Şedinţa Senatului din 1 septembrie 2009

Fragmente relevante pentru următoarea interogare:
Vorbitor:	Puiu Haşotti

	5.	Declaraţii politice prezentate de domnii senatori:

	Domnul Puiu Haşotti: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Nerăbdarea cu care am aşteptat în ultimele zile reluarea lucrărilor Senatului şi, implicit, întâlnirea cu dumneavoastră, colegi de partid sau colegi de Senat, mi-a fost umbrită, şi nu în mică măsură, de o nouă acţiune, aş zice de un nou gest purtând inconfundabila marcă a domnului preşedinte Traian Băsescu. Procedând aşa cum am să arăt în cele ce urmează, adică în dispreţul total al unei realităţi istorico-culturale incontestabile asupra căreia m-am pronunţat oficial de nici nu mai ştiu câte ori, preşedintele ţării, de la înălţimea funcţiei pe care o ocupă în stat, a dat gir unei năstruşnicii, ca să nu folosesc un cuvânt mai apăsat, năstruşnicie pe cât de aberantă, pe atât de periculoasă pentru ceea ce înseamnă unitatea românismului, aşadar interesul naţional. Pentru a nu lungi vorba, am să vă spun cu amărăciune că domnul preşedinte Traian Băsescu, "preşedintele tuturor românilor", cum îi place să se înfăţişeze în orice împrejurare publică, mai ales atunci când îşi face nelipsitele băi de mulţime, a participat la o întrunire publică, chipurile culturală, orchestrată de un grup în fruntea căruia se află domnul deputat PD-L Costică Canacheu, în comuna Stejaru, judeţul Tulcea. Această întâlnire culturală, chipurile, s-a făcut sub pretextul de a reprezenta această asociaţie şi de a vorbi în numele unei întregi comunităţi a aromânilor din România, această asociaţie fiind un grup care face eforturi disperate, şi nu de ieri de azi, care are o unică şi dezastroasă finalitate, urmărită printr-o diabolică tenacitate: aceea de a declara de facto şi de iure că aromânii sunt o minoritate naţională în România. Concret, mă refer la prezenţa domnului preşedinte Traian Băsescu, duminică, 30 august, cum spuneam, în localitatea tulceană Stejaru, la o nouă ediţie a unei sărbători a comunităţii aromâne din zonă, secvenţă a unei manifestări culturale de trei zile organizate la Constanţa şi în amintita aşezare de către aşa-zisa Comunitate Aromână din România. Pentru cei mai puţin familiarizaţi cu existenţa şi acţiunile organizaţiilor/asociaţiilor/societăţilor neguvernamentale care cuprind în rândurile lor membri ai aromânilor din România, dobrogeni în majoritate, precizez că această autointitulată Comunitate Aromână din România, dar şi o altă organizaţie, Asociaţia Comunitatea Aromânilor din România, s-au evidenţiat încă de la înfiinţare, pe la începutul anilor '90, prin a cere, pe diverse canale, aşa-zise "drepturi legitime" pentru pretinsa etnie - sau minoritate naţională, cum spun dânşii - aromână din România, mergând, cum am spus deja, până la a presa în fel şi chip, inclusiv prin mijloace parlamentare în legislatura trecută, în vederea recunoaşterii statutului de minoritate etnică a aşa-zisului "popor aromân", în rând cu celelalte 19 adevărate minorităţi etnice recunoscute în ţara noastră. Ca să fiu şi mai tranşant în exprimare, se urmăreşte, dacă, Doamne, fereşte!, aşa ceva s-ar întâmpla, recunoaşterea aromânilor - nimic altceva decât ramura balcanică a unuia şi aceluiaşi popor nord şi sud-dunărean, adică a poporului român - drept etnie separată de poporul român. Altfel spus, o aberaţie din toate punctele de vedere: istoric, lingvistic, cultural, etnografic etc., similară până la identitate cu teza sovieto-kaghebistă a comuniştilor de la Chişinău, referitoare la existenţa "poporului moldovenesc", care, nu-i aşa?, ar fi cu totul deosebit de poporul român. De la comunistul Vladimir Voronin, evident, nu ne putem aştepta la ceva mai bun, dar de ce ne facem rău singuri? Oare doar din ignoranţă? Doamnelor şi domnilor, Din respect pentru timpul dumneavoastră, nu voi relua aici întreaga documentaţie istorică şi lingvistică, sinteza unor vechi şi ilustre opere datorate vârfurilor cercetării ştiinţifice în domeniu, naţionale şi mondiale, pe care în nenumărate împrejurări am utilizat-o în combaterea hotărâtă a unor asemenea aberaţii, în schimb, ca unic argument, reiterez punctul de vedere categoric al Academiei Române faţă de pericolul ca unii sau alţii, mânaţi fie de crasă ignoranţă, fie de meschine interese politicianiste, sau, poate, de amândouă la un loc, să se lase antrenaţi într-un joc cu totul păgubos pentru istoria şi interesul nostru naţional. Citez ce spune Academia Română: "Aromânii sunt o parte integrantă a poporului român, iar limba lor este româna, caracterizare dată de oamenii de ştiinţă români şi străini din Evul Mediu şi până astăzi. Acestea sunt date istorice imposibil de schimbat, căci limba, argumentul de bază, pune în evidenţă acest lucru. Unitatea limbii române vorbite la nordul şi la sudul Dunării este atât de concludentă, încât se poate spune nu numai că aromâna - ca şi meglenoromâna şi istroromâna - şi dacoromâna sunt asemănătoare, ci că sunt chiar identice în trăsăturile lor fundamentale, constituite de-a lungul secolelor." Am încheiat citatul din comunicatul Academiei Române. Este al treilea comunicat în ultimii 10 ani. Ştiu sigur că acest comunicat al celui mai înalt for ştiinţific al ţării a ajuns şi la Cotroceni. Ştiu acest lucru. Indirect, prin participarea sa la manifestările din comuna Stejaru, domnul preşedinte Traian Băsescu contrazice cele mai luminate minţi aflate în Academia Română, şi nu numai, contrazice concluziile istoricilor bizantini, ale călătorilor străini în Peninsula Balcanică, concluziile marilor istorici români printre care amintesc: A.D.Xenopol, Nicolae Iorga, Dimitrie Onciul, Gheorghe Brătianu, Constantin C.Giurescu şi Petre Ţuţea. Mai grav, a spune că aromânii sunt minoritate etnică în România înseamnă a accepta că ţara noastră a recurs la o imixtiune gravă în Peninsula Balcanică în perioada 1865-1939, când i-a ajutat pe românii de la sudul Dunării să nu-şi piardă identitatea etnică, iar dacă aromânii ar fi minoritate etnică în România, cum ar putea statul român să-i ajute pe aceşti conaţionali ai noştri din Peninsula Balcanică? În niciun fel! Faţă de cele prezentate mai sus, mă întreb: oare cât de ahtiat este domnul Traian Băsescu în goana după voturile electoratului pentru a câştiga încă un mandat de preşedinte, din moment ce este dispus la orice, inclusiv la asemenea gesturi populiste care încalcă flagrant propriile sale declaraţii prin care ni s-a înfăţişat, de atâtea ori, ca apărător al identităţii româneşti din toate zările? Întreb din nou: Domnia Sa şi cohorta de consilieri din preajma sa, înainte de a da curs invitaţiei de a merge la Stejaru, nu au tresărit citind programul manifestărilor de la Constanţa şi din judeţul Tulcea şi văzând, bunăoară, titlul unui simpozion de pe 29 august de la Constanţa care suna aşa: "Credinţa, taina dăinuirii poporului armân peste milenii"? Repet: "poporului armân"! Altfel, cu totul altfel, sută la sută împotriva interesului naţional şi a comunicatelor oficiale ale Academiei Române. Orice om avizat în chestiune şi mai ales atent la formulări şi la nuanţe ar fi sesizat că organizatorii şi participanţii la simpozion pleacă de la ideea, cu totul eronată, că, de fapt, sunt două popoare distincte, românii şi aromânii, şi, în consecinţă, moldoveni, meglenoromâni, istroromâni şi aşa mai departe. Domnul Traian Băsescu a rostit un discurs, apoi s-a prins - cum altfel? - în hora localnicilor din Stejaru. Totul cam într-o oră. Şi totuşi îmi este greu să cred că doar pentru câteva voturi domnul Traian Băsescu a lezat interesul naţional. Sau cine ştie?! Dar dumneavoastră, colegii senatori de la PD-L, poate aveţi ceva de spus când vă întâlniţi cu colegii deputaţi, cu domnul Canacheu. Vă mulţumesc. (Aplauze.)