Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of October 30, 2000
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2000 > 30-10-2000 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 30, 2000

9. Dezvoltarea interpelărilor și prezentarea de răspunsuri la interpelări adresate membrilor Guvernului.  

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor,

Intrăm în a doua parte a programului nostru.

Domnul Șefan Pete, secretar de stat în Ministerului Agriculturii și Alimentației, este prezent, pentru a-i răspunde domnului Ștefan Baban.

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Arătam data trecută, pe scurt, că sunt acte normative pentru susținerea financiară a agriculturii fără acoperire bugetară. O să vă rog să-mi îngăduiți, în 2 minute, să dezvolt această idee.

Ministerul Agriculturii a primit, la recenta rectificare bugetară, 1.500 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă aproximativ o cincime din suma solicitată. Multe dintre iluziile pe care și le-au făcut producătorii agricoli, legate de rezolvarea problemelor financiare o dată cu rectificarea bugetară, au fost astfel spulberate, volumul alocațiilor primite urmând să acopere doar o mică parte din nevoile stricte ale acestui sector.

Cele 1.500 de miliarde lei primite vor acoperi doar nivelul reducerii prețului de cumpărare a semințelor de grâu din producția internă folosite în campania agricolă din această toamnă, cheltuielile pentru recepționarea, depozitarea și păstrarea grâului din recolta anului, activitatea de întreținere, conservare și perpetuare a patrimoniului genetic al animalelor, stimulente pentru laptele achiziționat etc. Restul banilor va acoperi cheltuielile cu salarizarea personalului ministerului.

Deși Parlamentul a aprobat în luna iunie a.c., la adoptarea bugetului, o schemă de personal cuprinzând 18.500 de persoane, fondul de salarii din buget nu a fost dimensionat decât pentru 8.500 de posturi. Din acest motiv, până la rectificare, timp de câteva luni, a fost luată măsura ca salariile să se plătească la nivelul a 70%, urmînd ca diferența să se achite după rectificare. La acești bani se va adăuga și majorarea salarială, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000.

Din păcate însă, o serie de acte normative pentru sprijinirea financiară a agricultorilor, intens mediatizate, nu au acoperire bugetară. Între acestea se numără prima de 500 de lei pentru kg de grâu, promisă producătorilor care livrează grâu pentru consumul intern, și cupoanele agricole - pentru cele 700 de miliarde lei - în campania de primăvară, suma alocată a fost mai mică decât cea necesară. În aceste condiții, cupoanele au fost acordate țăranilor, însă, din cauza lipsei resurselor financiare nu au fost decontate furnizorilor de imputuri, care, de câteva luni de zile, au intrat în blocaj financiar din acest motiv. În plus, ministerul de resort a elaborat un proiect de ordonanță referitor la acordarea cupoanelor de toamnă, care va rămâne, evident, la stadiul de intenție.

Ministerul Agriculturii nu va putea conta nici pe banii din Fondul de dezvoltare a agriculturii, a cărui sursă de alimentare ar trebui să fie, conform legii, redevențele plătite pentru terenurile concesionate ale fostelor IAS-uri. Acest fond, este însă, la ora actuală, doar un deziderat, întârzierea acțiunilor de concesionare, refuzul unora de a plăti redevențele, lipsa de bani din unități sunt principalele cauze.

În aceste condiții, solicit Ministerul Agriculturii, în speță, domnului ministru Mureșan, să ne prezinte clar și concis cum vede instituția pe care o conduce rezolvarea reală problemelor cu care se confruntă agricultura românească? Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

Domnul Pete Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Rectificările bugetului pe anul 2000 s-au făcut prin suplimentare cu două acte normative, deci, două ordonanțe de urgență: 145, respectiv, 155, au fost rectificate tocmai acele capitole care fac obiectul discuției de astăzi.

Așadar, la cheltuielile de personal, s-au adăugat 200 de miliarde de lei; pentru cheltuielile privind reducerea prețului la sămânță 320 de miliarde de lei; s-a rectificat și la capitolul de prime, atât pentru lapte, cât și pentru gâru din recolta anului 2000, precum și la cupoanele care s-au acordat în cursul anului. Am enumerat numai capitolele mari de rectificre, au fost și altele: și la cheltuieli materiale, la îmbunătățiri funciare ș.a.m.d.

Hotărârea Guvernului nr. 826/2000, prin care la cumpărarea semințelor de grâu destinate însămânțării în toamna anului 2000 producătorii beneficiază de reducere de până la 37%, prevede ca din bugetul anului 2000 să se plătească suma de 320 de miliarde de lei. Acești bani există în bugetul Ministerului Agriculturii, în urma rectificării făcute.

Prin prevederile Ordonanței de urgență nr. 158/2000, s-a stabilit ca din bugetul ministerului să se deconteze compensații pentru 700 de mii tone de grâu - este vorba de grâu de panificație stas, respectiv, 350 de miliarde de lei. Și această sumă este cuprinsă în bugetul anului 2000.

Majorarea de 630 de miliarde de lei pentru cupoane acoperă în întregime necesarul pentru decontarea celor 47 de milioane de cupoane. Menționăm că până în prezent s-au decontat toate cupoanele depuse în bănci până în data de 15 octombrie a.c.

În vederea ultizării Fondului de dezvoltare a agriculturii românești, Ministerul Agriculturii a elaborat Ordinul nr. 15/2000, care a fost modificat prin Ordinul nr. 125. Prin aceastea se suportă contravaloarea a 25% din prețul de cumpărare al utilajelor agricole achiziționate din producția internă de către producătorii agricoli, precum și Ordinul nr. 134/2000, prin care, din același fond, se suportă contravaloarea a 25% din prețul de achiziție al animalelor de prăsilă cu valoare biologică ridicată, precum și creșterea și îngrășarea, construirea de adăposturi, procurări de utilaje specifice activității de zootehnie ș.a.m.d.

Până la această dată, cererile fermierilor privați pentru acoperirea de către Ministerul Agriculturii și Alimentației a părții care se suportă din Fondul de dezvoltare a agriculturii românești au fost onorate. Deci, suma totală plătită până la această dată este de 43,75 miliarde de lei. Așadar, avem acoperire și pentru viitor, pentru astfel de achiziții. Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Cred că v-ați lămurit.

Trecem la întrebarea formulată de domnul Anghel Stanciu, la care va răspunde domnul ministru Alexandru Man. Domnule ministru, aveți cuvântul.

Domnul Alexandru Man (Ministerul Muncii și Protecției Sociale.):

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Cu permisiunea dumneavoastră, o să încerc să vă răspund la întrebarea adresată ministrului muncii.

În vederea sprijinirii familiilor cu venituri relativ reduse, ale căror locuințe sunt racordate la sisteme centralizate de furnizare a energiei termice, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, împreună cu Ministerul Finanțelor Publice, a inițiat, iar în ședința Guvernului din 26 octombrie 2000 s-a aprobat Hotărârea cu privire la modificarea cuantumului ajutorului bănesc și a limitelor de venituri în funcție de care acestea se acordă categoriilor defavorizate ale populației. Ajutorul bănesc și limitele de venituri în funcție de care se acordă acest ajutor aprobat de Guvern pentru perioada noiembrie 2000-martie 2001, față de cele stabilite în perioada noiembrie 1999-martie 2000, în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 162/1999, se prezintă astfel - după cum știți, anul trecut, plafoanele erau de până la 450 de mii, între 450.001-600.000; de la 600.001-750.000; iar cuantumul ajutoarelor era: 335.000, 200.000 și 100.000. Anul acesta, 2000-2001, plafoanele sunt următoarele – până la 600.000 de lei, cuantumul ajutorului este de 450.000 de lei; de la 600.001 la 750.000 – 260.000 și între 750.001-1.000.000 – 130 de mii.

La stabilirea noilor cuantumuri ale ajutorului s-a avut în vedere majorarea, începând cu luna octombrie 2000, prețului de referință pentru energia termică furnizată populației prin sisteme centralizate, de la 273.700 lei pe gigacalorie la 350.000 de lei pe gigacalorie, inclusiv t.v.a.. Iar la noile plafoane de venituri s-a ținut seama de modificările intervenite în veniturile populației.

Se estimează că de acest ajutor vor beneficia peste 1.340.000 de familii, ceea ce va implica un efort financiar de circa 370 de miliarde lei lunar, respectiv 1.850 de miliarde de lei în perioada noiembrie 2000-martie 2001.

Administrarea ajutorului se va realiza, ca în iarna trecută, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 162/1999.

Și aș mai vrea să adaug aici că s-a mai pus și problema celor care nu locuiesc în blocuri, la locuințele individuale există posibilitatea, așa după cum știți, a administrației publice locale, pe baza anchetelor sociale bine fundamentate, ca să sprijine punctual familiile care sunt în situații deosebite, de a nu-și putea plăti agentul termic.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

O replică de la domnul deputat Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimate domnule ministru,

Evident că, după interpelarea noastră, Guvernul a venit cu o ordonanță de urgență care trebuie salutată, deoarece ajută într-o oarecare măsură familiile care independent de propria lor voință se află într-o situație delicată, de a nu-și putea plăti cheltuielile de întreținere, și în special căldura. Gestul a mii de cetățeni de a-și debranșa caloriferele este evident un semnal de alarmă, gest care a fost accelerat ca urmare a creșterii, spunem noi, necontrolate, a prețului gigacaloriei și, respectiv, al combustibililor aferenți centralelor termice.

De aceea, mi-aș permite, dacă aveți amabilitatea, domnule ministru, să vă cer să ne precizați în ce măsură Ministerul Muncii și Protecției Sociale, dincolo de întârzierea cu care a elaborat această ordonanță, are în vedere soluții concrete de perspectivă, spre a nu ajunge ca majoritatea blocurilor de locuințe din România să devină adevărate blocuri de gheață? Adică, aisberguri. Pentru că vedeți, domnule ministru, de ani buni mergem pe paliative și nu găsim niște soluții concrete de perspectivă, spre a nu mai fi surprinși iarnă de iarnă de aceste greutăți, care se accelerează.

Am fi mulțumiți dacă ne-ați împărtăși din gândurile pe care Ministerul Muncii și Protecției Sociale le are vizavi și de colaborarea cu Ministerul Industriei și Comerțului, care se pare, cel puțin aparent, că nu prea există. Adică, nu știe stânga ce face dreapta. Iar protecția socială este cea care, în final, încasează, și de la cetățeni, și, de ce să nu o spunem, și de la parlamentari. Poate nu este ea chiar vinovată. Vă mulțumim anticipat pentru răspunsul dumneavoastră.

Domnul Vasile Lupu:

Dacă domnul ministru dorește să mai facă precizări...

Domnul Alexandru Man:

Domnule deputat,

În ceea ce mă privește, cu sinceritate vă spun că nu am avut o discuție cu Ministerul Industriilor și Comerțului, dar știu că din partea Ministerului Muncii s-au făcut propuneri ca, spre deosebire de anul trecut, aceste fonduri care se suportau din bugetele locale să fie completate eventual din fondul de solidaritate.

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Domnul ministru Alexandru Man va răspunde domnului Ștefan Baban la interpelarea "Care este situația forței de muncă și pe ce resurse de această natură se poate conta". Doriți să dezvoltați?

Probabil că știți deja că la radio nu se mai transmite programul nostru.

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru al Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

În plan social, pseudo-reforma românească s-a soldat cu disponibilizarea a trei milioane de angajați și reducerea la jumătate a salariului real.

După 11 ani de tranziție, România a atins trista performanță ca numărul oamenilor care muncesc să fie mai mic decât al celor care nu muncesc. Astfel, în conformitate cu datele statistice, în primul trimestru al anului curent, aproximativ 10 milioane de români aveau o ocupație, în timp ce peste 11,3 milioane erau inactivi. În noua economie restructurată a României lucrează astăzi cu 3 milioane de angajați mai puțin care sunt plătiți doar la jumătatea salariului real de acum 10 ani. În fapt, cei 10 milioane de angajați scriptic sunt mult mai puțini, dacă avem în vedere că o bună parte din așa-zisa forță activă aflată în mediul rural activează pe post de figuranți. Fapt este că oamenii care muncesc sunt foarte puțini și ei sunt obligați să poarte în spate povara din ce în ce mai mare a unor contribuții la fondul de pensii, la fondul de șomaj, la fondul de sănătate etc. Situația este atât de gravă, încât fondul de pensii este în deficit cronic de mulți ani, iar fondul de sănătate este și el în mare suferință, dovadă fiind neputința acestora de a face față cerințelor sociale.

Păstrarea unor echilibre între populația totală și cea activă, între populația activă și cea ocupată, între cea ocupată și cea fără ocupație este vitală pentru progresul țării. Din păcate, realitatea economică este cu totul alta, iar soluțiile pentru depășirea impasului social seamănă cu poveștile de adormit copiii.

Interdependența dintre cele două componente ale pieței muncii este atât de mare încât lipsa cererii de locuri de muncă a influențat și numărul populației totale care an de an a scăzut. Această diminuare a început în ’92 și ea se manifestă în două mari direcții – în emigrare și în scăderea naturală prin devansarea ratei natalității față de cea a mortalității.

Faptul că anual 13 – 14 mii de persoane părăsesc România nu ar fi o dramă dacă tinerilor intelectuali li s-ar acorda măcar o șansă, nu neapărat la nivelul standardelor internaționale, dar ceva decent, ca de altfel și meseriașilor care bat fără rost la porțile fabricilor ce continuă să se închidă. Ei sunt lăsați adesea la mâna hapsână a unor patroni care, atunci când este vorba de exploatare și șantaj, nu au nici măcar frică de Dumnezeu.

Îngrijorarea este însă la fel de mare și în legătură cu sporul natural care a început din ’92 să devină negativ și care a înregistrat rate anuale negative descrescătoare. Pe an ce trece, populația României va îmbătrâni și mai mult, iar costul de întreținere a unor asemenea evoluții demografice ar putea deveni insuportabile, trenând relansarea economică.

Realitatea este că motive de îngrijorare sunt foarte multe. Chiar din datele statistice, în structura oricărei categorii sociale în parte, se poate constata că situația este mult mai tragică decât apare ea la nivel macro. Politica resurselor umane interesează în cel mai înalt grad managementul.

În aceste condiții, se pun doar două întrebări fundamentale viitorului țării: care este situația forței de muncă și pe ce resurse de această natură se poate conta?

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Domnul ministru.

Domnul Alexandru Man:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Am pregătit un răspuns mai amplu tocmai pentru a răspunde cerințelor întrebării dumneavoastră.

Referitor la interpelarea dumneavoastră, afirmăm cu certitudine că situația indicatorilor statistici privind ocuparea forței de muncă, conform celei mai recente balanțe a forței de muncă întocmite de Comisia Națională pentru Statistică, se prezintă astfel: populația activă civilă, în perioada ’90 – ’99, a scăzut de la 10,8 milioane la 9,55 milioane persoane; în aceeași perioadă, populația ocupată a scăzut de la 10,8 milioane la 8,4 milioane persoane.

Ocuparea forței de muncă a fost marcată puternic, ca număr și structură, de tranziția la economia de piață. Restrângerea activității în industrie și, cu precădere, a unităților economice mari nerentabile a determinat scăderea populației ocupate în această ramură cu 1,6 milioane persoane. În același timp, a crescut ponderea populației ocupate în agricultură, ca urmare a restituirii terenurilor agricole foștilor proprietari, dar și în comerț și servicii.

Mutațiile intervenite în structura populației ocupate pe categorii socio-ocupaționale evidențiază scăderea numărului de salariați și creșterea ponderii celorlalte categorii – patroni, lucrători pe cont propriu și lucrători familiali neremunerați.

Numărul de salariați a scăzut în perioada ’90 – ’99 cu circa 3,5 milioane persoane, de la 8,1 milioane la 4,6 milioane persoane.

Numărul patronilor, lucrătorilor pe cont propriu, lucrătorilor familiali neremunerați a crescut în aceeași perioadă cu circa 900 de mii de persoane, de la 2,7 milioane la 3,6 milioane persoane.

În aceeași perioadă, numărul total de pensionari de stat și agricultori a crescut cu 2422 mii de persoane, de la 3365 de mii la 5787 de mii de persoane.

Rata brută de ocupare s-a redus de la 46,7% în ’90 la 37,4% în ’99, iar rata de ocupare a persoanelor în vârstă de muncă, și menționăm aici, între 15 și 64 de ani de la 72,7% la 57,5%.

Evoluția populației ocupate pe forme de proprietate relevă o scădere a ponderii personalului din sectorul public cu peste 30% și o creștere a celui din sectorul privat și unitățile mixte cu 20,9%, și respectiv 10%.

În prezent, numărul de șomeri este de 977.708 persoane, cu o rată a șomajului de 9,9%, și este semnificativ faptul că, începând din luna martie anul curent, s-a înregistrat o tendință accentuată și constantă de scădere a numărului de șomeri. Aceasta constituie poate cea mai concludentă dovadă de înviorare economică.

Pentru a menține o rată a șomajului în limite admisibile, începând din anul ’97 s-a acționat în baza a două programe – un program de urgență, având drept scop măsuri de protecție socială cu aplicabilitate imediată pentru personalul disponibilizat în urma restructurării, privatizării sau lichidării societăților comerciale și un program pe termen lung, vizând modernizarea infrastructurii serviciilor de ocupare și formare profesională și crearea cadrului instituțional pentru apropierea acestor servicii de beneficiari și creșterea eficienței lor sociale, prin înființarea la 1 ianuarie ’99 a Agenției Naționale pentru Ocupare și Formare Profesională și a unităților sale teritoriale, agențiile de ocupare și formare profesională județene.

Politica de protecție socială a șomerilor, inclusiv a tinerilor, este orientată spre extinderea și diversificarea măsurilor active menite să conducă la creșterea gradului de ocupare a forței de muncă, astfel: potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.35/1997, persoanele fizice și juridice care angajează absolvenți ai unor forme de învățământ beneficiază de o subvenționare din fondul de șomaj de 70% din salariul de bază net acordat la data angajării pentru o perioadă de 12 luni. De această măsură au beneficiat anual 20 de mii de absolvenți angajați; conform Legii nr.65/1997 de modificare și completare a Legii nr.1/1991, republicată, se acordă credite din fondul de șomaj în condiții avantajoase pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii, în scopul creării de noi locuri de muncă, cu condiția ca în cel puțin 50% din aceste locuri de muncă să fie încadrați șomeri. În perioada ’97 – ’99 au fost create prin această măsură peste 8500 locuri de muncă, din care peste 4400 pentru șomeri.

În vederea adaptării pregătirii profesionale a șomerilor la cerințele pieței și a înlesnirii încadrării în muncă a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, au fost organizate cursuri de calificare și recalificare a acestora în domenii solicitate pe piața muncii. În perioada ’97 – ’99, circa 143 de mii de persoane au urmat o formă de pregătire profesională

O atenție specială a fost acordată reglementării regimului de circulație internațională a forței de muncă, în mod deosebit modalități în care cetățeni români pot lucra în străinătate și măsuri de protecție a acestora prin adoptarea Legii nr.156/2000.

Pentru a înlesni circulația forței de muncă între țări, au fost încheiate noi acorduri, cum sunt cele între: Guvernul României și Consiliul Federal Elvețian cu privire la schimbul de stagiari, Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind schimbul de stagiari și angajarea de lucrători sezonieri, înțelegerea între Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Oficiul Federal pentru Muncă, pentru angajare de lucrători români cu vârsta până la 35 de ani pentru activitate cu durată determinată în Repubica Federală Germania.

Acordurile și înțelegerile încheiate au creat condiții pentru plasarea unui număr important de persoane în străinătate pe durate diferite, în condiții de legalitate și protecție socială. Câteva date statistice sunt semnificative pentru această preocupare a Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Astfel, în baza convenției încheiate între Guvernul României și Guvernul Germaniei, un număr de 4841 de persoane au fost trimise de societăți comerciale românești să lucreze în Germania la lucrări contractate de acestea în domeniile: construcții, forestier, industria cărții, informatică.

De asemenea, au fost trimise să lucreze în Germania, pe baza convenției privind ocuparea forței de muncă și ridicarea cunoștințelor profesionale și de limbă, un număr de 1173 persoane, iar, în baza înțelegerii privind trimiterea lucrătorilor români pentru o perioadă de ocupare de până la 3 luni în decurs de un an, 7954 de persoane.

În Israel se află la lucru, în prezent, îndeosebi în construcții, peste 8000 de cetățeni români.

În continuarea preocupărilor pentru creșterea gradului de ocupare, plecând de la realitățile românești și luând în considerare tendințele și practicile din țările Uniunii Europene, planul de acțiune al programului guvernamental pe anul 2000 și în perioada 2001 – 2004, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.456/2000, prevede elaborarea Planului național de acțiune în domeniul ocupării. Acest plan va fi realizat în cadrul unui acord de înfrățire instituțională cu specialiști din Germania și Olanda.

Prin elaborarea și aplicarea Planului național de acțiune în domeniul ocupării, se urmărește adoptarea liniilor directoare ale Uniunii Europene privind ocuparea, stimularea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și angajatorilor, în vederea creșterii gradului de ocupare, dezvoltarea spiritului întreprinzător, creșterea mobilității, flexibilității și adaptabilității forței de muncă și asigurarea egalității de șanse pe piața muncii.

În concordanță cu aceste linii directoare, crește ponderea și importanța ce se acordă măsurilor active de combatere a șomajului în raport cu măsurile de protecție pasivă a șomerilor.

Și aș mai putea adăuga încă aici faptul că zilele trecute, așa după cum știți, în 25 – 26 octombrie, a fost organizat la bursa de mărfuri din cadrul Casei presei libere acel târg al forței de muncă, care a pus față în față angajatori și solicitanți pentru locuri de muncă, și am avut o surpriză foate plăcută că s-au perindat peste 3000 de solicitanți de locuri de muncă și avem certitudinea că cel puțin 30% dintre contractele care s-au încheiat vor fi viabile.

Am constatat cu această ocazie că foarte mulți dintre tineri nu știu să-și pună în evidență capacitatea, calificarea profesională și nu știu să se prezinte. Acolo au fost prezenți consilieri care i-au consiliat înainte de a sta față în față cu angajatorul. Iată încă o formă adoptată de Agenția Națională de Ocupare și Formare Profesională și altele care vor veni în acest sprijin, inclusiv acele microcredite; am aici situații cu creditele acordate și cu posibilitățile de acordare a altora.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Vreo replică?

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc domnului ministru pentru răspunsul pe care mi l-a dat.

Eu sper că în termen relativ scurt, prin măsurile care se vor lua, totuși numărul salariaților din România să depășească pe cel al pensionarilor și mai sper ca totuși ceea ce înseamnă inteligența acestei nații, mai ales mă refer la cei care termină informatica, să rămână în țară, aici, să pună umărul pentru dezvoltarea economiei țării noastre.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Adrian Miroiu nu este. Domnul Adrian Miroiu trebuia să răspundă domnului Ștefan Baban și domnului Petru Bejinariu.

Vom face demersurile necesare. Am înțeles că ar fi la Senat. Îl mai așteptăm aici, dar nu știu cât.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

O intervenție pe procedură: am solicitat această intervenție la tribuna Camerei Deputaților, întrucât doresc să mă prevalez de prevederile Regulamentului care, la art.156, alin.2, obligă membrii Guvernului de a veni cu răspunsuri la interpelările parlamentarilor în cel mult două săptămâni.

Doresc să se ia notă de faptul că am adresat încă din luna iunie 2000 o interpelare Guvernului, sub controlul căruia se află Fondul Proprietății de Stat, așadar o interpelare adresată domnului Radu Sârbu referitoare la privatizarea Societății Comerciale STIPO Dorohoi și, totodată, o altă interpelare adresată domnului ministru Noica, referitoare la modul cum se realizează contractul încheiat cu firma TAHAL pentru realizarea unor lucrări de alimentare cu apă în județul Botoșani.

Înțeleg că amânarea răspunsurilor s-a datorat, mă rog, unor preocupări, poate chiar acelea de pregătire a campaniei electorale, fapt care însă nu îi absolvă de responsabilitățile date de calitatea funcției pe care domniile lor o au.

Aș fi dorit ca răspunsul să fie în timp util și să arate o preocupare asupra problemelor enunțate și care sunt în permanență în atenția mass-mediei locale Botoșani. Am în vedere faptul că au trecut deja 4 luni și este prea târziu să mai pot primi un răspuns la această tribună. Cer însă domnului ministru Noica, în spiritul notei de transparență pe care oricare dintre domnii miniștri și oricare din persoanele publice trebuie să o dovedească asupra activității în funcția publică, să facă cunoscută, să ofere mass-mediei posibilitatea de a cunoaște măcar unul dintre proiectele realizate de firma TAHAL, lăsând ca specialiștii proiectanți români să tragă concluziile; eu, personal, am văzut un astfel de proiect.

De asemenea, aș ruga pe domnul Radu Sârbu să transmită în scris o notă referitoare la modul în care domnia sa are în vedere considerentele asupra modului de privatizare a Societății STIPO Dorohoi.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Acestea fiind spuse, suspendăm ședința Camerei Deputaților, urându-vă o seară cât mai plăcută.

Ședința s-a încheiat la ora 18,30.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie vendredi, 3 décembre 2021, 14:25
Téléphone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro