|
Domnul Gabriel Andronache: Vă mulțumesc, domnule președinte. Declarația politică se intitulează "România și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord". Stimați colegi, Timp de 34 de ani, România a făcut parte din așa-numitul Tratat de la Varșovia, mai exact Tratatul de Prietenie, Cooperare și Asistență Mutuală. Revoluția din decembrie 1989 a marcat, pe lângă dorința ieșirii românilor de sub influența blocului socialist, și părăsirea unei alianțe militare care nu mai avea niciun sens. Într-o perioadă în care contextul geopolitic era din ce în ce mai fragil, existând tensiuni militare în regiune, țara noastră avea nevoie de o forță care să-i asigure securitate și stabilitate, să iasă din starea de izolare de pe plan extern. România avea nevoie de un scut de apărare, un scut la care statul nostru trebuia să participe alături de ceilalți actori implicați în efortul de asigurare a securității la nivel mondial. Anii care au urmat au reprezentat fundamente pentru construirea unor punți de legătură între România și statele membre ale NATO. Astfel, clasa politică românească, indiferent de doctrină sau ideologie, a înțeles că trebuie să existe un consens general, atât în societate, cât și la nivel politic, pentru accederea în acest important organism internațional. Participări din partea reprezentanților români la diferite conferințe, vizite și întâlniri organizate de oficiali ai NATO au constituit, de asemenea, elemente care au dus către concretizarea aderării la această alianță. Deși România nu era de jure stat membru al NATO, totuși țara noastră a acționat ca un membru de facto, fiind prezentă, în unele teatre de război, la operațiuni postconflict. Trebuie menționat faptul că apartenența la această alianță politico-militară presupune, pe lângă beneficii în planul securității, și multe responsabilități. Consolidarea principiilor democratice și ale statului de drept sunt pietrele de temelie ale funcționării apărării colective din Alianța Nord-Atlantică. Aș putea să adaug faptul că integrarea României în NATO a constituit un element care a cântărit greu în procesul de aderare a statului nostru la Uniunea Europeană, în anul 2007. Stimați colegi, În aceste zile, țara noastră a sărbătorit 12 ani de când s-a depus, la 29 martie 2004, instrumentul de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord, la Washington, SUA, și peste câteva zile, la 2 aprilie, a avut loc ceremonia înălțării drapelelor de stat ale României și celorlalți șase noi aliați, la Cartierul General al NATO, la Bruxelles, eveniment care a confirmat noul statut al țării noastre în această alianță. Folosesc acest prilej pentru a aduce un omagiu soldaților români de la diferite arme, care s-au jertfit în lupta contra terorismului, în diferite teatre de operațiuni militare din afara granițelor țării noastre. În final, doresc să-mi exprim speranța că prezența activă a României în această alianță ne va conferi un plus de stabilitate și siguranță, atât nouă, cât și aliaților noștri. Vă mulțumesc.
|
