Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of May 31, 2011
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.71/10-06-2011

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2011 > 31-05-2011 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of May 31, 2011

25. Prezentarea și dezbaterea:

   

Domnul Mircea-Dan Geoană:

    ................................................
 

Punctele 23 și 24, Raportul anual 2008 și Raportul anual pe 2009 al Băncii Naționale a României.

Îmi face plăcere să-l invit pe prim-viceguvernatorul băncii centrale, domnul ministru Florin Georgescu, să ne prezinte ambele rapoarte.

Vă rog, domnule prim-viceguvernator. (Aplauze.)

 
 

Domnul Florin Georgescu (prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României):

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Vă rog să-mi permiteți ca, în temeiul art.35 din Legea nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, să vă prezint în mod sintetic principalele activități ale băncii centrale și rezultatele acestora în anii 2008 și respectiv 2009.

Doresc să precizez că raportul anual, în forma extinsă, care v-a fost supus spre examinare, abordează detaliat direcțiile în care banca centrală, pentru a-și îndeplini obiectivele sale, a susținut ajustarea instituțională, structurală și operațională a economiei românești, în concordanță cu cerințele Uniunii Europene.

Anul 2008 a fost marcat de o serie de evenimente, atât externe, cât și interne, care au complicat misiunea autorităților de asigurare a stabilității macroeconomice.

Pe plan internațional, turbulențele declanșate în vara anului 2007 în Statele Unite ale Americii de creditele ipotecare cu grad ridicat de risc s-au transformat, pe parcursul anului 2008, în cea mai gravă criză economică internațională consemnată după marea depresiune din 1929-1933.

Pe plan intern, tabloul economic a fost complicat de deteriorarea substanțială a poziției fiscale, un deficit bugetar de 5,7% din produsul intern brut, cel mai ridicat din perioada 1999-2008; apoi persistența deficitului extern la un nivel ridicat nesustenabil, respectiv 11,6% din produsul intern brut, mai ales în condițiile în care gradul de acoperire prin investiții străine directe nu depășea 55%.

Potrivit statutului său, Banca Națională a României are ca obiectiv fundamental asigurarea și menținerea stabilității prețurilor, principala atribuție a autorității monetare constituind-o configurarea și implementarea unei politici monetare adecvate.

În contextul specific al anului 2008, obiectivul general al băncii centrale a constat în reluarea și continuarea dezinflației în ritmul necesar atingerii țintelor anuale stabilite, asumate împreună cu Guvernul.

Rezultatul obținut în anul 2008 în ceea ce privește inflația, și anume 6,3% decembrie față de decembrie anul anterior, a fost marginal mai bun decât cel din anul precedent, și anume 6,57%, fără a se încadra însă în intervalul-țintă stabilit de BNR, și anume 3,8% ±1 punct procentual.

În primul semestru al anului respectiv, dificultatea atingerii acestui obiectiv a derivat din prelungirea și chiar amplificarea, pe termen scurt, a șocurilor de natura ofertei, generate de tensiunile manifestate pe piața agroalimentară ca o consecință directă a scăderii producției în anul 2007, a majorării prețurilor de materii prime agricole, de produse neprocesate și a unui efect de bază nefavorabil, apoi, impactul creșterii cotațiilor petrolului la nivel mondial asupra prețurilor combustibililor și gazelor naturale și, în același timp, caracterul lax al politicii veniturilor.

Acești factori și-au atenuat progresiv influența în semestrul al doilea, însă au persistat presiunile provenite pe partea cererii, pe fondul ritmului ridicat de creștere economică, 7,3% în termeni anuali, la nivelul anului 2008, nivel situat peste potențialul economiei românești.

În acest context, rata dobânzii de politică monetară a fost ajustată în sens crescător, în cinci etape consecutive, de la 8% la 10,25% în perioada februarie-iulie, în paralel cu continuarea gestionării ferme a lichidității de pe piața monetară, prin intermediul operațiunilor de piață. Totodată, în scopul consolidării restrictivității condițiilor monetare în sens larg, ratele rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și a celor în valută ale băncilor au fost menținute, pe durata primelor trei trimestre, la nivelurile de 20% și respectiv 40%.

În trimestrul al IV-lea, însă, în contextul restrângerii graduale a excedentului structural de lichiditate, rata rezervelor minime obligatorii aferente pasivelor în lei ale băncilor a fost redusă de la 20 la 18%, iar maniera de gestionare a lichidității a fost flexibilizată.

Activitatea băncii centrale de administrare a rezervelor internaționale - respectiv aurul și valuta - ale României s-a concretizat în creșterea acestora cu 1,1 miliarde de euro până la 28,3 miliarde la 31 decembrie 2008. Cea mai mare parte a acestei majorări s-a datorat extinderii rezervei valutare. În pofida crizei financiare internaționale și a creditării accelerate din ultimii ani, sistemul bancar românesc s-a dovedit a fi stabil în ansamblul său în anul 2008, cu niveluri ale capitalizării, solvabilității și lichidității conforme cu cerințele prudențiale. În contextul internațional, un avantaj net l-a constituit politica prudențială pe linia reglementării, aplicată în ultimii ani de banca centrală, ceea ce a făcut ca sectorul bancar românesc să fie mai solid decât în alte țări în perioada apariției crizei economice.

La nivelul întregului sistem, rata solvabilității a rămas relativ constantă, aproape 14%, toate băncile continuând să înregistreze un raport de solvabilitate superior celui minim obligatoriu, adică 8%, iar deteriorarea portofoliului de credite, inerentă în condițiile crizei internaționale, nu a atins proporții îngrijorătoare.

De asemenea, indicatorul de lichidate, precum și indicatorii de rentabilitate au depășit nivelurile de la finele anului anterior, 2007.

Întrucât pregătirea în avans pentru gestionarea potențialelor crize financiare reprezintă o parte importantă a activității BNR în domeniul stabilității financiare, în anul 2008, banca centrală a urmărit dezvoltarea de proceduri și instrumente de gestiune a crizelor financiare prin, în primul rând implicarea în organizarea unui exercițiu de simulare a unei crize financiare, alături de Ministerul Economiei și Finanțelor, CNVM, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private și Fondul de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar. Apoi, s-a derulat un test de rezistență a sistemului bancar la șocuri puternice, dar plauzibile, în colaborare cu specialiștii Fondul Monetar Internațional și ai Băncii Mondiale și, totodată, s-au elaborat proceduri specifice, în scopul acțiunii în situații neprevăzute.

În ceea ce privește atribuțiile ce-i revin ca bancă de emisiune, în anul 2008, BNR a asigurat, din punct de vedere cantitativ, calitativ și în structură, pe cupiuri, numerarul corespunzător nevoilor circulației bănești.

Noile cantități de însemne monetare fabricate conform programului de imprimare a bancnotelor și de batere a monedelor metalice au fost destinate înlocuirii însemnelor monetare uzate și deteriorate, precum și acoperii creșterii anuale a numerarului aflat în afara sistemului bancar.

În încheiere, pentru anul 2008, având în vedere eforturile constante ale BNR pe linia diminuării inflației și menținerii stabilității financiare, s-au creat premisele pentru revenirea băncii centrale din poziția de debitor net în poziția de creditor al sistemului bancar, ceea ce, coroborat cu preocuparea constantă pentru încadrarea cheltuielilor proprii de funcționare a băncii în limitele aprobate, toate acestea au generat condițiile ca rezultatele financiare ale băncii să se îmbunătățească substanțial pe parcursul anului 2008, astfel, profitul realizat, de 3,3 miliarde lei a depășit de peste opt ori nivelul din anul precedent și a fost repartizat în totalitate pentru acoperirea pierderilor reportate din anii anterior, care au fost, astfel, acoperite în proporție de 54%.

Închei aici prezentarea în sinteză a raportului pentru anul 2008.

Domnule președinte,

Cum apreciați?

 
   

În continuare, ședința a fost condusă de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, și domnul deputat Dumitru Pardău, secretar al Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog să continuați și cu 2009, dar faceți o sinteză a sintezei, domnule prim-viceguvernator.

 
 

Domnul Florin Georgescu:

Am înțeles.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

 
 

Domnul Florin Georgescu:

Referitor la anul 2009, acesta a cunoscut o serie de evenimente externe și interne, care, sub impactul crizei financiare și economice internaționale, au complicat deciziile în plan economic intern.

Astfel, dacă în plan economic internațional s-a înregistrat un declin al produsului intern brut de 0,6%, la nivelul Uniunii Europene, acesta a fost de 4%, cu toate măsurile de stimulare ale guvernelor și băncilor centrale europene.

România, datorită modelului de afaceri din băncile prezente în țara noastră, bazat pe prevalența produselor bancare tradiționale, precum și datorită măsurilor prudențiale și administrative adoptate în mod proactiv de BNR, a putut să evite prezența, în portofoliul băncilor românești a activelor toxice și astfel s-a putut menține stabilitatea financiară.

Însă, inversarea fluxurilor de capital privat sub impactul crizei, reflectată în reducerea de o manieră rapidă a deficitului extern, a generat slăbirea activității economice, transformarea deficitelor fiscale structurale, de mărime considerabilă, formate anterior, în deficit fiscal efectiv, ceea ce, la rândul său, a generat declin al activității economice.

Dacă sectorul privat s-a ajustat mai rapid ca răspuns la criză, ajustările din sectorul public au fost, în acel an, insuficiente.

Acest cumul de factori interni și externi a generat: scăderea semnificativă a pib ­7,1%, față de o creștere de 7,3% în anul anterior; deteriorarea deficitului bugetar de la 5,7 în anul anterior la 8,5; deprecierea monedei naționale până la 4,2-4,3%; și diminuarea substanțială a deficitului de cont curent, de la 11,6% în anul anterior, la 4,2%.

Rata inflației s-a plasat la un nivel inferior celui anterior, deci a avut loc un proces de dezinflație - 4,74 în 2009, față de 6,30 în 2008, decembrie la decembrie, dar, totuși, și acest 4,74 s-a situat peste limita superioară a intervalului de variație din jurul țintei, respectiv 3,5 ±1 punct procentual.

Am să trec la măsurile de politică monetară care au fost adoptate în acest an, 2009.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Foarte pe scurt, foarte, foarte pe scurt.

 
 

Domnul Florin Georgescu:

pentru a relaxa condițiile monetare și a crea condițiile pentru o minimizare, o reducere, pe cât se poate, a declinului economic, rata dobânzii a fost coborâtă în cinci pași consecutivi de la 10,25 la 8%, apoi rezervele minime obligatorii în lei de la 18 la 15%, cele în valută de la 40 la 25% în cinci pași consecutivi.

Aceste măsuri, coroborate cu o gestionare fermă și flexibilă în cea mai mare parte a timpului, a condițiilor lichidității de pe piața monetară, au permis reducerea ratei inflației la nivelurile pe care vi le-am menționat.

Rezerva valutară a crescut până la 30,9 miliarde, respectiv cu 2,6 miliarde, cea mai mare parte pe seama rezervei valutare, mă refeream la totalul rezervei internaționale, respectiv aur și valută 31 de miliarde, în creștere cu 2,6, ca urmare a creșterii rezervei valutare.

Ca urmare a nevoilor de finanțare internațională, România a semnat acordul cu instituțiile financiare internaționale: Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional și alte instituții financiare internaționale, în valoare de 19,9 miliarde, acord care a fost dus la îndeplinire în bune condiții, pe parcursul perioadei aprilie 2009 - aprilie 2011.

Pentru a se evita fluxurile de capital inverse, respectiv ieșirile de capital din România, s-a semnat la Viena, în martie 2009, un acord cu cele mai mari grupuri de bănci care dețin subsidiare în România, respectiv circa 75% din piața românească este dominată de aceste grupuri, băncile respective s-au obligat ca, pe toată durata acordului stand-by aprilie 2009 - aprilie 2011, să nu-și retragă expunerile de pe piața românească și să majoreze, la nevoie, capitalul social al băncilor pe care le aveau în România. Și și-au respectat în totalitate aceste angajamente.

De asemenea, Banca Națională a stimulat reluarea creditării prin flexibilizarea reglementărilor în materie de provizionare și calcul al lichidității, cu menținerea stabilității sistemului bancar.

La persoanele juridice a fost crescut plafonul de garantare de la 20 de mii de euro la 50 de mii, ceea ce se realizase pentru persoanele fizice, iar perioada maximă de plată a compensațiilor s-a redus la 20 de zile lucrătoare.

În încheiere, trebuie să vă spunem că, în 2009, plasându-se în continuare pe poziția de creditor al sistemului bancar, BNR a continuat să realizeze profit. Acesta s-a situat la 4,6 miliarde, ceea ce era un plus de 38% față de anul anterior, ceea ce a permis, în final, acoperirea totală a pierderilor înregistrate în anii anteriori și, totodată, virarea către bugetul statului a 1,4 miliarde, respectiv 0,3% din produsul intern brut.

Subliniez în încheiere faptul că și în 2010 BNR a realizat profit, însumând 1,4 miliarde, din care s-au virat către bugetul de stat 1,1 miliarde, reprezentând 0,2% din produsul intern brut.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule prim-viceguvernator,

Vă mulțumim și noi pentru rapoartele prezentate.

Rog comisia, doamna deputat Barna, președinta Comisiei pentru buget din Cameră, să prezinte raportul comun al celor două comisii.

V-aș ruga, doamna președinte, să faceți și dumneavoastră o sinteză a raportului.

 
 

Doamna Maria Eugenia Barna:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Cele două comisii de specialitate au dezbătut raportul anual 2008 și raportul anual 2009 al Băncii Naționale a României și prezintă plenului Parlamentului, pentru dezbatere, raportul comun la raportul anual 2008 al Băncii Naționale a României și raportul comun la raportul anual pe 2009 al Băncii Naționale a României.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă sunt intervenții din sală? Dacă nu dorește nimeni să ia cuvântul, am luat act de prezentarea celor două rapoarte.

Mulțumim domnului prim-viceguvernator pentru rapoartele prezentate, îi dorim succes și-l rugăm să vegheze ca moneda națională să se întărească cât mai mult în raport cu celelalte monede.

Mulțumesc, domnule prim-viceguvernator.

 
     

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mercredi, 1 février 2023, 7:46
Téléphone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro