Tamara-Dorina Ciofu
Tamara-Dorina Ciofu
Ședința Camerei Deputaților din 26 septembrie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.133/05-10-2017

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-03-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
05-03-0204
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 26-09-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 26 septembrie 2017

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.29 Tamara-Dorina Ciofu - declarație politică despre "Pregătirea sistemelor publice de sănătate și intervenții în situații de urgență și informarea populației cu privire la efectele și riscurile schimbărilor climatice";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Pregătirea sistemelor publice de sănătate și intervenții în situații de urgență și informarea populației cu privire la efectele și riscurile schimbărilor climatice"

În general, în viața curentă a cetățenilor, în comunități și chiar în politicile publice ale Guvernelor, schimbările climatice reprezintă o problemă la care ne raportăm cu o anumită pasivitate. Problema e prea mare pentru a putea face ceva. E prea globală pentru a putea acționa.

Cauza schimbărilor climatice ține de o răspundere colectivă, dar efectele ei le resimțim individual. Mereu vina e plasată la nivelul colectivității.

În ce privește impactul asupra vieții și familiei, toate analizele arată că schimbările climatice nu presupun riscuri noi, necunoscute pentru viață și pentru sănătate. Însă riscurile asociate climei se vor intensifica și se vor accentua.

Așadar, putem spune că sistemele de sănătate publică și de intervenție în situații de urgență știu cum să răspundă acestor riscuri ce decurg din schimbările climatice, însă ele trebuie să fie pregătite să poată gestiona astfel de situații mai frecvent și cu o incidență mai mare decât s-a întâmplat până acum.

În prezent, ceea ce îngrijorează cel mai mult nu sunt atât schimbările în sine care se produc la nivel climatic, ci modul accelerat în care se produc aceste schimbări.

Deci unele măsuri pe care le luăm în prezent pot fi suficiente pentru a preveni riscurile actuale, dar s-ar putea ca într-un orizont de timp destul de scurt să nu mai facă față și să fie nevoie de o consolidare sau chiar o modificare a structurilor de sănătate publică și de intervenții în situații de urgență.

Deci ceea ce putem face este să ne pregătim din timp și să implementăm politicile publice, necesare pentru o amplificare a fenomenelor meteorologice extreme, atât ca frecvență, cât și ca intensitate.

În Strategia Uniunii Europene în domeniul sănătății se menționează că schimbările climatice reprezintă o provocare majoră care poate ridica numeroase riscuri asupra sănătății. Se disting astfel două categorii de riscuri: riscuri directe, afecțiuni și decese provocate de temperaturile extreme, prea cald sau prea frig, furtuni violente și riscuri indirecte care decurg din schimbările climatice și influențează starea de sănătate - migrația, creșterea incidențelor bolilor transmise prin alimente sau prin vectori, sau alte aspecte provocate de schimbările climatice, precum seceta sau inundația.

Există o corelație statistică dovedită între riscurile directe ale schimbărilor climatice și anumiți indicatori ai calității vieții, precum mortalitatea și morbiditatea. Astfel, se estimează că în statele din Uniunea Europeană o creștere cu un grad a temperaturii anuale determină o creștere a mortalității cu 1-4%. Prognoza arată că, până în 2030, mortalitatea la nivel european cauzată de căldură și de fenomene meteo extreme ar putea crește cu 30.000 de decese pe an, iar până în 2080 cu 50.000 până la 110.000 de decese pe an. Cea mai vulnerabilă categorie o reprezintă persoanele în vârstă.

Riscurile indirecte ale fenomenelor naturale extreme cauzate de schimbările climatice generează bolile infecțioase care vor fi mai frecvente, precum și bolile cu transmitere prin care se extind ca arie geografică.

Totodată, crește incidența bolilor, cauzate de gestiunea apei. Contaminarea apei cu diverși agenți patogeni devine un fenomen mai frecvent, dar și lipsa apei, ca urmare a secetelor, are impact asupra producției agricole, dar și asupra igienei și afecțiunilor care pot decurge din lipsa acesteia.

Calitatea aerului are de asemenea de suferit prin schimbările climatice, care prezintă riscuri provocate în special de particulele în suspensie și de ozon, a căror influență a crescut și influențează bolile respiratorii, în special în rândul copiilor și ale bătrânilor.

În barometrele de opinie realizate în România, problema schimbărilor climatice se numără între primele trei cele mai grave probleme ale populației, fiind indicată de 51% din populație.

Avem două direcții principale de acțiune pentru a ne adapta față de aceste schimbări climatice: pregătirea sistemelor publice de sănătate și intervenții în situații de urgență, pentru a face față noilor provocări, pe de o parte; informarea populației cu privire la efectele și riscurile schimbărilor climatice asupra sănătății și a calității vieții, pe de altă parte.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 19 martie 2024, 13:34
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro