Plen
Ședința Camerei Deputaților din 11 iunie 2001
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
06-02-2023
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2001 > 11-06-2001 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 11 iunie 2001

8. Dezbteri asupra raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național.
 
consultă fișa PL nr. 28/2000

Domnul Valer Dorneanu:

................................................

Punctul 6. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național.

Vă rog să luați raportul. Poftiți, domnule deputat. O problemă de procedură.

Domnul Puiu Hașotti:

Nu este neapărat o problemă de procedură.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

În legislatura trecută, atât în comisia de specialitate, în Comisia de cultură, cât și în plen, am atras atenția asupra unei chestiuni care persistă, din păcate, după părerea mea. Și în raportul pe care-l discutăm astăzi și intervenția mea este, dacă vreți, una, hai să spunem autorizată, știu că în Camera Deputaților mai există un singur coleg care este arheolog, domnul Radu Ciuceanu.

După cum vedeți, ordonanța se numește Ordonanța nr. 43 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național. Arătam anul trecut, arăt și de data aceasta, arătam și în plen și în comisie că erau oarecare suspiciuni că lista care este propusă la anexă, din cinci situri, dacă îmi aduc bine aminte, nu este o chestiune obiectivă.

Și acum ridic această chestiune, care este de fond, de principiu. Și întreb acum, cum am întrebat și cu alte ocazii, de exemplu, situl așezării de la Cucuteni nu este trecut, Adamclisi, pentru că o văd pe doamna deputat care reprezintă județul Constanța, nu este trecut. Sunt foarte multe alte situri care sunt trecute, iar două cel puțin dintre aceste situri chiar că nu trebuiau să fie incluse aici.

Spuneam atunci, spun și acum că nu este firesc să se dea o ordonanță de urgență, cu atât mai mult cu cât există unele suspiciuni și am spus și atunci când eram parlamentar...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, îmi cer scuze că vă întrerup. Suntem la un raport de mediere, deci nu facem dezbateri pe fond. Putem discuta după Regulament cuprinsul textelor prevăzute în raportul de mediere, deci textele propuse de Comisia de mediere. Dumneavoastră ne propuneți dezbateri generale, care nu sunt admise în cadrul rapoartelor de mediere.

Vă rog frumos. V-aș ruga să vă concentrați când vom ajunge la un punct de vedere pe care dumneavoastră îl contestați sau aveți o altă opinie decât Comisia de mediere, spuneți.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

În primul rând, eu vroiam să atrag atenția tuturor colegilor parlamentari, pentru că toți reprezentăm județe, că nu este corect, și le dădeam acest răgaz până când s-ar fi votat anexa, cu care nu am fost de acord și nu sunt de acord, nu este corect să avem doar acele situri protejate prin această lege.

Apoi, conform art. 26, coroborat cu art. 94 și 95, cel puțin după știința mea, pot fi discuții generale și atunci când sunt rapoarte de mediere. Și aș fi vrut să-mi continui expunerea; vedeți, nu este câtuși de puțin o discuție politică, este o lege care protejează patrimoniul cultural și sigur că aici putem discuta în ce măsură Ministerul de Interne, autoritățile locale trebuie implicați în această lege, raportul de mediere comportă o serie de discuții. Am să intervin când va veni momentul, dar, repet, conform art. 26, coroborat cu 94 și 95 pot fi și discuții generale. Nu am vrut decât, cu această ocazie, să subliniez, pentru toți colegii care reprezintă județe, pentru că am convingerea că toți știu că sunt situri arheologice de o deosebită importanță, care nu sunt trecute pe această listă și chestia aceasta am spus-o și acum 6 luni și acum 8 luni. Nu este o chestiune de politică, încă o dată spun.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, eu vreau să vă risipesc o parte din îngrijorările dumneavoastră, să vă sugerez să vă uitați la pct. 30 din raport și veți constata acolo, cu bucurie, că anexa de care vorbiți a fost abrogată și, ca atare, lista cu siturile va fi stabilită de Guvern și acolo puteți interveni, reprezentanții fiecărei regiuni ca să... Deci, uitați-vă, anexa a fost abrogată, dar discutăm atunci când ajungem la anexe.

Domnul Puiu Hașotti:

Este la art. 31 din raport.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu contează unde, dar a fost abrogată.

Poftiți, domnule Gheorghiof.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Pe procedură, domnule președinte, întrucât ați lăsat impresia că atunci când discutam art.126 nu trebuie să avem în vedere trimiterea pe care o face art.126 alin. 4 la prevederile art. 80 și art. 103 din Regulamentul nostru, care spune că: "atunci când se discută raportul de mediere se respectă toate procedurile care pornesc de la art. 80", inclusiv discuțiile și discuția care a antamat-o colegul meu, domnul deputat Hașotti.

Deci, vă rog să respectăm procedurile exacte, așa cum sunt prevăzute ele în Regulament pentru că noi nu facem aici nici voia noastră, ci voia Regulamentului, voia celui care, de fapt, a inițiat acest Regulament și l-a votat în perioada respectivă. Știm cine a fost și facem voia lui.

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles, domnule deputat.

Țineți, totuși, cont că l-am lăsat pe colegul dumneavoastră să vorbească și haideți să ținem cont și de practica care a existat acum, cu privire la discutarea rapoartelor de mediere.

În acest spirit, vă rog să vă uitați la pct. 1 din raportul Comisiei de mediere, unde comisia ne-a propus textul Senatului.

Dacă aveți observații la varianta Senatului? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri?

Votat punctul 1 în unanimitate, respectiv varianta Senatului.

Vă rog să observați că această variantă de la pct. 1 este valabilă pentru litera b), pentru literea i), pentru litera i.i).

La litera c) de la art. 2, comisia ne propune textul Camerei Deputaților. Vă rog să mă urmăriți. Fiind vorba de textul Camerei Deputaților, după Regulamentul nostru nu se mai pune la vot, deci nu se fac dezbateri.

La lit. d), urmăriți, vă rog, pct. 4 din raport. Comisia ne propune textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? La litera? b). Poftiți. Care se referă la definirea termenului de descoperire arheologică.

Domnul Puiu Hașotti:

Da, domnule președinte, și vă mulțumesc. Sper că nu o să-mi luați și de data aceasta în nume de rău intervenția.

La litera d) eu aș pleda pentru varianta Camerei Deputaților, pentru că se arată că prin descoperirea arheologică se înțelege evidențierea prin intermediul "săpăturii" și este "descoperire" și nu ... "descoperire și săpăturilor". Este o concordanță firească, cred.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă rog să vă uitați și la textul Camerei Deputaților, pe care-l susține colegul nostru. Deocamdată, după Regulament, eu supun votului dumneavoastră textul Comisiei de mediere.

Cine este pentru textul Comisiei de mediere, la pagina 4, cu privire la lit. d)? Vă rog să vă exprimați votul. Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 21.

Contestați majoritatea?

Domnule Puiu Hașotti, cu majoritate de voturi a fost adoptat textul Senatului.

La lit. e), domnule Hașotti, poftiți.

Domnul Puiu Hașotti:

Vorbesc ca specialist.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să vă exprimați și ca deputat, nu numai ca specialist.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La lit. e) se propune varianta Senatului și se adaugă vocabula "atestată". Eu nu am fost în comisia de mediere, dar cercetarea arheologică se face doar în baza unei atestări pe care o emite comisia națională, Comisia de arheologie și Ministerul Culturii. Nu pot fi cercetări arheologice neatestate. Cercetarea arheologică se face în baza unei autorizații pe care orice arheolog, muzeograf, cercetător la Institutul Academiei sau în altă parte o face. Nu se poate altfel.

Prin urmare, eu ori propun textul Camerei Deputaților, ori să ni se ofere o explicație, ce înseamnă cercetarea arheologică atestată? Pentru că altfel, o cercetare arheologică neatestată înseamnă piraterie arheologică și cade sub incidența legii.

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles.

Este cineva din partea Ministerului Culturii? Cine susține din partea Guvernului proiectul acesta, domnule Gaspar?

Domnule ministru pentru relația cu Parlamentul, este cineva de la Ministerul Culturii?

Poftiți. Domnul ministru pentru relația cu Parlamentul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Eu cred că dacă citim textul cu mai multă atenție o să vedem că aceast cuvânt "atestată" este motivat. Citiți textul. "Prin descoperire arheologică întâmplătoare se înțelege evidențierea de bunuri din patrimoniul arheologic, ca urmare a acțiunii factorilor naturali sau ale acțiunilor umane, altele decât cercetarea arheologică atestată". Deci, nu cele întâmplătoare, cele care sunt atestate.

Domnul Valer Dorneanu:

Tocmai pornind de la definiție, cu descoperirea arheologică întâmplătoare se vrea să se dea o autenticitate mai mare. Deci, este un cuvânt, dacă vreți, în plus, dar el nu strică.

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte,

Îmi pare bine că a venit și domnul Radu Ciuceanu, care este arheolog. Încă o dată spun: cercetarea arheologică nu este atestată sau neatestată; cercetarea arheologică se face numai în baza unei atestări pe care arheologul o are de la Ministerul Culturii, prin comisie. Nu există cercetare arheologică atestată și neatestată. Cea neatestată este piraterie. Încă o dată vă spun: măcar aici să aveți, cum să vă zic, o minimă îngăduință, că vă vorbesc în calitate de specialist, nu de altceva.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, explicați-ne care este pericolul dacă se adaugă, din grijă prea mare, ca să nu se bage oricine în treaba aceasta...

Domnul Puiu Hașotti:

Nu are sens.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră textul Senatului de la lit. e).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotriva textului Senatului? 29.

Se abține cineva? Nu sunt abțineri.

Stimați colegi,

Haideți, ca să nu ne mai jucăm de-a votul pentru, deoarece colegii noștri care sunt mai puțin reprezentați în Parlament au impresia că dumneavoastră, cei de aici sunteți și mai puțini.

Cine este pentru? Ca să nu mai avem contestații așa, doar de dragul de a prelungi dezbaterile. Vă rog, rămâneți cu mâinile ridicate, pentru că nu s-a numărat pe partea aceasta. 118 voturi pentru.

Cine este împotrivă? 27 voturi împotrivă.

Abțineri?

Deci, 118 voturi pentru, 27 împotrivă și o abținere.

Domnul Gheorghiof.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte,

Pe procedură.

Ați spus prezenți 244. Trebuie, pentru ca să treacă, 124 voturi. Ați spus 118.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Gheorghiof, vreți să mai faceți puțină aritmetică, din aceasta elementară, aici? Deci, sunt 118 voturi pentru...

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte,

Eu înțeleg să vă respect și nu o să spun nici dumneavoastră să faceți o aritmetică elementară. O să spun doar că ați comunicat 244 de oameni prezenți, potrivit Regulamentului spuneți jumătate plus unu. Jumătate plus unu înseamnă cât ... Și dumneavoastră ați spus 118.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg Gheorghiof, dumneavoastră sunteți un parlamentar mai vechi decât mine și ați văzut în decursul timpului că există o nefirească diferență, care ne este nouă imputabilă, între numărul celor care se semnează și al celor care sunt prezenți în sală.

Dacă vreți, facem apelul. Iar punctele acestea nu se adoptă cu majoritatea simplă, ci cu majoritatea celor care sunt în sală prezenți.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte,

Nu am cerut cvorum pentru că bănuiam că suntem toți de bună credință și dumneavoastră ați anunțat prezenți 244.

Domnul Valer Dorneanu:

La începutul ședinței!

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

La începutul ședinței. Păi, trebuie să respectăm ce ați anunțat dumneavoastră și să spunem că într-adevăr în sală sunt ceea ce dumneavoastră ați spus: 244. Mergând la vot, veți observa că atunci când face trimitere la vot, Regulamentul nostru, care după cum am spus, nu este litera nostră, este litera celor care l-au inițiat și l-au votat într-o altă legislatură, spune că trebuie să fie votul majorității deputaților prezenți.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Gheorghiof, serios, chiar vreți să vă amintesc mai multe lucruri? Că sunt câteodată chiar atâția prezenți și nu votează toți? Dumneavoastră contestați majoritatea celor care au votat pentru varianta Senatului?

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Ați spus 118. Eu nu contest. Ați spus 118. Trebuia să aveți, pentru ca să treacă, 123 voturi.

Domnul Valer Dorneanu:

Atâția și-au exprimat votul. Ce să fac dacă unii nu votează?

Poftiți.

Domnul Raduly Robert Kalman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În principiu, domnul deputat Gheorghiof are dreptate. După cutuma parlamentară, în sală se întâmplă următoarele stări: un deputat votează pentru, votează împotrivă, se abține sau nu își exprimă nicidecum opțiunea. Conform cutumei, cei care nu își exprimă nicidecum opțiunea sunt considerați a fi prezenți, deci se socotește la totalul prezenței și trebuie neapărat realizată majoritatea celor prezenți.

Cred că soluția în această situație este foarte simplă, pentru a nu cădea în capcana noastră, domnule președinte. Eu v-aș solicita, în numele grupului nostru parlamentar, ca cei doi secretari să numere exact colegii deputați care sunt în sala de ședință și să refacem votul la articolul anterior. Și, atunci, o să știm exact numărul colegilor care sunt în sala de ședință și o să putem să aflăm foarte clar majoritatea necesară pentru a adopta textul raportului de mediere.

Deci, v-aș susține această soluție: secretarii să verifice, fără să facă apel nominal, pur și simplu prin numărare, numărul colegilor prezenți și, apoi, să refacem votul. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Solicitați repetarea votului? Da.

Deci, vă rog să urmăriți raportul, la pag. 4.

Cine este pentru varianta Senatului cu privire la lit. e)? Vă rog să voteze toată lumea! Vă rugăm frumos, lăsați alte activități tehnice din sală, ca să își poată exprima deputații votul!

Exprimați-vă votul, vă rog frumos, că nu au numărat bine secretarii!

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Am amorțit de când tot îl exprimăm...

Domnul Valer Dorneanu:

157 de voturi pentru.

Împotrivă? 37 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu 157 voturi pentru, 37 voturi împotrivă și 4 abțineri, s-a adoptat punctul de vedere al Senatului.

Și l-aș ruga pe domnul Gheorghiof să nu mai facă confuzie între cvorumul care ne trebuie la votul final și cvorumul de la punctele... V-am dat și un drept la replică, cu ocazia aceasta. Lucrările se pot întrerupe și prelungi în diverse chipuri, stimate coleg.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc că mi-ați dat dreptul la replică, dar nu înțeleg să uzez de el.

Domnul Valer Dorneanu:

La pct. g) de la pag. 4 din raport, comisia ne propune textul Senatului.

Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? 157 voturi pentru.

Împotrivă? 36 voturi împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

S-a adoptat punctul de vedere al Senatului.

La lit. i), de asemenea de la pag. 6, comisia ne propune textul Senatului. Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Sunt voturi împotrivă? 1 vot de la Eximbank, care e împotriva arheologiei!

Abțineri?

Cu 1 singur vot împotrivă, s-a adoptat punctul de vedere al Senatului.

La pct. I de la pag. 6, dacă sunt comentarii? Poftiți. Domnul deputat Hașotti.

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte,

Cred că, de data aceasta, se va risipi orice urmă de îndoială...

Voci din sală:

A cui?

Domnul Puiu Hașotti:

Chiar și a dumneavoastră!

Se propune varianta Senatului, care arată, incă o dată spun: "Acțiunile umane, altele decât cercetarea arheologică atestată". Și, iertați-mă că sunt insistent, nu există cercetare arheologică neatestată! Cercetarea arheologică se face numai în baza unei atestări pe care arheologul o primește!

Prin urmare, varianta Camerei este cea rațională. Și îmi pare rău că trebuie să vă reamintesc, dar ați votat greșit, pentru că, în sfârșit, mașina de vot funcționează. Măcar acum, cred că este momentul să se poată reveni.

Pentru că, încă o dată spun, nu se poate face o cercetare arheologică în afara unui atestat pe care un arheolog, muzeograf, cercetător ș.a.m.d. îl are.

Domnul Valer Dorneanu:

Ați auzit argumentele domnului deputat Puiu Hașotti împotriva termenului "atestat".

Domnule deputat Sassu, poftiți.

Domnul Alexandru Sassu:

Aș vrea să spun un singur lucru. Ideea că introducem cercetarea arheologică atestată dă loc la posibilitatea existenței unei cercetări arheologice neatestate. Există un singur fel de cercetare arheologică, e vorba de "cercetare", și lucrul acesta se întâmplă în toate domeniile. Nu e vorba numai de arheologie, e vorba de orice fel de domeniu. Există un atestat și persoanele respective pot face o astfel de cercetare.

Cu atât mai mult în cazul arheologic, unde este vorba de valori naționale și în care o cercetare, presupusă neatestată sau a unor oameni care nu au calificare să o facă, poate duce la distrugere de bunuri de importanță națională.

Deci, repet, ideea că punem aici "atestată", care pare a fi un lucru în plus care nu strică, ne poate crea impresia că poate exista și alt fel de cercetare, "neatestată". Și, repet, e vorba de bunuri naționale și nu cred că putem să fim indiferenți față de o astfel de chestiune. E vorba de situri istorice, e vorba de monumente arheologice ș.a.m.d., la care, dacă acestea suferă o intervenție din partea unor persoane neavizate, neatestate, se poate duce la distrugeri irecuperabile, despre asta este vorba. Deci ideea "atestată" este nu numai în plus, dar creează impresia că există și o altfel de cercetare.

Or, tocmai despre asta este vorba și de aceea textul propus de noi este cel corect și nu cel în care se introduce "atestatul". Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Sassu, nu vă supărați, toată argumentarea dumneavoastră pledează pentru a apăra valorile, pentru a elimina impostura. Și tocmai de aceea, pentru a elimina impostura, s-a spus că nu orice cercetare, făcută de amatori sau de... Sigur că, logic, nu ar trebui să fie făcută de oricine, dar pentru a elimina o asemenea incertitudine s-a propus textul.

Domnul Alexandru Sassu:

Aveți dreptate, dar, repet, există aeastă posibilitate creată, ca să existe ideea că poate fi și altfel de cercetare, în afara acestei legi. O cercetare neatestată, făcută de persoane neatestate, despre asta e vorba.

Or, spun încă o dată, în acest domeniu nu există decât un singur fel de cercetare posibilă: cea făcută de persoane atestate, nu altfel de persoane. Și, atunci, pentru a elimina această idee, textul original este cel bun, fără "atestată".

Despre asta era vorba, discutăm de același lucru, însă, hai să găsim ceea ce poate fi util și poate elimina această posibilitate de intervenție a unor persoane neavizate, neatestate pe domeniul acesta.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să-l ascultăm și pe domnul profesor Radu Ciuceanu.

Domnul Radu Ciuceanu:

Domnule prezident,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am impresia că ne irosim și timpul și poate chiar și nervii. Cred că aceste probleme au fost de mult timp dezbătute, cred că de mult astfel de mici șicane au fost ridicate în practica arheologiei.

Nici nu se poate concepe o săpătură arheologică fără o atestare a celui care o conduce și fără a se omologa într-un plan național de cercetare. O descoperire poate fi făcută și de un cioban și, slavă Domnului, avem exemplul celui care a descoperit Tezaurul de la Pietroasele. Tocmai de această întâmplare trebuie să ne ferim, printr-o legislație corectă, severă.

Mai mult ca oriunde, în cercetarea arheologică se impune atestarea, se impune specialistul. Altfel, putem avea grele pierderi, pe care trebuie să le înțelegem, sunt irecuperabile. Și nu e timpul acum să vă spun, ca arheolog bătrân, cam ce s-a pierdut, ce s-a irosit în zeci de ani, de când aventura arheologică, în sensul negativ și nu pozitiv, s-a desfășurat pe meleagurile țării noastre.

Orice discuție care ar relativiza problema atestării cred că este inutilă. Numai specialiștii își spun cuvântul și, în tagma noastră, a arheologilor, numai cei care au lucrat în situri și în spatele cărora zac zeci de ani de practică.

Restul este vorbărie, restul este stare de periculozitate, este ceea ce putem spune noi, o invitație la distrugerea patrimoniului național. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Are cuvântul domnul deputat Firczak.

Domnul Gheorghe Firczak:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să vă rog să susțineți în această problemă varianta Senatului. Și, așa cum spunea și antevorbitorul meu, domnul profesor Ciuceanu, poate, în arheologie, este mai mult nevoie, decât în orice alt domeniu, de atestare. Tocmai pentru că după 1990 s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat și mă refer aici, în primul rând, la Munții Orăștiei, dar nu numai.

Acea expoziție la care am avut plăcerea să vă invit pe domniile voastre și care trebuia să tragă un semnal de alarmă, organizată aici, în Sala Constantin Brâncuși, "Tezaurul arheologic în pericol", tocmai aceste aspecte vroia să le lămurească.

Practic, prin noua Ordonanță nr. 43, se instituie și Registrul arhologic, prin care o persoană, indiferent dacă este sau nu absolventă a facultății de istorie și dorește să execute săpături arheologice, nu o poate face, decât dacă are atestarea în calitatea de arheolog și este inclusă în Registrul arheologic. Mai mult decât atât, patrimoniul național are nevoie ca de aer de această ordonanță! Dacă ea nu va trece, atunci, din nou, tezaurul arheologic este în pericol și continuă jaful care a fost până în prezent. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi... (Domnul deputat Puiu Hașotti solicită să i se acorde din nou cuvântul.) S-a discutat la al doilea punct același lucru și am senzația că se încearcă puțin forțarea notei.

Ați ascultat de două ori argumentele împotriva noțiunii de "cercetare arheologică atestată", supun votului dumneavoastră din nou textul Senatului la pct. I de la pag. 6.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimați votul! Stimați colegi, vă rog să participați la lucrări și să fiți atenți, să vă exprimați votul! Au votat 115 deputați pentru.

Împotriva punctului de vedere al Senatului? 42 voturi împotrivă.

Abțineri? 1 abținere.

Constat că nu se participă la vot, dar acesta este rezultatul: 115 voturi pentru, 42 împotrivă și 1 abținere.

La pct. II, textul Camerei Deputaților. Din păcate, după regulament, stimate domnule Hașotti, nu vă pot da cuvântul, pentru că textele propuse de Camera Deputaților nu se mai supun dezbaterii și nici votului.

Domnul Puiu Hașotti:

E o chestiune de procedură, vreau să vă demonstrez că s-a greșit.

Domnul Valer Dorneanu:

Asta e o chestiune de fond deja, nu-i de procedură.

Domnul Puiu Hașotti:

Numai 10 secunde, vă rog să aveți bunăvoința!

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc mult de tot, domnule președinte.

Era dovada faptului că s-a greșit înainte. Și dați-mi voie să vă spun că, poate, sunt cel mai interesat dintre toți cei de față într-o lege bună, nu este nimic altceva.

Ia uitați, aici s-a adoptat textul Camerei Deputaților, care spune așa: "Acțiunea factorilor naturali, cum ar fi seismul, alunecările de teren, inundații, eroziunea solului ș.a. și în cazul cărora este necesară o cercetare arheologică... – fără "atestată" – în vederea înregistrării și valorificării științifice". Renunț să mai fac orice fel de alt comentariu, quod erat demonstrandum, cred că este, pur și simplu, vorba de rea voință!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, totuși, să observați că sunt ipoteze distincte. Unde s-a spus "atestat" era vorba de luat o decizie, iar aici e o ipoteză, doar, de lucru. (Domnul Hașotti protestează împotriva acestei interpretări.) Stimate coleg, termenul acesta l-au propus în comisiile de specialitate organele specializate ale Ministerului Culturii!

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Și eu sunt specialist!

Domnul Valer Dorneanu:

Nu vă contest acest lucru, dar sunt obligat, după regulament, să supun votului o soluție sau alta. Iar lal pct. II nu pot să supun votului potrivit regulamentului, pentru că e punctul de vedere al Camerei Deputaților.

Ca și la primul alineat de la pag. 7, tot Camera Deputaților.

La pct. 2 din raport, cel care este la pag. 8, cu privire la art. I pct. 2, ni se propune textul Camerei Deputaților. În consecință, nu se fac dezbateri și nici nu se supune la vot.

La alin. 2 al art. 4, comisia ne propune text comun și sunt obligat să-i dau cuvântul domnului Hașotti. Poftiți!

Domnul Florin Georgescu (din sală):

Nu mai plecați, stați lângă microfon!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi de la Partidul Liberal,

Vă spun că după legea aceasta urmează Legea Curții de Conturi, unde aveți mai mult interes. Văd că vă epuizați timpul de dezbatere aici...

Voci din sală.

Asta și vor!

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte,

Îmi pare rău că distinsul și fermecătorul coleg, domnul deputat Florin Georgescu, nu conduce lucrările, că mi-a propus adineaori să stau numai la microfon. Aș face-o cu plăcere, mai ales dacă plenul ar da dovadă de puțină bunăvoință.

Se spune aici, în textul inițial (pe care, vă repet, l-am criticat și în comisie și în plen), despre "serviciile publice descentralizate ale Ministerului Culturii". Proiectul de lege, vreau să vă spun, vorbea despre "inspectoratele pentru cultură", care s-au numit așa până la schimbarea guvernării, acum se numesc "direcții pentru cultură, culte și patrimoniu", în 2004, cel mai târziu, probabil, iarăși își vor schimba numele...

Nu credeți că trebuie să rămânem la varianta Camerei, în care se desemnează în mod generic: "Serviciile publice descentralizate ale Ministerului Culturii"? Așa cum era la varianta Camerei, care, vă repet, corectase varianta propusă de Guvern, de Guvernul de până în anul 2000. Este o denumire generică care convine mult mai mult, nu va trebui să modificăm legea în 2004, este și mai acoperitoare, cred.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Firtzak.

Aș dori ca cineva de la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, eventual, să facă precizarea necesară, pentru eliminarea incertitudinilor.

Domnul Gheorghe Firczak:

Stimați colegi,

Domnul profesor Hașotti are perfectă dreptate, sunt serviciile descentralizate ale Ministerului Culturii. Dar, aici, vreau să fac o singură observație: în teritoriu, Ministerul Culturii nu are decât un singur serviciu descentralizat – Direcția pentru cultură, culte și patrimoniu național.

Și, atunci, de ce să ne scărpinăm cu mâna stângă la urechea dreaptă și să spunem "serviciile descentralizate", când este unul singur, și să nu-i spunem la modul concret, pentru ca omul care se izbește de această lege să știe cu ce instituție are de a face? Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreședinte Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi și stimate coleg,

Nu am intenția să vă provoc, dar în general, într-o lege, se fac specificații în legătură cu instituțiile statului, fără ca ele să fie denumite. Chiar și în care vorbim uneori de ministere, acestea nu sunt numite așa cum se numesc într-o guvernare, pentru că ele pot fi modificate la instalarea altui Guvern.

Din cauza aceasta nu nominalizăm cum se numește acest serviciu, ci ne referim la sensul generic: "servicii descentralizate ale Ministerului Culturii". Deci, iată, aici, cel puțin, nominalizăm ministerul, ceea ce, la urma urmei, este și acesta un exces în acțiunea de legiferare. Acesta este motivul. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Putem continua discuția pe această rigoare aparentă până epuizăm tot timpul destinat acestei ședințe. Eu aș vrea să vă reamintesc că se practică ambele soluții: atunci când serviciul este nominalizat, așa cum s-a făcut aici, "Direcția pentru cultură, culte și patrimoniu cultural județean", care este denumirea actuală, dacă ulterior se va schimba, în mod automat, își preia atribuțiile acel serviciu.

Eu zic să nu intrăm în divergență cu Senatul, neadoptând un punct de vedere care a fost discutat mai așezat decât o facem noi acum de către comisia de mediere. Și, în consecință, aș îndrăzni să vă propun să încheiem dezbaterile aici și să propun spre vot textul comun al comisiei de mediere.

Domnul Gheorghe Firczak:

O precizare vreau să fac.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Gheorghe Firczak:

Stimați colegi,

Vreau să vă spun că în comisia de mediere, atunci când am discutat acest raport, cvasitotalitatea punctelor aflate în divergență au fost adoptate în unanimitate. Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Cine este pentru textul comun de la pag. 8 alin. 2 al art. 4? Vă rog să vă exprimați votul, ca să putem număra! 109 voturi pentru.

Împotrivă? Nu votați cu două mâini, domnule Stroe! Ați votat cu două mâini! 30 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 109 voturi pentru, 30 contra și 10 abțineri, s-a adoptat textul comun.

La pct. 3 din raportul comisiei de mediere ni se propune textul Senatului, în unanimitate. Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? 114 voturi pentru.

Împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abțineri? 16 abțineri.

S-a adoptat pct. 3 cu 114 voturi pentru, 10 împotrivă și 16 abțineri.

La pct.4, tot varianta Senatului ne propune comisia de mediere. Dacă aveți observații. Nu aveți.

Cine este pentru varianta Senatului la pct.4 din raportul de mediere?

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Vă rog, domnule președinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Hașotti, eu am întrebat de două ori dacă sunt observații la pct.4. Am trecut la vot.

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Domnule președinte, dar am o intervenție foarte scurtă. Aveam mâna sus. Sunt două texte care se contrazic.

Domnul Valer Dorneanu:

Eu vă rog totuși să ne respectăm reciproc. În timp ce colegii de lângă dumneavoastră votau deja împotrivă sau pentru, am întrebat foarte clar. În timp ce număr voturile, dumneavoastră interveniți?!

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

La pct.4 am obiecții.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg,

Pentru că nu îmi plac discuțiile contradictorii, vă dau cuvântul, dar v-aș ruga totuși să ne respectăm mai mult unii pe ceilalți.

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte,

În primul rând, vreau să vă mulțumesc.

În al doilea rând, dați-mi voie să vă asigur de tot respectul pe care vi-l datorez, și vi-l datorez pe bună dreptate.

În al treilea rând, dați-ne totuși voie să apreciem unde trebuie să intervenim, atât în calitate de parlamentari, cât și în numele grupului parlamentar.

Pentru a nu fi suspectat de felonie, și așa vorbim de patrimoniu arheologic, vă voi spune că la pct.4 există un text nou propus de Senat care arată la alin.11: "Descărcarea de sarcină arheologică este procedura prin care se confirmă că un teren în care a fost evidențiat patrimoniul arheologic poate fi redat activităților umane curente." Această prevedere este și în Legea patrimoniului cultural mobil care a fost votată în legislatura trecută. Aceasta este o problemă.

A doua problemă: vine în continuare, domnule președinte, următorul text chiar mai jos: "Certificatul de descărare de sarcină arheologică reprezintă actul administrativ emis în condițiile prezentei ordonanțe prin care se anulează regimul de protecție instituit anterior asupra terenului în care a fost evidențiat patrimoniul arheologic". Este exact aceeași idee de la alineatul precedent. Nu se poate așa ceva!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Firczak, dumneavoastră ați fost în comisia de mediere? Poftiți.

Domnul Gheorghe Firczak:

Poate că într-un fel, domnule Hașotti, să zicem că aveți dreptate: că se repetă o idee. Dar, ținând cont de ceea ce s-a întâmplat din 1990 încoace, părerea mea este precizarea nu este superfluă, este chiar necesară.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți.

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte,

Nu este vorba de ce s-a întâmplat. Vreau să vă spun că România este parte a Conferinței de la Malta. Chiar în textul acestei legi se arată că noi acordăm legislația cu tot ceea ce înseamnă participarea României la această chestiune a protejării patrimoniului cultural, pentru că despre asta este vorba, nu ce s-a întâmplat înainte de 1989, ci ceea se întâmplă întotdeauna.

Domnule deputat, dați-mi voie să vă spun, cu tot respectul că nu știți despre ce este vorba, iertați-mă. Și înainte de 1989, dar și oricând, chiar când această știință nu era, se făceau cercetări arheologice neadecvate. Nu vreau să fac acum teorie, pentru că ziceți că trag de timp, dar această chestiune este valabilă nu în România și nu după 1989, ci este valabilă peste tot în întreaga lume!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Ați audiat și punctele de vedere ale domnului deputat Puiu Hașotti. Vă rog să urmăriți cu atenție pct.4, unde comisia de mediere ne propune textul Senatului la toate cele șapte alineate, inclusiv la alin.11.

Dacă aveți și alte obiecții la acest punct, pct.4. Nu aveți.

Cine este pentru pct.4 din raportul de mediere, în intregimea lui? Mulțumesc. 113 voturi pentru.

Împotrivă? 20 de voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu 113 voturi pentru, 20 de voturi împotrivă și 5 abțineri, s-a adoptat pct.4 din raportul de mediere. S-a votat până la alin.7 care reprezintă punctul de vedere al Senatului.

La alin.10 vă rog să urmăriți pag.13 a raportului. Comisia ne propune text comun. Dacă aveți observații la textul comun. Mulțumesc.

Cine este pentru?

Dacă sunt voturi împotrivă. Un vot împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 3 abțineri și un vot împotrivă, s-a adoptat textul comun propus de comisia de mediere pentru alin.10.

Pct.5, care cuprinde un articol nou, art.51.

Domnule deputat Puiu Hașotti, vă rog să vă pronunțați cu privire la acest punct care se prezintă la pag.14-16.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru că domnul coleg a intervenit cu foarte multă autoritate, eu doresc să pun această întrebare și să mi se răspundă. Ce este personal necalificat?

Cum adică, la o săpătură arheologică participă personal necalificat?!

Domnul Valer Dorneanu:

La sapă, domnule deputat.

Domnul Puiu Hașotti:

Să știți că nu se mai face săpătură arheologică cu sapa. Îmi pare foarte rău.

Domnul Valer Dorneanu:

Ba da. Ca să nu se strice materialele arheologice.

Domnul Puiu Hașotti:

Doresc explicația aceasta, pentru că vă repet: în Legea patrimoniului cultural mobil, care cuprinde foarte multe prevederi din această lege și care a fost trecută în legislatura trecută, sunt specificate și aceste chestiuni referitoare la cercetarea arheologică propriu-zisă. Ce este personalul necalificat?

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule Firczak.

Domnul Gheorghe Firczak:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt convins nu 100%, ci 1000% că distinsul profesor Hașotti știe ce înseamnă personal necalificat pe un șantier arheologic, pentru că este un reputat arheolog. Eu nu sunt arheolog, dar am participat pe șantiere și vă spun că există conducătorul șantierului, personalul de specialitate, iar personalul necalificat sunt cei care fac munca brut㠖 spală cioabele, adună pământul, îl dă la o parte, excavează, mătură și așa mai departe.

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Studenți în practică sunt?

Domnul Gheorghe Firczak:

Studenți în practică sunt considerați printre, domnule Hașotti, ca să vă dau dreptate și să vă dau satisfacție.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci definind științific și noțiunea de muncitor necalificat, vă rog să-mi permiteți să supun votului dumneavoastră textul Senatului cu privire la art.51.

Cine este pentru? 134 voturi pentru.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 14 abțineri.

Cu 134 voturi pentru, 14 abțineri și 4 voturi contra, s-a adoptat pct.5.

Domnul deputat Georgescu are o intervenție de procedură.

Cu această intervenție, trecem la pct.2 al ordinii de zi – interpelări.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Florin Georgescu:

Stimați colegi,

Vreau să mulțumesc și să apreciez în mod deosebit rigoarea științifică cu care colegii care au intervenit de la acest microfon au tratat problema protecției patrimoniului arheologic. Se simțea, într-adevăr, nevoia unei mai bune definiri și clarificări a noțiunilor, pentru ca, pe baza acestei legi foarte bune, noua Curte de Conturi de la pct.8 de pe ordinea de zi să poată să controleze foarte profund problemele arheologiei românești.

Mulțumesc.

Domnul Alexandru Sassu (din sală):

Procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, să-i dăm atenție domnului deputat.

Domnul Alexandru Sassu:

Domnilor colegi,

Domnule președinte,

Suntem totuși colegi și cred că faptul că, referitor la unul dintre colegii noștri care este un specialist în domeniu, recunoscut și cu contribuție în domeniul respectiv, care este preocupat ca o lege specifică să aibă un conținut, un text cât mai bun, nu cred că este de natură să stârnească nici zâmbete, nici proteste. Ar trebui să fim obișnuiți să lucrăm cât mai bine pe fiecare text, și cred că încercarea de a aduce o contribuție la această lege, a domeniului pe care îl reprezintă eventual în Parlament, este un lucru de salutat. Vă mulțumesc.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 6 februarie 2023, 19:33
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro