Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of October 3, 2000
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2000 > 03-10-2000 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 3, 2000

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,40.

Lucrările au fost conduse de domnul Vasile Lupu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Acsinte Gaspar și Gazi Gherasim, secretari.

  Petru Bejinariu - intervenție intitulată Nevoia reașezării căminului cultural în rolul său de centru educațional;

Domnul Vasile Lupu:

Bună dimineața.

Doamnelor și domnilor deputați,

Deschidem ședințae astăzi cu programul de intervenții. Invit pe domnul Bejinariu Petru de la PDSR, dacă este prezent, este, și se pregătește domnul Baban Ștefan de la PRM.

   

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intitulez intervenția de astăzi "Nevoia reașezării căminului cultural în rolul său de centru educațional".

Ideea culturalizării satelor prin instituții specializate nu este nici nouă, nici comunistă, nici românească. Ea aparține episcopului danez Grundig care, în 1854, a înființat primele universități țărănești din Europa. Și astăzi statele membre ale Comunităților Europene și, mai cu seamă, Germania, Marea Britanie și alte țări occidentale caută modalități pentru sporirea gradului de instruire și educare, mai cu seamă, în mediul rural.

La noi, în anii comunismului, căminul cultural avea menirea "formării omului nou", iar după Revoluția din decembrie și mai cu seamă în ultimii ani, fără finanțare și fără un statut clar au urmat căi foarte diferite. Multe clădiri nefolosite au ajuns în grad înalt de degradare. Altele au căpătat ale destinații, de la baruri la magazii. Cele mai puține continuă să-și păstreze rolul de centru cultural.

În numele autonomiei, managementul vieții culturale din mediul rural n-a mai fost asigurat de către Ministerul Culturii, nu s-au mai asigurat fondurile bănești minime necesare și nu s-a văzut nici un fel de interes față de fenomenul cultural din mediul sătesc. Numai acolo unde primarii dau importanță demersului și unde intelectualii înțeleg și participă la actul cultural, viața culturală a satului se menține la un nivel adecvat. Este cazul căminelor culturale de la Putna, Horotnic, Vama, Siret, Arbore, Mălini, Cacica, Fârtești, din jud. Suceava, cu frumoase manifestări și în zoan artistică demonstrate la Festivalul Internațional Arcanul de la Rădăuți, sau întâlnirile bucovinene de la Câmpulung Moldovenesc. Dar, această lucrare deosebit de importantă pentru construcția spirituală a satului are dimensiuni reduse, se desfășoară conjunctural și este lipsit complet de susținere financiară în multe localități.

Ne aflăm, așadar, în fața unui fenomen al deculturalizării. Are loc invazia nonculturii cu filme violente și grosier-erotice, cu jocuri interactive și bingomatice cu premii pentru săraci, cu șouri cu tot felul de comentatori și analiști, unii semidocți, sfertodocți sau direct inculți, iar în emisiunile de muzică vin tineri cu blugi și fete aproape dezbrăcate care dansează rock cu figuri, mestecă gumă și cântă ca americanii. Mulți tineri, inclusiv de la sate, îi imită pe cei de pe ecran și se naște civilizația imitării și cultura de tip coca-cola încât te întrebi: dar unde-i specificul, înălțimea și frumusețea morală și artistică românească? Se impune, așadar, reașezarea căminelor culturale în rolul lor real, folosind tradițiile specifice pe zone, provincii sau strict locale. Căminul cultural, principala pârghie de informare și educație în comunitățile rurale, oferă satului românesc șansa reală pentru buna integrare în Europa.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc. Trebuie dat un exemplu personal în revitalizarea obiceiurilor naționale.

 
  Ștefan Baban - declarație intitulată Absolvenții de facultate se angajează pe baza relațiilor personale;

Domnul Ștefan Baban. Se pregătește domnul Tăvală Tănase.

   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează "Absolvenții de facultate se angajează pe baza relațiilor personale". Majoritatea absolvenților cu studii superioare din promoția 2000 sunt nemulțumiți de pregătirea practică din facultate și au de când să apeleze la relațiile personale pentru a se angaja. Aproape jumătate intenționează să plece din țară pentru a se putea realiza pe plan profesional.

Ca urmare a faptului că piața forței de muncă absoarbe un număr redus de absolvenți a instituțiilor de învățământ superior, a instabilității economice și a deficiențelor sistemului de învățământ, aproximativ 40% din absolvenții anului 2000 intenționează să părăsească țara pentru a se realiza profesional și, în același timp, pentru a obține un salariu pe care în România nu l-ar avea, probabil, niciodată. Ce mai cred absolvenții despre viitorul lor în profesia aleasă? Doar 49% speră că vor obține un post în domeniul lor de pregătire pe baza cunoștințelor dobândite în facultate, în timp ce circa 22% consideră că nu, iar 29% nu știu.

Cu toate acestea, majoritatea absolvenților nu au ținut cont de tendințele existente pe piața de muncă atunci când s-au înscris la facultate, criteriul principal fiind plăcerea de a practica profesia respectivă. Majoritatea absolvenților de învățămînt superior, promoția 2000, se bazează pe propriile puteri pentru a găsi un loc de muncă. În general, însă tinerii sunt nemulțumiți de pregătirea practică din facultate, majoritatea dintre ei susținând că în alegerea uneri profesii ar trebui să se țină cont și de rezultatele testelor psihologice de orientare profesională.

Așadar, pe piața muncii ar fi binevenite centrele de consiliere profesională atât la nivelul liceelor, cât și al facultăților. Cei mai motivați pentru practicarea profesiei sunt absolvenții facultăților de construcții, având în vedere că este un domeniu în plină dezvoltare și au profesii căutate în străinătate, iar cei mai puțin motivați sunt absolvenții universităților. Pe parcursul facultății, o bună parte din tineri și-au schimbat orientarea profesională, astfel încât foarte puțini mai doresc să lucreze în profesia aleasă.

În vederea obținerii unui loc de muncă, circ15% vor apela la agenții de recrutare și plasare, ei sperând să epuizeze relațiile personale și ofertele de la mica publicitate. În plus, mai mult de jumătate dintre absolvenți sunt convinși că informațiile acumulate în timpul facultății nu-i vor ajuta să-și găsească o slujbă. Proporția acestora nu face decât să dovedească încă o dată că, după 10 ani de la revoluție, sistemul de educație este mai degrabă în avantajul profesorilor decât al studenților.

În aceste condiții, atât evoluția forței de muncă, cât și numărul specialiștilor rămas în țară este greu de prevăzut.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Tănase Tăvală - comentariu pe marginea mesei rotunde organizate cu prilejul celei de-a 50 -a aniversări a Convenției Europene a Drepturilor Omului;

Domnul Tănase Tăvală are cuvântul și se pregătește doamna Paula Ivănescu.

   

Domnul Tănase Tăvală:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În ziua de 2 octombrie a.c. a fost organizată în Palatul Parlamentului României – Sala Drepturilor Omului – o masă rotundă dedicată celei de-a 50 aniversări a Convenției Europene a Drepturilor Omului a Consiliului Europei. Implicați în coorganizarea mesei rotunde au fost Consiliul Europei, Comisia penntru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale din Camera Deputaților, Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Român pentru Drepturilor Omului și Centrul de Informare și Documentare al Consiliului Europei la București.

Tematica mesei rotunde a fost dezvoltată cu deosebit profesionalism în lucrările prezentate vizând semnificația Convenției Europene a Drepturilor Omului pentru sistemul protecției drepturilor omului în România - modulul 1 - și impactul aplicării Convenției Europene a Drepturilor Omului asupra sistemului de drept și a organizării puterii judecătorești în România, aplicarea deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului – modulul 2.

Importanța evenimentului aniversar va fi subliniată prin acțiuni similare în mai multe state membre ale Consiliului Europei, culminând cu organizarea Conferinței ministeriale la Roma în zilele de 3-4 noiembrie a.c. Caracterul politic al acestei conferințe este cu atât mai pregnant cu cât aderarea la Convenția Europeană a Drepturilor Omului a devenit condiție pentru apartenența la organizație.

Menționăm că România a ratificat Convenția Europeană a Drepturilor Omului în iunie 1994, devenind o obligație aplicarea ei. În acest caz, ne regăsim în Europa alături de cele 15 țări care au ratificat convenția, formulă în care, peste 3 luni, intrăm în mileniul III. Prin intervenția personală făcută, am subliniat că, după anul 1989, în România, drepturile și libertățile fundamentale ale omului sunt respectate, în conformitate cu principiile și standardele democratice preconizate de Consiliul Europei, iar o optimizare a trinomului - democrație, drepturile omului și dezvoltare -, adică formu celor 3d permite promovarea imaginii României ca țară fermă în opțiunea sa de integrare euroatlantică.

De asemenea, am considerat necesar să ne manifestăm îngrijorarea, în orice ocazie, de încălcare confirmată a drepturilor omului în oricare parte a lumii ar avea lor și, mai cu seamă, în zona limitrofă a țării noastre. Am invocat încălcarea grosolană a drepturilor omului ce a avut și continuă să aibă loc prin încarcerarea și condamnarea patriotului român Ilie Ilașcu și a grupului său din Tiraspol -o detențiune cumplită pe timpul celor 8 ani împliniți în 2 iunie 2000. În acest interval, Ilie Ilașcu a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova, în două legislaturi consecutive. Asistăm la un fapt de neconceput și de neadmis în zilele noastre oriunde, cu atât mai mult în Europa.

Personal, în calitate de parlamentar, am inițiat acțiuni de protest încă din anul 1993, pe plan intern, în cadrul Parlamentului României, și în context extern, cu ocazia celei de-a 3-a Conferințe Mondiale a Drepturilor Omului de la Viena, înainte de desfășurarea procesului lui Ilie Ilașcu la Tiraspol. Am rămas indignat cu acea ocazie că președintele delegației României, între cele 154 de țări participante, pe atunci domnul Ion Iliescu, nu a înțeles să ridice problema grupului Ilie Ilașcu și să solicite eliberarea acestui grup prin faptul că a existat o adevărată grosolănie de încălcare a drepturilor omului. Intervenția mea de atunci s-a soldat cu conceperea unui protest care a fost difuzat la toate delegațiile. Însă, din păcate, a rămas fără efectul scontat.

Cu toate nereușitele, cred cu tărie că Ilie Ilașcu va supraviețui prin puternicul caracter dovedit de atunci și până acum. Noi care am luptat pentru libertate și ne considerăm democrați și, în consecință, apărători ai drepturilor omului nu putem trăi neîmpăcați, știind că există patrioți români condamnați pentru vina de a fi luptat pentru libertatea și dreptatea socială a compatrioților lor. Sperăm în grabnica eliberare a acestor vajnici luptători.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Paula Maria Ivănescu - informare privind participarea la Reuniunea femeilor parlamentare din sud-estul Europei, desfășurată între 29-30 septembrie 2000 la Atena;

Are cuvântul doamna Paula Ivănescu și se pregătește domnul Mihăilescu Petru Șerban. Este? Este.

   

Domnul Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Deși nu suntem foarte mulți prezenți astăzi, eu, totuși, doresc să vă informez că în 29 și 30 septembrie a.c. la Atena a avut loc o reuniune a femeilor parlamentare din țările din sud-estul Europei. Această reuniune face parte din acțiunile Pactului de stabilitate pentru Balcani și a fost deosebit de importantă, nu pentru că s-au reunit femeile parlamentare din acest colț de Europă, ci pentru că s-au pus bazele unei colaborări viitoare, sperăm fructuoase, pentru toată lumea. Ca ce doresc eu să transmit Parlamentului și în mod special liderilor partidelor politice este că România, în acea reuniune, a fost pusă într-o situație deosebit de îngrijorătoare referitor la modul în care evoluează democarația în țara noastră. Unul din indicatorii care se referă la dezvoltarea democrației constă în participarea femeilor la decizia politică. Sigur, și economică și socială, dar în mod special la crearea, la partajarea puterii.

Trebuie să vă spun că din toate țările prezente numai Bulgaria are un procent de 12,5% femei în Parlament, toate celelalte țări având peste 20%. România ocupă locul codaș, deci se clasează ultima, cu 5% femei în Parlament și din acest punct de vedere ar trebui să ne punem cu toții întrebarea de ce acest deficit de democrație în România.

Profit de ocazie că au loc alegeri în noiembrie, că încă nu sunt definitivate listele de candidați și lansez un apel la liderii partidelor politice să deschidă partea eligibilă a listelor spre uriașul potențial de inteligență, de energie, de implicare, pe care îl reprezintă jumătate din populația țării, femeile. Sigur, trebuie să o facem cu gândul la viitor, cu gândul ca în această țară să ne meargă mai bine și, nu în ultimul rând, pentru că vom fi judecați și din acest punct de vedere la Uniunea Europeană, în cadrul negocierilor de aderare în Uniunea Europeană.

Acolo, la Atena, s-au vorbit foarte multe lucruri, la un nivel politic extrem de ridicat și extrem de interesant, în care femeile au adoptat o rezoluție în care se obligă să coopereze pentru pacea, stabilitatea și, de ce nu, bunăstarea acestei zone din Europa. O viitoare întâlnire va avea, probabil, loc și în București, pe Pactul de stabilitate. Oricum, prezent stafful Institutului Internațional Democratic, creat de Consiliul Europei, care a fost principalul organizator, a rămas șocat de realitatea din România cu privire la partajarea puterii între cele două genuri umane și a spus că va privi cu mult mai mare atenție situația din România decât până acum. Aș vrea ca data viitoare, când vom vorbi, deci mă refer la legislatura viitoare în Parlament, să fie mai multe femei, dacă s-ar putea să depășim Bulgaria, măcar să nu mai ocupăm ultimul loc.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Petru Șerban Mihăilescu - declarație privind abuzurile, sprijinirea grupurilor de interese din cadrul M.A.E.;

Domnul Vasile Lupu:

Are cuvântul domnul Mihăilescu Petru Șerban. Se pregătește domnul Nichita Dan Gabriel.

   

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarație privind abuzurile, sprijinirea grupurilor de interese particulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

PDSR atrage din nou atenția asupra degradării continue a calității personalului care lucrează în Ministerul Afacerilor Externe, precum și a abuzurilor făcute începând cu anul 1997. PDSR a luat de repetate ori poziția asupracțiunii de politizare excesive a personalului din Ministerul Afacerilor Externe, care a condus la situații cel puțin bizare, în care, culmea insolenței, listele cu semnături pentru susținerea candidaturii lui Petre Roman la președinție sunt plimbate insistent din birou în birou, doar se mai reușește să se mai obțină încă o iscălitură.

În altă ordine de idei, iată că după activitatea nefastă a lui Sever Voinescu, fost secretar general în Ministerul Afacerilor Externe, și promovat consul în SUA, urmează un alt "specialist" în diplomație, Pârvan Ștefan, unul din mandatarii financiari ai PD, dat afară de la Garda Financiară, care este numit secretar general al Ministerul Afacerilor Externe, post prin definiție apolitic, dar în viziunea ministrului de externe actual trebuie să fie utilizat în slujba partidului său. Mai mult, la direcția de personal este pus pe un post vacant un pensionar de 70 de ani, fost subaltern al actualului ministru, pentru a fi manipulat fără probleme.

Pentru început, toți directorii din domeniul tehnico-administrativ, financiar, economic și 90% din directorii direcțiilor de relații specialitate au fost schimbați printr-o caricatură de concurs, urmat de un jurământ care nu conferă profesionalism. România este acum în situația de a avea în Ministerul Afacerilor Externe directori care nu au depășit nivelul de secretar III în diplomație.

Pentru ca tabloul să fie complet în tragismul lui, sunt trimise în străinătate persoane cu totul neavenite. Este de notorietate cazul Elenei Ștefoi, proaspăt consul la Montreal, care a reușit cu o viteză cosmică să intre în vizorul negativ al presei de limbă română din Canada și să uluiască pe toată lumea cu declarațiile sale lipsite de orice urmă de decență sau profesionalism. Alți demnitari actuali, cum este cazul lui Eugen Dijmărescu, acum secretar de stat, își pregătesc următoarele posturi ca pe niște moșteniri. Acesta, având promisiunea postului de ambasador în Franța, și-a trimis deja la Paris șoferul și șeful de cabinet și urmează să plece tot acolo și o colaboratoare apropiată din domeniul financiar, care l-a însoțit, de altfel, și­ la Tokio. Nici Ștefan Pârvan, apoliticul secretar general nu se lasă, șoferul lui urmând să plece la Moscova. Nu dorim să mai comentăm acum și alte situații ciudate. Celebra familie de arabiști Mircea, ajunsă pe la Roma, sau nu în ultimul rând, actuala directoare Brândușa de la Direcția drepturilor omului. Concluziile sunt certe. Abuzurile din întreaga perioadă și cu deosebire în ultimul an sunt cunoscute în integralitatea lor și vor fi pedepsite, ca atare, atât de electorat, cât cu siguranță și de noua guvernare de după noiembrie.

În același timp, atragem atenția ministrului de externe că a greșit fundamental transformând Ministerul Afacerilor Externe dintr-un serviciu pentru țară într-o oficină pentru PD și acoliții lui.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, lista vorbitorilor este lungă, nu putem depăși timpul prevăzut de regulament, regulamentul prevede 50 de minute, vom merge până la 60 de minute, dar asta înseamnă 9,30. Deci concentrați-vă intervențiile ca să poată lua cuvântul cât mai mulți colegi.

 
  Dan Gabriel Nichita - comentariu pe marginea raportului Consiliului parlamentar de anchetă în cazul FNI;

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Dan Gabriel Nichita:

Doamnelor și domnilor deputați,

Dacă problema stabilirii vinovaților este de competența autorității judecătorești, atunci principalul obiectiv al raportului Comisiei parlamentare de anchetă în cazul FNI Sovinvest, era de a găsi o rezolvare politică a situației sociale în urmă căderii FNI. Aceasta se impunea deoarece această afacere a trecut din domeniul privat, al unui fond de investiții, într-un domeniu mult mai larg, în care sunt implicate și instituții ale statului, vârfurile aisbergului constituindu-se CEC-ul și CNVM-ul. Din această perspectivă, statul trebuie să-și asume această responsabilitate morală pentru starea de fapt și să găsească soluții pentru cei păgubiți. Însă Parlamentul a ratat ocazia de a câștiga puncte la Capitolul "Imagine, autoritate și prestigiu" pentru că în raportul comisiei nu întâlnim nici măcar o minimă preocupare de rezolvare a situației sociale a celor păgubiți.

Concluziile din raport nu oferă nici o soluție concretă și nici nu schițează un cadru de principiu în care Guvernul să identifice o soluție punctuală. Acest cadru ar trebui să cuprindă următoarele aspecte: despăgubirea trebuie făcută pentru că, datorită unor persoane, instituțiile statului au fost implicate; despăgubirea trebuie făcută în limita unui plafon, cuprinde ideea pe care a fost creat fondul de garantare a depozitelor populației; despăgubirea trebuie făcută numai pentru cei care nu au recuperat deloc valoarea investiției inițiale în unitățile de fond; despăgubirea nu trebuie să afecteze veniturile publice prezente și nici depozitele depunătorilor CEC; acest mod de despăgubire ar fi echitabil în sensul că ar beneficia de ea doar persoanele nevoiașe, cele induse în eroare, iar despăgubirea ar apărea ca un efect direct al principiului solidarității sociale.

În schimb, raportul comisiei de anchetă cuprinde trimitere evidentă cu caracter electoral și, în special, împotriva domnului Mugur Isărescu. Acesta este atacat prin intermediul raportului de faptul că Banca Națională a României, al cărui guvernator era, nu și-a îndeplinit rolul de supraveghere prudențială, ignorându-se cu bună știință faptul că piața de capital este supravegheată de CNVM. Atacul președintelui Comisiei de anchetă, domnul Sassu, lider PD, precum și atacul președintelui PD, domnul tre Roman, pun în adevărata lumină intențiile ce au stat la baza elaborării raportului, aceea de a-și discredita concurenții politici și nicidecum de a găsi soluții la problema FNI.

Încărcătura politică dată de contextul electoral al momentului nu are nimic în comun cu această megaescrocherie în care un cerc de inițiați au fraudat o mare parte a populației și de aceea, în bunul spirit al comisiilor, și această comisie nu face decât să eludeze adevărul și faptele ce au stat în spatele acestei afaceri. Ca o demonstrație a acestei realități se înscrie și Hotărârea Parlamentului care aruncă, care pasează de fapt, responsabilitatea în ograda Guvernului, și așa presat de agenda de lucru pe care o are cu FMI. De aceea, după 10 ani de tranziție, în care s-a așternut praful peste toate escrocheriile financiare - Caritas, Gerald, SAFI -, Mugur Isărescu are datoria de a coordona toate instituțiile din subordine în căutarea adevărului, în descoperirea adevăraților vinovați și asta nu pentru a bifa alt punct la capitolul "realizări", ci în viitoarea sa calitate de președinte al României să întruchipeze spiritul unei noi mentalități în clasa politică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Ilie Neacșu - prezentarea unor aspecte negative din activitatea Poliției în județul Hunedoara;

Are cuvântul domnul Neacșu Ilie, se pregătește domnul Garda Dezideriu Kelemen.

   

Domnul Ilie Neacșu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pe ultima sută de metri, reprezentanții actualei puteri se întrec în acțiuni de sfidare a legilor, de jefuire a patrimoniului național și de acoperire a infractorilor de toate tipurile. Nu știu ce preocupări savante are la această oră ministrul de interne, domnul Dudu Ionescu, în cabinetul căruia Ana Maria Vlas și-a băut ultima cafea în România, înainte de a fi preluată de băieții discreți de la SIE, dar știu, în schimb, că unii din specialiștii din subordinea sa dovedesc că unicul criteriu care a stat la baza promovării lor a fost algoritmul.

În ultimele luni, biroul meu parlamentar din Municipiul Deva a fost asaltat de diverși cetățeni, cei mai mulți neînregimentați politic, care semnalau printre altele și unele apucături ale unor polițiști hunedoreni. La început am dat curs sesizărilor de ordin social și economic, dar am observat că numărul celor care reclamau aspecte negative ale unor polițiști din Hunedoara creștea cu repeziciune. Cele mai multe aspecte vizau implicarea unor polițiști în tranzacționarea aurului descoperit din Munții Orăștiei, în numărul mare de mașini de lux aduse pe diferite căi din Occident și înmatriculate de Direcția circulație a poliției din Hunedoara, în sprijinirea discretă a unor infractori cunoscuți etc. Dacă în prima fază, cetățenii se rezumau a relata cazurile la general, fără nume și fără cifre, cu timpul au prins cur și mi-au pus la dispoziție documente care n-ar fi trebuit scoase din fișete, decât la controalele organelor în drept. Cel mai reclamat polițist a fost în acest timp colonelul Clonda Vasile, șeful serviciului cercetări penale din Poliția județului Hunedoara. Un post mai bun pentru apucăturile sale nici nu-i trebuia colonelului Clonda Vasile.

În 1994, lt.col.Clonda Vasile a fost schimbat din funcția de șef al serviciului cercetări penale pentru că devenise unul din adjuncții lui Stoica de la Caritas. El strângea banii din Deva și din alte orașe ale județului Hunedoara și-i depunea la Cluj Napoca. Nu s-a mulțumit cu Caritasul lui Stoica și a trecut granița în Ungaria la Szentes, unde se organizase un joc similar, de această dată, pe valută. Pentru aceste fapte, col.Clonda Vasile a fost trimis la munca de jos în cadrul Poliției Deva. Numai că schimbările din 1996 l-au găsit pe Clonda Vasile în uniformă de dizident și în 1998 a revenit pe același fotoliu de șef al serviciului de cercetări penale. Dar pentru că năravul din fire nu are lecuire, Clonda Vasile calcă de mai multe ori pe bec și este sancționat chiar de generalul Berechet cu mustrare scrisă.

Prin pile și relații reușește să scape de sancțiunea șefului I.G.P., pur și simplu îi este anulată. Își transformă calificativul de bine, acordat de Inspectoratul de poliție Hunedoara, în foarte bine. Și iată-l pe domnul Clonda scos basma curată tocmai de aceia care, aflați în funcții importante în I.G.P. și în M.I., ar trebui să elimine aceste uscături din corpul polițiștilor.

