Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of May 31, 2011

			ªedinþa a început la ora 15,40. Lucrãrile au fost conduse de domnul senator Mircea-Dan Geoanã, preºedintele Senatului, ºi domnul deputat Ioan Oltean, vicepreºedinte al Camerei Deputaþilor, asistaþi de domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, ºi domnul deputat Dumitru Pardãu, secretar al Camerei Deputaþilor. *
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Bunã ziua, stimate colege ºi stimaþi colegi. Declar deschisã ºedinþa plenului comun al Camerei Deputaþilor ºi Senatului României, de astãzi, marþi, 31 mai 2011. Împreunã cu domnul vicepreºedinte Ioan Oltean ºi cu colegii - domnii Dumitru Pardãu ºi Gheorghe David - vom asigura conducerea acestei ºedinþe. Evident, în funcþie de evoluþiile discuþiei, o sã încercãm sã facem o diviziune a muncii cât mai eficientã cu putinþã. Vã informez cã din totalul de 468 de deputaþi ºi senatori ºi-au înregistrat, pânã în acest moment, prezenþa 392; 76 sunt absenþi. Suntem în cvorumul legal de ºedinþã. Birourile permanente reunite au decis ºi aprobat un proiect de ordine de zi pentru astãzi, ºi un proiect de program de lucru pentru astãzi. Dacã sunt comentarii în legãturã cu ordinea de zi? Nu sunt. Vã supun votului ordinea de zi pentru astãzi. Cine este pentru? Vã rog sã votaþi. Voturi împotrivã? Abþineri? Ordinea de zi a fost aprobatã. Pentru programul de lucru, dacã sunt comentarii din partea dumneavoastrã? Nu sunt. Vã supun votului programul de lucru. Cine este pentru? Împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Cu un vot împotrivã, programul de lucru a fost aprobat.
			1. Modificãri în componenþa nominalã a Comisiei comune speciale a Camerei Deputaþilor ºi Senatului privind elaborarea pachetului de legi privind securitatea naþionalã. Înþeleg cã din partea Grupului parlamentar al PSD existã o propunere de înlocuire, pe care domnul senator Verestóy Attila o va prezenta de la microfonul plenului nostru reunit. Domnule senator, vã rog, aveþi cuvântul.
			Domnul Verestóy Attila: Domnilor preºedinþi, Doamnelor ºi domnilor colegi ºi invitaþi, La primul punct de pe ordinea de zi vã voi prezenta esenþa unei hotãrâri care priveºte modificarea anexei la Hotãrârea Parlamentului României nr.31/2009 privind constituirea Comisiei comune speciale a Camerei Deputaþilor ºi Senatului pentru elaborarea pachetului de legi privind securitatea naþionalã. În esenþã, articolul unic conþine, la punctul 10: "Domnul senator Ilie Sârbu, aparþinând Grupului parlamentar al PSD, este desemnat, în calitate de membru, în locul domnului senator Cãtãlin Voicu". În acelaºi timp, vã voi prezenta ºi conþinutul adresei pe care am înaintat-o Biroului permanent reunit, care solicitã prelungirea termenului prevãzut la art.4 din Hotãrârea Parlamentului României nr.31/29.06.2009 privind constituirea acestei comisii, cu prelungirea, cu 18 luni, în vederea continuãrii lucrãrilor comisiei pânã la elaborarea pachetului de legi privind securitatea naþionalã. Vã rog, domnule preºedinte, sã supuneþi la vot ambele pãrþi ale bunei funcþionãri a acestei comisii. Vã mulþumesc.
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Mulþumesc, domnule senator. Vã supun votului Proiectul de Hotãrâre cu privire la schimbarea componenþei nominale a Comisiei pentru elaborarea acestui pachet de legi privind securitatea naþionalã. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? O abþinere. Proiectul de hotãrâre a fost aprobat, cu o abþinere, mã iertaþi. De asemenea, vã supun votului propunerea de prelungire a mandatului acestei comisii speciale, cu termenul prezentat de cãtre domnul senator Verestóy. Cine este pentru? Mulþumesc. Abþineri? Voturi împotrivã? În unanimitate, ºi aceastã propunere a fost adoptatã de plenul reunit.
			2. Modificãri în componenþa nominalã a Comisiei permanente a Camerei Deputaþilor ºi Senatului privind statutul deputaþilor ºi senatorilor. Existã o propunere din partea Grupului parlamentar al PSD, de înlocuire a domnului senator Adrian Þuþuianu, cu domnul senator Mitrea Miron Tudor. Este propunerea formalã avansatã de Grupul parlamentar al PSD. Dacã sunt obiecþiuni faþã de aceastã propunere? Dacã nu sunt, vã propun votului proiectul de hotãrâre care, de asemenea, conþine ºi partea a doua, care se referã la domnul deputat Mircea Grosaru, aparþinând Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale, care este desemnat, în calitate de membru al comisiei, pe locul devenit vacant ca urmare a decesului doamnei deputat - regretatei noastre colege - doamna Liana Dumitrescu. Deci, cu aceste douã propuneri, acesta este corpul proiectului de hotãrâre. Vã supun votului proiectul de hotãrâre cuprinzând aceste modificãri. Cine este pentru? Abþineri? Voturi împotrivã? În unanimitate, proiectul de hotãrâre a fost aprobat.
			3. Modificãri în componenþa nominalã a Comisiei permanente comune pentru relaþia cu UNESCO. Grupul parlamentar al PSD propune înlocuirea domnului senator Prunea Nicolae-Dãnuþ, cu domnul senator Crãciun Avram. Dacã sunt obiecþiuni faþã de aceastã propunere? Nu sunt. Vã supun votului proiectul de hotãrâre care consfinþeºte aceastã modificare. Cine este pentru? Abþineri? Voturi împotrivã? În unanimitate, proiectul de hotãrâre a fost adoptat.
			4. Modificãri în componenþa nominalã a delegaþiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentarã a Francofoniei. Grupul parlamentar al PDL din Senat ne propune înlocuirea domnului senator Georgicã Severin, cu domnul senator Ion Bara, iar Grupul parlamentar al PSD, propune înlocuirea doamnei deputat Doina Burcãu, cu domnul senator Georgicã Severin. Dacã sunt obiecþiuni faþã de aceste modificãri în componenþa nominalã a Comisiei pentru francofonie? Dacã nu sunt, vã supun votului proiectul de hotãrâre cu privire la acest subiect? Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Voturi împotrivã? În unanimitate, modificãrile au fost confirmate de plenul reunit.
			5. Modificãri în componenþa nominalã a Comitetului Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare. Pe procedurã, liderul Grupului parlamentar al PDL din Camera Deputaþilor, domnul Toader. Vã rog, aveþi cuvântul.
			Domnul Mircea-Nicu Toader: Domnule preºedinte, În proiectul de hotãrâre este introdusã ºi solicitarea noastrã, dar fac cuvenita precizare, cã nedepunând în termen, la birourile reunite, o sã solicit sã introduceþi în proiectul de hotãrâre aceastã modificare, a domnului Giurgiu, cu domnul Ovidius mãrcuþianu.
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Mulþumesc. Procedurã, doamna Aura Vasile.
			Doamna Aurelia Vasile: Mulþumesc, domnule preºedinte, Aºa cum domnul deputat Toader cunoaºte, nu se poate face aceastã propunere în timpul dezbaterii. Ea trebuie sã treacã, obligatoriu, prin comisia care trebuie sã facã raportul. Dorim ca domnul Toader sã facã aceastã solicitare ºi sã urmeze parcursul: birourile reunite, repartizare comisie º.a.m.d. dacã, într-adevãr, respectãm ceea ce dumneavoastrã mereu spuneþi, cã: legea, Constituþia ºi Regulamentul pentru dumneavoastrã sunt sfinte. Cred, eu, cã confundaþi icoanele.
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Aº dori sã clarific acest subiect. Propunerea avansatã de domnul Toader se aflã în raportul ºi în proiectul de hotãrâre pe care le avem în mape. Deci, din punctul meu de vedere, cred cã este mai degrabã o desincronizare, pentru a putea sã animãm puþin atmosfera în acest plen reunit. Dar, aº dori sã vã informez cã, în proiectul de hotãrâre ºi în raportul pe care le avem în mapele noastrã, inclusiv noi, cei care conducem ºedinþa, sunt urmãtoarele modificãri de componenþã nominalã: domnul senator Iulian Bãdescu, PSD, înlocuieºte ca trezorier pe domnul Ion Vasile, Grupul parlamentar al PNL; domnul senator Ovidius Mãrcuþianu, aparþinând independenþilor - îl înlocuieºte ca membru pe domnul deputat Mircia Giurgiu - Grupul parlamentar al PDL, ºi, la punctul 21 - domnul senator ºi lider al Grupului parlamentar al PNL din Senat, domnul senator Haºotti îl înlocuieºte, în calitate de membru, pe domnul senator Ioan Ghiºe, aparþinând aceluiaºi grup. Acestea sunt modificãrile care conþin, de fapt, propunerile avansate ºi care fac parte din proiectul de hotãrâre pe care vi-l supun acum votului. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi de abþinere? Un vot de abþinere. Voturi împotrivã? Cu o abþinere, proiectul de hotãrâre a fost aprobat de plenul reunit.
			6. Modificãri în componenþa nominalã a unor grupuri parlamentare de prietenie din Parlamentului României. Dacã existã obiecþiuni faþã de modificãrile propuse? Aveþi în mapele dumneavoastrã toate aceste modificãri. Ele sunt confirmate de Birourile reunite ºi de comisiile de specialitate. Dacã nu sunt obiecþiuni, vã supun votului proiectul de hotãrâre cu privire la modificarea hotãrârii Parlamentului României cu nr.21/2009 privind constituirea unor grupuri parlamentare de prietenie. Cine este pentru aceste modificãri? Mulþumesc. Abþineri? Nu sunt. Voturi împotrivã? Nu sunt. În unanimitate, modificãrile au fost aprobate.
			Grupul parlamentar de prietenie România - Sultanatul Oman - constituire. Nu au fost fãcute propuneri nominale. Îl rog pe domnul preºedinte... Pe procedurã, doamna Aura Vasile.
			Doamna Aurelia Vasile: Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Se tot vorbeºte permanent de partidele de la guvernare, de cum trebuie sã facem economie, economie luând laptele praf al copiilor, economie luând scaunul invalidului º.a.m.d. Nu înþeleg de ce trebuie sã facem grup parlamentar de prietenie cu Sultanatul Oman? E cumva în Uniunea Europeanã ºi n-am aflat eu, avem, ºtiu eu, proiecte economice, avem vreun avantaj? Cred cã ar trebui ca cel care a fãcut aceastã propunere sã ne explice prin expunerea de motive sau unul dintre preºedinþii comisiei sau dintre vicepreºedinþi, nu înþeleg de ce, de data aceasta, Grupurile PD ºi UDMR nu vin la microfon sã spunã: "Domnilor, noi vrem economie. Noi tãiem tutunul soldaþilor, noi facem modificãri pe legi electorale ºi nu mai face turul doi, pentru a face economie. Nu facem cutare ºi cutare." Sã vinã cineva sã ne spunã de ce trebuie grup de prietenie cu Sultanatul Oman?
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Mulþumesc. Pe procedurã domnul Toader.
			Domnul Mircea-Nicu Toader: Domnule preºedinte, am sã-i comunic doamnei Aura Vasile cã Grupul PSD a solicitat înfiinþarea acestui grup de prietenie... (Vociferãri.) Sigur cã nu a participat la aceste discuþii, îmi pare rãu!
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Aº dori sã vã informez cã este o propunere consolidatã din partea GRUI, deci este o chestiune care a fost discutatã la nivelul Grupului Uniunii Interparlamentare ºi existã ºi o propunere nominalã de componenþã a conducerii acestui nou grup de prietenie pentru þãrile din Golf, þãri cu resurse financiare ºi lichiditãþi deosebite în aceastã perioadã complicatã pentru economia mondialã, ºi în anexã aveþi ºi componenþa nominalã a acestui grup, evident dacã plenul reunit va fi de acord cu înfiinþarea acestui grup: preºedinte Cristian Rizea, vicepreºedinte ªtirbu Gigel-Sorinel, secretar Mocanu Alexandru ºi restul membrilor, senatori ºi deputaþi. Dacã elementul de oportunitate a fost clarificat, chiar prin intervenþia mea, ºi elementul de reprezentare echilibratã al grupurilor parlamentare a fost rezolvat prin lecturarea listei, vã supun votului proiectul de hotãrâre pentru înfiinþarea acestui grup de prietenie. Cine este pentru înfiinþarea acestui grup? Abþineri? O abþinere. Cine este împotrivã? 10 voturi împotrivã. Propunerea a fost aprobatã cu majoritate de voturi.
			La punctul 8 cred cã existã o dificultate cu privire la componenþa nominalã pentru Grupul de prietenie cu Republica Camerun. În mapele noastre nu existã propuneri nominale pentru componenþa acestei comisii. Vom reporta decizia cu privire la acest grup la proxima ºedinþã reunitã a celor douã Camere ale Parlamentului.
			Punctul 9. Proiectul de Hotãrâre pentru modificarea art.2 din Hotãrârea Parlamentului României nr.2/2011 privind instituirea Comisiei comune speciale a Camerei Deputaþilor ºi Senatului pentru controlul execuþiei bugetelor Curþii de Conturi pe anii 2005, 2006, 2007, 2008 ºi 2009. Proiectul de hotãrâre a fost distribuit deja. Dacã sunt intervenþii de ordin general cu privire la acest proiect de hotãrâre? Nu. Dacã existã obiecþiuni cu privire la titlu? Nu. Dacã pe articolul unic al hotãrârii sunt comentarii sau obiecþiuni? Nu. Dacã nu, vã supun votului proiectul de hotãrâre în ansamblul sãu. Cine este pentru? Mulþumesc. Abþineri? Voturi împotrivã? În unanimitate, proiectul de hotãrâre a fost aprobat.
			Punctul 10. Proiectul de Hotãrâre pentru abrogarea Hotãrârii Parlamentului nr.52/2006 privind constituirea Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului României. V-a fost distribuit acest proiect de hotãrâre. Intervenþii pe subiectul general? Nu sunt. La titlu? Obiecþiuni? Nu. Articolul unic? Nu sunt obiecþiuni. Vã supun votului proiectul de hotãrâre în ansamblul sãu. Cine este pentru? Abþineri? O abþinere. Voturi împotrivã? Cu o abþinere proiectul de hotãrâre a fost adoptat.
			Punctul 11. Înþeleg cã aici existã o modificare, da? Proiectul de Hotãrâre pentru aprobarea rectificãrii bugetului de venituri ºi cheltuieli al Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare pe anul 2010. Doamna preºedinte Anghelache se aflã în plenul nostru reunit. Am s-o invit la microfonul plenului reunit pentru a ne prezenta punctul sãu de vedere. Doamna preºedinte, vã rog.
			Doamna Gabriela-Victoria Anghelache (preºedintele Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare): Mulþumesc, domnule preºedinte. Rectificarea constã în realocarea unor sume între Titlul II "Bunuri ºi servicii" ºi Titlul XII "Cheltuieli de capital" ale bugetului de venituri ºi cheltuieli al Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare pe anul 2010. Aceastã realocare este necesarã ca urmare a unor evenimente excepþionale care au intervenit în cursul anului 2010 ºi care au necesitat cheltuieli suplimentare la bunuri ºi servicii. Totalul veniturilor ºi cheltuielilor aprobate de Parlament rãmâne nemodificat, cu rugãmintea de a accepta aceastã modificare, care nu reprezintã decât o realocare a aceleiaºi sume, între cheltuielile de capital ºi cheltuielile pentru bunuri ºi servicii. Vã mulþumesc.
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Mulþumesc, doamna preºedinte. Doamna preºedinte Barna, vã rog, punctul de vedere al comisiei.
			Doamna Maria Eugenia Barna: Mulþumesc, domnule preºedinte. Raport comun la Proiectul de rectificare a bugetului de venituri ºi cheltuieli al Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare pe anul 2010. Comisiile de specialitate din Senat ºi Camera Deputaþilor au fost sesizate de Birourile permanente reunite, în vederea elaborãrii raportului comun la proiectul menþionat anterior. Analizând Proiectul de rectificare a bugetului de venituri ºi cheltuieli al Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare pe anul 2010, Comisiile pentru buget din Senat ºi Camera Deputaþilor au hotãrât, cu majoritate de voturi, aprobarea acestuia ºi supun spre dezbatere ºi aprobare plenului Parlamentului Proiectul de Hotãrâre pentru aprobarea rectificãrii bugetului de venituri ºi cheltuieli al Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare pe anul 2010.
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Mulþumesc doamnei preºedinte. Dacã cu privire la conþinutul proiectului de hotãrâre, titlul sau articolele sale sunt obiecþiuni pe fond, pe probleme generale? Dacã nu sunt, am sã vã propun votul asupra proiectului de hotãrâre în ansamblul sãu. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Proiectul a fost aprobat cu majoritate de voturi.
			Punctul 12. Proiectul de Hotãrâre pentru aprobarea bugetului de venituri ºi cheltuieli al Autoritãþii Naþionale pentru Administrare ºi Reglementare în Comunicaþii (ANCOM) pentru anul 2011. Dacã din partea Comisiei pentru tehnologia informaþiei ºi comunicaþiilor sau Comisia economicã, industrii ºi servicii din Senat? Vã rog, domnule deputat.
			Domnul Constantin Chirilã: Mulþumesc, domnule preºedinte. Raport comun asupra bugetului de venituri ºi cheltuieli pe anul 2011 al Autoritãþii Naþionale pentru Administrare ºi Reglementare în Comunicaþii. În conformitate cu prevederile art.14 alin.(3) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.22/2009, Comisia pentru tehnologia informaþiei ºi comunicaþiilor din Camera Deputaþilor ºi Comisia economicã, industrii ºi servicii din Senat au fost sesizate de cãtre cele douã Birouri permanente, reunite în ºedinþa comunã din 8 martie 2011, spre dezbatere ºi avizare cu bugetul de venituri ºi cheltuieli pe anul 2011 al Autoritãþii Naþionale pentru Administrare ºi Reglementare în Comunicaþii. La analiza bugetului au participat din partea Autoritãþii Naþionale pentru Administrare ºi Reglementare în Comunicaþii domnul preºedinte Cãtãlin Marinescu ºi doamna expert Alina ªumudicã. Bugetul de venituri ºi cheltuieli, supus aprobãrii, cuprinde resursele financiare pentru realizarea obiectivelor ANCOM în perioada exerciþiului financiar 2011. Finanþarea cheltuielilor curente ºi de capital ale ANCOM se asigurã integral din venituri proprii. Veniturile totale previzionate se vor realiza în principal din tariful de utilizare a frecvenþelor spectrului radio ºi din tariful de utilizare a resurselor de numerotaþie. ANCOM a diminuat veniturile din tarifele de utilizare a spectrului radio cu 15% pentru a stimula investiþiile în noi tehnologii ale furnizorilor de reþele ºi servicii de comunicaþii electronice, în condiþiile în care aceºtia au înregistrat în ultima perioadã scãderi ale veniturilor din activitãþile specifice comunicaþiilor electronice. Bugetul de venituri ºi cheltuieli ale ANCOM se stabileºte în sumã de 212.000 mii lei venituri ºi 308.341 mii lei cheltuieli, cu un deficit în valoare de 96.341 mii lei, care se acoperã din excedentul anilor precedenþi. Disponibilitãþile înregistrate la data de 31 decembrie 2010 sunt în sumã de 425.984 mii lei, din care 68.980 mii lei reprezintã venituri din cota pe cifra de afaceri în domeniul comunicaþiilor electronice destinate serviciului universal. În ºedinþa din 29 martie, cele douã comisii reunite au hotãrât cu majoritatea de voturi a membrilor prezenþi sã supunã plenului celor douã Camere reunite aprobarea bugetului de venituri ºi cheltuieli pe 2011 al Autoritãþii Naþionale pentru Administrare ºi Reglementare în Comunicaþii, în forma prezentatã de ANCOM. Mulþumesc.
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Mulþumesc. ªi preºedintele agenþiei este prezent în plenul nostru ºi cred cã raportul comun prezentat de comisiei este concludent. Dacã existã observaþii faþã de proiectul de hotãrâre distribuit deja ºi aflat în mapele dumneavoastrã? Dacã sunt obiecþiuni cu privire la titlu sau la conþinutul articolelor? Nu sunt. Vã supun votului proiectul de hotãrâre în ansamblul sãu. Cine este pentru? Abþineri? Voturi împotrivã? 89 de voturi împotrivã. Cu majoritate de voturi, proiectul de hotãrâre a fost aprobat.
			Punctul urmãtor, punctul 13 - Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului de modificare a Protocolului privind dispoziþiile tranzitorii anexat la Tratatul privind Uniunea Europeanã, la Tratatul privind funcþionarea Uniunii Europene ºi la Tratatul de instituire a Comunitãþii Europene a Energiei Atomice, semnat la Bruxelles la 23 iunie 2010. Dacã din partea Guvernului existã... ? Vã rog, domnule secretar de stat Niculescu, Ministerul Afacerilor Externe.
			Domnul Anton Niculescu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe): Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor parlamentari, Vã rugãm sã adoptaþi aceastã Lege de ratificare a Protocolului de modificare a dispoziþiilor tranzitorii la Tratatul privind Uniunea Europeanã. Modificãrile privesc creºterea numãrului de deputaþi. Se vor adãuga trei europarlamentari germani, aleºi în cadrul alegerilor din iunie 2009. Menþionez faptul cã mandatul lor nu poate fi întrerupt. Vã mulþumesc.
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Este vorba de redistribuirea mandatelor în Parlamentul European. Dacã sunt intervenþii cu privire la acest subiect? Din partea comisiei, vã rog.
			Domnul Gheorghe-Eugen Nicolãescu: Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Comisiile reunite, juridicã din Senat ºi Camera Deputaþilor ºi Comisia pentru afaceri europene a Parlamentului României, au avizat favorabil acest proiect, în sensul în care îl supune dezbaterii ºi adoptãrii Parlamentului celor douã Camere reunite. Proiectul de lege se referã la faptul cã modificãrile duc la creºterea numãrului de deputaþi de la 736 la 754, 751, conform Tratatului de la Lisabona, plus trei europarlamentari germani deja aleºi ºi al cãror mandat nu poate fi întrerupt. România nu este afectatã de aceastã modificare a numãrului de europarlamentari, întrucât atât prin Tratatul de la Nisa, cât ºi prin cel de la Lisabona, beneficiem de un numãr de 33 de reprezentanþi în Parlamentul European. Derogarea temporarã de la numãrul maxim de 751 de europarlamentari reprezintã o modificare a dreptului primar european. Ratificarea de cãtre toate statele membre se va realiza printr-o procedurã echivalentã cu cea pentru intrarea în vigoare a tratatelor ºi este necesarã corelarea numãrului de parlamentari europeni, corespunzãtor Tratatului de la Nisa, cu prevederile Tratatului de la Lisabona, intrat între timp în vigoare. În consecinþã, comisiile reunite vã supun spre adoptare acest proiect de lege.
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Mulþumesc domnului deputat Nicolãescu. Dacã sunt intervenþii pe dezbateri generale? Nu sunt. Este pânã la urmã o obligaþie pe care trebuie sã ne-o asumãm. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacã existã observaþii cu privire la articolele din corpul acestui proiect de lege? Nu sunt. Cu privire la titlu? Nu. Vã supun votului proiectul de lege în ansamblul sãu. Cine este pentru? Abþineri? 2 abþineri. Voturi împotrivã? Cu majoritate de voturi proiectul de hotãrâre a fost adoptat. Am sã rog serviciile noastre sã pregãteascã comunicarea oficialã cãtre parlamentele interesate. Am primit solicitãri din partea parlamentelor german, austriac, pentru urgentarea acestei proceduri ºi vreau sã comunicãm cã ºi Parlamentul României a ratificat aceste dispoziþii tranzitorii.
			Punctul 14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.103/2010 pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 2010. Reprezentantul Guvernului? Domnule preºedinte Ghizdeanu?
			Domnul Ion Ghizdeanu (preºedintele Comisiei Naþionale de Prognozã): Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor parlamentari, vã adresãm rugãmintea de a aproba acest proiect de lege. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii bugetului de stat din anul 2010. Având în vedere rezultatele care au fost la acel moment pe nouã luni, practic s-au majorat veniturile bugetului de stat ºi cheltuielile. Dintre cheltuieli trebuie menþionate cele pentru plata unor arierate în domeniul sãnãtãþii, pentru Ministerul Muncii, transfer la buget pentru a face echilibrul bugetului asigurãrilor de stat în acel moment, în condiþiile menþinerii deficitului bugetar la 6,8. De asemenea, s-au alocat mai multe fonduri pentru proiectele de investiþii. În consecinþã, susþinem adoptarea acestui proiect de lege. Vã mulþumesc.
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Mulþumesc ºi eu, domnule preºedinte. Domnule preºedinte Ovidiu Marian, punctul de vedere al comisiilor.
			Domnul Ovidiu Marian: Mulþumesc, domnule preºedinte. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii bugetului de stat pentru punerea de acord a planificãrii bugetare cu execuþia bugetului general consolidat la nouã luni. Întruniþi în ºedinþa comunã din data de 5 aprilie 2011 membrii celor douã comisii, dupã încheierea dezbaterilor asupra proiectului de lege au hotãrât cu majoritate de voturi adoptarea proiectului de lege. În consecinþã, supunem spre dezbatere plenului Parlamentului României raportul de admitere, împreunã cu proiectul de lege. Mulþumesc.
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Mulþumesc, domnule preºedinte Ovidiu Marian. Dacã sunt intervenþii pe fond la dezbateri generale? Nu. Dezbaterea pe articole. Dacã sunt observaþii la articolele proiectului de lege? Nu sunt. Vã supun votului proiectul de lege în ansamblul sãu. Cine este pentru? Aº dori sã verificãm voturile în favoare. 146 de voturi în favoare. Abþineri? Voturi împotrivã? 110 voturi împotrivã. Proiectul de lege a fost aprobat.
			Punctul 15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr.18/2010 privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2010. Domnule preºedinte Ghizdeanu!
			Domnul Ion Ghizdeanu: Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor parlamentari, acest proiect de lege se referã la prima rectificare, cel anterior la a doua rectificare, deci este vorba de rectificarea bugetului de stat din anul 2010, în principal datoritã schimbãrii unor indicatori macroeconomici din acel moment ºi þinându-se cont de estimarea principalilor indicatori macroeconomici. În contextul evoluþiei economice ºi financiare din acel moment s-a considerat cã este adecvat un deficit bugetar de 6,8% din PIB, în loc de 5,9% în bugetul iniþial. Ca urmare a acestuia, s-au majorat veniturile bugetului de stat pe anul 2010 pe sold cu suma de 2.018 milioane lei, pe diferite categorii de impozit, corespunzãtor ºi majorãrii deficitului, cheltuielile bugetului de stat la acel moment s-au majorat cu suma de 3.940,6 milioane lei, alocate în principal, fiind problema care a fost arhicunoscutã, în principal Ministerului Muncii cu 3,8 miliarde, Ministerului Sãnãtãþii cu 2,8 miliarde, reprezentând transferuri din bugetul de stat cãtre bugetul Fondului Naþional Unic de Asigurãri Sociale de Sãnãtate pentru plata datoriilor din sectorul sanitar, Ministerului Mediului pentru cofinanþarea fondurilor din Uniunea Europeanã ºi altor ministere, pentru diferite proiecte cu finanþare europeanã. În consecinþã, Guvernul, prin Ministerul Finanþelor Publice, vã adreseazã rugãmintea de a aproba acest proiect de lege. Vã mulþumesc.
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Mulþumesc. Doamna preºedinte Barna.
			Doamna Maria Eugenia Barna: Domnule preºedinte, am întocmit raport comun Comisia pentru buget, finanþe, activitate bancarã ºi piaþã de capital din Senat ºi Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci din Camera Deputaþilor. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii bugetului de stat, pentru punerea de acord a planificãrii bugetare cu evoluþia prognozatã a indicatorilor macroeconomici. Întruniþi în ºedinþã comunã în data de 5 octombrie 2010, membrii celor douã comisii, dupã încheierea dezbaterilor asupra proiectului de lege, au hotãrât cu 24 de voturi pentru ºi o abþinere respingerea proiectului de lege. În timpul dezbaterii proiectului de lege s-au prezentat o serie de amendamente. Amendamentele admise sunt prezentate în Anexa nr.1, iar amendamentele respinse sunt prezentate în Anexa nr.2 la prezentul raport. La dezbaterea proiectului de lege a participat, în calitate de invitat, reprezentantul Ministerului Finanþelor Publice, domnul secretar de stat Gherghina. În consecinþã, vã supunem spre dezbatere plenului Parlamentului României raportul de respingere a Ordonanþei Guvernului privind rectificarea bugetului de stat pe 2010, cu amendamentele prezentate în anexã, împreunã cu proiectul de lege. Vã mulþumesc.
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Mulþumesc. Domnule Toader, vã rog.
			Domnul Mircea-Nicu Toader: Domnule preºedinte, La dezbateri generale, dupã cum aþi vãzut, raportul comisiei este un raport de respingere. Realitatea este cu totul alta. Nevoia de rectificare a bugetului s-a datorat condiþiilor pe care le-a avut economia României, fiind necesarã aceastã rectificare, fapt pentru care Grupul Partidului Democrat Liberal va vota împotriva raportului, adoptând în acest fel cu lege proiectul de ordonanþã.
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Mulþumesc pentru aceastã precizare de poziþie. Dacã sunt alte intervenþii pe fondul dezbaterii generale? Nu sunt. Dupã cum aþi constatat, raportul comun este un raport de respingere. Aceasta va fi ºi propunerea pe care v-o avansez spre vot. Intervenþie? Vã rog, domnule deputat Cãlian.
			Domnul Petru Cãlian: Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, V-aº ruga sã supuneþi aprobãrii ºi amendamentele admise la aceastã ordonanþã, astfel încât sã ne putem pronunþa prin vot. Mulþumesc.
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Cu mare plãcere. Problema este cã avem în faþa noastrã un raport de respingere care este primul care va fi supus... Este un raport de respingere cu amendamente admise, dar votul este fãcut pe raportul de respingere. Dupã aceea, evident, intrãm în faza în care, dupã rezultatul votului, vom putea vedea care este calea de urmat. În acest moment vã supun votului raportul de respingere, aºa cum a fost prezentat de comisiile reunite. Cine este pentru raportul de respingere? 113 voturi în favoare, cu domnul Haºotti. Voturi împotrivã? 152 de voturi împotriva raportului de respingere. Abþineri? Nu sunt. Raportul de respingere nu a fost adoptat de plenul reunit. Deci, în acest moment vã propun transmiterea cãtre comisiile de specialitate, în aceastã situaþie, pentru a putea sã revinã cãtre plenul reunit cu un alt raport, evident conþinând ºi amendamentele pe care le vor considera colegii ºi colegele ca fiind necesare. Cine este pentru transmiterea la comisie a acestui raport? Vã rog sã votaþi. Pentru transmiterea la comisii pentru un raport suplimentar. Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Vã mulþumesc.
			Punctul 16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.104/2010 cu privire la rectificarea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2010. Punctul de vedere al Guvernului? Doamna preºedinte Pârcãlabu.
			Doamna Domnica Doina Pârcãlabu (preºedintele Casei Naþionale de Pensii ºi alte Drepturi de Asigurãri Sociale): Mulþumesc, domnule preºedinte. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2010, în vederea menþinerii deficitului bugetar la un nivel sustenabil, cât ºi respectarea angajamentelor interne ºi internaþionale asumate de Guvernul României. Principalele modificãri la bugetul asigurãrilor sociale de stat: se prevede diminuarea veniturilor bugetului asigurãrilor sociale de stat aferente sistemului public de pensii cu 215 milioane de lei din diminuarea veniturilor curente ale sistemului public de pensii cu 695,4 milioane lei ºi majorarea subvenþiei acordate de la bugetul de stat cu suma de 480,4 milioane lei; diminuarea cheltuielilor bugetului asigurãrilor sociale de stat aferente sistemului public de pensii cu suma de 215 milioane lei datorate în principal diminuãrii cu 195 milioane lei la titlul "asistenþã socialã"; diminuarea cheltuielilor sistemului pentru asigurãri de accidente de muncã ºi boli profesionale cu 8,3 milioane lei; la bugetul asigurãrilor pentru ºomaj, diminuarea veniturilor bugetului asigurãrilor pentru ºomaj cu suma de 100 de milioane lei; diminuarea veniturilor fondului de garantare pentru plata creanþelor salariale ºi diminuarea cheltuielilor bugetului asigurãrilor sociale pentru ºomaj aferente sistemului asigurãrilor pentru ºomaj cu 210,8 milioane lei. Având în vedere aceste prevederi, susþinem ºi propunem dumneavoastrã aprobarea acestui proiect de lege. Vã mulþumesc.
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Vã mulþumesc ºi eu, doamna preºedinte. Domnul preºedinte Ovidiu Marian.
			Domnul Ovidiu Marian: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Pentru cã doamna preºedinte a prezentat în detaliu ce conþine proiectul de lege, mã voi mãrgini la a spune cã, întrunit în ºedinþa comunã din data de 5 aprilie 2011, membrii celor douã comisii, dupã încheierea dezbaterilor asupra proiectului de lege, au hotãrât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege. În consecinþã, supunem spre dezbatere plenului Parlamentului României raportul de admitere, împreunã cu proiectul de lege. Vã mulþumesc.
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Vã mulþumesc ºi eu, domnule preºedinte. Dacã sunt intervenþii pe dezbaterea generalã, pe dezbaterea de fond? Nu sunt. Comisiile propun adoptarea acestui proiect de lege. Am sã vã supun votului proiectul de lege. Cine este pentru? 149 de voturi. Împotrivã? 115. Abþineri? Nu sunt abþineri. Cu majoritate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.
			Ordonanþa nr.19/2010 - rectificarea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe 2010. Doamna Pârcãlabu. Vã rog.
			Doamna Domnica Doina Pârcãlabu: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 19 pentru rectificarea bugetului asigurãrilor sociale de stat pentru anul 2010 a avut ca modificãri asigurarea prevederilor necesare acordãrii prestaþiilor de naturã socialã, respectiv pensii ºi ajutor de ºomaj. În ceea ce priveºte modificãrile aduse de actul normativ în discuþie, la bugetul asigurãrilor sociale de stat, s-au majorat veniturile bugetului asigurãrilor sociale cu suma de 1.893 milioane lei, prin diminuarea veniturilor curente ale sistemului public de stat ºi majorarea subvenþiei acordate în sumã de 3.823,9 milioane lei; diminuarea pe sold a veniturilor sistemului de asigurãri pentru accidente de muncã ºi boli profesionale cu 8,4 milioane lei; majorarea cheltuielilor bugetului asigurãrilor sociale de stat cu suma de 1.893,9 milioane lei, ca urmare a suplimentãrii cu suma de 1.942,3 milioane lei la Titlul "Asistenþã socialã" pentru plata integralã a pensiilor pânã la sfârºitul anului; diminuarea cheltuielilor sistemului de asigurãri pentru accidente de muncã ºi boli profesionale cu 21,9 milioane lei. La bugetul asigurãrilor pentru ºomaj, prin actul normativ de rectificare, s-a prevãzut: diminuarea veniturilor bugetului asigurãrilor sociale pentru ºomaj aferente sistemului asigurãrilor pentru ºomaj cu suma de 321,6 milioane lei; diminuarea veniturilor fondului de garantare pentru plata creanþelor salariale cu suma de 48,7 milioane lei; majorarea cheltuielilor bugetului asigurãrilor pentru ºomaj aferente sistemului asigurãrilor pentru ºomaj cu 1.163,9 milioane lei; suplimentarea cheltuielilor fondului de garantare pentru plata creanþelor salariale cu suma de 16,5 milioane lei. Având în vedere aceste considerente, Guvernul susþine aprobarea prezentului proiect de act normativ. Vã mulþumesc.
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Vã mulþumesc. Doamna preºedinte Barna.
			Doamna Maria Eugenia Barna: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Raport comun la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr.19/2010 privind rectificarea bugetului asigurãrilor sociale pe anul 2010. Comisiile de specialitate au fost sesizate ºi s-au întrunit în ºedinþã comunã. Dupã încheierea dezbaterilor asupra proiectului de lege, membrii comisiilor au hotãrât, cu 19 voturi pentru ºi 12 voturi împotrivã, întocmirea unui raport de respingere. Suntem în aceeaºi situaþie ca ºi la precedentul proiect. În consecinþã, supunem spre dezbatere ºi adoptare plenului Parlamentului României raportul de respingere a Ordonanþei Guvernului nr.19/2010 privind rectificarea bugetului asigurãrilor sociale pe 2010. Vã mulþumesc.
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Vã mulþumesc. Domnul lider Mircea Toader.
			Domnul Mircea-Nicu Toader: Domnilor preºedinþi, Aceeaºi poziþie are grupul Partidului Democrat Liberal referitor la proiectul de lege pentru aprobarea ordonanþei. Comisia, prin votul ei, a dat un raport de respingere. Noi vom vota împotriva raportului de respingere. Logic, aceastã ordonanþã a obligat Guvernul sau a obligat, pânã la urmã, bugetul de stat sã poatã sã rectifice, în condiþiile în care fondurile bugetare puteau fi redistribuite spre bugetul de asigurãri sociale. În consecinþã, Grupul PDL va vota împotriva raportului de respingere.
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Vã mulþumesc. Dacã pe dezbaterea generalã existã intervenþii? Nu. Vã supun votului raportul de respingere. Cine este pentru? 117 voturi în favoare. Împotrivã? 146. Abþineri? O abþinere. Raportul de respingere nu a fost aprobat. Va merge la comisie pentru raport suplimentar.
			Pe procedurã, domnul senator Emilian Frâncu.
			Domnul Emilian-Valentin Frâncu: Domnilor preºedinþi, Stimaþi colegi, Este pentru a treia oarã când vin de la tribuna Camerelor reunite pentru a solicita într-un fel rezolvarea unei situaþii neplãcute pentru noi toþi, parlamentarii. Cred cã suntem singura þarã din Uniunea Europeanã unde, la ºedinþele comune sau la orice ºedinþã, se practicã, în mod curent, votul cu mâna ridicatã. Domnule preºedinte, vã rog mult de tot, am primit pânã acum douã asigurãri din partea Birourilor permanente reunite cã se vor face acele 139 de cartele de vot de tip Camera Deputaþilor, care sã poarte pe ele numele senatorilor. ªi, atunci, votul nu va mai fi unul subiectiv, nu va mai fi unul contestat, ci se va putea merge obiºnuit, aºa cum se face în orice þarã civilizatã, spre un vot corect ºi transparent. Rugãmintea mea este, totuºi, ca la o primã ºedinþã, sã se facã totuºi ceva pentru a rezolva aceastã chestiune. Vã mulþumesc.
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Vã mulþumesc. Rugãmintea mea este ºi cãtre Secretariatul general al Camerei Deputaþilor, care este titularul operaþiunii. ªi am rugãmintea ca la proximul Birou reunit sã venim poate cu o propunere, sã vedem ce înseamnã din punct de vedere costuri, tehnologie. Este o propunere mai mult decât legitimã din partea domnului senator. (Vociferãri.) Bun. Dacã sunt ºi alte motive care întârzie aceastã decizie, mã desolidarizez total faþã de aceste eventuale tentaþii. Domnul Frâncu a propus în mod repetat o astfel de situaþie. ªi pentru colegii senatori cred cã este mult mai corect ºi mai colegial sã fie întâmpinaþi pe picior de egalitate aici, în Camera Deputaþilor. Vã mulþumesc.
			Trecem mai departe. Punctul 18 - completarea bugetului de stat pe 2010; Propunere legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii bugetului de stat pe 2010. Dacã iniþiatorul doreºte sã prezinte propunerea legislativã? Reprezentantul Guvernului? La punctul 18, domnule preºedinte Ghizdeanu. Iniþiatorul nu a rãspuns apelului meu insistent. Ba da, ba da. Punctul de vedere al Guvernului. Domnul Ghizdeanu.
			Domnul Ion Ghizdeanu: Domnule preºedinte, vã rog sã mã scuzaþi.
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: În microfon, domnule preºedinte. Vã rog. Vã obiºnuiþi cu politica, uºor, uºor. Primul gest este sã trageþi microfoanele cãtre dumneavoastrã.
			Domnul Ion Ghizdeanu: ªi cu bugetul. Acum mã obiºnuiesc ºi cu bugetul. Mã scuzaþi cã domnul Gherghina a avut o delegaþie...
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Atunci, poate-l chemaþi pe domnul Gherghina, dacã nu vã pricepeþi la buget. Spuneþi-ne cinstit.
			Domnul Ion Ghizdeanu: Încerc. Fac eforturi.
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Bine.
			Domnul Ion Ghizdeanu: Referitor la Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea bugetului de stat, Guvernul, prin Ministerul Finanþelor Publice, nu susþine adoptarea acestei propuneri legislative.
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Da, dupã aceastã propunere sinteticã, domnul preºedinte Ovidiu Marian.
			Domnul Ovidiu Marian: Da, mulþumesc, domnule preºedinte. Este vorba despre celebra Lege Cojocaru, care are ca obiect de reglementare modificarea ºi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2010, în sensul majorãrii veniturilor de la bugetul de stat ºi reducerii deficitului bugetar prin micºorarea rezervei valutare a României. Dupã încheierea dezbaterilor asupra propunerii legislative, membrii comisiilor au hotãrât, cu 15 voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi 9 abþineri, întocmirea unui raport de respingere. În consecinþã, supunem spre dezbatere ºi adoptare plenului Parlamentului României raportul de respingere a propunerii legislative. Vã mulþumesc.
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Vã mulþumesc ºi eu, domnule preºedinte. Propunerea de respingere a acestei iniþiative v-a fost prezentatã de cãtre preºedintele Comisiei pentru buget, finanþe din Senat. Vã supun votului propunerea de respingere a acestei propuneri. Vã rog sã votaþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Vã mulþumesc. Cu unanimitate de voturi, propunerea legislativã a fost respinsã.
			Punctul 19 - Propunerea de completare a art.5 alin.(4) din Legea bugetului de stat pe 2010. Dacã iniþiatorii doresc - 20 de deputaþi ºi un senator - doresc sã prezinte acest text, aceastã iniþiativã, aceastã propunere? Nu. Reprezentantul Guvernului. Domnul preºedinte Ghizdeanu.
			Domnul Ion Ghizdeanu: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Propunerea legislativã are ca obiect finanþarea burselor de studii. În fapt, propunerea legislativã reprezintã o lege de rectificare bugetarã, un proiect de lege de rectificare bugetarã, ceea ce contravine Constituþiei, iar bursele pentru elevi din învãþãmântul preuniversitar de stat se finanþeazã din bugetele locale ºi, ca urmare, nu pot face obiectul rectificãrii bugetului de stat. Având în vedere considerentele menþionate, Guvernul nu susþine adoptarea acestei propuneri legislative. Vã mulþumesc.
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Vã mulþumesc. Doamna preºedinte Barna.
			Doamna Maria Eugenia Barna: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Comisiile de specialitate au fost sesizate pentru dezbaterea ºi întocmirea raportului la aceastã propunere legislativã. Propunerea are ca obiect inserarea în categoria cheltuielilor în sumele defalcate din taxa pe valoarea adãugatã a burselor de studii pentru elevii din învãþãmântul preuniversitar, iar în ºedinþa comunã, dupã încheierea dezbaterilor asupra propunerii legislative, membrii comisiei au hotãrât respingerea acesteia, doarece finanþarea cheltuielilor cu bursele elevilor pe anul 2010 se asigurã din bugetele locale, inclusiv din sumele defalcate din TVA, pentru echilibrarea bugetelor locale ºi din cotele defalcate din impozitul pe venit. În consecinþã, supunem spre aprobare ºi spre dezbaterea plenului Parlamentului României raportul comun de respingere a propunerii legislative. Vã mulþumesc.
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Vã mulþumesc. Dezbateri generale? Nu sunt intervenþii. Vã supun votului raportul de respingere a propunerii legislative. Cine este pentru? 151 de voturi în favoare. Cine este împotriva propunerii de respingere? 116 voturi împotrivã. Abþineri? Fãrã abþineri. Propunerea legislativã a fost astfel respinsã.
			Punctul 20 - Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuþie a bugetului de stat, a contului anual de execuþie a bugetului Fondului naþional unic de asigurãri sociale de sãnãtate ºi a contului general al datoriei publice aferente anului 2009. Din partea Guvernului, domnul preºedinte Ghizdeanu.
			Domnul Ion Ghizdeanu: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor parlamentari, Proiectul de lege reflectã modul de derulare ºi execuþia bugetului de stat, a bugetului Fondului naþional unic de asigurãri sociale de sãnãtate ºi a contului general al datoriei publice aferente anului 2009. În anul 2009, veniturile încasate la bugetul de stat au fost în sumã de 56.434,8 milioane lei, reprezentând 99,7 din prevederile generale definitive, încadrându-se în deficitul de 6,8% din PIB. De asemenea, în cadrul Fondului naþional unic de asigurãri sociale de sãnãtate au fost realizate venituri ºi cheltuieli în jur de 15 miliarde, cu un deficit doar de 783 milioane lei. Contul general al datoriei publice aferent anului 2000, care cuprinde o datorie publicã în valoare de 147 miliarde lei, cu o structurã în special cea mai mare parte reprezentând datoria publicã guvernamentalã directã a statului în sumã de 126 miliarde. Faþã de cele de mai sus, Guvernul, prin Ministerul Finanþelor Publice, vã roagã sã aprobaþi ºi susþine acest proiect de lege. Vã mulþumesc.
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Vã mulþumesc. Domnul preºedinte Ovidiu Marian.
			Domnul Ovidiu Marian: Da, mulþumesc, domnule preºedinte. În urma dezbaterilor, comisiile au hotãrât, cu majoritate de voturi, sã adopte un raport de admitere a proiectului de lege în forma prezentatã de Guvern ºi supun Parlamentului pentru dezbatere ºi adoptare raportul de admitere ºi proiectul de lege. Vã mulþumesc.
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale? Nu. Dacã, pe articole, existã intervenþii sau obiecþiuni? Nu. Comisiile propun aprobarea acestui proiect de lege. Vã supun votului proiectul de lege în ansamblul sãu. Cine este pentru? 140. Împotrivã? 118 voturi împotrivã. Abþineri? Fãrã abþineri. Cu majoritate de voturi, proiectul a fost adoptat.
			Punctul 21 - Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuþie a bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2009 ºi pentru ºomaj pe anul 2009. Domnul preºedinte Ghizdeanu.
			Domnul Ion Ghizdeanu: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Proiectul de lege se referã la aprobarea contului general anual de execuþie a bugetului asigurãrilor sociale ºi a contului general anual de execuþie a bugetului asigurãrilor pentru ºomaj pentru anul 2009, pe baza situaþiilor financiare la 31 decembrie 2009, prezentate de Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale, prin Casa Naþionalã de Pensii ºi alte Drepturi de Asigurãri Sociale ºi Agenþiei Naþionale pentru Ocuparea Forþei de Muncã. Veniturile ºi cheltuielile sunt prezentate în detaliu. Este de menþionat cã au fost fãcute verificãrile de cãtre Curtea de Conturi. Faþã de cele de mai sus, Guvernul, prin Ministerul Finanþelor Publice, susþine acest proiect de lege ºi vã adreseazã rugãmintea de a fi adoptat. Vã mulþumesc.
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamna preºedinte Barna.
			Doamna Maria Eugenia Barna: Comisiile de specialitate au fost sesizate cu acest proiect de lege. Au analizat execuþia bugetului asigurãrilor sociale de stat ºi execuþia bugetului asigurãrilor pentru ºomaj ºi, în urma dezbaterilor, au hotãrât, cu majoritate de voturi, sã adopte raport de admitere a proiectului de lege în forma prezentatã de Guvern. Deci, vã supunem spre dezbatere ºi adoptare raportul de admitere a proiectului de lege. Vã mulþumesc.
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Vã mulþumesc, doamnã preºedinte. Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale? Nu sunt. Pe articole? Nu. Comisiile propun adoptarea acestui proiect de lege. Vã supun votului proiectul de lege în ansamblul sãu. Cine este pentru? 133. Împotrivã? 116 ne informeazã domnul Þuþuianu. Am sã propun ca domnul Popeangã sã fie inclus în echipele noastre viitoare. Vã mulþumesc. Proiectul de lege a fost adoptat cu majoritate de voturi.
			Punctul 22 - Raportul privind activitatea desfãºuratã de Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii în anul 2009. Îl invit la microfonul Parlamentului pe domnul general Ion Opriºor, secretarul CSAT, pentru prezentarea raportului activitãþii instituþiei menþionate.
			Domnul Ion Opriºor (secretarul Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii): Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi, Vã mulþumesc pentru posibilitatea pe care mi-o oferiþi, pentru a prezenta câteva aspecte referitoare la activitatea CSAT în anul 2009. Un prim aspect pe care doresc sã-l evidenþiez se referã la faptul cã în exercitarea prerogativelor conferite de legislaþia în vigoare, Consiliul Superior de Apãrare a Þãrii a acþionat ca autoritate învestitã cu organizarea ºi coordonarea unitarã a activitãþilor care privesc securitatea naþionalã, participarea la menþinerea securitãþii internaþionale ºi la apãrarea colectivã, în sistem de alianþã militarã, urmãrind consolidarea instituþiilor cu responsabilitãþi în domeniul securitãþii naþionale, afirmarea României pe scena internaþionalã, ca factor de stabilitate. În al doilea rând, raportul privind activitatea desfãºuratã de Consiliu în anul 2009 este un document care abordeazã de o manierã cuprinzãtoare acþiunile întreprinse de aceastã instituþie în intervalul analizat. Acesta reflectã modul de îndeplinire a planului de activitate aferent anului 2009, raþiunile care au stat la baza luãrii hotãrârilor de cãtre Consiliu, precum ºi mãsurile care au fost întreprinse de cãtre instituþiile responsabile pentru aplicarea celor decise în CSAT. Având în vedere cele prezentate ºi conform atributelor conferite de Constituþie ºi de cadrul legal aplicabil, Consiliul, fiind învestit cu organizarea ºi coordonarea unitarã a activitãþilor care privesc securitatea naþionalã, a analizat permanent domeniile importante ale securitãþii ºi a emis hotãrâri conþinând mãsuri obligatorii pentru autoritãþile administraþiei publice ºi pentru instituþiile cu atribuþii în domeniu, care au vizat: coordonarea activitãþii instituþiilor sistemului securitãþii naþionale pentru consolidarea statutului României în cadrul Alianþei Nord-Atlantice, Uniunii Europene ºi al celorlalte organizaþii internaþionale, modernizarea instituþiilor cu responsabilitãþi în domeniul securitãþii naþionale, cu referire la activitatea de apãrare ºi de ordine publicã, coordonarea unitarã a activitãþii de informaþii, contrainformaþii ºi de securitate, activitatea de avizare a proiectelor de acte normative iniþiate sau emise de cãtre Guvern privind domeniul securitãþii naþionale, pregãtirea economiei ºi rezervei de mobilizare pentru apãrare, protecþia informaþiilor clasificate naþionale NATO ºi Uniunii Europene, precum ºi a celor care fac obiectul acordurilor internaþionale. De asemenea, în conformitate cu competenþele legale ºi cu imperativele situaþiei operative, Consiliul Superior de Apãrare a Þãrii a fost în permanenþã informat despre activitãþile sau stãrile de fapt potenþial generatoare de insecuritate la adresa valorilor ºi intereselor fundamentale ºi a decis mãsurile specifice de protecþie împotriva ameninþãrilor menþionate. Totodatã, Consiliul Superior de Apãrare a Þãrii a avut în vedere cãile ºi direcþiile prioritare de acþiune ale instituþiilor statului român în scopul adoptãrii unor mãsuri de operaþionalizare adecvate pentru realizarea securitãþii naþionale, consolidarea puterii naþionale, integrarea ei adecvatã în actuala configuraþie a Alianþei Nord-Atlantice, Uniunii Europene ºi multiplicarea avantajelor competitive ale României, cât ºi transformarea instituþiilor cu responsabilitãþi în domeniul securitãþii naþionale. În anul 2009, Consiliul a emis 136 de hotãrâri. Acestea au fost îndeplinite în cea mai mare parte, 76%. Restul de 24% din hotãrâri, fiind în diferite stadii de implementare. În procesul de formulare ºi de adoptare a deciziilor Consiliului, membrii acestuia au avut în vedere evaluarea realistã ºi oportunã a riscurilor ºi ameninþãrilor ºi identificarea corectã a valorilor ºi intereselor fundamentale ce trebuie promovate, protejate ºi apãrate cu prioritate, stabilirea judicioasã a cãilor ºi mijloacelor de înfãptuire a lor, determinarea modalitãþilor adecvate de angajare ºi mobilizare a resurselor. Continuarea proceselor de modernizare iniþiate în anii precedenþi, recalibrarea ºi redimensionarea corespunzãtoare a instituþiilor sistemului de securitate naþionalã, precum ºi regândirea unor concepte privind rolul acestora în asigurarea apãrãrii ºi ordinii publice au condus la adoptarea unor hotãrâri referitoare, printre altele, la derularea proceselor de restructurare ºi modernizare a Armatei României, adoptarea planurilor privind întrebuinþarea forþelor în diverse situaþii, modificarea organigramei structurilor centrale ale Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi Ministerului de Interne. Referitor la competenþele Consiliului Superior de Apãrare a Þãrii pentru organizarea ºi coordonarea unitarã a activitãþilor de informaþii, contrainformaþii ºi de securitate desfãºurate de instituþiile de profil, agenda de lucru a inclus în anul 2009 un ansamblu de activitãþi menite sã orienteze performanþa comunitãþii naþionale de informaþii ºi sã asigure resursele necesare analizei în format integrat pentru informarea strategicã în domeniul securitãþii naþionale. Membrii Consiliului Superior de Apãrare a Þãrii au fost, de asemenea, informaþi cu privire la situaþia sistemului naþional de protecþie a informaþiilor clasificate, enunþându-se, de asemenea, o serie de propuneri în vederea eliminãrii disfuncþiilor ºi vulnerabilitãþilor remanente pe aceastã dimensiune a securitãþii naþionale. Raportul de activitate pentru anul 2009 face referire ºi la documentele ce vor fi analizate, promovate sau aprobate în anul 2010. În concluzie, activitatea Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii a fost adaptatã în funcþie de realitãþile ºi prioritãþile din anul 2009 ºi de urgenþele impuse de specificul fiecãrei instituþii a sistemului naþional de apãrare, contribuind, astfel, la realizarea obiectului legal de activitate al Consiliului, ºi anume acela de a organiza ºi coordona unitar activitãþile care privesc securitatea naþionalã. Vã mulþumesc pentru atenþie.
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Mulþumesc, domnule general. Dacã sunt intervenþii din partea comisiilor de specialitate? Domnul preºedinte Canacheu.
			Domnul Costicã Canacheu: Mulþumesc, domnule preºedinte. Bunã ziua! În cadrul ºedinþei comune din 04.05.2010, pe baza competenþelor care le revin, Comisiile pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului au analizat raportul Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii privind activitatea desfãºuratã în anul 2009. ªi prin documentul pe care-l aveþi la dispoziþie ºi prin prezentarea fãcutã de domnul general Opriºor, secretar al Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii, aveþi toate elementele legate de acest raport ºi de activitatea Consiliului în anul 2009. Aº vrea doar sã precizez cã, pe timpul dezbaterilor, comisiile au sesizat existenþa câtorva situaþii în care Guvernul, în pofida prevederilor legale, a prezentat Parlamentului - vorbim de anul 2009 - proiecte de acte normative pentru care era necesar avizul Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii. De exemplu, proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice ºi proiectul de Lege privind administraþia naþionalã a rezervelor de stat, precum ºi structura organizatoricã ºi efectivele Ministerului Administraþiei ºi Internelor. Totodatã, comisiile au recomandat consiliului sã abordeze periodic, în analizele sale, problematica privind buna guvernare, precum ºi sporirea rolului ºi credibilitãþii României în cadrul Alianþei Nord-Atlantice ºi a Uniunii Europene. În urma analizei desfãºurate, comisiile au avizat favorabil raportul Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii privind activitatea desfãºuratã în anul 2009 ºi cu majoritate de voturi pentru au hotãrât sã-l supunã spre examinare ºi aprobare plenului Parlamentului, în conformitate cu prevederile art.65 alin.(2) din Constituþia României, republicatã. Vã mulþumesc.
			Domnul Mircea-Dan Geoanã: Mulþumesc ºi eu, domnule preºedinte. Dezbateri generale, dacã doreºte cineva sã intervinã pe acest subiect? Nu. Luãm act de aceastã prezentare ºi de dezbaterea raportului. Conform legislaþiei în vigoare nu este nevoie de un vot formal, de un vot explicit în Parlamentul României.
			Punctele 23 ºi 24, Raportul anual 2008 ºi Raportul anual pe 2009 al Bãncii Naþionale a României. Îmi face plãcere sã-l invit pe prim-viceguvernatorul bãncii centrale, domnul ministru Florin Georgescu, sã ne prezinte ambele rapoarte. Vã rog, domnule prim-viceguvernator. (Aplauze.)
			Domnul Florin Georgescu (prim-viceguvernator al Bãncii Naþionale a României): Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor preºedinþi, Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori, Vã rog sã-mi permiteþi ca, în temeiul art.35 din Legea nr.312/2004 privind Statutul Bãncii Naþionale a României, sã vã prezint în mod sintetic principalele activitãþi ale bãncii centrale ºi rezultatele acestora în anii 2008 ºi respectiv 2009. Doresc sã precizez cã raportul anual, în forma extinsã, care v-a fost supus spre examinare, abordeazã detaliat direcþiile în care banca centralã, pentru a-ºi îndeplini obiectivele sale, a susþinut ajustarea instituþionalã, structuralã ºi operaþionalã a economiei româneºti, în concordanþã cu cerinþele Uniunii Europene. Anul 2008 a fost marcat de o serie de evenimente, atât externe, cât ºi interne, care au complicat misiunea autoritãþilor de asigurare a stabilitãþii macroeconomice. Pe plan internaþional, turbulenþele declanºate în vara anului 2007 în Statele Unite ale Americii de creditele ipotecare cu grad ridicat de risc s-au transformat, pe parcursul anului 2008, în cea mai gravã crizã economicã internaþionalã consemnatã dupã marea depresiune din 1929-1933. Pe plan intern, tabloul economic a fost complicat de deteriorarea substanþialã a poziþiei fiscale, un deficit bugetar de 5,7% din produsul intern brut, cel mai ridicat din perioada 1999-2008; apoi persistenþa deficitului extern la un nivel ridicat nesustenabil, respectiv 11,6% din produsul intern brut, mai ales în condiþiile în care gradul de acoperire prin investiþii strãine directe nu depãºea 55%. Potrivit statutului sãu, Banca Naþionalã a României are ca obiectiv fundamental asigurarea ºi menþinerea stabilitãþii preþurilor, principala atribuþie a autoritãþii monetare constituind-o configurarea ºi implementarea unei politici monetare adecvate. În contextul specific al anului 2008, obiectivul general al bãncii centrale a constat în reluarea ºi continuarea dezinflaþiei în ritmul necesar atingerii þintelor anuale stabilite, asumate împreunã cu Guvernul. Rezultatul obþinut în anul 2008 în ceea ce priveºte inflaþia, ºi anume 6,3% decembrie faþã de decembrie anul anterior, a fost marginal mai bun decât cel din anul precedent, ºi anume 6,57%, fãrã a se încadra însã în intervalul-þintã stabilit de BNR, ºi anume 3,8% ±1 punct procentual. În primul semestru al anului respectiv, dificultatea atingerii acestui obiectiv a derivat din prelungirea ºi chiar amplificarea, pe termen scurt, a ºocurilor de natura ofertei, generate de tensiunile manifestate pe piaþa agroalimentarã ca o consecinþã directã a scãderii producþiei în anul 2007, a majorãrii preþurilor de materii prime agricole, de produse neprocesate ºi a unui efect de bazã nefavorabil, apoi, impactul creºterii cotaþiilor petrolului la nivel mondial asupra preþurilor combustibililor ºi gazelor naturale ºi, în acelaºi timp, caracterul lax al politicii veniturilor. Aceºti factori ºi-au atenuat progresiv influenþa în semestrul al doilea, însã au persistat presiunile provenite pe partea cererii, pe fondul ritmului ridicat de creºtere economicã, 7,3% în termeni anuali, la nivelul anului 2008, nivel situat peste potenþialul economiei româneºti. În acest context, rata dobânzii de politicã monetarã a fost ajustatã în sens crescãtor, în cinci etape consecutive, de la 8% la 10,25% în perioada februarie-iulie, în paralel cu continuarea gestionãrii ferme a lichiditãþii de pe piaþa monetarã, prin intermediul operaþiunilor de piaþã. Totodatã, în scopul consolidãrii restrictivitãþii condiþiilor monetare în sens larg, ratele rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei ºi a celor în valutã ale bãncilor au fost menþinute, pe durata primelor trei trimestre, la nivelurile de 20% ºi respectiv 40%. În trimestrul al IV-lea, însã, în contextul restrângerii graduale a excedentului structural de lichiditate, rata rezervelor minime obligatorii aferente pasivelor în lei ale bãncilor a fost redusã de la 20 la 18%, iar maniera de gestionare a lichiditãþii a fost flexibilizatã. Activitatea bãncii centrale de administrare a rezervelor internaþionale - respectiv aurul ºi valuta - ale României s-a concretizat în creºterea acestora cu 1,1 miliarde de euro pânã la 28,3 miliarde la 31 decembrie 2008. Cea mai mare parte a acestei majorãri s-a datorat extinderii rezervei valutare. În pofida crizei financiare internaþionale ºi a creditãrii accelerate din ultimii ani, sistemul bancar românesc s-a dovedit a fi stabil în ansamblul sãu în anul 2008, cu niveluri ale capitalizãrii, solvabilitãþii ºi lichiditãþii conforme cu cerinþele prudenþiale. În contextul internaþional, un avantaj net l-a constituit politica prudenþialã pe linia reglementãrii, aplicatã în ultimii ani de banca centralã, ceea ce a fãcut ca sectorul bancar românesc sã fie mai solid decât în alte þãri în perioada apariþiei crizei economice. La nivelul întregului sistem, rata solvabilitãþii a rãmas relativ constantã, aproape 14%, toate bãncile continuând sã înregistreze un raport de solvabilitate superior celui minim obligatoriu, adicã 8%, iar deteriorarea portofoliului de credite, inerentã în condiþiile crizei internaþionale, nu a atins proporþii îngrijorãtoare. De asemenea, indicatorul de lichidate, precum ºi indicatorii de rentabilitate au depãºit nivelurile de la finele anului anterior, 2007. Întrucât pregãtirea în avans pentru gestionarea potenþialelor crize financiare reprezintã o parte importantã a activitãþii BNR în domeniul stabilitãþii financiare, în anul 2008, banca centralã a urmãrit dezvoltarea de proceduri ºi instrumente de gestiune a crizelor financiare prin, în primul rând implicarea în organizarea unui exerciþiu de simulare a unei crize financiare, alãturi de Ministerul Economiei ºi Finanþelor, CNVM, Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private ºi Fondul de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar. Apoi, s-a derulat un test de rezistenþã a sistemului bancar la ºocuri puternice, dar plauzibile, în colaborare cu specialiºtii Fondul Monetar Internaþional ºi ai Bãncii Mondiale ºi, totodatã, s-au elaborat proceduri specifice, în scopul acþiunii în situaþii neprevãzute. În ceea ce priveºte atribuþiile ce-i revin ca bancã de emisiune, în anul 2008, BNR a asigurat, din punct de vedere cantitativ, calitativ ºi în structurã, pe cupiuri, numerarul corespunzãtor nevoilor circulaþiei bãneºti. Noile cantitãþi de însemne monetare fabricate conform programului de imprimare a bancnotelor ºi de batere a monedelor metalice au fost destinate înlocuirii însemnelor monetare uzate ºi deteriorate, precum ºi acoperii creºterii anuale a numerarului aflat în afara sistemului bancar. În încheiere, pentru anul 2008, având în vedere eforturile constante ale BNR pe linia diminuãrii inflaþiei ºi menþinerii stabilitãþii financiare, s-au creat premisele pentru revenirea bãncii centrale din poziþia de debitor net în poziþia de creditor al sistemului bancar, ceea ce, coroborat cu preocuparea constantã pentru încadrarea cheltuielilor proprii de funcþionare a bãncii în limitele aprobate, toate acestea au generat condiþiile ca rezultatele financiare ale bãncii sã se îmbunãtãþeascã substanþial pe parcursul anului 2008, astfel, profitul realizat, de 3,3 miliarde lei a depãºit de peste opt ori nivelul din anul precedent ºi a fost repartizat în totalitate pentru acoperirea pierderilor reportate din anii anterior, care au fost, astfel, acoperite în proporþie de 54%. Închei aici prezentarea în sintezã a raportului pentru anul 2008. Domnule preºedinte, Cum apreciaþi?
			În continuare, ºedinþa a fost condusã de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreºedinte al Camerei Deputaþilor, asistat de domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, ºi domnul deputat Dumitru Pardãu, secretar al Camerei Deputaþilor.
			Domnul Ioan Oltean: Vã rog sã continuaþi ºi cu 2009, dar faceþi o sintezã a sintezei, domnule prim-viceguvernator.
			Domnul Florin Georgescu: Am înþeles.
			Domnul Ioan Oltean: Vã mulþumesc pentru înþelegere.
			Domnul Florin Georgescu: Referitor la anul 2009, acesta a cunoscut o serie de evenimente externe ºi interne, care, sub impactul crizei financiare ºi economice internaþionale, au complicat deciziile în plan economic intern. Astfel, dacã în plan economic internaþional s-a înregistrat un declin al produsului intern brut de 0,6%, la nivelul Uniunii Europene, acesta a fost de 4%, cu toate mãsurile de stimulare ale guvernelor ºi bãncilor centrale europene. România, datoritã modelului de afaceri din bãncile prezente în þara noastrã, bazat pe prevalenþa produselor bancare tradiþionale, precum ºi datoritã mãsurilor prudenþiale ºi administrative adoptate în mod proactiv de BNR, a putut sã evite prezenþa, în portofoliul bãncilor româneºti a activelor toxice ºi astfel s-a putut menþine stabilitatea financiarã. Însã, inversarea fluxurilor de capital privat sub impactul crizei, reflectatã în reducerea de o manierã rapidã a deficitului extern, a generat slãbirea activitãþii economice, transformarea deficitelor fiscale structurale, de mãrime considerabilã, formate anterior, în deficit fiscal efectiv, ceea ce, la rândul sãu, a generat declin al activitãþii economice. Dacã sectorul privat s-a ajustat mai rapid ca rãspuns la crizã, ajustãrile din sectorul public au fost, în acel an, insuficiente. Acest cumul de factori interni ºi externi a generat: scãderea semnificativã a pib ­7,1%, faþã de o creºtere de 7,3% în anul anterior; deteriorarea deficitului bugetar de la 5,7 în anul anterior la 8,5; deprecierea monedei naþionale pânã la 4,2-4,3%; ºi diminuarea substanþialã a deficitului de cont curent, de la 11,6% în anul anterior, la 4,2%. Rata inflaþiei s-a plasat la un nivel inferior celui anterior, deci a avut loc un proces de dezinflaþie - 4,74 în 2009, faþã de 6,30 în 2008, decembrie la decembrie, dar, totuºi, ºi acest 4,74 s-a situat peste limita superioarã a intervalului de variaþie din jurul þintei, respectiv 3,5 ±1 punct procentual. Am sã trec la mãsurile de politicã monetarã care au fost adoptate în acest an, 2009.
			Domnul Ioan Oltean: Foarte pe scurt, foarte, foarte pe scurt.
			Domnul Florin Georgescu: pentru a relaxa condiþiile monetare ºi a crea condiþiile pentru o minimizare, o reducere, pe cât se poate, a declinului economic, rata dobânzii a fost coborâtã în cinci paºi consecutivi de la 10,25 la 8%, apoi rezervele minime obligatorii în lei de la 18 la 15%, cele în valutã de la 40 la 25% în cinci paºi consecutivi. Aceste mãsuri, coroborate cu o gestionare fermã ºi flexibilã în cea mai mare parte a timpului, a condiþiilor lichiditãþii de pe piaþa monetarã, au permis reducerea ratei inflaþiei la nivelurile pe care vi le-am menþionat. Rezerva valutarã a crescut pânã la 30,9 miliarde, respectiv cu 2,6 miliarde, cea mai mare parte pe seama rezervei valutare, mã refeream la totalul rezervei internaþionale, respectiv aur ºi valutã 31 de miliarde, în creºtere cu 2,6, ca urmare a creºterii rezervei valutare. Ca urmare a nevoilor de finanþare internaþionalã, România a semnat acordul cu instituþiile financiare internaþionale: Uniunea Europeanã, Fondul Monetar Internaþional ºi alte instituþii financiare internaþionale, în valoare de 19,9 miliarde, acord care a fost dus la îndeplinire în bune condiþii, pe parcursul perioadei aprilie 2009 - aprilie 2011. Pentru a se evita fluxurile de capital inverse, respectiv ieºirile de capital din România, s-a semnat la Viena, în martie 2009, un acord cu cele mai mari grupuri de bãnci care deþin subsidiare în România, respectiv circa 75% din piaþa româneascã este dominatã de aceste grupuri, bãncile respective s-au obligat ca, pe toatã durata acordului stand-by aprilie 2009 - aprilie 2011, sã nu-ºi retragã expunerile de pe piaþa româneascã ºi sã majoreze, la nevoie, capitalul social al bãncilor pe care le aveau în România. ªi ºi-au respectat în totalitate aceste angajamente. De asemenea, Banca Naþionalã a stimulat reluarea creditãrii prin flexibilizarea reglementãrilor în materie de provizionare ºi calcul al lichiditãþii, cu menþinerea stabilitãþii sistemului bancar. La persoanele juridice a fost crescut plafonul de garantare de la 20 de mii de euro la 50 de mii, ceea ce se realizase pentru persoanele fizice, iar perioada maximã de platã a compensaþiilor s-a redus la 20 de zile lucrãtoare. În încheiere, trebuie sã vã spunem cã, în 2009, plasându-se în continuare pe poziþia de creditor al sistemului bancar, BNR a continuat sã realizeze profit. Acesta s-a situat la 4,6 miliarde, ceea ce era un plus de 38% faþã de anul anterior, ceea ce a permis, în final, acoperirea totalã a pierderilor înregistrate în anii anteriori ºi, totodatã, virarea cãtre bugetul statului a 1,4 miliarde, respectiv 0,3% din produsul intern brut. Subliniez în încheiere faptul cã ºi în 2010 BNR a realizat profit, însumând 1,4 miliarde, din care s-au virat cãtre bugetul de stat 1,1 miliarde, reprezentând 0,2% din produsul intern brut. Vã mulþumesc pentru atenþie. (Aplauze.)
			Domnul Ioan Oltean: Domnule prim-viceguvernator, Vã mulþumim ºi noi pentru rapoartele prezentate. Rog comisia, doamna deputat Barna, preºedinta Comisiei pentru buget din Camerã, sã prezinte raportul comun al celor douã comisii. V-aº ruga, doamna preºedinte, sã faceþi ºi dumneavoastrã o sintezã a raportului.
			Doamna Maria Eugenia Barna: Mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte de ºedinþã. Cele douã comisii de specialitate au dezbãtut raportul anual 2008 ºi raportul anual 2009 al Bãncii Naþionale a României ºi prezintã plenului Parlamentului, pentru dezbatere, raportul comun la raportul anual 2008 al Bãncii Naþionale a României ºi raportul comun la raportul anual pe 2009 al Bãncii Naþionale a României. Vã mulþumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Vã mulþumesc foarte mult. Dacã sunt intervenþii din salã? Dacã nu doreºte nimeni sã ia cuvântul, am luat act de prezentarea celor douã rapoarte. Mulþumim domnului prim-viceguvernator pentru rapoartele prezentate, îi dorim succes ºi-l rugãm sã vegheze ca moneda naþionalã sã se întãreascã cât mai mult în raport cu celelalte monede. Mulþumesc, domnule prim-viceguvernator.
			La poziþia 25 a ordinii de zi avem Raportul de activitate al Avocatului poporului pe anul 2009. Avem prezentã aici conducerea acestei instituþii. Îl rog pe domnul profesor universitar doctor Ioan Muraru, Avocatul poporului în exerciþiu, sã prezinte raportul ºi îl rog, pe domnia sa, dacã se poate, sã facã o sintezã a acestuia. Vã mulþumesc, domnule profesor.
			Domnul Ioan Muraru (Avocatul Poporului): Mulþumesc, domnule preºedinte. Distins auditoriu, Raportul pe care-l prezentãm astãzi Camerelor reunite ale Parlamentului României este realizat în îndeplinirea obligaþiei constituþionale ºi legale privind organizarea ºi funcþionarea instituþiei. El se referã la activitatea desfãºuratã în anul 2009. Raportul evidenþiazã progresele înregistrate nu numai din punct de vedere cantitativ, ci ºi calitativ. Astfel, în cifre, putem observa cã, în anul 2009, în comparaþie cu anul 2008: au fost înregistrare peste 8.000 de petiþii, cu 3% mai multe; dispeceratul telefonic a fost solicitat de aproximativ 6.000 de cetãþeni, cu un spor de 2%; s-au prezentat în audienþã un numãr de peste 16.000 de cetãþeni, activitatea în acest domeniu menþinându-se la un nivel apropiat faþã de cel înregistrat în anul 2008. La acestea, s-au adãugat 30 de anchete, ºase recomandãri, 1.900 puncte de vedere privind excepþiile de neconstituþionalitate, patru excepþii de neconstituþionalitate ridicate direct în faþa Curþii Constituþionale. Acest spor de activitate s-a putut realiza în condiþiile existenþei unei scheme incomplete de personal la sediul central. Raportul detaliazã ºi explicã problemele care au stat în atenþia instituþiei pe domeniile de specializare stabilite de lege. Sunt oferite informaþii complete privind: procedeele ºi mijloacele specifice de acþiune la dispoziþia instituþiei; resursele materiale ºi bugetare; cooperarea cu instituþiile ºi autoritãþile internaþionale similare. În aceastã ºedinþã comunã, avem prilejul de a prezenta ºi alte explicaþii pertinente, care privesc reuºite în activitatea instituþiei Avocatului poporului. A existat o preocupare aparte pentru protecþia drepturilor persoanelor fizice. Au fost rezolvate problemele concrete semnalate în petiþii, s-au adãugat acþiuni întreprinse pentru protejarea drepturilor unor segmente de populaþie, atunci când petiþiile individuale în acelaºi domeniu erau numeroase. Ne referim aici la rapoartele speciale ale Avocatului poporului, pe care Parlamentul, cel puþin la nivelul comisiilor parlamentare, ar fi util sã le reia în dezbatere. Avem în vedere, cu precãdere, rapoartele speciale privind sistemul public de pensii, sistemul de ocrotire a sãnãtãþii, drepturile copiilor ºi tinerilor cu handicap, respectarea drepturilor veteranilor de rãzboi, vãduvelor de rãzboi ºi vãduvelor nerecãsãtorite ale veteranilor de rãzboi, înaintate Parlamentului ºi care conþin propuneri de mãsuri ºi soluþii judicioase cu privire la probleme juridice dificile. De asemenea, Avocatul poporului a continuat corespondenþa cu domnul Janusz Kochanowsky, comisarul pentru protecþia drepturilor civile din Republica Polonã - cel care a decedat în accidentul de la Katyn - în legãturã cu evoluþia cazului unui cetãþean român decedat într-un penitenciar din Polonia. Rãspunsurile prompte primite din partea Ombudsmanului polonez, cuprinzând informaþii actuale privind investigaþiile efectuate de autoritãþile poloneze în legãturã cu circumstanþele în care a decedat cetãþeanul român, au fost de naturã sã clarifice unele elemente ale acestui caz tragic. În calitatea sa de membru al reþelei europene a Ombudsmanilor, Avocatul poporului a continuat schimbul de corespondenþã ºi experienþã cu Ombudsmanii din þãrile Uniunii Europene. Aceasta exprimã preocuparea acestor instituþii pentru protecþia drepturilor ºi libertãþilor persoanelor fizice ºi reprezintã o modalitate eficientã pentru clarificarea cu celeritate a problemelor semnalate. Informãm pe aceastã cale Parlamentul României cã instituþia Avocatului poporului ar recomanda înfiinþarea unui Ombudsman pentru armatã, dupã modelul existent, spre exemplu, în Germania, Olanda, Norvegia, Belgia, Irlanda sau Regatul Unit al Marii Britanii. O asemenea instituþie, creatã dupã modelul celor care deja funcþioneazã în Europa, ar fi de mare utilitate pentru protecþia drepturilor personalului militar. Ne-am implicat în controlul de constituþionalitate prin mai multe puncte de vedere, peste 1.900 de puncte de vedere. Avocatul poporului s-a exprimat ca o autoritate autonomã ºi independentã ºi deplin angajatã în realizarea unui comportament constituþional loial. Acþiunile realizate în cadrul controlului de constituþionalitate au fost energice, fãrã îndoialã critice la adresa unor acte normative. Amintim aici excepþia de neconstituþionalitate cu privire la dispoziþiile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat ºi al celor de serviciu, act normativ cu un puternic impact social. Cei care au observat atent ºi cu bunã credinþã activitatea Avocatului poporului în acest domeniu, pot constata cã, între Avocatul poporului ºi autoritãþile publice care emit acte normative supuse controlului de constituþionalitate, nu au existat ºi nu existã conflicte. Toate autoritãþile ºi-au îndeplinit obligaþiile constituþionalitate, Curtea Constituþionalã ºi-a îndeplinit, de asemenea, obligaþia constituþionalã de garant al supremaþiei Constituþiei, iar aceste acþiuni ale Avocatului poporului au fost rezultatul unor viziuni din planuri diferite. Ca atare, activitatea Avocatului poporului în acest domeniu a fost o activitate fireascã într-o societate liberã, organizatã într-un stat de drept dominat de principiile legalitãþii, pluralismului ºi transparenþei. În anul 2009, s-a intensificat comunicarea cu mass-media, interesatã în formarea opiniei publice cu privire la rolul ºi activitatea instituþiei. Au existat, astfel, peste 190 de manifestãri la nivelul posturilor de televiziune ºi radio, ziarelor centrale ºi locale. În condiþiile limitãrilor financiare din anul 2009, Avocatul poporului a depus eforturi pentru a continua participarea la activitãþile institutului european al Ombudsmanului. De altfel, cu prilejul adunãrii generale a membrilor acestui institut, care a avut loc la Florenþa, pe 5 octombrie 2009, Avocatul poporului din România a fost reales membru al consiliului. Totodatã, instituþia Avocatul poporului a devenit membru al reþelei Ombudsmanilor pentru copiii din Europa de Sud-Est, care urmãreºte protecþia ºi promovarea drepturilor copiilor la nivel naþional ºi internaþional, prin facilitarea schimbului de experienþã ºi rãspândirea informaþiilor între membri, prin colaborarea ºi prin adoptarea ºi, bineînþeles, prin publicarea unor declaraþii comune referitore la drepturile copiilor. Sigur, activitatea desfãºuratã în anul 2009 nu ar putea fi caracterizatã obiectiv dacã nu am menþiona aici ºi unele neîmpliniri. Nu am reuºit sã determinãm unele autoritãþi publice, de regulã, din structurile primãriilor, autoritãþilor publice cu rol în reconstituirea dreptului de proprietate, sã fie receptive la solicitãrile instituþiei ºi, fãrã îndoialã, la cele ale cetãþenilor. Mijloacele aflate la dispoziþia instituþiei Avocatului Poporului s-au dovedit în acele cazuri ineficiente, în timp ce sprijinul autoritãþii ierarhic superioare a fost inexistent. Eforturile instituþiei Avocatului Poporului pentru trecerea în administrare proprie a imobilului din Bucureºti în care-ºi desfãºoarã activitatea în vederea unei eficiente administrãri a resurselor bugetare alocate instituþiei ºi, prin urmare, pentru realizarea unei economii în bugetul public au rãmas fãrã efecte. Faþã de lipsa de sprijin din partea Guvernului României, considerãm cã Parlamentul României ar putea realiza aceastã solicitare a instituþiei Avocatului Poporului. În plan financiar, în contextul crizei economico-financiare, constrângerile bugetare din anul 2009 au generat dificultãþi în desfãºurarea activitãþii instituþiei. Un impact semnificativ l-a avut aplicarea prevederilor Legii nr.329/2009 privind reorganizarea unor autoritãþi ºi instituþii publice, raþionalizarea cheltuielilor publice, susþinerea mediului de afaceri ºi respectarea acordurilor cadru cu Comisia Europeanã ºi Fondul Monetar Internaþional, când schema de personal a instituþiei, atât la sediul central, cât ºi la sediul birourilor teritoriale a fost descompletatã. Efectele acestor mãsuri au fost resimþite cu atât mai mult cu cât volumul de activitate a înregistrat progrese, în timp ce ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autoritãþile ºi instituþiile publice era suspendatã. Realitatea ne obligã aºadar sã solicitãm Parlamentului României sprijin concret ºi eficient pentru soluþionarea unor probleme. Solicitarea noastrã se fundamenteazã pe realitatea cã, potrivit Constituþiei, instituþia Avocatului Poporului este subordonatã Parlamentului României. Ea nu face parte din sistemul autoritãþilor administrative, iar datoritã acestei situaþii constituþionale, Guvernul României ºi Ministerul Finanþelor Publice, de regulã, neglijeazã orice referire concretã ºi diferenþiatã la instituþia Avocatului Poporului. Aºa se explicã de ce mãsurile de constrângeri financiare, fireºti, de altfel, într-o perioadã de recesiune economicã, nu au fost aplicate þinând cont de specificul instituþiei. Reducerea uniformã a fondurilor a afectat grav activitatea instituþiei, atât pe planul realitãþii interne, cât ºi pe planul realitãþii europene, având în vedere cã instituþia face parte din sistemul Ombudsmanilor europeni, iar în acest sistem anumite activitãþi se desfãºoarã dupã reguli proprii, specifice, la care participarea este obligatorie. Mai mult, interdicþia ocupãrii prin concurs a posturilor devenite vacante a fost pentru instituþia Avocatului Poporului o veritabilã loviturã, având în vedere numãrul redus de personal bugetat pentru aceastã instituþie, 99 de posturi. O altã problemã care a afectat grav activitatea a fost faptul cã exerciþiul bugetar s-a îndepãrtat exagerat de mult de dispoziþiile Legii bugetului de stat pe anul 2009. De aceea, sperãm cã Parlamentul României va lua toate mãsurile ca exerciþiul bugetar pe anul 2010 sã respecte întru totul cifrele aprobate prin bugetul de stat. Am avut ºi unele propuneri, unele s-au realizat, cum ar fi perfecþionarea cadrului legislativ. O rugãminte este, ca ºi în anii trecuþi, instituþia Avocatului Poporului s-ar fi aºteptat sã fie consultatã de iniþiatorii proiectelor de legi ºi ordonanþe care prin conþinutul reglementãrilor privesc drepturile ºi libertãþile cetãþenilor. Prin aceastã consultare s-ar evita utilizarea mijloacelor de sesizare a Curþii Constituþionale pentru îndreptarea eventualelor reglementãri pe care Avocatul Poporului le considerã neconstituþionale. Raportul cuprinde ºi alte propuneri de perfecþionare a cadrului legislativ ºi organizatoric. Vã mulþumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulþumesc, domnule profesor. Din partea comisiei sesizate în fond, domnule senator, vã rog sã prezentaþi foarte pe scurt... domnul senator Toni Greblã, raportul comisiilor sesizate în fond. Vã rog.
			Domnul Toni Greblã: Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi, În urma analizãrii activitãþii instituþiei Avocatului Poporului pe anul 2009, cele douã Comisii juridice ale Parlamentului României au hotãrât cu unanimitate de voturi sã vã propunã spre dezbatere ºi adoptare un raport de admitere, urmând ca dumneavoastrã sã luaþi act de faptul cã activitatea desfãºuratã de instituþia Avocatului Poporului pentru anul 2009 a fost consideratã corespunzãtoare de cãtre cele douã comisii reunite ale Parlamentului. Mulþumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulþumesc, domnule senator. Stimaþi colegi, Dacã doreºte cineva sã intervinã din salã. Dacã nu, luãm act de raportul prezentat de cãtre domnul profesor. Mulþumim întregii conduceri a acestei instituþii. Le dorim succes în continuare.
			Stimaþi colegi, În continuare, la poziþiile 26 ºi 27 din ordinea de zi avem rapoartele asupra activitãþii desfãºurate de Consiliul Legislativ în anii 2008 ºi 2009. Domnul preºedinte Dragoº Iliescu, preºedintele Consiliului Legislativ. Îl rugãm sã prezinte pe scurt, vã rog, domnule preºedinte, foarte pe scurt pentru cã ele au fost prezentate în cadrul comisiei de specialitate. Deci, vã rog, o sintezã a acestor rapoarte. Vã rog.
			Domnul Dragoº Dan ªerban Iliescu (preºedintele Consiliului Legislativ): Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor parlamentari, Având în vedere cã cele douã rapoarte de activitate au fost depuse la Parlament imediat dupã elaborarea lor, precum ºi faptul cã ele au fãcut obiectul analizei în cele douã Comisii reunite juridice ale Camerei ºi Senatului, în cele ce urmeazã, cu permisiunea dumneavoastrã, am sã fac doar o prezentare succintã, o sintezã a acestora. Pornind de la prevederile Constituþiei ºi ale Legii nr.73 din 1993 privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului Legislativ, principalele paliere ale activitãþii desfãºurate de noi au privit avizarea proiectelor de acte normative elaborate de Guvern, precum ºi a propunerilor legislative elaborate de parlamentari, de deputaþi ºi senatori, avizarea tuturor cererilor de republicare ºi de rectificare a proiectelor de acte normative, þinerea evidenþei legislative oficiale a României, informatizarea activitãþii de evidenþã legislativã ºi o activitate de documentare legislativã. În 2008, Consiliul a fost sesizat cu un numãr de 1.824 de proiecte de acte normative. În raport sunt prezentate, atât pe categorii, cât ºi pe surse, deci din punct de vedere al iniþiatorilor, de la Guvern, 1.078, Senatul 400, Camera Deputaþilor, 346. În 2009 am fost sesizaþi cu un numãr ºi mai mare de proiecte, 2.312: de la Guvern, 934; Senat, 522; Camerã, 852, dar din care un numãr important au fost cereri de rectificare. De remarcat cã în 2009 am avizat ºi trei iniþiative legislative cetãþeneºti. Specialiºtii Consiliului au participat în paralel cu activitatea de avizare la desfãºurarea în bune condiþii a lucrãrilor comisiei instituite la Ministerul de Justiþie pentru elaborarea celor patru coduri, civil, penal, proceduri, în prezent lucrându-se la legile de punere în aplicare a acestora. În prezent, lucrãm, deci, în 2011, participãm împreunã cu Ministerul de Interne la elaborarea Codului administrativ. Domeniile în care am activat sunt: penal, procedurã penalã, civil, contravenþional, legislaþie agrarã, asociativã, financiar-bancarã, în fine, o mulþime de activitãþi de acest gen. Nu ºtiu dacã pot sã mai prezint, dacã nu rãspund cu mare plãcere la observaþiile dumneavoastrã. Vã mulþumesc pentru atenþie.
			Domnul Ioan Oltean: ªi noi vã mulþumim foarte mult, domnule preºedinte. Dacã vor fi întrebãri, o sã vã rog sã aveþi amabilitatea de a rãspunde. Rog pe domnul senator Toni Greblã, preºedintele Comisiei juridice din Senat, sã prezinte foarte pe scurt raportul comun al celor douã comisii. Domnule senator, aveþi cuvântul.
			Domnul Toni Greblã: Cele douã comisii, succesiv, au analizat rapoartele de activitate pentru anii 2008 ºi, respectiv, 2009 desfãºuratã de Consiliul Legislativ, apreciind în mod deosebit activitatea desfãºuratã de personalul Consiliului Legislativ, în special eficienþa ºi profesionalismul acestuia, în condiþiile unui volum din ce în ce mai mare de muncã. Faþã de cele prezentate, Comisiile reunite au hotãrât cu unanimitate de voturi sã supunã spre dezbatere ºi adoptare Camerelor reunite ale Parlamentului raportul asupra activitãþii desfãºurate de Consiliul Legislativ în anii 2008 ºi, respectiv, 2009.
			Domnul Ioan Oltean: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Foarte operativ. Dacã din salã doreºte cineva sã ia cuvântul. Domnul deputat Vainer, vã rog, aveþi un raport de-al dumneavoastrã? Vã rog sã-l prezentaþi. Vã rog, domnule deputat, cu tot dragul, vã rog sã vã adresaþi plenului reunit al celor douã Camere.
			Doamna Aurel Vainer: Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi, colege deputaþi ºi senatori, Mi-am îngãduit sã iau cuvântul pentru a susþine raportul Consiliului Legislativ din câteva raþiuni. Lucrez de mai mulþi ani la Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare ºi pot sã vã spun cã primul document, dupã expunerea de motive sau de lege, pe care-l iau în analizã este raportul Consiliului Legislativ. Toatã consideraþia, tot respectul pentru munca depusã, pentru valoarea fiecãrui raport pe care-l primim de la Consiliul Legislativ, competenþã profesionalã, cunoaºterea legislaþiei ºi recomandãrile cele mai bune. De multe ori, vreau sã recunosc, fac amendamente pe baza raportului Consiliului Legislativ. Aºadar, votez din toatã inima acest raport, activitatea depusã ºi în numele Grupului minoritãþilor naþionale din Camera Deputaþilor. ªi pentru cã am votat ºi pentru raportul Bãncii Naþionale, îmi îngãdui sã motivez votul. Banca Naþionalã a României, o instituþie pe cât de demult, pe atât de prestigioasã în viaþa economicã a României, în viaþa financiarã, în tot ceea ce înseamnã a ne descurca în vremuri complicate, cu soluþii complicate, dar de multe ori foarte bune. Aºadar, cele mai bune gânduri pentru Banca Naþionalã a României...
			Domnul Ioan Oltean: Vã mulþumesc.
			Domnul Aurel Vainer: ...pentru conducerea bãncii. Vã mulþumesc ºi doresc mult succes acestor instituþii.
			Domnul Ioan Oltean: Mulþumesc pentru frumoasele cuvinte adresate conducãtorilor instituþiilor ale cãror rapoarte au fost deja prezentate. Sunt convins cã v-aþi exprimat în numele multora dintre cei prezenþi astãzi aici. Daþi-mi voie ºi eu sã mulþumesc domnului preºedinte Dragoº Iliescu pentru rapoartele prezentate, pentru modul în care de-a lungul timpului pune la dispoziþia parlamentarilor puncte de vedere corecte într-o strictã concordanþã cu legislaþia româneascã. Mulþumim, domnule preºedinte, vã dorim succes în continuare ºi aceleaºi raporturi foarte bune cu cele douã Camere ale Parlamentului României. O dupã-amiazã plãcutã în continuare!
			Stimaþi colegi, Noi ne continuãm dezbaterea. De la poziþia 28 la 39 avem rapoartele de activitate ale Autoritãþii Electorale Permanente pe anii 2005, 2006, 2007 ºi 2008, precum ºi rapoartele asupra organizãrii ºi desfãºurãrii unor alegeri din anii 2007, 2008 ºi 2009. Pentru operativitate, v-aº propune sã fiþi de acord ca reprezentantul Autoritãþii sã prezinte toate aceste rapoarte. Apoi, preºedintele comisiilor sesizate în fond, pe scurt, punctul de vedere, ºi, evident, dacã vor fi intervenþii din salã, sã o facem tot cu maximã operativitate. Îl rog pe domnul vicepreºedinte Marian Muhuleþ sã încerce în trei fraze de cinci propoziþii fiecare sã sintetizeze rapoartele ale cãror obiect de dezbatere oricum a avut loc la nivelul comisiilor sesizate în fond. Domnule vicepreºedinte, aveþi cuvântul.
			Domnul Marian Muhuleþ (vicepreºedinte, Autoritatea Electoralã Permanentã): Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor parlamentari, Rapoartele noastre de activitate ilustreazã evoluþia...
			Domnul Ioan Oltean: Vã rog sã vorbiþi în microfon ca sã vã audã toþi colegii din salã.
			Domnul Marian Muhuleþ: ...ilustreazã evoluþia Autoritãþii Electorale Permanente în plan instituþional în perioada 2004-2008, atât la nivel central cât ºi la nivelul filialelor regionale, ilustreazã totodatã implicarea Autoritãþii Electorale Permanente în organizarea ºi desfãºurarea proceselor electorale desfãºurate în aceºti ani, totodatã, contribuþia Autoritãþii Electorale Permanente în plan extern, prin aderarea la Asociaþia Oficialilor Electorali din Europa Centralã ºi de Est. În ceea ce priveºte rapoartele privind alegerile ºi referendumurile organizate în aceastã perioadã, vã pot sublinia cã ele conþin atât referiri la modul în care aceste procese electorale au fost organizate, cât ºi concluzii privind îmbunãtãþirea legislaþiei electorale în domeniu, concluzii pe care le-am cuprins de altfel ºi în propunerea de Cod electoral lãsatã la Birourile permanente ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului. Vã mulþumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Domnule vicepreºedinte, aþi întrecut orice aºteptãri. Vã mulþumesc frumos pentru operativitate. Rog preºedintele în exerciþiu al Comisiei juridice a Camerei Deputaþilor, domnul deputat Andronache, sã prezinte în acelaºi mod ºi rapoartele comisiilor reunite pentru analiza Autoritãþii Electorale. Vã rog.
			Domnul Gabriel Andronache: Da, vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Existã douã situaþii pe care doresc sã vi le supun atenþiei. Prima situaþie se referã la punctul 28 de pe ordinea de zi. Cu privire la acest punct de pe ordinea de zi, Comisiile juridice reunite de la Senat ºi Camera Deputaþilor au înaintat în anul 2008 un raport iniþial de respingere a raportului de activitate al Autoritãþii Electorale Permanente. Birourile reunite ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor au retransmis comisiilor acest raport pentru o nouã analizã. Au fost reanalizate, iar în urma analizei, Comisiile juridice reunite au hotãrât sã transmitã Birourilor permanente o scrisoare prin care solicitau Birourilor permanente sã ia act cã dezbaterea asupra acestui raport este caducã. Aceastã chestiune implica din partea Birourilor permanente sã nu mai introducã pe ordinea de zi acest raport. Dat fiind faptul cã Birourile permanente reunite au urmat o altã procedurã, ºi anume, au introdus pe ordinea de zi acest raport, suntem nevoiþi sã vã solicitãm retransmiterea cãtre comisie a acestui raport de la pct.28 pentru o nouã analizã, urmând ca cele douã comisii sã vinã cu un raport, fie de respingere, fie de aprobare a raportului de activitate pentru anul 2005 al Autoritãþii Electorale Permanente. Cu privire la celelalte puncte de pe ordinea de zi referitoare la Autoritatea Electoralã Permanentã, Comisiile juridice reunite de la Camera Deputaþilor ºi Senat vã propun rapoarte favorabile de adoptare a rapoartelor înscrise pe ordinea de zi la punctele menþionate mai înainte. Vã mulþumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Da, mulþumesc, domnule vicepreºedinte. Era bine dacã aþi fi rezolvat ºi problema raportului pe 2005. Dar, timpul se pare cã nu le rezolvã întotdeauna pe toate. Am sã supun votului dumneavoastrã, stimaþi colegi, retrimiterea raportului pe anul 2005 al Autoritãþii Electorale Permanente pentru o nouã analizã la nivelul celor douã comisii. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Nu avem. În unanimitate propunerea comisiei a fost adoptatã. Rugãm comisia ca într-un termen relativ scurt sã se pronunþe asupra chestiunii rãmase neclarificate. Dacã referitor la celelalte rapoarte sunt probleme, sunt întrebãri. Dacã nu sunt, înþeleg cã toate lucrurile sunt foarte clare. Am luat act de conþinutul rapoartelor, iar noi continuãm dezbaterea punctelor înscrise pe ordinea de zi, nu înainte de a mulþumi conducerii Autoritãþii Electorale, spunându-le cã am dori ca data viitoare ºi domnul preºedinte Opriº sã facã cunoºtinþã cu plenul reunit al celor douã Camere. Mulþumim, domnule vicepreºedinte.
			În continuare, la poziþiile 40, 41, 42, avem rapoartele de activitate ale Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare, rapoartele de audit asupra execuþiei bugetelor de venituri ºi cheltuieli ºi execuþia bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anii 2007, 2008, 2009. Doamna Gabriela Anghelache, preºedinta acestei instituþii. O sã vã rog, doamna preºedinte, sã respectaþi ºi dumneavoastrã cutuma deja instalatã de a prezenta foarte pe scurt rapoartele, chiar scurt, scurt de tot.
			Doamna Gabriela Victoria Anghelache: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi, Vã rog sã-mi permiteþi ca doar în câteva cuvinte sã sintetizez activitatea Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare, începând cu anul 2007 pânã în anul 2009, inclusiv. Anul 2007 a fost un an care a marcat trendul ascendent al evoluþiei pe piaþa de capital, a fost un an care nu a ridicat probleme nici din punctul de vedere al entitãþilor autorizate ºi reglementate, nici din punctul de vedere al desfãºurãrii normale a activitãþii Autoritãþii Pieþei de Capital. În anul 2007, CNVM a devenit membru cu drepturi depline la organismele Uniunii Europene care supravegheau ºi desfãºurau activitãþi pentru piaþa de capital, în sensul elaborãrii de noi directive ºi noi regulamente pentru aplicarea directã în þãrile membre ale Uniunii Europene a acestor directive. Pe piaþa internã s-au fãcut paºi înainte, în sensul cã s-a desprins activitatea de posttranzacþionare de cea de tranzacþionare, numãrul investitorilor a crescut, au avut evoluþii favorabile toþi indicatorii, ponderea capitalizãrii bursiere în produsul intern brut a reprezentat aproape 30% în anul 2007, indicii Bursei de valori Bucureºti cu creºteri de peste 20%. În ceea ce priveºte bugetul de venituri ºi cheltuieli al Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare pe anul 2007, în execuþia bugetului s-a înregistrat depãºirea veniturilor cu aproximativ 26% ºi economii la cheltuieli cu 30%. Bugetul s-a încheiat cu excedent. Raportul de audit aratã riscul scãzut atât în ceea ce priveºte încasarea veniturilor, cât ºi efectuarea cheltuielilor, ceea ce s-a concretizat ºi în execuþia bugetului. Pentru anul 2008, în raportul de activitate am prezentat situaþia existentã pe piaþa de capital în perioada aceasta de început a crizei financiare, faptul cã CNVM a fost obligatã sã adopte o serie de mãsuri în ceea ce priveºte reducerea unor cote ºi tarife aplicate la tranzacþiile de piaþã ºi suspendarea pentru un interval de timp determinat a altor cote, în ideea de a putea impulsiona activitãþile de piaþã, atât ale intermediarilor, cât mai ales reducerea costurilor la investitori. Totuºi, se remarcã în anul 2008 cã deºi pe piaþa bursierã volumele de tranzacþionare ºi preþurile au scãzut drastic uneori, în ceea ce priveºte piaþa organismelor de plasament colectiv, s-au înregistrat evoluþii pozitive ale indicatorilor. S-a intensificat de cãtre CNVM activitatea de monitorizare a entitãþilor reglementate de supraveghere ºi de control tocmai pentru a preîntâmpina situaþii cu impact inclusiv social referitoare la eventuale situaþii de faliment al entitãþilor supravegheate. Bugetul pe anul 2008 a reflectat faptul cã s-au adoptat mãsuri de reducere a veniturilor. Veniturile au înregistrat o nerealizare de 27%, dar au fost luate în cadrul managementului intern, mãsuri de diminuare a cheltuielilor, cheltuielile s-au diminuat cu 30%, tocmai pentru a asigura echilibrul bugetar. ªi în acest an, deºi a fost an de crizã, bugetul s-a încheiat cu excedent. Raportul de audit de asemenea nu a semnalat riscuri crescute decât în ceea ce priveºte încasarea unor surse de venit. Raportul pe anul 2009 pune în evidenþã faptul cã a continuat criza financiarã, a existat impactul evoluþiilor pieþelor europene ºi asupra pieþei de capital a României, valoarea tranzacþiilor a scãzut pe piaþa bursierã cu aproximativ 20%, în schimb, s-a intensificat piaþa obligaþiunilor, obligaþiunile fiind instrumente cu risc scãzut. Piaþa fondurilor de investiþii a avut o evoluþie favorabilã, dinamica fiind una dintre cele mai bune din þãrile Uniunii Europene, numãrul investitorilor pe piaþa fondurilor de investiþii a crescut cu aproximativ 80%, iar activele acestor fonduri au sporit de peste douã ori. Sigur cã ºi în acest an au fost dificultãþi în ceea ce priveºte încasarea surselor de venit, dar CNVM a menþinut mãsurile de stimulare a pieþei, mãsurile anticrizã cu privire la suspendarea unor surse de venit. Toate acestea s-au reflectat ºi în bugetul de venituri ºi cheltuieli, veniturile curente au fost realizate în proporþie de 83%, iar cheltuielile au fost realizate cu economii de 17%. Totuºi, în acest an, soldul la începutul anului care reprezenta excedentul bugetelor din anii precedenþi a fost folosit pentru acoperirea cheltuielilor, bugetul pe anul 2009 s-a încheiat cu un excedent de aproximativ 3 milioane lei. Raportul de audit, sigur cã ºi aici a tras semnale în ceea ce priveºte nerealizarea unor surse de venit. Totuºi, la sfârºitul anului, evoluþia bugetului de venituri ºi cheltuieli a indicat un sold favorabil. Vã mulþumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulþumim, doamna preºedinte. Am constatat cã sunteþi în formã astãzi. Ne-aþi prezentat pe larg rapoartele. Rog comisia sesizatã în fond, domnul preºedinte... Domnule senator Marian, v-aº ruga sã fiþi extrem de concis.
			Domnul Ovidiu Marian: Mulþumesc, domnule preºedinte. Comisiile au analizat ºi au dezbãtut toate aceste rapoarte din 2007, 2008, 2009, iar în baza regulamentului de funcþionare a celor douã Camere, Comisia pentru buget, finanþe, activitate bancarã ºi piaþa de capital din Senat ºi Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci din Camera Deputaþilor ºi Comisia economicã, industrii ºi servicii din Senat ºi Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare din Camera Deputaþilor, propun plenului Parlamentului supunerea spre dezbatere a acestor rapoarte de activitate pe anii 2007, 2008 ºi 2009 a Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare. Mulþumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Aºa, domnule senator. Mulþumesc foarte mult pentru operativitate. Dacã din salã doreºte cineva sã intervinã. Nu sunt observaþii. Lucrurile sunt foarte clare. Am luat act de rapoartele prezentate de cãtre doamna preºedinte, îi mulþumim foarte mult pentru prezenþã, pentru modul în care ne-a prezentat rapoartele. Îi dorim succes în continuare.
			La poziþiile 43, 44 ºi 45 din ordinea de zi avem rapoartele de activitate ale Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii pe anii 2007, 2008 ºi 2009. Sper cã n-aveþi surprize pentru noi, domnule preºedinte. Domnul preºedinte al Colegiului, domnul doctor Dragoº Petrescu. V-aº ruga foarte pe scurt, domnule Dragoº. Chiar dacã aveþi noutãþi, sã fiþi foarte concis.
			Domnul Dragoº Petrescu (preºedintele Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii): Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor parlamentari, Sigur, nu este uºor sã prezint activitatea Colegiului, mai ales cã este vorba de cele trei rapoarte de activitate, pe anii 2007, 2008, 2009. am sã încep prin a spune cã gestionãm, în acest moment, 24 km liniari de arhivã, care prezintã o parte importantã din memoria istoricã a naþiunii române. activitatea Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii, pe perioada celor trei rapoarte 2007, 2008, 2009, a înregistrat o tendinþã pozitivã, de creºtere la toþi indicatorii, mã refer aici la accesul la propriul dosar, numãrul de vizionãri la salã, numãrul de copii eliberate petenþilor sau cercetãtorilor, aceste cifre fiind foarte pe larg detaliate în rapoartele care v-au fost prezentate. Am sã spun, însã, cã în perioada despre care vorbim, Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii ºi-a intensificat activitatea în ceea ce priveºte impactul ºi vizibilitatea asupra publicului. Este vorba de numãrul cererilor care au venit cãtre Colegiu, numãrul de copii eliberate, este vorba de modul în care Colegiul a încercat sã rãspundã cererilor, mai ales cererilor victimelor. În acelaºi timp, am intensificat activitatea în ceea ce priveºte programele educaþionale, pentru cã este vorba de un trecut traumatic, este vorba de activitatea represivã a fostei securitãþi ºi asta ne-a preocupat în mod deosebit. În plus, ceea ce aº vrea sã subliniez, fãrã sã vã reþin prea mult atenþia, trebuie sã menþionez cã, în anul 2008, Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii a suferit un ºoc instituþional: este vorba de Decizia Curþii Constituþionale din 31 ianuarie 2008, ceea ce a impus schimbarea legii. Vreau sã-mi exprim aici, în numele meu ºi al colegilor mei, gratitudinea faþã de modul în care Parlamentul României a reuºit sã repunã în funcþiune Colegiul, prin adoptarea Legii nr.293/2008. În ciuda acestui ºoc instituþional, cum am spus, trendul a fost pozitiv, creºteri s-au înregistrat la toþi indicatorii. Existã probleme, ºi cu asta am sã închei, existã douã probleme foarte importante: una, este vorba de modul în care trebuie sã vedem funcþionarea pe mai departe a acestei pãrþi importante a memoriei naþionale a României ºi este vorba de digitizare. Începând cu anii 2008-2009, am început un proiect foarte clar de digitizare a arhivei ºi de punere gratuit pe site-ul instituþiei a diferite documente importante de interes public. În sfârºit, am sã spun acum cã, începând cu anul 2008, CNSAS este parte a reþelei europene a instituþiilor care se ocupã de administrarea dosarelor fostelor poliþii politice comuniste din Europa Centralã ºi de Est: este vorba de 7 instituþii din Germania, Polonia, Republica Cehã, Slovacia, Bulgaria, Ungaria ºi România. Anul trecut, în 2010, CNSAS a fost aleasã ca instituþie sub autoritatea Parlamentului României sã conducã aceastã reþea, iar anul acesta, din nou, cu sprijinul Parlamentului României, CNSAS va organiza în Sala Drepturilor Omului - pe 14 iulie 2011 - Reuniunea anualã a acestei reþele. Eu cred cã este vorba aici ºi de o recunoaºtere, la nivel european, a activitãþii noastre. Vã mulþumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Vã mulþumim ºi noi pentru raportul prezentat. Din partea Comisiei juridice, prezintã raportul domnul vicepreºedinte Gabriel Andronache. Vã rog, domnule coleg, pe scurt.
			Domnul Gabriel Andronache: Raport comun asupra raportului de activitate al Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii pe anul 2007, pe anul 2008 ºi pe anul 2009. Comisiile juridice ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului s-au întrunit în ºedinþã comunã, pentru a discuta ºi întocmi un raport comun asupra raportului de activitate al Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii pe anul 2007, pe anul 2008 ºi pe anul 2009. Potrivit dispoziþiilor art.10 ºi 12 din Regulamentul ºedinþelor comune, Comisiile juridice ale celor douã Camere au examinat documentaþia în ºedinþa din 28 septembrie 2010. În urma dezbaterilor, pe baza documentelor prezentate, s-a constatat cã rapoartele pe anii 2007, 2008 ºi 2009 respectã prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 24/2008. În urma dezbaterilor, membrii celor douã comisii au hotãrât, cu majoritate de voturi, sã înainteze Birourilor permanente reunite un raport favorabil asupra raportului privind activitatea Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii pe anul 2007, pe anul 2008 ºi pe anul 2009. Vã mulþumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulþumesc foarte mult, domnule vicepreºedinte. Dacã cineva din salã doreºte sã intervinã? Nu avem intervenþii. Luãm act de prezentarea celor trei rapoarte.
			Continuãm dezbaterea noastrã asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi. La poziþiile 46 ºi 47 avem rapoartele Comisiei de supraveghere a asigurãrilor asupra pieþei de asigurãri ºi a activitãþii desfãºurate în anii 2008 ºi 2009. O avem prezentã aici pe doamna preºedinte Toncescu, pe care o rugãm sã prezinte foarte, foarte pe scurt rapoartele pe cei doi ani. Vã asigurãm, doamna preºedinte, cã vã ascultãm cu maximã atenþie. aveþi cuvântul, doamna preºedinte.
			Doamna Angela Toncescu (preºedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor): Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi, O sã fac o sintezã a celor douã rapoarte, cu activitãþile principale desfãºurate de cãtre Comisia de supraveghere a asigurãrilor în cei doi ani. Comisia de supraveghere a gestionat ºi pe parcursul anului 2008, ºi a anului 2009, reglementarea domeniului asigurãrilor în corelaþie cu evoluþiile pieþei locale ºi ale legislaþiei Uniunii Europene specifice asigurãrilor, autorizarea societãþilor de asigurare ºi a brokerilor de asigurare; a supravegheat prudenþial, atât la sediul comisiei, cât ºi la sediile societãþilor de asigurare ºi ale brokerilor; a luat mãsuri pentru protejarea intereselor asiguraþilor ºi menþinerea stabilitãþii financiare a pieþei româneºti de asigurãri, în contextul declanºãrii crizei financiare, care s-a resimþit pe piaþa asigurãrilor, dar cu toate acestea, piaþa asigurãrilor a evoluat pe un trend pozitiv. Ne-am adus contribuþia, din partea României, la elaborarea proiectelor legislative în cadrul Uniunii Europene, în cadrul comitetelor specifice asigurãrilor din Uniunea Europeanã. Ca acte normative importante ale anului 2009, aº vrea sã reliefez doar douã: s-a introdus constatarea amiabilã; s-a introdus sistemul bonus malus, prin care am încercat sã facem ordine în piaþa asigurãrilor de rãspundere civilã auto ºi cred cã cel mai important lucru pe care Comisia de supraveghere a asigurãrilor l-a elaborat ºi-l susþine în continuare este pregãtirea profesionalã a oamenilor care lucreazã în acest domeniu. Vã mulþumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulþumesc, doamna preºedinte, foarte pe scurt. Domnule senator, vã rog, din nou dumneavoastrã, raportul comun al celor douã comisii.
			Domnul Ovidiu Marian: Mulþumesc, domnule preºedinte. Comisiile de specialitate au analizat ºi au dezbãtut rapoartele pe 2008 ºi pe 2009 ale Comisiei de supraveghere a Pieþei Asigurãrilor, iar în baza Regulamentului de funcþionare a celor douã Camere, Comisia pentru buget, finanþe, activitate bancarã ºi piaþã de capital din Senat ºi Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci din Camera Deputaþilor propun plenului Parlamentului supunerea spre dezbatere a acestor douã rapoarte pe 2008 ºi 2009 a Comisiei pentru supravegherea asigurãrilor. Mulþumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulþumesc, domnule senator, domnule preºedinte. Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul? Dacã nu, stimaþi colegi, am luat act de prezentarea ºi dezbaterea rapoartelor enunþate, de la poziþiile 46 ºi 47. Mulþumesc doamnei preºedinte. Îi dorim succes în continuare în activitatea domniei sale.
			La punctele 48 ºi 49 de pe ordinea de zi avem rapoartele de activitate ale Autoritãþii Naþionale pentru Administrare ºi Reglementare în Comunicaþii pe anii 2008 ºi 2009. Domnul preºedinte Cãtãlin Marinescu. Domnule preºedinte, luaþi exemplul celor dinainte ºi foarte pe scurt prezentaþi raportul dumneavoastrã.
			Domnul Marius Cãtãlin Marinescu (preºedintele Autoritãþii Naþionale pentru Administrare ºi Reglare în Comunicaþii): Cu siguranþã, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor, Activitatea ANCOM-ului pe 2008 ºi 2009 a fost prezentatã în amãnunþime în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Aº trece în revistã doar principalele realizãri, pe fiecare dintre cele trei arii: pe reglementare, a fost decizia privind informarea utilizatorilor ºi deciziile privind revizuirea pieþelor de telecomunicaþii; pe administrare, a fost introducerea portabilitãþii ºi o nouã licenþã de telefonie mobilã, CDMA, datã ROMTELECOM-ului, în 2008, iar pe partea de control, aº trece în revistã cele peste 10.000 de controale care au fost fãcute furnizorilor. M-aº opri aici. Dacã aveþi întrebãri, vã pot rãspunde. Vã mulþumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Din partea comisiilor sesizate în fond, domnule preºedinte, vã rog sã prezentaþi raportul comun.
			Domnul Adrian Bãdulescu: Bunã ziua! Vã mulþumesc, domnule preºedinte. O sã încerc sã fac ºi eu o sintezã foarte scurtã, dacã pot spune aºa, a celor douã rapoarte. În conformitate cu prevederile art.15 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.22/2009, Comisia pentru tehnologia informaþiei ºi comunicaþiilor din Camera Deputaþilor ºi Comisia economicã, industrii ºi servicii din Senat au fost sesizate de cãtre cele douã Birouri permanente reunite în ºedinþã comunã pentru a dezbate ºi a aproba rapoartele de activitate ale Autoritãþii Naþionale pentru Administrare ºi Reglementare în Comunicaþii ANCOM pe anii 2008 ºi 2009. Cele douã comisii, reunite în ºedinþe de lucru comune, au hotãrât, cu unanimitatea de voturi a membrilor prezenþi, sã supunã plenului celor douã Camere reunite aprobarea rapoartelor de activitate ale ANCOM pentru anii 2008 ºi 2009. Vã mulþumesc frumos.
			Domnul Ioan Oltean: Mulþumesc foarte mult. Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul? Dacã nu, stimaþi colegi, constatãm cã prezentarea ºi dezbaterea rapoartelor au fost fãcute în spirit ºi în concordanþã cu Regulamentul comun al celor douã Camere.
			La poziþia 50 avem raportul anual de audit financiar ºi execuþia bugetului de venituri ºi cheltuieli ale Comisiei de supraveghere a sistemului de pensii private pe anul 2008. Domnule preºedinte Opriº, scurt, vã rog! Domnule preºedinte Oancea, vã cer scuze! Domnule preºedinte Oancea, vã rog sã prezentaþi foarte pe scurt raportul.
			Domnul Mircea Oancea (preºedintele Comisiei de supraveghere a sistemului de pensii private): Bunã ziua! Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi, Comisia de supraveghere a sistemului de pensii private, în anul 2008, a înregistrat venituri în total 7.379.000 mii lei, ºi cheltuieli totale 11.319. 000 lei, încheind cu un deficit de 3.940.000, deci finanþat din excedentul din anul 2007. Situaþiile financiare ale comisiei au fost auditate ºi de un auditor extern independent, "Deloitte", iar în ceea ce priveºte activitatea, a funcþionat cu un numãr de 73 de salariaþi, la sfârºitul anului 2008. Comisia este condusã de un consiliu format din 5 persoane, numite de Parlament, dintre care un preºedinte ºi un vicepreºedinte executiv. Activitatea în 2008 a fost marcatã de implementarea sistemului de pensii private, pilonul II de pensii, iar pilonul III de pensii, pensiile facultative, a fost în al doilea an de funcþionare, astfel încât, la sfârºitul anului, sistemul de pensii private în administrare reprezenta în jur de 916 milioane lei, adicã peste 230 milioane lei, ºi un numãr de participanþi de peste 4 milioane ºi jumãtate. Dintre participanþii la pilonul II, peste 35% aveau vârsta de peste 35 de ani, deci nu erau obligaþi sã adere la sistemul de pensii private. În ceea ce priveºte activitatea de supraveghere ºi de reglementare, foarte pe scurt, pot sã vã spun cã în acest an comisia a executat ºase controale de fond ºi un control tematic ºi a dat ºapte amenzi contravenþionale, 14 avertismente ºi 8 retrageri de aviz. Total 14 sancþiuni. Anul 2008 a fost anul în care Comisia de pensii private a desfãºurat activitate în domeniul a douã organisme internaþionale, la nivel european ºi la nivel internaþional. Vã mulþumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulþumesc, domnule preºedinte. Raportul comisiei sesizate în fond. Astãzi, de serviciu, domnul senator Marian. Vã rog, domnule preºedinte, aveþi cuvântul.
			Domnul Ovidiu Marian: Mulþumesc, domnule preºedinte. Comisiile de specialitate au analizat ºi dezbãtut raportul de activitate al Comisiei pentru supravegherea sistemului de pensii private pe anul 2008, iar în baza Regulamentului de funcþionare al celor douã Camere, comisiile supun dezbaterii Parlamentului raportul pe 2008 al Comisiei de Supraveghere al Sistemului de Pensii Private. Mulþumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulþumesc, domnule preºedinte. Dacã sunt intervenþii din salã? Nu sunt. Luãm act de prezentarea raportului, de dezbatere a acestuia. Îi mulþumim domnului preºedinte Oancea. Îi mulþumim domnului preºedinte Oancea ºi îi dorim succes în continuare în activitatea domniei sale în aceastã instituþie.
			La poziþia 51 avem raportul de activitate pentru 2009 al Agenþiei Naþionale Anti-doping. Este domnul vicepreºedinte Dan Nechita. Vã rog, foarte pe scurt, domnule vicepreºedinte, prezentaþi ºi dumneavoastrã raportul acestei instituþii.
			Domnul Dan Gabriel Nechita (vicepreºedinte, Agenþia Naþionalã Anti-Doping): Bunã ziua! Deoarece în comisiile reunite am prezentat activitatea în întregime, aº dori doar sã punctez anumite aspecte ºi sã fac cunoscut cã în anul 2009 activitatea agenþiei a cunoscut un an de referinþã: 21 iulie 2009 reprezintã o zi importantã în sportul românesc, deoarece laboratorul de control doping s-a alãturat celor 34 de laboratoare acreditate din lume, din care 20 din Europa, devenind singurul laborator acreditat în aceastã parte a Europei. Este o recunoaºtere ºi încununarea unei munci depuse de mai bine de 25 de ani în acest domeniu. Tot 2009 a însemnat o nouã provocare prin implementarea noului Cod mondial antidoping - standardul internaþional pentru testare ºi standardul internaþional pentru acordarea scutirilor de uz terapeutic. Reuºita pe acest plan a fost evidenþiatã de Agenþia Mondialã Antidoping, care a apreciat atât conformitatea legislativã realizatã cu dreptul intern, cât ºi acurateþea aplicãrii normelor internaþionale, în cadrul proceselor de control antidoping. În 2009, s-a desfãºurat la Bucureºti ºedinþa Grupului consultativ pe probleme de educaþie antidoping a Consiliului Europei. Reuniunea a fost un real succes, numãrul participanþilor fiind fãrã precedent la un asemenea nivel, iar calitatea activitãþilor desfãºurate fiind apreciatã la cel mai înalt nivel. Menþionãm cã România deþine preºedinþia acestui grup consultativ, din noiembrie 9008. În acord cu strategia naþionalã antidoping pentru perioada 2007 - 2012, aprobatã prin HG nr.894/2007, Agenþia a efectuat testãri doping asupra sportivilor potenþial participanþi la Jocurile Olimpice Vancouver - 2010. Ca ºi la Beijing, delegaþia României a fost alcãtuitã din sportivi sutã la sutã curaþi. Putem concluziona cã, în anul 2009, echipa ANAD a realizat ceea ce ºi-a propus ºi de aceea vã rugãm, în lumina celor prezentate mai sus, aprobarea raportului de activitate pe anul 2009, supus atenþiei dumneavoastrã.
			Domnul Ioan Oltean: Mulþumesc, domnule vicepreºedinte. Din partea comisiei sesizate în fond, domnul ministru Mihail Hãrdãu, preºedintele Comisiei pentru învãþãmânt din Camera superioarã, Senatul României. Domnule preºedinte, aveþi cuvântul.
			Domnul Mihail Hãrdãu: Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Stimaþi colegi, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport ºi Comisia pentru sãnãtate ºi familie din Camera Deputaþilor, respectiv Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport ºi Comisia pentru sãnãtate publicã din Senat, au fost sesizate în fond cu raportul de activitate pe anul 2009 al Agenþiei Naþionale Anti-doping. Menþionez cã membrii comisiilor au apreciat în mod deosebit activitatea desfãºuratã de ANAD în anul 2009, precum ºi profesionalismul de care au dat dovadã în combaterea fenomenului de dopaj în sport. În consecinþã, comisiile au hotãrât, în unanimitate, sã supunã spre prezentare Camerelor reunite ale Parlamentului raportul de activitate pentru anul 2009. Vã mulþumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Domnule preºedinte, vã mulþumim ºi noi pentru operativitate. Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul? Dacã nu, stimaþi colegi, constatãm ºi aici cã raportul a fost prezentat ºi dezbãtut în condiþii absolut normale. Mã uit în salã ºi este o transparenþã totalã între noi ºi mass-media vizualã. Ne oprim aici cu dezbaterea rapoartelor înscrise pe ordinea de zi, nu înainte de a vã anunþa cã în douã sãptãmâni sperãm sã avem o nouã ºedinþã comunã, pentru a finaliza toate rapoartele ºi toate proiectele care sunt de competenþa ºedinþei comune. Rog Comisiile pentru culturã sã încerce sã finalizeze rapoartele pentru Televiziunea Românã, pentru Radioul public, pentru Consiliul Naþional al Audiovizualului, pentru a putea intra în dezbaterea ce va avea loc la prima ºedinþã. Mulþumesc tuturor pentru efortul fãcut. O dupã-amiazã plãcutã tuturor! Sã ne revedem ºi sã ne auzim cu bine întotdeauna. Doamne ajutã!
			ªedinþa s-a încheiat la ora 18,07.