Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 11 mai 2017

			Şedinţa a început la ora 10,32. Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului, şi de domnul deputat Nicolae-Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnul deputat Georgian Pop, secretar al Camerei Deputaţilor, şi de domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului. Partea a doua a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop, secretar al Camerei Deputaţilor, şi de domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului. Din prezidiu a făcut parte şi domnul senator Niculae Bădălău, vicepreşedinte al Senatului.
			Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: V-aş ruga să luaţi loc în sală, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Urmează intonarea Imnului Europei şi Imnului naţional al României. (Se intonează Imnul Europei "Oda bucuriei" şi Imnul naţional al României "Deşteaptă-te, române!".) Domnule preşedinte al Comisiei Europene, Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Domnule prim-ministru, Domnule fost preşedinte al României, Doamnelor şi domnilor foşti prim-miniştri, miniştri, Doamnă comisar european, Distinşi membri ai Corpului diplomatic, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Stimaţi invitaţi, Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa comună de astăzi a Senatului şi Camerei Deputaţilor. Suntem extrem de onoraţi de prezenţa domnului Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, care, cu ocazia vizitei de lucru în ţara noastră, şi-a exprimat dorinţa de a prezenta Parlamentului o alocuţiune cu tema "Viitorul Europei" şi ţin să subliniez faptul că anul acesta marcăm zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. Jean-Claude Juncker este unul dintre cei mai longevivi lideri politici europeni aleşi în mod democratic. A fost prim-ministru al Luxemburgului timp de 18 ani şi este unul din artizanii monedei euro şi, mai presus de aceasta, un susţinător fervent al unei Uniuni Europene unite şi echitabile. Alegerea Domniei Sale în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, în iunie 2014, a reprezentat un succes al încercărilor de a aduce mai aproape de cetăţeni scrutinul european, fiind pentru prima dată în istoria Uniunii când principalele partide europene au desemnat un candidat pentru funcţia de preşedinte al Comisiei. Aşadar, permiteţi-mi să-l invit la tribuna Parlamentului României pe domnul Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene. Domnule preşedinte, Aveţi cuvântul. (Aplauze.)
			Domnul Jean-Claude Juncker (preşedintele Comisiei Europene): Domnule preşedinte al Senatului, Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Domnule prim-ministru, cel care este acum în funcţie şi predecesorii săi, Stimate fost preşedinte al României, Stimată doamnă comisar, Stimate doamne şi stimaţi domni, Sunt - se spune întotdeauna acest lucru, dar de această dată este adevărat — foarte bucuros să mă întorc la Bucureşti, în România, pe care am vizitat-o ultima dată în 2003. Este revoltător că nu am mai venit în România de atâţia ani. Este o mare onoare pentru mine să mă pot adresa dumneavoastră astăzi, distinşi membri ai Parlamentului, reprezentanţi ai poporului român, un popor curajos, voluntar, angajat şi pe care îl iubesc de atât de multă vreme, dacă nu dintotdeauna. În acest an, când serbăm 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, îmi amintesc cu emoţie de acel 1 ianuarie 2007, un moment istoric când România s-a alăturat grupului de naţiuni europene, în sfârşit reconciliate. În acea zi, am dat definitiv uitării Tratatul de la Ialta, acea sentinţă funestă din perioada postbelică, care dorea scindarea Europei în două tabere şi care i-a făcut pe români, precum şi pe celelalte popoare din Europa Centrală şi de Est să plătească un greu tribut: decenii întunecate, privarea de libertăţi, conştiinţe încătuşate, vise spulberate, biografii şi destine atât de frecvent întrerupte, dacă nu chiar distruse. Şi sunt mândru că am participat la acest moment crucial din viaţa Uniunii noastre şi a României: doresc să vorbesc despre reconcilierea istoriei cu geografia în Europa. Deşi oamenii politici îşi pun rar amprenta asupra istoriei, noi am reuşit totuşi să înfăptuim, fără îndoială, un lucru important: extinderea UE şi aderarea la valorile ei au adus pacea, stabilitatea şi libertatea pe continentul nostru. Am susţinut întotdeauna aderarea României la UE. Aşa cum spunea filosoful francez Blaise Pascal, îmi plac lucrurile care merg împreună. România şi UE merg împreună pentru că sunt legate printr-un destin comun. V-am sprijinit în parcurgerea acestui lung drum cu modestele mijloace de care am dispus în calitate de prim-ministru luxemburghez, aşa cum continui să vă sprijin şi astăzi, nu patern, ci ca un frate; vă voi sprijin fratern. Cunosc şi am cunoscut preşedinţii şi prim-miniştrii României democratice. Şi mulţumesc României pentru numeroasele distincţii şi dovezi de prietenie cu care nu a încetat să mă onoreze. O coincidenţă fericită a calendarului preşedinţiilor Consiliului European a făcut ca, în decembrie 1997, la Luxemburg, în cadrul Consiliului European pe care îl prezidam, să hotărâm, de principiu, aderarea României. Şi, în aprilie 2005, tot la Luxemburg, dumneavoastră, împreună cu mine, în calitate de prim-miniştri, am putut semna tratatele de aderare. Nu mai este o simplă întâmplare, văd în asta un simbol puternic al relaţiilor strânse care există între români, luxemburghezi şi europeni. Sunt relaţii profunde, relaţii afective născute din sentimente şi căldură umană. Căldură umană, da, pentru că Europa este, în primul rând, o chestiune de suflet, mai multe inimi care bat împreună şi împart aceleaşi visuri. Dacă mă adresez acum în franceză este pentru că dumneavoastră şi cu mine aparţinem francofoniei, această mare familie de 274 de milioane de persoane răspândită pe 5 continente, care vorbeşte aceeaşi limbă. Am fost întotdeauna surprins ca prim-ministru şi, acum, în calitate de preşedinte al Comisiei, de faptul că atunci când mă întâlnesc cu un membru al familiei francofone, mi se adresează în engleză. Dar asta e moda momentului. Mie îmi place franceza. Iar dacă aş fi fost acum în Transilvania, aş fi putut chiar să vorbesc în luxemburgheză pentru că mai multe mii de persoane vorbesc încă o limbă care seamănă cu luxemburgheza. Este o moştenire a secolului al XII-lea, când luxemburghezii s-au instalat la poalele Carpaţilor. Nu trebuie să credeţi propaganda germană, care vă face să credeţi că saxonii au fost primii care au venit în Transilvania. Primii au fost luxemburghezii. Să nu uitaţi. Vi se adresează un prieten fidel al României, care nu-şi ascunde admiraţia. Ce evoluţie a avut România după anul 2000 şi cât de mult ne-a îmbogăţit! Mă gândesc la cultura română, la artiştii săi, la intelectualii săi precum Elie Wiesel, de origine română, care a fost un martor important al tragediilor europene ale secolului XX. Mă refer şi la aportul geopolitic tradus prin consolidarea prezenţei UE în această regiune esenţiala în spaţiul Mării Negre. Ca la fiecare extindere, primind în sânul său România, UE a câştigat mai multă greutate pe scena internaţională. România, la rândul său, şi-a sporit influenţa prin ancorarea tinerei sale democraţii într-o sferă de solidaritate europeană în care împărţim aceleaşi valori şi idealuri. Nu întâmplător, i-am încredinţat comisarului român Corina Creţu portofoliul politicii de solidaritate europeană prin excelenţă, şi anume politica de coeziune. Şi trebuie să spun aici, în faţa reprezentanţilor poporului român, că îşi îndeplineşte excelent sarcinile la Bruxelles. Chiar aici în România, între 2007-2013, fondurile europene au acordat sprijin financiar unui număr de 2900 de IMM-uri, au contribuit la crearea a 101 de noi întreprinderi şi la crearea a 35000 de noi locuri de muncă; au permis, de asemenea, finanţarea a 570 de proiecte în sectorul cercetării şi inovării şi construirea mai multor sute de km de drumuri. Dar nu este suficient, dragi prieteni, să ne bucurăm de drumul parcurs, trebuie să ne amintim că drumul a fost dificil şi istovitor. Adevărul este că mulţi europeni nu au nicio idee despre imensele eforturi făcute de români, mai ales de oamenii de rând, şi de extraordinara performanţă a întregii ţări de a-şi reforma, în timp foarte scurt, sistemul economic, social, politic, judiciar, şi de a le alinia cu principiile care guvernează construcţia europeană. Astfel, în acest loc important al democraţiei române, îmi doresc să aduc un omagiu solemn curajului şi voinţei poporului român şi conducătorilor săi politici, ce ţineau în mâinile lor o busolă europeană. Acest curaj, această voinţă nu au încetat să mă impresioneze, inclusiv în ceea ce priveşte punerea în aplicare a reformelor viitoare. Acesta este motivul pentru care m-am angajat să închid Mecanismul de Cooperare şi Verificare până la sfârşitul mandatului Comisiei mele, şi o vom face. Condiţiile aferente sunt deja prezente: România a făcut eforturi importante în ultimii 10 ani şi a înregistrat progrese considerabile în reformarea sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei. (Aplauze.) Astfel, voi face totul, împreună cu voi, ca să onorez acest angajament al Comisiei mele. Şi aş vrea să subliniez, în denumirea acestui mecanism, importanţa cuvântului cooperare. Cooperarea înseamnă a acţiona împreună pentru atingerea unui scop comun. Încheierea Mecanismului de Cooperare şi Verificare nu înseamnă sfârşitul sau regresul reformelor. Încheierea MCV înseamnă mai multă cooperare. Aceasta este esenţială pentru ca solidaritatea europeană, această legătură bazată pe angajamente şi pe interdependenţa dintre statele membre şi popoarele noastre, să se poată dezvolta şi să dea roade. Cooperarea reciprocă constituie o prioritate absolută. Ştiţi deja că puteţi conta pe sprijinul necondiţionat al Comisiei, în special în ceea ce priveşte fondurile structurale. Şi, în ceea ce mă priveşte, contez pe celeritatea autorităţilor române şi, în particular, a Parlamentului, pentru garantarea ireversibilităţii progreselor realizate. Doresc să adaug, în ceea ce priveşte MCV-ul, că nu trebuie să se creadă că putem oricând adăuga noi criterii şi cerinţe. Destul! Mecanismul de Cooperare şi Verificare se va încheia până în 2019 şi nu vor mai fi adăugate noi condiţii şi cerinţe. (Aplauze.) Încrederea cetăţenilor noştri se câştigă prin respectarea independenţei justiţiei şi prin separarea puterilor în stat. Sunt aspecte esenţiale pentru societatea românească şi, în special, pentru tineretul său, atât de numeros şi de promiţător. Tineretul este atuul cel mai preţios. Un tineret profund ataşat democraţiei şi statului de drept. Este o generaţie tânără care are aşteptări, aspiraţii legitime şi ar trebui să se bucure din plin de drepturile garantate tuturor cetăţenilor UE şi să aibă acces la spaţiul Schengen. Pentru că locul natural şi meritat al României este în spaţiul Schengen. Criteriile de aderare la spaţiul Schengen au fost clare şi, nici aici nu trebuie să mai adăugăm noi cerinţe. Doresc ca România să devină, cât mai repede posibil, membru al spaţiului Schengen, deoarece o merită. (Aplauze.) Şi în acest caz, este vorba despre crearea de legături înăuntrul societăţilor noastre, în ansamblul Uniunii noastre şi, de asemenea, cu restul lumii, aşa cum am făcut-o recent cu prietenii noştri canadieni. Niciodată nu mi-am imaginat că vom putea ajunge la un acord comercial între UE şi Canada fără ridicarea vizelor pentru cetăţenii români. M-am luptat pentru asta; canadienii, graţie unui efort solidar al statelor membre ale UE, au acceptat acest lucru şi mă bucur că românii vor beneficia de acum încolo de aceleaşi drepturi de liberă circulaţie ca şi ceilalţi cetăţeni ai UE. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Trebuie să dăm cu toţii fără încetare ceea ce este mai bun în noi pentru ca acest continent al nostru, care a fost atât de des martirizat şi divizat, să fie un artizan permanent al păcii, al coeziunii, al prosperităţii, în interiorul fiecăreia dintre societăţile noastre, în ansamblul Uniunii noastre şi în întreaga lume. Am încredere că România va apăra această vocaţie a Europei şi că va continua să susţină progresul european, cum a făcut-o adesea în cursul acestor ultimi zece ani. Este, de altfel, şi raţiunea pentru care, trebuie să o spun, am fost surprins de apariţia unor neînţelegeri. Prin urmare, vreau să fiu clar. În Europa, nu există ţări inferioare altora. Naţiunile sunt egale în drepturi şi demnitate. Un popor este un popor, iar o democraţie este o democraţie. Nu va exista niciodată vreo ţară de categoria a II-a sau vreo ţară care să fie lăsată de izbelişte pe parcurs. V-o garantez şi mi-o asum cu toată răspunderea: atâta timp cât este unită, Europa poate să realizeze lucruri măreţe. Am denunţat şi am combătut un timp prea îndelungat lipsa de solidaritate şi fracturile pentru a le lăsa acum din nou să apară. Europa a fost divizată; ea nu trebuie niciodată să mai fie divizată. Viziunea mea în privinţa viitorului este cea a unei Europe care avansează în comun, însă, iar România o ştie foarte bine, putem să avansăm împreună, chiar dacă mergem în ritmuri diferite. Europa cu mai multe viteze există deja. Acest aspect este prevăzut în Tratate. Este ceea ce numim cooperarea consolidată. România profită de această posibilitate de a merge înainte pe calea cooperării consolidate, ceea ce nu este întotdeauna cazul pentru statele membre fondatoare. Niciuna dintre aceste cooperări consolidate nu a dat naştere unor noi fracturi. Prima cooperare consolidată a demarat în 2010, iar România a fost una dintre primele ţări participante. Este vorba despre legea aplicabilă în cazul divorţului cuplurilor de naţionalităţi diferite - un pas important către un spaţiu european de drepturi şi libertăţi, deci către o adevărată Europă a cetăţenilor. Deoarece o Europă a cetăţenilor este o Europă a libertăţii, a justiţiei şi a securităţii. România contribuie activ la construcţia acestei Europe, aşa cum a demonstrat-o din nou recent, când a fost unul dintre cele şaptesprezece state membre care au decis crearea unui parchet european pentru combaterea fraudelor transfrontaliere, a căror prime victime sunt cetăţenii care plătesc taxe. România s-a angajat, de asemenea, în crearea unui Brevet comunitar, un dosar dificil, dezbătut timp de peste patru decenii, şi finalizat cu succes mulţumită cooperării consolidate prevăzută de Tratate. Este un progres esenţial pentru competitivitatea noastră, deoarece se ştie că sectoarele care folosesc mai intensiv proprietatea intelectuală generează 42% din PIB-ul european, 38% din locurile de muncă din Europa şi 90% din importuri şi exporturi. România a spus adesea Prezent! în cazul a numeroase misiuni europene de securitate şi de apărare, fie că acestea au fost în Balcani sau în Caucaz, dar şi în majoritatea misiunilor europene în Africa. Deoarece România ştie că proiectul european nu este un proiect doar pentru Europa, iar românii ştiu că avem obligaţii în lume, mai ales în privinţa celor aflaţi în restrişte. Dezbaterea privind Europa cu mai multe viteze, care provoacă iritare în aceste ţări, această Europă cu mai multe viteze care ar crea noi diviziuni este, de fapt, o nondezbatere. Dezbaterea reală este cea privind cooperarea necesară între naţiunile noastre. Sunt primul care o spun de fiecare dată: nu trebuie să uităm că, în decursul secolelor trecute, soarta multora dintre naţiunile europene a depins mai mult de voinţa altora decât de voinţa naţională. Astăzi, naţiunile europene cooperează, şi trebuie să coopereze mai mult ca niciodată pentru a defini împreună noile priorităţi care să răspundă la aşteptările concetăţenilor noştri. Deoarece construcţia europeană este un efort comun, făcut de şi în favoarea tuturor popoarelor Europei, pentru a merita şi a recâştiga încrederea lor. Iată de ce mi-am dorit ca sub conducerea mea, această Comisie - dacă îmi permiteţi să folosesc această formulă posesivă un pic exagerată - mi-am dorit, cum spuneam, ca această Comisie să fie una politică, iar comisarii să meargă în toată Europa şi să se întâlnească cu parlamentele naţionale şi cu actorii din societatea civilă. Am hotărât ca această Comisie să nu mai intervină în toate domeniile vieţii cotidiene a cetăţenilor, astfel încât să ne putem concentra pe marile mize ale viitorului, în domenii în care Europa poate face diferenţa: relansarea investiţiilor prin Planul Juncker, ameliorarea infrastructurilor sociale, a sectorului digital şi al energiei. Nu eu am dat numele Planului de Investiţii drept Planul Juncker. Acest nume a fost dat de cei care se aşteptau ca planul să fie un eşec răsunător şi, prin urmare, îşi doreau să îl identifice de la bun început pe vinovat. Acum, acesta se numeşte Fondul european pentru investiţii strategice. Pentru că funcţionează; aşa că nu se mai vorbeşte de Planul Juncker, motiv pentru care am vorbit despre el în această dimineaţă. Acest plan constă în consolidarea modelului social european, în special prin instituirea drepturilor sociale, fără a uita de aspecte precum migraţia şi securitatea. Nu pot concepe viitorul nostru în afara proiectului de unitate europeană. Nu ne referim la crearea unor State Unite ale Europei. Acesta este un concept care nu este al meu, deoarece popoarele noastre nu îl vor: ele au nevoie de proximitate, îşi iubesc teritoriul, peisajele, tradiţiile. Ele iubesc o Europă a diversităţii, care este astfel mai bogată decât alte uniuni. Trebuie, însă, să mergem înainte împreună şi în aceeaşi direcţie, aceea a unei Europe mai solidare, mai sociale, mai competitive, o Europă mai puternică, atât la ea acasă, cât şi în lume. Unitatea europeană este viitorul nostru comun deoarece, nu trebuie să o uităm, noi nu reprezentăm decât 7% din populaţia mondială. La începutul secolului al XX-lea, europenii reprezentau 25% din populaţia globală. La sfârşitul secolului acesta nu vom mai fi decât 4% dintr-o populaţie globală ajunsă la 10 miliarde. Suntem şi cel mai mic continent: teritoriul Uniunii Europene ocupă 5,5 milioane de km2. Rusia are 17,5 km2. Suntem un continent mic şi suntem singurii care nu o ştim. Ceilalţi o ştiu. Noi realizăm - conform calculelor - în jur de 30% din comerţul internaţional şi deţinem 25% din bogăţia mondială. Însă, ponderea noastră în produsul intern brut global va scădea. În momentul de faţă, avem în jur de 20 de acorduri comerciale care sunt în negocieri cu diferiţii parteneri din întreaga lume şi trebuie să mergem pe această cale. Chiar dacă unii dintre actori vor fi nevoiţi să se retragă în culisele istoriei, Europa trebuie să rămână un actor istoric. Uniunea Europeană este parte din viitorul nostru comun pentru că fragmentarea ne face vulnerabili. Acesta este motivul pentru care Comisia mea lucrează fără încetare pentru a construi o Europă digitală, o Europă a energiei şi o veritabilă Europă a securităţii. Uniunea Europeană este viitorul nostru pentru că, dacă vrem să combatem în mod eficient schimbările climatice, doar eforturile noastre la nivel european - UE reprezintă doar 11% din emisiile globale - nu ar contribui suficient, fără masa critică şi coerenţa necesare pentru a ne convinge marii parteneri să ne urmeze pe această cale, aşa cum am reuşit cu succes la Paris, cu ocazia COP21. Tocmai fiindcă unitatea europeană este singurul nostru viitor, cele cinci scenarii propuse de Comisie în Cartea sa albă privind viitorul Europei se bazează pe o singură şi unică ipoteză: cele 27 state membre vor avansa împreună, ca Uniune, mereu în aceeaşi direcţie şi spre acelaşi destin. Dacă m-aş fi lăsat ghidat de propriul temperament, aş fi propus un singur scenariu. ╧nsπ, după atâţia ani de experienţă la nivel european, am considerat că nu trebuie să impunem un diktat al Comisiei, ci să propunem o dezbatere largă în toate ţările Uniunii Europene asupra unor scenarii diferite, asupra unor proiecte diferite, care, de altfel, sunt deja dezbătute în toate statele membre ale Uniunii Europene, şi aş dori ca Parlamentul român, ca societatea civilă din România să participe la această dezbatere, pentru că putem învăţa multe de la români. Prin implicarea sa în toate luptele europene, România ne oferă o frumoasă lecţie de ambiţie pentru viitor. Chiar dacă România nu este unul dintre statele membre fondatoare ale Uniunii, ea şi-a dovedit cu prisosinţă capacitatea de a fi un stat re-fondator al Uniunii într-o lume din ce în ce mai instabilă şi care se schimbă cu o viteză uimitoare. În 2019, ţara voastră va exercita pentru prima dată Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Este o oportunitate extraordinară. În fosta mea viaţă de prim-ministru al Luxemburgului..., am fost preşedinte de cinci ori, dintre care de două ori am fost Preşedinte al Consiliului European. E un moment important în istoria României şi e un moment important în istoria Uniunii Europene, cel pe care îl veţi marca cu amprenta voastră, prezidând Consiliul. Alegerile pentru Parlamentul European din 2019 sunt o întâlnire importantă cu votul universal. Europa, ca toate marile ambiţii şi toate călătoriile lungi, necesită răbdare şi hotărâre, dar şi un nou suflu entuziast şi un entuziasm regăsit. Mă bazez pe voi, pe toţi românii, pentru a câştiga această luptă care este şi o luptă a inimii. Căci trebuie să ştim să iubim Europa, aşa cum România nu a încetat să o facă de când ni s-a alăturat. Eu voi continua să vă iubesc. Trăiască România şi trăiască Europa! Vă mulţumesc. (Aplauze prelungite.)
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Îi mulţumim domnului preşedinte Jean-Claude Juncker pentru alocuţiunea susţinută în cadrul Camerelor reunite şi îl invit la tribună pe domnul senator Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului României.
			Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu (de la tribună): Domnule preşedinte al Comisiei Europene, Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Domnule prim-ministru, Stimaţi membri ai Guvernului, Domnule fost preşedinte al României, Domnilor foşti prim-miniştri, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Distinşi membri ai Corpului diplomatic, Stimaţi invitaţi, Tucidide a scris cândva că, pentru oamenii politici, speranţa este un prost sfătuitor. La şaizeci de ani de la fondarea Comunităţilor europene şi la zece ani de la integrarea României în Uniunea Europeană este momentul să constatăm că speranţele pe care naţiunile occidentale şi România, deopotrivă, şi le-au pus în procesul de construcţie europeană - mai întâi după sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, apoi după căderea zidului Berlinului - s-au dovedit, prin excepţie, cel mai bun sfat pe care popoarele Europei l-au primit vreodată de la oamenii lor politici. Într-adevăr, locul de naştere al proiectului european a fost gândirea fondatorilor pe care o cunoaştem sau ar trebui să o cunoaştem. Tratatul şi politicile publice pe care le-a pus în mişcare nu au fost decât întruchiparea politică a unei speranţe de felul celor pe care Tucidide le considera amăgitoare, în numele unei raţionalităţi pragmatice. Tucidide le considera amăgitoare, în numele acestei raţionalităţi pragmatice, dar fondatorii au îndrăznit să-şi imagineze - deşi toate lecţiile istoriei îi descurajau să o facă - că destinul istoric al celor şase ţări iniţiale este cooperarea în pace şi libertate, şi proiectul lor a reuşit dincolo de tot ceea ce Adenauer, Schuman, De Gasperi ori Monnet puteau anticipa. Un martor indiscutabil al reuşitei lor este prezenţa în Parlamentul României a Preşedintelui Comisiei Europene. Fondatorii nu aveau cum să prevadă cât de eliberator este proiectul pe care l-au gândit. Condiţiile istorice în care Europa unită a fost întemeiată lăsau în afara domeniului posibilului ideea că naţiunile din centrul şi estul Europei, aflate sub ocupaţie şi tutelă sovietică, vor deveni vreodată parte a proiectului european. Mai mult chiar, Comunităţile europene au fost în mod explicit un proiect de solidaritate între naţiuni, alternativ faţă de cel al internaţionalei comuniste şi al Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, celebrul CAER. În bună măsură, procesul de reconstrucţie europeană a fost declanşat de cele şase naţiuni fondatoare tocmai pentru a îndigui influenţa în vest a modelului politic şi economic totalitar care, în anii ’50 şi ’60, nutrea evidente ambiţii de globalizare. Nu este de aceea de mirare că, de îndată ce totalitarismul comunist de tip sovietic a fost aruncat la groapa de gunoi a istoriei, România s-a îndreptat în mod spontan, alături de celelalte naţiuni din Europa centrală şi de est, către Uniunea Europeană. Desigur, în 1990, pentru economiile atinse de declin ale ţărilor din această regiune, Europa celor doisprezece era înainte de toate o promisiune de dezvoltare durabilă şi de prosperitate generalizată. Nu ar trebui să subestimăm niciun moment forţa de atracţie a modelului economic şi social european. Au existat, însă, şi alte motive, tot atât de puternice, pentru care România, asemeni altor ţări din regiune, s-a îndreptat în chip natural către Uniunea europeană. Şi primul dintre aceste motive este identitatea. Discursul identitar a căpătat astăzi, din păcate, conotaţii naţionaliste şi populiste pretutindeni în Europa. Şi lucrurile - trebuie să ne amintim - stăteau cu totul altfel acum douăzeci şi şapte de ani. Societatea românească experimentase regimul comunist ca pe un exil. Integrarea europeană părea să fie, înainte de orice altceva, o întoarcere la origini; la originile politice, culturale şi intelectuale. "Întoarcerea în Europa" a fost, a doua zi după căderea comunismului, definiţia cea mai scurtă şi cuprinzătoare dată de români, ca şi de cehi, polonezi, maghiari sau baltici, complicatului proces de transformare postcomunistă. Această reîntoarcere în Europa nu avea alternativă imaginabilă ori dezirabilă. Numai în Uniunea Europeană România îşi putea regăsi şi reîntregi identitatea. Este meritul Consiliului European de la Copenhaga din 1993 de a fi recunoscut vocaţia României de a se alătura Uniunii cu drepturi depline. La zece ani de la integrarea României, a sosit timpul să admitem că Tucidide nu a avut dreptate. Speranţa europeană a românilor a fost un bun sfătuitor. Trăim astăzi într-o ţară cu totul diferită de cea care se scutura de totalitarism în 1989. Avuţia naţională, calitatea vieţii, eficacitatea raporturilor dintre stat şi cetăţeni, randamentul politicilor publice nu numai că au crescut exponenţial, dar şi-au schimbat şi natura. Cu toate imperfecţiunile sale, statul se pune din ce în ce mai mult la dispoziţia cetăţenilor şi se străduieşte să le ofere serviciile publice necesare unei vieţi tot mai decente. Să recunoaştem că cele mai puţine transformări le-a avut versantul represiv al statului. Prin instituţiile de forţă, prin parchete, prin destule curţi de justiţie, fantoma comunismului încă mai bântuie. Mentalitatea, comportamentele şi procedurile nu s-au primenit îndeajuns. Ceea ce stârneşte uimirea societăţii de câţiva ani este faptul că tocmai această componentă insuficient reformată a statului pare să fie apreciată de unii funcţionari de la Bruxelles. Cel puţin atunci când tratează cu România, anumiţi funcţionari ai Comisiei Europene par să fi pierdut ştiinţa părinţilor fondatori de a recunoaşte imediat şi de a respinge hotărât derapajele autoritare şi discreţionare ale agenţiilor represive ale statului. Noi, care, ca şi Adenauer, De Gasperi şi Schuman, am trăit experienţa totalitară, am învăţat să nu confundăm represiunea nedreaptă şi abuzul de putere cu statul de drept. Pentru a reveni la zilele noastre, n-ar trebui să lăsăm să cadă, astăzi, în locul Cortinei de fier, care separa cândva Europa occidentală de Europa dominaţiei sovietice, alte cortine, de data aceasta de catifea, menite să opereze distincţii în interiorul statelor-membre, dar şi între statele-membre. Tocmai de aceea, pentru a împiedica insatisfacţiile să se difuzeze şi să se acumuleze în societate, este nimerit să ne întoarcem, în căutarea inspiraţiei, la gândirea părinţilor fondatori. Este necesar, în primul rând, să luăm în serios cuvintele pe care le-au utilizat. Tendinţa dominantă în anii '40 şi '50 era aceea de a crea organizaţii internaţionale sau interguvernamentale. Unele, precum ONU şi NATO, dăinuie până astăzi. Cu toate acestea, Robert Schuman, Alcide De Gasperi şi Konrad Adenauer au ales să fondeze o comunitate. Au fondat, în realitate, mai multe. Au creat o comunitate de comunităţi. Numele pe care l-au dat construcţiei lor instituţionale nu este întâmplător, ci ascunde un întreg program filosofic şi politic. Oricât de incorect politic ar putea suna acest lucru pentru unii, în ziua de astăzi, spiritul care i-a animat, inclusiv în alegerea cuvintelor, a fost cel al umanismului creştin. Este spiritul democraţiei creştine, pe care preşedintele Juncker o reprezintă în vremea noastră cu fidelitate şi strălucire. Cei trei detestau atât mecanica birocratică a totalitarismului, cât şi emotivitatea incontrolabilă a tiraniei majorităţii. Le fusese dat celor trei, ca şi întregii lor generaţii, să traverseze experienţa ambelor patologii politice. Au conceput deci o comunitate fondată pe deliberare, consens şi coresponsabilitate, în care toate statele-membre, indiferent de mărime, urmau să joace un rol principal. Iată înţelepciunea pe care o moştenim, pe care se pare că am uitat-o şi pe care se cuvine că ar trebui să o revendicăm în acest moment de transformare a Uniunii Europene. Să recunoaştem: Europa a înghiţit comunităţile şi procedează după o logică diferită de cea imaginată de fondatori. Astăzi, directivele înlocuiesc adesea deliberarea, alteori scenariile la care n-au contribuit sunt botezate "putere de codecizie", ni se propun alteori rute către viitor, ce comportă mai multe viteze. Fie, dacă este vorba ca politicile comune să fie desfăşurate pe orizontală, după geometrii ce pot varia, ca la începuturile Comunităţii. Unele state pot decide să exploreze împreună o integrare mai profundă într-un anume domeniu economic ori social, integrare pe care alte state o pot considera inoportună sau pentru care nu se simt pregătite. Este însă de neconceput, dacă luăm în serios spiritul care a pus în mişcare construcţia europeană, ca statele membre să fie distribuite în grupuri pe verticala deciziei politice. Unele pe scenă, altele în lojă şi ultimele la periferie. Este inacceptabil ca dinamica convergenţei, oricât de lentă ar fi încă, să fie înlocuită de un proces de ierarhizare a capacităţii de decizie şi a nivelului de dezvoltare. Cu şase decenii în urmă, generaţia fondatorilor avea viziunea unei comunităţi politice de egali realizată prin mijloace economice. Riscăm astăzi să aprofundăm prin mijloace politice o uniune economică între inegali. Acest lucru nu trebuie să se întâmple. Suntem astăzi obligaţi nu numai să reducem deficitul democratic şi inflaţia birocratică, cele două fenomene care au pus o distanţă din ce în ce mai dramatică între instituţiile europene şi cetăţenii statelor-membre, dar, mai ales, este nevoie să gândim mai mult. Expertiza pare să fi ucis reflecţia, iar pragmatismul a sufocat spiritul vizionar. Mai mult decât orice, avem, astăzi, datoria să gândim împreună, dar nu ca funcţionari ai unei arhitecturi instituţionale comune, ci ca membri ai unei comunităţi politice fondate pe libertatea egală a cetăţenilor noştri şi pe responsabilitatea împărtăşită pentru destinul naţiunilor noastre. Vă mulţumesc. (Aplauze.) (Revine la prezidiu.) Are cuvântul domnul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea (de la tribună): Domnule preşedinte al Comisiei Europene, Domnule fost preşedinte Traian Băsescu, Domnule fost prim-ministru Adrian Năstase, Domnule prim-ministru Sorin Grindeanu, Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Distinşi invitaţi, Îi mulţumesc preşedintelui Comisiei Europene pentru alocuţiunea Domniei Sale şi vreau să spun, de la început, faptul că, în opinia mea, este primul oficial european care, în Parlamentul României, vorbeşte cu respect despre români şi despre România. (Aplauze.) Şi pentru aceasta, în mine şi în Parlamentul României, domnule preşedinte, veţi avea un prieten puternic şi statornic, şi vă mulţumesc. (Aplauze.) Observăm azi că Uniunea Europeană trece prin transformări de negândit până acum. Viitorul este renegociat, structurile, instituţiile încep să fie reaşezate. Este un moment de răscruce, de schimbare profundă, iar orice situaţie de acest gen provoacă mereu două tipuri de efecte: pe de o parte, este o teamă firească, pentru că o schimbare înseamnă altceva decât lucrurile cu care suntem obişnuiţi, iar pe de altă parte, este o schimbare de o asemenea magnitudine care poate reprezenta o oportunitate extraordinară. Eu cred că în faţa acestui moment Uniunea Europeană are şansa de a se relansa, de a deveni mai puternică, mai aproape de cetăţenii europeni, de a se debarasa de mecanismele ineficiente şi de a accentua aspectele care s-au dovedit de succes. România, aşa cum ştim, nu a fost în Uniune de la început. Nu pentru că nu şi-ar fi dorit, ci pentru că în acel moment conjunctura istorică nu a permis acest lucru. În schimb, românii au privit mereu către Uniune, ca un model de succes, ca un model în care drepturile omului sunt respectate, ca un model care stimulează o dezvoltare economică sănătoasă, ca un model politic şi social care generează respect şi prosperitate. De aceea, spun cu multă convingere că trebuie să ne raportăm la motivele care au stat la baza construcţiei Uniunii Europene. S-a vorbit atunci de necesitatea de a prezerva pacea pe întreg teritoriul european şi de a o încuraja la nivel mondial. S-a vorbit despre necesitatea de a crea o forţă economică mai puternică, pregătită să facă faţă provocărilor pe plan mondial. S-a vorbit atunci de unificarea statelor membre, pe cale democratică, despre reducerea decalajelor dintre state, pentru a genera prosperitate pentru toţi cetăţenii europeni. Acestea au fost obiectivele stabilite atunci de "părinţii" Uniunii. Aceste motive sunt la fel de actuale şi azi. Se regăsesc şi în Declaraţia de la Roma, din 25 martie 2017, semnată şi asumată de toate statele membre. În primul paragraf al Declaraţiei se vorbeşte despre "...o Uniune unică, cu instituţii comune şi valori puternice, o comunitate a păcii, a libertăţii, a democraţiei, a drepturilor omului şi a statului de drept, o forţă economică majoră, cu niveluri neegalate ale protecţiei sociale şi bunăstării". Aşa ar trebui să fie Uniunea Europeană. Aceasta este descrierea pe care trebuie să o avem în vedere atunci când se vor decide schimbările care trebuie făcute în funcţionarea Uniunii. În acelaşi timp, este adevărat că în cuprinsul Declaraţiei de la Roma se vorbeşte şi de "ritmuri şi intensităţi diferite", iar eu îmi fac datoria, stimate domnule preşedinte Juncker, să vă spun că această expresie a fost comentată pe larg în România, cu multă emoţie şi uneori chiar cu multă îngrijorare. Eu cred că scopul Uniunii, aşa cum a fost văzut şi de "părinţii" care au pus bazele acestei construcţii supranaţionale, este de a reduce decalajele, de a diminua diferenţele, astfel încât într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat Uniunea să meargă cu acelaşi ritm şi cu aceeaşi intensitate. În interpretarea mea, prin "ritmuri şi intensităţi diferite" înţeleg că cei care astăzi sunt în urmă trebuie să fie ajutaţi să meargă cu un ritm mai alert şi să acţioneze cu o intensitate mai mare pentru a recupera decalajele faţă de cei care astăzi se află în frunte. Este însă esenţial ca nimeni să nu fie lăsat în urmă. Trebuie să fim, aşa cum se spune şi în Declaraţia de la Roma, "...o Uniune nedivizată şi indivizibilă". Aceasta este Uniunea Europeană pe care şi-o doresc şi românii! Vom continua, desigur, pentru o anumită perioadă, să acţionăm cu ritmuri şi intensităţi diferite, aşa cum s-a întâmplat şi până acum. Dar trebuie să urmăm cu toţii un scop precis: reducerea treptată şi ireversibilă a decalajelor care azi există între statele membre. România este azi în al 10-lea an de existenţă în cadrul Uniunii Europene. A fost o tranziţie lungă şi adesea un parcurs anevoios pentru toţi cetăţenii. Dar azi România este mai puternică, mai stabilă, a reuşit, de exemplu, ca în ultimii ani să se numere printre statele cu cea mai mare rată de creştere economică din Uniune, iar la începutul acestui an am constatat, cu satisfacţie, că România a reuşit să absoarbă de la Comisia Europeană cea mai mare sumă de bani pentru subvenţiile din agricultură. Sunt exemple bune, care arată că ţara noastră se integrează bine în această Uniune şi poate contribui la prosperitatea cetăţenilor europeni. Să rămânem uniţi şi să atenuăm diviziunile economice şi sociale dintre statele membre. Trebuie să atenuăm cât mai curând clivajul dintre zona euro şi noneuro! Poate că nu e întâmplător că Brexit-ul s-a manifestat în afara zonei euro, adică acolo unde au fost mai puţine raporturi legate de viitorul Uniunii. Trebuie să lucrăm împreună, să participăm împreună la deciziile majore. Să reducem treptat diferenţele dintre nord şi sud, dintre est şi vest, dintre zona euro şi zona noneuro! De aceea, cred că este important ca această dezbatere să se realizeze aici, în statele membre, să ne privim faţă în faţă, reprezentanţi ai cetăţenilor europeni şi reprezentanţi ai instituţiilor europene. Să discutăm problemele noastre, să înţelegem dificultăţile propriilor opţiuni, să aflăm oportunităţi neidentificate până acum. Închei prin a vă asigura, domnule preşedinte, că veţi avea în Parlamentul României un partener de nădejde pentru consolidarea unei Uniuni Europene puternice şi unite, pentru că aceasta este dorinţa împărtăşită de cea mai mare parte a cetăţenilor români, reprezentaţi în cadrul acestei instituţii. Vă mulţumesc. (Aplauze.) Revine la prezidiu.)
			Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Stimaţi colegi, Potrivit celor convenite în şedinţa Birourilor permanente reunite, cu participarea liderilor tuturor grupurilor parlamentare din cele două Camere ale Parlamentului, în această şedinţă vor avea intervenţii reprezentanţi ai grupurilor parlamentare din Senat şi Camera Deputaţilor, având alocate câte patru minute. Domnul Liviu Dragnea a vorbit şi în calitate de reprezentant al Grupului PSD, după cum şi eu am vorbit în calitate de reprezentant al Grupului ALDE, aşa încât rămân celelalte patru partide parlamentare, plus Grupul minorităţilor, să se exprime. La cuvânt are rândul acum doamna Raluca Turcan, din partea Grupului parlamentar al PNL.
			Doamna Raluca Turcan: Domnule preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, Stimaţi invitaţi, Stimaţi membri ai Guvernului, Dragi colegi senatori şi deputaţi, Salut prezenţa preşedintelui Comisiei Europene în Parlamentul României la această dezbatere privind viitorul Europei. Această dezbatere vine într-un moment foarte bun, un moment de bilanţ, după zece ani de apartenenţă a României la Uniunea Europeană, zece ani în care Uniunea însăşi a cunoscut provocări majore. Era necesară o extindere a dialogului pe temele fundamentale de care depinde evoluţia Uniunii în următorii ani, mai ales în contextul dificil actual, atât de aglomerat de provocările cu care ne confruntăm: migraţie, securitate, Brexit-ul, Piaţa Comună. Nu mai puţin îngrijorătoare este criza evidentă de încredere în Proiectul European a unei părţi a cetăţenilor Uniunii, dar şi ascensiunea discursului populist şi a proiectelor politice izolaţioniste. Alegerea preşedintelui Macron, în Franţa, ne dă motive de speranţă şi încredere că populismul va fi domolit. Este nevoie de un leadership puternic şi nevulnerabil, la nivelul liderilor Uniunii Europene. Aşadar, se împlinesc 10 ani de când România este membru al Uniunii Europene. Acest deceniu a fost benefic pentru dezvoltarea României şi modernizarea unor importante domenii ale societăţii. Pentru România, Uniunea Europeană a fost o adevărată forţă a binelui, o familie, un ghid, un factor de presiune pozitivă pentru a ridica standardele în domeniile inclusiv în ceea ce priveşte viaţa publică. După cum, la fel, prezenţa României a fost benefică pentru Comunitatea Europeană. România şi-a marcat locul prin responsabilitate, predictibilitate şi un ataşament total faţă de Uniunea Europeană. Sunt 10 ani în care România a făcut eforturi de aliniere la politicile comune, de transpunere a directivelor europene în legislaţia naţională şi de absorbţie a fondurilor de coeziune puse la dispoziţie de Uniunea Europeană. În aceşti 10 ani, România a demonstrat, fără doar şi poate, că este un partener de încredere al Uniunii Europene, aproape religios proeuropean, cu un angajament ferm de asumare totală a integrării. Stimate domnule preşedinte Juncker şi dragi colegi, Aceleaşi principii generoase şi vizionare trebuie să guverneze şi viitoarea reformă a proiectului european. Unitatea şi coeziunea trebuie să fie în centrul reformei, atât de necesară, a construcţiei europene. Eforturile fiecărui membru al blocului comunitar trebuie să fie îndreptate şi către unitate, şi către coeziune. În lipsa acestor valori, spiritul Uniunii Europene este alterat, iar viitoarea construcţie, oricât de reformată tehnic, riscă să devină vulnerabilă. România nu poate susţine o abordare a cercurilor concentrice sau a unei Europe a vitezelor multiple. Riscurile implicate de această abordare politică sunt evidente: diviziune, falii de dezvoltare economică pe ambele axe. Considerăm că toate aceste principii şi valori trebuie să reprezinte punctul central al acestor dezbateri. Şi vă asigurăm, domnule preşedinte al Comisiei Europene, de toată colaborarea noastră în atingerea obiectivelor comune, consolidarea proiectului european în beneficiul tuturor statelor membre şi al cetăţenilor europeni. Nu în ultimul rând, domnule preşedinte Juncker, trebuie să fim conştienţi că aşteptările cetăţenilor europeni au crescut. Populismul şi demagogia prind mai ales acolo unde cetăţenii se transformă, prin ignorarea lor de către liderii politici, într-o mulţime tăcută. În toată Europa există aşteptări majore în ceea ce priveşte creşterea standardelor de eficienţă şi transparenţă a funcţiei publice. În România, principalul clivaj este între cei care sprijină combaterea corupţiei şi cei care se opun din răsputeri să existe progrese în acest domeniu. Aşteptarea cetăţenilor români este aceeaşi cu a tuturor cetăţenilor europeni: integritate, transparenţă şi eficienţă în viaţa publică. Aceste principii stau la temelia încrederii dintre cetăţeni şi clasa politică, în Uniunea Europeană şi în România. Ele sunt parte integrantă a proiectului european, dorit de toţi cetăţenii români. Pe sute de mii dintre ei i-aţi văzut în stradă, apărându-şi drepturile de cetăţeni europeni. Aceştia inspiră România, dau glas poporului român, ca parte integrantă a proiectului european, un proiect solid şi unit. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Mulţumesc. Are cuvântul domnul Nicuşor Dan, din partea USR. Şi vă rog să vă încadraţi în cele 4 minute alocate.
			Domnul Nicuşor Daniel Dan: Stimate domnule preşedinte al Comisiei Europene, Permiteţi-mi să salut prezenţa dumneavoastră la Bucureşti, în numele Partidului Uniunea Salvaţi România. Ne bucurăm că aţi dorit să vă adresaţi Parlamentului României, printr-un discurs pe o temă - "Viitorul Europei" - care ne preocupă în cel mai înalt grad, în calitate de cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii. La 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, putem să facem un bilanţ al progreselor pe care România le-a înregistrat, graţie acestei apartenenţe. Dacă însă aderarea României la Uniune nu a adus toate beneficiile pe care cetăţenii le-au aşteptat, asta se datorează în mare măsură partidelor care au guvernat în ultimii 10 ani. Ele trebuie să-şi asume, printre altele, paşii ezitanţi în lupta împotriva corupţiei, incapacitatea de a accesa la maximum fondurile europene, inexistenţa unui calendar pentru aderarea la Zona euro şi lipsa unui profil european mai activ pentru România. Pe de altă parte însă, există un puternic ataşament al cetăţenilor români la valorile europene. Şi l-am văzut la începutul acestui an, într-un context pe care cred că-l cunoaşteţi foarte bine, când, în mod spontan, sute de mii de cetăţeni şi-au manifestat apartenenţa la spaţiul de valori european. Săptămâni în şir au demonstrat în stradă pentru valorile statului de drept, ale democraţiei, solicitând respectarea unui principiu care spune că nimeni nu este mai presus de lege. Steagul României şi cel al Uniunii Europene, create de cetăţenii români, în acele zile şi nopţi, au făcut breaking news în întreaga lume şi au transmis un exemplu de civism european, într-o Europă ameninţată de euroscepticism, de populism şi de naţionalism. Uniunea Salvaţi România este un partid născut din societatea civilă, partid format din oameni care n-au mai făcut politică şi care au intrat în politică pentru a rezolva problemele acute ale societăţii, pe care vechile partide nu au avut voinţa să le rezolve. Uniunea Salvaţi România susţine o integrare cât mai puternică a României în construcţia europeană. Vă asigur că veţi găsi, în permanenţă, în Uniunea Salvaţi România, un partener solid şi predictibil, un partid care nu va folosi niciodată dublul limbaj când vorbeşte despre valorile europene. Rezultatele recente ale alegerilor din Olanda şi Franţa ne arată că există o aşteptare uriaşă pentru reformarea clasei politice în toate ţările europene. Credem că încrederea cetăţenilor poate fi redobândită şi poate fi menţinută prin mesaje credibile şi acţiuni concrete ale unei noi generaţii de politicieni care doresc să lucreze în slujba binelui public, fără imunităţi care să-i situeze mai presus de domnia legii. În actualul moment - istoric pentru construcţia europeană -, România are potenţialul şi vocaţia de a fi un element de stabilitate şi de echilibru într-o Europă încă mai integrată, mai unită şi mai coezivă. Mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Urmează la cuvânt domnul senator Traian Băsescu, din partea PMP.
			Domnul Traian Băsescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Domnule preşedinte Jean-Claude Juncker, Domnule preşedinte al Camerei, Domnule preşedinte al Senatului, Doamnelor şi domnilor miniştri, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Este un moment important şi cred că toţi avem câte ceva de povestit, chiar şi Adrian Năstase, care nu va lua cuvântul, din câte ştiu protocolul - care este cel care, cu Guvernul lui, a încheiat negocierile de aderare. (Aplauze.) Eu (Aplauze.)... Eu sunt... (Aplauze.) Staţi, că n-am terminat, s-ar putea să... (Aplauze.) să nu mai aplaudaţi, îndată... Este aici Jean-Claude Juncker, cel care a semnat, în numele Uniunii Europene, Tratatul de aderare, pe 25 aprilie 2005, la Luxembourg. (Aplauze.) Este aici premierul care a semnat Tratatul de aderare, Călin Popescu-Tăriceanu... (Aplauze.)... tot la 25 aprilie 2005, la Luxembourg. Şi, cu voia dumneavoastră, şi preşedintele care a semnat... (Aplauze.)... la 25 aprilie, Tratatul de aderare. Să-i mulţumim lui Dumnezeu că suntem toţi în viaţă, după 12 ani. Aş mai puncta câteva elemente care au însemnat momente importante la care am avut şansa să particip, reprezentând România. Îmi aduc aminte de momentul 25 martie 2007, la Berlin, când se celebrau 50 de ani de la înfiinţarea Uniunii Europene şi când, printr-o Declaraţie, se prefigura practic modificarea, revizuirea tratatelor constitutive. Îmi aduc aminte cu plăcere de efortul extraordinar care a urmat Declaraţiei de la Berlin, din 2007, pe tot parcursul anului, în toate Consiliile Europene, când, articol cu articol, a fost revizuit Tratatul fondator Schengen-Roma şi s-a ajuns la forma pe care, în luna decembrie 2007, o semnam alături de Jean-Claude Juncker şi toţi ceilalţi reprezentanţi ai statelor membre. Semnam ceea ce astăzi se numeşte Tratatul de la Lisabona. Am avut onoarea să fiu parte şi a negocierilor, articol cu articol, ale noului Tratat, dar şi al acestor momente care, cu certitudine, prefigurează şi viitorul. De ce? Pentru că anul acesta s-a semnat o Declaraţie, pe care şi preşedintele nostru a semnat-o - Declaraţia de la Roma -, în care s-a stabilit că pot exista şi evoluţii paralele, cu intensităţi şi viteze diferite, ceea ce eu consider că este foarte corect, pentru că vor fi catalizatorul evoluţiei Uniunii Europene, şi accesul la grupuri care vor avea opţiuni diferite va rămâne deschis. Convingerea mea este că Declaraţia de la Roma va genera o nouă revizuire a Tratatului. A tratatului care acum se numeşte Tratatul de la Lisabona. Dragi colegi, Spre deosebire de antevorbitorii mei, eu sunt un optimist - legat de evoluţiile Uniunii Europene. Şi convingerea mea este că depinde de noi unde vrem să fim în interiorul Uniunii Europene. Nu voi ezita să susţin că Uniunea Europeană este, în primul rând, o realitate care vorbeşte de la sine despre puterea solidarităţii şi despre pace. Dacă pe continentul european s-a găsit o formulă garantată a păcii, şi, pe urmă, a prosperităţii, aceasta este Uniunea Europeană. Şi avem obligaţia ca, prin toate acţiunile noastre, nu să o punem sub semnul întrebării, nu să spunem staţi şi voi la nivelul meu, ci avem obligaţia să intrăm într-o competiţie în a contribui la performanţa Uniunii Europene. Sigur, am un disagreement cu Jean-Claude Juncker, disagreement care era încă din vremea celor 10 ani de mandat pe care i-am avut în Consiliul European. Dacă Jean-Claude nu este un promotor al Statelor Unite ale Europei, eu sunt unul dintre politicienii care susţin că, la orizont, obiectivul major trebuie să fie crearea Statelor Unite ale Europei. Este, în opinia mea, soluţia viitorului pentru toţi cetăţenii Uniunii Europene. Dar până să ajungem la Statele Unite ale Europei - despre care, sunt convins, nu ne va vorbi următoarea revizuire a Tratatului, ci poate peste încă vreo 10 ani vom avea curaj să vorbim apăsat despre acest obiectiv -, marea problemă a Uniunii Europene este integrarea. Integrarea statelor cât mai mult posibil. De ce? Fac o afirmaţie care poate o să vă surprindă. Procesele de globalizare fac imposibil ca vreunul din statele Uniunii Europene să reziste singur competiţiei globalizării. În mod egal, şi Germania şi România ar fi incapabile să facă faţă globalizării, dacă nu continuăm accelerat procesele de integrare. Şi mai afirm un lucru care mi se pare extrem de important. Problema este că nimeni nu poate controla procesele de globalizare. A doua problemă este unde vrem să fim pe parcursul acestui proces ireversibil şi necontrolabil de către guverne? Vrem să fim pe puntea de comandă, parte a deciziilor? Sau vrem să fim cei care se apără de efectele globalizării? Iar eu susţin că o integrare puternică a statelor Uniunii Europene dă şanse Uniunii Europene să fie parte a deciziilor în procesul de globalizare, şi nu să fie o entitate care suportă efectele globalizării. Avem obligaţia, pentru cetăţenii europeni, să accelerăm integrarea statelor în Uniunea Europeană, ca soluţie de a nu-i pune să suporte, fiecare în parte, efectele unei globalizări căreia nu ne putem opune. Deci, pentru cetăţenii noştri, obligaţia este integrare - integrare, integrare în Uniunea Europeană. A ne plânge că alţii o iau înainte nu este soluţia. Şi vreau să ştiţi că, în opinia mea, sunt câteva elemente care ţin de noi. O să vi-l spun pe primul şi cel mai important. Am văzut alerta în presă, ia, uite, clubul celor din Zona euro se izolează! Dar cine ne opreşte, dragi colegi, să fim în eurozonă? Cine ne opreşte? De 3 ani, România îndeplineşte toate criteriile de intrare în Zona euro, criteriile de la Maastricht. De ce nu intrăm? Pentru că, tăcut, sunt câţiva lideri care vor încă să rămână în afara Zonei euro? Pentru că, tăcut, vrem să avem dominaţie pe cursul de schimb? Nu! România îndeplineşte criteriile şi mai ales are o economie care nu va fi zdrobită de Zona euro. Vă dau un exemplu. Vedeţi, probabil, tot mai mulţi, la televizoare, sunt chemaţi foşti activişti ai vechiului regim, să ne spună cum era cu IMGB-ul, cum era cu CUG-urile, cum era cu alte "bijuterii" care exportau planificat în ţările Pactului de la Varşovia, în CAER. Dar acea mare economie pe care o laudă tot soiul de activişti vechi la televizoare, în fiecare seară, era o economie care exporta 10 miliarde de dolari - exporturile României în 1989 -, 10 miliarde de dolari. Sigur, a fost un efort uriaş să schimbăm structura economiei, dar anul trecut România a exportat 53 de miliarde de euro. Şi dacă veniţi cu argumentul devalorizării, vă spun aşa. În regulă, dublăm cifra exporturilor din 1989: 20 de miliarde de dolari. Astăzi, România exportă 53 de miliarde de euro. Înainte, exportam fără concurenţă, în statele CAER. Azi, exportăm pe cea mai competitivă piaţă: piaţa Uniunii Europene, unde trebuie calitate, performanţă, preţ convenabil. Deci, dragii mei, dacă vrem în club, avem obligaţia să ne respectăm obligaţiile din Tratatul de aderare. Acea obligaţie este să trecem la euro.
			Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Domnule preşedinte, A trecut de trei ori timpul, scuzaţi-mă...
			Domnul Traian Băsescu: Da, dar am spus lucruri mai interesante decât dumneavoastră. (Aplauze.) Este în regulă.
			Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Acestea, cu CAER-ul şi IMGB-ul, mai ales...
			Domnul Traian Băsescu: Este în regulă. Mai daţi-mi un minut, ca să fac închiderea... Deci cred că integrarea este cuvântul de ordine, şi nu să privim ia, uite, se formează Grupul euro! Să intrăm în euro! Este apelul meu, astăzi, la moment aniversar. Şi mai sunt câteva lucruri. Spaţiul Schengen. Păi, ne faceţi că am uitat. Şi am un martor aici. România trebuia să înceapă procesul de intrare în Schengen, în octombrie 2012. Nu vreau să vă amintesc de ce s-a suspendat. Dar am luat-o de la capăt. Trebuie să dovedim că suntem stat de drept, pentru că tehnic îndeplinim toate condiţiile. Şi eu cred că inclusiv anul acesta se poate discuta de intrare cu frontierele aeriene, undeva în octombrie, la schimbarea fusului orar. (Aplauze.) Nu văd de ce ezităm să implementăm agenda Uniunii Europene 2020. Este unul din instrumentele care împing ţările la convergenţă. Altfel spus, dragii mei, cu Uniunea Europeană, dacă vrem să fim la un loc cu toţi ceilalţi, trebuie să fim cinstiţi şi să ne facem propriile obligaţii. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Urmează la cuvânt domnul Kelemen Hunor, din partea Grupului UDMR.
			Domnul Kelemen Hunor: Stimate domnule preşedinte al Comisiei Europene, Domnule preşedinte al Senatului, Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Domnule prim-ministru, Doamnelor şi domnilor miniştri, Stimaţi colegi deputaţi şi senatori, Pregătindu-mă pentru această zi am vrut să văd mai întâi ce prevedeau documentele noastre, nu acum 10 ani, în momentul aderării la Uniunea Europeană, ci acum mai bine de 27 de ani, imediat după căderea comunismului. Şi vorbesc de documentele Uniunii Democrate Maghiare din România. În prima Declaraţie de program, din 13 ianuarie 1990, am găsit şi primul deziderat ferm, care se referă la democratizarea ţării şi aderarea sa la structurile euro-atlantice. Convingerea noastră nu s-a schimbat. Viitorul României trebuie proiectat în continuare într-o uniune cât mai puternică. Istoria ne-a demonstrat: dinspre Est niciodată n-a venit nici libertate, nici prosperitate, nici securitate. Şi totuşi a existat o singură excepţie: Securitatea comunistă. Şi ne-a marcat foarte, foarte adânc. După 10 ani de la aderarea noastră la Uniunea Europeană, trebuie să ne punem câteva întrebări şi trebuie să avem şi răspunsurile. Prima. Ce s-a întâmplat cu aşteptările cetăţenilor noştri? În ce măsură suntem responsabili pentru eventualele dezamăgiri? Cei care au avut aşteptări realiste nu au avut prea multe motive de dezamăgire. Responsabili pentru eventualele dezamăgiri, în mare parte, suntem noi înşine. Dar trebuie să spunem fără nicio reţinere şi faptul că există o doză de frustrare, din cauza aplicării dublei măsuri, cu care am fost trataţi nu o singură dată. Însă dacă facem o comparaţie, cum arăta România înainte de aderare şi cum arată la 10 ani după, diferenţa este atât de mare, încât nici nu merită să intrăm în detalii. A doua întrebare. Ce credem despre viitorul Uniunii, ce aşteptări avem şi cu ce putem contribui noi înşine la procesul de transformare, la reformele care nu pot fi amânate? Răspunsul meu este fără echivoc. Avem nevoie de mai multă Europă. Avem nevoie de o Europă profund reformată. O Europă mult mai aproape de cetăţenii săi. În contextul competiţiei globale, doar o Uniune mai puternică poate ieşi învingătoare şi poate asigura pacea, stabilitatea, prosperitatea şi libertatea cetăţenilor săi. Singure şi pe termen lung, nici cele mai puternice state din continent nu ar putea reuşi. Nu există alternativă. Ori vom reuşi împreună, cu toate eforturile şi compromisurile necesare, ori renunţăm la cel mai de succes proiect politic continental. Însă în acest caz vom avea de pierdut. Iremediabil. O Uniune cu mai multe viteze, pe termen lung - şi nu mă refer la diferite niveluri de dezvoltare - ar fi un proces catastrofal. Ar produce frustrări majore, ar împinge pe unii în căutarea altor soluţii şi ar însemna tensiuni şi conflicte. Mai devreme sau mai târziu, trebuie pusă în discuţie problema suveranităţii, în cel mai serios mod, regândirea împărţirii puterii şi stabilirea unui nou echilibru între statele membre şi Bruxelles, între instituţiile europene şi cele naţionale. Din păcate, timpul nu îmi permite să intru în detalii. Domnule preşedinte Juncker, Stimaţi colegi, Ca reprezentant al minorităţii maghiare din România, împreună cu Hans Heinrich Hansen, din Danemarca, Luis Durnwalder, din Italia, Karl-Heinz Lambertz, din Belgia, Anke Spoorendonk, din Germania, Valentin Inzko din Austria şi Jannewietske de Vries din Regatul de Jos sunt semnatarul Iniţiativei cetăţeneşti Minority SafePack. Mă bucur că instituţia condusă de Excelenţa Voastră ne-a invitat la dialog şi a înregistrat această iniţiativă pe 3 aprilie, deschizând calea pentru a putea strânge un milion de semnături din cel puţin 6-7 state membre. Printre valorile fundamentale ale Europei se află şi diversitatea etnică, cea religioasă şi lingvistică. Noi credem că aceste valori trebuie consolidate. Vorbim despre aproape 60 de milioane de cetăţeni care nu vor să fie asimilaţi, dar vor să trăiască şi să-şi clădească valorile pe pământul lor natal. Reforma Uniunii Europene trebuie să fie una curajoasă, deschisă inclusiv în această direcţie - dialog, responsabilitate, respect şi solidaritate. Aşa vom putea găsi cele mai bune soluţii, inclusiv prin legiferarea la nivel de Uniune. Ştiu că nu va fi uşor, dar sunt convins că vrem să câştigăm cu toţii şi nimeni nu doreşte să piardă. Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)
			Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Mulţumesc. Şi îl invit acum pe domnul deputat Varujan Pambuccian, din partea Grupului minorităţilor.
			Domnul Varujan Pambuccian: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Şi îmi cer scuze pentru vocea pe care o am acum, se mai întâmplă. Domnule preşedinte al Comisiei, Domnilor preşedinţi ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, Stimaţi colegi, Uniunea Europeană este o construcţie politică naturală, pentru că este o construcţie politică realizată în jurul unui ADN cultural comun. Şi lucrul acesta este un lucru important, de neînlăturat şi de netransformat prin mutaţii. Este o construcţie naturală, realizată după un moment foarte urât, un război care a divizat Europa în două: într-o Europă beneficiară a Planului Marshall şi o Europă beneficiară a Planului Stalin, care aparent a încercat să inducă mutaţii în acest ADN comun, dar n-a reuşit. Ar fi foarte greşit ca aceste mutaţii să le realizăm acum noi, crezând că vitezele pot fi diferite, că există diferenţe foarte mari între locuri, pentru că nu este aşa. Din păcate, am ratat un moment important - cel al Constituţiei Europene. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să mai încercăm încă o dată. Asta nu înseamnă că o construcţie asemănătoare cu a unui stat federal nu trebuie încercată şi ea, la rândul ei. Pentru că în asemenea construcţii, felul în care se dezvoltă fiecare parte este mult mai firesc, mult mai legat de diversitatea pe care o aduce în construcţia generală şi mult mai benefic. Vine o perioadă în care întreaga lume va trece prin transformări majore. Ele se întâmplă oricum. Vin din felul în care a progresat tehnologia, vin din felul în care se schimbă societatea. Vine o perioadă în care mutaţii mari se petrec la nivelul modului în care se produc bunurile şi al modului în care sunt livrate serviciile, şi asta poate să însemne foarte mult şomaj sau poate să însemne o oportunitate extraordinară. Cred că ne concentrăm foarte mult pe lucruri care ţin mai degrabă de trecut, decât pe cele care ar trebui să ţină de viitor. De cât de integraţi ar trebui să fim, de cum ar trebui să regândim învăţământul, cercetarea, în aşa fel încât să contăm în lumea aceasta, în care intrăm acum, de felul în care ar trebui să gândim zonele în care ne putem specializa, dominând domeniile respective, în lumea în care intrăm acum. Spun lucrul acesta amintindu-mi de un lucru care a fost trecut cu vederea anul trecut, când o zonă tehnologică majoră, care domina Europa, a fost vândută către o altă zonă mare, importantă a lumii, care de acum se va dezvolta mai repede în direcţia aceea, iar noi mai puţin. Cred că acestea sunt lucrurile la care trebuie să ne gândim cu seriozitate - cum să facem o construcţie politică în care să ne putem dezvolta rapid, în care să putem conta ca zone în anumite domenii, ca zone de dezvoltare globală, rapidă. Este, într-adevăr, un lucru greu de făcut, în condiţiile în care vedem în foarte multe ţări tentaţia anilor 1930; vedem în foarte multe ţări idei populiste pe care le credeam dispărute în totalitate, apărând cu putere şi înregistrând procente serioase. Dar asta nu înseamnă că simpla constatare a lor poate să le rezolve. Rezolvarea lor înseamnă dezvoltare. Şi dezvoltarea în afara unei construcţii unitare, raţionale, cu un proiect limpede, care să transforme Europa într-una dintre zonele dominante economic şi tehnologic ale lumii în care trăim este, de fapt, răspunsul cel mai firesc pe care îl putem da acestor tendinţe care o pot trage din nou înapoi, în perioada acelor ani care au sfârşit prin a o despărţi într-o Europă beneficiară a două planuri. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Vă mulţumesc şi eu. Stimaţi colegi, Noi avem o datorie de onoare faţă de domnul preşedinte Jean-Claude Juncker. Îl rog pe fostul prim-ministru, Victor Ponta, să o exprime în câteva cuvinte. (Aplauze.)
			Domnul Victor-Viorel Ponta: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Da, o să vorbesc cumva în numele premierilor care ar fi trebuit să vorbească, şi nu pot. Astăzi, în Parlament, au fost două momente istorice. În primul rând, s-a adresat României domnul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, un adevărat prieten al României, şi-i mulţumesc pentru asta. (Aplauze.) Al doilea moment istoric a fost acela în care domnul Băsescu a recunoscut rolul lui Adrian Năstase, în integrarea noastră în Uniunea Europeană. (Aplauze.) Eu zic să le remarcăm pe ambele. (Aplauze.) Şi, în acest scop, vreau să mai restabilesc un adevăr. În 2014, România a obţinut cel mai important portofoliu în cadrul Comisiei Europene, portofoliul dezvoltării regionale, pentru doamna comisar Corina Creţu, căreia îi mulţumesc pentru tot ce a făcut. (Aplauze.) Şi chiar dacă se supără domnul preşedinte Băsescu, acest portofoliu l-am obţinut datorită domnului Jean-Claude Juncker. Şi-i mulţumesc pentru asta. Je vous remerci beaucoup, Monsieur le Président. (Aplauze.)
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Mulţumesc. Stimaţi colegi, În încheiere vreau să-i mulţumesc domnului preşedinte Juncker pentru prezenţa, astăzi, în Parlamentul României, să-l asigur că dacă a întârziat la întâlnirea cu domnul preşedinte Iohannis, să-i transmită că din cauza noastră, nu datorită, din cauza noastră a întârziat. O să se supere pe noi, dar vă asigur că o să-i treacă. Vă mulţumesc foarte mult.
			Pauză
			În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop, secretar al Camerei Deputaţilor, şi de domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului.
			Din prezidiu a făcut parte şi domnul senator Niculae Bădălău, vicepreşedinte al Senatului.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sala de şedinţă. În 5 minute începem şedinţa comună. Vă rog să luăm loc în bănci, stimaţi colegi. Secretarii de şedinţă, la prezidiu. Reluăm lucrările. Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa comună stabilită de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor Grupurilor parlamentare, au fost distribuite. Dacă sunt comentarii în legătură cu proiectul ordinii de zi, în forma distribuită? Domnule Ciolacu, vă rog.
			Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Am pe procedură, domnule preşedinte de şedinţă. Conform art. 123 alin. (4), contest numărarea votului de la plenul reunit de marţi, 9.05.2017, cu privire la modificarea şi completarea art. 9 al Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, şi propun reintroducerea pe ordinea de zi. Mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Votăm pentru reintroducerea pe ordinea de zi. Vot, vă rog. Pentru? Cine este pentru? 242 de voturi pentru. Împotrivă? 86. Abţineri? Abţineri? Nu. Nu sunt. Am repus pe ordinea de zi şi propunerea de reluare a procedurii de vot asupra Proiectului de... (Doamna deputat Raluca Turcan doreşte să ia cuvântul pentru explicarea votului.) Vă rog. Vă rog.
			Doamna Raluca Turcan: Stimaţi colegi, Ceea ce a propus colegul nostru de la PSD, astăzi, arată că nu există nicio limită în folosirea în interes politic personal a instituţiei Parlamentului României. O să vă explic exact de ce. Pentru a face posibilă înfiinţarea unei comisii de anchetă butaforie, pentru a ascunde nereuşitele guvernamentale şi lupta împotriva justiţiei pe care PSD-ul o duce, aţi avut nevoie de 3 instrumente. Două sunt legate de modificarea Regulamentului şi unul de modificarea statutului. Săptămâna trecută aţi rămas fără cvorum. Ca atare, pentru a merge compact cu votul la Regulament şi Statut, că în mod normal trebuia votat Statutul, şi apoi Regulamentul, dumneavoastră astăzi vă anulaţi votul pe care l-aţi dat în mod legitim, săptămâna trecută, pe Regulament, pentru a schimba ordinea şi să vă puneţi în acord cu legea. Este o făcătură cap-coadă şi demonstraţi, dragi colegi de bună-credinţă, că voturile pe care dumneavoastră le daţi aici, în Parlament, nu fac 2 bani în viziunea celor care folosesc Parlamentul pentru a-şi atinge scopurile meschine. Mulţi dintre dumneavoastră aţi fost prezenţi şi aţi votat. Şi votul dumneavoastră, dat în mod corect, este acum anulat, doar pentru că nu le-a ieşit jocul până la capăt, săptămâna trecută, să voteze şi modificările la Statut. Ba, mai mult decât atât, unii dintre cei care decid pentru dumneavoastră au încurcat puţin ordinea acestor puncte pe lista de proiecte de pe ordinea de zi. Este inadmisibil ce aţi făcut. În mod normal, toate voturile ar fi trebuit să fie împotrivă, aşa cum a votat Partidul Naţional Liberal. O să vă demonstrez că prin ceea ce faceţi dumneavoastră încălcaţi decizii ale Curţii Constituţionale şi jurisprudenţa de la Curtea Constituţională şi intraţi - cei mai mulţi dintre dumneavoastră - într-un joc fără temei legal...
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Încheiaţi...
			Doamna Raluca Turcan: ... într-un joc demagogic...
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă rog...
			Doamna Raluca Turcan: ... pe care şefii dumneavoastră îl fac.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă rog...
			Doamna Raluca Turcan: Aşadar, suntem împotrivă şi vom vota împotrivă. (Vociferări.)
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumim. (Vociferări.) Vă supun votului propunerea liderului de grup, de reluare a votului asupra... reluarea procedurii de vot asupra Proiectului de Hotărâre privind modificarea şi completarea art. 9 al Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, la solicitarea liderului Grupului PSD. Vot, vă rog. Cine este pentru? 242. Împotrivă? 86. Abţineri? Nu sunt. Adoptat.
			Punctul 2 al ordinii de zi. Proiectul de Hotărâre pentru constituirea Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea... Deci Proiectul de Hotărâre privind... mă scuzaţi... pentru modificarea şi completarea art. 9 al Regulamentului activităţilor comune a fost introdus la punctul 2 al ordinii de zi. Avem vot pentru reluarea procedurii de vot. Acum supunem votului Proiectul de Hotărâre. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? (Vociferări.) Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea art. 9 al Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? 242. Împotrivă? 86. Abţineri? Nu sunt. Adoptat. Continuăm. Punctul 3 al ordinii de zi. Proiectul de Hotărâre pentru constituirea Comisiei speciale... Explicarea votului.
			Doamna Raluca Turcan: Bănuiesc că mulţi dintre dumneavoastră vă grăbiţi să mergeţi la recepţia de la Cotroceni. Aveţi aici... (Vociferări. Rumoare.) Aveţi aici contestaţiile la Curtea Constituţionale, pe care PNL le-a redactat pentru a contesta modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor... Regulamentului comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului, precum şi modificarea Statutului senatorilor şi al deputaţilor. Şi-i rugăm pe toţi colegii care nu împărtăşesc moţiunea prin care... sau modul prin care cei din majoritatea parlamentară, într-o coaliţie nefericită şi cu UDMR-ul, au decis să modifice legi în vigoare pentru a răspunde unui scop meschin şi pe care îl voi detalia în continuare, când vom vota Comisia de anchetă. Aşadar - mă uit şi înspre colegii de la USR, şi înspre colegii de la PMP -, considerăm că aceste 3 modificări trebuie contestate. Şi cu siguranţă, ţinând cont de ceea ce s-a întâmplat la Curtea Constituţională, până acum, vă vom demonstra că veţi rămâne fără suport legal pentru ceea ce vreţi să faceţi în Comisia de anchetă.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumim. (Vociferări. Rumoare.)
			3. Proiectul de Hotărâre pentru constituirea Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial; cu raport comun suplimentar al Comisiilor juridice. Proiectul de Hotărâre şi Raportul au fost distribuite şi afişate pe paginile de internet. Domnule Nicolicea, vă rog, raportul comun, din partea Comisiilor juridice.
			Domnul Eugen Nicolicea: Raport comun suplimentar asupra Proiectului de Hotărâre pentru constituirea Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial. În şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, din data de 26 aprilie 2017, plenul a hotărât retrimiterea Proiectului de Hotărâre pentru constituirea Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial, pentru o nouă examinare şi întocmirea unui raport comun. În conformitate cu prevederile art. 11 şi 12 din Regulamentul activităţilor comune, Comisiile juridice reunite au fost sesizate de Birourile permanente, în data de 20 aprilie, şi au întocmit un raport comun prin care au adoptat aceeaşi hotărâre, cu amendamente. Comisiile au reexaminat această documentaţie, transmisă în data de 20 mai. Cu majoritate de voturi, s-a adoptat raportul suplimentar favorabil asupra acestui proiect de hotărâre. Amendamentele respinse sunt în Anexa nr. 2. Amendamentele admise sunt în Anexa nr. 1. Semnează: preşedinte, Eugen Nicolicea; preşedinte, Şerban Nicolae.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Invit liderii grupurilor, pentru a face nominalizări pentru componenţa Comisiei, inclusiv cele pentru Biroul Comisiei. Grupul PSD? Spuneţi, vă rog, doamnă Turcan.
			Doamna Raluca Turcan: În mod normal, propunerile pentru această comisie ar trebui făcute după ce se votează înfiinţarea comisiei.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Nicolicea.
			Domnul Eugen Nicolicea: Componenţa e parte integrală din hotărâre.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Bun. Începem dezbaterile generale. Între timp, liderii grupurilor, depuneţi lista la secretariat. Comentarii de ordin general, vă rog? Dezbateri generale la proiectul de hotărâre? Doamna Turcan.
			Doamna Raluca Turcan: Dragi colegi parlamentari, Partidul Naţional Liberal va vota pentru înfiinţarea acestei comisii. (Vociferări. Rumoare.) Cu o singură condiţie: domnul Dragnea să ne demonstreze cum a reuşit să transforme "camioanele de probe" privind fraudarea alegerilor din 2009, către Curtea Constituţională, în două bibliorafturi. Dacă domnul Dragnea va reuşi să ne demonstreze această scamatorie, care probabil l-a marcat mulţi ani după aceea, şi care probabil i-a transformat viaţa în coşmar, Partidul Naţional Liberal ar putea lua în calcul să voteze această butaforie de comisie de anchetă pe care dumneavoastră doriţi s-o faceţi. De altfel, credem că acelea au fost primele zile ale domnului Dragnea în care a început să creadă că o ocultă îl pândeşte de după colţ. Era încurajat şi de domnul Tăriceanu, care avea timp, în anul 2009. Acea ocultă, domnul Dragnea consideră că l-a făcut de ruşine, pentru că i-a transformat camioanele în două bibliorafturi. Cum se putea să se întâmple lucrul acesta tocmai Domniei Sale, căpitan de judeţ, şef de campanie electorală, care s-a dovedit că l-a trădat pe domnul Geoană, ulterior trădându-l şi pe domnul Ponta? Au fost două demersuri pe care, din nefericire, le-am văzut prezente în interiorul PSD, care acum, în loc să se ocupe de guvernare, este măcinat de nişte probleme care nu au nicio legătură cu interesul public. (Vociferări.) Probabil că şi americanii au fost de vină, care au conspirat cu like-urile pe facebook, împotriva domnului Geoană. (Vociferări. Rumoare.) Vă întrebăm... (Vociferări. Rumoare.) E amuzant. E amuzant să vedeţi... (Vociferări. Rumoare.) Îmi permiteţi să avem câteva minute la dezbateri generale?
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Dezbateri generale. Vă rog, doamnă deputat. (Vociferări.) Vă rog... Vă rog...
			Doamna Raluca Turcan: Suntem la dezbateri generale. Şi vă întrebăm, la dezbateri generale, cum aţi putea dumneavoastră să anticipaţi finalitatea acestei comisii de anchetă? Puteţi să răspundeţi, celor care vă privesc, ce finalitate ar putea avea această comisie de anchetă? Există o anchetă declanşată de Parchet, există o validare a rezultatului alegerilor de către Curtea Constituţională. Ce e drept, există şi nişte suspiciuni aruncate în spaţiul public de nişte oameni aflaţi ei înşişi în dosare penale. (Vociferări.) Cum vă imaginaţi dumneavoastră că veţi putea să influenţaţi rezultatul unui vot pe care l-aţi dat în 2009? Există un scop ascuns pe care l-am menţionat, şi acela este de a face presiuni asupra magistraţilor. Pentru că în toate modificările pe care dumneavoastră le-aţi efectuat astăzi, aţi creat breşe astfel încât magistraţii să se subordoneze Parlamentului. Nu vă daţi seama ce precedente aţi realizat prin voturile pe care dumneavoastră le-aţi dat.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă rog să încheiaţi.
			Doamna Raluca Turcan: Aşadar, Partidul Naţional Liberal... (Vociferări.) respinge înfiinţarea acestei comisii de anchetă. Vom avea membri în această comisie de anchetă, care să vă demaşte zi de zi, şedinţă cu şedinţă... (Vociferări..) ... această impostură pe care, din nefericire, unii dintre dumneavoastră sunteţi în situaţia să o efectuaţi la comanda şefilor dumneavoastră.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Domnul senator Băsescu.
			Domnul Traian Băsescu: Nu vă temeţi, nu vă fac nimic. Deci... Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Vă propun ca această comisie, primul lucru pe care să-l facă, să socotească voturile după procesele-verbale care se află deja arhivate. Buletinele de vot nu mai pot fi renumărate pentru că înţeleg că nu mai există. Dar aveţi obligaţia, dacă vreţi să fiţi cinstiţi, să începeţi cu reevaluarea proceselor-verbale din secţiile de votare. Acesta este primul lucru pe care vi-l cer. Al doilea lucru pe care vi l-aş cere este, dacă se poate, să nu ajungeţi la concluzia că Mircea Geoană este preşedinte azi, vă rog frumos. (Aplauze. Rumoare.) L-aţi pune într-o situaţie stânjenitoare pe domnul Iohannis, care ar trebui să plece la Sibiu, până îşi face acesta mandatul. (Râsete. Aplauze.) Mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumim. Grupul USR. Domnul Stelian?
			Domnul Stelian-Cristian Ion: Vă mulţumesc. USR va vota împotriva acestui proiect, deoarece consideră că el contravine dispoziţiilor constituţionale. USR consideră că lămurirea unor aspecte controversate legate de corectitudinea procesului electoral ar fi fost, de principiu, una benefică. În cazul acestei comisii de anchetă, însă, nu putem ignora faptul că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a declanşat o anchetă judiciară care vizează exact faptele care ar face obiectul anchetei parlamentare. Orice anchetă parlamentară ar trebui să înceteze, de drept, în momentul deschiderii unor proceduri judiciare privitoare la faptele sau activităţile care constituie obiectul ei. Această regulă este conformă cu principiul separaţiei puterilor în stat. Activitatea legislativului nu poate interfera cu activitatea puterii judecătoreşti. Organele judiciare sunt cele care au cele mai potrivite şi eficiente mijloace de anchetă, în scopul aflării adevărului, fiind totodată organe independente din punct de vedere politic. Pe de altă parte, un organ parlamentar are un caracter eminamente politic, iar aflarea adevărului este influenţată inevitabil de această împrejurare. În final, concluzia anchetei parlamentare va fi tranşată printr-un vot. Amendamentul propus de PSD, prin care se prevede că nu constituie obiect al anchetei parlamentare faptele cercetare de Parchet, in rem, conform comunicatelor din 24 şi 26 aprilie 2017, nu reprezintă decât un artificiu juridic menit să legitimeze un demers a cărui legitimitate a încetat în momentul declanşării anchetei judiciare. Tot un artificiu îl reprezintă şi divizarea obiectivului principal, într-o sumedenie de aşa-zise obiective detaliate, inserate cu scopul de a crea impresia că obiectul anchetei parlamentare nu s-ar suprapune peste obiectul anchetei judiciare. În plus, ar mai fi de adăugat că unele aşa-zise obiective sunt imposibil de atins, altele sunt de-a dreptul elucubrante. Spre exemplu, se doreşte verificarea de către comisie a dispoziţiilor legale cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerilor prezidenţiale. Cum adică "verificarea dispoziţiilor legale"?! Comisia va sta şi va analiza dispoziţiile legale, sau acţiuni şi fapte concrete? Concluzionând, apreciem că acest demers şi-a pierdut orice legitimitate, contravine flagrant principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, respectiv va decredibiliza şi mai mult Parlamentul şi va devaloriza acest important instrument parlamentar, care este ancheta parlamentară. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Procedură, domnul Băsescu.
			Domnul Traian Băsescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să vă atenţionez că, dacă, în urma acestui raport, îl declaraţi oficial pe Geoană preşedinte, am dreptul să mai candidez o dată (Râsete. Aplauze.)...şi va fi vai de voi!
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc.
			Domnul Traian Băsescu: 2. Vă rog să n-o mai ameninţaţi pe doamna Raluca Turcan că nu-l mai puneţi pe Nicolăescu la Banca Naţională dacă nu votează, că nu-i frumos să faceţi şantaj în Parlament! Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumim. La dezbateri generale, dacă mai sunt intervenţii?
			Domnul Traian Băsescu: Puneţi-l pe domnul Predoiu! (Aplauze.)
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc, domnule senator. Domnul Nicolicea, din partea Grupului PSD. Dezbateri generale.
			Domnul Eugen Nicolicea: După cum ştiţi, a mai fost votată o comisie de anchetă, dar cu prilejul desfăşurării procesului referendar a existat şi o decizie a Curţii Constituţionale. Comisiile sunt aproape identice, ca obiectiv. Iată ce spunea Curtea - asta pentru colegii care au vreo îndoială că am avea dreptul să facem acest lucru - la punctul 7.2.3. se vorbeşte despre "principiul potrivit căruia parlamentarii sunt în serviciul poporului. Aceştia, beneficiind de legitimitatea textului constituţional menţionat, trebuie să dea dovadă de aplecare spre discutarea, dezbaterea şi rezolvarea problemelor comunităţii, şi nicidecum să le ignore". De asemenea, Curtea reţine că "Nicio autoritate sau instituţie publică nu poate limita sau nega acest principiu, senatorii şi deputaţii exercitându-şi mandatul în conformitate cu interesul superior al comunităţii şi cu respectarea competenţelor strict determinate prin Constituţie". În consecinţă, - zice Curtea - "având în vedere cele mai sunt menţionate, precum şi dispoziţiile hotărârii Senatului, aceea de înfiinţare a Comisiei de anchetă, Curtea reţine că acestea nu cuprind nicio referire implicită sau expresă la activitatea autorităţii judecătoreşti, astfel încât activitatea Comisiei de anchetă se circumscrie limitelor constituţionale ale art. 111. De altfel, această anchetă nu are ca scop anchetarea procurorilor şi îşi propune să verifice sesizările cetăţenilor şi autenticitatea lor, ceea ce înseamnă că cei invitaţi să dea relaţii sunt cetăţenii care au fost supuşi unor anchete judiciare"; era cazul respectiv. "În consecinţă, Curtea Constituţională respinge sesizarea de neconstituţionalitate privind înfiinţarea Comisiei de anchetă privind abuzurile semnalate în activitatea desfăşurată de autorităţile şi instituţiile publice în cazul votului de la referendum". Suntem într-o situaţie similară şi nu numai că nu facem nicio referire expresă cu privire la anchetarea procurorilor sau a magistraţilor, în general, ci avem art. 3, în care se spune că "nu constituie obiect al comisiei parlamentare, de asemenea, nici elementele ce ţin de infracţiunile specificate de Parchetul General". Prin urmare, colegii pot să facă o sesizare, e dreptul lor, dar rezultatul este previzibil, va fi respinsă.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Dezbateri pe articole şi anexă. Lucrăm pe raportul suplimentar. Dacă la titlu sunt obiecţii? Adoptat. La pct. 1 din raport, art. 1 alin. (1), obiecţii sau comentarii? Adoptat. La pct. 2 din raport, art. 1 alin. (1) lit. a) sunt obiecţii sau comentarii? Adoptat. La pct. 3 din raport, art. 1 alin. (1) lit. b) sunt obiecţii sau comentarii? Adoptat. La pct. 4 din raport, art. 1 alin. (1) lit. c) sunt obiecţii sau comentarii? Adoptat. La pct. 5 din raport, art. 1 alin. (1) lit. d) sunt obiecţii sau comentarii? Adoptat. La pct. 6 din raport, art. 1 alin. (1) lit. e) sunt obiecţii sau comentarii? Adoptat. La pct. 7 din raport, art. 1 alin. (1) lit. f) sunt obiecţii sau comentarii? Adoptat. La pct. 8 din raport, art. 1 alin. (1) lit. g), obiecţii, comentarii? Adoptat. La pct. 9 din raport, art. 1 alin. (1) lit. h), obiecţii, comentarii? Adoptat. La pct. 10 din raport, art. 1 alin. (1) lit. i), obiecţii, comentarii? Adoptat. La pct. 11 din raport, art. 1 alin. (1) lit. j) sunt obiecţii, comentarii? Adoptat. La pct. 12 din raport, art. 1 alin. (1) lit. k), obiecţii, comentarii? Adoptat. La pct. 13 din raport, art. 1 alin. (1) lit. l) sunt obiecţii sau comentarii? Adoptat. La pct. 14 din raport, art. 1 alin. (1) lit. m), obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat. La pct. 15, art. 1 alin. (1) lit. n) sunt obiecţii, comentarii? Adoptat. La pct. 16 din raport, art. 1 alin. (1) lit. o) sunt obiecţii sau comentarii? Adoptat. La pct. 17 din raport, art. 1 alin. (2) sunt obiecţii sau comentarii? Adoptat. La pct. 17 din raport, art. 1 alin. (3), nou introdus, prin amendamentul admis de comisie, obiecţii, comentarii? Adoptat. La pct. 18 din raport, art. 2. La art. 2 sunt două amendamente respinse. Dacă se susţin? Vă rog. Susţineţi? La pct. 18? Punctul 18 art. 2. Vă rog. Îmi precizaţi care din ele.
			Domnul Marian-Cătălin Predoiu: La art. 2 propunem introducerea unui alineat (3), cu următorul conţinut: "Nu poate fi membru al Comisiei de anchetă cel care a interacţionat, în virtutea unor atribuţii de serviciu sau relaţii personale, cu una sau mai multe persoane care sunt invitate sau citate în faţa Comisiei de anchetă sau care au fost implicate, direct sau indirect, în activităţile supuse anchetei parlamentare". Scopul şi argumentul pentru amendament sunt acelea de a evita situaţii de conflict de interese. Nu poate fi membru al Comisiei de anchetă cel care poate avea un interes în cauză. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Înţeleg că este pct. 18 art. 2 alin. (3)?
			Domnul Marian-Cătălin Predoiu: Introduce alineatul (3).
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Amendament respins. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? 86. Împotrivă? 242. Abţineri? Nu sunt. Amendamentul a rămas respins. Votăm pentru forma iniţială a raportului. Vot pentru? Cine este pentru? 242. Împotrivă? 86. Abţineri? Adoptat în forma raportului. Mai susţineţi? Vă rog. Art. 2 alin. (3), da? Vă rog.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: O modificare la alin. (3) art. 2: "Membrii comisiei şi membrii supleanţi nu pot avea dosare penale în curs la Parchetul General". Motivarea e una de bun-simţ, dacă vrem să dăm moralitate şi încredere acestei comisii. Adică, colegii care au dosare penale în curs la Parchetul General nu pot chema procurorii care îi anchetează să le dea cuvântul. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Amendament respins, art. 2 alin. (3) de la pct. 18. Cine este pentru? 86. Împotrivă? 242. Abţineri? Nu sunt. Amendamentul a rămas respins. Votăm pentru forma iniţială din raport, cu amendament respins. Voturi pentru? 242. Împotrivă? 86. Abţineri? Nu.
			Domnul Remus Mihai Goţiu (din sală): Este o abţinere!
			Domnul Petru Gabriel Vlase: O abţinere. Mă scuzaţi, domnule Goţiu, nu-i treaba mea să mă uit după dumneavoastră! Şi eu am rămas surprins că aţi votat! (Râsete.) Punctul 19 din raport, art. 3. Obiecţii, comentarii? Adoptat. Punctul 20 din raport, art. 4. Obiecţii, comentarii? Adoptat. Punctul 21, art. 5. Obiecţii, comentarii? Adoptat. Punctul 22, art. 6. Obiecţii, comentarii? Adoptat. Punctul 23, art. 7. Obiecţii, comentarii? Adoptat. Punctul 24, art. 8. Obiecţii, comentarii? Adoptat. Punctul 25, art. 9 alin. (1). Obiecţii, comentarii? Adoptat. Punctul 26, art. 9 alin. (2), nou introdus prin amendament admis la comisii. Dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat. Punctul 27, art. 9 alin. (3), în noua numerotare. Sunt obiecţii, comentarii? Adoptat. La art. 10, în integralitatea lui? Nu. Obiecţii, comentarii? La anexă, componenţa nominală. Vă dau citire componenţei nominale. Propunerile sunt: PSD. Preşedinte - senator Mihai Fifor; senator Ţuţuianu Adrian, deputat Căprar Dorel, deputat Weber Mihai, deputat Pleşoianu Adrian, deputat Oana Florea, deputat Nicolicea Eugen. ALDE. Deputat Cătăniciu Steluţa-Gustica. PNL. Deputat Cezar Preda, deputat Vasile Varga, senator Daniel Fenechiu. USR. Senator Mihai Goţiu, senator Edward-George Dircă. PMP. Deputat Robert-Nicolae Turcescu. UDMR. Deputat Antal István. Dacă sunt obiecţii, comentarii la propunerea componenţei nominale? Nu sunt. Dezbaterile fiind finalizate, supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre, aşa cum a rezultat din dezbateri. Cine este pentru? 241, că a ieşit domnul deputat Dragnea. Împotrivă? 86. Abţineri? Nu sunt. Cu majoritate de voturi, hotărârea a fost adoptată. Mulţumesc. Vă rog, domnule Tomac, explicarea votului.
			Domnul Eugen Tomac: Stimaţi colegi, Noi dorim să renumărăm buletinele de vot, acesta este şi motivul pentru care am votat pentru constituirea acestei comisii, dar dacă vor exista elemente de neconstituţionalitate în hotărârea pe care o vom adopta, Partidul Mişcarea Populară va ataca la Curtea Constituţională această hotărâre.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Am înţeles, domnule Tomac.
			Punctul 4 al ordinii de zi. 4. Propunerea legislativă privind completarea articolului 9 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările ulterioare; lege organică. Raportul Comisiei permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului este de adoptare. Vă reamintesc că dezbaterile generale şi prezentarea raportului comisiei au avut loc în şedinţa de marţi, 9 mai 2017. Dacă din partea grupurilor mai sunt alte intervenţii? Nu. Vot în ansamblu asupra iniţiativei legislative. Comisia propune adoptarea fără modificări a propunerii legislative. Supun votului propunerea de adoptare. Cine este pentru? 241. Împotrivă? 87. Abţineri? Nu sunt. Adoptată.
			Punctul 5 al ordinii de zi. 5. Revocarea din funcţie a preşedintelui Autorităţii de Supraveghere Financiară, membru executiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. Raportul comun al Comisiilor pentru buget şi al Comisiilor economice ale celor două Camere a fost distribuit şi afişat. Vă reamintesc că, potrivit art. 10 alin. (1) şi procedurii prevăzute la art. 8 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, revocarea din funcţie se face la propunerea comisiilor de specialitate ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Pentru prezentarea raportului comun al Comisiilor pentru buget şi al Comisiilor economice ale celor două Camere cu privire la revocarea din funcţie a preşedintelui Autorităţii de Supraveghere Financiară, îl invit pe domnul Nistor, preşedintele Comisiei economice din Camera Deputaţilor, să dea citire raportului. Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Laurenţiu Nistor: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vă prezint raportul comun asupra propunerii de revocare a domnului Negriţoiu Mişu din funcţia de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, membru executiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. În conformitate cu prevederile art. 22 alin. (2) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, republicat, şi ale art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, respectiv Comisia economică, industrii şi servicii şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat, s-au întrunit în şedinţă comună, în vederea analizării propunerii de revocare a domnului Mişu Negriţoiu din funcţia de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, membru executiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. Comisia economică, industrii şi servicii din Senat a transmis Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, precum şi Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat, o adresă prin care solicita reunirea, într-o şedinţă comună a celor patru comisii, în vederea analizării propunerii de revocare a domnului Mişu Negriţoiu, din funcţia de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară. Acest demers a fost solicitat ca urmare a scrisorii primite din partea Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România, Asociaţiei Patronale a Transportatorilor Europa 2002, Federaţiei Operatorilor Români de Transport şi Asociaţiei Operatorilor de Transport Rutier "Apulum", prin care îşi exprimau nemulţumirea faţă de administrarea defectuoasă a pieţei de asigurări din România. Potrivit art. 22 alin. (2) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, republicat, membrii celor patru comisii sa-u întrunit în şedinţă comună, în ziua de 31 octombrie 2016, în vederea analizării propunerii de revocare a domnului Negriţoiu Mişu din funcţia de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, membru executiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. În urma analizării propunerii de revocare a domnului Negriţoiu Mişu din funcţia de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, membrii celor patru comisii au constatat că reputaţia domnului Negriţoiu Mişu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, este iremediabil afectată de imaginea nefavorabilă creată în piaţa de asigurări din România. Faţă de cele prezentate mai sus, membrii celor patru comisii au constatat că domnul Negriţoiu Mişu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, motiv pentru care au hotărât, cu majoritate de voturi - o abţinere şi un vot neexprimat al unui parlamentar care se află în conflict de interese -, să înainteze plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului propunerea de revocare a domnului Negriţoiu Mişu din funcţia de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, membru executiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. Mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Dezbateri generale? Domnul Roman.
			Domnul Florin-Claudiu Roman: Doamnelor şi domnilor colegi, Comisiile de specialitate pot solicita plenului revocarea, dacă cei revocaţi nu mai respectă prevederile art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012. Avem înregistrată o demisie a domnului Negriţoiu? Nu. Avem o încetare la termen a mandatului? Nu. Avem o condamnare definitivă a domnului Negriţoiu? Nu. Prin urmare, înţelegem că dumneavoastră aţi propus revocarea în baza principiului că cine numeşte, şi revocă! Vă întreb astăzi, dragi colegi, când aţi fost sinceri? Când l-aţi susţinut pe domnul Negriţoiu şi echipa dumnealui, sau acum, când la câteva luni, la puţin timp, îi cereţi revocarea?! În acest timp, Autoritatea de Supraveghere Financiară s-a transformat din autoritate independentă, într-o instituţie a sinecurilor PSD. PNL susţine revocarea şefului ASF, însă este foarte puţin. Ar trebui să-i revocăm pe toţi membrii Consiliului ASF. Toţi sunt părtaşi la haosul şi la degringolada în care a ajuns piaţa! Această instituţie trebuie să rămână independentă şi să scape de asaltul politic! ASF trebuie restructurat şi reorganizat din temelii, după practica europeană. Foarte probabil acest lucru nu se poate realiza fără spargerea acestui mamut în două entităţi distincte. Reglementarea comună pe piaţa asigurărilor, a valorilor mobiliare şi a pensiilor private, s-a dovedit a fi un eşec şi cred că sunteţi de acord şi dumneavoastră, domnule ministru de finanţe, că s-a făcut o mare prostie şi că această piaţă, care reprezintă 12% din PIB-ul României, nu poate fi reglementată de o singură entitate. Sub conducerea domnului Negriţoiu şi a Consiliului ASF, format din reprezentanţi ai PSD, ALDE şi UDMR, piaţa asigurărilor, a pensiilor private şi a valorilor mobiliare care, repet, înseamnă circa 12% din PIB-ul României, a ajuns să fie total dereglementată. În problema RCA, ASF-ul şi-a pierdut rolul de arbitru şi a uitat de asiguraţi. ASF a închis ochii şi când asiguraţii îşi cereau drepturile la uşile închise ale societăţilor de asigurări, care făceau profit bine mersi, iar oamenii aşteptau luni de zile după despăgubiri. Însă cea mai mare greşeală a domnului Negriţoiu, pentru care trebuie să plece, a fost că a indus în eroare Parlamentul, atunci când acest Parlament a adoptat Legea fondului de garantare. Doamnelor şi domnilor colegi, Am să vă dau un simplu caz. Ştiţi că prin această lege, domnul Negriţoiu şi Consiliul ASF au limitat plafoanele la maximum 100.000 de euro. Vă întreb, doamnelor şi domnilor colegi, cum poate să trăiască un infirm o viaţă întreagă cu această sumă? Aici putem vorbi de cinism şi de genocid. Din toate aceste motive, noi credem că următorul pas trebuie să fie revocarea întregului Consiliu de Supraveghere, iar pasul următor, spargerea ASF-ului în entităţi distincte de reglementare. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Alte intervenţii, dacă mai sunt, la dezbateri generale? Nu mai sunt. Potrivit... Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Ioan Munteanu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vă propun să supuneţi votului Parlamentului reunit ca votul să se facă la o singură strigare de apel nominal pentru amândouă buletinele de vot şi să explicaţi ce înseamnă vot... Eu o să le spun colegilor mei din PSD... Revocare înseamnă la ASF - buletinul rămâne intact, ca de altfel şi la nominalizare, la ANCOM, buletinul rămâne intact. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Avem o propunere din partea viceliderului Grupului PSD, pentru a face votul la punctele 4 şi 5 în acelaşi timp. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? 242. Împotrivă? 56. Abţineri? Propunerea dumneavoastră a fost aprobată. Abţineri? 2, 3, 4, 5, 6, 7... Cine se abţine la vot, vă rog? Mulţumesc. Propunerea a fost aprobată. Voi supune votului raportul comisiei, după care vom face şi buletinul, să nu avem alt gen de discuţii. Da? Vot pentru? Cine este pentru raport? 254. Împotrivă? Nu. Abţineri? 11. Mulţumesc. Adoptat raportul.
			Facem dezbaterea la punctul 6. 6. Numirea preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii - ANCOM. Raportul comun al Comisiei pentru tehnologia informaţiei din Camera Deputaţilor şi al Comisiei economice din Senat, raportul însoţit de proiecte. Proiectul de hotărâre a fost distribuit şi afişat pe pagina de Internet. Potrivit dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2017 pentru modificarea şi completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, preşedintele acestei autorităţi publice este numit de Parlament în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi. Comisii? Raport la comisii? Domnul Nazare. Domnul Nazare sau domnul... Vă rog, vă rog! Să-mi spuneţi din partea cărei comisii sunteţi.
			Domnul Daniel-Cătălin Zamfir: Raport comun cu privire la audierea candidaţilor, în vederea numirii în funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii - ANCOM. Ca urmare a sesizării Birourilor permanente reunite din data de 9 mai 2017, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a Camerei Deputaţilor şi Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, întrunite în şedinţă comună în data de 9 mai 2017, au procedat la audierea candidatului propus pentru a fi numit în funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, domnul Adrian Diţă. În urma audierilor, comisiile reunite au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Parlamentului numirea în funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii pe domnul Adrian Diţă. Dau citire şi proiectului de hotărâre, domnule preşedinte?
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Nu, nu! Mulţumesc. Aţi citit raportul. Intervenţii, dezbateri generale? Nu sunt. Conform art. 98 din Regulamentul activităţilor comune, numirea se face prin vot secret cu buletine, cu votul majorităţii - ca şi la punctul 4 - cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi. Numele candidatului este pus pe buletinul de vot. Reiau şi eu procedura de vot. Am finalizat dezbaterile. Avem în faţă urnele inscripţionate în mod corespunzător. În cazul votului secret cu buletine de vot fiecare deputat şi fiecare senator va primi două buletine de vot, unul pentru revocare şi unul pentru numire. În cazul revocării, deputatul şi senatorul votează pentru revocare, lăsând neatinse numele şi prenumele persoanei propuse a fi revocate şi votează contra revocării, ştergând numele şi prenumele persoanei propuse a fi revocate. De asemenea, pentru numire, la cel de-al doilea vot, votează "pentru", lăsând neatinse numele şi prenumele persoanei, şi "împotrivă", ştergând numele, tăind, că ştergând nu se poate, numirea. Cu aceste precizări, urmează exprimarea votului. Îi invit pe domnii chestori ai Senatului să-şi ocupe locurile rezervate pentru înmânarea buletinelor de vot. Domnule secretar al Senatului, domnul Marcel Vela, vă rog. Va citi lista senatorilor, cu rugămintea să începeţi cu Guvernul, pentru că au o activitate urgentă la Palatul Cotroceni.
			Domnul Ion Marcel Vela: Bodog Florian-Dorel absent Dan Carmen Daniela prezentă Dunca Marius-Alexandru prezent Ilie Viorel absent Leş Gabriel-Beniamin prezent Meleşcanu Teodor-Viorel absent Valeca Şerban-Constantin prezent Vulpescu Ioan absent Pentru cine pleacă în Australia... Birchall Ana prezentă Vasilescu Lia-Olguţa prezentă Rovana Plumb prezentă Ţuţuianu Adrian prezent Manoliu Dan prezent Gabriel Petrea prezent Alexandrescu Vlad-Tudor absent Andronescu Ecaterina prezentă Arcan Emilia prezentă Arcaş Viorel prezent Avram Nicolae prezent Baciu Gheorghe absent Badea Viorel-Riceard absent Bădălău Niculae prezent Bădulescu Dorin-Valeriu absent Băsescu Traian absent Benea Adrian-Dragoş prezent Botnariu Emanuel-Gabriel prezent Brăiloiu Tit-Liviu prezent Breaz Valer-Daniel prezent Bulacu Romulus absent Butunoi Ionel-Daniel prezent Cadariu Constantin-Daniel absent Caracota Iancu absent Cazan Mircea-Vasile absent Cazanciuc Robert-Marius prezent Cârciumaru Florin prezent Chirteş Ioan-Cristian absent Chisăliţă Ioan-Narcis absent Chiţac Vergil absent Cîţu Florin-Vasile absent Coliban Allen absent Corlăţean Titus prezent Costoiu Mihnea-Cosmin absent Covaciu Severica-Rodica absentă Craioveanu Elena-Lavinia prezentă Creţu Gabriela prezentă Cristina Ioan absent Császár Károly Zsolt absent Cseke Attila-Zoltan absent Dan Carmen Daniela a votat, prezent Dănăilă Leon absent Deneş Ioan prezent Derzsi Ákos absent Cîţu Florin-Vasile prezent Diaconescu Renică prezent Diaconu Adrian-Nicolae absent Dinică Silvia-Monica absentă Dinu Nicoleta-Ramona prezentă Dircă George-Edward absent Dogariu Eugen prezent Dumitrescu Cristian-Sorin prezent Dumitrescu Iulian absent Dunca Marius-Alexandru a votat, prezent Fălcoi Nicu absent Federovici Doina-Elena prezentă Fejér László-Ödön absent Fenechiu Cătălin-Daniel absent Fifor Mihai-Viorel prezent Filipescu Răducu-George absent Ganea Ion absent Ghica Cristian absent Gorghiu Alina-Ştefania absentă Goţiu Remus Mihai absent Hadârcă Ion absent Hărău Eleonora-Carmen absentă Ilea Vasile prezent Ilie Viorel a votat, prezent Ionaşcu Gabi absent Iordache Virginel absent Iriza Scarlat absent László Attila absent Leş Gabriel-Beniamin prezent Lungu Dan prezent Lungu Vasile-Cristian absent Lupu Victorel prezent Manda Iulian-Claudiu prezent Manoliu Dan prezent Marciu Ovidiu-Cristian-Dan prezent Marin Gheorghe prezent Marin Nicolae prezent Marussi George-Nicolae absent Matei Constantin-Bogdan prezent Mazilu Liviu-Lucian prezent Meleşcanu Teodor-Viorel absent Mihail Radu-Mihai absent Mihu Ştefan prezent Mirea Siminica absentă Moga Nicolae prezent Nicoară Marius-Petre absent Nicolae Şerban prezent Niţă Ilie absent Novák Csaba-Zoltán absent Oprea Mario-Ovidiu prezent Oprea Ştefan-Radu prezent Orţan Ovidiu-Florin prezent Pavel Marian prezent Paţurcă Roxana-Natalia prezentă Pauliuc Nicoleta absentă Pănescu Doru-Adrian prezent Pereş Alexandru absent Pîrvulescu Eugen absent Pop Gheorghe prezent Pop Liviu-Marian prezent Popa Cornel absent Popa Ion absent Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton absent Preda Radu-Cosmin prezent Presadă Florina-Raluca absentă Resmeriţă Cornel-Cristian prezent Romaşcanu Lucian prezent Rotaru Ion prezent Ruse Mihai absent Salan Viorel prezent Savin Emanoil absent Sbîrnea Liliana prezentă Scântei Laura-Iuliana absentă Sibinescu Ionuţ absent Silistru Doina prezentă Simionca Ioan absent Smarandache Miron-Alexandru prezent Soporan Aurel-Horea prezent Stan Ioan prezent Stănescu Paul prezent Stângă George-Cătălin absent Stocheci Cristina-Mariana prezentă Şoptică Costel absent Talpoş Ioan-Iustin absent Tánczos Barna absent Teodorovici Eugen-Orlando prezent Toma Cătălin Dumitru absent Toma Vasilică prezent Trufin Lucian prezent Turos Lóránd absent Ţapu Nazare Eugen absent Ţuţuianu Adrian a votat, prezent Valeca Şerban-Constantin a votat, prezent Vela Ion Marcel prezent Verestóy Attila absent Vulpescu Ioan absent Wiener Adrian absent Zamfir Daniel-Cătălin prezent
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Rog secretarul de la Camera Deputaţilor... Chestorii de la Cameră să-şi ocupe locurile rezervate şi domnul secretar Georgian Pop va citi lista deputaţilor. Ai terminat, Marcel? Vă rog, domnule secretar.
			Domnul Georgian Pop: Gavrilescu Graţiela Leocadia absentă Ana Birchall a votat Toma-Florin Petcu prezent Viorel Ştefan a votat Lia Olguţa Vasilescu a votat Răzvan-Alexandru Cuc a votat Gabriel Petrea a votat Mircea-Titus Dobre a votat Rovana Plumb a votat Mihai Tudose prezent Abu-Amra Lavinia-Corina prezentă Achiţei Vasile-Cristian absent Adnagi Slavoliub absent Alexe Costel absent Ambrus Izabella-Agnes prezent Anastase Roberta Alma absentă Andrei Alexandru-Ioan prezent Andronache Gabriel absent Andruşcă Dănuţ prezent Antal István-János prezent Anton Anton absent Apjok Norbert absent Ardelean Ben-Oni absent Avram Constantin prezent Axinte Vasile prezent Babuş Radu prezent Badea Leonardo prezent Balan Ioan absent Balint Liviu-Ioan absent Banias Mircea Marius absent Barna Ilie Dan absent Băişanu Ştefan-Alexandru absent Bălănescu Alexandru prezent Bănicioiu Nicolae prezent, a votat Bârlădeanu Dragoş-Petruţ prezent Bejinariu Eugen prezent Bende Sándor absent Benedek Zacharie absent Benga Tudor-Vlad absent Benkő Erika absent Bica Dănuţ absent Bichineţ Corneliu absent Birchall Ana a votat Biró Rozália-Ibolya absentă Biro Zsolt-Istvan absent Bîzgan-Gayral Oana-Mioara absentă Boboc Tudoriţa-Rodica prezentă Boboc Valentin Gabriel prezent Bode Lucian Nicolae absent Bodea Marius absent Bogaciu Alexandra-Corina absentă Bogdan Gheorghe-Dănuţ prezent Bontea Vlad prezent Boroianu Aurel-Robert absent Borza Remus-Adrian prezent Bota Marius-Sorin-Ovidiu absent Botez Mihai-Cătălin prezent Bozianu Nicoleta-Cătălina absentă Bran Ioana prezentă Bucura-Oprescu Simona a votat Budăi Marius-Constantin prezent Buican Cristian absent Buicu Corneliu-Florin prezent Bulai Iulian absent Bumb Sorin-Ioan absent Burciu Cristina absentă Calista Mara-Daniela absentă Calotă Florică Ică prezent Căciulă Aurel prezent Călin Ion prezent Căprar Dorel-Gheorghe absent Căruceru Aida-Cristina prezentă Cătăniciu Steluţa-Gustica prezentă Cherecheş Florica absentă Cherecheş Viorica absentă Chichirău Cosette-Paula absentă Chiriac Viorel absent Chiriţă Dumitru prezent Ciocan Dan prezent Ciofu Tamara-Dorina prezentă Ciolacu Ion-Marcel prezent, a votat Ciuhodaru Tudor prezent Cîmpeanu Sorin Mihai absent Cîtea Vasile prezent Cobuz Maricela prezentă Cocoş Vasile prezent Codreanu Constantin absent Coliu Doru-Petrişor absent Constantin Daniel absent Cosma Andreea prezentă Coste Marina-Adelina concediu medical, absentă Cozmanciuc Corneliu-Mugurel absent Cristache Cătălin absent Csép Éva-Andrea prezentă Csokany Petronela-Mihaela absentă Csoma Botond absent Cuc Alexandru-Răzvan prezent, a votat Cucşa Marian-Gheorghe prezent Culeafă Mihai absent Cupă Ion prezent Cupşa Ioan absent Dan Nicuşor Daniel prezent Dehelean Silviu prezent Dinu Cristina-Elena prezentă Dîrzu Ioan prezent Dobre Mircea-Titus a votat Dobre Victor Paul absent Dobrică Ionela Viorela prezentă Dobrovici-Bacalbaşa Nicolae absent Dobrovie Matei-Adrian prezent Dohotaru Adrian-Octavian absent Dragnea Nicolae-Liviu prezent, a votat Drăghici Mircea-Gheorghe prezent Drulă Cătălin absent Dumitrache Ileana Cristina prezentă Dunava Costel Neculai prezent Durbacă Eugen absent Duruş Vlad-Emanuel absent Erdei Dolóczki István prezent Farago Petru prezent Fădor Angelica absentă Firczak Iulius Marian absent Florea Damian prezent Florea Oana-Consuela prezentă Floroiu Ionel prezent Furic Iarco absent Furtună Mirela prezentă Ganţ Ovidiu Victor absent Gavrilă Camelia prezentă Gavrilescu Graţiela Leocadia la Guvern Gavriliţă Bianca-Miruna prezentă Găină Mihăiţă prezent Georgescu Nicolae prezent Gerea Andrei Dominic prezent Gheorghe Andrei Daniel absent Gheorghe Tinel absent Gheorghiu Bogdan absent Ghera-Giureci Slobodan absent Ghilea Găvrilă absent Ghinea Cristian absent Giugea Nicolae absent Goga Octavian absent Grosaru Andi-Gabriel absent Gudu Vasile absent Halici Nicuşor prezent Havrici Emanuel-Iuliu prezent Heiuş Lucian-Ovidiu absent Holban Georgeta-Carmen prezentă Huncă Mihaela prezentă Huţucă Bogdan-Iulian absent Iacomi Iulian prezent Iancu Iulian prezent, a votat Iancu Marius-Ionel prezent Ibram Iusein absent Iftimie Neculai prezent Ignat Miron absent Ilişanu Claudiu-Augustin prezent Intotero Natalia-Elena prezentă, a votat Ion Stelian-Cristian prezent Ionescu George absent Ioniţă Antoneta absentă Iordache Florin prezent Itu Cornel prezent Iurişniţi Cristina-Ionela absent Jivan Luminiţa-Maria prezent Kelemen Hunor absent Korodi Attila absent Kulcsár-Terza József-György prezent Lazăr Sorin prezent Leoreanu Laurenţiu-Dan absent Longher Victoria absentă Lovin Dumitru prezent Lungu Tudoriţa absentă Lupaşcu Costel prezent Lupescu Dumitru absent Macovei Silviu Nicu prezent Magyar Loránd-Bálint prezent Manole Petre-Florin prezent Mareş Mara absent Marica Petru-Sorin prezent Márton Árpád-Francisc prezent Matei Călin-Vasile-Andrei prezent Mărgărit Mitică-Marius prezent Meiroşu Marilena-Emilia prezentă Mihalescul Dumitru absent Mihălcescu Carmen-Ileana prezentă, a votat Mînzatu Roxana prezentă Moagher Laura-Mihaela prezentă Mocanu Adrian absent Mocioalcă Ion prezent, a votat Mohaci Mihai prezent Moldovan Sorin-Dan absent Moşteanu Liviu-Ionuţ absent Movilă Petru absent Munteanu Ioan prezent, a votat Muşoiu Ştefan prezent, a votat Nasra Gabriel-Horia prezent Năsui Claudiu-Iulius-Gavril prezent Neagu Nicolae absent Neaţă Eugen prezent, a votat Nechifor Cătălin-Ioan prezent, a votat Nicoară Romeo Florin absent Nicolae Andrei prezent Nicolăescu Gheorghe-Eugen prezent, a votat Nicolicea Eugen prezent Nistor Laurenţiu prezent, a votat Niţă Mihai absent Niţă Nicu prezent Nosa Iuliu prezent, a votat Olar Corneliu absent Olteanu Daniel absent Oprea Dumitru absent Oprişcan Mihai Doru absent Oros Nechita-Adrian absent Oteşanu Daniela prezentă Palăr Ionel absent Pambuccian Varujan absent Pană Adriana-Doina prezentă, a votat Paraschiv Rodica prezentă, a votat Paşcan Emil-Marius absent Pau Radu-Adrian prezent Păle Dănuţ prezent Petcu Toma-Florin prezent Petrea Gabriel a votat Petreţchi Nicolae-Miroslav absent Petric Octavian prezent, a votat Peţa Eliza-Mădălina prezentă Pirtea Marilen-Gabriel absent Pistru-Popa Eusebiu-Manea absent Pleşoianu Liviu Ioan Adrian prezent Plumb Rovana a votat Ponta Victor-Viorel absent Pop Andrei prezent Pop Georgian prezent Pop Rareş-Tudor absent Popa Florin prezent Popa Mihai Valentin prezent Popa Ştefan-Ovidiu prezent Popescu Mariana-Venera absentă Popescu Nicolae-Daniel absent Popescu Pavel absent Popescu Virgil-Daniel absent Preda Cezar-Florin absent Predoiu Marian-Cătălin absent Presură Alexandra prezentă Prisnel Adrian-Claudiu absent Prişcă Răzvan Sorin absent Prună Cristina-Mădălina prezentă Radu Anişoara prezentă Radu Nicolaie-Sebastian-Valentin prezent Raeţchi Ovidiu Alexandru absent Răcuci Claudiu-Vasile absent Rădulescu Alexandru prezent Rădulescu Cătălin-Marian prezent Rădulescu Dan-Răzvan absent Răduţ Violeta prezentă Rodeanu Bogdan-Ionel prezent Roman Florin-Claudiu absent Roman Ioan Sorin prezent Romanescu Cristinel absent Roşca Lucreţia prezentă Rotaru Alexandru prezent, a votat Rotaru Răzvan-Ilie prezent Săftoiu Ana Adriana absentă Sămărtinean Cornel-Mircea absent Schelean-Şomfelean Valeria-Diana absentă Sebestyén Csaba-István prezent Sefer Cristian-George absent Seidler Cristian-Gabriel absent Seres Dénes prezent Sighiartău Robert-Ionatan absent Simion Lucian-Eduard prezent Simionca Ionuţ absent Simonis Alfred-Robert prezent Sitterli Ovidiu-Ioan prezent Socotar Gheorghe-Dinu prezent Solomon Adrian prezent, a votat Spânu Ion prezent, a votat Stamatian Vasile-Florin absent Stanciu-Viziteu Lucian-Daniel absent Stancu Florinel prezent Stativă Irinel Ioan prezent Stănescu Alexandru prezent Steriu Valeriu-Andrei absent Stoica Bogdan-Alin absent Stroe Ionuţ-Marian absent Suciu Matei prezent Suciu Vasile-Daniel prezent Surgent Marius-Gheorghe absent Szabó Ödön absent Şarapatin Elvira prezentă, a votat Şerban Ciprian-Constantin prezent, a votat Şimon Gheorghe prezent, a votat Şişcu George absent Şotcan Theodora prezentă Şova Lucian prezent, a votat Şovăială Constantin absent Ştefan Corneliu prezent, a votat Ştefan Ion absent Ştefan Viorel prezent, a votat Ştirbu Gigel-Sorinel absent Tabugan Ion absent Tănăsescu Alina-Elena prezentă Stativă Irinel, prezent. Terea Ioan prezent Tîlvăr Angel prezent, a votat Todor Adrian prezent Todoran Adrian-Mihăiţă absent Toma Ilie prezent Tomac Eugen absent Tripa Florin-Dan absent Truşcă Constantin absent Tudor Beatrice prezentă, a votat Tudose Mihai prezent, a votat Turcan Raluca absentă Turcescu Robert-Nicolae absent Tuşa Adriana Diana prezentă, a votat Ungureanu Emanuel-Dumitru absent Ursu Răzvan-Ion absent Varga Glad-Aurel absent Varga Vasile absent Vasile Daniel absent Vasilescu Lia Olguţa prezentă, a votat Vasilică Radu Costin prezent Vass Levente absent Văcaru Alin Vasile prezent, a votat Velcea Nicolae prezent Vexler Silviu prezent, a votat Vişan George-Gabriel prezent Vîlceanu Dan absent Vîrză Mihăiţă prezent Vlad Sergiu Cosmin absent Vlase Petru Gabriel prezent, a votat Vlăducă Oana-Silvia prezentă Voicu Mihai Alexandru absent Vosganian Varujan absent Weber Mihai absent Zainea Cornel absent Zamfira Constantin-Cătălin prezent Zisopol Dragoş Gabriel absent
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă rog, membrii Birourilor permanente să se întrunească în sala de şedinţe a Biroului permanent al Camerei, pentru constatarea rezultatului votului, încheierea şi semnarea proceselor-verbale. Vom relua lucrările în plen, după constatarea rezultatului votului.
			După o scurtă pauză
			Doamna Ioana Bran: Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la revocarea din funcţie a preşedintelui Autorităţii de Supraveghere Financiară, membru executiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, republicat, au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate prin vot secret, cu buletine, de către deputaţi şi senatori, asupra Propunerii de revocare din funcţia de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, membru executiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, a domnului Negriţoiu Mişu, şi au constatat următoarele: numărul total al deputaţilor şi senatorilor: 465; numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi: 241; numărul total de voturi exprimate: 238; numărul de voturi anulate: 0; numărul total de voturi valabil exprimate 238, din care: voturi pentru: 238; voturi contra: 0. Ca urmare a faptului că din totalul de 465 de parlamentari au fost prezenţi 241, dintre care au votat pentru revocare 238, Birourile permanente au constatat că este întrunită majoritatea de voturi necesară pentru revocarea din funcţia de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, membru executiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, a domnului Negriţoiu Mişu.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Aţi terminat primul proces-verbal?
			Doamna Ioana Bran: Primul proces-verbal, da.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Potrivit rezultatelor votului, Parlamentul României a hotărât revocarea domnului Negriţoiu Mişu din funcţia de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară.
			Vă rog, daţi citire celui de-al doilea raport.
			Doamna Ioana Bran: Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii. Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, republicat, au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate prin vot secret, cu buletine, de către deputaţi şi senatori, asupra Propunerii de numire a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, şi au constatat următoarele; numărul total al deputaţilor şi al senatorilor: 465; numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi: 246; numărul total de voturi exprimate: 246; numărul total de voturi anulate: 0; numărul total de voturi valabil exprimate 246, din care: voturi pentru: 236; voturi contra: 10. Ca urmare a faptului că din totalul de 465 de parlamentari au fost prezenţi 246, dintre care au votat pentru numire 236, Birourile permanente au constatat că este întrunită majoritatea de voturi necesară pentru numirea domnului Diţă Adrian în funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii. Vă mulţumesc.
			Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Potrivit rezultatului votului şi a procesului-verbal, domnul Diţă Adrian a fost numit în funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii.
			Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 11 mai, s-a depus la secretarii generali ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea exercitării de către deputaţi şi senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, Legea privind completarea art. 9 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, adoptată în procedură de drept comun, de ambele Camere ale Parlamentului. Termen de sesizare - 5 zile de la data depunerii, 11 mai. Declar şedinţa închisă.
			Şedinţa s-a încheiat la ora 14,00.