Plen
Ședința Camerei Deputaților din 17 octombrie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.147/26-10-2017

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 17-10-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 octombrie 2017

8. Prezentarea Solicitării nr.2315/C/2017 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, referitoare la formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de doamna deputat Rovana Plumb, fost ministru al mediului și schimbărilor climatice, pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, în dosarul nr.218/P/2017 al Direcției Naționale Anticorupție. - Prezentarea Raportului Comisiei juridice, de disciplină și imunități asupra cererii. - Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind cererea de urmărire penală a doamnei Rovana Plumb, fost ministru al mediului și schimbărilor climatice, în prezent deputat în Parlamentul României (PHC nr. 79/2017). (rămas pentru votul final)
 
consultă fișa PHC nr. 79/2017

 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

  ................................................

Revenim la punctul 3.

La punctul 3 avem Solicitarea nr. 2315/C/2017 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, referitoare la formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de doamna deputat Rovana Plumb, fost ministru al mediului și schimbărilor climatice, pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, în dosarul nr. 218/P/2017 al Direcției Naționale Anticorupție.

Raportul comisiei și Proiectul de Hotărâre. Sunt întocmite de comisie.

Biroul permanent și Comitetul liderilor vă propun următoarea procedură: citirea Scrisorii Procurorului General; prezentarea Raportului comisiei și a Proiectului de Hotărâre; după care, prezentarea de către doamna deputat, dacă dorește, a punctului de vedere; dezbateri asupra celor prezentate; și votul îl vom face - la vot final - secret, cu bile.

Dacă sunteți de acord cu această procedură, vă rog să votați.

145 de voturi pentru, o abținere, doi colegi care nu votează.

Începem desfășurarea acestei proceduri aprobate.

Dau cuvântul domnului deputat Eugen Nicolicea, președintele Comisiei juridice, pentru citirea Scrisorii Procurorului General, a Raportului și a Proiectului de Hotărâre a Camerei.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Eugen Nicolicea:

"În temeiul art. 109 alin. (2) din Constituția României, art. 12 și art. 19 din Legea nr. 115/1999, al Deciziei nr. 270 din 10.03.2008 a Curții Constituționale și al art. 305 alin. (4) din Codul de procedură penală, vă transmitem cererea de urmărire penală față de Rovana Plumb, deputat în Parlamentul României - Camera Deputaților, fost ministru al mediului și schimbărilor climatice, pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzut de art. 48 alin. (1) Cod penal raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal.

Anexăm referatul procurorului întocmit la data de 22.09.2017 în dosarul nr. 218/P/2017 al Direcției Naționale Anticorupție - Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție - conținând 15 file -, însoțit de dosarul cauzei, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, format din 7 volume".

Semnează procurorul general Augustin Lazăr.

Față de cele citite, Comisia juridică a întocmit un raport, pe care permiteți-mi să vi-l prezint.

Raport privind cererea de urmărire penală față de doamna Rovana Plumb, fost ministru al mediului și schimbărilor climatice, în prezent deputat în Parlamentul României, pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii prezentate anterior.

În ședința din 27 septembrie, Biroului permanent i-a fost prezentată Scrisoarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe care v-am citit-o.

Prin adresa nr. 1405, Biroul permanent al Camerei a hotărât să solicite Comisiei juridice să prezinte, în conformitate cu prevederile art. 157 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificări și completări, o primă evaluare asupra solicitării făcute de către domnul procuror general.

Conform art. 13 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, lege invocată și de procurorul general, dezbaterea propunerii de începere a urmăririi penale în Camera Deputaților sau în Senat se face pe baza raportului întocmit de o comisie permanentă care, în cadrul competenței sale, a efectuat o anchetă privitoare la activitatea desfășurată de Guvern sau de un minister, ori de o comisie specială de anchetă constituită în acest scop.

În cazul nostru, ancheta a fost efectuată de către Comisia juridică, care este o comisie permanentă, iar în cadrul competenței sale a efectuat această anchetă.

Dar Legea nr. 115/1999 nu preciza niciun fel de termen pentru desfășurarea anchetei. Astfel că, pentru limitarea desfășurării în timp a acesteia, am propus un termen-limită de maximum 14 zile, solicitându-l Biroului permanent, iar acesta avea posibilitatea să ne dea un termen sub 14 zile. Și a optat pentru opt zile, pentru efectuarea anchetei.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 157, Biroul permanent putea acorda un termen de maximum 14 zile pentru întocmirea raportului. Biroul permanent a acordat trei zile pentru întocmirea acestuia. Deci, aveam opt zile pentru efectuarea anchetei și trei zile pentru întocmirea raportului. Acest lucru se numără începând cu ziua de joi. Ne-am încadrat în acest termen, pentru că de joi până luni este un timp mai scurt decât termenele care ne-au fost acordate de către Biroul permanent.

Cu privire la pregătirea ședinței. Membrii comisiei au avut posibilitatea de a studia solicitările procurorului general, referatul și materialul probator aflat la comisie.

Doamna Rovana Plumb a formulat argumente în favoarea sa, atât personal, cât și prin avocatul său, privind nevinovăția sa, faptul că au existat drepturi și obligații prevăzute de lege pentru funcția pe care a deținut-o în cadrul Guvernului.

În acest sens, a fost depus, în data de 16 octombrie, un punct de vedere scris, la care au avut acces toți deputații.

În data de 12 octombrie 2017, Comisia juridică a transmis domnului Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație, o adresă, cu mențiunea de a se întreprinde demersurile necesare pentru a primi răspunsul la comisie, până luni, 16 octombrie, ora 14,00, deoarece la ora 17,00 începeam audierile și dezbaterile.

În data de 16 octombrie 2017, domnul Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a răspuns comisiei, prin Adresa nr. 2315/C/2017, răspuns care a fost foarte prompt și ne-a ajutat să putem încheia atât ancheta, cât și raportul, în termenul pe care ni l-am propus.

În ședința din 16 octombrie 2017, membrii Comisiei juridice au analizat solicitarea făcută de procurorul general privind cererea de urmărire penală față de doamna Rovana Plumb, fost ministru al mediului și schimbărilor climatice, în prezent deputat în Parlamentul României.

La dezbateri au fost prezenți 23 de deputați, din totalul de 25 de membri ai comisiei.

Prezentarea cazului. Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis cererea de urmărire penală față de Rovana Plumb, deputat în Parlamentul României - Camera Deputaților, fost ministru al mediului și schimbărilor climatice, "pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzut de art. 48 alin. (1) Cod penal raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal".

Scrisoarea Procurorului General conține atașat Referatul procurorului, întocmit la data de 22.09 în dosarul nr. 218/P/2017 al DNA, în vederea sesizării Camerei Deputaților cu solicitarea încuviințării efectuării urmării penale față de un ministru, prin care acesta consideră că se impune sesizarea Camerei Deputaților pentru a încuviința efectuarea urmării penale față de ministrul Rovana Plumb, deputat.

Din cuprinsul referatului reies următoarele.

Prin Ordonanța nr. 218/P/2017 din data de 15.09 s-a dispus extinderea urmării penale in rem sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzute de art. 48 alin. (1) Cod penal raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal.

Infracțiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal, este motivată prin prezentarea în Referat a unor neregularități în adoptarea Hotărârii de Guvern nr. 858/2013, pag. 7-9 și pag. 10-14 din Referat.

Prin Ordonanța din data de 21.09 s-a dispus schimbarea încadrării juridice, din abuz în serviciu, la infracțiunea pe care v-am citat-o, în infracțiunea de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzut de art. 132 din Legea nr. 78/2000 ș.a.m.d.

Prin schimbarea încadrării, procurorul de caz constată că:

Nu există infracțiunea de abuz în serviciu și nu putea să fie comisă de doamna Rovana Plumb, prevăzută la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal;

Faptele descrise reprezintă complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal.

3.3. Având în vedere actele de urmărire penală și probele administrate în Dosarul nr. 218, procurorul constată că se impune extinderea urmăririi penale față de numita Rovana Plumb, sub aspectul săvârșirii complicității la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzut de art. 48 alin. (1) Cod penal raportat la art. 132 - fraza curge în continuare -, constând în aceea că, în calitate de ministru al mediului, cu intenție, a ajutat la săvârșirea faptei penale reținute în sarcina numitei Sevil Shhaideh, respectiv, a inițiat Hotărârea de Guvern nr. 858/2013, în decurs de 17 ore, în perioada 5.11.2013-6.11.2013, cu încălcarea procedurii de la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea, prezentarea proiectelor de acte normative, prin efectele acestei hotărâri, atenție, urmărind crearea unei aparențe de legalitate a transferului imobilelor "Insula Belina" și "Brațul Pavel" prin Proiectul de Hotărâre de Guvern ce va purta nr. 943/2013, contrar aspectelor semnalate de către Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției, cu privire la forța juridică a actului normativ".

Procurorul de caz consideră: comiterea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem constă în: inițierea și promovarea Hotărârii nr. 858/2013, crearea unei aparențe de legalitate enunțate generic mai sus și explicitată astfel: "Având în vedere observațiile formulate de Ministerul Justiției și de Ministerul Finanțelor Publice, a apărut necesitatea unui demers care să creeze aparența că Insula Belina și Brațul Pavel nu fac parte din bunurile care aparțin domeniului public al statului, aflat în administrarea ANAR, astfel încât transferul să se poată realiza prin hotărâre de Guvern" - pagina 10 din Referat.

Analiza legislației aplicabile cazului. Conform art. 136 alin. (3) din Constituție, bunurile care fac obiectul exclusiv al proprietății publice sunt cele enumerate la art. 136 alin. (3) din Constituție, alte bunuri stabilite de legea organică.

Concluzie: bunurile din Cazul Belina nu fac obiectul exclusiv al proprietății publice, deoarece nu sunt enumerate în art. 136 alin. (3) din Constituție; nu există nicio lege organică care să stabilească că aceasta ar face obiectul exclusiv al proprietății publice; alin. (3) al art. 860 din Codul civil prevede la Teza I: "Bunurile care formează obiectul exclusiv al proprietății publice a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, potrivit unei legi organice, nu pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unității administrativ-teritoriale decât ca urmare a modificării legii organice", lege care, în cazul nostru, nu există.

Teza a II-a: "În celelalte cazuri, trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale se face în condițiile legii".

Concluzie. Deoarece bunurile din Cazul Belina nu fac obiectul exclusiv al proprietății publice, sunt aplicabile prevederi la Teza a II-a a alin. (3) al art. 860 Cod civil: "Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unității administrativ-teritoriale se face în condițiile legii".

Alin. (1) al art. 9 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică prevede următoarele: "Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale se face prin hotărâre de Guvern".

Concluzie. Trecerea din domeniul public al statului în domeniul public al unității administrativ-teritoriale a bunurilor din Cazul Belina se face prin hotărâre a Guvernului.

După ce au fost prezentate legislația și toate aceste chestiuni incidente, au urmat dezbateri. Înainte de acestea, fac precizarea că alte legi și articole nu sunt incidente în stabilirea tipului de proprietate, adică dacă fac parte din domeniul public al statului sau fac parte din proprietatea exclusivă, proprietatea publică exclusivă.

Dezbateri. Dezbaterile au avut loc în cadrul comisiei, în condițiile în care tuturor participanților li s-a oferit posibilitatea să se informeze. Argumentele din referat și materialul probator, puse la dispoziția comisiei de Parchetul General, sunt prezentate în referatul atașat prezentului raport.

Parchetul General a fost invitat să prezinte punctul de vedere și să susțină cererea. Fiecărui deputat i s-a asigurat accesul la documentele comisiei, respectiv, la referatul și materialul probator puse la dispoziția comisiei de Parchetul General.

Doamnei Rovana Plumb i s-a asigurat accesul la documentele comisiei, respectiv, la referatul și materialul probator puse la dispoziția comisiei de Parchetul General.

Argumente pro și contra adoptării cererii de urmărire penală susținute de membrii comisiei. Argumentele în favoarea adoptării cererii de urmărire penală sunt argumentele cuprinse în Referatul DNA, anexat, susținute de către deputați, membri ai PNL și membri ai USR.

Argumentele domnului deputat Cătălin Predoiu, separat de cele dinainte, care a menționat că nu argumentează juridic împotriva doamnei Rovana Plumb, dar avertizează comisia cu privire la efectele votului, care, în caz că va fi un vot de respingere, va afecta negativ Raportul MCV.

2.2. Argumentele contra adoptării cererii de urmărire penală sunt: argumentele depuse în scris de către apărătorul doamnei Rovana Plumb, care se regăsesc anexate raportului.

2.3. Argumentele invocate de membri ai Comisiei juridice contra adoptării cererii de urmărire penală.

2.3.1. Argumente de formă. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis "Cererea de urmărire penală față de Rovana Plumb, deputat în Parlamentul României, Camera Deputaților, fost ministru al mediului și schimbărilor climatice". Această formulare este eronată și ar trebui respinsă, pe motiv că Parchetul nu cere urmărirea penală, ci, conform art. 109 din Constituție, doar Camera Deputaților, Senatul și Președintele pot să ceară urmărirea penală.

Scrisoarea Procurorului General conține atașat Referatul Procurorului, întocmit la data de 22.09.2017, în Dosarul nr. 218/P/2017, care precizează: "În vederea sesizării Camerei Deputaților, cu solicitarea încuviințării urmăririi penale față de un ministru" și consideră că "se impune sesizarea pentru a încuviința efectuarea urmării penale față de ministrul Rovana Plumb, deputat".

Această formulare este eronată și ar trebui respinsă pe motiv că: Camera Deputaților nu încuviințează efectuarea urmării penale, ci cere urmărirea penală, în conformitate cu art. 109.

În acest caz, cererea trebuie făcută față de fostul ministru al mediului, care nu mai are funcția de ministru al mediului, și nu față de ministrul actual.

2.3.2. Neregularitățile privind adoptarea H.G. nr. 835/2017 sunt prezentate în referat. Procurorul a renunțat la infracțiunea de abuz în serviciu, deci nu a reținut că aceste neregularități prezentate ar constitui o faptă penală, fapt pentru care nu mai discutăm despre ele.

Hotărârea nr. 835/2017 a fost adoptată de Guvern, fiind contrasemnată de șase miniștri, inclusiv de cei care au sesizat neregularități. Pe cale de consecință, fie acestea s-au rezolvat, fie s-a renunțat la ele.

În concluzie, Hotărârea de Guvern nr. 835/2017 este în vigoare, nefiind nici măcar atacată la instanța de contencios, iar procurorul nu a reținut că modalitatea de adoptare poate constitui prin ea însăși o infracțiune.

2.3.3. Acuzația că "crearea unei aparențe de legalitate enunțată generic mai sus prin această hotărâre" este explicitată astfel: "Având în vedere observațiile formulate de Ministerul Justiției, de Ministerul Finanțelor Publice, a apărut necesitatea unui demers care să creeze aparența că Insula Belina și Brațul Pavel nu fac parte dintre bunurile care aparțin domeniului public al statului, aflate în administrația ANAR, astfel încât transferul dreptului de proprietate se poate realiza prin hotărâre de Guvern" - pagina 10 din Referat.

Deci această acuzație nu se susține, pentru că din cuprinsul Hotărârii de Guvern nr. 934, deci cea de-a doua, reiese că aceste bunuri sunt în domeniul public al statului - atât în titlu, cât și în patru articole -, deci nu putea să creeze vreo impresie, câtă vreme chiar în act se scria că fac parte din acest domeniu public al statului.

Din Referatul Procurorului, toți martorii - inclusiv fostul premier, Victor Ponta, și fostul ministru al justiției, Robert Cazanciuc - au declarat că nu au constatat vreo legătură între Hotărârea de Guvern nr. 835/2017 și Hotărârea de Guvern nr. 934/2017.

Acuzația că nu s-ar fi putut face transferul din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a județului Teleorman decât prin lege sau ordonanță este falsă, deoarece art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică prevede: "Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale se face prin hotărâre de Guvern".

Un alt argument. Există zeci de hotărâri care modifică H.G. nr. 1705/2006 - lista cu bunurile proprietate publică a statului.

Al treilea argument. Un act normativ poate fi modificat și completat printr-un alt act, de aceeași putere juridică. Deci Hotărârea de Guvern nr. 835/2017 poate modifica Hotărârea de Guvern nr. 1705/2006.

2.3.5. Acuzația că schimbarea codurilor imobilelor respective, prin Hotărârea Codurilor de clasificare, prin H.G. nr. 835/2017, ar schimba regimul proprietăților este falsă, deoarece imobilele au fost proprietate publică a statului, înainte de această hotărâre, și au rămas în domeniul public al statului și după intrarea în vigoare a hotărârii de care este acuzată doamna Rovana Plumb. Deci această hotărâre nu a schimbat sub nicio formă regimul de proprietate al acelor imobile.

Schimbarea codurilor de clasificare - acesta a fost obiectul Ordonanței nr. 835 - a imobilelor respective este corectă și este legală, și a fost necesară ca urmare a schimbării albiei minore a Dunării, din zona respectivă, în decurs de 18 ani - perioadă scursă de la prima clasificare, care a fost făcută în anul 1999. Această precizare este făcută de procuror, la pagina 6 din Referatul Procurorului. Mă refer la precizarea că prima clasificare s-a făcut în anul 1999. După 18 ani, evident, cursurile de apă capătă schimbări. Așa cum am spus, există acum legătură cu malul, al fostei insule, deci nu mai este insulă, iar brațul respectiv nu mai este un braț de apă curgătoare, s-a separat în patru, să le zicem, lacuri.

2.3.6. Acuzația de încălcare a Constituției, legi care nu permiteau un astfel de transfer nu sunt reale, după cum urmează:

Acuzația că nu s-ar fi putut face transferul din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a județului Teleorman decât prin lege sau ordonanță este falsă, așa cum am arătat la punctul 2.3.4. Pentru că acolo am spus că art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213 precizează că acesta se face prin hotărâre de Guvern;

Nu se încalcă art. 136 alin. (3) din Constituție, deoarece acesta este un enunț, n-ai cum să-l încalci;

Art. 3 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică nu a fost încălcat, pentru că și acesta este un enunț, nu ai cum să-l încalci;

Art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică nu a fost încălcat și nu are legătură cu cazul, acesta referindu-se la trecerea bunurilor în domeniul privat, ceea ce nu este cazul - bunurile au trecut în domeniul public al unității administrativ-teritoriale;

Art. 3 din Legea nr. 107/1996 a apelor nu a fost încălcat, deoarece și după emiterea H.G. nr. 835/2017 imobilele respective au rămas tot în domeniul public al statului.

Anexa nr.2 din Ordonanța de urgență nr. 107/2002 nu a fost încălcată, deoarece aceasta nu definea tipul de proprietate și nu reglementa transferul din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale;

Încălcarea Legii nr. 24/2000 privind neregulile semnalate în elaborarea acestui act normativ nu a fost reținută de procurori ca infracțiune.

2.4. Nu poate exista infracțiunea de favorizare a doamnei Sevil Shhaideh, deoarece infracțiunea de care este acuzată doamna Sevil Shhaideh nu are elemente constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzute de art. 48 alin. (1) Cod penal raportat la art. 132 lit. b) din Legea nr. 78/2000, republicată, raportat la art. 297 alin. (1) din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal, deoarece:

Hotărârea de Guvern nr. 934/2017 este adoptată legal de Guvern, eventualele neregularități în adoptarea acesteia putând să fie imputate Guvernului, și nu doamnei Sevil Shhaideh, care nu era membru al Guvernului;

Hotărârea nr. 934/2017 este în vigoare, nefiind nici măcar atacată la contencios;

Acuzația că transferul bunurilor respective nu s-ar fi putut face decât prin lege sau ordonanță este falsă, așa cum am mai arătat la punctul 2.3.4, deoarece art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213 arată că trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unității administrativ-teritoriale se face prin hotărâre de Guvern.

Repet. Există zeci de hotărâri care modifică Hotărârea de Guvern nr. 1705/2006. Un act normativ poate fi modificat și completat printr-un alt act, de aceeași putere juridică. Deci Hotărârea de Guvern nr. 934 poate modifica Hotărârea de Guvern nr. 1705/2006.

Acuzațiile de încălcare a Constituției nu sunt reale, după cum am explicat anterior. În sensul că: la art. 136 alin. (3) este un enunț, deci n-ai cum să-l încalci; la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 213 este tot un enunț, pe care n-ai cum să-l încalci; art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 nu a fost încălcat, neavând legătură cu cazul, pentru că se referă la trecerea bunurilor în domeniul privat. La noi nu este cazul, au fost trecute niște bunuri în domeniul public; art. 3 din Legea nr. 107/1996 nu a fost încălcat, deoarece și după emiterea Hotărârii de Guvern nr. 835/2017 și a Hotărârii de Guvern nr. 934/2017, au rămas tot în domeniul public; Anexa 2 din Ordonanța de urgență nr. 107 nu a fost încălcată, deoarece nu definea tipul de proprietate și nu reglementa transferul din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale; art. 1 din Legea nr. 115/1999 privind răspunderea ministerială nu a fost încălcat, deoarece nu era aplicabil doamnei Sevil Shhaideh, care nu era membru al Guvernului.

Aprobarea prin vot a raportului. În conformitate cu prevederile art. 157 alin. (4) din Regulamentul Camerei Deputaților, raportul comisiei se aprobă prin votul secret al majorității membrilor prezenți.

Rezultatul votului a fost următorul: 9 voturi pentru aprobarea cererii de efectuare a urmăririi penale, 14 voturi împotriva aprobării cererii de efectuare a urmăririi penale.

În urma numărării voturilor valabil exprimate, președintele de ședință a prezentat rezultatul votului deputaților prezenți.

Raportul a fost aprobat cu recomandarea ca plenul Camerei Deputaților să nu ceară urmărirea penală a doamnei Rovana Plumb, fost ministru al mediului și schimbărilor climatice, în prezent deputat în Parlamentul României, pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 132 lit. b) din Legea nr. 78/2000, republicată, raportat la art. 297 alin. (1) din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal, precum și Proiectul de Hotărâre anexat.

Motivarea raportului. Raportul este motivat de argumentele cuprinse la punctul III.2.

Concluzii. Comisia recomandă plenului să nu ceară urmărirea penală a doamnei Rovana Plumb.

Proiectul de cerere de urmărire penală, Referatul DNA, concluziile scrise ale doamnei Rovana Plumb, toate detaliile, inclusiv motivele pro și contra adoptării cererii se regăsesc în raportul comisiei.

Fiecărui deputat i s-a asigurat accesul la documentele comisiei, putându-se informa în mod direct, cât și indirect, prin reprezentanții grupului respectiv, din Comisia juridică, astfel încât va putea vota în deplină cunoștință de cauză.

Raportul rezultat în urma anchetei Comisiei juridice va fi transmis și Parchetului General.

În situația în care plenul Camerei va adopta cererea de urmărire penală, motivația va consta în: argumentele din Referatul și materialul probator puse la dispoziția comisiei de către Parchetul General; argumentele susținute de membrii comisiei, în favoarea adoptării cererii.

În situația în care nu se va adopta cererea de urmărire penală, motivația va consta în: argumentele invocate în apărarea sa de persoana în cauză, argumentele susținute de membrii comisiei, împotriva adoptării cererii.

(Consultări între domnul deputat Eugen Nicolicea și domnul deputat Florin Iordache.)

Da. Pentru stenogramă. Hotărârea de care este acuzată că a greșit doamna Rovana Plumb este Hotărârea de Guvern nr. 858/2013, mă scuzați, anul era greșit. Și Hotărârea de Guvern nr. 943/2013, nu pe 2017. Este o greșeală de redactare. Aceste fapte, presupuse fapte, sunt comise în urmă cu... dacă sunt comise, în urmă cu patru ani.

Mulțumesc pentru atenționare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Ați încheiat?

  ................................................

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule președinte,

Permiteți-mi să prezint, în continuare, Proiectul de Hotărâre privind cererea de urmărire penală a doamnei Rovana Plumb, fost ministru al mediului și schimbărilor climatice, în prezent deputat în Parlamentul României.

Având în vedere solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind formularea cererii de urmărire penală față de doamna Rovana Plumb, fost ministru al mediului și schimbărilor climatice, în prezent deputat în Parlamentul României, pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 132 lit. b) din Legea nr. 78/2000, republicată, raportat la art. 297 alin. (1) din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal, în temeiul prevederilor art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată, și ale art. 156 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat, cu modificări și completări, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. Camera Deputaților aprobă cererea de urmărire penală a doamnei Rovana Plumb, fost ministru al mediului și schimbărilor climatice, în prezent deputat în Parlamentul României, pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 132 lit. b) din Legea nr. 78/2000, republicată, raportat la art. 297 alin. (1) din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal în Dosarul nr. 218/P/2017 al Direcției Naționale Anticorupție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința de astăzi, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată, și ale art. 156 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat, cu modificări și completări.

Semnat, Președintele Camerei Deputaților, Nicolae-Liviu Dragnea.

Acesta este Proiectul de Hotărâre.

Totodată, vreau să menționez că, în urma atenționării colegilor, vom face corectura în Raport, în ceea ce privește numărul hotărârilor respective.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Rovana Plumb.

Doamna Rovana Plumb:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate colege și stimați colegi,

Mi-aș fi dorit ca astăzi, în fața dumneavoastră, să vorbim despre pașii pe care îi avem de făcut, din punct de vedere administrativ și legal, pentru a putea contribui împreună la dezvoltarea țării și la transformarea statisticilor în bunăstare pentru fiecare familie din România.

Din păcate, sunt însă nevoită astăzi să vin în fața dumneavoastră pentru a discuta despre un dosar penal care, din punctul meu de vedere, nici nu ar trebui să existe, și care este rezultatul unui abuz.

Chiar dacă ne-am obișnuit că nimic nu este imposibil, mărturisesc că astăzi este încă o zi în care trebuie să luptăm, pentru a demonstra că adevărul este mai puternic decât minciuna și că sinceritatea și buna-credința pot învinge abuzul.

Fac, încă de la bun început, precizarea expresă că nu sunt vinovată. Mi-am desfășurat activitatea ca ministru cu respectarea strictă a legilor acestei țări, fiind pe deplin conștientă de misiunea importantă avută și de înalta responsabilitate pe care o implică o astfel de activitate.

Nu am avut niciodată înțelegeri în afara legii, nu mi s-a solicitat și nu am acordat sprijin ilicit nimănui, în toată cariera mea de om politic. Întotdeauna am acționat cu bună-credință în tot ceea ce am făcut.

De aceea, astăzi, în fața dumneavoastră vă învederez că este vorba de un abuz, născut din dorința unora care nu înțeleg și nu respectă democrația adevărată și faptul că la guvernare se ajunge doar prin votul exprimat de români, prin votul cetățenilor.

Partidul Social Democrat, în jurul căruia pivotează guvernarea, a câștigat alegerile și a ajuns în acest punct ca urmare a încrederii acordate de milioanele de români care ne-au votat. Este evident că adversarii noștri politici, folosind aceste instrumente nedemocratice și abuzive, doresc ca noi să nu mai fim la guvernare. Vă rog să observați că se creează un precedent nociv și instrumente paralele, străine principiilor statului de drept, prin care se declanșează o represiune nedreaptă împotriva membrilor Guvernului, având ca unic argument apartenența politică.

Dincolo de realitatea care rezultă din dosarul penal, care nu vine să susțină acuzația, ne aflăm în fața unui joc periculos al percepției. Știți foarte bine că se încearcă permanent inducerea în eroare, prin folosirea de metode menite să servească aceluiași scop, demonizarea Partidului Social Democrat, compromiterea unui întreg Program de guvernare și, dacă se poate, răsturnarea votului popular, așa cum s-a întâmplat și la referendum și la votul din diaspora, la alegerile prezidențiale.

Eu vă spun cu toată tăria că noi, coaliția PSD-ALDE, vrem să guvernăm în folosul românilor care ne-au acordat încrederea prin vot. Spun cu mândrie că fac parte dintr-o coaliție care luptă și va lupta în continuare împotriva abuzurilor, indiferent sub forma și natura în care acestea se prezintă. Nimic din ceea ce există la dosarul penal nu vine să mă acuze de vreo faptă penală, în exercitarea mandatului meu de ministru, pentru că niciunul dintre cei 40 de martori care au fost audiați nu a făcut vreo referire la Rovana Plumb sau la fapte penale în legătură cu inițierea, elaborarea, avizarea și adoptarea celor două hotărâri de Guvern.

Principiul de bază este ca abilitatea unui sistem național de a separa și de a face distincția între răspunderea politică și cea penală a miniștrilor este un indicator al nivelului de bună funcționare și maturitate democratică, precum și de respectarea statului de drept.

Vreau să vă aduc la cunoștință faptul că sesizarea Parchetului nu face trimitere expresă nici în cazul meu, în calitate de complice, și nici în cazul autorului, și anume, al doamnei Sevil Shhaideh, la o încălcare a unei atribuții de serviciu, prevăzută în lege.

Procurorul, de fapt, susține că cele două obiective, Insula Belina și Brațul Pavel, trecerea lor din patrimoniul public al statului în domeniul public al Consiliului Județean Teleorman, nu ar fi putut să fie operate prin hotărâre de Guvern. Subliniez, în mod expres, că dispozițiile art. 9 alin. (1) din Legea 213/1998 prevăd următoarele: "Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale se face la cererea Consiliului Județean, respectiv a Consiliului General al municipiului București sau a Consiliului Local, după caz, prin hotărârea Guvernului, declarându-se din bun de interes public național în bun de interes public județean sau local."

Este nereală afirmația potrivit căreia proiectul de hotărâre de Guvern a fost adoptat fără a avea avizele de la Ministerul Finanțelor Publice și de la Ministerul Justiției, deoarece aceste avize se regăsesc la dosarul de urmărire penală. Ambele hotărâri de Guvern, 858/2013 și 943/2013, au fost promovate și adoptate cu respectarea legii. Ele reprezintă rezultatul muncii colective a aparatului administrativ și a ministerelor care au avut rol în adoptarea lor.

Imaginea deformată, lansată în spațiul public, referitoare la aceste acțiuni ale Parchetului, creează o percepție care este foarte dureroasă, deoarece este una falsă și sintetizează în mod greșit munca și efortul celor care au acționat cu bună-credință.

Așa cum am spus de la început, am aflat despre acest dosar penal din presă, ca urmare a emiterii comunicatului de către DNA. Acest comunicat este contrazis în totalitate de actele de urmărire penală aflate în dosarul care a fost transmis Parlamentului.

Stimate colege și stimați colegi,

Activez de peste 20 de ani în politică. Am fost și sunt membră doar a Partidului Social Democrat și toată activitatea mea din acești ani, în diversele funcții care mi-au fost încredințate, a fost făcută cu onestitate, cu cinste și cu bună-credință. Niciodată, după cum bine știți, nu a planat asupra mea vreo suspiciune, că aș fi încălcat legile.

Vă spun astăzi, cu aceeași cinste și corectitudine, că nu am greșit cu absolut nimic. În esență, este vorba de două Hotărâri de Guvern, ambele legale, ambele au avizele de legalitate, care se regăsesc la dosar și, prin urmare, nu pot fi complice la o faptă care nu este infracțiune.

Mă aflu în fața dumneavoastră pentru a vă ruga să vă dați votul, așa cum vă dictează conștiința, iar votul pe care îl veți da astăzi nu este pentru Rovana Plumb, este un vot pentru a pune capăt domniei abuzurilor.

Vă mulțumesc mult pentru încredere și vă respect! (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Din partea grupurilor?

Doamna Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Nu avem niciun dubiu. Vom vota pentru ridicarea imunității parlamentare.

"...Există o dorință uriașă să apară un spirit nou, să avem o altă atitudine față de actul de justiție, față de statul de drept...". Nu sunt declarațiile mele și nici ale colegilor din Partidul Național Liberal, sunt declarațiile domnului Liviu Dragnea.

"Dacă vreodată se va cere ridicarea imunității pentru mine, o să cer să o facă, dacă nu, îmi dau demisia din Parlament!" - închei citatul din Liviu Dragnea.

"Nu cred că putem vota altfel. Am spus destul de limpede. Trebuie să avem un comportament fără ezitare. Vă spun foarte clar, nu avem de gând să facem excepție pentru nimeni" - am încheiat citatul din Liviu Dragnea.

Probabil că dacă v-am fi spus noi lucrurile acestea, aș fi auzit huiduieli, tropăieli din sală. Dar a spus-o președintele de partid al PSD, omul care, în momentul de față, controlează Parlamentul și încearcă să subordoneze și alte instituții ale statului, rând pe rând.

În ce moment însă a făcut Liviu Dragnea aceste afirmații? După ce a câștigat alegerile, cu încrederea unui număr masiv de oameni? Nu, după ce a pierdut alegerile prezidențiale și în ajun de alegeri parlamentare. Cu alte cuvinte, președintele dumneavoastră de partid, al PSD, după o înfrângere electorală și într-o fugă după alte voturi, făcea niște afirmații de care astăzi se dezice și în care, probabil, că foarte puțini membri ai PSD cred.

Lucrul acesta ar trebui să de a de gândit, pentru că demonstrează, fără tăgadă, o realitate pe care am mai menționat-o. PSD a câștigat alegerile cu o uriașă fraudă de încredere atât din perspectiva funcționării unor instituții ale statului român, cât și din perspectiva unui trai mai bun pentru marea majoritate a cetățenilor acestei țări.

După ce a câștigat alegerile, președintele dumneavoastră de partid, într-un mod unilateral, spre surprinderea multor colegi din PSD, a decis Ordonanța nr. 13. A lansat în spațiul public ideea schimbării Procurorului General și a șefului DNA. A declanșat ofensiva împotriva justiției. De ce? Pentru că a ajuns la putere și pentru că domnia de control și dorința de control absolut, pe care Liviu Dragnea le are pentru statul român, cu greu pot fi stăvilite chiar de dumneavoastră.

Am avut două gesturi de onoare, pe care eu personal și foarte mulți colegi de-ai mei le apreciază, demisiile doamnelor Rovana Plumb și Sevil Shhaideh, și au fost anunțate ca fiind gesturi de demnitate în care cred, însă știu că, în adâncul sufletului, fiecare dintre noi crede că demnitatea se poate căpăta abia atunci când justiția se pronunță, așa cum se întâmplă pentru ceilalți cetățeni ai acestei țări, când justiția spune "ești nevinovat" sau "ești vinovat".

Parlamentul nu dă decizii finale, nu se substituie instanțelor de judecată, Parlamentul trebuie doar să spună dacă un fost ministru sau un parlamentar beneficiază de același tratament, ca orice alt cetățean al acestei țări.

Eu cred în nevinovăția doamnei Plumb, așa cum cred și în nevinovăția doamnei Shhaideh, dar nu contează ce cred eu, contează ce se decide în instanță. Așa cum se întâmplă pentru foarte mulți oameni care mor cu dreptate în brațe, în România, și nu mai ajung să primească decizii ale instanței. Dacă suntem oameni politici responsabili, preocuparea noastră trebuie să fie ca instituțiile statului să funcționeze corect, să-și sancționeze derapajele și în justiție, așa cum ne străduim să facem în Parlament.

În Parlament, unii dintre noi dăm semnale, și anume că vrem o țară echilibrată și un regim demn pentru toți cetățenii acestei țări. Și în justiție trebuie să se întâmple la fel - când sunt abuzuri, să le reglementeze, să reacționeze și să le sancționeze. Dar nu vor putea ajunge la acest nivel, dacă noi, Parlamentul, ne substituim justiției și dacă în România instituim un regim preferențial pentru membri ai Parlamentului față de cetățeanul de rând al acestei țări.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Concluzionați, doamnă deputat.

Doamna Raluca Turcan:

Aș vrea să mai spun un lucru.

Am avut două demisii de onoare și mai există o persoană, cu același statut ca al doamnelor care și-au dat demisia de onoare, și care, pentru că este susținut de ALDE, este bine mersi în Guvernul României. Unde este comportamentul echilibrat și echidistant al PSD? Cum vă priviți dumneavoastră colegii de partid și, în special, pe președintele partidului, Liviu Dragnea, în condițiile în care a acceptat că un membru al ALDE, cu aceeași calitate ca doamna Plumb, să rămână în Guvernul României? Sau între doamna Plumb și doamna Shhaideh, pentru doamna Plumb, prin votul pe care dumneavoastră îl veți da astăzi, în Parlament, veți opri urmărirea penală, în timp ce pentru doamna Shhaideh urmărirea penală continuă.

Oameni buni, discriminarea este evidentă. Dublul limbaj este evident.

Închei, spunându-vă că votul de astăzi trebuie să fie în spiritul Constituției, care la art. 16 spune răspicat: "Nimeni nu este mai presus de Lege..." - nici doamna Plumb, nici domnul Ilie, nici domnul Tăriceanu, nici chiar domnul Dragnea, Cu toții, senatori, deputați, trebuie să avem același statut în această țară, cu cei 20 de milioane de cetățeni ai României.

Ca urmare, Partidul Național Liberal va vota într-un mod transparent, la vedere, pentru continuitatea anchetei penale, pentru a începe urmărirea penală și pentru ca justiția să ajungă să se pronunțe, eventual ca justiția să spună că doamna Rovana Plumb este nevinovată, așa cum a afirmat de la acest microfon.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc.

Domnul Ghinea.

Domnul Cristian Ghinea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnă Plumb,

Ați spus că sunteți nevinovată. Poate, dar nu aici se decide. Nu parlamentul României decide cine este vinovat, din punct de vedere juridic, în țara asta. Aceasta este problema mare a zilei de astăzi. Și, doamnă Plumb, vă faceți un mare deserviciu, pentru că rămâneți cu această pată, rămâneți cu această fantomă în cariera dumneavoastră. Nu veți putea convinge opinia publică de faptul că partidul nu a făcut scut în fața dumneavoastră, astăzi, aici. Aceasta este problema, repet, care vă va bântui de acum înainte cariera.

Domnule Nicolicea,

Ne-ați vorbit foarte mult ieri, în Comisia juridică. A fost o ședință foarte lungă. Ne-ați ținut și lecții de geografie. Brațul nu e braț, insula nu este insulă, lacul nu este lac.

Am intrat, pe fondul acestui caz, în niște detalii la care nu m-aș fi gândit vreodată că o să intrăm, în Parlamentul României, ceea ce nu este OK, pentru că Parlamentul României nu este tribunal.

Domnul Nicolicea vrea să ne jucăm de-a tribunalul. Asta a făcut ieri în Comisia juridică. Asta vrea să facem astăzi, aici, în plen.

Motivarea cazului.

Spune domnul Nicolicea - "... Rapoartele MCV cer Parlamentului României să motiveze deciziile pe care le ia". Așa este. Aici domnul Nicolicea are dreptate. Problema este că această cerință, a rapoartelor MCV, a venit pentru că aveam obișnuința, aveați obișnuința - cei care sunteți mai vechi în Parlament - de anu motiva aceste voturi, de a nu explica de ce în anumite cazuri apărăm oamenii de justiție, iar în anumite cazuri nu facem asta. Și a venit această cerință - "haideți să existe motivări...". Numai că motivarea unei comisii parlamentare și a plenului nu este același lucru cu motivarea din tribunal. Motivarea, pe care domnul Nicolicea ne-a prezentat-o, este o apărare avocățească de tribunal. Parlamentul nu este tribunalul în acest caz. Haideți să nu ne jucăm de-a tribunalul! Aceasta este concluzia.

USR reprezintă aici sutele de mii de români care astă-iarnă au strigat "Noaptea, ca hoții!".

De aceea, vom vota pentru cererea procurorilor DNA.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bichineț.

Domnul Corneliu Bichineț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru că este vorba de oameni, de soarta oamenilor, eu am să fiu foarte, foarte atent și cât se poate de direct.

N-am să citez, așa cum a făcut doamna Turcan, din Liviu Dragnea, pentru că am lecturi mai înalte. O să citez din Dostoievski și Platon.

La un curs despre virtute, Platon avea printre elevi pe Alcibiade, unul strălucit, de altfel, care, după terminarea orei, a spus: "... Socrate, îmi vine să te bat! Când am venit aici, știam ceva despre virtute, acum, nu mai știu nimic..."

Și eu, ascultându-l pe domnul Nicolicea... (Râsete.) am... cum să vă spun... am avut senzația că se cere urmărirea penală a Procurorului General, și nu a doamnei Rovana Plumb - o argumentație cât se poate de sofistă și stufoasă.

Orice Parlament trebuie să aibă un astfel de parlamentar, dar să-l țină în laborator. (Râsete.)

Acum, pentru că eu reprezint un grup aici, nu sunt pe persoană fizică, noi vom vota la vedere. Însă îmi aduc aminte de Yuhurta, un satrap local, care făcea toate relele de pe pământ, și când să-și suporte condamnarea, la Roma, venea cu saci de aur și cumpăra acolo tăcerea. Aflat pe o colină, a făcut o afirmație prin care a rămas celebru - "O, oraș venal, tu vei înceta să exiști, dacă vei găsi un cumpărător".

Acum, uitându-mă de la stânga la dreapta, în acest Parlament, un pic timorat, am dreptul să-mi exprim o îngrijorare - "tu vei înceta să exiști, dacă așa va hotărî un procuror".

Mergem mai departe. Când este vorba de alții, suntem foarte severi, când este vorba de propria persoană, suntem un pic mai nuanțați. Eu vreau ca acest Parlament să aibă demnitatea lui, rostul lui legislativ și să nu fie timorat. Toate relele vor înceta atunci când Liviu Dragnea, președintele PSD, ori ajunge prim-ministru odată, să ne lase în pace, ori îl trimiteți acasă.

Vă mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi,

Am ales să iau cuvântul tocmai pentru că sunt unul dintre membrii Parlamentului care a trecut, și nu o dată, ci de două ori, printr-o astfel de situație, astfel încât cunosc toate manierele care se utilizează pentru a compromite un om politic și pentru a-l scoate de pe tabla de șah a politicii românești.

Sunt de acord că justiția poate decide asupra integrității unei persoane. Îmi amintesc, și până la urmă propria biografie este dovada cea mai la îndemână, că în 2006 - când o conspirație condusă de președintele Băsescu a încercat să mă distrugă pentru a nu participa la procedurile privind desemnarea Comisarului European din partea României - reprezentanți ai fostei Securități m-au acuzat că am fost spion în Departamentul Securității Statului, și nu oriunde, ci în Centrul de Informații Externe, deși nu fusesem nici măcar până în Bulgaria, până în 1989.

Doamnă Turcan, știți cât a durat procesul în care justiția mi-a redat, cum spuneți dumneavoastră, integritatea? A începu în octombrie 2006 și s-a terminat în primăvara lui 2017, cu toate consecințele.

Așadar, din perspectiva dumneavoastră, eu, suspectat de fals intelectual, a trebuit să aștept 11 ani. În 2013, împreună cu un coleg de-al meu ministru, membru și el în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, un număr de secretari de stat, am fost acuzați, și eu mi-am pledat cauza. Parlamentul, cu o majoritate copleșitoare, de aproape 85%, a socotit că fapta nu există. Colegii mei, care au intrat în procedură, au suportat trei schimbări succesive de calificare juridică și abia acum s-a ajuns la camera intermediară.

Așadar, eu zic că dacă acuzi un ministru, membru al CSAT, înseamnă că ai atâtea dovezi, încât în săptămâna următoare îl trimiți în judecată. Păi, dacă aștepți patru ani după aceea și schimbi de trei ani încadrările, mă întreb care este seriozitatea actului făcut de Ministerul Public?

Și doamnă Turcan, vă rog eu, nu mai spuneți niciodată... vă spun numele, pentru că sunt curios să văd ce o să-mi răspundeți. Să nu mai spuneți niciodată că un membru al Parlamentului, care răspunde pentru fapte din perioada când era ministru, este supus votului Parlamentului, este mai presus de lege.

Nu, doamnă Turcan! Există Legea nr. 115/1999 care stabilește regimul juridic în acest caz. Faptul că este o lege, altă lege, nu înseamnă că cineva e mai presus de lege, pentru că, dacă unor categorii de persoane li se aplică o lege, iar altor categorii de persoane li se aplică altă lege, fie că e vorba despre o breaslă, fie că e vorba despre un statut funcționăresc, nu înseamnă că cineva este mai presus de lege. Legea este sistemul legislativ al unei țări. Nimeni nu este mai presus de legea votată în România.

Și vă aduc aminte - dumneavoastră nu erați în Parlament la vremea aceea, dar sunt colegi care erau - Parlamentul a votat această lege!

Și acum aș vrea să mai adaug ceva, pentru că nu îmi place - ca om care sunt în Parlament din 8 februarie 1990, când Parlamentul era încă un proto-Parlament - nu îmi place să se discute despre demnitatea Parlamentului român în termeni slugarnici și aș vrea ca de la această tribună să nu se mai facă niciodată astfel de calificative. Parlamentul nu este ghișeu, Parlamentul nu se supune decât voinței Parlamentului și spiritului, și legii Constituției, și tuturor legilor care derivă din asta. Aceasta este demnitatea Parlamentului, pe care noi trebuie să o apărăm!

Dreptul exclusiv, de începere a cercetării penale a unui deputat, membru al Guvernului, pentru fapte săvârșite în exercitarea funcției, revine exclusiv Camerei Deputaților. Aceasta face ca această Cameră să aibă nu numai puterea de decizie în materie, dar și să poarte pe deplin răspunderea politică și morală pentru cererile de urmărire. În niciun caz un deputat de aici nu trebuie să spună că dorește cercetarea, pentru că altcineva a dorit-o. Nu, el este pe deplin răspunzător și el trebuie să explice de ce a dat acest vot. Constituția spune că nu poate justifica votul său prin faptul că altcineva, fie el Ministerul Public, dorește acest lucru.

Soluția constituțională, dragii mei colegi, de la toate partidele, nu este a noastră! Constituția din 1866 a statuat responsabilitatea membrilor Guvernului în această formulă. Această prevedere a fost reluată în Constituția cu care noi, liberalii, ne mândrim atât de mult, Constituția din 1923. În toate Constituțiile democratice ale României, dreptul exclusiv al președintelui României, al Senatului și al Camerei Deputaților, de a cere urmărirea penală, este consfințit.

Așadar, dacă noi, membri ai Parlamentului, dorim să respectăm Constituția și tradiția democratică a acestei țări, să nu ne justificăm niciodată votul prin faptul că altcineva ne dă ordine și ne consideră un fel de ghișeu de primire de cereri și de aprobare automată a acestora.

Rolul autorității judiciare, într-o procedură penală privind un deputat membru al Guvernului, nu începe decât după o eventuală cerere de urmărire formulată de Camera Deputaților. Până atunci, pe rolul autorităților judiciare nu există nicio cercetare penală și niciun proces penal. Un ministru nu devine penal, în înțelesul adversarilor săi politici, decât dacă Parlamentul sau Președintele, după caz, dacă nu este vorba de un membru al Parlamentului, decide acest lucru.

Decizia autorităților politice, de a nu cere urmărirea penală, nu poate fi sub nicio formă caracterizată drept imixtiune în actul de justiție ori atingerii aduse independenței justiției, pentru că actul de justiție începe numai dacă se formulează o cerere de urmărire penală și numai după aceasta se va vorbi despre independența justiției în raport de un caz concret.

Este fundamental greșită exprimarea comună în materie, în sensul că noi, Camera Deputaților, am dat doar un simplu aviz de cercetare, de urmărire penală formulată de Parchet. Nu Ministerul Public are dreptul constituțional să ceară urmărirea penală a unui membru al Camerei Deputaților. Această hârtie este o jignire adusă demnității Parlamentului și o încălcare a Constituției, în clipa în care Procurorul General formulează o cerere de urmărire penală. Dacă dumneavoastră doriți să schimbați Constituția și legile, puteți să o faceți, dar să nu invocați, de la această tribună, altceva decât Constituția României. Și este o formă de a minimaliza rolul Parlamentului într-o situație fundamentală, cum este distincția dintre răspunderea politică și răspunderea penală a unui membru al Cabinetului.

Folosim cu bună știință o expresie fundamental greșită din punct de vedere constituțional, procurorul de caz. Sub egida Procurorului General, desconsideră grav. Camera Deputaților îi neagă și îi uzurpă puterea constituțională de decizie liberă.

În acest sens, sub aspectul faptelor în cauză, trebuie făcută o distincție netă între deciziile politice și faptele penale. Urmărirea penală a unui membru al Guvernului poate fi cerută exclusiv pentru o faptă penală, niciodată pentru o decizie politică, chiar dacă ea este greșită. Pentru decizii politice greșite nu se poate angaja răspunderea penală a unui membru al Guvernului, ci alte forme de răspundere, inclusiv moțiunea de cenzură și demiterea Guvernului.

Și acum, vă rog să fiți foarte atenți la ce urmează!

Această chestiune despre care am vorbit constituie o preocupare a întregii Europe. La 28 iunie 2013, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Rezoluția 1950, care, explicit, vorbește despre menținerea, separate, a răspunderii politice, dar și penale, și spune această Rezoluție, încă din Paragraful 1 - "Democrația și statul de drept reclamă ca oamenii politici să fie protejați în mod efectiv de acuzații penale, bazate pe declarațiile lor politice. Deciziile politice trebuie să fie subiect numai al răspunderii politice, judecătorii ultimi fiind alegătorii". Conform Paragrafului 3/1, "... procedurile penale nu trebuie utilizate pentru a penaliza divergențe politice...", iar paragrafele următoarele solicită ca "... în evaluarea răspunderii să se aibă în vedere inclusiv criterii precum intenția de câștig personal..." - ceea ce aici nu este cazul.

În concret, faptele care sunt puse în sarcina doamnei Rovana Plumb sunt exclusiv decizii de natură politică și ele nu au niciun fel de dimensiune penală, nu pot fi calificate ca infracțiuni și, în consecință, nu pot constitui un temei pentru o cercetare de urmărire penală.

Colegii mei vor vota după propria conștiință, dar la mine este inutil să vă mai spun, după această pledoarie, cum voi vota, adică împotriva declanșării unei cercetări penale.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, doamnă Turcan, un minut, drept la replică.

Doamna Raluca Turcan:

Două explicații sau două mențiuni aș dori să mai fac.

Acceptarea demisiei, acceptarea urmăririi penale sau ridicarea imunității pentru deputați și senatori nu înseamnă recunoașterea vinovăției. Nu înseamnă că un om pentru care începe urmărirea penală este vinovat, ci doar că funcția publică pe care o ocupă este scoasă din controversa publică. Orice suspiciune de corupție nu trebuie să planeze asupra unei funcții. Așa cum Parlamentul nu se identifică cu domnul Dragnea, nici alte instituții ale satului nu se pot identifica cu persoane.

Iar al doilea considerent, pe care vreau să-l spun astăzi, este acela referitor la discriminare. Știm cu toții că mirul pe unii i-a trimis în Parlament, bine mersi, cu viață plăcută, cu tendințe de a număra găinile, iar pe alții îi trimite în fața justiției sau îi aruncă în sărăcie. Nu este rolul nostru să ne substituim unor organe de judecată. Parlamentul este un for politic, cu oameni votați pe diferite considerente, unii ascunși în spatele votului de listă, alții votați într-un context politic...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, doamnă deputat.

Doamna Raluca Turcan:

... sau alții, pur și simplu, ca urmare a unor manipulări sau fraude de încredere.

Rolul deciderii vinovăției este doar la instituția de judecată.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Alexandru Bălănescu, de la PSD.

Domnul Alexandru Bălănescu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

După aproape un an de zile, deși am fost de profesie avocat și sunt de profesie avocat, este pentru prima dată când îmi manifest dorința de a exprima câteva puncte de vedere cu privire la situația dată spre soluționare.

Eu cred că Parlamentul, așa cum rezultă din lege, este acela care nu face dreptate, dar este chemat să se pronunțe dacă unul dintre membrii săi - deputat sau dacă este senator, la Senat - se face sau nu vinovat și se cere cercetarea lui pentru a se stabili vinovăția. Noi avem un drept rezultat din legea pe care o avem la îndemână și care ne obligă să ne pronunțăm. Nu venim aici și nu cerem să abdicăm de la acest rol pe care îl avem.

Noi, parlamentarii, suntem chemați ca o instituție a sesizării săvârșirii de fapte penale pentru membrii Camerei Deputaților. A nu ne pronunța sau a spune că noi nu suntem organ de jurisdicție, eu cred că este o eroare. Dimpotrivă, legea ne dă acest drept, să ne pronunțăm dacă unul dintre membrii acestei Camere este sau nu vinovat. O primă chestiune.

A doua chestiune. În urmă cu mii de ani se spunea așa: "Fiat justitia, et pereat mundus". Ei bine, mă întreb retoric, dacă legea ne dă această posibilitate, dacă noi simțim... prin prisma jurământului pe care l-am depus înainte de a deveni deputați, că jurăm să respectăm drepturile și libertățile cetățenilor care ne-au trimis aici, să avem în vedere aceste drepturi și libertăți când soluționăm tot felul de probleme legate de aceste drepturi și libertăți. Și dacă nu o facem, nu încălcăm jurământul pe care l-am dat în calitate de deputați? Este drept să ni se ceară sau să se creadă de cineva că, chemați fiind și obligați de acest jurământ, să ne pronunțăm cu privire la asemenea situații, de fapt și de drept? Noi nu o facem și lăsăm sau delegăm justiția să se pronunțe. Păi, dacă legea ne dă această posibilitate, nu avem dreptul să abdicăm de la această situație.

Revenind la modul în care a fost sesizată Camera Deputaților de Ministerul Public, cred că această sesizare este întemeiată și poate fi primită, dar nu înseamnă că trebuie și admisă ab initio sau de plano.

Dimpotrivă, verificând activitatea de cercetare pentru o suspiciune rezonabilă din partea celui cercetat, trebuie să observăm dacă acesta se face sau nu vinovat sau poate fi făcut vinovat de vreo faptă.

Vă mărturisesc că am avut curiozitatea să observ și referatul, și o parte dintre dosarele care au fost trimise Comisiei juridice și vă garantez că tot ceea ce s-a făcut acolo nu are legătură în niciun fel cu incriminarea din art. 297 și 131 din Codul penal nou și 132 din Legea nr. 78, în sensul că nu s-a dovedit, nu s-a demonstrat și nici nu s-a încercat să se facă vreo afirmație că doamna ministru Rovana Plumb a obținut sau a încercat să obțină foloase necuvenite și a încălcat atribuțiile de serviciu, și, în felul acesta, prin ajutorul dat unui alt ministru, s-ar face vinovată de o complicitate. Participațiunea penală este o instituție de drept penal care pentru unii nu prea este accesibilă, dar în ceea ce mă privește...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Concluzionați!

Domnul Alexandru Bălănescu:

... știu ce este complicitatea.

Nu s-a făcut în niciun fel dovada că ar fi existat o discuție, o comunicare, un interes din partea doamnei Rovana Plumb pentru semnarea acelui act de autoritate guvernamentală.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să concluzionați!

Domnul Alexandru Bălănescu:

Și atunci, este drept ca fiecare dintre noi să gândească în litera și în spiritul legii. Să nu ne lăsăm dominați de o autoritate pe care trebuie să o respectăm, dar care nu se suprapune peste voința noastră. Să demonstrăm că Parlamentul este organul suprem în această țară și că ceea ce a obținut de la lege, în exercitarea drepturilor, o face liber și netimorat.

De aceea, în ceea ce mă privește, cred că ați sesizat că voința mea este aceea de a nu sesiza și de a nu o trimite pe doamna Rovana Plumb spre o cercetare penală, pentru o faptă imaginară.

Vă mulțumesc.(Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

În finalul dezbaterilor, câteva lămuriri din partea domnului președinte al Comisiei juridice, Eugen Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Am constatat că reprezentanții grupurilor nu au furnizat niciun argument juridic pentru sau împotriva cererii de urmărire penală. Dar ceea ce este mai grav, am observat și la parlamentari cu mai multe mandate că nu cunosc Constituția pe care au jurat să o respecte.

Astfel, o gravă confuzie, care nu este făcută prima dată de acea persoană - confundă imunitatea parlamentară cu protecția ministrului sau a fostului ministru pentru faptele făcute în calitate de ministru.

La art. 109 alin. (2) din Constituție se precizează: "Numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului, pentru fapte săvârșite în calitate de membru al Guvernului".

De asemenea, Teza a III-a spune: "Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea sa".

Deci suntem în cazul unui fost membru al Guvernului, și nu în cazul unui parlamentar. Deci asemenea eroare este nepermisă și îi face de râs pe cei care o afirmă, și nu este prima dată. Le sugerez să citească Decizia nr. 270/2008 a Curții Constituționale, care clarifică toate aceste lucruri. Dar trebuie să spun pentru toată lumea, deputații nu au imunitate decât pentru voturi și pentru declarații politice. Ați văzut cumva acum să se vorbească de vreo acuzație cu privire la voturi sau declarații politice? ... Ci acuzații cu privire la activitatea de fost membru al Guvernului.

Imunitatea parlamentară este prevăzută la art. 72, nu la art. 109, și acolo se spune că deputatul sau senatorul poate fi urmărit și trimis în judecată pentru fapte care nu au legătură cu voturile. Adică, prostia aceea, că nu ești ca un simplu cetățean, este chiar prostie. Deputatul este trimis în judecată și urmărit penal ca un simplu cetățean. Singura protecție o are pentru fapte pe care nu le poate face un simplu cetățean, și anume declarații politice în fața Camerei Deputaților și votul în Camera Deputaților. Când simplul cetățean va fi ales și va ajunge să dea voturi în Cameră sau va face declarații politice în calitate de deputat, va beneficia de același tratament.

Repet pentru toată lumea, că ne-am săturat să arunce cu noroi asupra Parlamentului. Parlamentarii nu au imunitate decât pentru voturi și pentru declarații, ceea ce nu este cazul astăzi. Ne-am săturat de aceste prostii rostite de la acest microfon, perpetuate și multiplicate în spațiul public.

În ceea ce privește o altă alegație, am aflat că i-au deranjat pe unii că la Comisia juridică s-au pronunțat argumente juridice. Deci respectivii n-au altceva de făcut decât să facă ceea ce știu mai bine, să boicoteze ședința respectivă, dacă nu sunt în stare ca în Comisia juridică să prezinte sau să combată argumente juridice.

Deci am încheiat comentariile pe care le aveam.

Pe subiect, niciunul dintre vorbitori nu a vorbit. Nu am ce să comentez. Aș mai vrea un drept la replică, când îmi permiteți dumneavoastră, domnule președinte, la adresa domnului Ghinea!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Acum!

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, bine!

Vă mulțumesc.

Domnul Ghinea, proaspăt membru în Comisia juridică, nu a înțeles absolut nimic și nu a putut să prezinte niciodată vreun argument juridic...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Acum ar trebui să vă corectez eu pe dumneavoastră, care sunteți doctor în Regulament.

Nu generați un nou drept la replică!

Domnul Eugen Nicolicea:

Acum vă corectez eu pe dumneavoastră. Dreptul la replică nu generează un nou drept la replică.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Așa scrie în Regulament, domnule președinte!

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, încă o dată vă spun, dreptul la replică nu generează un alt drept la replică, pentru că eu mă refer la...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bine, vă rog, replicați!

Domnul Eugen Nicolicea:

Bun.

Evident că am făcut motivarea aceea, așa cum au cerut-o cei de la MCV. Supărare mare că am motivat decizia, de asemenea, că argumentele juridice din comisie ar fi o prezentare avocățească, dar dânsul ar putea să vadă că avem juriști de la USR care se pronunță cu argumente juridice - spre exemplu domnul Stelian și domnul Dehelean.

Dânsul nu este în stare să facă acest lucru, ca și colegi.

Poate că am prezentat niște lecții. Am constatat, doar atât, că nu a înțeles nimic. Aceleași lucruri le-a spus și la ieșirea din Comisia juridică, le-a repetat astăzi în plen, pentru că, probabil, a vrut să se facă de râs definitiv! (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dezbateri la articole.

La titlu. Obiecții? Adoptat.

La preambul. Obiecții? Adoptat.

La articolul unic? Obiecții? Adoptat.

Dezbaterile sunt încheiate.

Vot secret cu bile asupra proiectului urmează a fi la sesiunea de vot final, care începe în 20 de minute din momentul acesta.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 20 ianuarie 2022, 15:21
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro