Şedinţa Camerei Deputaţilor din 12 mai 2015

Fragmente relevante pentru următoarea interogare:
Vorbitor:	Ion-Marcel Ciolacu

	1.	Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:

			Domnul Ion-Marcel Ciolacu: "Involuţia demografică pune în pericol echilibrul din sistemul de pensii pe termen mediu şi lung" Pe fondul declinului demografic sesizat în prognozele Institutului Naţional de Statistică, se conturează îngrijorarea faţă de implicaţiile în legătură cu sistemul de pensii pe termen mediu şi lung. Discrepanţa dintre ponderea populaţiei tinere cu vârste cuprinse între 0-15 ani şi cea a populaţiei vârstnice, la care se încadrează persoanele care au împlinit 65 de ani, este temeiul în baza căruia trebuie identificate măsuri de atenuare cu rol preventiv. Concret, din perspectivă statistică, aşa cum arată datele INS, indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 99,7 (la 1 ianuarie 2014) la 103,5 persoane vârstnice şi la 100 persoane tinere, la 1 ianuarie 2015. Totodată, estimarea pe termen lung, în contextul tendinţelor demografice actuale şi al dezechilibrului dintre populaţia activă pe piaţa muncii şi populaţia inactivă, va genera cu siguranţă un impact negativ fără precedent în economie. Privind retrospectiv, în scopul formulării unei consemnări comparative, în 1992 situaţia acestui raport plasa rata de dependenţă a 2,5 milioane de vârstnici la 5 milioane de copii cu vârsta de până în 15 ani. În sensul acestei idei, din punctul meu de vedere, trebuie acordată importanţă însemnată cauzelor determinante. Aici sunt incluse creşterea speranţei de viaţă, scăderea ratei fertilităţii, implicit scăderea ratei natalităţii, scăderea incidenţei infestării cu diverse boli sau, pe de altă parte, consecinţele procesului de emigrare, care nu este deloc de neglijat. Drept urmare, este inevitabilă preocuparea faţă de sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen mediu şi lung. Dezechilibrul sistemului de pensii de stat are implicaţii nefavorabile în privinţa sustenabilităţii cheltuielilor aferente ca pondere în PIB. În acest context, puterea legislativă trebuie să aibă în vedere dezvoltarea măsurilor de stimulare a ratei de ocupare pe piaţa muncii, remunerarea corespunzătoare a populaţiei active, formularea unui cadru propice în ceea ce priveşte beneficiile acordate familiilor tinere pentru încurajarea natalităţii, majorarea resurselor investite în măsurile pentru sănătate publică sau elaborarea unor politici favorabile stopării procesului de emigrare. În acest sens, una dintre măsurile ce vin în sprijinul creşterii procentuale a populaţiei active este cea a reducerii fenomenului de abandon şcolar şi a majorării numărului de aplicaţii în ciclul învăţământului terţiar. Concret, a fost aprobat un împrumut de către Consiliul Director al Băncii Mondiale orientat către România, obiectul acestuia fiind 200 de milioane de euro în favoarea Proiectului privind Învăţământul Secundar din România (România Secondary Education Project - ROSE). În convingerea mea, educaţia de calitate plasează în câmpul muncii oameni pregătiţi, orientaţi către performanţă şi către dezvoltarea unei cariere în domeniile în cadrul cărora aleg să îşi desfăşoare activitatea. Atât timp cât se pot găsi soluţii adjuvante în gestionarea unor neajunsuri, sprijin toate măsurile ce au drept scop ameliorarea situaţiei prezentate. Mai mult, concentrarea activă a atenţiei în legătură cu problema semnalată trebuie să fie o preocupare reală chiar şi pentru societatea civilă. Consider că organizaţiile şi instituţiile nonguvernamentale care reprezintă interesele şi voinţa cetăţenilor trebuie să se preocupe de punerea în aplicare a unor campanii de informare atât în mediul rural, cât şi în cel urban. Sigur că fiecare individ se află într-o permanentă preocupare privind situaţia sa economică, atât la un moment unic de referinţă, cât şi pe termen lung, doar că trebuie trasată responsabilitatea ce revine fiecăruia de a găsi echilibrul avantajos în ceea ce-l priveşte, înglobând aspectele socio-economice într-o relaţie fructuoasă care să-i asigure menţinerea unei stabilităţi pe parcursul vieţii. De asemenea, consider că trebuie să creştem încrederea în întoarcerea contribuţiilor depuse pe timpul activităţii profesionale, la momentul când va fi împlinită vârsta de pensionare. Necesitatea schimbării în dinamica demografică va fi susţinută de noi prin măsuri ce necesită operaţionalizarea specializată a situaţiilor cu care se estimează că ne vom confrunta în decursul următorilor 15 ani. Este obligatoriu să păstrăm coordonatele axei ascendente ce caracterizează România din perspectiva conducerii social-democrate şi planul de dezvoltare pe care îl are în programa de activitate în legătură cu realităţile naţionale.
			Domnul Ion-Marcel Ciolacu: "Reducerea TVA, preîntâmpinarea încercărilor de sabotare pentru a nu pierde avantajele scontate, începând cu 1 iunie 2015" Măsura economică cu implicaţii sociale, cea a reducerii la 9% a taxei pe valoarea adăugată, vine în sprijinul stimulării unei axe tridimensionale: producători, comercianţi şi consumatori. Explicit, după cum bine se ştie, aceasta acţionează la nivelul serviciilor de alimentaţie publică, băuturilor nealcoolice şi la cel al produselor alimentare. Dacă până acum au stat în expectativă relansarea consumului, scăderea preţurilor, veniturile sporite la bugetul de stat, reducerea evaziunii fiscale sau creşterea puterii de cumpărare, începând cu 1 iunie 2015, indubitabil datele în aceste privinţe se vor schimba. Sigur că, asemenea unui adevăr universal valabil, orice măsură sau schimbare pozitivă atrage după sine fie încercări de sabotare, fie conspiraţii neîntemeiate menite să pună în umbră avantajele evidente. În acest sens, a fost adus la cunoştinţă atât opiniei publice, cât şi Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice o informare privind evoluţia nejustificată a preţurilor în hipermarketuri, chiar înainte de introducerea măsurii privind reducerea TVA. La dezbateri, reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi cei ai Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România au conchis că nu va exista situaţia unei confruntări cu o creştere abuzivă a preţurilor. Prin compararea cu datele din cadrul studiului adus în atenţia opiniei publice, din care reies majorări de preţ cu până la 30% la unele alimente la începutul lunii aprilie, retailerii au susţinut că este o percepţie interpretată în mod greşit. Explicaţia rezidă în sezonalitatea preţurilor în ceea ce priveşte unele categorii de produse, fiind o consecinţă a promoţiilor desfăşurate mai ales în perioada premergătoare Sărbătorilor pascale. Pentru a disipa orice urmă de îndoială în privinţa acestor majorări anterioare datei de 1 iunie, susţin şi eu ideea utilizării unor instrumente de control legale şi conforme cu economia de piaţă, în vederea ilustrării evoluţiei preţurilor în cauză, înainte şi după aplicarea reducerii cotei TVA. Fac referire atât la propunerea de afişare comparativă dintre preţul nou şi cel vechi, cât şi la practicarea unor eventuale controale în scopul unor monitorizări retroactive a preţurilor. Putem să luăm în calcul, de asemenea, elaborarea unor proceduri care să oblige la verificări punctuale ale informărilor furnizate de către comercianţi. De asemenea, dacă ţintim spre o dezvoltare durabilă, bazându-ne încrederea într-o măsură socială de creştere a puterii de cumpărare, aşteptările trebuie să se concretizeze în ajustarea congruenţei dintre preţul plătit şi calitatea asociată acestuia. Relaţia dintre modalitatea prin care oamenii consumă şi simbolistica implicată în acest proces este una de strictă dependenţă. În sensul acestei idei, am convingerea că pattern-urile de consum se vor afla în faţa unui prag al schimbării în bine, iar calitatea crescută a produselor pentru familiile cu venituri mici sau medii nu va mai reprezenta un ideal intangibil. Pe de altă parte, făcând referire la impactul asupra ratei de inflaţie, după şedinţa Consiliului de administraţie pe probleme de politică monetară, BNR prognozează o estimare a ratei inflaţiei apropiate de 0% pentru perioada iunie 2015 - mai 2016, în baza perspectivei de reducere a taxei pe valoarea adăugată, de la 24% la 9%. Fireşte că este necesară sublinierea influenţei contribuţiei instabilităţii din mediul extern, a ponderii IPAC pentru zona euro sau a evoluţiei incerte a presiunilor geopolitice regionale. Luând în considerare aceste aspecte, atrag atenţia asupra importanţei creării unui proces eficient de comunicare dintre cadrul legislativ şi ansamblul compus din toate organismele cu atribuţii directe în domeniul vizat. Indubitabil, necesitatea optimizării actului de comunicare trebuie să aibă drept receptor consumatorul final, cel care va fi posesorul convingerii întemeiate, în mod obiectiv, că preţurile ataşate consumului său au suferit o schimbare fără precedent.