Şedinţa Camerei Deputaţilor din 20 februarie 2019

			Şedinţa a început la ora 8,38. Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Eugen Nicolicea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Eugen Nicolicea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.
			Domnul Eugen Nicolicea: Bună dimineaţa! Ca de obicei, la declaraţii politice timpul se împarte în jumătate, putere-opoziţie. Se începe cu grupurile cele mai mici, în cadrul fiecărei grupe, pentru că grupurile mici au şi ele posibilitatea să se exprime aici, în timp ce grupurile mari pot să se exprima şi în altă modalitate. Şi, de asemenea, prioritate, în cadrul fiecărei grupe, au doamnele, ca o dovadă de curtoazie. Deci, începem cu Grupul cel mai mic şi anume, Grupul parlamentar al PMP. Domnul Petru Movilă? Deci, domnul Petru Movilă nu este, da?
			Domnule Bichineţ, vă invit să luaţi cuvântul.
			Domnul Corneliu Bichineţ: Am să încerc, stimaţi colegi, domnule preşedinte, ca prin intervenţia mea de astăzi să determin o schimbare de atitudine faţă de sărmanii bătrâni ai României, să fie priviţi cu mai multă înţelegere, cu căldură. Probabil aţi observat că, atunci când îmbătrânesc, iar bolile îi copleşesc, când sărăcia îi cuprinde, oamenii din lumea satului, în zilele de sărbătoare, mai ales bărbaţii, merg la ogoarele lor, la pământul pe care l-au muncit ani la rând şi pe care nu-l mai pot munci acum, pământ care i-a hrănit şi pe ei, şi pe familiile lor. Mai târziu, când bolile îi cuprind, bătrâneţea avansează, oamenii nu mai merg la ogor, merg până la fântână, doar-doar s-or întâlni cu cineva. Şi mai bătrâni fiind, poposesc la gard şi privesc lumea, în susul şi în josul drumului, din ogradă, apoi de pe prag, urmând finalul, când omul rămâne în casă şi priveşte lumea de pe geam, iar apoi auzi că moş Ion, mătuşa Maria au căzut la pat. Şi atunci, intervine obştescul sfârşit, cel care cuprinde pe toată lumea. Rămân casele părăsite. Probabil aţi sesizat că orice casă, când nu mai are stăpân, se face mai mică, este năpădită de buruieni, intră în paragină. Şi am să fac o propunere. Ca din acele case identificate a fi fără stăpân - cei care au murit nu au urmaşi - să fie achiziţionate sau preluate de primării şi date cu titlu gratuit copiilor, tinerilor care, după 18 ani, după ce au trecut prin centrele de plasament, la asistenţii maternali sau la orfelinate, rămân să îngroaşe lumea celor fără adăpost. Astfel, s-ar rezolva o problemă mare, spinoasă, a României, pentru că sunt prea mulţi oameni care nu au adăpost şi îngroaşă lumea, numită generic, a oamenilor străzii. De asemenea, expresii care îşi au valabilitatea în toate colţurile pământului şi în toate timpurile, unele dintre ele se referă şi la bătrâneţe. Pe una dintre ele o voi cita astăzi, fără ai şti autorul - "Bătrâneţe, haine grele, scapă-mă Doamne de ele!". Vă mulţumesc. Corneliu Bichineţ, PMP Vaslui.
			Domnul Eugen Nicolicea: Vă mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale? Cred că domnul Petreţchi este doar.
			Doamna Mariana-Venera Popescu (din sală): Şi eu!
			Domnul Eugen Nicolicea: Mă scuzaţi. Urmaţi dumneavoastră imediat!
			Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Tema declaraţiei politice - "Ziua internaţională a limbii materne, în actualul climat politic". Peste o zi celebrăm Ziua internaţională a limbii materne. Ne-am obişnuit ca această zi să fie marcată prin alocuţiuni şi momente festive, însă trebuie ca tocmai acum să efectuăm o analiză a perspectivelor concrete în ceea ce priveşte încurajarea diversităţii lingvistice. Cunoaştem faptul că limba maternă este cel mai puternic instrument de conservare şi dezvoltare a patrimoniului unei naţiuni, acesta aflându-se de câteva decenii în centrul dezbaterii publice şi politice. Diversitatea lingvistică reprezintă, fără nicio îndoială, un lucru preţios, şi, drept urmare, cultivarea limbii materne rămâne un element încurajat în Europa. Ca dovadă, aproape toate reuniunile organizate la Bruxelles şi la Strasbourg îngăduie folosirea limbii materne atât în plenul adunării ori în şedinţele comisiilor parlamentare, cât şi în cele ale grupurilor politice. România este cel mai elocvent exemplu în ceea ce priveşte conservarea şi promovarea limbii materne; cel puţin în ultimii ani, fiind împrumutat de tot mai multe state, care, urmând modelul românesc, aduc în concordanţă reglementările legislative din domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale cu standardele europene, în acelaşi timp, exprimând voinţa de a îmbunătăţi transpunerea acestora în practică. Din păcate, mai apar zvâcniri a unor aventurieri, care, prin răstălmăciri, politici populiste, completate cu tendinţe clare de încălcare a unor drepturi care contravin spiritului european, încearcă să inducă o competiţie de rele practici, însă noi trebuie să ştim să facem distincţie între cazurile izolate şi politica statală, monitorizând implementarea prevederilor Convenţiei-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale, respectiv a Cartei Europene privind limbile regionale. De aceea, este foarte important ca în instituţiile fundamentale, capabile să conserve limba maternă, să existe o continuitate a sublinierii, într-un cadru legislativ, a prevederilor garanţiilor corespunzătoare în ceea ce priveşte protecţia limbilor minorităţilor naţionale, contribuind continuu la dezvoltarea cadrului instituţional, astfel încât minorităţile să se bucure de drepturile lor în conformitate cu exigenţele şi prevederile europene. Aşa consider că putem celebra această zi, promovând totodată diseminarea limbilor materne, fără să uităm că ele servesc nu doar scopului încurajării diversităţii lingvistice şi a educaţiei multilingve, ci contribuie, într-o foarte mare măsură, la dezvoltarea conştiinţei privind tradiţiile lingvistice şi culturale din întreaga lume şi la consolidarea solidarităţii bazate pe înţelegere, toleranţă şi dialog. Vă mulţumesc. Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.
			Domnul Eugen Nicolicea: Da, vă mulţumesc.
			Doamna Mariana-Venera Popescu, Grupul minorităţilor naţionale.
			Doamna Mariana-Venera Popescu: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Decizia istorică a membrilor NATO s-a realizat prin semnarea, la Bruxelles, miercuri, 6 februarie 2019, a Protocolului de aderare a Republicii Macedonia la această structură. Prin acest act, ţara urmează să devină al 30-lea stat membru al Alianţei Nord Atlantice. Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg a declarat: "On 6 february we will write history: NATO Allies will sign the accession protocol with the future Republic of North Macedonia. Today is a historic day. All NATO Allies have signed the Accession Protocol with Republic Macedonia, which will bring more security and prosperity to the whole region. I look forward to the day when 30 flags will fly outside NATO". "Din 6 februarie vom scrie istorie: aliaţii NATO vor semna protocolul de aderare a viitoarei Republici Macedonia de Nord. Astăzi este o zi istorică. Toţi aliaţii NATO au semnat Protocolul de Aderare cu Republica Macedonia, ceea ce va aduce mai multă prosperitate şi securitate în întreaga regiune. Eu privesc înainte, la ziua în care 30 de steaguri vor flutura deasupra NATO". Astfel, ţara balcanică a dobândit statutul de invitat la activităţile NATO, fără a putea vota sau a se implica în luarea deciziilor cheie, până la dobândirea statutului de membru cu drepturi depline, statut care va fi obţinut după ratificarea Protocolului de aderare de fiecare dintre cele 29 de state membre ale NATO. Având în vedere bunele relaţii dintre cele două ţări, România trebuie să urgenteze demersurile legislative necesare pentru stabilirea datei de aderare, a Protocolului de aderare, pentru a putea permite Macedoniei să devină membru cu drepturi depline, până la Summitul NATO, care va avea loc în luna iulie. Încă din anul 2001, de la semnarea Tratatului de prietenie şi colaborare între Republica Macedonia şi România, cele două ţări au relaţii bilaterale foarte bune. Prin ratificarea cu celeritate a acestui acord de către România, vom da un semnal pozitiv tuturor statelor membre ale Alianţei, pentru a grăbi procesul de aderare. Aderarea Macedoniei la NATO va spori securitatea şi prosperitatea în regiunea Balcanilor, Alianţa devenind mai puternică şi mai numeroasă. Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat Mariana-Venera Popescu, Grupul minorităţilor naţionale.
			Domnul Eugen Nicolicea: Vă mulţumesc.
			Urmează, din partea Grupului ALDE, Daniel Olteanu. Nu este. Florică Ică Calotă? Nu este. Din partea Grupului neafiliaţilor? Doamna Mihaela Huncă.
			Doamna Mihaela Huncă: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Obiectul declaraţiei politice - "Reducerea ratei analfabetismului funcţional, la nivelul învăţământului preuniversitar". Stimate colege, Stimaţi colegi, Având în vedere că în momentul de faţă aproximativ 40% dintre copiii care frecventează învăţământul preuniversitar sunt analfabeţi din punct de vedere funcţional, nefiind capabili să facă raţionamente elementare sau să folosească operaţiile matematice de bază, când se confruntă cu o situaţie în viaţa de zi cu zi, consider că este important să demarăm un program naţional pentru dezvoltarea competenţelor de literaţie ale elevilor. Deşi Legea educaţiei naţionale a suferit multiple modificări, din anul 1990 până în prezent, elevii învaţă în continuare lucruri pe care nu le aplică deloc în viaţa reală sau le aplică într-o foarte mică măsură. Economia de piaţă are nevoie de oameni specializaţi. Astfel, nivelul ridicat al analfabetismului funcţional afectează atât capacitatea tinerilor de a se integra în câmpul muncii, cât şi modul acestora de a presta munci calificate. În timp ce Uniunea Europeană are un plan de reducere a ratei analfabetismului funcţional la 15%, România nu are încă nicio iniţiativă concretă în acest sens. Dacă nu se intervine în cel mai scurt timp cu strategii şi măsuri concrete în acest domeniu, rata şomajului în rândul persoanelor cu vârste sub 25 de ani va creşte substanţial în următoarea perioadă. Rezultatele la testele internaţionale, dar şi faptul că aproximativ 25% dintre elevii de clasa a VIII-a nu promovează evaluarea naţională, iar 30% dintre absolvenţii de liceu nu promovează examenul de bacalaureat, reclamă măsuri urgente, coerente şi susţinute în domeniul literaţiei, aşa cum se intervine în majoritatea ţărilor europene. Practic, copiii aflaţi în zona analfabetismului funcţional nu pot funcţiona în societate. Ei nu au deprinderile de bază care să le permită înţelegerea sarcinilor simple în domeniul lecturii, matematicii şi ştiinţelor. Altfel spus, acestor copii le lipsesc competenţele de literaţie. În urma aspectelor prezentate, consider că se impune organizarea mai multor dezbateri, în Parlament, pe marginea competenţelor de literaţie, la care să participe şi reprezentanţii Ministerului Educaţiei Naţionale.
			Domnul Eugen Nicolicea: Mă scuzaţi. Timer-ul este setat la 3 minute. Când mai sunt 10 secunde, se întrerupe automat. Vă mai dau câteva secunde, să încheiaţi. Vă rog frumos.
			Doamna Mihaela Huncă (din sală): Am terminat!
			Domnul Eugen Nicolicea: Bun. Dacă aţi încheiat, vă mulţumesc!
			Deci, fiecare orator are dreptul la 3 minute. Nu ţine de mine. Cele 3 minute vor fi calculate de computer. De ce acest lucru? Pentru ca toţi colegii să vorbească. Deci, au vorbit din partea neafiliaţilor. Din partea Grupului USR. Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi? Urmează, din partea Grupului PNL, doamna Tudoriţa Lungu.
			Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, "Soluţia la demagogia bugetului este depolitizarea!" Este nevoie absolută de depolitizare în educaţie, în administraţie publică şi o reală profesionalizare! Ca să fie totul clar, alocaţiile puteau fi mărite demult de cei din coaliţia de la putere, iar în ceea ce priveşte corectitudinea tehnică a sursei de finanţare, până la urmă, tot la o ordonanţă de urgenţă s-a ajuns pentru a valida această mărire, astfel că cei de la putere deja spun că ei sunt cei care au dat bani mai mulţi copiilor. Întrebarea legitimă este de ce Dragnea, care a depus imediat un amendament votat responsabil de plenul reunit, nu a luat banii de la finanţarea partidelor, care vor primi 100 de milioane de euro? De ce să mergem pe deficit, adică cu o îndatorare de peste două miliarde de lei, în loc să luăm banii de la Autoritatea Electorală Permanentă, care va primi 100 de milioane de euro în plus pentru finanţarea partidelor politice, din banii publici? Cât despre PNDL, ştim bine că este o puşculiţă PSD-istă, un instrument politic de tocat banii sistematic, pentru clientela obedientă. Nu este un fond de dezvoltare, real, pe plan local este o sursă de şpagă care trebuie desfiinţată! Proiectele ar fi trebuit derulate prin POR, Programul Operaţional Regional, făcut după zeci de analize, consultări cu fonduri europene, pus la sertar de Guvern, pentru că voia monopol şi control al banilor în teritoriu, pe linie politică. În ceea ce priveşte cele 165 de proiecte din judeţ, ele au fost programate pentru perioada 2017-2020. Am propus pentru 20 de şcoli lucrări specifice pentru construirea unor grupuri sanitare, care, evident, au nevoie de lucrări de canalizare şi apă, un minim de civilizaţie. Câteva exemple: Dorolea sau Parva, unde sunt bani alocaţi pentru extinderea şi modernizarea şcolilor, dar nu sunt bani alocaţi pentru reţeaua de apă şi canalizare necesare construirii grupurilor sanitare. La fel şi la Miceşti, avem bani alocaţi din 2017 pentru iluminat public, modernizare, drum comunal DC21. Nu sunt începute încă lucrările, şi suntem în 2019. Foarte ciudat este că sunt bani pentru o reţea publică de canalizare a apelor uzate şi menajere, dar oamenii nu au în sat apă curentă, iar la Visuia lipsesc grupurile sanitare de la şcoală, la fel şi la Slătiniţa, Cuşma sau Dorolea. Singura primărie responsabilă a fost cea din Beclean, care a trimis exact necesarul pentru aceste lucrări, atât pentru Şcoala din Figa, care nu are grupuri sanitare în incinta şcolii, cât şi pentru terenul de sport necesar Liceului Agricol. Demagogia există, de asemenea, la cifrele utopice ale unui buget pe datorie, precum în Grecia, cât şi la datele raportate. Erau 40 de şcoli în toamnă şi nu cred în minuni sau în primari care au lucrat pentru şcoli toamna şi iarna. 20 de şcoli, care au raportat, în ianuarie, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud, nu reprezintă cifra reală... (Timp epuizat.)
			Domnul Eugen Nicolicea: Vă mulţumesc.
			Urmează doamna Tudoriţa Lungu. Înainte, vreau să fac o precizare. Chiar şi declaraţiile politice sunt supuse aceloraşi reguli de conduită şi sunt interzise afirmaţiile calomnioase, injurioase sau provocatoare. Şi, v-am spus, pentru că voi uza de aceste prevederi regulamentare. Aveţi cuvântul, doamnă deputat.
			Doamna Tudoriţa Lungu: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, "Triumfalismul economiei performante închide şcoli şi spitale şi alungă investitorii". După o săptămână dominată de atitudini pătimaşe, declaraţii, luări de poziţie în şedinţele de comisii şi, ulterior, în plen, dezbateri, unele de altfel necesare pentru bugetul de stat pentru anul 2019, poate a venit şi timpul unei radiografii realiste a momentului pe care îl traversăm. Bugetul a fost aprobat, dumneavoastră, membri ai partidelor din arcul puterii, consideraţi că aţi triumfat, dar realitatea rămâne cea a unei Românii triste şi fără viitor. S-a tot vorbit, zilele trecute, despre uriaşe creşteri economice, despre prognoze optimiste şi realizări scriptice, de am avut uneori sentimentul că mă aflu în sala Marii Adunări Naţionale din vremea comunismului. Stimaţi colegi, Majorităţii PSD-ALDE îi place să vorbească despre o economie care "duduie". Asta ar trebui să ne ducă cu gândul la un viitor cu politici coerente în sănătate şi educaţie, capitole la care actuala guvernare este repetentă. În timp ce, de la tribuna Parlamentului, aud discursuri emfatice despre creşterea economică, în judeţul Bacău, pe care-l reprezint în Parlamentul României, urmează să se închidă două spitale, iar activitatea Maternităţii să scadă la jumătate. Se vorbeşte despre reducerea numărului de paturi, despre relocarea personalului medical, fără ca nimeni să ţină seama că în acele spitale şi secţii au fost investite, din fonduri europene şi locale, zeci de milioane de euro în aparatură şi modernizări. În acelaşi judeţ Bacău şi în aceleaşi vremuri de pretins avânt economic, Ministerul Educaţiei Naţionale a închis, în ultimii trei ani, 211 şcoli, potrivit statisticilor oficiale. Multe dintre acestea au fost reabilitate cu fonduri europene sau prin grija autorităţilor locale. Pentru Ministerul Educaţiei Naţionale a fost mai simplu să pună lacătul pe uşă şi să trimită mii de copii să înveţe la kilometri depărtare, fără însă a le asigura mijloacele de transport şi fondurile necesare transportului către şi dinspre şcoală. Sunt doar două exemple din România reală, două exemple din domenii care ar trebui să reprezinte priorităţi - sănătatea şi educaţia. Sigur, pe hârtie, lucrurile au nuanţe de roz: creştere economică, şomaj redus, un salariu minim mai mare. Doar că, stimaţi colegi de la putere, printre dumneavoastră se află şi persoane care ştiu ce se petrece cu adevărat. Dacă şomajul este mai mic, nu este meritul Guvernului României şi al politicilor promovate de acesta, ci este consecinţa sutelor de mii de români care aleg să părăsească România, pentru că aici cred că nu mai au viitor. Salariul minim este mai mare cu câţiva lei, dar nu acoperă valul de scumpiri la alimentele de bază, la combustibili, gaze şi energie electrică. Majorarea pensiilor a fost şi ea amânată, pentru că nu aveţi de unde să o suportaţi. Creşterea economică... (Timp epuizat.)
			Domnul Eugen Nicolicea: Da, vă mulţumesc. Timpul a expirat.
			Din partea Grupului PMP, în mod excepţional, pentru că trebuie să plece la Aeroport, domnul Petru Movilă.
			Domnul Petru Movilă: Bună dimineaţa, domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia politică este intitulată "Iaşiul, deasupra tuturor" Mă adresez astăzi, cu precădere, parlamentarilor de Iaşi, care şi în acest an au demonstrat că cel mai important lucru în activitatea noastră parlamentară este unitatea în jurul proiectelor majore de investiţii. Indiferent de aspiraţiile politice personale, de linia trasată de partid sau de apartenenţă, la dezbaterile privind Legea bugetului pentru anul 2019 trebuia să facem scut în jurul autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş, Spitalului Regional de Urgenţă, şoselei de centură, dar şi în jurul altor zeci de proiecte care zac de ani de zile prin sertare, pentru că unii membri ai Guvernului consideră că Iaşiul nu merită mai nimic. Exceptând amendamentul iniţiat de mine, privind alocarea sumei de 22,5 milioane de lei pentru reactualizarea studiului de fezabilitate al tronsonului Ungheni-Iaşi-Târgu Neamţ, parte din autostrada Unirii, toate încercările noastre de suplimentare a fondurilor pentru judeţul Iaşi au eşuat lamentabil în fata majorităţii PSD-ALDE, pentru că nu am fost uniţi. Doar patru colegi au răspuns apelului meu de susţinere a unui amendament comun, patru colegi, parlamentari ai PSD. Nu a mai fost niciunul care să înţeleagă că singuri nu putem mişca un leu în plus din buget. Vreau să vă reamintesc şi faptul că în luna decembrie am solicitat preşedintelui Consiliului Judeţean Iaşi, Maricel Popa, şi primarului municipiului Iaşi, Mihai Chirica, să convoace toţi parlamentarii de Iaşi, în vederea susţinerii unor amendamente comune. Acest demers, de altfel deosebit de important, a rămas fără răspuns, pentru că cei doi sunt incapabili să lase deoparte orgoliile prosteşti şi să-şi dea mâna pentru binele oraşului şi judeţului nostru. Dacă cei doi lideri locali consideră că joacă de-a politica este mai importantă decât soarta a mii de oameni, se înşeală amarnic. Acelaşi mesaj îl am şi pentru dumneavoastră, cei din sală, dar şi pentru cei care fac parte din instituţiile statului care ar trebui să muncească în interesul nostru. Iaşiul nu este un judeţ care poate fi ignorat. Nu suntem doar voturi într-o simplă urnă, ci reprezentăm o capitală cu o istorie impresionantă, un oraş care se dezvoltă de la o zi la alta şi care, peste aproape doi ani, va plăti ignoranţa guvernanţilor cu aceeaşi monedă. Cât de mult contează pentru voi, astăzi, Iaşiul, la fel de mult veţi conta şi voi pentru ieşeni în ziua alegerilor! Vă solicit, stimaţi colegi, indiferent de partidul din care faceţi parte, să vă corectaţi comportamentul şi să înţelegeţi că ne aşteaptă decizii grele şi multă muncă, pentru a corecta din inechităţile bugetului acestui an. Să vă aduceţi aminte că reprezentaţi ieşenii şi că este de datoria dumneavoastră să faceţi tot ce vă stă în putinţă pentru binele judeţului Iaşi, şi nu pentru binele partidului pe listele căruia aţi fost aleşi. Vă mulţumesc. Petru Movilă, deputat al PMP de Iaşi.
			Domnul Eugen Nicolicea: V-aţi încadrat fix în 3 minute. Vă mulţumesc.
			Deci, s-a epuizat prima rundă, din partea opoziţiei şi neafiliaţilor. Urmează o rundă din partea puterii, adică 5 vorbitori din partea puterii. Din partea ALDE dacă există cineva? Nu există, deocamdată. Din partea Grupului PSD, începem cu doamnele. Vă rog... (Vociferări.) N-am spus la început, am spus că se începe întâi cu grupurile mici, putere-opoziţie, după care, în cadrul fiecărui grup, prioritate au doamnele. Bun. Mulţumesc. Aveţi cuvântul, doamnă deputat.
			Doamna Adriana-Doina Pană: "Adevărul despre «Programul pentru şcoli al României» şi despre Programul «Masă caldă în şcoli»" Cele două programe sunt total diferite şi sunt finanţate separat. Programul pentru şcoli ale României a fost iniţiat de Partidul Social Democrat, încă de pe vremea Guvernului Năstase, intitulat "Cornul şi laptele". La ora actuală, acesta are şi o componentă europeană, fiind finanţat atât din fonduri europene, cât şi de la bugetul de stat. Astfel, Programul beneficiază de un buget total de circa 126 de milioane de euro, aferent anului şcolar 2018-2019, din care fonduri europene peste 17 milioane de euro. În anul şcolar 2018-2019, conform datelor comunicate de Ministerul Educaţiei Naţionale, programul se adresează unui număr de 2.184.462 de preşcolari din grădiniţele de stat autorizate/acreditate şi particulare acreditate cu program normal de 4 ore, şi elevilor din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat, autorizat/acreditat. În şedinţa Guvernului din data de 30 ianuarie 2019 a fost aprobată o Hotărâre de Guvern care modifică şi completează H.G. nr. 640/2017, în sensul că, printre altele, se introduc şi prevederi care reglementează posibilitatea aplicării de sancţiuni aplicate de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în situaţia în care o autoritate competentă la nivel local nu respectă obligaţiile prevăzute în cadrul programului. Programul pentru copiii şcolari din învăţământul primar şi gimnazial, precum şi pentru preşcolari presupune fructe, legume proaspete, lapte şi produse de panificaţie şi nu are nicio legătură cu Programul "Masă caldă în şcoli". Programul "Masă caldă în şcoli" este un program nou, propus tot de Partidului Social Democrat, finanţarea acestuia provenind din diminuarea cu 140 de milioane de lei a bugetului alocat partidelor politice, în bugetul de stat pentru anul 2019. Pentru a se elimina dependenţa faţă de finanţarea privată şi pentru a fi redus riscul de corupţie în activitatea politică, în toată Uniunea Europeană, cu excepţia Maltei, activitatea partidelor politice este susţinută de la bugetul de stat. Şi în România, prin lege, partidele parlamentare sunt finanţate de la bugetul de stat, în limita a maximum 0,04% din PIB, bani repartizaţi partidelor parlamentare în funcţie de ponderea mandatelor rezultate în urma ultimelor alegeri. Printr-un amendament, propus şi votat de parlamentarii Partidului Social Democrat, suma de 140 de milioane, provenită din diminuarea bugetului alocat partidelor politice, va fi dirijată spre educaţie, mai precis, pentru Programul "Masă caldă în şcoli". În concluzie, Programul pentru şcoli al României şi Programul "Masă caldă în şcoli" sunt total diferite şi finanţate separat, singura legătură între ele fiind că ambele au fost iniţiate de Partidul Social Democrat. Adriana-Doina Pană, deputat al PSD. Mulţumesc.
			Domnul Eugen Nicolicea: Mulţumesc.
			O altă doamnă de la PSD. Nimeni de la PSD, dintre doamne, nu vrea să ia cuvântul? Cred că ceea ce am anunţat eu nu a fost auzit în sală. Am spus, în interiorul fiecărui grup, prioritate au doamnele. Am spus asta de trei ori, deşi am văzut proteste din partea unor grupuri.
			Doamna Camelia Gavrilă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi colegi, Declaraţia de astăzi se referă la priorităţi şi strategii în domeniul educaţiei, din perspectivă europeană şi din perspectiva Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene pe care o deţinem. Vreau să subliniez că, în faţa priorităţilor educaţionale, sunt trei concepte-cheie la care trebuie să reflectăm, să ne aliniem şi să completăm lucrurile bune, desfăşurate până la acest moment. Este vorba despre mobilitate, despre incluziune şi despre excelenţă. Şi, de asemenea, să subliniez faptul că se află în faţa noastră un mandat extrem de important care legitimează, care consolidează imaginea ţării şi cu atât mai mult educaţia poate fi parte componentă a acestui demers de imagine şi de consolidare europeană. Mobilitatea este un element extrem de importat de susţinut prin Programul Erasmus, însemnând posibilitatea de a cunoaşte, de a avea experienţe, de a explora spaţii culturale pentru elevi, profesori, pentru studenţi, alte categorii de personal didactic şi nedidactic din învăţământul superior şi din învăţământul preuniversitar, iar aceasta înseamnă, de altfel, posibilitatea de a face un schimb de experienţă şi de ...
			Domnul Eugen Nicolicea: Mă scuzaţi! Pentru domnii care nu ştiu ce înseamnă regulile, nu ştiu ce înseamnă curtoazia, voi explica imediat. Pentru PNL explic. Am spus că regulile sunt aşa. Timpi egali, putere-opoziţie. Şi le-am împărţit. Au vorbit şapte de la opoziţie până acum. Urmează să vorbească cinci de la putere, pentru că cei doi de la opoziţie, care au vorbit, au vorbit anticipat. Deci, dacă nu înţelegeţi, luaţi loc în bancă şi nu mai tulburaţi şedinţa! Altfel, voi fi silit să vă sancţionez! Gata, am încheiat subiectul! Continuaţi, doamnă!
			Doamna Camelia Gavrilă: Nu mi-aţi tăiat timpul, da? Sper! Mă refer la faptul că un număr foarte mare dintre studenţii care au parcurs asemenea stagii au ocupat, în primii 10 ani de activitate, poziţii de management, au avut cariere de succes sau au desfăşurat afaceri, aspecte antreprenoriale, deci efectul schimburilor de experienţă şi a experienţelor Erasmus s-a văzut mai departe. De subliniat că oraşul Iaşi, ca centru universitar de top, are un număr extrem de consistent de studenţi străini care studiază aici, iar în învăţământul preuniversitar se situează pe primul loc la nivelul ţării, prin proiectele europene, coordonate de şcolile ieşene. Pe de altă parte, România trebuie să se angajeze şi în recunoaşterea reciprocă a diplomelor, în susţinerea spaţiului european al educaţiei şi în sprijinirea cadrelor didactice pentru formarea profesională şi îmbunătăţirea învăţării limbilor străine în şcoală şi în domeniul universitar, tot în sensul acesta, al europenităţii, al deschiderii. În partea cealaltă se află, însă, chestiuni legate de incluziune, incluziune care înseamnă acces egal la educaţie, coeziune, şanse egale, iar constatările făcute şi de UNICEF, şi de alte explorări, arată ... (Timp epuizat.)
			Domnul Eugen Nicolicea: Vă mulţumesc.
			Pentru viitor, vom pune un semnal sonor, să vă anunţe la zece secunde. Sunt convins că oratorul nu se uită pe ecran, să vadă când îi expiră timpul. Mulţumesc foarte mult. Ca un exerciţiu, cred că se poate citi undeva, acasă, să vedeţi dacă vă încadraţi în cele trei minute. Orice timp pierdut este din timpul altor colegi. Al treilea vorbitor din partea puterii. Vă rog să luaţi cuvântul.
			Doamna Aida-Cristina Căruceru: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Imaginaţi-vă că ar trebui să intraţi mâine în magazinul de la scara blocului şi, pentru a putea să comandaţi o apă şi o pâine, ar trebui să vorbiţi în engleză, sau în franceză, sau în germană, sau în italiană. Altfel, nu aţi putea fi servit. Vi se pare o situaţie aberantă, nu? Pentru că ne aflăm în România, unde limba română este limba oficială şi unde este firesc ca măcar românii să vorbească română între ei. Cu toate acestea, nu ni se pare la fel de aberant ca preţul casei în care locuim să fie exprimat în euro, ca preţul maşinii pe care vrem să o cumpărăm să fie în euro sau ca, lunar, costul facturii de telefon să fie exprimat în euro. Mai mult, vă pot oferi o situaţie şi mai revoltătoare. Există unele magazine de bijuterii, în marile centre comerciale din Bucureşti, care au la vedere - atenţie, la vedere! - două preţuri, în funcţie de produse: unul în lei pentru produsele din gamele medii şi unul în euro pentru cele din gamele superioare. Eu, una, consider acest comportament comercial drept revoltător. Aceste lucruri reprezintă atât un afront la adresa consumatorului român, cât şi o situaţie care poate avea repercusiuni asupra economiei naţionale. Pentru a îndrepta această stare negativă de fapt, ministrul PSD al finanţelor, Eugen Teodorovici, a propus o măsură corectă şi îndrăzneaţă. El doreşte ca preţurile bunurilor şi serviciilor comercializate în România să fie stabilite exclusiv în lei şi nu în echivalentul în lei al unor valori în euro. Mai mult, s-au făcut paşi concreţi în acest sens. Ministrul finanţelor a anunţat că a discutat cu Guvernatorul BNR, pentru a introduce această idee în dezbatere, în cadrul Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială. Iată principalele trei avantaje ale acestei măsuri, pe care eu o susţin cu toată puterea şi cu toată convingerea: 1. Este o măsură corectă. Cât timp angajaţii români sunt plătiţi în lei, ei trebuie să plătească preţuri tot în lei. 2. Preţurile rămân stabile. Românul plăteşte aceleaşi sume pentru acelaşi produs sau serviciu, preţul nu mai depinde de cursul leu-euro. 3. Cursul leu-euro devine mai stabil şi poate chiar să scadă, ceea ce înseamnă că pentru cei care au deja rate la credite în euro vor putea să ajungă să plătească mai puţin. Având în vedere că cele mai mari companii din România fac afaceri cu preţuri în euro, poate putem să găsim şi o explicaţie pentru momentele în care cursul de schimb creşte brusc şi inexplicabil, aşa cum s-a întâmplat recent. (Timp epuizat.)
			Domnul Eugen Nicolicea: Timpul a expirat. Vă mulţumesc.
			Ultimul vorbitor din această rundă, din partea puterii, vă rog.
			Doamna Maricela Cobuz: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se numeşte "Absolvenţii specializării «Nutriţie şi Dietetică» vor profesa în domeniu, începând cu acest an". Guvernul României a adoptat, printr-o hotărâre, normele metodologice de aplicare a Legii dieteticianului nr. 256/2015 şi au fost publicate în Monitorul Oficial, vineri, 15 februarie. Încă de la începutul mandatului de deputat şi membru în Comisia pentru sănătate şi familie, mi-am dedicat cea mai mare parte din activitatea parlamentară domeniului medical. Ca deputat, am adresat o interpelare ministrului sănătăţii, privind stadiul de elaborare şi implementare a normelor Legii dieteticianului. Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 256/2015 reglementează modalitatea de exercitare a profesiei de dietetician cu drept de liberă practică, modalitatea de obţinere a autorizaţiei de liberă practică, formarea continuă şi asigurarea profesională în domeniu. Aprobarea Hotărârii Guvernului, care pune în aplicare normele metodologice ale acestei legi, vine în corelare cu adoptarea de către Parlament a Legii privind introducerea în şcoli, începând cu anul şcolar 2020-2021, a orelor de nutriţie, în cadrul disciplinei educaţie pentru sănătate, proiect de lege pe care l-am iniţiat personal. În România, în urmă cu câţiva ani, mai multe facultăţi din ţară au acreditat Programul de nutriţie şi dietetică, care au pregătit studenţii în acest domeniu. Astfel, dieteticienii şi nutriţioniştii din România vor putea să profeseze alături de cadrele medicale în cabinetele medicale şi spitale, sau vor putea profesa ca dieteticieni în instituţii sociale, unităţi alimentare, şcoli sau laboratoare de cercetare. Consider că este un pas important în consolidarea sistemului de sănătate din România şi o contribuţie uriaşă la buna aplicare a predării orelor de educaţie pentru sănătate. De asemenea, mă bucur că acţiunile mele, în calitate de deputat, vor contribui la exercitarea profesiei de dietetician şi nutriţionist, având în vedere numărul mare de absolvenţi ai acestei specialităţi. Vă mulţumesc. Deputat, doctor Maricela Cobuz, PSD, Suceava.
			Domnul Eugen Nicolicea: Vă mulţumesc.
			Începem din nou o rundă din partea opoziţiei. Din partea Grupului PMP a vorbit în mod excepţional, deci nu mai vorbeşte în această rundă. Din partea minorităţilor s-a vorbit. Urmează din partea Grupului USR. (Vociferări.) Fiţi atenţi la ce anunţ, da?! Deci am anunţat că din partea Grupului minorităţilor naţionale s-a vorbit suplimentar tura trecută şi, întrucât nu există curtoazie în această sală, pentru că aşa doresc unii şi nu înţeleg, vă rog frumos să aşteptaţi. Din partea Grupului USR, vă rog frumos.
			Domnul Nicolae-Daniel Popescu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimate colege, Stimaţi colegi, "Vreau o şcoală ca afară!". Sau despre nevoia urgentă de a asigura tuturor şcolilor şi grădiniţelor standarde minime de igienă şi confort. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Cu puţin timp în urmă, am transmis ministerului educaţiei naţionale o interpelare, prin care solicitam informaţii foarte concrete despre situaţia unităţilor preşcolare, primare şi gimnaziale din judeţul Suceava. Bucovinean la origine, am găsit de cuviinţă s-o întreb pe doamna ministru despre stadiul de pregătire pentru iarnă a tuturor şcolilor şi grădiniţelor sucevene. Printre altele, am solicitat doamnei ministru să îmi transmită lista acelor unităţi care sunt lipsite de grupuri sanitare interioare. Din răspunsul primit, am aflat că un număr de 19 unităţi şcolare au toaleta în afara incintei, iar 10 dintre ele nu beneficiază nici măcar de racord la reţeaua de apă. Din păcate, în România anului 2019 există foarte multe şcoli - 15 fiind doar în judeţul Suceava - care nu au nici până în acest moment asigurate standardele minime de confort şi igienă. Stimate colege, Stimaţi colegi, Cu toţii avem în preajma noastră copii sau nepoţi care sunt preşcolari sau şcolari. Gândiţi-vă, pentru o clipă, că aceştia ar învăţa într-una din unităţile care sunt lipsite de grupuri sanitare interioare şi ar fi nevoiţi să folosească toaletele din curtea şcolii. Vă rog să faceţi acest exerciţiu de imaginaţie şi vă asigur că nu putem rămâne indiferenţi la situaţia regretabilă a acestor şcoli. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Nu obosesc să spun că ordonarea după prioritate a proiectelor de investiţii a fost dintotdeauna o problemă la noi, fie că vorbim despre proiecte naţionale sau locale. De prea multe ori priorităţile au fost mai degrabă partinice decât reale. Dovadă stau şcolile cu grupuri sanitare în curte sau fără apă curentă, spitalele care îmbolnăvesc oamenii şi asfaltările care lipsesc. Dovadă mai sunt cei peste 4 milioane de români care au părăsit ţara. Vă rog să dăm dovadă de bună-credinţă şi maturitate politică şi să ne asigurăm că, până la sfârşitul anului 2019, nu vor mai exista unităţi şcolare fără standarde minime de igienă şi confort. Fonduri se vor găsi. Avem, de pildă, fondurile europene. Esenţiale sunt, însă, voinţa politică şi prioritizarea corespunzătoare. Stimate colege, Stimaţi colegi, Dacă nu asigurăm condiţii decente şi standarde corespunzătoare de funcţionare în şcolile şi grădiniţele din România, ţara noastră nu are cum recupera din decalajul faţă de alte state europene, în materie de performanţă şcolară. De aceea, în numele acelor unităţi de învăţământ care se află în dificultate, al părinţilor care au părăsit ţara în căutarea unor condiţii mai bune de viaţă şi educaţie pentru copiii lor, vă solicit să includeţi, cu prioritate, pe agenda politică a Domniilor Voastre, rezolvarea cu celeritate a problemelor lor. Vă mulţumesc. Nicolae-Daniel Popescu, deputat USR, diaspora.
			Domnul Eugen Nicolicea: Vă mulţumesc.
			Din partea Grupului PNL, Florica Cherecheş. Este? Vă rog.
			Doamna Florica Cherecheş: Mulţumesc. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Şoc şi groază". În ultimii ani, numeroşi miniştri din Guvernele PSD au şocat opinia publică, prin afirmaţii făcute din senin, care bulversau întreaga societate. Ulterior, ca urmare a reacţiei populare de respingere, afirmaţiile erau catalogate drept "erori de comunicare" sau, cetăţenii erau de vină pentru incapacitatea de a înţelege corect ce se spunea greşit. Este şi mai grav când acest comportament este o constantă, într-un domeniu extrem de sensibil precum educaţia. În cele trei luni de când şi-a preluat al patrulea mandat de ministru al educaţiei, doamna Andronescu a prezentat adesea în spaţiul public idei care au bulversat, au şocat şi au discriminat. Apoi, a revenit apoi asupra unor declaraţii, dar în unele cazuri am fost învinuiţi că nu am înţeles ce a vrut să spună. Din prima zi de mandat ne-a "ameninţat" că în luna martie va veni cu o nouă Lege a educaţiei, ceea ce ar fi o gravă eroare, nu doar pentru că suntem în an electoral, dar şi pentru că nu ia în considerare rezultatele Programului "România educată", în care au fost implicaţi zeci de mii de profesori, elevi, şi părinţi, iar orice lege nouă ar trebui să ţină cont de munca lor. Doamna ministru ne-a mai spus că vrea să-i ţină pe elevi mai puţine ore la şcoală, deşi nimeni nu a cerut asta, ci dimpotrivă, părinţii elevilor din ciclul primar se plâng de desfiinţarea Programului "After-school" şi de deficienţele din Programul "Şcoală după şcoală". Se plâng de programa prea încărcată, de prea multe teme, dar degeaba, că nimeni nu-i ascultă. După ce a abandonat propunerea înlocuirii orelor de educaţie fizică cu "Joc şi mişcare" pentru clasa pregătitoare, clasa I şi a II-a, doamna ministru ne-a uimit cu intenţia de a înfiinţa clase separate pentru copiii cu deficienţe educaţionale speciale, susţinând astfel marginalizarea lor şi stârnind mânia părinţilor şi a specialiştilor. O societate incluzivă, aşa cum se vrea România, trebuie să facă eforturi pentru a oferi sprijin personalizat acestor copii, pentru ca aceştia să-şi poată fructifica potenţialul. Trei zile mai târziu, doamna ministru afirmă că doreşte mutarea unor clase din învăţământul profesional de la oraşe la sate, fără să se gândească unde vor face elevii practică, de unde vor fi aduşi profesorii, ce consecinţe va avea această decizie. Din aceste motive, îi solicit doamnei ministru să se abţină de la a gândi cu glas tare în spaţiul public, pentru că funcţia pe care o deţine nu-i permite să afirme ceva fără a evalua corect consecinţele, fără a se consulta cu factorii afectaţi şi fără a ţine cont de nevoile sistemului de învăţământ din România.
			Domnul Eugen Nicolicea: Dau cuvântul, din partea Grupului neafiliaţilor, doamnei Oana-Mioara Bîzgan.
			Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colege, Dragi colegi, Astăzi, când celebrăm Ziua Mondială a Justiţiei Sociale, vă invit la un exerciţiu de imaginaţie şi reflecţie. Gândiţi-vă, vă rog, când şi unde aţi fost ultima dată în vacanţă sau când v-aţi cumpărat ultima dată haine ori încălţăminte. Există, în România, oameni care nu pot pleca în vacanţă şi nu au plecat niciodată în vacanţă, în viaţa lor. Există bătrâni care nu merg la doctor, pentru că ştiu că nu îşi vor putea permite să cumpere medicamentele recomandate. Există persoane cu dizabilităţi care nu pot merge la serviciu, pentru că nu au mijloacele necesare pentru a face acest lucru, şi, chiar dacă le au, banii pe care i-ar câştiga le-ar fi insuficienţi pentru întreţinere şi transport. Există, în România anului 2019, copii care nu pot merge la şcoală, pentru că nu au haine adecvate sezonului de iarnă. Există copii care stau în locuinţe improvizate, care îşi fac temele la lumânare sau care merg la culcare flămânzi, pentru că familiile din care provin nu îşi pot permite să le ofere condiţii mai bune. Conform unui studiu al Băncii Mondiale, publicat anul trecut, aproximativ 5,7% dintre români trăiesc cu 1,9 dolari pe zi. Echivalentul acestora este de aproximativ 7 lei. Mai mult, conform Eurostat, aproape jumătate dintre conaţionali sunt în risc de sărăcie sau de excluziune socială, în diversele forme pe care le îmbracă acestea. Lucrurile stau mult mai rău, dacă ne îndreptăm atenţia către copii. Conform unui studiu realizat de World Vision România, există copii români care mănâncă, uneori, doar două mese pe zi. Mai grav este că 9% dintre copiii din ţara noastră merg flămânzi la culcare, iar pentru alţi 8% mâncarea pe care o au la dispoziţie este doar ocazional şi nu este niciodată suficientă. Injustiţia socială este la fiecare pas în jurul nostru. Acesta este un efect al schimbărilor sociale din ultimii ani. Dar, dincolo de a găsi vinovaţi, rolul nostru este acela de a îndrepta lucrurile. România nu îşi permite alte generaţii de sacrificiu. Putem, în schimb, să încercăm să construim legi care să vină în întâmpinarea celor aflaţi în situaţii de vulnerabilitate. Împreună putem reuşi să le oferim o serie de beneficii persoanelor aflate în aceste situaţii, cum ar fi accesul la servicii medicale şi la educaţie pentru copiii fără CNP. Noi suntem cei care pot face diferenţa şi vă invit, dragi colege şi dragi colegi, să vă gândiţi la impactul pe care îl vor avea acestea în viaţa persoanelor vizate de aceste acţiuni care ne sunt atât de facile şi care nu ne costă nimic. Vă mulţumesc. Oana Bîzgan, deputat independent.
			Domnul Eugen Nicolicea: Vă mulţumesc.
			Cu aceasta, s-a încheiat a doua rundă din partea opoziţiei. Începem a treia rundă din partea opoziţiei. Grupul minorităţilor naţionale.
			Domnul Daniel Vasile: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, "Robia a fost desfiinţată". Cu aceste cuvinte, la 20 februarie 1865, se deschideau lucrările Adunării legislative pentru legiferarea actului de eliberare din sclavie a romilor, act care a consacrat finalizarea procesului de eliberare din sclavie a romilor, din Ţările Române. Evenimentul nu a fost rezultatul unui accident istoric, ci reprezintă o etapă în cadrul unui îndelungat proces de emancipare a romilor din sclavie. Fenomenul sclaviei trebuie să-l privim nu doar ca pe o stare de fapt, ci trebuie să luăm în calcul şi caracterul profund economic, în sensul considerării exploatării muncii romilor, în beneficiul unei clase privilegiate - domnitor, biserică şi boieri. Sclavii romi erau proprietatea absolută a stăpânilor, care puteau să dispună de ei, după bunul plac. Stăpânii aveau drept de viaţă şi de moarte asupra sclavilor romi. Este interzisă folosirea limbii romani. Romii nu puteau deţine proprietăţi. Căsătoriile sunt strict reglementate, iar în cazul căsătoriilor nereglementate, copiii de peste cinci ani sunt încredinţaţi unor familii nerome. În fostele Principate Române, dezvoltarea economică şi socială s-au realizat şi cu ajutorul nemijlocit al muncii neremunerate a sclavilor romi. Contribuţia romilor la dezvoltarea societăţii este necunoscută sau minimalizată. Parlamentul României a adoptat, în anul 2011, la iniţiativa domnului deputat Nicolae Păun, reprezentantul minorităţii romilor în Parlamentul României, Legea nr. 28/2011, prin care ziua de 20 februarie este declarată Zi naţională pentru comemorarea dezrobirii romilor din România. Au trecut 163 de ani de la eliberarea din sclavie a romilor, însă, nici până astăzi, Biserica Ortodoxă Română nu şi-a asumat public acest episod al istoriei naţionale, deşi, pe parcursul a 500 de ani, a deţinut, în proprietate, sclavi romi. Avem nevoie de astfel de gesturi, ca să ne împăcăm cu trecutul, cu istoria şi cu momentele nefaste ale poporului nostru. Necunoaşterea reciprocă conduce la cultivarea unui sentiment de nesiguranţă, care alimentează prejudecăţile şi intoleranţa şi, în final, manifestările de ură, discriminare şi rasism. Îmi exprim îngrijorarea pentru faptul că excluderea socială a romilor şi discriminarea atârnă încă mai greu decât orice iniţiative de integrare a romilor. Marginalizarea şi excluderea socială a romilor au creat un important decalaj socio-economic între populaţia majoritară şi minoritatea romilor. Vă mulţumesc. Deputat Daniel Vasile, reprezentantul minorităţilor naţionale.
			Domnul Eugen Nicolicea: V-aţi încadrat la fix.
			Dau cuvântul reprezentantului PMP. Am rugămintea, când ajungeţi la microfon, pentru stenogramă, să începeţi cu prezentarea numelui şi pe cine reprezentaţi, circumscripţia.
			Domnul Constantin Codreanu: Mulţumesc, domnule vicepreşedinte. Deputat Constantin Codreanu, diaspora, PMP. Bună dimineaţa, distinşi colegi! Pe 25 februarie, Federaţia Rusă îşi mută hotarul pe Prut. Nu, nu este un titlu de roman sau film science fiction, nici un articol dintr-o publicaţie care-şi face din fake news-uri o politică editorială. Este o realitate pe care avem toate şansele să o trăim, în urma rezultatului alegerilor parlamentare care vor avea loc în cel de-al doilea stat românesc, pentru 24 februarie. România are partea ei de vină, în această situaţie geopolitică dramatică, pentru că România este restanţieră la o strategie coerentă şi consecventă, în privinţa Republicii Moldova. Să spunem, pentru început, că nu există nicio instituţie care să se ocupe de relaţia cu cel de-al doilea stat românesc. Să mai spunem că proiectele care sunt implementate nu au o abordare consecventă şi nu au o abordare serioasă din partea statului român. Asistăm de foarte multe ori la o condiţionare politică şi la alocarea acestor fonduri, în baza unei afilieri politice a guvernării de la Chişinău. Am prezentat, de nenumărate ori, de la această tribună, mai multe iniţiative care ar trebui să fie implementate de statul român şi aş începe, în primul rând, prin acel Proiect intitulat "Spaţiul informaţional comun". Pentru că nu poţi să ai pretenţii, atunci când vorbeşti despre mentalitatea sau felul de percepţie, atât a României, cât şi a valorilor europene, în Republica Moldova, dacă abandonezi cetăţenii Republicii Moldova unei propagande acerbe a Federaţiei Ruse, care ocupă peste 80% din spaţiul media, din Republica Moldova. Vorbim şi despre proiecte concrete, cum ar fi interconectarea energetică, un proiect blocat, vorbim despre interconectare, atunci când este vorba şi despre reţelele de gaze şi ne trezim doar cu tăieri de panglici la anumite date importante, din punct de vedere electoral. Nu este suficient! În plus, în zadar renovăm grădiniţe, dacă nu suntem în stare să valorificăm din punct de vedere media acest lucru. În zadar vorbim despre sprijin pentru etnicii români din Republica Moldova, dacă în Parlamentul României blocăm iniţiative legislative care prevăd facilitarea accesului pe muncă pentru etnicii români care nu au cetăţenie română, pentru că, în fond, despre aceasta este vorba, despre salvarea acestor oameni din ghearele propagandei sovietice. Sunt multe alte lucruri pe care trebuie şi putem să le facem, chiar dacă suntem în ceasul al doisprezecelea. De la această tribună, exact acum un an, vorbeam despre cele 14 poduri care au fost distruse de sovietici peste Prut şi pe care, în continuare, ezităm să le refacem. Voi încheia prin a spune că, chiar dacă este târziu, voi invoca un refren popular acum 15 ani: "România, trezeşte-te!".
			Domnul Eugen Nicolicea: Vă mulţumesc.
			Din partea Grupului USR, domnul Sergiu Cosmin Vlad. Domnul Nicolae-Daniel Popescu? Nu este. Din partea Grupului PNL, domnul Sorin-Ioan Bumb.
			Domnul Sorin-Ioan Bumb: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, "PSD alungă investitorii printr-o abordare falimentară a educaţiei". Zilele acestea, una dintre cele mai mari şi mai cunoscute companii europene din industria încălţămintei a decis să-şi închidă fabrica de la Lugoj, lăsând fără un loc de muncă circa 700 de angajaţi. Dincolo de aspectele privind creşterea costului utilităţilor, cu circa 35% în ultimele trei luni, cele mai mari probleme care au cauzat plecarea investitorului sunt toate legate de pregătirea forţei de muncă. Astfel, în comunicatul emis de companie se precizează, negru pe alb, că lipsa şcolilor profesionale cauzează lipsa forţei muncă, ceea ce duce la o fluctuaţie importantă a personalului fabricii, care cauzează, la rândul ei, o productivitate scăzută şi o calitate scăzută a produselor. În plus, faptul că circa 65% din angajaţi fac zilnic naveta, unii chiar şi de la 70 de km, constituie costuri în plus pentru companie - aşadar, o reacţie în lanţ care are ca punct de plecare lipsa şcolilor profesionale. Această problemă afectează, însă, întreaga Românie şi va pune probleme serioase în următorii ani, pe măsură ce forţa de muncă devine tot mai puţină. În loc să se preocupe serios de această problemă, Ministerul Educaţiei şi Guvernul PSD sunt ocupaţi să pompeze milioane de euro în grădiniţele sportive ale lui Ion Ţiriac sau în containerele WC anunţate de ministrul finanţelor. Până acum, singurele iniţiative cu rezultate clare în domeniul pregătirii profesionale au aparţinut administraţiilor locale şi investitorilor din Ardeal, care, prin parteneriate serioase, au pus la punct şcoli profesionale bine dotate în sistem dual, după modelul german. Guvernul s-a gândit şi el să facă ceva. Aşa că, a creat o nouă structură birocratică, o autoritate, cu preşedinte, vicepreşedinţi, secretari de stat şi mulţi directori, care încă nu e clar ce va face. Dar, în stilul PSD consacrat, probabil va face controale şi va da amenzi. Noul vechi ministru al educaţiei a produs o abrambureală totală în sistem, modificând după ureche structura anului şcolar şi cea a examenelor. Azi sunt teste, mâine sunt examene, iar aberaţia editurii unice a făcut deja Ungaria să plătească sute de milioane de euro despăgubiri pentru măsuri anticoncurenţiale. Mai nou, Ecaterina Andronescu vrea să introducă iar "treapta", pentru că dă bine la electoratul de vârsta ei, deoarece aşa era pe "vremea lor", nu pentru că ar exista vreun studiu care să demonstreze utilitatea acestui examen. Prin acelaşi recurs la nostalgie, a anunţat că se gândeşte să le ceară banii pe facultate medicilor care părăsesc România. Aşa îşi justifica şi Ceauşescu taxele percepute pentru vânzarea cetăţenilor români de altă etnie. Iată că, în timp ce Guvernul este ocupat cu tot felul de măsuri aberante, cei care au de suferit sunt cetăţenii care rămân fără locuri de muncă, iar investitorii au început să fugă din România, din cauza incompetenţei miniştrilor lui Dragnea şi din cauza abordării falimentare pe care PSD o implementează în educaţie. Mulţumesc. Deputat al PNL de Alba, Sorin-Ioan Bumb.
			Domnul Eugen Nicolicea: Vă mulţumesc.
			Tot din partea Grupului PNL, domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu. Pe măsură ce se epuizează vorbitorii de la alte grupuri, în cadrul categoriilor respective timpii sunt preluaţi de următoarele grupuri. Vă garantez că până la sfârşitul şedinţei toţi vorbitorii vor putea să ia cuvântul, mai ales că nu ne mai întindem peste limita de trei minute. Bun! Aveţi cuvântul, domnule deputat.
			Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu: "Politicile Ministerului Educaţiei, un afront la adresa profesorilor şi învăţământului din România". Potrivit datelor din Bugetul de stat pe 2019, Educaţia va avea pe mână anul acesta un buget de 33 miliarde lei, un buget cu care doamna ministru Andronescu nu a ezitat să se laude. Avem de-a face însă cu o himeră - mai mult de jumătate din această sumă va fi alocată salariilor şi plăţii unor datorii istorice către profesori. România rămâne, în continuare, codaşa Europei în privinţa procentului din PIB alocat Educaţiei. Cu ce se ocupă între timp Ministerul Educaţiei? Ei bine, trimite scrisori metodice profesorilor din teritoriu, cărora li se cere cu nonşalanţă să îndeplinească o serie de recomandări pentru atingerea unor ţinte impuse de Comisia Europeană, recomandări deloc facile pentru cadrele didactice din România - care îndeplinesc în mare parte a timpului rolul unor birocraţi, cărora li se mai aruncă beneficii salariale, din când în când, pentru a acoperi marile găuri din sistem, dar cărora nu le sunt asigurate condiţii la standarde europene. În schimb, Ministerul Educaţiei le cere profesorilor români să se alinieze rapid la standardele europene de predare şi însuşire a competenţelor, fără a li se asigura condiţii minimale. Înainte de a le adresa profesorilor scrisori metodice şi de a formula cerinţe, fără a asigura condiţiile îndeplinirii lor, Ministerul Educaţiei are de rezolvat câteva carenţe din domeniu. Exemplele sunt multe, dar mă voi limita la câteva dintre cele mai grave. Ideea de a plafona finanţarea din învăţământul preuniversitar, prin formula costului standard per elev, duce la grave limitări în ceea ce priveşte salariile, ocuparea posturilor vacante şi a altor cheltuieli. Apoi, ştim că din luna decembrie a anului trecut, profesorii beneficiază de un spor de suprasolicitare neuropsihică, însă personalul didactic de conducere şi personalul didactic auxiliar nu a fost luat în calcul pentru acordarea acestui spor. Bag de seamă că Ministerul Educaţiei Naţionale face legi în mod aleatoriu şi pe principiul excluziunii, nu pe cel al incluziunii. Amintesc pe această cale faptul că incluziunea este una dintre priorităţile majore în domeniul educaţiei, în timpul mandatului României la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Dar, probabil, doar la modul declarativ. Un alt exemplu al unei scamatorii legislative, prin care profesorilor le sunt tăiate drepturi - directorii unităţilor şcolare sunt obligaţi să-şi efectueze concediile de odihnă pe întreaga perioadă a vacanţelor şcolare, asta, pentru a nu li se plăti norma de hrană pe perioada respectivă. Şi, în fine, ştim că ministrul educaţiei anunţă o strategie ambiţioasă pentru reformarea şcolilor profesionale, dar nu avem ateliere de instruire practică, laboratoare, cabinete dotate la cerinţele actuale, nu avem personalul tehnic necesar, precum maiştri, laboranţi, în timp ce costul standard per elev, aflat în neconcordanţă cu învăţământul actual, nu permite rezolvarea acestei probleme. Situaţia prezentată se va reflecta în calitatea procesului de educaţie şi se va reflecta şi la nivel european. Chiar dacă prin motto-ul ales pentru exercitarea Preşedinţiei UE se anunţă pompos - "Educaţia care conectează", prin pachetul de politici de la nivel naţional, mesajul este clar - "Educaţia care dezbină". De altfel, astăzi voi înainta şi o interpelare doamnei ministru... (Timp epuizat.)
			Domnul Eugen Nicolicea: Vă mulţumesc.
			Dacă din partea PNL? Cred că doamna Fădor este prezentă, da. Mă scuzaţi, unul dintre colegii dumneavoastră nu a fost de acord cu această regulă de curtoazie, ca doamnele să fie mai în faţă.
			Doamna Angelica Fădor: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Guvernarea PSD-ALDE ne oferă aproape în fiecare zi surprize, majoritatea neplăcute, iar toate acestea arată lipsa de viziune şi faptul că actuala guvernare se face prin delegare. Printre ultimele surprize anunţate, este proiectul de dotare a unui număr de 1.500 de şcoli din ţară, cu toalete în containere, aceasta fiind soluţia miraculoasă pentru a rezolva problema neautorizării sanitare a acestor unităţi şcolare. De ce spun surpriză? Pentru că proiectul a fost anunţat de ministrul finanţelor şi nu era inclus în Programul de guvernare, care are, în schimb, componenta de modernizare a unităţilor şcolare prin PNDL. Potrivit datelor oficiale ale MDRAP, în ianuarie 2019, prin PNDL 1 sunt aprobate 560 de proiecte de modernizare de şcoli fără autorizaţii de funcţionare, din care au fost recepţionate 97, iar prin PNDL 2 au fost aprobate 802 proiecte de modernizare pentru şcoli fără autorizaţii de funcţionare, din care au fost recepţionate 28. Deci putem spune că avem peste 1.300 de unităţi şcolare fără autorizaţii de funcţionare, care se modernizează prin proiecte finanţate prin PNDL. Pare interesant că ministrul finanţelor, Eugen Orlando Teodorovici, a anunţat că Guvernul vrea să pună în aplicare un proiect de instalare de toalete în containere, pentru a soluţiona această problemă, pentru circa 1.500 de şcoli, ceea ce mă face să cred că proiectele de modernizare a şcolilor, prin PNDL, nu vor mai continua, pentru că altfel nu găsesc rostul containerelor cu rol de toaletă. Nu ştim însă şi cum vor racorda aceste containere la utilităţi, în condiţiile în care, în majoritatea cazurilor, şcolile nu au toalete funcţionale, pentru că în zonele respective nu există reţele de apă şi canalizare - care ar fi trebuit să fie realizate ori prin PNDL, ori prin proiecte cu fonduri europene, programe despre care ştim însă că sunt extrem de întârziate. Nu m-aş mira dacă din "laboratoarele guvernării" vor ieşi şi alte soluţii la fel de inovatoare, cum ar fi şcoli în containere, cu table inteligente, eventual, incluse. Lipsa de viziune în domeniul educaţiei, în care să se pună accentul pe susţinerea şcolilor cu un curriculum modern, pe dezvoltarea de resurse umane şi pe formare pe filieră didactică este dovedită şi de anunţatul proiect, estimat la aproape jumătate de miliard de euro, de dotare a claselor cu table inteligente şi oferirea pentru elevi de tablete smart. Din nou sistemul este abramburit, pentru că acest program dovedeşte incapacitatea de a discerne între ceea ce înseamnă soluţii tehnice şi soluţii de schimbare adaptativă pentru sistemul de învăţământ românesc. Aş invita-o pe doamna ministru Ecaterina Andronescu la Suceava, unde peste 3.000 de elevi suceveni învaţă în clase simultane, ca să vadă cum un învăţător suplinitor va împărţi în patru tabla inteligentă, pentru cele patru generaţii care învaţă în aceeaşi clasă. Resursele financiare ar trebui să fie alocate pentru obiective care într-adevăr merită şi nu irosite inutil. Vă mulţumesc. (Timp epuizat.)
			Domnul Eugen Nicolicea: Da. Mulţumesc.
			Dau cuvântul doamnei Teiş, din partea Grupului PSD. Dacă mai există vreo doamnă care n-a vorbit? Nu.
			Doamna Alina Teiş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sunt deputat de Mehedinţi, Alina Teiş, iar declaraţia mea politică de astăzi are titlul "Nouă, social-democraţilor, ne pasă într-adevăr de copiii acestei ţări!". Ne interesează educaţia pe care o primesc, condiţiile în care locuiesc, cresc şi se formează ca adulţi. De aceea, în Programul nostru de guvernare am luat măsuri prin care îi sprijinim pe copii, dar şi pe părinţii lor. În şedinţa de Guvern, din 19 februarie 2019, prim-ministrul României, doamna Viorica Dăncilă, a anunţat adoptarea Ordonanţei de urgenţă referitoare la alocaţiile copiilor, urmând să producă efecte de la 1 martie 2019, când acestea aproape că se dublează. Cei cu vârsta de până la 2 ani sau de până la 3 ani - în cazul copilului cu dizabilităţi - vor primi 300 de lei. Tot 300 de lei primesc şi copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi 18 ani, în cazul copilului cu dizabilităţi. Iar copiii cu vârsta între 2 şi 18 ani primesc 150 de lei. Cuantumul alocaţiei de stat pentru copii se stabileşte în raport cu indicatorul social de referinţă, după cum urmează: 0,4 ISR - pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu dizabilităţi; 0,168 ISR - pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani şi 0,4 ISR - pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi 18 ani, în cazul copilului cu dizabilităţi. Pentru plata acestor alocaţii, bugetul Ministerului Muncii a fost suplimentat cu peste 2,1 milioane de lei. Măsura nu poate decât să mă bucure, mai ales că alocaţia de stat pentru copii este o sumă de bani pe care statul o acordă, în mod nediscriminatoriu, tuturor copiilor. Pe lângă alocaţiile mai mari, investiţiile pe care le avem programate în celelalte sectoare vor face din copiii noştri unii mai buni şi mai sănătoşi. Iar aici mă refer la faptul că avem investiţii în sistemul educaţional care, de altfel, primeşte un buget record. De asemenea, mulţi bani se alocă şi pentru Sănătate şi pentru Ministerul Tineretului şi Sportului. Prin tot ceea ce facem, avem grijă de copiii acestei ţări. Avem grijă ca viitorul lor să fie mai frumos şi mai bun. Vă mulţumesc. Deputat al PSD, Mehedinţi, Alina Teiş.
			Domnul Eugen Nicolicea: Da. Vă mulţumesc.
			Dau cuvântul domnului Adrian-Octavian Dohotaru, de la... neafiliaţi.
			Domnul Adrian-Octavian Dohotaru: Adrian Dohotaru, deputat de Cluj. Mesajul meu o să fie scurt. Ruşine, Parlamentului, pentru că avem cea mai restrictivă legislaţie pentru a participa la alegeri! Ştim bine că, pentru alegerile europarlamentare, un partid nou are nevoie de 200.000 de semnături. Un independent are nevoie de 100.000 de semnături. Este cea mai restrictivă legislaţie din Europa. Nu dă o şansă tinerilor să se implice în politică, partidelor noi să se implice în politică. Aşa cum susţin Partidul Demos - Partidul Democraţiei şi Solidarităţii - să se implice în viaţa politică, aşa le susţin pe colegele mele, din Demos, să fie europarlamentar. Dar cum să fie acolo, în Parlamentul European, când noi venim cu o astfel de legislaţie, când Guvernul României nu susţine liberalizarea pieţei politice. Este o ruşine pentru democraţia românească! Este o ruşine pentru clasa politică din România! Este o ruşine pentru noi, toţi cei care suntem aici, în Parlament, că nu dăm şansa oamenilor, să participe la alegeri! Vă mulţumesc. Adrian Dohotaru, deputat de Cluj.
			Domnul Eugen Nicolicea: Da. Mulţumesc.
			S-a terminat a treia rundă din partea opoziţiei. Începe a doua rundă din partea puterii. Din partea ALDE? Vă rog.
			Domnul Daniel Olteanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Daniel Olteanu, deputat, ALDE, Vaslui. Stimaţi colegi, "România nu-şi poate permite, din punct de vedere social, să aibă pensionari de lux şi pensionari la limita subzistenţei". Salariaţii de astăzi şi generaţiile care urmează să-şi înceapă activitatea, atât în sectorul privat, cât şi în cel public, trebuie să facă faţă unei duble responsabilităţi şi provocări. Prima este aceea de a-şi întreţine familiile şi de a ajunge în număr tot mai mare în categoria celor care pot afirma că duc un trai cel puţin decent. A doua este de a asigura suficiente resurse bugetului asigurărilor sociale de stat, în aşa fel încât acest buget să fie îndestulător, pentru ca tot mai mulţi dintre părinţi şi bunici să simtă că recunoştinţa faţă de munca prestată în zeci de ani, dar şi reparaţiile pentru anii de restrişte sunt o realitate. O realitate tradusă printr-o pensie corectă. Din acest motiv, stimaţi colegi, cred că trebuie să urmărim cu perseverenţă două obiective. Primul îl reprezintă stimularea investiţiilor majore în toate regiunile - şi asta imediat, nu peste un an sau doi -, pentru a asigura resurse de dezvoltare şi salarii bine plătite şi în Vaslui, Botoşani sau Ialomiţa, nu doar în Bucureşti, Timişoara şi Cluj. Al doilea obiectiv - prin plata pensiilor trebuie nu doar să asigurăm un trai decent sau bunăstare părinţilor noştri, ci şi să facem dreptate. Din acest punct de vedere, cu toate criticile pe care le-aş provoca la adresa mea, consider că, în acest moment, mai avem de lucru până la a face dreptate. Este mult, mult prea mare diferenţa între pensii de 1.000 de lei şi pensii de 5.000, 7.000 sau 10.000 de euro, indiferent de studiile, meritele, statutul şi legile în baza cărora s-au calculat aceste sume. Cred, stimaţi colegi, că ar trebui să avem în vedere, în reforme viitoare, şi coşul minim lunar de consum stabilit de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, respectiv 797 de lei pentru un adult în mediul urban şi 644 de lei pentru un adult în mediul rural, şi să ne punem întrebarea dacă aceste valori sunt corecte. Aţi putea trăi cu 800 de lei pe lună? Este corect ca unii români, care au muncit, să primească la pensie un pic mai mult decât aceste sume, iar alţii de peste 30 de ori mai mult? Sigur, este corect din punct de vedere legal, dar nu ne putem prezenta în faţa vârstnicilor fără a ne asuma că reparaţiile vor continua şi că este obligatoriu ca sistemul să ajungă în echilibru. România nu-şi permite, din punct de vedere social, să aibă pensionari de lux şi pensionari la limita subzistenţei. Şi cred că, între aceste două extreme, trebuie să decidem că, pentru toţi pensionarii, trebuie să existe o singură încadrare - între trai decent şi bunăstare. Nici sărăcie, nici lux. Mulţumesc. Deputat, ALDE, Daniel Olteanu.
			Domnul Eugen Nicolicea: Da. Vă mulţumesc.
			Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Silviu Nicu Macovei.
			Domnul Silviu Nicu Macovei: Bună dimineaţa! Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Bugetul României pe 2019 este un buget orientat spre oameni, nu spre sisteme!". Stimaţi colegi parlamentari, Am participat cu foarte mare interes la dezbaterile legate de Legea bugetului de stat pe 2019. Cu toate că alcătuirea sa a durat mult, a fost contestat şi criticat, Bugetul din acest an este unul care, prin punerea sa în practică, va face să aducă încredere în Partidul Social Democrat şi într-un program de guvernare gândit pentru români şi nevoile lor. Am votat Proiectul de Buget pe 2019 şi vă mărturisesc faptul că am dat acest vot împăcat şi optimist, cu privire la alocările din acest an. Permiteţi-mi, vă rog, să vă explic pe scurt motivele care au stat la baza acestui vot favorabil. În primul rând, am fost primul parlamentar care a luat atitudine privind bugetul, dacă nu sunt onorate promisiunile legate de Autostrada Unirii, adică A8. Tot atunci am atenţionat că prima variantă de Buget - nici nu ajunsese în Parlament - va suferi cu siguranţă modificări şi am condamnat tentativele unor personaje politice de a-şi face capital de imagine stârnind precoce un scandal fals pe această temă. Aşteptările mele au fost confirmate de varianta care a ajuns la vot - vor fi atât credite de buget, cât şi credite de angajament pentru primele etape concrete legate de A8, mai precis pentru studiile de fezabilitate. Ca o notă explicativă către cei care neagă importanţa creditelor de angajament, le reamintesc doar că aceste credite sunt absolut necesare pentru realizarea proiectelor cu execuţie multianuală. Iar A8-Iaşi-Târgu Mureş - este un astfel de proiect major care necesită efort susţinut pe parcursul mai multor ani. În al doilea rând, am citit cu foarte mare atenţie Proiectul de Buget pe 2019 şi am constatat că este, într-adevăr, cel mai consistent buget pe care l-a avut România în ultimele decenii. Nu sunt vorbe mari, ci fapte concrete. Consider, totodată, că fundamentarea bugetului pe o creştere economică de 5,5% este bine calculată de colegii din Guvern, având în vedere indicatorii macro şi micro economici. Nu consider un argument valabil afirmaţia că, dacă UE este în recesiune, prin urmare, şi România trebuie să fie. Valurile de criză economică ajung la noi mai întotdeauna în contratimp şi poate că peste un an sau doi vom avea o încetinire a ritmului de creştere. Însă, până atunci, putem profita de avântul economiei pentru a produce schimbări reale şi benefice în societate. Apoi, am susţinut întotdeauna cauza locuitorilor din mediul rural, fiindcă acolo sunt problemele cele mai grave. Este cel mai mare grad de sărăcie şi de acolo provin cele mai mari dezechilibre, inechităţi sociale şi ecartul de dezvoltare al României. La ţară este nevoie de cele mai mari investiţii în construirea şi dezvoltarea infrastructurii înapoiate sau chiar inexistente. Dacă anul trecut, în judeţul Iaşi, prin fondurile alocate PNDL au ajuns peste 800 milioane de euro, în bugetul din acest an sunt prevăzute sume mult mai mari. O spun cu inima împăcată - în anul de graţie 2019, mediul rural din Iaşi şi din toată regiunea Nord-Est are o şansă extraordinară de a recupera decalajele economice. Cred sincer că, începând din acest an, faţa satului românesc se va schimba în bine şi voi fiu acolo să-i sprijin. Ca o ultimă constatare, am observat că schimbările făcute de PSD în economie, asistenţă socială şi în modul de investire a banilor a provocat multe dezbateri aprinse. Este şi normal, fiindcă orice schimbare... (Timp epuizat.)
			Domnul Eugen Nicolicea: Da. Vă mulţumesc. (Vociferări.) Depuneţi în scris, pentru final.
			Domnul Ştefan Muşoiu este? Doamna Anişoara Radu? Doamna Luminiţa-Maria Jivan? Domnul Vasile Cîtea? Doamna Elena Hărătău? Doamna Beatrice Tudor? Domnul Tudor Ciuhodaru? Doamna Tudoriţa-Rodica Boboc? Domnul Ioan Dîrzu? Doamna Elena Tănăsescu? Domnul Alexandru Rotaru? Domnul Viorel Stan? Doamna Alexandra Presură? Doamna Daniela Oteşanu? Doamna Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu? Domnul Neculai Iftimie? Domnul Angel Tîlvăr? Doamna Natalia-Elena Intotero? Domnul Laurenţiu Nistor? Domnul Mihai Weber? Doamna Cristina Burciu? Domnul Ciprian-Constantin Şerban? Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu? Doamna Tamara-Dorina Ciofu? Domnul Răzvan-Ilie Rotaru? Domnul Marius-Constantin Budăi? Doamna Elvira Şarapatin? Domnul Florinel Stancu? Domnul Cornel Itu? Deci, toţi cei citaţi vor depune în scris. Din partea Grupului PMP, declaraţii în scris - Emil-Marius Paşcan, Robert Turcescu, Eugen Tomac, Adrian Todoran, Cătălina Bozianu. Dau cuvântul opoziţiei, epuizându-se lista din partea puterii, pentru runda a patra. Din partea Grupului minorităţilor naţionale? Domnul Andi Grosaru.
			Domnul Andi-Gabriel Grosaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia politică se intitulează "Ziua internaţională a Limbii Materne". Stimaţi colegi, Onorată audienţă, În fiecare an, în data de 21 februarie, se sărbătoreşte, în întreaga lume, Ziua internaţională a Limbii Materne, sărbătoare internaţională menită a promova diversitatea lingvistică şi culturală, precum şi multilingvismul. Diversitatea lingvistică şi culturală reprezintă o valoare universală care duce la un plus de unitate şi coeziune socială. Importanţa diversităţii culturale a fost recunoscută de UNESCO, cu prilejul celei de-a 30 sesiuni a Conferinţei Generale, din 17 noiembrie 1999, atunci când s-a decis sărbătorirea Zilei internaţionale a Limbii Materne, în data de 21 februarie, la nivel mondial. Această decizie va fi salutată de Adunarea Generală a ONU care, prin Rezoluţia adoptată în data de 16 mai 2007, pe tema multilingvismului, a încurajat statele membre să dezvolte, să susţină şi să intensifice activităţile care urmăresc să promoveze respectarea, promovarea şi protecţia tuturor limbilor, în special a celor aflate în pericol, diversitatea lingvistică şi multilingvismul. Limba maternă reprezintă o parte esenţială a oricărei comunităţi etnice, este un vehicul care permite transmiterea către viitoarele generaţii a valorilor specifice şi a cunoaşterii, fiind o moştenire culturală intangibilă. Problematica lingvistică, prin implicaţiile ei pe plan identitar, comunicaţional, de integrare socială, educare şi dezvoltare este de importanţă strategică, atât pentru lume, cât şi pentru continentul nostru. Sub presiunile globalizării, asistăm la o dispariţie a numeroase limbi vorbite de diverse comunităţi. Atunci când o limbă dispare, dispare o întreagă lume. Fie că vorbim despre tradiţii, memorii, oportunităţi, toate sunt pierdute. Promovarea limbilor materne nu serveşte doar la încurajarea diversităţii lingvistice şi culturale. Ea inspiră solidaritate, o solidaritate bazată pe înţelegere reciprocă, toleranţă şi dialog. În acest sens, Europa, cu bogăţia sa lingvistică, reprezintă un continent privilegiat. Avem limbi variate, expresive şi bogate în înţelesuri, care uneori riscă să fie aruncate într-un con de umbră de ritmul vieţii moderne. Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene îşi propune în cadrul Pilonului 4 - "Europa valorilor comune" - să promoveze acele politici menite să combată discriminarea, intoleranţa şi rasismul. Limba maternă joacă un rol cheie în Europa viitorului. Diversitatea lingvistică şi culturală este de decenii o prioritate naţională, situaţie reflectată în Constituţia României, care recunoaşte dreptul la identitate şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase. În acest context, merită subliniat încă o dată rolul limbii italiene, ca limbă maternă în România. În peste un sfert de veac de activitate, Asociaţia Italienilor din România a promovat literatura şi studiul în limba maternă italiană, ca elemente cheie ale conservării identităţii minorităţii italiene din România. Având aproximativ un milion şi jumătate de cetăţeni români care utilizează limba italiană ca a doua limbă... (Timp epuizat.)
			Domnul Eugen Nicolicea: Da. Vă mulţumesc. Pentru continuare, depuneţi în scris. Timpul s-a epuizat. Din partea Grupului PMP? Domnul Ionuţ Simionca? Domnul Cătălin Cristache? Nu este. Din partea Grupului USR? Domnul Nicolae-Daniel Popescu? Aţi vorbit. Mai este cineva? Nu mai este. Din partea Grupului PNL? Domnul Andrei Daniel Gheorghe nu este. Domnul Pavel Popescu? Nu este. Din partea neafiliaţilor? Domnul Ion Spânu? Nu este. Domnule Lupaşcu, de la PSD, doriţi să luaţi cuvântul? Sau aţi depus în scris? Aţi depus în scris. Deci constat că toţi cei care s-au înscris la cuvânt şi au dorit să ia cuvântul au luat cuvântul. Aşa că grijile unora mai intempestivi, aşa, că de ce lăsăm să vorbească doamnele în faţă... şi o anumită ordine pe care am stabilit-o a deranjat... aştept scuzele de rigoare. Deci cred că este pentru prima dată când toţi vorbitorii au putut să se exprime. Pentru pregătirea lucrărilor, întrerup şedinţa şi o să o reluăm peste 15-20 de minute, aproximativ, după primirea materialului.
			(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
			Doamna Alexandra Presură: "Programul Naţional de Dezvoltare Locală dezvoltă satele româneşti la nivel european" Reducerea decalajelor existente în prezent, dintre mediul urban si mediul rural, concomitent cu îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a locuitorilor de la ţară, constituie un obiectiv important al Guvernului şi al majorităţii parlamentare. Din cele 3.219 unităţi administrativ-teritoriale din România, 2.858 sunt comune, iar populaţia acestora însumează 9,6 milioane de oameni, respectiv 45% din totalul locuitorilor ţării. Politicile strategice ale Guvernului PSD-ALDE în ceea ce priveşte dezvoltarea zonei rurale se axează pe patru direcţii definitorii: creşterea investiţiilor pentru modernizarea infrastructurii, continuarea majorării veniturilor populaţiei, reformarea administraţiei şi reducerea birocraţiei. În acest sens au fost derulate o serie de programe investiţionale, menite să dea o faţă nouă, modernă, europeană, satului românesc atât de pitoresc, primitor, păstrător de veacuri a tradiţiilor şi moştenirilor noastre istorice şi culturale! Astfel, cele două ediţii ale Programului Naţional de Dezvoltare Locală au fost un real succes, fapt ce demonstrează preocuparea Executivului de a revitaliza infrastructura României, mai ales cea din mediul rural. Peste 70% din finanţările acordate prin PNDL 1 şi 2 au ajuns în comunele ţării, unde s-au realizat numeroase proiecte legate de asigurarea unor servicii publice şi sociale indispensabile oamenilor: grădiniţe, şcoli, apă, canalizare, drumuri, poduri. Cifrele sunt relevante în acest sens, deoarece anul trecut au fost finanţate la nivel naţional 10.387 din cele 12.681 de obiective de investiţii din mediul rural, în valoare totală de 34,25 miliarde lei. În paralel cu investiţiile prin PNDL s-au demarat şi finanţările prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, doar pentru şcoli şi grădiniţe fiind alocată suma de 300 de milioane de euro până în 2020. Nu în ultimul rând, o a treia sursă de finanţare destinată zonei rurale este Programul Naţional de Dezvoltare Rurala 2014-2020, prin care, anul trecut, au fost contractate 1.893 de obiective de dezvoltare a infrastructurii publice de la nivelul comunelor din România, în valoare de 1,6 miliarde de euro. În judeţul Dolj au fost semnate, în ultimii doi ani, o serie de contracte de finanţare prin PNDL, cele mai consistente pe segmentul de infrastructură rutieră, în valoare totală de aproape 30 de milioane de euro. De finanţare beneficiază majoritatea localităţilor judeţului, prin PNDL 3 judeţului Dolj fiindu-i alocată suma de 813 milioane lei, prin care sunt efectuate sau în curs de derulare investiţii prioritare destinate creşterii gradului de confort şi siguranţă a locuitorilor judeţului. În aceste condiţii, sute de mii de oameni se vor bucura de condiţii de trai apropiate de cele din zona urbană, prin definitivarea lucrărilor de construcţie, modernizare de creşe şi şcoli, alimentare cu apă, reţele de canalizare, amenajarea şi modernizarea drumurilor. Aşadar, există premise pozitive privind revitalizarea satului românesc, investiţiile considerabile din zona rurală fiind în măsură să stabilizeze populaţia, să reducă exodul spre oraşe şi să-i determine pe tineri să rămână acasă şi să perpetueze moştenirile primite din generaţie în generaţie.
			Doamna Antoneta Ioniţă: După o săptămână dominată de discuţiile despre bugetul pe anul 2019, care adeseori au căpătat un accent acut, poate că se cuvine să discutăm, după ce patimile au trecut, despre adevărurile acestui buget. Sper ca parlamentarii PSD-ALDE să înţeleagă, în sfârşit, în termeni corecţi, ce ne-a oprit pe noi, liberalii, să ne dăm girul asupra bugetului pe anul 2019. Întâi de toate, pentru că este un buget nerealist, care se bazează pe o prognoză incorectă şi fals optimistă. Un buget construit pe o creştere economică de 5,5% din PIB, în condiţiile în care Comisia Europeană a redus prognoza până la 3,8%, iar Banca Mondială până la 3,5%, demonstrează lipsa de responsabilitate a celor care au gândit construcţia bugetară. Apoi, bugetul este unul populist. Se vorbeşte despre majorări de salarii şi pensii, dar cât de sustenabile sunt acestea se va vedea spre finalul anului când, în lipsa creşterii economice promise, s-ar putea ca aceste venituri să nu poată fi plătite. Un lucru, din păcate, extrem de posibil, cât timp vorbim despre un buget de consum, şi nu despre unul de dezvoltare. La aceasta se adaugă situaţia comunităţilor locale, unde asistăm la scăderi semnificative de venituri, concomitent cu transferul unor responsabilităţi spre primării. Iar cea mai grea dintre acestea, asigurarea indemnizaţiilor pentru persoanele cu handicap, copiii cu dizabilităţi şi însoţitorii acestora, în general pentru tot ceea ce înseamnă asistenţa socială, va fi un punct de încercare nu doar pentru edili, ci mai ales pentru familiile şi aşa aflate în dificultate. O decizie care vă face să nu fiţi cu nimic diferiţi de cei care, în parcările hipermarketurilor sau pe stradă, parchează pe locurile persoanelor cu handicap, într-un evident dispreţ faţă de oamenii cu nevoi speciale. Şi mai ascunde ceva acest buget: ipocrizia. Vorbim despre descentralizare când, de fapt, demonstraţi că agenda Guvernului este cu totul în altă parte faţă de priorităţile comunităţilor locale. Transferaţi responsabilităţi fără să asiguraţi şi resursele necesare, iar primul efect este unul previzibil: stoparea dezvoltării, incapacitatea comunităţilor de a-şi realiza investiţiile, într-un cuvânt, stagnare. Da, bugetul nu poate fi sustenabil şi pentru că ascunde multă ipocrizie. Vorbim despre spitale regionale care rămân doar pe hârtie, dar "inovăm" programe medicale de tipul "Vitamina D" sau "Panorama", pe care nu le recomandă nici OMS, nici Uniunea Europeană. În concluzie, liberalii nu au votat acest buget nu doar pentru că se află în opoziţie, ci pentru că se tem că este un buget care nu va putea fi executat şi care pune în pericol stabilitatea economică a României, dar şi funcţionarea sistemului public, că pune în pericol soarta a milioane de români, că perpetuează lipsa de predictibilitate de care mediul economic are nevoie. Sunt extrem de curioasă care va fi politica de rectificare bugetară peste câteva luni şi care vor fi cifrele vehiculate de Guvern, când prognozele de astăzi se vor dovedi nerealiste. Ce justificări se vor găsi când minciuna pe care a fost construit bugetul pe anul 2019 nu va mai putea fi ascunsă? Când realitatea va fi evidentă, pe cine veţi pasa responsabilitatea? Pe semidocţii care aruncă România în haos sau veţi găsi ţapi ispăşitori? Atunci, tot noi, liberalii, vom fi vinovaţi?
			Domnul Bogdan-Iulian Huţucă: "Bugetul iluzioniştilor Dragnea-Vâlcov-Teodorovici, construit pe cifre din joben" După tergiversări îndelungi şi modificări succesive de termene în privinţa adoptării de către Guvernul iluzioniştilor Dragnea-Vâlcov-Teodorovici, a Legii bugetului de stat pe anul 2019 şi a Legii asigurărilor sociale de stat pe anul 2019, la sfârşitul săptămânii trecute acestea au fost dezbătute şi votate, într-un timp record, în Parlament. Toată această tevatură a actualului Guvern, de întocmire şi trimitere a bugetelor în Parlament, a durat mai bine de trei luni de zile - fapt nemaiîntâlnit până în prezent - şi abia după publicarea cifrelor fantasmagorice, pe care se bazează cele mai importante legi din acest an, am înţeles cu toţii care sunt motivele reale. Acum este limpede pentru toată lumea faptul că prin acest buget coaliţia PSD-ALDE se pregăteşte de campaniile electorale care urmează, vânzând iluzii, dar neavând în fapt capacitatea de a rezolva problemele cu care se confruntă economia, ţinând cont de faptul că indicatorii economici pe care a fost construit sunt valabili doar pe hârtie. Cine mai poate avea încredere în acest Guvern al vânzătorilor de prea multe minciuni, atât timp cât toţi analiştii economici importanţi, din plan intern şi extern, susţin că cifrele prezentate de către tripleta Dragnea-Vâlcov-Teodorovici nu au vreo legătură cu realitatea economică din România sau cu cea din Uniunea Europeană?! Cum este posibil să fundamentaţi un buget pe o creştere economică cu mult mai mare faţă de anul trecut, în condiţiile în care s-a văzut foarte clar că şi ceea ce s-a previzionat anul trecut, tot de către PSD-ALDE, a fost total greşit, iar trendul de scădere economică a fost substanţial, de la 5,5% la 4,1%?! Mai mult decât atât, chiar Comisia Europeană, FMI, precum şi alte organisme internaţionale au anunţat o cu totul altă estimare de creştere economică pentru România în anul 2019, respectiv de numai 3,7-3,8%! Şi atunci, vă întreb, domnilor guvernanţi, de unde aţi inventat toate aceste cifre atât de optimiste, sau mai bine zis ireale, pe care nu le poate crede nimeni altcineva în afară de voi?! Cum aţi putut să stabiliţi în Legea bugetului de stat pe anul 2019, în bătaie de joc faţă de români, un curs de schimb de doar 4,67 lei şi o inflaţie de 2,8%, când toţi ne confruntăm cu prăbuşirea în ritm accelerat a leului, de mai multă vreme, iar politicile economice şi fiscale ale Guvernului Dragnea-Vâlcov-Teodorovici produc doar seisme economice?! Politicile voastre fiscale nu au adus niciun fel de plusvaloare mediului privat şi economiei în ansamblu, ci doar au produs efecte în lanţ ale creşterii preţurilor în mai toate domeniile şi destabilizări grave ale activităţii firmelor din România, aşa cum este cazul O.U.G. nr. 114/2018.
			Domnul Marius-Constantin Budăi: "Alocaţiile pentru toţi copiii vor fi majorate de la 1 martie, ca urmare a modificărilor legislative introduse de coaliţia PSD-ALDE, în ciuda exerciţiilor de imagine ale opoziţiei" PSD a modificat cadrul legal pentru a mări alocaţiile copiilor. În acest sens, PSD a trebuit să îndrepte greşelile opoziţiei pentru creşterea alocaţiilor copiilor. Creşterea alocaţiilor a fost făcută în urma unui amendament al PSD la bugetul de stat şi printr-o ordonanţă de urgenţă, pentru modificarea actualei legi, care va fi emisă de Guvernul PSD-ALDE în cel mai scurt timp. PNL a depus un amendament inaplicabil, în dezbaterile bugetului de stat. A fost doar un exerciţiu de imagine, fără o bază legală. Liberalii nu au prevăzut mărirea alocaţiilor şi pentru copiii cu dizabilităţi şi au indicat ca sursă de finanţare preluarea excedentului de la Bugetul Asigurărilor Sociale, deşi ştiau că acest lucru este interzis de lege. În aceste condiţii, liderul PSD, Liviu Dragnea, a depus un amendament care a fost votat cu largă majoritate, inclusiv de parlamentari ai opoziţiei şi care a prevăzut creşterea alocaţiilor copiilor, cu sursa de finanţare din creşterea deficitului bugetar de la 2,55 la 2,76% din PIB. Pe de altă parte, pentru majorarea efectivă a alocaţiilor este obligatorie modificarea Legii nr. 61/1993, care la articolul 3 precizează clar formula de calcul: cuantumul alocaţiei de stat pentru copii se stabileşte în raport cu indicatorul social de referinţă, denumit în continuare ISR, după cum urmează: 0,4 ISR pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani (sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap); 0,084 ISR pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, precum şi pentru tinerii prevăzuţi la art. 1 alin. (3) şi 0,168 ISR pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi 18 ani, în cazul copilului cu handicap, conform prevederilor art. 58 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Guvernul va proceda la modificările corespunzătoare, prin O.U.G., astfel încât alocaţiile copiilor să se majoreze de la 1 martie. În fapt, amendamentul propus de preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi O.U.G. necesară devansează cu 4 luni majorarea alocaţiilor pentru copii, care era prevăzută pentru luna iulie şi era indicată în programul de guvernare. Este incalificabil cum reprezentanţii PNL şi USR, după ce au criticat transferul contribuţiilor susţinând, manipulator şi mincinos, că nu rezolvă problema deficitului de la bugetul de pensii, au încercat, absolut nelegal, dar perfect demagogic, să ia din banii pensionarilor, chipurile, pentru a mări alocaţiile copiilor. Ce se colectează în plus la fondul de pensii nu poate şi nu trebuie mutat în altă parte. O politică social-democrată presupune să ai grijă şi de pensionari şi de copii. Ceea ce alianţa PSD-ALDE a făcut la adoptarea Legii bugetului pentru 2019. Dezbaterea parlamentară a adus mai multe beneficii pentru cetăţeni - mai mult pentru sănătatea celor mici şi mai mult pentru buna educaţie a copiilor din România. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a propus, iar Comisia pentru buget a aprobat diminuarea bugetului alocat partidelor politice şi SRI - 140 milioane de lei din banii partidelor vor fi transferaţi către educaţie, pentru infrastructura necesară derulării Programului "Masă caldă în şcoli"; 50 de milioane de lei au fost luaţi de la SRI şi transferaţi la Ministerul Sănătăţii pentru programul de tratament al diabetului juvenil şi alte 300 de milioane au fost transferate Ministerului Sănătăţii pentru Programul "Vitamina D". Banii vin din bugetul Ministerului Finanţelor. Din păcate, preşedintele Klaus Iohannis se preface că a uitat că, în 2017, PNL, partidul său, cerea şi vota suplimentarea bugetului pentru finanţarea partidelor politice.
			Doamna Georgeta-Carmen Holban: "Sănătatea, o preocupare primordială a Guvernului şi majorităţii parlamentare" Parlamentul a adoptat Legea bugetului de stat pentru anul 2019, care conţine cel mai mare buget, de după 1989, destinat Ministerului Sănătăţii, respectiv o sumă considerabil mai mare decât în 2018. Majorarea este de circa 12%, faţă de anul trecut, iar bugetele propuse pentru Ministerul Sănătăţii şi CNAS ajung în acest an la 4,84% din PIB, un fapt îmbucurător pentru realizarea dezideratelor cuprinse în Programul de guvernare al PSD. Îmbunătăţirea serviciilor sistemului sanitar public va fi principala prioritate a Ministerului Sănătăţii în acest an, cea mai mare creştere fiind reprezentată de cheltuielile pentru investiţii, unde suma este de 1.183.535 mii lei, faţă de 193.422 mii lei în anul 2018. Majorările reprezentative se referă la sumele destinare cabinetelor medico-sociale, unde standardul de cost creşte, în acest an, de la 11.285 lei/an/pat la 20.986 de lei. Un aspect important în ceea ce priveşte buna funcţionare a domeniului sănătăţii este finanţarea segmentului medicina de familie, care are în acest an un plus de peste 22% faţă de anul trecut. Preocuparea devine concretă pentru asigurarea medicinei primare la un înalt nivel de calitate, pentru a se reuşi servicii medicale de calitate pentru beneficiari. Centrele medico-sociale şi cabinetele şcolare vor avea astfel creşteri importante din punct de vedere bugetar, fapt ce va avea efecte pozitive pentru starea generală de sănătate a populaţiei. Un alt capitol semnificativ este reprezentat de sumele ce vor fi utilizate pentru proiectele cu fonduri externe nerambursabile, care a crescut cu peste 85%. De asemenea, pentru programele de sănătate şi celelalte acţiuni prioritare în acest an, bugetul a fost majorat cu 24%, raportat la 2018. La nivel salarial, creşteri însemnate sunt prevăzute pentru majorările acordate rezidenţilor şi altor categorii de personal din cabinetele de medicină sportivă şi cabinetele şcolare. Reamintesc că anul trecut, odată cu noua grilă de salarizare, un medic primar are acum un salariu de bază brut de 13.338 lei, faţă de 6.010 lei brut înainte de 1 martie 2018, iar un medic specialist de 10.563 de lei, raportat la 4.675 de lei anterior majorărilor. Unul dintre amendamentele adoptate de plenul reunit al Parlamentului este suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii cu 295 milioane lei la Capitolul "Sănătate, bunuri şi servicii", pentru finanţarea Programului privind distribuirea de vitamina D, dar şi a Programului "Panorama", ce vizează testări prenatale ale femeilor însărcinate, precum şi a programului de testare a markerilor tumorali. De asemenea, a mai fost votat un amendament care majorează bugetul Ministerului Sănătăţii cu 230 milioane lei pentru susţinerea de către CNAS a Programului "Diabet juvenil". Cele două amendamente au ca sursă de finanţare diminuarea bugetelor serviciilor de informaţii, fapt îmbucurător, având în vedere că sănătatea românilor este extrem de importantă. Faptul că România a avut a patra creştere economică din Uniunea Europeană a avut, fără îndoială, un efect benefic asupra construcţiei Bugetului de stat pentru 2019. Sunt convinsă că bugetul sănătăţii va rezolva foarte multe dintre urgenţele sistemului în acest an, iar românii se vor putea bucura de servicii de sănătate la standarde cât mai apropiate de nivelul ţărilor europene dezvoltate.
			Domnul Cătălin Cristache: "O.U.G. nr. 114 trebuie stopată! Altfel, România intră în recesiune" O.U.G. nr. 114 este cea mai mare ameninţare la adresa economiei naţionale în 2019, mai mare decât încetinirea avansului economiei europene sau decât lipsa investiţiilor prinse în buget. Nu e numai o lege imorală şi sinucigaşă economic, ci şi una ilegală şi neconstituţională. Această măsură, gândită de Darius Vâlcov, cunoscut în cercurile economiştilor de Nobel drept "geniul din Slatina", a produs deja pierderi semnificative economiei româneşti: Companiile listate pe Bursa de Valori Bucureşti au înregistrat pierderi de peste 3 miliarde de euro, de la anunţarea măsurii şi până acum. Cea mai mare problemă a fost, culmea, tocmai la singura bancă românească majoră - Banca Transilvania. O.U.G. generează inflaţie. Aceasta a fost în creştere în ianuarie, ajungând la 3,32%. Nu rezolvă în niciun fel problema ROBOR. Luni, 18 februarie 2019, ROBOR la 3 luni se afla aproape de maximul ultimelor două luni şi jumătate - 3,14%. Mai mare decât la momentul anunţării taxării băncilor, când deja ROBOR se afla pe un trend descendent. Nu ai cum să ai inflaţie de 4% şi ROBOR de 2%. Companiile din energie îşi anulează investiţiile. Pierdem şansa uriaşă de a asigura independenţa energetică a ţării, într-un context internaţional destul de nebulos. Companiile din zona de telecomunicaţii renunţă la introducerea standardului 5G. Investiţiile în tehnologia inteligentă au fost prezentate drept un mare plus al României, inclusiv în campania electorală pentru prezidenţialele din SUA din 2016. Prin această măsură, România este condamnată la subdezvoltare. Foarte probabil, încasările bugetare vor fi mai mici decât prognoza, tocmai pentru că mediul de afaceri privat, cel care contribuie în proporţie de 80% la formarea PIB-ului, este lovit năprasnic de o măsură iresponsabilă. Luând în considerare aceste argumente, singura decizie rezonabilă, dacă vrem să evităm recesiunea economică în 2019, ţine de anularea O.U.G. nr. 114. Şi avem două variante: fie un nou O.U.G. prin care să fie abrogat O.U.G. nr. 114 - există precedentul O.U.G. nr. 13 şi O.U.G. nr. 14 de la începutul anului 2017; fie să vină odată în Parlament legea de adoptare a O.U.G. nr. 114 şi aceasta să fie respinsă. Dragi colegi care faceţi parte din majoritatea parlamentară, Ştiu că vă sună bine povestea cu "taxa pe lăcomie", dar credeţi-mă că acesta este drumul spre pierzanie. Doar din dorinţa de a vă răzbuna pe cei despre care credeţi că sunt duşmanii PSD-ALDE, nu faceţi altceva decât să băgaţi România într-o criză economică perfect comparabilă cu cea din perioada 2009-2011. Numai că de data aceasta nu veţi mai avea scuza ciclonului economic global, toate cauzele putând fi uşor identificate într-o măsură heirupistă, aşa cum este O.U.G. nr. 114. Fac un apel public ca această măsură antiromânească să fie respinsă şi să oferim ţării şansa la o dezvoltare economică firească, de natură să reducă decalajele faţă de ţările din zona Euro.
			Doamna Tamara-Dorina Ciofu: "Bugetul pentru anul 2019 prevede mai multe fonduri pentru sănătatea şi educaţia copiilor" Cu toate atacurile pe care PNL le-a îndreptat în ultima perioadă asupra PSD, bugetul pentru anul 2019, votat de parlamentarii din coaliţia PSD-ALDE, prevede 140 milioane de lei care au fost transferaţi din banii partidelor politice către Educaţie, pentru infrastructura necesară derulării Programului "Masă caldă în şcoli". În acelaşi timp, au fost alocaţi 150 de milioane de lei la Ministerul Sănătăţii pentru Programul de tratament al diabetului juvenil şi încă 300 de milioane de lei pentru Programul "vitamina D". De asemenea, anul acesta va continua Programul "Masă la şcoală" prin care şcolarii din învăţământul primar şi gimnazial şi preşcolarii primesc fructe, legume proaspete, lapte şi produse de panificaţie. Aşadar, nu este deloc adevărat ce au susţinut colegii liberali, care au comunicat că s-a dat o hotărâre prin care s-a tăiat Programul "Masă la Şcoală" pentru a se aloca fondurile pentru Programul "Masă caldă în şcoli". Cele două programe sunt total diferite şi sunt finanţate separat. Toate aceste programe pentru elevi şi preşcolari vor continua anul acesta şi, mai mult decât atât, va începe să fie construită infrastructura de cantine şi săli de mese pentru extinderea Proiectului pilot "Masă caldă în şcoli". Vreau să vă anunţ că săptămâna trecută, la propunerea Ministerului Sănătăţii, a fost aprobată Hotărârea de Guvern privind înfiinţarea şi funcţionarea Registrului naţional al riscurilor pentru sănătate în relaţie cu factorii de mediu. Registrul naţional al riscurilor pentru sănătate în relaţie cu factorii de mediu reprezintă un sistem informatic, o platformă unică care va fi disponibilă Direcţiilor de Sănătate Publică judeţene, în vederea transmiterii în timp real a informaţiilor despre un risc asociat, avarie, incident, accident ecologic sau temperaturi extreme. Practic, acest sistem va include înregistrări de date privind cazuri de boală care pot fi determinate de temperaturi extreme, precum degerături, insolaţii, boli asociate modificării factorilor de mediu, precum methemoglobinemie acută infantilă, guşă endemică prin carenţa de iod, notificări incidente, avarii şi accidente majore care pot induce boli asociate. În acest sens, prin înfiinţarea platformei ReSanMed se va realiza monitorizarea corespunzătoare a stării de sănătate a populaţiei în relaţie cu factorii de mediu. Registrul va ajuta în identificarea şi punerea în aplicare a măsurilor necesare de răspuns de către autorităţile locale în cazul producerii unor avarii, incidente, accidente ecologice sau temperaturi extreme. De asemenea, va asigura accesul la informaţie a publicului care poate fi afectat de producerea unui eventual accident prin transmiterea informaţiilor şi măsurilor de siguranţă necesare protejării sănătăţii şi a bunurilor. Institutul Naţional de Sănătate Publică, prin Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar va organiza şi asigura funcţionarea şi administrarea ReSanMed.
			Domnul Corneliu Olar: "Bugetul creşte, zonele defavorizate nu primesc nimic!" Adoptat cu o întârziere de trei luni, bugetul propus de Guvernul PSD-ALDE este unul dintre cele mai slabe bugete care au fost adoptate vreodată de Parlament. Deşi suntem anunţaţi că bugetul este mai bogat cu circa 50 miliarde de lei, nimeni nu poate spune unde se duc aceşti bani suplimentari care intră în buget: autostrăzi noi nu sunt, cele începute acum nu ştiu câţi ani sunt subfinanţate, drumurile naţionale nu se repară, şcoli şi spitale noi nu sunt prevăzute a se construi, pensiile se majorează cu o întârziere de 8 luni, majorările de salarii sunt foarte mici, în raport cu ceea ce se promisese, iar primăriile şi consiliile judeţene sunt, pentru al treilea an consecutiv, văduvite de banii de investiţii. Nu ştiu pe cine cred că mai păcălesc cei din PSD şi ALDE, căci nici ei nu mai cred în ceea ce spun. Din programul lor de guvernare, din promisiunile făcute în urmă cu peste 2 ani, s-a ales praful şi pulberea. Investiţiile scad de la un an la altul, fermierii fac agricultură tot ca în urmă cu 10 ani, satele sunt părăsite de tineri şi antreprenorii români pun lacătele pe micile afaceri pe care le-au construit cu greu. Singurul lucru bun din acest buget este că PNL a reuşit să dubleze alocaţiile de stat pentru copii, deşi nu înţeleg deloc de ce parlamentarii PSD şi ALDE s-au opus cu toată forţa ca acest lucru să nu se întâmple, deşi copiii români primesc, chiar şi după dublare, cea mai mică alocaţie de stat din Uniunea Europeană. Mulţumesc celor care au votat amendamentul iniţiat de mine, alături de parlamentarii PNL de Alba, prin care au fost alocate fonduri suplimentare către primăriile din Rîmeţi, Vidra, Lupşa şi Almaşu Mare, deoarece aceste localităţi abia dacă mai reuşesc să funcţioneze din veniturile proprii. Puţini ştiu că în aceste localităţi tinerii sunt tot mai puţini şi că Guvernul nu face nimic pentru a stimula populaţia să rămână în vatra părintească şi să îşi construiască viitorul în România. Vedem cu toţii cum milioane şi miliarde de lei din buget se risipesc pe tot felul de prostii, pe tot felul de programe care nu aduc nimic bun, însă pentru zonele defavorizate, unde oamenii nu au unde muncii, unde românii nu au acces la utilităţile de bază, nu se găsesc niciodată bani. Aş putea să înţeleg că banii de la buget sunt prost gestionaţi şi, de aceea, nu ajung şi pentru locuitorii din munţii Apuseni. Nu voi putea, însă, să înţeleg de ce Guvernul nu se pune pe treabă şi de ce nu aduce în România miliardele de euro gratuiţi pe care îi putem lua de la Uniunea Europeană, pentru a salva satele româneşti şi pentru a revigora zonele uitate, defavorizate. Cred că este doar o problemă de voinţă şi competenţă, iar ea nu se va rezolva decât de o guvernare liberală.
			Doamna Cristina Burciu: "Majorarea alocaţiilor de stat pentru copii, o realizare incontestabilă a majorităţii parlamentare PSD" Majorarea alocaţiilor pentru copii este un câştig important al votului Legii bugetului de stat pentru acest an, reuşit de majoritatea parlamentară PSD, în ciuda împotrivirii opoziţiei. Pentru realizarea acestui deziderat Guvernul va proceda la creşterea deficitului de la 2,55% la 2,76% din PIB, însă ţinta de 3%, stabilită pentru finalul acestui an, nu va fi depăşită. Faptul că alocaţiile de stat pentru copii vor fi aproape dublate, ajungând la 150 de lei, faţă de 84 de lei, şi la 300 de la 200 pentru copiii de până la doi ani, constituie o realizare concretă a PSD, în condiţiile în care amendamentul iniţial nu avea o sursă de finanţare corectă şi bazată pe realităţile bugetare actuale. În aceste condiţii, după amendamentul propus de PSD, singura posibilitate de a operaţionaliza aceste majorări, începând cu 1 martie a.c., este emiterea unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului prin care să fie reglementat corect calculul acestor alocaţii. Pentru cei care au uitat, reamintesc şi faptul că tot PSD a efectuat ultima creştere a alocaţiilor de stat pentru copii, printr-un act normativ intrat în vigoare din iunie 2015, care a permis dublarea acestora la 84 de lei, precum şi creşterea la 200 de lei a alocaţiilor de stat pentru copiii cu handicap cu vârsta cuprinsă între 3 şi 18 ani, de la 84 de lei. De altfel, Bugetul de stat pentru anul 2019 este, în ansamblu, unul al investiţiilor şi al dezvoltării României. Cele mai importante domenii vizate sunt educaţia, sănătatea, infrastructura de transport şi dezvoltarea locală, suma repartizată investiţiilor fiind cu peste 15 miliarde lei mai mare faţă de anul trecut. În concluzie, cei care şi-au arogat meritele pentru creşterea alocaţiilor de stat pentru copii au făcut-o total nejustificat, deoarece decizia era inaplicabilă în condiţiile respective. Mai mult, votul final pe marginea Legii bugetului de stat pentru anul 2019 a arătat, în mod indiscutabil, cine a dorit majorarea alocaţiilor copiilor, cât şi cine doreşte dezvoltarea şi bunăstarea României!
			Domnul Dănuţ Bica: "Bugetul de stat a fost adoptat, dar judeţul Argeş nu a primit mai nimic pentru cele mai importante investiţii" Vineri, 15 februarie, cu o întârziere de trei luni, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, au fost adoptate cele mai importante legi din acest an - Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019. Ca deputat argeşean, am remarcat cu mare amărăciune că, deşi premierul şi ministrul Finanţelor Publice susţin că anul acesta vor fi la bugetul de stat cu circa 50 miliarde de lei mai mulţi bani decât anul trecut, judeţul nostru nu a primit mai nimic pentru dezvoltare şi investiţii. Noi, toţi deputaţii şi senatorii Partidului Naţional Liberal, susţinând priorităţile reale de dezvoltare ale României, ne-am luptat în comisii şi în plenul Parlamentului pentru a repara proiectul mincinos al bugetului construit de PSD, propunând şi insistând pentru adoptarea unor amendamente esenţiale, de interes naţional, în domenii cheie ale vieţii economice şi sociale, cum ar fi: asigurarea unor fonduri substanţiale pentru construcţia de autostrăzi; alocarea a 100% din impozitul pe venit din salarii şi pensii către comunităţile locale; suportarea a 90% din cheltuielile cu asistenţa socială de la bugetul de stat; indexarea punctului de pensie cu 9%, începând cu 1 ianuarie 2019; creşterea la 5% a contribuţiei la Pilonul 2 de pensii; generalizarea Programelor "After Scholl" şi "Masă diversificată în şcoli"; modernizarea şi retehnologizarea şcolilor profesionale; acordarea de burse pentru elevii şcolilor profesionale; bani mai mulţi pentru medicina de familie şi asigurarea banilor necesari pentru construirea spitalelor regionale; dublarea alocaţiilor pentru copii şi indexarea lor anuală cu rata inflaţiei; dublarea indemnizaţiilor pentru veteranii şi văduvele veteranilor de război, pentru deţinuţii politici şi urmaşii lor şi pentru urmaşii morţilor de la Revoluţia din 1989; abrogarea articolului din O.U.G. nr. 114/2018 care obligă autorităţile locale să majoreze taxele şi impozitele locale la plafonul maxim; alocarea fondurilor necesare pentru restituirea, în acest an, a banilor plătiţi de cetăţeni pentru taxa de timbru şi a taxei de primă înmatriculare; reducerea subvenţiilor pentru partidele politice; finanţarea corespunzătoare a investiţiilor strategice din energie. Alături de colegii parlamentari ai PNL din judeţele învecinate am formulat două amendamente pentru urgentarea construirii autostrăzii Piteşti-Sibiu: asigurarea finanţării pentru actualizarea studiilor geotehnice la Secţiunile 2 (Boiţa-Cornetu) şi 3 (Cornetu-Tigveni) şi pentru proiectarea şi execuţia Secţiunii 4 (Tigveni-Curtea de Argeş). Personal, ca deputat PNL de Argeş, am reluat cele trei amendamente pentru alocarea fondurilor necesare realizării unor lucrări pe care le consider absolut necesare pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi relansarea industriei turismului în zona de nord a judeţului: amenajarea DN 7C-Transfăgărăşan, pentru asigurarea circulaţiei rutiere pe tot timpul anului; reabilitarea şi modernizarea DN 73C Câmpulung-Curtea de Argeş-Râmnicu Vâlcea şi reabilitarea şi restaurarea Gării Regale din Curtea de Argeş. De asemenea, la solicitarea comunităţilor locale din unele localităţi argeşene am solicitat să se asigure fonduri pentru realizarea sau extinderea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare în comunele Boţeşti, Poienarii de Argeş şi Valea Iaşului, pentru modernizarea unor drumuri comunale din Ciomăgeşti, Izvoru, Mozăceni, Poiana Lacului, Ştefan cel Mare şi Ţiţeşti şi pentru construirea unei săli de sport în comuna Schitu Goleşti. Toate propunerile PNL au fost respinse pentru că parlamentarii de la PSD şi ALDE au alte priorităţi decât cele de interes naţional sau poate pentru că bugetul este construit pe o minciună, iar banii cu care se tot laudă guvernanţii chiar nu există. Toate amendamentele formulate de mine, de interes major pentru argeşeni, au fost respinse inclusiv cu voturile deputaţilor şi senatorilor PSD şi ALDE care au fost aleşi în judeţul Argeş. Aceştia s-au opus chiar şi propunerii noastre de a asigura bani suficienţi pentru construirea autostrăzii Piteşti-Sibiu, demonstrând astfel încă o dată că liderii PSD şi ALDE chiar nu vor să construiască prea curând această autostradă. Singurul amendament important, pe care am reuşit să îl impunem în acest buget, a fost cel referitor la creşterea alocaţiei de stat pentru copii, de la 200 la 300 lei/lună pentru copiii în vârstă de până la doi ani şi de la 84 la 150 lei/lună pentru copiii cu vârste între 2 şi 18 ani. Chiar dacă parlamentarii PSD şi ALDE s-au opus cu toată forţa, PNL a reuşit de două ori succesiv să dubleze alocaţia copiilor, în anul 2015 şi în februarie 2019. Oamenii trebuie să ştie că numai în ultimii 2 ani parlamentarii PSD şi ALDE au votat de 4 ori împotriva majorării alocaţiei de stat, deşi aceasta este cea mai mică din Uniunea Europeană. Pensionarii trebuie să ştie, de asemenea că, deşi la bugetul de pensii există un excedent de 2,9 miliarde de lei, guvernanţii PSD-ALDE vor majora punctul de pensie abia începând cu luna septembrie, păgubindu-i astfel timp de 8 luni de majorarea cuvenită prin lege. Spitale regionale nu se vor construi în anul 2019, autostrăzi nu se vor face, modernizarea şcolilor va fi amânată, iar administraţiile publice locale vor fi stoarse de ultimii bani pe care-i mai au prin bugetele locale. Cu siguranţă că, din cauza alocărilor financiare foarte mici pentru investiţii şi a întârzierii adoptării Legii bugetului de stat, 2019 va fi cel mai slab an pentru investiţii din ultimii 20 de ani. Acest lucru va afecta grav stabilitatea economică a României. Fără investiţii viaţa noastră nu se va schimba deloc în bine! Vom circula pe aceleaşi drumuri pline de gropi, ne vom trata în aceleaşi spitale insalubre, iar copiii noştri vor merge la cursuri în aceleaşi şcoli lăsate de izbelişte.
			Doamna Cristina-Elena Dinu: "Bugetul anului 2019, adoptat de Parlament, este un buget bun, profesionist şi sustenabil" Săptămâna trecută am votat Bugetul anului 2019 având convingerea că este un buget bun, profesionist, sustenabil, care pune accent pe finanţarea priorităţilor pe care guvernarea PSD şi le asumă în acest an: sănătate, educaţie, investiţii şi infrastructură, dar şi că respectă promisiunea făcută cetăţenilor acestei ţări în ceea ce priveşte creşterea calităţii vieţii în România. Tocmai de aceea, aceste domenii au primit alocări suplimentare din partea Guvernului: - Sănătatea are un plus de 6,1 miliarde lei faţă de sumele cheltuite anul trecut, mare parte pentru investiţii. Aici trebuie să amintim şi cele două amendamente ale preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, care prevăd suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii cu 295 de milioane de lei pentru implementarea Programelor "Vitamina D", "Panorama" şi "Teste markeri tumorali"; - Educaţia a primit 47% mai mult decât anul trecut, de la 21 de miliarde la 30,8 miliarde, banii mergând atât spre investiţii, cât şi spre majorările salariale. Dintre investiţii putem aminti dotarea fiecărei clase pentru elevii din clasele V-XII cu table electronice interactive, rechizite pentru aproximativ două milioane de copii, dar şi Programul "Masă caldă în şcoli". De asemenea, se are în vedere majorarea cu 25% a veniturilor nete ale cadrelor didactice; - Infrastructura are un plus de 6 miliarde lei pentru Ministerul Transporturilor, adică cu 75% în plus faţă de anul 2018; - În ceea ce priveşte bugetele locale, acestea primesc alocări record de 47,9 miliarde lei, cu 20% mai mari decât cele din 2018. Bugetul unei ţări nu depinde doar de calculele şi preconizările economice, financiare pe o anumită perioadă de timp, fiind la fel de importante obiectivele, viziunea, principiul eficienţei alocării resurselor disponibile pentru a produce rezultate maxime. Mă bucur să spun că acest buget reflectă liniile Programului de guvernare, promisiunea faţă de cetăţenii ţării şi principiul creşterii calităţii vieţii în România. De aceea, aspecte importante în construcţia bugetară au vizat măsurile sociale: creşterea punctului de pensie cu 15%, începând cu 1 septembrie 2019, de la 1100 lei la 1265 lei, şi a pensiei minime cu 10%, de la 640 lei la 704 lei; majorarea salariului minim garantat în plată în mod diferenţiat la 2.080 lei, faţă de 1.900 lei anul trecut; la 2.350 lei pentru persoanele cu studii superioare şi minimum un an vechime; la 3.000 de lei pentru persoanele angajate în sectorul firmelor cu minimum 80% cifra de afaceri în sectorul construcţiilor. Creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care va fi de 2.080 lei lunar, valoarea punctului de pensie majorat cu 15%, de la 1.100 lei la 1.265 lei, şi o indemnizaţie de hrană cu valoarea a două salarii minime pe economie, măsuri ce vizează Sănătatea şi Educaţia. În plus, faţă de anul 2018, bugetele locale au alocări record de 47,9 miliarde lei, cu 20% mai mari decât cele din 2018, la care se adaugă şi faptul că autorităţile locale păstrează integral banii din impozitul pe venit. În construcţia bugetară pe anul 2019, Ministerul Fondurilor Europene are un buget record de 2,3 miliarde de lei, din care 2,09 miliarde credite bugetare alocate proiectelor europene. De asemenea, prin Proiectul de buget pe anul 2019, România şi-a respectat angajamentele faţă de partenerii externi: menţinerea deficitului bugetar în limita de 3%, prevăzută de regulamentele europene; alocarea a 2% din PIB pentru apărare; menţinerea datoriei guvernamentale sub plafonul de 60% din PIB, prin dezvoltarea unor domenii sociale prioritare. Ca o concluzie, cifrele cheie care definesc acest buget sunt: PIB - 1.022,5 de miliarde de lei; Creştere economică - 5,5%; Veniturile bugetului general consolidat estimat - 341,4 mld lei; Deficit - 2,76% din PIB; Inflaţie - 2,8%; Datorie publică - 34,9% din PIB. În această declaraţie am prezentat doar câteva repere ale unui buget coerent. Au fost câteva zile de foc în comisii şi în plenul Parlamentului, opoziţia a atacat permanent, dar, din păcate, nu a fost un critic constructiv şi nu a votat Legea bugetului. Întregul buget de stat pe anul 2019 este construit de Guvernul PSD ca un buget al investiţiilor, dezvoltării şi creşterii. Este un buget care are la bază proiecte concrete şi pune accent puternic pe creşterea investiţiilor. Ne-am comportat ca un manager şi ca un investitor responsabil, creând cadrul care să ne permită să culegem în curând roadele muncii de acum. De aceea, consider că parlamentarii care au dat un vot negativ au spus nu educaţiei, investiţiilor, modernizării spitalelor, majorării alocaţiilor şi creşterilor de salarii şi de pensii. Cei care au votat împotriva Bugetului de stat pe anul 2019 au votat, de fapt, împotriva modernizării şi dezvoltării României!
			Domnul Ioan Dîrzu: "România - creştere economică aproape triplă, faţă de media UE, în trimestrul 4 al anului 2018" România, în guvernarea PSD, rămâne în elita performerilor economici europeni. Cu un plus de 4,1%, în ultimul trimestru al anului trecut, economia românească are un ritm de creştere de trei ori mai mare faţă de media celor 28 de ţări ale Uniunii. INS şi Eurostat anunţă o creştere economică a ţării de 4%, în ultimul trimestru al anului trecut. Pentru întreg anul 2018, creşterea este de 4,1%! Este o performanţă, care la acest moment aşează România pe locul 4 în Uniunea Europeană din perspectiva creşterii economice. Visul de a deveni prima economie a Europei Central-Estice e pe cale să se producă în următorii 2 ani de guvernare. De remarcat că top 5 al avansului PIB în trimestrul 4 al anului 2018 este ocupat de ţările ale căror guverne au avut determinarea să-şi apere şi să-şi promoveze interesul naţional chiar şi cu riscul deranjării Bruxelles-ului. Norocul nostru de a avea un expert precum domnul Teodorovici la Ministerul Finanţelor, care ne-a permis să creăm măsuri proprii de creştere economică. Clasamentul este următorul: Letonia + 5,5% Ungaria + 4,8% Polonia + 4,6% România + 4% Slovacia + 4%. Aşadar, cifrele vorbesc şi îi fac iarăşi de râs atât pe Iohannis, cât şi personaje precum Isărescu, cu acuzaţiile lor privind o aşa-zisă guvernare lipsită de eficienţă şi de bune rezultate. Românii nu vor mai avea în veci încredere să voteze PNL-PDL pentru că văd că măsurile PSD sunt despre bunăstare socială şi creştere economică.
			Domnul Dumitru Oprea: "Patru runde de alegeri vor stabili destinul nostru pentru următorii ani!" Puţini ar fi crezut că, la 30 de ani de la căderea comunismului în România, o putere coruptă politic va pune sub semnul întrebării valorile democratice ale ţării. Suntem în situaţia, alături de majoritatea ţărilor din fostul bloc comunist, să fim aruncaţi din nou în zona instabilităţii, sub conducerea unor marionete care ascund interese tot mai meschine. Prin tehnici iscusite de propagandă, agenda publică este intoxicată de tot felul de teme fără legătură cu viaţa de zi cu zi a cetăţeanului. Discutăm la nesfârşit despre persoane, în loc să ne preocupe România pe care dorim să o construim. Toate subiectele aruncate de coaliţia PSD-ALDE, prin mijloacele de manipulare, sunt trucaje ale realităţii, sferturi sau zecimi de adevăr prezentate drept mari dezvăluiri. În acest context, societatea românească se divide tot mai mult. Pe de o parte, sunt românii care se zbat la limita supravieţuirii şi sunt ţinuţi captivi în sărăcie, în lipsa unei strategii reale de dezvoltare a comunităţilor din care fac parte. Sunt minţiţi că sărăcia lor se datorează străinilor din vestul Uniunii Europene. Li se servesc teorii ale conspiraţiei, blocându-le orice orizont real de prosperitate. Pe de altă parte, sunt românii din urbanul mediu şi mare, alături de Diaspora, care nu concep reinstaurarea unui regim semidemocratic sau a unei economii de pradă conduse de politicieni cu apucături autoritare. Aceşti oameni nu cunosc altceva în afara libertăţii depline şi nu concep ca România să renunţe la ataşamentul faţă de UE ori NATO. În următorii doi ani, când vor fi patru runde de alegeri, lupta se va da între două tipuri radicale de sistem politic, între capul plecat şi libertate. Dacă toată clasa politică din România ar fi abordat responsabil rolul nostru în Europa şi ar fi pus mai presus de orice interesele cetăţenilor oneşti ai ţării, nu am fi ajuns la un asemenea moment de cotitură istorică. De triumful libertăţii şi democraţiei depinde destinul nostru pentru următorii ani!
			Doamna Elena Hărătău: "Internetul, duşmanul ascuns al copiilor noştri!" Ultimele cercetări de specialitate reprezintă tot atâtea semnale de alarmă referitoare la pericolele venite din mediul virtual, mai ales asupra copiilor. Cu ocazia Zilei Siguranţei pe Internet, marcată recent şi în ţara noastră, s-a relevat că un procent important al victimelor mediului online sunt copiii, care acum au din ce în ce mai mult acces la internet, în şcoli sau acasă, prin intermediul telefoanelor mobile, inclusiv în mediul rural. Astfel, tot mai mulţi minori pot fi cu uşurinţă victime ale fenomenului traficului de persoane, încă de la vârste fragede, iar mediul virtual a devenit locul propice în care ei sunt racolaţi. Copiii noştri sunt în pericol din cauza reţelei de socializare Facebook! Aceasta este concluzia la care au ajuns reprezentanţii Organizaţiei "Salvaţi Copiii" din România. Potrivit unui studiu realizat de ONG-ul amintit, a scăzut exponenţial media de vârstă a elevilor care au acces la reţele de socializare şi a crescut numărul celor care intră în contact cu persoane necunoscute, potenţiali agresori. Un raport al Organizaţiei "Salvaţi Copiii" din România arată că peste 60% dintre copii adaugă persoane necunoscute pe Facebook, iar 45% dintre copiii din România se întâlnesc cu persoane pe care le-au cunoscut online. Acelaşi studiu sociologic a mai indicat o creştere a numărului copiilor care accesează Internetul, de pe dispozitive tot mai diverse, fapt ce a dus la sporirea, în ultimii ani, a comportamentelor periculoase în mediul online. Aproximativ 90% dintre copii afirmă că folosesc cel puţin o reţea socială, majoritatea dintre aceştia, 87%, fiind utilizatori Facebook. Spre comparaţie, în anul 2010 doar 47% dintre copiii din România declarau că au un cont pe o reţea de socializare. Mai mult decât atât, un aspect foarte grav este faptul că 43% dintre copii recunosc că au văzut imagini pornografice, iar 60% dintre copii recunosc că au primit mesaje pornografice pe aceste reţele de socializare. În faţa acestor realităţi, este indicat ca autorităţile abilitate ale statului să adopte strategii viabile de protejare a copiilor noştri de pericolele venite din spatele ecranelor. Sunt convinsă că problematica este în atenţia reprezentanţilor instituţiilor competente, iar soluţiile vor fi în beneficiul tuturor. Nu în ultimul rând, un rol extrem de important în soluţionarea acestei probleme o au părinţii şi cadrele didactice. Consider că educaţia primită acasă, dublată de cea din timpul orelor, poate insufla acel grad de conştientizare absolut necesar copiilor noştri, pentru ca ei să evite pericolele la care se expun prin folosirea excesivă a internetului, de cele mai multe ori involuntar, şi, implicit, să nu devină victime sigure ale celor implicaţi în fenomenul nemilos al traficului de persoane.
			Doamna Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu: "Numărul unic 112, munca unei echipe care merită tot sprijinul statului" Numărul unic de urgenţă 112 a ajutat, de la înfiinţarea sa din anul 2005, în România, la rezolvarea unui număr enorm de cazuri de urgenţă în care au fost implicaţi cetăţenii ţării noastre. Pentru a promova importanţa acestui serviciu, a fost instituită şi Ziua Europeană a Numărului Unic de Urgenţă 112, care este marcată în fiecare an, pe 11 februarie. Ziua la care mă refer are o valenţă cu atât mai importantă cu cât în spatele acestui număr unic se află echipe întregi de oameni, de specialişti şi de voluntari, care muncesc zi de zi, la orice oră din zi şi din noapte pentru a interveni în cazurile de urgenţă. Graţie lor, vieţi sunt salvate zi de zi, iar românii ştiu asta, având în vedere nivelul de încredere pe care îl afişează faţă de personalul implicat în activităţile de salvare. Pentru că existenţa acestui serviciu este legată, în mod direct, printre altele, de sistemul de sănătate, aş vrea să punctez importanţa alocării, în bugetul pentru acest an, a 6 miliarde de lei în plus la capitolul Sănătate, faţă de anul 2018. Guvernul României şi Partidul Social Democrat ştiu că sănătatea este o prioritate pentru cetăţenii României, iar cifrele vin să confirme acest lucru; atât acestea, cât şi numeroasele investiţii în infrastructura de sănătate care vor fi realizate în România, atât pe fonduri europene, cât şi cu bani de la Guvern, prin Ministerul Dezvoltării Regionale. Doar în anul 2018, operatorii 112 din centrele de preluare a apelurilor de urgenţă au răspuns la 12.735.836 apeluri. Cu toate acestea, mai mult de jumătate din numărul total de apeluri preluate în anul trecut nu au reprezentat urgenţe de competenţa Serviciului 112, ci solicitări de informaţii diverse, apeluri efectuate din greşeală, farse şi apeluri injurioase. Consider că cei care sună la acest număr cu rea intenţie sau din pură distracţie trebuie, în continuare, să fie sancţionaţi dur. Liniile 112 trebuie să rămână deschise pentru cei care au realmente nevoie de serviciile de urgenţă, iar secundele şi minutele petrecute la telefon pot face diferenţa dintre viaţă şi moarte. Totodată, nu putem să nu-i încurajăm pe cei care sesizează astfel de urgenţe şi apelează numărul unic atunci când victimele nu pot. Contribuţia lor este la fel de importantă, chiar crucială. Nu în ultimul rând, doresc să felicit toate echipele de medici, pompieri, voluntari, oameni ai legii, forţe de ordine şi, nu în ultimul rând, de operatori care sunt zi şi noapte alături de români, fiind pregătiţi în orice moment să le ofere ajutorul de care au nevoie. Prin meseriile pe care şi le-au ales, demonstrează că altruismul, solidaritatea şi întrajutorarea sunt atribute pe care din ce în ce mai mulţi oameni ar trebui să le aibă.
			Domnul Eugen Tomac: "Alegerile din Republica Moldova. Atenţie, pericol rusesc iminent!" Au rămas zile numărate până la alegerile parlamentare din Republica Moldova. Duminică, românii de peste Prut vor decide direcţia în care se va îndrepta statul în următorii ani. Din păcate, semnalele nu sunt deloc optimiste. Fără o strategie inteligentă pericolul rusesc este aproape iminent. Alegerile au loc într-un context tensionat, populaţia a atins limita de sus a răbdării şi nu mai are puterea să reziste în faţa jocurilor politice ticăloase. Minciuna, manipularea şi demagogia au efecte devastatoare, societatea fiind mai divizată decât oricând. Pericolul cel mai mare, la alegerile de duminică, este victoria Partidului Socialiştilor a lui Dodon, o formaţiune care nu doar că este prorusă, este chiar un proiect ce reprezintă exclusiv interesele Federaţiei Ruse în Basarabia. Este, fără îndoială, un partid rusesc, în Republica Moldova, susţinut public de Kremlin. Dodon se închină de dimineaţă până seara ţarului Putin, jurându-se că viitorul cel mai luminos trece obligatoriu pe la Moscova. Asta deşi Federaţia Rusă nu şi-a respectat niciodată angajamentele faţă de Republica Moldova. De la retragerea armatei din stânga Nistrului până la ridicarea embargoului pentru produsele din Republica Moldova, teritoriul de peste Nistru este în continuare ocupat, iar embargoul se ridică, în mod convenabil, cu câteva zile înainte de alegeri, iar apoi se aplică unul mai sever dacă cumva Guvernul se împotriveşte să le aplice linia politică. Aceşti oameni nu au nicio limită şi pot fi opriţi doar prin vot. Alternativa la pericolul rusesc este Alianţa ACUM, condusă de liderii pro-occidentali, Maia Sandu, fost candidat la alegerile prezidenţiale şi Andrei Năstase, câştigător al alegerilor anticipate pentru Primăria Chişinău din mai anul trecut. Sper că românii basarabeni, indiferent unde locuiesc, înţeleg iminenţa pericolului rusesc şi îşi vor apăra demnitatea prin implicare, prin vot. Eu voi susţine, aşa cum am făcut-o dintotdeauna, indiferent de rezultatul alegerilor de duminică, că locul Republicii Moldova este lângă România şi doar împreună cu România. Însă trebuie să înţelegem cu toţii că un Parlament prorus ar însemna şi un guvern pro-rus care va anula toate progresele de până acum. Libera circulaţie în Europa, asistenţa financiară pentru Republica Moldova vor dispărea şi, în mod sigur, niciun investitor nu va mai avea curaj să treacă Prutul. Fac apel pe această cale la toţi cetăţenii Republicii Moldova să iasă la vot pe 24 februarie. În România sunt deschise, pentru cetăţenii Republicii Moldova aflaţi pe teritoriul României, 12 secţii de votare - la Bucureşti, Timişoara, Braşov, Cluj-Napoca, Craiova, Sibiu, Iaşi, Suceava, Galaţi, Bacău şi Constanţa.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: "Pentru domnii Dragnea şi Iordache parlamentarii opoziţiei nu pot avea drepturi egale cu cei din suita lor!" Conform prevederilor Constituţiei - stipulate în art. 69 alin (1) - "în exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului". Am ţinut să reamintesc această prevedere constituţională pe care mulţi dintre cei care conduc şedinţele pentru domnul Dragnea o uită foarte des şi se comportă arogant şi discreţionar, având senzaţia că ei sunt mai presus de legea fundamentală şi se pot purta ca pe vreo tarla a fermelor dumnealui din Teleorman. Susţin acest lucru, pentru că ceea ce am trăit cu toţii, săptămâna trecută, în timpul dezbaterilor Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2019 şi a Proiectului Legii asigurărilor sociale de stat pe anul 2019, nu are legătură nici cu respectarea prevederilor constituţionale şi regulamentare ale celor două Camere ale Parlamentului şi nici cu respectarea egalităţii în drepturi pentru toţi parlamentarii, ci, mai ales, cu respectarea democraţiei! Aşa cum scrie în Constituţie, ca parlamentar de Alba, eu îi reprezint pe cei care m-au ales! Pe mine nu m-a trimis domnul Dragnea în Parlament, sunt aici, în forul legislativ suprem al ţării, pentru că m-au votat nişte oameni din judeţul Alba - şi nu puţini -, oameni pe care eu vreau să-i reprezint cu cinste şi onoare şi pentru care, prin votul pe care mi l-au acordat, eu înţeleg să mă lupt pentru drepturile lor! Mai mult decât atât, pentru ca albaiulienii pe care-i reprezint aici să poată beneficia în mod echitabil şi corect atât de alocările bugetare, care se stabilesc de către Guvern, cât şi de legi bune, drepte şi corecte ar fi trebuit, după mai bine de trei luni de întârziere a trimiterii celor două bugete de Guvernul PSDragnea, ca dezbaterile parlamentare să nu se facă pe genunchi, noaptea ca hoţii, ci în mod transparent şi temeinic, respectându-se toate termenele regulamentare şi toate drepturile partidelor parlamentare aflate în opoziţie. Cum este posibil ca după atât de mult timp de lălăială guvernamentală în privinţa bugetului pe anul 2019, termenul stabilit pentru amendamente, în loc să fie de "cel mult 5 zile", aşa cum scrie în regulament, să se reducă la maximum 48 de ore, iar acestea să mai şi fie pierdute din rapoarte?! Cum este posibil ca rapoartele pentru cele două Proiecte de Legi ale bugetului pe anul 2019 să fie întocmite în Comisiile de buget, finanţe şi bănci în mai puţin de două zile - mai mult noaptea decât ziua - aruncându-se în haos munca staffurilor din cele două comisii?! Cum este posibil ca în cadrul dezbaterilor din plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, un preşedinte de şedinţă să taie microfonul parlamentarilor din opoziţie ori de câte ori îl deranja pe şeful Dragnea vreo intervenţie, iar celor din PSD sau ALDE să li se permită să vorbească minute în şir, chiar dacă timpul stabilit pentru intervenţii, în Regulament, este acelaşi pentru toată lumea?! Despre care respect pentru democraţie mai vorbim în toate aceste cazuri şi cum aplică domnii Dragnea şi Iordache prevederile regulamentare în mod echitabil şi corect, dacă numai cei din PNL, USR şi PMP au parte de microfon tăiat şi de întreruperi repetate, aproape la fiecare intervenţie, chiar şi în cazul celor mai importante legi care trec în decurs de un an prin Parlament, aşa cum sunt cele ale bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat?!
			Domnul Vasile-Florin Stamatian: "Aderarea României la spaţiul Schengen - un coşmar fără sfârşit!" Din anul 2011 România tot aşteaptă să intre în spaţiul Schengen. Chiar dacă am îndeplinit criteriile pentru aderarea la acest spaţiu, se pare că nici în acest an nu va fi posibil. Obiectivul aderării la zona Schengen este foarte important pentru ţara noastră şi are tot sprijinul preşedintelui Comisiei Europene şi al Parlamentului European, iar românii îşi doresc ca acest obiectiv să devină o realitate, chiar dacă aşa-zisele eforturi diplomatice bat pasul pe loc. Guvernul PSD-ALDE nu s-a concentrat suficient asupra continuării eforturilor de realizare a integrării europene depline şi mă întreb oare cât de real este interesul acestui Guvern pentru aderarea la spaţiul Schengen? Sunt ferm convinsă că această putere nu manifestă nici un interes pentru români, ci, dimpotrivă, modifică legile justiţiei prin ordonanţa de urgenţă, iar statul de drept este pus în pericol. De la aderare, România preia pentru prima dată preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, iar speranţa că vom reuşi aderarea la Schengen ar fi un obiectiv în interesul tuturor. Totuşi, România face paşi înapoi în condiţiile actualelor evoluţii politice şi legislative. Chiar dacă această echipă guvernamentală susţinea că priorităţile naţionale ale României sunt intrarea în spaţiul Schengen şi în zona Euro, şansa pentru acest an este minimă. Bucureştiul este criticat şi pentru intervenţia "disproporţionată" îndreptată împotriva demonstranţilor din 10 august 2018, şi din aceste cauze România, care părea favorită în faţa Bulgariei, nu va face pasul mult aşteptat de toţi cetăţenii acestei ţări, iar Bulgaria va adera în primele luni ale acestui an. Este dreptul nostru, al românilor, ca cetăţeni ai Uniunii Europene, să circulăm liber în cadrul acesteia, iar eşecul aderării nu este nici al cetăţenilor din România şi nici al europenilor, ci al întregii clase politice. Nu trebuie să uităm că România este un mare furnizor de securitate în regiune şi în Uniunea Europeană, fiind extrem de important să existe în continuare o consolidare a dialogului politic şi de securitate între România şi celelalte state membre UE. Românii aşteaptă ca acest vis să devină realitate. Este dorinţa, dar şi dreptul lor.
			Domnul Florinel Stancu: "Avem nevoie de mai mult curaj şi de viziune pentru o nouă politică agricolă comună de succes!" De câteva luni bune se discută şi se negociază noua politică agricolă comună a Uniunii Europene post-Brexit. Marea Britanie, un mare contributor la bugetul Uniunii şi al acestei politici, nu mai contribuie cu suma substanţială cu care eram obişnuiţi. În consecinţă, sarcina ne revine nouă, celor care ne dorim să continuăm şi să dezvoltăm mai departe o agricultură modernă, profitabilă, în stare să livreze spre consum produse de înaltă calitate, în primul rând, pentru consumatorii europeni, apoi pentru cei extracomunitari. Sunt sigur că unii vor afirma că vorbesc despre o ecuaţie ideală, dar nu este aşa, dacă ne-am uni forţele şi am majora sprijinul pentru cei care ne-au livrat până în prezent produse foarte bune. Numai cu măsuri asumate şi sume consistente de bani putem păstra interesul fermierilor faţă de agricultura de calitate. Numai sprijinind micii producători, fără să mai alocăm sume exorbitante marilor jucători de pe piaţă, putem atrage mai mulţi cetăţeni să practice agricultura. În schimb, ce avem? În loc de o majorare sau măcar o menţinere a actualului buget, domnul Phil Hogan, comisarul european pentru agricultură, propune o scădere cu 10% a viitorului buget PAC. În această situaţie îi revine şi României, în calitatea sa de preşedinte al Consiliului UE, un rol determinant. Domnul ministru al agriculturii şi dezvoltării rurale trebuie să blocheze un asemenea demers. Noi putem propune o bugetare mai mare pentru agricultură, dar e nevoie de o atitudine curajoasă. Putem să menţinem trendul ascendent pe care l-au provocat politicile guvernării PSD-ALDE, numai prin majorarea subvenţiilor pentru fermierii români la nivelul celor din Vest. Avem nevoie de politici şi proiecte care să-şi îndrepte mai mult atenţia către micii fermieri, dezvoltarea rurală şi bioeconomie, iar soluţia nu este la marii fermieri, ci la cei mici şi mijlocii, cei mari se descurcă. Noi trebuie să ne gândim la viitor, mai ales după ce am înţeles cu toţii faptul că trebuie să învăţăm din politicile slabe din trecut şi să mizăm pe tineri. O nouă generaţie poate fi educată şi atrasă în agricultură prin subvenţii mult mai mari faţă de ce am acordat până acum. Se înţelege că reforma europeană destinată atragerii tinerilor în agricultură, care a fost coordonată de fostul comisar european Dacian Cioloş, a fost un eşec, au recunoscut acest fapt majoritatea statelor membre, însă noua politică destinată agriculturii comune trebuie să se bazeze pe sprijinul celor mici şi tineri.
			Doamna Mirela Furtună: "Balcanii de Vest - o perspectivă credibilă pentru extindere" Prezentam, săptămâna trecută, una dintre principalele priorităţi ale preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, respectiv parteneriatul estic. Aceasta trebuie conexată cu o altă prioritate, care ţine de interesele strategice de politică externă ale României, Balcanii de Vest. România şi-a asumat ca obiectiv strategic de politică externă promovarea aspiraţiilor europene şi euroatlantice ale statelor din Balcanii de Vest, respectiv ale Serbiei, Multenegrului, Albaniei, Republicii Macedoniei de Nord şi a Bosniei şi Herţegovinei. În acest context, una dintre sesiunile care va avea loc în cadrul Conferinţei Interparlamentare pentru Politică Externă şi de Securitate Comună şi Politica de Securitate şi Apărare Comună (PESC/PSAC), de la Bucureşti, va fi "O perspectivă credibilă pentru extindere şi un angajament consolidat al UE în zona Balcanilor de Vest". Dintre statele din Balcanii de Vest deja două dintre ele, Albania, din 1 aprilie 2009, şi Muntenegru, din 5 iunie 2017, au devenit membre NATO cu drepturi depline. De asemenea, Republica Macedoniei de Nord urmează să obţină acest statut în scurt timp, ca urmare a rezolvării conflictului diplomatic pe care l-au avut cu Grecia asupra numelui statului. Referitor la stadiul în care se află statele din Balcanii de Vest cu privire la procesul de aderare la UE, subliniez faptul că Republica Macedoniei de Nord este stat candidat încă din 2005, Muntenegru din 2010, Albania din 2012, iar Serbia din 2014. În cazul Bosniei şi Herţegovina, aceasta şi-a arătat interesul de a deschide negocierile de aderare în 2016, dar încă nu a obţinut statutul de stat candidat. Albania şi Muntenegru sunt cele mai avansate, iar România va susţine aderarea la UE a celor două state, în măsura în care realizează reformele asumate prin angajamentele pentru aderare şi reuşesc să închidă toate capitolele de negociere. Obiectivul asumat pentru aderarea celor două state fiind 2025. De asemenea, vreau să întăresc faptul că România va susţine aspiraţiile europene ale Serbiei, concomitent cu apărarea drepturilor şi identităţii românilor din Serbia, indiferent de regiunea în care locuiesc pe teritoriul statului vecin. Strategia privind regiunea Balcanilor de Vest, adoptată în data de 6 februarie 2018, la nivelul UE, constituie punctul de plecare al unei abordări reînnoite în favoarea extinderii. În acest sens, PRES RO va trebui să pună un accent aparte pe sprijinirea aspiranţilor şi încurajarea de progrese în raport cu statele cele mai avansate în procesul de negociere. Balcanii de Vest rămân o regiune strategică pentru România. Menţinerea unei perspective europene clare şi credibile conferă o şansă pentru un viitor stabil, viabil, reconfirmând, totodată, credibilitatea puterii transformatoare a politicii de extindere. Dincolo de investiţia în stabilitatea şi prosperitatea regională, revalidarea procesului de extindere în sine este de interes strategic mai larg pentru România, în sensul consolidării, astfel, a ideii de unitate şi coeziune a UE. Totodată, problematica tineretului necesită o atenţie aparte în abordarea RO (şi a UE) pentru impactul asupra sustenabilităţii extinderii şi a proiectului european în sine.
			Domnul Găvrilă Ghilea: "La cercetare-dezvoltare bate vânt prin buzunare!" Când ponderea în produsul intern brut a cheltuielilor alocate pentru cercetare şi dezvoltare în România este de peste 5 ori mai mică decât media europeană, cantonându-se la un procent modest de 0,5%, situarea ţării noastre pe ultimul loc în Europa, şi la acest capitol, mai mult întristează decât nedumereşte. Datele diseminate recent de Institutul de Statistică al Uniunii Europene Eurostat, pe marginea execuţiilor bugetare ale anului 2017, relevă şi alte alocări subunitare din PIB către domeniile de cercetare-dezvoltare, dar totuşi mai mari decât ale României, începând cu Letonia, cu 0,51%, până la Lituania şi Slovacia, cu 0,88%, destinate acestui sector. Conform aceloraşi informaţii statistice, în topul european al cheltuielilor de cercetare-dezvoltare conduceau, în perioada analizată, Suedia, cu 3,33% din PIB, urmată de Austria, cu 3,16%, Danemarca, 3,06%, Germania, cu 3,02% şi exemplele ar putea continua. Analiza Eurostat mai reţine că, deşi ponderea în PIB-ul statelor europene a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare este mai mică decât în Coreea de Sud (4,22%), Japonia (3,28%) ori Statele Unite (2,76%), acestea se menţin totuşi la acelaşi nivel cu China (2,06%), surclasând Rusia (1,1%) şi Turcia (0,96%), atingând 320 de miliarde de euro în perioada de referinţă. În timp ce, la nivel mediu european, 66% din cheltuielile de cercetare-dezvoltare sunt alocate companiilor, 22% învăţământului universitar, 11% sectorului guvernamental şi doar 1% ONG, există şi notabile excepţii, companiile din Slovenia, Ungaria, Irlanda, Suedia, Bulgaria şi Austria situându-se peste media europeană, cheltuind peste 70% din aceste bugete. La polul opus se situează România, care deţine cea mai mare pondere a acestor cheltuieli în sectorul guvernamental, cu alocări de 32%, în vreme ce ponderea alocată pentru cercetare-dezvoltare în învăţământul universitar depăşeşte 40% în state ca Letonia, Portugalia, Cipru şi Estonia. La rândul său, Institutul Naţional de Statistică al României a remarcat că din cele 4,3 miliarde lei alocate cercetării şi dezvoltării peste 90% au reprezentat cheltuieli de personal şi materiale, numărul celor care îşi desfăşurau activitatea în aceste sectoare depăşind 44.000 de salariaţi în anul 2017, abia 9,1% din finanţări fiind alocate pentru cheltuieli de capital sub formă de investiţii. Surprinzător mai este şi faptul că, deşi la formarea celor 0,5% din PIB alocate cercetării-dezvoltării în 2017, sectorul privat a contribuit cu 0,29%, iar sectorul public cu doar 0,21% la finanţarea aşa numitelor "domenii de performanţă"; 70% din fondurile publice au fost redirecţionate spre unităţile din sectorul guvernamental, puţin peste 18% învăţământului superior şi doar 11% mediului de afaceri, în vreme ce sectorul privat non-profit a trebuit să se mulţumească cu numai 0,5%. În aceste condiţii, cu toate că unul din obiectivele Strategiei Europa 2020 îl reprezintă creşterea la 3% din PIB a cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare în UE, pentru România acest deziderat devine o misiune imposibilă.
			Domnul Florică Ică Calotă: "Sistemul irigaţiilor din România" România prezintă un risc considerabil faţă de schimbările climatice, efectele acestora fiind în mod clar reflectate de modificările în regimul de temperatură şi precipitaţii, în principal, începând din anul 1961 şi până în prezent. Zonele cele mai afectate, conform rapoartelor internaţionale relevante şi analizelor şirurilor de date climatologice pentru perioada 1901-2010 efectuate de Administraţia Naţională de Meteorologie, sunt situate în partea de sud, sud - est şi est a ţării. Secetele, inundaţiile şi alte probleme legate de schimbările climatice au un impact semnificativ asupra stabilităţii producţiei şi a securităţii alimentare naţionale, iar lipsa unei infrastructuri adecvate contribuie la limitarea oportunităţilor de dezvoltare economică în pofida existenţei potenţialului din agricultură. Irigarea României este un obiectiv naţional extrem de important şi de necesar. Se vorbeşte foarte mult despre potenţialul agricol al ţării, dar în acest context este necesar să se facă ceva pentru valorificarea acestui potenţial. Amenajările de irigaţii sunt într-un stadiu avansat de degradare şi pe 75 % din suprafaţa acestor amenajări irigaţiile nu sunt funcţionale, iar cele funcţionale sunt ineficiente din punct de vedere al consumului de apă şi energie şi costisitoare pentru fermieri. Un obiectiv important pentru Guvern şi obiectiv necesar pentru ţară este irigarea culturilor. Sistemele de irigaţii din România au fost construite până în anul 1990, suprafaţa amenajată pentru irigaţii ocupând circa 22% din suprafaţa agricolă a ţării şi circa 34% din suprafaţa arabilă. În prezent, România dispune de o suprafaţă amenajată pentru irigat de cca. 3.1 milioane ha. Suprafaţa efectiv irigată variază mult, de la an la an, în funcţie de precipitaţii. Se estimează că circa 11% din suprafaţa agricolă a ţarii este acoperită de reţele de irigaţii viabile din punct de vedere economic sau marginal viabile. Există şi diferenţe regionale, mai ales ca reflecţie a tiparelor variabile ale precipitaţiilor şi necesarului de irigaţii. Nord-vestul, vestul şi centrul necesită mai puţină apă de irigaţii, în vreme ce sudul şi sud-estul, zone care au probleme cu apa, se bucură de o mai mare acoperire cu sisteme de irigaţii. Două obiective importante din programul de guvernare sunt apa gratuită până la staţia de punere sub presiune şi reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii a două milioane de hectare din aducţiunea principală. Apa gratuită a fost prinsă în programul de guvernare în anul 2017. Programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii are ca obiectiv reabilitarea a două milioane de hectare de irigaţii în România. Pe lângă programul de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii, Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare a reabilitat şi a pus în funcţiune, printr-un program separat, staţii din zonele Vrancei, Alba Iulia şi Călăraşi, care nu au irigat în ultimii 15-20 ani.
			Domnul Neculai Iftimie: "Propunerea de suprataxare a băuturilor răcoritoare - o măsură disproporţionată şi discriminatorie" În societatea de astăzi, subminarea obiceiurilor alimentare şi stilul de viaţă sedentar pentru o parte a populaţiei au contribuit la creşterea ratei obezităţii şi a prevalenţei bolilor netransmisibile în cadrul acesteia. Nu există alimente bune sau rele, sănătoase sau mai puţin sănătoase, ci doar diete echilibrate sau dezechilibrate, şi alegerea unui produs alimentar trebuie să fie o decizie a consumatorilor bine informaţi şi educaţi. Zahărul, ca orice alt nutriet, poate fi folosit ca parte a unei diete variate şi echilibrate, atunci când este consumat cu moderaţie şi în funcţie de nevoile individuale fizice, fiziologice ale unei persoane. Pe lângă o dietă variată şi echilibrată, un stil de viaţă activ este important pentru sănătate. Aceste două principii conduc, de fapt, la menţinerea echilibrului energetic, adică asigurarea echilibrului între aportul total de calorii, din diverse alimente care conţin macronutrienţi, inclusiv zaharuri, şi consumul total de calorii, prin metabolism şi activitate fizică, esenţial pentru sănătatea metabolică şi pentru gestionarea greutăţii. Statisticile europene arată că băuturile răcoritoare contribuie cu mai puţin de 3% din calorii la aportul zilnic mediu în Europa şi că aproape 30% din băuturile răcoritoare vândute în Europa nu conţin calorii sau au un conţinut scăzut de calorii. Experţii de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi cei ai Comisiei Europene confirmă faptul că ponderea crescândă a nivelului de obezitate se datorează mai multor factori, şi anume: stilul de viaţă modern; reducerea timpului alocat exerciţiilor fizice; dietele necorespunzătoare; lipsa de informaţii nutriţionale. Spre exemplificare, în Olanda consumul de băuturi răcoritoare este relativ ridicat, iar rata obezităţii este relativ mică. Prin contrast, Grecia are un consum relativ scăzut de băuturi răcoritoare şi printre cele mai mari rate ale obezităţii. Studiile de specialitate confirmă faptul că descurajarea consumului în exces al alimentelor trebuie făcută prin educaţie, şi nu prin taxare suplimentară. Acelaşi studiu menţionează taxarea produselor alimentare cu conţinut ridicat de zahăr sau grăsimi, printre cele mai puţin eficiente instrumente de intervenţie. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal şi a Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu privire la suprataxarea băuturilor răcoritoare, se bazează pe supoziţii nedovedite, referitoare la efectele negative ale băuturilor răcoritoare asupra sănătăţii, şi ar produce pierderi atât pentru industrie, cât şi bugetului de stat. Taxarea suplimentară a băuturilor răcoritoare va avea impact direct asupra preţurilor la raft, va duce la creşterea inflaţiei şi, implicit, la scăderea puterii de cumpărare a populaţiei, va avea impact negativ asupra locurilor de muncă pe întreg lanţul de aprovizionare şi se va stimula comerţul transfrontalier şi cel ilegal, deoarece aceste produse vor fi aduse din ţări învecinate unde preţurile vor fi mai mici ca în România. Un alt efect ce trebuie evidenţiat - suprataxarea băuturilor răcoritoare nu va putea aduce veniturile bugetare scontate. În concluzie, taxarea suplimentară a unor băuturi sau alimente va avea efecte economice şi sociale negative şi nu va fi eficientă în promovarea unui stil de viaţă sănătos.
			Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu: "De Ziua mondială a justiţiei sociale, 20 februarie, să nu uităm de importanţa incluziunii sociale, a coeziunii dintre diferitele grupuri etnice şi a echităţii pentru funcţionarea şi progresul fiecărei societăţi" Astăzi, 20 februarie, marcăm Ziua mondială a justiţiei sociale, stabilită în anul 2007 de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. Aceasta promovează, la nivel mondial, demnitatea fiinţei umane, egalitatea de şanse şi bunăstarea, la nivel social, a tuturor persoanelor. Justiţia socială este premisa pentru stabilitate şi evoluţie în orice societate. Într-o lume dominată de interese economice, în care fiecare îşi prioritizează acţiunile, de multe ori acţionând departe de spiritul echităţii sociale, numai promovarea unei societăţi juste poate să asigure respectarea tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. Trebuie să fie clar că fiecare persoană trebuie să beneficieze de aceleaşi oportunităţi, indiferent de vârstă, sex, etnie etc. Termenul de justiţie socială a fost folosit pentru prima dată în anul 1840 de teologul şi profesorul italian Luigi Taparelli, iniţial conceptul fiind utilizat în doctrina teologică. Ulterior însă, filosoful John Rawis a extins şi dezvoltat acest termen dincolo de sfera religioasă, el ajungând să desemneze un principiu bazat pe asigurarea libertăţilor fundamentale şi pe diminuarea sau eliminarea inegalităţilor existente între persoane. Deşi justiţia socială nu se bucură încă de aceeaşi aplicare în toate statele europene, se fac eforturi în cadrul politicilor europene pentru crearea unui cadru social în care incluziunea să aibă un rol esenţial în viaţa socială. Este clar că există discrepanţe în acest sens între statele bogate şi cele mai puţin dezvoltate. Coeziunea socială trebuie să fie una dintre priorităţile politicii europene pentru eliminarea diviziunii sociale. Europa are nevoie de stabilitate şi convergenţă, iar toate acestea se vor realiza prin strategii socioeconomice coerente şi cu impact în rândul societăţilor pentru combaterea nedreptăţii sociale în cadrul Uniunii, pentru prevenirea sărăciei, pentru o educaţie echitabilă, accesul la piaţa forţei de muncă, coeziune socială şi nediscriminare, sănătate şi echitate între generaţii. Ţara noastră îşi continuă progresul în ceea ce priveşte dezvoltarea unor politici eficace în aplicarea justiţiei sociale. Proiectele şi iniţiativele de creştere a salariilor, de sprijinire a persoanelor cu dizabilităţi, vârstnicilor, copiilor săraci, de promovare a respectului între grupurile etnice au fost şi sunt priorităţile noastre pentru reducerea discrepanţelor sociale şi pentru o viaţă economică şi socială mai bună pentru toţi cetăţenii români. Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale dezvoltă proiecte cu impact în ceea ce priveşte aplicarea justiţiei sociale, precum "Măsuri destinate creşterii incluziunii sociale a persoanele vârstnice" şi "Îngrijirea informală în îngrijirea de lungă durată a persoanelor vârstnice - dezvoltarea de servicii-suport şi scheme de finanţare" din cadrul Planului sectorial de cercetare-dezvoltare pentru perioada 2018-2020. Toate acţiunile coaliţiei de guvernare urmăresc continuitatea în ceea ce priveşte creşterea economică, dezvoltare socială şi accesul tuturor pe piaţa de muncă şi în domeniul dezvoltării personale. Aceste aspecte sunt la fel de importante şi la nivel european, de aceea România, din postura deţinerii preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, pune accentul pe solidarizare a tuturor statelor, coeziune şi acţiuni solide care să promoveze un spirit de echitate, în Europa, în domeniul dezvoltării şi al vieţii sociale. Ziua justiţiei sociale este ocazia potrivită de a reflecta asupra importanţei incluziunii, a egalităţii de şanse, a echităţii şi a dreptului la o viaţă socială pentru fiecare persoană.
			Doamna Natalia-Elena Intotero: "Start-up Nation 2018 - un program disponibil şi pentru românii de pretutindeni" Start-up Nation este unul dintre programele prin care statul român încurajează antreprenoriatul şi mai ales tinerii care doresc să îşi dezvolte o afacere proprie - 52% dintre aplicanţi au mai puţin de 35 de ani. Un program care se bucură de un real succes, pentru care Guvernul a aprobat deja fondurile necesare. Alocaţia financiară nerambursabilă este în sumă de maximum 200.000 lei şi poate ajunge să reprezinte 100% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectelor de afacere. Potrivit datelor prezentate de Ştefan-Radu Oprea, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, 33.514 de aplicanţi au depus planuri de afaceri pentru Programul "Start-up Nation" 2018, în comparaţie cu 19.297, câte au fost înscrise pentru finanţare în prima ediţie a programului. Din cele peste 33.000 de proiecte, circa 1.200 au fost depuse de români din afara ţării. Potrivit datelor, 40% din dosare reprezintă finanţări pentru posibile IMM-uri din mediul rural. Estimările specialiştilor indică faptul că prin Programul "Start-up Nation" ar urma să se creeze 121.932 de noi locuri de muncă, din care 90.276 sunt estimate să fie ocupate de tinerii absolvenţi de după anul 2012, persoane defavorizate, şomeri sau persoane cu dizabilităţi. Ca urmare a efortului din 2017, sunt 7.159 de companii noi active în ţara noastră. Aproximativ 62% din proiecte au ca domeniu de activitate sectorul serviciilor, 37% sunt companii producătoare, iar doar 40 de proiecte, respectiv 0,12%, sunt dosare de afaceri care au ca activitate comerţul. Un program de succes ce trebuie susţinut, un program ce vine în întâmpinarea tinerilor noştri talentaţi, care au astfel şansa de a-şi dezvolta în România afacerea pe care şi-o doresc.
			Domnul Ioan Balan: "Bucovina - ştearsă de pe harta investiţiilor, prin votul PSD-ALDE" Parlamentul României a adoptat - cu chiu, cu vai - Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2019. Este extrem de grav faptul că Guvernul, fără să-l împiedice nimeni şi nimic, a întârziat în mod premeditat adoptarea acestor legi. În mod intenţionat PSD şi ALDE au blocat ţara, pentru a nu se cheltui bani în primele 2-3 luni ale anului şi pentru a bloca toate proiectele de investiţii noi care aşteptau finanţare de la buget. Din păcate pentru noi, toţi, bugetul adoptat este unul încropit în grabă, care aplică o nouă lovitură investiţiilor publice, atât celor care ar fi trebuit să fie realizate de Guvern, cât şi celor care se realizează de primării şi consilii judeţene. Investiţiile guvernamentale au primit bani la fel de puţini ca în ultimii doi ani, adică în anii în care nu s-a demarat nicio autostradă, nicio cale ferată, niciun spital sau şcoală nouă. Investiţiile locale au fost practic şterse cu buretele, pentru că Guvernul a capturat resursele primăriilor şi consiliilor judeţene şi le-a pus în spinare noi cheltuieli, cum ar fi de pildă finanţarea serviciilor sociale din sistemul de protecţie a copilului, finanţarea centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap şi drepturile asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiile lunare. Nu vedeţi cât de cinici sunt cei din PSD şi ALDE? Oricine analizează bugetul de stat pentru anul 2019 poate constata că Bucovina este pentru al treilea an consecutiv ştearsă de-a dreptul de pe harta investiţiilor majore: fără bani pentru autostrăzi, fără bani pentru căi ferate, fără bani pentru spitale regionale, fără bani pentru şcoli şi grădiniţe. Împreună cu ceilalţi parlamentari PNL de Suceava am încercat să îndreptăm, cât de cât, sărăcia propusă de Guvern pentru Bucovina. Am depus şi susţinut nu mai puţin de 32 de amendamente pentru investiţii în Bucovina, dintre care aş enumera numai câteva: realizarea conductei de transport gaze naturale Câmpulung Moldovenesc-Vatra Dornei; începerea lucrărilor la drumul expres DX5 Siret-Suceava-Paşcani-Bacău-Buzău-Ploieşti; reabilitare şi modernizare DN2 Roman - Suceava - Siret; finanţarea lucrărilor de reparaţii la Drumul Naţional DN 29A Suceava-Adâncata - Dorohoi; reabilitare şi modernizare DN 17B, pe Valea Bistriţei; variantele de ocolire Suceava, Rădăuţi, Fălticeni, Gura Humorului, Vatra Dornei; construirea unei clădiri pentru servicii medicale pediatrice în sistem monobloc la Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sfântul Ioan cel Nou", Suceava; începerea lucrărilor la Sala Polivalentă din municipiul Suceava; modernizarea punctelor de frontieră din judeţ; închiderea finală a depozitului de deşeuri Câmpulung Moldovenesc; sprijinirea Unităţii de Asistenţă Medico-Socială Carmen Silva, oraş Broşteni, şi a Căminului pentru persoane vârstnice Solca, precum şi multe alte investiţii care ar fi schimbat, cu siguranţă, soarta regiunii de Nord-Est, cea mai slab dezvoltată regiune din Uniunea Europeană. Cetăţenii din Bucovina trebuie să ştie că toate propunerile noastre au fost respinse prin votul parlamentarilor PSD-ALDE din judeţul Suceava. Îmi este greu să înţeleg de ce Domniile Lor au votat împotrivă, atâta vreme cât oricum nu ar fi avut cum să întoarcă armata de voturi PSD-ALDE, care au acţionat la ordinul expres al lui Dragnea, ca nicio investiţie propusă de PNL să nu fie finanţată în Bucovina. Cu toate acestea, noi, deputaţii şi senatori ai PNL, am reuşit să dublăm cuantumul alocaţiilor de stat pentru copii, începând cu data de 1 martie, după cum urmează: pentru copiii de 0-2 ani, de la 200 de lei la 300 de lei, şi pentru copiii 2-18 ani, de la 84 de lei la 150 de lei. Plini de supărare şi de venin pentru că PNL a făcut un lucru atât de bun pentru 4 milioane de copii, PSD şi Liviu Dragnea au vrut mai întâi să taie alocaţiile copiilor, iar apoi să confişte marele succes al PNL. Acesta este PSD! Nu se va schimba niciodată.
			Domnul Ion Spânu: "Românii, din ce în ce mai departe de România" După câştigarea categorică a alegerilor, în 2016, Partidul Social Democrat, al cărui membru eram la acea vreme, a prezentat opiniei publice Programul de Guvernare 2017-2020, un program bine structurat şi care a beneficiat de girul tuturor membrilor PSD. Din păcate, actuala conducere a PSD a ales, cel puţin în ultima perioadă, să se îndepărteze din ce în ce mai mult de acest program. Fie că vorbim de amânări repetate şi nejustificate de punere în practică a prevederilor, fie că vorbim de introducerea unor noi prevederi cu profund caracter antisocial, rezultatele negative nu s-au lăsat aşteptate, populaţia României, principalul beneficiar al măsurilor economice, pierzându-şi încrederea treptat. Sondajele de opinie, apărute recent, indică un lucru foarte clar - românii sunt din ce în ce mai departe de România. Astfel, potrivit unui sondaj INSCOP, dacă, în iulie 2017, 36,6% dintre români erau de părere că România merge într-o direcţie bună, în noiembrie 2017, doar 22,8% mai împărtăşeau această opinie. În 2018, numărul românilor care consideră că ţara se îndreaptă într-o direcţie bună a continuat să scadă, de la 19,9%, în februarie 2018, la 19,1%, în octombrie 2018, şi 18,7%, în noiembrie 2018. Din păcate, acest trend descendent, acela al neîncrederii românilor în viitorul propriei ţări, nu se va opri aici. PSD pare să nu ia niciun fel de măsură de redresare, iar tergiversarea la nesfârşit a adoptării bugetului pentru 2019 vorbeşte de la sine. Totodată, conducerea PSD a lansat, în ultimele luni, o campanie cu puternic accent antieuropean, mizând pe spiritul naţionalist al poporului român. Pe ceea ce nu a mizat însă conducerea PSD a fost înţelepciunea poporului român, perfect conştient de importanţa apartenenţei la spaţiul european. Dacă, în noiembrie 2018, 42,5% dintre respondenţi erau de părere că Uniunea se îndreaptă într-o direcţie greşită, în sondajul actual, procentul celor pesimişti a scăzut la 38,6%, procentul nonrăspunsurilor fiind de 17,2%. De altfel, paşii făcuţi greşit de PSD, în ceea ce priveşte programul de guvernare, şi nu numai, sunt reflectaţi şi în sondajele privind intenţia de vot. PSD a reuşit "performanţa", într-un timp destul de scurt, să ajungă la aproape acelaşi nivel ca cel al Partidului Naţional Liberal, de aproximativ 25%, ceea ce reprezintă un minim istoric. Românii par să se fi săturat de ipostaza de veşnică victimă în care pozează conducerea PSD şi să fi realizat că ceea ce se întâmplă acum în societate este rezultatul unei guvernări foarte slabe. În acelaşi timp, nu pot să nu remarc evoluţia spectaculoasă a partidului PRO România, o formaţiune politică foarte tânără, care a reuşit în foarte scurt timp să se stabilizeze la un procent de 9%. Tot mai mulţi români, ca de altfel şi tot mai mulţi politicieni de valoare, realizează că PRO România devine singura alternativă viabilă pentru un partid de stânga. Sunt, astfel, absolut convins că împreună cu colegii mei de partid, prin acţiunile concrete pe care le desfăşurăm, vom reuşi să redăm încrederea românilor în propria lor ţară.
			Domnul Liviu-Ioan Balint: "Ziua Brâncuşi" Ziua de 19 februarie a fost declarată, prin Legea nr. 305/2015, ca zi de sărbătoare naţională - Ziua Brâncuşi. Constantin Brâncuşi, "părintele sculpturii moderne", cum a fost denumit prima dată de America, s-a născut pe 19 februarie 1876 în Hobiţa, România. Este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii, iar ziua naşterii sale este sărbătorită în toată lumea şi înscrisă în calendarul cultural universal. Constantin Brâncuşi ne-a dus în universalitatea lumii, făcând din naţiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră de a recunoaşte prin lege valoarea inestimabilă pe care a adus-o Brâncuşi lumii artistice. Această zi de sărbătoare naţională doreşte a fi un omagiu adus marelui artist, dar şi o cale de a onora spiritul naţional român, prin dragostea şi recunoştinţa faţă de marile valori româneşti care au primit o recunoaştere la nivel mondial. Se împlinesc 143 de ani, anul acesta, de la naşterea unuia dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea, figură centrală în mişcarea artistică modern internaţională, şi doresc, să îi respectăm dorinţa marelui sculptor, să ne bucurăm de arta sa, să iubim şi să respectăm sculpturile sale, fiindcă într-adevăr, ceea ce ne-a dăruit Brâncuşi este "bucurie curată".
			Doamna Luminiţa-Maria Jivan: "Programul de finanţare a investiţiilor pentru modernizarea şi dezvoltarea staţiunilor balneare" Voi aborda un subiect care, cu siguranţă, este drag tuturor, şi, cu siguranţă, toţi putem fi de acord că reprezintă un domeniu care poate contribui la dezvoltarea acestei ţări. După cum bine ştiţi, săptămâna trecută, mai exact pe 15 februarie, a fost aprobat, în cadrul şedinţei de Guvern, un memorandum referitor la aprobarea schemei de minimis privind Programul de finanţare a investiţiilor pentru modernizarea şi dezvoltarea staţiunilor balneare şi încadrarea schemei de minimis în politicile economico-bugetare şi financiare ale statului român. Acest program vine ca o continuare a faptelor şi acţiunilor actualei guvernări, evidenţiind astfel că programul de guvernare este dus, pas cu pas, către finalizare. Unul din obiectivele asumate în programul de guvernare este realizarea unei creşteri economice sustenabile şi inclusive bazată pe o forţă calificată de muncă şi retribuită conform calificării. Realizarea acestei creşteri economice poate avea loc şi prin dezvoltarea activităţii şi capacităţii unităţilor turistice. Luând în considerare prevederile programului de guvernare cu privire la dezvoltarea anterior menţionată, cu scopul creşterii eficienţei utilizării resurselor naturale specifice zonelor în care sunt plasate, şi ţinând cont că se urmăreşte sporirea valorificării potenţialului balnear, prin aplicarea mijloacelor de promovare a factorilor naturali de cură utilizaţi inclusiv prin reabilitarea/dezvoltarea infrastructurii existente în staţiunile balneare, a fost instituită o schemă de minimis de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, privind aprobarea acestui program. Pe scurt, scopul acestei măsuri vizează finanţarea proiectelor de investiţii pentru modernizarea şi dezvoltarea staţiunilor balneare sau balneoclimaterice prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1.016/2011 privind acordarea statutului de staţiune balneară şi balneoclimaterică pentru unele localităţi şi areale care dispun de factori naturali de cură, cu modificările şi completările ulterioare. De acest program se bucură şi Băile Herculane din Caraş-Severin, staţiune cunoscută drept "Perla Banatului". Celebră pentru miraculoasele ape termale şi pentru capetele încoronate ce o vizitau, în această staţiune nu s-au mai făcut investiţii de peste 10 ani pentru a readuce la glorie clădirile vechi care s-au transformat în ruine. De asemenea, forfota caracteristică acestei localităţi a dispărut complet, iar promenada a devenit o acţiune nelipsită de riscuri reale din clădirile de patrimoniu, cum ar fi Vila Elisabeta, Băile Neptun sau Ansamblul Cazinoului, cele mai multe fiind construite în timpul Imperiului austriac şi austro-ungar. Prin programul aprobat de Guvern, la finalul implementării schemei de minimis, se va realiza reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea unor localităţi şi areale care dispun de factori naturali de cură, cum ar fi Băile Herculane. Mai mult decât atât, Guvernul PSD şi-a arătat şi continuă să-şi arate sprijinul pentru oameni şi tot ceea ce ţine de această ţară, iar acest program nu va putea aduce decât beneficii imense pentru staţiunile balneare şi balneoclimaterice uitate de lume, readucându-le la viaţă. Consider că aceste staţiuni sunt nişte diamante neşlefuite care, odată reintroduse în lume, se vor ridica la standardele europene, devenind astfel atracţii turistice principale, iar Băile Herculane va deveni din nou Perla Banatului.
			Domnul Costel Lupaşcu: "Legea bugetului de stat pe anul 2019 pentru judeţul Botoşani’’ Săptămâna trecută a fost votat, în plenul reunit al Parlamentului, Proiectul Legii bugetului de stat şi Proiectul Legii bugetului Asigurărilor Sociale de stat pe anul 2019, care răspund aşteptărilor şi intereselor comunităţilor locale şi asigură dezvoltarea fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, precum şi creşterea veniturilor pentru toate categoriile sociale şi profesionale. În acest an, bugetul este construit pe proiecte concrete şi pune accent puternic pe creşterea investiţiilor. Astfel, avem o formulă a bugetului pe 2019 care răspunde aşteptărilor şi intereselor comunităţilor şi asigură dezvoltarea şi creşterea naţională. Toţi românii, dar şi botoşănenii vor investiţii! În acest sens, avem un buget pentru 2019 prin care să finanţăm toate proiectele privind dezvoltarea comunităţilor locale. Pentru judeţul Botoşani nu vorbim doar de investiţii în infrastructură de transport, cum este autostrada Unirii şi modernizarea drumului DN 28B, Botoşani-Târgu Frumos, dar şi de construcţia de locuinţe ANL, alimentări cu apă şi canalizare, reabilitări de drumuri şi poduri, amenajări hidrologice. Vom avea investiţii în sănătate, în echipamente medicale, în fiecare judeţ, inclusiv în Botoşani. Domeniului Sănătăţii, anul acesta, i s-a alocat un buget record. Pentru prima dată, Ministerul Sănătăţii are prevăzut în Proiectul de buget pentru anul 2019 cea mai mare sumă alocată, fiind vorba de o creştere cu 6 miliarde de lei faţă de anul trecut. Este o creştere care reprezintă 4,84% din PIB, în condiţiile în care la începutul guvernării sănătatea avea un procent mult mai scăzut. Investiţiile beneficiază de 1,1 miliarde de lei, fiind vorba despre achiziţia de aparatură, reparaţii capitale, finalizarea lucrărilor începute. Medicina de familie va avea o creştere a bugetului de peste 22%, comparativ cu anul trecut, medicina primară devenind din ce în ce mai importantă în asigurarea serviciilor medicale pentru pacienţi. Totodată, comunităţile locale vor avea, în 2019, cel mai mare buget din ultimii 30 de ani, aproape jumătate din valoarea bugetului de stat. La nivelul bugetelor locale, consiliile judeţene vor avea alocări de 450 lei/locuitor la nivelul judeţului, comparativ cu 250 lei/locuitor în anul 2018, cu un plafon maxim de 275 milioane de lei. În ceea ce priveşte primăriile de municipii, va fi distribuit 60% din impozitul pe venit cu plafon minim de 12 milioane de lei, cu 7 milliarde de lei în plus faţă de anul trecut. Primăriile de oraşe primesc 60% din impozitul pe venit cu plafon minim de 6 milioane de lei, cu 3 milioane de lei mai mult decât în anul 2018, iar primăriile de comune vor avea 1.000 lei/locuitor, comparativ cu 750 lei/locuitor în anul 2018, cu un plafon minim de două milioane de lei, cu un milion mai mult decât în anul 2018. Mai presus de toate, disputele politice există cu certitudine. PSD a vrut de fiecare dată binele României, binele românilor, şi, mai mult decât atât, acest partid a fost mereu capabil să aducă mai multă prosperitate fiecărui cetăţean, indiferent de categoria socială şi profesională. Bugetul pentru anul 2019 urmăreşte în totalitate respectarea tuturor promisiunilor pe care le-am asumat la începutul acestei guvernări. În 2019 ne respectăm angajamentele privind continuarea majorărilor salariilor şi pensiilor. Cu siguranţă mai sunt multe de realizat pentru a ajunge la nivelul veniturilor cetăţenilor din cele mai dezvoltate state ale Uniunii Europene, însă am început să luăm măsuri la nivel economic şi social şi ne îndreptăm în această direcţie!
			Domnul Emil-Marius Paşcan: "Repetăm istoria, după comunişti poate să vină potopul!" România parcurge o buclă temporală, ne-am întors în timp în oglinda unor evenimente şi personaje politice care au importat cu elan proletar regimul comunist şi bolşevismul totalitar în ţara noastră. Văzându-i la treabă pe urmaşii PCR-ului de astăzi, pe cei din jurul tătucului Liviu (Daddy) Dragnea, pe Călin Popescu (cinci neveste spre şase) Tăriceanu, pe Veo (hehe) Dăncilă, Codrin (trompetă mincinoasă) Ştefănescu, Florin (c) Iordache, Olguţa (Manda cu conac) Vasilescu, Carmen (microfoane în priză) Dan, Eugen (fără frecvenţă) Nicolicea, Varujan (penal miruit) Vosganian, Cătălin (mitralieră penală) Rădulescu, Tudorel (mefistofel) Toader, Şerban (fost şofer) Nicolae, Ecaterina (abramburica) Andronescu ş.a., observându-le zelul cu care distrug instituţional această ţară, putem constata că poartă cu cinste şi mândrie ereditatea politică a nomenclaturii comunistoide, cu care s-a înconjurat şi Nicolae Ceauşescu, perpetuându-se astfel slugărnicia depersonalizantă, umilitoare, din stirpea lui Emil Bobu, Tudor Postelnicu, Constantin Dăscălescu sau Manea Mănescu. Mai mult, ofensiva centralismului economic, intervenţia statului în fixarea cursului de schimb valutar, impunerea inchizitorială în afara regulilor pieţei libere a preţurilor la energie şi gaze, stabilirea artificială a ROBOR şi a valorii dobânzilor bancare perpetuează aceeaşi matrice totalitară a partidului-stat. De altfel, chiar Moscova laudă prin goarna sa propagandistă (Agenţia Sputnik) măreţele realizări ale guvernării Dăncilă şi potrivnicia rebelă, subminatoare, prin care gaşca politică coordonată de Liviu Dragnea sfidează adeseori Uniunea Europeană. Câtă vreme slugoii vechi şi noi îşi văd obtuz doar de interesele lor, aflăm cu îngrijorare că, pe fondul instabilităţii, impredictibilităţii fiscale şi economice, tot mai multe societăţi comerciale îşi închid porţile sau îşi mută activitatea în ţările învecinate României. Mii de angajaţi îşi pierd astfel locurile de muncă, iar acest fenomen a cuprins alert zonele din vestul ţării, judeţele Satu Mare, Bihor, Arad, Timişoara ş.a. Printre cauzele invocate şi care duc la închiderea fabricilor din respectivele zonele industriale, dar care sunt aproape identice la nivelul întregii ţări, sunt lipsa forţei de muncă, costurile tot mai mari de producţie, implicit, cele cu salariile, care s-au majorat cu 50% în ultimii doi ani, la care se adaugă preţul energiei, majorat cu 40% în ultimii doi ani, infrastructura de transport deficitară (costuri enorme pentru firme să aducă angajaţi de la zeci de kilometri (pe drumuri proaste ori foarte proaste), lipsa de sprijin din partea autorităţilor pentru transportul personalului cu autobuzele în zonele industriale, chiriile mari sau lipsa altor alte elemente de infrastructură decente (canalizarea, de exemplu) sau desele întreruperi ale furnizării energiei electrice. Pe comuniştii de azi nu-i prea interesează aceste probleme care şubrezesc ţara din temelii, ei îndatorează România zi de zi şi dau pomeni electorale pentru a rămâne la putere. După ei, potopul!
			Domnul Mihai Niţă: "Ziua mondială a justiţiei sociale" Ziua mondială a justiţiei sociale este marcată anual pe 20 februarie, începând din anul 2009, din iniţiativa Adunării Generale a ONU. Scopul instituirii acestei zile, imperativ al societăţii contemporane la nivel mondial, este acela de atenţionare a factorilor responsabili asupra unor probleme precum sărăcia, şomajul şi excluziunea socială. Se consideră că "un individ este exclus social dacă este rezident într-o zonă geografică a societăţii, dar din motive în afara controlului său nu poate participa la activităţile normale ale cetăţenilor din acea societate, chiar dacă şi-a dori să o facă". Totodată, cu prilejul acestei zile sunt promovate valori precum solidaritatea, echitatea şi tratamentul egal oferit tuturor cetăţenilor, fără discriminare. Termenul de justiţie socială desemnează modul în care este aplicată justiţia într-o societate, în raport cu clasele sociale care o compun. Aceasta se referă la conceptul potrivit căruia toată lumea trebuie să aibă aceleaşi drepturi şi oportunităţi economice, politice şi sociale. Pentru adepţii justiţiei sociale, rolul cel mai important al statului este să asigure bunăstarea şi respectarea drepturilor tuturor cetăţenilor ţării, fără vreo diferenţiere restrictivă. România nu face excepţie de la situaţia evocată. Tocmai în această perioadă, societatea românească se confruntă cu o serie de evenimente ce relevă cât se poate de concret importanţa pe care statul trebuie să o acorde normelor juridice obligatorii ce trebuie respectate într-un stat de drept. Ceea ce se întâmplă azi este mult mai grav decât simpla abordare a temei justiţiei sociale, întrucât neregulile privesc chiar sistemul judiciar, responsabil direct pentru aplicarea imparţială, onestă şi corectă a codurilor legislative ale statului, începând cu Constituţia Republicii, care trebuie respectată precum biblia tuturor legilor. Dacă există personaje angrenate în cadrul unor instituţii ale statului, responsabile pentru derapajele constatate azi, putem spune că la fel de vinovaţi sunt şi cetăţenii care ignoră importanţa cardinală a implicării în activitatea politică, fie şi prin absenteismul electoral, atunci când, prin sufragiul universal, sunt alese persoanele care vor conduce ţara o perioadă de timp legal definită. Despre acest fenomen, filosoful Greciei antice şi fondatorul Academiei din Atena, Platon, spunea următoarele: "Una dintre pedepsele pentru refuzul de a participa la viaţa politică este aceea că vei ajunge să fii condus de către inferiorii tăi". Exact pentru acest motiv i-am îndemnat mereu pe cetăţeni să meargă la vot, indiferent de opţiunile lor politice, tocmai pentru ca, în urma fiecărui scrutin, să-şi acorde şansa de a-i desemna pentru funcţiile de conducere pe cei mai valoroşi dintre ei, capabili să transpună în practică programele de guvernare necesare întregii populaţii a României, indiferent de starea socială. Asumându-şi voluntar obligaţia să muncească şi să militeze pentru binele ţării, aleşii pot fi controlaţi prin vot, astfel încât niciun conducător să nu mai acţioneze discreţionar, indiferent de funcţia pentru care-l plăteşte statul, din banii contribuabililor, indiferent de ispitele oferite de putere. La rândul lor, aleşii sunt datori să controleze, în acelaşi sens, persoanele desemnate să ocupe funcţii de răspundere. Asigurând un astfel de mecanism just al conducerii statului, vom putea susţine, cu fapte, că ne străduim să întronăm cuvenita justiţie socială, care face obiectul declaraţiei mele politice. Frământările politice, care nu contenesc de trei decenii şi care au creat sumedenie de neajunsuri românilor, pot fi stopate dacă populaţia cu drept de vot va înţelege că poartă, în parte, răspunderea pentru starea nefirească a lucrurilor, pentru faptul că există atâţia oameni săraci într-o ţară bogată şi pitorească, aşa cum este România. Un test de importanţă majoră pentru reevaluarea atitudinii civice îl constituie scrutinul pentru desemnarea europarlamentarilor români, de care ne mai desparte o perioadă foarte scurtă. În curând, vom înţelege cu toţii, dacă dorim cu adevărat să trăim omeneşte, aşa cum cred eu că merită majoritatea compatrioţilor noştri, din ţară şi din afara ei.
			Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc: "Epidemia de gripă, o realitate care reflectă «performanţa» managementului medical românesc" Gripa este o afecţiune respiratorie contagioasă, provocată de virusurile gripale, poate avea consecinţe moderate până la severe, conducând uneori chiar la deces. Gripa este diferită de o răceala, debutează brusc şi violent, în timp ce simptomele răcelii cresc gradual în intensitate. Situaţia prezentată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată o răspândire îngrijorătoare a virusului gripal în această perioadă. Gripa s-a extins rapid în toată Europa, iar cele mai afectate sunt ţările din sud-estul Europei. În ultima lună, circulaţia virusului gripal în România a avut un caracter epidemic, în care numărul cazurilor de îmbolnăvire prin viroze respiratorii este mai mare faţă de cel aşteptat. Cu toate acestea, Ministerul Sănătăţii a declarat epidemie de gripă abia în data de 30 ianuarie, când numărul de victime era mai mare comparativ cu numărul de victime din Bulgaria şi Croaţia, când virusul gripal era la apogeu. Conform statisticilor, numărul victimelor a ajuns la 128 şi, probabil, va continua să crească. În secolul al XXI-lea să moară 128 de persoane, ca urmare a unei gripe, mi se pare inadmisibil. Situaţia dovedeşte că lentoarea şi nepăsarea autorităţilor duc la situaţia existentă. O serie de imperative se ridică pe fondul acestei realităţi: De ce a necesitat o perioadă atât de mare de timp şi, implicit, creşterea numărului de victime pentru a fi declarată epidemie de gripă, în contextul răspândirii îngrijorătoare a virusului în Europa? Care sunt obiectivele Ministerului Sănătăţii în perioada următoare pentru prevenirea răspândirii şi a stopării numărului de victime? Are Ministerul Sănătăţii elaborate programe/strategii pentru prevenirea răspândirii şi a stopării numărului de victime? În concluzie, situaţia demonstrează că sistemul medical românesc este mereu luat prin surprindere de situaţii, de multe ori aşteptate, cum este, de pildă, gripa sezonieră. Cei care conduc instituţiile de resort ar trebui să acţioneze preventiv în faţa unor astfel de conjuncturi şi să fie mai responsabili.
			Domnul Ştefan Muşoiu: "România performează la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene" Succesele preşedinţiei române la Consiliul UE au ajuns pe buzele majorităţii parlamentarilor din toate ţările membre. Din ce în ce mai multe voci autorizate, care până aproape la finele anului trecut, în baza aparteneţei la alte familii politice, ori din diverse alte motive mai mult sau mai puţin personale, prevesteau un aşa-zis dezastru iminent provocat de România, acum, spre surprinderea tuturor, laudă preşedinţia română a Consiliului UE, graţie eficienţei, echilibrului şi diplomaţiei pe care politicienii şi experţii noştri le probează pe toate dosarele aflate în lucru. Mulţumită expertizei de calitate a fost închis un număr impresionant de rapoarte legislative, în această lună şi jumătate, care s-a scurs din mandatul României. De asemenea, lideri ai Comisiei, ai Consiliului European şi ai Parlamentului au făcut o serie de declaraţii pozitive privind preşedinţia României la Consiliul UE, inclusiv referitor la reuniunile şi conferinţele organizate atât la Bucureşti, cât şi la Bruxelles. Dincolo de declaraţiile elogioase la adresa noastră, trebuie să vedem nu doar că România a fost tot timpul pregătită pentru a prelua această sarcină plină de responsabilitate, ci şi profesionalismul de care dau dovadă toţi experţii români, foarte buna organizare a evenimentelor, performanţa guvernamentală la conducerea reuniunilor Consiliului, echilibrul, diplomaţia şi modul în care promovăm priorităţile Uniunii Europene în aceste şase luni. Faptul că performăm la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene le întăreşte partenerilor noştri certitudinea că România este o ţară importantă în Europa, de care trebuie să se ţină, întotdeauna, seamă. Şi pentru opoziţia internă şi pentru preşedintele Iohannis succesele politicilor coaliţiei la nivelul Uniunii ar trebui să le dea de gândit şi să le schimbe optica atât de dăunătoare pentru propria ţară. Tocmai din acest motiv, stimate domnule preşedinte Klaus Iohannis, mă întreb dacă nu consideraţi că a venit momentul şi că ar trebui să cereţi scuze, public, poporului român pentru că v-aţi permis să criticaţi a priori şi fără niciun fundament real propria ţară, afirmând că România nu este pregătită să preia preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Este clar că de la coaliţia de guvernământ nu vă veţi cere niciun fel de scuze pentru gestul dumneavoastră incalificabil, dar poate că, pe viitor, veţi învăţa din această greşeală şi nu veţi mai lansa asemenea atacuri la adresa propriei patrii, stat în care nu doar trăiţi, ci în fruntea căruia vă aflaţi, chiar şi vremelnic. Este adevărat că, spre finalul lunii noiembrie 2018, aţi revenit asupra acelor declaraţii incredibil de nefericite, prin care demolaţi de-a dreptul orice perspectivă a şefiei noastre la nivelul Consiliului, însă aţi făcut acel gest de reevaluare doar după asigurările date de purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, şi cele ale domnilor Juncker şi Tusk, cât şi ale altor oficiali ai unor state UE. Toţi aceştia, pe care i-am menţionat, creditau în mod sincer ţara noastră cu şanse depline să performeze, lucru care se şi întâmplă, dealtfel. Şi totuşi deficitul de imagine pe care l-aţi creat în ochii opiniei publice internaţionale şi neîncrederea pe care aţi sădit-o şi cultivat-o şi cu alte ocazii au preţul lor, pe care guvernarea PSD-ALDE trebuie să-l deconteze, pe termen lung, alături de ceilalţi români. Dintr-o perspectivă optimistă, probabil că până vă veţi decide dumneavoastră şi opoziţia să faceţi un gest onorabil de mea culpa, va mai trece mult timp, însă îmi păstrez speranţa că veţi ţine cont, de acum încolo, de faptul că românii îşi doresc ca, după cele şase luni de preşedinţie, luni pline de evenimente politice complicate, Uniunea să iasă mai întărită şi mai puternică, la fel şi ţara noastră.
			Domnul Nicolae Giugea: "Investiţiile ocolesc, şi anul acesta, Oltenia" Deşi a întârziat cu 3 luni adoptarea celei mai importante legi bugetare, Guvernul a transmis în Parlament un buget foarte slab, improvizat, care scârţâie din toate încheieturile şi, mai devreme sau mai târziu, tot o să crape pe undeva. Atât de slab este acest buget încât, atunci când parlamentarii PNL au obţinut prin vot dublarea alocaţiei de stat pentru copii, începând cu 1 martie 2019, Guvernul şi majoritatea parlamentară au intrat în panică, spunând că nu sunt bani! Zău, aşa? Pentru mine, personal, disperarea celor din PSD şi ALDE a fost de neînţeles, atâta vreme cât bugetul creşte pe hârtie la capitolul venituri cu 50 de miliarde de lei, însă din muntele acesta de bani pe care ei spun că îl au, nu s-au găsit resurse nici pentru majorarea pensiilor, de la 1 ianuarie, nici pentru plata însoţitorilor persoanelor cu handicap, nici pentru copiii instituţionalizaţi, nici pentru investiţii şi nici pentru majorarea alocaţiilor copiilor. Este o dilemă la care nu ştiu cine poate să găsească un răspuns. Banii sunt mai mulţi, dar ei nu ajung în priorităţile reale ale românilor. Atunci, oare unde se scurg? Ar trebuit să ştim, pentru că sunt bani colectaţi din buzunarele noastre, ale tuturor. Nu sunt banii PSD şi ALDE, ci banii românilor! Marea mea întristare este că şi în bugetul pentru anul 2019, ca şi în ultimii doi ani, investiţiile majore ocolesc din nou Oltenia! Spitalul Regional de la Craiova nu mai figurează nici măcar la nivel de promisiune! Autostrăzile şi drumurile expres, care ar fi trebuit să lege Oltenia de Bucureşti şi de Transilvania, au primit bani în bătaie de joc, pentru numai câţiva km. Tot în bătaie de joc, s-au alocat bani pentru vitamina D pentru copii, deşi un sfert dintre aceştia merg seara la culcare cu stomacul gol! Arătându-ne cât sunt de incompetenţi, miniştrii PSD-ALDE nu au găsit bani pentru renovarea şcolilor, iar pentru cele fără toalete şi apă curentă au promis că vor cumpăra pe zeci de mii de euro nişte coteţe, pe care ei le numesc containere ecologice. Stimaţi parlamentari din PSD-ALDE, lucrul la care vă pricepeţi cel mai bine este să risipiţi banii munciţi de români pe tot felul de prostii. În peste 20 de ani, cât v-aţi aflat la guvernare, nu aţi lăsat în urma voastră nimic durabil! Nu aţi construit nimic, deşi România este îndatorată cu peste 320 de miliarde de lei. Pentru cele câteva sute de km. de autostradă care s-au construit după Revoluţie, în viteza melcului, nu aveţi niciun merit. Acestea sunt rezultatul guvernelor de dreapta, la care voi nu aţi pus decât piedici, iar când au fost finalizate v-aţi făcut poze lângă panglici, ca să păcăliţi lumea. Prin bugetul pe care îl lăudaţi nu aţi făcut decât să condamnaţi la mulţi alţi ani de sărăcie, a doua cea mai săracă regiune din Uniunea Europeană, pentru că, fără investiţiile publice, fabricile şi uzinele nu vor apărea peste noapte, oamenii nu vor avea locuri de muncă bine plătite, elevii nu vor avea şcoli decente, pacienţii nu vor avea unde să se trateze, iar copiii se vor gândi încă din băncile şcolii cum să plece din România pentru a-şi găsi un viitor mai bun. Aceasta este tragedia prin care trece Oltenia, deşi 70% dintre parlamentarii aleşi în judeţele traversate de Olt şi Jiu sunt de la PSD şi ALDE. Nu le pasă! Acesta este adevărul. Se hrănesc politic din sărăcia oamenilor şi cred că vor reuşi să-i mai ţină captivi pe olteni cu promisiuni de creştere a lefurilor cu 100 de lei! Câtă vreme ţara este condusă de PSD, nu există nici cea mai mică speranţă că viaţa oltenilor se va schimba în bine, că România va deveni o "ţară ca afară", aşa cum ne dorim cu toţii.
			Domnul Laurenţiu Nistor: "România rămâne în elita performerilor economici europeni" Săptămâna trecută, în Parlament, majoritatea PSD - ALDE a votat un buget realist şi cu perspectivă de dezvoltare pentru România. În primii doi ani de guvernare, măsurile noastre s-au concentrat cu precădere pe creşterea veniturilor populaţiei. Anul 2019 este dedicat investiţiilor în domenii prioritare - infrastructură, sănătate, educaţie, agricultură. În acest sens, sumele destinate investiţiilor au fost suplimentate cu peste 15 miliarde lei, faţă de anul anterior. Bugetul este fundamentat pe o creştere economică de 5,5%, o valoare a PIB de 1.022,5 miliarde de lei, fiind pentru prima dată când valoarea PIB depăşeşte 1.000 de miliarde de lei. De asemenea, câştigul salarial brut este de 5.163 lei, iar numărul de salariaţi din economie va ajunge la 5,282 milioane. Dezbaterile din Parlamentul României, asupra bugetului anului 2019, au adus reale câştiguri. Printre cele mai semnificative sunt finanţările unor programe destinate copiilor, precum diabetul juvenil, vitamina D sau pentru asigurarea unei infrastructuri care să permită mese calde pentru şcolari. Astfel, 140 de milioane de lei din banii partidelor vor fi transferaţi către Educaţie, pentru infrastructura necesară derulării Programului Guvernamental "Masă caldă în şcoli". Alte 150 de milioane de lei au fost luate de la SRI şi transferate la Ministerul Sănătăţii pentru programul de tratament al diabetului juvenil, iar 300 de milioane au fost transferate Ministerului Sănătăţii pentru Programul "Vitamina D". Banii vin din bugetul Ministerului Finanţelor. România, în guvernarea PSD, rămâne în elita performerilor economici europeni. Cu un plus de 4,1% în ultimul trimestru al anului trecut, economia românească are un ritm de creştere de trei ori mai mare faţă de media celor 28 de ţări ale Uniunii.
			Doamna Daniela Oteşanu: "PNL vrea reducerea salariilor, a pensiilor şi creşterea fiscalităţii, în timp ce PSD a crescut veniturile tuturor categoriilor socio-profesionale şi a redus taxele" Discuţiile şi negocierile consistente au configurat o formulă a bugetului pe anul 2019, care răspunde aşteptărilor şi intereselor comunităţilor şi asigură dezvoltarea şi creşterea naţională. Bugetul pentru acest an, propus de coaliţia PSD+ALDE, este construit pe proiecte concrete şi pune accent puternic pe creşterea investiţiilor. Cu toate acestea, PNL şi-ar dori, în 2019, un buget bazat pe tăierea salariilor şi a pensiilor şi pe majorarea fiscalităţii. Acest lucru demonstrează, încă odată, că liderii PNL nu sunt capabili să înţeleagă măsurile care au dus bani în plus în buzunarele românilor şi au redus sărăcia în România. PNL, în lipsă de idei, reia placa ultimilor doi ani. Acuzaţiile PNL sunt că veniturile bugetare, din ultimii doi ani, au fost venituri fictive. Adevărul şi datele oficiale de la nivelul instituţiilor financiare româneşti şi europene arată o creştere economică consistentă şi succesivă, an de an, un deficit bugetar sub 3%, alocări mai mari pentru investiţii şi creşteri de salarii şi pensii acordate efectiv. Toate acestea în condiţiile unei datorii publice în scădere, raportate la PIB. Nimic din toate acestea n-ar fi fost posibile fără venituri consistent mai mari la buget! O altă acuzaţie a PNL se referă la faptul că salariile din sectorul public au fost majorate într-o manieră ad-hoc, fără o fundamentare economică, ceea ce a condus la cel mai mic nivel al investiţiilor publice de la aderarea României în Uniunea Europeană. Adevărul este că bugetul acestui an, la fel ca în anii precedenţi, va asigura integral resursele pentru pensii şi salarii. Ca urmare a măsurilor adoptate de Guvern, respectiv transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, bugetul de pensii, în premieră, va înregistra excedent în acest an. Deci, PNL ori este într-o continuă eroare, ori minte continuu! De asemenea, PNL consideră că politica fiscală a Guvernului este lipsită de eficienţă şi plasează România între ţările cu unul dintre cele mai mici niveluri de colectare a taxelor din Uniunea Europeană. Din nou adevărul ne arată că politica de relaxare fiscală a Guvernului PSD-ALDE a dat roade. În pofida scăderii TVA, de la 24 la 19%, a impozitului pe venit, de la 16% la 10%, a TVA redus la 5%, la alimente şi în turism, a eliminării CASS pentru pensiile mai mici de 2.000 de lei şi a multor altor măsuri de reducere a fiscalităţii, veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 53,1%, în aceşti doi ani ai guvernării PSD-ALDE, şi au ajuns la 342,7 miliarde lei. E un fapt care aruncă în derizoriu acuzaţiile colegilor de la PNL, care sunt incapabili să propună o viziune constructivă, benefică românilor.
			Domnul Claudiu-Vasile Răcuci: "Încă un an pierdut pentru investiţii!" Bugetul de stat pentru anul 2019, spre deosebire de bugetele din anii 2017-2018, nu mai conţine nici măcar promisiuni privind realizarea unor obiective de investiţii absolut necesare pentru România. Banii pentru autostrăzile aflate în execuţie nu ajung nici pentru câteva sute de metri, banii pentru autostrăzile noi nu sunt de loc, spitalele regionale au fost abandonate după anul 2021, iar pentru şcoli şi grădiniţe s-a alocat ceva mărunţiş, nu pentru investiţii durabile, ci pentru cârpeli şi improvizaţii, cât să nu cadă sălile de clasă peste elevi. Românii, plătitori de taxe şi impozite, trebuie să ştie că PSD şi ALDE au premeditat întârzierea adoptării bugetului de stat tocmai pentru a amâna cu cel puţin 3-4 luni alocarea de fonduri pentru investiţii. Legea spune foarte clar că fără un buget aprobat se pot plăti pensii şi salarii, alocaţii şi prestaţii sociale, însă nu se poate începe niciun proiect de investiţii, pentru că Legea bugetului oferă baza legală pentru cheltuirea banilor în scop investiţional. Aşadar, pentru că au văzut că au păcălit populaţia cu promisiuni pe care nu le pot acoperi, au găsit acest tertip, această şmecherie, astfel încât primele 3 luni din anul 2019 ţara să funcţioneze cu un buget mai mic, la nivelul celui din anul 2018. Este condamnabil faptul că PSD-ALDE se laudă că vor face investiţii în anul 2019, ştiind că timpul scurt care a mai rămas din acest an, pentru lansarea licitaţiilor, atribuirea contractelor şi execuţia lucrărilor, nu mai permite cheltuirea a mai mult de jumătate din sumele alocate pentru investiţii. Ca membru al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor, mă simt revoltat de faptul că Guvernul şi majoritatea parlamentară PSD-ALDE au refuzat să majoreze punctul de pensie de la 1 ianuarie 2019, deşi bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul acesta are peste 2,9 miliarde de lei în plus, bani cu care se cârpesc găurile din bugetul de stat! Ca membru al Comisiei pentru muncă, am protestat faţă de opoziţia cinică a celor din PSD-ALDE faţă de propunerea PNL de a majora alocaţia de stat pentru copii, de la 200 de lei la 300 de lei pentru cei cu vârste între 0-2 ani, şi de la 84 de lei la 150 de lei pentru cei de la 2-18 ani. Toate guvernele garantate de Dragnea nu ne-au adus nimic bun. Creşterea economică pe care o flutură către populaţie nu a însemnat nici venituri reale mai mari pentru populaţie şi nici condiţii de viaţă mai bune: circulăm pe aceleaşi drumuri pline de gropi, ne tratăm în continuare în aceleaşi spitale şi fără medicamente, iar copiii sunt nevoiţi să înveţe în cele mai sinistre şcoli din UE. Ori de câte ori PSD a fost la guvernare, pentru România a însemnat numai paşi înapoi.
			Doamna Anişoara Radu: "Legea bugetului de stat pentru anul 2019" Săptămâna trecută am dezbătut şi adoptat în Parlament Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2019. Consider oportun să prezint, în cadrul acestei declaraţii politice, câteva date şi aspecte cu privire la prevederile Legii bugetului de stat. Aşa cum deja cunoaşteţi, anul 2019 va aduce câteva premiere cu privire la buget. În primul rând, este anul în care produsul intern brut al României va depăşi 1.000 de miliarde de lei, o creştere cu peste 33,6% faţă de anul 2016. O altă premieră este dată de faptul că bugetul de pensii nu va mai fi pe deficit, se estimează un excedent de 0,2%, o veste foarte bună, deoarece demonstrează că nivelul pensiilor este sustenabil pe termen lung. În privinţa veniturilor la bugetul general consolidat, vom avea o colectare echivalentă cu 33,5% din PIB, reprezentând 342,7 miliarde de lei, în creştere cu 53,1% faţă de anul 2016. Subliniez şi faptul că deficitul bugetar calculat pentru anul 2019 se află sub ţinta de 3%, respectiv 2,76% din PIB. Pentru cetăţenii României cifrele prezentate nu înseamnă foarte mult, deoarece este mult mai important cum vor fi folosiţi aceşti bani şi cum va influenţa acest lucru viaţa lor de zi cu zi. Din acest punct de vedere, menţionez că bugetul se axează pe trei domenii prioritare, respectiv sănătate, educaţie şi investiţii. În privinţa sănătăţii avem o creştere cu 6 miliarde de lei a bugetului faţă de 2018, adică o creştere a bugetului cu 12%, ceea ce înseamnă că vor fi acoperite toate programele în derulare şi vor fi finanţate chiar programe noi, precum testele de markeri tumorali, Programul "Panorama", Programul "Diabet juvenil" şi Programul "Vitamina D". În educaţie avem o creştere a bugetului cu 9,8 miliarde de lei, faţă de anul precedent, ceea ce arată încă o dată interesul pe care îl acordă PSD acestui domeniu extrem de important pentru viitorul României. Nu în ultimul rând, anul 2019 va fi un an al investiţiilor, sunt prevăzute cheltuieli record cu investiţiile de 49,65 miliarde lei, în creştere cu 15,4 miliarde lei, faţă de 2018, din care 6 miliarde în plus sunt prevăzuţi doar pentru transporturi, adică pentru realizarea unor proiecte de infrastructură. De asemenea, sunt prevăzute în buget 38,1 miliarde lei aferente proiectelor cu finanţare din fonduri europene, bani care se vor duce tot în investiţii. În legătură cu veniturile populaţiei, câştigul salarial mediu net în 2019 va fi de 3.085 lei, în creştere cu 50,7% faţă de anul 2016, punctul de pensie va fi majorat cu 15% de la 1 septembrie 2019 şi va ajunge la 1.265 de lei, iar alocaţiile pentru copii vor creşte de la 84 de lei pe lună la 150 de lei pentru copiii între 2 şi 18 ani, la care se adaugă copiii care au trecut de 18 ani, dar urmează cursurile liceale, şi o creştere de la 200 de lei la 300 de lei pentru copiii între 0 şi 2 ani, ca urmare a adoptării, în Parlament, a unui amendament la Legea bugetului de stat şi a ordonanţei de urgenţă adoptată de Guvern pentru a pune în practică această creştere. Toate aceste date arată că bugetul a fost conceput având la bază premise economice solide, şi va aduce un plus la nivelul de trai al tuturor românilor. Fac un apel, pe această cale, către domnul Klaus Werner Iohannis, preşedintele României, să nu amâne promulgarea Legii bugetului de stat şi a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, pentru că o amânare va aduce numai dezavantaje României şi românilor.
			Doamna Raluca Turcan: "PNL o cheamă pe Viorica Dăncilă la «Ora premierului» pentru a-i cere oprirea O.U.G. nr. 114!" Partidul Naţional Liberal declară război împotriva ordonanţei lăcomiei Guvernului PSD-ALDE şi o cheamă pe Viorica Dăncilă la "Ora premierului", în Parlament, pentru a-i cere oprirea O.U.G. nr. 114! Ordonanţa lăcomiei Guvernului PSD-ALDE bagă economia României în faliment, şi toţi românii vor plăti scump prostiile acestei guvernări de analfabeţi economici. Efectele O.U.G. nr. 114/2018 sunt evidente: 1. Fiecare cetăţean român va fi obligat să plătească taxe şi impozite mai mari, la nivelul plafonului maxim. 2. Fiecare cetăţean român sau companie va plăti mai scump energia electrică, gazul şi energia termică. 3. Fiecare cetăţean român va plăti un abonament mai scump la internet, TV şi telefonie. 4. Fiecare cetăţean român va plăti rate mai mari pentru împrumuturile bancare şi vor fi înăsprite condiţiile de creditare. Prin O.U.G. nr. 114 se va desfiinţa Pilonul 2 de pensii. Visul PSD-ALDE de a naţionaliza Pilonul 2 de pensii va fi pus în practică, pentru că nicio firmă privată care administrează astăzi banii din Pilonul 2 de pensii nu va mai rămâne pe piaţă. 6. Nu în ultimul rând, prin O.U.G. nr. 114 nu vor mai beneficia de creşterile de venituri la care au dreptul deţinuţii politici, persoanele persecutate în perioada comunistă, urmaşii celor care au murit la Revoluţie şi răniţii din Revoluţie.
			Domnul Robert-Nicolae Turcescu: "Tudorel şi Parchetul paralel" Ieri sloganul "noaptea ca hoţii" a devenit perimat, pentru că ieri, în miezul zilei, Guvernul a adoptat modificarea legilor Justiţiei. "Bravul", cu ghilimele de rigoare, Tudorel Toader s-a achitat cu onor de datoria pe care o avea faţă de Călin Popescu Tăriceanu, cel care l-a propulsat în fruntea Ministerului Justiţiei, şi a dat vestitele ordonanţe care creează un nou sistem de justiţie, favorabil penalilor şi corupţilor. Momentul de ieri a avut ca scop decapitarea DNA şi punerea sub control politic a numirii procurorului-şef. Să nu uităm că, potrivit noilor ordonanţe, secţia specială a magistraţilor, scoasă acum de sub controlul Parchetului General, va investiga dosare în care sunt implicaţi magistraţi! Practic, pe termen lung, ideea e înlocuirea DNA cu această secţie specială a magistraţilor. Putem spune, fără exagerare, că prin aceste ordonanţe Tudorel Toader a creat propriul sistem de justiţie al PSD-ALDE, care nu ţine cont de dreptate, stat de drept, corectitudine, ci strict de dosarele mai marilor din coaliţia de guvernare, care trebuie salvaţi cu orice preţ, chiar şi dacă înseamnă călcarea în picioare a tuturor valorilor şi principiilor de drept. Este timpul ca preşedintele Klaus Iohannis să joace, deşi îmi permit să mă îndoiesc că o va face. E obligat în acest moment să refuze în continuare modificările lui Tudorel Toader, pentru că nu există niciun fel de bună-credinţă, de urgenţă, în felul în care au procedat cu emiterea acestor două ordonanţe care produc modificări de substanţă în sistemul judiciar. Ba, mai mult, în opinia mea, e impetuos necesar ca preşedintele să declanşeze un referendum pe continuarea luptei împotriva corupţiei. Revenind la cele două OUG-uri date ieri, mi se pare strigător la cer faptul că CSM nu a fost înştiinţat din timp, ci a primit ieri textul ordonanţei. Nici Parlamentul nu a avut un cuvânt de spus, deşi, având în vedere că nu era nici o urgenţă, puteau să trimită modificările în forul legislativ pentru a fi dezbătute. Toate aceste lucruri s-au întâmplat în ciuda faptului că atât Comisia Europeană, cât şi Comisia de la Veneţia au transmis cât se poate de clar că descurajează modificările legilor Justiţiei, aşa cum erau ele anunţate de Tudorel Toader. Deci, nu numai că ne batem joc de sistemul de justiţie, dar le dăm cu flit şi forurilor europene, care de ani de zile insistă pentru menţinerea statului de drept în România. Chiar ne putem aştepta la sancţiuni, prin activarea Articolului 7 din Tratatul UE. Şi atunci situaţia va fi gravă.
			Domnul Alexandru Rotaru: "Îi încurajez pe tinerii nemţeni să acceseze Programul guvernamental «Investeşte în tine»" Mă bucur să constat că Programul "Investeşte în tine" este accesat de tineri. În perioada octombrie - decembrie 2018 au fost depuse nu mai puţin de 2.400 de cereri de finanţare. Dintre acestea 1.350 au fost deja aprobate de Guvern. Reamintesc că acest program al Guvernului PSD-ALDE oferă posibilitatea fiecărui tânăr să îşi plătească studiile, să aibă acces la servicii medicale de calitate şi să investească în dezvoltarea lui profesională. Tinerii care au între 16 şi 26 de ani pot lua credite cu dobândă zero de până la 40.000 de lei, iar cei între 26 şi 55 de ani pot primi un credit de până la 35.000 de lei. Din credit se pot achiziţiona cărţi, rechizite, cursuri la revistele de specialitate; plata creşelor, grădiniţelor, şcolilor particulare; plata cursurilor de specializare/calificare; plata cursurilor de pregătire profesională; taxe de studii aprofundate, master, doctorat, MBA etc.; plata chiriei şi a utilităţilor; plata locurilor de cazare în căminele studenţeşti; o parte din construcţia sau achiziţia unei locuinţe; modernizarea sau renovarea unei locuinţe; costul medicamentelor, analizelor, serviciilor dentare şi al intervenţiilor chirurgicale. Foarte important de precizat este şi faptul că perioada maximă de creditare este de 10 ani, iar ratele de rambursare încep abia după absolvirea şcolii şi angajare. Acesta este garantat de stat în proporţie de 80%. Iată că, în acest an, Ministerul Finanţelor a stabilit ca plafonul pentru 2019 al programului să fie în valoare de un miliard de lei, luând în calcul gradul ridicat de interes manifestat până acum din partea potenţialilor beneficiari. Eu cred, mai mult ca oricând, că, în România de astăzi, fiecare tânăr trebuie să aibă şansa să evolueze şi să fie motivat să rămână aici, în România. Iar statul român, prin acest program, vine în ajutorul persoanelor care, până de curând, erau defavorizate şi, în general, respinse de bănci atunci când doreau să aplice pentru un credit. De aceea, îi încurajez pe toţi tinerii din România, dar mai ales pe cei nemţeni, să acceseze aceste credite care sunt extrem de avantajoase.
			Domnul Răzvan-Ilie Rotaru: "Programul «Start-up Nation» 2018-2019 a înregistrat cu 73% mai multe planuri de afaceri ca în ediţia precedentă, respectiv 33.500 aplicanţi" Este un succes peste aşteptări la finalul încheierii etapei de înscrieri în Programul "Start-up Nation", a doua ediţie. Au fost depuse peste 33.500 de planuri de afaceri, cu 73% mai mult decât la prima ediţie. Este o dovadă clară de încredere şi de optimism a tinerilor antreprenori în acest program. Prima ediţie a făcut clar dovada că se poate, că acest program guvernamental, introdus de PSD, realmente, ajută şi sprijină afacerile la început de drum! Prin urmare, antreprenorii, potenţiali sau în activitate, au venit cu determinare şi au depus planuri de afaceri, încrezători în climatul economic şi potenţialul de câştig. În a doua ediţie a Programului "Start-up Nation", din cele 33.500 de planuri de afaceri depuse, 32.000 au întrunit punctajul maxim de 100 de puncte la evaluarea online. Această realitate demonstrează saltul de profesionalism atât al aplicanţilor, cât şi al managementului administrativ al programului. În acest an vor fi selectate primele 13.000 de proiecte şi vor primi finanţare efectivă 10.000 de noi afaceri. În săptămâna următoare se va publica lista cu admişii şi respinşii. Fiecare proiect poate avea o finanţare de maximum 200.000 de lei şi trebuie să garanteze înfiinţarea şi păstrarea a cel puţin două locuri de muncă pentru minimum 3 ani. În paralel cu acest program, dedicat tinerilor întreprinzători, care este gestionat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ministerul Finanţelor Publice a lansat o emisiune de obligaţiuni destinate românilor. Astfel, Guvernul dă posibilitatea românilor să-şi obţine câştiguri mai mari şi mai sigure decât la bănci, prin plasamentul economiilor în obligaţiuni de stat. În egală măsură, coaliţia PSD-ALDE transmite băncilor un semnal ferm că nu mai tolerează jocuri şi manevre bancare, cu dobânzi ori curs valutar crescute premeditat pentru profit, pe buzunarul oamenilor şi în paguba bugetului statului. În următoarele 3 săptămâni românii pot obţine randamente cel puţin duble, dacă, în loc să-şi ţină banii în bănci, achiziţionează obligaţiuni de stat. Acum, în România, dobânda medie bancară pentru plasamente şi depozite este de 1,78%/an, în vreme ce dobânzile pentru titlurile Tezaur, emise de Ministerul Finanţelor, sunt între 4 şi 5%! Cel mai important lucru este acela că, în doi ani de guvernare, PSD a reuşit să îndeplinească misiunea asumată de reducere a şomajului. În acest sens, luna decembrie 2018 a consemnat scăderea până la minimum istoric de 3,8% a ratei şomajului. În cifre absolute, în toată ţara, numărul şomerilor a coborât la 350.000. Este fără îndoială unul dintre cei mai reprezentativi indicatori în privinţa stării economiei şi a evoluţiei nivelului de trai. Orice Guvern minim responsabil, de oriunde, are printre obiectivele sale esenţiale asigurarea de locuri de muncă şi scăderea şomajului. Din această perspectivă Guvernul PSD-ALDE şi-a respectat deplin angajamentele asumate.
			Doamna Elvira Şarapatin: "În 2019 vom avea mai multe investiţii finanţate din bani europeni, ca urmare a creşterii bugetului Ministerului Fondurilor Europene cu 6,5 miliarde de lei" Anul 2019 va fi dedicat investiţiilor, ca urmare a proiectelor cu finanţare din fonduri europene. Bugetul va fi de 38,1 miliarde de lei. Prin creşterea bugetului cu 175%, faţă de 2018, respectiv 6,5 miliarde de lei pentru acest an, Ministerul Fondurilor Europene îşi propune realizarea mai multor investiţii finanţate din bani europeni şi, implicit, o creştere proporţională a gradului de accesare a fondurilor europene în România. Totodată, pe lângă suplimentarea fondurilor pentru realizarea obiectivelor de investiţii, în acest an vor fi alocate sume importante pentru o serie de proiecte din domeniul educaţiei şi cercetării, şi anume: Programul de sprijin pentru educaţia în creşe a 28.246 copii săraci, în valoare de 150 de milioane de euro, în scopul prevenirii abandonului şcolar. Acest demers presupune informarea şi consilierea familiilor, asigurarea personalului specializat, dar şi a materialelor necesare; Programul pentru reluarea studiilor a 75.309 persoane care au abandonat învăţământul obligatoriu, în valoare de 150 de milioane de euro; Programul pentru sprijinirea inovării în rândul antreprenorilor, în valoare de 25 de milioane euro. În acelaşi timp, doresc să vă aduc la cunoştinţă că, în ciuda scenariilor pesimiste lansate de opoziţiei, Comisia Europeană îi contrazice pe toţi cei care văd o criză economică în România, în anul 2019. Dimpotrivă, România va creşte economic cu 3,8%, potrivit prognozei Comisiei Europene. În fapt, creşterea economică a României va fi în 2019 consistent peste estimarea Comisiei Europene. În ultimii 8 ani, sistematic şi de fiecare dată, prognoza Comisiei Europene a fost depăşită de realitate. Este relevant exemplul din 2017, când economia românească a crescut cu 6,9%, mult peste estimarea Comisiei Europene, de numai 4,4%. Prin urmare, obiectivul de creştere economică cu 5,5%, anticipat pentru acest an, rămâne realist şi valabil, inclusiv în raport cu prognoza europeană. Este de remarcat că, deşi este pesimistă în privinţa economiilor statelor europene dezvoltate, Comisia nu vede nicio criză în România, unde a revizuit în plus prognoza pentru 2018, de la 3,6 la 4% acum, şi unde prevede o continuare a trendului economic pozitiv, care se va situa cu mult peste media europeană. Astfel, se spulberă toate alegaţiile iresponsabile ale opoziţiei, inclusiv ale preşedintelui Iohannis, în privinţa închipuitei crize economice în România şi aşa-zisei incapacităţi a Executivului de a guverna bine.
			Domnul Ciprian-Constantin Şerban: "De Ziua Mondială a Limbii Materne, care va fi marcată mâine, 21 februarie, să aducem în discuţie importanţa diversităţii lingvistice pentru păstrarea civilizaţiei şi pentru continuitate culturală într-o lume dominată de globalizare şi uniformizare" Cel mai puternic instrument de dezvoltare a fiecărei persoane, dar şi de evoluţie a fiecărei culturi şi civilizaţii este limba. Prin intermediul limbii materne fiecare persoană îşi construieşte realităţi şi învaţă să le exprime. Prin intermediul limbii materne socializăm cu cei din jur, comunicăm şi facem schimb de experienţe. Fără un limbaj comun nu există evoluţie sau schimb de experienţe. Unicitatea fiecărei limbi conduce şi la o varietate extraordinară pe mapamond. Fiecare limbă are în spate o cultură, iar renunţarea la o limbă reprezintă calea spre dispariţia unei culturi. Un eveniment elocvent în acest sens s-a întâmplat în 1950 la Universitatea din Dakka, capitala Bangladeshului, când mai mulţi studenţi au protestat pentru recunoaşterea limbii lor materne, bengala, ce se voia a fi eliminată din universitate în defavoarea unor limbi mai cunoscute. Manifestaţiile acestor studenţi arată puternica ataşare a lor faţă de limba maternă cu care se identificau, dar şi revolta faţă de cei ce nu le respectau limba. Având în vedere globalizarea şi dorinţa de uniformizare, de multe ori din comoditate şi simplificare a intereselor în favoarea celor mai puternici şi cu o istorie mai îndelungată, s-a dorit impunerea unor limbi în detrimentul unor dialecte. Această tendinţă a fost combătută încă din anul 1999 de UNESCO, care a proclamat ziua de 21 februarie Ziua Internaţională a Limbii Materne, cu scopul de a proteja şi păstra toate limbile vorbite pe glob. La această dată sărbătorim multiculturalismul şi multilingvismul, reamintindu-ne că limba este aceea care ne uneşte şi ne face parte a unei civilizaţii. Diferite studii de specialitate au atras atenţia asupra faptului că educaţia în limba maternă, mai ales în primii ani de viaţă, este cel mai benefic mod de definire a viitoarei personalităţi a copilului. Ceea ce merită punctat este că pe mapamond există comunităţi mai puţin numeroase ale căror limbi materne riscă să dispară odată cu ultimii locuitorii ai acestor zone. UNESCO atrage atenţia că mii de limbi vor dispărea în viitorul apropiat, iar omenirea va pierde odată cu ele bogăţii culturale de nerecuperat. Promovarea oricărei limbi sau a oricărui dialect trebuie să fie un imperativ cultural, asigurând astfel păstrarea diversităţii culturale în această lume dominată de globalizare. Recunoaşterea importanţei unei limbi materne arată respect, toleranţă şi deschidere faţă de comunităţile umane şi, totodată, asigură armonie şi echilibru, reducând tensiunile apărute prin inegalităţile economice şi de dezvoltare. Poate chintesenţa limbii materne, ca areal al unei culturi, este cel mai expresiv sintetizată de Nichita Stănescu prin accentuarea specificului limbii române în cadrul familiei limbilor universale: "A vorbi despre limba în care gândeşti este ca o sărbătoare. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se numeşte, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte".
			Domnul Angel Tîlvăr: La Conferinţa Generală a UNESCO, din noiembrie 1999, ziua de 21 februarie a fost proclamată Ziua Internaţională a Limbii Materne, statele membre UNESCO angajându-se astfel să contribuie la protecţia şi la revigorarea diversităţii culturale. Limba maternă încorporează istoria, tradiţia şi cultura unui popor, tocmai de aceea respectăm limba maternă a tuturor etniilor care trăiesc în România. Statul român, prin măsurile luate, urmăreşte integrarea minorităţilor naţionale, care se bucură în România modernă de drepturi şi libertăţi ce le permit să-şi conserve şi să-şi promoveze specificul etnic sau cultural. Conform legii, minorităţile naţionale beneficiază de educaţie în unităţi şi instituţii de stat cu predare în limba maternă la toate nivelurile, formele şi tipurile de învăţământ. În acelaşi spirit, al păstrării identităţii culturale şi al libertăţii de exprimare în limba maternă, şi comunităţile mari de români au dreptul de a-şi conserva şi promova limba, cultura, religia şi cutumele specifice. România este una dintre ţările cu o comunitate semnificativă care trăieşte în afara graniţelor. În prezent, sunt aproximativ 25 de milioane de vorbitori de limba română, dintre care peste 6 milioane trăiesc astăzi în afara României - peste două milioane în Republica Moldova. În ultimii ani, am asistat la un fenomen accentuat de emigraţie, fapt ce a determinat statul român să pună un accent deosebit în ceea ce priveşte păstrarea identităţii lingvistice în rândul tinerilor. Trebuie să vorbim şi să încurajăm noua generaţie să comunice în limba maternă. Să nu subestimăm puterea limbajului, ci să promovăm respectul pentru identitatea culturală a fiecăruia, în contextul diversităţii globale. Mobilitatea socială duce la dizolvarea modelului tradiţional bazat pe principiul ereditar. Astăzi, mulţi români alegând pentru copiii lor educaţia într-o limbă care să le faciliteze accesul şi reuşita în lumea globală. În încercarea de a nu avea probleme de adaptare şi de integrare, românii plecaţi în străinătate îşi încurajează copiii să înveţe limba ţării în care au ales să trăiască. În perioada în care am exercitat mandatul de ministru pentru românii de pretutindeni, am avut ocazia să cunosc mai bine aspectele importante ale vieţii comunităţilor de români. De aceea, susţin că este important ca românii noştri plecaţi peste hotare să nu-şi uite limba maternă. Trebuie să sprijinim cât mai mult organizarea de cursuri şi înfiinţarea de clase cu predare în limba română, precum şi dezvoltarea şi modernizarea reţelei de şcoli, grădiniţe şi biblioteci în ţările în care trăiesc comunităţi româneşti importante. Este datoria noastră, a statului român, să situăm conservarea limbii române în Diaspora, ca prioritate. În societăţile multilingve actuale, folosirea limbii materne acasă oferă copiilor şansa de a cunoaşte propria identitate culturală. Să nu uităm că limba este unul dintre cele mai importante daruri pe care le dăm copiilor noştri. Identitatea culturală a copiilor depinde în mare măsură de societate, dar şi de mediul familial. Străduinţa părinţilor poate favoriza o dezvoltare multilingvă şi multiculturală armonioasă, pentru că ei, copiii de azi, vor fi adulţii de mâine, toleranţi şi deschişi spre diversitate. În multe cazuri, familiile noastre de peste hotare nu dispun de mijloace şi instrumente adecvate pentru a-şi onora această misiune esenţială. Rămâne de datoria statelor şi a instituţiilor respective să contribuie în plan economic şi legislativ la educarea şi formarea cetăţenilor multiculturali ai unei lumi unite prin diversitate.
			Doamna Beatrice Tudor: "Consumatorii români au nevoie de tot sprijinul nostru pentru a fi protejaţi de companiile care caută să-i escrocheze" Atunci când Partidul Social Democrat s-a pronunţat împotriva abuzurilor la care sunt supuşi consumatorii români, am fost acuzaţi de către opoziţie că suntem populişti şi că ducem o luptă incoretă şi inutilă cu capitalul străin. Cu alte cuvinte, firmele erau bune, PSD-ul era rău. Iată însă că am avut, şi de această dată, dreptate. Fără să-mi facă niciun fel de plăcere, vreau să vă aduc la cunoştinţă o informaţie care a apărut în spaţiul public acum câteva zile - mai bine de jumătate dintre cremele cosmetice verificate de Ministerul Sănătăţii sunt retrase de pe piaţă. Principalul motiv îl reprezintă etichetele mincinoase. Iar reportajele difuzate pe acest subiect sunt absolut revoltătoare. Ruxandra este o fetiţă care avea trei luni atunci când părinţii ei au încercat cu o cremă, care era considerată foarte bună, să-i calmeze iritaţiile. O cremă naturistă pe bază de mimoză, smirnă şi propolis. Ce poate fi mai bun pentru un bebeluş?! Mai ales în condiţiile în care respectiva cremă promitea tratarea mai multor tipuri de afecţiuni dermatologice, dar şi arsurile de gradul I şi II. Rezultatele produsului au depăşit graniţele României şi au ajuns inclusiv în Austria, acolo unde autorităţile sanitare au decis testarea ei. Rezultatele testelor de laborator au fost comunicate şi autorităţilor din România, care au notificat producătorul să retragă produsul, până la rezolvarea situaţiei. Deşi toate aceste comunicări au fost făcute la mijlocul anului trecut, crema mai putea fi cumpărată şi şase luni mai târziu, atât de pe internet, cât şi din magazine special destinate produselor naturiste. Această cremă nu este însă un caz izolat. Anual, Ministerul Sănătăţii verifică prin sondaj produsele cosmetice care se vând atât în magazine, cât şi în saloanele de înfrumuseţare. Rezultatul controalelor arată că un produs din două nu este conform, iar autorităţile decid retragerea lor. Iată, deci, că nu PSD este cel care poartă o vendetă împotriva companiilor. PSD nu caută nici să pericliteze comerţul sau investiţiile, nici să pună în pericol economia de piaţă. Nu vrem decât să protejăm românii de companiile care caută să-i escrocheze în diferite forme: fie când li se vând produse chimice pe post de produse naturiste, fie când sunt nevoiţi să plătească mai mult pentru un produs, nu pentru că el costă mai mult, ci pentru că aşa s-au înţeles câţiva comercianţi între ei, fie pentru că plătesc rate mai mari din motive artificiale. Noi, parlamentarii PSD, am înţeles că datoria noastră principală este faţă de cetăţenii români, pentru că avem datoria să le protejăm atât sănătatea, cât şi bunăstarea.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Premieră în sănătate" Toţi pacienţii pot beneficia acum de toată aparatura nouă şi ultraperformantă de la Spitalul Clinic de Urgenţe "prof. dr. Nicolae Oblu". Astăzi a avut loc prima intervenţie realizată cu robotul Mazor (cel mai performant robot în chirurgie spinală şi neurochirurgie din lume). Am dovedit că se poate face medicină de înaltă performanţă şi la noi. Pentru binele tuturor pacienţilor din Iaşi şi din România vreau ca aceste demersuri reuşite să nu se oprească aici. În câteva cuvinte sunt 7 lucruri esenţiale: 1. La Iaşi se fac de azi operaţii ca la Viena. Pacienţii nu vor mai fi nevoiţi să se trateze în străinătate. 2. Robotul este unicat în ţară şi singurul din lume ca versiune. 3. Peste 6 milioane de pacienţi vor putea beneficia de această nouă facilitate medicală. 4. Pacienţii cu patologie traumatică, tumorală, degenerativă sau copiii cu deformări ale coloanei (precum scoliozele) vor beneficia de acest tip de intervenţii. 5. Intervenţia este minim invazivă, durează extrem de puţin (chiar puţin peste un minut) şi este foarte precisă şi extrem de sigură (previne erorile umane). 6. Se reduce timpul de spitalizare, la 2-3 zile, iar perioada de recuperare este mult mai scurtă. Robotul Mazor X a costat 1,2 milioane de euro şi a fost achiziţionat cu sprijinul Consiliului Judeţean şi al Ministerului Sănătăţii. Domnul preşedinte Maricel Popa a susţinut acest proiect major pentru sănătate. Reţineţi: 1. Avem, acum, în Iaşi cea mai performantă aparatură şi cei mai buni specialişti. (alături de Centrul de Neurochirurgie de la Viena). Vă reamintesc că din 2017 Iaşiul are şi cea mai modernă sală de operaţii în domeniul neurochirurgiei şi chirurgiei spinale din Sud-Estul Europei. Concret, medicii din spitalul nostru pot folosi acum în toate intervenţiile chirurgicale acest bloc operator, inaugurat anul trecut la Spitalul Clinic de Urgenţă "Prof. Dr. N. Oblu" din Iaşi, ce dispune de cel mai avansat sistem de imagistică intraoperatorie la nivel mondial: O-Arm2; sistem de monitorizare neurofuncţională intraoperatorie NIM-Eclipse; masă de operaţie radiotransparentă din fibră de carbon. 2. Cu ajutorul sistemului imagistic O-Arm2 pot fi operaţi pacienţii cu traumatisme, infecţii ale vertebrelor şi discurilor sau tumori ale coloanei. 3. Operaţiile sunt efectuate în condiţii de maximă siguranţă atât pentru pacient, cât şi pentru echipa medicală, 4. Costul pentru achiziţionarea aparaturii, de un milion de euro, a fost suportat în mod egal de Spitalul Clinic de Urgenţă "prof. Dr. N. Oblu" şi de consiliul judeţean, prin sprijinul major al domnului preşedinte Maricel Popa. Dotarea unităţii medicale cu un astfel de sistem de ultimă generaţie reprezintă încă un pas în demersul unei întregi echipe de transformare a Spitalului Clinic de Urgenţe "Prof. Dr. N. Oblu" din Iaşi într-un centru de referinţă pentru urgenţele neurologice şi neurochirurgicale, şi nu numai, precum şi de pregătire în domeniul medical. 80 de medici din România şi din străinătate au testat deja această aparatură. Spitalul devine astfel un centru de pregătire europeană în această tehnologie. Pentru binele tuturor pacienţilor din Iaşi şi din România vreau ca aceste demersuri reuşite să nu se oprească aici.
			Domnul Viorel Stan: "Cadrele didactice - starea de bine a tinerei generaţii" Educaţia a devenit una din dimensiunile fundamentale ale societăţii contemporane nu numai prin domeniul său, ci şi prin varietatea conţinutului. Abordată când ca proces, când ca obiectiv, acţiune sau rezultat, supusă analizei cu ajutorul unor metode tot mai complexe şi mai pretenţioase, educaţia a devenit un obiect de studii interdisciplinare, oferind sugestii practicii educative. Se spune că toţi copiii se nasc cu aripi şi doar profesorul îi învaţă să zboare. Pentru toate acestea, profesorul trebuie să ofere, an după an, o parte din sufletul său. Recunoştinţa acestor îngeri umple de fiecare dată golul rămas în sufletul dascălilor. Profesorul trebuie să fie creativ şi să adopte o strategie corelativă, ce depăşeşte graniţa conţinuturilor şi a disciplinelor de învăţământ, să ofere posibilitatea transferului unor valori şi formarea unor atitudini. În acest mod se pot utiliza metode şi contexte noi, o abordare integrată, precum şi o învăţare informală şi nonformală în contextul formal al şcolii. Depăşirea graniţelor formale oferite de cadrul şcolii va ajuta dascălul la relaţionarea eficientă cu elevul. Dacă vrem să schimbăm ceva, trebuie să începem schimbarea cu noi. Vom observa atunci că cei din jurul nostru se schimbă, dar schimbarea lor nu se va face însă rapid şi, cu siguranţă, nu la cotele pe care ni le dorim. Schimbarea sistemului educaţional ar putea surveni numai prin schimbarea mentalităţii factorilor implicaţi în educaţie. Evoluţia acestui fenomen este însă un proces de durată, cu implicaţii majore. Profesorii ar trebui să-şi adapteze conţinuturile şi modalităţile de abordare a acestora la viaţa reală a societăţii. Elevii trebuie implicaţi în derularea actului pedagogic şi încurajaţi să se exprime. Performanţa se poate obţine uşor prin corelarea dorinţelor şi nevoilor fiecărui factor implicat în educaţie. Pentru ca toate acestea să se întâmple, este necesar să existe deschidere spre nou, atât din partea educatorilor, cât şi din cea a educabililor. Noul este soluţia pentru încurajarea unui zbor lin al copiilor spre împlinirea visurilor şi spre transformarea dorinţelor în schimbare. Rolul pe care profesorul îl are în formarea tinerei generaţii este fundamental. Educatorul, învăţătorul sau profesorul reprezintă principalul modelator al gândirii şi personalităţii elevilor, având numeroase prerogative în acest domeniu. În primul rând, cadrele didactice joacă un rol marcant în cristalizarea unei identităţi culturale a tinerilor, contribuind la lărgirea orizontului de cunoaştere al acestora, îmbogăţirea activităţii socioprofesionale, morale şi cetăţeneşti.
			Doamna Viorica Cherecheş: "Educaţia nu este o prioritate pentru acest Guvern!" Ecaterina Andronescu, vechiul şi noul ministru al Educaţiei Naţionale! Nu este un titlu de film ci este o tristă realitate. După ce anul trecut stimata doamnă a declarat că Guvernul Dăncilă este unul foarte slab şi că PSD-ul trebuie să numească oameni de valoare în funcţii înalte în stat, drept răsplată, doamna a fost numită pentru a patra oară în funcţia de ministru la Educaţie. Chiar dacă în cele trei mandate de ministru nu s-a remarcat decât prin "abramburirea" învăţământului românesc, rămâne speranţa ca în cel de-al patrulea să facă şi lucruri bune, educaţia să devină într-adevăr o prioritate pentru guvern, iar sistemul educaţional să aibă altă soartă. Doamna Andronescu promite să facă o nouă lege a educaţiei. O aşteptăm. Ne dorim însă ca prin această nouă lege să repare marea eroare pe care a făcut-o în 2009 prin desfiinţarea şcolilor profesionale. De asemenea, ne dorim un buget mai generos pentru Educaţie, astfel încât generaţiile viitoare să poată avea acces la un sistem de învăţământ "ca afară". România înregistrează una dintre cele mai mari rate din Europa în ceea ce priveşte abandonul şcolar! Opriţi prin măsuri viabile acest lucru! România are nevoie de absolvenţi bine pregătiţi, iar învăţământul dual are nevoie de resurse financiare şi schimbări radicale. O altă problemă cu care se confruntă învăţământul românesc, care are consecinţe grave asupra educaţiei copiilor noştri, este slaba pregătire a profesorilor şi suplinitorilor. Mulţi dintre aceştia nu se pot adapta nevoilor actuale şi nu fac faţă metodelor şi problemelor noi din învăţământ. Investiţi serios în infrastructura şcolară pentru că aproximativ 1460 de grădiniţe şi şcoli au funcţionat anul trecut cu WC-ul în curte, fără apă şi canalizare. Aceste lucruri trebuie să dispară. Iar dacă vreţi să rămână ceva la finalul mandatului dumneavoastră, nu mai aruncaţi în spatele primarilor rezolvarea şcolilor cu grupurile sanitare în curte. Politicile din domeniul Educaţiei sporesc numărul tinerilor cu minţi sclipitoare care părăsesc ţara an de an, iar sumele alocate de Statul român pentru educaţie sunt insuficiente. Statisticile spun că România este ţara din Uniunea Europeană care alocă Educaţiei cea mai mică sumă. În fiecare an, banii sunt prea puţini pentru ca accesul la educaţie să fie gratuit. Este momentul să faceţi ceva şi să aduceţi Educaţia acolo unde ar trebui să îi fie locul, să o transformaţi în prioritate naţională pentru viitorul copiilor noştri.
			Domnul Mihai Weber: "Drumul expres Craiova-Târgu Jiu, realizabil în urma aprobării bugetului pe anul 2019" În bugetul pe anul 2019 sunt alocate fonduri pentru una dintre cele mai importante investiţii de infrastructură rutieră din judeţul Gorj. Drumul Expres Craiova-Târgu Jiu este proiectul meu de suflet pentru care am făcut în ultimii ani nenumărate demersuri, în calitate de parlamentar. Guvernul PSD a construit cel mai realist buget, bazat pe cifre şi nu pe vorbe, făcând ca România să aibă, după 30 de ani, cel mai mare buget din 1990 încoace. Asta dacă e să luăm în considerare alocările pentru domenii esenţiale, cum ar fi infrastructura, sănătatea sau educaţia. Proiectul drumului expres Craiova-Târgu Jiu este unul care va contribui la dezvoltarea economică a judeţului Gorj, la atragerea unui număr mai mare de investitori şi de turişti, precum şi la realizarea unui acces mai facil către aeroportul din Craiova, dar şi către Bucureşti. Această importantă investiţie în infrastructura rutieră a judeţului Gorj nu va fi singura, următoarele drumuri naţionale din judeţ primind, de asemenea, fonduri pentru modernizare: DN 67B Scoarţa - Piteşti, DN 66 Bumbeşti Jiu-Petroşani, dar şi 6B - Satu Nou - Hurezani şi 67D Târgu Jiu - Peştişani. Iată de ce suntem încrezători că efectele pozitive ale programului de guvernare social-democrat vor continua să se răsfrângă asupra nivelului de trai al cetăţenilor României, că produsul intern brut îşi va continua creşterea susţinută din ultimii ani, ceea ce va duce la o creştere a veniturilor fiecărui român în parte.
			Doamna Tudoriţa-Rodica Boboc: "Investiţia în capitalul uman" Prin educaţie, calificare şi pregătire profesională devenim cetăţeni utili nouă şi societăţii. În prezent, lumea a ajuns la un nivel de civilizaţie în care învăţătura din copilărie şi tinereţe nu mai este suficientă, ci este necesar ca periodic să ne actualizăm competenţele şi să învăţăm pe tot parcursul vieţii. Ocaziile de a învăţa nu se mai reduc exclusiv la şcoală sau facultate, ci învăţăm la locul de muncă, acasă sau în diferite forme de organizare a dezvoltării abilităţilor profesionale. Mi-am reamintit toate aceste principii ale noii educaţii într-o discuţie recentă despre Programul guvernamental, lansat în 2018 şi care continuă şi în acest an, frumos intitulat "Investeşte în tine". Pe scurt, programul prevede finanţarea unor cursuri de pregătire pentru tineri şi mai puţin tineri. Sunt două praguri de finanţare, unul este dedicat celor cu vârste cuprinse între 16 şi 26 de ani, care sunt eligibili pentru un credit de până la maximum 40.000 lei, iar al doilea prag poate fi accesat de către persoane ce au între 26 şi 55 de ani, suma maximă fiind, în acest ultim caz, de 35.000 lei. Dar, dacă beneficiarul este angajat sau se angajează în timpul derulării programului, acesta mai primeşte un plus de credit de 20.000 de lei. Creditul se acordă pe 10 ani, iar beneficiarul are libertatea ca în limita sumei maxime să efectueze trageri multiple în primii 5 ani de la data acordării creditului. Partea bună a acestui program este aceea că pentru astfel de credite cu dobândă zero şi garantate de stat vor putea aplica inclusiv persoanele tinere care nu au un loc de muncă şi care sunt angrenaţi încă în ciclul de învăţământ, fie el liceu, facultate, şcoală profesională şi chiar cursuri de reconversie, formare şi/sau specializare profesională. Sunt prevăzute cheltuielile eligibile într-o gamă diversă de nevoi, care se decontează. Pentru perioada de funcţionare de anul trecut programul s-a dovedit un succes, şi, în urma acestei experienţe, pentru anul acesta programului în discuţie i s-a alocat un miliard de lei. Am dedicat acesta declaraţie Programului "Investeşte în tine" din mai mult motive. În primul rând pentru că este o iniţiativă şi o hotărâre valoroasă şi ca atare merită să fie promovată, cunoscută şi aplicată. Apoi, Programul "Investeşte în tine" are o valoare stimulatoare. În fond, investiţia în capitalul uman este cu mult mai mare, dar Guvernul României ne dă un exemplu de investiţie de cea mai mare importanţă şi la îndemâna oricui. Suntem chemaţi ca fiecare din noi să investim mai mult în propria dezvoltare. Dacă vrem să avansăm în cariera profesională, să avem performanţe recunoscute social, să ne ridicăm standardul calităţii vieţii, atunci astfel de scopuri nu pot fi atinse decât prin investirea unor eforturi şi valori în capitalul personal şi în profilul nostru profesional. Capitalul uman este tot mai valoros, devine o resursă tot mai rară şi trebuie să ne îngrijim cu mai multă determinare pentru administrarea şi punerea lui în valoare.
			Domnul Cornel Itu: "Sprijin pentru implementarea proiectelor europene" Bugetul Ministerului Fondurilor Europene a crescut cu aproximativ 6,5 miliarde de lei faţă de anul trecut. În comparaţie cu anul 2018, bugetul a fost majorat cu 175%. Este o veste foarte bună, pentru că aceşti bani sunt necesari pentru a încheia contracte de finanţare pentru proiectele derulate din fonduri europene, pentru plăţile efective care urmează a fi făcute către beneficiari, pentru supracontractare şi evitarea pierderii de bani europeni. Nu putem neglija fondurile care ne sunt alocate de Uniunea Europeană. Guvernul trebuie să acorde sprijin pentru accesarea şi implementarea acestora. Informarea cetăţenilor este, de asemenea, o prioritate pentru autorităţile de management. Chiar dacă a trecut deja mai mult de un deceniu de când ne-au fost puse la dispoziţie fondurile postaderare, nu putem afirma că cetăţenii sau chiar instituţiile sunt bine informaţi cu privire la tipurile de activităţi pentru care pot pregăti şi depune proiecte. În anul 2018, rata de absorbţie a fondurilor europene a fost de 26%. Sperăm ca obiectivul Ministerului Fondurilor Europene de a creşte această rată cu zece procente să fie atins, să atragem din partea Uniunii Europene mai multă consideraţie, iar cetăţenii, firmele şi instituţiile să profite de aceste finanţări nerambursabile sau parţial rambursabile.
			Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu: "PSD şi ALDE nu dau doi bani pe dezvoltarea judeţului Prahova" Sunt datoare, faţă de alegătorii prahoveni, de a prezenta public amendamentele pe care le-am depus la Proiectul de Lege a bugetului de stat pe anul 2019, propuneri menite să finanţeze proiectele de natură să contribuie la dezvoltarea judeţului nostru. Am propus 35 de amendamente la bugetul Ministerului Dezvoltării şi Administraţiei Publice, pe care, din păcate, majoritatea PSD-ALDE le-a respins în bloc. Am formulat aceste amendamente atât pe baza solicitărilor primarilor şi ale consilierilor locali de toate culorile politice din localităţile prahovene, cât şi pe baza nevoilor de dezvoltare pe care le cunoaştem. Un exemplu din ultima categorie este că am propus finanţarea cu 70 de milioane de lei a construcţiei variantei ocolitoare Valea Teleajenului-Vălenii de Munte, a cărei realizare ar degreva traficul infernal de pe DN 1. Se pare însă că PSD-iştii consideră că prahovenii, românii, în general, nu merită nici autostrada Comarnic-Braşov, şi nici o variantă care ar face cât de cât decent traficul pe cel mai aglomerat drum din ţară. Pentru Ploieşti, cunoscând bine starea precară a finanţelor oraşului, precum şi lipsa de soluţii a administraţiei actuale, am propus finanţarea de la bugetul de stat a celor mai urgente lucrări publice. Astfel, am cerut fonduri pentru modernizarea infrastructurii şi pentru refacerea sistemului rutier în cartierele Buna Vestire, Mitică Apostol, Mimiu şi Râfov, sau pentru modernizarea staţiei de epurare a apei din oraş. De asemenea, am încercat să obţin finanţare pentru un proiect drag mie, pe care îl consider o prioritate a Ploieştiului - construcţia unui spital nou de pediatrie. De asemenea, am pledat pentru finanţarea unor lucrări publice pe care bugetele locale nu le pot susţine integral din Câmpina, Filipeştii de Pădure, Vălenii de Munte, Breaza, Gorgota şi Slănic Prahova. Pentru Buşteni am solicitat finanţarea cu 20 de milioane de lei a construcţiei unui spital nou orăşenesc. În ciuda faptului că actuala putere nu dă prea multe parale pe dezvoltarea judeţului nostru, am datoria să lupt, în continuare, pentru aceste proiecte. De aceea, voi relua aceste amendamente în fiecare an în care prahovenii decid, prin votul lor, că merită să-i reprezint în Parlament.
			După pauză
			(În continuare, şedinţa este condusă de domnul deputat Eugen Nicolicea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Gheorghe-Mircea Drăghici şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)
			Domnul Eugen Nicolicea: Continuăm lucrările de astăzi şi vă anunţ că, din 329 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 163 de deputaţi. Ordinea de zi pentru astăzi a fost distribuită. De la ora 10,00 la ora 11,30 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; pauză până la ora 12,00, când vom avea votul final; la încheierea şedinţei, avem şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, precum şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare. 42. Pentru început, vă anunţ că avem o Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 189 din 9 decembrie 1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni - Pl-x 652/2018, căreia i s-a îndeplinit termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final. Termenul fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, şi va fi înaintată Senatului. Trecem la ordinea de zi, acolo unde am rămas.
			3. Proiectul de Hotărâre pentru constituirea unei comisii de anchetă privind activitatea Consiliului Naţional al Audiovizualului, CNA, în perioada 2018-2019, modul de aplicare şi respectare a prevederilor legale, a neutralităţii politice, proporţionalităţii şi individualizării sancţiunilor acordate - PH CD 4/2019. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Da, luaţi cuvântul, vă rog. Îi rog pe secretari să mă atenţioneze când un coleg doreşte să ia cuvântul.
			Domnul Ionuţ-Marian Stroe: Bună dimineaţa, dragi colegi! Libertatea presei este un drept al cetăţenilor, protejat şi garantat de lege. El este în directă asociere cu libertatea de exprimare şi, în România, acest lucru este consfinţit de Constituţie. Ori de câte ori puterea încearcă să pună căluş presei, atacurile la adresa unui jurnalist, atacurile la adresa unei televiziuni sau la adresa unui trust de presă reprezintă un atac asupra democraţiei. După cum ne arată şi experienţa foarte tristă a multor ţări din această zonă, nu foarte îndepărtate României, erodarea democraţiei începe, în toate cazurile, cu atacuri la adresa presei. Orice fel de regim cu tendinţe autoritare simte nevoia să-şi aservească presa, simte nevoia să reducă la tăcere orice fel de formă, orice fel de voce critică la adresa ei. În acest context, noi, Partidul Naţional Liberal, considerăm că Decizia CNA de a sancţiona postul Realitatea TV este una excesivă şi este de natură a ridica mari semne de întrebare cu privire la modul în care statul român înţelege a proteja şi a garanta libertatea de exprimare şi libertatea presei. În al doilea rând, este foarte greu de explicat cum un singur post de televiziune este luat în vizor mereu, este pedepsit, este sancţionat, şi mai ales în legătură cu ceea ce s-a întâmplat în 10 august, în legătură cu modul în care au fost prezentate protestele şi, bineînţeles, intervenţia forţelor de ordine. De altfel, raportarea CNA, de-a lungul timpului, faţă de această televiziune, care este critică la adresa Guvernului, ridică mari semne de întrebare în legătură cu imparţialitatea şi cu neutralitatea modului de activitate şi a deciziilor care se iau în acest for. Dragi colegi, Considerăm că este de datoria Parlamentului să-şi exercite rolul de control asupra activităţii Guvernului, considerăm că este de datoria Parlamentului să apere valorile democratice şi, practic, prin acest lucru, să ne asigurăm că pârghiile de forţă ale statului nu sunt folosite în mod discreţionar, nu sunt folosite pentru a aduce la tăcere vocile critice sau pentru a răsplăti pe cele obediente. Credem, aşadar, că se impune înfiinţarea acestei comisii de anchetă asupra activităţii CNA şi credem că problemele semnalate în iniţiativa noastră exced cadrului de activitate şi de decizie sau de control a Comisie pentru cultură din Camera Deputaţilor sau din Senat. Vă mulţumesc şi vă îndemn să susţineţi crearea acestei comisii. Vă mulţumesc.
			Domnul Eugen Nicolicea: Din partea Grupului USR, am înţeles că doriţi să luaţi cuvântul? Nu. Din partea grupurilor parlamentare, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? (Vociferări.) (Domnul deputat Iulian Bulai solicită să ia cuvântul.) Am văzut... Întrebarea era... din partea iniţiatorilor. Şi la iniţiatori erau două Grupuri: unul era PNL şi unul era USR. De aceea i-am întrebat pe cei de la USR. Nu că i-aş fi protejat cumva. (Vociferări.)
			Domnul Iulian Bulai: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate doamne, Stimaţi domni, USR şi PNL au strâns semnături pentru aceste două comisii speciale de anchetă. Şi să ştiţi că avem argumente foarte, foarte puternice pentru a solicita această comisie specială de anchetă. Păcat că domnul lider al Grupului PSD este plecat acum să-şi ia cazierul. Înţeleg că va deveni ministru. Dar sper ca mărinimia unui grup parlamentar, de a da sau de a nu da comisiilor de specialitate un raport de activitate al unei instituţii pentru care noi exercităm control parlamentar, să nu se substituie procedurilor parlamentare. Atât la TVR, cât şi la CNA, USR a solicitat de nenumărate ori raportul de activitate al acestor instituţii, dar nu l-am primit. Am solicitat raport de activitate Biroului permanent, dar nu am primit. Sunt aici, în faţa dumneavoastră, pentru a expune motivele pentru care noi, cei din opoziţie, credem că este oportun să avem o dezbatere largă asupra modului în care funcţionează Consiliul Naţional al Audiovizualului. Sunt două mari caracteristici ale persoanelor care sunt membre în acest Consiliu: prima - incompetenţa, iar a doua - lenea. O să expun pe larg aceste argumente şi o să vin cu date concrete. Ca fapt divers, să ştiţi că, în perioada 10 august 2018 - 1 ianuarie 2019, pe o perioadă de 4 săptămâni consecutive, Consiliul nu s-a întâlnit niciodată. Nu este firesc, domnule preşedinte! Nu este firesc, stimate doamne, stimaţi domni, ca o instituţie a statului, care trebuie să fie un suport pentru ce înseamnă a patra putere în stat, să nu funcţioneze. Am amintit deja că nu avem raport de activitate, deci avem zero transparenţă. De când sunt în Parlament, nu am citit nimic despre activitatea acestei instituţii. Şi, mai departe, o să vă spun de ce cred că această instituţie este profund politizată şi dă dovadă de mare incompetenţă. Să ştiţi că sunt mii de sesizări asupra unor presupuse abuzuri care ajung la CNA. Consiliul are nevoie de o perioadă de 3 luni până la 6 luni pentru a discuta aceste sesizări. Ştiţi ce este cel mai grav? Că, după 6 luni, o sesizare se prescrie. Deci, nu ai cum să trimiţi sesizare la CNA şi să se dezbată într-un termen legal, termen în care sesizarea încă are valabilitate. Deci, se face în aşa fel încât sesizările expiră. Acest lucru nu este firesc într-o instituţie care ar trebui să ajute la o bună funcţionare a media, care trebuie să informeze în mod corect publicul şi care trebuie să respecte elemente esenţiale care ţin de demnitatea persoanei. Mai departe. Domnule preşedinte, Stimate doamne, Stimaţi colegi, Ştiaţi că în urma abuzurilor Jandarmeriei, din 10 august, au existat 123 de sesizări faţă de o anumită televiziune. Ghiciţi care! Antena 3. Câte penalităţi credeţi că a primit această televiziune? Câte sancţiuni credeţi că a primit? Zero sancţiuni! De asemenea, au fost 32 de sesizări faţă de postul de televiziune România TV. Câte sancţiuni credeţi că s-au dat? Vă spun eu, zero sancţiuni! (Vociferări.) Au fost 18 la Realitatea, stimate domn! Şi ce s-a întâmplat? S-a ajuns la maxima pedeapsă, suspendarea emisiei unui post de televiziune. 18 sancţiuni şi o pedeapsă maximă! La Antena 3 - 132 de sesizări şi nicio sancţiune! Vi se pare corect? Aceste date statistice nu vă fac să vă puneţi semne de întrebare asupra parti-pris-ului acestei instituţii, asupra profundei politizări acestei instituţii? Eu sper că da! Mai departe. Să ştiţi că atunci când CNA nu lucrează în ritmul unei broaşte ţestoase, lucrează la foc continuu. Şi o să vă spun de ce! În ultimele săptămâni, 212 sesizări ale CNA au fost discutate într-o singură şedinţă. Acest fenomen s-a întâmplat de 4 ori. Ştiţi câte sesizări înseamnă pe minut, stimate doamne şi stimaţi domni? Înseamnă fix o sesizare pe minut! Vi se pare firesc acest lucru? Instituţia care trebuie să apere media, care trebuie să funcţioneze pentru a întări a patra putere din stat, este profund disfuncţională. Şi o să vă mai spun un singur lucru. În perioada 10 august 2018 - 1 ianuarie 2019, membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului au chiulit de 39 de ori, au fost absenţi de la şedinţe, nu s-au ţinut. De aceea am spus că în această instituţie se vorbeşte despre incompetenţă şi despre lene. Sper din toată inima ca toate aceste argumente să vă convingă, pentru ca împreună să putem să avem o comisie specială de anchetă, iar toate grupurile parlamentare să pună întrebări şi să primească răspunsuri. Toţi actorii publici implicaţi în această chestiune, atât CNA, cât şi trusturile de televiziune, autorităţi care au făcut sesizări, să poată să aibă un cuvânt de spus în această chestiune, să tragem nişte învăţături, să le punem în aplicare şi împreună să construim o democraţie mai bună, cu o media mai puternică. (Aplauze.) Vă mulţumesc.
			Domnul Eugen Nicolicea: Vă mulţumesc. Am constatat că, de multe ori, când există câte o iniţiativă, se uită despre scopul respectivei iniţiative - spre exemplu, o comisie de anchetă se face atunci când se doreşte clarificarea cauzelor şi împrejurărilor în care s-au produs evenimente, sau au avut loc acţiuni negative şi aşa mai departe. Bănuiesc că lenea şi incompetenţa, pe care le-aţi invocat de mai multe ori, ar putea fi trecute la cauze, nu la evenimente sau la acţiuni negative pe care ar fi trebuit să le clarificăm. (Vociferări.) Auziţi, eu am mai auzit chestiunea aceasta... Vă invit la microfon, dacă aveţi o chestiune de procedură, şi să-mi indicaţi articolul pe care îl invocaţi, cu opinia şi cu trecutul. Referitor la preşedintele de şedinţă, acesta are dreptul să gestioneze problema şi, mai mult decât atât, ştiţi că se spune că are dreptul să roage vorbitorul să ajungă la subiect, dacă cumva a luat-o pe lângă, ceea ce înseamnă că poate să-şi exprime punctul de vedere. Iar punctul meu de vedere este că lenea, incompetenţa şi celelalte cuvinte despre care spun eu că sunt provocatoare şi injurioase la adresa unor demnitari - pentru că cei din CNA sunt demnitari - se încadrează în acest articol şi tocmai spuneam că nu-şi aveau rostul aici, pentru că nici măcar nu pot fi socotite evenimente care trebuie să fie clarificate. Pot, eventual, să fie cauze, dar cauzele respective se vor stabili de comisia de anchetă, şi nu acum, de către noi. Bun! Dau cuvântul domnului Bichineţ Corneliu, de la Grupul PMP, pentru că acum Grupurile îşi exprimă poziţia cu privire la această problemă.
			Domnul Corneliu Bichineţ: Domnule preşedinte, Dacă ar fi să-i dau crezare - şi îi dau - colegului de la USR, înseamnă că CNA nu numai că este parazitar, a devenit şi nociv. Dacă m-aş raporta la dumneavoastră, pentru că am şi eu dreptul, dumneavoastră aveţi întotdeauna dreptate şi eu doar câteodată! Şi astăzi vreau să am dreptate. Cred că nu este normal să se judece cu măsuri diferite activitatea televiziunilor şi trusturilor de presă scrisă din România. Nu cred că au nevoie ziariştii de protecţia noastră, dar au nevoie de un climat de libertate, pentru că aici nu este nici Irak, nici Venezuela, în mod cert! De asemenea, dacă noi ne străduim astăzi să fim alături de presă, şi presa are datoria ca măcar câteodată să reflecte adevărul despre parlamentari. În altă ordine de idei, să ştiţi, domnule preşedinte, şi aş vrea să-l informaţi şi pe domnul Liviu Dragnea, că parlamentarilor care locuiesc în fostul Hotel Bucureşti - nu comentez faptul că în 29 de ani Parlamentul nu a fost capabil să facă un hotel pentru parlamentari - li s-a dat un ultimatum vineri, când erau acasă, ca, în cel mai scurt timp, să părăsească hotelul sau să plătească dublu decât oferă camera pentru cazarea parlamentarilor. Şi aceasta este o problemă şi vreau să fie preluată şi de presa din România! Vă mulţumesc. PMP este pentru această comisie de anchetă.
			Domnul Eugen Nicolicea: Da. Domnul Csoma Botond. Grupul parlamentar al UDMR.
			Domnul Csoma Botond: Stimaţi colegi, Părerea mea este că presa liberă constituie un element fundamental al oricărei democraţii care doreşte să nu devină o democraţie autoritară. Presa trebuie să fie un adevărat watchdog al puterii, iar autorităţile statului trebuie să se abţină să pună botniţă presei şi să aplice aceeaşi unitate de măsură vizavi de fiecare organ de presă. Dar în acest context, totuşi, stimaţi colegi, aş vrea să vă supun atenţiei un fenomen care se manifestă, totuşi, de multe ori, în presa din România, când, sub pretextul libertăţii opiniei, libertăţii presei, comunitatea maghiară - şi nu vorbesc despre UDMR, vorbesc despre comunitatea maghiară - este supusă unor atacuri mârşave din partea unor organe de presă, este stigmatizată, este prezentată ca un duşman al poporului român. În unele cazuri, CNA a aplicat anumite sancţiuni şi cred că, în aceste cazuri, acele sancţiuni aplicate de CNA au fost legale şi fondate. Nu cred că, sub pretextul libertăţii presei, ar trebui să purcedem la atacuri împotriva unor comunităţi etnice naţionale şi, încă o dată vă spun, stimaţi colegi, nu vorbesc despre UDMR. UDMR, ca şi orice altă formaţiune politică, poate să fie criticată de organele de presă. Dar cred că prezentarea comunităţii maghiare ca un duşman al poporului român este un fenomen nociv, şi nu duce la niciun rezultat. Mulţumesc, stimaţi colegi.
			Domnul Eugen Nicolicea: Mulţumesc. Domnul Pleşoianu Liviu, PSD.
			Domnul Liviu Ioan Adrian Pleşoianu: Da. Vreau să spun că susţin iniţiativa opoziţiei. Mie nu mi se pare deloc normal ca CNA să amendeze postul Realitatea TV, atunci când marea jurnalistă Ioana Ene Dogioiu cere arestarea judecătorilor Curţii Constituţionale. Mie nu mi se pare normal ca CNA să amendeze postul Realitatea TV, atunci când marele jurnalist Rareş Bogdan ne arată, în prime-time, la 10 seara, şosetele sale pe care scrie mu... e PSD, mai ales că preşedintele României ne-a spus că este absolut în regulă această expresie, este o opinie anti... (Aplauze.) Mie nu mi se pare normal ca CNA să amendeze postul Realitatea TV, atunci când acelaşi mare jurnalist, precum şi alţi jurnalişti de la Realitatea TV folosesc aproape în fiecare seară, sloganul nazist "Ciuma Roşie"... (Vociferări.)... "Ciuma Roşie" este un slogan nazist - "Die Rote Pest" - este inventat de Goebbels. Este folosit aproape în fiecare seară. Măcar pentru asta aş vrea să nu fie niciodată amendată Realitatea TV! Nu? De asemenea, aş vrea să protestez împotriva faptului că CNA amendează Realitatea TV, atunci când Rareş Bogdan spune că PSD nu poate să organizeze un miting mare, pentru că ar trebui, în acest sens, să-i aducă pe toţi în scaune cu rotile. Foarte rău! Să fie amendat Rareş Bogdan, pentru aceste afirmaţii! Dar, mai presus de toate, sunt împotriva amenzilor acordate postului Realitatea TV, de către CNA, indiferent în ce context, pentru că, vedeţi, oricum, tocmai s-a votat bugetul, şi presa independentă este supusă unui atac, deoarece de la Serviciul Român de Informaţii şi de la alte Servicii au fost reduse bugetele. Este un atac împotriva presei independente. Şi atunci, să mai vii şi cu amenzi din partea CNA, deja e prea mult! (Aplauze.) Trebuie o comisie de anchetă care să investigheze care instituţii ale statului român acoperă o instituţie de presă, Realitatea TV, un post de televiziune, care a ajuns la 27 de milioane de euro datorie!
			Domnul Eugen Nicolicea: Vă mulţumesc. (Domnul deputat Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu solicită să ia cuvântul.) Văd că încep să se înscrie din partea Grupurilor, câte 2 sau 3 reprezentanţi. Imediat. Vă rog să stabiliţi care este reprezentantul Grupului, să nu ia mai mulţi cuvântul, din partea aceluiaşi Grup. Bun. Deocamdată, domnul Stanciu-Viziteu Lucian mi-a solicitat cuvântul pe procedură. Reamintesc că pe procedură se cere cuvântul când se consideră că s-a încălcat un anumit articol din Regulament, articol la care veţi face referire în expunerea dumneavoastră. V-aş ruga să începeţi cu aceasta.
			Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Da, domnule preşedinte, vă mulţumesc. Mă refer la art. 33 care prevede care sunt atribuţiile preşedintelui Camerei Deputaţilor şi, prin echivalare, atribuţiile preşedintelui de şedinţă. (Rumoare.) Mai devreme, aţi făcut remarci asupra.... (Gălăgie.) Dacă vreţi să faceţi linişte în sală, să pot continua... (Gălăgie.)
			Domnul Eugen Nicolicea: Se pare că Grupul dumneavoastră nu este de acord cu ceea ce spuneţi şi nu am ce să fac!
			Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Cred că este un deputat de la PSD la grupul nostru, care are o problemă. (Gălăgie.)
			Domnul Eugen Nicolicea: Bine, deci, vă rugăm să vă ocupaţi locurile în sală. (Gălăgie.) Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală! Domnule Viziteu, începeţi să înţelegeţi şi dumneavoastră ce este cu dezordinea provocată de unii deputaţi, da?
			Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Da, de deputatul Pleşoianu, în acest caz.
			Domnul Eugen Nicolicea: Da... vă rog...
			Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Deci, eu mă refer la art. 33 care prevede atribuţiile preşedintelui Camerei Deputaţilor, implicit, ale preşedintelui de şedinţă. Şi aici mă refer la faptul că dumneavoastră, după intervenţia colegului meu, aţi dat o replică destul de lungă. Cred că este destul de clar că preşedintele Camerei Deputaţilor va fi întotdeauna parte a opoziţiei, ori a puterii. Şi el ar trebui să fie doar un moderator, nu să ţină partea unora sau altora. Din acest motiv, v-aş ruga să nu mai interveniţi partinic în aceste dezbateri sau, dacă doriţi să faceţi acest lucru, ca deputat, să veniţi la acest microfon, aici, pentru că, altfel, este incorect ca dumneavoastră, din conducerea Camerei, să daţi replică de fiecare dată opoziţiei. Mai mult decât atât, aş vrea să-l aduceţi la ordine pe domnul Pleşoianu, care a spus aici câteva cuvinte care sunt de-a dreptul jignitoare, chiar dacă nu pentru Grupul din care face parte, ci pentru Grupul PSD. Mulţumesc.
			Domnul Eugen Nicolicea: Mă scuzaţi, vă rog să-mi indicaţi articolul. Pentru că la art. 33 nu am găsit nimic din ce aţi spus dumneavoastră. Deci, încă o dată, citiţi articolul, să audă toată sala că este aşa cum spuneţi dumneavoastră. Vă rog.
			Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Art. 33, domnule preşedinte, prevede faptul că dumneavoastră conduceţi şedinţele, acordaţi cuvântul, moderaţi, sintetizaţi problemele, nu daţi replici şi contraargumente.
			Domnul Eugen Nicolicea: Mă scuzaţi. Deci, vorbiţi despre art. 34, poate. Şi eu am să invoc exact art. 34 lit. c) - "... acordă cuvântul, moderează discuţiile, sintetizează problemele puse în dezbatere...".
			Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Da!
			Domnul Eugen Nicolicea: Deci...
			Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Nu înseamnă că daţi replică... la argumentele unui vorbitor!
			Domnul Eugen Nicolicea: Nu, n-am dat nicio replică la argumente, am spus doar că erau pe lângă subiect.
			Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Da, dar nu este treaba dumneavoastră să faceţi acest lucru! Mulţumesc.
			Domnul Eugen Nicolicea: Ba da! Vă rog să citiţi şi alte articole, dar dacă vreţi să facem lecţii de regulament, facem în pauză. Nu este obligatoriu ca toată lumea să asiste... şi cred că, după ce vom avea o discuţie, nu veţi mai interveni pe subiectele acestea! Deci, dau cuvântul domnului Bulai Iulian. Am înţeles că eraţi dumneavoastră... a fost o intervenţie pe procedură... Vă rog.
			Domnul Iulian Bulai: Domule preşedinte de şedinţă, Aş vrea foarte mult să vă informaţi mai bine asupra calităţii pe care membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului o au. Nu sunt demnitari ai statului român. Doar preşedintele Consiliului este asimilată calităţii de secretar de stat. Aş vrea ca pe procedură să fiţi puţin mai atent! Ştiu că aveţi mulţi ani de experienţă, ştiu că poate sunteţi obosit după aşa de multe confruntări în Parlament, dar aş vrea să fiţi puţin mai atent în exprimare şi în procedură, pentru că este foarte important să nu dezinformăm populaţia. Vă mulţumesc. Stimate coleg de la UDMR, Nu mai este în sală, domnul Botond, sau mai este? (Vociferări.)... da...
			Domnul Gheorghe-Dinu Socotar (din sală): Iulian, citeşte puţin aici ce scrie!
			Domnul Iulian Bulai: Vă mulţumesc mult. Mesajul este - înţeleg că simţiţi anumite atacuri pline de ură la televiziune din România. Este corect? (Vociferări.) Este corect că vă simţiţi uneori trataţi inechitabil, în anumite posturi de televiziune, fără drept la replică? Sper că este corect ce am auzit! Dacă simţiţi aceste atacuri la adresa dumneavoastră, atunci vă rog să acţionaţi în consecinţă şi să votaţi pentru această comisie de anchetă. Pentru că aşa vom avea posibilitatea de a face lumină în disfuncţionalitatea CNA, care ar trebui să creeze un mediu pentru media mult mai curat, mult mai coerent, favorabil unui context în care nu se discută cu ură faţă de minoritatea maghiară. Dacă sunteţi coerenţi, aştept un vot pozitiv din partea dumneavoastră. Le spunem şi tuturor românilor că votul decisiv pentru această comisie de anchetă vine tocmai de la dumneavoastră! Dumneavoastră sunteţi cei care înclinaţi balanţa. Fie veniţi şi vă plângeţi, aici, în faţa românilor, că sunteţi atacaţi - pe bună dreptate, pentru că aşa aţi spus. Dar, atunci, dacă aveţi aceste sesizări, plângeri, vă rog din inimă să acţionaţi în consecinţă. Sper să vedem asta la vot! Mai departe. Domnule Pleşoianu, Nu-l mai văd în sală pe domnul Pleşoianu! După ce a venit să-l atace pe colegul de la USR...
			Domnul Eugen Nicolicea: Deci, v-aş ruga...
			Domnul Iulian Bulai: ... s-a retras!
			Domnul Eugen Nicolicea: V-aş ruga...
			Domnul Iulian Bulai: Chiar nu înţeleg violenţa acestui coleg.
			Domnul Eugen Nicolicea: Domnule coleg...
			Domnul Iulian Bulai: Îl credeam de bună-credinţă, având părul lung, fiind mai hipiot...
			Domnul Eugen Nicolicea: Fac apel la dumneavoastră să reveniţi la subiect!
			Domnul Iulian Bulai: Nu voiam să-i urez mult succes la candidatura pentru Preşedinţia României, voiam să-i spun că, dacă şi dumneavoastră aţi observat aceste derapaje la anumite televiziuni, vă rog din inimă să vă convingeţi colegii de la PSD să voteze pentru această comisie de anchetă. Nu puteţi veni la microfonul Camerei Deputaţilor, la tribună, să vă plângeţi, să sesizaţi disfuncţionalităţi şi să nu votaţi această comisie de anchetă. Dacă vreţi să fiţi consecvenţi cu ce aţi spus, acceptaţi să vină în faţa noastră aceşti membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului, să dea explicaţii. Sunteţi de acord? Sunteţi bărbat? Pentru că dacă nu, veniţi doar să acuzaţi anumite practici nesănătoase, încurajând un discurs al urii, dar neacceptând să se pună întrebări şi să se primească răspunsuri. (Aplauze.) Vă mulţumesc.
			Domnul Eugen Nicolicea: Deci n-am înţeles care era poziţia Grupului, câtă vreme dumneavoastră aţi exprimat puncte de vedere personale cu privire la afirmaţiile unui deputat. (Domnul deputat Iulian Bulai se întoarce la tribună şi solicită să ia cuvântul.) Vă rog frumos să luaţi loc în bancă! Acum, vreau să vă spun că eu nu dezinformez, spre deosebire de dumneavoastră, eu dau citate exact din Regulament. Şi vă spun că am citat art. 73 alin. (1) - "În condiţiile în care se consideră necesare clarificarea cauzelor şi împrejurărilor în care s-au produs evenimente sau au avut loc acţiuni cu efecte negative, precum şi stabilirea concluziilor, răspunderilor şi măsurilor ce se impun..." - şi v-am atras atenţia, cuvintele folosite de dumneavoastră, lene şi incompetenţă, nu se încadrează nici la cauze, nici la efecte negative, ci, eventual, ele pot să genereze aceste efecte. N-aţi înţeles! Referitor la cei de la CNA, m-am exprimat şi am spus că sunt demnitari. Şi dacă vă uitaţi la art. 12 din Legea Audiovizualului, veţi vedea că membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului exercită funcţie de demnitate publică. Este scris în lege. Nu mai dezinformaţi dumneavoastră! Şi vă rog să luaţi loc! (Domnul deputat Iulian Bulai rămâne la tribună şi solicită să ia cuvântul.) Vă rog să luaţi loc în sală! Dau cuvântul domnului... (Domnul deputat Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa solicită să ia cuvântul.) Imediat... Fac întâi un tur pentru toată lumea. Nu discutăm despre al doilea orator, până când nu terminăm primul tur. Domnul deputat Dobrovie Matei-Adrian, PNL.
			Domnul Matei-Adrian Dobrovie: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am fost jurnalist timp de 10 ani şi cunosc foarte bine cât de importantă este presa într-o societate democratică. Presa trebuie să semnaleze toate neregulile, toate lucrurile care nu convin puterii. Este absolut ipocrit... aici... am auzit comentarii cum că Realitatea TV este problema. Dragi colegi, CNA s-a transformat într-o unealtă politică, într-o măciucă, practic, la adresa opoziţiei. Cu televiziunile de opoziţie, televiziunile libere, critice la adresa puterii, CNA este necruţător, iar cu cele ale puterii se face că nu vede niciun fel de derapaj, deşi derapajele deontologice sunt enorme. Deci, CNA nici măcar nu mai citeşte Contul deontologic al jurnalistului, elaborat de Convenţia Organizaţiilor de media. Îi informez că există acest document, în care sunt reflectate principiile de bază privind prezentarea, privind modul în care trebuie reflectate poziţiile diferitelor părţi privind cele trei surse jurnalistice şi aşa mai departe. Aceste principii de bază au fost pierdute pe drum de CNA. CNA se transformă, practic, doar într-un baston pentru Liviu Dragnea, care copiază modelul Erdoğan. Poate nu ştiţi ce s-a întâmplat în Turcia! În Turcia, foarte simplu - Guvernul, sau, mai bine zis, Erdoğan, care se identifică şi cu statul, a început să confişte ziare de opoziţie, televiziuni şi aşa mai departe, efectiv le-a închis sau le-a confiscat, le-a preluat! Faptul că se încearcă implementarea, în România, a unui model de tip Turcia lui Erdoğan sau Rusia lui Putin, unde ştim ce ameninţări sunt la adresa vieţii, ca să nu mai vorbesc la exercitarea profesiei, la adresa jurnaliştilor, este intolerabil! Mai mult decât atât, spuneţi că Realitatea TV este problema! Eu spun că cenzura şi faptul că emisia acestei televiziuni a fost întreruptă, fără nicio explicaţie... membrii CNA voiau probabil să spună că cei din 10 august, manifestanţii paşnici, nu au fost... au fost mângâiaţi cu bâtele şi cu gaze lacrimogene. Asta voiaţi, domnilor de la CNA? Nu este posibil aşa ceva, este o bătaie de joc fără margini! Cum îşi poate permite CNA, o instituţie care ar trebui să fie echidistantă, să acţioneze şi să judece corect, să dea judecăţi şi sancţiuni drastice pe o bază inventată? Adică, CNA cere probe! Domnilor de la CNA, la Parchetul General sunt peste 600 de sesizări ale unor oameni care au fost bătuţi şi gazaţi la 10 august. (Vociferări.) Ca urmare, este absolut inadmisibil să spuneţi că nu aveţi probe! Este absolut inimaginabil să sancţionaţi doar televiziunile critice la adresa guvernării şi să nu vă intereseze de niciun fel derapajele odioase ale unor trusturi de presă care nu fac altceva decât prostituţie politică, de dimineaţa până seara! (Rumoare.) Vă rog să aprobaţi această comisie de anchetă, ca un ultim gest de decenţă, respectând măcar ceea ce înseamnă profesia de jurnalist, care trebuie să rămână nobilă, şi anume, aceea de informare, în primul rând, corectă, a cetăţeanului şi de o prezentare cât se poate de echidistantă a realităţilor sociale. Vă mulţumesc.
			Domnul Eugen Nicolicea: Constat că din partea... aproape majoritatea... De la minorităţi... Şi cu aceasta încheiem prima rundă de intervenţii. Urmează a doua rundă, din partea fiecărui grup. Începem cu primul care s-a înscris. Domnul Bacalbaşa, după aceea.
			Domnul Ibram Iusein: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş avea rugămintea ca cei care se referă la situaţii care se petrec în ţara noastră să lase în pace ţările celelalte, Rusia, Turcia, Franţa, să ne ocupăm de problemele pe care le avem în ţară. Să nu uităm că Tayyip Erdoğan a fost votat de 75% din poporul turc. Să lăsăm toate atitudinile pentru... Informaţiile... luaţi-le, le păstrăm, dar să nu le expunem aici. (Vociferări.) Vă mulţumesc.
			Domnul Eugen Nicolicea: Vă mulţumesc. V-aş ruga să păstraţi ordinea în sală şi să nu încercaţi să provocaţi vorbitorul. (Vociferări.) Dau cuvântul domnului Bacalbaşa. Grupul PSD.
			Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa: Stimaţi colegi, Eu, personal, cred că măsura luată împotriva postului Realitatea a fost tardivă, incompletă şi arată o protecţie din partea CNA, acestui post care este huliganic, subversiv şi încearcă să lovească în ordinea constituţională din România. Acum câteva zile, la acest post, domnul... să-i zicem domn... Rareş Bogdan, a îndemnat public... (Vociferări)... să... De ce, la Galaţi, într-o emisiune de-a mea, cel cu care făceam emisiunea nu a luat scaunul să-mi zdrobească capul sau să-mi zdrobească capul cu masa? Aceasta în condiţiile în care, în ceea ce mă priveşte, există o cercetare a Procuraturii pentru agresiune. Am fost agresat pentru votul meu, după ce am ieşit din această sală, în Parcul Izvor... este filmat... Se întârzie, într-un mod inexplicabil, de către Procuratură, anchetarea acestui caz, unde sunt toate dovezile... (Vociferări.) Şi cred, de fapt, că problema esenţială este greşeala uriaşă care s-a făcut în momentul în care a fost dezincriminată calomnia şi agresiunea verbală în presă. La ora actuală, ce se întâmplă în presă este extrem de grav.
			Domnul Eugen Nicolicea: Mă scuzaţi, domnule deputat. Revenind la subiect, susţineţi sau nu susţineţi această comisie?
			Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa: Nu voi susţine această comisie, pentru că face parte din caracatiţa multinaţională care încearcă să ţină România în stare colonială! (Vociferări.)
			Domnul Eugen Nicolicea: Domnul Márton Árpád-Francisc, UDMR.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În primul rând, vă felicit, pentru că, cel puţin în cazul domnului Bacalbaşa, i-aţi atras atenţia să revină asupra subiectului pe care îl dezbatem. Din păcate, am constatat următorul lucru. Evident, fiecare grup parlamentar, cu afinităţile lui pentru un post public sau privat, a făcut analiza unor posturi, în primul rând de televiziune, spunându-şi păsul, când, de fapt, avem un proiect de înfiinţare a unei comisii de anchetă, şi nu ceea ce fac aceste posturi şi ceea ce face CNA. Or, ce trebuie să facă CNA? Să vegheze la respectarea legii şi, în primul rând, Constituţia ţării. Şi vă dau câteva citate, doar spicuite, aşa... Art. 30 alin. (7) - "Sunt interzise de lege (...) îndemnul la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la (...) violenţă publică (...)". Am văzut, în ultima vreme, multe asemenea lucruri, inclusiv că trebuie să scoţi pistolul şi să ucizi organele de ordine. Art. 31 alin. (4) - "Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice." Nu fac comentarii asupra a ceea ce se întâmplă. Problema de bază este, într-adevăr, această autoritate, CNA, reuşeşte să facă să se respecte Constituţia sau nu? Deci pentru ce se doreşte o astfel de comisie de anchetă? Să se vadă dacă reuşeşte sau nu? Sau dorim o comisie de anchetă pentru că CNA şi-a permis să amendeze un post sau altul? Deci aceasta este prima dată întrebarea. Din păcate, din ceea ce am desluşit acum, unii sunt pentru, deoarece îi dor acele amenzi, alţii ar fi împotrivă, deoarece spun că amenzile respective au fost corecte. Şi eu zic că ar fi fost corecte. Dar, revenind la subiect, ceea ce v-am spus şi referitor la o altă comisie de anchetă, cine numeşte CNA? Camera Deputaţilor? Nu! Conform legii, instituţia este numită şi audiată de plenul reunit, iar candidaţii audiaţi pentru această instituţie, activitatea acestora analizată, de cine? De Comisiile reunite ale celor două Camere! Deci nu are cum, Camera Deputaţilor să aibă o comisie de anchetă, separată, pe un domeniu controlat de cele două Camere reunite! Deci o observaţie, chiar să zic regulamentară, pur şi simplu nu-şi are locul în acest for. O astfel de comisie de anchetă, în opinia mea, poate fi solicitată doar Biroului permanent reunit şi Comisiei comune, Cameră-Senat. Vă mulţumesc.
			Domnul Eugen Nicolicea: Da, vă mulţumesc. Dau cuvântul domnului Stroe Ionuţ-Marian, din partea PNL. Urmează domnul Turcescu, din partea PMP. Şi s-a încheiat şi runda a doua de vorbitori din partea grupurilor. Şi mai are cuvântul domnul Pleşoianu Liviu, pentru dreptul la replică. (Vociferări.)
			Domnul Ionuţ-Marian Stroe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am simţit nevoia să revin la microfon, tocmai pentru a lămuri câteva chestiuni ridicate de antevorbitorii mei şi pentru a aduce câteva argumente în sensul propunerii pe care v-am făcut-o în momentul în care am susţinut prima intervenţie. Şi am să încep cu un răspuns adresat domnului Márton Árpád. Regulamentul nu interzice acest lucru. Nu interzice plenului Camerei Deputaţilor luarea unei decizii privind constituirea unei comisii de anchetă. Ba, mai mult decât atât, obiectivele pentru care am făcut această propunere nu ţin în niciun fel de subiectele care au fost în discuţie, mai ales de reprezentanţii puterii. În mod subversiv, se încearcă aici inducerea ideii că am analizat mesajele pe care le transmite un realizator sau altul. În mod subversiv, se încearcă, aici, a se propune fel de fel de chestiuni năstruşnice, pe care acest Parlament extrem de serios, ar trebui să le dezbată. Dacă ar fi să ne luăm după spusele domnului Pleşoianu, ar trebui să stăm aici să analizăm - apropo de ce spunea zilele trecute, expulzarea ambasadorului SUA - deci, haideţi să fim serioşi şi să revenim la ceea ce am propus noi în Proiectul de Hotărâre, la constituirea unei comisii de anchetă, care să analizeze modul în care statul român înţelege garantarea unui drept fundamental, libertatea de exprimare şi libertatea presei! Considerăm că acest lucru, prin decizia care s-a luat în legătură cu sancţionarea postului Realitatea TV, este unul excesiv, considerăm că ridicăm mari semne de întrebare în legătură cu un proces pe care foarte mulţi îl reclamă în această ţară, începutul erodării democraţiei în România. Iar CNA este un instrument de forţă pe care statul, din punctul nostru de vedere, îl foloseşte în legătură cu influenţarea şi parazitarea opiniei publice. Vă mulţumesc mult de tot.
			Domnul Eugen Nicolicea: Vă mulţumesc. Domnul Robert Turcescu, din partea Grupului PMP.
			Domnul Robert-Nicolae Turcescu: Ar trebui, probabil, să vorbesc ore întregi, dacă v-aş povesti toate istoriile mele cu acest CNA. De aceea, spun de la bun început că, din punctul meu de vedere, nu numai că trebuie făcută o comisie de anchetă privind activitatea CNA, dar eu aş susţine cu tărie chiar desfiinţarea acestei instituţii. Şi am să vă spun de ce. Pe scurt. Oameni buni, CNA fiinţează de 27 de ani, 27 de ani! O perioadă în care spaţiul audiovizual s-a degradat continuu, semn că această instituţie, menită să vegheze, ba chiar să impună un anumit standard în ceea ce priveşte zona audiovizuală, a eşuat. Şi a eşuat indiferent de felul în care a fost alcătuit acest Consiliu Naţional al Audiovizualului care, de la bun început, a fost gândit, strategic sau din prostie, ca fiind o instituţie politică - o spun ca om care a făcut mii de emisiuni de televiziune. Libertatea de exprimare a unui jurnalist este extrem de importantă şi nu trebuie, în niciun caz, nici măcar ameninţată de o instituţie precum CNA! La CNA nu te poţi raporta ca la un for profesional. Sunt politruci, sunt indivizi care nu au făcut în viaţa lor o emisiune de televiziune, sau de radio, sau care unii dintre ei, ani de zile, nici măcar nu au citit legea după care trebuie să lucreze în această instituţie şi anume, Legea Audiovizualului. Şi, apropo, nu ar trebui să vă gândiţi, să ne gândim, la modificarea acestei Legi a Audiovizualului? Pentru că de acolo pleacă foarte, foarte multe probleme! (Vociferări.) Revin şi spun, dacă se va face această comisie de anchetă - pentru care eu votez şi cred că şi Grupul PMP va face acelaşi lucru - trebuie analizată activitatea acestui for, pentru că trebuie să ne punem această întrebare - oare nu cumva este cazul să-l desfiinţăm? Este o măciucă politică, domnilor, asta este CNA, o măciucă politică, şi atât! (Aplauze. Vociferări.) Iar din punctul acesta de vedere, vă mai spun ceva! Vă deranjează pe unii dintre dumneavoastră că mai există în ţara aceasta o televiziune şi jumătate, să spunem, care îndrăzneşte, încă, să se opună tăvălugului PSD-ALDE? Vă deranjează Realitatea TV? Vă deranjează că mai există jurnalişti în măsură să rostească adevărul? Dar ce aveţi, domnilor, cu Rareş Bogdan? Nu vă pupă? Nu stă în genunchi în faţa coaliţiei PSD-ALDE? Asta este problema? În Parlamentul României să ajungem să discutăm despre liste negre cu jurnalişti şi liste negre de televiziuni? Dar nu vă ajung toate celelalte televiziuni care vă cântă ode în fiecare seară? (Vociferări.) Nu vă ajung toate celelalte mijloace de informare în masă pe care le plătiţi, ştiţi voi cum, ca să vă cânte ode în fiecare zi? Ruşine să vă fie! Lăsaţi presa liberă şi jos labele de pe libertatea de exprimare! (Gălăgie. Aplauze.)
			Domnul Eugen Nicolicea: Nimic din tot ceea ce aţi expus nu s-a referit la subiect. Dar, până ne învăţăm cu respectarea Regulamentului, mai trecem cu vederea. Deci există o intervenţie pe procedură, am înţeles, din partea domnului Bulai Iulian. Vă rog să indicaţi articolul care consideraţi că a fost încălcat.
			Domnul Iulian Bulai: Onorabile preşedinte, Art. 151 - o chestiune de ordin personal.
			Domnul Eugen Nicolicea: Permiteţi-mi să vă informez că aceste chestiuni de ordin personal se dezbat la începutul...
			Domnul Iulian Bulai: Vă mulţumesc.
			Domnul Eugen Nicolicea: ... sau la sfârşitul şedinţei.
			Domnul Iulian Bulai: Ţine de...
			Domnul Eugen Nicolicea: Nu, nu aveţi cuvântul.
			Domnul Iulian Bulai: Ţine de acest lucru... (I se întrerupe microfonul.)
			Domnul Eugen Nicolicea: Deci, v-am explicat, chestiunile de ordin personal trebuie să vizeze calitatea de deputat, iar ele se dezbat la începutul sau la sfârşitul şedinţei. (Vociferări.) Începutul şedinţei a trecut, iar la sfârşitul şedinţei încă nu am ajuns. (Domnul deputat Iulian Bulai rămâne la tribună şi solicită să ia cuvântul.) Vă rog să luaţi loc în bancă. Am reţinut că aveţi o problemă de interes personal. O să vă dau cuvântul la sfârşitul şedinţei. Vă rog să luaţi loc în bancă. (Domnul deputat Iulian Bulai rămâne la tribună şi solicită să ia cuvântul.) Nu mai aveţi dreptul la procedură. Dumneavoastră aţi intervenit deja, aţi indicat greşit această chestiune. Vă rog să luaţi loc în bancă. (Vociferări. Domnul deputat Iulian Bulai rămâne la tribună şi solicită să ia cuvântul) Încă o dată, vă rog să luaţi loc în bancă. Vă atrag atenţia, conform art. 150 alin. (2), după care am să vă... Bun. V-am luat cuvântul. Aceasta este o sancţiune şi va fi trecută în fişa dumneavoastră de deputat! (Vociferări.) Nu... v-am spus ce am făcut, deja! Vă rog să luaţi loc în bancă! Vă rog să luaţi loc în bancă! (Domnul deputat Iulian Bulai rămâne la tribună şi solicită să ia cuvântul.) V-am dat cuvântul şi v-am explicat în ce condiţii. Da? Deci, putem să respectăm sau nu putem să respectăm Regulamentul? Deci alin. (5) al art. 151 spune aşa: "Un deputat poate solicita cuvântul pentru a expune o problemă cu caracter personal..." - atenţie! - "... care are legătură cu calitatea sa de deputat, iar preşedintele îi va acorda cuvântul la începutul sau la sfârşitul şedinţei de plen." Deci nu suntem nici la începutul şedinţei, nu suntem nici la sfârşitul şedinţei. Intervenţia dumneavoastră s-a încheiat. Dacă mai are alt coleg de făcut vreo intervenţie pe procedură? (Domnul deputat Iulian Bulai rămâne la tribună şi solicită să ia cuvântul.) Deci, încă o dată, nu ne târguim! Deci blocaţi lucrările Camerei, da? Vă rog frumos să luaţi loc în bancă, avem şi altă treabă decât erorile dumneavoastră de interpretare! (Domnul deputat Iulian Bulai rămâne la tribună şi solicită să ia cuvântul.) Încă o dată, luaţi loc în bancă şi vă înscrieţi la cuvânt în mod regulamentar. (Vociferări.) Luaţi loc şi vă înscrieţi regulamentar. Dacă aveţi o altă chestiune, este o altă înscriere. Vă rog. Vă rog să luaţi loc în bancă, da? (Vociferări.) Bun... deci acesta este alt subiect. Nu-i daţi dumneavoastră cuvântul. Liderul Grupului solicită, în mod regulamentar, şi îi voi da cuvântul. Niciun fel de problemă! În momentul de faţă, prioritară este intervenţia domnului Pleşoianu, pentru că atât dreptul la replică, cât şi intervenţia pe procedură se acordă imediat. Dreptul dumneavoastră pentru o problemă de interes personal se acordă la sfârşitul şedinţei. Aşa scrie în Regulament! (Doamna deputat Prună Cristina-Mădălina solicită să ia cuvântul.) Domnule Pleşoianu, vă rog să luaţi cuvântul şi vă reamintesc şi dumneavoastră că dreptul la replică nu trebuie să genereze alte drepturi la replică. (Vociferări.)
			Domnul Liviu Ioan Adrian Pleşoianu: Făcea apel la bărbăţia mea, un bărbat de la Grupul parlamentar din partea stângă, coleg cu mine în Comisia pentru cultură. În primul rând, bărbăţia mea nu e treaba dumneavoastră, cu sau fără referendum! (Aplauze. Vociferări.) În al doilea rând, vreau să văd cât de bărbat sunteţi dumneavoastră, în context parlamentar, dacă veţi cere sau nu sancţionarea colegului dumneavoastră de acolo, care, mai devreme, mi-a adresat călduroasele cuvinte... mai du-te în... completaţi dumneavoastră pe linia punctată. Deci, corecţi cum vă ştiu, oameni noi în politică, presupun că veţi cere, bărbat fiind, dumneavoastră, drag coleg din Comisia pentru cultură, veţi cere sancţionarea, într-un fel sau altul, a colegului dumneavoastră. Şi pentru a da al doilea drept la replică colegului de la PNL - nu este foarte multă vreme de când Teo Peter, regretatul Teo Peter de la Trupa Compact, a murit, fiind accidentat, taxiul în care el se afla fiind lovit de maşina unui puşcaş marin de la Ambasada SUA. La vremea respectivă, întreaga societate românească şi chiar întreaga, nu numai oameni politici, dar şi societatea civilă, presa au fost foarte fermi cu toţii, au fost, la nivel de societate românească, foarte fermi cu toţii, şi ne-am manifestat revolta faţă de faptul că acel individ a fost extras rapid din ţară, deşi a omorât, aici, pe cineva, şi nu i s-a întâmplat, de fapt, nimic, acolo, în ţara lui, după cum, presupun, că ştim cu toţii. Ce s-o fi întâmplat cu ţara aceasta şi cu partidul dumneavoastră, dacă nu după mulţi ani de atunci, uitaţi ce scrie în Constituţia României? Şi anume, că suntem un stat independent, un stat suveran! Şi atunci, indiferent al cărei ţări este ambasadorul care ne spune că nu e bine ca doamna Kovesi să fie anchetată de către nişte procurori, indiferent din ce ţară provine ambasadorul acela...
			Domnul Eugen Nicolicea: Domnule deputat...
			Domnul Liviu Ioan Adrian Pleşoianu: ... este o imixtiune în justiţia românească.
			Domnul Eugen Nicolicea: ... vă rog să reveniţi la subiectul pe care-l aveaţi şi, în plus, vă rog să-l încheiaţi, pentru că cele două minute...
			Domnul Liviu Ioan Adrian Pleşoianu: Închei!
			Domnul Eugen Nicolicea: ... acordate pentru un drept la replică au fost epuizate.
			Domnul Liviu Ioan Adrian Pleşoianu: Mulţumesc.
			Domnul Eugen Nicolicea: Vă rog să formulaţi încheierea.
			Domnul Liviu Ioan Adrian Pleşoianu: În 5 secunde am terminat.
			Domnul Eugen Nicolicea: Vă rog!
			Domnul Liviu Ioan Adrian Pleşoianu: Deci, dacă mai suntem un stat independent şi suveran, indiferent cine este acel ambasador, da, trebuie cerută sancţionarea sa! Şi ar fi fost bine ca Ministerul Afacerilor Externe să facă deja asta! (Aplauze.)
			Domnul Eugen Nicolicea: Am înţeles că doamna lider de grup, Prună Cristina, de la USR, doreşte să intervină pe procedură, da? Vă rog.
			Doamna Cristina-Mădălina Prună: Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă. Art. 242 lit. c) se referă la un comportament injurios sau calomniator, de aici, de la tribuna Parlamentului, şi acesta este şi cel pe care îl va invoca şi colegul meu, Iulian Bulai. Şi cred că are tot dreptul să se exprime de aici, de la acest microfon. Şi am o mare rugăminte la dumneavoastră! Îmi aduc aminte data de 22 decembrie 2017, când, chiar dumneavoastră vorbeaţi de la acest microfon şi ne spuneaţi că aţi fost un mare revoluţionar şi apărător al libertăţii. Dumneavoastră, astăzi, impuneţi cenzura în Parlamentul României. Nu este posibil să nu daţi dreptul la cuvânt, drept la replică, colegilor mei, care au fost trimişi aici de nişte oameni, de poporul român, de românii care i-au votat, şi se pot exprima de aici, din Parlament. Nu le puteţi lua acest drept! Aşa că vă rog să le acordaţi colegilor mei dreptul la replică, atunci când vă solicită acest lucru!
			Domnul Eugen Nicolicea: Vă rog să mă scuzaţi... ce coleg de la dumneavoastră a cerut dreptul la replică?
			Doamna Cristina-Mădălina Prună: Este vorba despre colegul meu, Iulian Bulai.
			Domnul Eugen Nicolicea: Nu, dânsul a cerut pentru o problemă de interes personal şi i-am spus...
			Doamna Cristina-Mădălina Prună: Problemă de interes personal...
			Domnul Eugen Nicolicea: Nu întrerupeţi...
			Doamna Cristina-Mădălina Prună: Drept la replică...
			Domnul Eugen Nicolicea: Dacă vreţi să învăţaţi ceva, ascultaţi!
			Doamna Cristina-Mădălina Prună: Comportament calomniator şi injurios...
			Domnul Eugen Nicolicea: Vă rog să luaţi loc în bancă, vă rog! Aţi încheiat expunerea dumneavoastră! Colegul dumneavoastră nu avea nevoie de intermediari. I-am explicat că pentru o problemă de interes personal, conform Regulamentului, i se dă cuvântul la sfârşitul şedinţei, pentru că începutul şedinţei a trecut. Cu privire la articolul pe care l-aţi invocat dumneavoastră, art. 242, este vorba despre definirea abaterilor disciplinare. Prin urmare, dacă există vreo abatere disciplinară, să observaţi procedura prin care se constată şi aşa mai departe.
			Doamna Cristina-Mădălina Prună: Sunt colegi, aici, în sală, colegi de-ai dumneavoastră...
			Domnul Eugen Nicolicea: Auziţi, doamnă lider de grup, vă rog frumos să vă ocupaţi locul! Intervenţia dumneavoastră s-a încheiat.
			Doamna Cristina-Mădălina Prună: Domnule preşedinte de şedinţă... (I se întrerupe microfonul.)
			(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună solicită să ia cuvântul.)
			Domnul Eugen Nicolicea: Vă rog frumos... nu mă aşteptam să... (Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună rămâne la tribună şi solicită să ia cuvântul.) Nu vă comportaţi ca şi colegul dumneavoastră! V-am dat cuvântul, v-am ascultat, v-am arătat că nu vă încadraţi în ceea ce trebuie. Vă rog frumos să luaţi loc, pentru că avem şi de legiferat astăzi, în afară de lecţii de regulament. Vă rog frumos! Bun! Trecem la următoarea chestiune. Dacă la titlul Proiectului de Hotărâre există obiecţii? (Vociferări.) Deci, încă o dată, întreb dacă există, la dezbaterea pe articole, obiecţii cu privire la titlul proiectului? După aceea, vorbim pe acest subiect. Vă rog... Nu există obiecţii. La preambul dacă există? (Domnul deputat Iulian Bulai solicită să ia cuvântul.) Vă rog să invocaţi articolul încălcat, aşa cum v-am spus. Vă rog să-i deschideţi microfonul domnului deputat, dacă nu este activat...
			Domnul Iulian Bulai: Mulţumesc, domnule preşedinte. Art. 242 lit. d. - "... comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar ori a altui demnitar în şedinţele de plen, de comisii sau de birou ori în afara acestora, dar cu privire la exercitarea mandatului de parlamentar..." Dumneavoastră acţionaţi, dintr-o dată, cu o sensibilitate maximă, acuzând că următoarele cuvinte - incompetenţă şi leneş - sunt calomnioase. Puteam să spun răi şi puturoşi. N-am spus acest lucru! Deci aş vrea ca Regulamentul Camerei Deputaţilor să nu se substituie libertăţii de expresie! Dumneavoastră nu ne puteţi cenzura. Dumneavoastră nu decideţi oportunitatea cu care noi folosim sau nu folosim anumite cuvinte care descriu anumite situaţii şi persoane! Mai departe. O persoană care închide şcolile şi persecută creştinii într-o ţară nu poate...
			Domnul Eugen Nicolicea: Mă scuzaţi, care este...
			Domnul Iulian Bulai: ... să fie un exemplu în Parlamentul României!
			Domnul Eugen Nicolicea: Care este textul din Regulament...
			Domnul Iulian Bulai: Vă mulţumesc.
			Domnul Eugen Nicolicea: ... pe care vă bazaţi acum?
			Domnul Iulian Bulai: Am spus, art. 242 lit. d.
			Domnul Eugen Nicolicea: Bine!
			Domnul Iulian Bulai: Dumneavoastră aţi acuzat un parlamentar...
			Domnul Eugen Nicolicea: Vă rog să luaţi loc în bancă!
			Domnul Iulian Bulai: ... care a încălcat...
			Domnul Eugen Nicolicea: Vă rog să luaţi loc în bancă, deocamdată, da?
			Domnul Iulian Bulai: Domnule preşedinte, m-aţi întrebat, eu v-am răspuns!
			Domnul Eugen Nicolicea: Mi-aţi răspuns! OK.
			Domnul Iulian Bulai: Bine!
			Domnul Eugen Nicolicea: Am ascultat, am văzut că nu spuneţi ceea ce trebuie... Vă rog să luaţi loc în bancă! Bun, acum, încă o dată, pentru toată lumea, la art. 242 există definiţiile abaterilor disciplinare. Dacă cineva consideră că este o abatere disciplinară, să facă sesizarea respectivă. Doi la mână. Cu privire la... (Domnul deputat Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu şi domnul deputat Stelian-Cristian Ion solicită să ia cuvântul.) Bun. Dar cât timp o să tot interveniţi pe procedură, pentru că este a patra intervenţie la care invocaţi lucruri care nu există în Regulament? Vă rog, dumneavoastră aţi indicat data trecută art. 33. Era art. 34. Nu era ceea ce spuneaţi dumneavoastră... (I se adresează domnului deputat Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu.) Daţi-i cuvântul domnului deputat.
			Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Da, domnule preşedinte de şedinţă, Regulamentul Camerei Deputaţilor nu este actualizat pe site, dar am găsit versiunea actuală. Invoc art. 153 alin. (1), care spune că este interzisă perturbarea activităţii parlamentare, proferarea de insulte sau calomnii, atât de la tribuna Camerei, cât şi din sala de şedinţă a plenului, a comisiilor sau a celorlalte organe de lucru ale Parlamentului. Şi consider că în acest caz a fost încălcat acest articol, atât de la tribuna Camerei Deputaţilor, prin cuvintele aduse de domnul Liviu Pleşoianu, care insultă direct principalul partid de guvernământ, cât şi din sala de şedinţă, din partea domnului deputat Bacalbaşa, care insultă un alt coleg deputat. Şi v-aş ruga să aplicaţi Regulamentul întocmai, aşa cum faceţi întotdeauna, şi să-i sancţionaţi, poate la fel cum aţi făcut şi cu colegul meu. Dacă aţi considerat cuvintele "lene" şi "nesimţit" nu îşi au locul la această tribună, atunci şi cele spuse de domnul Bacalbaşa şi de domnul Pleşoianu ar trebui să fie sancţionate chiar şi mai dur. (Vociferări.) Vă mulţumesc.
			Domnul Eugen Nicolicea: Da, se pare că din nou sunteţi în eroare. Nu am discutat despre calitatea cuvântului "lene" şi ce a mai spus colegul dumneavoastră, ci am spus doar că acestea nu pot fi invocate ca evenimente sau acţiuni, ci ele pot fi, eventual, cauze. Am repetat a treia sau a patra oară, da? Bun... (Domnul deputat Tinel Gheorghe solicită să ia cuvântul.) Vă rog. Dar, din nou, vă rog să vă referiţi la procedură şi să nu mai încercaţi ca pe chestiuni de procedură sau alte tertipuri să ajungeţi la microfon.
			Domnul Tinel Gheorghe: Domnule preşedinte de şedinţă, În temeiul art. 149, orice parlamentar, orice deputat, când constată că lucrurile deraiază, derapează, o iau razna în dezbaterile publice, are dreptul să iasă la tribuna Parlamentului şi să atragă atenţia. Şi noi constatăm, eu unul constat, din sală, că atitudinea dumneavoastră generează ostilitate şi un perpetuu drept la replică. Cred că liderii grupurilor parlamentare ar trebui să solicite o pauză de consultări şi să analizeze, să vă solicite schimbarea comportamentului dumneavoastră. Dumneavoastră sunteţi marea problemă a acestor dezbateri. I-aş recomanda Grupului PSD să nu vă mai nominalizeze pentru conducerea şedinţelor Camerei Deputaţilor, pentru că, altfel, nu vom ieşi din această dezbatere sterilă niciodată. Vă mulţumesc.
			Domnul Eugen Nicolicea: Da. Art. 149 este invocat greşit. "Nimeni nu poate lua cuvântul decât dacă îi este dat de preşedinte". Aşa scrie la art. 149. Doi la mână. Evident că pentru cei care nu citesc este o ostilitate introdusă de cel care îi roagă să respecte Regulamentul. (Domnul deputat Stelian-Cristian Ion solicită să ia cuvântul.) Domnule Stelian Ion, v-aţi aşezat la microfon şi nu v-am dat cuvântul. (Vociferări.) Vă rog frumos... Deci vă rog să luaţi loc în bancă, pentru că intervenţiile s-au terminat la acest subiect. (Vociferări.) Deci, la propunerea preşedintelui de şedinţă sau a liderului unui grup parlamentar, plenul Camerei, prin vot, are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt, în funcţie de obiectul dezbaterilor... (Vociferări.) Aşteptaţi puţin... Deci dăm cuvântul domnului deputat Ion Stelian-Cristian, pe procedură, dar din nou vă atrag atenţia că de data aceasta, dacă nu invocaţi o chestiune, voi sesiza comisia de disciplină. (Vociferări.)
			Domnul Stelian-Cristian Ion: Domnule preşedinte, Invoc, în primul rând, art. 28 alin. (1) din Statutul deputaţilor şi senatorilor - "Participarea la lucrările Camerei din care fac parte reprezintă pentru deputaţi şi senatori o obligaţie legală, morală şi regulamentară..." Invoc, de asemenea, art. 34 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, alin. (1) lit. b. - "Preşedintele Camerei deputaţilor are următoarele atribuţii: (...) conduce lucrările plenului Camerei Deputaţilor (...)." Domnul Liviu Dragnea, în mod sistematic, chiuleşte de la lucrările Camerei Deputaţilor. (Aplauze.) Dumneavoastră îi ţineţi locul, dar, aşa cum se întâmpla şi la Comisia juridică, generaţi întotdeauna tensiune şi discuţii absolut inutile. Eu solicit să sancţionaţi atitudinea preşedintelui Camerei Deputaţilor şi să îl chemaţi la lucru. Nu este posibil ca, din această poziţie, de preşedinte, să ai o asemenea atitudine sfidătoare, să nu îţi exerciţi atribuţiile principale, conducerea şedinţelor Camerei Deputaţilor. Rareori l-am văzut pe Liviu Dragnea la muncă, aici, în Parlament, şi trebuie să vină să-şi exercite atribuţiile. Dacă nu, îşi poate da demisia, oricând, din această funcţie şi oricum...
			Domnul Eugen Nicolicea: Eu vă mulţumesc...
			Domnul Stelian-Cristian Ion: ... va fi, la un moment dat, revocat.
			Domnul Eugen Nicolicea: Vă atrag atenţia că nu sunteţi la subiect. Articolul pe care l-aţi invocat dumneavoastră nu este un articol singular, mai există şi articolul care vorbeşte despre atribuţiile vicepreşedinţilor, articol atacat, cred, şi de dumneavoastră, la Curtea Constituţională, sesizare care v-a fost respinsă. Deci, prin urmare, clarificarea este făcută chiar de Curtea Constituţională, chiar dacă dumneavoastră nu o ştiţi. Şi nu mai citesc încă o dată. Dau cuvântul liderului Grupului PNL, doamna Raluca Turcan.
			Doamna Raluca Turcan: Domnule preşedinte de şedinţă, Dezbaterile de astăzi, în loc să fie concentrate pe argumente, s-au transformat într-o adevărată dispută şi chiar o presiune din partea dumneavoastră, ca preşedinte de şedinţă, prin intervenţiile prin care aţi blocat luările de cuvânt şi participarea colegilor la dezbateri. Permiteţi-mi să vă solicit o pauză de consultări, de două minute, întrucât este foarte important să clarificăm că preşedintele de şedinţă trebuie să urmărească dezbateri argumentate, dezbateri cu condiţii egale pentru toţi membrii Parlamentului, nu favoritisme pentru o anumită parte a Camerei Deputaţilor şi pumni în gură pentru ceilalţi. Aşadar, pauză de consultări.
			Domnul Eugen Nicolicea: Deci, o pauză de consultări de două minute. V-aş ruga să citiţi atribuţiile preşedintelui de şedinţă. (Consultări.) Deci s-a terminat pauza de consultări. Am propus liderilor de grup ca, după şedinţa Biroului permanent, să avem o discuţie clarificatoare pe Regulament, pentru a nu mai avea această discuţie în plen. În ceea ce priveşte timpul alocat dezbaterilor, el s-a încheiat, prin urmare declar şedinţa închisă şi ne revedem la şedinţa de vot final.
			După pauză
			Domnul Eugen Nicolicea: Vă rog să vă ocupaţi locurile în bănci. De asemenea, vă rog să scoateţi cartelele din aparat şi să le reintroduceţi. Pe ordinea de zi avem un singur punct şi anume, Proiectul de Hotărâre pentru... (Domnul deputat Ioan Cupşa solicită să ia cuvântul.) Vă rog, domnule deputat Cupşa.
			Domnul Ioan Cupşa: Mulţumesc, domnule preşedinte. PNL a depus moţiunea de cenzură simplă, moţiune de cenzură care a fost semnată şi de colegii noştri de la USR. (Vociferări.) Este moţiune simplă, iertaţi-mă! Deci, PNL a depus moţiunea simplă pe justiţie, alături de colegii noştri din USR. Este o moţiune prin care vă solicităm să încetaţi războiul murdar pornit împotriva justiţiei. Are şi un titlu elocvent - "Tudorel Toader şi PSD-ALDE, luaţi mâinile murdare de pe justiţie!" Vă reamintim că "Justiţia, în slujba cetăţeanului" a fost sloganul de care v-aţi folosit în campania electorală, slogan care trebuia să se regăsească şi în Programul de guvernare, la capitolul pe justiţie, un program de guvernare, respectiv, capitol pe justiţie, pe care nu l-aţi respectat mai întru totul. Doar 3 din 31 de puncte din acest Program de guvernare au fost parţial îndeplinite de cei care s-au succedat la Ministerul Justiţiei şi, aşa cum vă spuneam, şi acelea doar parţial. Săptămâna trecută am adoptat bugetul. Aţi reuşit, prin bugetul pe care l-aţi adoptat, să aduceţi în stare de subfinanţare justiţia. Ministerul Public, DNA, DIICOT - sunt la cote de avarie. Ministerul Justiţiei este într-o subfinanţare cronică, atât în ceea ce priveşte investiţiile, investiţii în sedii noi, investiţii în alte bunuri, cât şi în ceea ce priveşte cheltuielile pe care ar trebui să le facă cu personalul. Avem un număr prea mic de grefieri, personalul de la Serviciile de Probaţiune este, de asemenea, într-un număr insuficient. Nu aţi alocat resurse nici în acest an, pentru ca Serviciul de Probaţiune să-şi îndeplinească menirea, menirea fiind aceea ca, prin acţiunile pe care le întreprinde, să faciliteze reintegrarea socială a condamnaţilor, pentru ca, facilitând reintegrarea socială a condamnaţilor, să se evite recidiva. La fel cu toate celelalte servicii. Nu mai aveţi bani pentru traducători, translatori. Vă dau doar nişte exemple. Nu aveţi bani pentru serviciile de asistenţă judiciară obligatorie. Închipuiţi-vă că s-a majorat, printr-un protocol, cu 141% lista de onorarii ale serviciilor de asistenţă juridică obligatorie şi aveţi un buget mai mic decât bugetul pe care l-aţi avut anul trecut, buget care nu v-a ajuns în execuţia bugetară din anul 2018 decât pentru primele 8 luni. Deci, aşa cum spuneam, în mod evident, justiţia este în stare de subfinanţare cronică. Trebuie să subliniem că am trăit într-un teatru al minciunii, în ultimele luni, un teatru al minciunii în care aţi încercat în fel şi chip să justificaţi intervenţii legislative şi, în egală măsură, să justificaţi şi felul în care aţi intervenit asupra legislaţiei. Aţi modificat legislaţia penală, în acest teatru al minciunii, cu un singur scop, să-i protejaţi pe infractori, punând, în mod logic, drept urmare, în pericol, cetăţenii oneşti ai acestei ţări. Nu uitaţi că am ratat obiectivul pe care ni l-am propus în legătură cu ridicarea MCV în ceea ce ne priveşte şi l-am ratat într-un mod ruşinos. Nu doar că nu am făcut progrese, ci am ajuns ca obiectivele să fie în număr de 20, un număr inacceptabil. Din cauza poziţionării duplicitare, în mod special a ministrului justiţiei, am ajuns să avem relaţii încordate cu GRECO, Comisia de la Veneţia şi, de asemenea, cu Parlamentul European. Această poziţionare duplicitară - şi este un cuvânt blând pentru minciuna care a fost practicată, în mod special de către ministrul justiţiei, în relaţia cu aceste organisme internaţionale - aduce deservicii grave, deosebit de serioase, României, în aceste relaţii. Ultima ordonanţă este moţul de deasupra activităţii pe care aţi desfăşurat-o în ultimii 2 ani, 2 ani şi două luni, de când sunteţi la guvernare, în legătură cu justiţia. Este o ordonanţă care, în mod cert, este neconstituţională. Nu vom intra în amănunte astăzi, dar este surprinzător cum un ministru al justiţiei, care are CV-ul pe care-l ştiţi şi care probabil a contat atunci când l-aţi ales, uită că a fost judecător la Curtea Constituţională, uită că este profesor de drept, aşa cum uită şi de experienţa sa profesională, de cariera pe care a avut-o ca jurist, a fost procuror, aşa cum se laudă că este în prezent avocat. Este, din punct de vedere legislativ, un dezastru. Aşadar, la final, tuturor celor care sunteţi de bună-credinţă vă cerem să nu mai giraţi această stare de lucru, pentru că avem nevoie, în mod cert, de o justiţie independentă, avem nevoie de judecători şi procurori independenţi, profesionişti, cu respect deplin faţă de lege, justiţie pentru oameni, adică pentru noi toţi, şi nu doar pentru unii dintre noi! Nu vă faceţi părtaşi la abuzurile ministrului justiţiei şi acoliţilor domnului Dragnea! (Aplauze.) Vă mulţumesc.
			Domnul Eugen Nicolicea: Da, vă mulţumesc. Moţiunea a fost depusă. Va urma traseul obişnuit şi trebuie să remarc că pentru climat, în ultima perioadă, moţiunea simplă nu mai are elemente de moţiune de cenzură.
			Deci avem un singur punct - Proiectul de Hotărâre pentru constituirea unei comisii de anchetă privind modalitatea de încheierea a unor contracte de colaborare cu terţe persoane şi a modului de angajare şi efectuare a cheltuielilor din bani publici în executarea contractelor de colaborare la Societatea Română de Televiziune - PH CD 3/2019. Evident, Hotărârea Camerei Deputaţilor se adoptă ca orice hotărâre, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţă. Vă rog să votaţi. detalii vot
			Cu 222 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă, o abţinere şi 7 colegi care nu şi-au exprimat votul, hotărârea a fost adoptată. (Aplauze.) Declar şedinţa închisă. (Domnul deputat Gigel-Sorinel Ştirbu solicită să ia cuvântul.) Da, aveţi dreptul la explicarea votului, dumneavoastră, Grupul dumneavoastră. Vă rog. Vă rog să vă ocupaţi locurile în bancă sau cel puţin să faceţi linişte, în aşa fel încât colegul să poată să-şi exprime punctul de vedere cu privire la vot.
			Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Mă văd nevoit să-mi schimb discursul. Dragi colegi, Am adus luni, atunci când am depus acest Proiect de Hotărâre, în faţa dumneavoastră, iată, destul de multe argumente credibile - se vede astăzi - pentru a vota înfiinţarea acestei comisii de anchetă. Parlamentul a fost repus în matca sa instituţională. Este dreptul Parlamentului de a constitui astfel de comisii şi, ca atare, vă mulţumesc şi sper ca rezultatele care vor reieşi în urma dezbaterilor acestei comisii de anchetă, să vă aducă la cunoştinţă lucrurile la care noi am făcut referire în această solicitare. Vă mulţumesc şi vă urez o zi plăcută!
			Domnul Eugen Nicolicea: Înainte de a mai da cuvântul, până nu pleacă toată lumea, atenţie!, grupurile parlamentare să înainteze propunerile pentru membri în comisie. Deci dau cuvântul domnului Bulai Iulian.
			Domnul Iulian Bulai: Domnule preşedinte Dragnea, Stimaţi colegi, Sunt foarte bucuros că dezvăluirile pe care USR le-a făcut cu privire la opacitatea TVR au dus la un vot favorabil înfiinţării acestei comisii. Vom merge până în pânzele albe, să ştim cum se cheltuieşte banul public. De asemenea, avem nevoie ca toate partidele să susţină o media puternică, independentă şi abia aştept să primim întotdeauna răspunsurile... Şi un răspuns pentru intervenţia colegilor de la UDMR, care au fost, de data aceasta, de partea noastră - mă bucur că aţi încetat să jucaţi rolul de victimă, dar şi cel de parte a jocului. Mulţumesc.
			Domnul Eugen Nicolicea: Dau cuvântul domnului Korodi Attila. Până atunci, anunţ ca membrii Biroului permanent să se prezinte la sala Biroului permanent.
			Domnul Korodi Attila: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Grupul UDMR a votat împotriva comisiei de anchetă, pentru simplul motiv că suntem convinşi că o astfel de comisie de anchetă trebuie să fie organizată la nivelul Senatului şi Camerei Deputaţilor, pentru că sunt domenii care sunt controlate de cele două instituţii împreună.
			Domnul Eugen Nicolicea: Din partea Grupului minorităţilor naţionale, liderul grupului, Pambuccian Varujan.
			Domnul Varujan Pambuccian: Stimaţi colegi, Cu foarte mulţi ani înainte, noi am luat o decizie, ca, atât timp cât în Constituţie nu avem o instituţie clară a comisiei de anchetă, noi, indiferent de cine iniţiază, care este obiectul comisiei respective, nu suntem interesaţi de comisiile de anchetă, pe care le considerăm absolut formale. În consecinţă, nici de data aceasta nu vom propune niciun membru pentru această comisie de anchetă. Vă mulţumesc.
			Şedinţa s-a încheiat la ora 12,15.