Ce i se impută în definitiv col.Clonda în ultima vreme? În primul rând, anchetele sale penale scot în relief marile sale calități de avocat al infractorilor, și nu de șef anchetator al unei poliții județene. După ce l-a scăpat printre degete pe un mare traficant de mercur roșu de la Hațeg, Păta Pascu, domnul Clonda intervine umanitar și în cazul lui Lingurar Valer, prins într-un flagrant, când oferea 25 de milioane lei lt.col.Ovidiu Prejban, pentru a-l pune în libertate pe Militaru Sorin, cercetat pentru furt calificat.

Spre stupefacția polițiștilor din Hațeg, care organizaseră flagrantul și a reprezentanților parchetului local, col.Clonda îl pune în libertate pe Lingurar Valer. Este drept, după acest gest creștin, domnul col.Clonda își plimbă fizicul într-un Audi roșu - DB-01-SEN, la întrecere cu Lingurar Valer care, din pură întâmplare, este și dumnealui posesorul unui autoturism de lux, un Mercedes înmatriculat tot cu număr de Senat - DB-73-SEN.

Știu oare, ministrul de interne și șeful IGP, că majoritatea celor care și-au înmatriculat autoturismele cu numere de SEN și DEP, în afara celor din custodia Camerei Deputaților și Senatului, este alcătuită din bișnițari și hoți, stâlpi de bază ai lumii interlope?

Dacă știu, e grav și trebuie sancționați pentru complicitate la compromiterea poliției. Dacă nu știu, trebuie schimbați cu oameni mai vigilenți.

Pe linia jefuirii aurului dacic din Munții Orăștiei, semnalele cetățenilor s-au oprit asupra col.Ciocan, a col.Dobra Vasile și a maiorului Dobra Viorel, ultimii de la Poliția din Orăștie.

În ceea ce privește furturile de mașini, obiectivul cetățenilor s-a oprit asupra lt.col.Filer Adrian din municipiul Hunedoara, al cărui fiu este implicat în traficul de mașini, dar este acoperit de tatăl său. Nici șeful serviciului economic din cadrul Inspectoratului județean de poliție, lt.col.Martin Dorin nu este ocolit. Se spune că domnul Marin Dorin și-a cumpărat într-un singur an și teren, și-a construit și casă, are și mașină și așa mai departe.

Stimați colegi,

Nu pun mâna în foc că tot ceea ce am auzit în ultimele luni sunt adevăruri absolute. Tot așa cum sunt convins că cele prezentate astăzi sunt doar o mică parte din apucăturile unor oameni care din întâmplare s-au trezit în uniforme de polițiști. Pentru ca nici un fel de suspiciune să nu planeze asupra unor polițiști din Hunedoara, închei, domnule președinte, pentru ca atmosfera de lucru să fie propice îndeplinirii misiunilor de militari, solicit Ministerului de Interne și șefului I.G.P., trimiterea de urgență la Deva a unui colectiv de control din care să nu facă parte susținătorii celor vizați.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Cui sună telefonul? Că bruiază oratorul.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - sesizarea unor aspecte în legătură cu distrugerea pădurilor care ar trebui retrocedate populației zonelor montane;

Domnul Garda Dezideriu Coloman are cuvântul și se pregătește domnul Florentin Sandu de la P.D S..R.

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

După o vară agitată, în care reprezentanții direcțiilor și ocoalelor silvice din întreaga țară au făcut totul pentru a tergiversa și a împiedica punerea în aplicare a Legii nr.1 din 2000, distrugerea pădurilor prin intermediul pădurarilor continuă într-un ritm accelerat.

Reprezentanții Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și ai Regiei Naționale a Pădurilor, prin intermediul mass-mediei, scrise și electronice, au încercat să influențeze opinia publică despre catastrofa care ar urma după punerea în posesie a proprietarilor de drept, conform Legii domnului Lupu.

Pe de altă parte, marea parte a silvicultorilor participă în continuare la distrugerea pădurilor care ar trebui retrocedate populației zonelor montane. Cazul cel mai concret a fost cel de la Remetea, județul Harghita, unde reprezentanții mafiei lemnului, sub conducerea șefului de pază de la Ocolul silvic Gheorgheni, au distrus o mare cantitate din aurul verde.

După doi ani de cereri insistente ale populației din Remetea la președintele țării, în vara anului 2000, s-a deplasat din partea Regiei Naționale a Pădurilor, domnul inspector Tudorel Toader, care s-a îngrozit de jaful pădurarilor, promovat de Pál Antal, susținut din umbră de către inginerii Laczkó Terézia și Melles Elöd. El a propus, printre altele, eliberarea din funcție a șefului de pază aparținând Ocolului silvic Gheorgheni. Domnul Tomescu și domnul Ciucă însă nu vor să se atingă de reprezentanta "promoției de aur", Laczkó Terézia, care, prin lanțul slăbiciunilor, susține în funcție pe ceilalți doi.

Domnul ministru și domnul director general nu promovează interesele pădurii, ci ei își îndeplinesc obligațiile profesionale bazându-se pe relații personale. Ar fi cazul ca domnul Constantinescu măcar acum, după doi ani, să intervină pentru pedepsirea mafioților, în interesul acelor oameni care au sperat în spiritul său de dreptate.

Mai nou, reprezentanții silvicultorilor, prin Legea nr.144 din 2000, vor să distrugă păduri întregi, în detrimentul acelor persoane care ar trebui să fie împroprietărite, conform Legii nr.1 din 2000.

Acum, însă, nu mai este nevoie de metodologie de aplicare sau alte acte normative care au împiedicat aplicarea normală a Legii Lupu.

După legea votată în vara anului 2000, cunoscută sub denumirea: Lege privind acordarea de facilități persoanelor care au domiciliul în localitățile rurale, în zonele montane, primesc masă lemnoasă toate cunoștințele pădurarilor și a nomenclaturii locale, între 10-25 de metri cubi, din pădurile care ar trebui să fie retrocedate proprietarilor de drept.

Aplicarea abuzivă de către pădurari a acestei legi contravine noțiunii de proprietate, care ne îndepărtează în continuare de normele de drept europene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Confirm cele declarate de domnul deputat.

 
  Ion Florentin Sandu - intervenție intitulată Strategia lipsei de strategie;

Dau cuvântul domnului Florentin Sandu.

Se pregătește domnul Gheorghe Ceaușescu.

   

Domnul Ion Florentin Sandu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Doresc să-mi intitulez intervenția mea de astăzi "Strategia lipsei de strategie".

După o joacă de-a restructurarea, pilotată neprofesionist, și o privatizare haotică, făcută după ureche și după pungă, siderurgia din România moare din lipsă de strategie. Sunt aproape trei luni de când experții europeni au încheiat și predat studiul privind restructurarea siderurgiei românești. Acest studiu realizat de Uzinor Consultans din Franța și IDOM din Spania ne recomandă să nu privatizăm siderurgia și, mai ales, SIDEX-ul, pentru că în principal despre el este vorba, fiind cea mai mare unitate din siderurgia românească înainte de anul 2005, și, în orice caz, nu înainte de a face restructurarea. După 2005, România va putea să producă peste 8 milioane de tone de oțel, o cotă foarte importantă urmând să fie exportată în Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, până acum, teoretic vorbind, ar fi trebuit să se încheie prima fază a programului de privatizae PSAL, convenit cu Banca Mondială. Astfel, pentru marile combinate siderurgice SIDEX Galați, Siderurgica Hunedoara, COS Târgoviște și Industria Sârmei Câmpia-Turzii, agenții de privatizare desemnați trebuie să stabilească mai întâi cum și cu cine se face privatizarea.

În aceste condiții, cu două tendințe care se bat cap în cap, siderurgia românească moare fără strategie. De fapt, fără acea strategie cerută expres de Uniunea Europeană, de salvare de la dezastrul economic a acestui sector industrial care, totuși, asigură peste 20% din exportul românesc.

Acum, pentru siderurgia națională, este de rezolvat marea dilemă: ce a fost mai întâi: oul sau găina?

Ce facem întâi, restructurăm, și după aceea privatizăm? Sau privatizăm pur și simplu? Adică ne integrăm în Uniunea Europeană, așa cum afirmăm pe toate meleagurile, sau mergem pe mâna noastră, printr-o privatizare haotică făcută pe sub mână.

Programul Uniunii Europene și programul PSAL sunt două variante diametral opuse, iar confuzia este totală. Guvernul trebuie să aleagă între cele două rele, caz tipic al actualei guvernări, care nu este în stare să decidă varianta optimă, în ciuda celor 15 mii de specialiști care caută cu disperare soluții.

Ministerul Industriei și Comerțului, prin Departamentul de metalurgie, susține studiul Uniuni Europene, iar F.P.S., din contră, susține programul PSAL. Lupta acerbă dintre cele două organisme este cauza principală pentru care siderurgia românească nu are nici până la această oră un program de restructurare viabil.

În aceste condiții, domnul Ciumara a găsit, în fine, soluția salvatoare: a înființat o comisie. După bunul nostru obicei, atunci când nu știi sau nu vrei să rezolvi o problemă, înființezi o comisie care să aleagă o soluție fără nici o legătură cu situația reală din siderurgie.

Domnilor guvernanți,

Vă cer insistent să rezolvați imediat această dilemă, până nu este prea târziu. Și pentru că toată lumea declară intenția de integrare în Uniunea Europeană, vă sugerez să luați în calcul varianta prezentată de însăși Uniunea Europeană, singura în măsură de a menține siderugia națională la nivel competitiv mondial. Și nu uitați că una din condițiile de parteneriat cerută anul trecut la Bruxelles pentru aderarea României a fost ca în anul 2000 să fie adoptat un plan de restructurare a siderurgiei, în conformitate cu exigențele Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Dan Nicolae Ceaușescu - intervenție cu titlu Cine tace consimte!;

Are cuvântul domnul Gheorghe Ceaușescu.

Se pregătește domnul Bivolaru Ioan.

   

Domnul Gheorghe Dan Nicolae Ceaușescu:

Domnule președinte,

"Cine tace consimte!"

În primăvară a izbucnit scandalul dispariției unor dosare de la Ministerul de Externe în anul 1996. Senatorul Meleșcanu, la acea dată ministru de externe, l-a acuzat pe domnul Ciaușu, în acea vreme înalt funcționar în minister, astăzi ambasadorul României în Franța, că ar fi sustras documentele respective. Domnul Ciaușu l-a dat în judecată pe domnul Meleșcanu și, corect din toate punctele de vedere, a compărut la cererea sa în fața Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaților și a Comisiei de politică externă a Senatului, reunite în ședință comună la data de 17 mai 2000. La ședință au lipsit senatorii Ion Iliescu, fost președinte al României, membru al Comisiei de politică externă a Senatului, și Teodor Meleșcanu, fost ministru de externe, membru al aceleași comisii.

De altminteri, pe cei doi senatori nu i-am prea văzut participând la ședințele comune ale celor două comisii, probabil din dispreț față de "camera inferioară". Ședința în care a compărut domnul ambasador Ciaușu a avut două părți: prima, în prezența presei, când domnia sa a explicat care este circuitul documentelor în Ministerul de Externe, cine are acces la ele, demonstrând peremptoriu că nici nu putea fi vorba ca el să le fi sustras, și o a doua, în absența presei, în care a făcut dezvăluiri deosebit de grave în ceea ce privește orientarea reală a politicii externe românești dinaintea alegerilor din noiembrie 1996.

Absolut corect ambasadorul Ciaușu a cerut organizarea unei noi ședințe comune a celor două comisii în timpul vacanței pentru a da posibilitatea ex-președintelui Ion Iliescu și ex-ministrului de externe Teodor Meleșcanu să-și spună părerea în legătură cu faptele extrem de grave relevate și care îi incriminează personal. Propunerea a fost acceptată, iar conducerea comisiei senatoriale, președinte Ghiorghi Prisăcaru, a luat asupra sa organizarea ei.

La începutul vacanței parlamentare am fost sunat de ziarșiști care mi-au cerut să comentez o declarație a senatorului Prisăcaru, președintele Comisiei de politică externă a Senatului, că nu poate fi organizată o asemenea ședință, întrucât toți parlamentarii sunt plecați din capitală. Am replicat că nu cred că o persoană responsabilă poate face o asemenea afirmație, deoarece în politică nu există vacanță și că problemele de interes național trebuie să fie întotdeauna prevalente. Mi-am exprimat convingerea că ședința va fi organizată curând. Cum nu s-a întâmplat nimic, la începutul lunii august am cerut, în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaților, într-o declarație publică, organizarea de urgență a ședinței. Nici de data aceasta nu a venit nici o reacție, nici din partea conducerii Comisiei de politică externă a Senatului, nici din partea lui Ion Iliescu sau a lui Teodor Meleșcanu, persoanele direct interesate în lămurirea chestiunilor.

La reluarea lucrărilor Parlamentului, în cadrul unei conferințe de presă a P.N.Ț.C.D., am relatat faptele menționate mai înainte, cerând imperativ organizarea ședinței. Tot fără rezultat!

La ședința din 17 mai, ambasadorul Ciaușu a relevat fapte extrem de grave de care se fac responsabili ex-președintele Ion Iliescu și ex-ministrul de externe Teodor Meleșcanu. Pe scurt, este vorba de menținerea cu bună știință în vigoare a unor tratate care situau în continuare România în sfera de influență a Moscovei și care făceau imposibilă integrarea României în structurile euro-atlantice! Faptele relevate sunt atât de grave, încât eram sigur că cei doi responsabili ai politicii externe românești de până la alegerile din 1996 vor reacționa cu promptitudine spre a nu lăsa impresia că se fac vinovați de trădare națională: afirmarea doar retorică a dorinței de integraere euro-atlantică a României, dar zădărnicirea integrării prin fapte nu poate fi denumită altfel decât act de trădare națională.

Cine tace consimte, spuneau romanii!

Prin refuzul de a organiza ședința solicitată, prin tăcerea lor, Ion Iliescu și Teodor Meleșcanu recunosc în mod evident și fără posibilitate de tăgadă temeinicia acuzațiilor care li s-au adus și li se aduc. Ei confirmă prin tăcere faptul că se situează conștient pe coordonata tratatului de vasalitate pe care Ion Iliescu l-a semnat în 1991 cu Gorbaciov! Politica lor reală este incompatibilă cu integrarea României în structurile euro-atlantice.

Cine tace consimte!

Dacă cei doi mai au un minim sentiment românesc, dacă pentru ei interesul național nu este pur și simplu o formă fără conținut, atunci vor face singurul gest pe care-l mai pot face în favoarea țării: retragerea definitivă și irevocabilă din viața publică!

Vă mulțumesc.

 
  Ioan Bivolaru - intervenție intitulată: Acest guvern nu are autoritatea de a privatiza Compania aeriană TAROM;

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Bivolaru Ioan are cuvântul.

Se pregătește domnul Barbaresso Emanoil Dan.

   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Intervenția mea de astăzi se realizează sub titlu "Acest guvern nu are autoritatea de a privatiza Compania aeriană TAROM".

Miercuri, 21 septembrie anul curent, Comisia pentru industrii și servicii a Camerei Deputaților a analizat, în prezența conducerii Ministerului Transporturilor și a conducerii Companiei TAROM, stadiul intenției de privatizare a acestei companii, ca urmare a unui anunț din presă.

Între timp, TAROM a devenit o sursă de venituri și comisioane ilicite pentru persoane din conducerea companiei, a F.P.S.-ului, a Ministerului Transporturilor, cu ramificații până în Guvern. Fărâmițarea Companiei TAROM și cedarea serviciilor profitabile privind transportul, catering-ul, handling-ul, refuelling-ul și altele, unor societăți străine sau SRL-uri, vânzarea unor aeronave, precum și achiziționarea altora, au constituit tot atâtea acte cărora inițiatorii au căutat să le escamoteze componentele ilicite sub pretextul reformei.

Cumpărarea unor aeronave vechi de tipul A 310, sub patronajul cuplului Roman-Băsescu, finalizată cu tragedia de la Balotești din 1994 în care a fost implicată aeronava A 310 YR-LCC, reprezintă unul din aceste acte "reformatoare".

Putem afirma că și în cazul Companiei TAROM reforma a fost motivată mai mult de interese private decât de interese naționale.

Toate aceste probleme au constituit în decursul a zece ani subiectul unor dezvăluiri în mass-media, a unor dezbateri realizate între conducerea companiei și sindicate sau, respectiv, comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Anunțul din presă privind privatizarea Companiei TAROM, anunț întocmit și publicat în numele Ministerului Transporturilor de către B.N. AMRO Corporate Finance, dovedește o dată în plus rolul de "agent de privatizare" acordat de primul-ministru acestui consorțiu, la solicitarea fostului ministru Traian Băsescu, în totală contradicție cu legislația în vigoare. Ministerul Transporturilor a semnat în ianuarie 2000 doar un contract de consultanță cu consorțiul condus de B.N. AMRO Corporate Finance, care mai include și alte firme, respectiv SIMAT, HELLIESEN & EICHNER, Mușat & asociații, S.C.P.A., PRICEWATERHOUSE COOPERS.

Banca A.B.N. AMRO a realizat un raport de evaluare a Companiei TAROM pe baza căruia premierul Mugur Isărescu a aprobat strategia de privatizare a Companiei TAROM, precum și mandatul de "agent de privatizare" acordat consorțiului mai sus citat, la propunerea fostului ministru Traian Băsescu.

Îngrijorător este faptul că reprezentanții conducerii Ministerului Transporturilor și a Companiei TAROM nu aveau cunoștință despre decizia primului-ministru de a numi agentul de privatizare fără licitație și nici despre inexistența vreunui contract mandat, care să conțină clauze privind obligațiile, precum și onorariul agentului de privatizare, ceea ce statuează poziția iresponsabilă a premierului, aceea de primar, când semnează.

Ministrul transporturilor consideră că poate realiza privatizarea Companiei TAROM în calitate de instituție publică implicată în condițiile, în care A.B.N. AMRO rămâne la statutul de consultant.

Coroborând aceste aprobări și conținutul anunțului privatizării din presă, se impun câteva teme de reflecție pentru domnul prim-ministru Mugur Isărescu, respectiv, în primul rând, conform prevederilor Legii nr.99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, agentul de privatizare preia atribuțiile statului ca acționar, în condițiile în care nici o instituție a statului nu are drept de control asupra sa.

Numind "agentul de privatizare" primul-ministru s-a situat deasupra legii aprobând propunerea ministrului Traian Băsescu de a suspenda licitația care se impunea în acest sens, precum și de a înlocui contractul de mandat cu o notă semnată de domnia sa.

În al doilea rând, unul din principalii componenți ai consorțiului condus de A.B.N. AMRO este puternic implicat într-un mare scandal privind privatizarea Societății Naționale a Tutunului, ceea ce scade foarte mult din credibilitatea acestui consorțiu.

În al treilea rând, privatizarea propriu-zisă a Companiei TAROM este programată a se realiza cu una sau două săptămâni, cel mult, înainte de alegerile generale, când actualul Guvern, nemaiavând nici o susținere reală, nu va exista nici responsabilitatea politică în legătură cu această privatizare. În circumstanțele în care actualul Guvern nu mai are de mult timp o susținere politică majoritară coerentă, se impune o amânare a acestei privatizări, precum și a altor privatizări importante, până după alegerile generale, cu atât mai mult cu cât legea nu prevede nici o răspundere a Guvernului sau a instituțiilor publice implicare privind aceste privatizări.

În al patrulea rând, momentul ales privind privatizarea Companiei TAROM în perioada când pe piața europeană și cea mondială se regăsesc în programe identice alte 33 de companii aeriene, multe dintre acestea de prestigiu, este impus prin programul PSAL, care în Bulgaria a realizat privatizarea Companiei aeriene naționale BALKAN, într-un timp record, de doar trei zile și la un preț derizoriu, de 150.000 de dolari.

Și, în al cincilea rând, strategia de privatizare aplicată Companiei TAROM nu asigură nici o certitudine că acest simbol național, precum și calitatea de sector strategic, nu vor fi afectate.

Astfel de practici discreționare și ilegal totodată, patronate de fostul ministru al transporturilor, s-au finaliazat cu desființarea flotei maritime naționale și vor continua cu desființarea flotei aeriene naționale, unele din principalele simboluri naționale ale României.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Emanoil-Dan Barbaresso - opinii despre scandalul FNI, privit ca o diversiune electorală a PDSR;

Are cuvântul domnul deputat Barbaresso Emanoil Dan.

Se pregătește domnul deputat Oltean Ioan.

   

Domnul Emanoil-Dan Barbaresso:

A fost evident de la bun început că scandalul FNI este o diversiune electorală a Partidul Democrației Sociale din România. Pregătită din vreme, prăbușirea Fondului Național de Investiții urma să fie marea lovitură aplicată puterii în campania pentru alegerile generale. Dat fiind însă că lucrurile nu mai puteau fi ținute multă vreme sub control, Partidul Democrației Sociale din România s-a decis să declanșeze scandalul înaintea alegerilor locale. Cu inconștiența și lipsa de scrupule care i-au caracterizat guvernarea, partidul lui Ion Iliescu a încercat distrugerea sistemului financiar, punând în pericol siguranța națională.

Nu era prima acțiune de acest fel. În decembrie 1996, când forțele democratice au venit la putere, regimul Iliescu adusese economia românească în pragul colapsului. Bănci devalizate, flota distrusă sau vândută pe nimic, afaceri de contrabandă patronate de la cel mai înalt nivel, iată doar câteva dintre rezultatele guvernării Partidul Democrației Sociale din România. Scandalul FNI este încă o dovadă a faptului că actuala opoziție s-a obișnuit să arunce în spatele oamenilor cinstiți propria mizerie morală, să-și camufleze prin declarații populiste o imensă sete de putere și avuții. Fraudele de proporții, vilele, vacanțele în străinătate, materialele electorale ale celor care s-au îmbogățit în anii în care s-au aflat la guvernare, au fost plătite de oamenii cinstiți și corecți ai acestei țări. Obișnuit, de pe vremea când se afla la putere, să vadă în contribuabil un simplu cotizant la punga partidului, Partidul Democrației Sociale din România a sacrificat acum economiile sutelor de mii de investitori FNI în numele unor interese electorale meschine.

Presa a făcut publice legăturile strânse dintre Partidul Democrației Sociale din România și administratorii FNI. Adrian Năstase, Miron Mitrea, la fel ca și fostul și viitorul pedeserist Teodor Meleșcanu, au beneficiat din plin de proprietățile deținute de SOV în Delta Dunării. CENTROCOOP, firma cae a cumpărat în 1997 51% dintre acțiunile SOV INVEST-ului, este, la rândul ei, subordonată intereselor Partidul Democrației Sociale din România. Practic, prin intermediul CENTROCOOP, partidul lui Ion Iliescu a patronat Fondul Național de Investiții.

Lichiditățile FNI au intrat în buzunarele și așa ticsite ale Partidului Democrației Sociale din România și ale clienților săi politici. Banca de Investiții și Dezvoltare, a fostului premier Nicolae Văcăroiu, Banca Română de Scont, Banca Astra, din Brașov, sunt doar câteva dintre locurile în care investitorii de la FNI s-ar putea să-și găsească banii. Partidul Democrației Sociale din România are însă tupeul de a pune o inginerie financiară pe care a controlat-o în permanență, pe seama coaliției care se află acum la putere.

Actuala putere a fost nevoită să plătească anul trecut 3 miliarde de dolari pentru a acoperi serviciul datoriilor externe făcute fără nici un rost de PDSR. Actuala putere a trebuit să scoată din bugetul de stat mai mult de un miliard de dolari pentru a acoperi devalizarea BANCOREX-ului de către PDSR. Și tot actuala putere este cea care îi va despăgubi pe investitorii unui fond de investiții a cărui prăbușire a fost comandată de PDSR. Partidul lui Ion Iliescu se înșeală însă atunci când crede că doar actuala putere suferă de pe urma ingineriilor financiare, a fărădelegilor și incompetenței de care a dat dovadă când se afla la guvernare. Cel mai afectat este plătitorul de impozite, cetățeanul de rând, față de care PDSR nu încetează să-și manifeste disprețul.

 
  Ioan Oltean - prezentarea unei anumite atitudini a domnului Ioan Mureșan, ministrul agriculturii;

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

În continuare are cuvântul domnul Oltean Ioan.

Se pregătește domnul Buzatu Dumitru.

   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Intervenția mea de astăzi este determinată de o anumită atitudine a domnului Ioan Mureșan, ministrul agriculturii, în ședința de Guvern din 21 septembrie anul acesta.

Înainte însă de a dezvolta subiectul acesta, aș preciza un lucru pe care de altfel îl cunoașteți cu toții, și anume că fiecare parlamentar reprezintă în forul legislativ în primul rând interesele alegătorilor din propria circumscripție electorală, și abia apoi alte interese sau interesele partidului respectiv.

În acest sens, și eu și deputatul Ioan Pintea, colegul meu de partid și de circumscripție electorală, reprezentăm interesele cetățenilor din județul Bistrița-Năsăud și avem obligația să ne preocupăm permanent de problemele grave cu care aceștia sau instituțiile principale ale județului se confruntă.

Tocmai o asemenea preocupare firească, de altfel, față de o situație gravă, ivită la nivelul OCAOTA Bistrița la începutul lunii septembrie, a determinat o stare de fapt pe care doresc astăzi, de la tribuna Camerei Deputaților, s-o condamn cu vehemență.

Iată despre ce este vorba. Datorită numeroaselor neajunsuri cu care se confruntau salariații OCAOTA Bistrița, cum ar fi: neplata salariilor, a diurnelor de deplasare, precum și a altor drepturi salariale ce li se cuveneau în mod legal, aceștia au declanșat un conflict de muncă. În a 11-a zi de conflict, aceștia, greviștii au solicitat parlamentarilor bistrițeni și autorităților județene să mijlocească o întâlnire cu ministrul agriculturii, întâlnire care a și avut loc în data de 20 septembrie anul acesta în cabinetul ministrului.

Trec cu vederea peste faptul că în timpul discuțiilor, ministrul a avut o atitudine arogantă față de delegația greviștilor și chiar obraznică față de mine și de deputatul Ioan Pintea, care însoțeam delegația, dar nu pot să tolerez manifestarea domnului ministru de a doua zi, joi, 21 septembrie 2000, în timpul ședinței de Guvern, unde a declarat: "Ieri mi-au spart ușa de la minister domnul deputat Oltean de la Partidul Democrat, nu știu dacă e în România, oricum din Bistrița, fost ministru la păduri, care a venit cu o armată de la OCOT și mi-a spart ușa acolo!" Și i-am spus: "Dragă, tu ești în opoziție, ești la guvernare, unde mama dracului ești?" Dar iată cine vine să asedieze ministerul. Colegii mei de la Partidul Democrat". Și încheie ministrul, cu referire la vizita sindicaliștilor, cu următoarea frază memorabilă: "Dacă decizia politică este să punem în practică Ordonanța nr. 24, o punem, dacă nu, să se pună unde se pune, cum se pune sau nu se pune, ca să știm și eu ce răspuns dau pentru că am stat trei ore cu ei acolo. Bineînțeles, cei de la Bistrița, care au venit cu domnul deputat Ioan Oltean de la Partidul Democrat vor primi banii ultimii, pentru că nu așa se face ca să se obțină banii".

Nu vreau să mă refer la modul de exprimare al ministrului, care este al unui agramat autentic, ci doar la conținutul declarației.

În primul rând trebuie să remarc grosolănia cu care a denaturat adevărul, pentru că toată întrevederea s-a desfășurat în limitele bunei cuviințe, fără durități sau reproșuri violente din partea cuiva, cu atât mai puțin din partea mea.

Cuvintele pe care le-a folosit ministrul Mureșan în ședința de Guvern la adresa deputatului Oltean, modul în care a denaturat adevărul, dezinformând membrii Guvernului, denotă un comportament anormal și condamnabil.

Este inadmisibil ca o încercare de a dezamorsa pe cale amiabilă un conflict de muncă, ce dura de două săptămâni, să stârnească atâta ură și dezinteres din partea celui mai îndreptățit să realizeze pacea socială.

Am știut demult că domnul Mureșan nu este omul potrivit la locul potrivit, priceperea sa în problemele agriculturii românești nu s-a remarcat niciodată, dar am încercat să nu cred că este și imoral.

M-am înșelat și astăzi îmi asum toată responsabilitatea față de intervenția mea. Neprofesionalismul și lipsa de educație sunt principalele calități care l-au ajutat să distrugă ceea ce a mai rămas nedistrus de predecesorii săi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Mulțumesc, domnule ministru. Mergem mai departe.

 
  Dumitru Buzatu - despre criza Casei Naționale de Asigurări de Sănătate;

Domnul Buzatu Dumitru, se pregătește domnul Petreu Liviu.

   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervențiile deputaților P.N.Ț.C.D. au arătat că starea de anormalitate și absurdul s-au instala puternic în climatul acesta al zilelor noastre, însă dovada cea mai surprinzătoare a acestei stări de fapt a fost atunci când domnul Lupu s-a hotărât să cedeze o bucată de oaie, coada, unui deputat al Opoziției, lucru de neimaginat. Adică, să cedezi partea cea mai grasă, în condiții obișnuite.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

La asta m-am gândit și eu, domnule deputat, fiindcă sunteți învățați cu partea cea mai grasă.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

În condiții obișnuite ar fi fost de înțeles să fi cedat o bucată de pădure din pădurile sale, o bucată de moșie din moșia sa, dar chiar coada oii? Este absolut de neimaginat.

Totuși, cred că sunt lucruri mult mai serioase care ar trebui nu numai să ni le imaginăm, ci să le și analizăm cu foarte multă atenție.

Pentru joi, 5 octombrie, primul-ministru anunța că se va prezenta în fața Parlamentului, pentru a prezenta un raport al guvernării sale.

Domnul Mugur Isărescu, spre surpriderea noastră, spun acest lucru pentru că în ultima vreme am citit nenumărate articole în presă, în care se spunea că domnul Mugur Isărescu nu are timp de făcut politică nici săptămâna aceasta, deci s-a hotărât, totuși, ca în această săptămână să facă politică.

Sigur că eu nu am să prejudec acum, în legătură cu ceea ce va spune domnul prim-ministru joi, deși sunt ușor de imaginat bâiguielile sale pe tema unei creșteri economice pe care n-o simte nimeni în această țară.

Cred, totuși, că dacă s-a hotărât să facă politică, domnul Mugur Isărescu ar trebui să fi sesizat un lucru extrem de important în ceea ce privește funcționarea unor instituții ale statului. Există o criză extrem de prelungită și cu efecte dăunătoare asupra întregului sistem de sănătate, criza Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Într-o perioadă relativ scurtă, s-au succendat trei președinți care au fost schimbați pe motive absolut bizare: unul că ar face parte din partidului domnului Lis sau dintr-o aripă a aripii partidului domnului Lis. Unul, că este de la țărăniști, unul că este de la liberali, unul că nu are competența necesară.

Este clar că dacă domnia sa s-ar fi hotărât să facă politică mai demult și nu în ultima săptămână, ar fi aflat că această criză din sistemul asigurărilor de sănătate are rădăcini profunde și ea pornește de la modificările succesive pe care le-a suportat Legea nr. 145 din 1997. Modificarea cea mai consistentă a survenit prin Ordonanța nr. 30 din 6 noiembrie 1998 și ea urmează să fie completată de o modificare care se află acum pe masa primului-ministru, a cărui conținut vi-l voi relata un pic mai târziu.

Principiul de bază al Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate a fost acela al contribuției generalizate care să asigure servicii pentru toți asigurații, iar un alt principiu a fost gestionarea fondurilor acestei case, de către reprezentanți ai celor care contribuie la formarea fondului.

Încet, încet, prin Ordonanța nr. 30 au început să fie restrânse atribuțiile celor care gestionează casa, dat fiind faptul că aici se manipulează sume uriașe, fonduri care foarte ușor pot merge și merg și în acest moment pe mâna clientelei politice. Chiar unul dintre directorii Casei Naționale de Asigurări a fost schimbat datorită faptului că a avut, să spunem, bunăvoința sau a avut puterea să recunoască că fondurile acestei case vor fi folosite ca o pușculiță a partidelor din actuala coaliție majoritară, pentru alegerile din noiembrie 2000.

În momentul acesta, pe masa primului-ministru se află o ordonanță, prin care, practic, atribuțiile de gestionare ale reprezentanților asiguraților sunt șterse cu totul.

Singura atribuție supremă de gestionare revine unui singur om, deci președintelui Casei Naționale de Asigurări, care va delega această atribuție a sa și directorilor executivi.

Mai mult decât atât, această ordonanț㠖 și eu vă rog să verificați, domnule președinte, dacă nu spun adevărul – această ordonanță dă aceste prerogative președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru perioada 1 ianuarie 1999 – 1 ianuarie 2002.

Eu mă întreb de ce n-a luat-o din 1944, pentru că ar fi fost mult mai simplu și rezolvam mult mai multe probleme.

Eu vă rog, domnule președinte, ca în calitatea dumneavoastră de membru marcant al Coaliției majoritare aflate astăzi la putere, încă, în România să atrageți atenția domnului prim-ministru că această situație absurdă care se manifestă în domeniul asigurărilor de sănătate creează numeroase probleme, nu guvernanților, nu celor care beneficiază de aceste fonduri, ci asiguraților care sunt nevoiți să umble pe la ușile spitalelor într-o stare în care nici unul dintre dumneavoastră nu se află în momentul acesta.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Și nici membrii P.D.S.R.

 
  Liviu Petreu - reiterarea unor date legate de procesul Ceaușescu;

Domnul Petreu Liviu are cuvântul.

   

Domnul Liviu Petreu:

Distinsă, dar rarefiată adunare,

Comunicatul Frontului Salvării Naționale din 22 decembrie 1989 desemna România ca un stat de drept, iar la numai 3 zile, credibilitatea acestuia era pulberizată prin desfășurarea așa-zisului proces al inculpaților Ceaușescu Nicolae și Ceaușescu Elena. Multe din erorile, inexactitățile și încălcările de procedură din acest dosar au fost amplu dezbătute de presă.

Inexplicabil pentru mine și șocant în același timp este că de peste 10 ani eroarea cea mai gravă din acest dosar nu a fost relevată de nimeni. Este vorba de faptul că, la sfârșitul dezbaterilor, instanța a acordat ultimul cuvânt doar inculpatului Ceaușescu Nicolae: "Inculpat Nicolae Ceaușescu, ai ultimul cuvânt", omițând ca în continuare să acorde ultimul cuvânt și coinculpatei prezente, Ceaușescu Elena.

Deoarece acest drept este statutat de Codul de procedură penală român în mod imperativ, tot ce întreprinde completul de judecată, după încălcarea acestui drept fundamental al omului, este lipsit de orice valoare juridică. Respectiv, așa-zisa hotărâre de condamnare la moarte fiind luată fără a se fi finalizat faza dezbaterilor, ele rămânând neîncheiate, deoarece urma să se acorde ultimul cuvânt și coinculpatei, nu are valoarea unei sentințe. Scripta respectivă dată de completul de judecată valorează doar ca o simplă sugestie dată de aceștia și care este urmată de deschiderea focului cu armamentul din dotare asupra inculpaților și nu condamnaților Ceaușescu Nicolae și Ceaușescu Elena, de un grup de militari români aflați în neimputabilă eroare.

Corect este să afirmăm că procesul penal respectiv a încetat ca urmare a constatării medicale a decesului ambilor inculpați, survenit în timpul desfășurării lui și să nu mai susținem penibila teză a execuției - termen ce definește doar finalizarea unei hotărâri legale.

Pentru profesioniști acest amănunt desconspiră, însă, și alte lucruri grave: necunoscând, deci, "ultima poziție" adoptată de inculpata Elena Ceaușescu, completul se autodenunță singur, că în realitate nu a deliberat asupra hotărârii, ci a purces mecanic la redactarea acesteia. Altfel, judecătorii ar fi descoperit eroarea și printr-o scurtă reluare a dezbaterilor acopereau nulitatea.

Întrebarea este: cum trei judecători experimentați, deliberând, nu au observat eroarea, răspunsul este simplu: nu au deliberat, ci doar au redactat și acest lucru este evident, mai ales că, existând mai multe capete de acuzare asupra cărora trebuiau să se pronunțe separat, șansa de a descoperi eroarea procedurală se multiplică cu fiecare dintre aceste capete de acuzare, asupra cărora nu s-a deliberat în realitate.

Pentru a spulbera perpetuu credibilitatea României, această situație nu a fost asumată până acum, mai mult, după 25.12.1989, în loc să suporte consecințe cât de mici pentru erorile lor procedurale vădite, magistrații militari și avocații cunosc o ascensiune amețitoare în justiția militară, iar puțin numerosul "public asistent", care evident nu a avut nici cea mai mică contribuție în direcția influențării instanței, ocupă ulterior posturile de viceprim-ministru și director S.R.I ai originalei democrații.

Șirul marilor procese politice comuniste începute în 1947 este prelungit astfel, finalul putând fi datat exact: 25.12.1989, deoarece caracteristicile se păstrează intacte: formalismul acuzei, lipsa oricărui interes în verificarea acuzei, prestația lamentabilă a apărătorilor din oficiu, cunoașterea anticipată a hotărârii. Acum mai avem în plus și nesocotirea dreptului la ultimul cuvânt. Se validau astfel cele mai sumbre previziuni privind seriozitatea angajamentului nostru democratic.

Să ne mai mirăm că doar cereri de extrădare privind borfași tip Fane Spoitoru sunt onorate fără probleme de străinătate? Că statele civilizate tergiversează și cer explicații jenante pentru noi în cazuri importante, cum ar fi al condamnatului Stănculescu sau al cercetatei Vlas?

Cel puțin pentru ultimul secol nu se cunoaște o situație asemănătoare niciunde în lumea civilizată.

Stimați colegi, scuzați-mă că nu am putut fi mai scurt.

 
  Nicolae Leonăchescu - O toamnă politică plumburie a coborât peste universitatea românească;

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Au luat cuvântul 8 colegi de la Opoziție, 8 de la Majoritate, am depășit programul cu 30 de minute, invit ceilalți colegi care și-au pregătit intervenții să le predea la Serviciul de stenodactilografie pentru a fi publicate în "Monitorul Oficial". Am întârziat pentru că abia acum am primit prezența.

(Intervenții necitite în plenul Camerei Deputaților)

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Onorat auditoriu,

A venit toamna plumburie cu bucuriile și tristețile ei, suprapuse peste eternele dureri ale tranziției.

În ziua de 2 octombrie a.c., s-au deschis porțile instituțiilor de învățământ universitar și evenimentul trebuia să fie marcat de o bucurie autentică din partea studenților și a oamenilor școlii. N-a fost să fie așa!

Reprezentații Puterii s-au grăbit să prezinte dări de seamă sofisticate și triumfaliste prin care să ascundă nereușitele unor experimente și schimbări care ne-au costat enorm în perspectivă istorică.

Am ajuns la 400.000 studenți, onorând un indicator cantitativ european de integrare! Este oare un succes?! Mă cuprinde groaza când citesc în ziare cum s-a întins ciuma diplomelor false în România și de aici în Europa! Unde era ministrul învățământului când, prin acțiunile sale reformatoare, a fost impulsionat comerțul cu diplome ecologice false?! Guvernele au promis locuri în cămine studenților și ele n-au apărut pe măsura creșterii numerice. În căminele existente, administrațiile au introdus, fără rușine, tributul universitar în scopuri personale.

La Timișoara, un loc în cămin se obține cu 200 mărci germane date administratorului de cămin. La Brașov, la fel! Furtul și spargerile camerelor în cămine, comerțul ilicit etc. au devenit fenomene curente sub oblăduirea complice a administrațiilor.

Pe ultima sută de metri a actualului mandat politic, șperțul este o realitate a vieții universitare la care s-a ajuns prin sloganuri politice și acțiuni reformatoare conduse prin improvizații, prezentate într-un limbaj șuierat printre dinți și însoțit de un rânjet lugubru. Am suportat avalanșa manualelor alternative și de istorie alternativă prezentată în amabalajul otrăvitor al rânjetului reformist.

Cine controlează și prin ce mecanisme fluxul instructiv - educativ din instituțiile particulare de învățământ? Știe Ministerul Educației Naționale, plin de editori de manuale alternative, cum sunt lăsați repetenți pe nedrept mulți studenți spre a se asigura sursele de venituri și pentru anul universitar următor? Cât plătește un absolvent slab întocmirea lucrării de licență de către un cadru didactic?!

Primul ministru a spus la Timișoara : "Tociți cartea, fraților, că altfel nu mai merge". De ce n-o fi spus acest lucru la investirea sa ca prim - ministru?!

Să luăm aminte: până acum, a mers! Vine schimbarea schimbărilor! Gata, s-a terminat! Până acum, cei fără carte, repetenții și exmatriculații au mai avut o șansă declarându-se dizidenți politici și asaltând instituțiile statului cu ignoranța lor agresivă. Avem destui eroi fără rame și dizidenți inventați. Până acum a mers.

Din această toamnă, nu mai merge. Sunt și eu de acord că ori s-a terminat scenariul ori filmul s-a rupt și electoratul se trezește. S-a furat totul; s-a vândut, sub firma privatizării, munca noastră; învățământul a suportat experimente dureroase în numele unei iluzorii reforme ale cărei coordonate n-au fost identificate decât fragmentar sau deformat.

Iată, de ce, la acest început de an universitar sunt și mai trist ca acum un an. O toamnă politică plumburie a coborât peste universitatea românească.

Am însă certitudinea că după 26 noiembrie 2000 speranța va înflori dinou.

Vă mulțumesc!

 
  Constantin Cotrutz - intervenție intitulată: Învățământul - o nocturnă în La minor;

Domnul Constantin Cotrutz:

Învățământul – o nocturnă în La minor

S-au făcut încercări repetate de a modifica măcar un minim necesar în țara noastră, în toate domeniile, urmând de cele mai multe ori un model occidental invidiat dar prost amplasat pe temelii șubrede de tip occidental. În mod nemijlocit au apărut și personalitățile dispuse, aparent, să se înhame la aceste munci sisifice. S-a încercat în ultimii ani modificarea structurilor pe care este statutat învățământul românesc, a unităților de conducere și decizie, a persoanelor cu putere de decizie.

Involuntar sau nu, învățământul a devenit politizat, deși instituțiile de învățământ împing, de ochii lumii, politicul în afara granițelor lor fizice. În rest, însă, debandada și gafele, politicianismul, farfuridismele persistă în toată rețeaua care se orientează către vârful piramidei, unde tronează, sistemul central de decizie, cu tot respectul pentru doar ideea de autonomie, ministerul învățământului. Instituție care, separată de realitățile Școlii superioare, stând la distanță de focarul a ceea ce s-ar vrea a fi pepiniera de intelectuali români, coborând între acei bugetari pe care-i păstorește doar cu ocazii festive sau în preajma alegerilor, stă cu mâinile în sân, crezând probabil că pomul, până acum nesecat, producător de viitor va scutura fructele în poala sa. Pentru ca mai apoi să le vândă la un preț de nimic în cele patru zări. Pentru ca poi să le calce în picioare, să le strivească sub jugul unei vieți pseudomizere, într-un anonimat mai obscur decât al castelului d’If. Pentru ca apoi să jelească fuga de materie cenușie, să promită sforăitoare reforme, restructurări, reciclări, de fapt simple mutații ale unor șmecheri dintr-o postură de decizie în alta, la un relativ adăpost față de tumultul oprobiului public.

Discursul politic în preajma schimbării a abundat și abundă de replici scoase din mânecă special cu aceste ocazii, de discursuri scrise de personalități ale vieții științifice și culturale românești. Toate, însă, apun la scurt timp după anunțarea rezultatelor, în spatele unor uși închise cu lacăte de indiferență și stropite abundent de șampania unei victorii exclusiviste.

Nici un rezultat al victoriilor electorale nu a dus la ameliorarea situație acestor bugetari care încă mai rezistă tentației de a privi în urmă cu mânie. Învățământul și cercetarea, sintagmă prioritară numărul unu a fiecărei legislaturi, doar în vorbe, nu și în fapte.

O elită, domnilor, nu poate fi alimentată cu nutreț sau cu resturi. O elită nu poate fi distrusă ușor, dar odată distrusă și condițiile ei de perenitate fiind îndepărtate, nu mai poate fi regenerată. Elitele politice au dus țara românească acolo unde era să ajungă, adică puțin mai departe decât mai putem visa acum. Elitele au asigurat suaviețuirea și materialul genetic pentru geneza uneia noi, post-comuniste. Iar noi exportăm moștenirea aceasta cu iresponsabilitate. Noi manevrăm forme fără fond și uităm să asigurăm existența acestei pături indispensabile a oricărui popor. Naționalismul și extremismul ajung forme de manifestare normale în societăți amenințate de dezechilibre majore. Anii care vin, și nu mă refer la următorii 4, ci la următorii 20, vor genera aceste dezechilibre dacă vom emite mai departe postulate fără a trece la acțiune. Acțiunea este o caraceristică a oamenilor de valoare. Cel care va trebui să își asume răspunderea pentru încă 4 ani trebuie să realizeze ceva valabil pentru încă 20.

Un extremist ar închide granițele; a mai făcut-o unul, nu demult. Un liberal le-ar deschide și le-ar uita așa. Un cadru didactic sau un cercetător trimis la specializare nu poate fi motivat să revină în condițiile în care aici se luptă pentru supraviețuire.

Am ajuns să preferăm să fim priviți ca auslanderi numai pentru a trăi civilizat. În plus, un tânăr implicat în învățământul universitar, preparator sau asistent, șef de lucrări sau conferențiar, trăiește o viață dual㠖 împărțindu-se permanent între munca pe care o prestează cu dinții strânși pentru mizera sumă de 80 USD lunar și timpul așa zis liber rămas, pe care-l folosește la maxim, nu pentru a se documenta, nu pentru a-și lărgi orizontul cognitiv, ci pentru a supraviețui. Acești tineri execută cele mai diverse servicii, de cele mai multe ori mult sub pregătirea lor, pentru a-și completa sumele necesare întreținerii, achiziționării publicațiilor generale și de specialitate, garnisirii bibliotecii. Acești tineri ajung să nu mai dorească a întemeia familii gândind că nu le vor putea oferi nimic. Acești tineri nu sunt remunerați suficient pentru a-și încropi condițiile necesare performanței individuale și colective. Câte cadre didactice tinere își permit un computer personal din salariul curent? Câți își permit un concert simfonic săptămânal fără să-și numere atent teancul subțirel de hârtii de 5000 sauJ fără să renunțe la altele?

Tinerii care mai vor și mai pot face ceva pentru țara acesta au început să sufere de foame fizică și morală. Haitele de oportuniști au început să-i înghită neștiind că își digeră o parte importantă a propriului viitor. După ce nu va mai fi nimic de distrus și de furat în țară, ne vom călca în picioare pentru a împărți ce a mai rămas. Dar atunci, ca și acum, spiritul intelectual va rămâne liber. Și va fi primul care va privi înapoi cu mânie.

  Dumitru Bălăeț - intervenție cu titlul: Grăbirea înstrăinării avuției naționale;

Domnul Dumitru Bălăeț:

Grăbirea înstrăinării avuției naționale

Mă văd obligat să comentez pe scurt aici, în Parlament, dubioasa Hotărâre de Guvern purtând numărul 655 din 4 augus2000, publicată în Monitorul Oficial, partea I nr. 376 din 14 august curent.

Această hotărâre are un singur articol cu două subpuncte. Primul subpunct prevede eșalonarea plății impozitelor a 10 mari întreprinderi industriale ale țării supuse procesului rapid de privatizare, adică de vânzare la străini, 5 ani de acum încolo, începând cu o perioadă de grație de 6 luni. La al doilea subpunct se prevede scutirea completă de la plată a majorărilor de întârziere și mai mari. În anexa hotărârii se dau și numele întreprinderilor scoase la vânzare: Aris Arad, Înfrățirea - Oradea, Letea - Bacău, Mecanică Fină - București, Promex - Brăila, Rulmenți - Bârlad, Rulmenți - Slatina, Șantierul Naval - Tulcea, Savernav - Turnu Severin și Unio - Satu Mare.

După cum se vede, întreprinderi industriale tot una și una de prim rang ale țării. De ce atâta grabă în scoaterea lor la vânzare? Motivul acestui jaf ar fi marile datorii ale acestor întreprinderi la bugetul de stat și la cel al asigurărilor sociale, cât și datoriile și mai mari, la aceleași bugete, cauzate de majorările de întârziere.

Într-adevăr, pe 4 coloane în dreptul fiecărei întreprinderi se dau aceste datorii care totalizează peste 1000 de miliarde de lei, cifră care poate impresiona pe unii, dar nu pe aceia care știu că aceste datorii sunt umflate artificial de o politică de stat a falimentării industriei naționale prin dobânzi bancare exagerate, prin impozite din ce în ce mai grele, prin instabilitate monetară, prin costuri necorelate la energie și materii prime etc.

Și, mă rog, dacă acesta este rezultatul unei politici macroeconomice de împovărare a întreprinderilor pentru a justifica, în mintea omului de rând, scoaterea lor la vânzare, de ce vânzarea lor propriu-zisă duce în mod invers la reeșalonarea pe 5 ani a acestor datorii, cu o grație inițială de 6 luni și o ștergere completă a datoriilor și mai mari rezultate din majorările de întârziere?

Oare bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale nu mai are nevoie de cele peste 1000 de miliarde trecute la capitolul "datorii" șterse. Unde e minciuna, domnilor guvernanți? Acolo unde îndatorați întreprinderile cu capital de stat românesc către așa-zisul stat român, creând diversiunea găurilor negre la buget, sau acolo unde ștergeți cu buretele aceste datorii, când e vorba de vinderea lor la străini? De ce pentru cetățenii români, guvernanții noștri se poartă ca o ciumă (nici o aluzie la domnul Ciumara care semnează în locul primului-ministru această hotărâre de Guvern!), iar pentru străini ca o mămică (poate doamna Norica Nicolai, care semnează hotărârea respectivă pentru Ministerul Muncii și Protecției Sociale). Halal protecție!...

Dacă privim mai îndeaproape lucrurile, vedem că nici măcar acești străini pentru care guvernanții noștri se fac mumă bună, nu sunt mai de soi. Astfel aflăm din presă (Adevărul, luni 28 august a.c.), că Mecanica Fin㠖 București a ajuns pe mâna lui "Camping" SRL Urziceni, fabrică de corturi a unui SRL controlat de cetățenii italieni Sergio Mollo și Damasis Colombo. Această cumpărare a Mecanicii Fine s-a făcut cu suma ridicolă de numai o jumătate de milion de dolari, eșalonată în rate semestriale pe 3 ani și cu ștergerea penalităților și a majorărilor de întârziere în valoare de 54,412 miliarde lei și a datoriilor către bugetul de stat și al asigurărilor sociale, de 19 miliarde lei (reeșalonate pe 5 ani!).

Deși instituțiile mult mai serioase (Firt – Italia și Romanian – American Group – sponsorizate de guvernul american) și-au arătat intenția de a cumpăra pentru licitația Mecanicii – Fine București, domnul Radu Sârbu, președintele FPS a preferat nenorocitul sereleu de la Urziceni intrat la rândul lui pe mâna unor mafioți italieni.

De ce a făcut domnul Radu Sârbu acest lucru? Asta ar trebui cercetat mai îndeaproape de către poliție și procuratură, evident, cu personajul înbrăcat în zeghe și cu cătușe la mâini și la picioare. Să sperăm că lucrul acesta se va întâmpla totuși și încă nu prea târziu.

  Mihai Nicolescu - un SOS din partea institutelor de cercetare.

Domnul Mihai Nicolescu:

Un S.O.S. din partea institutelor de cercetare care sunt programate a fi vândute pe bandă rulantă de către Fondul Proprietății de Stat.

Orice națiune care se respectă susține în mod evident activitatea de cercetare și învățământul de toate gradele. Acestea au menirea de a forma cadre, de a revoluționa și eficientiza economia prin progresul științific și tehnic.

La noi, în această perioadă de tranziție spre economia de piață, problemele amintite par mai abstracte și mult mai dificil de realizat, de acestea, de foarte multe ori, se ocupă persoane care nu au lucrat în domeniile respective și pe care nu le susțin suficient pentru reformă și funcționare. De aici și foarte multe sincope și chiar demolări ale unor structuri de rezistență ale economiei naționale.

Recent, salariații din S.C. Institutul de Studii și Proiectări pentru Îmbunătățiri Funciare S.A., membrii ai sindicatului liber din institut, organizație sindicală afiliată la Federația Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare - Proiectare din România din cadrul Confederației CNSLR-Frăția, aduce la cunoștință unele ­aspecte din activitatea institutului precum și intenția FPS-ului de a vinde totul cât mai repede, deci și acest institut fără să țină cont de importanța strategică a acestuia.

S.C. Institutul de Studii și Proiectări pentru Îmbunătățiri Funciare S.A. are în obiectivul de activitate, ca specific de bază, executarea lucrărilor de cercetare–dezvoltare, proiectare în domeniul agriculturii, studii și proiecte în domeniul îmbunătățirilor funciare, amenajării teritoriului, dezvoltării rurale, alimentărilor cu apă, protecției mediului, etc.

În arhiva și în fondul de date din cadrul institutului se regăsesc informații deosebit de importante privind teritoriul României din punct de vedere topografic, geodezic, geotehnic, hidrogeologic, hidrologic, pedologic, și care, în cea mai mare parte, au un caracter secret militar de stat.

S.C. ISPIF S.A. a fost implicat, în ultimii ani, în rezolvarea problemelor apărute ca urmare a inundațiilor, alunecărilor de teren, programe antisecetă, asigurând documentații tehnico-economice corecte și bine fundamentate.

De activitatea institutului sunt legate marile sisteme de irigații, desecări, combaterea eroziunii solului, diguri de apărare, baraje. Urmărindu-se o bună protecție și conservare a solului, precum și o utilizare rațională și eficientă a apei de irigare, se consideră că S.C. ISPIF S.A. are forța umană și tehnică pentru a participa efectiv la lucrările de modernizare a obiectivelor strategice amintite.

Din păcate, Fondul Proprietății de Stat, în graba de a realiza așa zisa privatizare, se grăbește și nu ține cont de consecințele nefaste ale acțiunii sale. În programul de vânzare, oricum și la orice preț, dorește ca și S.C. ISPIF S.A. să fie divizat și apoi vândut.

Ne întrebăm de ce acest interes de divizare a institutului și scoatere a centrului de detecție satelitară, care este unic în România și care asigură scanarea întregii suprafețe a țării, detectând starea culturilor, inundațiilor, a alunecărilor de teren, etc.?

Este vorba de neștiință, ignoranță sau de interese ale FPS-ului de a-și depăși planul la vânzări fără nici o logică și fără să țină cont că acest institut are o activitate unitară.

În timp ce Departamentul de Control al Guvernului, într-un raport al său, arată că această divizare nu reprezintă o soluție ci o diseminare de forțe, o lipsă de coerență, o fraudă la adresa țării, FPS-ul ignoră normalitatea și persistă în acțiunea sa de vânzare și a institutelor de cercetare și de demolare a economiei românești, iar în cazul acestui institut, acțiunea reprezintă chiar un pericol la securitatea națională.

Având în vedere situația creată de această atitudine a FPS-ului față de S.C. Institutul de Studii și Proiectări pentru Îmbunătățiri Funciare S.A. și de alte unități de cercetare – dezvoltare asemănătoare, de la tribuna Parlamentului României, cu mult respect solicit, în numele Partidului Democrației Sociale din România, ca domnul Prim Ministru Mugur Isărescu să intervină și să stopeze acțiunea de divizare și vânzare a activelor institutelor și stațiunilor de cercetare-dezvoltare și să acorde acestora importanta strategică menționată în Programul de Dezvoltare pe Termen Mediu a României.

   

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de dezbateri a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul de 343 de deputați și-au înregistrat prezența 264. Participă la alte acțiuni parlamentare 11, sunt absenți 79. Cvorumul de lucru, potrivit art. 128 din Regulament, este astfel întrunit.

 
Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind modificarea și completarea unor dispoziții din Codul penal.  

Trecem la dezbaterea proiectelor de pe ordinea de zi. Invit secretarii de ședință la prezidiu.

Vă informez că la ora 11,00 avem a ne pronunța asupra a două proiecte de lege cu caracter organic, pe care le-am votat în ziua precedentă și urmează raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind modificarea și completarea unor dispoziții din Codul penal. Este vorba de o mediere pe art. 197, 198 în proiectul de modificare.

La pct. 1. Comisia propune textul Camerei Deputaților.

Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

La pct. 2, text Camera Deputaților.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Raportul în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori.  

Următorul raport. Proiectul de Lege privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori.

Punctul 1 al raportului, textul Camerei Deputaților, propus de comisie cu unanimitate.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

La pct. 2, text comun, propus cu unanimitate de voturi de Comisia de mediere.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 3, textul Camerei Deputaților.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 4, textul Senatului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 5. Text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 6. Text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 7. Text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 8. Textul Camerei Deputaților.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 9, textul Camerei Deputaților.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Raportul în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind protecția patrimoniului cultural național mobil.  

Trecem la raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind protejarea patrimoniului cultural național mobil.

Punctul 1. Comisia propune textul Senatului cu unanimitate de voturi.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 2. Se propune textul Senatului, în aceleași condiții, cu unanimitate de voturi.

Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 3. Textul Senatului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 4, text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 5, textul Senatului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 6.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 7, textul Senatului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 8, textul Senatului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 9, text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 10, textul Senatului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 11, text Senat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 12, textul Senatului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alineatul 6 de la pct. 12, text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alineatul 7 este iarăși textul Senatului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alineatul 7, text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 13, text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 14, textul Senatului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 15, textul Senatului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alineatele 4 și 5 de la punctul 15, texte comune propuse cu unanimitate de voturi.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alineatul 6, textul Camerei Deputaților.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 16, textul Senatului.

La alin. 1.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

La alin. 2, text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 17, textul Camerei Deputaților.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 18, textul Senatului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 19, textul Camerei Deputaților.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

La alin. 3, textul Senatului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alineatul 4, text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 20, textul Senatului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 21, textul Senatului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 22, textul Senatului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 23, textul Senatului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 24, text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

La alin. 4 avem textul Senatului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 25.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 26, text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Text comun pentru alin. 1 și 2. Pentru alin. 4, 5, 6 și 7 textul Senatului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 27, pentru alin. 2, text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pentru alin. 3, textul Senatului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 28, textul Senatului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 29, textul Senatului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alineatul 4 de la 29, text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 30, text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alineatele 2 și 3, textul Senatului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 31, text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 32, alin. 1, textul Senatului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alineatul 2, textul Camerei Deputaților.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alineatele 3 și 4, texte comune.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 34, poziție din raport, la alin. 1, textul Senatului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alineatul 2, text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

La alin. 3, textul Senatului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 35, alin. 1, Senat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alineatul 2, text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 36, text comun la alin. 1 și 3.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri? /FONT>

Votat.

Alineatele 5, 6 și 7, text Senat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 37, text Senat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 38, text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctele 39, 40, 41, text Senat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctele 42, 43, 44, texte cu unanimitate de voturi ale Senatului, propuse de comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 45, textul Senatului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 45 bis, text comun. La 45 bis?

Vă rog, domnule Badea.

   

Domnul Alexandru Ioan Badea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi pare rău că s-a întâmplat așa. Aici este o omisiune. Este evident că nu putem lăsa sine die termenul în care trebuie restituit de către deținător costul operațiunilor de restaurare și conservare, fiindcă s-ar ajunge la situații aberante. De exemplu, dacă un bun de patrimoniu, de tezaur a fost restaurat acum, proprietarul sau urmașul lui urmează să plătească restaurarea sau conservarea peste 50 de ani și se convenise că se introduce un termen de 7 ani în interiorul căruia este valabilă această idee a restituirii costului restaurării și dintr-o scăpare care nu-mi dau seama cum s-a petrecut a dispărut acest element de timp din textul convenit. Nu știu cum să procedăm acum, eu semnalez numai situația. Este evident că nu poate să rămână textul așa cum este aici.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, cum ar trebui să sune textul?

 
   

Domnul Alexandru Ioan Badea:

"În cazul vânzării ulterioare a acestor bunuri într-un interval de 7 ani costurile operațiunilor de restaurare și conservare vor fi restituite instituției finanțatoare de proprietarul vânzător".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, suntem la 45 bis?

 
   

Domnul Alexandru Ioan Badea:

45 bis. Este textul comun care face vorbire... Deci, ultima frază, ultima frază a textului comun. "În cazul vânzârii ulterioare a acestor bunuri în decurs de 7 ani costurile operațiunilor de restaurare și conservare vor fi restituite instituției finanțatoare de proprietarul vânzător". Pentru că este o chestie rațională.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Credeți că este o greșeală de ortografie sau de dactilografie?

 
   

Domnul Alexandru Ioan Badea:

Păi, așa se convenise în comisie, ce s-a întâmplat mai departe mi-e greu să vă spun, dacă e de dactilografie sau ce...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Dacă am avea procesul-verbal din ședința comisiei, ne-am putea conforma... În comisie au fost colegi de la mai multe partide...

 
   

Domnul Alexandru Ioan Badea:

Da. Mie mi-e greu acum, vă dați seama, să mai țin minte exact tot ce s-a petrecut în comisie. Oricum, este evident că este o omisiune, și din punct de vedere logic, și din punct de vedere principial.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Puiu Hașotti.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Mulțumesc, domnule președinte.

Două chestiuni ar trebui de subliniat. Prima, că dacă am da curs propunerii – obiective, să spunem – a domnului Badea, am bloca adoptarea raportului de mediere, care este deja adoptat de Senat. Și, a doua, o chestune de principiu, să știți că se pot întâmpla și situații, e adevărat, rar, dar care ne-ar pune în dificultate, dacă acceptăm poziția foarte tranșantă, după părerea mea, corectă, dar prea tranșantă, a domnului deputat Badea.

Se poate întâmpla să ai un bun de patrimoniu, intrat în categoria "tezaur", să nu poți să-l restaurezi, să-l conservi, statul să intervină cu o sumă foarte mari – să spunem, 100 de mii sau 500 de mii sau 1 milion de dolari – și timp de 7 ani să nu-l vinzi. Dar, după 7 ani și o zi, să-l vinzi, statul rămânând doar cu acea sumă investită în restaurarea bunului respectiv. Poate, o limită mai mare de timp s-ar impune: să zicem, 20 de ani. Sau, poate, aici, cel mai bine ar fi fost să creăm o scară a intervenției statului pentru restaurarea anumitor bunuri clasate în tezaur. Lucrul, însă, ar fi fost foarte greu de făcut.

Și, atunci, la mediere, am convenit să nu introducem nici un fel de termen, să lăsăm lucrurile așa, tocmai pentru că există o foarte mare diferență între ceea ce statul poate să facă, în felul cum statul poate să intervină în restaurarea unui bun clasat în tezaur. Și, de comun acord, în unanimitate, dacă nu mă înșel, am convenit să adoptăm textul comun.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Avem onoarea de a fi vizitați de o delegație condusă de ministrul apărării din Finlanda, îi ăm bun venit și un stagiu cât mai plăcut în România! (Deputații se ridică în picioară și salută cu aplauze delegația finlandeză.)

Doamnelor și domnilor deputați,

Primesc vești de la stafful tehnic, că textul a fost aprobat în comisie exact în forma în care apare la pct. 45. Aici nu putem opera nici o modificare, avem posibilitatea să votăm textul comisiei, textul Camerei Deputaților – să-l revotăm sau textul adoptat de Senat. Și eu le voi supune în ordine votului dumneavoastră, dacă nu trece textul comun al comisiei, vom trece la textul Camerei și, apoi, la textul Senatului. De acord, nu?

Deci, între mai multe rele, să o alegem pe cea mai puțin rea: textul comun.

Supun votului dumneavoastră textul comun.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

La pct. 46 ni se propune, iarăși, text comun, de către comisie. Obiecțiuni, pentru alin.2? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin. 3, varianta Senatului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 47, 48, 49, 50, 51, texte Senat, propuse cu unanimitate de voturi.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 52 și 53, texte Senat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 54, text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pentru lit. f), i) și l), text Senat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 55, 56, 57, 58, 59, texte Senat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Lit. u), text comun, cu unanimitate de voturi.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69 și 70 din raport, texte Senat. Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 71, 72, 73, 74, texte Senat. Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 75, text Senat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 76, 77, 78, de asemenea, texte Senat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

La alin. 2 pct. 78, text comun, propus cu unanimitate de voturi de comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 79 și 80, de asemenea, texte Senat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Raportul, în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

 
Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind constituirea și organizarea clerului militar.  

Trecem la raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind constituirea și organizarea clerului militar. Avem un singur punct, comisia de mediere ne propune textul Senatului, cu unanimitate de voturi. Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.105/1999 pentru modificarea și completarea Decretului - lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.  

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

La pct. 1, ni se propune textul Senatului cu unanimitate de voturi. Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 2, 3, texte Senat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 4, art. 2 alin. 1 lit. a) și b), text Senat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin. 2 și 3, texte Senat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 3, textul Senatului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 4, textul Senatului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 5, text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 6, text Senat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 7 alin. 1 și 2, text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin. 3 și 4, text Senat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 9, text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 10 alin. 1, text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin. 2 și 3, text Senat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 9, textul Camerei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Raportul, în ansamblu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind executorii judecătorești.  

Doamnelor și domnilor,

Trecem la raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind executorii judecătorești.

Pct. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, texte Senat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

La pct. 12, text comun, cu unanimitate de voturi, pentru lit. e) de la alin. 1 art. 22.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin. 2, text Senat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19 și 20, texte Senat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, texte Senat. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, texte Senat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 39, text comun, cu unanimitate de voturi.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 40, 41, 42, 43, 44 din raport, texte Senat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Raportul, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 207/1999 privind înființarea Ministerului Funcției Publice.

Invit Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic să prezinte raportul și să propună timpii afectați dezbaterii acestui proiect și timpii pe articole. Avem comisia? Domnul Cîrstoiu, domnul Radu Mânea and company? Domnul președinte Cîrstoiu este prezent.

Din partea inițiatorului, dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Domnul Gaspar, cu o chestiune de procedură.

   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Chiar dacă ne găsim în procedură de urgență, nu înseamnă ca inițiatorul, respectiv, Guvernul, fiind vorba de înființarea Ministerului Funcției Publice, să nu fie prezent aici. Chiar dacă nu participă la dezbateri generale, nu se fac amendamente în timpul dezbaterii, dar trebuie să dea explicații, cel puțin la amendamentele pe care le propune comisia.

Ca atare, vă rog să trecem la celălalt proiect și să așteptăm să vină de la Guvern cineva care să-l reprezinte.

 
Dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 57/2000 privind salarizarea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, precum și indemnizațiile și celelalte drepturi ale membrilor Colegiului Consiliului.  

Domnul Vasile Lupu:

Obiecțiune întemeiată.

Trec mai departe, la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2000 privind salarizarea personalului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, precum și indemnizațiile și celelalte drepturi ale membrilor Colegiului Consiliului.

Voci din opoziție:

Au mai mult decât parlamentarii!

   

Domnul Vasile Lupu:

Raportul îl avem din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială. Este prezent domnul președinte Leon Pop.

Doamnelor și domnilor deputați,

Avem onoarea de a fi vizitați de o delegație condusă de domnul Yves Guéna, Președintele Consiliului Constituțional din Franța, și, de asemenea, compusă din reprezentanți ai Universității Pantheon Sorbonne. Salutăm delegația și îi dorim un bun sejur în România! (Deputații se ridică în picioare și îi salută cu aplauze pe oaspeții francezi.)

Supravegheați de înalta autoritate în materia constituționalității legilor, trecem mai departe, la dezbateri.

Dăm cuvântul comisiei, pentru a propune timpul necesar dezbaterii pe ansamblu a proiectului și pe articole.

 
   

Domnul Leon Petru Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pe ansamblul proiectului, 30 de minute, și 3 minute pentru intervenții. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Supun aprobării dumneavoastră propunerea comisiei.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Titlul ordonanței. Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Titlul Cap. I – "Dispoziții generale".

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 1.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 2.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 3. Obiecțiuni?

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 4.

Voturi pentru?

Împoivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 5.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 6.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Cap. I, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Formularea titlului Cap. II – "Indemnizații și salarii de bază" Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 7.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 8.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 9.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 10.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 11.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Cap. II, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Formularea titlului Cap. III – "Sporuri, premii și alte drepturi la salariul de bază". Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 12.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 13.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 14.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 15.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 16.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 17.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 18.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 19.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 20.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 21.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 22.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Cap. III, în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Cap. IV – "Dispoziții tranzitorii și finale".

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 23.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 24.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 25.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 26.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 27.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Cap. IV, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Anexa.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?Votat.

Proiectul, în ansamblu.

Cine este pentru?

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Nu! Amânăm votarea proiectului până se face prezența în sală!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Amânăm votarea proiectului până când vom fi cu toții hotărâți să-l votăm.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aderarea României la Convenția Internațională pentru protecția noilor soiuri de plante din 2 decembrie 1961, revizuită la Geneva la 10 noiembrie 1972, 23 octombrie 1978 și 19 martie 1991.  

Doamnelor și domnilor,

Trecem la proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția Internațională pentru protecția noilor soiuri de plante din 2 decembrie 1961, revizuită la Geneva la 10 noiembrie 1972, 23 octombrie 1978 și 19 martie 1991.

Dacă, din partea inițiatorului, dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice are vreun reprezentant aici? De cine este reprezentantă?

Proiectul are raport de admitere, în forma prezentată de Guvern, trecut prin Senat.

Titlul legii.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 1.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 2.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 3.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Articolul unic.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Proiectul de lege, în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Dezbateri asupra proiectului de Hotărâre pentru modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților (completarea cu art.209<SUP>1</SUP> și abrogarea art.16 - retrimis comisiei).  

Continuăm, stimați colegi, cu proiectul de Hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților cu art. 2091 și cu abrogarea art. 16.

Domnul președinte al Comisiei pentru regulament are cuvântul.

   

Domnul Radu Ghidău:

Domnule președinte,

Am dezbătut propunerea primită din partea Biroului Permanent în cadrul Comisiei pentru regulament a Camerei Deputaților și am făcut un raport de respingere, deoarece am considerat că această propunere venită din partea Biroului permanent nu acoperă toate aspectele pe care noi le-am cuprins în propunerea de modificare generală a Regulamentului Camerei. Și am propus să fie discutate împreună cu restul regulamentului, la momentul când va fi discutat proiectul de modificare a acestuia.

Deci, propunem respingerea acestei modificări. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Dacă, la dezbaterile generale, dorește să ia cuvântul cineva. Comisia propune respingerea în ansamblu. Domnul deputat Gaspar are cuvântul.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Această inițiativă de modificare a Regulamentului Camerei Deputaților, numai prin introducerea unui singur text, s-a hotărât în Biroul Executiv în ideea de a asigura o reglementare unitară cu privire la dotările necesare pentru desfășurarea activității atât la nivelul grupurilor și comisiilor permanente, cât și al Biroului Permanent. În momentul de față, avem două reglementări: în Regulamentul Camerei, la art. 16, este trecută reglementarea cu privire la dotările pentru grupurile parlamentare, iar în ceea ce privește dotarea comisiilor, a Biroului Permanent, a birourilor din circumscripții, se face pe baza unei hotărâri a Biroului Permanent.

Noi am socotit, în urma discuțiilor care s-au purtat în Biroul Permanent, că este necesar să asigurăm o reglementare unitară, în sensul că să stipulăm printr-o normă generală, că această competență aparține Biroului Permanent, pe baza unor criterii pe care le va aproba, și să abrogăm art. 16, care se referă numai la grupurile parlamentare, cu atât mai mult cu cât în mod normal, Regulamentul de organizare și funcționare a Camerei nu trebuie să cuprindă decât norme în legătură cu structura de organizare a Camerei – începând cu validarea mandatelor de deputați, constituirea grupurilor, constituirea Biroului Permanent, constituirea comisiilor și, apoi, procedura legislativă.

Socotesc, totuși, că motivarea pe care o dă comisia în raport, am raportul în față, că această problemă ar trebui discutată când se va discuta modificarea de ansamblu a regulamentului, nu este de natură să respingem această inițiativă a Biroulu›i Permanent și cred că putem, dacă cumva sunt unele obiecțiuni pe soluție, să le discutăm. Dar, a face o propunere de respingere, fără să existe o motivare temeinică, nu mi se pare un mod firesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Avramescu cere cuvântul. Domnul președinte al comisiei va răspunde după intervențiile în dezbaterile generale.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Art. 16 din regulament, după cum știți și dumneavoastră, se referă la dotările și structura personalului în grupurile parlamentare. Ceea ce este un lucru bun și așa trebuie, zic eu,să și rămînă.

În această nouă propunere a Biroului Permanent, pe lîngă grupurile parlamentare, se mai adaugă și comisiile parlamentare și cabinetele membrilor Biroului Permanent. Mă iertați puțin, nu văd logica, de ce s-au adăugat și aceste structuri, având în vedere că atât la comisiile permanente – unde punctul de greutate sunt experții și aceștia trebuie să aibă o continuitate de la o legislatură la alta, de la o sesiune la alta –, cât și la cabinete există o anumită dotare, care s-a stabilit și care nu se poate schimba decât dacă, eventual, se schimbă numărul comisiilor sau numărul membrilor Parlamentului? Dar, aici, fiind, iarăși, vorba de o muncă de specialitate, aceștia, în ceea ce privește personalul, trebuie să aibă o continuitate în activitate, nu să fie schimbați de fiecare dată, la fiecare legislatură. Că, o dată, e un grup mai puternic, altă dată, un alt grup. Pentru că, aici, se face o operație de specialitate.

În consecință, eu zic că așa cum este astăzi art. 16 este bine și rămâne ca atare, iar Biroul Permanent, de fiecare dată, poate să mai schimbe, în funcție de posibilitățile Parlamentului, dotările: mai multe, mai puține; personal: mai mic, mai mare, dar aici, la comisiile parlamentare și la cabinetele membrilor Biroului Permanent, unde este o activitate în continuare și de specialitate, v-aș propune să nu o includem.

În consecință, să fim de acord cu raportul comisiei, de respingere, și să rămână art. 16 așa cum a fost.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Alte intervenții? Domnul deputat Szekely Ervin, din partea Grupului parlamentar UDMR.

 
   

Domnul Szekely Ervin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, putem vota respingerea sau adoptarea acestei hotărâri, în funcție de ce dorim să obținem. Dacă dorim să păstrăm această transparență în ceea ce privește acordarea dotărilor grupurilor parlamentare și a personalului Parlamentului, atunci, votăm pentru respingerea hotărârii. Dacă dorim să transferăm această competență exclusiv Biroului Permanent, ca acesta, în funcție de anumite interese, poate, ›sau în înțelepciunea sa, să distribuie resursele Camerei Deputaților în funcție de cum dorește el și să introducem prin acest lucru un element de subiectivitate în acordarea acestor dotări, sigur că putem să facem și acest lucru.

Noi am considerat, în comisie, că practica de până acum a fost bună, a asigurat o transparență în ceea ce privește acordarea acestor mijloace de lucru ale deputaților și nu trebuie să intervenim. Pentru că, chiar dacă Biroul Permanent procedează cu bună credință, există totdeauna o suspiciune în ceea ce privește decizia acestuia.

Pe de altă parte, din punct de vedere teoretic, Biroul Permanent al Camerei nu este sau nu ar trebui să fie un organ decizional. Organul decizional este plenul, Biroul Permanent nu face decât propuneri plenului. De asemenea, acordarea acestei competențe decizione ar strica și echilibrul intern sau filosofia Regulamentului Camerei Deputaților. Nemaivorbind de faptul că, totuși, comisiile sau grupurile parlamentare ar trebui să fie suverane în ceea ce privește angajarea personalului, pentru că este firesc să lucreze cu acei oameni în care au încredere și a căror competență profesională au verificat-o.

Deci, din aceste considerente, Grupul parlamentar UDMR este pentru respingerea hotărârii. Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Ei, acestea fiind spuse, alte intervenții mai sunt?

Deci, stimați colegi, comisia propune respingerea proiectului. Supun la vot propunerea comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 7 abțineri.

Voci din opoziție:

Care 7?! Să se numere votul!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

La cererea mai multor grupuri parlamentare retrimitem proiectul la comisie și când va fi un acord între reprezentanții grupurilor îl vom dezbate.

De la Ministerul Funcției Publice avem vreo veste?

 
Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative privind statutul funcționarului parlamentar.  

Doamnelor și domnilor,

Trecem la Propunerea legislativă privind Statutul funcționarului public parlamentar.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Domnul președinte Cîrstoiu? Este.

Dacă, din partea inițiatorului, dorește cineva să ia cuvântul?

   

Domnul Ioan Cîrstoiu:

A fost o dată, deja, proiectul pe ordinea de zi și s-a discutat.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Am trecut de dezbaterile generale, intrăm în texte pe un raport suplimentar.

Domnule președinte, s-au votat articole? Vă rog să informați plenul și prezidiul asupra stadiului lucrări›lor!

 
   

Domnul Ioan Cîrstoiu:

Domnule președinte,

Data trecută, a fost retrimis la comisie pentru că nu exista raportul Comisiei pentru muncă și protecție socială. Am primit acest raport, iar în raportul suplimentar s-a ținut seama de avizul nr. 238/13 septembrie a.c. al comisiei respective, precum și de propunerile care au venit în această perioadă din partea domnului vicepreședinte Vasile Lupu. Avem mai multe amendamente cuprinse în raport și comisia vă propune să trecem la dezbaterea și adoptarea acestui proiect de lege.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Începând cu articolul?

 
   

Domnul Ioan Cîrstoiu:

Nu s-a discutanimic pe text, au fost numai discuții generale.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Avizul Comisiei pentru muncă există, putem intra în lege.

Titlul legii. Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cap. I – Dispoziții generale.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 1.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 2.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 3.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 4.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Cap. I, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Cap. II – Numirea funcționarului public parlamentar.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Secțiunea 1 – Categorii de funcționari publici parlamentari.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 5.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 6.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 7.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 8.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Secțiunea 1.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Secțiunea a 2-a – Selectarea și numirea funcționarului public parlamentar.

Art. 9. Domnul deputat Gaspar are o intervenție. Vă rog.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Art. 9 stabilește condițiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care pot ocupa funcții publice în serviciile Parlamentului și la lit. i) se spune: "nu face parte din partide sau formațiuni politice, cu excepția celor care sunt numiți în funcții publice la cabinetele membrilor Biroului Permanent al fiecărei Camere a Parlamentului sau la grupurile parlamentare..." Aș mai adăuga la excepție: "precum și cei care sunt încadrați la birourile parlamentare din circumscripții."

Pentru că trebuie să recunoaștem că cei care sunt la birourile parlamentare din circumscripții, o mare parte dintre ei, au statutul și de membri ai unui partid. Și, deci, să-i exceptăm nu numai pe cei care sunt încadrați la grupurile parlamentare și la Biroul Permanent, ci și pe acei salariați care își desfășoară activitatea la birourile parlamentare din circumscripții.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci: "La cabinetele membrilor Biroului Permanent al fiecărei Camere a Parlamentului, la grupurile parlamentare sau la birourile parlamentare din circumscripțiile electorale." Da?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Da.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Cu această modificare, votăm art. 9.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 10.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 11.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 12.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 13.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 14.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 15.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 16. Domnul Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este vorba numai de o amenajare, de o sistematizare a textelor în logica lor firească, juridică. Deci, art. 15 reglementează problema depunerii jurâmântului de credință de către cel care a fost numit în Secretariatul General al Camerei. (Rumare.)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog, liniște în sală!

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

După aceea, în art. 16 se vorbește de neprezentarea la termen pentru depunerea jurământului, iar la art. 17 (rumoare)... se dă textul jurământului. Consider că art. 16 ar trebuie să fie art. 17, cu alin. 1, 2, 3 și 4, iar art. 16 actual și cu alin. 5 de la art. 17 să devină art. 17, cu două alineate. Mai repet încă o dată: art. 16 să devină actualul art. 17, cu alin. 1, 2, 3 și 4, iar actualul art. 16 să devină art. 17, primul alineat este neprezentarea pentru depunerea jurământului și al doilea refuzul de a depune jurământul. Pentru că regula este obligația de a depune jurământul, arăt care este textul jurământului, cum se depune și, după aceea, vin la cei care, prin excepție, nu se prezintă sau care refuză să prezinte jurământul.

 
   

Domnul Ioan Cîrstoiu:

De acord!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Comisia este de acord cu propunerea făcută de domnul deputat Gaspar. Supun art. 16 votului dumneavoastră.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 17.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

La art. 18, intrăm pe raport. Alin. 1 rămîne, se introduce un alin. 2.

Pentru alin. 1.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin. 2 din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 18, integral.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 19.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 20.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 21 alin. 1.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin. 2. Comisia propune eliminarea.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Secțiunea a 2-a, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Secțiunea a 3-a – Perioada de stagiu.

Art. 22.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 23.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 24.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Secțiunea a 3-a, în ansamblu.

Secțiunea a 4-a – Dosarul profesional al funcționarului public parlamentar.

Art. 25.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Cap. II, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Cap. III – Drepturile și îndatoririle funcționarului public parlamentar.

Secțiunea 1 – Drepturile funcționarului public parlamentar.

Art. 26.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 27.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 28.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 29.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 30.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 31.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 32.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 33.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 34 alin. 1.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Domnul președinte, în numele comisiei, propune eliminarea alin. 2 de la art. 34.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 35.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 36. Domnul deputat Stan.

 
   

Domnul Vasile Stan:

Stimați colegi,

În Comisia pentru muncă și protecție socială s-a făcut observația ca toate prevederile salariale din acest statut să fie eliminate, ele cuprinzându-se într-o lege specială, așa cum am făcut și la Statutul funcționarului public, de salarizare a funcționarului parlamentar.

Comisia pentru administrație publică a ținut seama de această observație parțial: a eliminat din anexă salariile și sporurile de conducere, dar nu a eliminat articolele din cuprinsul legii în care sunt prevederi salariale. Primul dintre acestea este art.36, care acordă funcționarului public parlamentar care lucrează în condiții deosebite de muncă un spor de 20% din salariul de bază.

Lăsând la o parte că foarte greu e să determini, în cadrul Parlamentului, care sunt funcțiile în care sunt condiții deosebite de muncă, lăsând la o parte această chestiune, comisia – deci eu, acum, vorbesc în numele comisiei, nu vorbesc în nume personal – comisia propune eliminarea acestui articol, el urmând să fie inclus într-o viitoare Lege de salarizare a funcționarului public parlamentar.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog, domnule președinte.

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Legea specială de salarizare va stabili nivelul salariilor, dar condițiile, deci toate celelalte sporuri trebuie prevăzute în Statutul funcționarului public parlamentar. Noi nu am omis nimic, însă așa am considerat necesar, ca sporurile și toate celelalte să fie cuprinse în Statut, și nu în lege, că legea va fi un grafic care se va încadra în niște salarii de bază, de unde se pornește. ci vă rugăm să lăsăm aceste sporuri în cadrul Statutului funcționarului public parlamentar.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt de acord cu motivarea pe care a dat-o președintele Comisiei pentru administrație.

Într-adevăr, ceea ce trebuie să meargă într-o lege specială sunt prevederile cu privire la nivelul salarizării și al indemnizațiilor de conducere, dar sunt, după aceea, anumite facilități care trebuie reglementate în această lege, deoarece sunt specifice activității parlamentare.

Problema pe care a ridicat-o colegul meu, domnul deputat Stan, în legătură cu sporul pentru cei care lucrează în condiții grele, deosebite, vreau să spun că este reglementată și există, pentru că, în această lege a statutului au fost preluate prevederi din mai multe legi care sunt în vigoare, iar în Legea nr.53/1991 privind indemnizațiile și celelalte drepturi ale senatorilor și deputaților, precum și salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României, la art.14 se spune clar: "Salariații care lucrează în condiții grele de muncă primesc un spor de până la 20% din salariul de bază". Locurile de muncă și categoriile se stabilesc potrivit legii și se aprobă de Biroul permanent. Nu este o chestiune nouă, este o chestiune care se aplică din 1991, locurile de muncă cu condiții grele sunt stabilite, deci nu a făcut decât să transfere, în mod unitar, reglementarea, în acest proiect de lege.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Ca atare...

 
   

Domnul Vasile Stan (din sală):

Renunț la amendament!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Stan renunță la amendament.

Art.36 poate trece în forma în care apare în text.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.37.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.38.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 39.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.40.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.41.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.42.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

La art.43, la alin.7 este un amendament și intrăm pe raport. Până atunci, alin.1 – 6.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.7, lit.a) și b), varianta inițială.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Lit.c), varianta din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Lit.d) și e) se propune în raport a fi eliminate, și pentru corelare.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.43, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.44.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.45.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.46.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.47.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.48.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.49.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.50.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.51.

Voturi pentr

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 52.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 53.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Secțiunea 1.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Secțiunea a 2-a "Comisia paritară", art.54.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 55.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 56.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Secțiunea a II-a, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Secțiunea a 3-a "Îndatoririle funcționarului public parlamentar", art.57.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 58.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 59.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.60.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.61.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.62.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.63.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 64.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 65.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 66.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 67.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 68.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 69.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 70.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Secțiunea a 3-a, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Cap.III, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Stimați colegi,

Rog liderii grupurilor parlamentare să-și dea silința să adune parlamentarii în sală, iar staff-ul să pregătească, eventual, catalogul.

Cap.IV "Evaluarea activității, avansarea și salarizarea funcționarului public parlamentar"

Secțiunea I "Evaluarea activității funcționarului public parlamentar"

Art.71

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.72.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.73.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.74.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Secțiunea 1.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Secțiunea a 2-a

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.75.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.76.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 77, varianta din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.78 alin.1, varianta din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.2, text inițiator

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.78, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 79.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Secțiunea a 2-a, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Secțiunea a 3-a "Salarizarea funcționarului public parlamentar"

Art.80.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.81, 82.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.83 alin.1 și 2.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.3 din raport

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.83, în ansamblu

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.84.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.85.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 86.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 87.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Secțiunea a 3-a, integral.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Secțiunea a 4-a "Formarea și perfecționarea pregătirii profesionale a funcționarului public parlamentar"

Art.88.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 89.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 90, variantă raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.91, variantă raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Cap.IV, în ansamblu

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Cap.V "Modificarea și încetarea raportului de serviciu".

Secțiunea I "Delegarea și detașarea"

Vă rog păstrați liniștea în sală!

Art.92.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 93.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 94.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 95.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 96.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 97.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Secțiunea 1.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Secțiunea a 2-a "Suspendarea funcționarului parlamentar la cerere"

Art.98.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 99.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.100.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 101.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Secțiunea a 2-a, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Secțiunea a 3-a "Încetarea raportului de serviciu"

Art.102.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 103.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.104.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 105.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 106.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 107.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 108.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 109.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 110, varianta din raport pentru alin.2 și 3.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.1, 4 și 5, varianta inițiatorului.

Domnul Stan vine cu o propunere de modificare.

 
   

Domnul Vasile Stan:

În raportul pe care l-am primit astăzi se vorbește de funcționarul public parlamentar care are o vechime în funcții publice de 25 de ani și de ce pensie beneficiază.

Întrebarea este: dar cel care are 21 de ani cum iese la pensie?

O întrebare către comisie, numai să mă audă domnul Cîrstoiu. (Domnul deputat Ion Cîrstoiu discuta în loja comisiei)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Comisia...

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

E textul inițial.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

...o întrebare de la domnul deputat Stan.

 
   

Domnul Vasile Stan:

Nu m-ați înțeles. În text spune că se iese cu 70% cuantum pentru funcționarul public parlamentar care are 25 de ani vechime. Dar pentru cel care are 20, acela cum iese la pensie?

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Nu are 25, nu are dreptul la...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Nu are 25, nu are pensie de serviciu!

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Nu are pensie de serviciu, are de cealaltă.

 
   

Domnul Vasile Stan:

Ar trebui precizat.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Mănăstire într-un picior!

Deci art.110, alin.1, 4 și 5

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.110, în ansamblu

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.111.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 112.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 113.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Cap.VI "Sancțiuni"

Art.114.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.115.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 116.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 118 alin.1 și 2 din raport, așa cum și la art.110 alin.3 am votat varianta raportului. Deci alin.1 și 2 din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.119 din textul inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 120.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 121.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 122.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 123.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.124.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 125.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Cap.VI

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Cap.VII "Dispoziții finale și tranzitorii"

Art.126.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.127 alin.1 din raport

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat, însemnând eliminarea.

Rămâne alin.2.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.128, text inițial

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Anexa, cu modificările din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Și acum, stimați colegi, este timpul să mai și votăm.

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite deputații în sală.

Pregătiți și catalogul, poate mai facem o economie la bugetul Camerei.

Doamnelor și domnilor,

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă privind Statutul funcționarului public parlamentar.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

 
Supunerea la vot final și adoptarea următoarelor proiecte de lege:  

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2000 privind salarizarea personalului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, precum și indemnizațiile și celelalte drepturi ale membrilor Colegiului Consiliului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege privind declararea orașului Târgu-Secuiesc, județul Covasna, municipiu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Proiectul de Lege privind declararea ca municipiu a orașului Adjud, județul Vrancea.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

De la Guvern, avem reprezentanții Ministerului Funcției Publice?

Stimați colegi,

Luăm o pauză de jumătate de oră ca răsplată pentru eficiența muncii noastre din această dimineață și, cât ne refacem noi forțele, să poftească Guvernul în a-și trimite miniștrii pe proiectele care urmează pe ordinea de zi. Am zis!

Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.207/1999 privind înființarea Ministerului Funcției Publice.  

După pauză

   

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor,

Reluăm dezbaterile. Invit secretarii de ședință la prezidiu.

Liderii parlamentari să invite deputații în sală. Chestorii să-și facă datoria și, în timpul care ne-a mai rămas, să parcurgem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.207/1999 privind înființarea Ministerului Funcției Publice.

Stimați colegi,

Reprezentantul Guvernului este prezent, comisia la datorie, secretari avem.

Deci proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.207/1999 privind înființarea Ministerului Public.

Suntem în procedură de urgență. Rog comisia să propună timpii de dezbatere.

 
   

Domnul Radu Mânea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propun câte 2 minute pentru fiecare intervenție și 15 minute pentru total proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu (din sală):

Opriți, vă rog, soneria!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, este firesc ca soneria să-i deranjeze pe cei prezenți, din păcate, și nu pe ceilalți.

Doamnelor și domnilor,

Titlul ordonanței.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.1.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.2 alin.1, după raport.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Deci alin.2, în varianta inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.2, în ansamblu

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.3

Obiecțiuni, comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.4

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Articolul unic

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Proiectul de lege, în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Doamnelor și domnilor,

Fiind reprezentat cu cinste Ministerul Funcției Publice, trecem și la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.36/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/1999 privind regimul exporturilor și importurilor de produse strategice.

Comisia pentru apărare este prezentă?

De la Comisia pentru apărare cine prezintă raportul?

Deci, nu avem reprezentanță la acest proiect de lege.

 
Dezbateri asupra propunerii legislative privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești.  

Trecem la propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gh. Ionescu-Șișești", la care s-a întocmit și un raport suplimentar.

Invit președintele comisiei să informeze plenul asupra stadiului dezbaterii proiectului.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Conform celor discutate în săptămâna trecută, comisia s-a întrunit, a invitat pe distinșii noștri colegi care au făcut propuneri. Unul dintre colegi a participat și la dezbateri, s-a întocmit raportul suplimentar și formulările sunt în raportul suplimentar, respectiv art. 2 alin. 4 și 5, art. 11 alin. 1 și 2, art. 12 alin. 1, 2 și 3, art. 13 și art. 14.

Deci, domnule președinte, vă rugăm să începem cu art. 2 alin. 4 și 5 din raportul suplimentar.

Informăm deci, că au fost invitați la ședință, li s-au cerut și în scris amendamentele respective.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, art. 2 alin. 4 și 5.

Combatanții sunt pregătiți? Aveți textele?

Trecem la dezbateri.

Alintul 4 – raport suplimentar pag. 2, pct. 1.

Obiecțiuni?

Domnul Dejeu.

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Trebuie să adresez un cuvânt de mulțumire domnului președinte Stanciu, pentru că, într-adevăr, mi-a trimis și mie o adresă, și la casetă, și chiar și acasă, pentru a fi prezent luni la lucrările comisiei. Regret foarte mult, pentru că, din motive independente de mine, n-am putut să dau curs acestei invitații.

De aceea, îl rog pe domnul președinte să primească și obiecțiunile pe care le fac direct de la microfon.

În legătură cu art. 2 alin. 4, obiecțiunile noastre erau și rămân, în sensul că terenurile agricole și silvice sunt date în administrarea acestor unități de cercetare de către minister, de către stat.

Problema este cine trebuie să aibă dreptul de control și verificare a modului în care sunt administrate aceste terenuri: Academia sau cel care le-a dat în administrare? O chestiune foarte simplă. În noul text, ni se propune ca acest drept de control să-l aibă Academia, spre deosebire de textul inițial, în care Academia, deci la art. 2 alin. 4, Academia prezenta rapoarte asupra rezultatelor cercetării științifice și propuneri pentru valorificarea lor.

Doresc să se facă o distincție limpede aici, între fenomenul cercetării, fenomenul științific, pe de o parte, și fenomenul administrării fondurilor, pe de altă parte.

Academia nu cred că poate pretinde să-și extindă sfera de competență și de preocupare dincolo de caracterul științific, de problemele științfiice, de cercetare și de știință. Aici sunt întru totul de acord ca Academia, într-adevăr, să urmărească modul cum aceste institute își desfășoară activitatea în profilul științific și de cercetare. Dar ca Academia să se mai pronunțe și asupra modului în care sunt administrate cele circa 80-90.000 ha. de pământ, care sunt date de stat, iar Academia devine o instituție publică cu un statut independent, neguvernamental, nu este posibil.

Iată de ce, socot că art. 2 alin. 4 trebuie să rămână în redactarea existentă în raport›ul inițial și, deci, să nu fie cuprinsă sintagma "a modului de administrare a terenurilor agricole și silvice", pentru că, mai departe, la art.11, 12, 14 vom propune cine să fie organismul care să urmărească modul de administrare al acestor terenuri de către unitățile de cercetare.

Deci, stimați colegi, prin cererea pe care o formulez, solicit ca în competențele Academiei să rămână, într-adevăr, problema de știință și cercetare, în ceea ce privește coordonarea, supravegherea și raportarea acestei activități forurilor competente, iar în ceea ce privește modul de folosință și administrarea terenurilor date de către stat prin intermediul celor două ministere – este vorba de Ministerul Agriculturii și Ministerul Pădurilor, Apelor și Mediului, modul de administrare al acestor terenuri să cadă în competențunui alt organism, altul decât Academia.

Vom arăta la art. 14 care trebuie să fie acest organism.

În concluzie, solicit ca art. 2 alin. 4 să rămână în redactarea pe care o are raportul în fază inițială. Încă o dată spun: acesta vorbește numai despre "rapoarte asupra rezultatelor cercetării științifice", ceea ce este absolut corect "și propuneri pentru valorificarea lor", a acestor cercetări științifice și nu mai mult.

Depun și un amendament pentru menținerea textului din raportul inițial al comisiei.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte obiecțiuni?

Domnul Ianculescu.

 
   

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi pare rău că ne întoarcem de unde am plecat, și probabil că nu am reușit noi să ne facem înțeleși pe deplin în fața distinsului nostru coleg, domnul deputat Gavril Dejeu.

Desigur, este un punct de vedere pe care-l respect, dar nu trebuie să uităm că cercetarea agricolă are ca obiect de studiu pământul. Nu se poate face cercetare agricolă undeva, în eter, fără să ai un obiect al muncii și, pentru acest lucru, corect s-a dat prin lege, în administrare stațiunilor și institutelor de cercetări agricole și silvice, o bază materială, dimensionată conform unor hotărâri de Guvern, deci, legală, în care să se execute cercetările și unde să se experimenteze diverse variante, în vederea obținerii unor rezultate bune ale cercetării, pentru implementarea lor în producție.

De aceea, nu putem să facem o ruptură între activitatea de cercetare și obiectul activității de cercetare, care-l constituie pământul, terenul agricol sau pădurea respectivă, în cazul cercetării silvice. Or, dacă aceste terenuri agricole și silvice au fost date de către stat în administrare respectivelor institute, nu văd nici o logică de a nu se prezenta din partea acestor institute, prin forul de conducere I– Academia de Științe Agricole și Silvice - rapoarte în legătură cu modul lor de administrare. Prin aceste rapoarte pe care le prezintă Academia, se exercită controlul ministerelor de resort, Ministerul Agriculturii și Alimentației, respectiv Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, asupra terenurilor care au fost date în administrarea lor de către stat, pentru că terenurile respective sunt domeniul public al statului și rămân domeniu public, dar sunt date în administrarea institutelor.

De aceea, mi se pare corect prevăzut în alin. 4 al art. 2 ca obligativitate din partea Academiei să prezinte rapoarte nu numai pe seama rezultatelor cercetărilor, în vederea valorificării lor în producție, cât și rapoarte în legătură cu modul de administrare al acestor terenuri, pentru că s-ar putea ca la un ment dat aceste terenuri să nu fie bine administrate pentru scopul pentru care au fost date, și ministerele să retragă aceste terenuri institutelor.

Deci, este nevoie ca aceste rapoarte să existe. Prin aceste rapoarte există legătura ministerelor cu terenurile respective. În felul acesta, ministerele își exercită controlul asupra modului de administrare al acestor terenuri.

De aceea, cu tot respectul, vă rog, domnule deputat coleg Gavril Dejeu, să acceptați acest punct de vedere, că este un punct de vedere logic.

Desigur, institutelor de cercetare și stațiunilor de cercetare le-ar conveni amendamentul dumneavoastră, pentru că nu mai sunt obligate să mai prezinte aceste rapoarte în legătură cu modul de administrare a terenurilor pe care l-au dat prin lege în administrare.

Dar nu este corect! Este corect să rămână așa cum este prevăzut în formularea actuală, la alin. 4 al art. 2, în raportul suplimentar.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Barbu Pițigoi.

Mai târziu, domnul Gavril Dejeu va avea o replică.

Apoi, domnul Bejinariu.

 
   

Domnul Barbu Pițigoi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Ne găsim într-o situație în care esența problemei este cercetarea. Cercetarea reprezintă căutarea noului, sau dezvoltarea unor cunoștințe mai vechi, sau găsirea unor complementarități la ceea ce se cunoaște deja.

Pentru acest lucru, evident că este nevoie de mijloace de investigație, de cunoscători și de o temă, ca să mă exprim mai cu cuvintele colegilor mei – "obiectul muncii" pe care un cercetător îl face este căutarea și găsirea noutății în cercetarea pe care el o face, nu instrumentul de care se folosește pentru găsirea adevărului sau pentru cercetarea noutății.

Dacă eu sunt și cercetez un element, și mă voi situa într-un domeniu în care am activat vreme îndelungată,› e adevărat, deosebit de cel pe care-l avem azi în discuție – în industrie, dacă eu cercetez un fenomen fizic, și acest fenomen fizic se petrece într-o instalație industrială de mare anvergură, să zicem într-un laminor, nu înseamnă că Ministerul Industriei trebuie să-mi dea mie laminorul în administrare, și eu să fac pe el investigații de tot felul, să-l administrez și, din când în când, să dau și eu rapoarte la Ministerul Industriei, în legătură cu ce se întâmplă cu producția laminorului... Poate chiar s-o și comercializez.

Deci, dacă acum ne raportăm la domeniile agriculturii și silviculturii, unde, într-adevăr, fenomenul are o lărgire mai mare, un spectru mai detaliat și de mai mare întindere, sigur că rezultatele cercetării pot fi urmărite de-a lungul unei perioade timp mai îndelungată, poate și pe suprafețe mai mari, dar asta nu înseamnă că mijlocul de investigare, mijloacele de care eu dispun rămân la dispoziția mea, deși nu sunt ale mele, sunt ale altuia – ale Ministerului Agriculturii și Ministerului Apelor și Silviculturii și, ca atare, eu trebuie să mă declar un fel de stăpân al lor și din când în când să dau un raport cu ce se întâmplă pe la mine prin curte. Pentru că rezultatul cercetării este cel care contează, el trebuie valorificat ca atare, iar producția rezultată pe suprafețe uriașe, care sunt puse la dispoziția acestei cercetări, nu trebuie să aparțină cercetătorului, ci celui care are în stăpânire și este proprietarul acestor mijloace, dacă vreți, de data asta de producție, nu de cercetare.

Din acest motiv, domnule președinte și stimați colegi, susțin textul inițial al raportului și vă rugăm să votați în consecință.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Petru Bejinariu.

Domnule Dejeu, la urm㠖 replica.

 
   

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Noi am discutat în comisie acest articol, mai multă vreme. Îmi pare rău că n-a fost prezent și domnul ministru Dejeu.

Noi susținem acest articol cu alin. 4, care nu cuprinde nimic din domeniul controlului asupra pământului, ci, dimpotrivă, el vine să ne îndemne să înțelegem că este vorba de raportare, adică raportare înseamnă ce se întâmplă și cum este administrat acest teritoriu, acest teren care este dat în cercetare, pentru cercetare. Nu este vorba în textul acesta nici de stăpân sau de proprietar – așa cum se anunță aici.

Din punctul meu de vedere este bine să rămână toate cele 3 elemente, cu altă ordine. Eu cred că normal este să vedem dacă terenul este folosit pentru cercetare, apoi să vedem care sunt rezultatele acestei cercetări și, în final, propuneri pentru valorificarea lor.

Și, atunci, propun, domnule președinte, ca textul să curgă într-o altă ordine, în sensul că "modul de administrare" să fie primul element, al doilea element să fie "rezultatele cercetării" și, în final, cum se propune "valorificarea lor".

Aceasta este logica interioară a textului, rezultată din realitatea și ordinea pragmatică a folosirii terenului pentru cercetare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Gavril Dejeu.

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Domnul coleg Ianculescu are dreptate când spune că trebuie să existe, într-adevăr, cineva care să exercite verificarea și controlul și asupra modului în care aceste unități administrează fondul primit de la stat. Numai că nu ceea ce se propune prin text. Nu transformăm Academia de Științe Agricole și Silvice dintr-un for științific într-un for administrativ. Asta n-o face nimeni, cred că nicnu este de dorit. Terenurile acestea se primesc de la stat numai în administrare, și normal și firesc este ca cel care dă în administrare să urmărească și modul în care se execută operațiunea. Nu raport al Academiei, ci o să propun un articol nou, art. 15, prin care să se înființeze un Consiliu de Evaluare, format din reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, Ministerului Pădurilor, Apelor și Protecției Mediului, împreună cu reprezentanți ai Academiei, care să facă evaluarea modului de administrare a acestor terenuri.

Voci din loja inițiatorului:

De acord!

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Dacă sunteți de acord cu această idee, este foarte bine. Eliminăm textul de aici și vă și dau citire amendamentului pe care-l voi propune la momentul potrivit, și anume: "Modul de administrare al terenurilor agricole și silvice deținute de unitățile de cercetare-dezvoltare este controlat și verificat de Consiliul de Evaluare, compus din reprezentanții Ministerului Agriculturii și Alimentației și Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, împreună cu reprezentanți ai Academiei de Științe Agricole".

Și dacă acest text mulțumește, el este bine venit atât din punctul de vedere al celui care dă în administrare, cât și, hai să spunem, întrucât există într-adevăr realitatea că activitatea științifică aici se depune pe aceste suprafețe de terenuri, să fie implicată și Academia în acest control.

Unde este, stimați colegi, miezul problemei?

Miezul problemei constă în faptul că trebuie odată și odată să se verifice dacă suprafețele de teren acum deținute în administrare de aceste instituții sunt necesare sau nu? Pentru că, gândirea politică a noastră a fost și este ca suprafețele de teren, deținute indiferent unde, atunci și acolo unde este posibil să revină în folosința proprietarilor, a celor care le-au avut. Și dacă aceste institute dețin cumva suprafețe de teren care exced scopului pentru care sunt înființate și ideii de cercetare, aceste terenuri, potrivit prevederilor Legii nr. 169 și Legii nr. 1 trebuie să fie returnate în domeniëul producției agricole.

Și atunci, pentru a exista un organism care să facă verificarea, atât a modului în care se lucrează, cât și a necesarului de suprafețe, este nevoie nu de Academie, este nevoie de reprezentanții statului, pentru că statul este cel care a dat aceste terenuri, și nu numai terenuri, în administrarea institutelor de cercetare.

Dacă, prin urmare, sunteți de acord ca să fie introdus și Ministerul Agriculturii, și Ministerul Apelor și Pădurilor pentru terenurile agricole și silvice, împreună cu Academia, care să vegheze modul de administrare și de folosință a acestor terenuri, atunci trebuie eliminată această sintagmă din art. 2 alin. 4 și să introducem la locul potrivit, am găsit eu, art. 15, după art. 14, această instituție nouă a unui Consiliu de Evaluare.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Doamna deputat Andronescu.

Stimați colegi,

Argumente avem, ne mai trebuie voturi.

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Mai întâi, dați-mi voie să-mi exprim regretul că n-a putut participa la lucrările comisiei noastre domnul ministru Dejeu, pe care l-am așteptat săptămâna trecută. Trebuie să vă mărturisim că am dezbătut peste 3 ore aceste amendamente cu care venim în fața dumneavoastră.

În al doilea rând, dați-mi voie să aduc niște argumente în favoarea formulării actuale din lege.

La art. 2 alin. 1 se specifică în mod expres că: "Ministerului Agriculturii și Alimentației, precum și Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului le revine obligația de a urmări modul de administrare a terenurilor agricole și silvice aflate în administrarea unităților de cercetare".

Deci, există un atribuit direct, pe care-l primesc prin acest alineat cele două ministere pe care dumneavoastră le-ați menționat la amendamentul pe care-l aveți acum în discuție.

În altă ordine de idei, totuși cercetarea agricolă reprezintă o parte din cercetarea românească, și restul institutelor de cercetare, în marea lor majoritate institute de stat, cu proprietate de stat, au în administrare bunuri materiale – clădiri, aparate și așa mai departe.

Sigur că ele dau socoteală prin rapoartele de cercetare în legătură cu modul cum administrează această bază materială. Nu putem să facem altfel pentru cercetarea agricolă.

Apoi, există cercetarea din institutele Academiei. Toate institutele Academiei au ca proprietate proprietatea de stat. Ele raportează Academiei, prin rapoartele de cercetare științifică, și asupra modului în care administrează baza materială.

Iată, deci, toate sunt argumente în favoarea menținerii acestui articol așa cum a fost el votat de comisie, și avem rugămintea să-l acceptați ca atare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul președinte Anghel Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acolo unde logica începe să funcționeze, se pare că ne putem înțelege.

Deci, prima chestiune pe care a spus-o doamna profesoară Andronescu este, de fapt, votată sub următoarea formă: la art. 2 lit. d) – pentru că a fost sistematizat, la propunerea domnului deputat Gaspar, sub forma a), b), c), d) – se specifică: "Ministerul Agriculturii și Alimentației și Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului urmăresc și controlează modul de administrare a terenurilor agricole și silvice aflate în administrarea unităților de cercetare-dezvoltare". Deci, ministerele urmăresc și coFONT>ntrolează, ceea ce, de fapt, se solicită.

Înțeleg acum că distinsul deputat Dejeu vrea să spună: "De ce să prezinte raport"? Pentru că, dacă aceia urmăresc și controlează, evident că în orice activitate de control există un raport de autoevaluare, deci un raport pe care academiile îl prezintă acestor ministere. Deci, este normal ca art. 2 alin. 4 să rămână așa.

Ceea ce înțeleg eu, în măsura în care avem bunăvoința să înțelegem, este că domnul deputat Dejeu propune ca un viitor art. 15 să precizeze o chestiune votată deja la art. 2 lit. d), unde se spune: "urmărește și controlează", să se precizeze cum urmărește și controlează Ministerul Agriculturii și al Industriei Silvice și am înțeles de la domnia sa că propune ca acest mod de urmărire și control să se facă printr-un Consiliu de Evaluare din care să facă parte cele 3 categorii.

Dacă eu am înțeles bine și raționamentul este bun, nu avem de ce să fim împotrivă, pentru că sunt prinse "urmărirea și controlul" ca atribuțiuni a celor două ministere. Vrea să se detalieze și cum face ministerul treaba aceasta. Noi credeam că este o chestiune internă a ministerului. Dacă vreți s-o prindem aici, suntem de acord. N-avem nimic împotrivă.

Consider că raportul este necesar, ca să se știe, să se vadă ce spun aceia, să nu spună după aceea că n-au știut ce caută, urmărirea și controlul sunt prinse, se specifică cine le face, prindem și Consiliul..., modul cum – printr-un Consiliu de Evaluare.

A doua chestiune pe care s-o lămurim odată pentru totdeauna: Academia nu este organizație neguvernamentală.

A treia chestiune: pământul care se găsește în administrare este specificat în Legea nr. 18 din 1991, art. 34 alin. 2: "Suprafețele deținute de institute și stațiuni de cercetare agricolă constituie domeniu public și rămân în administrarea acestora", Legea nr. 169/1997 art. 3 și 4, deci la pct. 21: "...constituie domeniu public și rămân în administrarea unităților de cercetare"; Hotărârile de Guvern nr. 517/1999 și nr.776/1999 ale actualului ministru Mureșan, care delimitează "Suprafețele de teren ce constituie domeniu public și care rămân în administrarea institutelor, stațiunilor de cercetare agricolă, în suprafață de 82.648 de hectare". Și la art.5 alin.2 spune: "Terenurile din domeniul public deținute de unitățile de cercetare fac excepție de la concesionare."

Deci, 68.227 de hectare au fost date pentru dreptul de proprietate. Legea Lupu, Legea 1/2000 la art.9, alin.1 prevede că: "Terenurile proprietate de stat administrate de institute și stațiuni de cercetare aparțin domeniului public și rămân în administrarea acestora." Deci, iată o serie de acte normative. Le anulează acest act normativ pe celelalte? Asta este problema. Noi n-am mers pe anularea acelora, ci pe completare, deci, ele sunt în administrare. Fac un raport, sunt controlate prin lege, cu o comisie de evaluare pe care o propune domnul ministru Dejeu la art.15. Avem în vedere și un amendament pe care domnul Vasile Lupu l-a înaintat comisiei la capitolul "Tranzitorii", o să-l citească domnia sa atunci, care pcizează că, în cazul în care sunt solicitări necesare acoperirii terenurilor ce urmează a fi restituite persoanelor îndreptățite, suprafețele respective, o să spună dânsul cum, se reduc în consecință. Deci, eu cred că s-au găsit toate căile de înțelegere spre a debloca această situație și fac apel la rațiune care începe să se înfiripe, să triumfe împotriva altor considerente care nu ne caracterizează pe cei care am luat cuvântul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Támas Sándor:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Eu cred că totuși domnul coleg Dejeu a avut dreptate, pentru că putem să discutăm despre această inițiativă numai după ce aceste terenuri sunt libere. Vreau să vă atrag atenția că, conform anexei acestei legi, este vorba despre peste 90.000 de hectare, nu, despre 82.000 de hectare de terenuri agricole în situația în care momentan, după 10 ani, comisiile locale județene nu au putut să finalizeze nici Legea nr.18/1991, nemaivorbind de Legea nr.1/2000. Domnul președinte al comisiei, domnul Stanciu ne-a citit din "Legea Lupu" art.9 care se referă, cum a zis și dânsul, la domeniul public al statului și la administrarea domeniului public, dar a evitat să ne citească și art.10, la care aș vrea să vă atrag atenția. Art.10 din "Legea Lupu" sună în felul următor: "Persoanelor fizice cărora li s-au stabilit drepturi de creanțe la institutele și stațiunile de cercetare și producție agricolă, precum și la regiile autonome cu profil agricol sau la societăți naționale cu profil agricol, li se restituie suprafețele de teren agricol."

Proiectul de lege care este în curs de dezbatere azi, la articolul final spune că "orice dispoziție contrară se abrogă". În consecință, s-ar putea să abrogăm chiar Legea nr.1/2000, "Legea Lupu" cum cunoaștem și noi.

Eu cred că putem să vorbim despre această lege numai și numai după ce am clarificat situația terenurilor agricole retrocedabi›le, conform Legii nr.18/91 și mai ales Legii nr.1/2000.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Napoleon Antonescu.

 
   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Eu tot nu înțeleg de ce încercăm să blocăm și să pierdem timpul atât cu această discuție.

În primul rând, în lege nu se precizează cât este suprafața, aceea care o fi, după ce s-au aplicat toate legile, după ce s-a dat înapoi tot ce trebuie să se dea, aceea este suprafața. Noi n-am scris în lege că există 90.000 de hectare, că sunt 70.000 de hectare sau că sunt 160.000 de hectare. Din câte ne-am informat la Ministerul Agriculturii s-au făcut toate restituirile și după aceste restituiri a rămas cantitatea de terecare a fost expusă aici: 89.600 și ceva de mii de hectare.

În al doilea rând, dac㠖 așa cum a spus și domnul președinte Stanciu – colegul nostru, domnul deputat Lupu, a făcut o mențiune care se va trece la "Dispoziții tranzitorii", în acest sens, eu cred că este binevenită și ea va elimina orice echivoc în această direcție. În schimb, eu înțeleg că sunt alte interese, deci, nu pământuri revendicate, sunt alte interese, repet; anumite persoane și anumite societăți au pus ochii, așa cum spun unii colegi chiar din învățământ, pe terenurile care sunt ale universităților sau sunt alte acestor institute de cercetări, fără să aibă vreun drept de patrimoniu din trecut, pentru ca unele din aceste terenuri sunt situate în poziții extraordinar de bine plasate – hai să spun așa – Băneasa, dacă vreți, pentru Universitatea agronomică din București sau în alte orașe, în zone care sunt tentante, să nu folosesc alt cuvânt. Eu cred că este bine să rămână așa cum am spus acolo, pentru că nu sunt de acord să amânăm legea până când se rezolvă toate problemele cu restituirile.

Deci, toate aceste restituiri se vor face în continuare și atât cât va rămâne legal pentru aceste institute de cercetări, atât vor avea în administrare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, epuizăm prima parte a programului. Continuăm dezbaterile după orele 14.00. Dacă mai sunt oratori și să sper că vom avea și cvorumul. O scurtă precizare, domnul Gavril Dejeu care avea și un drept la replică. (Domnii deputați s-au ridicat în picioare pentru a părăsi sala.)

N-am ridicat ședința, o clipă!

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Probabil este bine, domnule președinte, să reluăm discuțiile la ora 14,00 sau 14,30, pentru că am avut o discuție cu domnul președinte. Cred că suntem aproape de a realiza o înțelegere pe această problemă, dar care necesită nu puțină discuție. Lăsați-o după pauză!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Reluăm lucrările după ora 14,00.

 
Informare privind înscrierea domnului deputat Mihăiță Calimente în Partidul Național Liberal și trecerea ca membru afiliat la Grupul parlamentar al P.N.L.  

după pauză

   

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor, avem secretari la prezidiu, avem comisie, avem inițiatori, avem bune intenții, am avut o dimineață rodnică, să vedem cu ce ne alegem din această după-amiază.

Domnul Mihai Calimente va face o declarație personală.

 
   

Domnul Mihăiță Calimente:

Declarație:

Subsemnatul Mihăiță Calimente, deputat în legislatura 1996-2000 pe listele CDR, județul Arad vă informez că, începând cu da de 2 septembrie 2000, prin înscrierea mea în Partidul Național Liberal, voi activa în Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților, urmând ca toate drepturile rezultând din calitatea mea de deputat să fie însumate Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Vă mulțumesc.

 
Reluarea dezbaterilor asupra propunerii legislative privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești.  

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, suntem la alin.4. Au fost numeroase intervenții, propuneri, domnul președinte al comisiei va spune cum trebuie să arate acest alineat și pe un acord mai mult sau mai puțin politic.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

În urma discuțiilor și consultărilor pe care le-a avut comisia în această pauză cu distinșii noștri colegi care au prezentat amendamente, la art.2 alin.4 rămâne forma textului inițial, susținută de domnul ministru Dejeu.

 
   

Domnul Gavril Dejeu (din bancă):

Forma textului din primul raport.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Textul inițial, nu? Textul din primul raport. Și va suna astfel: "Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești prezintă anual Ministerului Agriculturii și Alimentației, Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și Agenției Naționale de Știință, Tehnologie și Inovare rapoarte asupra rezultatelor cercetării științifice și propuneri pentru valorificarea lor." Acesta este. La vot.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.5.

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

Se elimină.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Alin.5, propus spre eliminare. Într-adevăr, Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" poate colabora cu Academia Român㠖 dar cine o oprește să nu colaboreze și mai mult, dacă face știință, trebuie să colaboreze.

 
   

Domnul Gavril Dejeu (din bancă):

Poate găsi și alți colaboratori.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Supun votului propunerea de eliminare.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Stimați colegi,

Suntem la ediția 3, raport suplimentar, poz.2; poz.2 fiind votată, trecem la poz.3.

Vă rog, domnule președinte.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

La poz.3: "Unitățile de cercetare-dezvoltare din anexele nr.1.1 – 2.3 pot beneficia de toate prevederile reglementărilor", deci, "pot", nu "beneficiază". Deci, aceasta a fost discuția noastră.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Obiecțiuni, comentarii? Nu sunt. La vot.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat. Deci, "pot beneficia". De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere.

Pct.4, art.11 alin.2, raport suplimentar.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Rămâne forma din raportul suplimentar.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Obiecțiuni, comentarii? Nu sunt. La vot.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.11 integral

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Acum întrebare. Celelalte texte au fost votate de la 2 până la 11?

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

Da, da. 12 cu 1 la poz.5 pe raportul suplimentar.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Și acum intrăm la poz.5, art.121, raport suplimentar. Domnul președinte.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

S-a eliminat o virgulă în urma discuției cu domnul ministru Dejeu, deoarece era o confuzie. Deci, "veniturile și cheltuielile unităților de cercetare-dezvoltare, organizate ca instituții publice – dispare virgula – finanțate integral din venituri extrabugetare." Deci, finanțarea se referă la instituțiile publice și nu la venituri și cheltuieli, cum se înțelesese inițial, deci, fără virgulă.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Și cum va suna? Citiți textul integral.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

"Veniturile și cheltuielile unităților de cercetare- dezvoltare organizate ca instituții publice finanțate integral din venituri extrabugetare, se cuprind în bugetele și bilanțurile contabile ale acestora, iar soldurile anuale provenite ca diferență dintre venituri și cheltuieli rămân la dispoziția acestora nefiind afectate de taxe și impozite, urmând a fi folosite pentru activitatea anului următor." A dispărut virgula și textul este în concordanță cu Legea finanțelor nr.72.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

La vot.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.6. Se elimină, nu? Voturi pentru?

Domnul Avramescu are o obiecțiune?

 
   

Domnul Constantin Avramescu:

Stimați colegi,

Ne-am făcut un obicei ca în legislația noastră să venim cu tot felul de excepții, situații pe care, la un moment dat, nimeni nu le mai înțelege.

Din loja inițiatorului:

S-a eliminat.

 
   

Domnul Constantin Avramescu:

S-a eliminat. Bun.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Gând la gând cu bucurie.

 
   

Domnul Gavril Dejeu (din bancă):

Toate institutele de cercetări din România întăresc astfel de excepții, nu o fi acesta o excepție.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, art.12 alin.2 se elimină, nu?

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

Da.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Trecem la 12 alin.3 din poz.7.

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

Rămânem pe formularea din raportul suplimentar.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Formularea din raportul suplimentar.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Poz.8 art.13.

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

Rămâne ca în raportul suplimentar.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Poz.9 – art.14 alin.2, dar unde este art.14, alin.1? Domnul Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

A fost votat, domnule președinte, alin.1.

Art.14 alin.2 a căpătat următoarea formulare: "Numirea în funcție a directorilor...

 
   

Domnul Gavril Dejeu (din bancă):

Înainte de asta, am eu un amendament, dacă îmi dați voie.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Bine. Poftiți!

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Există aici deci, o problemă care este în strânsă legătură cu art.142 privitoare la numiri și revocări. Înainte de aceasta, art.14 să devină 15, iar art.14, pe care-l propun eu, este următorul: "Modul de administrare a terenuror agricole și silvice deținute de unitățile de cercetare-dezvoltare este controlat și verificat de Consiliul de evaluare compus din reprezentanții Ministerului Agriculturii și Alimentației, Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și Academiei de Științe Agricole."

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Întrebarea, acest consiliu există sau se instituie prin această lege?

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Se instituie prin această lege, urmând ca institutele interesate să ia măsuri de înființare a lui.

Din loja inițiatorului:

Să se instituie o comisie.

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Comisie, cum vreți – comisie de evaluare, poftiți!, comisie, în loc de consiliu.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, dacă îmi îngăduiți să-mi spun părerea de aici. O comisie în plus de verificare, mai ales când este vorba de produse agroalimentare, știți ce înseamnă.

Aceste institute de cercetare fac știință, sunt verificate de Curtea de Conturi în gestiune, sunt verificate de alte organe, organisme financiare, să nu mai punem o echipă care mai mult va încurca lucrurile decât va ajuta. Că dacă cele care sunt, fac controlul..., părerea mea este că este suficient.

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte, vine Curtea de Conturi, vin și alte instituții de verificare a modului de folosire a banului public. Aici, însă, este vorba de modul de administrare și de folosire a unor bunuri, terenuri agricole de care nu se poate ocupa decât statul prin intermediul organizațiilor specializate, terenuri silvice ș.a.m.d. De aceea este nevoie de instituirea unei comisii speciale.

Am căzut de acord cu comisia și cu inițiatorul asupra acestui mod de lucru și de verificare a modului în care se administrează terenurile proprietatea statului și nu numai terenurile și alte obiective.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Nu mi-am spus decât o părere, hotărâți prin vot, dar, stimați colegi, noi, în ultimii 10 ani, avem o experiență. Sigur că organele care au funcționat în perioada dictaturii aveau multe păcate, dar când am căutat să încărcăm prea mult schema organelor statului cu comisii de control inventate și paracomisii, am sporit corupția. Doamna deputat Andronescu.

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Și eu aș încerca să îl mai conving pe domnul ministru Dejeu că dreptul de control îl are ministerul. Este treaba Ministerului Agriculturii sau Silviculturii cum își organizează acest control. Poate să-și constituie el o comisie, poate să-și numească o direcție care face acest control, este atributul lui și-l exercită așa cum consideră de cuviință. Nu este nevoie ca noi, prin lege, să înființăm un consiliu sau o comisie care să facă acest lucru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Cu cât mai multe comisii de control cu atât mai mulți la masă.

 
   

Domnul Gavril Dejeu (din bancă):

Este sugestia Ministerului Agriculturii, această idee.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Eu mi-am spus o părere de deputat, mă iertați! Veți hotărî prin vot. Domnul Popa.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu aș vrea să lămurim un pic această problemă ridicată de domnul deputat Dejeu, poate pe bună dreptate. Deci, banii publici venind prin coordonatorul de credite care este Ministerul Agriculturii și răspunde de toată treaba aceasta și îi și controlează.

Aș vrea să vă informez că marea majoritate a stațiunilor de cercetare și instituțiilor de cercetare lucrează pe credite, deci, nu sunt bani publici. Trebuie să lămurim treaba aceasta, să nu facem confuzia aceasta. Deci, banii publici care vin la aceste institute și la Academie, în special, vin prin Ministerul Agriculturii, sunt controlați, sunt verificați și trebuie să se dea socoteală pentru fiecare leu cheltuit.

Ca atare, ceea ce ridică domnul deputat Dejeu aici, sunt bani angajați de institutele de cercetare și de stațiunile de cercetare care nu sunt bani publici, sunt credite, ca orice societate comercială care angajează pentru activitatea curentă, activitatea de producție pe care o desfășoară în cadrul societății respective.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gavril Dejeu (din bancă):

Dar nu de bani este vorba aici, este vorba de terenurile agricole și silvice date în administrarea acestor instituții.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul președinte Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, domnilor colegi,

Chestiunea, în momentul de față, privind prin prisma articolelor pe care noi le-am votat, are și nu are relevanță.

Repet, la art.2 alin.d), în atribuțiunile Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și respectiv a Ministerului apelor, Pădurilor și Mediului apare spus foarte clar: urmărește și controlează modul de administrare a terenurilor respective. Deci, cele două ministere au această îndatorire legală.

Ceea ce ridică domnul coleg Dejeu este să fixăm acum cum și prin cine urmărește și controlează.

Deci, ministerul – dacă nu punem acest art.14 – el își gândește structurile respective și își face controlul cum dorește el. Dacă punem est articol, ministerul nu va mai putea face cum dorește el și va face o comisie de evaluare care este constituită din reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, ai Apelor și respectiv ai Academiei. Deci, se îngrădește puțin dreptul acestora, dar se precizează cum. Nu văd să dăuneze, el îngrădește puțin, face acest control împreună cu Academia asupra modului de administrare.

Nu cred că, votând o dată art.2 alin.d) când se spune clar că ministerele au dreptul de a urmări și a controla, Academia poate să spună cum controlează. Dincoace se spune cum. Și a îngrădit acest mod la o comisie constituită din reprezentanții celor trei. Personal nu văd să dăuneze, este drept, vor fi mai mulți la masă, dar, așa cum rezultă aici, vor fi numai trei reprezentați sau din trei categorii, poate dacă lăsăm fără, s-ar putea să fie din mai multe categorii în acest control. Deci, eu cred că se include efectiv această gândire în textul legii deja votat și nu am face nici un fel de greșeală, dimpotrivă, am limita dreptul de control al ministerului decât în prezența reprezentanților Academiei.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Dejeu, acceptată de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abțineri? 1 abținere.

Votat.

 
   

Domnul Gavril Dejeu (din bancă):

Mai puțini pentru.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Majoritatea pentru.

 
   

Domnul Gavril Dejeu (din bancă):

Citiți încă o dată acest alin.2 de la art.2. Citiți-l încă o dată cu atenție, renunț la amendament, ajungem tot acolo. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

La art.14 cu 2 s-a discutat un text.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, la art.14 cu 2.

 
   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

La art.14 cu 2 trebuie scos de aci și "revocarea".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Dejeu a renunțat la amendament.

 
   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Domnule președinte, trebuie "numirea în funcție a directorilor" și atât; trebuie scos și "revocarea din", pentru că s-a băgat alin.3 care tratează expres revocarea din funcție.

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

Trebuie adăugat ceea ce s-a convenit.

 
   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Da. Trebuie scos "revocarea".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Numirea, revocarea se face prin concurs.

 
   

Domnul Gavril Dejeu (din bancă):

Revocarea nu se face prin concurs.

 
   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Păi da, revocarea nu se poate face prin concurs.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, la art.14 cu 2 este "numirea în funcție"; la art.14 cu 3 este "revocarea din funcție" și la acest text pe care l-a citit domnul profesor Napoleon Antonescu, la ultima parte, "decizia de numire în funcție aparține Academiei de Științe Agricole și Silvice în urma avizului conform al rezultatului concursului de către conducerea ministerului de resort". Aceasta a fost înțelegerea.

 
   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu (din loja inițiatorului):

...conform cu rezultatul concursului...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, aceasta este varianta definitivă.

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

Avizul este conform al rezultatului concursului.

 
   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu (din loja inițiatorului):

...conform cu rezultatul...

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

Nu, nu, este o altă nuanță aici, așa a spus domnul Dejeu că este o altă nuanță.

 
   

Domnul Gavril Dejeu (din bancă):

Trebuie reformulat textul.

 
   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu (din loja inițiatorului):

Am tăiat "revocarea", s-a tăiat "revocarea".

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

Păi nu, "revocarea" este tăiată, "revocarea" este la art.14 cu 3.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Vă rog, mai citiți o dată textul.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

"Numirea în funcție a directorilor generali din unitățile de cercetare-dezvoltare din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" se face prin concurs, cu respectarea legislației în vigoare.

Din comisia de concurs vor face parte în mod obligatoriu câte un reprezentant al ministerului de resort și al Agenției Naționale pentru Știință, Tehnologie și Inovare.

Decizia de numire în funcție aparține Academiei de Științe Agricole și Silvice, în urma avizului conform al rezultatului concursului, de către conducerea ministerului de resort".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, "aviz conform" nu prea este un termen juridic.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Așa a spus domnul ministru Dejeu. Vă rog să precizați dumneavoastră.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Eu înțeleg ideea, dar trebuie căutat alt termen.

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Nu putem spune "aviz obligatoriu", pentru că ideea este un aviz care să nu fie simplu, facultativ.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnilor, "avizul conform" înseamnă "cu acordul", nu?

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Da, așa înseamnă.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

"Aviz conform" înseamnă "cu acordul"; deci, "cu acordul conducerii ministerului de resort".

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Aici trebuie avizat rezultatul examenului.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Dacă-și dă acordul, nu-l avizează?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte, concursul este concurs, l-a luat. Dar el poate să nu fie avizat. Nu înseamnă că n-a reușit la concurs. Când introduc pentru un concurs "acordul", înseamnă că punem și noi note în catalog cu acordul părinților, sau eu știu cum?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Rădulescu-Zoner.

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Eu vă pun o întrebare și mai ales domnului profesor.

Se dă concurs de doctorat, da? Comisia declară pe cel care, să zic, a trecut cu bine, doctor. Există o comisie la Ministerul Învățământului care validează această decizie? Există! Nu se poate face la fel? Deci, "cu avizul conform". ë

Eu cred că, prin asimilare, se poate, nu?, este același lucru, până la urmă.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnilor, a se observa...

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Există două posibilități. Există ori posibilitatea aceasta a "avizului conform", dacă vă aduceți aminte, termenul a mai fost folosit și când am dezbătut proiectul de Lege privind desemnarea unui candidat la Tribunalul European pentru Drepturile Omului, și acolo s-a pus problema "avizului conform". Există, însă, și posibilitatea formulării în felul următor: "Decizia de numire în funcție aparține Academiei de Științe Agricole și Silvice, în urma validării rezultatului concursului de către conducerea ministerelor de resort".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Mai poate fi "cu confirmarea conducerii ministerului de resort".

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Sau "în urma confirmării rezultatului de către ..."

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

"în urma confirmării rezultatului ..."

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Poate este și mai potrivit.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deși aici este vorba de un concurs, și criteriile vor fi științifice, iar, la Ministerul Agriculturii se întâmplă să mai ajungă și cu alte specializări.

Da, "cu confirmarea"; "cu confirmarea" este mai larg și cuprinde și.

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Așa cum este redactat textul, mie mi se pare că oferă garanții de obiectivitate, pentru că sunt mai multe instituții, inclusiv concursul, care până la urmă validează candidatura.

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

"în urma confirmării rezultatului concursului de către conducerea ...."

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, da.

Aveți alt termen, domnule profesor Matei?

 
   

Domnul Lucian Ion Matei:

Îmi cer scuze, stimați colegi, că am intervenit. Este adevărat că nu am luat parte de la începutul discuțiilor. Vreau, însă, să vă pun în temă, dacă cumva nu s-a discutat, faptul că există o Comisie superioară de diplome, care este acreditată în a urmări titlul – titlul – tezei de doctorat, în a urmări examenele și referatele care se dau și dacă, în totalitate, ea răspunde de integritatea științifică, atunci nu văd de ce am ocoli, pentru că ea este parte› componentă a Ministerului Învățământului.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Doamna Andronescu.

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac aici o precizare. Consiliul Național de Atestare a Titlurilor și Diplomelor Universitare face confirmarea doar pentru pozițiile de conferențiari și profesori din învățământul superior; și pentru titlul de doctor. Nu avizează conducerea unor institute de cercetare. Nu intră în atribuțiile unui asemenea consiliu.

De aceea, mi-aș permite în continuare să vă propun ca în art.14 alin.2, să acceptăm următoarea formulare: "Decizia de numire în funcție aparține Academiei de Științe Agricole și Silvice, cu avizul conducerii ministerului de resort".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, da. Da, evident.

La vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

Votat.

Art.14 alin.3.

Comentarii?

 
   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Vreau să fac o completare, de la inițiatori.

Cred că și aici trebuie să adăugăm ceva. Adică: "Revocarea din funcția de director general la unitatea de cercetare-dezvoltare se face la propunerea prezidiului Academiei de Științe Agricole și Silvice, cu avizul ministerului de resort și cu respectarea legislației în vigoare." pentru că, altfel, îl destituim cum vrem.

Deci, dacă am pus la concurs, la numire, "cu respectarea", trebuie să punem și la revocare "cu respectarea legislației în vigoare".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnilor colegi,

Revocarea din funcția de director general se face la propunerea prezidiului. Prezidiul propune, academia îl revocă și ministerul își dă avizul. Dar aici nu se mai înțelege cine revocă, efectiv.

Domnul deputat Ianculescu.

 
   

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Textul, cum este formulat, are o mică scăpare, dar o putem corecta.

Din moment ce Academia de Științe Agricole și Silvice numește directorul general, normal că tot Academia de Științe Agricole și Silvice îl revocă, cu avizul ministerului de resort, bineînțeles.

De aceea, v-aș face propunerea să eliminăm cuvintele "la propunerea" și să spunem "se face de prezidiul Academiei de Științe Agricole și Silvice, cu avizul ministerului de resort". Sau, nu, "se face de Academia de Științe Agricole și Silvice".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Ajunge "prezidiul", domnule. Academia este prea mare.

 
   

Domnul Marian Ianculescu:

"...se face de prezidiul Academiei de Științe Agricole și Silvice, cu avizul ministerului de resort, cu respectarea legislației în vigoare".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule Ianculescu, regula este că cine numește și revocă.

 
   

Domnul Marian Ianculescu:

Absolut. Numește academia. Deci, așa am trecut: numirea se face de Academia de Științe Agricole și Silvice; textul de dinainte, de la numire, nu?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Eu cred că ar fi și suficient "Revocarea din funcție se face în același condiții", sau.

 
   

Domnul Marian Ianculescu:

Exact, cum a spus și domnul profesor Stanciu: "Revocarea din funcția de director general dintr-o unitate de cercetare-dezvoltare se face de prezidiul Academiei de Științe Agricole și Silvice, cu avizul ministerului de resort, în condițiile legii".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

La vot.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.15, pct.20 din raportul principal: "Pentru integrarea cercetării științifice și a învățământului universitar, unitățile de cercetare-dezvoltare agricolă și universitățile de profil pot asigura, pe bază de protocol, integrarea reciprocă a cadrelor didactice universitare și a personalului de cercetare în activitate didactică și de cercetare științifică și asigurarea instruirii practice a studenților".

Poftiți, domnule Ianculescu.

 
   

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Având în vedere faptul că academia nu este numai de științe agricole, și este și de științe silvice și include și ramura de industrie alimentară, cred că este bine ca în loc de cuvântul "agricolă" să introducem sintagma "din agricultură, industria alimentară, silvicultură ..." și textul continuă: "... și universitățile de profil pot asigura ...".

Deci, nu putem să facem o discriminare, ca numai cercetătorii din domeniul științei agricole, pe bază de contract, să poată să colaboreze, să integreze cu activitatea didactică. Și este normal că și cei din industria alimentară, și cei din silvicultură pot să facă, pe bază de contract, această colaborare cu învățământul universitar".

Vă mulțumesc.

Deci, în loc de cuvântul "agricolă", introducem sintagma "din agricultură, industrie alimentară, silvicultură ..." și textul curge conform celor prevăzute în raport la poz.20.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, cu precizările domnului deputat Ianculescu, supun votului dumneavoastră textul.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.16, poz.21.

Domnul deputat Nicolescu are cuvântul.

 
   

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cred că și aici trebuie să introducem: "Academia de Științe Agricole și Silvice, împreună cu instituțiile de învățământ superior agricol, silvic și industrie alimentară" și textul curge mai departe, pentru că, la ora actuală, la nivelul centrelor universitare, avem și industrie alimentară, iar profilul cuprinde și industria amentară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog.

 
   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

De acord să introducem "silvic și industrie alimentară", dar părerea mea este să nu enumerăm centrele universitare; să spunem "centrele universitare care au învățământ de profil", pentru că sunt și altele care nu sunt aici, și nu cred că trebuie să le enumerăm pe toate. Este Galațiul, cu industrie alimentară, este Oradea, care are și silvicultură și mai sunt și altele.

Deci, părerea mea este că ar trebui să punem "din centrele universitare care au învățământ în profilul respectiv".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Poftiți, domnule președinte.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnilor colegi,

Era o vorbă: "Și tu ai dreptate, și tu ai dreptate". Știți cui aparține.

Aici este următoarea chestiune. În structura academiei a intervenit o descentralizare, în sensul că se fac filiale ale Academiei de Științe Agricole și Silvice, ce conlucrează în teritoriu cu stațiunile și cu institutele, și aceste filiale sunt numai în aceste centre universitare, care sunt nominalizate aici și care au universități agricole.

În cazul în care, în altă parte nu este filială a academiei, normal că acelea n-o să lucreze la statutul filialei academiei Iași, Cluj și așa mai departe.

Deci, textul de aici, după părerea noastră, este corespunzător scopului pe care l-am urmărit, adică filialele pe care noi le înființăm prin această lege, ale academiei, în colaborare cu unitățile, instituțiile de învățământ superior din centrele respective, își fac propriul regulament de organizare și funcționare, pe care-l supun aprobării.

Deci, nu văd.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Doamna deputat Andronescu.

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea se leagă de faptul că, păstrând centrele universitare enumerate aici, în articol, trebuie, atunci, să precizăm, întrucât nu toate sunt instituții de învățământ superior, ci unele sunt doar facultăți, să precizăm: "împreună cu instituțiile sau facultățile de învățământ superior..." și textul curge.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Alte păreri?

Domnul Bejinariu.

 
   

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulțumesc.

Ca să fiu în ton cu ceea ce spune domnul președinte, domnul profesor Stanciu, cred că mai trebuie adăugat aici un singur termen și textul este, după opinia noastră, b.

Și așa vorbim de descentralizare. De ce să facă Academia de Științe Agricole și Silvice regulamente pentru toate centrele care au și învățământ superior de profil, și să nu spunem așa: "Filialele Academiei de Științe Agricole și Silvice ....." și textul curge, se adaugă ceea ce spunea domnul profesor Nicolescu, și în continuare am putea scoate sintagma "Academiei de Științe Agricole și Silvice", pentru că se repetă în text, și să rămână "vor elabora regulamentul de organizare și funcționare a filialelor, în termen de ..." și se încheie textul așa.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Nicolescu.

 
   

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Cred că este bine să rămână "Academia de Științe Agricole și Silvice, împreună cu instituțiile de învățământ superior agricol, silvic și industrie alimentară din centrele universitare ..." - și le enumerăm care sunt – "vor elabora regulamentul de organizare și funcționare al filialelor, în termen de 60 de zile de la publicare", fără să mai amintim academia încă o dată, că am spus că academia, împreună cu filialele, vor întocmi lucrul acesta.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul președinte Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

"Academia de Științe Agricole și Silvice, împreună cu instituțiile de învățământ superior agricol și silvic din centrele sau facultățile de profil, după caz, din centrele universitare București, Iași, Timișoara, Cluj-Napoca, Craiova și Brașov, vor elabora regulamentul de organizare și funcționare al filialelor, în termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi".

Deci, "instituțiile de învățământ superior agricol, silvic și industrie alimentară, sau facultățile de profil, după caz, din centrele universitare...".

De acord?

Vă mulțumesc.

 
    ›

Domnul Vasile Lupu:

Deci, supunem la vot textul propus de președintele comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Stimați colegi,

Am ajuns la finalul legii.

Mi s-a propus și mie un text spre a-l susține și a mi-l însuși. Întrucât nu suntem în cvorumul necesar unei legi organice astăzi, cer îngăduința ... (Rumoare) ... dar nici pentru o lege ordinară nu avem cvorumul .... cer îngăduința să supunem votului într-o ședință următoare textul integral, și atunci voi veni și eu cu amendamentul.

Deci, trebuie să votăm anexele.

Pricina este în anexe, pentru că, dacă stabilim suprafețele acestea prin lege, rămâne reglementare la nivel de lege.

Deci, să trecem la anexe, cu îngăduința să revenim asupra acestui art.17.

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Tamás Sándor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și la art.17 aș fi avut amendament, dar, dacă o să dezbatem într-o ședință următoare, atunci o să prezint.

Totuși, aș vrea să precizez din nou că eu cred că nu este binevenit să votăm acum această lege, pentru că, la art.17 se spune: "Se abrogă orice alte dispoziții contrare ...".

Și, cum am spus și înainte de masă, eu cred că o să abrogăm cu această lege și unele articole din Legea nr.1/2000.

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

La art.17 alin.2, ați spus?

 
   

Domnul Tamás Sándor:

Da. Și se pune în continuare: "... precum și orice alte dispoziții contrare".

Deci, v-am spus eu că Legea nr.1/2000, la art.10, dă prioritate celor care au de primit terenuri înapoi, persoane fizice și juridice.

Vă dau citire din nou: "Persoanelor fizice cărora li s-au stabilit drepturi de creanță la institutele și stațiunile de cercetare și producție agricolă li se restituie suprafețe de teren agricol".

Dacă vrem cu adevărat și sincer să le restituim aceste terenuri, atunci, prima dată trebuie să restituim acționarilor, celor care sunt acționari la unele societăți, adică la unele stațiuni de cercetări și de producție. Și, dacă nu facem treaba aceasta, atunci eu cred că facem o mare eroare.

Dacă tot am ajuns la anexe, pot să vă spun și un caz concret. La anexe, la 1/II "Stațiuni de cercetare și dezvoltare", la pct.16, în județul Covasna, la Târgu-Secuiesc, este o stațiune de cercetare și producție a cartofului, la noi. Figurează cu 607 hectare. Eu cunosc situația acestei stațiuni, pentru că sunt din Târgu-Secuiesc și eu cred că este o suprafață nejustificat de mare pentru o stațiune de tip cercetare pentru cartof, mai ales pentru că terenul este revendicat de sute de cetățeni, din anul 1991, deci după Legea nr.18. Cererile lor sunt întemeiate pe acte doveditoare, conform legislației în vigoare.

Și, în plus, după câte știu eu, nici nu există vreun contract încheiat între S.C.P.C., deci Stațiunea de Cercetare și de Producție a Cartofului, și producătorii particulari de cartofi.

Deci, sub masca denumirii de "cercetare", se produce cartof și se vinde. Știu foarte precis, că am urmărit timp de ani de zile acestă societate de lângă orașul Târgu-Secuiesc și pe o suprafață, până acum de 900 de hectare, acum am văzut că figurează c607 hectare, pentru că printr-o hotărâre de Guvern a fost scăzută această suprafață, deci pe o suprafață până acum de 900 de hectare, s-a efectuat producere de cartof, mă rog, și sămânță, probabil, dar mai ales de consum, și care a fost vândut peste tot, de pe terenul revendicat de cetățeni din orașul Târgu-Secuiesc și din comunele din jur.

Mai nou, aș vrea să vă informez că, pe data de 7 august 2000, primarii din depresiunea Târgu-Secuiesc s-au întrunit în orașul Târgu-Secuiesc. Este vorba despre primarul orașului Târgu-Secuiesc, primarii din comunele: Lemnia, Cătălina, Sânzieni, Cernat, Poian, Ojdula, Turia, Ghelința, primarii comunelor care sunt afectate, interesate direct de această societate, de terenul pe care-l deține, și ei au formulat o solicitare care a fost trimisă și Academiei și Ministerului Agriculturii.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, amendamentul, domnule deputat.

 
   

Domnul Tamás Sándor:

Am și un amendament. Dacă-mi permiteți, totuși, două propoziții din această solicitare, în care primarii scriu: "Solicităm ca terenul agricol din domeniul public al statului, în suprafață de 607 hectare, rămas în administrarea Stațiunii de Cercetare și Producție a Cartofului Târgu-Secuiesc, să fie diminuată la 150 de hectare, restul de 457 de hectare să fie trecut în domeniul privat al statului și pus la dispoziția comisiilor locale, pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole".

Deci, amendamentul meu este formulat pe cererea și solicitarea primarilor din zonă și sună astfel, la pct.16 din Anexa nr.1, cu 1/II, la pct.16, la orașul Târgu-Secuiesc, județul Covasna, să figureze o suprafață de 150 de hectare, cum au solicitat primarii care cunosc situația reală din zonă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Noi nu am ajuns la anexe. Dar aspectul este altul. Câtă vreme se stabilește prin lege suprafața ce revine fiecărui institut de cercetare, prin hotărâre de Guvern nu se poate modifica această cifră.

 
   

Domnul Tamás Sándor:

Păi, chiar asta vreau eu: ca cifra de aici, din lege...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Și cred că la aceste anexe ar trebui să mai cerem o dată ministerului să trimită situația solicitărilor îndrituite la această perioadă, și apoi, împreună cu Academia, să delimităm suprafețele ce vor rămâne prin lege institutelor de cercetare.

 
   

Domnul Tamas Sandor:

Domnule președinte, sunt de acord cu dumneavoastră, așa că atunci cer ca această dezbatere să fie amânată până la situația care ajunge aici.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Domnudeputat Popa Nicolae. E ocupat...

Domnul Mihai Chiriac.

 
   

Domnul Mihai Chiriac:

Eu aș vrea să fac doar o precizare tehnică. Stimatul meu coleg antevorbitor, nu știu ce meserie are, dar precis nu știe ce este cartoful de sămânță. Cartoful de sămânță revine pe aceeași suprafață pe la 4-5-6-7 ani de zile. Îi trebuie o distanță între soiuri, între categorii biologice la cartofi, pe 150 de ha probabil se pot produce, nu știu configurația terenului, se pot produce cartofi pe 10 ha. Dacă s-a redus de la 900 la 600 de ha, deja este o reducere semnificativă, dar o stațiune de producere a semințelor, repet, și în special a cartofilor, sfeclei și altele, nu poate să trăiască cu 150 de ha. Practic, dacă se va trece la votarea acestui amendament, se desființează această stațiune.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat Nicolescu, vă rog.

 
   

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Trebuie să înțelegem că într-adevăr producerea de sămânță la cartofi are o particularitate deosebită.

În primul rând, trebuie să producem clonele A, B, C, D și E, clone A, B, C, D, care se realizează în zona închisă, exact în Miercurea Ciuc, în Covasna, la 1200 de metri la Lăzara și la Apa Roșie și, de asemenea, la Suceava, unde avem materialul liber de viroze, pe care apoi îl coborâm; clona E prebază 1, prebază 2 și bază, în stațiunile de cercetare care sunt la ora actuală în România, care produc sămânță. Sunt trei stațiuni: în județul Covasna și Harghita, precum și Institutul pentru cultura cartofului - Brașov, care produc sămânță din verigile superioare. Mai sunt încă 2 stațiuni de cartofi Mărșani și stațiunea Tulcea care nu produc sămânță liberă de viroze și care să asigure sămânța necesară de cartofi pentru țară.

De aceea, este nevoie să rămână această suprafață iar, ceea ce a o›bservat colegul nostru că se livrează și la consum este materialul din prebază 1 și 2 și bază, care rezultă la sortare pentru că nu toți cartofii pe care îi obținem au mărimea de 35-45 de mm sortul 1 categoria I sau 45-55 de mm sortul II și restul, ce este mai mare, merge la consum.

De aceea, eu mi-aș permite să susțin că: pentru 500 de ha, care sunt în discuție, județul are o stațiune la care aș considera să facă efort deosebit să-și mențină această stațiune pentru perioada următoare, atât pentru activitatea de cercetare, cât și pentru producerea de cartofi verigi superioare. Nu se poate realiza cantitatea necesară de sămânță verigi superioare decât în aceste zone unde institutul de cultura cartofului Brașov împreună cu aceste stațiuni și complementar cu Stațiunea Suceava realizează producea de sămânță la cartofi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, poftiți, domnule deputat.

Domnul Dejeu și apoi domnul Popa și domnul Robert Raduly.

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

În conținutul proiectului de lege pe care îl discutăm observ o contradicție în raport cu reglementările existente la ora actuală. Deci aceste terenuri care sunt proprietatea statului sunt date în administrare acestor unități de cercetare prin hotărâre de Guvern. Prin același proiect de lege ni se propune ca aceste anexe care cuprind și suprafețele să facă parte integrantă din lege. Aceasta însemnează că legăm de mâini guvernul în continuare și batem în cuie suprafețele existente în aceste anexe, ceea ce este absolut inadmisibil. Conceptual vorbind, trebuie să lăsăm la latitudinea Guvernului posibilitatea de a decide, în funcție de analizele pe care le facem împreună cu institutele și academia, să hotărască și pentru viitor asupra acestor suprafețe necesare, având în vedere mai cu seamă Legea nr.169 și Legea nr.1.

Prin urmare, cred că trebuie să eliminăm din propunerea care ni se face ca aceste anexe să facă parte din lege. Nu trebuie să fie introduse în lege. Să lăsăm reglementarea existentă la ora actuală, pentru ca Guvernul împreună cu instituțiile interesate să stabilească și pe viitor aceste suprafețe. Sau, dacă chiar se vrea cu orice preț ca aceste instituții și stațiuni, care sunt enumerate în anexele 1, 2, 3, 4, să facă parte din conținutul legii, să eliminăm suprafețele. Putem nominaliza institutele, dar eliminăm suprafețele.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Popa urmează, domnul Robert Raduly și apoi ... comisia la urmă.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu am impresia că aici se vorbește în necunoștință de cauză de unii colegi de-ai noștri. Îmi pare rău că trebuie să fac ac›eastă afirmație, pentru că în suprafața stabilită de Guvern prin Hotărârea de Guvern nr. 517 din 1999 este prevăzută suprafața numai în domeniul public al statului. Deja nici o legătură cu Legea nr.1/2000, a domnului deputat Vasile Lupu, și nu impietează și nu încurcă sub nici o formă atribuirea terenurilor proprietatea persoanelor fizice sau juridice. De aceea, aș susține punctul de vedere al domnului deputat Dejeu, fie că eliminăm această suprafață care este trecută aici la anexe, și rămâne la latitudinea Guvernului și al Ministerului Agriculturii să stabilească cele 82000 de ha, fie să luăm suprafața prevăzută în Hotârârea de Guvern nr.517/1999, unde a fost stabilită suprafața de 82 000 de ha și care inventariată și este precisă, clară, fără nici un fel de dubiu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Tamaș Sandor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aici e capcana a zis domnul Lupu. Știți unde mai e o capcană?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Poate fi capcană cu intenție și din întâmplare, cred.

 
   

Domnul Tamaș Sandor:

Eu cred că e din întâmplare numai.

E o capcană și la problema proprietății. Eu cred că prima dată trebuie să clarificăm proprietatea, să dăm înapoi oamenilor ce au avut și după aceea, stațiunea de cercetare are foarte multe posibilități: de a cumpăra teren de la proprietar sau de a arenda teren agricol de la proprietari. Eu nu văd nici o problemă, eu sunt pentru cercetare și producția cartofului, de pildă, și la Tg.Secuiesc, dar problema mea se pune din privința proprietății.

O a doua problemă, domnule Popa, eu cred că nu a citit îndelung Legea nr.1/2000 pentru că, mai în spate, la Legea nr.1/2000 scrie foarte clar, se poate schimba numai prin hotărâre de guvern destinația unui teren și vă citesc, domnule coleg: "În cazul în care terenurile agricole care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate și se află în administrarea institutelor și stațiunilor de cercetare și producție agricolă, restituirea în natură se face din suprafețele de teren agricol care vor fi delimitate pentru producție din terenurile proprietate privată a statului prin hotărâre de guvern". Numai dacă noi acum dăm putere de lege pentru aceste terenuri nu o să mai avem posibilitatea ca printr-o hotărâre de guvern să putem să modificăm. Și o replică domnului coleg antevorbitor, eu nu sunt cercetător al cartofului, dar sunt producător de cartof. Nici la Tg.Secuiesc, nici la Apa Roșie, care e tot în jud. Covasna, nu s-a făcut cercetare de cartofi, s-a făcut producție pentru ... nu s-a făcut nici pentru sămânță, eu v-am spus urmăresc de ani de zile această activitate, s-a făcut, pot să vă spun, aproape exclusiv producere de cartofi de consum pentru vânzare. Nu există nici un contract încheiat cu o societate și cu cetățeni. Dar, pe lângă stațiunea de cercetare există producători particulari de cartofi care se ocupă pe sute de hectare cu cercetare și producție de sămânță, de cartofi de sămânță. Producător particular, vă spun, sunt producător particular. Deci eu nu pot să votez această lege în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat Tamaș Sandor.

Are cuvântul domnul deputat Robert Raduly.

 
   

Domnul Raduly Robert Kalman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, permiteți-mi să fac o precizare pe care o consider absolut necesară după aceste luări de cuvânt. Cred că toți colegii care sunt astăzi în sală și cei care nu sunt, partizanii cercetării științifice în domeniul agricol și silvic. Cred că toți colegii mei din județele Suceava, Brașov, Harghita sau Covasna sunt partizanii cercetării științifice cu privire la producerea cartofului pentru că, așa cum bine știți, țăranii, micii producători din aceste județe care dețin suprafețe de teren arabil, produc în special cartofi. Deci pentru dumnealor este o chestiune, un aspect vital și știm cu toții că pentru a avea sămânță calificată, de foarte bună calitate, este absolut necesar ca în microclima specifică județelor Suceava, Brașov, Harghita sau Covasna să avem aceste institute de cercetări. Toată lumea de la noi din zonă, și cred că toți colegii mei sunt de acord, este interesată și drept urmare și noi suntem interesați în existența acestor stațiuni de cercetare în domeniul cartofului.

Problema însă este alta. Așa cum se vede, avem o discuție preliminară la anexele acestui proiect de lege. Eu acum 3 săptămâni când prima dată a fost retrimis la comisie pentru raport suplimentar acest proiect de lege am insistat de la acest microfon al Camerei Deputaților, tocmai pentru că am prevăzut faptul că la anexe o să fie discuții, ca în perioada care va trece în orizontul de timp de acum 3 săptămâni și până astăzi comisia sesizată în fond să facă diligențele necesare pentru a stabili foarte clar situația juridică a terenurilor care sunt înscrise în anexă, respectiv, dacă într-adevăr întinderea, suprafața precizată în aceste anexe este corectă, veridică, exactă și constat că, din păcate, nu s-a făcut nici o modificare la aceste anexe.

Drept urmare, domnule președinte, nu vreau să nu fiu de acord cu domnul deputat Dejeu, care a făcut o propunere foarte decentă și de luat în seamă, și anume, ca Parlamentul› să nu decidă în ceea ce privește aceste suprafețe aflate în administrarea diferitelor stațiuni de cercetare și bineînțeles aflate sau nu în proprietatea publică a statului, ci să lăsăm problema deschisă. Eu aș merge mai departe. Cred că la acest moment Parlamentul ar trebui să clarifice suprafețele de plecare în activitatea acestor stațiuni de cercetare, fie ele agricole sau silvice.

Drept urmare, permiteți-mi o sugestie pentru a rezolva acest aspect. Colegii mei din Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic știu foarte bine că ori de câte ori au fost probleme legate de anumite aspecte imobiliare, de investiții de dezvoltare care vizau nemijlocit regiunile, județele țării am solicitat punctul de vedere al factorilor locali, respectiv punctul de vedere al consiliului județean, împreună cu punctul de dere al prefecturilor. Și în acest caz vă propun, stimați colegi, același lucru.

Propun ca cei care sunt sesizați pe fond, respectiv Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport să trimită câte o adresă la fiecare consiliu județean, respectiv la fiecare prefectură, ca dânșii să precizeze foarte clar întinderea suprafețelor aflate în proprietatea publică a statului și aflate în administrarea acestor stațiuni de cercetare. Mai mult, eu cred că acest demers este necesar și pentru faptul că în conformitate cu Legea nr.169/1997 la nivelul fiecărui județ s-a făcut un inventar deosebit de clar în ceea ce privește suprafețele solicitate. Acest inventar acum este la zi pentru că potrivit Legii nr.1 s-au mai făcut noi solicitări. Astăzi în foarte multe județe problema restituirilor, problema aceasta administrativă a solicitărilor persoanelor fizice, vizavi de fostele proprietăți, este în derulare, respectiv în foarte multe cazuri deja a trecut de comisiile județene, la care știm foarte bine că prefectul este președintele comisiei. Drept urmare, dânșii sunt cei mai în măsură să ne prezinte o situație clară, elocventă, exactă în ceea ce privește situația acestor terenuri. Dânșii pot să ne precizeze foarte clar care este întinderea lor.

Domnule președinte, revin cu propunerea mea, comisia sesizată în fond să trimită adrese și să solicite într-un termen foarte bine stabilit, foarte scurt, precizări cu privire la aceste suprafețe.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, președintele de comisie, în numele comisiei are soluția acum. Nu știu care e, dar o are.

Domnul Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Cineva spunea o dată că drumul spre iad e pavat cu bune intenții. Ce frumos a vorbit distinsul meu coleg Raduly. Să facem adrese la prefecturi și prefectul și...Ceea ce domnia-sa nu știe, pentru că nu s-a ocupat de domeniu, nu din alt motiv, este că Legea nr.169 din 1997 a modificat art.34 din Legea nr.18/1991, și care stabilește, această lege, obligativitatea delimitării suprafețelor strict necesare pentru cercetare, producție de semințe, material săditor...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Prin hotărâre de guvern....

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, a stabilit prin hotărâre de guvern obligativitatea aceasta în 1997. În acest scop, Ministerul Agriculturii și Alimentației a emis Ordinul nr.88 din 1997 în baza căruia comisiile județene de fond funciar, împreună cu comisia centrală a Ministerul Agriculturii și Alimentației au stabilit pentru fiecare institut și stațiune de cercetare suprafețele strict necesare.

În consecință, prin Hotărârea nr.517 din 1999 s-au stabilitcest suprafețe, deci prin hotărâre de guvern, de la 150 875 de ha la 82 640 de ha, 68 228 au fost trecute spre a satisface cerințele Legii nr.1/2000 și respectiv nr.169/1997.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Și nu le-a satisfăcut.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

În consecință..., este adevărat că este hotărâre de guvern. Dacă prin hotărăre de guvern nu-i adevărată, nu-i adevărată nici guvernarea, asta e, nu suntem adevărați nici noi, nu suntem nimeni adevărați, numai vorbele. Deci fiecare caz s-a stabilit de această manieră.

Acum propunerea mea este următoarea: să validăm ceea ce a spus domnul ministru Dejeu, adică să validăm anexele ca structuri organizatorice, fără suprafețe, la alin.1, și să adăugăm un alin.2, care să sune în sensul următor: " Suprafețele strict necesare pentru cercetare și producerea de semințe și material săditor din categorii biologice superioare și de animale de rasă care constituie domeniu public și rămân în administrarea unităților de cercetare precizate în Anexele nr.1 I-5 se stabilesc prin hotărâre de guvern". Și în felul acesta chestiunea este clar delimitată și nu mai avem nici un fel de obiecțiuni. Asta ar fi propunerea noastră.

Tabelul să rămînă ca structură organizatorică, fără suprafețe, la art.17 alin.1 iar la art.17 alin.2 să se precizeze acest text, în care suprafețele strict necesare pentru cercetare, producția de semințe și material săditor pentru unitățile nominalizate acolo, deci păstrăm unitățile, suprafețele se stabilesc prin hotărâre de guvern.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte, aici intrăm într-un paralelism de reglementare. Reglementarea este și în Legea nr.1/2000. Trimitem, simplu, la Legea nr.1/2000 și am terminat. Deci "Delimitarea terenurilor de cercetare se face în condițiile Legii nr.1/2000".

Domnul Gavril Dejeu, după ce termină domnul președinte Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Dumneavoastră propuneți să punem sub forma aceasta: "Delimitarea suprafețelor strict necesare pentru cercetare și producerea de semințe și material săditor din categorii biologice superioare și de animale de rasă care constituie domeniu public și rămân în administrația unităților de cercetare precizate în Anexele I, 1-5 se face în condițiile Legii nr.1/2000". Da, Legea nr.169/1997 stabilea...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Nu, domnule, Legea nr.1/2000 a modificat unele prevederi din Legea nr.169.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Chestiunea este că se cere "în condițiile Legii nr.169/1997 și Legii nr.1/2000". Aici ar fi singura diferență, domnule președinte.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Gavril Dejeu.

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Domnilor colegi, Totdeauna lucrurile mai simple sunt mai bune și mai clare. Eu am înțeles un principiu: că stabilirea suprafețelor necesare pentru aceste stațiuni este de resortul Guvernului României, care le și dă aceste terenuri în administrare. Dacă așa stau lucrurile, hai să păstrăm topica dispozițiilor noastre pe această idee. Și, atunci, singurul lucru pe care îl avem de făcut este să eliminăm suprafețele din aceste anexe și rămân în vigoare dispozițiunile pe care le avem deja, cu privire la îndrumarea Guvernului pentru a stabili..... etc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Deci, noi pe acest text nu putem lua o decizie prin vot astăzi. Deja s-au înfierbântat spiritele, noapte este un sfătuitor bun, week-end-ul și mai bun, vom avea timpul necesar să reflectăm asupra textelor și... S-a căzut de acord, dar, după cum văd eu, nu iese votul.

Domnul Barbu Pițigoi, om de cercetare.

 
   

Domnul Barbu Pițigoi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este evident că suprafețele trecute aici pot fi puse în discuție pentru că, iată, eu am să mă refer și sper că și colegii mei din județul Argeș, deci parlamentarii de Argeș cunosc această situație în care, iată, la Ștefănești, lângă Pitești, este o fermă viticolă, o stațiune de cercetări viticole care are cirxca 2000 de ha pentru care localnicii sunt purtați pe scările tribunalelor de mai bine de 8 ani de zile.

Același lucru se întâmplă și în stațiunile de cercetări pentru plante tehnice de la Albota, unde două comune au fost lipsite de teren, dat fiind că pe teritoriul lor s-a construit un combinat petrochimic – Arpechim, s-a făcut un lac de acumulare și, iată, mari suprafețe de teren au fost luate de către stațiunea de cercetare.

Cu alte cuvinte, eu consider că ... și ca o dreptate socială pentru care noi în această legislatură ne-am bătut și am fost cu toții de acord, pentru restituirea și reconstituirea dreptului de proprietate, haideți să lăsăm aceste suprafețe să fie stabilite, așa cum s-a spus, printr-o hotărâre de guvern, dar după ce se vor lămuri lucrurile la Legea nr.1/2000.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Robert Raduly, dar vă rog pe scurt, dacă aveți un text, și apoi trecem la vot.

Aveți un amendament?

Stimați colegi, trecem la vot, atunci. Scoatem "suprafețele", spunem că "delimitarea se va face în condițiile legii", nici nu nominalizăm legea, legea există. Da.

Citiți, domnule președinte, vă rog, textul final.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Evident, comisia și inițiatorul, la propunerile colegilor, renunță la rubrica cu suprafețe.

În ceea ce privește art.17lin.2, ar veni un alineat pe care l-am discutat și cu domnul președinte Lupu: "Delimitarea suprafețelor strict necesare pentru cercetare și producere de semințe și material săditor din categorii biologice superioare și de animale de rasă, care constituie domeniu public și rămân în administrația unităților de cercetare precizate în anexele I 1-5 se face în condițiile legii."

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, și avem reglementarea.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnul Lupu așa a spus, că este formularea care crede dânsul, "în condițiile legii".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Nu, votul imperativ este interzis de Constituție, domnule președinte. Nu pot să hotărăsc pentru colegii mei.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Nu, dumneavoastră ați spus să nu mai punem Legea nr.1/2000, să punem "în condițiile legii".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Sunt de acord, în condițiile legii, domnule Barbu Pițigoi. Nu e nevoie să trimitem la Legea nr.1/2000, lăsăm "în condițiile legii". Legea nr.1/2000 e în vigoare. Nu anexa cu suprafețele dispare.

Domnul Raduly.

 
   

Domnul Raduly Robert Kalman:

Foarte pe scurt, domnule președinte, pentru că dacă se îndreaptă lucrurile spre rezolvare, nu vreau tocmai eu ca să o stric. Însă aș vrea să intervin, să dau o replică la ceea ce a prezentat domnul președinte al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, Anghel Stanciu, vizavi de situația hotărîrii care a fost emisă de Guvernul României la începutul anului 1999. Vreau să atrag atenția că în momentul în care acea hotărâre a fost emisă vizavi de aceste unități de cercetare nu era încă adoptată în Parlament și nu era în vigoare Legea nr.1/2000, care lege a dat posibilitatea foștilor proprietari să facă alte solicitări, deci practic situația pe care am avut-o după centralizarea informațiilor datelor privind solicităril›e de reconstituire a proprietății pe baza Legii nr.169/1997 nu este aceeași cu situația care este în prezent, pentru că între timp a mai avut loc un alt val de solicitări, în conformitate cu Legea nr.1/2000. Asta a fost ceea ce am vrut să precizez, ca să știm foarte clar care este aspectul fundamental al acestei probleme.

În rest, și în opinia mea, ar trebui să precizăm: "Legea nr.1/2000" la finalul acestui alineat, însă s-ar putea ca juriștii să spună, și să aibă dânșii dreptate, că este suficient să precizăm: "în condițiile legii", pentru că Legea nr.1/2000 este ultima care a intrat în vigoare și deci ea este cea care este cea mai recentă și reglementează acest domeniu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Sala se tot golește. Să votăm. Să votăm, deci.

Rămâne "în condițiile legii", cum a propus comisia, și din anexă dispar "suprafețele". De acord? Da.

Domnule președinte Stanciu, iertați-mă că insist. Încă o dată textul. Ca să nu comporte nici un dubiu, îl citesc eu dacă vreți.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

La anexele respective, rubricile care cuprind "suprafețele" se exclud. Deci, rămâne numai chestiunea de structură, fără nici un fel de "suprafețe". Și care corespunde la ce spunea și domnul coleg Raduly că trebuie să am o stațiune acolo. Ce suprafață trebuie să aibă acea stațiune, nu mai este treaba legii. Legii acesteia. Și atunci noi am propus art.17 alin.2, în care spunem: "Delimitarea suprafețelor strict necesare pentru cercetare și producere de semințe și material săditor din categorii biologice superioare și de animale de rasă care constituie domeniu public și rămân în administrarea unităților de cercetare precizate în anexele I și I.5. se stabilesc în condițiile legii."

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Delimitarea se stabilește în condițiile legii. De ce nu?

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Supuneți la vot. Dați cuvântul aceleiași persoane pentru aceeași propunere.

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte Vasile Lupu,

Singura greșeală este că se face trimitere din nou la suprafețele din anexe. Deci: "Delimitarea suprafețelor necesare se va face...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat Dejeu. Deci, suprafețele strict necesare cercetării pe localitățile din anexă, dar cum vor fi stabilite de Guvern, așa cum scrie în Legea nr.1/2000. (Discuții.)

Dacă vine P.D.S.R.-ul la guvernare și stă zece ani, nu se mai aplică legea. Nu se poate, nu, într-adevăr.

Domnule deputat Barbu Pițigoi, nu poate sta cercetarea pe o suprafață incertă până se aplică legea.

 
   

Domnul Tamás Sándor:

Dacă-mi permiteți. Eu cred că noi am pierdut prioritatea. Eu cred că prioritatea noastră, a forului legislativ, și a cetățenilor simpli, dacă vreți, este restituirea terenurilor proprietate privată. Asta este prioritatea. Și eu cred că domnul Barbu Pițigoi a avut un amendament înțelept "după aplicarea Legii nr.1".

 
   

Domnul Barbu Pițigoi:

Haideți să grăbim aplicarea Legii nr.1.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

puneți asta Guvernului. Eu am spus-o.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră textul comisiei citit de domnul Stanciu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abțineri? 10 abțineri.

Votat.

Suspendăm lucrările ședinței de astăzi. Rămânem aici și fie-mi îngăduit, nu este nici cvorum. Este o dezbatere foarte importantă româno-franceză a Curții Constituționale și poate că mulți dintre dumneavoastră doresc să participe.

Vă mulțumesc pentru colaborare.

Ne reîntâlnim în plen joi, la ora 9,00, în ședința comună a celor două Camere.

Ședința s-a încheiat la ora l6,15.

 
     

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie samedi, 4 décembre 2021, 0:44
Téléphone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro