Şedinţa Camerei Deputaţilor din 20 februarie 2019

	1.	Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
		1.70	Angel Tîlvăr - intervenţie cu tema Ziua Internaţională a Limbii Materne;

Intervenţie consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedinţă

Domnul Angel Tîlvăr: La Conferinţa Generală a UNESCO, din noiembrie 1999, ziua de 21 februarie a fost proclamată Ziua Internaţională a Limbii Materne, statele membre UNESCO angajându-se astfel să contribuie la protecţia şi la revigorarea diversităţii culturale. Limba maternă încorporează istoria, tradiţia şi cultura unui popor, tocmai de aceea respectăm limba maternă a tuturor etniilor care trăiesc în România. Statul român, prin măsurile luate, urmăreşte integrarea minorităţilor naţionale, care se bucură în România modernă de drepturi şi libertăţi ce le permit să-şi conserve şi să-şi promoveze specificul etnic sau cultural. Conform legii, minorităţile naţionale beneficiază de educaţie în unităţi şi instituţii de stat cu predare în limba maternă la toate nivelurile, formele şi tipurile de învăţământ. În acelaşi spirit, al păstrării identităţii culturale şi al libertăţii de exprimare în limba maternă, şi comunităţile mari de români au dreptul de a-şi conserva şi promova limba, cultura, religia şi cutumele specifice. România este una dintre ţările cu o comunitate semnificativă care trăieşte în afara graniţelor. În prezent, sunt aproximativ 25 de milioane de vorbitori de limba română, dintre care peste 6 milioane trăiesc astăzi în afara României - peste două milioane în Republica Moldova. În ultimii ani, am asistat la un fenomen accentuat de emigraţie, fapt ce a determinat statul român să pună un accent deosebit în ceea ce priveşte păstrarea identităţii lingvistice în rândul tinerilor. Trebuie să vorbim şi să încurajăm noua generaţie să comunice în limba maternă. Să nu subestimăm puterea limbajului, ci să promovăm respectul pentru identitatea culturală a fiecăruia, în contextul diversităţii globale. Mobilitatea socială duce la dizolvarea modelului tradiţional bazat pe principiul ereditar. Astăzi, mulţi români alegând pentru copiii lor educaţia într-o limbă care să le faciliteze accesul şi reuşita în lumea globală. În încercarea de a nu avea probleme de adaptare şi de integrare, românii plecaţi în străinătate îşi încurajează copiii să înveţe limba ţării în care au ales să trăiască. În perioada în care am exercitat mandatul de ministru pentru românii de pretutindeni, am avut ocazia să cunosc mai bine aspectele importante ale vieţii comunităţilor de români. De aceea, susţin că este important ca românii noştri plecaţi peste hotare să nu-şi uite limba maternă. Trebuie să sprijinim cât mai mult organizarea de cursuri şi înfiinţarea de clase cu predare în limba română, precum şi dezvoltarea şi modernizarea reţelei de şcoli, grădiniţe şi biblioteci în ţările în care trăiesc comunităţi româneşti importante. Este datoria noastră, a statului român, să situăm conservarea limbii române în Diaspora, ca prioritate. În societăţile multilingve actuale, folosirea limbii materne acasă oferă copiilor şansa de a cunoaşte propria identitate culturală. Să nu uităm că limba este unul dintre cele mai importante daruri pe care le dăm copiilor noştri. Identitatea culturală a copiilor depinde în mare măsură de societate, dar şi de mediul familial. Străduinţa părinţilor poate favoriza o dezvoltare multilingvă şi multiculturală armonioasă, pentru că ei, copiii de azi, vor fi adulţii de mâine, toleranţi şi deschişi spre diversitate. În multe cazuri, familiile noastre de peste hotare nu dispun de mijloace şi instrumente adecvate pentru a-şi onora această misiune esenţială. Rămâne de datoria statelor şi a instituţiilor respective să contribuie în plan economic şi legislativ la educarea şi formarea cetăţenilor multiculturali ai unei lumi unite prin diversitate.