune de vot final.

Pentru a nu se relaxa colegii și a închide tabletele după ce terminăm votul acesta final.

Deci urmează un vot peste o jumătate de oră, o oră, când avem raportul pe starea de alertă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Păi, facem vot final acum pe cele 14 proiecte pe care le-am discutat, ne sosește, între timp, raportul pe starea de alertă, facem dezbaterea pe starea de alertă, după care vom mai face un vot final, numai...

Corect, da?

OK. Unanimitate.

Rog, stafful tehnic, să distribuiți lista de vot final, să putem începe.

 
  Supunerea la votul final:  

După o scurtă pauză

   

Domnul Florin Iordache:

Bun. S-a distribuit ordinea de... vot final?

 
     

După o scurtă pauză

 
   

Domnul Florin Iordache:

A fost distribuită ordinea de zi pentru votul final? Da?

Bun. Facem un vot de control, pentru început, stimați colegi, pentru a vedea dacă suntem sau nu în cvorum.

Un vot de control.

Să înceapă votul de control.

(Vot electronic la distanță.)

Suntem în cvorum, 221 de colegi. Bun. (Vociferări.)

281, prezenți, da.

Suntem în cvorum.

Începem ședința de vot final.

 
  Moțiunea simplă inițiată de 70 de deputați (MS 1/2020) (adoptată prin vot electronic la distanță);

La primul punct, moțiunea simplă inițiată de 70 de deputați.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

Bun. Începem apelul colegilor.

Începem cu domnul Chiriac.

Rugămintea - așa cum am convenit, rog, cei care răspund la telefon să-și precizeze poziția față de moțiune și față de cele 16 proiecte de lege pe care le-am dezbătut.

Domnul Chiriac, vă rog.

   

Domnul Viorel Chiriac (prin telefon):

Da, domnule președinte.

Votez pentru, atât pentru moțiune, cât și pentru celelalte puncte de la ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulțumesc.

Domnul Sorin Bota?

 
   

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota (prin telefon):

Votez pentru moțiune și pentru toate punctele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul Vlad Bontea, vă rog.

 
   

Domnul Vlad Bontea (prin telefon):

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Votez pentru moțiune și pentru toate punctele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Marian Cucșa?

 
   

Domnul Marian-Gheorghe Cucșa (prin telefon):

Domnule președinte,

Votez pentru moțiune și pentru toate celelalte puncte de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Angel Tîlvăr?

 
   

Domnul Angel Tîlvăr (prin telefon):

Votez pentru moțiune și pentru toate celelalte puncte de pe ordinea de zi, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Eugen Neață.

 
   

Domnul Eugen Neață (prin telefon):

Votez pentru moțiune și "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Valentin Boboc?

 
   

Domnul Valentin Gabriel Boboc (prin telefon):

Pentru moțiune și "pentru" la toate celelalte proiecte de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Bende Sándor. Vă rog.

 
   

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Bună ziua!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua!

 
   

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Pot să le iau pe rând, domnule președinte?

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da, vă rog. Moțiunea și cele 16 proiecte care au fost pe ordinea de zi. Vă rog.

 
   

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

PL-x 521...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Nu, nu! Prima este moțiunea! Întâi moțiunea! Domnule Sándor, moțiunea este prima și apoi vă referiți la proiectele pe care le-am avut în dezbatere. Vă rog.

 
   

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Împotriva moțiunii.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Împotriva moțiunii, da... Și...

 
   

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

La PL-x 521/2019 - împotrivă.

PL-x 536/2019 - pentru.

PL-x 144/2019...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Stați puțin! Deci le luăm la rând.

PL-x 521/2019 e prima. Da?

 
   

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Da. E împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Împotrivă.

PL-x 536/2019?

 
   

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Pentru. Bun.

PL-x 144/2019?

 
   

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

PL-x 642/2019?

 
   

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

PL-x 22/2020?

 
   

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

PL-x 137/2020?

 
   

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

PL-x 125/2020?

 
   

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

PL-x 139/2020?

 
   

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

PL-x 243/2020?

 
   

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

PL-x 158/2020?

 
   

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

PL-x 178/2020?

 
   

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Împotrivă. Bun.

Pl-x 121/2020?

 
   

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Abținere.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Pl-x 120/2020?

 
   

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

PL-x 384/2019?

 
   

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Abținere.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Pl-x 124/2020?

 
   

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Pl-x 123/2020?

 
   

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mergem mai departe.

Doamna Jivan Luminița. Vă rog.

 
   

Doamna Luminița-Maria Jivan (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte.

Votez pentru moțiune și pentru toate celelalte puncte de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Mircea Drăghici.

 
   

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez pentru moțiune și la toate celelalte 16 puncte "pentru".

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Doamna Raluca Turcan?

 
   

Doamna Raluca Turcan (prin telefon):

Numai o secundă!

Bună ziua!

Mă auziți?

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă auzim. Sărut mâna!

 
   

Doamna Raluca Turcan (prin telefon):

Bună ziua!

Votez împotriva moțiunii și voi vota și la celelalte proiecte de lege diferit.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Cum?

 
   

Doamna Raluca Turcan (prin telefon):

Voi interveni.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Păi, nu, stați puțin! Diferit, diferit, dar cum?

 
   

Doamna Raluca Turcan (prin telefon):

Nu pot să vă spun! O să intru pe tabletă. Dacă vreți, vă zic la fiecare. Acum însă intervenția mea, în acest moment, este legată de moțiune și votez împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Raluca Turcan (prin telefon):

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul Alexandru Rotaru?

 
   

Domnul Alexandru Rotaru (prin telefon):

Domnule președinte,

Votez pentru moțiune și pentru toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Axinte. Vă rog.

 
   

Domnul Vasile Axinte (prin telefon):

Votez pentru moțiunea de cenzură și pentru celelalte proiecte de pe ordinea de zi tot pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Moțiunea simplă cu domnul Cîțu.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Axinte (prin telefon):

Moțiune simplă, da, scuzați!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Simplă, da!

Domnul Ștefan Mușoiu?

 
   

Domnul Ștefan Mușoiu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte.

Votez pentru moțiunea simplă și pentru toate celelalte puncte de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Simionca? Sunteți în sală. Deci votați...

Haideți să o luăm pe rând. (Vociferări.)

Păi, ce să...

Bun.

Mergem mai departe.

Domnul Dan-Răzvan Rădulescu. Vă rog.

 
   

Domnul Dan-Răzvan Rădulescu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte.

Votez "abținere" pentru moțiunea simplă, iar pentru restul opțiunilor de vot voi folosi tableta.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna Tudorița Boboc, vă rog.

Doamna Boboc?

 
   

Doamna Tudorița-Rodica Boboc (prin telefon):

Alo! Mă auziți?

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da, doamnă, vă rog!

 
     

Doamna Tudorița-Rodica Boboc (prin telefon):

Mă auziți?

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da, doamnă, vă aud.

 
   

Doamna Tudorița-Rodica Boboc (prin telefon):

Da.

Votez pentru moțiunea simplă și pentru toate celelalte proiecte de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Tudorița-Rodica Boboc (prin telefon):

Și eu vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul Robert Sighiartău, vă rog.

 
   

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău (prin telefon):

Acum am sesizat faptul că mi s-a înregistrat votul. Votez împotriva moțiunii simple.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și apoi veți vota pe tabletă restul de proiecte, da?

 
   

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău (prin telefon):

Exact!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulțumesc.

Domnul Marian-Cătălin Rădulescu.

Domnule Cătălin Rădulescu? Nu răspunde.

Domnul președinte Kelemen Hunor.

 
   

Domnul Kelemen Hunor (prin telefon):

La moțiunea simplă - prezent, dar nu votez.

La celelalte proiecte... haideți să le luăm la rând.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
   

Domnul Kelemen Hunor (prin telefon):

La legile ordinare: PL-x 521/2019 - împotrivă; PL-x 536 - pentru...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Pentru.

 
   

Domnul Kelemen Hunor (prin telefon):

PL-x 144/2019 - pentru.

PL-x 642/2019 - pentru.

PL-x 22/2020 - pentru.

PL-x 137/2020 - pentru.

PL-x 125/2020 - pentru.

Și PL-x 139/2020 - pentru.

La respingeri...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

 
   

Domnul Kelemen Hunor (prin telefon):

La PL-x 251/2020 - pentru.

La PL-x 243/2020 - pentru.

La PL-x 158/2020 - pentru.

PL-x 178/2020 - împotrivă.

Pl-x 121/2020 - abținere.

Pl-x 120/2020 - pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Kelemen Hunor (prin telefon):

Și la respingeri, dacă-mi dați voie, să existe și... Sau nu am ajuns acolo?

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulțumesc.

Domnul Andi Grosaru, vă rog.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte.

Bună ziua, stimați colegi.

Pentru moțiunea simplă - împotrivă.

Pentru punctul 1 de pe ordinea de zi - pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (prin telefon):

Pentru punctul 2 de pe ordinea de zi - pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (prin telefon):

Punctul 3 de pe ordinea de zi - pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (prin telefon):

Punctul 4 de pe ordinea de zi - pentru.

Punctul 5 de pe ordinea de zi - pentru.

Punctul 6 de pe ordinea de zi - abținere.

Punctul 7 de pe ordinea de zi - pentru.

Punctul 8 de pe ordinea de zi - pentru.

Punctul 9 de pe ordinea de zi - pentru.

Și la celelalte toate "pentru".

Voiam să vă rog să...

Deci pentru toate celelalte puncte de pe ordinea de zi - pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (prin telefon):

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Mergem mai departe.

Domnul Cornel Sămărtinean.

Și rog liderii grupurilor parlamentare, colegii care nu au reușit să se conecteze să spună, pentru a putea fi sunați.

 
   

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean (prin telefon):

Bună ziua!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
   

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte.

Votez împotriva moțiunii simple,...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

 
   

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean (prin telefon):

...iar pentru celelalte votez pe tabletă, în ordine, când vor veni la vot.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Întreb acum...

Domnul Petric Octavian.

 
   

Domnul Octavian Petric (prin telefon):

Domnule președinte...

Alo!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
   

Domnul Octavian Petric (prin telefon):

Mă auziți, domnule președinte?

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă auzim, dar...

 
   

Domnul Octavian Petric (prin telefon):

Alo!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog. Așteptăm să vă exprimați cum votați la moțiune și cum votați la celelalte 16 proiecte de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Octavian Petric (prin telefon):

La moțiune - pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și la proiectele care au fost discutate?

 
   

Domnul Octavian Petric (prin telefon):

Mai revin eu.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule Petric, numai puțin!

V-am explicat de la început că pentru proiectele care au fost discutate vă sunăm, și în momentul în care vă sunăm vă exprimați opțiunea de vot și pe proiectele care au fost discutate și adoptate. Aveți...

 
   

Domnul Octavian Petric (prin telefon):

Vot "pentru" la toate proiectele.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Deci vot pentru moțiune și vot pentru cele 16. Bun.

Mergem mai departe.

Domnul Iancu Marius-Ionel. Vă rog, faceți legătura.

 
   

Domnul Marius-Ionel Iancu (prin telefon):

Alo! Bună ziua, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Te rog, Marius!

 
   

Domnul Marius-Ionel Iancu (prin telefon):

Votez pentru moțiune și "pentru" la toate proiectele...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Cele 16.

Vă mulțumesc mult.

 
     

Domnul Marius-Ionel Iancu (prin telefon):

Da, da!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Andrei Alexandru, vă rog.

 
   

Domnul Alexandru-Ioan Andrei (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte.

La moțiune votez împotrivă.

Restul proiectelor le voi vota pe tabletă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Doamna Ionela Dobrică.

 
   

Doamna Ionela Viorela Dobrică (prin telefon):

Bună ziua!

O să votez pentru moțiune și pentru toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Rog stafful să facă legătura cu domnul Magyar. Îmi spune domnul Benedek...

Și apoi continuăm cu... Da.

Domnul Magyar și apoi domnul Dan Ciocan.

Înțeleg că e domnul Nicoară.

Domnule Nicoară, vă rog.

 
   

Domnul Romeo Florin Nicoară (prin telefon):

Bună ziua!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua!

 
   

Domnul Romeo Florin Nicoară (prin telefon):

Pentru moțiune - împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

 
   

Domnul Romeo Florin Nicoară (prin telefon):

Iar pentru restul punctelor de pe ordinea de zi am să votez individual la fiecare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bine.

Și eu vă mulțumesc.

Mergem mai departe.

Domnul Dan Ciocan.

Dan, te rog, intervino! Dan Ciocan! Nu.

Mergem mai departe.

Domnul Ionuț Simionca. Care e problema?

Domnul Rădulescu Cătălin-Marian.

 
   

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu (prin telefon):

Mă auziți, domnule președinte?

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă aud. Da, Cătălin!

 
   

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu (prin telefon):

Votez pentru moțiune și "pentru" la toate celelalte 16, domnule președinte.

Vă salut!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bine.

Vă mulțumesc.

Cine e? Domnul Iulian Iancu, da?

Da, Iulian, te rog!

 
   

Domnul Iulian Iancu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am votat deja pentru moțiune și votez pentru toate celelalte proiecte de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Deci, stimați colegi, nu poate exista vot dublu. Cine a votat pe tabletă, a votat pe tabletă, la restul proiectelor v-ați exprimat telefonic, așa cum votați.

Domnul Dan Ciocan?

 
   

Domnul Magyar Loránd-Bálint (prin telefon):

Bună ziua!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, domnule Magyar! Vă rog.

 
   

Domnul Magyar Loránd-Bálint (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte.

La moțiunea simplă nu votez.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

 
   

Domnul Magyar Loránd-Bálint (prin telefon):

La PL-x 521/2019 - împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

 
   

Domnul Magyar Loránd-Bálint (prin telefon):

La PL-x 536/2019 - pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

 
   

Domnul Magyar Loránd-Bálint (prin telefon):

La PL-x 144/2019 - pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

 
   

Domnul Magyar Loránd-Bálint (prin telefon):

PL-x 642/2019 - pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

 
   

Domnul Magyar Loránd-Bálint (prin telefon):

PL-x 22/2020 - pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

 
   

Domnul Magyar Loránd-Bálint (prin telefon):

PL-x 137/2020 - pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

 
   

Domnul Magyar Loránd-Bálint (prin telefon):

PL-x 125/2020 - pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

 
   

Domnul Magyar Loránd-Bálint (prin telefon):

PL-x 139/2020 - pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

 
   

Domnul Magyar Loránd-Bálint (prin telefon):

PL-x 251/2020 - pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

 
   

Domnul Magyar Loránd-Bálint (prin telefon):

PL-x 243/2020 - pentru.

PL-x 158/2020 - pentru.

PL-x 178/2020 - împotrivă.

PL-x 121/2020 - abținere.

Pl-x 120/2020 - pentru.

PL-x 384/2019 - abținere.

Pl-x 124/2020 - pentru.

Pl-x 123/2020 - pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Să facă legătura cu doamna... Nu.

Înțeleg că e la telefon domnul Petru Movilă.

 
   

Domnul Petru Movilă (prin telefon):

Mulțumesc mult.

Aș vrea să precizez că din cauza unei probleme la tabletă, votul pentru moțiune a fost înregistrat pentru, însă este vot împotrivă. Vă rog să se consemneze, pentru stenogramă. Iar pentru celelalte proiecte de pe ordinea de zi voi vota pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule Movilă, cu tot respectul, eu știu că sunteți specialist în medicină, în informatică nu se pune.

Deci atâta timp cât în timp de un minut aveați posibilitatea să votați cum vreți dumneavoastră...

Doamna Cătăniciu, vă rog.

 
   

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu (prin telefon):

Da, domnule președinte.

Votez pentru moțiune.

La PL-x 521/2019 vot pentru.

PL-x 536/2019 - abținere.

PL-x 144/2019 - pentru.

PL-x 642/2019 - pentru.

PL-x 22/2020 - pentru.

PL-x 137/2020 - pentru.

PL-x 125/2020 - pentru.

PL-x 139/2020 - pentru.

PL-x 243/2020 - pentru.

PL-x 158/2020 - pentru.

PL-x 178/2020 - abținere.

Pl-x 121/2020 - abținere.

Pl-x 120/2020 - pentru.

PL-x 384/2019 - abținere.

Pl-x 124/2020 - pentru.

Și Pl-x 123/2020 - abținere.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Dacă mai sunt colegi care doresc să intervină?

Domnul Varujan Pambuccian. Vă rog.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian (prin telefon):

A apărut o problemă. Pentru că nu ni s-a dat ordinea de zi în format electronic, colegii mei au crezut că nu votăm acum moțiunea. Nici n-am mai comunicat cu ei pe WhatsApp ca să le spun ce votăm acum, pentru că mi s-a părut că e suficient din ce spuneați dumneavoastră, dar uite că i-a luat valul și au votat aiurea. Ce fac?! Am doi colegi, cel puțin, în situația asta!

Pot să intervină acum și să spună cum votează?

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule Varujan, cu tot respectul! Lista este pe site, eu am citit explicit ce votăm...

 
   

Domnul Varujan Pambuccian (prin telefon):

Da, aveți dreptate!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian (prin telefon):

Numai că eram obișnuiți să primim lista pe WhatsApp și s-o distribuim către colegi și n-am mai primit-o.

 
   

Domnul Florin Iordache:

A fost distribuită lista în sală, la toată lumea, a fost pe site...

 
   

Domnul Varujan Pambuccian (prin telefon):

Deci am doi colegi care au votat pe tabletă altfel, crezând că aceasta este prima lege de după moțiune.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Păi, nu, domnule, eu am vorbit foarte clar. Am făcut un vot de control, după care am spus foarte clar ...

 
   

Domnul Varujan Pambuccian (prin telefon):

Eu am înțeles asta!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Colegii să fie atenți!

Vă rog, domnule Simionca.

Și apoi domnul Drulă.

 
   

Domnul Ionuț Simionca (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ținând cont că au fost atâtea discrepanțe la acest vot, mai ales cei care au folosit tabletele, vă rog să reluăm votul pe această lege doar cei care au folosit tabletele... pe această moțiune simplă. Vă rog frumos, că avem și colegi care nu au votat și toți parlamentarii trebuie să voteze! (Vociferări.) Nu, nu! Au fost și la noi în grup înregistrate voturi greșit. Cei care au tabletele acasă să mai poată vota o dată, iar cei care au votat prin telefon, votul rămâne.

Vă rog să mai votăm o dată!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Doamna Biró, vă rog.

 
   

Doamna Biró Rozália-Ibolya (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte.

Pentru moțiune nu votez.

PL-x 521/2019 - împotrivă.

PL-x 536/2019 - pentru.

PL-x 144/2019 - pentru.

PL-x 642/2019 - pentru.

PL-x 22/2020 - pentru.

PL-x 137/2020 - pentru.

PL-x 125/2020 - pentru.

PL-x 139/2020 - pentru.

PL-x 251/2020 - pentru.

PL-x 243/2020 - pentru.

PL-x 158/2020 - pentru.

PL-x 178/2020 - împotrivă.

Pl-x 121/2020 - pentru.

Pl-x 120/2020 - pentru.

PL-x 384/2019 - abținere.

Pl-x 124/2020 - pentru.

Pl-x 123/2020 ... (Legătura telefonică se întrerupe.)

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Drulă. Vă rog.

Și apoi domnul...

 
   

Domnul Cătălin Drulă (prin telefon):

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am două observații.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
   

Domnul Cătălin Drulă (prin telefon):

O rugăminte către stafful tehnic: să urmărească ca cei care au intervenit prin telefon sau prin audioconferință și și-au exprimat votul astfel, să nu voteze și pe tabletă, astfel încât acele voturi să nu fie numărate de două ori pentru aceeași persoană; s-a mai întâmplat în trecut.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Fără probleme!

 
   

Domnul Cătălin Drulă (prin telefon):

Aceasta este prima rugăminte.

În ceea ce privește exprimarea votului prin tabletă și înregistrarea lui în mod eronat, noi nu suntem de acord cu reluarea votului, având în vedere că și în sală, în acel timp de exprimare a votului există posibilitatea să apeși greșit, se întâmplă câte o rată de erori la orice proces, asta nu înseamnă că se poate relua votul și să spui "Am greșit, vreau altfel!".

Asta este! Parlamentarismul are și această componentă de atenție și câteodată ni se întâmplă oricui dintre noi; și mie mi s-a întâmplat și oricui să și greșim, dar asta nu înseamnă că trebuie să reluăm procesul de vot doar pentru acest considerent.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Aveți dreptate. Procedăm în consecință.

Mergem mai departe.

Domnul Popa Mihai Valentin. Vă rog.

 
   

Domnul Mihai Valentin Popa (prin telefon):

Domnule președinte,

Întrucât mi s-a blocat tableta la exprimare votului, pentru moțiune vot pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și la restul veți vota pe tabletă?

 
   

Domnul Mihai Valentin Popa (prin telefon):

La restul votez pe tabletă. Mi s-a deblocat acum.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bine.

Vă mulțumesc.

Oricum, se verifică, domnule Popa, să știți, că nu poate fi vot dublu.

Domnul Pavel Popescu. Vă rog.

 
   

Domnul Pavel Popescu (prin telefon):

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
   

Domnul Pavel Popescu (prin telefon):

Domnule președinte, vreau să fac un comentariu și e foarte, foarte importat să luați act de el.

Există niște proceduri foarte bine stabilite de către Parlament, de către Camera Deputaților, cu privire la vot. E foarte important să le respectăm.

Vreau să vă aduc aminte - și le aduc aminte tuturor colegilor - că au fost inclusiv colegi de la PNL în situații cu voturi foarte, foarte importante care au greșit și au suferit din acest lucru și ar fi dorit să-și retragă votul, pentru că s-a produs această greșeală.

Haideți să nu facem un precedent acum și vă îndemn la acest lucru, pentru că și în comisiile de specialitate au încercat unii colegi să facă acest lucru.

Dumneavoastră ați stabilit foarte bine procedurile. Grupurile parlamentare trebuie să-și urmeze liderii. Fiecare grup parlamentar are un lider care transmite aceste fișiere pe care dumneavoastră le diseminați și își urmează managementul propriu.

Deci nu aș vrea să facem rabat de la aceste reguli, mai ales că orice vot poate fi verificat din punct de vedere tehnic, indiferent că votăm pe tabletă sau pe telefon.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da, domnule Popescu, aveți dreptate! Procedura a fost clară pentru toată lumea. Cine a greșit și nu a fost atent în acel minut putea să-și schimbe votul. Asta este!

De la secretariat, vă rog, spuneți-mi rezultatul votului.

Rezultatul votului la moțiune: 166 de voturi pentru moțiune; 94 de voturi împotrivă; 28 de abțineri și 22 de colegi - "prezent, nu votez".

Deci moțiunea a fost adoptată.

Mulțumesc.

Mergem mai departe.

 
  Proiectul de Lege pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon (PL-x 521/2019) (adoptat prin vot electronic la distanță);

Proiectul de Lege pentru declararea zilei... (Vociferări.)

Unde este?

La explicarea votului întreb. Am finalizat, am anunțat. La explicarea votului nu dorește să intervină nimeni.

Mergem mai departe.

1. Proiectul de Lege pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon; PL-x 521/2019.

Comisia pentru cultură propune adoptarea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

Avem două intervenții telefonice.

Domnul Petrețchi și domnul Georgian Pop.

Domnule Petrețchi, vă rog.

   

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi (prin telefon):

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Grupul parlamentar al minorităților naționale a votat pentru acest proiect legislativ, cunoscând faptul că declararea zilei de 4 iunie, Ziua Tratatului de la Trianon, va reprezenta și un impuls în aflarea și cunoașterea istoriei noastre de către generațiile viitoare.

Așa cum am susținut și în cadrul comisiei de specialitate, cunoașterea istoriei reprezintă o datorie față de strămoșii noștri fără de care nu am fi existat, ceea ce ne ajută să ne definim, să ne cunoaștem poporul și să dezvoltăm un timp de gândire care facilitează înțelegerea evoluției evenimentelor sociale, economice și politice.

Mă bucură faptul că Grupul parlamentar al minorităților naționale a susținut această propunere legislativă, reamintindu-vă că în cadrul comisiei de specialitate votul grupului a fost unul decisiv.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Georgian Pop.

 
   

Domnul Georgian Pop (prin telefon):

Domnule președinte,

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Deci rezultatul votului este așa: 235 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă, 25 de abțineri.

Mulțumesc.

Mergem mai departe.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2019 pentru modificarea Legii nr. 52/2015 privind aprobarea plății anuale a cotizațiilor și serviciilor lingvistice pentru organizațiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol și agroalimentar (PL-x 536/2019) (adoptat prin vot electronic la distanță);

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2019 pentru modificarea Legii nr. 52/2015 privind aprobarea plății anuale a cotizațiilor și serviciilor lingvistice pentru organizațiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol și agroalimentar; PL-x 536/2019.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

284 de voturi pentru, un vot împotrivă, 3 abțineri.

A fost adoptat.

Mergem mai departe.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști (PL-x 144/2019) (adoptat prin vot electronic la distanță);

La poziția 3, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști; PL-x 144/2019.

Comisia pentru apărare ne propune adoptarea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

Da. Doamna Venera Popescu, vă rog.

Văd că vrea să intervină.

   

Doamna Mariana-Venera Popescu (prin telefon):

Da.

Grupul minorităților naționale a susținut și a votat pentru acest proiect legislativ...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Stați puțin.

Doamnă, stați puțin.

 
   

Doamna Mariana-Venera Popescu (prin telefon):

Da.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Nu suntem la explicarea votului.

 
   

Doamna Mariana-Venera Popescu (prin telefon):

OK.

Scuze!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Stați, să anunț votul, și, după aceea, dacă vreți să interveniți la...

 
     

Doamna Mariana-Venera Popescu (prin telefon):

OK.

 
   

Domnul Florin Iordache:

... la explicare, fără probleme.

 
     

Doamna Mariana-Venera Popescu (prin telefon):

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul Silviu Dehelean, vă rog.

 
   

Domnul Silviu Dehelean (prin telefon):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

"Pentru", la PL-x 144/2019.

La restul votez pe tabletă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Mai este cineva din...?

Doamna Mirela Furtună.

 
   

Doamna Mirela Furtună (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Îmi pare rău că nu am fost preluată pentru moțiune. Am ținut "diez", dar nimic. Ar fi fost tot "pentru".

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun. De aici încolo.

 
   

Doamna Mirela Furtună (prin telefon):

Votez "pentru", pentru celelalte proiecte de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Deci, de aici încolo votați pentru.

 
     

Doamna Mirela Furtună (prin telefon):

Da.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, doamnă.

 
     

Doamna Mirela Furtună (prin telefon):

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Dacă mai sunt colegi care doresc să intervină și nu au putut? Nu.

Rezultatul votului - 293 de voturi pentru și 4 abțineri.

Bun.

Da. Doamna Venera Popescu, vă rog, la explicarea votului.

Vă rog, doamnă.

 
   

Doamna Mariana-Venera Popescu (prin audioconferință):

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul minorităților naționale a votat acest proiect legislativ pentru că este o lege care reglementează formarea, dezvoltarea și gestionarea resurselor umane din Armata Română.

Am redat în acest fel demnitatea și siguranța locului de muncă acestei categorii profesionale, categoria profesională a soldaților și gradaților profesioniști.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alți colegi care doresc? Nu doresc.

Mergem mai departe.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr.407/2006 și pentru completarea anexei nr.5 C la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (PL-x 642/2019) (adoptat prin vot electronic la distanță);

La poziția 4, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 și pentru completarea anexei nr. 5 C la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice; PL-x 642/2019.

Comisia pentru mediu și Comisia pentru agricultură propun adoptarea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

Rezultatul votului - 253 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă, 12 abțineri, 2 colegi nu și-au exprimat votul.

Mai departe.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2019 privind siguranța... (Vociferări.)

A, OK, la explicarea votului.

Vă rog.

Bun. Înțeleg că la explicarea votului domnul Simion dorește să intervină.

La explicarea votului.

   

Domnul Lucian-Eduard Simion (prin audioconferință):

Alo!

Bună ziua, domnule președinte!

Dacă îmi permiteți să...

PSD a votat pentru acest proiect de lege.

Este foarte important pentru sectorul piscicol românesc.

Și vreau să-i asigur pe toți cei care se îngrijorează de soarta cormoranilor că nimic, nicio decizie nu se va lua ulterior, decât pe baza unor studii de impact foarte bine fundamentate. Specialiștii își vor spune cuvântul și vor stabili clar cotele de extracție, astfel încât echilibrul să fie păstrat, între om și mediu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

De la...

Domnul Radu Sebastian-Valentin, vă rog.

 
   

Domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu (prin telefon):

Votez pentru, domnule președinte.

Îmi pare rău, nu mai merge sistemul de vot electronic.

Și la acest proiect și la toate celelalte proiecte de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Doamna Aida Căruceru.

 
   

Doamna Aida-Cristina Căruceru (prin telefon):

Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bine.

Vă mulțumesc.

Domnul Seidler Cristian, vă rog, de la Grupul USR.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Din păcate, nu am reușit să votez.

Votul meu la PL-x 642/2019 este "împotrivă".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Și, până la capăt, veți vota, cum? Pe tabletă?

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin telefon):

Voi vota pe tabletă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulțumesc.

Domnul Varujan Pambuccian?

 
   

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferință):

Eu voiam să intervin la explicarea votului...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, vă rog.

 
     

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferință):

... dar nu știu...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, vă rog.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferință):

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

La noi nu a fost un vot unitar, în grup, dar preponderența o au abținerile și votul împotrivă. Și am să spun, ce?

Grupul nostru în general s-a exprimat în favoarea protejării mediului și pentru găsirea unor soluții care nu necesită uciderea animalelor.

Cred că aici puteam să găsim o asemenea soluție.

Noi întotdeauna mergem pe varianta cea mai simplă și cea mai brutală, din păcate.

Și ne exprimăm speranța - pentru că e clar că suntem într-o minoritate zdrobitoare în momentul acesta. Dar ne exprimăm speranța că... către o asemenea abordare se vor îndrepta din ce în ce mai mulți dintre colegii noștri, pentru soluții care să conserve mediul și în același timp să nu lase dăunătorii să distrugă lucruri care au importanță economică.

Nu este un moment ușor pentru noi, sper însă să strângem mai multe forțe alături de noi și să reușim să găsim soluții, mai complicate, mai dificile, dar mai umane.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Dacă la explicarea votului mai sunt intervenții? Nu mai sunt.

Mergem mai departe.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.73/2019 privind siguranța feroviară (PL-x 22/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță);

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2019 privind siguranța feroviară; PL-x 22/2020.

Comisia pentru transporturi propune adoptarea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

Da. Domnul...

Faceți legătura cu domnul Spânu.

Și apoi cu domnul Turcescu.

   

Domnul Ion Spânu (prin telefon):

Alo!

Bună ziua!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua!

 
   

Domnul Ion Spânu (prin telefon):

N-am votat nici la punctul anterior.

Votez "pentru", și... și..., la cele două puncte.

În continuare, votez pe tabletă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Deci, de aici încolo, votați "pentru", domnule Spânu?

 
   

Domnul Ion Spânu (prin telefon):

Da, da, da.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bine.

Mulțumesc.

Domnul Turcescu.

Domnul Turcescu, vă rog.

Domnul Turcescu?

Mergeți mai departe, la domnul Varga.

 
   

Domnul Glad-Aurel Varga (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Da, pentru adoptare, la acest PL-x.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și de aici încolo votați toate proiectele?

 
   

Domnul Glad-Aurel Varga (prin telefon):

Votez pe tabletă. La tabletă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

A, am înțeles. Da.

 
   

Domnul Glad-Aurel Varga (prin telefon):

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu.

297 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere.

Mulțumesc.

Mergem mai departe.

 
  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind consolidarea infrastructurii și a pregătirii pentru situații critice de urgență) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 10 iulie 2019 (PL-x 137/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță);

6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind consolidarea infrastructurii și a pregătirii pentru situații critice de urgență) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 10 iulie 2019; PL-x 137/2020.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

Domnul Turcescu.

Vă rog, faceți legătura.

   

Domnul Robert-Nicolae Turcescu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Bună ziua, tuturor!

Îmi cer scuze.

Și pentru precedentul vot, și pentru acesta, și pentru cele care vor urma, votul meu este "pentru".

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Bun.

Dacă mai sunt alți colegi? Nu.

Rezultatul votului - 296 de voturi pentru și o abținere.

 
  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea în domeniul situațiilor de urgență, semnat la 29 martie 2019, la București (PL-x 125/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță);

7. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea în domeniul situațiilor de urgență, semnat la 29 martie 2019, la București; PL-x 125/2020.

Comisia pentru apărare propune adoptarea.

Să înceapă votul.

Faceți legătura, înțeleg, și cu domnul deputat Dan Ciocan.

   

Domnul Dan Ciocan (prin telefon):

Da. Votez - n-am putut să iau legătura - pentru. La toate, și la moțiune și la celelalte 16...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulțumesc.

Pentru.

 
   

Domnul Dan Ciocan (prin telefon):

Da.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc mult.

 
     

Domnul Dan Ciocan (prin telefon):

Sănătate!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Dan Ciocan (prin telefon):

Să trăiți!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul Sorin Roman.

 
   

Domnul Ioan Sorin Roman (prin telefon):

Votez pentru, domnule președinte.

La celelalte am votat pe tabletă.

Sper și la următoarele să reușesc pe tabletă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

299 de voturi pentru, unanimitate. A fost adoptat.

Mai departe.

 
  Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului privind agricultura durabilă și dezvoltarea rurală, încheiat la Lillafüred, la 12 octombrie 2017 și semnat de România la aceeași dată, la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003 (PL-x 139/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță);

8. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului privind agricultura durabilă și dezvoltarea rurală, încheiat la Lillafüred, la 12 octombrie 2017 și semnat de România la aceeași dată, la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003; PL-x 139/2020.

Comisia pentru mediu și Comisia pentru agricultură propun adoptarea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

Domnul Grosaru, vă rog, vrea să intervină.

   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (prin telefon):

Da.

Bună ziua, domnule președinte!

Am o rugăminte.

Pentru că am observat, după ce am descărcat situația voturilor, am observat că votul meu, la moțiune, a fost înregistrat ca fiind pentru moțiune, cu toate că am transmis un vot împotrivă.

Rugămintea mea este doar să se consemneze votul meu împotriva moțiunii și să fie modificate evidențele.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Rezultatul votului la acest proiect de lege - 299 de voturi pentru și o abținere. A fost adoptat.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.44/2020 privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale cuprinse în perioada 2016-2020, unele măsuri pentru organizarea alegerilor locale din anul 2020, precum și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ (PL-x 243/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță);

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2020 privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale cuprinse în perioada 2016-2020, unele măsuri pentru organizarea alegerilor locale din anul 2020, precum și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; PL-x 243/2020.

Comisia juridică propune adoptarea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

Vă rog, faceți legătura cu domnul deputat Virgil Popescu.

(Domnul deputat Victor-Viorel Ponta solicită să ia cuvântul.)

Imediat, anunț...

Domnule Ponta, anunț rezultatul și...

Domnul Virgil Popescu, vă rog.

   

Domnul Virgil-Daniel Popescu (prin telefon):

Alo!

Mă auziți?

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă auzim.

Vă rog, exprimați-vă...

 
   

Domnul Virgil-Daniel Popescu (prin telefon):

Vorbim de PL-x 243/2020, domnule președinte?

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da, da, da. Este cel cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44.

Vă rog, domnule ministru.

 
   

Domnul Virgil-Daniel Popescu (prin telefon):

Vot împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Împotrivă.

 
   

Domnul Virgil-Daniel Popescu (prin telefon):

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Alte intervenții sau solicitări sunt? Nu.

Rezultatul votului este următorul - 194 de voturi pentru, 105 voturi împotrivă și 4 abțineri.

Este lege organică. A fost adoptată.

Explicarea votului, domnul Ponta.

Vă rog.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Noi azi practic am băgat înapoi Guvernul în legalitate. Pentru că ei au dat o ordonanță de urgență referitoare la alegeri, care, evident, era neconstituțională. A spus Curtea Constituțională foarte clar - pentru un elev de clasa a IV-a, nu neapărat prim-ministrul în funcție în acest moment - că nu ai voie să intervii prin ordonanță de urgență asupra regimului alegerilor.

Noi astăzi am luat ordonanța și am reparat-o, am făcut-o constituțională, aprobând prin lege o modificare - impusă, evident, de starea de urgență, starea de necesitate, starea de "de toate", că avem toate stările în România, mai puțin starea de normalitate și de rațiune nu o avem.

E o lege foarte bună pentru că permite ca Parlamentul, normal, în care sunt reprezentate toate forțele politice, să stabilească data alegerilor locale.

Aștept, cu mare, mare, mare interes, ca Partidul Național Liberal să atace ordonanța dată de Guvernul PNL la Curtea Constituțională. Acea Curte Constituțională pe care o critică foarte tare.

Atacându-și propria ordonanță la Curte, va fi în linia guvernării PNL din ultima perioadă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulțumesc.

Mai...?

Doamna Popescu Venera, vă rog.

Bun. Mergem mai departe.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.41/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ (PL-x 158/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță);

La punctul 10 tot lege organică, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ; PL-x 158/2020.

Comisia pentru muncă propune adoptarea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

Da. Faceți legătura cu domnul Ionel Palăr.

   

Domnul Ionel Palăr (prin telefon):

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

E a patra solicitare.

La punctul... la PL-x 243/2020 nu mi-a funcționat sistemul - votul este "nu".

Și v-am solicitat insistent să îmi dați cuvântul.

 
   

Domnul Florin Iordache:

De aici încolo, vă rog.

 
   

Domnul Ionel Palăr (prin telefon):

Păi, nu, vreau să vă spun că am intervenit în timp util, dar nu mi-ați dat legătura.

Deci, la PL-x 243/2020, să se consemneze, votul meu este "nu" pentru adoptare.

 
   

Domnul Florin Iordache:

De aici încolo, domnule Palăr, vă rog.

Mulțumesc.

Domnul Cornel Zainea.

 
   

Domnul Cornel Zainea (prin telefon):

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu am putut vota, mi s-a blocat aplicația.

Votul meu este "pentru".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Doamna... nu.

Domnul Virgil Popescu, vă rog.

 
   

Domnul Virgil-Daniel Popescu (prin telefon):

Pentru.

Pentru, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Mai sunt colegi sau... mai doresc să intervină?

Doamna Venera Popescu, vă rog.

 
   

Doamna Mariana-Venera Popescu (prin telefon):

Domnule președinte,

Nu mi s-a înregistrat votul la PL-x 158/2020. Votul meu este pentru.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulțumesc.

Domnul Barna.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna (prin telefon):

Da.

N-am reușit să înregistrez votul la PL-x 642/2019. Vot împotrivă.

La restul am făcut votul pe tabletă.

Deci, la PL-x 642/2019, vot împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Păi, nu, suntem la 158 acum, la PL-x 158/2020.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna (prin telefon):

Știu, dar am apăsat de 5 ori "diez". De fiecare dată spuneați că nu mai e nimeni. Nu înțeleg de ce nu s-a transmis. Abia acum...

 
     

Domnul Florin Iordache:

Pentru că...

 
   

Domnul Ilie Dan Barna (prin telefon):

... am reușit să transmit asta.

Aici am votat pe tabletă, la PL-x 158/2020, este în regulă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Știu.

Bun.

Nu pot reveni.

Repet, domnule Barna. Eu dau cuvântul tuturor celor care apar pe tablou, nu pot da...

Vă mulțumesc.

Cu 302 voturi pentru, unanimitate, a fost adoptat.

Mai departe.

 
  Proiectul de Lege privind comasarea terenurilor agricole deținute de asociațiile agricole constituite de unitățile de cult (PL-x 178/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță);

11. Proiectul de Lege privind comasarea terenurilor agricole deținute de asociațiile agricole constituite de unitățile de cult; PL-x 178/2020.

Comisia juridică propune adoptarea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

Domnul Virgil Popescu.

   

Domnul Virgil-Daniel Popescu (prin telefon):

Împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Rezultatul votului: 169 de voturi pentru, 125 de voturi împotrivă, 10 abțineri, un coleg nu și-a exprimat votul.

A fost adoptat.

 
  Propunerea legislativă pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (Pl-x 121/2020) (adoptată prin vot electronic la distanță.)

12. Propunerea legislativă pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; Pl-x 121/2020.

Comisia juridică propune adoptarea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

Domnul Szabó Ödön, vă rog.

Și apoi domnul Zainea.

   

Domnul Szabó Ödön (prin telefon):

Domnule președinte, la PL-x 178/2020 nu mi-a fost înregistrat votul.

Am votat împotrivă. Am verificat și nu știu de ce nu a înregistrat votul. Vă rog să-mi înregistrați votul împotrivă.

A doua chestiune. Tot la același PL-x, conform calculelor mele, nu există 20 de voturi care au fost pentru și votate prin telefon, deci probabilitatea ca acel punct să treacă este destul de mică și o să vă solicit reluarea punctului și a votului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Colegii mei, cei doi secretari, împreună cu ceea ce s-a contabilizat la Secretariatul General... acesta este rezultatul care a ieșit.

Vă mulțumesc.

Domnul Zainea.

 
   

Domnul Cornel Zainea (prin audioconferință):

Mulțumesc, domnule președinte.

Am intervenit pentru explicația votului.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Numai puțin! Suntem în procedură. Să anunțăm votul și apoi vă dau cuvântul, domnule Zainea.

Domnul Popescu.

 
   

Domnul Virgil-Daniel Popescu (prin telefon):

Abținere, domnule președinte.

Abținere.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Am înțeles.

Mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții? Nu.

Vă rog, faceți legătura cu domnul...

Să vă anunț rezultatul votului.

200 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 107 abțineri, un coleg nu și-a exprimat votul.

Doamna Turcan, vă rog, dorește să intervină.

Vă rog să faceți legătura cu doamna Turcan. Vă rog.

Doamna Raluca Turcan, vă rog.

Mulțumesc.

Ați votat, doamnă.

Mulțumesc.

Revenim la domnul Zainea. Explicarea votului.

 
   

Domnul Cornel Zainea (prin audioconferință):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Acum fix două săptămâni liderul PNL spunea: "Sper să vină vremea în care să putem și noi vorbi sau critica un proiect al USR pentru protecția pădurilor, pentru că un proiect pe această temă nu există".

Azi a fost votat un proiect al USR care instituie un DNA al pădurilor și vă mulțumesc pentru vot.

Momentul acesta ar putea să fie unul crucial în lupta împotriva tăierilor ilegale de păduri. Nu e chiar ca în celebra butadă "Un pas mic pentru Parlament, un pas mare pentru salvarea pădurilor".

Chiar dacă acest pas, ce putea fi mare, e unul mic, e important pentru că e primul făcut în această direcție. Vor fi zece procurori, în loc de 295, cât a propus USR, însă în curând acești oameni se vor duce zilnic la muncă doar pentru a identifica și a prinde hoții de lemn.

Stimați hoți de lemn, DNA să vină să vă ia!

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul Petru Movilă. Vă rog.

Și apoi domnul Ponta.

Vă rog.

 
   

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să precizez încă o dată că la moțiune, la punctul 1 de pe ordinea de zi, vot final, moțiunea împotriva ministrului Cîțu, am votat împotrivă. Dintr-o eroare a apărut vot pentru. Vreau să precizez încă o dată că votul este împotriva moțiunii simple.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Eroarea e a dumneavoastră.

Domnule Movilă, nu putem reveni. Vă spun un secret. Și eu, la Trianon, arătându-i domnului Buican cum se votează, m-am abținut. Asta este! Și s-a contabilizat ultimul vot.

Domnul Ponta. Vă rog.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Alături de colegii mei din Grupul PRO România am votat pentru această legislație specială și proceduri speciale în ceea ce privește combaterea infracțiunilor care afectează mediul silvic, pădurea, mai ales că trăim într-o țară în care aflăm de la prim-ministru și de la ministrul mediului că totul este fake news, că de fapt nu se taie nicio pădure în România, ilegal, și în felul acesta facem un DNA al pădurilor care să constate ori că se taie ilegal - și să-i tragă la răspundere pe cei care încalcă legea și taie în mod ilegal, și exportă bușteni din România -, ori să constate că are dreptate ministrul mediului, că nu e adevărat, nu se taie nimic ilegal și o desființăm după aceea.

Așa încât, mă bucur că am votat pentru.

Vreau să-i felicit pe colegii de la USR care au venit cu această idee și să le aduc aminte că un lider de la PSD a înființat DNA, și l-au luat pe el. Sper ca în cazul de față, dumneavoastră, care înființați DNA-ul pădurilor, să nu fiți dumneavoastră obiectul celor înființați.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul Simionca, vă rog. Explicarea votului.

 
   

Domnul Ionuț Simionca (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și noi am votat această lege, o lege foarte bună. Trebuie să facem pași în tot ceea ce înseamnă furtul pădurilor noastre.

Aș vrea să anunț și eu că, la fel ca și colegul meu, în ceea ce privește moțiunea simplă, am votat împotriva acestei moțiuni, și votul meu a fost înregistrat pentru.

Vă rog să consemnați acest lucru în stenogramă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, Grupul PSD. Domnul lider Simonis. Vă rog.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Alături de colegii mei, membri ai Grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaților, am votat pentru această inițiativă legislativă, așa cum am votat și pentru interzicerea exportului de buștean din România.

Mă contrariază și pe mine faptul că PNL, atunci când era în opoziție, chiar ministrul mediului, afirma că se fură 20 de milioane de metri cubi de pădure pe an, iar acum, fiind ministru al mediului, încearcă să ne explice, de fiecare dată, că nu există niciun metru cub care se taie ilegal, în România, și nu se exportă, de asemenea, niciun metru cub de buștean.

În aceste condiții, noi totuși vedem că aceste păduri ale României sunt defrișate, pe unde mergem vedem păduri defrișate și vedem camioane și legături de tren întregi care duc buștean la export. Mă rog, duceau, până ca această lege să intre în vigoare.

E adevărat că în opoziție PNL plângea pe umerii românilor și explica cât de mult se fură din pădurile patriei, iar astăzi a votat împotriva acestei legi care înființează acest organism. Mă rog, s-a abținut, abținerea este considerată vot contra, după cum bine știți. Practic, s-a împotrivit înființării acestui organism care să controleze infracțiunile de tăieri ilegale a pădurilor.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Am finalizat intervențiile cu explicarea votului.

Următoarea.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea art. 260 alin.(1) lit. d) din Legea educației naționale nr.1/2011 (Pl-x 120/2020) (adoptată prin vot electronic la distanță.)

13. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 260 alin. (1) lit. d) din Legea educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 120/2020.

Comisia pentru învățământ propune adoptarea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

Intervenție. Domnul Radu Nicolaie-Sebastian, vă rog.

Și domnul Virgil Popescu.

   

Domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu (prin telefon):

Vot pentru, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Vă mulțumesc.

Domnul Virgil Popescu.

Domnul Popescu?

Nu puteți face legătura? Bun.

Mergem mai departe.

Rezultatul votului: 222 de voturi pentru, 77 de voturi împotrivă, două abțineri.

A fost adoptată.

Următoarea poziție.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii statutului asistentului social în România nr.466/2004 (PL-x 384/2019) (respins prin vot electronic la distanță)

14. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii statutului asistentului social în România nr. 466/2004; PL-x 384/2019.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

Vă rog să faceți legătura cu domnul ministru Virgil Popescu.

   

Domnul Virgil-Daniel Popescu (prin telefon):

Domnule președinte,

La PL-x 384/2019 - pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

 
   

Domnul Virgil-Daniel Popescu (prin telefon):

Și la Pl-x 120/2020 - s-a întrerupt convorbirea - împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Virgil-Daniel Popescu (prin telefon):

Mulțumesc și eu.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Rezultatul votului: 240 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, 33 de abțineri.

A fost adoptată propunerea comisiei.

 
  Propunerea legislativă privind completarea art.119 din Legea 1/2011 a educației naționale (Pl-x 124/2020) (respinsă prin vot electronic la distanță)

Trecem la Capitolul "Legi organice. Respingeri".

Avem două inițiative.

Prima.

15. Propunerea legislativă privind completarea art. 119 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale; Pl-x 124/2020.

Comisia pentru învățământ propune respingerea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

Vă rog să faceți legătura cu domnul Sorin Roman și apoi cu domnul Virgil Popescu.

   

Domnul Ioan Sorin Roman (prin telefon):

Votez pentru, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulțumesc.

Domnul Virgil Popescu?

 
   

Domnul Virgil-Daniel Popescu (prin telefon):

Pentru, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Rezultatul votului: 257 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă, 30 de abțineri.

A fost adoptată.

Și ultima.

 
  Propunerea legislativă privind modificarea Legii educației naționale nr.1/2011 (Pl-x 123/2020) (respinsă prin vot electronic la distanță)

16. Propunerea legislativă privind modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 123/2020.

Comisia pentru învățământ propune respingerea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

Vă rog să faceți legătura cu domnul Virgil Popescu.

   

Domnul Virgil-Daniel Popescu (prin telefon):

Pentru, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Pentru.

Mulțumesc.

Și domnul Silviu Dehelean.

 
   

Domnul Silviu Dehelean (prin telefon):

Da, domnule președinte.

Nici eu n-am reușit să votez.

 
     

Domnul Florin Iordache:

De acord. Cum votați?

 
   

Domnul Silviu Dehelean (prin telefon):

Votez împotrivă la acest proiect de lege.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Împotrivă, da?

Mulțumesc.

Rezultatul votului: 272 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă, două abțineri.

A fost adoptată.

Vom face pauză 10 minute, până va sosi raportul Comisiei juridice privind starea de alertă.

Invit liderii grupurilor parlamentare și colegii din Biroul permanent la Sala "Mihai Viteazul". Facem o ședință de Birou permanent acum.

Revenim să continuăm cu ultimul proiect, cel cu starea de alertă.

 
     

Pauză

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (PL-x 251/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță)  

Domnul Florin Iordache:

Stimați colegi,

Vă rog să luați loc, să putem începe.

(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis solicită să ia cuvântul.)

Imediat, domnule lider.

(1. Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19; PL-x 251/2020.)

Am primit Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei.

Rog Secretariatul General să distribuie câte un exemplar și liderilor grupurilor parlamentare, să putem începe dezbaterile.

Procedură, domnul Simonis. Da?

Vă rog.

   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Am rugămintea de a invita liderii grupurilor parlamentare la tribună pentru a discuta procedura prin care vom supune votului un amendament admis în Comisia juridică, acel amendament mult discutat, care este neconstituțional și care stabilește că această lege cu privire la starea de alertă va intra în vigoare de la data publicării în Monitorul Oficial, și nu la 3 zile de la data publicării, așa cum este în Constituție și este foarte clar scris.

Prin urmare, vă rog să facem o pauză, să invităm liderii grupurilor și să găsim formula prin care vom supune la vot și vom respinge acest amendament. (Consultări.)

Mulțumesc, domnule președinte.

În unanimitate de voturi Comitetul liderilor a hotărât că articolul la care am făcut referire, aflat la poziția 161, va fi supus votului, deși este amendament admis și, de asemenea, am agreat un termen de 15 minute pentru a dezbate amendamentele respinse.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Roman.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am luat cuvântul în calitate de inițiator al acestui amendament, și, în urma discuțiilor din Comitetul liderilor, înțeleg că opiniile juridice sunt diferite, înțeleg că există posibilitatea ca Avocatul Poporului să aibă o acțiune adresată Curții Constituționale, în baza acestui amendament, și atunci cred că trebuie să avem grijă ca întreg corpul legii să fie pe deplin constituțional și să nu avem motive de atac la Curtea Constituțională. Și, prin urmare, cred că Guvernul va trebui să găsească în continuare cele mai bune soluții pentru ca starea de sănătate a populației să fie în prim-plan.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții pe procedură? Nu mai sunt intervenții pe procedură.

Dau cuvântul...

Cine citește raportul?

Doamna Moagher, vă rog. Din partea Comisiei juridice, doamna Laura Moagher, vă rog, prezentați raportul.

 
   

Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

În temeiul dispozițiilor art. 94 și art. 114 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă în ședința din 12 mai 2020.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea pe durata stării de alertă, declarate în condițiile legii, în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, a unor măsuri temporare și, după caz, graduale, în scopul protejării drepturilor la viață, la integritate fizică și la ocrotirea sănătății, inclusiv prin restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale.

Membrii Comisiei juridice au examinat această inițiativă legislativă.

În urma examinării inițiativei legislative și a documentelor anexate, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului cu amendamente admise.

De asemenea, s-a hotărât, prin vot, ca Departamentul Legislativ să fie împuternicit să efectueze toate corelările de tehnică legislativă.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și, în plus, dumneavoastră trebuia să anunțați faptul că este procedură de urgență și am stabilit timp de dezbatere 15 minute. Ca să știm.

Începem și dau cuvântul... și rog fiecare grup parlamentar să-și nominalizeze pentru intervenții...

La dezbateri generale.

Domnule Victor Ponta, doriți acum? Vă rog.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta (din sală):

Stau la rând!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Păi, stați la rând după cine?! Vă rog.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Mă bucur că pot să vorbesc primul, probabil în baza faptului că suntem singurul grup, Grupul PRO România, care am anunțat că vom vota împotriva acestui proiect de lege și e normal să ascultați și argumentele noastre.

În primul rând, vreau să felicit toți liderii de grup care, în urmă cu câteva momente, au decis să revenim asupra acelui articol, neconstituțional, evident, care spunea că legea intră în vigoare mai repede decât prevede Constituția, în trei zile. E un prim semn de normalitate.

Însă consider și eu, și colegii mei din PRO România că, prin această lege, procedăm greșit. În primul rând față de oameni, pentru că românii, după 60 de zile de stare de urgență, sunt suficient de responsabili, de conștienți de pericole, dar și de faptul că trebuie să reluăm activitatea economică normală. Fără economie, consecințele restricțiilor vor fi mult, mult mai dure decât tot ce ne-am imaginat și ceea ce am trăit în 2010.

Cred că un stat, statul român, care tratează toți cetățenii ca pe niște copii mici care nu vor să înțeleagă și pe care trebuie mereu să-i ții cu amenzi, cu sancțiuni, cu restricții, este o abordare total, total greșită și din punctul nostru de vedere soluția corectă era aceea de a opri această abordare mult, mult prea restrictivă și, dimpotrivă, de a veni, prin această lege, cu măsuri concrete de sprijin pentru persoanele vulnerabile și vulnerabilizate în această perioadă, pentru cei care au rate la bancă, pentru cei care nu au venituri sau șomajul tehnic nu le ajunge, pentru firmele românești care sunt aproape toate în pragul falimentului, pentru toți cei care așteaptă în acest moment un proiect clar de repornire a României.

Din păcate, această lege pe care astăzi o supuneți la vot nu repornește România, ci păstrează România într-o stare, așa, de amorțeală, într-o anestezie generală și într-un haos în care oamenii nu știu exact ce au voie și ce nu au voie să facă. Nimeni nu știe în acest moment - ieșim din țară, nu ieșim din țară, intrăm în carantină, nu intrăm în carantină, deschidem terase, nu deschidem terase. Dar știm un singur lucru: că statul ne consideră iresponsabili pe toți, românii, și că vrea să ne protejeze împotriva voinței noastre.

Repet, cred că sunt, în această țară, majoritatea absolută oameni liberi, oameni cu capul pe umeri, oameni care au înțeles că este o chestiune serioasă pandemia de COVID-19, dar care au înțeles că trebuie să-și facă datoria față de ei înșiși și de familia lor, în primul rând protejându-i, și după aceea mergând la muncă, repornind economia. Lucrul acesta nu se întâmplă prin prezenta lege, și din acest punct de vedere noi vom vota împotrivă pentru că nu este o lege care să-i ajute pe oameni.

Este însă o lege care dă din nou foarte multe puteri Guvernului, un Guvern pe care noi, cei de la PRO România, nu l-am votat, un Guvern pe care nu l-am considerat suficient de eficient și de capabil în aceste 60 de zile și, ca să vorbesc pe înțelesul tuturor, dăm mai multe puteri unui Guvern care spune că dacă strănutați, vi se face dosar penal. Eu cred că trebuia să dăm mai puține puteri unui asemenea Guvern. Cred că rolul Parlamentului era să restricționeze un asemenea Guvern. Cred că rolul nostru, al parlamentarilor, era acela de a fi de partea oamenilor, și nu de partea Guvernului.

Evident că grupul nostru nu poate influența rezultatul final al votului, în momentul în care principalele grupuri votează pentru această lege. Dar așa cum am considerat că este greșit să prelungim starea de urgență fără a avea măsuri economice de repornire și am votat împotrivă, dumneavoastră ați votat pentru - România e ultima țară care încă are o economie blocată -, cred că trebuia și trebuie să fie și oameni care au o altă opinie și o susțin aici, în Parlament, și o susțin prin vot.

Vom vota împotriva acestui proiect, chiar dacă s-au făcut amendamente care în anumite puncte îndreaptă cât de cât proiectul de lege, însă ideea legii de a da mai multă putere Guvernului și de a restricționa în continuare românii este o idee greșită și vom vota împotrivă.

Vă mulțumesc că m-ați ascultat, că mi-ați dat voie să vorbesc și sper să trăim în continuare într-o țară în care și cei care gândesc altfel decât majoritatea au dreptul să se exprime, să voteze și să-i convingă și pe alții.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Vă rog, faceți legătura cu domnul Cătălin Drulă, reprezentantul USR.

Se pregătește domnul Florin Roman, apoi, din partea PNL.

 
   

Domnul Cătălin Drulă (prin audioconferință):

Mulțumesc, domnule președinte.

Întreg procesul de elaborare a acestei legi și ce s-a întâmplat ieri și astăzi în Parlament arată ca un fiasco, ca o secvență de bâlbe, după cum ne-a obișnuit acest Guvern în ultimele două luni din această criză.

L-am avertizat, într-o discuție, chiar direct, pe domnul Ludovic Orban, în februarie, că Constituția este foarte clară - drepturile și libertățile pot fi restrânse doar prin lege. Nu prin ordonanță de urgență, nu prin alte acte emise de Guvern, nu prin ordine de ministru și așa mai departe.

Iată că primim această lege în ceasul al treisprezecelea, prea puțin timp pentru ca ea să intre în vigoare conform Constituției, la încheierea stării de urgență.

Și s-a încercat astăzi, în Parlament, ceva halucinant. Adică un amendament care încălca explicit Constituția. Constituția prevede că orice lege intră în vigoare la minimum 3 zile de la data publicării. Eventual, la mai multe zile, dacă așa dorește legiuitorul.

S-a dorit să intre în vigoare instantaneu - amendament PNL, acceptat tacit de PSD în comisie. Să nu ne ascundem după deget, există o complicitate.

Și, de fapt, gestionarea acestei crize de sănătate se face cu ochii doar pe sondaje, nu cu ochii pe sănătatea populației. Cum facem să ieșim mai bine noi sau cum facem să ieșiți mai bine voi.

Este o preocupare excesivă pentru puncte electorale și o dominație a populismului asupra rațiunii și profesionalismului. Pentru că dacă Guvernul ar fi fost profesionist, ar fi trimis din vreme acest proiect de lege, astfel încât să nu-l dezbatem în câteva minute, pe holuri.

De asemenea, încheierea stării de urgență, mâine, ca punct fix în evoluția cronologică - gata, pe 15 mai s-a încheiat starea de urgență - este strict un obiectiv personal al președintelui Iohannis, nu este ancorat într-o logică anume.

Putea continua starea de urgență poate două zile, sau poate două săptămâni, sau poate o lună, dacă situația de sănătate publică o impune, cu mai puține restricții, poate chiar fără restricții deloc, poate doar cu restricții în acele focare, dacă le mai avem, și sperăm să nu le mai avem.

S-a dorit înlocuirea - ca să se livreze mai mult ca o victorie pentru puncte electorale - s-a dorit înlocuirea cu această stare de alertă care este o noțiune mai degrabă inventată. Constituția nu prevede o stare de alertă, prevede doar starea de urgență, ca o stare excepțională în care se pot restrânge libertățile cetățenești. Și acum ne întoarcem toți, ne contorsionăm, ca să lucrăm în jurul acestui punct impus în mod arbitrar și electoralist de guvernare și de președinte.

Iată că vor rămâne 3 zile - din motive obiective, constituționale - neacoperite nici de starea de urgență, nici de această lege.

Mă întreb, ce va face președintele? Probabil că dacă se dorește în continuare restrângerea drepturilor - și aici e un semn de întrebare, l-a ridicat antevorbitorul meu -, trebuie să ne gândim rațional.

Dar dacă e nevoie de restricții asupra drepturilor pe care le avem în mod normal, acela de liberă circulație, de întrunire și așa mai departe, atunci probabil că ar trebui prelungită pe aceste 3 zile starea de urgență. Va face președintele acest gest sau oare nu dă bine la conferința de presă de la ora 18,00 sau 19,00? Nu știm.

Din păcate, repet, suntem într-o logică mult prea mult cu ochii la sondaje și la electoral. Temele importante ale zilei sunt privite în termeni de cartofi fierbinți și gestionarea cu adevărat a crizei de sănătate, mai ales a celei economice, cade undeva în planul 2. Proiectele sunt făcute pe genunchi, fie aruncate în Parlament și amestecate și acolo, și cu niște teme naționaliste - cu furatul Ardealului și cu alte lucruri, ca să asezonăm, așa, într-un ghiveci din care populația nu mai înțelege nimic.

Asta nu arată ca o țară guvernată, în momentul de față!

Și arăt cu degetul și la guvernarea PNL și la PSD, care a fost 3 ani la putere și care are încă o mare parte din Parlament, aproape o majoritate, atunci când se asociază periodic cu domnul Ponta.

USR este în afara acestor jocuri. USR se gândește cu adevărat la cum să facem bine pentru țara asta. Și asta ar trebui să-i preocupe pe toți politicienii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

În continuare, domnul Roman, aveți 5 minute, din partea Grupului PNL.

Se pregătește domnul Varujan Pambuccian, prin telefon, să faceți legătura.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Cei care mă cunoașteți ați văzut că în ultimele zile am fost mai temperat, tocmai pentru că am încercat să abordăm această discuție din punctul de vedere al opiniei specialiștilor, și nu din punct de vedere politic.

Am înțeles, de la domnul Ponta, poziția clar exprimată de PRO România.

L-am ascultat pe antevorbitorul de la USR și n-am înțeles nimic. Pentru că, dincolo de povești și de atacuri la adresa Partidului Național Liberal și a președintelui Iohannis, în aceeași linie cu PSD, n-am auzit care este și poziția politică a USR. Pentru că mă așteptam să anunțe, colegul meu, vot pentru, împotrivă sau abținere, așa cum se obișnuiește.

Practic, constat că în ultima vreme sunt mai populiști și mai iresponsabili în declarații chiar decât cei de la PSD.

Stimați colegi,

Astăzi, când am venit spre Parlament, vă dau cuvântul meu de onoare că mă gândeam la ceea ce am primit de la Senat și parcă retrăiam momentul începutului tragediei acestei pandemii, în Italia. La momentul respectiv, dacă vă amintiți, deși au avut cazuri anunțate în acea săptămână, nu au luat niciun fel de măsură până când s-a încheiat discuția pe... și participarea la Festivalul de la Veneția, unde premierul italian a cedat presiunilor industriei turismului și echivalentului industriei HoReCa din România. Și, practic, au lăsat totul la liber, i-au lăsat să se adune în piață, i-au lăsat să intre în hoteluri, să intre în restaurante, și rezultatul îl cunoaștem cu toții. Italia, din păcate, a ajuns într-o situație fără precedent în istoria acestei țări.

Cam așa sunau lucrurile și după ce ieri acest proiect a venit de la Senat.

Din fericire, prin responsabilitate - și aici vreau să mulțumesc tuturor colegilor care au dat dovadă de responsabilitate -, am lăsat politica asta, de tip bășcălie USR, la o parte și am discutat, la modul serios, că aceste restricții nu pot fi eliminate total. Că nu putem să facem aceleași greșeli pe care le-au făcut italienii și spaniolii, care zburdau liberi pe străzi, la evenimente, la concerte, în diferite locuri publice, pentru ca după ceva vreme să-și plângă zecile de mii de morți.

Din acest motiv cred că astăzi, prin reintroducerea măsurilor de restricție și a sancțiunilor, am făcut ceea ce trebuie. Nu pentru partidele noastre! Am făcut ceea ce trebuie, pentru acei români care timp de două luni de zile au suportat cu stoicism aceste sancțiuni, aceste măsuri de restricție, această perioadă dificilă pentru toți, cu un singur gând - să încercăm să evităm numărul deceselor, să încercăm să evităm numărul îmbolnăvirilor.

Partidul Național liberal a ținut cont de sfatul specialiștilor și a luat măsuri dure, chiar nepopulare, încă de la început. Asta, apropo de tovarășul de la USR care ne vorbea despre sondaje.

Da, ne-am asumat acest risc pentru că mai importantă decât sondajele este viața oamenilor, stimați populiști.

Vreau să vă mai spun un lucru. În timp ce dumneavoastră v-ați clădit un mesaj public pe atacarea unui Guvern care a luptat necontenit, zi și noapte, pentru a limita numărul victimelor, în timp ce acest Guvern - care nu a fost învățat, că n-a mai fost lovit de o asemenea situație - a făcut tot ce este posibil omenește pentru ca astăzi să vorbim de mult mai puține victime decât în țări cu sistem medical puternic precum în Italia, Germania, Anglia, ce doriți dumneavoastră, am luat aceste măsuri tocmai pentru că nu ne-am uitat la sondaje.

Știm că nu suntem foarte plăcuți, dar am făcut ceea ce specialiștii ne-au spus că trebuie. Ne dorim, la fel de mult ca și dumneavoastră, să repornim economia cât mai repede, dar nu cu iresponsabilitate și doar pentru a folosi tribuna Parlamentului pentru atacuri politice mizerabile.

Îi întreb pe populiștii de la USR. Vă asumați viitoarele decese din România, pentru ceea ce ați propus, stimați populiști?

Când o să aveți măcar o zi de guvernare în țara asta, o să fim de acord să veniți să ne spuneți ce avem de făcut. Și nouă și altora.

Vreau să vă mai reamintesc, stimați colegi, momentul 26 februarie, când România a înregistrat primul caz de COVID și Spania - două cazuri de COVID. (Vociferări.)

Da, domnule coleg, știu că nu vă place. Și multora nu le place că acest Guvern nu și-a frânt gâtul, politic, așa cum poate v-ați fi dorit. Dar trebuie să apreciați, inclusiv și dumneavoastră, chiar cei care priviți cu răutate la lucrurile acestea, că cel mai important lucru este că la ora actuală Spania are 30.000 de decese, iar în România suntem la un număr mult mai redus. De ce? Pentru că s-au luat măsuri. Pentru că am închis școli, am închis grădinițe, am oprit transportul aerian, feroviar, am luat cele mai dure măsuri încă de la bun început.

Astăzi adoptăm un proiect de lege necesar pentru România. Nu pentru Partidul Național Liberal, nu pentru PSD, nu pentru USR sau mai știu eu cine. Adoptăm un proiect de lege pentru a-i proteja pe români.

Iar celor care vor continua să se urce cu picioarele pe suferința românilor, pe cadavrele celor decedați, doar pentru a câștiga voturi, așa să le ajute Dumnezeu, la fiecare!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Vă rog, faceți legătura cu domnul Varujan Pambuccian, liderul Grupului minorităților naționale.

Urmează domnul Alfred Simonis, reprezentantul PSD.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu sunt surprins de felul în care au mers până acum discuțiile.

Sunt însă foarte mulțumit de faptul că am scăpat de un stres care ținea de neconstituționalitatea unui articol, și pentru asta vreau să le mulțumesc tuturor colegilor, din toate partidele, care au înțeles că este foarte important să stăm cât mai aproape de Constituție.

Sigur că așa cum se prezintă în momentul de față acest proiect este ca și cum am fi în fața unei balanțe. Pe un taler stătea neconstituționalitatea intrării în vigoare, așa cum era ea prevăzută. Pe celălalt taler stătea faptul că Guvernul a întârziat nepermis cu această lege. Aici lucrurile am reușit să le aducem la normal.

Acum pe un taler stă faptul că angajatorii - fie că e vorba de stat, fie că e vorba de privat - primesc puteri discreționare. După părerea noastră, anormal de discreționare. Pe talerul celălalt stă riscul de îmbolnăvire a populației și riscul ca spitalele să nu mai facă față.

Pe un taler am pus și noi două amendamente pe care aș vrea să le ascultați cu atenție.

Unul dintre ele se referă la cei pe care îi obligăm prin legea aceasta să poarte mască, dar starea lor de sănătate nu le permite lucrul acesta.

Nu ați vrut să-l acceptați în comisie. Poate îl acceptați în plen.

În partea cealaltă a talerului stă din nou riscul ca populația să se îmbolnăvească și să avem morți pe conștiință.

Am auzit aici vorbindu-se despre impactul economic. Noi am venit cu soluții, le-am prezentat - unele dintre ele, nu pe toate, public, dar două dintre ele, cel puțin, le-am prezentat luni.

Lucrurile acestea nu sunt lucruri în care să spunem, vai, ce rău e și hai la lupta cea mare! Nu rezolvăm așa lucrurile. Lucrurile acestea le putem rezolva doar discutând rațional.

Nu vreau să intru în amănunte. Nu vreau să discut despre structura economiei românești, aici. Nu vreau să spun că în unele situații nu avem soluție. De exemplu, cazul HoReCa. Avem de ales între a da drumul la HoReCa și a lăsa, nu știu, restaurante, să spunem, să funcționeze o săptămână, după care să le închidem iar, pentru că a crescut foarte mult numărul îmbolnăvirilor.

Deci lucrurile acestea nu putem să le tratăm ca, așa, un fel de revoluție în care ieșim cu pieptul înainte în fața gloanțelor. Nu, lucrurile acestea trebuie să le tratăm extrem de rațional și de calculat.

Noi am făcut calculul acesta. Am vrea foarte mult să ascultați amendamentele noastre, și dacă credeți că ele trebuie trecute, să le treceți.

Dar, dincolo de lucrul acesta, vom vota pentru că aici este o chestiune de responsabilitate față de vieți, și noi responsabilitatea aceasta o avem.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Simonis.

În continuare, se pregătește domnul Benedek Zacharie, din partea UDMR.

Vă rog.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă emoționez. Era să strănut. Doamne ferește, îmi făcea dosar penal ministrul de interne!

Stimați colegi de la PNL,

Apreciez mulțumirile făcute la adresa parlamentarilor responsabili, însă mă întreb cât va mai dura până când președintele Iohannis, premierul Orban sau alți reprezentanți de marcă ai PNL vor acuza din nou și vor jigni parlamentarii PSD și ai altor grupuri parlamentare? Pentru că am mai primit aceste mulțumiri și acum 3 săptămâni, și acum două luni, și acum o lună, de câte ori ne-am comportat responsabil.

Din păcate, cu dumneavoastră, când vă convine ce votăm, suntem responsabili, iar când nu vă convine, suntem cum ne-ați catalogat mai devreme.

V-am auzit discutând despre măsurile concrete pe care acest Guvern le-a luat.

Eu vă reamintesc că, în 12 martie, Vasile Cîțu fugea de aici, din Parlament, ca un laș, iar astăzi, după 3 moțiuni simple care au trecut în Parlament și după nu mai știu câte avize negative, este în poziția de ministru al finanțelor. În timp ce România avea informații din octombrie sau noiembrie despre intensitatea și gravitatea acestui virus.

V-am auzit că este extrem de necesară repornirea economiei.

Păi, președintele României spunea ieri că economia nu trebuie repornită, pentru că n-a fost oprită niciodată, ci că trebuie revigorată. Interesant!

Acest proiect de lege cu privire la încuviințarea, mă rog, crearea cadrului legal pentru starea de alertă a fost un proiect trimis de Guvern. Prost. Stă dovadă faptul că, pe lângă grupurile PSD, USR și celelalte grupuri parlamentare care au formulat amendamente, sunt multe amendamente formulate de parlamentari ai PNL, ceea ce demonstrează faptul că acest proiect a fost unul slab.

Practic, prin acest proiect prelungiți starea de urgență, voiați să prelungiți starea de urgență, numind-o stare de alertă. Mari modificări nu erau. De "relaxare", așa cum spuneați dumneavoastră. Impuneți aceleași îngrădiri ale drepturilor și libertăților oamenilor.

Vreau să fie o chestiune foarte clară. Astăzi Parlamentul nu decretează stare de alertă. Astăzi Parlamentul creează un cadru legislativ prin care Guvernul, indiferent cum s-o chema acela, poate, în cazul în care este nevoie, să instituie stare de alertă.

E adevărat că au trecut 3 săptămâni, aproape, de când ați anunțat că nu veți prelungi starea de urgență. N-ați făcut nimic pentru a testa românii, iar acum ne anunțați tardiv că de la 1 iunie începe testarea în masă.

Din cauza incompetenței Guvernului Orban și a faptului că a trimis târziu la Parlament această lege, vom avea 3 zile, în România, de vid COVID legislativ, dacă îmi permiteți, pentru că nu se va putea implementa niciun fel de restricție.

Cine va răspunde pentru prostia Guvernului, de săptămâna trecută, când nu a avut înțelepciunea de a trimite la Parlament un proiect care putea fi dezbătut, săptămâna trecută sau poate săptămâna aceasta, luni, astfel încât să parcurgem toate termenele constituționale, și de vineri sau de joi noaptea să intre în vigoare acest proiect, în măsura în care doriți ca starea de alertă să se și întâmple?

V-ați prins de această prostie și ați încercat un amendament, în Comisia juridică, amendament despre care l-am auzit pe cel de la USR spunând că a fost un acord tacit al celor de la PSD.

Țin să vă reamintesc - poate nu știați, domnule lider al grupului, mă rog, stimați membri ai Grupului USR -, USR s-a abținut la acel amendament, în Comisia juridică, n-a fost contra, s-a abținut.

V-ați prins de prostie și ați făcut un amendament clar neconstituțional, prin care încercați să intre în vigoare de îndată, ceea ce ar fi creat din nou mari probleme.

O dată - posibilitatea de a contesta la CCR și, evident, a trece ușor, de pe scaun, această contestație.

Pe de altă parte, ce s-ar fi întâmplat cu toate măsurile luate de Guvern în cele 3 zile în care legea n-ar fi trebuit să fie în vigoare și, practic, ar fi fost din cauza acelui amendament?

Bine că am agreat cu toții ca acesta să fie eliminat și am scăpat de această presiune.

Dincolo de acestea, astăzi - mă rog, astăzi și ieri -, a trebuit să corectăm ticăloșiile pe care Guvernul le-a pus în acest proiect.

Guvernul nu poate prelungi discreționar starea de alertă atât cât vrea.

De acum înainte nu puteți să vă folosiți de pandemie pentru a da tunuri financiare, pentru a angaja politruci și chelneri pe posturi de directori.

De acum înainte Parlamentul va încuviința sau nu starea de alertă și va modifica, în cazul în care va considera necesar, această hotărâre pe care o veți da, probabil, săptămâna viitoare.

De asemenea, Guvernul a vrut să aibă control absolut și netransparent pe fondurile publice, de aceea ați prelungit și în starea de alertă achizițiile fără licitație - fără licitație - pentru orice tip de produs, indiferent dacă este de maximă necesitate sau nu.

Păi, eu înțeleg că trebuie să achiziționăm materiale sanitare, produse, echipamente sanitare în regim de urgență, dar chiar puteți cumpăra și limuzine, în starea de alertă, pentru că aveți dumneavoastră această posibilitate de a cumpăra prin procedură de achiziție directă?

V-am introdus posibilitatea de a plafona prețurile la produsele medicale. Înțeleg că vă bateți joc de oameni și îi obligați să poarte măști, din 15 sau din 17, de când puteți institui starea, fără să luați în calcul faptul că prețul unei măști, probabil, de săptămâna viitoare, din nou va începe să crească și va fi de 4-5 ori mai mare, pentru că va crește cererea foarte mult.

Cum puteți să impuneți unui pensionar care câștigă 700-800 de lei să poarte o mască pe zi, cel puțin, în condițiile în care o lună are 30 de zile? Cine suportă costurile acestor echipamente?

Guvernul a venit din nou cu amenzi aberante - 30.000 de lei amendă dacă ai întârziat cu un minut peste ora în care ai dreptul să ieși din casă.

Păi, cum puteți să-i dați aceluiași pensionar de care vă vorbeam o amendă de 30.000 de lei?

Eu știu că în vilele de protocol, unde stați voi, cei de la Guvern, vi se pare poate puțin. Vă spun că în România reală e o sumă colosală! (Vociferări.)

Era. Am corectat acest lucru. Amenzile au fost mult diminuate.

Și o vom face în continuare, dacă se vor întâmpla astfel de măsuri și în starea de alertă.

Guvernul a încercat să folosească această stare de alertă și pentru a-și servi clientela de partid. Ați angajat 12.000 de "pile", folosind ca pretext pandemia.

Acum vreți să numiți în funcții publice oameni care nu sunt funcționari publici.

Ați vrut asta, însă noi am modificat, în comisiile parlamentare, și plenul Camerei va vota astăzi proiectul în forma corectată.

Stimați colegi,

Un președinte al României care se comportă ca un președinte al Partidului Național Liberal și un Guvern extrem de incompetent ne-au pus astăzi în situația ingrată de a avea această lege în forma în care au prezentat-o cu întârziere.

Ca om politic sunt extrem de revoltat că acești oameni conduc România și că au puterea discreționară de a lua tot felul de decizii aberante, însă ca cetățean și ca tată al unui copil de doar câteva luni, sunt pus în fața unei situații complicate.

Da, putem sta și noi, aici, la tribuna Parlamentului, să criticăm președintele și Guvernul care conduc țara și care vor fi singurii responsabili pentru ce se întâmplă de acum înainte în România și în cele 3 zile în care oamenii se vor putea plimba liberi, și Doamne ferește de ce se poate întâmpla, dar și pentru ce se întâmplă după aceea.

Însă ce mai contează că aceștia sunt incompetenți, atunci când există riscul să moară oameni? Ce mai contează aceste lucruri?

Putem să facem ceea ce vă spuneam, să stăm la tribună să criticăm sau putem fi responsabili și putem să încercăm să venim în întâmpinarea majorității cetățenilor României, care au respectat restricțiile și regulile până acum și care vor să respecte aceste reguli în continuare.

Putem fi responsabili față de oamenii care vor să meargă la muncă și care respectă regulile atunci când merg la muncă, care vor să intre în normalitate.

În consecință, vom decide să fim responsabili. Vom vota proiectul de lege în forma modificată substanțial în Camera Deputaților și Senat, fără amendamentul neconstituțional. Pentru că, cu acel amendament, această lege nu putea fi votată, cu toată presiunea posibilă și cu toate mustrările de conștiință. Pentru că nu puteam vota o lege prin care să le cerem românilor să respecte reguli și restricții, încălcând, la votul pe acea lege, Legea fundamentală a țării, Constituția.

Prin urmare, fac un apel la Guvern. Vom vota, așa cum am spus, această lege, însă dacă, după ce această lege va fi promulgată, și săptămâna viitoare se va emite hotărârea de stare de alertă, aceasta va avea prevederi abuzive, va avea prevederi aberante, restricții ale drepturilor și libertăților cetățenești, o vom amenda în Camera Deputaților sau chiar mai rău.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Benedek Zacharie.

Să fie pregătit domnul Pașcan Marius, din partea PMP.

Să faceți legătura, tehnicul.

 
   

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Sunt câteva aspecte pe care doresc să le punctez în legătură cu acest proiect.

Forma inițiată de Guvern era inacceptabilă. Măcar și numai sub aspectul prerogativelor exorbitante pe care și le arogă Executivul. Măcar și numai pentru faptul că deși scopul este răspândirea prevenirii pandemiei, inițiatorul extinde asupra oricăror situații de urgență. Măcar și numai pentru faptul că prin acte administrative restrânge exercitarea oricărui drept și libertăți fundamentale, revocă și numește în funcții directori de unități sanitare și de asistență socială, indiferent de subordonare, în mod arbitrar, fără o justă motivare, subordonează total angajatul angajatorului. Și multe alte prevederi care pot da naștere unor abuzuri inacceptabile într-un stat de drept.

Grupul UDMR a formulat numeroase amendamente, atât legate de drepturile și libertățile fundamentale, cât și legate de domeniul economic, al învățământului, al sportului, al muncii, amendamente care, în parte, au fost acceptate în Senat și în Camera Deputaților.

Parlamentul, în doar două zile, pentru a se asigura că cetățenii sunt protejați și de potențialul pericol al îmbolnăvirii, și de posibile abuzuri de putere, ar trebui să practice o foarte fină echilibristică, pe de o parte între exigențele Constituției și ale Curții Constituționale, și situația de fapt, pe cealaltă parte.

Se pare că în ultimul moment balansul nu a mai fost posibil, astfel liberalii au propus și încearcă să-și impună voința de modificare a modului de intrare în vigoare a legii, derogând de la prevederile Constituției.

Articolul 78 din Constituție, "Intrarea în vigoare a legii" - "Legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei".

Atât Guvernul, cât și președintele știau că termenul de 15 mai se apropie. Neconstituționalitatea reglementărilor privind starea de alertă era deja cunoscută și, totuși, în loc să vină cu soluții viabile și la timp, au preferat ca pe agenda publică să pună pe primul loc subiectul preferat în campanii electorale: minoritățile etnice, așa-zisele jocuri ale UDMR-ului; pericolul furtului Ardealului; oficializarea limbii maghiare, ca limbă în administrația publică.

Toate acestea - subliniez - toate acestea au fost prezentate în lumină falsă, alarmistă, culminând cu poziții publice în care limba maghiară este batjocorită de la cea mai înaltă demnitate a statului, iar după toate acestea ne cereți votul.

Pe de o parte ne umiliți, trunchiați adevărul și ne batjocoriți, pentru a câștiga capital politic, iar pe de altă parte vreți să fim complici la adoptarea unui articol care contravine Constituției.

Doriți ceva ce este inacceptabil într-o democrație, și anume să ne dezicem de Legea fundamentală. Cei în drept să rezolve situația, adică președintele și Guvernul, să găsească o soluție legală pentru rezolvarea problemei, nu să ne oblige pe noi, parlamentarii, să încălcăm Constituția.

În consecință, Grupul UDMR, cu toate acestea, fiind o formațiune responsabilă, va vota această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

În continuare, domnul Pașcan Marius, din partea PMP. Vă rog, faceți legătura.

Iar ultimul vorbitor va fi domnul Varujan Vosganian, din partea deputaților neafiliați.

Domnul Pașcan.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Bună seara, domnule președinte!

Bună seara, distinși colegi!

Partidul Mișcarea Populară consideră că pandemia nu a ajuns la sfârșit, pericolul continuă și, în consecință, trebuie să avem drept prioritate protejarea sănătății, a vieții românilor, inclusiv cu prețul, din păcate, al limitării temporare de drepturi și libertăți prevăzute de Constituție.

Prin urmare, singura noastră misiune, astăzi, este de a legifera regimul care urmează stării de urgență, în interesul compatrioților noștri.

Când România se confruntă cu o criză sanitară, epidemiologică fără precedent, peste care se suprapune o criză economică dureroasă și una socială periculoasă, încercarea unor partide politice de a obține puncte electorale din reglementarea stării de alertă devine irelevantă, ridicolă și pe alocuri iresponsabilă. Nici lupta pentru putere, într-un astfel de context, nu are nicio noimă și se poate, eventual, solda doar cu o condamnare la boală grea, pe termen lung, cu o agonie, chiar moartea românilor.

Despre ce vorbim, stimați colegi? Despre o țară înlăcrimată, îndoliată, despre o cohortă de morți care continuă să sporească, despre o economie în fibrilație, pusă pe ventilație financiară artificială, iar într-un astfel de context nu prea mai e nimic de împărțit. Ce să împărțim politic, stimați colegi? Acum se cuvine să primeze grija pentru semeni și trebuie să ne ridicăm, prin fapte, la înălțimea așteptărilor, a nevoilor celor mulți și necăjiți. Așa cum PMP a fost cel dintâi partid care a cerut instituirea stării de urgență, încă din primele momente ale manifestării pandemiei în țara noastră, și acum considerăm că ar fi fost foarte bine ca proiectul legislativ să ajungă spre a fi promovat, dezbătut în Parlament, la timpul potrivit, nu pe repede înainte și nici după ratarea unor pași constituționali necesari.

Însă, chiar și așa, putem da dovadă de maturitate, și așa cum s-a reușit după semnalele noastre de alarmă respingerea în câteva ore a proiectului privind autonomia Ținutului Secuiesc, se poate vota și adopta această lege propusă de Guvern.

Pe fond, trebuie să luăm decizii raționale, juste și eficiente, care să pună interesele românilor deasupra oricăror reacții politice speculative. Starea de spirit a românilor este caracterizată astăzi de maximă încordare și îngrijorare. Trebuie să fim foarte atenți, pentru ca cetățenii să nu-și piardă răbdarea și încrederea în instituțiile statului, să rămânem un partener de nădejde, atent și vigilent, pentru ca împreună să trecem cu bine peste această perioadă de coșmar pentru țară, din toate perspectivele.

În concluzie, PMP va vota proiectul legislativ inițiat de Guvern pentru stabilirea măsurilor aplicabile pe perioada stării de alertă.

Considerăm că nu e loc de sfadă, tensiune sau conflictualitate suplimentară în această privință, că sunt binevenite orice îmbunătățiri rezonabile ale acestui proiect legislativ, inițiate prin amendamente bine chibzuite. De altfel, multe dintre aceste amendamente sunt ale Partidului Mișcarea Populară. Că măsurile reglementate sunt necesare pentru a-i proteja în continuare, în mod real, pe români, pe întreaga perioadă a pandemiei. Acesta este, de fapt, chiar rolul constituțional al Parlamentului, de a legifera în interesul celor pe care-i reprezintă, a cetățenilor României, iar responsabilitatea normativă este cu atât mai importantă și necesară în situația dată. Acest rol nu poate fi uzurpat de vreo altă instituție a statului. Cel puțin nu într-un stat de drept.

În numele Partidului Mișcarea Populară, vă doresc tuturor sănătate deplină, înțelepciune și numai bine!

Mă rog ca Dumnezeu să apere România!

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu.

Acum domnul Varujan Vosganian, vă rog. Ultimul vorbitor la dezbateri generale.

 
   

Domnul Varujan Vosganian (de la tribună):

Stimați colegi,

I-am ascultat pe reprezentanții grupurilor parlamentare care au spus că dintr-un sentiment de responsabilitate vor vota această lege.

Ei, bine, eu am venit să vă spun că dintr-un sentiment de responsabilitate deputații ALDE nu vor vota această lege.

În primul rând, vreau să vă spun că resping atitudinile patetice sau pesimiste. Eu vreau să insuflu națiunii române un sentiment de curaj, de încredere. Încheierea acestei epidemii înseamnă pentru români un nou început.

Îmi manifest regretul, domnul președinte, că în această dezbatere noi n-am avut la dispoziție, decât prin perseverență individuală, datele care să ne permită să judecăm lucrurile. Ar fi trebuit să avem o evaluare a numerelor de cazuri zilnice pe fiecare județ, să avem o evaluare a deceselor care sunt cauzate de COVID sau sunt cu COVID. Ar fi trebuit să avem apoi o evaluare a cazurilor active, pentru a putea vedea care este amplitudinea în acest moment a epidemiei în plan național.

În al doilea rând, n-ar fi stricat ca să terminăm cu lăudăroșenia aceasta permanentă a Guvernului și a susținătorilor săi, cu performanțele guvernării în limitarea răspândirii epidemiei.

Stimați colegi,

Dragi români,

Să fie clar! Pentru țările comparabile și limitrofe din Europa Centrală și de Est, România stă cel mai prost! Sigur că dacă compari România cu țările Europei Occidentale, stă bine, dar toate țările din Europa Centrală și de Est stau bine în comparație cu țările din Vest!

Deci, repet, pe performanțe similare, România a avut cea mai neperformantă acțiune în ceea ce privește virusul.

Și acum de ce nu votează ALDE acest proiect de lege?

În primul rând, noi nu credem că este nevoie de o stare de alertă pe întreg teritoriul țării.

Dacă evaluăm datele Grupului de Comunicare Strategică în ceea ce privește numărul de decese și de contaminări pe fiecare județ, concluzia este că în cel puțin jumătate dintre județele țării starea de alertă nu se justifică.

În al doilea rând, dacă starea de alertă nu se justifică pe întregul teritoriu al țării, argumentul este că nu se justifică nicio lege privind starea de alertă. E suficient să se delege, potrivit Ordonanței nr. 21/2004, proaspăt declarată constituțională, atribuțiile comitetelor locale pentru situații de urgență și să se găsească soluții în plan local și am fi evitat toată această situație penibilă care aduce haos.

În al treilea rând, noi nu votăm această lege pentru că ea a venit foarte târziu, cu consecințe extrem de neplăcute asupra calității actului legislativ. E limpede că această lege este conjuncturală și improvizată și că în foarte scurt timp va trebui să purcedem în mod temeinic la elaborarea unei legi reale privind situațiile de urgență și managementul lor.

În al patrulea rând, aș vrea să fie foarte limpede că, dacă luăm în calcul proiectul, Guvernul n-a înțeles nimic din decizia Curții Constituționale care vorbea de neconstituționalitatea actelor administrative în ceea ce privește adăugarea la lege.

Proiectul este făcut în așa fel încât Guvernul să aibă puteri discreționare și, practic, să repete erorile care s-au făcut până acum.

Noi nu putem da un cec în alb unui Guvern în a cărui asumare constituțională nu avem încredere.

Aș fi vrut ca odată cu aceste măsuri permanente de restrângere a drepturilor fundamentale să avem în compensare și măsuri de relansare, pentru că, repet, suntem deja în momentul în care putem vorbi de un nou început.

Aș vrea să închei, spunându-vă că încerc un sentiment de disconfort că suntem șantajați moral de cei care ar muri dacă noi am face și am drege și cu vieților românilor pe care le-am desconsiderat.

Stimați colegi de la PNL, v-ar plăcea ca acum noi să vă amenințăm că vă punem în cârcă toate persoanele care vor deceda în cele trei zile în care s-ar putea să nu avem niciun fel de protecție legislativă în ceea ce privește teritoriul României?

Și încă ceva. Noi suntem responsabili pentru toți românii, și pentru milioanele de bolnavi cronici, și pentru cei 300.000 care și-au pierdut locurile de muncă, și pentru milionul care se află în șomaj tehnic, pentru chiriașii care n-au din ce plăti chiriile, pentru proprietarii care, nemaiavând chirii preluate, sunt într-o situație precară, pentru oamenii de afaceri care-și văd afacerile periclitate.

Noi suntem răspunzători pentru toți și de aceea atitudinea aceasta asimetrică, de a lua o nișă, de a pune în paranteză doar un segment din viața noastră socială, economică, nu mi se pare foarte corectă.

Din toate aceste motive, noi nu vom vota această lege și ne manifestăm speranța că, în săptămânile următoare, Parlamentul și Guvernul vor avea o atitudine de deschidere, lăsând să se întrezărească speranță și înlăturând această stare de intimidare în fața unor posibile pericole care, credeți-mă, istoria a dovedit tot timpul vini, și tot timpul se găsește o energie umană care să le depășească.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Am finalizat dezbaterile generale.

Reamintesc, stimați colegi, avem 15 minute.

Aveți afișat pe site raportul Comisiei juridice, raport care conține 161 de poziții, la 67 de articole. Deci la două anexe; la Anexa 1 - amendamente admise, la Anexa 2 - amendamente respinse de la 1 la 91.

În momentul în care vom finaliza cele 15 minute... (Vociferări.)

Imediat!

Făceam precizările nu pentru colegii din sală, pentru colegii care sunt acasă și pe care-i rog să urmărească, astfel încât să pot... (Vociferări.)

Imediat!

Deci, de aceea, rog stafful tehnic să apară lista goală, și pe măsură ce avansez câte 10 poziții, colegii care vor să intervină, pentru a susține un amendament, să-i putem apela.

Începem, da?

În Anexa 2 sunt amendamentele respinse.

Dacă de la 1 la 10 aveți vreun amendament?

Da. Domnul Viziteu. Vă rog.

De la 1 la 10. Precizați poziția și articolul, ca să pot să-l supun apoi votului.

Nu vă aud. Stafful tehnic, dați-i microfonul! Vă rog.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu (de la tribună):

Poziția 1 de la amendamentele respinse, pentru art. 1.

Pentru că este prima oară în istoria României când vom avea stare de alertă și pentru că aceasta va fi gestionată de posibil sute de comitete locale de urgență, există șansa să avem măsuri ori de relaxare, ori de restricționare a unor drepturi luate în mod discriminatoriu.

Pentru a evita aceste situații în care unii români, în situații comparabile sau identice, se vor comporta și vor avea drepturi mai multe decât alții, introducem, prin acest amendament, principiul tratamentului juridic egal, nediscriminatoriu.

Vă mulțumesc pentru susținerea amendamentului.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Rog liderii grupurilor parlamentare să vină să-și precizeze poziția, pentru ca apoi, când voi da drumul la vot, colegii să știe.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Domnule președinte,

Grupul parlamentar al PSD va vota contra.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

PNL?

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Stai, stai! Numai puțin, că...

Da. Cei de la USR dormeau. Îmi cer scuze, m-au anunțat greșit.

Grupul parlamentar al PSD va vota pentru acest amendament.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Cam multe bâlbe între PSD și USR, domnule președinte!

Grupul PNL va vota pentru acest amendament.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

UDMR?

 
   

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Grupul UDMR nu va vota acest amendament.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

PMP?

 
   

Domnul Constantin Codreanu (de la tribună):

Grupul parlamentar al PMP va vota pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

PRO România? Nu mai este.

Minoritățile? Nu.

Bun.

Vă rog, pregătiți-vă tabletele. Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

Începem apelurile telefonice.

Domnul Grosaru, apoi domnul Vasile Daniel, domnul Chiriac ...

Domnul Grosaru.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Amendamentul grupului este la ...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Nu! Domnule Grosaru, nu m-ați urmărit!

 
     

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (prin telefon):

...și este domnul Vasile.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule Grosaru, nu m-ați urmărit!

Deci vă întreb la amendamentul de la poziția 1, de la amendamente respinse, cum votați. Aici sunt. Când merg mai departe...

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (prin telefon):

Da, domnule președinte. Mi-am exprimat pe tabletă votul - pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun, păi atunci, dacă v-ați exprimat, vă rog nu mai accesați, pentru că voi fi obligat să dau cuvântul tuturor celor care se înscriu pentru că nu au posibilitatea să voteze.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (prin telefon):

Am înțeles, domnule președinte.

Au fost niște probleme mai devreme și de asta am apelat.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Când ajung la amendamentele respective vă dau cuvântul.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (prin telefon):

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Chiriac Viorel.

 
   

Domnul Viorel Chiriac (prin telefon):

Vot pentru, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Tîlvăr. Vă rog.

 
   

Domnul Angel Tîlvăr (prin telefon):

Bună seara, domnule președinte!

Vot pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Radu Nicolaie-Sebastian-Valentin.

 
   

Domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu (prin telefon):

Votez pentru amendament, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Doamna Dinu Cristina?

 
   

Doamna Cristina-Elena Dinu (prin telefon):

Am apucat să și votez. Votez pentru, dacă nu s-a înregistrat votul.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Doamnă, nu putem vota de două ori!

Dacă ați votat...

 
   

Doamna Cristina-Elena Dinu (prin telefon):

Nu, nu! Nu știu dacă s-a înregistrat votul, că n-am avut semnal, domnule președinte!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Apare că ați votat. Deci mulțumesc.

 
   

Doamna Cristina-Elena Dinu (prin telefon):

E în regulă. Atunci rămâne votul electronic.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Rămâne votul electronic.

Domnul Pop Georgian.

 
   

Domnul Georgian Pop (prin telefon):

Pentru, domnule președinte.

Votez pentru.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Am înțeles!

Mulțumesc și eu.

Doamna Boboc Tudorița.

 
   

Doamna Tudorița-Rodica Boboc (prin telefon):

Domnule președinte,

Votez pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Marius Budăi?

Domnule Budăi?

 
   

Domnul Marius-Constantin Budăi (prin telefon):

Votez pentru.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Dan Vîlceanu?

 
   

Domnul Dan Vîlceanu (prin telefon):

Votez pentru, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Iancu Marius?

 
   

Domnul Marius-Ionel Iancu (prin telefon):

Pentru, domnule președinte.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, Marius.

Domnul Dragoș Bârlădeau?

 
   

Domnul Dragoș-Petruț Bârlădeanu (prin telefon):

Pentru, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Dan Ciocan?

Domnul Mugur Cozmanciuc? Nu.

Doamna Grațiela Gavrilescu?

 
   

Doamna Grațiela Leocadia Gavrilescu (prin telefon):

Vot pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Vasile Axinte?

 
   

Domnul Vasile Axinte (prin telefon):

Vot pentru, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Raețchi?

 
   

Domnul Ovidiu Alexandru Raețchi (prin telefon):

Vot pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Gheorghe Șimon?

 
   

Domnul Gheorghe Șimon (prin telefon):

Vot pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Matei Dobrvie?

 
   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie (prin telefon):

Vot pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Petru Movilă?

 
   

Domnul Petru Movilă (prin telefon):

Vot pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Pistru Eusebiu?

 
   

Domnul Eusebiu-Manea Pistru (prin telefon):

Vot pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Petre Manole.

 
   

Domnul Petre-Florin Manole (prin telefon):

Vot pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Și Ionuț Simionca?

 
   

Domnul Ionuț Simionca (prin telefon):

Vot pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Vasile Varga.

 
   

Domnul Vasile Varga (prin telefon):

Vot pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Victor Paul Dobre?

Domnul Cozmanciuc și domnul Cezar Preda.

 
   

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc (prin telefon):

Mă auziți? Votez pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Huțucă, domnul Cezar Preda, domnul Victor Paul Dobre?

 
   

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă (prin telefon):

Votez pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Și domnul Cezar Preda?

Domnul Victor Paul Dobre?

 
   

Domnul Victor Paul Dobre (prin telefon):

Am votat electronic.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Cezar Preda.

 
   

Domnul Cezar-Florin Preda (prin telefon):

Vot pentru, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Cozmanciuc?

Domnul Giugea și domnul Culeafă, vă rog!

Domnul Cozmanciuc?

Domnul Mărgărit?

Doamna Oana Florea?

Domnule Giugea, vă rog.

 
   

Domnul Nicolae Giugea (prin telefon):

Vot pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Cozmanciuc?

Domnul Marius Mărgărit?

Doamna Oana Florea?

 
   

Domnul Mitică-Marius Mărgărit (prin telefon):

Pentru, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Mai departe.

Doamna Oana Florea.

 
   

Doamna Oana-Consuela Florea (prin telefon):

Votez pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, Oana.

Am finalizat.

Cu 246 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă și 6 abțineri, amendamentul de la poziția 1, al USR, a fost adoptat.

Mergem mai departe.

(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis solicită să ia cuvântul.)

Procedură.

Vă rog, domnule Simonis.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Domnule președinte,

În urma discuțiilor purtate cu toți liderii grupurilor parlamentare, vă propunem o decizie luată prin consens, ca la amendamente să nu mai luăm prin telefon voturile colegilor care nu reușesc pe tabletă, să folosim platforma pusă la dispoziție de STS pentru vot, exclusiv, urmând ca la votul final să-i luăm prin telefon pe fiecare dintre cei care vor să voteze, având în vedere că toate aceste amendamente au fost discutate toată ziua de ieri și toată ziua de astăzi în Camera Deputaților. Ați văzut și diferența de voturi, trec la 250 de voturi pentru, practic, toate.

Prin urmare, nu există posibilitatea să fie la limită un vot. Pierdem doar timpul încercând să luăm legătura cu fiecare în parte și rugămintea mea față de colegii pe care-i avem acasă să încerce să fie mai atenți pe tablete și să încerce să se conecteze.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Există consens, da? Toții liderii grupurilor parlamentare, da?

Bun.

Mergem mai departe.

Mergem la amendamentele respinse, vă rog.

O să avem un singur amendament la admise, dar la poziția 21.

Deci la amendamente respinse, de la poziția 2 la poziția 15. De la amendamente respinse.

Domnul Vasile Daniel. Vă rog, faceți legătura.

Domnul Vasile Daniel are un amendament respins până la art. 9.

Vă rog să faceți legătura. Din partea minorităților naționale.

 
   

Domnul Vasile Daniel (prin audioconferință):

Bună ziua, domnule președinte!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, domnule deputat.

Prezentați amendamentul.

 
   

Domnul Vasile Daniel (prin audioconferință):

Bună ziua, domnule președinte!

Stimate colege,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al minorităților a inițiat un amendament de modificare și completare a dispozițiilor art. 8 lit. a).

Din păcate, acest amendament a fost respins la Comisia juridică.

Prin amendament, Grupul parlamentar al minorităților a solicitat introducerea unei excepții, fără să alterăm sau să aducem atingere obligației de a purta mască de protecție.

Dispozițiile art. 8 lit. a) prevăd: "obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun".

Amendamentul Grupului parlamentar al minorităților reglementează o stare excepțională, reglementează excepția, în sensul scutirii, în cazul anumitor categorii de persoane, a obligației de a purta mască de protecție, după cum urmează - citez - "cu excepția persoanelor care au afecțiuni medicale care pun în pericol sănătatea acestora și care obțin un aviz medical, conform Ordinului Ministrului Sănătății, pentru tipurile de boli, în sensul scutirii de a purta mască de protecție".

Domnule președinte,

Aici trebuie să subliniem și, totodată, trebuie să atragem atenția asupra câtorva aspecte.

1. Conferim posibilitatea Ministerului Sănătății de a reglementa, prin ordin, afecțiunile medicale exceptate;

2. Se eliberează un aviz medical de scutire care are la bază ordinul de ministru;

3. Există afecțiuni medicale grave - astm, tiroidă -, care impun aceste excepții.

În consecință, domnule președinte, Grupul parlamentar al minorităților solicită vot de adoptare a amendamentului respins la Comisia juridică privind modificarea și completarea dispozițiilor art. 8 lit. a).

În încheiere, domnule președinte, dacă-mi dați voie, principiile dreptului ne învață că orice drept dă naștere unei obligații corelative. Dreptul și obligația sunt urmate de o excepție, de o anumită stare, situație socială care naște excepția. Excepția, în cazul nostru, o constituie persoanele cu afecțiuni, boli grave care nu pot purta mască de protecție.

Și vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun. Rog liderii grupurilor parlamentare.

Domnul Simonis.

Da, este vorba de amendament la art. 8, care a fost respins.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Domnule președinte,

Grupul PSD va vota contra.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

PNL?

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Domnule președinte,

Grupul PNL votează contra.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

USR?

 
   

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Grupul USR va vota pentru acest amendament.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulțumesc.

UDMR?

Domnul Benedek?

 
   

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Noi vom vota acest amendament.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Și Grupul PMP?

Vă rog, domnul Codreanu.

 
   

Domnul Constantin Codreanu (de la tribună):

Grupul parlamentar al PMP votează contra.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Am finalizat.

Începem votul pe amendamentul de la art. 8 lit. a), respins în Comisia juridică.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

În urma deciziei grupurilor parlamentare, nu mai apelăm telefonic decât la votul final.

În urma votului dumneavoastră - sunt 82 de voturi pentru, 175 de voturi împotrivă, 9 abțineri - amendamentul de la poziția 8, al Grupului minorităților, a fost respins.

La art. 10.

Doamna Trăilă.

Este vorba de amendamentul aflat pe lista amendamentelor admise și care se află la art. 10.

Vă rog.

Domnul Halici, la poziția...

Cine susține amendamentul de la art. 10, care se află la poziția 21 de la amendamente admise?

Vă rog, domnule Halici.

 
   

Domnul Nicușor Halici (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Marginal 21. Art. 10 - "Pe durata stării de alertă Ministerul Sănătății coordonează activitățile de prevenire și combatere a efectelor pandemiei de COVID-19 și funcționarea unităților sanitare publice, după caz".

Vă rog să supuneți votului eliminarea acestuia.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Grupul PSD?

Rămâne forma Senatului, da?

Domnul Simonis, Grupul PSD, vă rog.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Grupul PSD va vota pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

PNL?

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Vot pentru amendament, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

USR?

 
   

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Grupul USR va vota împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

UDMR?

 
   

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vom vota pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

PMP?

 
   

Domnul Constantin Codreanu (de la tribună):

Votăm pentru eliminare.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Am finalizat.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

Da. Rezultatul votului - 253 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, 9 abțineri. A fost respins.

Rog colegii care solicită să intervină. Nu mai dăm cuvântul pe vot, decât la votul final.

O să rog toți colegii care nu se pot conecta, să poată...

Da. Am ajuns la art. 10.

Întreb. Dacă de la art. 10 până la art. 20 doresc să intervină colegii?

18, telefonic.

Domnul Seidler, vă rog.

Faceți legătura cu domnul Seidler.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin telefon):

E aici.

Da. Art. 12, cel care se referă la telemuncă, muncă la domiciliu și modificarea locului de muncă prin dispoziția angajatorului, așa cum a fost și pe perioada stării de urgență.

A crescut de la 15.000 la peste 40.000 numărul celor care lucrează prin telemuncă. Și nu vorbim aici doar despre un singur acord pe email, care ar presupune acordul angajatului, ci despre acte adiționale, uneori cu 10 puncte pentru care s-ar putea primi amendă, adică o împovărare birocratică total nenecesară pentru angajați și angajatori, acum, când accentul trebuie să fie pus pe păstrarea, salvarea locurilor de muncă.

Deci vă rog să votați pentru lipsa împovărării birocratice a angajaților și angajatorilor.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Deci, la poziția 17 din amendamente respinse, găsiți un amendament al Grupului USR care vizează art. 12.

Rog liderii grupurilor parlamentare.

Domnul Simonis.

A fost respins de Comisia juridică.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Grupul PSD va vota împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

PNL?

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul PNL votează împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

USR?

Pentru, bănuiesc.

 
   

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

USR va vota pentru acest amendament.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

UDMR?

 
   

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vom vota pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

PMP?

Domnul Codreanu.

 
   

Domnul Constantin Codreanu (de la tribună):

Votăm împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Liderii s-au exprimat.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

Mai avem două minute.

Bun.

Voturi pentru - 58; voturi împotrivă - 193; 13 abțineri; un coleg nu și-a exprimat votul.

Las pentru ultimul amendament, cum am convenit... și amendamentul la art. 37.

Bun.

Deci amendamentul de la poziția 17 - art. 12 a fost respins.

Domnule Codreanu, la ce poziție aveți? Cât?

La poziția 30, vă rog.

Domnul Prisnel, vă rog.

 
   

Domnul Adrian-Claudiu Prisnel (prin audioconferință):

Da. Mă auziți?

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă aud.

 
   

Domnul Adrian-Claudiu Prisnel (prin audioconferință):

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, dragi colegi!

Amendamentul pe care doresc să-l susțin se găsește la punctul 30 marginal și se referă la situația românilor care muncesc în străinătate și care au nevoie acum de protecția statului român pentru a reduce gradul de infectare și pentru a fi protejați împotriva abuzurilor potențiale ale angajatorilor străini.

Românii plecați în străinătate sunt de cele mai multe ori desconsiderați, marginalizați și sunt supuși unor condiții improprii. Mai ales cei care lucrează în agricultură.

Pandemia creează acum o mare criză de forță de muncă în toată lumea.

Și este pentru prima dată când România poate cere cu fermitate celorlalte state să ne trateze cetățenii ca pe o resursă valoroasă. Așa cum ar fi meritat să fie tratați dintotdeauna.

Acum este momentul să ne protejăm românii plecați, din diaspora.

Măsurile propuse îndeplinesc acest scop suplimentar de protecție prin introducerea unui standard minim de sănătate și securitate în muncă, inclusiv în ceea ce privește spațiile de cazare și hrană, coridoarele de transport și protecție legală împotriva clauzelor abuzive din contractele de muncă astfel încheiate.

Dau citire amendamentului, cu rugămintea, către toți colegii, de a-l vota, indiferent de culoarea lor politică.

Vorbim aici de soarta a 4 milioane de cetățeni români care muncesc în afara României.

Deci - "Articolul 26 se modifică și are următorul cuprins:

Art. 26 - Pe durata stării de alertă, pentru angajații români care urmează să desfășoare activitate în străinătate, autoritățile competente vor dispune măsuri speciale de protecție, care se vor referi cel puțin la următoarele aspecte:

a) impunerea unui standard minim de sănătate și securitate în muncă, inclusiv în ceea ce privește spațiile de cazare și hrană;

b) crearea de coridoare de transport sigure, din România în statul de destinație;

c) salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin prevederile de la lit. a) și b) și legislația statului unde se prestează munca. Orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la aceste drepturi recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Simonis. (Vociferări.)

Păi, nu, vreau să recomandați. Începem. Să recomandați colegilor, să știe.

Amendament respins, să știți.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

PSD va vota contra, împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Împotrivă. Bun.

Domnul Roman.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul PNL votează împotriva amendamentului.

 
   

Domnul Florin Iordache:

USR?

 
   

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

USR va vota pentru amendament.

 
   

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

UDMR va vota împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

PMP?

 
   

Domnul Constantin Codreanu (de la tribună):

Fiind vorba de un amendament care îi vizează pe românii din străinătate, votăm pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

56 de voturi pentru, 191 de voturi împotrivă, 21 de abțineri, un coleg nu votează. Amendament respins.

Mai departe.

La poziția 31. Domnul Codreanu.

Vă rog.

 
   

Domnul Constantin Codreanu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este vorba despre două amendamente.

Voi da citire doar unuia dintre ele, pentru că celălalt îl repet, în oglindă.

Astfel.

"După articolul 26 se introduc două noi articole, art. 261 și art. 262, cu următorul cuprins:

Art. 261 - Pe durata stării de alertă, sunt scutiți de obligația de autoizolare/carantină instituționalizată cetățenii români care prezintă la intrarea în România un certificat emis de o unitate medicală, care să ateste un rezultat negativ privind infectarea cu COVID-19. Certificatul trebuie prezentat în original, însoțit de o traducere în limba română, cu excepția certificatelor emise în Republica Moldova, și să fie emis cu cel mult 48 de ore înaintea intrării pe teritoriul României".

Art. 262 repetă, în oglindă, așa cum spuneam, acest amendament, doar că îi vizează pe etnicii români care au un document emis de autoritățile statului român, care le oferă posibilitatea legală să stea pe teritoriul României.

Motivarea este una foarte clară. Suntem în situația în care avem peste 300.000 de contracte de muncă care au încetat, avem circa 900.000 de contracte de muncă suspendate.

Este absolut de neînțeles de ce reușim să favorizăm deplasarea cetățenilor români, din România, pentru munci sezoniere în afara României, și, în același timp, nu le oferim soluții românilor care au contracte de muncă în România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

PSD?

Amendament respins, art. 26.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Da, domnule președinte.

Grupul PSD va vota împotriva acestui amendament.

Nu pentru că nu înțelegem raționamentul, ci pentru faptul că nu poți pune în legea-cadru un amendament prin care să interzici carantina, având în vedere că dacă explodează cumva numărul de cazuri, va trebui să se impună și atunci nu ai cadrul legal s-o faci.

Adică noi creăm cadrul legal prin care se poate institui, iar Guvernul, în funcție de evoluția situației, va institui sau nu această carantină.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

PNL?

Domnul Roman.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Vom vota împotrivă, domnule președinte, dintr-un motiv foarte logic. Primești acel certificat și revii în țară după câteva zile, te urci într-un autocar cu o persoană confirmată, practic, îi îmbolnăvești pe toți, și când ajungi acasă, fără măsuri de carantinare și izolare, practic, nu faci decât să generezi un nou focar.

Din acest motiv, specialiștii au recomandat ca aceste restricții pentru persoanele care vin din zona roșie să prevadă în continuare carantina; pentru cei care vin din zona galbenă - partea de izolare la domiciliu; iar pentru cei care vin din zona verde, potrivit datelor INSP, să se deplaseze la domiciliu.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu mulțumesc.

USR?

 
   

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Grupul USR va vota acest amendament.

 
   

Domnul Florin Iordache:

UDMR?

 
   

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vom vota împotriva acestui amendament.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

PMP?

 
   

Domnul Constantin Codreanu (de la tribună):

Bineînțeles că votăm pentru.

Legat de reglementare, haideți să ne aducem aminte că nici pentru lucrătorii sezonieri nu aveam cadrul legal, dar am dat o ordonanță militară.

Deci, dacă se vrea, există soluții întotdeauna.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

47 de voturi pentru, 218 voturi împotrivă, 17 abțineri. Amendamentul a fost respins.

Poziția 37.

Doamna deputat Cristina Trăilă, vă rog.

 
   

Doamna Cristina Trăilă (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

La art. 37, poziția 78. E vorba de un amendament la un alt amendament admis. Și anume pentru asigurarea în mod unitar, de către Ministerul Educației și Cercetării, de măști pentru elevi și personalul didactic. Acestea vor fi asigurate de Ministerul Educației și Cercetării, eliminând inspectoratele școlare județene și al municipiului București.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Simonis, PSD?

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Grupul PSD va vota pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

PNL?

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Vot pentru, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

USR?

 
   

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Susținem amendamentul.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Grupul USR va vota pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

UDMR?

 
   

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Votăm pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Și PMP?

 
   

Domnul Constantin Codreanu (de la tribună):

Pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

Cu 269 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 4 abțineri, amendamentul a fost adoptat în forma prezentată de doamna deputat Cristina Trăilă.

Și ultimul amendament - s-a epuizat timpul - domnul Simonis. Vă rog. La poziția 161.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Da, domnule președinte, ultimul amendament supus votului astăzi.

Vă solicit să supuneți votului poziția 161 din raport, și anume amendamentul care stipula faptul că legea intră în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial.

Vă rog să-l supuneți votului și să respingem, conform înțelegerii Comitetului liderilor, acest amendament neconstituțional.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Și dacă tot sunt aici, Grupul PSD va vota contra acestui amendament, împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun.

PNL?

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumim lui Dumnezeu că nu PSD stabilește ce e constituțional și ce nu e constituțional. Deocamdată stabilește CCR.

Votul Partidului Național Liberal pe acest amendament este de abținere.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

USR?

 
   

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Conform asumărilor făcute în ultimele două zile, în cadrul dezbaterilor, Grupul USR nu susține acest amendament și va vota contra.

 
   

Domnul Florin Iordache:

UDMR?

 
   

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vom vota împotriva acestui amendament.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

PMP?

 
   

Domnul Constantin Codreanu (de la tribună):

Grupul PMP se va abține.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

Voci din sală:

Ce votăm?

 
   

Domnul Florin Iordache:

Propunerea de respingere a amendamentului... Nu!

Deci prin vot împotrivă... Deci dacă votați pentru... este amendament... Domnule, să vă explic încă o dată.

Deci, la poziția 161, amendament admis în comisie, cel care vizează intrarea în vigoare de îndată, fiecare grup parlamentar și-a prezentat poziția. Deci, dacă votați împotriva amendamentului, votați împotrivă. Votați pentru sau vă abțineți. Dacă vă abțineți este tot împotriva amendamentului, și dacă votați pentru este formula pe care a propus-o Comisia juridică.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

Cu 4 voturi pentru, 171 de voturi împotrivă, 82 de abțineri, 4 colegi nu și-au exprimat votul, amendamentul de la poziția 161, din raportul cu amendamente admise, a fost respins.

Mulțumesc.

Am finalizat legea.

Vă rog să fiți atenți!

Dau cuvântul liderilor grupurilor parlamentare să-și precizeze poziția.

Voi supune votului legea în ansamblul său.

PSD?

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Așa cum am anunțat anterior, Grupul PSD va vota pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

PNL?

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul PNL va vota pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

USR?

 
   

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Grupul USR va vota pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

UDMR?

 
   

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Grupul UDMR va vota pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

PMP?

 
   

Domnul Constantin Codreanu (de la tribună):

Grupul PMP votează pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Neafiliați?

Și, vă rog, faceți legătura cu domnul Varujan Pambuccian, pentru a preciza poziția Grupului minorităților.

Vă rog.

 
   

Domnul Varujan Vosganian (de la tribună):

Parlamentarii ALDE vor vota împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Minoritățile?

Domnul Varujan Pambuccian. Vă rog.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferință):

Da, votăm pentru, este limpede, pentru că acum este constituțional proiectul.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bine.

Mulțumesc.

Să înceapă votul.

(Vot electronic de la distanță.)

Începem apelurile telefonice.

Domnul Grosaru.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Ar fi fost bine să fi intervenit înainte să se fi dat votul pe acest proiect, pentru că mai aveam de susținut niște amendamente care erau respinse, bineînțeles.

 
   

Domnul Florin Iordache:

S-a finalizat timpul, domnule coleg.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (prin telefon):

Știu, știu! Am votat pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (prin telefon):

Asta este! Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul Dehelean?

 
   

Domnul Silviu Dehelean (prin telefon):

Da, domnule președinte, eu voiam să cer reluarea votului pe ultimul amendament, dar, mă rog... Am votat pe tabletă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Doamna Dinu Cristina.

 
   

Doamna Cristina-Elena Dinu (prin telefon):

Domnule președinte,

Vot pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
   

Doamna Cristina-Elena Dinu (prin telefon):

Bună ziua!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Bună seara!

 
   

Doamna Cristina-Elena Dinu (prin telefon):

Bună seara!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun.

 
   

Doamna Cristina-Elena Dinu (prin telefon):

Vot pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Am înțeles.

Domnul Chiriac Viorel.

 
   

Domnul Viorel Chiriac (prin telefon):

Vot pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul Tîlvăr?

 
   

Domnul Angel Tîlvăr (prin telefon):

Bună seara!

Vot pentru, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Marian Cucșa.

 
   

Domnul Marian-Gheorghe Cucșa (prin telefon):

Votez pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Adrian Solomon?

 
   

Domnul Adrian Solomon (prin telefon):

Bună seara, domnule președinte!

Abținere.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Doamna Luminița Jivan?

 
   

Doamna Luminița-Maria Jivan (prin telefon):

Domnule președinte,

Vot pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, Luminița!

Domnul Tinel Gheorghe?

 
   

Domnul Tinel Gheorghe (prin telefon):

Bună seara, domnule președinte de ședință.

Vot pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Matei Călin?

 
   

Domnul Călin-Vasile-Andrei Matei (prin telefon):

Bună seara!

Vot pentru, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Petru Movilă?

 
   

Domnul Petru Movilă (prin telefon):

Domnule președinte,

Vot pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, Petrică.

Domnul Cezar Preda?

 
   

Domnul Cezar-Florin Preda (prin telefon):

Da.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul Cezar Preda. Vă rog.

 
   

Domnul Cezar-Florin Preda (prin telefon):

Amendamentul, domnule președinte.

Alo!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da! Vă rog! Vot pe legea în ansamblu!

 
   

Domnul Cezar-Florin Preda (prin telefon):

Alo!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Eu vă aud. Legea în ansamblu. Cum votați, domnule Preda?

 
   

Domnul Cezar-Florin Preda (prin telefon):

Alo!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Legea în ansamblu. Cum votați?

 
   

Domnul Cezar-Florin Preda (prin telefon):

Pentru, domnule președinte. Pentru amendament.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Dar este legea în ansamblu.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Cezar-Florin Preda (prin telefon):

Pentru, pentru lege!

Mă scuzați, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Georgian Pop?

 
   

Domnul Georgian Pop (prin telefon):

Pentru, domnule președinte.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu mulțumesc.

Domnul Vasile Axinte.

 
   

Domnul Vasile Axinte (prin telefon):

Pentru, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnule Giugea, vă rog.

 
   

Domnul Nicolae Giugea (prin telefon):

Bună seara!

Votez pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule Giugea.

Domnul Vasile Varga. Vă rog.

Domnule Varga?

 
   

Domnul Vasile Varga (prin telefon):

Da, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
   

Domnul Vasile Varga (prin telefon):

N-am semnal deloc, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulțumesc.

Domnul Horia Nasra.

 
   

Domnul Gabriel-Horia Nasra (prin telefon):

Bună seara!

Cred că mi s-a blocat chiar la vot.

Votez pentru, în caz că nu s-a înregistrat votul.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da, Horia, mulțumesc.

A votat.

Domnul Victor Paul Dobre.

Bun. Am finalizat.

267 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă, 5 abțineri, 3 colegi nu și-au exprimat votul.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Explicarea votului.

Domnule Barna, vă rog.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna (prin audioconferință):

Bună seara, domnule președinte!

După ora la care suntem ar trebui să avem cu toții sentimentul că am petrecut o zi plină la muncă, nu-i așa, că sunt 12 ore aproape, 11 ore, făcând ceva major pentru România. Am legiferat, nu-i așa, starea de urgență pentru perioada următoare.

Cred că ar trebui să simțim, așa, că am făcut un pic de istorie. Așa ar trebui!

Dacă ne uităm însă cum am petrecut noi aceste ore, sentimentul real, dacă suntem sinceri cu noi înșine, este că am făcut mai degrabă ceva foarte minor pentru România. Am petrecut o mulțime de ore discutând despre un amendament ridicol, pe care chiar președintele României, acum două zile, îl considera neconstituțional și îl folosea ca temei în trimiterea unei contestații la Curtea Constituțională, depus de un coleg care pare că nu înțelege ideea de constituție și, ascultându-i astăzi intervenția, pare că nu înțelege, în general, mare lucru din ceea ce se întâmplă, din ceea ce s-a întâmplat astăzi în Parlament.

Am votat pentru și USR a votat pentru, în ciuda unui proiect lacunar, incomplet și trimis, evident, mult prea târziu față de cerințele constituționale minime. Dar am făcut asta pentru a avea acel cadru previzibil și nediscriminatoriu de relaxare a măsurilor de siguranță pe care cu toții trebuie să le respectăm, astfel încât mediul privat, despre care toți vorbim și pe care puțini îl ascultăm, să-și poată reveni cumva, cât mai repede posibil, și cetățenii să se bucure de niște condiții, cumva, mai bune și mai predictibile. Pentru că, oricât luptăm noi politic și facem spectacolul pe care l-am făcut și astăzi în atâtea ore, suntem împreună în această criză, și votul nostru nu înseamnă - și, evident, lucrul acesta este foarte clar - că am fost mulțumit de felul în care a venit această lege în Parlament sau de felul în care în multe domenii Guvernul se comportă, sau de aroganța pe care am văzut-o astăzi la reprezentanții în Parlament ai Guvernului.

Da, Guvernul s-a jucat cu Constituția încă o tură, a pierdut încă o tură; nu e o surpriză aici.

Dar starea aceasta de alertă și starea aceasta de urgență despre care am vorbit nu trebuie și nu poate să fie - și vom continua să fim foarte atenți în perioada următoare - pretextul ca un ospătar să ajungă în postul de manager de spital, cum tocmai a făcut PNL Alba la Spitalul din Câmpeni, ca să luăm un exemplu concret. Și spun aceasta pentru că cele trei zile fără protecție legislativă potențială sunt responsabilitatea totală a juriștilor din acest Guvern.

Dar ceea ce știm foarte sigur este că ele vor fi acoperite și vor fi compensate - acesta e cuvântul - de responsabilitatea personală a fiecăruia dintre cetățenii acestei țări. Pentru că USR a votat astăzi pentru, pentru că le suntem datori românilor pentru responsabilitatea de care au dat dovadă în aceste săptămâni și în aceste luni de criză. Pentru că rezultatul, comparativ mai bun cu restul Europei, se datorează, în primul rând, responsabilității cetățenilor, și votul nostru de astăzi trebuie privit prin această cheie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Vreau să am și eu o intervenție. (Coboară la tribună.)

Dați-mi voie, la finalul acestei zile, să le mulțumesc colegilor senatori și deputați care și-au depășit limitele în anumite momente. Am depus un efort în aceste două zile, și la Senat, și la Camera Deputaților, să îndreptăm și să aducem la normalitate o lege, pentru că, în ultima perioadă, atât președintele României, cât și prim-ministrul, în loc să critice Curtea Constituțională, Avocatul Poporului, Parlamentul - deci pe toți cei care au făcut să intrăm în normalitate, să avem o lege bună, o lege constituțională - au făcut doar să întârzie... Se știa de cel puțin 15 zile că avem nevoie de lege, și în toată această perioadă Guvernul, în integralitatea sa, își dădea cu părerea, fiecare ministru avea o anumită poziție, premierul, în loc să vină și să prezinte Parlamentului o lege coerentă, a trimis frânturi, poziții pe care fiecare minister le avea, și iată că, printr-un efort comun, și la Senat, și la Camera Deputaților, am reușit să avem, în această seară, o lege, astfel încât în perioada următoare românii și România să fie protejați de acest virus deosebit de periculos.

Mulțumesc mult.

Și s-a dovedit încă o dată că Parlamentul României este responsabil, se mobilizează și putem veni cu niște legi coerente și cu niște legi adaptate momentelor prin care trece țara. (Revine la prezidiu.)

Mulțumesc.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi:  

Anunț, în această seară, următoarele legi.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 47/1992 s-au depus la Secretariatul General al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi.

Este vorba de:

  1. Legea privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19; PL-x 251/2020; procedură de urgență;
  2. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2020 privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale cuprinse în perioada 2016-2020, unele măsuri pentru organizarea alegerilor locale din anul 2020, precum și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; PL-x243/2020; procedură de urgență;
  3. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ; PL-x158/2020; procedură de urgență;
  4. Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon; PL-x 521/2019; procedură de drept comun;
  5. Legea privind comasarea terenurilor agricole deținute de asociațiile agricole constituite de unitățile de cult; PL-x178/2020; procedură de drept comun;
  6. Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2019 pentru modificarea Legii nr. 52/2015 privind aprobarea plății anuale a cotizațiilor și serviciilor lingvistice pentru organizațiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol și agroalimentar; PL-x 536/2019; procedură de drept comun;
  7. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști; PL-x144/2019; procedură de drept comun;
  8. Legea pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 și pentru completarea Anexei nr. 5 C la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice ; PL-x 642/2019; procedură de drept comun;
  9. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2019 privind siguranța feroviară; PL-x 22/2020; procedură de urgență;
  10. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, precum și pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului; PL-x 455/2019; procedură de drept comun.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență și de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun de la data depunerii, astăzi, 13 mai 2020.

Vă mulțumesc mult.

Declar ședința închisă.

     

Ședința s-a încheiat la ora 20,32.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 30 noiembrie 2021, 2:58
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro