Angel Tîlvăr
Angel Tîlvăr
Ședința Camerei Deputaților din 26 septembrie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.133/05-10-2017

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-03-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
05-03-0204
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 26-09-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 26 septembrie 2017

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.44 Angel Tîlvăr - declarație politică despre "Traficul de ființe umane - o provocare globală reflectată în realitățile societății românești";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Angel Tîlvăr:

"Traficul de ființe umane - o provocare globală, reflectată în realitățile societății românești"

Mihail Kogălniceanu, politician român care a contribuit decisiv la modernizarea României, inclusiv prin demersul său de abolire a sclaviei, nota acum mai bine de 150 de ani, într-una dintre scrierile sale: "Pe străzile din Iași, din tinerețea mea, am văzut ființe umane cu lanțuri la mâini și la picioare, alții cu zgărzi de fier la gât. Bătăi crunte, alte pedepse ca înfometarea și legarea deasupra focului [...] femei despărțite de soți și fiice de părinți, oameni [...] vânduți ca vitele."

Astăzi, lanțurile, deși mai apar brutal în cazuri precum cel de la Berevoiești, sunt de altă natură: economice, psihologice sau în forme pe care nici nu le intuim încă.

Astfel de lanțuri sunt descrise azi, din punct de vedere juridic, drept acțiuni - recrutarea, transportul, transferul - și mijloace - constrângere, răpire, inducere în eroare. Însă tabloul descris de Kogălniceanu păstrează, din nefericire, aceeași trăsătură dominantă, acea a scopului legării oamenilor cu lanțuri vizibile sau invizibile, exploatarea acestora pentru profitul celui care îi stăpânește.

Putem accepta și utiliza variate conceptualizări ale celor descrise - trafic de carne vie, trafic de persoane, sclavie modernă - însă toate acestea ne descriu o realitate care, într-o cuantificare recentă, menționează peste 40 de milioane de oameni, la nivel mondial, aflați într-o formă sau alta de exploatare. La lansarea respectivului raport, unul dintre autori constata, pornind de la aceste cifre, nivelul șocant de mare al toleranței societății la exploatare, situație care nu mai poate continua. Pentru stoparea acesteia, la nivel individual sau al societății civile, al mediului de afaceri, al relațiilor între state ori la cel parlamentar și guvernamental, putem și trebuie să facem mai mult.

România nu este ocolită de această problemă și, asemenea altor țări din Europa și din întreaga lume, se găsește într-o continuă căutare de soluții la complexa și spinoasa problemă a traficului de persoane, propunând și implementând măsuri care se adresează prevenirii, combaterii, salvării și reintegrării celor afectați de acest tip de criminalitate.

Informarea și deci conștientizarea la nivelul publicului, investigarea și urmărirea penală a celor vinovați, asistarea supraviețuitorilor traficului sunt demersuri cu caracter permanent întreprinse de instituțiile specializate, în parteneriat cu organizații nonguvernamentale cu preocupări în domeniu, dar și cu omologi străini dedicați acestui efort.

Rezultatele acestui angajament relevă, într-o perspectivă optimistă, reducerea semnificativă a traficului de persoane. Astfel, anul 2016 a cunoscut o scădere cu 14% a populației victimelor traficului, de la 880 victime identificate în 2015 la 756 în 2016.

Traficul de persoane în scopul exploatării sexuale este în continuare cea mai întâlnită formă de exploatare a victimelor identificate atât pe teritoriul țării noastre, cât și în afara ei, astfel că numărul victimelor exploatate sexual s-a ridicat la 530 de persoane. Urmează victimele exploatate prin muncă, într-un număr de 132 de persoane, apoi cele obligate la cerșetorie și la comiterea de furturi ușoare. Ponderea acestora din urmă a fost mult mai mică, comparativ cu primele două forme de exploatare.

Principalele țări de destinație în care au fost exploatate victime ale traficului de persoane cetățeni români sunt Italia - 83 victime, Germania - 76, Marea Britanie - 47 și Spania - 35.

În ceea ce privește primele șase luni ale anului 2017, datele statistice oferite de specialiștii Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane reflectă aproximativ aceleași caracteristici, în sensul că exploatarea sexuală se situează pe primul loc, cu un număr de 247 de victime, urmată de exploatarea prin muncă, cu un număr de 35 de victime. Totodată, țările de destinație rămân Italia cu 34 victime, Spania cu 27 și Germania cu 26.

Complexitatea acestui fenomen pare să fie alimentată și potențată de circumstanțe politico-sociale care contrabalansează serios capacitatea de răspuns a statelor angajate în combaterea traficului. Am aici în vedere, evident, criza migranților din Orientul Apropiat și nordul Africii. Aparent ocolită pană în prezent, România pare să fi fost angrenată în iureșul acestei crize prin acțiuni tot mai frecvente și mai ample ale traficanților de migranți pe Marea Neagră, unde, doar în ultima săptămână, au fost salvați peste 200 de migranți aflați în pericol imediat de înec, aproape un sfert dintre ei fiind copii. Vulnerabilitatea acestora în fața traficului de persoane este evidentă și nu poate fi ignorată.

Avem un drum lung în fața noastră și, de aceea, cred că pentru a continua și spori succesul demersului de eradicare a traficului de persoane stabilit de Uniunea Europeană și asumat implicit de statele membre, nu putem reduce sau șubrezi eforturile depuse în acest scop prin autosuficiență, angajamente parțiale sau interese conjuncturale.

În acest context, în calitate de coordonator al Grupului pentru Combaterea Traficului de Persoane și de interlocutor constant al celor dedicați acestei activități, apreciez că se impune o schimbare de atitudine în fața acestei provocări. Îndrăznesc să cred că, în România, primii pași hotărâți au fost deja făcuți - mă refer aici la prioritizarea de către Guvern a problematicii traficului de persoane. Sunt convins că această poziționare publică va impulsiona lupta antitrafic din țara noastră.

Profit de această ocazie, pentru a afirma nu doar interesul, ci și sprijinul meu și al Grupului pe care îl coordonez pentru adoptarea de către Guvern a Strategiei Naționale Împotriva Traficului de Persoane pentru perioada 2018-2022, în cel mai scurt timp. Sunt, de asemenea, la curent și urmăresc cu interes demersurile Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane și ale partenerilor acesteia în elaborarea și promovarea unor noi Standarde de asistență a victimelor traficului de persoane și a unui nou Mecanism de identificare și referire a victimelor. Îi încurajez să continue procesul de dezvoltare a capacității actorilor antitrafic sociali și instituționali cu care lucrează la acest proiect, de facilitare a accesului supraviețuitorilor traficului la compensațiile financiare și daunele materiale care au fost stabilite de instanțe.

Permiteți-mi să adaug și câteva considerații referitoare la ceea ce am aflat în special din interacțiunea mea cu diferiți promotori ai luptei antitrafic. Sper ca activitatea acestora să meargă dincolo de abordarea formală, către acțiuni și politici ale luptei antitrafic, care sunt ingredientul necesar reușitei acestor planuri formale.

Profunzimea și sustenabilitatea succeselor obținute în combaterea traficului nu pot și nu trebuie să ignore sau să trateze cu superficialitate elementul central al problemei pe care o dezbatem azi și anume, persoana, victimă a traficului. Tratamentul acesteia cu empatie, cu abilitatea de a înțelege și de a resimți ceea ce victima traficată a suferit, trebuie sa fie o condiție centrală a oricărei acțiuni și trebuie să prevaleze asupra oricărui alt scop. Preîntâmpinarea transformării unei persoane în victimă, ajutorul oferit pentru ca victima să devină un supraviețuitor reprezintă în final adevarata măsură a reușitei noastre, dincolo de numărul de campanii, de beneficiari, de dosare, arestări ori condamnări. Aceasta presupune preocuparea și deschiderea celor implicați în a evolua ei înșiși în plan personal și profesional, un progres evident la nivelul conștiinței individuale și colective.

Această opinie mi-a fost întărită și de concluzia exprimată de Secretarul General al ONU, domnul Antonio Guterres, cu prilejul unui eveniment pe tema traficului de persoane, găzduit recent de Marea Britanie la sediul Națiunilor Unite. Domnia Sa observa, cu amărăciune și fără a se exonera, faptul că decidenții din întreaga lume nu par să ia cu adevărat în serios traficul de persoane.

Reflectând la această afirmație, cred că acest lucru se aplică, din păcate, și în țara noastră. România trebuie să găsească un răspuns bazat pe politici preventive concrete, care să abordeze, dincolo de informare și conștientizare, aspectele economice, sociale și educaționale care generează sau favorizează vulnerabilitatea la trafic.

În același timp, pentru a avea efect în planul luptei împotriva traficului de persoane, aceste politici de reducere a ofertei trebuie susținute prin politici și practici de reducere a cererii existente în țările de destinație. Provocările sociale naționale căpătă astfel valențe în plan internațional și impun un efort conjugat al nostru, al tuturor.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 19 martie 2024, 6:34
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro