Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc: Bună dimineața, domnule președinte de ședință. Stimați colegi, Declarația politică de astăzi vizează "Necesitatea definirii unui concept, conceptul de sărăcie față de combustibil". Dragi colegi, Sectorul energetic este un vector important al economiei naționale și un contributor la securitatea regională și euroatlantică. În acest sens, Strategia energetică a României ar trebui să fie definită de trei piloni importanți: guvernanța energetică, securitatea energetică și securitatea națională, având în centrul lor consumatorul final și, implicit, bunăstarea populației. Există cinci obiective care ar trebui să definească "Strategia Energetică a României pentru 2016-2030, dar cu perspectivă pentru 2050", și anume: securitate energetică, piețe competitive, energie curată, modernizarea sistemului de guvernanță energetică, reducerea sărăciei energetice și nu în ultimul rând protecția consumatorului vulnerabil. În cele ce urmează doresc să mă refer la necesitatea definirii conceptului de sărăcie față de combustibil. Documentele științifice dedicate domeniului energetic fac referire la două concepte diferite, anume: sărăcia energetică și sărăcia față de combustibil. Distincția între cei doi termeni este absolut necesară, pentru că sărăcia energetică face referire, în mod prioritar, la problemele care țin de resursele energetice ale unei gospodării pentru a-și asigura serviciile energetice necesare la costuri accesibile și care sunt o caracteristică a țărilor în curs de dezvoltare, iar sărăcia față de combustibil face referire, în mod prioritar, la problemele de accesibilitate la resursele energetice, unde asigurarea unui consum, conform standardelor ridicate poate fi o problemă, și nu este specifică țărilor în curs de dezvoltate. Unde se încadrează România în acest moment? Este un lucru pe care trebuie să-l definim pe viitor, pentru că atât în legislația primară, cât și în legislația secundară, acest concept nu este definit. Dacă este să analizăm legislația primară, și anume, Legea nr. 123/2012, dar și Ordinul nr. 64/2016, putem deduce că tendința României, în calitate de țară membră a NATO și a Uniunii Europene, este de a pune accent pe vulnerabilități și de a lua în calcul ca aceste vulnerabilități să fie evitate. Reiterez că și la nivelul județului Neamț pentru perioada 2007-2012 consumul energetic a variat între 2,7% și 4%, cu specificația că au fost și ani, precum 2009 sau 2010, când a fost un procent mult mai scăzut, 1,4% sau 1,9%. De aceea, consider că este necesar ca acest concept să fie definit în Legea nr. 123, pentru ca acea categorie a cetățenilor din România care, din diverse motive, nu pot să-și asigure bunăstarea cotidiană, să beneficieze de o deschidere din partea statului. Vă mulțumesc. V-a vorbit Mugur Cozmanciuc, deputat al PNL de Neamț.
|