Attila Korodi
Attila Korodi
Ședința Camerei Deputaților din 17 decembrie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.230/22-12-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-12-2021
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 17-12-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 decembrie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.14 Korodi Attila - argumente în favoarea dialogului pe tema protecției minorităților;

   

Doamna Rodica Nassar:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Attila Korodi.

Video in format Flash/IOS

Domnul Korodi Attila:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor,

Cu câteva zile în urmă, într-o comună din circumscripția mea electorală, Cozmeni, s-a întâmplat un lucru care a zguduit întreaga comunitate. Să vă explic.

De pe clădirea în care își are sediul atât Primăria Cozmeni, cât și alte instituții - o grădiniță, composesoratul local și casa de cultură a satului - a fost îndepărtată inscripția KÖZSÉGHÁZA. Inscripția înseamnă, în limba română, "Casa Comunei", și a fost îndepărtată în urma unei decizii judecătorești luate în baza unei reclamații făcute de un român care trăiește în Spania. Menționez că toate instituțiile enumerate mai sus, care funcționează acolo, au inscripția lor proprie, bilingvă, pe clădire. Iar inscripția scoasă a însemnat ceva pentru comunitatea locală, a fost un simbol, ceva care a fost pe clădirea respectivă de-a lungul istoriei, începând cu momentul construirii ei; este un element al identității comunității din Cozmeni.

A fost îndepărtată o inscripție, deși avem legi referitoare la inscripții în limba maghiară. Avem o zi specială în care serbăm Ziua limbii maghiare în România. Iar clădirea respectivă a fost vizitată de mai mulți politicieni români, printre care se numără președinți și premieri.

Totuși, cum am zis și mai sus, inscripția a trebuit scoasă. Pentru că se poate. Pentru că trăim într-o Românie care din afară pare a fi "un model european" din punctul de vedere al protecției minorităților naționale. Care a încercat practic să adopte fiecare convenție referitoare la protecția minorităților, venită din partea Consiliului Europei, dar să nu o și aplice. Pentru că trăim într-o Românie în care foarte frecvent întâlnim situații în care legile nu înseamnă nimic - să ne gândim la incendiul "Colectiv" -, într-o Românie în care mereu se găsește o portiță de scăpare. Într-o Românie în care sub fațada justiției se comit mari injustiții. Ca și în cazul din Cozmeni. Care a zguduit o întreagă comunitate, comunitatea maghiară din România.

Ca membrii ai comunității maghiare, vedem că, din punctul de vedere al protecției minorităților naționale, lucrurile stagnează sau chiar se înrăutățesc. Dialogul este lipsit cu desăvârșire, se înmulțesc decizii ale instituțiilor guvernamentale la nivel central și local în care se îngrădesc drepturile minorităților. Această tendință a început acum aproximativ patru ani de zile. A fost momentul în care s-au înmulțit acțiunile în justiție, împotriva unor simboluri și drepturi ale comunității maghiare. Acest instrument bizar este folosit acum și mai mult. Este folosit de prefecți, este adus, ca argument, de funcționari guvernamentali, este aplaudat și susținut de acei politicieni - jucători politici naționali sau locali - care se pot hrăni din deciziile justiției împotriva unor normalități democratice europene în domeniul protecției minorităților etnice tradiționale.

Pe lângă forțarea Primăriei Cozmeni de a scoate inscripția menționată la început, pot să enumăr multe, multe cazuri similare. Ce ziceți de amendarea organizatorilor unor tabere pentru copii maghiari - organizate de diferite ONG-uri - în care mâncarea servită nu era inscripționată, la masa de servire, în limba română, sau declararea cu nonșalanță a unor simboluri ale comunității ca panouri sau steaguri de reclamă și publicitate de către polițiile locale, sau interzicerea folosirii simbolurilor comunității pe clădiri publice administrative, sau omiterea intenționată a inscripțiilor bilingve, la intrarea localităților, în cazul reabilitării infrastructurilor rutiere, sau anularea retrocedării către biserica reformată a unui liceu, sau netipărirea manualelor de limbă română pentru școlile cu predare în limba minorităților etnice? Aș putea să mai enumăr multe lucruri. Însă cred că mai degrabă ar trebui să ne gândim la viitor, fiindcă drumul pe care suntem acum nu este cel al consolidării unei democrații solide și al unei societăți române prospere. Soluțiile enumerate sunt mai degrabă caracteristice unor țări autoritare, țări cu care într-o perioadă chiar am fost și aliați. Dar am trecut de acea perioadă deja de un sfert de veac. Sau credeam că am trecut.

Care ar trebui să fie viitorul?

Viitorul ar trebui să fie acela în care decidenții politici stau la masa dialogului și oferă soluții viabile pe termen lung societății românești, pe tema protecției minorităților. Viitorul trebuie să fie acela în care moștenirea lăsată de bunicii și străbunicii noștri, prin "Declarația de la Alba Iulia", să fie în sfârșit pusă în practică. Viitorul trebuie să fie acela în care o lege sau mai multe legi șchioape să nu mai fie mai presus de valori europene definite în convențiile și recomandările Consiliului Europei și folosite fățiș ca argumente în justiția română. Viitorul trebuie să fie acela în care fiecare copil vede în țara noastră o șansă, și nu o povară, o zonă a libertății, și nu a frustrării, un spațiu al exprimării libere a identității, și nu un spațiu al conformării și al confruntării.

Știu, sunt viziuni despre care mulți credem că deja sunt parte a vieții noastre cotidiene, dar, din păcate, suntem încă departe. Diferența o face modul în care implementăm legile deja votate și închiderea oricărui dialog pentru a face pașii mai departe.

Societatea din România ar trebui să înțeleagă un lucru: nimeni nu ia nimic din drepturile majorității, din contră, ne apropie de ceea ce au parafat bunicii și străbunicii noștri în "Declarația de la Alba Iulia".

Doamnelor și domnilor, avem nevoie de soluții, avem nevoie de un dialog serios, pentru ca țara noastră într-adevăr să fie țara noastră, a tuturor, indiferent de naționalitate. O țară care își valorifică forța care provine tocmai din diversitatea naționalităților locuitorilor săi.

În spiritul sărbătorilor care se apropie, îndemn toată lumea la mai multă înțelegere, la mai multă toleranță, să fim cu toții mai buni. Și a fi mai bun înseamnă și respect. Respect față de valorile celuilalt. Respect față de promisiunile făcute de strămoșii noștri. Respect față de recomandări și reglementări adoptate. Doar astfel putem să ajungem acolo unde aspirăm de un sfert de veac: o Românie prosperă, în care este bine să trăim.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulțumim și noi, domnule deputat.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 8 decembrie 2021, 9:37
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro