Ion Eparu
Ion Eparu
Ședința Camerei Deputaților din 17 decembrie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.230/22-12-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 17-12-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 decembrie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.5 Ion Eparu - declarație politică intitulată "Demnitatea, ca ultimă redută";

   

Doamna Rodica Nassar:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

Am să dau cuvântul în continuare domnului deputat Ion Eparu.

Urmează domnul deputat Aurelian Mihai.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ion Eparu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o "Demnitatea, ca ultimă redută".

Doamnelor și domnilor,

După mai bine de o săptămână marcată de o agitație extremă, agitație ce a avut drept cauză discuțiile asupra bugetelor, atât cel de stat, cât și cel al asigurărilor sociale, în Parlament, pe holuri, s-a lăsat o oarecare liniște. Ca unul care nu am propus niciun amendament, și aici ar fi de discutat și de spus multe, am asistat cu oarecare distanțare la un adevărat spectacol în plen. În timp ce un parlamentar încerca să justifice nevoia de fonduri suplimentare pentru un drum sau un pod, sau o autostradă, sau un studiu de fezabilitate, sau nu știu ce altă investiție, toți colegii din aceeași zonă, din aceeași regiune cu vorbitorul, se mobilizau și votau în favoarea amendamentului, dezertând din frontul solicitat de lideri. Imediat, însă, ce amendamentul pica - și toate au picat, după știința mea - se produceau adevărate regrupări de trupe. De obicei, aceia care tocmai votaseră un amendament pentru un drum în Moldova erau cei mai înverșunați adversari ai noului amendament prin care se cereau bani pentru o investiție în Oltenia, de exemplu.

A fost cu adevărat o lecție cum nu mi-aș dori să mai văd. Pentru noi, cei circa 114 parlamentari, foste sau actuale cadre didactice, dar în special pentru membrii Comisiei de învățământ, au fost câteva zile în care lupta cea mai dură am dus-o cu propria noastră conștiință. Am avut de ales între a vota sau a nu vota un buget care îngloba și creșterile salariale din sistemul de educație, care aducea o firavă creștere a bugetului cercetării, dar care lăsa în același timp multe alte zone ale sistemului de educație descoperite, buget care, prin cifra 3,62% din PIB, se situează departe de acea iluzorie cifră de 6% din PIB, legală, de altfel.

Ca o paranteză, venind înspre Parlament, acum, de dimineață, la Radio-România Actualități am auzit o știre, că sistemul de educație este acela care va primi cei mai mulți bani. Așa să fie oare?

Personal mă consolasem cu situația, pentru că există oricând motive și de apreciere, dar și de împotrivire la orice buget. Numai că liniștea interioară a ținut doar până ieri, când, la discursul ținut în plenul reunit al Parlamentului, Președintele țării, cadru didactic cu experiență în sistemul de educație, printre alte teme abordate, a redeschis poarta speranțelor. A vorbit despre faptul că anul 2016 vrea să fie anul unei Românii a educației, și citez: "Anul 2016 va fi dedicat unei dezbateri așezate și consistente pe tema educației, din care să rezulte o viziune de ansamblu și direcțiile majore pentru viitorul sistemului de învățământ din România. Cred că România educată trebuie să devină un nou proiect de țară pe care să-l asumăm și să-l ducem la bun sfârșit."

Era înainte ca noi să votăm 3,62% din PIB pentru educație.

Să fii Președintele țării, să fii cadru didactic, să ai propriul tău Guvern, să ai abilitatea sau poate mijloacele de a colabora bine cu cele două mari partide din Parlament, asta da șansă uriașă pentru ca visul frumos să devină o realitate în educație!

Și pentru a alterna din nou temperatura dușului, pentru că așa este viața, încă o idee. Documentându-mă pentru declarația politică de azi, am dat peste un text de excepție, cel puțin din punctul meu de vedere, intitulat "Apel pentru restaurarea demnității profesorilor", scris de domnul profesor Ștefan Colceriu, doctor în filologie. Am intenționat să redau măcar o parte din acel text sub forma declarației politice de azi, încercând să iau legătura cu domnul profesor pentru a-i solicita acordul. A refuzat categoric să discute cu mine. Motivul? Noi, oamenii politici, ar fi trebuit de mult să știm care sunt problemele din educație și ar fi trebuit să facem ceea ce trebuia făcut de mult. Dacă textul Domniei Sale ne ajuta să ne lămurim, atunci n-avem altceva de făcut decât să acționăm.

Vă mărturisesc că atitudinea domnului profesor a fost o lecție de demnitate a unui om fidel unui sistem și care crede că vindecarea sistemului este obligația tuturor factorilor de decizie implicați într-o formă sau alta în societate.

Risc și reproduc două scurte pasaje din articolul domnului profesor Ștefan Colceriu. Citez: "Profesorii sunt, prin esența vocațională a activității lor și prin scopul formator al acesteia, persoane care nu pot exista în afara domeniului demnității. Profesor ești sau nu ești. Dacă ești, se întâmplă în virtutea vocației tale lăuntrice. Nu poți să fii puțin profesor." Și al doilea citat: "Demnitatea profesorilor ca a noastră, a tuturor, de altfel, depinde de gradul de libertate, de raționalitate și de autonomie pe care-l are fiecare. Unii o iau cu asalt singuri și n-o pierd niciodată, în nicio circumstanță. La alții, cei mai mulți, demnitatea e o floare delicată ce există în ei, gata oricând să fie călcată în picioare. Terfelirea demnității cuiva înseamnă anularea libertății interioare, adică uciderea cu bună știință a sufletului. Liceul nu ar trebui să fie cimitirul tinereții nimănui."

Domnule profesor Colceriu, vă mulțumesc. Atâta timp cât în sistemul de educație mai există oameni ca dumneavoastră, mai există o șansă, dincolo de oamenii politici, fie ei și cadre didactice.

Ion Eparu, profesor universitar, deputat PSD de Prahova.

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție.

Video in format Flash/IOS

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulțumim și noi.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 22 ianuarie 2022, 8:35
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro