Plen
Ședința Camerei Deputaților din 7 octombrie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.173/15-10-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-12-2021
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 07-10-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 7 octombrie 2015

8. Alocuțiunea domnului Yuli-Yoel Edelstein, președintele Knessetului.

   

După pauză

   

(În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Ion-Marcel Ciolacu și Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamnelor și domnilor,

Deschid ședința de azi a Camerei Deputaților.

Distinși membri ai Corpului Diplomatic,

Dragi invitați,

Și vă spun că, din totalul celor 383 de deputați, până în acest moment sunt aproape 198 de membri care și-au înscris prezența.

Ordinea de zi și programul de lucru pentru această săptămână au fost distribuite. La ora 11,00 avem alocuțiunea Excelenței Sale, domnul Yuli-Yoel Edelstein, președintele Knessetului.

Domnule Edelstein, președinte al Knessetului, distinși membri ai delegației israeliene, vă urez bun venit în România.

Vizita domnului președinte al Knessetului vine într-un moment excelent al relațiilor dintre cele două state, bazate pe legături solide, istorice și pe o cooperare strânsă și diversificată.

Vizita Domniei Sale în România subliniază buna cooperare dintre forurile legislative și importanța pe care cele două state o oferă diplomației parlamentare.

În luna februarie, o delegație importantă a statului român, a Camerei Deputaților, a fost în Israel, la invitația Excelenței Sale, domnul Yuli-Yoel Edelstein.

În cadrul vizitei, pentru prima dată în istoria celor două Parlamente am semnat un memorandum de cooperare parlamentară în vederea consolidării dialogului bilateral al celor două foruri legislative și a schimbului, la nivel de expertiză în comisiile de specialitate, atât în Knesset, cât și în Camera Deputaților, dar și a cooperării la nivel internațional, venind astfel în susținerea ansamblului relațiilor româno-israeliene.

Documentul semnat a dat un nou impuls dezvoltării relațiilor de cooperare interparlamentare și după cum observați astăzi avem vizita Excelenței Sale în România.

Am avut cu domnul președinte un schimb de opinii aprofundat cu privire la relația bilaterală dintre România și statul Israel, în continuarea celor pe care le-am început în acest an.

Discuțiile au fost deschise și au acoperit toată paleta cooperării bilaterale, consolidând relația dintre cele două Parlamente.

Vă reamintesc că statul Israel este un partener foarte important al României în regiune, dar și în hora internațională.

România are legături diplomatice continue cu statul Israel, începând din 1948.

Pe agenda discuției am avut și un punct legat de problemele regionale vizând procesul de pace din Orientul Mijlociu și evoluția evenimentelor din regiune.

O temă de mare interes este combaterea antisemitismului și promovarea educației, cercetării și comemorării Holocaustului, cu atât mai mult cu cât mâine, la Monumentul Memorialului Holocaustului din București, vor avea loc tradiționalele ceremonii organizate cu prilejul Zilei Naționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

România, după cum știți, dragi colegi, a început în urmă cu mai bine de un deceniu un proces coerent și conștient de recuperare a trecutului istoric.

Țara noastră a făcut pași importanți în combaterea antisemitismului, lucru recunoscut de toate instituțiile internaționale. Parlamentul României a adoptat legi foarte clare care condamnă negarea holocaustului și incitarea la ură rasială.

Legislația românească în domeniu este peste legislația europeană în materie. România a fost prima țară din sud-estul Europei care a adoptat o legislație antidiscriminare. Putem spune astăzi, cu responsabilitate, distinși membri ai Camerei Deputaților, că România este un model regional și european în ceea ce privește protecția minorităților, o țară care încurajează diversitatea și toleranța, care luptă eficient împotriva rasismului, xenofobiei, antisemitismului și intoleranței, implicând o abordare susținută și cuprinzătoare.

Avem o zi națională de comemorare a holocaustului, avem un institut național de studiere a holocaustului, care continuă activitatea Comisiei Wiesel, un institut cu activitate bogată care se află sub patronajul Guvernului României.

Bucureștiul, distinși membri ai Camerei Deputaților, este una din puținele capitale europene în care s-a construit un memorial al holocaustului, iar numeroase centre academice din România au dezvoltat programe de studiu asupra Holocaustului.

De altfel, vă reamintesc că România va prelua, în 2016, președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului. Acceptarea României pentru preluarea președinției organizației este expresia recunoașterii eforturilor autorităților române, ale Camerei Deputaților, ale Senatului României de a prezerva memoria Holocaustului prin intermediul instrumentelor legale și administrative dezvoltate la nivel național și local, inclusiv prin cooperarea cu societatea civilă și organizațiile evreiești.

Este o recunoaștere a voinței țării noastre de a combate mai intens și mai eficient fenomenele de antisemitism, xenofobie și extremism.

Vreau să-i mulțumesc domnului președinte Yuli-Yoel Edelstein și delegației care vizitează România.

Îl asigurăm de sprijinul nostru, al Camerei Deputaților, și în continuare.

Îl invit pe Excelența Sa să ia cuvântul în plenul Camerei Deputaților.

Your Excellency, you have the floor!

Video in format Flash/IOS

Domnul Yuli-Yoel Edelstein - președintele Knessetului:

Domnule președinte Valeriu Zgonea, vă mulțumesc foarte mult pentru această oportunitate.

Distinși colegi, membri ai Parlamentului din România,

Șalom tuturor! Bună ziua!

Sunt onorat să fiu cu dumneavoastră. (Aplauze.)

Cu 11 ani în urmă, la prima comemorare, din 9 octombrie, domnul Președinte Ion Iliescu a proclamat-o drept moment de reflecție pentru toți, o ocazie de a medita asupra totalitarismului și a consecințelor sale tragice. Astăzi, continuăm această sarcină adunându-ne cu toții, evrei, israelieni, români, pentru a-i plânge pe aceia care au pierit și care au luptat împotriva antisemitismului în toate formele sale.

Vă mulțumesc încă o dată, domnule președinte Zgonea, pentru invitația adresată mie de a participa la acest moment important. Sunt mândru să fiu aici, astăzi, reprezentând statul Israel și Knessetul. Am fost norocoși să avem România ca aliat și partener pentru perioada istoriei noastre ca stat și chiar înainte. Este un fapt puțin cunoscut că primul Congres Sionist a avut loc în România în 1882, cu 15 ani înainte de faimoasa adunare din Basel. România a menținut relații diplomatice neîntrerupte cu Israelul din 1948, singura țară din blocul de est care a menținut intacte legăturile cu noi în timpul Războiului Rece.

Am fost norocoși să colaborăm recent cu Parlamentul României, după cum a menționat și domnul președinte, în domeniul energiei durabile, în cadrul inițiativei Knessetul verde, care a făcut Parlamentul din Israel un lider mondial în acest domeniu.

Faptul că mă aflu aici, în România, are și o importanță personală și de familie. M-am născut în Cernăuți, odată parte a României. Mama mea încă păstrează amintiri dragi din copilărie despre cum cosea daruri pentru Prințul Mihai la sfârșitul anilor 1930, cu colegii ei.

De asemenea, își amintește cum ea și familia ei, mai târziu, au supraviețuit holocaustului în zona Transnistriei, în ghetoul Shargorod, împreună cu alți evrei din Bucovina și România.

Dar, bineînțeles, această zi este importantă pentru România, nu doar pentru trecutul ei, dar, de asemenea, pentru prezentul și viitorul ei. Astăzi ne amintim de miile de evrei români, bărbați și femei, tineri și bătrâni, care au fost uciși în timpul holocaustului de către naziști și de către aliații lor locali. Dar să spunem rugăciuni pentru cei decedați nu este suficient. Trebuie să recunoaștem ce s-a pierdut, o comunitate care a contribuit la dezvoltarea României pentru mai mult de 1500 de ani, începând cu era romană și continuând până în prezent. Evreii au contribuit la viața socială, intelectuală și politică a României și au fost o parte recunoscută a elitei națiunii din timpuri imemoriale.

Comemorarea de azi nu este un eveniment internațional, precum Ziua Internațională Memorială a Holocaustului, nu este un eveniment religios sau un eveniment evreiesc, deși noi, evreii, avem, cu siguranță, ce plânge. Și nu este un eveniment israelian, precum Yom HaShoah, Ziua Holocaustului, pe care o comemorăm primăvara în Israel. Mai degrabă este o zi dedicată celor ce s-au întâmplat chiar aici, în această țară. Este o zi în care dumneavoastră, românii, să meditați asupra lecțiilor propriei istorii și să vă asigurați că aceste lecții rămân relevante pentru Europa de astăzi.

Și, în acest context, trebuie să confirm efortul extraordinar pentru această zi de rememorare. Acest eveniment este o împlinire națională istorică pentru România, pentru că nu este de la sine înțeles că un popor ar dori să cerceteze și comemoreze unul dintre capitolele cele mai neplăcute din istoria sa. Într-adevăr, pentru aproximativ 50 de ani, guvernul comunist a încercat să ascundă faptele istoriei, deoarece aceste fapte sunt incomode și dificil de acceptat.

Spre cinstea lor, când poporul și Guvernul României, confruntate cu adevărul după atât de mulți ani, au acceptat, dumneavoastră ați acceptat istoria și ați început să învățați din ea. Confirmăm astăzi că jumătate din populația evreiască din România a fost ucisă în timpul holocaustului. Nu ignorăm faptul că mulți cetățeni români au comis crime atroce împotriva evreilor în acea perioadă, chiar și înainte de ordinele naziștilor. Și, în același timp, celebrăm și recunoaștem eforturile eroice ale celor "Drepți între popoare", incluzând-o pe Regina-Mamă Elena și pe Prințul Caragea, care au salvat mii de evrei de la moarte. Dacă putem învăța o lecție din comemorarea de astăzi, aceasta este puterea amintirii, o frază adesea invocată în cadrul acestor evenimente, și anume nevoia de a nu uita holocaustul, "Să nu uităm!".

Evenimentul de astăzi, totuși, nu este doar despre a nu uita. Este despre a-și aminti în mod activ, înseamnă a lua lecțiile despre holocaust din sertarele istoriei și a le face parte a vieții noastre zilnice. Trebuie să ne asigurăm că înțelegem cum și de ce românii s-au întors împotriva vecinilor lor evrei în anii 1940 și trebuie să facem ceva astăzi ca astfel de acțiuni să nu se mai întâmple. Și trebuie să înțelegem eroismul celor "Drepți între popoare" și să le imităm faptele.

Ne aflăm astăzi, aici, pentru a proclama public angajamentul nostru de a ne asigura că lecțiile holocaustului rămân relevante pentru fiecare cetățean al oricărei țări democratice. Mulți pași au fost deja întreprinși și sunt mândru că România a fost un aliat atât de puternic al Statului Israel în lupta globală împotriva antisemitismului.

Aș dori să mulțumesc în special domnului președinte al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, și Guvernului României pentru puterea exemplului, pentru că au făcut posibilă cunoașterea complexă a holocaustului și prin promulgarea Legii de interzicere a negării holocaustului. Sper ca fiecare persoană tânără din această țară să aibă oportunitatea de a învăța aceste lecții puternice. Ele rămân valabile și astăzi, la 70 de ani după căderea lui Hitler și vor rămâne mereu așa.

Din păcate, Europa de astăzi uită acest fapt. Antisemitismul crește și evreii de pe continent se simt din ce în ce mai neliniștiți. Nu doar atacurile teroriste ocupă primele pagini, precum cele din Paris sau Copenhaga, dar și atunci când ești scuipat sau asaltat, și atunci când vedem cimitire, sinagogi și chiar monumentele comemorative ale Holocaustului deteriorate, precum și teama de a arăta ca un evreu, de a purta colierul cu steaua lui David, sau kipa în public, să vezi mulțimile strigând "Moarte evreilor!" și "Evreii la gaz!". Este cutremurător, dar nu surprinzător să auzim că un studiu recent a relevat faptul că 70% dintre evreii din Europa se tem să-și recunoască religia în public. Doar 15% și-au planificat să-și ducă copiii la slujba de Anul Nou în sinagogă.

În Europa anului 2015, care pretinde a fi o colecție de țări luminate, nu pot înțelege cum se permite continuarea acestei situații. Ambivalența în fața pericolului ne va conduce pe o pârtie alunecoasă spre mai multă violență, mai multă ură și spre mai multe lucruri rele.

Din nefericire, se pare că lumea nu a luat act suficient în privința acestui pericol. În ultimul an, campanii de deposedare, în Israel, și de boicotare a bunurilor noastre au crescut, sub pretextul protestului legitim împotriva politicilor israeliene și ca o unealtă de a ne forța mâna. De fapt, Israelul nu-și dorește altceva decât să trăiască în pace cu vecinii săi, dar nu este atât de clar, totuși, dacă acei vecini au țeluri similare. În loc să promoveze pacea și liniștea, boicoturile îi ațâță pe acei extremiști care instigă la o zi de mânie împotriva Israelului și îndeamnă adepții să arunce pietre pentru a-i ucide pe șoferii israelieni în trecere. Pacea poate sosi doar lucrând împreună cu vecinii noștri și îi invit din nou să lucreze cu noi pentru a face din Orientul Mijlociu un loc mai bun pentru noi toți.

Anul trecut a fost o încercare de negociere cu Iranul, cu privire la încheierea unui acord asupra puterii sale nucleare. În entuziasmul încheierii acestui acord, lumea a ignorat adevărata față a Iranului. De exemplu, conducătorul suprem al regimului a spus, imediat după încheierea acordului, citez: "There will be nothing like Israel in 25 years". Și dacă vă gândiți că este o aberație, amintiți-vă că acesta este omul care pune la îndoială Holocaustul, exact evenimentul pe care-l comemorăm astăzi în acest Parlament, și numește Israelul o "tumoare canceroasă".

Să nu uităm și dovezile conform cărora Iranul a sponsorizat terorismul prin Hamas, Hezbollah și alte grupări pe care lumea aparent le-a uitat.

Să fie clar, Iranul nu s-a schimbat printr-o semnătură, semnând un acord. Suntem pe cale să lăsăm siguranța și securitatea Orientului Mijlociu pe mâinile regimului cel mai iresponsabil din regiune. Ar trebui să cugetăm îndelung asupra acestui fapt înainte de a fi prea târziu.

Cu mai puțin de o lună în urmă, am început Noul An evreiesc. Această perioadă, ca orice început, ne oferă posibilitatea de a medita asupra istoriei și de a cugeta pe ce drum să pornim în următorii ani. Suntem obligați, după cum spune Biblia, să alegem viața pentru noi și pentru copiii noștri. Stând astăzi aici sunt încrezător că ne putem atinge scopul divin, continuând pașii pe care i-am parcurs împreună în confruntarea cu antisemitismul, prin învățarea lecțiilor istoriei. Doar împreună, doar prin eforturile comune și doar printr-o înțelegere reciprocă a trecutului nostru și a viitorului comun, putem face din această lume un loc mai bun, mai sigur, mai tolerant, în care copiii noștri pot crește și înflori.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte, vă mulțumesc foarte mult.

Așa cum ați auzit din discursul Excelenței Sale, domnul Edelstein este născut la Cernăuți, în Ucraina și are o vastă experiență politică, a fost ministru pentru imigrație și absorbție, după care a avut și portofoliul pentru diplomație publică și problemele diasporei.

Tribuna parlamentară, după cum știți, dragi colegi, este locul unde se apără cu tenacitate valorile vieții democratice. Excelența Sa și-a riscat viața și libertatea pentru a apăra identitatea sa culturală.

Îi mulțumesc foarte mult, în numele dumneavoastră, pentru aceste reflecții, memoria trecutului ca fundament pentru construirea de punți între țările noastre, în prezent și în viitor.

Considerăm că o societate a păcii nu se poate construi fără o condamnare clară a violenței, a discriminării și a urii rasiale. Dacă ne asumăm trecutul, putem să privim cu încredere și speranță spre viitor.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 7 decembrie 2021, 16:43
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro