Găvrilă Ghilea
Găvrilă Ghilea
Ședința Camerei Deputaților din 20 februarie 2019
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.20/06-03-2019

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2019 > 20-02-2019 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 20 februarie 2019

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.45 Găvrilă Ghilea - declarație politică intitulată "La cercetare-dezvoltare bate vânt prin buzunare!";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Găvrilă Ghilea:

"La cercetare-dezvoltare bate vânt prin buzunare!"

Când ponderea în produsul intern brut a cheltuielilor alocate pentru cercetare și dezvoltare în România este de peste 5 ori mai mică decât media europeană, cantonându-se la un procent modest de 0,5%, situarea țării noastre pe ultimul loc în Europa, și la acest capitol, mai mult întristează decât nedumerește.

Datele diseminate recent de Institutul de Statistică al Uniunii Europene Eurostat, pe marginea execuțiilor bugetare ale anului 2017, relevă și alte alocări subunitare din PIB către domeniile de cercetare-dezvoltare, dar totuși mai mari decât ale României, începând cu Letonia, cu 0,51%, până la Lituania și Slovacia, cu 0,88%, destinate acestui sector.

Conform acelorași informații statistice, în topul european al cheltuielilor de cercetare-dezvoltare conduceau, în perioada analizată, Suedia, cu 3,33% din PIB, urmată de Austria, cu 3,16%, Danemarca, 3,06%, Germania, cu 3,02% și exemplele ar putea continua.

Analiza Eurostat mai reține că, deși ponderea în PIB-ul statelor europene a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare este mai mică decât în Coreea de Sud (4,22%), Japonia (3,28%) ori Statele Unite (2,76%), acestea se mențin totuși la același nivel cu China (2,06%), surclasând Rusia (1,1%) și Turcia (0,96%), atingând 320 de miliarde de euro în perioada de referință.

În timp ce, la nivel mediu european, 66% din cheltuielile de cercetare-dezvoltare sunt alocate companiilor, 22% învățământului universitar, 11% sectorului guvernamental și doar 1% ONG, există și notabile excepții, companiile din Slovenia, Ungaria, Irlanda, Suedia, Bulgaria și Austria situându-se peste media europeană, cheltuind peste 70% din aceste bugete.

La polul opus se situează România, care deține cea mai mare pondere a acestor cheltuieli în sectorul guvernamental, cu alocări de 32%, în vreme ce ponderea alocată pentru cercetare-dezvoltare în învățământul universitar depășește 40% în state ca Letonia, Portugalia, Cipru și Estonia.

La rândul său, Institutul Național de Statistică al României a remarcat că din cele 4,3 miliarde lei alocate cercetării și dezvoltării peste 90% au reprezentat cheltuieli de personal și materiale, numărul celor care își desfășurau activitatea în aceste sectoare depășind 44.000 de salariați în anul 2017, abia 9,1% din finanțări fiind alocate pentru cheltuieli de capital sub formă de investiții.

Surprinzător mai este și faptul că, deși la formarea celor 0,5% din PIB alocate cercetării-dezvoltării în 2017, sectorul privat a contribuit cu 0,29%, iar sectorul public cu doar 0,21% la finanțarea așa numitelor "domenii de performanță"; 70% din fondurile publice au fost redirecționate spre unitățile din sectorul guvernamental, puțin peste 18% învățământului superior și doar 11% mediului de afaceri, în vreme ce sectorul privat non-profit a trebuit să se mulțumească cu numai 0,5%.

În aceste condiții, cu toate că unul din obiectivele Strategiei Europa 2020 îl reprezintă creșterea la 3% din PIB a cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare în UE, pentru România acest deziderat devine o misiune imposibilă.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 27 ianuarie 2023, 5:41
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro