Plen
Ședința Camerei Deputaților din 7 noiembrie 2000
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2000 > 07-11-2000 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 7 noiembrie 2000

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,55.

Lucrările au fost conduse de domnul Ion Diaconescu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnul Vasile Micăluș, secretar.

   

Domnul Ion Diaconescu:

Doamnelor și domnilor, declar deschisă ședința de azi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 343 de deputați și-au înregistrat prezența până acum foarte puțini, dar sperăm că până intrăm în dezbaterile generale vom avea cvorumul necesar.

Potrivit programului, urmează cele 50 de minunte pentru diverse intervenții ale deputaților, anume: În fiecare zi de marți, primele 50 de minute ale ședinței în plen a Camerei Deputaților sunt rezervate pentru diverse intervenții ale deputaților. Înscrierile la cuvânt pentru diverse intervenții, consacrate unor probleme de actualitate sau unor aniversări sau comemorări se fac în ziua de luni între orele 19,00 și 20,00 la secretarul desemnat al Camerei Deputaților, cu excepția cazurilor neprevăzute.

Deputatul urmează a fi înscris pe una din cele trei liste, respectiv:

  1. a deputaților din grupurile parlamentare ale majorității;

  2. a deputaților din grupurile parlamentare ale opoziției;

  3. a deputaților care nu fac parte din acestea.

Faza prezentării intervenției, art. 171, alin. 2, 3 și 4 și art. 173, împărțirea celor 50 de minute rezervate pentru intervenții se va face pe grupurile parlamentare ale majorității, ale opoziției și ale deputaților care nu fac parte din acestea.

În cazul în care timpul afectat nu se epuizează, președintele de ședință este abilitat să acorde cuvântul, în continuare, respectându-se aceeași regulă.

Durata intervenției unui deputat nu poate depăși trei minute.

Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă, din săptămână în săptămână.

În cazul în care tematica și conținutul intervenției vizează activitatea și politica Guvernului, extrasul respectiv din stenogramă va fi transmis ministrului pentru relația cu Parlamentul.

Acestea fiind zise, intrăm în programul propriu-zis, adică al acestor intervenții.

Deci, pentru categoria I: Grupul parlamentar P.N.Ț.C.D. – domnul Dugulescu Petru.

 
   

Domnul Petru Bejinariu:

Procedură.

 
   

Domnul Ion Diaconescu:

Da, vă rog. Poftiți, procedură.

 
   

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Programul zilei de ieri nu a fost parcurs în întregime, și anume nu a fost parcursă secvența, adresarea pe scurt a interpelărilor.

Întrucât săptămâna viitoare, la fișier, este anunțat programul și respectiv prezentarea răspunsurilor din partea primului-ministru și respectiv a Guvernului la interpelările adresate, eu vă rog să acceptați ca cei patru deputați, colegi, să depună în scris interpelările pentru săptămâna viitoare.

Mulțumesc.

 
  Petru Dugulescu - prezentarea propunerii ca una din sălile Camerei Deputaților să poarte numele poetului Ioan Alexandru;

Domnul Ion Diaconescu:

Poftiți, domnule Dugulescu. Grupul parlamentar P.N.Ț.C.D.

   

Domnul Petru Dugulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Astăzi voi înregistra la Secretariatul general al Camerei Deputaților această propunere care mi se pare potrivit să îi dau citire, înainte, de la această tribună.

Subsemnatul, deputat P.N.Ț.C.D., Petru Dugulescu, mă adresez domniilor voastre cu rugămintea de a analiza și dispune ca una din sălile reprezentative ale Camerei Deputaților să poarte numele regretatului senator, deputat și fost coleg al nostru, Ioan Alexandru, care, după cum bine știți, a trecut în eternitate.

Consider și sunt convins că și dumneavoastră gândiți ca și mine, că este binevenită această propunere prin care noi toți și urmașii noștri să cinstim memoria poetului, patriotului, omului de aleasă cultură, politicianului care și-a adus o contribuție semnificativă la instalarea democrației, începând chiar din momentul în care a primit tancurile cu crucea în mână, în seara de 21 decembrie 1989, care a luptat apoi cu tot sufletul și întreaga sa ființă la consolidarea acesteia, care a demonstrat până în ultima clipă a vieții lui înaltul său patriotism.

Cu speranța că demersul meu va avea ecoul scontat, vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

 
  Petru Bejinariu - intervenție intitulată Umilința în zona inteligenței, ca profesiune;

La Grupul parlamentar U.S.D. nu-i nimeni, P.N.L. nu-i nimeni, U.D.M.R. nu-i nimeni.

Grupul parlamentar P.D.S.R. Domnul Bejinariu Petru.

   

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Intitulez intervenția mea de azi: "Umilința în zona inteligenței, ca profesiune".

Din nou, umilința a fost aruncată asupra cercetătorilor din institutele de cercetare-dezvoltare.

După rectificarea bugetului consolidat, institutele de cercetare nu primesc decât 9 miliarde lei, față de solicitarea sumei de 323 miliarde lei, ceea ce înseamnă subfinanțare cronică a cercetării-dezvoltării din România. Ca urmare, soarta cercetării românești devine disperată. Iată câteva elemente punctuale: cercetarea științifică este susținută de la buget, cu fonduri de 100 de ori mai puține decât cele acordate în unele țări europene dezvoltate.

Se investesc în cercetarea românească 3 EURO pe cap de locuitor, față de până la 300 EURO în alte țări ale Uniunii Europene. Suma prevăzută de Legea cercetării prevede o alocație de 0,8% din P.I.B., dar în acest an alocația este doar de 0,18%.

Care sunt urmările?

Programele naționale performante, elaborate și adoptate de institutele de cercetare, rămân simple obiecte de arhivă.

Salariile se mențin inacceptabil de mici pentru cercetători.

Se dezvoltă exodul de cercetători către Europa Occidentală, America și Canada. Și acum sunt deja institute de cercetare care au mai puțin de jumătate din cercetători și se mențin în riscul autodesființării.

A început privatizarea unor institute de cercetare, inclusiv a Institutului de Studii și Proiectări pentru Îmbunătățiri Funciare și care în obiectul de cercetare deține și elemente din zona secretului de stat și a securității naționale.

La recenta noastră interpelare, privind această ultimă pornire de privatizare, domnul Radu Sârbu ne explică tehnica, etapele procesului și în final conchide că privatizarea institutului nu are nimic cu problemele securității sau ale secretului de stat. Lucru fals și foarte grav.

Situații grele sunt frecvente și în institutele și filialele Academiei Române.

Centrul de studii "Bucovina" - Răduți, Suceava, venit ca răspuns la centrele de studii din Augsburg și Cernăuți, încadrat cu 6 cercetători și condus de cunoscutul eminescolog Dimitrie Vatamaniuc, nu poate acum finanța nici participarea la manifestări științifice, nici deplasările pentru documentare, nici procurarea unor lucrări de strictă specialitate și nici dotările minime necesare.

Manifestarea științifică din această săptămână sub genericul "Zilele academice ieșene", prelungită cu simpozionul "Bucovina și Eminescu la Rădăuți" înseamnă un nou moment de umilință, cu mâna întinsă, pentru orice demers care necesită bani. Și în vremea aceasta, domnul prim-ministru Mugur Isărescu la prezentarea, și acum în campania electorală, la evocarea strategiei de dezvoltare pe termen mediu al României a precizat, precum se vede, demagogic, că cercetarea științifică are astăzi o mare importanță strategică în România.

Spunem din nou Guvernului actual și celui care va veni după alegeri că în mileniul III se trece cu știință, tehnologie, demnitate și credință, iar știință și tehnologie înseamnă inteligență, creativitate, dar și sume de bani.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

 
  Ștefan Baban - declarație numită Pe ultima sută de metri;

În continuare are cuvântul de la Grupul P.R.M. domnul Baban Ștefan.

   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează: "Pe ultima sută de metri".

Privatizările făcute în ultimii ani de F.P.S. au scos prea mulți oameni în stradă, pe șoselele și pe căile ferate ale țării, pe care le-au blocat. Oamenii s-au săturat de potlogăriile și ilegalitățile celor din F.P.S., în procesul privatizărilor.

Este un fapt acceptat de mai toată lumea că privatizările făcute în România au fost calea de îmbogățire a unui număr restrâns de "descurcăreți", în detrimentul majorității populației, proprietara de drept a întregii avuții naționale. De aceea, și rezistența și protestele salariaților întreprinderilor mici și mijlocii propuse pentru privatizare sau privatizate fraudulos, ce să mai vorbim de unități reprezentative ale economiei românești, cazurile TEPRO Iași, ROMTELECOM, sunt cele mai răsunătoare.

Exemplul cel mai la îndemână, dar și cel mai recent, este Romtelecomul, vândută unei companii de stat grecești, care a instituit monopolul statului grec asupra comunicațiilor telefonice din România, majorând în voie abonamentele și tarifele atât de mult încât românii nu mai pot plăti telefonul, un mijloc firesc de comunicare în anul 2000, peste tot în lume.

Nici că se putea un jaf mai mare, printr-un bir telefonic impus întregii populații, care a ajuns că plătească de trei ori mai mult pentru telefon decât în țările occidentale și aceasta în afara faptului că Romtelecom s-a vândut la un preț incredibil de mic, de aproape trei ori mai mic decât a vândut Cehia. Pe deasupra, pe un contract ale cărui prevederi nu au fost dezvăluite nici azi publicului.

Am exemplificat cu TEPRO Iași și Romtelecom, pentru că sunt cazuri tipice, prin care s-a creat public impresia că privatizările în țara noastră au fost simple escrocherii, însoțite de distrugerea ulterioară a dotărilor plătite scump de români în anii de muncă și privațiuni dinainte de 1989.

Alegătorul român a ajuns să perceapă privatizarea ca pe un scop în sine. Un lung șir de abuzuri și ilegalități, de vânzări la prețuri simbolice, de disponibilizări mari de personal, de vindere ca fier vechi a mașinilor și utilajelor achiziționate cu multe zeci de milioane, de diminuarea producției și chiar închidere de întreprinderi profitabile până la privatizarea lor.

Propunerea legislativă de suspendare a privatizărilor pe perioada alegerilor generale și a formării noului Guvern urmărește oprirea jafului economic, înstrăinarea pe mai nimic a întreprinderilor profitabile, urmând ca cei de la cârma privatizării, administratori și politicieni, să încaseze comisioane, uneori mai mari chiar decât prețul de achiziție ale unităților pe care le privatizează.

Suspiciunea poporului este amplificată și de atitudinea nedumerită a premierului Mugur Isărescu, de demiterea conducerii F.P.S., precum și de întârzierea apariției în Monitorul Oficial a raportului Comisiei senatoriale asupra activității F.P.S.

În aceste condiții privatizarea nu va putea fi percepută ca un proces benefic tuturor, ca o cale de revigorare a economiei și ca unică și sigură metodă de îmbogățire a guvernanților actuali.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

 
  Lazăr Lădariu - comentariu la adresa unor acțiuni prezidențiale;

Are, în continuare, cuvântul domnul Lădariu Lazăr, Grupul P.U.N.R.

   

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Numeroase au fost, în ultimii patru ani, demersurile intelectualilor români, ale slujitorilor sfintelor altare ale Bisericii Ortodoxe Române, ale organizațiilor și societăților civice din județele Harghita și Covasna, pentru ca doleanțele lor să ajungă la șeful statului român, care a cam uitat că, după Constituție, este și președintele lor.

De fiecare dată, memoriile cu ofurile lor s-au oprit undeva pe la mijlocul drumului. Nici încercarea delegației românilor din cele două județe de a fi primită la Emil Constantinescu nu a fost fructuoasă.

Urmașii urmașilor lui Horea și Iancu, ai celor care cândva se îndreptau cu jalba în proțap spre curtea de la Viena au așteptat zadarnic ore în șir la porțile Cotrocenilor. Președintele tuturor românilor nu a avut timp 10 minute măcar să le asculte păsul. Umiliți și dezamăgiți s-au întors din fața porților zăvorâte, păzite de cerberii prezidențiali, fără nici un răspuns.

Motivele de îngrijorare ale românilor ardeleni, pățiți în învolburata istorie, neliniștile și nenorocirile lor, trecând prin crimele de la 1848 – 1849, prin Dictatul de la Viena, prin Ip, Treznea, Moisești și Sărmașu, prin Regiunea Autonomă Maghiară, prin 20 martie 1990 de la Târgu Mureș, precum și încercările mărturisite de autonomizare a Ardealului, prin lovirea art. 1 din Constituție privind statul național unitar și indivizibil român, tentativele repetate de introducere a celei de-a doua limbi oficiale nu-l interesează. Cum nu-l interesează deloc năzbâtiile și pornirile antiromânești ale lui Columban Gabor, ale primarilor Sasz Ianos și Almos Albert, primul fiind cel care schimbă denumirea bulevardului 1 Decembrie 1918 cu strada Sigheti, adică Insulei, al doilea cel care își bate joc, pur și simplu, de teatrul Andrei Mureșanu din Odorheiu Secuiesc.

În schimb, domnul Constantinescu dă fuga-fuguța să blagoslovească cu mătăuzul prezidențial la devenirea orașului Târgu-Secuiesc municipiu. Asta contează. Nu calvarul românilor de acolo. Iar ca vizita să fie și mai fructuoasă, decernează diploma de excelență primarului din Sfântu Gheorghe și îl laudă pentru rezultatele remarcabile, "împotriva românilor", zicem noi, care se plâng chiar în fața șefului statului de un tratament discriminatoriu.

De fapt, la mijloc este o șmecherie prezidențială a cărei ață albă, cu care este cusută, se vede prea bine încă de la o poștă.

Domnul Constantinescu s-a îndreptat spre meleagurile Harghitei și Covasnei să mulțumească la sfârșit de mandat prezidențial maghiarilor pentru susținerea și votul lor la trecutele alegeri prezidențiale.

L-am întreba încă multe pe domnul președinte. De pildă, de ce nu a fost la fel de săritor să se deplaseze domnia sa și atunci când a fost vorba de alte orașe din Ardeal, devenite municipii? Merita, oare, acum, atâta deranj?!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

 
  Tănase Tăvală - precizări în privința susținerii de către membrii AFDP a Convenției Democrate;

Din partea Grupului P.N.Ț.C.D., domnul Tăvală Tănase.

   

Domnul Tănase Tăvală:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Lansarea candidaților CDR 2000 la București a fost, din toate punctele de vedere, un succes.

Doresc, aici și acum, să menționez faptul că printre formațiunile civice care au fost pomenite că susțin CDR 2000 și pe candidatul CDR la Președinție, domnul Mugur Isărescu, a fost omisă Asociația Foștilor Deținuți Politici - AFDPR -. Vreau să cred că omiterea aceasta a fost doar o scăpare.

Subliniem faptul că la Congresul care s-a ținut de curând la Constanța, majoritatea membrilor Asociației Foștilor Deținuți Politici s-au declarat că susțin candidații Convenției. Poate că nu este lipsit de interes să pomenesc faptul că nu trebuie să facem și să punem un semn de egalitate între președintele actual al Asociației Foștilor Deținuți Politici și membrii și Asociația Foștilor Deținuți Politici din România.

Cred că nu este lipsit de interes să arăt faptul că la Timișoara, în 23 decembrie 1989, la orele 8,00, odată cu reluarea activității Radiodifuziunii Timișoara, un grup de trei foști deținuți politici au redactat și s-au adresat foștilor deținuți politici din toată țara să se organizeze într-o asociație de luptă împotriva sistemului comunist. Pintre cei trei m-am numărat și eu, care de altfel am redactat și prezentat în direct comunicatul-apel. Alături de mine a fost doctorul Teodor Vintilescu și economistul Marcel Cazacu.

De aceea, consider că a fost o obligație suflet acum să fac aceste precizări pentru că majoritatea membrilor, indiferent din ce partide politice fac parte și care au suferit detențiuni în timpul regimului comunist se găsesc alături și susțin Convenția Democrată 2000 și candidatura domnului Mugur Isărescu la Președinția României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

 
  Nicolae Ionescu - pledoarie pentru crearea unei armate de profesioniști și critica așa-ziselor experimente;

Are cuvântul în continuare domnul Ionescu Nicolae, Grupul P.U.N.R.

   

Domnul Nicolae Ionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor deputați,

Intervenția mea se referă la diferite experimente, mai recent spunându-li-se testări, aceasta referitor la Asociația Națională a Militarilor, ANMR-ul, de către domnul președinte Constantinescu.

Birourile de informare-recrutare au fost înființate în 1999 în fiecare județ pentru că, în ultimii 9 – 10 ani, profesia militară nu mai era atractivă pentru tineri.

Numărul de candidați pe un loc la toate instituțiile militare de învățământ scăzuse până la limita de pericol: 0,8 – 1 candidați pe loc. Imaginea armatei începuse să fie afectată ca urmare a interminabilei tranziții, viitorul armatei era în pericol, nu numai sub aspectul numărului cazurilor, dar mai ales a calității acestora. De aceea, s-a impus necesitatea unei structuri specializate după modelul și experiența țărilor NATO, care să se ocupe în mod profesionist de remedierea acestor neajunsuri.

Așa s-au înființat birourile de informare-recrutare la fiecare județ, aflate într-o relație de subordonare directă cu Direcția management-resurse umane din MapN.

Realizări. În aproximativ doi ani, cu personal redus, cu dotare realizată pe plan local s-au obținut rezultate de excepție, profesia militară devenind atractivă pentru tineri. Numărul de candidați pe un loc a crescut spectaculos, realizându-se, astfel, o bogată bază de selecție. Astfel, la liceele militare, 10 candidați pe loc, la școlile de maiștri și subofițeri 8 candidați pe loc, la Academia Militară 5 pe loc.

De asemenea, imaginea armatei s-a îmbunătățit, fiind percepută de populație ca o instituție serioasă, ce se preocupă de viitorul său, afluența tinerilor a crescut. Sunt de văzut și sondajele. Pentru aceasta au fost folosite toate mediile locale de informare, s-au făcut deplasări în toate școlile și liceele din județe: e cazul Argeș, dar și din alte județe. De asemenea, s-a dezvoltat baza materială numai prin efort local. Toate acestea, fără eforturi financiare deosebite din partea armatei, deci a ministerului.

Spațiile în care își desfășoară activitatea aceste birouri sunt dispuse în instituții publice, locuri ușor accesibile pentru cei interesați. Personalul este de excepție: ofițeri cu studii superioare și o parte din subofițeri.

Cu toate aceste rezultate, dovedite cu date certe, din interese de grup, probabil, sau aproape sigur, se dorește omologarea acestei structuri într-un conglomerat cu o altă structură din centrul militar județean sau centrele militare județene cu care nu există în comun numai cuvântul recrutare. În esență, se conturează distrugerea a ceea ce s-a dovedit că merge.

Personalul specializat, aflat în încertitudine continuă, își va căuta un alt loc de muncă sau va pleca din armată. Dintr-un sistem flexibil va deveni unul greoi, cu intermediari ineficienți. Numărul personalului în noua structură va crește cu 40 funcții de ofițeri, contrar tendinței generale de reducere a efectivelor. Se năruiesc așteptările profesionale ale unor oameni care au pus în joc multă pasiune, au dovedit multă inventivitate, au atras resurse locale umane și financiare către acest deziderat.

Dacă recrutarea și încorporarea are în esență misiunea de a chema tinerii cu ordin pentru satisfacerea serviciului militar obligatoriu, promovarea și recrutarea tinerilor pentru profesia militară are misiunea de a convinge și a atrage tinerii, cu vorba și nu cu ordin. Este o mare diferență în ce privește instrumentele de lucru, calitatea grupului, ținta și obiectivul final.

Dacă după un număr redus de ani, deci doi ani au trecut, se impun modificări conceptuale, aceasta înseamnă că ori structura a fost construită fără ca armata să aibă nevoie de ea, ceea ce este fals, ori perspectiva, ca element al științei conducerii, nu a fost cunoscută de cei care au conceput inițial sistemul, ceea ce este tot fals, ori cei care i-au pus gând rău încă din fașă, deci nașii, nu sunt interesați ca aramata să-și asigure o bază de selecție serioasă și atunci dovedesc că au interese de grup sau fac jocul unor alte forțe, ceea ce poate fi și aceasta adevărat.

Atunci, dacă se dorește o armată modernă, suplă, profesionistă, bazele acesteia se pun de pe acum și cu munca oamenilor din Biroul de informare, recrutare, care trebuie să existe, așa cum au funcționat până acum.

Dacă trebuie făcute îmbunătățiri, acestea se pot face numai în interiorul sistemului de către profesioniștii Direcției Muncă și Management-Resurse Umane din MApN.

Și pot privi, în esență, perfecționarea intrumentelor și tehnicii de lucru. Dacă sistemul s-a dovedit eficient, ceea ce pare sigur, cine are interes să nu vadă acest lucru și de ce? Cui nu-i place că Aramata României își croiește cu răspundere și patriotism viitorul?

Vreau să cred că nu este o acțiune îndreptată, ca multe altele, împotriva a ceea ce este mai sfânt, alături de biserică - armata României.

Vreau să cred că nu se atentează sistematic la baza Armatei Române. S-ar petrece o mare și ireparabilă tragedie națională.

Se pare - și vreau și un răspuns în acest sens – că și trupelor teritoriale, deci acele mici armate locale, aflate în fiecare județ, li s-a pus gând rău. Încă din 1990, acestea s-au plimbat din subordonare în subordonare, dar au trăit.

Este posibil ca o forță de 100.000 de oameni, echipați și înarmați corespunzător, să nu placă cuiva. Nu știu cui. De fapt, n-au plăcut niciodată acelor puternici, țărilor care încearcă prin forțe proprii să-și asigure propria apărare.

În concluzie, opriți distrugerea armatei! Faceți restructurarea armatei, cu fața la țară și la oamenii care compun armata.

Gândiți acțiunile în perspectivă, dați stabilitate structurilor pe care le înființați, acordați perioade de grație științifică, determinate pentru experimente.

Dovediți coerență în demersuri și construiți o armată a României pentru români!

Respectați munca, pasiunea, efortul cadrelor militare, cărora nici salariile nu i le mai acordați integral și la timp!

Nu distrugeți patriotismul ce încă mai există la personalul armatei! Atenție și la ultimile încercări, diversiuni!

România are nevoie de o armată de profesioniști, nu de mercenari!

Cine dintre actualii guvernanți nu are nevoie de o armată puternică?

Mai este obiectiv prioritar al partidelor din actuala Coaliție intrarea României în NATO? Păi așa-zisele experimente, testări sau celebrele lichidări, că s-au numit Ciorbea, Radu sau Babiuc, categoric actuala Coaliție ne îndepărtează tot mai clar de obiectivele prioritare declarate în 1996 și prin care au momit electoratul și au obținut victoria, preluând puterea legislativă și executivă.

Atenție, domnilor, nu vă jucați!

 
   

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumesc.

 
  Mihai Dorin Drecin - intervenție cu titlu Transhumanța... politică.

Domnul Ion Diaconescu:

Ultimul vorbitor înscris, domnul Drecin Mihai, PUNR.

   

Domnul Mihai Dorin Drecin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș numi intervenția mea de astăzi: "Transhumanța... politică".

Transhumanța a fost un fenomen aparent doar de natură economică, în realitate cu importante implicații sociale, culturale și politice pentru societatea românească. Începuturile transhumanței pentru spațiul nostru geografic se pierd în negura vremurilor, documentele de arhivă le pomenesc și păstrează pentru posteritate din sec. XVII-XVIII, iar istoria orală le împinge până în vremea dacilor.

Păstorii români din Ardeal, în speță Țara Bârsei, Țara Făgărașului, Mărginimea Sibiului și Banat, își duceau turmele pentru iernare în lunca Dunării, Dobrogea sau sudul Basarabiei. Primăvara, le readuceau pe platourile Carpaților, la a căror bază își aveau satele statornice, cu familiile și toată rânduiala de gospodari. Deci, păstorii români practicau transhumanța nu din imbolduri nomade, cum ne acuză unele istoriografii vecine și "prietene", ci din rațiuni economice. Mulțimea oilor pe care le creșteau românii cereau pășuni întinse, rezerve de fân pe care plaiurile carpatice nu le puteau produce pentru sezonul de iarnă.

O dată cu nașterea sentimentului național modern, păstorii români, prin transhumanța tradițională, vor transmite, de o parte și de alta a Carpaților, idei, știri, gânduri, bucurii și necazuri, speranțe, literatură religioasă și laică specifică națiunii române. Toate acestea vor fortifica spiritul național în lupta de afirmare cu pericolul deznaționalizării, venit, fie din partea austriecilor, ungurilor sau rușilor.

Turmele păstorilor români erau eterogene din punct de vedere al animalelor pe care le cuprindeau. Erau formate mai ales din oi, dar și din bovine mari: capre, cai și măgari.

Legea rurală a lui Alexandru Ioan Cuza din 1864, reforma agrară din 1921, apoi colectivizarea comunistă a agriculturii, realizată între 1949-1962, au limitat în etape transhumanța în discuție, fără să reușească a o distruge în totalitate.

În ultimii 10-11 ani, epoca celebrei tranziții de la comunism la economia capitalistă de piață a adus în atenția cetățenilor României un alt tip de transhumanță, cea politică!

Am asistat și asistăm la spectaculoase salturi de la un partid politic la altul ale unor politicieni, care, până mai ieri, juraseră credință totală și veșnică partidelor care i-au lansat pe eșichierul politic al țării. Motivele invocate pentru "divorțul" intervenit sunt numeroase și puerile totodată. Ba că nu au fost nominalizați pe locuri eligibile pentru Parlamentului României; ba că nu au fost consultați în deciziile majore luate de partidele din care fac parte; ba că sunt peste media de inteligență intelectuală a celorlalți colaboratori pe linie de partid și nu li se recunosc aceste calități; ba că, până mai ieri, au avut importante funcții administrative și politice, pe care riscă să le piardă sau să le reobțină în viitorul apropiat, ba că, pur și simplu, au devenit neînțeleși de mai marii lor.

În realitate, gestul lor de transhumanță sau dezertare politică este unul nu bazat pe principii, ci pe ambiții, oportunism și imoralitate. Iubesc mai mult funcțiile, onorurile, posibilitățile de îmbogățire pe care le oferă pozițiile sociale privilegiate. Dacă îi cunoști mai bine, îți dai seama că majoritatea sunt dominați de tare clasice: plăcerea de a consuma alcool până la beții strașnice, aviditate pecuniară, dorința de celebritate locală, suficiența intelectuală pe care caută cu abilitate să o acopere cu un discurs aproximativ, în care pelteaua europeană nu reușește să acopere limba de lemn pe care au asimilat-o în funcțiile de stat și de partid antedecembriste.

Acești voiajori politici sunt pacostea de astăzi și de mâine a vieții politice românești.

Personal cred că viața noastră politică va reuși să facă un pas înainte numai dacă va pune punct și acestei calamități naționale. În țările cu o tradiție democratică reală, se interzice prin lege această, zicem noi, transhumanță politică, cu 6 luni până la 1 an înaintea alegerilor locale sau parlamentare generale.

În felul acesta, se scapă de oi, capre, ovine mari și chiar măgarii politicii de oportunitate.

Oare când, românii, se vor înscrie în modelul european și la acest capitol?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Cu aceasta, am terminat prima parte a ședinței de astăzi. Așteptăm venirea colegilor noștri.

 
Numirea în funcțiile publice corespunzătoare a secretarului general și a secretarilor generali adjuncți ai Camerei Deputaților, precum și depunerea jurământului de credință de către aceștia (amânarea procedurii).  

După pauză

   

Domnul Ion Diaconescu:

Doamnelor și domnilor,

Precum vedeți, suntem destul de puțini, vom face apelul, pentru că avem pe ordinea de zi o serie întreagă de probleme, care, toate, cer chiar cvorumul de lege organică. Deci, am să-l rog pe domnul secretar să facem apelul, să vedem dacă putem ține ședința, până la urmă...

Vă rugăm, domnule secretar, faceți apelul!

 
   

Domnul Vasile Miclăuș:

Achimescu Victor Ștefan

absent

Aferăriței Constantin

absent

Afrăsinei Viorica

absentă

Albu Alexandru

absent

Albu Gheorghe

prezent

Alecu Aurelian Paul

absent

Ana Gheorghe (DB)

prezent

Ana Gheorghe (HD)

prezent

Andrei Gheorghe

prezent

Andronescu Ecaterina

prezentă

Antal István

absent

Antonescu George Crin Laurențiu

absent

Antonescu Niculae Napoleon

absent

Argeșeanu Valentin

absent

Arghezi Mitzura Domnica

absentă

Artiton Gheorghe

prezent

Asztalos Ferenc

prezent

Avramescu Constantin Gheorghe

prezent

Baban Ștefan

prezent

Babiaș Iohan Peter

prezent

Babiuc Victor

absent

Baciu Mihai

absent

Badea Alexandru Ioan

prezent

Bara Radu Liviu

absent

Bárányi Francisc

prezent

Barbaresso Emanoil Dan

prezent

Barbăroșie Victor

prezent

Barde Tănase

absent

Bartoș Daniela

absentă

Băbălău Constantin

prezent

Bălăeț Dumitru

prezent

Becsek Garda Dezideriu Coloman

prezent

Bejinariu Petru

prezent

Berceanu Radu Mircea

absent

Berci Vasile

prezent

Berciu Ion

absent

Biriș Anamaria Mihaela

prezentă

Birtalan Ákos

prezent

Bivolaru Gabriel

absent

Bivolaru Ioan

prezent

Boda Iosif

absent

Böndi Gyöngyike

prezent

Boștinaru Victor

absent

Bot Octavian

absent

Botescu Ion

absent

Bran Vasile

absent

Brezniceanu Alexandru

absent

Bud Nicolae

absent

Buga Florea

absent

Bujor Liviu

absent

Burlacu Viorel

prezent

Buruiană Aprodu Daniela

absentă

Buzatu Dumitru

prezent

Calimente Mihăiță

absent

Cazacu Vasile Mircea

prezent

Cazan Gheorghe Romeo Leonard

prezent

Cândea Vasile

absent

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae

absent

Chichișan Miron

prezent

Chiliman Andrei Ioan

prezent

Chiriac Mihai

absent

Chiriță Dorin

prezent

Ciontu Corneliu

prezent

Ciumara Mircea

absent

Cîrstoiu Ion

absent

Cojocaru Radu Spiridon

prezent

Constantinescu Dan

absent

Corâci Ioan Cezar

prezent

Corniță Ion

prezent

Cosma Liviu Ovidiu

absent

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

absent

Cotrutz Constantin Eremia

prezent

Cristea Gabriela

absentă

Cristea Gheorghe

absent

Cristea Marin

prezent

Cunescu Sergiu

prezent

Dan Marțian

prezent

Dan Matei Agathon

absent

Darie Simion

prezent

Dărămuș Nicolae Octavian

absent

Dănilă Vasile

prezent

Decuseară Jean

absent

Dejeu Gavril

prezent

Diaconescu Ion

prezent

Dimitriu Sorin Petre

absent

Dârstaru Dorin

absent

Dobre Traian

absent

Dobrescu Smaranda

prezentă

Dorian Dorel

prezent

Dorin Mihai

prezent

Dragoș Iuliu Liviu

absent

Dragu George

absent

Drăgănescu Ovidiu Virgil

absent

Drecin Mihai Dorin

prezent

Drumen Constantin

prezent

Dugulescu Petru

prezent

Dumitrașcu Laurențiu

absent

Dumitrean Bazil

prezent

Dumitrescu (Bălan) Marilena

absentă

Dumitrescu Paul Adrian

prezent

Dumitriu (Hunea) Carmen

absentă

Elek Barna Matei

absent

Enache Marian

absent

Enescu Ion

absent

Fenoghen Sevastian

prezent

Filipescu Ileana

prezentă

Furo Iuliu Ioan

prezent

Galic Lia Andreia

prezentă

Gaspar Acsinte

prezent

Gavra Ioan

absent

Gavrilaș Teodor

absent

Gazi Gherasim

prezent

Georgescu Florin

absent

Gheciu Radu Sever Cristian

prezent

Gheorghe Valeriu

absent

Gheorghiof Titu Nicolae

prezent

Gheorghiu Adrian

prezent

Gheorghiu Mihai

absent

Gherasim Ion Andrei

prezent

Ghidău Radu

absent

Ghiga Vasile

absent

Giurescu Ion

absent

Glăvan Ștefan

absent

Godja Petru

prezent

Grădinaru Nicolae

prezent

Grigoraș Neculai

prezent

Grigoriu Mihai

prezent

Groza Nicolae

prezent

Gvozdenovici Slavomir

prezent

Hașotti Puiu

prezent

Hilote Eugen Gheorghe

prezent

Hlinschi Mihai

prezent

Honcescu Ion

absent

Hrebenciuc Viorel

absent

Iacob Elena

absentă

Ianculescu Marian

absent

Ifrim Dumitru

absent

Igna Ioan

absent

Ignat Ștefan

absent

Iliescu Valentin Adrian

absent

Ionescu Alexandru

absent

Ionescu Anton

absent

Ionescu Bogdan

absent

Ionescu Constantin

absent

Ionescu-Galbeni-Constantin

prezent

Ionescu Gheorghe

prezent

Ionescu Marina

absentă

Ionescu Nicolae

prezent

Ioniță Mihail Gabriel

absent

Ioniță Nicu

absent

Iorga Leonida Lari

prezentă

Iorgulescu Adrian

absent

Irimescu Haralambie

prezent

Ivănescu Paula Maria

absentă

Jurcan Dorel

absent

Jurcă Teodor

prezent

Kakasi Alexandru

prezent

Kelemen Atila Bela Ladislau

absent

Kerekes Károly

prezent

Kónya Hamar Alexandru

absent

Kovacs Carol Emil

absent

Kovács Csaba Tiberiu

absent

Lazia Ion

prezent

Lădariu Lazăr

prezent

Lăpușan Alexandru

prezent

Leca Mihai

prezent

Leonăchescu Nicolae

prezent

Lepșa Sorin Victor

absent

Lixăndroiu Viorel

prezent

Lupu Vasile

prezent

Macarie Sergiu

prezent

Manole Odisei

absent

Manolescu Oana

prezentă

Marin Gheorghe

absent

Marineci Ionel

absent

Marinescu Ioan Sorin

absent

Márton Árpád Francisc

prezent

Matei Lucian Ion

prezent

Matei Vasile

prezent

Mátis Eugen

absent

Mândroviceanu Vasile

prezent

Mânea Radu

prezent

Mera Alexandru Liviu

prezent

Meșca Sever

absent

Miclăuș Vasile

prezent

Mihăilescu Petru Șerban

absent

Mihu Victor Traian

prezent

Miloș Aurel

absent

Mitrea Miron-Tudor

prezent

Mogoș Ion

absent

Moiceanu Constantin

prezent

Moldovan Petre

prezent

Moldoveanu Eugenia

absentă

Morariu Teodor Gheorghe

absent

Moroianu Geamăn Adrian Tudor

absent

Moucha Romulus Ion

prezent

Munteanu Ion

prezent

Mureșan Ioan

absent

Muru Grigore

prezent

Musca Monica Octavia

absentă

Nagy Ștefan

prezent

Naidin Petre

prezent

Nanu Romeo

absent

Năstase Adrian

prezent

 
   

Domnul Marțian Dan:

Unde este Năstase? Păi, puneți-i absenți și pe membrii Biroului permanent care nu sunt aici! Sau aveți vreo cutumă?!

 
   

Domnul Vasile Miclăuș:

Am înțeles.

Năstase Adrian

absent

Neacșu Ilie

prezent

Neagu Romulus

absent

Neagu Victor

absent

Negoiță Gheorghe Liviu

absent

Negrău Mircea

absent

Nica Dan

absent

Nichita Dan Gabriel

absent

Nicolae Jianu

absent

Nicolaiciuc Vichentie

prezent

Nicolescu Mihai

prezent

Nicolicea Eugen

absent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Nistor Vasile

absent

Noica Nicolae

absent

Oană Gheorghe

absent

Oltean Ioan

prezent

Onaca Dorel Constantin

absent

Opriș Constantin Remus

absent

Osman Fedbi

absent

Palade Dan

prezent

Pambuccian Varujan

absent

Paneș Iosif

prezent

Panteliuc Vasile

prezent

Pantiș Sorin

absent

Papuc Aurel Constantin

absent

Partal Petre

absent

Pașcu Ioan Mircea

absent

Pavel Lavinia

absentă

Pavel Vasile

absent

Pavelescu Claudiu Costel

absent

Păcurariu Iuliu

prezent

Păunescu Costel

prezent

Pârgaru Ion

prezent

Pâslaru Dumitru

prezent

Pecsi Francisc

prezent

Pereș Alexandru

prezent

Petrescu Ovidiu Cameliu

absent

Petrescu Silviu

absent

Petrescu Virgil

absent

Petreu Liviu

absent

Pintea Ioan

absent

Pițigoi Barbu

prezent

Podaru Dumitru-Teodor

prezent

Pop Iftene

prezent

Pop Leon Petru

prezent

Pop Viorel

absent

Popa Aron Ioan

absent

Popa Daniela

absentă

Popa Ioan Mihai

absent

Popa Nicolae

absent

Popa Ștefan

prezent

Popa Virgil

absent

Popescu Bejat Ștefan Marian

absent

Popescu Dumitru

prezent

Popescu Emil Teodor

prezent

Popescu Ioan Dan

absent

Popescu Irineu

absent

Popescu Tăriceanu Călin Constantin

absent

Priceputu Laurențiu

absent

Protopopescu Cornel

prezent

Putin Emil Livius Nicolae

absent

Puwak Hildegard Carola

absentă

Radu Alexandru Dumitru

absent

Radu Elena Cornelia Gabriela

absentă

Ráduly Róbert Kálmán

prezent

Raica Florica Rădița

prezentă

Raicu Romulus

absent

Rákoczi Ludovic

prezent

Rădulescu Cristian

absent

Rădulescu-Zoner Constantin Șerban

prezent

Rânja Traian Neculaie

prezent

Remeș Decebal Traian

absent

Rizescu Sergiu George

prezent

Roman Ioan

prezent

Roșca Ioan

prezent

Roșca Teodor

prezent

Rotaru Dumitru

absent

Ruse Corneliu Constantin

absent

Sandu Alecu

absent

Sandu Dumitru

prezent

Sandu Ion Florentin

absent

Sassu Alexandru

absent

Săceanu Constantin

prezent

Săndulescu Aureliu

prezent

Sârbu Marian

prezent

Secară Gheorghe

absent

Serac Florian

absent

Severin Adrian

absent

Simedru Dan Coriolan

prezent

Sirețeanu Mihail

absent

Sonea Ioan

prezent

Spătaru Liviu

absent

Spiridon Didi

absent

Stan Vasile

prezent

Stanca Teodor

prezent

Stanciu Anghel

prezent

Stănescu Alexandru Octavi

absent

Stănescu Mihai Sorin

prezent

Stoica Valeriu

absent

Sturza Popovici Cornel

prezent

Székely Ervin Zoltán

prezent

Szilágyi Zsolt

absent

Șaganai Nusfet

prezent

Șerban George

absent

Ștefănoiu Luca

absent

Șteolea Petru

prezent

Tabără Valeriu

prezent

Tamás Sándor

absent

Tarna Gheorghe

prezent

Tăvală Tănase Pavel

prezent

Teculescu Constantin

absent

Tokay Gheorghe

prezent

Trifu Romeo Marius

prezent

Tudor Marcu

prezent

Tudose Nicolae Florin

absent

Țepelea Gabriel

prezent

Țocu Iulian Costel

absent

Țurlea Petre

prezent

Udrea Florian

absent

Vaida Francisc Atila

prezent

Valeca Șerban Constantin

absent

Varga Attila

prezent

Vasilescu Nicolae

absent

Vasilescu Valentin

prezent

Vataman Dorin

prezent

Văsioiu Horia

prezent

Vâlceanu Gheorghe

absent

Vâlcu Mircea

prezent

Vetișanu Vasile

prezent

Vida Iuliu

prezent

Vida Simiti Ioan

prezent

Videanu Adriean

absent

Vilău Ioan Adrian

absent

Vintilă Dumitru Mugurel

absent

Vitcu Mihai

absent

Vițelar Bogdan

absent

Voicu Mădălin

prezent

Weber Ernest-Otto

prezent

Wittstock Eberhard-Wolfgang

absent

(Domnii deputați care au intrat în sală ulterior apelului nominal și-au înregistrat prezența la secretarul de ședință.)

 
   

Domnul Ion Diaconescu:

Domnule secretar, poftiți, vă rog, să vedem care este situația.

Doamnelor și domnilor deputați,

În urma apelului făcut, cvorumul nu a ieșit. Au răspuns la apel 162 de persoane, în loc de 172.

Mi s-a sugerat de colegii din Biroul permanent următoarea formulă: așteptăm să mai apară din colegi, pentru că este vorba de o diferență de 10 voturi. Pentru confirmarea secretarilor generali vom distribui buletine de vot și, cu ocazia aceasta, se numără încă o dată. Eu trebuie să vă citesc despre ce este vorba.

Doamnelor și domnilor deputați,

După cum vă este cunoscut, prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.82/2000, se aplică și funcționarilor publici din secretariatul general al Camerei Deputaților.

În conformitate cu aceste dispoziții legale, a fost declanșată procedura de atestare pe post pentru numirea în funcțiile publice corespunzătoare a funcționarilor publici din secretariatul general.

Pe lânga cerința îndeplinirii anumitor condiții prevăzute pentru toți funcționarii publici, cei care ocupă funcții publice de conducere trebuie să susțină un examen de atestare pe post, potrivit procedurii stabilite prin Hotărârea Guvernului nr.452/2000.

După examinare, în raport cu rezultatul obținut, se procedează la numire.

Potrivit prevederilor art.205 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, numirea secretarului general și a secretarilor generali adjuncți se face de către Camera Deputaților, la propunerea președintelui acesteia, iar în conformitate cu art.97 din Legea Statutului funcționarilor publici, "Funcționarii încadrați pe perioadă nedeterminată în cadrul autorităților sau instituțiilor publice vor fi numiți în funcțiile publice corespunzătoare posturilor pe care le ocupă".

Având în vedere constatarea că îndeplinesc condițiile cerute de lege și ținând seama de rezultatul examenului ținut în fața comisiei de atestare pe post stabilită de Biroul permanent, alcătuită din președintele Camerei Deputaților și domnii Andrei Chiliman și Acsinte Gaspar, vicepreședinte, și respectiv secretar al Camerei Deputaților, unde cei în cauză au fost atestați, obținând medii peste 9,00, urmează să trecem la votarea numirii.

În material era propus votul deschis, dar domnul Gaspar ridică obiecțiunea și spune că este vorba de numiri și trebuie, conform regulamentului, să facem vot prin buletin.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu (din sală):

Procedură!

 
   

Domnul Ion Diaconescu:

Da, vă rog.

Domnul Buzatu.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cvorumul necesar pentru votarea acestei hotărâri este de 172 de deputați, or, noi am făcut în momentul acesta un apel nominal și au ieșit, după ce am numărat pe toți cei prezenți, 166. De ce a fost făcut apelul acesta?! Pentru ca să știm dacă putem sau nu vota.

Reiese, în urma acestui apel nominal, că nu putem vota această hotărâre, întrucât nu avem cvorumul necesar. Deci, orice încercare acum de a vota "la ghici" se va solda cu un eșec. Din capul locului facem un vot despre care știm că nu își va atinge scopul.

Eu v-aș ruga, domnule președinte, fie să se mobilizeze grupurile parlamentare pentru a-și aduce ceilalți membri pentru a putea vota în limitele cvorumului regulamentar, fie să amânăm votul pentru o altă zi.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Ion Diaconescu:

Cine mai dorește să ia cuvântul?

Domnul Zoner, și apoi domnul Dan Marțian.

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc.

Eu nu pot vorbi în numele unui grup parlamentar; vorbesc în nume personal.

Din moment ce nu sunt necesare decât 5 – 6 voturi, pentru că avem domni miniștri... deoarece eu nu cred că toți miniștrii sunt în campania electorală acum, propun să dăm o pauză… (Vociferări din sală.)

…Mă rog, am și eu o idee. Dumneavoastră faceți cum credeți.

Prin telefoane și prin alte metode să mai fie chemați deputații, inclusiv miniștrii care sunt deputați, ca să se treacă de acest impas.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Diaconescu:

Domnul Dan Marțian.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vreau să fac două remarci.

Prima: cred că trebuie să respectăm și litera și spiritul regulamentului, iar atunci când se face un apel nominal și se constată că nu sunt prezenți deputații într-un cvorum care să permită luarea deciziei, în asemenea împrejurări se dă o anumită pauză, se discută cu liderii grupurilor parlamentare și se stabilește când se reiau lucrările.

A doua observație: eu sunt puțin preocupat de degradarea la care a ajuns Camerei Deputaților și de anumite maniere absolut necinstite, ca să nu spun nerușinate, prin care diferiții deputați, unii dintre ei membri ai Biroului permanent al Camerei Deputaților care nu se găsesc în sală, iată și astăzi, ca și în alte împrejurări, sunt trecuți prezenți.

Eu aș vrea să ne explice domnul secretar care a făcut astăzi apelul nominal, în vitutea căror principii regulamentare și morale se aplică un statut de selectivitate pentru membrii Biroului permanent, când și așa sunt extrem de rare ocaziile în care participă la lucrări, la dezbateri, cu excepția unora și cu anumite excepții, mă rog, când se discută anumite proiecte de lege, dar ei figurează perpetuu prezenți. În virtutea căror principii regulamentare și morale?

 
   

Domnul Ion Diaconescu:

Domnul Avramescu.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Stând în bancă, am mai văzut intrând câțiva colegi de-ai noștri. Sigur, nu i-am putut număra, dar eu cred că, dacă facem acest vot pe bază de listă, acesta este ca un apel nominal, de fapt o repetare a apelului nominal.

Prin această încercare vom realiza un număr de 172 de deputați sau nu vom realiza. În caz că nu realizăm, asta este, nu avem cvorumul, dar există această posibilitate, văzând câțiva colegi care au intrat. Repet: este o formă de apel nominal, este o repetare a apelului nominal, și poate realizăm 172 de deputați.

Deci, propun să fie adoptată propunerea domnului președinte de a trece la votul pe listă.

 
   

Domnul Ion Diaconescu:

Domnul Leonăchescu.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Domnule președinte,

Procesele din această Cameră a Deputaților reprezintă o suită de proceduri legale pe care le verificați la început, la sfârșit și pe traseu. Nu este posibil să plecăm dintr-o ipoteză care este, constatăm, ilegală. S-ar putea îndeplini cvorumul! Noi începem discutarea/dezbaterea unui proiect de lege în momentul în care suntem în condiții legale.

De aceea, eu sunt împotriva propunerii de a vedea poate iese, printr-un mecanism oarecare, și condiția legală de cvorum, după votul nominal sau alt vot.

Iată de ce solicit încadrarea în tiparele Regulamentului de funcționare a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Diaconescu:

Mai dorește cineva să ia cuvântul?

Din toate propunerile care s-au făcut, mie mi se pare că aceasta este propunerea conformă regulamentului, dat fiind că s-a făcut apelul și n-a ieșit nici la apel numărul reglementar, să suspendăm ședința.

Rugăm liderii grupurilor parlamentare să facă mobilizare.

Acum, sunt două variante: ori suspendăm ședința pentru o oră, timp în care să se dea telefoane, să fie chemați deputații, ceea ce ar însemna ora 12 și ceva, sau îi convocăm pentru ora 14,00, pentru ședința de după-amiază. (Vociferări în sală.)

Vă rugăm!

Acestea sunt cele două variante.

Normal, așa se procedează acum: luăm pauză și cerem liderilor grupurilor să facă mobilizarea.

Ce este mai potrivit, pentru ora 12 și ceva sau pentru ora 14,00?

(Din sală se indică ora 12.)

Pentru ora 12,00 este majoritatea. Dacă la ora 12,00 constatăm că nu este cvorumul, eu tot convoc ședința pentru ora 14,00, pentru că așa este programul.

Da, vă rugăm.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Mă iertați, domnule președinte.

Dacă se hotărăște să suspendăm ședința pentru a consulta șefii grupurilor parlamentare, înseamnă că ne putem întâlni după o jumătate de oră; că, dacă o lăsăm la ora 14,00, nu mai vreau să spun câți vom fi.

 
   

Domnul Ion Diaconescu:

Domnule Avramescu, nu este vorba de consultare, este vorba de mobilizare.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Cu atât mai mult!

Propun să începem la ora 11,45, pentru că este 11,10.

 
   

Domnul Ion Diaconescu:

Bine. Deci, suspendăm ședința până la ora 12,00, timp în care vă rugăm, liderii grupurilor parlamentare, să faceți mobilizarea.

Ne revedem aici.

 
   

După pauză.

 
   

Domnul Ion Diaconescu:

Doamnelor și domnilor,

Încercarea noastră se pare că n-a avut nici un succes. Suntem mai puțini decât eram la ora 11,00. Se pare că n-ar avea sens să facem iar apelul nominal. De aceea, suspendăm ședința și ne întâlnim la ora 14,00. (Vociferări în sală.)

Programul este anunțat până la 16,30. Cei care vor să-și facă datoria vor veni. Am încercat acum, dar vom încerca și la ora 14,00, până la 16,30. Este singura modalitate ca să ne conformăm regulamentului.

Vă aștept la ora 14,00. Au rămas numai două zile pe săptămână; dacă măcar cu acestea ne-am fi făcut datoria, ar fi funcționat Parlamentul.

 
   

După pauză

 
   

Domnul Ion Diaconescu:

Cu toate insistențele noastre și toată bunăvoința noastră, în sală sunt în acest moment vreo 57 – 58 de deputați. În aceste condiții, se înțelege că nu avem posibilitatea să dezbatem programul nostru anunțat. În consecință, suspend ședința.

Ne întâlnim lunea viitoare, să sperăm, în condiții mai favorabile. Eu, în tot cazul, vă mulțumesc dumneavoastră, celor care ați fost prezenți.

Ședința s-a încheiat la ora 14,30.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 29 noiembrie 2021, 6:15
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro