Plen
Ședința Camerei Deputaților din 11 martie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.38/20-03-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
28-11-2022 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 11-03-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 11 martie 2015

26. Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple inițiate de 109 deputați, intitulată "Fondurile europene în guvernarea PSD - între Făt-Frumos și fata morgana". (rămasă pentru votul final)

   

După pauză

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Stimați colegi, vă rog...

Potrivit programului de lucru aprobat, trecem la... începem partea a doua a ședinței de plen de astăzi cu dezbaterea moțiunii simple.

Domnule ministru,

Domnilor deputați,

Vă rog să luați loc în bănci. Vă rugăm. Cu respect, evident.

În temeiul art.164 din Regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatari își retrage adeziunea la moțiune? Nu.

Pentru dezbaterea moțiunii, vă prezint propunerile Biroului permanent și Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Moțiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari. Guvernul are alocate 50 de minute pe care le utilizează la început și la încheierea dezbaterilor. Pentru dezbateri s-au luat în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum și deputaților neafiliați și se prezintă astfel: Grupul parlamentar al PSD - 31 de minute; Grupul parlamentar al PNL - 19 minute; Grupul parlamentar Liberal Conservator - 5 minute; Grupul parlamentar UDMR - 3 minute; Grupul parlamentar al minorităților naționale - 3 minute; Grupul parlamentar Democrat și Popular - 2 minute; deputați neafiliați - 4 minute. Total: 67 de minute.

Dacă sunt obiecții la această propunere? Nu sunt. Supun votului propunerile prezentate. Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS

O abținere și 122 de voturi pentru, niciun vot împotrivă. Propunerile au fost aprobate.

Înainte de a trece la prezentarea moțiunii, îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de ședință lista cu numele deputaților înscriși la dezbatere.

Dau cuvântul în continuare domnului deputat Nazare pentru citirea textului moțiunii simple.

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Alexandru Nazare:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Stimate domnule ministru,

Moțiunea pe care o prezentăm astăzi se numește... este intitulată "Fondurile europene în guvernarea PSD - între Făt-Frumos și fata morgana".

De peste 8 ani de zile fondurile europene sunt prezentate drept cel mai mare beneficiu pe care România îl are ca stat membru al Uniunii Europene. Nu ratați, domnule ministru și domnilor miniștri din guvernele Ponta să vorbiți cu emfază de aceste fonduri europene în raport cu guvernarea dumneavoastră, să vorbiți de cât de importante sunt ele pentru dezvoltarea României, dar evitați să precizați și câte miliarde de euro vom pierde din bugetul 2007-2013, nici cu cât ni se va diminua bugetul aferent 2014-2020. Evitați să spuneți că la sfârșitul anului este foarte probabil să consemnați între 4 și 6 miliarde de euro pierduți definitiv, cam de 3 ori valoarea autostrăzii Sibiu-Pitești.

Din păcate, suntem acum în al doilea an al cadrului financiar multianual 2014-2020, în situația de a repeta iar greșelile pe care le-am făcut în 2007-2013, greșeli din cauza cărora suntem pe ultimul loc la absorbția fondurilor europene în Europa. Actualul Guvern declară că impactul fondurilor europene este de 1% din PIB însă nu există, de fapt, nicio evaluare certă a eficienței utilizării acestor fonduri pentru că nici măcar nu există o viziune asupra rostului lor. Și ne-am lămurit de acest lucru când am văzut acordul de parteneriat. Facem seminare, facem conferințe, peticim drumuri pe ici, pe colo, fără a avea o imagine de ansamblu asupra obiectivelor. Ne propunem, prin moțiunea pe care o prezentăm astăzi, să prezentăm o imagine realistă asupra situației fondurilor europene pentru ca împreună, Guvern și Parlament, putere și opoziție, să găsim cele mai bune soluții pentru ca România să se dezvolte într-adevăr cu acești bani.

Suntem în situația în care, în lipsa unor strategii naționale sectoriale aprobate prin lege și agreate cu Comisia Europeană, nu avem proiecte majore pe care să le putem finanța corespunzător în domenii vitale, precum energia și transporturile, iar exporturile, în special cele cu valoare adăugată ridicată, depind în mare măsură de asigurarea unor investiții corespunzătoare, inclusiv prin fonduri europene.

Și fără să diminuăm importanța valorificării integrale a sumelor disponibile, obiectiv pe care evident că ni-l propunem împreună, credem că în actuala programare financiară, investițiile trebuie să fie suficient de ambițioase și targetate spre zonele cu valoare adăugată maximală, care să sprijine avantajele competitive ale României, măcar în raport cu celelalte economii din regiune, dacă nu în raport cu celelalte state membre.

Poate în acest moment, în al 12-lea ceas, Victor Ponta ar trebui să înțeleagă, în urma eșecului electoral, că rata absorbției în sine nu poate fi folosită ca levier electoral. Efectele calitative ale acesteia, reflectate în creștere economică și locuri de muncă, se fac simțite în mod natural, fără să trebuiască să pomenească tot timpul de creșterile ratei de absorbție, dacă ea nu este resimțită de către populație. Nici nu trebuia să inventați acea "rată de absorbție curentă", doar ca să raportați facil "creșteri" ale acesteia. Domnul Teodorovici a brevetat acest nou concept, care ia în considerare declarațiile de cheltuieli transmise la Bruxelles pentru rambursare, și nu banii europeni care intră în România, care, la sfârșitul lunii februarie, era, din datele pe care le-am avut la dispoziție, 52%, adică aproape 10 miliarde din cele 19 pe care le aveam alocate. Banii europeni rambursați către România sunt 9 miliarde, adică o absorbție reală de 47,3%. Așadar, absorbția reală, onestă, autentică, este cea de 47,3%, nu cea anunțată, 4,7% nu sunt încă absorbiți, nu s-au transformat în absorbție efectivă. Până la urmă noi credem că importantă este diferența colosală de până la 100%, pentru că fiecare procent nerealizat din această rată de absorbție reprezintă circa 170 de milioane de euro pe care i-am fi putut folosi în economie, sănătate, învățământ, infrastructură.

Domnul ministru Teodorovici ne-a dovedit necontenit că are o atitudine "elastică" față de rata de absorbție, ca într-un joc cu plastilina, în ideea în care, oricât ai trage de ea, poți oricând să faci modificări, s-o remodelezi. Plastilina suportă orice, la fel ca și rata de absorbție în Guvernarea Ponta a domnului ministru, care ne-a anunțat cu emfază să nu trebuie să ne facem probleme, deoarece până la sfârșitul anului putem să ajungem la acest 100%. Ca să cităm dintr-un interviu în care s-a făcut de pomină: "De ce nu mă lași să spun că fac 90%? Spun că fac 90 și fac 80%" (interviu acordat Cursdeguvernare.ro, în data de 15 februarie a.c.). Așadar, oricum măcar, ajungem la 80%, adică nu pierdem decât circa 4 miliarde de euro. Să sperăm că de data aceasta capacitatea sa de predicție va fi mai bună ca în 2013, când s-a angajat la o absorbție de 50%, pentru ca la data de 31 decembrie același an, tot 2013, să constate că rata de absorbție este numai 33%. Căutați probabil și dumneavoastră, stimați colegi, cea mai mică umbră de responsabilitate în aceste declarații. Opriți-vă! Nu v-ați găsit personajul potrivit. Deși se pretinde a fi un "om de sistem", ministrul în cauză nu are nimic de a face cu rigoarea. Dumnealui nu a creat, ci doar a beneficiat de roadele sistemului. Altfel, în mod cert, ar fi tratat obiectul muncii lui cu ceva mai multă responsabilitate și cu respect.

Situația de ansamblu în schimb pe care încercăm să o tratăm astăzi prin această moțiune este deosebit de îngrijorătoare, în condițiile unui ritm lent de implementare a proiectelor și de recuperare a cheltuielilor efective de la Comisia Europeană.

Nota bene: România mai are la dispoziție mai puțin de 11 luni până la sfârșitul anului 2015 pentru a absorbi 9 miliarde de euro sau măcar 5 miliarde, sau 6, cât își propune actualul ministru. Dar dacă ne uităm în acești ani în care absorbția a crescut ca un Făt-Frumos, cât alții în șapte, vedem că în 2012 am reușit 1,8 miliarde, în 2013 - 3,6 miliarde, iar în 2014 - 3,5. Deci nici în cei mai buni ani pentru absorbția fondurilor europene nu am reușit să atingem valori similare cu acea valoare de care avem nevoie în acest an. Aceste date sunt bineînțeles datele luate de pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene.

Întrebat în același interviu, mai sus menționat, care este secretul acestei absorbții miraculoase, ministrul nici nu pomenește cauzele structurale, ci doar metodele de driblare a absorbției reale, în speță "proiectele retrospective" și "proiectele fazate".

Fără să diminuăm importanța acestora, pentru că avem nevoie de ele ca să reușim să atragem cât mai putem să atragem din fondurile europene în acest an, considerăm totuși că aceste proiecte, atât "retrospective", cât și "fazate", reprezintă forma supremă a milei acordate de Comisia Europeană României, care în acest moment este pe ultimul loc la absorbție. Așadar, Comisia Europeană permite, excepțional, în acest caz decontarea unor proiecte deja efectuate sau împărțirea altor proiecte pe mai mulți ani, adică mai precis diminuarea bugetului pe 2014-2020 cu banii necheltuiți și pasibili de a fi pierduți din bugetul 2007-2013. Iar această formă a milei este prezentată, cu neverosimilă mândrie, drept un succes personal al domnului Teodorovici. Nu doar noi, în această moțiune, dar și comisarul Crețu i-a mai temperat aplombul domnului ministru. "Cu toții ne dorim să atingem obiectivele stabilite de comun acord între România și Comisie", declara Corina Crețu în ianuarie.

De altfel, Comisia Europeană a mai atras atenția că eventualele proiecte retrospective trebuie să îndeplinească atât criteriile de eligibilitate, cât să respecte și regulile europene de achiziții publice.

Înțelegem că vreți să ne transmiteți până la sfârșitul lunii martie o listă de proiecte retrospective pentru programele Mediu, Transport și Regional. Sper, domnule ministru, să nu regăsim pe această listă proiecte antamate de clientela PSD în preajma campaniei electorale.

Ca să ajungem la cifra de absorbție reală, pentru corectitudinea acestor raportări, ar trebui să ne uităm, așadar, care este valoarea proiectelor retrospective incluse în aceste declarații de cheltuieli. Un subiect evitat cu grație în acele laudatio pe care și le servește singur domnul ministru Teodorovici. Numai pentru autostrăzile care aveau finanțare de la Banca Mondială de Investiții, Comisia ne-a aprobat 300 de milioane de euro în plus. Dar mai sunt și contractele pentru reabilitarea unor drumuri naționale începute, începute cu mult înainte, la fel, și finanțate prin BEI, de la bugetul de stat, cum ar fi: DN 76 Deva - Oradea, DN 56 Craiova - Calafat, DN 66 Rovinari - Bumbești, DN 66 Bumbești Jiu - Petroșani, DN 29 Suceava - Botoșani, DN 73 Pitești - Brașov, care însumează aproape 300 de milioane pentru proiecte începute în anii 2011-2012 și nefinalizate, din cauza celebrelor tăieri ale banilor de la investiții, în premieră de la capitolul de fonduri nerambursabile, dar și de la capitolul de fonduri rambursabile, tot de către guvernele Ponta. Așadar, "rata de absorbție curentă" despre care vorbeam mai devreme a fost umflată în plus și cu sumele acestor proiecte, conducând, bineînțeles, la impresia unei absorbții fulminante.

Guvernul PSD, în frunte cu Victor Ponta, nici nu s-a sinchisit de fapt de problemele structurale ale absorbției fondurilor europene, ci mai mult de coafarea, de măsluirea acestei absorbții din motive pur politicianiste. Să ne uităm însă și mai atent pe fiecare program operațional în parte pentru a vedea exact cam cât de briliantă este această absorbție a fondurilor europene.

La începutul anului 2014 autoritățile de management pentru POSCCE și POSDRU au fost transferate la Ministerul Fondurilor, în pregătirea programelor operaționale 2014-2020. De asemenea, în 2014, Ministerul Fondurilor a preluat și autoritățile pentru mediu și transport.

Însă pentru POSCCE există în continuare o presuspendare de la Comisia Europeană pentru axa proiectelor IT în urma unui audit în urma căruia au fost descoperite probleme la achizițiile publice. Ne prezentați, domnule Teodorovici, scrisoarea primită de la Comisia Europeană? O faceți publică? Cât vor fi corecțiile pe această axă și care sunt de fapt problemele despre care nu vorbiți? Ne spuneți că și aici este de vină așa-numita grea moștenire și că, de fapt, dumneavoastră, în luptă cu balaurul, ați reușit să salvați situația. Programul Operațional Competitivitate, urmașul POSCCE, este aprobat de anul trecut și ar fi trebuit să fie lansate apelurile de proiecte deja. Se va putea întâmpla acest lucru atât timp cât POSCCE este pre-suspendat, domnule ministru? Știm care sunt apelurile de proiecte și când vor fi lansate? Calendarul de lansări de pe site-ul Ministerului Fondurilor este antic și nu face niciun fel de referire la noile programe.

Despre POSDRU, în schimb, sunt convins că ne puteți povesti cum l-ați făcut mai bun, mai oacheș, mai eficient. Acest program funcționează după legi proprii, altfel nu ne putem explica apariția celor peste 100 de instrucțiuni publicate până acum care ghidează funcționarea acestui program. Nici linia de finanțare pentru proiecte în domeniul economiei sociale nu a fost lansată cu mai puțin de un an întârziere, iar pe românii din diaspora îi amăgiți și acum cu fonduri pentru proiecte cu durată de 7 luni, dar apelul nu a fost nici acum lansat, iar din experiențele recente evaluarea proiectelor durează luni bune. În continuare nu există o explicație argumentată de ce anul trecut în perioada februarie-octombrie plățile au fost întrerupte pentru POSDRU, dumneavoastră venind aici, în fața noastră, cu aceeași placă a "grelei moșteniri". Ați ascuns deliberat și ați manipulat informațiile referitoare la acest program încercând să minimalizați problemele. Noi nu considerăm că aceasta poate fi considerată o rezolvare, ci dimpotrivă!

Cea mai gravă situație se înregistrează la POS Transport unde proiectele înregistrează întârzieri față de termenele contractuale sau chiar au termene de finalizare după 31 decembrie 2015. În aceste cazuri riscul cel mai mare este ca România să fie nevoită să acopere de la bugetul de stat întreaga valoare a unor proiecte. Pentru acestea cu risc de a nu fi finalizate ați afirmat că se negociază posibile fazări cu Comisia Europeană pentru a limita cheltuielile de la bugetul de stat, însă nici până acum nu știm care va fi fazarea, pentru ce proiecte se va face această fazare și în ce fel. Practic, însă, aceste întârzieri și fazarea proiectelor ne reduce anvelopa pentru proiectele din anvelopa bugetară 2014-2020, deja draftul viitorului program operațional estimând o pierdere de 1,4 miliarde de euro.

POS Mediu și POS Transport se bazează pe proiecte majore, aprobate de Comisia Europeană, și bineînțeles că și POS Mediu are un risc foarte mare de pierdere a fondurilor. Se pare că și aici vreți să aplicați aceeași strategie ca la POS Transport, prin identificarea unor proiecte retrospective. Aveți un astfel de portofoliu de proiecte? Aveți acordul Comisiei, care a subliniat, chiar prin doamna comisar Crețu, că finanțarea unor proiecte retrospective este o excepție și nu trebuie transformată într-o regulă?

În final, ultimul program pe care îl gestionați, Programul Operațional de Asistență Tehnică, programul cu cea mai mică alocare totală, de doar 170 de milioane de euro, trebuia să asigure asistența tehnică pentru autoritățile de management, organisme intermediare și beneficiari, dar are una dintre cele mai mici rate de absorbție, de doar 45%. Mai mult decât atât, pentru un anume program, pentru POS CCE nu ați cheltuit niciun euro pentru asistență tehnică, ați reușit această performanță. Cum este posibil ca, în condițiile în care beneficiem de aceste fonduri și avem, în același timp, probleme în calitatea proiectelor depuse, și în evaluare, și în implementare, noi să nu folosim nici jumătate din bani? Iar cei folosiți au fost, oricum, mare parte direcționați doar spre plata salariilor. Noul Programul Operațional Asistență Tehnică a fost aprobat, de asemenea, anul trecut și nici la această dată nu avem un calendar al lansării apelurilor de proiecte, cu atât mai surprinzător cu cât acestea ar fi trebuit să fie destinate ameliorării deficiențelor din sistemul de gestionare, evaluare, monitorizare, al tuturor programelor operaționale, activitate esențială pentru succesul absorbției în actualul cadru financiar. De asemenea, colaborarea cu instituțiile financiare internaționale, dar mai ales cu instituții de profil din statele membre, este aproape inexistentă, ca să nu mai vorbim despre acele, citez aici, "chingi" despre care vorbea domnul ministru Vâlcov, și dorința acestuia de a ajunge din urmă marele popor chinez.

Nu am putut încheia această prezentare a programelor operaționale 2007-2013 fără să vorbim și despre cele două programe care nu sunt gestionate de MFE, adică POR și PODCA. Aceste programe dedicate în special autorităților locale, sunt cele care au performat cel mai bine în perioada 2007-2013, dar, bineînțeles, fără a fi lipsite și ele de probleme. În cazul Programului Operațional Regional se observă, în primul rând, calitatea slabă a proiectelor depuse, un număr mare de proiecte fiind respinse - peste 4.000 de proiecte, în jur de 40% din cele depuse și un ritm redus de evaluare a acestora. Poate ne explicați, domnule ministru, de ce nu ați finalizat procedurile de centralizare a gestionării fondurilor europene prin preluarea și a acestor două autorități de management, așa cum ați anunțat. Sau mai bine să îl întrebăm pe domnul Dragnea, mă rog. În noul Program Operațional, trimis spre negociere la Uniunea Europeană, abia la sfârșitul lunii februarie se observă o alocare regională semnificativ disproporționată a fondurilor, unele dintre regiuni cu potențial investițional ridicat nefiind sprijinite suficient pentru a se dezvolta în acest sens.

Stimați colegi,

Am făcut această trecere în revistă pentru a putea privi spre viitor și a vedea cum utilizăm mai bine cei 39 de miliarde de euro, fonduri europene, dintre care 21 de miliarde, 21,8 miliarde fonduri europene structurale și de coeziune alocate României pentru perioada 2014-2020. Deși ne-a fost transmis de mai multe ori înapoi Acordul de parteneriat, documentul care ar trebui să stabilească prioritățile României până în 2020, acesta a fost într-un final aprobat, în august 2014. Acesta prevede următoarele lucruri care se referă la autoritățile de management. Numărul acestora scade, însă numărul structurilor care gestionează fonduri crește, dacă includem agențiile de implementare. De asemenea, problema de coordonare persistă între Ministerul Fondurilor, Ministerul Dezvoltării Regionale care conține POR și PODCA, și zona de dezvoltare rurală, gestionată de Ministerul Agriculturii.

În ceea ce privește aprobarea Programelor Operaționale de către Comisia Europeană, următorul pas pentru a cheltui banii europeni, deși au fost aprobate până la această oră 5 programe operaționale, nici Programul de Infrastructură Mare și nici Programul Operațional Regional nu vor fi aprobate mai devreme de jumătatea acestui an, așa cum declara doamna comisar Crețu, ceea ce înseamnă mai puțin de 16 miliarde de euro în suspensie, pe care nu le putem folosi până la jumătatea acestui an. Nici măcar nu putem să începem să depunem proiecte.

Cea mai mare problemă este la Programul Operațional Infrastructură Mare, care are cea mai mare alocare și reunește finanțarea pentru infrastructura de transport, energie și mediu. Acest program depinde de validarea de Comisia Europeană a celebrului Masterplan, document aflat în consultare publică, fără a fi însoțit, evident, de strategia de implementare.

De altfel, este suficient să ne uităm la bugetele pentru 2014 și 2015, pentru a vedea că singurele fonduri europene cheltuite din bugetul pe 2014-2020 sunt cele pentru persoanele cele mai defavorizate. Așadar repetăm istoria programării 2007-2013, prin irosirea primilor doi ani fără a dezvolta proiecte noi. Vă bazați cumva, domnule Teodorovici, pe faptul că absorbția acestor fonduri va merge ca unsă prin fazarea acestor proiecte care nu au fost finalizate? Proiectele fazate, care ne reduc practic banii pentru noi investiții din 2014-2020 sunt cea mai clară dovadă a eșecului triadei fantastice Ponta-Șova-Teodorovici, o reflectare clară a modului în care ne furăm singuri căciula.

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Am avut două dezbateri în Parlament, anul trecut, despre cum să utilizăm mai bine fondurile europene în 2014-2020. Sunt convins că și Victor Ponta, și dumneavoastră ați trecut ușor cu vederea aceste momente, fără să trageți niciun... fără să trageți învățăminte. Astăzi nu ne-a mai rămas decât calea acestei moțiuni, pentru că lună de lună vedem cum României îi scad șansele să profite de această oportunitate a fondurilor europene, iar dumneavoastră continuați să vă împăunați cu absorbția la hectar și cu realizările nevăzute în domeniul fondurilor europene. Suntem în cel mai important an pentru absorbția acestor fonduri pentru România, anul în care ar trebui să închidem proiectele din bugetul 2007-2013 și să începem în forță proiectele finanțate din anvelopa 2014-2020. Și, cu toate acestea, marile probleme din domeniul absorbției rămân nesoluționate, deși dacă citești comunicatele și interviurile domnului ministru ai zice că avem cel puțin 200% absorbție.

Birocrația, procedurile greoaie pun în continuare pe fugă majoritatea beneficiarilor privați de fonduri europene. Dacă vă lăudați că veți simplifica procesul, să știți că birocratizarea continuă să fie una dintre cele mai grave probleme, iar beneficiarii sunt puși pe fugă de lipsa de deschidere a celor care ar trebui să îi sprijine. Într-o perioadă în care creditarea este greu accesibilă companiilor, fondurile europene ar trebui să fie principalul motor de dezvoltare a întreprinderilor mici și mijlocii. Firmele însă au ajuns să se ferească de proiectele pe fonduri europene, de toată hârțogăria și lipsa de credibilitate a acestora. De doi ani de zile vorbiți de un sistem informatizat complet, dar, probabil că... colegul dumneavoastră, prietenul premierului, domnul Sebi Ghiță, încă nu a finalizat softul sau nu știe cât să vă ceară pe el. Este de notorietate lipsa de pregătire specifică a evaluatorilor de proiecte, modalitatea cel puțin hilară de soluționare a contestațiilor și, mai ales, lipsa surselor de finanțare pe perioada derulării contractelor, până la rambursare. Pentru câte din aceste probleme ați găsit soluții, domnule ministru, astfel încât să putem încuraja din nou beneficiarii privați sau publici să aplice?

Reforma administrației publice, după cum știți, era o condiționalitate ex-ante pe care nu o îndepliniți doar prin bifarea unei noi strategii. Până la 31 martie ar trebui să aveți o nouă metodologie de monitorizare și evaluare a strategiei pentru consolidarea administrației publice. În ce stadiu sunteți cu îndeplinirea acestei condiționalități, fără de care nu putem vorbi de o eficientizare și profesionalizare a administrației publice?

Lipsa de informare a potențialilor beneficiari cu privire la proiectele pe care le pot accesa pe perioada 2014-2020 va determina iarăși o întârziere în contractare. Campaniile de informare au fost bune doar în perioada campaniei electorale, iar așa-numita călătorie Regio a funcționat doar electoral se pare, și nu a mai continuat și după 16 noiembrie.

Dacă tot v-ați lăudat, încă nu ați rezolvat celebra problemă a personalului: evaluarea acestuia și salarizarea în funcție de performanțe, astfel încât toți salariații să fie motivați și eficienți, cei care folosesc... care utilizează fonduri europene.

Despre achizițiile publice probabil că ar trebui să facem o moțiune separată, mai ales că nici măcar nu ar trebui să fie domeniul dumneavoastră de competență, atât timp cât există și ANRMAP-ul.

În ultimii doi ani, în România, celebra O.U.G. nr.34/2006 privind achizițiile publice a fost modificată de 4 ori prin noi ordonanțe de urgență, ultima chiar după adoptarea noii legislații europene, după adoptarea Directivei, dar fără a o transpune. Ați introdus acea garanție de bună conduită pentru a nu mai fi deranjați în licitațiile cu dedicație pe care le organizează guvernarea PSD. Din fericire, Curtea Constituțională a respins acea aberație. Acum, însă, veniți cu o altă idee năstrușnică: să faceți transpunerea Directivei Europene prin 4 legi distincte, să faceți hățișul legislativ și mai dens, cu mai multe portițe pentru favorizarea clientelei politice. Adică, pentru întreaga Uniune Europeană a fost nevoie de o singură Directivă, iar pentru noi, în România, sunt necesare 4 legi, domnule ministru? Vă sugerăm să urgentați elaborarea acelei Cărți Albe a achizițiilor publice, un instrument care să fie accesibil tuturor beneficiarilor de fonduri europene, deopotrivă privați sau autorități contractante, și să puneți accentul pe simplificarea procedurilor, pentru că acea mare masă a beneficiarilor sunt de bună-credință și își doresc respectarea legii, doar că trebuie să o înțeleagă și să fie clară și lipsită de ambiguități.

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Fondurile europene nu înseamnă numai acești bani care ne sunt alocați de la Uniunea Europeană. 26 februarie era termenul pentru depunerea la Bruxelles a proiectelor de infrastructură de transport care să obțină finanțare prin Mecanismul de Interconectare a Europei. Câte ați depus și care au fost criteriile de selecție a proiectelor pentru acest mecanism? Vă întreb, totuși: de ce nu ați considerat să lansați o consultare publică pentru selecția acestor proiecte, dat fiind că România are peste un miliard de euro disponibili pentru aceste proiecte?

Discuțiile, de asemenea, despre Planul Juncker sunt la ordinea zilei în Uniunea Europeană, însă în România nu avem nicio comunicare publică despre ce proiecte viabile susține România, ce proiecte ar putea atrage pe lângă fonduri europene și finanțări private. De altfel, deși în foarte multe state soluția de a pune bani privați lângă cei publici, pentru că și fondurile europene tot bani publici sunt, este una care și-a dovedit viabilitatea, Guvernul PSD preferă să gireze concesiuni la costuri faraonice, precum celebra, de acum, Comarnic-Brașov. Până și doamna comisar Crețu, fostă colegă de partid cu dumneavoastră, s-a arătat exasperată de faptul că România a refuzat să participe la "Inițiativa pentru IMM-uri", un instrument financiar nou dezvoltat împreună cu Banca Europeană de Investiții și unde Spania, spre exemplu, a venit cu un program operațional de 800 de milioane de euro, dar care va ajunge până la 3,2 miliarde de euro, în final, prin implicarea băncilor.

În România, în schimb, avem o nouă instituție creată de dumneavoastră, care să se ocupe de IMM-uri și de fondurile europene pentru tineret, un fel de struțo-cămilă care să servească interesele de partid. Dacă erați așa preocupați de fondurile europene pentru tineri, pentru combaterea șomajului în rândul acestora, care se apropie de aproape de 25%, de ce nu ați venit cu proiecte pentru a utiliza fondurile alocate prin Garanția pentru Tineri? Care este rata de absorbție la aceste fonduri, în acest moment? Poate măcar anul acesta, după ce a crescut și prefinanțarea dată de Comisie, vom vedea măsuri concrete și nu doar vorbe goale.

Domnule ministru,

Într-un interviu recent, vă declarați jignit de o comparație cu omologul dumneavoastră polonez, vă considerați mai dibaci, nu suportați comparația, deși România se menține pe locul codaș în Europa la utilizarea fondurilor. Poate că aroganța, închipuirea priceperii, orgoliul sunt acelea care vă împiedică să vedeți situația reală. Poate nu toți, nici măcar polonezii care au făcut performanță și au avut rezultate, nu sunt așa brilianți ca dumneavoastră, poate că nu toți se pricep la fonduri europene așa bine ca dumneavoastră, poate nu toți ne imaginăm că suntem atât de indispensabili ca dumneavoastră. Noi nu credem, asemenea dumneavoastră, că un deux ex machina va salva situația. Noi credem că numai prin muncă onestă, susținută, transparentă și prin implicarea tuturor actorilor din mediul privat și societatea civilă în acest proces, putem reuși, numai printr-un efort național, să direcționăm banii cheltuiți în direcții care ne oferă o valoare adăugată certă.

Binevoiți, domnule ministru, să veniți în fața Parlamentului cu răspunsuri clare la problemele ridicate de această moțiune:

  • Când veți prezenta public rezultatele auditului Comisiei Europene la POSCCE și măsurile pe care le veți lua, inclusiv de tipul corecțiilor financiare? Care este nivelul acestora?
  • De ce nu ați contractat asistență tehnică pentru a utiliza instrumente financiare care să maximizeze impactul fondurilor europene? Mai ales că și pentru a limita pierderile din anvelopa 2007-2013 Comisia ne oferă această posibilitate.
  • Care este, la această oră, situația reală a dezangajărilor de fonduri europene din bugetul 2007-2013 și care este planul de măsuri al ministerului pe care-l conduceți, pentru a minimiza aceste pierderi?
  • Care este stadiul fazării proiectelor și care este lista cu proiectele retrospective care ne vor limita pierderile de fonduri din bugetul 2007-2013?
  • Când veți adopta revizuirea Planului de Acțiuni Prioritare pentru creșterea absorbției, care avea termen la finalul lunii februarie?
  • De ce nu avem nici măcar, acum, ghiduri în consultare pentru proiecte finanțate din anvelopa 2014-2020, deși ne amenințați cu ele încă de prin 2013 și ne prezentați calendarul de începere a proiectelor pe fiecare program în parte și evoluția ratei de absorbție până în 2022?
  • Care este motivul pentru care aprobarea Programului Operațional este atât de întârziată, mai ales că avem atât de mare nevoie de Programul Operațional Regional?
  • Care este stadiul îndeplinirii condiționalităților ex-ante pe domeniul forței de muncă, care aveau termen 1 martie, având în vedere că această problemă a șomajului în rândul tinerilor și rata mică de ocupare la nivel general a populației în comparație cu țintele asumate și media europeană rămâne mică?
  • Când vor fi gata alte condiționalități asumate, precum: Strategia pentru persoanele vârstnice, Strategia și Planul de acțiuni privind incluziunea, Cadrul strategic de reducere a părăsirii temporare a școlii, Cadrul strategic pentru creșterea participării, calității și eficienței învățământului terțiar, Strategia națională privind învățarea pe tot parcursul vieții, Metodologia de monitorizare și evaluare a strategiei pentru consolidarea administrației publice? De îndeplinirea acestor condiționalități depinde, practic, eficiența utilizării noilor fonduri.
  • În ce măsură, domnule ministru, ați urmărit identificarea și sancționarea posibilelor conflicte de interese și incompatibilități?
  • Care este stadiul proiectelor pe care le susține România pentru Planul Juncker și pentru Mecanismul Interconectarea Europei?

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumim, domnule deputat. Îl invit la microfon pe domnul ministru Eugen Teodorovici. Vă rog, domnule ministru.

Video in format Flash/IOS

Domnul Eugen Orlando Teodorovici (ministrul fondurilor europene):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În luna iunie 2014, răspundeam, în Senat, unei moțiuni prin care Guvernului Ponta i se cerea să scrie după dictare.

Acum sunt chemat în fața dumneavoastră pentru a discuta despre alegorie și simbol.

Acum, m-am angajat - de fapt, atunci - că la sfârșitul anului 2014 vom avea: Acord de parteneriat semnat; facturi de cel puțin 3,5 miliarde de euro trimise la Comisia Europeană; programele operaționale pe care le gestionez, aprobate de Comisia Europeană; și reforme finalizate și un sistem eficient și performant.

Aceste angajamente au devenit realitate și am sperat că, de la această dată, noua moțiune depusă de PNL va porni de la această realitate - de la probleme concrete și propuneri concrete.

Din nou, ați venit cu un discurs sau, poate, mai mult decât atât, cu o poveste.

Stimați colegi,

De această dată trebuie însă să recunosc că sunt de acord cu această poveste. Desigur, fondurile europene se află între Făt-Frumos și fata morgana, adică, între guvernarea PSD și Programul de guvernare PNL 2015.

Dar, pentru a ilustra povestea reală, vă propun să trecem la fapte și date concrete.

Doamnelor și domnilor deputați,

Colegii din Partidul Național Liberal ne întreabă: câți bani va pierde România din bugetul Uniunii Europene 2007-2013?

Ce soluții avem pentru creșterea absorbției?

Ce soluții avem pentru a reforma sistemul și care este privirea noastră spre viitor?

Evitați să precizați câte miliarde de euro vom pierde din bugetul 2007-2013, spuneți dumneavoastră, în primul paragraf al moțiunii.

Greșiți când vă referiți la viitor. Nu vorbim despre banii pe care România îi va pierde din alocarea actuală. Vorbim despre faptul că România deja pierduse, în 2012, acești bani. Și țin să vă reamintesc că Programul de guvernare al Guvernului Ponta a pornit cu șansa unei rate de absorbție maxime în intervalul 50-80%.

Acum, rata de absorbție curentă este de aproximativ 53%. Practic, ne-am atins ținta minimală cu un an în avans, iar șansele reale de a atinge pragul maximal din Programul de Guvernare sunt demonstrate matematic.

Anul trecut, în ultimele 6 luni, am avut o creștere medie cu 2,5% pe lună, care, aplicată la perioada rămasă din anul 2015, va conduce la o rată de absorbție de aproximativ 80% la finalul anului 2015, mai ales dacă ținem cont de faptul că nu mai avem o constrângere de timp cu privire la termenul de transmitere a declarațiilor de cheltuieli la Comisia Europeană.

Nu trebuie să inventezi rata de absorbție curentă, doar ca să raportezi facil creșteri; este rezultatul analizei dumneavoastră și menționați "jocul cu plastilina" și "atitudinea elastică".

Rata de absorbție curentă nu este un "joc", ci un indicator al efortului uriaș depus de toți actorii din sistem - instituții publice, beneficiari, contractori -, pentru a realiza proiecte, a face plăți și a trimite declarații de cheltuieli la Comisia Europeană.

Consider în continuare că acesta trebuie să rămână indicatorul activității noastre, în timp ce sumele returnate de comisie la bugetul de stat sunt, de asemenea, importante, din rațiuni bugetare și contabile.

Aș dori să vă reamintesc că ratele de absorbție PHARE și ISPA au fost stabilite pe baza sumelor declarate la comisie, iar acum, la trei sau patru ani de zile de la închiderea programelor, se fac, conform procedurilor europene, transferurile finale între conturi. Cu atât mai mult, acest indicator este important anul acesta, când rata de absorbție va fi dată de ultima factură plătită în 31 decembrie 2015.

Prin urmare, fac un apel la rigoare, la eliminarea reformelor emfatice sau tendențioase, astfel încât munca noastră, a celor care am contribuit la fiecare procent realizat, să fie tratată cu respectul cuvenit. Și poate, în acest fel, la următoarea moțiune vom trece de la conceptul "jocul cu plastilina" la "jocul cu mărgele de sticlă", iar, de la deus ex machina la magister ludi. Și pentru că acest lucru ar presupune, într-adevăr, a avea viziune - și nu numai politică -, țin să mărturisesc că am aplicat, întotdeauna, un principiu celebru: problema pe care o au oamenii nu este că țintesc prea sus și eșuează, ci că țintesc prea jos și reușesc.

În concluzie, da, îmi voi propune întotdeauna cât mai mult și, implicit, și o rată de absorbție maximă; de ce nu 90, sau poate chiar 100%? Iar din câte îmi amintesc, acesta a fost și mesajul și pe care l-a adresat Președintele României, în data de 9 februarie, în Parlament, când a subliniat că așteptările mari pot duce la rezultate mari; atunci când oamenii ne privesc cu atenție și cu speranță, avem toate motivele să fim mai mobilizați și mai responsabili.

Stimați colegi,

A doua preocupare este, față de soluțiile pe care le promovăm, numite în textul moțiunii "metode de driblare a absorbției reale, în speță, proiectele retrospective și fazarea, această formă de milă, prezentată cu neverosimilă mândrie drept un succes personal al domnului Teodorovici.

Vă invit să deschidem cu toții proiectul de Program de guvernare al Partidului Național Liberal, guvernarea liberală a României, proiect 2015, Capitolul IV.3, pagina 79, unde, surpriză!, vom găsi măsuri prioritare pe termen scurt, precum: valorificarea maximală a mecanismului asistenței retroactive, privind identificarea unor proiecte de investiții finalizate, sau aflate, în curs de finalizare; etapizarea sau fazarea proiectelor aflate în curs de finalizare.

Paradoxul este dublu: în primul rând, textul moțiunii contestă însăși viziunea PNL din proiectul de Program de guvernare; în al doilea rând, proiectul de Program de guvernare PNL preia, în integralitate, acțiunile asumate și promovate de guvernarea PSD.

Doamnelor și domnilor deputați,

Revin la convingerea de la începutul alocuțiunii mele, fondurile europene se află între Făt-Frumos și fata morgana.

Programul de guvernare PNL 2015 este fata morgana, distorsionând prezentul în viitor și proiectând realitatea pe care noi o construim în obiectivele unei noi politici și ale unei noi guvernări.

Rămâne să decidem, pe baza realității, cine este Făt-Frumos. Conform dicționarului, este un erou, întrunind calități pozitive esențiale, principalul adversar al forțelor răului, asupra cărora triumfă întotdeauna și este supus unor încercări care depășesc capacitatea omului normal și care iese mereu biruitor.

Fata morgana, însă, înseamnă a-ți asuma că vei face în viitor ceea ce astăzi a devenit realitate. Vorbim aici despre fapte. Contractarea integrală a tuturor proiectelor din lista de rezervă, continuarea relației cu instituțiile financiare internaționale, extinderea aplicării mecanismului de plată, crearea registrului național al operatorilor economici, extinderea bazei de cheltuieli eligibile, preluarea condițiilor de contract FIDIC în legislație, stabilirea mecanismelor de prevenire a conflictelor de interese sau transpunerea, în legislația națională, a directivelor privind achizițiile publice.

Toate acestea reprezintă acțiunile actuale ale guvernării PSD, iar preluarea lor în proiectul PNL, suprapunerea de planuri și distorsionarea percepției asupra realității constituie, într-adevăr, un efect de tip fata morgana.

Iar dacă PNL își asumă un loc în registrul marilor partide politice, cred că astăzi trebuie să lanseze dezbaterea internă pentru restructurarea și reformularea unei viziuni proprii a Capitolului IV.3 din Programul de guvernare al PNL.

Stimați colegi,

Înainte de a trece la solicitările punctuale formulate în finalul moțiunii, mai sunt două aspecte generale, pe care aș dori să le punctez, și anume reforma sistemului și privirea noastră spre viitor.

Și subliniez încă o dată că, în iunie 2014, am promis că vom avea, până la sfârșit de an, Acordul de parteneriat semnat, facturi de cel puțin 3,5 miliarde de euro, la comisie, programele operaționale pe care le gestionez aprobate de Comisia Europeană, și reforme finalizate și un sistem eficient și performant.

Toate acestea au fost realizate. Doar pentru Programul Operațional de Infrastructură Mare așteptăm procedura de la nivelul comisiei, de revizuire a cadrului financiar multianual, aplicabilă tuturor statelor membre.

Sistemul este acum gestionat unitar; s-a asigurat un nivel corespunzător de salarizare pentru toate autoritățile de management și organismele intermediare.

Din nou, însă, soluțiile pe care guvernarea PSD le aplică deja, în realitate sunt reflectate distorsionat în textul moțiunii.

Așadar, trebuie să vă amintesc că avem în curs de pregătire proiecte majore pentru infrastructură, toate programele operaționale au fost subiect al consultării publice extinse, am promovat includerea unei bănci de dezvoltare în mecanismul de finanțare al programelor operaționale, am lansat în consultare primele ghiduri, am realizat metodologia de evaluare a personalului, în funcție de performanțe, lucrăm cu ministerele de resort pentru îndeplinirea condiționalităților ex-ante, precum: planul național de gestionare a deșeurilor, strategia națională în domeniul achizițiilor publice și altele.

În ceea ce privește reforma în domeniul achizițiilor publice, vă adresez rugămintea ca, înainte de a pregăti o moțiune pe această temă, să verificați informația. Citez din moțiune: "pentru întreaga Uniune, a fost nevoie de o directivă; pentru România, sunt necesare patru legi". Menționez că acea directivă înseamnă, în realitate, Directiva 23/2014, Directiva 24/2014 și Directiva 25/2014, care vor fi transpuse în legislația națională prin trei acte distincte, cum este și firesc și cum ne-au confirmat toți partenerii consultați.

Al patrulea act normativ va trata distinct subiectul soluționării contestațiilor, tocmai pentru că vrem să asigurăm un cadru distinct și transparent de dezbatere pe acest segment.

Așadar, pe această cale, fac din nou apel la seriozitate și competență, un apel împotriva fetei morgana.

Stimați colegi,

Moțiunea prezentată astăzi are personaje de poveste. Dar noi nu sunt azi, aici, să ascultăm povești.

Am sperat că a treia dezbatere, în cadrul Parlamentului, pe tema fondurilor europene, nu va fi un exercițiu de retorică, dar, din păcate, textul moțiunii este simplu pretext de vizibilitate politică.

Vă propun, așadar, să regăsim realitatea, fără a inventa mituri și alegorii, cu respectarea apelului către parteneriat, tocmai pentru a lăsa ceva mai bun în urma noastră.

Și pentru că faptele vorbesc de la sine, voi prezenta succint și răspunsul la cele 10 întrebări din finalul moțiunii.

1. Comisia Europeană nu a suspendat plățile pentru axa 3 din cadrul POSCCE. Plățile au fost întrerupte, temporar, aceasta fiind procedura standard a Comisiei Europene, aplicată în cazul efectuării unor verificări suplimentare.

Aceasta nu este o măsură dramatică. Vorbim de o axă în cadrul unui program, datele statistice ne arată că în anul 2011, la nivelul Uniunii Europene, erau întrerupte plățile pentru 76 de programe operaționale.

2. Realizăm evaluarea ex-ante pentru instrumentele financiare, cu sprijinul Fondului European de Investiții, rezultatele preliminare ale acesteia fiind larg dezbătute public în anul 2014, cu toți actorii interesați din piață.

Astăzi, vom utiliza capital de risc pentru start-up-uri și spin-off-uri și IMM-uri inovative, împrumuturi cu dobândă subvenționată și partajarea riscului pentru Programul Operațional de Competitivitate, împrumuturi cu dobândă subvenționată și partajarea riscului garanții, finanțări pentru IMM-uri aflate în faza avansată de creștere, în cadrul Programului Operațional Regional, și microcreditarea pentru start-up-uri și self-employment-uri și instrumentul de garantare pentru Programul Operațional Capital Uman.

În ceea ce privește inițiativa pentru IMM-uri, așa cum am afirmat în mai multe rânduri, și poate fi verificat în informările publice furnizate de Comisia Europeană, doar trei state membre, respectiv Spania, Portugalia și Malta, au decis să implementeze acest instrument.

3. Încă din cursul anului 2014, s-a realizat evaluarea preliminară a proiectelor de infrastructură care vor fi fazate. Etapizarea proiectelor este prevăzută încă din 2006 în legislația europeană și reprezintă o măsură uzuală aplicată de statele membre, iar Ghidul Comisiei Europene privind metodologia de fazare a fost revizuit la finalul lunii februarie 2015.

Termenul final în care toate statele membre trebuie să se încadreze este septembrie 2015.

4. Am promovat, începând cu anul 2013, acțiuni în vederea identificării și solicitării la rambursare a tuturor proiectelor cu finanțare națională, care îndeplinesc criteriile de eligibilitate stabilite prin programele operaționale 2006-2013.

Deja sunt în curs de aprobare sau aprobate de către Comisia Europeană o serie de proiecte retrospective în domeniul infrastructurii de apă și apă uzată, protecția împotriva inundațiilor, decontaminare de situri și infrastructură rutieră.

În prezent, sunt identificate alte proiecte finanțate din surse naționale, care vor fi evaluate pentru a se verifica încadrarea în regulile de eligibilitate ale Programelor Operaționale de Mediu și Transport.

5. Planul de măsuri prioritare a fost deja agreat cu serviciile comunitare încă din luna februarie. A fost oficial trimis comisiei la începutul lunii martie, acesta fiind deja agreat cu doamna comisar Corina Crețu.

6. Încă din luna ianuarie 2015, au fost publicate, spre consultare publică, proiectele de ghiduri destinate intervențiilor în cercetare, dezvoltare, inovare din cadrul Programului Operațional de Competitivitate, precum și ghidurile aferente intervențiilor dedicate tinerilor din cadrul Programului Operațional Capital Uman.

Pe baza observațiilor formulate de cei interesați și abordând o formulă clară din perspectiva potențialilor beneficiari, aceste ghiduri au fost adaptate și vor fi publicate până la sfârșitul lunii martie anul curent.

În aceeași formulă și la același termen va fi lansat și Ghidul pentru investițiile private în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor.

Îmi exprim convingerea că, prin munca onestă, susținută și transparentă, la care faceți referire, le veți analiza și veți formula propuneri concrete în timp util.

7. Programul Operațional Regional a fost trimis la Comisia Europeană în luna august 2014, iar observațiile comisiei sosind în noiembrie 2014.

Această situație nu este nicidecum singulară. Până în prezent, doar 50% din programele operaționale aferente politicii de coeziune fiind aprobate de Comisia Europeană.

În plus, subliniem că POR 2014-2020 este cel mai mare program regional gestionat de DG Regio din cadrul Comisiei Europene, fiind un exercițiu extrem de complex și pentru partenerii europeni.

8. Referitor la stadiul condiționalităților ex-ante, precizăm că toate documentele strategice la care faceți referire sunt în consultare publică, în formă finală, pe site-urile ministerelor de linie.

9. După cum știm cu toții, mecanismele de prevenire a conflictului de interese au fost introduse încă din anul 2013, reprezentând una dintre condițiile esențiale pentru a debloca programele suspendate în timpul fostei guvernări.

Și ultimul punct legat de mecanismul de interconectare al Europei.

Subliniez că suma alocată României prin acest program pentru sectorul de transport din fondurile de coeziune este de aproximativ 1,23 de miliarde de euro, iar beneficiarii din România, inclusiv cei care s-au asociat cu organizații din alte state, au depus deja 14 proiecte cu o valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Colegii care au semnat moțiunea de astăzi au avut multe întrebări.

Eu nu am venit în fața dumneavoastră cu simple răspunsuri, am venit cu fapte.

Colegii care au semnat moțiunea de astăzi au multe propuneri.

Noi le-am transpus deja în realitate.

Într-adevăr, trăim într-un context în care tendința este aceea de a transfera dezbaterea publică dinspre probleme esențiale înspre subiecte derizorii și uităm să facem deosebirea între interesul național și retorica pur politică.

Cred și subliniez din nou că fondurile europene reprezintă un subiect de interes național, iar miza este dezvoltarea României în următorii zece ani.

Am demonstrat că ne-am atins obiectivele și o vom face în continuare.

Totodată, cred, însă, că acum este momentul să demonstrăm că știm să construim, nu doar să dărâmăm și că România este un stat membru al Uniunii Europene, matur și responsabil, nu doar un forum al dezbaterilor derizorii.

Pentru aceasta, fac un apel către colegii liberali, amintindu-le ceea ce spunea cândva Spiru Haret, un reprezentant ilustru al Partidului Național Liberal și al vieții culturale, academice și politice din România: "Este un lucru contrar oricărei morale a trăi cineva în contul unei idei nobile fără a face nimic pentru a o servi."

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule ministru.

Intrăm în dezbaterile generale asupra moțiunii.

Vă reamintesc că prevederile art.165 din Regulament, potrivit cărora la moțiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente, începem dezbaterile cu deputații înscriși pe lista depusă la secretari.

Domnul deputat Dolha. Nu e în sală.

Domnul deputat Mironescu Răzvan Horia.

Video in format Flash/IOS

Domnul Răzvan Horia Mironescu:

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Este evident că vom încheia acest an cu un procent de absorbție al fondurilor europene sub estimări, sub așteptări și sub toate promisiunile electorale.

Cauzele sunt multiple, iar cele mai importante au fost prezentate în detaliu în moțiunea simplă pe care o dezbatem astăzi.

Prin demersul de față, ne dorim însă ca opinia publică, cetățenii României, să înțeleagă sensul real al acestei moțiuni, și anume preocuparea noastră, a Partidului Național Liberal, în calitate de principal partid de opoziție și singura alternativă reală la actuala guvernare, de a asigura o perspectivă concretă de maximizare a absorbției și de a crește impactul utilizării acestor fonduri europene nerambursabile aferente cadrului financiar multianual 2014-2020.

Analizând situația, acum, când suntem la finalul exercițiului financiar european 2007-2013, nu putem să nu remarcăm deficiențele din procesul de absorbție și să ne întrebăm câte lucruri s-ar fi putut realiza cu acești bani gratuiți, puși la dispoziție de către Uniunea Europeană și cu ajutorul cărora, dacă am fi fost capabili să-i cheltuim eficient, am fi putut construi mai multe spitale, mai multe grădinițe și școli, mai mulți kilometri de autostradă și chiar mai multe penitenciare.

Constatând toate aceste deficiențe, suntem obligați, ca români și politicieni, să facem în așa fel încât aceste greșeli să nu se mai repete niciodată.

Dumneavoastră, domnule ministru, vă aflați într-o poziție privilegiată în Guvern. Ați fost numit ministru pe problematica fondurilor europene pe 21 decembrie 2012, în Guvernul Ponta 2 și de atunci ați avut neîncetat mână liberă și un sprijin politic mai mult decât suficient pentru a schimba din temelii structurile și abordarea atât în ceea ce privește aparatul guvernamental care se ocupă de gestionarea fondurilor europene, cât și în ceea ce privește procedurile menite să simplifice și să eficientizeze întreg procesul de depunere, evaluare, contractare, implementare și monitorizare a proiectelor.

Ați făcut acest lucru doar superficial și total nesatisfăcător, aducând sub aceeași umbrelă la Ministerul Fondurilor Europene autoritățile de management pentru cinci programe operaționale și lăsând în continuare la Ministerul Dezvoltării și la Ministerul Agriculturii autoritățile de management pentru programul operațional regional, programul operațional capacitate administrativă, programul național de dezvoltare rurală, programul operațional pentru pescuit și afaceri maritime, precum și programele de cooperare transfrontalieră.

Cu toate acestea, faptul că ați subordonat cinci dintre acestea nu a însemnat că ați reușit să faceți ceea ce era mai important, de fapt, pentru sistem.

Astfel, în urma discuțiilor pe care noi, Partidul Național Liberal, le-am avut în ultima perioadă cu specialiști din domeniu, cu beneficiari în cea mai mare parte, cu ocazia pregătirii programului nostru de guvernare pe această componentă, am constatat o serie de disfuncționalități. La toate programele gestionate de Ministerul Fondurilor Europene din autoritățile de management subordonate persistă probleme referitoare la lipsa de transparență, inconsecvența și incoerența procedurilor de evaluare a proiectelor, imposibilitatea reală de contestare a procedurilor de punctaj a proiectelor acolo unde este cazul, absența proiectelor strategice consumatoare de fonduri importante și cu impact major, menținerea birocratizării excesive în toate etapele parcurse de un proiect.

Am prezentat doar câteva carențe ale sistemului pe care v-ați angajat să le eliminați.

Ne așteptam la mai mult din partea dumneavoastră și a Guvernului din care faceți parte, cu atât mai mult cu cât sprijinul politic de care aminteam anterior ar fi trebuit să vă determine să negociați la Comisia Europeană odată cu instalarea în funcție proceduri mult mai facile și flexibile din punct de vedere birocratic pentru perioada rămasă, adică 2013-2015 și, în continuare, atât pentru fazele prin care trece un proiect, cât și pentru procedurile de achiziții publice, aspecte ce privesc deopotrivă beneficiarii privați, cât și cei de stat.

Carta albă a achizițiilor publice, pe care în anul 2013 ați promis că o veți elabora împreună cu ANRMAP, a rămas tot la stadiul de promisiune, iar directivele europene în domeniul achizițiilor publice nu sunt încă transpuse integral în legislația din România.

Dacă v-ați fi preocupat într-adevăr în mod serios de acest capitol al achizițiilor publice, am fi reușit ca stat să rezolvăm o parte din deficiențe, în sensul facilitării în mod determinant a procedurilor de achiziție cu impact direct asupra transparentizării și eficientizării cheltuirii fondurilor.

Una dintre greșelile dumneavoastră a fost că nu ați reușit să folosiți bunele practici din cadrul altor programe, cum ar fi, de exemplu, PNDR-ul, care au produs rezultate semnificative și care și în viitor, prin aprobare de către Comisia Europeană, vor constitui elemente utile și pentru celelalte programe operaționale, transformându-se în standarde procedurale generale.

La o analiză a practicii de până acum avem un tablou general care ne arată că nu ați găsit formula ideală care să conducă la implementarea cu succes a unor simplificări procedurale, aplicabile, de exemplu în cazul POS-T și care ar fi deblocat proiecte aflate în diverse stadii de implementare. Iar POS-T este doar un exemplu, POS Mediu fiind un altul.

În încercarea de a prefigura viitorul și parcursul programelor operaționale, observăm că având la dispoziție tot suportul guvernamental și politic extrem de confortabil, nu ați determinat adoptarea în timp util a strategiilor sectoriale pe energie, transport, mediu, administrație, care să ne permită să avem toate programele operaționale aprobate sau într-un stadiu avansat al negocierii. Mă refer aici în special la cele cu alocare importantă, precum Program Operațional Regional și Program Operațional Infrastructură Mare.

Mergând cu analiza mai departe, doresc să accentuez un aspect care va provoca mari blocaje și în continuare, cel privitor la asigurarea unui acces facil la finanțare pentru potențialii beneficiari.

Fără o preocupare reală pe acest segment, IMM-urile și ONG-urile vor întâmpina din nou dificultăți în a-și asigura partea de cofinanțare și chiar partea de capital de lucru pentru derularea proiectelor aprobate.

Ar fi trebuit, stimate domnule ministru, să fi inițiat deja, până acum, discuții și chiar încheierea unui acord cu băncile și cu ISN-urile, ca să nu mai vorbim de implicarea Fondului Național de Garantare, a CEC-ului sau a EXIMBANK, în vederea facilitării accesului la finanțare pentru categoriile de beneficiari, în special cei privați.

Situația nu este deloc optimistă nici în cazul autorităților locale, care, la rândul lor, se regăsesc încorsetate într-o serie de limitări. Astfel, limitările impuse de Legea finanțelor publice în privința gradului de îndatorare, rezonabile în cazul cheltuielilor operaționale obișnuite, nu le vor încuraja în schimb să se grăbească în a depune proiecte care necesită cofinanțare.

Așadar, viitorul cadru financiar multianual european 2014-2020 nu este pregătit suficient de bine, riscul imens fiind acela de a repeta greșelile din trecut, fapt ce ne va crea o mare vulnerabilitate la masa negocierilor cu partenerii europeni și, mai departe, în atragerea efectivă a fondurilor de care dispunem.

Nu suntem singurii care vă atragem atenția în legătură cu lipsa de coerență și de viziune pe acest domeniu. Ați primit critici în acest sens și la ultimul raport de țară, prezentat pe 27 februarie de comisarul european responsabil pentru afaceri economice și monetare, impozitare și vămi, domnul Pierre Moscovici, și de vicepreședintele Comisiei Europene, domnul Valdis Dombrovskis, care evidenția slaba capacitate instituțională și lipsa de coordonare între diferitele instituții și departamente implicate în gestionarea fondurilor europene, aplicarea deficitară a normelor privind achizițiile publice, lucru ce determină corecții financiare substanțiale și contribuie la o absorbție scăzută a fondurilor europene, precum și apariția unor posibile dificultăți în implementare pentru viitoarea perioadă de programare 2014-2020, din cauza pregătirii insuficiente și cu întârziere a listelor de proiecte strategice.

Domnule ministru,

În numele cetățenilor acestei țări, alături de colegii mei inițiatori și semnatari ai acestei moțiuni simple, vă solicit exprimarea unei viziuni clare și a unor angajamente măsurabile privind gestionarea fondurilor europene pentru viitoarea perioadă de programare europeană.

Nu vă cerem să faceți minuni, așa cum de altfel singur ați promis, în schimb vă cerem ca, atâta timp cât veți ocupa această funcție să vă preocupați nemijlocit de pregătirea din punct de vedere administrativ, legislativ și financiar a viitorului cadru multianual 2014-2020.

Considerăm acest lucru ca fiind o prioritate națională absolută pentru că vorbim despre singurii bani care nu depind de evoluția prognozei meteo, de prezența mai numeroasă sau mai puțin numeroasă a investitorilor străini sau de contextul economic mondial favorabil sau mai puțin favorabil.

În schimb, atragerea lor depinde de priceperea dumneavoastră și a întregului cabinet din care faceți parte.

Sunteți direct responsabil prin acțiunile ce vă sunt la îndemână de modul în care va arăta România la sfârșitul anului 2023, când vom trage linie și vom evalua impactul celor 39,9 miliarde de euro, fonduri europene alocate țării noastre pentru perioada 2014-2020.

În încheiere, vă rog, domnule ministru, să precizați termenul cât mai exact la care vă angajați să rezolvați două probleme.

În primul rând lista proiectelor strategice ce vor fi finanțate prin fiecare program operațional și, în al doilea rând, implementarea completă a directivelor europene privind achizițiile publice și simplificarea corespunzătoare a procedurilor de achiziție atât la privați, cât și la beneficiarii de stat.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul deputat Dobre. Pentru Grupul PNL ați epuizat 12 minute din 19... parcă erau.

Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea-Titus Dobre:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Jumătate din membrii PNL de astăzi sunt vinovați de eșecul răsunător înregistrat la categoria absorbția fondurilor europene prin exercițiul 2007-2013.

Cealaltă jumătate sunt vinovați că și-au asumat niște sarcini și proiecte pe care nu fost în stare să le ducă la bun sfârșit. Și-au asumat alături de membrii PSD, UNPR și PC că, prin strategiile de dezvoltare realizate la nivel ministerial vor obține cât mai multe fonduri europene și au mai promis că, prin eforturile lor, vor reduce decalajele economice din regiuni.

Însă, la jumătatea drumului și-au abandonat ministerele, proiectele și strategiile, lăsând astfel cetățenii de izbeliște, probabil din cauza campaniei electorale, pentru că, nu-i așa, funcțiile politice sunt țelul dumneavoastră, nu nevoile oamenilor.

Ceea ce mi se pare cu adevărat remarcabil la această opoziție de tot râsul este faptul că cei care astăzi fac observații, ne bombardează cu sfaturi și afișează o atitudine de experți sunt exact aceia care ieri au eșuat lamentabil atunci când trebuiau să obțină finanțări europene.

Vă mulțumesc pentru că îmi oferiți ocazia ca, încă o dată, să vă reamintesc rateurile pe care le-ați înregistrat atunci când dumneavoastră erați la guvernare.

Domnul Ludovic Orban, remarcabil ministru al transporturilor, a reușit, grație capacităților sale de leadership, să obțină aprobare pentru proiectele a căror valoare de finanțare se ridică la considerabila sumă de 30 de milioane de euro, adică nici mai mult nici mai puțin de 0,06% din alocarea Uniunii Europene pe perioada 2007-2013, sumă din care niciun ban nu a fost alocat efectiv proiectelor în timpul mandatului său, iar singura sa justificare era aceea că, citez: "CE, nu sunt bucuroși că-ți dau bani". Felicitări!

În ceea ce privește următorul guvern, cel al PDL-ului, perioada 2008-2012, în care aceștia au avut responsabilitatea accesării finanțării europene, a reprezentat cea mai critică perioadă din istoria postdecembristă. Cel mai slab și negru guvern, care astăzi neputând justifica nedreptățile comise, s-a ascuns sub emblema PNL, crezând că cetățenii nu-i mai văd.

Pe lângă faptul că întreaga perioadă de guvernare democrat-liberală s-a încheiat cu incredibila rată de absorbție de 7%, cinci programe operaționale au mai fost blocate din cauza fraudelor și incompetențelor.

PDL, adică PNL-ul de astăzi, a crezut că acei bani proveniți de la Uniunea Europeană sunt cadou pentru ei și au început să și-i îndese în buzunare. Așa am ajuns să suportăm corecții financiare de 1 miliard de lei și să pierdem luni de zile încercând să deblocăm programele operaționale. Și tot din această pricină Guvernul Ponta a trebuit să-și concentreze toate eforturile pe absorbția a peste 90% din fondurile alocate pentru perioada 2007-2013 în numai doi ani și în timp ce noul exercițiu bugetar bătea la ușă.

Așa cum spuneam și mai devreme, acest cel mai întunecat guvern al ultimilor 20 de ani, cel al PDL-ului, în loc să acceseze fondurile europene pentru a reduce șocul resimțit de România în perioada crizei economice, a ignorat această oportunitate, preferând să împrumute 20 de miliarde de euro de la FMI și alte instituții și să taie și așa "prea generoasele" salarii ale bugetarilor.

Întreg Cabinetul PDL a fost constituit dintr-un grup de oameni politici conduși de un singur scop, acela de a manipula bugetul statului și fondurile europene după propria lor vrere.

Diferența de competență a celor două guverne - PD și PDL, PDL și PSD - devine evidentă prin modul de gestionare a programului POR, pentru care PDL a accesat suma de 656 de milioane de euro în toți anii săi de guvernare, iar Guvernul Ponta a obținut suma de 2,26 de miliarde de euro până în noiembrie 2014.

Încă un program care face diferența este cel de dezvoltare rurală pentru care PDL a accesat finanțare de 37% din valoarea totală alocată, iar Guvernul Ponta a obținut 87% din totalitatea fondurilor alocate pentru 2007-2013.

În ceea ce privește nemulțumirea celeilalte jumătăți a PNL în compoziția căreia se află foști miniștri ai Cabinetului Ponta, vă rog mai bine să ne prezentați dumneavoastră cum ați realizat o mai bună absorbție a fondurilor europene.

Domnul Eugen Nicolăescu a ocupat poziția de ministru al sănătății în repetate rânduri și poate dorește să ne prezinte câte fonduri a accesat Domnia Sa și câte spitale regionale a inclus pentru finanțare europeană.

Actualul ministru al PSD al sănătății face demersuri pentru a atrage fonduri europene pe Programul național de tuberculoză. Dumneavoastră?

Încă un fost membru notoriu al Cabinetului Ponta, doamna Lucia Varga, ministru al apelor și pădurilor de la acea vreme, poate dorește să ne împărtășească reușitele Domniei Sale la capitolul fonduri europene. De exemplu, care este procentul pe care l-ați atras de la finanțările acordate pentru silvicultură.

Oricare membru al PNL, fost ministru în Cabinetul Ponta, poate veni să ne prezinte succesul său în absorbția fondurilor europene, justificând astfel indignarea cu privire la actuala rată de absorbție. Altfel, tot ceea ce afirmați în această moțiune este doar o simplă gargară.

În comparație cu ceea ce Domniile Voastre ați reușit să faceți, în timpul Guvernării Ponta s-au semnat peste 15 mii de contracte de finanțare cu beneficiarii, s-a primit suma de 10,73 de miliarde de euro, adică 55,86% din alocarea pentru 2007-2013, iar valoarea declarațiilor de cheltuieli transmise comisiei este de 9,9 miliarde de lei.

În luna februarie a acestui an, România a mai încasat 460 de milioane de euro de la Comisia Europeană pentru POS-T, POSDRU și POR.

Semnatarilor moțiunii le dau dreptate într-o singură privință.

Fiecare punct nerealizat înseamnă 179 de milioane de euro pierduți, iar situația aceasta în care ne aflăm s-a creat din cauză că membrii actualei opoziții au dormit un somn adânc din 2007 și până în 2012, iar în loc să obțină finanțare europeană au făcut împrumuturi și au tăiat salarii. Iar după preluarea puterii, Guvernul Ponta a pierdut luni de zile reparându-le greșelile, în loc să investească timpul în noi proiecte.

Actualul executiv va face tot ce îi stă în putință pentru a beneficia de cel puțin 80% din fondurile europene alocate perioadei 2007-2013.

Echipa de Task force trimisă în România, precum și în alte șapte state membre, va identifica o serie de soluții și acțiuni care să conducă la o mai bună implementare a proiectelor. În acest sens, au fost stabilite cinci axe de lucru sectoriale, printre care se numără cea pentru monitorizarea proiectelor în derulare, pentru fazarea unor proiecte pentru transport și mediu, pentru utilizarea mai extinsă a instrumentelor financiare și, foarte important, pentru analizarea proiectelor alternative și retrospective.

Proiectele finanțate din fondurile europene, care se află sub riscul de a nu fi finalizate în acest an, vor fi împărțite în două etape de implementare, astfel încât în prima etapă vor fi decontate sumele cheltuite până la finele acestui an, iar în cea de a doua etapă, proiectele vor fi decontate cu sumele destinate României prin exercițiul financiar 2014-2020.

Ceea ce dumneavoastră numiți într-un mod dramatic "mila" Comisiei Europene, este, de fapt, o formă de optimizare a utilizării fondurilor europene, opțiune folosită de mai multe state membre. Așa cum menționam mai sus, opt state europe au un grad de absorbție mai mic de 60% și riscă să piardă sume importante de bani.

Această formă de ajutor nu este acordată doar României și nu este nevoie să dramatizați.

Eu sunt de părere că vom putea, cu ajutorul instrumentelor puse la dispoziție de Comisia Europeană, să înregistrăm încă o creștere record de accesare a finanțărilor europene. Afirm acest lucru deoarece Guvernul Ponta care a progresat într-un mod spectacular în doar doi ani de la valoarea inițială de 7% la 52% valoarea din prezent va reuși cu siguranță să se ridice la înălțimea așteptărilor.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

Șapte minute ați epuizat.

Domnul deputat... Poftiți, doamnă! Și dumneavoastră, domnul deputat, dumneavoastră?

Video in format Flash/IOS

Doamna Lucia-Ana Varga:

Dragi colegi,

Doar vreau să-i fac o propunere domnului care a citit moțiunea, să o sune pe doamna Rovana Plumb, s-o întrebe cum a gestionat fondurile europene de la mediu, pentru că dânsa le-a gestionat. Să-l sune pe domnul Daniel Constantin, care a gestionat fondurile de la silvicultură, pentru că în calitatea mea de ministru delegat pentru ape, păduri și silvicultură nu am răspuns de gestionarea fondurilor europene.

Vă rog sunați-i și informați-ne și pe noi ce răspuns ați primit.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Ce constat? Că în PSD vorbesc oameni care habar n-au despre ce vorbesc.

Doi. Îl rog pe liderul Grupului parlamentar al PSD, când trimite un vorbitor la această tribună, să-l instruiască să nu spună prostii.

Trei. În PSD nu știe ministrul fondurilor europene ce vor să spună parlamentarii, pentru că ei între ei nu vorbesc. Și vă spun și ce trebuie să știe domnul deputat.

Sunt uimit că domnul Teodorovici îl lasă să bată câmpii, pentru că, dacă domnul deputat ar fi citit - și e tânăr, păcat că n-a învățat să citească -, ar fi știut că pentru 2007-2013, Ministerul Sănătății n-a avut alocat niciun fond european.

Aceasta este realitatea, domnul deputat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumim.

Domnul Orban, tot la replică?

Video in format Flash/IOS

Domnul Ludovic Orban:

Da.

N-am să mă refer la observația făcută de colegul din PSD, pe care, sincer, nu-l cunosc, prima oară l-am văzut la microfon. Sper ca data viitoare să vină mai bine pregătit.

De bine, de rău, ca să zic așa, deși era cam o perioadă apropiată, toți se consumaseră numai pe POS pe Transporturi, vreo 30 de milioane de euro, astăzi pe toate programele operaționale nu s-a tras nici măcar un singur euro.

Iar v-aș mai spune un lucru, cel puțin eu, cât am fost la Ministerul Transporturilor, pe fonduri europene nu am dat niciun contract unui cumnat al meu, așa cum a făcut domnul Ponta, care a beneficiat prin intermediul cumnatului Domniei Sale, Herțanu, de contracte grase, în care evident că a folosit fondurile europene pentru altceva decât pentru interesele generale ale românilor.

Mulțumesc mult. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dau cuvântul domnului deputat Drăgușanu, Grupul parlamentar Liberal Conservator. Nu este. Este? Venea din stânga și eu mă uitam în dreapta.

Video in format Flash/IOS

Domnul Vasile-Cătălin Drăgușanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi semnatari ai moțiunii,

Imediat ce am început să citesc materialul depus de dumneavoastră am remarcat neseriozitatea demersului. Însuși titlul trădează ignoranța dumneavoastră, deoarece vă referiți la guvernarea PSD, cu toate că, de trei ani de zile, guvernarea României este una de alianță și consens politic între partide de stânga, centru-stânga, centru-dreapta și de dreapta.

Din această guvernare ați făcut și dumneavoastră parte până când v-ați dat seama că este greu să reparați greșelile guvernării anterioare, că privilegiile și posturile care v-au revenit în urma negocierii sunt prea puține și ați decis că trebuie să guvernați singuri și să creșteți - așa, ca în basmele cu Făt-Frumos - într-un an cât alții în șapte.

Din păcate, stimați colegi, pentru dumneavoastră astăzi guvernarea este chiar fata morgana pe care o pomeniți în titlul moțiunii.

În primul exercițiu financiar 2007-2013, România a avut o alocare financiară de 19,21 miliarde de euro.

În primii doi ani, 2007 și 2008, nu a intrat în țară niciun euro din acești bani.

În următorii ani, 2009, 2010, 2011 și până ați ieșit de la guvernare, în aprilie 2012, ați reușit foarte puțin.

Însuși ministrul de la vremea respectivă, domnul Ludovic Orban, declara la finele anului 2011: "Gradul de absorbție al fondurilor structurale este mult mai mic decât suma prevăzută prezentată în mod oficial de guvern. Rata de absorbție efectivă este de 3,7% în prezent", declara în același interviu ministrul Orban.

Și până ați părăsit guvernarea rata de absorbție a ajuns undeva la 6%. Un record, negativ, bineînțeles, în toată Uniunea Europeană.

Să ne amintim că la ieșirea dumneavoastră de la guvernare, doamnelor și domnilor, de la PDL - astăzi PNL - aproape toate programele de finanțare erau presuspendate, deci devenise imposibilă decontarea banilor de la Uniunea Europeană. Este vorba despre Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Programul Operațional Regional, Programul Operațional Sectorial Transport și Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice.

Argumentele Comisiei Europene pentru presuspendarea fondurilor au fost deficiențele constatate în urma misiunilor de audit efectuate pentru perioada 2009-2011, deci fix în perioada când o parte dintre dumneavoastră erați la guvernare.

Problemele constatate erau legate de achiziții publice, precum și de prevenirea și detectarea fraudelor și a conflictelor de interese.

De asemenea, pentru a proteja bugetul Uniunii Europene au fost propuse corecții financiare pentru aceste programe ce au acoperit între 10 și 25% din plăți.

După aproximativ un an de zile de la presuspendare ca urmare a măsurilor implementate de Ministerul Fondurilor Europene condus de domnul Orlando Teodorovici, Comisia Europeană a decis reluarea plăților pe programele presuspendate.

O serie de măsuri bine gândite au făcut posibilă această situație și practic acela a reprezentat momentul de la care am putut însuma procentele din totalul fondurilor europene atrase în România. Și rezultatele s-au văzut: 15% grad de absorbție la finele anului 2012, 30% grad de absorbție la finele anului 2013, 52% grad de absorbție la finele anului 2014.

În perioada 2013-2014, România a înregistrat cea mai mare creștere din Uniunea Europeană a sumelor rambursate de Comisia Europeană, de 236%, față de perioada 2007-2012.

Deci, doamnelor și domnilor colegi, semnatari ai moțiunii, din cei șapte ani ai exercițiului financiar 2007-2013, cinci ani și jumătate ați gestionat dumneavoastră accesarea fondurilor europene și, după cum am arătat mai sus, ați gestionat rău acest sector și ați încălcat și regulile de accesare.

Nu se cade să veniți astăzi și să acuzați că România pierde bani din primul exercițiu financiar. Practic, vă acuzați singuri, iar acest demers ar putea cel mult să taie elanul unor colegi de-ai dumneavoastră care-și doresc să revină în Executiv pe posturi de ministru.

Până la sfârșitul anului 2015, România poate ajunge la o rată de absorbție de aproximativ 80%, datorită măsurilor luate și implementate încă din anul 2013 și care vor continua și în acest an. Amintesc câteva din măsurile luate de ministrul Teodorovici: concentrarea autorităților de management pentru POSDRU, POSCCE, POS Mediu și POS Transport, în cadrul Ministerului Fondurilor Europene.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, mai aveți un minut, să luați în calcul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Vasile-Cătălin Drăgușanu:

Aplicarea unor mecanisme noi de prevenire a conflictelor de interese; introducerea unor proceduri simplificate beneficiarilor privați pentru atribuirea contractelor de furnizare de servicii sau de lucrări. Aceste proceduri reduc semnificativ timpii de efectuare a procedurilor de achiziții, iar transparența licitațiilor este asigurată de derularea on-line a operațiunilor; instituirea mecanismului decontării cererilor de plată, măsură aplicabilă atât beneficiarilor instituțiilor publice, cât și beneficiarilor privați. Acest mecanism permite beneficiarilor care nu dispun de resurse financiare pentru a achita facturile aferente serviciilor, bunurilor sau lucrărilor recepționate și acceptate la plată să solicite în avans sumele nerambursabile. În maxim 30 de zile de la depunerea cererii de plată, beneficiarii pot primi banii în avans, după care să facă plățile către furnizori.

Realocarea sumelor între diferite axe prioritare ale aceluiași program operațional a devenit posibilă datorită unor modificări legislative, reducerea perioadei medii de evaluare și selecție a proiectelor, și vă dau exemplu pe POSDRU de la 6-9 luni s-a redus la 1-2 luni, asigurarea salarizării unitare a personalului tuturor autorităților de management și organismelor internaționale la nivelul...

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Concluzionați, domnule deputat, vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Vasile-Cătălin Drăgușanu:

...Ministerului Fondurilor Europene.

Sunt doar câteva măsuri ce puteau fi adoptate încă de la începutul drumului european al României, și astăzi nu am mai fi discutat de fonduri ce pot fi pierdute, ci discutam de fondurile suplimentare ce puteau fi alocate României.

În anul 2015, Ministerul Fondurilor Europene va veni cu noi măsuri pentru accelerarea...

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, concluzionați. Ați depășit timpul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Vasile-Cătălin Drăgușanu:

30 de secunde, domnule președinte de ședință.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Vasile-Cătălin Drăgușanu:

Suntem siguri că orice măsură menită să îmbunătățească modul de accesare a fondurilor va fi recepționată pozitiv de conducerea ministerului și va fi pusă în aplicare. Dorim, stimați colegi, ca împreună, puterea și opoziția, Parlamentul și Guvernul, să găsim cele mai bune soluții pentru ca România să se dezvolte, sunt de acord cu dumneavoastră, dar nu am văzut în moțiunea dumneavoastră nici măcar o simplă propunere de îmbunătățirea actualului mod de accesarea fondurilor europene.

Accesarea fondurilor europene din afara României și aducerea de bani în țară nu trebuie să aibă culoare politică. Această chestiune trebuie văzută ca un obiectiv național, și cu cât intră mai mulți bani în țară, în economia românească, cu atât ne va fi mai bine tuturor.

Vorbiți de colaborare, atunci haideți să adoptăm cât mai repede noul Cod fiscal și să oferim atât firmelor private, cât și administrației publice, noi soluții pentru cofinanțarea proiectelor.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ceea ce a reușit să facă ministrul Orlando Teodorovici în fruntea Ministerului Fondurilor Europene este lăudabil, având în vedere startul greșit al României în acest domeniu. Nu credem că putea face cineva mai mult fără să încalce regulile. Credem, însă, că dacă vom avea consens politic și vom susține toți demersurile de relaxare a modului de accesare, de de-birocratizare și de transparentizare a procedurilor de desfășurare a achizițiilor publice, România noastră, a tuturor, va reuși să atragă toate fondurile puse la dispoziție.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamna Birchall.

Video in format Flash/IOS

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Domnule ministru,

Stimate colege, stimați colegi,

Asistăm împreună la un nou act din comedia tristă pusă cu succes în scenă de noul PNL, sau mai degrabă vechiul PDL extins, cu care ne-a amuzat în ultimul timp opoziția în încercările sale nearticulate și spasmotice de a veni la putere cu orice preț.

Situația ar fi comică dacă nu ar fi tragică pentru un partid care în loc să vină la masa discuțiilor pentru proiecte care vizează viitorul românilor, se ține de moțiuni simple care, dincolo de stilul pamfletar și bufonic, nu au substanță și nu țin cont de realitățile economice din România sau din Uniunea Europeană.

După ce PNL a lansat un program de guvernare pe genunchi, care a stârnit chiar și iritarea și ironia propriilor membri, din cauza amatorismului cu care a fost redactat, astăzi, colegii noștri din opoziție au venit în fața românilor cu o moțiune simplă în domeniul fondurilor europene, domeniu în care eșecul guvernării PDL, astăzi camuflată fără succes în PNL, este de notorietate.

Aflăm din basmul cu Feți-Frumoși, numit pe nedrept moțiune simplă, că așa-zisele cifre reale ale absorbției fondurilor europene nu ar fi de 53%, ci, după calculele specialiștilor PNL, de doar 47,3% și că fiecare procent contează. Mergând pe această logică, vă întreb cum ar fi trebuit să privim performanța extraordinară, de altfel, a guvernării PDL, de absorbție a fondurilor europene, de cât? De 7%.

Dacă fiecare procent reprezintă după calculele PNL circa 170 de milioane de euro care pot fi folosite în economie, sănătate sau învățământ, ar trebui să-i întrebăm pe colegii din opoziție cam cât a adus în plus Guvernul Ponta României, ridicând acest procent ridicol de 7% al guvernării PDL, la 36% în iunie 2014 și la peste 53% în februarie 2015. Iar pentru corecta informare, trebuie totuși să restabilim adevărul. În primele două luni ale anului în curs, României i-au fost rambursate fonduri de 565 de milioane de euro. Mi se pare cel puțin ridicol să-i critici pe alții că nu au făcut destul, atunci când propria neputință stă ca mărturie pentru istorie a celei mai proaste guvernări de după Revoluție.

Epistola PNL cu pretenții de moțiune simplă continuă apoi pe același ton de lamentatio dolore întrebându-se ce o să se întâmple dacă nu reușim să îmbunătățim rata de absorbție pe fonduri europene. Pentru a răspunde la povești cu Feți-Frumoși și fete morgana pe care moțiunea le propune, am putea spune că distinșii noștri colegi din opoziție se află în situația din povestea cu drobul de sare. Însă, noi îi asigurăm că vom face tot ce ne stă în putință ca România să nu se mai afle în situația jenantă din 2012 când nu numai că aveam o rată de absorbție de 7%, ci toate programele europene erau blocate.

"E ușor a scrie versuri/Când nimic nu ai a spune", cum inspirat le scria marele poet Eminescu criticilor săi. Și cred că moțiunea simplă depusă de PNL este o formă de a critica doar de dragul de a face un exercițiu de imagine. Sigur, e și asta o opțiune.

Țin să le amintesc colegilor liberali că prin fariseismul de care dau dovadă riscă să creeze prejudicii majore României. Așa cum s-a întâmplat de altfel și în 2012, când toate programele de finanțare europeană erau blocate în urma guvernării dezastruoase a PDL. Practic, 98% din finanțarea alocată României era blocată.

Când eram împreună în USL, am lucrat împreună cu liberalii tocmai pentru a debloca aceste programe. Acum, aceiași liberali și-au dat mâna cu democrat-liberalii, adică exact cu cei care poartă responsabilitatea acelui grad de absorbție ridicol înregistrat până în primăvara anului 2012, riscând astfel să genereze noi blocaje. Când este vorba de proiecte importante, cum a fost dezbaterea pe noul Cod fiscal, implicarea colegilor din opoziție a fost strălucitoare, dar prin absență, refuzând până și participarea la prezentările făcute de ministrul de finanțe în diferite comisii parlamentare.

Parcurgând conținutul moțiunii simple depuse de colegii PNL, am observat că, după ce contestă cifrele publice ale Guvernului Ponta privind rata de absorbție a fondurilor europene, ni se spune că acestea au fost umflate cu contractele de la transporturi pe care actuala guvernare a reușit să le obțină de la Comisia Europeană sau de la Banca Europeană de Investiții.

Dincolo de manipularea agresivă a acestor date, cred că e de preferat să reușești să aduci anumite sume în infrastructură, în comparație cu performanța unuia dintre semnatarii și autorii acestei moțiuni, un coleg liberal care pe vremea când era ministru al transporturilor a reușit un procent istoric de absorbție a fondurilor europene, dar de doar 0,06%. Domnul ministru argumenta această cifră performantă pentru România de altfel, fie prin moștenirea grea primită de la un fost ministru PDL-ist, astăzi colegul lui de partid în PNL-ul dodoloț, fie prin reticența Bruxelles-ului de a acorda sume importante.

Stimate colege, stimați colegi,

Cei care astăzi încearcă să ne ofere lecții privind absorbția fondurilor europene sunt aceiași care au reușit să blocheze aceste fonduri pentru România. Performanța guvernării PDL, camuflată astăzi în PNL, vorbește de la sine despre demagogia unor oameni cărora astăzi cifrele guvernării Ponta li se par prea mici și chiar nesatisfăcătoare.

Dacă ne raportăm la cifrele obținute de miniștrii precum Anca Boagiu, 0,02%, Radu Berceanu, 0,08%, domnul Orban, 0,06%, rezultatele prezentate de opoziție pentru actuala guvernare pot să ni se pară de-a dreptul uriașe. În comparație cu guvernările precedente, putem spune că actualul Executiv a obținut rezultate remarcabile, de altfel. Sigur că fiecare dintre noi și-ar dori îmbunătățirea acestor performanțe și că suntem încă departe de alte state europene, dar ar trebui ca opoziția să vină cu soluții concrete și constructive, dincolo de retorica politicianistă a cărei țintă este doar venirea la guvernare, fără a avea și un proiect viabil.

Țin să le amintesc semnatarilor acestei moțiuni simple câteva dintre realizările actualei guvernări în domeniul fondurilor europene. De la preluarea guvernării, am crescut rata de absorbție a fondurilor europene de peste 7 ori. România a atras 1,7 miliarde de euro de la Uniunea Europeană ca rambursări în primele șase luni ale anului 2014, cea mai mare sumă pe care a reușit să o absoarbă în economie, în primele șase luni ale unui an de când am aderat la Uniunea Europeană. Am adus peste 4 miliarde de euro în țară în doar doi ani de zile. Am restabilit fluxul de plăți pe cinci programe operaționale blocate din cauza neregulilor înregistrate în perioada 2010-2011, perioada de guvernare a PDL-ului, stimați colegi și stimate colege.

Am obținut un an suplimentar pentru absorbția fondurilor UE, am accelerat absorbția fondurilor europene prin crearea unei structuri centrale, Ministerul Fondurilor Europe, și prin simplificarea și unificarea cadrului legislativ. Am asigurat continuitate în finanțarea programelor, prin alocarea temporară a unor sume din veniturile din privatizare în scopul onorării cererilor de plată și rambursării cheltuielilor eligibile. Am elaborat ghidul de bune practici și evitare a principalelor riscuri în achizițiile publice, dedicat autorităților de management și beneficiarilor. Am angajat experți privați în domeniu pentru a evita pierderea de fonduri europene și chiar astăzi este la vot în fața dumneavoastră un proiect important care să asigure o mai bună salarizare celor care se ocupă de atragerea de fonduri europene în România.

Consider că moțiunea simplă depusă azi în Parlament de colegii noștri din opoziție a fost alcătuită cu aceeași grabă și lipsă de profesionalism ca și recentul program de guvernare lansat de domnul Predoiu. Fac un apel la foștii colegi din proiectul USL să-și aducă aminte de promisiunile pe care le-au făcut oamenilor când au fost aleși în Parlament pe același program de guvernare ca și noi, și pe care noi nu l-am abandonat. România are nevoie de unitate pe proiecte majore, iar românii așteaptă de la noi să ne facem datoria cu seriozitate și să găsim împreună cele mai bune soluții pentru țară.

Pamfletul prezentat astăzi cu multă indulgență drept moțiune simplă este o dovadă de neseriozitate și de spirit ludic din partea unor artiști cu valențe de trubaduri care vor cu orice preț să acceadă la putere și mai puțin să găsească soluții pentru problemele românilor. Epistola PNL-istă este un bun exemplu ca să vedem de ce nu avem în România o colaborare reală între forțele politice, așa cum este în Germania, că se tot dă exemplu Germania. Nici măcar pe temele de interes major național, așa cum este tema fondurilor europene, liberalii vechi și noi nu pot lăsa deoparte gargara politică și pofta de putere, să recunoască progresele care s-au făcut în acest domeniu important pentru România și să putem purta o discuție civilizată despere ce putem să facem pe viitor, astfel încât să găsim cele mai bune soluții pentru problemele românilor.

Din păcate, și această moțiune se confirmă a fi o erată. PSD, cu siguranță, va vota împotrivă.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul deputat Tararache.

Mai aveți 7 minute la dispoziție, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Mihai Tararache:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Spuneam anul trecut la dezbaterea pe fonduri europene că România are nevoie ca de aer de accesarea de fonduri europene și că este vitală accelerarea acestui proces. Aminteam atunci lipsa informării cetățenilor asupra oportunităților și beneficiilor pe care le oferă accesarea de fonduri europene. Spuneam că beneficiarii sunt speriați de faptul că-și cheltuiesc banii pe proiecte și nu-i vor primi înapoi. Încă există această teamă.

Birocrația excesivă, peste cerințele europene, încă domnește; și arta de a îngreuna lucrurile, la fel.

Domnule ministru,

Nu putem să ne bucurăm de eșecul atragerii de fonduri europene, pentru că nu este doar eșecul dumneavoastră. Este eșecul României. v-am spus-o și atunci, și v-am spus că Parlamentul României vă poate fi un partener în acest proces. Din păcate, domnule ministru, nu ați înțeles nimic. Dumneavoastră considerați că plata cererilor de finanțare pentru proiectele pe care alții le-au implementat este succesul dumneavoastră. Dar întrebarea pe care nu o pune nimeni astăzi este următoarea: simt românii această creștere a absorbției de fonduri europene? Haideți să-i întrebăm pe români dacă simt o schimbare în viața de zi cu zi. Haideți să-i întrebăm dacă simt o îmbunătățire a calității vieții, ca urmare a faptului că dumneavoastră vă lăudați că ați crescut gradul de absorbție. Vă spun eu: nu simt mai nimic.

Și pentru că vedem, domnule ministru, cu toții, rezultatele ministeriale ale dumneavoastră, că avem programe pre-suspendate, avem încă foarte mari nemulțumiri din partea beneficiarilor, permiteți-mi să vă fac cadou un carnet de notițe. (Înmânează carnetul de notițe domnului ministru al fondurilor europene, Eugen Orlando Teodorovici.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Ați terminat, domnule deputat?

Video in format Flash/IOS

Domnul Mihai Tararache:

Nu. Imediat.

Și am câteva... dintr-un spirit colegial am făcut-o, domnule ministru. Am câteva propuneri de îmbunătățire a absorbției, acestui proces. Și o să le enumăr pe scurt, pentru că timpul nu ne permite: eficientizarea și accelerarea utilizării asistenței tehnice, eficientizarea politicilor de personal; transparentizarea completă a procesului de absorbție; dezvoltarea capacității administrative la nivelul autorității publice beneficiare a fondurilor europene; încheierea contractelor de finanțare într-un termen rezonabil; reducerea termenului de aprobare a unui act adițional de modificare a condițiilor contractuale; crearea de help-desk-uri în fiecare județ, pe lângă sau în cadrul unei structuri de tip public-privat; publicarea de răspunsuri în maxim trei zile de la postarea unei întrebări.

Și ar mai fi multe de spus, domnule ministru.

Doamnelor și domnilor colegi,

Cu toții avem datoria, putere și opoziție, să facem din accesarea fondurilor europene un succes al României, un pas mare spre acea Românie pe care cu toții ne-o dorim, o Românie europeană care să fructifice la maxim această oportunitate.

Așa că, domnule ministru, ne dorim de la dumneavoastră să vorbiți mai puțin și să faceți mai mult pentru acest domeniu. Nu vreau ca acest domeniu vital pentru România să rămână doar o fata morgana, iar dumneavoastră, domnule ministru, să fiți zmeul cel rău. Pentru c-ar însemna că românii vor trăi o poveste cu final nefericit, ceea ce se preconizează astăzi.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul deputat Iacoban.

Video in format Flash/IOS

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Dragi colegi,

Ne-am obișnuit deja ca PNL-ul să-și dea întâlnire în această sală pentru probleme interne de partid, pentru a face prezența, dar și din cauza faptului că nu s-au înțeles încă în ce sediu să se întâlnească, știut fiind faptul că cei din PDL nu vor să vină în Kiseleff, iar cei din PNL nu vor să se ducă în Modrogan. Așa că au pus de o poveste de moțiune intitulată "Iluzia trecătoare PNL între «Blonda ca Zăpada» cu cele șapte mandate și «Buldogul pelican»".

Și pentru a avea o radiografie completă a ceea ce se întâmplă astăzi în PDL reloaded, vă prezint pe scurt un articol din presa românească a anului 1889, din ziarul "Constituționalul". Citez: "Partidul Liberal, în coaliție cu elemente răzlețe, sătul de a mai lupta pe calea normală pentru a răsturna ministerul Catargiu se puse să facă o campanie înverșunată pe cale anormală. Partidul Liberal, care-și avea cartierul general la Mazar Pașa, făcu apel la mijloace demagogice, înrola cu tot felul de monedă, mai cu sunători, mai cu strălucite perspective, voluntiri, și ieși pe stradă strigând: «Catargiu calcă Constituția de sus în jos, o călcăm și noi de jos în sus». Și pe câtă vreme legioanele partizanilor și volintirilor se agitau pe calea brutală câte un avocățel, acela care nu lucra cu ziua, ci cu perspectiva unui viitor apropiat, turna la proză cu cotul în «Monitorul Mazarist» căutând cu citate din autori celebri să probeze că răscoala de uliță este nu numai un drept, dar chiar o datorie în așa împrejurări.

Proza kilometrică a avocățelului nu era menită decât să liniștească sufletele câtorva negustori cari contribuiau gros la marea operă patriotică, îndeplinirea datoriei, dar cari având prăvălii deschise nu prea se amuzau văzând cetele bravilor volintiri ai sfintei cauze constituționale. Deh! Patria, ca patria, dar centrul patriei este prăvălia. Și prăvălia cu volintiri nu prea se potrivește. Prăvălia merge cu liniște și cu dreptul", închei citatul.

Dragi colegi,

Așadar, s-a schimbat oare ceva din filosofia politică a actualului PNL? Vedeți dumneavoastră, mai cu seamă după înfrățirea cu partidul odioaselor tăieri, contextul politic actual în care se învârte PNL-ul este marcat de principiile băsesciene ale vânătorilor de ciolan. Cum s-ar spune, pentru colegii noștri din opoziție, viața trebuie să fie un ospăț, dar un ospăț pe bani publici.

Încearcă stimații noștri colegi să găsească o legătură între scrutinul electoral din 2014 și rata absorbției fondurilor europene. Precizăm colegilor noștri că sunt pe o pistă falsă și le sugerăm să găsească legătura între mandatele de arest preventiv de la DNA și guvernul "to be elected".

Încearcă stimații noștri colegi să facă o legătură între procentul de creștere a absorbției de fonduri europene și Făt-Frumos. Precizăm din nou că au greșit și le sugerăm să vadă legătura între dispariția PNL-ului de pe scena politică și apariția unei noi formațiuni politice denumită PDL reloaded în căutarea permanentă a zmeului zmeilor.

Încearcă stimații noștri colegi să găsească o legătură între actuala guvernare, coafarea și măsluirea ratei absorbției din motive pur politicianiste. Precizăm din nou: dragi colegi, vă aflați, de asemenea, pe o pistă falsă și vă sugerăm să vedeți legătura între elementele PDL-iste din actualul PNL și cele cinci programe operaționale blocate pentru România în timpul guvernării Boc-Băsescu.

Suntem criticați în textul moțiunii pentru întârzieri mari pe loturile 3 și 4 din Autostrada Sebeș-Turda și pe loturile 2, 3 și 4 din Autostrada Lugoj-Deva. Ne-am însușit critica, dragi colegi, pe aceste loturi. Dar ce vă faceți dacă vă întrebăm noi de loturile Bica, lotul Blaga, Cocoș, Pinalti și alte loturi care și-au găsit reședința temporară în arestul general al Poliției sau în penitenciare. Înțeleg că ați convenit ca sediul din Modrogan să fie renovat, văruit, vopsit, dotat cu föhn și cu gratii la geam, tocmai pentru a se putea executa în condiții legale arestul la domiciliu.

Precizați, de asemenea, în textul moțiunii că birocrația a pus pe fugă majoritatea beneficiarilor privați de fonduri europene. Noi credem că motivul real nu a fost birocrația de care ne învinovățiți, ci comisioanele cerute acestora de către dumneavoastră, ajungându-se la sume imense care dacă ar fi returnate la bugetul statului nu am mai auzi în România de austeritate.

Precizați în râs numele unor persoane, căutând să lipiți etichete de o guvernare care a scos România din criză, dar nu amintiți de Roberta Anastase, experta în numerologie, de Adriean Videanu, baronul Münchausen de Videle, de Radu Berceanu, expertul PDL în infrastructura rutieră, și de alții ca aceia care au stat la umbra Palatului Cotroceni pentru a prospera exact ca Făt-Frumos, de care ați amintit, într-un mandat, câți alții în șapte.

Aceștia sunteți, domnilor de la PDL reloaded, toți cu chipul și asemănarea fanarioților, și dacă tot am amintit de fanarioți, am să vă dedic, în încheiere, patru versuri din epistola lui Enăchiță Văcărescu către fanarioți care rezumă fidel locul dumneavoastră în politica românească: "Aș fi cu voi, dar dragostea de țară îmi spune că trăiți într-un păcat./Cum stoarceți voi albinele de ceară/Și luați câmpiei rodul cel bogat".

Vă mulțumesc.

Și acum o întrebare serioasă, dragi colegi.

Dacă sunteți așa interesați de politica europeană și absorbția fondurilor europene, de ce nu participați, domnilor din PNL, la Comisia pentru afaceri europene? Probabil că nu vă interesează rezolvarea problemelor, ci doar scandalul.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumim, domnule deputat.

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să salutăm prezența în sală a distinșilor colegi din Bundestag. Este delegația condusă de domnul Rainer Arnold, președintele Grupului parlamentar de prietenie cu România.

(Aplauze. Deputații aflați în sala de ședință se ridică în picioare și salută prezența delegației germane.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumim.

Continuăm dezbaterile pe moțiune.

Are cuvântul domnul deputat Alexandru Nazare.

Maxim 5 minute.

Video in format Flash/IOS

Domnul Alexandru Nazare:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Dragi colegi,

Am observat cu câtă naturalețe domnul ministru Teodorovici s-a grăbit să se asocieze cu Făt-Frumos, Făt-Frumosul din titlul moțiunii noastre.

Domnule ministru,

Sintagma aceasta e la peiorativ, Făt-Frumosul din titlul moțiunii noastre e un personaj negativ, pentru că nu duce la îndeplinire sarcinile pe care le are. Dumneavoastră v-ați grăbit să vă asociați cu Făt-Frumos, spunând că Făt-Frumos e un personaj bun. N-avem nevoie de Feți-Frumoși, nici de fete morgana, avem nevoie de rezultate, și avem 600 de milioane de euro de absorbit în fiecare lună a acestui an ca să ajungem numai la cei 80% pe care-i pomeneați. Ceea ce e foarte greu, dacă nu imposibil, și este mai mult decât justificat să venim astăzi în fața dumneavoastră să vă prevenim că aveți această mare problemă și sunt probleme sistemice pe care le aveți de rezolvat și le avem de rezolvat împreună ca să putem să cheltuim banii pe 2014-2020.

Nu știu dacă vreți să vă reprofilați pe știri de Times New Roman cu această asociere cu Făt-Frumos. Probabil, dar nu cred că e obiectul discuției de astăzi.

Această stare de bine pe care încercați s-o induceți cu această absorbție la hectar dumneavoastră, e bazată, așa, pe năucitoarea constatare privind fata morgana, cum i-am zis noi. E o nălucă.

Domnule ministru,

Suntem pe ultimul loc din Uniunea Europeană. Suntem atât de extraordinari și de eficienți și de dibaci că tot pe ultimul loc suntem. Și ne propunem să avem o absorbție mai bună, să mergem mai departe de ultimul loc.

Deci oricât de bine ați încerca să ne prezentați lucrurile, noi tot în coadă suntem. Și trebuie să facem un efort național să plecăm de acolo.

Și tot aveți acest talent de a ne spune că dumneavoastră ați făcut, dumneavoastră ați dres. Domnule, 3 ani, 3 ani de zile ați gestionat sistemul de fonduri europene, exact în anii în care s-au făcut decontările pe proiecte majore aprobate de noi.

Deci haideți să lăsăm ipocrizia asta că numai dumneavoastră ați făcut absorbție și noi n-am făcut absorbție. Că dacă știți sistemul și îl știți foarte bine, știți foarte bine că la început se face absorbție mult mai greu, cum și dumneavoastră aveți zero astăzi, da? După al treilea an încep să se vadă rezultatele. Deci haideți să lăsăm ipocrizia la o parte dacă vrem să construim, da? E în firescul mecanismului, o chestie normală să avem o absorbție mai mare din al cincilea an de când ați preluat dumneavoastră guvernarea. Nu este o chestie de geniu, este o chestiune normală.

Bun. Minciună gogonată că în 2012, când ați preluat, nu puteați face decât 50-80% absorbție, este o minciună gogonată. Mai aveați atâția ani la dispoziție, puteați să contractați proiecte, nu v-a oprit nimeni. Dar nu ați respectat planul agreat cu Comisia Europeană și din cauza aceasta s-au blocat programele, nu cum încercați să acreditați, că din vina "grelei moșteniri". Dacă tot o să mergem pe "greaua moștenire", nu o să ajungem nicăieri.

Nu ați luat în calcul sfaturile noastre de anul trecut, nu ați descentralizat fondurile europene, le țineți în continuare la București, la domnul Dragnea, și la București, la minister. Bun. Este clar că nu ați luat în calcul modelul polonez. Deci este foarte posibil ca în 2014-2020 să ajungem în aceeași situație în care suntem astăzi, într-o situație dezastruoasă. Că v-ați ținut de cuvânt? Păi când v-ați ținut de cuvânt? În 2013, când promiteați 50% absorbție? Sau astăzi, în 2015, când aveți 50% absorbție?

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, concluzionați, vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Alexandru Nazare:

Atunci sau acum? Bun. Ca o concluzie. Ceea ce mi s-a părut foarte grav este că ați încercat să folosiți tema absorbției, și dumneavoastră și prim-ministrul, ca levier electoral. Ați promis cupoane pentru primari înainte de alegeri! Ați promis bani pentru profesori pe celebrul proiect POSDRU de 37 de milioane de euro, care acum este blocat! Ați indus această temă a absorbției tocmai pentru avantaje electorale! Ați greșit, ați încurcat borcanele!

Și dacă domnul prim-ministru Victor Ponta consideră că dacă dezbatem această temă astăzi aici aducem prejudicii situației României la Bruxelles, se înșală amarnic. Noi aici dezbatem ca să găsim soluții împreună. Problemele de la Bruxelles, domnule Teodorovici, le aveți din cauza performanței sau contraperformanței dumneavoastră, atât la POSCCE, cât și la POSDRU, cât și la POR, cât și în alte locuri unde ați făcut o absorbție de cumetrie, nu absorbție reală, sistemică, corectă, care să ne aducă astăzi într-o altă situație, domnule ministru.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

Grupul PSD mai are 6 minute.

Domnul Rădulescu, vă rog, scurt, după care doamna Nichita.

Video in format Flash/IOS

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Nici nu avea sens la o asemenea moțiune să facem un discurs scris, ci un discurs clar, în 3 fraze. O moțiune de poveste proastă, plină de demagogie și ipocrizie și cu personaje care vin... tot de desene animate, ca să povestească aici, la microfon, ca și cum noi am veni acum cu 6% absorbție de fonduri europene și am comenta o absorbție de 57% pe care ar face-o dânșii. Și pentru că, domnule ministru, ați primit o agendă, țineți-o ca să-și scrie în continuare poveștile pe care le-au spus, pentru că am aflat și noi astăzi, din această moțiune, că în timp ce noi ne ocupăm de fonduri europene, dânșii scriau povești. Și cu personaje reale. Frumoasa din Pădurea Adormită care conducea Camera Deputaților și nu mai vine prin Parlament. Sau Albă-ca-Zăpada și cei 7 pitici. Albă-ca-Zăpada știm unde este, îi așteptăm și pe cei 7 pitici. Restul moțiunii e cancan.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Cernea. Un minut, vă rog. Fără deplasare. Deci un minut doar la microfon. Aceasta este viața. Aceasta este hotărârea luată de Parlament.

Video in format Flash/IOS

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Discursul meu se va putea rezuma la "bună ziua" și "la revedere" la doar un minut. Ar fi trebuit să pot vorbi mai mult, pentru că este nevoie de dezbateri extinse pentru o astfel de temă. Voi încerca însă să rezum foarte mult lucrurile, scăpând însă multe nuanțe din vedere.

Această moțiune este un mecanism democratic legitim. Este firesc ca ea să fie depusă. Semnatarii moțiunii nu trebuie criticați pentru aceasta. În același timp, eu apreciez activitatea domnului Teodorovici. Este un fapt acela că a crescut absorbția fondurilor europene de când dânsul este ministru. Sunt un deputat de opoziție, critic Guvernul. Am avut multe motive pentru a o face. Dar vreau să fiu și corect. Iar atunci când un ministru este performant - și cred că domnul Teodorovici este unul dintre miniștrii performanți - nu mă sfiesc să o spun public.

Însă în același timp sper ca Domnia Sa să găsească măcar o parte dintre lucrurile afirmate în moțiune utile pentru a îmbunătăți lucrurile. Întotdeauna este loc de mai bine. Îi urez succes. Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Ați avut deja două minute, domnule deputat, ca să vedeți câtă bunăvoință!

Doamna Nichita. Și încheiem aici.

Domnule ministru, să vă pregătiți pentru...

Video in format Flash/IOS

Doamna Cristina Nichita:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cum poți răspunde la un pamflet decât cu un pamflet. Făt-Frumos stă bine la minister, dar fata morgana nu este niciodată acasă.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Apetența opoziției pentru specia literară basm cult ar putea fi remarcabilă dacă nu ar fi de fapt rizibilă. Cum altfel decât rizibil poate fi calificat eseul de 11 pagini scrise cu fonturi mici, eseu în care sunt înșirate de-a valma cifre mari, întrebări retorice și atenționări caragialești!

Dacă înțeleg bine, subiectul moțiunii este domnul ministru Teodorovici, prezent și prezentat drept Făt-Frumos. Cu aceasta suntem de acord. Și ne bucurăm că doamnele și chiar domnii de dreapta recunosc meritele prezenței estetice a domnului ministru. În continuare însă punctele noastre de vedere sunt divergente. Opoziția afirmă cu tărie că fondurile europene nu sunt tratate cu interes și curtoazie sub ministeriatul PSD. Noi afirmăm contrariul. Vă poftesc să comparați rata absorbției fondurilor europene în cifre, de la 7-8% la 53%. Cifrele nu au culoare politică decât atunci când este vorba despre banii pentru care mulți sponsori ai ex-PDL-iștilor sunt actualmente chiriași la beci.

Dacă înțeleg bine, din punctul de vedere al opoziției, comparația lipsei de competență a actualului ministru se face cu maxima competență a fostei ministrese despre care fostul președinte afirma că a absorbit cel mai mult, adică cele mai multe fonduri europene. Adevărul este că acea super-absorbție ține de ceva timp prima pagină!

Semnatarii moțiunii prezentate astăzi în Parlament vor răspunsuri la întrebări pe care atunci când erau la guvernare nu și le-au pus niciodată. De ce? Pentru că s-au plasat sub o axiomă. Nimic din ce face Partidul Social Democrat nu este bun. O mică afirmație simplistă, dar liniștitoare pentru actualii opozanți. Pe undeva pe aici își face apariția fata morgana. Ea este frumoasă, înșelătoare și nu se întrupează niciodată. Este de fapt o promisiune iluzorie. Ani de zile fostul președinte și guvernele sale obediente s-au jucat cu fata morgana, căutând-o prin fonduri europene pe care le-au prăduit când au putut sau le-au ignorat fiindcă nu erau producătoare de comisioane.

Dragi colegi din opoziție,

Lăsați-ni-l nouă pe Făt-Frumos acolo unde stă acum, că stă bine și descurcați-vă cu fata morgana, care nu se mișcă decât pe linia orizontului. Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnule ministru, vă rog, concluzionați.

Video in format Flash/IOS

Domnul Eugen Orlando Teodorovici:

Da. Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sincer vă spun și încerc să spun cât mai clar sau cât mai concis, sunt totuși, trebuie să spun, dezamăgit. Pentru că îmi dau seama că discursul este același, subiectele cu aceeași lipsă de substanță și mai ales în fața unor oaspeți atât din afară, cât, din păcate, mai ales din țară. Văd la tribună tineri care au venit probabil să vadă modul în care Parlamentul funcționează, modul în care noi între noi susținem subiecte de interes național. Sper să privească cu măsura necesară, astfel încât să discearnă între ceea ce este bine și ceea ce este mai puțin bine în Parlamentul României.

Sunt foarte multe aspecte pe care la un moment dat am încetat să mi le mai notez, pentru că sunt foarte multe. Și încă o dată, aceasta denotă foarte multă necunoaștere a acestui subiect.

Am vorbit sau s-a vorbit de acorduri cu băncile. Vă rog foarte mult, cred că este evident și cred că orice om de piață poate să înțeleagă că nu poți să închei un acord cu o bancă, ca să faci ce? Să o forțezi să acorde finanțări? Este vorba de piață, de economia de piață, de modul în care banca înțelege să vină în acest joc, cum banca înțelege să vină să acorde finanțări sau cofinanțări unor beneficiari cu fonduri europene sau fonduri publice în general sau chiar cu fonduri proprii. Deci sunt chestiuni care sunt făcute doar pentru imagine. Deci toate aceste protocoale cu băncile pe care doriți să le semnăm sunt doar pentru a bifa anumite activități care, din păcate, într-un final nu au un impact real în procesul de fonduri europene.

De asemenea, am văzut că se spune că este sub așteptări absorbția. Stau și mă întreb, sincer, fără niciun fel de implicare, să zic așa, din sfera politică. Unde anume v-ați fi așteptat să fie astăzi absorbția după ce, din păcate, în primii 5 ani și jumătate am fost acolo unde am fost la nivel european? Chiar sincer îmi doresc să știu, dar în mod cinstit, unde anume credeați că puteam să ajungem astăzi ca țară cu nivelul de absorbție? Nu uitați că în ultimii 2 ani de zile am fost și suntem în continuare pe prima poziție în Europa la ceea ce înseamnă rambursări de fonduri către un stat membru din partea Comisiei Europene! Și sunt foarte multe astfel de recorduri. Nu mai vorbesc de sumele intrate în fiecare an în România, sume care au contribuit substanțial la creșterea PIB-ului.

De asemenea, doriți angajamente clare. Nu știu dacă ați mai întâlnit alți colegi care și-au asumat în mod clar astfel de ținte fără teama de a nu le atinge. În acest an, pe actualul cadru financiar, o spun și o repet în continuare: acest 80% este o țintă care poate fi realizată. Și pot spune aici că ați face bine cu toții să vă doriți acest lucru. Și chiar să depășesc 80%. Pentru că îmi doresc foarte mult ca la final de 2015 să puteam avea împreună o comisie parlamentară astfel încât Legea răspunderii ministeriale să fie cu adevărat aplicabilă în România, poate pentru prima dată, pentru a vedea exact atunci când tragem linie și vom ști exact câți euro a pierdut România în actualul cadru financiar, să știm și cine este responsabil pentru fiecare din această sumă.

De asemenea, pentru următorul cadru financiar. Vă pot spune de acum că în acest an estimez undeva la peste 5% absorbție pe următorul cadru financiar, ceea ce înseamnă mult, va situa România în topul țărilor fruntașe, deci, în clasamentul acesta al absorbției fondurilor europene la nivel european. Veți spune poate iar este o țintă fără argumente, dar vă lansez pe această cale o invitație, pentru că nu este locul aici, în Parlament, să dezbatem moțiunea punct cu punct. Și vă invit astăzi în mod public la o dezbatere pe această temă. Luăm moțiunea punct cu punct și-l discutăm, îl fundamentăm în fața opiniei publice, în fața mass-media. Pentru a vedea întreaga populație cine cât știe, dacă știe și într-adevăr dacă are într-adevăr argumente pertinente. Și cu mare plăcere, știți foarte bine, orice soluție, orice propunere venită din partea oricui, indiferent din ce partid politic face parte sau din orice zonă a economiei, o aplic cu mare plăcere și nu mi-o asum, da, în sensul că nu trec numele Teodorovici pe fiecare dintre aceste idei.

De asemenea, transpunerea prin achizițiile publice. Luna iunie în acest an este un termen convenit cu partea comunitară de a definitiva strategia națională pentru achiziții publice. Iar la finalul acestui an să transpunem cele 3 directive europene în 4 acte normative distincte, desigur, prin aprobare în cadrul Parlamentului și nu prin ordonanțe de urgență.

Oricum, în luna iunie, în același timp cu strategia națională, veți vedea și acele acte că vor fi trimise spre dumneavoastră spre consultare și puncte de vedere.

De asemenea, proiectele retrospective. Încă o dată subliniez acest lucru. Dacă nu aș folosi această abordare, dacă nu aș folosi ceea ce regulamentele europene ne permit, România ar pierde foarte mulți bani. Și încă o dată subliniez acest lucru. Ar trebui cu toții să susțineți acest lucru, pentru că dacă nu aplicăm această metodologie și nu reușim în relația cu Comisia Europeană să aducem mai mulți bani în țară pe baza acestui nou principiu, atunci pierderea va fi una mult mai mare. Și cu atât mai mult, mulți dintre cei care au ocupat anumite funcții în anumită perioadă vor trebui să răspundă mai mult pentru banii pierduți.

Închei prin a face... bun, nu vreau să fac niciun fel de trimitere la... acum... dar totuși două remarci la colegul, domnul deputat Nazare. Vă invit cu mare plăcere să discutăm despre tot ceea ce dumneavoastră susțineți. Și dacă aveți, v-am spus, un singur argument care să nu stea în picioare la ceea ce eu vă spun, plec ori eu ori dumneavoastră. N-am niciun fel de problemă în acest sens, să știți. Știți foarte bine că îmi asum public, fără niciun fel de temere ceea ce spun. Sunt un om din sistem. După 24 de ani de zile în administrație publică, cred că ceea ce spun este justificat și mai ales confirmat de Comisia Europeană.

Cu domnul Tararache, eu aici am scris pe acest carnețel pe care vi l-aș lăsa, dar nu aici, ci vi-l dau când doriți înapoi, 3 cuvinte, 3 litere, de fapt. Nimic mai mult.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule ministru.

Dezbaterile asupra moțiunii au luat sfârșit. Vă mulțumesc, stimați colegi. Ne reîntâlnim în 15 minute pentru ședința de vot final. Mulțumesc.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 5 decembrie 2022, 7:05
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro