Plen
Ședința Senatului din 6 aprilie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.53/14-04-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 06-04-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 6 aprilie 2006

10. Dezbaterea propunerii legislative referitoare la Legea Lustrației, privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere din aparatul represiv al regimului comunist (votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de luni, 10 aprilie a.c.).  
 
consultă fișa PL nr. L642/2005

Domnul Radu Mircea Berceanu:

................................................

Între timp, doamna secretar de stat Katalin Kibedi a revenit de la Camera Deputaților. Ca urmare, trecem la punctul 8 de pe ordinea de zi, propunerea legislativă referitoare la Legea Lustrației, privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere din aparatul represiv al regimului comunist.

Pentru raport au fost sesizate Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități. Este aici domnul președinte al Comisiei juridice. De la Comisia pentru drepturile omului doresc să fie prezent un vicepreședinte sau o altă persoană desemnată de comisie pentru acest raport. Dacă din partea inițiatorilor este cineva prezent? Viorel Oancea, Mona Moscă, Cioroianu, Nicolaescu. Nu este nimeni prezent. Dau cuvântul, de la microfonul 9, doamnei secretar de stat Katalin Kibedi, de la Ministerul Justiției, pentru a ne prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Doamna Katalin Kibedi - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Mulțumesc, domnule președinte!

Distins Senat,

Guvernul și-a comunicat punctul de vedere, la vremea la care se dezbătea încă, în cadrul Comisiei juridice, această inițiativă legislativă și dat fiind faptul că inițiala comunicare era de adoptare a acestei propuneri, sub rezerva însușirii observațiilor pe care le-a făcut Guvernul și care sunt reflectate în cea mai mare parte în amendamentele care au fost adoptate în cadrul Comisiei juridice, ne menținem acest punct de vedere. Mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc. Din partea comisiilor, domnul președinte, microfonul 7.

Domnul Eckstein Peter Kovacs:

Mulțumesc, domnule președinte!

Raportul este de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa 1, care face parte integrantă din acest raport. Cele două comisii au luat în dezbatere, cu mai multe ocazii, în prezența inițiatorilor această propunere legislativă, inițiatorii invocând punctul 8 din Proclamația de la Timișoara. S-au discutat și sunt reținute și în raport unele elemente de neconstituționalitate ale acestei propuneri. În pofida acestor amendamente, dacă vreți, sau invocarea neconstituționalității, comisia a considerat că suntem în situația prevăzută de art.53 din Constituție, care permite restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți pentru apărarea ordinii publice ori a moralei publice, și am considerat că suntem în această situație. Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă, iar Guvernul a susținut adoptarea, sub rezerva însușirii observațiilor și propunerilor, ceea ce s-a și făcut. Legea, în mod vădit, are caracter organic, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc. Aș dori să fac două, trei precizări procedurale în legătură cu partea de dezbateri generale. În conformitate cu noul Regulament, mai întâi, senatorii pot să pună întrebări. Oricare senator! După aceea, iau cuvântul reprezentanții grupurilor parlamentare și dacă mai doresc, în al treilea pas, să mai ia cuvântul și alți senatori, eu sunt obligat să supun votului dumneavoastră această dorință și dacă plenul este de acord, se dă cuvântul și acelor alți senatori decât reprezentanților grupurilor parlamentare care doresc să ia cuvântul. (Discuții la tribună)

O întrebare, vă rog, microfonul 1!

Domnul Valentin Dinescu:

Aș dori s-o întreb pe doamna ministru dacă apreciază că punctul de vedere al Guvernului, inițial, se regăsește în textul legii. Atât!

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc. Doamna secretar de stat, microfonul 9!

Doamna Katalin Kibedi:

Mulțumesc, domnule președinte!

Așa cum am menționat, în amendamente, care sunt doar o parte din observațiile noastre, au fost însușite. Sigur că nu putem respinge, de facto, dar nu avem posibilitatea de a veni noi cu amendamente, nu este inițiativa noastră legislativă. Noi am avut mai multe obiecții în ce privește categoriile de persoane înșiruite, câteva obiecții pe procedură, câteva chestiuni care nu specificau informațiile de unde vor fi luate, cine va fi persoana responsabilă cu acestea și atunci finalitatea este ușor pusă sub semnul îndoielii. Ca Minister al Justiției, ținem foarte mult la acuratețe și aceasta încă lipsește din textul de lege, dar, în principiu, punctul de vedere al Guvernului, nu a fost unul negativ, sub rezerva însușirii observațiilor. De aceea, am spus că ne menținem acest punct de vedere.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Dacă mai sunt întrebări. Doamna senator Verginia Vedinaș.

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință!

Aș vrea s-o întreb pe distinsa reprezentantă a Guvernului, care sunt rațiunile care au determinat, de această dată, Guvernul, să susțină o asemenea propunere legislativă, cu observațiile pertinente pe care le-a făcut, și ce rațiuni au determinat să-și schimbe opinia, în contextul în care, cu ceva timp în urmă, asupra unei propuneri similare, exprimase un punct de vedere negativ. Vă mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc. Doamna secretar de stat, microfonul 9.

Doamna Katalin Kibedi:

Da. Punctul de vedere al Guvernului a fost dat în sensul de a se adopta, verificându-se legislații din Dreptul comparat, respectiv state care au avut regim similar, care au fost prevederile și, mai ales, consecințele de ordin practic. Și dacă în acele state se pare că au fost mulțumitoare aceste acte normative și au dus, cel puțin dacă nu în totalitate, măcar la un parțial destul de consistent ca rezultat, atunci s-a considerat din partea Guvernului că este posibil ca și în România să se realizeze acest rezultat.

Domnul Radu Berceanu:

Domnul David, microfonul 2.

Domnul Gheorghe David:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

De fapt, am ridicat mâna primul și nu m-ați observat.

Întrebarea mea era aceasta: inițiatorii au fost anunțați, știau că această propunere legislativă este astăzi pe ordinea de zi? Pentru că această lege mi se pare foarte importantă și trebuia să fie prezent măcar unul dintre inițiatori să o susțină.

Domnul Radu Berceanu:

Inițiatorii au fost anunțați. Domnul Ungheanu, microfonul 2.

Domnul Mihai Ungheanu:

Întrebarea mea se adresează președinților celor două comisii, întâi Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări și după aceea Comisiei pentru drepturile omului, pentru că aceste comisii au respins mai înainte o lege a lustrației venită de la Cosmin Gușe, cu argumente constituționale.

În acest caz, aceleași două comisii au admis această lege. Deși Constituția este aceeași, aș vrea să văd care este diferența și care este motivația pentru care s-a făcut acest lucru, mai ales că, anterior, au vizat negativ, cu respingere, inițiativa legislativă privind interzicerea organizațiilor comuniste și a simbolurilor comuniste.

Care este motivația, care sunt argumentele pentru care se trece de pe o poziție pe alta?

Domnul Radu Berceanu:

Domnul Eckstein Kovacs Peter, președintele Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări, apoi, din partea Comisiei pentru drepturile omului, domnul Diaconescu.

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Motivele sunt de ordin tehnic. Inițiativa legislativă a colegilor de la Partidul Inițiativa Națională a fost formulată într-o manieră care a ridicat motivat obiecțiuni de constituționalitate. Am tratat inițiativa lor cu maximum de seriozitate. I-am invitat, dacă nu mă înșel, de 4 ori. De 4 ori am reluat discutarea proiectului dânșilor și am solicitat, le-am sugerat să o refacă, pentru a intra în categoria inițiativelor constituționale.

Colegii, din varii motive, nu au dat curs acestei solicitări, în schimb, inițiatorii acestui proiect au fost de fiecare dată prezenți și au dat dovadă de intenție de colaborare. Am modificat substanțial - poate vedea fiecare senator câte amendamente am formulat - și noi considerăm că am reușit ca, prin amendamentele făcute, să facem constituțională această inițiativă.

Domnul Radu Berceanu:

Vă mulțumesc. Domnul senator Diaconescu. Microfonul 6.

Domnul Cristian Diaconescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. În mod clar, Comisia pentru drepturile omului s-a concentrat pe conformitatea în ceea ce privește dreptul intern și internațional, legat de conceptele și standardele promovate prin această lege. Evident că au existat formule față de care au existat, de asemenea, obiecțiuni de constituționalitate. Acestea au fost supuse la vot. Comisiile, atât în analiza separată, cât și în plenul celor 3 comisii, au considerat că lucrurile sunt în regulă și chestiunile pot merge mai departe. Evident, aceste amendamente se află în discuția dumneavoastră, în condițiile în care identificați elemente de constituționalitate sau neconstituționalitate. Sigur, dumneavoastră sunteți suverani a decide.

Domnul Radu Berceanu:

Vă mulțumesc. Domnul senator Funar.

Din sală: De ce vorbește la microfon?

Domnul Radu Berceanu:

Pun întrebări, nu vorbesc.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Pentru a pune întrebări totuși trebuie să vorbim. (discuții, râsete)

Eu am doar două întrebări pentru reprezentanta Guvernului. Îmi pare rău pentru reprezentanta Guvernului. Îmi pare rău că inițiatorii nu sunt de față. Probabil că au abandonat propria propunere legislativă. Și în condițiile acestea, sunt nevoit să mă adresez distinsei reprezentante a Guvernului.

O primă întrebare. Dacă considerați că este oportună această propunere legislativă după 16 ani de la lovitura de stat din 1989, când cei mai mulți dintre cei vinovați de Legea lustrației sunt pe lumea cealaltă?

A doua întrebare. Ne apropiem de 1 ianuarie 2007, ziua și anul aderării la Uniunea Europeană.

Aseară, într-o emisiune de excepție, președintele României, referindu-se la șandramaua politică, aflată în moarte clinică, a făcut un apel la români și la forțele politice pentru unitate. Întrebarea pentru reprezentanta Guvernului este:

În ipoteza în care s-ar adopta această Lege a lustrației, ar fi unitate sau dezbinare între români? (discuții, rumoare, râsete.)

Domnul Radu Berceanu:

Doamna secretar de stat, microfonul 9.

Doamna Katalin Kibedi:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Într-adevăr, am o poziție destul de neplăcută că în lipsa inițiatorilor va trebui să răspund care a fost intenția. De altfel, eu am reținut că s-a întârziat mult cu această inițiativă legislativă. Deci ea nu este foarte recentă. De aceea, dacă veți remarca, în punctul de vedere pe care l-am comunicat Guvernului, ca Minister al Justiției, și Guvernul l-a transmis mai departe, am și făcut trimitere și atenționare în ceea ce privește jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Și aici poate vom putea răspunde de ce s-a considerat negativă inițiativa în ceea ce privește partidul comunist pentru că statul român, anul trecut, în februarie 2005, s-a pronunțat CEDO în cauza partidului comuniștilor nepeceriști - Ungureanu contra României - în care s-a considerat că s-a încălcat art.11 din Convenția pentru drepturile fundamentale ale omului privind libertatea de asociere.

Diferența în această inițiativă legislativă este că vorbește nu de libera asociere, deci ai dreptul să-ți constitui partidul, este prevăzut și în art.40 din Constituție. Problema este că aici se dorește, așa cum s-a exprimat într-o formulare care este conținută, că este vorba de necesitatea de însănătoșire a moralei publice și că aceasta este reflectată de interdicția accesului în unele funcții și demnități publice.

Acum, dacă este târziu sau nu este târziu, repet, am făcut trimitere noi în punctul de vedere al Guvernului, tot la jurisprudența CEDO pentru că legislația din Lituania a instituit interdicții similare conținute de această lege și foști procurori care au atacat la Curtea Europeană pentru că li s-a interzis accesul și promovarea pe trepte ierarhice timp de 10 ani, CEDO a considerat că într-adevăr trebuie văzut dacă sub aspectul oportunității se mai impune, după trecerea unor ani. Dar pentru că Guvernul nu a apreciat oportunitatea și a dat punctul de vedere pe constituționalitate, pe legalitate, pe concordanța cu alte acte normative, apreciez că Parlamentul României este cel care trebuie să decidă dacă în momentul acesta încă se reclamă de societatea din România necesitatea acestei curățări, pentru că se simte încă efectul negativ, atunci răspunsul este categoric da. Este o inițiativă care este întârziată, dar probabil că încă este necesară. Vă mulțumesc.

Domnul Radu Berceanu:

Vă mulțumesc. Domnul Basgan. Microfonul 3.

Domnul Ion Basgan:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamna ministru, vreau să vă întreb următorul lucru.

În punctul de vedere al Guvernului spune așa: "legea intitulată Legea lustrației". În dicționarul limbii române nu am găsit nicăieri cuvântul "lustrație". Ce înseamnă lustrație din punctul dumneavoastră de vedere? Nu am găsit în dicționarul limbii române. Nu există cuvântul lustrație. (discuții, rumoare)

Domnul Radu Berceanu:

Doamna secretar de stat, microfonul 9.

Doamna Katalin Kibedi:

Da. În condițiile în care foarte multă terminologie, atunci când se adoptă instituții noi, funcții noi, este preluată din legislația europeană pentru că ne servim de dreptul comparat, am înțeles la Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări că s-a pus această întrebare inițiatorilor care au preluat-o din legislația europeană.

Dacă este o traducere nefericită din limba engleză, atunci este imputabilă celor care au gândit-o și au tradus-o, însă este cert că lustrație, dacă doriți și vrem un termen foarte plastic în limba română, înseamnă curățare. Deci cam asta înseamnă: a lustrui, a curăța, cam aici aș găsi rădăcina.

Domnul Radu Berceanu:

Domnul Varujan Vosganian, după aceea domnul senator Diaconescu. Microfonul 2.

Domnul Varujan Vosganian:

Întind mâna doamnei secretar de stat. Lustrație, deși e tentant să vină de la a lustrui, vine de fapt de la un cuvânt din limba latină, care în limba română a născut cuvântul lustru, care se referă la o perioadă de timp de 5 ani. Deci presupune că este o anumită perioadă de timp, în care persoane care au avut un anumit tip de comportament, cum s-a întâmplat cu cei care au condus în perioada nazistă, nu pot ocupa demnități publice.

Deci teza lustrației este teza care presupune ca, o anumită perioadă de timp, persoane care au avut un tip de comportament să fie excluse de la conducerea societății. Deci aceasta este baza în care s-a ales acest termen de lustrație. Se referă la cronologia unei anumite interdicții de natură morală și politică. Vă mulțumesc.

Domnul Radu Berceanu:

Vă mulțumesc. Domnul Diaconescu, după care vom trece la dezbateri generale.

Domnul Cristian Diaconescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Vă rog să-mi permiteți, cu tot respectul, să clarific această chestiune, fiindcă definițiile sunt clar stabilite în normele europene. Nu se pune problema unei interpretări. Deci dacă dorim să aplicăm această normă, trebuie să facem separarea clară între lustrație și decomunizare. Sunt pronunțări date în legătură cu ceea ce s-a adoptat în Cehia, în Slovacia și Polonia.

Lustrația, în interpretarea Consiliului Europei și a Curții Constituționale din Cehia, se referă la serviciile secrete. Decomunizarea are un sens ceva mai larg. Se referă la anumiți lideri care au avut o anumită poziție în Partidul Comunist și față de care se creează o stare de incompatibilitate.

Rugămintea este ca și în evaluările ulterioare să avem în vedere modul în care folosim riguros acest termen.

Domnul Radu Berceanu:

Vă mulțumesc. Din partea grupurilor parlamentare, reprezentanții, pentru a prezenta poziția grupului parlamentar. Dorește cineva? Nu dorește nimeni.

Dorește domnul Tărăcilă, din partea Grupului PSD. Vă rog, domnule senator. Microfonul central. Din partea Grupului PRM, doamna senator Verginia Vedinaș.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, proiectul de lege,inițiat de un grup de deputați PNL, de membrii Societății Timișoara, își propune reactualizarea și punerea în practică a pct.8 a Proclamației de la Timișoara, în sensul eliminării din toate instituțiile statului a structurilor securisto-comuniste.

În mod concret, se prevede că persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist, în perioada '47-'89, nu pot candida, nu pot fi alese, și nu pot fi numite, timp de 10 ani de la intrarea în vigoare a legii, într-o listă largă de demnități și funcții publice, începând de la președintele României până la inspector școlar, inspector sau director în cadrul serviciilor deconcentrate ale statului de la nivel local.

Cu privire la problemele Legii lustrației, care a frământat sub diverse forme și intensități societatea românească după Revoluția din Decembrie '89, și mai ales în legătură cu oportunitatea, eficiența promovării ei în prezent, precum și cu conținutul acesteia, PSD își exprimă următorul punctul de vedere.

Demantelarea moștenirii fostului regim comunist din România constituie o acțiune istorică, politică, științifică și morală, care trebuie înfăptuită pentru asumarea istoriei noastre, pentru cunoașterea, demascarea și condamnarea faptelor de violare masivă a drepturilor omului, a asasinatelor și execuțiilor fără judecată, a torturilor fizice și psihice, a măsurilor de deportare și obligare la muncă forțată, a măsurilor de încălcare și nesocotire a libertății de conștiință și exprimare.

Partidul Social Democrat condamnă în mod categoric tot ansamblul de crime, abuzuri și excese ale regimului comunist săvârșite în numele teoriei luptei de clasă și al principiului dictaturii proletariatului.

De asemenea, condamnă eliminarea din viața publică sau marginalizarea unor largi categorii de persoane considerate, apriori, dușmani ai regimului democratic după decembrie 1989.

Partidul Social Democrat consideră că toți cei care se fac vinovați de comiterea unor astfel de crime trebuie judecați pentru infracțiunile respective, luându-se, în acest scop, și măsurile legislative pentru prelungirea termenelor de prescripție.

Totodată, este necesar ca în toate cazurile să se promoveze măsuri de reabilitare totală a persoanelor care au fost victime ale abuzurilor regimului comunist, măsuri însoțite de acordarea reparațiilor materiale cuvenite.

Se cuvine ca întreaga societate și, în primul rând, autoritățile publice să manifeste înțelegere și recunoaștere a suferințelor celor în cauză și ale familiilor lor.

În ceea ce privește conținutul proiectului de Lege a lustrației sau a decomunizării, intrat în dezbatere publică, astăzi, în plenul Senatului, simpla lui lectură demonstrează că acesta încalcă grav principiile și spiritul Constituției, drepturile fundamentale ale omului, se depărtează, evident, de toate documentele internaționale relevante în această materie și, în plus, reînvie, în mod revanșard, spiritul și procedeele folosite de regimul comunist, mai ales la începuturile sale.

Proiectul consacră răspunderea și condamnarea colectivă, pentru simpla apartenență la o ideologie, care, la vremea respectivă, era singura recunoscută legal în România și singura cunoscută, ceea ce nu s-a întâmplat nici în cazul nazismului. Este știut că Tribunalul de la Nürnberg a condamnat fapte, și nu opinii politice.

În plan constituțional, proiectul încalcă prevederile art.16 alin.1 din actul fundamental al țării noastre, potrivit căruia "cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări", precum și ale art.16 alin.3, care menționează explicit că "funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară".

Or, proiectul stabilește criterii, incompatibilități și discriminări neprevăzute în Constituție sau în altă lege de ordin constituțional.

De asemenea, proiectul nesocotește dispozițiile art.37 din Constituția României, care consacră dreptul cetățenilor români de a fi aleși în Parlament, în funcția de președinte al României sau în organele administrației publice locale.

Măsurile sancționatorii excesive concepute de inițiatori nesocotesc principiile răspunderii juridice, care se bazează pe prezumția de nevinovăție și de stabilire a oricărei forme a răspunderii, în mod individual, în cazul săvârșirii unei fapte culpabile.

Cu privire la acordurile, tratatele și alte documente internaționale, la care România este parte, este important să amintim cel puțin următoarele:

  • Declarația Universală a Drepturilor Omului, poate cel mai important document al O.N.U., proclamă dreptul oricărei persoane de a participa la conducerea treburilor publice ale țării sale, dreptul de a avea acces, în condiții de egalitate, la funcțiile publice ale țării.
  • Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, precum și Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale consfințesc aceleași drepturi.

În același sens, pot fi amintite și Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii, adoptate prin Tratatul de la Nisa, din anul 2000, Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa, semnat la Roma, în octombrie 2004, precum și o serie de convenții și recomandări ale O.I.M. privind nediscriminarea în muncă și profesie.

Dar cel mai relevant și elocvent document, la care trebuie să ne raportăm în privința lustrației, este Rezoluția 1096 din 1996 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, relativă la măsurile de demantelare a moștenirii fostelor regimuri comuniste totalitare.

Rezoluția evocă și recomandă statelor în cauză măsuri specifice de identificare a moștenirii propriilor regimuri comuniste, dar din cuprinsul celor 16 puncte ale textului, adoptate de Adunarea Parlamentară, la 27 iunie 1996, se desprind cel puțin trei mari principii de reglementare, toate nerespectate de autorii proiectului de lege aflat în dezbaterea Senatului.

La pct.4 se recomandă ca asemenea măsuri să fie democratice și să fie luate astfel ca justiția să fie dreaptă în pedepsirea celor vinovați, iar aceste măsuri să nu fie utilizate într-un spirit de revanșă. În proiectul de lege, justiția este înlocuită cu Autoritatea Electorală Permanentă.

La pct.7 și 8, Rezoluția recomandă ca persoanele care au comis acte criminale să fie judecate și condamnate conform Codului penal, iar victimele justiției totalitare să fie reabilitate și despăgubite material.

La punctele 11 și 12, luându-se act de măsurile administrative de lustrație luate în unele state împotriva unor persoane ale fostelor regimuri, despre care se apreciază că nu ar putea îndeplini funcții actuale, conform principiilor democratice, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei subliniază că asemenea măsuri sunt compatibile cu un stat de drept democratic, dacă se respectă următoarele criterii:

  • în primul rând, culpabilitatea răspunderii, care este individuală, și nu colectivă, trebuie dovedită pentru fiecare persoană, ceea ce înseamnă necesitatea aplicării Legii lustrației în mod individual, și nu colectiv;
  • în al doilea rând, trebuie garantate dreptul la apărare, prezumția de nevinovăție, precum și posibilitatea utilizării recursului judiciar.

Este extrem de important de reținut că rezoluția recomandă statelor care adoptă asemenea reglementări să verifice dacă acestea sunt conforme cu principiile rezoluției și, dacă nu sunt, să le modifice, pentru a evita mecanismele de control ale Consiliului Europei.

La argumentele constituționale și cele de ordin internațional se adaugă legitima și fireasca întrebare de oportunitate, pusă și astăzi, la începutul dezbaterilor noastre: la ce ar servi asemenea măsuri, după 15 ani de la înlăturarea regimului comunist? Ce eficiență juridică și chiar morală ar avea o culpabilizare colectivă?

Exemplele din celelalte țări fost comuniste nu pledează pentru promovarea unei asemenea legi în România. În Bulgaria, o lege parțială, aplicabilă doar în sistemul bancar, a fost declarată neconstituțională. În Republica Cehia, Legea filtrajului, din 1991, a făcut obiectul unei anchete din partea O.I.M., care a recomandat Guvernului ceh abrogarea ei. Și reglementările din Germania și Polonia s-au bucurat de intervenția O.I.M., iar pe plan intern nu au avut efecte salutare.

Pe plan strict legislativ, legea este constituită într-un mod impropriu actelor normative și va putea fi pusă extrem de greu în aplicare. Alegerea funcțiilor care trebuie sancționate este absolut aleatorie, cu definiții nedeterminabile. Care sunt funcțiile de conducere din aparatul central și local al fostului Partid Comunist, al fostului UTC, cele din organizațiile obștești sau de masă? Ce vină au avut secretarii consiliilor populare sau reprezentanții Corpului Diplomatic, magistrații sau preoții?

Iată motivele de substanță, pentru care Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat se pronunță pentru condamnarea comunismului, dar se pronunță, totodată, împotriva Legii lustrației, în forma inițiată de grupul de deputați liberali, și va vota pentru respingerea acestei propuneri legislative.

Mulțumesc. (aplauze)

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul doamna senator Verginia Vedinaș, reprezentanta Grupului parlamentar PRM.

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Distinși colegi senatori,

Legea pe care o dezbatem astăzi își propune, la 16 ani de la ceea ce Constituția numește, în art.1, "Revoluția din Decembrie", să-i elimine de pe scena istoriei, pentru o perioadă de 10 ani, pe cei care se fac vinovați de faptul de a fi servit structurile de putere și aparatul represiv din perioada regimului comunist. Romanii se mulțumeau cu 5 ani, inițiatorii se pare că au fost mai severi.

Înainte de a analiza compatibilitatea acestei propuneri cu spiritul și litera legii noastre fundamentale, v-aș aminti, domnilor colegi, că am avut, cu puțin timp în urmă, o propunere similară, venită din partea colegilor de la P.I.N., pe care am respins-o cu ușurință, căreia comisiile de specialitate i-au dat raport negativ, iar Guvernul și-a exprimat dezacordul cu privire la ea.

Când am fost corecți cu noi înșine, comisiile, noi, Guvernul? Ce metamorfoze i-au determinat pe unii să se răsucească la 180 de grade? Apartenența inițiatorilor la un partid aflat la guvernare a fost, sigur, argumentul suprem. V-aș preciza, însă, că din acest partid pac parte nu numai inițiatorii, ci și alte persoane, inclusiv cel care conduce acum Camera Deputaților - pe care, de altfel, și noi l-am susținut pentru această funcție - tânărul și energicul nepot al uneia dintre cele mai energice și temute fruntașe comuniste - știți dumneavoastră care.

Voi demonstra în cele de urmează incompatibilitatea legii cu dreptul intern și internațional.

În ceea ce privește dreptul intern, pornim, evident, de la legea fundamentală și vă precizez că art.1 alin.2 din Constituție proclamă România ca patrie comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor, fără nici o deosebire, pe nici un criteriu, între care se află și apartenența politică.

Art.16 alin.1 proclamă egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii și a autorităților, fără nici o discriminare.

Art.16 alin.3 prevede că funcțiile și demnitățile publice pot fi ocupate de către persoane care au cetățenia română și domiciliul în România.

Art. 36 și 37 consacră drepturile electorale, de a alege și de a fi ales. Ambele drepturi sunt încălcate, în sensul că, fie poporul este privat de a opta pentru persoanele excluse prin această lege de la exercițiul democratic al alegerilor, fie anumite persoane nu pot să candideze, pentru că poartă pecetea apartenenței, în trecutul lor mai mult sau mai puțin îndepărtat, la sistemul de conducere al regimului comunist.

Art.37 prevede că au dreptul să fie aleși cetățenii care îndeplinesc condițiile art.16, cărora nu le este interzisă asocierea și au împlinit o anumită vârstă. Atât și nimic mai mult.

După revizuirea Constituției, am mai consacrat un articol, art.38, care garantează dreptul de a fi aleși în Parlamentul European.

Art.40 garantează dreptul de asociere, inclusiv în partide politice, pluralismul politic fiind o condiție și o garanție a democrației constituționale.

Cei care se asociază în partide o fac nu pentru a obține neapărat statutul de membru, ci pentru a putea activa și a putea accede la funcții și demnități în stat.

Art. 41 prevede că dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, alegerea profesiei, a meseriei, a ocupației, a locului de muncă fiind liberă.

Art.53 creează cadrul constituțional... Insist, pentru că a fost amintit aici de comisiile care au făcut raport favorabil. Art.53 creează cadrul constituțional în limitele căruia exercițiul unui drept sau a unei libertăți poate fi restrâns. El impune anumite condiții, printre care se află și necesitatea ca restrângerea să poată fi dispusă doar dacă e necesară într-o societate democratică, regula proporționalității cu cauza care a determinat-o, aplicarea nediscriminatorie, precum și interdicția ca restrângerea să afecteze existența însuși a dreptului, să suprime dreptul, cum se întâmplă prin această inițiativă legislativă.

Motivația comisiei, referitoare la morală, este absolut nefundamentată. Conceptul "morală" provine din latinescul "mores", care înseamnă "moravuri", și el evocă relațiile dintre oameni. Nu are nici o legătură cu obiectul de reglementare al acestei inițiative.

Este evident că toate aceste prevederi constituționale - și nici măcar nu le-am precizat pe toate - sunt încălcate.

Un al doilea argument, care a fost, de asemenea, amintit - îl voi menționa numai succint - este jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care are caracter obligatoriu pentru România și care a statuat că reglementări sau situații similare în alte țări, inclusiv în țara noastră, încalcă prevederi din Convenția Europeană și din Protocolul 1 al Convenției Europene.

Dreptul Internațional este și el încălcat - și a amintit aici colegul Tărăcilă foarte multe pacte, convenții ale Organizației Internaționale a Muncii, aș adăuga, pe lângă cele menționate deja, Carta Socială Europeană și Tratatul instituind o Constituție pentru Europa, care a fost amintit, însă nu s-a precizat faptul că în partea a III-a a acestei Tratat există un întreg titlu numit "Nediscriminarea și cetățenia". Și, în final, experiența unor alte state ex-comuniste au fost și acestea menționate, care s-a dovedit a fi neconstituțională și a fost sancționată de structurile internaționale. Acestea sunt doar câteva argumente, domnilor colegi, care ne determină să respingem o asemenea propunere.

În final, aș vrea să vă aduc aminte că perioada la care ne raportăm este o parte din trecutul acestui popor, că în structurile de putere și în aparatul represiv al regimului comunist s-au aflat multe personalități de mare valoare. Jurnaliști, analiști politici, unii ne invadează în continuare televizoarele, oameni politici, în sensul real al cuvântului, cadre didactice fără de care anumite domenii nu ar putea fi nici acum concepute, care s-au străduit în acele vremuri vitrege să facă veritabile slalomuri pentru a apăra ce se putea apăra, asumându-și riscuri imense.

Cine ne dă nouă dreptul să-i judecăm astăzi?

Cine ne dă dreptul să judecăm istoria?

Vă vorbeam, cu exact un an în urmă, despre profesorul Ioan Totu, care a slujit la Facultatea de Drept a Universității din București și care era considerat, în Europa și în întreaga lume, unul din cei mai mari economiști. Un asemenea specialist s-a sinucis în închisoarea în care a fost aruncat după 1990, ca un infractor de drept comun.

Dacă asta înseamnă lustrație, atunci ce măsuri trebuie să luăm împotriva celor care au devalizat România după 1990? Împotriva celor care au vândut ca pe nimic perle ale industriei, cercetării, bogățiile naturale, tot ce se putea înstrăina prin privatizări în care comisioanele întreceau de "n" ori sumele încasate, împotriva celor care au făcut averi, pe care nu știm a le scrie, storcând din avuția făcută de cei pe care azi vrem să-i lustrăm, de o parte dintre noi, de părinții, de bunicii noștri, inclusiv de bunica distinsului coleg liberal, ajuns și el tot fruntaș, însă într-un regim democratic!

În final, apelez la spiritul creștin al acestui popor, noi, Parlamentul, suntem reprezentantul suprem al acestui popor, la toleranța și la înțelepciunea care-l caracterizează și vă rugăm, domnilor colegi, să dați un vot negativ acestei inițiative legislative.

Nu are nimic de-a face cu condamnarea unui trecut.

Nu astfel ne rezolvăm problemele și nu astfel reușim să purificăm societatea românească.

Vă mulțumesc. (aplauze)

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Peter Eckstein, din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România.

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu o să iau pâinea inițiatorilor care au lucrat foarte mult la promovarea acestui proiect, dar cred că antevorbitorii mei arată că această lege este necesară și trebuie să fie adoptată.

Mie mi se pare că la 16 ani, da, la 16 ani după căderea comunismului, a face o pledoarie, practic, pentru vârfurile acestui regim, nu este la locul ei și înseamnă că cei care au profitat de acel regim au și după 16 ani poziții importante în societate.

Există o contradicție, dacă vreți, în cele afirmate de onorații mei antevorbitori. Vorbesc despre legile care au fost criticate de anumite instituții internaționale din Bulgaria, din Cehia, din Germania, din Polonia, Ungaria nu s-a spus, dar, în toate aceste țări, există o Lege a lustrației, o lege care și-a făcut efectele și, cred că nu inițiatorii acestui proiect sunt de vină că la noi, timp de 16 ani, puterea politică nu a vrut sau nu a avut puterea să treacă o astfel de lege.

Legea, cred că, are miezul ei în art.5, dacă vreți, în care se spune foarte clar că cei care au fost membri ai Securității sau au fost colaboratori ai acesteia să stea o perioadă afară din funcțiile eligibile, respectiv din demnitățile pentru care pot să fie numite. Are un caracter puternic, dacă vreți, de eficiență morală, ceea ce însăși această eficiență morală a fost pusă sub semnul întrebării. Da. După 16 ani, dorim să ne lepădăm de o perioadă sumbră a istoriei României.

S-a vorbit aici despre raportul de proporționalitate și, din punct de vedere juridic, așa este. Această limitare, dacă vreți, a drepturilor civice trebuie să fie proporțională cu faptele care s-au comis și aici eu cred că există această proporționalitate, dacă spunem 10 ani. Pentru că duritatea regimului comunist din România a fost una extremă care nu se poate compara cu duritatea, dacă vreți, a multor țări din Centrul și Estul Europei. Aici, s-au făcut mai multe obiecțiuni de natură constituțională. Așa cum am relevat, dacă vreți, și în raport, desigur, sunt multe drepturi și libertăți cetățenești care sunt pentru o anumită perioadă limitată, sunt limitate temporar accesul la unele funcții, dar toate aceste libertăți au o margine, dacă vreți, și acesta este art.53 din Constituție care, în alin.1, spune foarte clar: "Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege" - prin lege vrem - "și numai dacă se impune, după caz, pentru apărarea moralei publice" - și, aici, cred că, acest proiect de lege se încadrează perfect.

S-a mai invocat și faptul că este posibil un arbitrar. Or, este prevederea din art.8, pe care l-am modificat în cele două comisii, care prevede, în clar, posibilitatea de a se adresa instanței de judecată și noi am spus că, în cadrul Contenciosului administrativ, cu două grade de jurisdicție, cel care se simte lezat se poate adresa justiției independente.

Deci, nici această critică nu este fondată.

Excepțiile și limitările temporare de acces, în majoritatea lor, se referă la funcțiile numite, acolo nu există nici un act normativ, nici o prevedere în dreptul internațional care ar păgubi legislativul unei țări naționale de a interzice accesul... să nu fie numiți în funcție de conducere acele persoane care au colaborat cu Securitatea sau au fost vârfurile nomenclaturii comuniste.

Probleme pot să fie, și nu zic că legea nu este perfectibilă, în cazul funcțiilor alese. Și aici, noi, cele două comisii, cu participarea Guvernului, cred că, am dat o formulă care face față exigențelor.

Dar, onorați reprezentanți ai opoziției, dumneavoastră, dacă, de principiu, sunteți de acord cu această propunere legislativă, aveți toate posibilitățile la îndemână, ca să ajutați să evităm astfel de probleme.

Cu privire la amendamente, aici, cred că, au făcut legea mai bună. Sunt câteva amendamente, dacă vreți, cea cu comandanții de nave, cei care au gestionat fonduri de valută care, cred că, sunt croite pe anumite persoane și pe care noi nu le susținem. Noi, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.

Repetând că vom susține acest proiect de lege, închei cu felicitări pentru inițiatori.

Vă mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul Gheorghe Constantin, reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Conservator și, după aceea, ultimul, domnul senator Puiu Hașotti, reprezentantul Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD.

Domnul Gheorghe Constantin:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Voi exprima pe scurt câteva idei.

În primul rând, aș vrea să reamintesc faptul că, noi, toți, și numai noi, electoratul din spatele nostru și-a dorit ca Punctul 8 de la Timișoara să fie materializat printr-o lege care să clarifice această situație.

În al doilea rând, în acest context, s-a vorbit astăzi despre reprezentanții opoziției, despre necesitatea condamnării comunismului, a reprezentanților sistemului securisto-comunist, dar când este vorba de persoane se invocă o anumită nedeterminare a funcțiilor deținute înainte și se respinge ideea acestei legi necesare.

Noi, conservatorii, considerăm că, după 16 ani, este momentul să se facă lumină în acest domeniu și persoanele care au servit un sistem, care a creat atâtea necazuri populației României să fie trase la răspundere și, dacă vreți, mai bine mai târziu decât niciodată.

De asemenea, trebuie apreciat că, în sfârșit, Guvernul susține și merită să-i dăm aprecierea necesară pentru că susține această inițiativă legislativă.

În concluzie, Grupul parlamentar al Partidului Conservator susține Legea lustrației și vă roagă să votați în favoarea ei.

Vă mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul senator Puiu Hașotti.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îmi spunea un bun prieten de aici, de la Partidul România Mare, să fiu scurt.

Într-adevăr, vorba multă, sărăcia omului.

Dacă tot vorbeam despre lustrație, vreau să vă spun că acest cuvânt vine din limba latină și înseamnă purificare. Purificarea unui loc se făcea din cinci în cinci ani. Asta facem și noi astăzi. Purificăm societatea românească. Este un act ritual pe care-l făceau romanii, iar noi acum facem un act și ritual, și legislativ.

Prin urmare, vă anunț că Grupul parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD susține acest proiect cu amendamentele făcute în cele două comisii reunite și încă de pe acum vă spun, și vă spun acest lucru, cu toate că, aseară, domnul președinte Traian Băsescu a avut niște aprecieri care nu au fost drepte față de Partidul Național Liberal, dar așa cum am declarat în nenumărate rânduri, revin și spun că vom respinge acel amendament care face referire la comandanții de nave. (replici neinteligibile din sală)

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Trecem la...

Vă rog, microfonul 1, problemă de procedură, domnul senator Iorga.

Domnul Nicolae Iorga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

E de procedură pură pentru că, în cadrul acestei proceduri, inițiatorii sau măcar unul trebuia să fie prezenți.

Cum nici unul dintre ei nu este prezent, mie acest fapt îmi spune totul, ca să spun așa, mai ales că unul dintre ei este distinsul nostru coleg, senatorul Cioroianu, care trebuia să fie prezent la lucrări, și nu știu dacă nu cumva acești oameni și-au retras această nefericită inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Trecem la...

Vă rog, domnule președinte.

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Eu propun, domnule președinte, să sistăm discuțiile, astăzi, din cauza lipsei inițiatorilor care, oricum, trebuie să-și expună un punct de vedere nu cu privire la inițiativă, ci cu privire la amendamente, dacă sunt de acord sau nu sunt de acord cu amendamentele.

Luni suntem în termen, deci, nu ne paște adoptarea tacită, deci, propun sistarea lucrărilor la acest punct.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul senator Gheorghe Funar, secretarul Senatului, are cuvântul tot pe problemă de procedură.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Avea din nou dreptate președintele României aseară când folosea termenul de "șmecherie".

Se propune din partea distinsului coleg Eckstein Kovács Péter să recurgem la o "șmecherie", că nu sunt de față inițiatorii, ei au fost invitați.

Domnia sa, probabil că nu a fost atent și, iarăși fac referire la propunerea legislativă de aseară, referitoare la sănătate și controlul psihiatric, astăzi am discutat mai multe propuneri legislative la care nu au fost de față inițiatorii și s-a votat.

Nu există nici o excepție, nici proiectul Legii lustrației nu prevede o excepție de la această regulă.

Deci, ca atare, domnule președinte, cred că este necesar să continuăm dezbaterile și să votăm această propunere legislativă care nu este susținută nici măcar de inițiatori.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Ungheanu, aveți cuvântul. Tot pe procedură?

Domnul Mihai Ungheanu:

Vorbesc ca lider, este o chestiune de lider, sunt mirat că un jurist face această propunere. Noi am început discuția în termenii pe care i-am acceptat, trebuie să o ducem mai departe până la vot.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu mai dorește nimeni să se exprime.

Propunerea eventuală trebuia făcută...

Din sală: Vă rog să-mi dați cuvântul.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

...Imediat, vă rog.

Propunerea trebuia făcută de către un lider al unui grup parlamentar.

Domnul Radu Câmpeanu, vă rog.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Radu Câmpeanu:

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

Am vrut să nu iau cuvântul pentru că această lege, dacă vreți, mă privește direct pe mine, dar este o categorie foarte numeroasă de români pe care, din păcate, aici, am văzut că mulți dintre antevorbitori mei o desconsideră cu desăvârșire.

Nu se pune chestiunea așa cum a adresat-o doamna, ca o persoană de valoare, care a citat un economist din regimul comunist... evident, poporul român a avut întotdeauna oameni de valoare, asta nu înseamnă că un regim care a distrus ființa românească în spiritualitatea ei, în principiile ei fundamentale și sociale, poate fi discutat în felul acesta, înseamnă să nu vedem, într-adevăr, devenirea istorică a neamului nostru, ca să nu constatăm că 46 de ani de comunism a existat o involuție morală, intelectuală și socială a poporului român.

Toate argumentele, în legătură cu așa-zisele declarații diverse din Occident, citate de domnul Tărăcilă aici, poate sunt făcute înainte ca în această asociație europeană să fi fost țările foste comuniste.

Dacă v-ați duce în Occident, peste tot o să vedeți că nazismul este scos completamente din conștiința politică actuală, or comunismul a făcut mai mult rău decât a făcut nazismul.

Vorbim de Holocaust, vorbim tot timpul de el, facem și instituții, dar dumneavoastră v-ați gândit vreodată la câți oameni au trecut prin sistemul de represiune comunist?

Să vă spun eu, domnilor, ca om care am creat în 1978 la Paris prima Asociație a foștilor deținuți politici din România, peste un milion de oameni.

Câți au murit? Peste 160 mii.

Nu glumim cu aceste lucruri, referindu-ne la tot felul de articole și mai știu eu, de idei a occidentalilor, noi trebuie să facem ceva care să ne curețe pe noi!

Nu vă spun nici un secret!

Dacă multe lucruri rele care se petrec de 15 ani în țara noastră sunt consecințele directe ale involuției morale, sociale și intelectuale a regimului comunist, sunt de acord că poate ar trebui revizuite în unele chestiuni această lege care mi se pare puțin exagerată, sunt de acord cu dumneavoastră, dar, în principiu, această lege este o necesitate pentru morala acestei țări și pentru viitorul ei echilibrat.

Așa că eu vă rog, ori să hotărâți ca această lege să fie rediscutată, pentru ca să vedem dacă pot fi făcute amendamente inteligente, ori dacă nu, votați-o așa cum e!

Nu faceți decât un gest care să se înscrie, într-adevăr, în devenirea istorică, frumoasă a acestui popor.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze puternice)

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Eu aș dori să reamintesc că termenul de adoptare tacită este 12 aprilie, destul de apropiat, în primul rând, și, în al doilea rând, că regulamentar, dacă se dorește o amânare, ea trebuie făcută de un lider al unui grup parlamentar, drept urmare, dacă nu există o astfel de cerință, eu am să trec la dezbateri.

Încep cu amendamentele admise.

Dacă la amendamentele admise, dorește cineva să ia cuvântul?

Din sală: La amendamentele respinse, domnule președinte.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Trecem și la amendamentele respinse.

Eu întreb la cele admise dacă este vreo problemă.

Din sală: O chestiune de procedură, vă rog!

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog, o problemă de procedură.

Microfonul 3, vă rog.

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Cu amendamentele respinse, că s-ar putea, prin admiterea lor, să se opereze modificări asupra celor admise. Așa spune Regulamentul.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

În regulament este altfel, dar dacă doriți să facem așa, facem așa.

Vă rog, domnule Cârlan, aveți cuvântul.

Domnul Dan Cârlan:

Nu, la cele admise am obiecții.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

La respinse, vă rog.

Sunt 14 amendamente respinse.

Eu am să întreb în ordine, pentru că, în conformitate cu Regulamentul, numai dacă inițiatorii doresc să ia cuvântul.

În legătură cu titlul, s-a respins un amendament.

Dacă dorește cineva să îl susțină, vă rog!

Nu.

La punctul 2 s-a propus modificarea literei a, amendamentul a fost propus de domnii Gheorghe David, Alexandru Pereș și Cristian Cucuian.

Dacă doriți să luați cuvântul, vă rog!

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să iau cuvântul o singură dată pentru toate amendamentele respinse și aș vrea să fac precizarea că am avut 13 amendamente, din care cele două comisii au validat șapte dintre ele și considerăm că au fost bune și astfel amendamentele respinse de la punctele 2, 6, 7, 12, 13 și 14 renunțăm la ele, întrucât ele au fost fie cuprinse în alte amendamente, fie nu au fost constituționale.

De aceea, ne retragem aceste amendamente și vă mulțumim.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

La punctul 3 este un amendament al doamnei senator Viorica Georgeta Moisuc. Doriți să-l susțineți?

Microfonul 1, vă rog.

Doamna Viorica Georgeta Moisuc:

Este îl legătură cu includerea MADOS-ului printre organizațiile care au fost în perioada comunistă o organizație politică, domnul Câmpeanu o știe foarte bine, toți o știm, eu o cunosc ca istoric.

Deci, dacă se includ altele, trebuie inclus și MADOS-ul și susțin acest punct de vedere.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Din partea comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, cealaltă comisie vorbește le telefon.

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu vorbesc la telefon, am vorbit numai.

Am consultat specialiști și MADOS-ul a fost o organizație obștească a minorității maghiare și nu a avut culoare politică, ca atare cu majoritate de voturi s-a respins acest amendament.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule Diaconescu, doriți să adăugați ceva?

Domnul Cristian Diaconescu:

Nu, și în discuție lucrurile au stat exact cum s-au spus.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Înțeleg că doriți să supun votului amendamentul respins.

Atunci am să supun votului dumneavoastră amendamentul care se află la poziția 3 din amendamente respinse, care se referă de fapt, la includerea la sfârșit, după caz, "precum și ai MADOS".

Deci, este vorba de "...alți activiști salarizați ai Partidului Muncitoresc Român, Partidului Comunist Român, Uniunii Tineretului Muncitoresc, Uniunii Tineretului Comunist la nivel național, regional sau județean, după caz, precum și ai MADOS".

Am să supun votului dumneavoastră.

Cine votează pentru, votează pentru introducerea MADOS-ului, deci pentru acceptarea amendamentului.

Vă rog să votați!

Cu 28 voturi pentru, 49 voturi împotrivă și 4 abțineri, a fost respins.

La punctul 4 este un amendament propus de domnul senator Gavrilă Vasilescu.

Din sală: Listă!

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Liste la votul precedent pentru liderii grupurilor parlamentare.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Eu vreau să vă spun că secretarii consiliilor populare județene, municipale și orășenești, comunale erau, așa cum avem și noi un secretariat, erau staff-ul care trebuia să aducă la îndeplinire ceea ce hotărau, noi avem probleme cu cei care luau decizii și nu cu cei care lucrau și care își făceau trebuirile.

Acesta a fost motivul pentru care v-aș ruga, totuși, să ne gândim, nu au nici o vină oamenii că erau secretari acolo, era o carieră pe care și-o făceau și atâta tot.

Mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Dorește cineva să ia cuvântul împotrivă?

Din partea comisiei, vă rog.

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc.

Amendamentul a fost respins pentru că pe de-o parte am eliminat din text art.1 lit.d, "...președinții, vicepreședinții și secretarii comitetelor executive ale consiliilor populare, comunale și orășenești", au rămas numai "...consiliile populare, municipale ale municipiului București, respectiv ale județelor și regiunilor" și opinia majoritară a fost că în foarte multe cazuri sau în majoritatea cazurilor secretarii erau cei care exercitau practic puterea fiind persoane influente și numiți, de asemenea, pe criterii politice.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la art.4.

Cine votează pentru, votează pentru eliminarea secretarilor.

Vă rog să votați.

Cu 32 voturi pentru, 41 voturi împotrivă și 9 abțineri, a fost respins.

La punctul 5, domnul Frunda Gyorgy nu este aici, deci nu susține.

La punctele 6, 7, au renunțat inițiatorii.

La punctul 8, domnul Frunda Gyorgy nu susține.

La punctul 9, domnul senator Gavrilă Vasilescu, aveți cuvântul.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Despre acest lucru ar fi trebuit să fi discutat întâi art.1, ca să înțelegem ce votăm acolo și cum votăm din lege și după aceea să trecem la preambul, la art.2, de fapt.

Ce dorim? Dorim să nu candideze persoanele care au fost stâlpii regimului comunist și dorim să nu candideze sau să nu dețină funcții de conducere persoanele care au făcut poliție politică.

Aceste două situații sunt.

Ceea ce propun eu aici, față de textul care spune că "...nu pot fi alese, numite timp de 10 ani", eu spuneam așa: "Se vor abține de a candida, nu li se va susține candidatura", asta înseamnă și o responsabilitate din partea celor care susțin candidaturile, de regulă, formațiunile politice sau alte forme asociative, cum sunt cele ale minorităților, și o recomandare către cei care votează și care se exprimă, către electorat, de a nu fi alese aceste categorii de persoane.

Eu cred că în acest text, de fapt, în sensul în care s-a discutat aici despre ceea ce înseamnă lustrație, probabil că ar trebui să spunem bi-lustrație pentru că lustrația se referea la 5 ani, noi avem aici în text "pentru 10" ani, cred că de fapt, aici este esența și de aceea spun că era bine să discutăm întâi ceea ce înseamnă art.1 ca să putem merge la textul art.2, iar pentru persoanele cu funcții numite, aici, da, se pot aplica, pentru că sunt persoane pe care, dacă fac cumva parte din categoria celor pentru care încercăm să lustrăm și să vedem cum vom face, de la art.1, astea pot fi schimbate, fără nici un fel de probleme.

Eu îmi susțin acest amendament și știu că este corect. Probabil că dumneavoastră îl veți respinge, deși vă îndemn să-l votați.

Doamnelor și domnilor senatori,

Rog, acolo unde se consemnează acest lucru, să se și sublinieze, cer să se și sublinieze acest lucru, pentru că, mai devreme sau mai târziu, o să vedeți și o să ajungeți la concluzia că textul corect - și vom ajunge și spre textul corect - este cel pe care vi-l propun eu acum și pe care vă îndemn să-l votați. Mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Supun votului dumneavoastră...

Domnul Gheorghe Funar (de la prezidiu):

Solicit cuvântul, domnule președinte de ședință!

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Doriți să vorbiți împotrivă?

Domnul Gheorghe Funar (de la prezidiu):

Bineînțeles.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte de ședință, doamnelor și domnilor senatori,

Autorii acestei propuneri legislative nu au avut în vedere cauzele, ci numai o parte a efectelor. Deci, cei care au adus comunismul în România, cu tancurile sovietice, cei mai mulți dintre ei vorbitori de limbă maghiară sau de altă limbă, nu mai fac obiectul amendamentului propus de către domnul senator Gavrilă Vasilescu. Aceia nu mai sunt în viață și, ca atare, se vor abține de la a candida - respect amendamentul -, nu li se va susține candidatura, este normal și se recomandă să nu fie aleși, românii nu aleg morți în funcții publice nici în următorii 10 ani.

Așadar, acest amendament este lipsit de obiect.

Mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Gavrilă Vasilescu, de la pct.9. Cine votează da, votează pentru includerea amendamentului. Vă rog să votați. (discuții și vociferări în sală)

A fost respins, cu 13 voturi pentru, 53 de voturi împotrivă și 11 abțineri.

La pct.10 este un amendament propus de domnul senator Teodor Meleșcanu. Microfonul nr.2.

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Amendamentul propus de mine pornea de la două idei fundamentale. Prima, în calitate de jurist, nu consider că o lege trebuie să aibă efect retroactiv. Deci, nu consider, ca să mă exprim în termeni sportivi, că se pot schimba regulile în timpul jocului. Al doilea argument era legat de importanța exercitării funcției și de necesitatea asigurării stabilității.

Așadar, îmi susțin amendamentul. Vă mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Dorește cineva să vorbească împotriva amendamentului? Nu.

Domnul Gavrilă Vasilescu (de la prezidiu):

Vă rog să-mi acordați cuvântul, domnule președinte!

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Doriți să vorbiți împotriva amendamentului? Vă rog.

Domnul Gavrilă Vasilescu (de la prezidiu):

Nu împotrivă, dar vreau să mă refer la acest amendament.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Foarte pe scurt, eu cred că instituția prezidențială trebuie apărată și nu trebuie cocoloșită. Cum adică? Facem o lege pentru unii într-un fel și pentru alții în alt fel? Haideți să deschidem Constituția pe care am jurat și să vedem cum spune că legea este egală pentru toți și că nimeni nu este deasupra legii.

Doamnelor și domnilor colegi, eu cred că instituția prezidențială, și nu numai aceasta, ci instituțiile statului trebuie apărate și nu cocoloșite. Mulțumesc. (discuții și vociferări în sală)

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.10. Cine votează da, votează pentru amendament, deci pentru includerea propunerii domnului senator Teodor Meleșcanu. Vă rog să votați.

A fost respins, cu 6 voturi pentru, 61 de voturi împotrivă și 5 abțineri.

La pct.11 este o propunere de eliminare.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu propune eliminarea lit.t).

Domnul Gavrilă Vasilescu (de la prezidiu):

Renunț, domnule președinte!

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Renunță.

La pct.12 s-a renunțat.

La pct.13 s-a renunțat.

La pct.14 s-a renunțat.

Amendamentele respinse le-am parcurs.

Acum, vă rog, în legătură cu amendamentele admise, domnul senator Dan Cârlan, microfonul nr.2.

Domnul Dan Cârlan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pun în discuție, din lista amendamentelor admise, în prima etapă, amendamentele cu nr.8, 13, și 14.

Amendamentul admis, nr.8, incriminează, la art.1 lit.h), persoanele, subliniez, toate persoanele, care, potrivit art.5 al Legii 187/1999, cu modificările și completările ulterioare, au făcut parte din structurile organelor de securitate sau au colaborat cu acestea.

Acest amendament, odată admis - asupra căruia nu am alt comentariu, doar l-am citat pentru a înțelege de ce solicit respingerea amendamentelor nr.13 și 14 - incriminează toate persoanele care s-au aflat în situația, potrivit art.5 din Legea nr.187/1999, de a fi fost în structurile organelor de securitate sau să fi colaborat cu acestea.

În acest context este absolut ilogic, incorect să scoatem din norma generală și să individualizăm, să particularizăm, la amendamentul nr.13: Conducătorii cultelor religioase, care... și restul frazei curge exact ca la pct.8 admis; la amendamentul nr.14: Comandanții de nave și aeronave, precum și locțiitorii acestora, care... și, de aici, curge exact textul care se aplică tuturor persoanelor la amendamentul admis nr.8. A scoate anumite categorii profesionale din contextul general al tuturor persoanelor, al tuturor cetățenilor români, care au fost colaboratori cu Securitatea sau membri ai structurilor, înseamnă să inducem ideea că aceste anumite categorii profesionale ar avea un regim aparte.

Așadar, solicit respingerea amendamentului nr.13 și a amendamentului nr.14, ca fiind rămase fără obiect, odată admis amendamentul nr.8.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am înțeles.

Noi discutăm, acum, la amendamentul nr.8...

Domnul Dan Cârlan:

Nu am obiecțiuni asupra lui, dar l-am citat pentru a sublinia că rezolvă integral problematica cuprinsă la amendamentele nr.13 și 14.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, ajungem la amendamentele nr.13 și 14, atunci. Până la amendamentul nr.8, dorește cineva... (discuții la prezidiu)

Rugămintea mea este: la pct.1 de la amendamente admise, pct.2, 3, 4, 5, 6 și 7, are cineva vreo problemă? Nu.

La pct.8, alta decât citarea lui pentru pct.13 și 14, are cineva vreo problemă? Nu.

Pct.9 - nu.

Pct.10 - nu.

Pct.11 - nu.

Pct.12 - nu

Pct.13... (discuții și vociferări în sală)

Domnul Dan Cârlan (din sală):

La pct.12, domnule președinte...

Domnul Radu Mircea Berceanu:

La pct.12...

Domnul Dan Cârlan:

La pct.12, care prevede următoarele: Incriminează persoanele care au deținut funcțiile de guvernator, viceguvernator BNR, președinți, prim-vicepreședinți și vicepreședinți ai băncilor de stat, la nivel central și județean, precum și persoanele cu responsabilități în domeniul operațiunilor valutare.

Solicit respingerea acestui amendament, deoarece mi se pare irelevantă calitatea de responsabil în domeniul operațiunilor valutare. Acesta putea fi și un simplu casier, la o bancă din oricare județ, cu responsabilități specifice operațiunilor valutare.

Supun discuției acest amendament și solicit respingerea lui. (discuții și vociferări în sală)

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Ca să înțeleg exact, doriți să scoatem doar partea finală? Să eliminăm partea finală? ...precum și persoanele cu responsabilități în domeniul operațiunilor valutare sau să respingem tot?

Domnul Dan Cârlan:

Deci, acesta ar fi un amendament la amendamentul adus în plen. Procedural, nu este permis.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Aceasta este o propunere de eliminare parțială. (discuții și vociferări în sală)

Domnul Dan Cârlan:

Eu solicit eliminarea integrală a amendamentului admis nr.12.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am înțeles.

Doamna senator Norica Nicolai nu este.

Domnul senator Mario Oprea și domnul senator Cristian Diaconescu.

Doriți să luați cuvântul?

Domnul senator Cristian Diaconescu, microfonul nr.6.

Apoi, domnul senator Mario Oprea, microfonul nr.2.

Domnul Cristian Diaconescu:

Mulțumesc.

Cred că logica acestei legi și singularizarea unor categorii se referă la o activitate mult mai profundă, care nu s-a oprit la decembrie 1989, ci a continuat foarte bine și după decembrie 1989, în diverse forme și modalități, unele, într-adevăr, mai sofisticate.

Logica articolului, de fapt, odată ce singularizează șefii de bănci, cred că a fost ușor de înțeles. Această distincție făcută în legătură cu cei care s-au referit la operațiuni valutare este, până la urmă, poate, redundantă, având în vedere elementele prezentate în articol, dar, pe de altă parte, completează, cred eu, repet, logica articolului, așa cum a fost gândită de inițiatori. Or, din această perspectivă, vă rog să aveți în vedere acceptarea acestui amendament.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul senator Mario Oprea, vă rog.

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Domnule președinte, eu nu mai susțin amendamentul.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, haideți să clarificăm câteva probleme despre care s-a discutat extraordinar de mult și vreau să spun că marea majoritate a colegilor, care au discutat despre aceste lucruri, ori nu au fost informați, ori nu au vrut să fie informați, ori au fost de rea-credință. Indiferent cine a fost și cine s-a referit la această problemă atunci când s-a spus că art.1 lit.h) acoperă absolut toate situațiile din categoria celor care nu au fost stâlpii comunismului, ci a acelora care au colaborat cu Securitatea, ca poliție politică, acest lucru l-am făcut și în comisie și s-a respins. Cutia Pandorei, din păcate, și domnul prim-ministru, când semnează, ar trebui să fie mult mai atent, au făcut-o cei care au redactat acest punct de vedere al Guvernului.

Vă rog frumos să vă uitați la pagina 5, doamnelor și domnilor senatori, pct.c) în care: Din aparatul central fac parte... și începe să enumere Banca Națională a României, Banca Agricolă, Banca de Investiții, conducătorii Bisericii Ortodoxe Române, pentru că erau recunoscuți în funcție de Marea Adunare Națională, prin decret.

Dați-mi voie să vă spun: este o realitate dar, în același timp, ca să poți să treci este o enormitate. În România, până în 22 decembrie 1989, funcționau 14 culte recunoscute, era Cultul Romano-Catolic, care nu era recunoscut, ci era tolerat. Motivul: numirea se făcea de la Vatican și asta era considerat că se încalcă suveranitatea.

Uitați-vă în amendamentele respinse, pentru că s-a mai încercat să se facă încă ceva în legătură cu acest amendament, de la punctul care se referă... deci, în amendamentele care se referă la culte. Așadar, în momentul în care s-a vrut să se treacă pe categorii de funcții, în momentul în care a apărut această situație, cu o zi înainte, am dat un exemplu - și sunt prezenți membrii comisiei, este și presa care a fost prezentă - cu comandanții de aeronave și așa putem extinde și unde o să ajungem cu acest lucru?

Corect este ca, oprindu-ne la amendamentul nr.8, acesta acoperă absolut tot. În același timp, vreau să spun că amendamentul care a fost făcut a creat atâtea discuții în presă, în instituția prezidențială... Am aici, undeva, un material în care, foarte supărat, președintele îmi pune 250 de comandanți de nave pe cap. Nu, domnule președinte, și vă transmit de la această tribună, era numai sub condiția dacă s-a făcut poliție politică, ceea ce este cu totul și cu totul altceva decât ați spus-o, inclusiv, aseară, pe post. Ori nu este bine informat, și atunci să tragă consilierii la răspundere, pentru că nimeni nu viza persoana, ci era vorba despre instituție. Nu am avut nici un gând asupra persoanei. (rumoare, discuții) Poftiți? Nu, am legat punctul 8, care era suficient și nu mai era nevoie de nimic care să indice nici de la culte, nici comandanți, nici judecători, nici altceva. Asta este problema, deci, în mod normal și în mod corect era suficient să determinăm cine au fost stâlpii și pe urmă cei care, colaborând cu organele de securitate, ca poliție politică, au făcut răul care l-au făcut și despre care tot vorbiți. Vreau să clarific acest lucru și vreau să clarific că s-a pornit de aici și de la discuțiile care s-au purtat în comisie. Eu am vrut în comisie să ne oprim acolo, dar, dacă s-a continuat, cel puțin să continuăm într-un mod corect și a fost corectat amendamentul referitor la cultele religioase. Au fost corectate și alte amendamente. Din punct de vedere al corectitudinii și al modului în care trebuia ele redactate și ce trebuia să cuprindă. Așa că vreau să clarific acest lucru: primesc scrisori, nu de amenințare, dar, undeva și de amenințare, pentru că am ceva cu comandanții de nave și de aeronave. Dați-mi voie, totuși, să declar de la această tribună, copil fiind, am visat să conduc un avion sau să conduc o barcă, deci, am un respect extraordinar de mare pentru aceste profesii. Mulțumesc. (vociferări, râsete)

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am să supun votului amendamentul... Vă rog, comisia, microfonul 7.

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Domnule președinte, cu privire la includerea persoanelor care au deținut funcțiile de guvernator etc., nu susținem eliminarea acestora. L-am introdus în lege la solicitarea Guvernului. Avizul favorabil a fost condiționat de acest lucru. În schimb, suntem de acord cu eliminarea ultimei părți care începe de la sintagma "precum și persoanele cu responsabilități în domeniul operațiunilor valutare", care nu este suficient de bine delimitată, și suntem de acord cu eliminarea ei. Ca să nu iau încă o dată cuvântul, sunt de acord cu amendamentele de la următoarele două puncte, ale domnului Cârlan, de a elimina aceste amendamente din motivul deosebit de logic, pe care l-a expus, din moment ce aceste categorii au colaborat cu securitatea, intră sub incidența legii.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

(rumoare, vociferări) Da. Vă rog să fiți puțin atenți. Noi suntem la pct. 12 de la amendamente admise, unde colegii noștri au făcut o propunere de o literă nouă - k, care cuprinde: "persoanele care au deținut funcția de guvernator, viceguvernator și așa mai departe...", și la sfârșit partea: "precum și persoanele cu responsabilități în domeniul operațiunilor valutare". Și acum, există, pe de o parte, ideea de a scoate această parte și, pe de altă parte, ideea de a scoate tot amendamentul. Întreb dacă cei care au propus eliminarea întregului amendament își mențin această poziție? Da. Bun. Atunci, am să le supun la vot, pe rând, și anume: am să supun la vot, mai întâi, partea finală pentru eliminare și după aceea, dacă se elimină partea finală, am să supun la vot și eliminarea restului, așa cum a propus domnul senator Cârlan. Deci, mai întâi, partea finală. Vă rog. (rumoare, vociferări, discuții)

Domnul senator Ștefan Viorel, o problemă de procedură.

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că nu aveți decât o singură posibilitate: să supuneți la vot eliminarea sau păstrarea acestui amendament, așa cum a fost redactat. A doua variantă, cu reformularea, nu cred că e regulamentară. Vă mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu e vorba de o reformulare, e vorba de o eliminare parțială. Deci, supun votului dumneavoastră eliminarea ultimei părți.

Domnul Viorel Ștefan:

E un alt amendament, pe care-l admiteți în plen și nu e regulamentar.

Înseamnă alt amendament.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog, vorbiți de acolo, domnule președinte. Microfonul 7.

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de un amendament care a fost agreat de către comisie. Ca atare, plenul poate să-l agreeze sau să-l repudieze în totalitare sau în parte. S-au făcut două propuneri în acest sens. Ca atare, așa cum a spus domnul președinte de ședință, ambele trebuie să fie puse la vot, cu mențiunea că, din punct de vedere regulamentar, prima dată se supune la vot eliminarea totală și în cazul în care cade, atunci se pune la vot eliminarea parțială, dar se poate face și este regulamentar.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul senator Dinescu.

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte, vă rog frumos să observați că în momentul în care veți supune la vot o parte din amendament, creăm posibilitatea de a se introduce un amendament nou în plen. Deci, discutăm pe amendamentele aprobate de comisie. Or, dacă le eliminăm, nu le mai punem în plen. Vă mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog. Doriți să luați cuvântul?

Domnul Corneliu Pascu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să spun, totuși, că nu e nici o logică în a enumera anumite categorii de meserii, care au colaborat cu securitatea sau au făcut parte din aceste structuri, să le eliminăm sau să le punem. Care este motivul ca un funcționar care a manipulat valută și a făcut parte din structuri să nu mai fie menționat la punctul respectiv, deși la punctul 8 spune că "toate persoanele care au făcut parte din structurile organelor de securitate și au colaborat cu acestea...". Deci, ori eliminăm orice meserie, pentru că pct. 8 este foarte clar, ori le enumerăm pe toate cele de care ne aducem aminte și nu știu de ce să-i scutim pe unii. Și un văcar putea să fie, să zicem, și era un ofițer de securitate la un IAS mare, care nu știu ce făcea... Pe acesta ce facem cu el? Îl lăsăm, chiar dacă a avut vreo funcție de colonel în securitate?

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog, domnul senator Cârlan.

Domnul Dan Cârlan:

Vreau să fac o precizare: pct. 12, la care discutăm acum, nu are legătură nici cu calitatea de colaborator al securității, nici cu calitatea de șef la partid. Redactarea acestui alineat enumără doar calitatea profesională, aceea de președinte, prim-vicepreședinte, vicepreședinte al băncii sau persoană cu responsabilități în domeniul operațiunilor valutare, fără legătură cu amendamentul de la pct. 8, acela de a fi făcut parte din structurile securității sau să fi colaborat în orice fel cu acestea. Este o calitate strict profesională.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Am să supun votului eliminarea, așa cum s-a propus. Cu alte cuvinte, amendamentul de aici propune introducerea... Vă rog să fiți atenți. Amendamentul propune introducerea unei litere noi, k. Cine votează "da", votează pentru amendament, deci, rămâne întreaga literă k în textul viitoarei legi. Cine votează "nu", votează, de fapt, pentru eliminarea acestui amendament admis. S-a înțeles? Îl supun votului dumneavoastră. Vă rog să votați.

Cu 41 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă și 5 abțineri, amendamentul a fost adoptat.

La pct. 13, lit. k, ați propus eliminarea, am înțeles... (vociferări, discuții) Eu am explicat votul foarte clar. (rumoare) Am explicat... Pentru partea finală, colegii senatori n-au fost de acord să mergem pe ideea că se dorește o eliminare parțială sau o eliminare totală. Unii au fost pentru amendament, alții împotriva amendamentului. Nu, n-ați fost atenți. Eu am explicat foarte clar. (rumoare, discuții, vociferări) Nu. Pentru că nu este un amendament de eliminare. Atenție! Deci, dacă dorește cineva să ceară reluarea votului, asta e altceva, dar amendamentul nu este un amendament de eliminare. Amendamentul de eliminare este cel care scrie aici, în rubrica asta: "se propune eliminarea articolului cutare".

Aici avem de-a face cu un amendament care propune ceva, introducerea unei litere, k, admis de comisie și în cadrul dezbaterilor cineva a propus să nu acceptăm acest lucru, iar eu v-am explicat votul, tocmai ca să știe toată lumea ce votează. Mulțumesc.

Mulțumesc. Trecem la pct. 13. La pct. 13, amendamentul propus de domnul senator Frunda și domnul senator Vasilescu introduce o literă l. Dacă cineva dorește să nu o introducem, propune să nu votăm amendamentul. Nu este un amendament de eliminare, da? Deci, dacă din partea celor care au propus amendamentul mai doresc să-l susțină? L-au susținut. De acord.

Domnul Gavrilă Vasilescu (de la prezidiu):

Lăsați-mă să spun câteva cuvinte...

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Este cineva care a propus să nu votăm acest amendament? Domnul senator Cârlan. Domnule senator Cârlan, vă rog să vă exprimați clar, ca să știe colegii ce votează.

Domnul Dan Cârlan:

Domnule președinte, eu am solicitat eliminarea amendamentului admis de la pct. 13, respectiv, 14. Cum supuneți dumneavoastră la vot, așa vom vota. Sensul propunerii mele este ca aceste două amendamente...

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Să nu-l votăm. Deci, dumneavoastră sunteți împotriva amendamentului.

Domnul Dan Cârlan:

Absolut.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Exact. Dar, e cu totul altceva decât o eliminare. Eliminarea e ceva care există și propune să fie eliminat.

Domnul Dan Cârlan:

Da, există amendamentul și am cerut eliminarea din listă. Chiar v-aș ruga, pentru că ați adresat invitația la amendamentul precedent și nimeni nu a ridicat mâna. Există multă confuzie la votul care a fost și v-aș adresa rugămintea să repuneți amendamentul respectiv la vot.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Eu am explicat, domnule senator Cârlan, îmi pare rău. (rumoare) Vă rog, domnul senator Pascu. Și, haideți, să trecem la vot.

Domnul Corneliu Pascu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu l-aș întreba pe colegul meu, domnul senator Cârlan, dacă comandanții de nave, care au făcut parte din structurile securității, pot candida la funcții de demnitate în stat?

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Noi suntem la pct. 13, da? Deci, ca să fie foarte clar votul. Avem un amendament admis de comisie, care include un punct l: "Conducătorii cultelor religioase...". S-a vorbit împotriva amendamentului. Deci, s-a cerut să nu votăm acest amendament. Eu nu pot decât să supun la vot amendamentul. Cine votează "da", votează ca amendamentul să rămână. Cine votează "nu", votează ca amendamentul să nu mai rămână, deci, să nu mai existe amendamentul. (rumoare, discuții) Eu nu pot să supun votului decât raportul. Vă rog să votați.

Cu 40 de voturi împotrivă, 31 de voturi pentru și 2 abțineri, amendamentul a fost respins.

La pct. 14 suntem în aceeași situație. Avem un amendament. S-a propus respingerea lui, și nu eliminarea. Deci, cine votează "da", votează pentru amendament, cine votează "nu", votează pentru respingerea amendamentului. Vă rog să votați.

Cu 43 de voturi împotrivă, 30 de voturi pentru și 4 abțineri, amendamentul de la pct. 14 a fost respins.

La pct. 15 dorește cineva să ia cuvântul? Nu. La pct. 16? Nu. La pct. 17? Nu. Mai dorește cineva până la sfârșit să ia cuvântul la amendamente? Nu. Vă rog.

Domnul Mihail Popescu:

Domnule președinte,

La nr.crt.37 trebuie pus în acord cu actuala conducere a armatei române, pentru că se au în vedere și o serie întreagă de funcții care nu mai există. De exemplu, funcția de comandant de armată nu o au decât americanii și rușii. Nu cred că vor pune ăștia un comunist român să le comande armata! Așa este pus aici. Statul major general... Are șef al Statului major general! Acesta are un locțiitor, dar există director al Statului major general și director adjunct. Deci, aici trebuie să-l punem de acord cu actuala organizare a armatei române.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, ...

Domnul Mihail Popescu:

Era ... Cică, nu mai pot fi numiți în funcție acum. Uitați-vă că este la art.2, la punctul curent nr.37.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am înțeles. Are cuvântul domnul senator Gavrilă Vasilescu, care este inițiatorul amendamentului.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Vreau să fiu mai exact. Sunt coautor la amendament. Inițiator este domnul senator Petrescu. Deci, domnilor, atâta timp cât am votat, deci, există art.1 lit."h". Deci, punctul 8 la amendamente. Atâta timp cât s-au eliminat punctele 13 și 14 prin votul dumneavoastră, părerea mea este că la acest punct este tot o eliminare care trebuie să se producă, pentru că face parte din categoria acelorași idei. L-aș ruga și pe domnul senator, autorul amendamentului, să-și spună punctul de vedere dar așa este corect și este corect cu toate celelalte funcții care nu fac parte din ceea ce a însemnat "...

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule senator Vasilescu, rămâneți un pic la microfon pentru că nu am înțeles nimic, eu, cel puțin! Deci, dumneavoastră ați propus un amendament, comisia l-a aprobat, el figurează la amendamente admise ...

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Deci, alături de domnul ... Deci, am corectat ceva sau am adăugat ceva la amendamentul respectiv. Vreau să vă spun că eu nu-l susțin. Și dacă dumneavoastră nu vreți, vă solicit eu, atunci, ca amendamentul respectiv să facă parte din categoria celor pe care să le dăm la o parte.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, dumneavoastră propuneți respingerea acestui amendament!

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Exact asta am spus. Și îl rog și pe domnul senator ...

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Păi, asta vă rog!

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Pentru că prima parte a amendamentului îi aparține, mie îmi aparține ultima parte a amendamentului și nu vreau ...

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Respingerea acestui amendament s-a propus. Vă rog, domnul senator Petrescu.

Domnul Ilie Petrescu:

Domnule președinte de ședință!

Amendamentul este făcut de mine. Așa este, domnule senator Vasilescu! Și eu îmi retrag amendamentul. Nu-l susțin.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu-l susțineți! Nu-l mai susțineți!

Domnul Ilie Petrescu:

M-am consultat cu domnul general Popescu și am ajuns, pe hol, la un consens.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, suntem, vă rog ... Suntem la punctul 37. Deci, există un amendament admis de comisie. Doriți să luați cuvântul? Vă rog, microfonul 7.

Domnul Eckstein Peter Kovacs:

Vreau să fie clar. Dacă se renunță sau dacă se respinge amendamentul, rămâne textul de bază, din proiect. Amendamentul este susținut numai spre a corecta denumirea funcțiilor și nu s-a făcut bine. Aceasta este problema.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, amendamentul este admis. Dacă o să votăm da, vom avea textul la litera "u" "cu adjuncții acestuia" ș.a.m.d. Dacă amendamentul este respins, vom avea textul de la litera "s" "șef al Statului major al Armatei, adjunct și șef de direcție în cadrul SMG, comandant de armată și adjuncții acestora". Aceasta este situația în clipa de față. De acord? Supun votului dumneavoastră amendamentul. Cine votează da, votează să rămână amendamentul. Cine votează nu, votează să se respingă amendamentul și să rămână textul inițial din partea stângă. Vă rog să votați. (Rumoare în sală)

Cu 26 de voturi pentru, 36 voturi împotrivă și 11 abțineri, amendamentul a fost respins. Rămâne textul care este în stânga.

Dacă, mai departe, mai dorește cineva să ia cuvântul până la punctul 52? Domnul Marinescu, microfonul 2.

Domnul Marius Marinescu:

Mulțumesc, domnule președinte!

Stimați colegi, la art.46 aș vrea să completăm și cu faptul că "conducătorii instituțiilor care nu respectă prevederile acestui amendament, vor fi demiși".

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu se poate. Domnule senator Marinescu, nu se poate. Nu se pot face amendamente în plen!

Domnul Marius Marinescu:

Mulțumesc, domnule președinte! O să le fac la Camera Deputaților!

Domnul Radu Mircea Berceanu:

De acord. (Rumoare în sală)

Dacă nu mai sunt alte luări de cuvânt până la punctul 52... Deci, au fost respinse două dintre amendamente, cel care figurează la punctul 13, cel care figurează la punctul 14. În rest, au fost admise. Supun votului dumneavoastră raportul comisiei ... Doriți să luați cuvântul, vă rog! Luați cuvântul, vă rog! Am înțeles, dar trebuie să se exprime cineva! Vă rog, domnul senator Vasilescu.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Doamnelor și domnilor senatori,

Eu o să vă rog să fiți de acord ca votul final pentru această lege, să-l dăm luni, din mai multe considerente. Deci, în numele Grupului parlamentar al Partidului Conservator, solicităm ... Domnule președinte, vă rog să-mi asigurați un pic liniștea în sală!

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog!

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Adică, vreau să fiu foarte bine înțeles. Deci, a existat la un moment dat o propunere în legătură cu această situație și pentru vot final luni. Este o lege organică și cred că ar fi soluția cea mai bună. Uitați-vă și dumneavoastră că în momentul de față, dacă este să ne numărăm, de-abia, de-abia dacă facem "... (Rumoare în sală)

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Vă rog, liniște! Domnul senator Dinescu a cerut cuvântul.

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte,

Conform cu Regulamentul, dumneavoastră puteți să luați o asemenea decizie. De aceea, eu vă rog să supuneți la vot și, mai ales, că deja erați pe cale de a supune la vot, și în timpul votului nu mai schimbăm regula jocului. Vă mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul senator Puiu Hașotti și apoi, domnul senator Petrescu și apoi, domnul senator Funar.

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte,

Până la urmă plenul este suveran! Propunerea mea era, de asemenea, de a da votul final luni. Luni, vă reamintesc că vin și euroobservatorii. Au săptămâna liberă în circumscripție și se poate consulta plenul pentru când să dea votul.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am înțeles. Domnul senator Petrescu. După aceea, domnul senator Funar.

Domnul Ilie Petrescu:

Domnule președinte de ședință!

Nu mi se pare corect ceea ce se întâmplă acum, ca dacă avem europarlamentarii nu sunt astăzi la ședința noastră, să amânăm o ședință atât de importantă pentru luni. Doi, pe procedură, vreau să vă spun, domnule președinte, nu mi se pare corect că suntem asistați de atâta presă. Domnul senator Hașotti, dacă mă poate ajuta să vorbesc și eu!

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog să păstrați liniștea în sală puțin! Domnul senator Hașotti și domnul senator Dinescu, vă rog.

Aveți cuvântul, domnule senator!

Domnul Ilie Petrescu:

Domnule președinte,

Suntem la un proiect de lege foarte important și nu cred că această situație, în grupurile de interese ale puterii, să dăm posibilitate să nu votăm astăzi. Vă rog mult de tot să votăm astăzi această lege. (Rumoare în sală)

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Funar, după care domnul senator Iorga.

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință!

Doamnelor și domnilor senatori,

În ședința Biroului permanent s-a solicitat de către liderul Alianței DA ca dezbaterea și votul final să fie astăzi, de la ora 10,30. S-a respectat lucrul acesta. În afară de acest aspect, vă reamintesc că la începutul ședinței de astăzi am votat ordinea de zi. Nu s-a votat să ajungem în situația ca să dăm luni votul final. Liderul Alianței DA ne propune să dăm pasărea din mână pe cioara de pe gard. Că vor veni europarlamentarii. La o lege atât de importantă, puteau să fie prezenți! Dar nu au fost în sală și repet lucrul acesta, nici inițiatorii, nici pe ei nu-i interesează. Nu e cazul să blocăm activitatea Senatului pentru luni sau pentru altă dată. Intrăm în săptămâna mare a catolicilor. Nu vor veni UDMR-iștii săptămâna viitoare ș.a.m.d. Suntem astăzi aici, votăm legea! De aceea ne aflăm în sală.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Are cuvântul domnul senator Iorga.

Domnul Nicolae Iorga:

Domnule președinte și stimați colegi,

Există o hotărâre a Biroului permanent care, am impresia că ne scapă și care hotărăște că voturile la legile organice, votul final se dă joi. În repetate rânduri, în nenumărate rânduri, lunea, când au fost legi organice, votul final s-a amânat joia, tocmai în ideea ca domnii europarlamentari să fie în sală, joi. Dacă nu sunt joi, o să vină ei luni? Nu respectăm nici un fel de regulament și nici un fel de hotărâre a Biroului permanent? Tot timpul trebuie să facem așa cum vrea Puterea? Eu propun să dăm marțea, fiecare din birou, de la noi, când avem pe comisii, să dăm câte un telefon, să facem voturi pe legile organice. Nu se poate, aceasta este bătaie de joc, pur și simplu!

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul senator Ungheanu, după care domnul senator Eckstein.

Domnul Mihai Ungheanu:

Constat că este o curgere continuă, așa, de luări la cuvânt. Vreau să spun că în problema unor asemenea propuneri, liderii trebuie să se înțeleagă între ei. Aceasta este metoda de lucru. Nu se ridică un singur lider de grup și cere o amânare. Este bine să ne înțelegem între noi. De aceste înțelegeri ale liderilor depind foarte multe lucruri în acest Senat. Metoda nu e bună. S-a hotărât să discutăm azi, să votăm astăzi și Grupul parlamentar PRM, conform lucrurilor din birou și hotărârii de aici, din sală, cere vot astăzi.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul senator Eckstein, apoi doamna senator Rodica Stănoiu.

Domnul Eckstein Peter Kovacs:

Mulțumesc, domnule președinte!

Eu cred că noi, aici, nu zic că am încălcat o prevedere regulamentară, dar datorită faptului că suntem în apropierea termenului de adoptare tacită, am închis pe jumătate ochii cu privire la unele prevederi regulamentare, recte, care spun că "Biroul permanent împarte rapoartele senatorilor, spre consultare, cu trei zile minimum, înainte de înscrierea lor pe ordinea de zi". Eu cred, nu sunt sigur, dar cred că și lipsa inițiatorilor se datorează faptului că noi am hotărât în Biroul permanent de marți, dacă rețin bine, înscrierea pe ordinea de zi. Ca atare, eu solicit înțelegere din partea liderilor grupurilor parlamentare. Luni suntem încă în termen, nu operează adoptarea tacită și să fiți de acord ca și cei care sunt plecați acum în misiune, să revină și să-și exercite dreptul de vot.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Doamna senator Rodica Stănoiu și apoi, domnul senator Constantin.

Doamna Rodica Stănoiu:

Domnule președinte de ședință,

Eu fac apel la dumneavoastră și la Biroul permanent pentru respectul tuturor senatorilor, să hotărâți o dată pentru totdeauna, în viitoarea ședință de Birou permanent, totuși, o anumită regulă. Mulți dintre noi, poate aveam astăzi lucruri extrem de importante, poate chiar mai importante decât cele ale persoanelor care astăzi nu sunt prezente. Am venit pentru că știam că trebuie să dăm un vot. Nu are importanță cum, nu are importanță ce, nu discut deloc asupra votului în sine. Discut, însă, asupra acestei maniere de a schimba tot timpul regulile jocului, funcție de interesele de moment. Dacă ne-am certat aseară, dăm sau nu dăm un vot, dacă ne certăm poimâine, schimbăm ziua, dacă răspoimâine cineva vine sau cineva nu vine este o altă ... Devenim penibili! Deci, eu vă rog, o dată pentru totdeauna, luați toate criteriile posibile în discuție, alegeți unul dar să rămânem cu el.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc. Are cuvântul domnul senator Constantin. Domnul senator Puiu Hașotti.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul senator Puiu Hașotti.

Domnul Puiu Hașotti:

Stimați colegi, am primit cu toții o ordine de zi suplimentară, ordine de zi care însemna să dăm astăzi votul final pentru 8 proiecte. Nu s-a dat votul final pentru nici unul dintre aceste 8. (discuții, rumoare, vociferări)

Este încă un motiv pentru care... este încă un motiv pentru care găsesc că se cuvine ca la toate aceste proiecte pe care le avem astăzi pe ordinea de zi și sunt prevăzute pentru vot final, împreună cu votul final la Legea lustrației, să dăm votul final luni. (discuții, rumoare, vociferări)

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Funar.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Îi dau din nou dreptate președintelui României care a subliniat că se recurge la șmecherii. (discuții, rumoare, vociferări)

Liderul Alianței D.A. PNL-PD încearcă să vă inducă în eroare. Probabil că nu aveți în față ordinea de zi suplimentară. Și a omis intenționat să menționeze că aceste proiecte de lege incluse pe ordinea de zi suplimentară, lăsate de aseară la vot final pentru astăzi, au termene de aprobare tacită: 27 aprilie, 18 aprilie, 24 aprilie, 20 aprilie, 20 aprilie. Deci termene ulterioare legii pe care o avem în discuție și pentru care s-a votat astăzi, pe ordinea de zi, să o discutăm și să o votăm.

Nu știu de ce vă e frică de vot. Noi vrem să votăm. Dumneavoastră, cei de la putere, nu vreți să votați și sunteți așa de mulți în sală. (discuții, rumoare, vociferări) Vă mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog să păstrați liniștea în sală. Are cuvântul domnul secretar Vasilescu, după care voi spune la vot propunerea. (discuții, rumoare, vociferări)

Domnul Ilie Petrescu (din sală):

Nu este corect ce face dl.Vasilescu.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Lucrul cel mai înțelept aici l-a spus domnul Ungheanu. Așa ar fi trebuit procedat și poate că liderii grupurilor parlamentare clarifică această problemă și vă propun o pauză pentru așa ceva, domnule președinte. (discuții, rumoare, vociferări)

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Pauză pentru consultări între liderii grupurilor parlamentare. (discuții, rumoare, vociferări)

Domnul Ilie Petrescu (din sală):

În ce calitate vorbește dl.Vasilescu?

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu e lider. Vă rog, domnul Constantin.

Domnul Gheorghe Constantin:

Domnule președinte, întrucât colegul meu nu are calitatea să propună, vă propun eu o pauză de consultare. (discuții, rumoare, vociferări, râsete, aplauze)

- Pauză -

- După pauză -

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Mihai Ungheanu ne va spune ce s-a stabilit între lideri.

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte, în urma consultărilor am ajuns la concluzia că doar eu, de la PRM, cer vot astăzi. (rumoare) Mai sunt 5 minute, dar se votează într-un minut. Ceilalți lideri de grup vor să se amâne pe luni. Veți lua o hotărâre în consecință, însă vreau să pun problema înțelegerii liderilor, din timp, în probleme importante, să nu mai avem surprize cum avem azi. Vă mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Atunci, votul la această lege și la celelalte legi organice, care au numai vot final, se va da luni, propun ora 17.00, dar, sigur, că se va discuta la ordinea de zi acest lucru.

Și pentru că suntem la 3 minute față de ora de încheiere, declar ședința închisă.

Ședința se încheie la ora 13.00.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 24 ianuarie 2022, 22:36
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro