Plen
Ședința Camerei Deputaților din 21 septembrie 2000
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2000 > 21-09-2000 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 21 septembrie 2000

Informare cu privire la proiectele de lege și propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Ședința a început la ora 9.10 .

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Gazi Gherasim și Acsinte Gaspar, secretari.

 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi, joi 21 septembrie 2000, a Camerei Deputaților, anunțându-vă că, din totalul celor 343 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări, vă rog să nu vă mirați, și-au înregistrat prezența la lucrări 197. Sunt 146 de absenți; participă la alte acțiuni parlamentare 37 de deputați, din care 8 sunt membri ai Guvernului, unul este în străinătate și mai este Comisia pentru învățământ, știință tineret și sport - 28, care este scoasă din cvorum. Iată un total de 37. Domnul deputat Stanciu este o excepție, fiind prezent aici. Cvorumul prevăzut de art.128 din regulamentul nostru este întrunit; cvorumul de lucru este de 135.

Vă informez cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.217/1999 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.70/1994 privind impozitul pe profit, adoptat de Senat în ședința sa din 14 septembrie 2000. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

2. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2000 prin modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 217/1999 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, adoptat de Senat în ședința sa din 14 septembrie 2000. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Urmează a fi dezbătut tot în procedură de urgență.

3. Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru campania de recoltare a cerealelor păioase: grâu, orz, orzoaică pentru anul 2000, inițiată de un număr de 6 deputați PDSR. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și pentru avize, comisiile: buget finanțe, bănci și juridică, de disciplină și imunități.

4. Propunerea legislativă privind unele măsuri în agricultură pentru sprijinirea zonelor afectate de secetă și alți factori naturali în anul 2000, inițiată de un număr de 6 deputați PDSR. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și pentru avize, comisiile: buget, finanțe, bănci și juridică, de disciplină și imunități.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:

În conformitate cu prevederile art.17 alin.2, 3 din Legea nr.47/1992, vă aduc la cunoștință că s-au depus la Secretariatul General al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi: Legea pentru modificarea și completarea Legii protecției muncii, nr.90/1996; Legea privind declararea ca municipiu a orașului Codlea, județul Brașov; Legea privind declararea orașului Gherla, județul Cluj, municipiu; Legea privind declararea orașului Motru, județul Gorj, municipiu; Legea privind declararea orașului Orșova, județul Mehedinți, municipiu; Legea privind dispozitivele medicale, și, evident, o lege foarte importantă, Legea privind produsele cosmetice.

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru pentru perioada 25-29 septembrie 2000.

Cu aceasta, eu zic că ar fi bine să dezbatem ordinea de zi și programul pentru săptămâna viitoare.

Ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților a fost prezentată în proiect, sper că o aveți. Dacă sunt intervenții? Aveți cuvântul, domnule deputat Stanca.

 

Domnul Teodor Stanca:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Săptămâna trecută am aprobat în Camera Deputaților Ordonanța de urgență nr.118 privind Fondul Național de Solidaritate. Cum pe lista de așteptare, la poz.63, se găsește Ordonanța de urgență nr.16/2000 privind modificarea Ordonanței nr.118, aș dori ca și această ordonanță să fie rezolvată, pentru că am depus, cu mult timp înainte, raportul și aș vrea să fie preluat de acolo și trecut pe ordinea de zi de luni, la poz.6.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, eu vă supun spre aprobare această cerere care pare justificată.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt.

Abțineri?

În unanimitate adoptat.

Dacă sunt alte intervenții? Nu mai sunt. Atunci, o să vă supun spre aprobare ordinea de zi în ansamblul ei, cu acest amendament.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

Trecem la programul de lucru al Camerei Deputaților. Domnul deputat Acsinte Gaspar are o intervenție. O să-l rog pe dânsul să poftească la microfon. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum este structurat programul pentru săptămâna viitoare, observați că nu există prevăzută o activitate în cadrul comisiilor permanente; miercuri va fi ședință comună, împreună cu Senatul, urmează să se dezbată raportul cu F.N.I.-ul, toată ziua va fi afectată acestui punct de pe ordinea de zi, deci nu se poate împărți ziua de miercuri, ca să spunem că dimineață facem ședința comună și după-amiază să avem activități în comisii, și, ca atare, domnule președinte, ținând seama și de unele cereri venite din partea unor comisii care au proiecte de legi importante în avizare, ziua de marți să o afectăm activității în comisiile permanente, urmând ca proiectele care sunt prevăzute pe ordinea de zi pentru ziua de marți să fie raportate pentru ziua de joi.

Deci, ar fi luni – activitate în plen; marți – ședința Birourilor permanente, activitate în comisiile permanente ale Camerei; miercuri – ședința comună cu Senatul și joi – activitate în plen, iar vineri, ca de obicei, activitate în circumscripțiile electorale.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, mie mi se pare judicioasă și din alt motiv această propunere. Săptămâna viitoare, la Strasbourg, este sesiunea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și toți vicepreședinții Camerei vor fi acolo, ședințele Camerei urmând a fi conduse, în săptămâna viitoare, de domnul președinte Diaconescu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Didi Spiridon:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă nu se supără colegul meu, domnul deputat Gaspar, aș vrea să fac o completare la propunerea dânsului, ca ziua de joi să fie afectată comisiilor, ca să nu pierdem o zi de plen, pentru că, dacă rămân cele două proiecte: regulamentul și discutarea statutului Academiei de Științe Agricole și Silvice, ar fi bine să le discutăm marți, iar joi am avea o zi pentru comisii. Dacă sunteți de acord, aceasta este propunerea mea. Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Fac o precizare: regulamentul nu se poate dezbate săptămâna viitoare, vorbesc de propunerea de modificare, din cauză că domnul vicepreședinte Lupu, inițiator, este plecat la Consiliul Europei, și dânsul a făcut cererea expresă ca să nu se dezbată în lipsa dânsului, de altfel, nici procedural nu se poate. (Domnul deputat Didi Spiridon se mai consultă cu prezidiul.)

Vă voi supune spre aprobare propunerea făcută de domnul deputat Acsinte Gaspar, care, pentru motivele și rațiunile exprimate de dânsul și pentru completările făcute de mine, se pare că este rezonabilă și vă cer votul.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Înțeleg că nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere, nici un vot împotrivă, s-a adoptat.

Vă mențineți propunerea? (Se adresează domnului deputat Didi Spiridon.) Nu.

Atunci, dacă nu mai sunt alte intervenții, vă spun spre aprobare programul pentru săptămâna viitoare, în ansamblu, cu amendamentul adoptat.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

 
Dezbateri asupra propunerii legislative privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniul agriculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe-Ionescu Șișești.

Onorați colegi, o să-i rog pe liderii de grupuri să își cheme toți colegii în sală și aceasta pentru că avem, în continuare, în ordinea de zi, propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu Șișești".

Fac precizarea că se lucrează pe raportul comisiei la text, anexele sunt cele din propunere, și fac precizarea, de asemenea, că ne-am oprit în cadrul dezbaterilor la art.2 din lege, nr.crt.4 din raportul comisiei. Aici eram la alin.4 și 5 pe care le trimisesem la comisie pentru a fi analizată situația lor, ca urmare a unui număr mare de amendamente și de intervenții care au avut loc. Fac precizarea că a vorbit domnul deputat Dejeu, domnul deputat Ianculescu, domnul deputat Gheorghe Cristea a propus eliminarea, și domnul deputat Ionescu Alexandru.

Deci, o să rog inițiatorul și comisia să ne spună care sunt în momentul de față rezultatele acestei analize la comisie. Cine dorește să ia cuvântul, domnul ministru Ianculescu sau președintele comisiei? Vă dau dumneavoastră cuvântul. Este vorba de alin.4 și 5, care au fost retrimise la comisie. O să vedem care este situația lor acuma, după ce au trecut încă câteva zile și ați putut să le analizați acolo, la art.2.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

 

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urma consultărilor și cu partea Ministerului Agriculturii și Alimentației și cu ceilalți factori interesați în această lege, am convenit ca art.2 alin.4 să aibă următoarea formulare: "Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu Șișești" prezintă anual Ministerului Agriculturii și Alimentației, Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și Agenției Naționale de Știință, Tehnologie și Inovare rapoarte asupra rezultatelor cercetării științifice, a modului de administrare a terenurilor agricole și silvice, precum și propuneri pentru valorificarea acestora". Atât referitor la alin.4 al art.2.

Dacă îmi este permis, aș da citire și alin.5, ultimul alineat al art.2, care are următoarea formulare, în urma consultării dintre Comisia pentru știință și inițiatori.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Un moment. Acesta a fost până acuma alin.4, cu o completare.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Cu o completare, am să vă dau alineatul scris.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, da, acum, revenind la alin.5...

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

La alin.5 există următoarea formulare, am să vi le dau, domnule președinte.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Sunt scrise. Are următoarea formulare alin.5 al art.2: "Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu Șișești" poate colabora cu Academia Română, cu instituții de învățământ superior,

Din sală (partea dreaptă):

...și cu Papa Pius...

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

... precum și cu alte organisme și organizații guvernamentale și neguvernamentale din domeniile sale de activitate". Prin acest amendament am căutat să nu limităm colaborarea Academiei numai cu o anumită universitate, lăsând posibilitatea Academiei să colaboreze cu orice instituție de învățământ superior.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Comisia, înțeleg că este de acord.

Discutăm alineatele pe rând. Deci, la alin.4, în formula aceasta. Aveți forumula? Domnul deputat Dejeu. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mai întâi o chestiune de procedură. Eu știu că atunci când președintele de ședință trimite un text la comisia avizată în fond, pentru a reface textele, comisia trebuie să prezinte în timp util un raport suplimentar cu privire la aceste texte. Am ridicat această problemă și în unele din ședințele precedente, pentru că acest raport suplimentar se poate depune cu, să zicem, 24 de ore înainte de dezbateri, pentru a vedea substanța și conținutul propunerilor ce ni se fac. Așa cum se procedează, fără un raport al comisiei și numai inițiatorul să-și schimbe textul, și această modificare de text să se facă direct de la acest microfon, pe probleme atât de importante cum este cea în discuție, după părerea mea, este și neregulamentar și inadmisibil.

Acum, pentru că suntem familiarizați într-un fel oarecare cu problema, ...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule ministru, vă rog frumos, îmi permiteți să întreb dacă există acest raport suplimentar făcut conform regulamentului; este o întrebare, pentru că ...

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

Eu nu l-am întâlnit, nu l-am găsit...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îl întreb pe președintele comisiei. O să îi dau cuvântul după aceea. Continuați!

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

Da. În ce privește chestiunea de fond, lucrurile rămân exact la punctul de la care am pornit mai înainte, și anume, am arătat și arăt și acum că Academia de Științe Agricole trebuiește, într-adevăr, să fie forul care să coordoneze cercetarea științifică în domeniu, dar ea nu trebuie să fie forul care să administreze patrimoniul institutelor de cercetare. Și acum, în acest text, deci, în alin.4 se aduce exact această suplimentare, adică Academia va prezenta rapoarte asupra rezultatelor cercetărilor științifice și asupra modului de administrare. Și după ce prezintă aceste rapoarte, ele rămân bine prezentate și nimeni nu are căderea să ia decizii cu privire la modul de administrare a fondului patrimonial al stațiunilor și institutelor de cercetare. Această chestiune este inadmisibilă!

Academia este un for științific, are menirea și căderea, într-adevăr, de a coordona cercetarea științifică, dar nu este un for administrativ și economic. Pentru problemele de administrație și economia instituțiilor de cercetare, altul trebuie să fie forul care să se ocupe, și nu Academia de Științe Agricole. Am subliniat de nu știu câte ori această problemă până acum, și ea, în concepția inițiatorilor și văd că și comisia se declară de acord, a rămas, ca să spunem așa, aceeași.

Inadmisibil, absolut inadmisibil, pentru că Academia este gândită și concepută ca o instituție neguvernamentală, pe când institutele de cercetări sunt instituții publice ale statului, cu patrimoniul statului, iar statul este eliminat pur și simplu, înlăturat de la posibilitatea și capacitatea de a supraveghea și controla modul de activitate al acestor institute. O chestiune economică fundamentală pentru agricultură și care este absolut inadmisibilă. Această contradicție trebuie rezolvată. Și de maniera în care Parlamentul va rezolva această contradicție depinde și calitatea și valoarea actului legislativ pe care noi îl elaborăm astăzi.

Iată de ce, eu nu pot să fiu de acord, absolut deloc, cu modul de redactare a acestui alin.4, care consacră această idee de drept de administrare a institutelor de cercetări de către Academia de Științe Agricole.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Există în România – și este bine că exist㠖 o structură bine definită de coordonare, de elaborare și de conducere a ideii de cercetare. Avem această agenție de cercetare și inovare care are responsabilitatea, ca să spunem așa, a activității de cercetare științifică în România, în general. Și este bine că Academia de Științe Agricole este integrată în sistem. Este bine că sunt integrate în sistem, chiar sub subordonarea Academiei, institutele de cercetare în domeniul cercetării, fiindcă mi se pare o construcție absolut logică, dar nu mai este bine atunci când depășim competențele și cadrul firesc de activitate a Academiei, implicând-o și dându-i competențe în domeniul administrării fondului patrimonial al institutelor de cercetare.

Și închei, încă o dată, atrăgând atenția distinșilor colegi că este vorba de o inadvertență juridică, absolut inadmisibilă în sistemul relațional de instituții ale statului, ca un organism neguvernamental, cum este Academia, să fie abilitat să subordoneze și să conducă, să gestioneze instituții publice ale statului. Așa ceva nu cred că s-a întâlnit și nu se întâlnește nicăieri în lume. Iată de ce, textul este inadmisibil.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi,

Este o problemă procedurală peste care nu vom putea să trecem decât dacă, într-adevăr, există toate documentele necesare.

Deci, procedural, am retrimis la comisie niște alineate. Retrimițându-le la comisie, evident că trebuia făcut un raport suplimentar. Întreb dacă există acest raport suplimentar. Există, discutăm; nu există, nu discutăm, pentru că există regulile noastre care sunt destul de precise în această problemă.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă gândeam în timp ce vorbea distinsul coleg Dejeu că totul este posibil, absolut totul; să vii și să vorbești în totală necunoștință de cauză, cu patos, cu posibilitatea, evident, avocățească, exersată de mulți ani, în care cuvintele sunt golite de conținut.

Un distins jurist care nu citește nici două articole, dar vorbește cât întregul text al legii?! este, într-adevăr, pentru mine o surpriză total neplăcută.

În art.3 al acestei legi se spune foarte clar: este instituție publică. Și Legea nr.72 – eu nu sunt specialist în legi – spune clar ce sunt instituțiile publice și sunt și alte instituții publice; deci, ASAS-ul nu este organizație neguvernamentală. Această dezinformare crasă ascunde în spate un text de lege pe care i l-am dat domnului ministru, ca toate cele 95 de stațiuni de cercetare să fie transformate în fundații, în organizații neguvernamentale.

Deci, iată că este acuzată comisia că printr-un text de lege ar dori să împroprietărească Academia, organ neguvernamental, cu patrimoniu, când acest lucru îl dorește domnul ministru Mureșan, prin proiectul de ordonanță pe care l-ați primit în casete, majoritatea, ieri. Deci, ceea ce doresc dânșii, ne acuză pe noi.

Nu este vorba de o instituție neguvernamentală, ci este o instituție publică a statului; textul acesta de lege l-au studiat suficient de mulți oameni, este un text bine pus la punct.

Cealaltă chestiune – și bineînțeles – tendința de a bloca nu este nici o problemă, nu este singurul lucru pe care l-ați blocat în această țară, blocați-o și pe aceasta și scoateți-o, evident, la nivel de parcele, la vânzare.

Domnule președinte,

Discutăm de patru zile, aceasta este a cincea zi; am făcut un articol cu un singur alineat și la art.2 două alineate. Dacă distinșii colegi găsesc că asta este modalitatea de a discuta, eu unul nu mai reprezint nici un fel de comisie și să o reprezinte cine dorește, pentru că nu pot asista neputincios la abuz de regulament și de drept. Dumneavoastră ați trimis un text, textul alin.4, la comisie, și textul alin.5, datorită faptului că într-o continuă ascensiune spre microfon, spre a consuma timpul, reprezentanții domnului Mureșan – și nu ai PNȚCD-ului, în dorința de a accede pe liste și a arăta loialitate – vor să blocheze.

Noi am studiat regulamentul de la A la Z și ne cerem scuze că nu am găsit locul, articolul din regulament, alineatul prin care, pentru un articol trimis la comisie - și nici din experiența mea de 8 ani parlamentar, 8 ani în Parlamentul acesta, probabil că se încheie acum - nu a rezultat că pentru un articol din care practic s-a scos o singură sintagmă, "după caz", un alineat din care s-a scos o singură sintagmă, "după caz", trebuie făcut raport suplimentar. Eu nu am găsit acest lucru, dacă dumneavoastră l-ați găsit, este bine să ne spuneți și nouă, și sistăm lucrările și rămâne, așa cum a rămas o țară întreagă, brambura, după o guvernare dezastruoasă.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Îmi permiteți să fac niște remarci, pentru că ne reîntoarcem strict la chestiuni procedurale.

În momentul în care un articol este retrimis la comisie, comisia respectivă este obligată să analizeze, în plenul ei, acel articol, paragraf, alineat care s-a retrimis, iar retrimiterea se face dintr-un motiv foarte simplu: atunci când în plen apar discuții mult prea lungi pe un anumit punct, este absolut normal ca aceste discuții să nu aibă loc aici, ci în plenul comisiei, în așa fel încât aici să putem vota cât mai mult. Nu este normal ca activitatea comisiei să fie transferată plenului. Deci, aici este o chestiune de procedură.

A doua chestiune de procedură. Așa cum un raport dat pe o lege se difuzează înainte de a fi dezbătut, așa, și în momentul în care se retrimite un articol la comisie, pentru ca el să fie dezbătut în cunoștință de cauză, este normal ca textele convenite la comisie și ce s-a discutat la comisie să se regăsească într-un raport suplimentar care să se difuzeze tuturor deputaților. Deci, este absolut normal să nu încercăm să tragem de regulamentul acesta în toate felurile și eu cred că, dacă luăm stenograma ședinței trecute, când s-a mai discutat lucrul ăsta, reieșea foarte clar care sunt articolele și alineatele care s-au retrimis la comisie. Însă, am impresia că există o încrâncenare ca nu să se dezbată la comisie, nu știu de ce, și, pe de altă parte, o altă încrâncenare ca să se dezbată neapărat în plen.

Or, eu nu pot să accept încrâncenarea într-un Parlament unde trebuie să scoatem texte cât se poate de corecte și de bune. Deci, pornind de la principiul acesta, pe care trebuie să încercăm să-l menținem, indiferent dacă suntem într-un anumit punct în situații diametral opuse, trebuie să încercăm să privim lucrurile fără încrâncenare și să le tranșăm prin vot. Dar nu este normal ca discuțiile care n-au avut loc în comisie, să se transfere plenului.

Ca atare, solicit comisiei să facă ceea ce n-a făcut pentru alin.4 și alin.5, să difuzeze raportul, în așa fel încât săptămâna viitoare să poată să fie dezbătute aceste două paragrafe – alin.4 și alin.5 -, pentru care nu există un asemenea raport suplimentar. Și, cu aceasta, chestiunea procedurală rămâne rezolvată.

Trecem la nr.crt. 5 din raport, și anume cel referitor la art.3, unde sunt propuse două alineate și doresc să știu cine are de făcut intervenții la alin.1 sau la alin.2.

Domnul deputat Nicolescu. Vă rog să-mi spuneți la care dintre alineate aveți?

 
 

Domnul Mihai Nicolescu:

La alin.1.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

La alin.1. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

La art.3 alin.1 aș propune să introducem "Activitatea de cercetare-dezvoltare din agricultură, industrie alimentară, silvicultură ...", deci să introducem și silvicultura, "... și protecția mediului în agricultură este organizată și coordonată de Academia de Științe Agricole, instituție publică specializată, cu personalitate juridică, finanțată integral din venituri extrabugetare".

Și, dacă-mi este permis, ca să nu mai revin, la alin.2 aș solicita eliminare, pentru că introducem silvicultura la alin.1, și cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică din domeniul silviculturii desfășurată în cadrul institutului este coordonată de Secția științifică. Toată activitatea științifică în cadrul academiei este coordonată de secțiile academiei, pe fiecare profil. De aceea mi se pare oportun.

Și mi-aș permite și o reflecție la ceea ce s-a discutat înainte.

Cred că este bine să lăsăm de o parte, așa cum spunea domnul președinte, toate încrâncenările și să gândim această inițiativă prin prisma celor 200 de cercetători și cadre cu pregătire medie tehnică care lucrează în activitatea de cercetare și care au făcut și susțin această inițiativă legislativă. Suntem în situația în care dorim să croim o haină care nu este corespunzătoare pentru această activitate de cercetare dintr-un domeniu cu particularități de care am vorbit și nu le mai reluăm.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Doresc să știu dacă mai sunt alte intervenții la alin.1?

Dacă nu sunt, atunci îi voi da cuvântul inițiatorului.

Domnul deputat Ianculescu. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Din rațiuni logice și din economia textului, desigur că inițiatorul este de acord cu propunerea distinsului nostru coleg, domnul deputat Nicolescu Mihai. Deci, inițiatorii sunt de acord cu acest amendament de eliminare a alin.2 al art.3 și cu includerea la alin.1 a problematicii din silvicultură.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Comisia? De acord? De acord.

În aceste condiții, dacă nu sunt alte intervenții, vă supun spre aprobare art.3, care rămâne cu un singur alineat, în formularea propusă de domnul deputat Nicolescu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 5 abțineri.

Deci, adoptat.

Trecem la nr.crt. 6 din raport, referitor la art.4.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nu putem să închidem Cap.I din cauză că avem niște alineate rămase în dezbatere.

La nr.crt. 7, titlul Cap.II.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt. 8 din raport, art.5.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost adoptat în unanimitate.

Nr.crt. 9 din raport.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Deci, suntem la art.6.

Întreb dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Deci, cu o abținere, nici un vot împotrivă, adoptat.

La nr.crt. 10 din raport, art.7, dacă sunt intervenții. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

La nr.crt. 11, referitor la art.8, intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 3 abțineri.

Adoptat.

Cap.II, în ansamblul lui.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Adoptat.

Titlul Cap.III.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

A fost adoptat în unanimitate, la nr.crt. 12 din raport.

La nr.crt. 13 din raport, art.9.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 6 abțineri.

Adoptat.

Nr.crt. 14 din raport, referitor la art.10.

Intervenții?

Domnul deputat Cristea. Vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propun eliminarea art.10 din proiect, pentru că nu are nici un fel de legătură cu fondul problemei, cu conținutul proiectului de lege. Nu pot să spun într-o lege care vizează organizarea Academiei de Științe Agricole că ministerele trebuie să-și introducă în bugetele proprii fonduri pentru nu știu ce gen de activități.

În text se spune așa, în raport, la art.10, care este articol nou introdus, care n-a fost în proiect: "Ministerele beneficiare ale activității de cercetare-dezvoltare pot să prevadă în bugetele proprietății fonduri destinate finanțării de obiective specifice necesare fundamentării, strategiilor și politicii de dezvoltare". Deci, nu are nici un fel de legătură cu textul ca atare. Acestea sunt fonduri pe care ministerul și le propune, dacă și le propune, și nu pot să le trec în acest proiect de lege.

Mai mult: la alin.2 este o contradicție de fond, pentru că se spune că "Fondurile destinate acestor obiective vor fi atribuite de ministerele beneficiare unităților ...", ceea ce nu se poate.

Deci, nu poate în nici un fel legea care prevede organizarea ASAS-ului să spună că ministerul trebuie să folosească într-un anume fel niște fonduri pe care și le propune sau și le introduce în buget.

Propun eliminarea acestui articol.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Da. Deci, domnul deputat Cristea a propus eliminarea art.10, în ansamblu.

Îi dau cuvântul inițiatorului, domnului deputat Ianculescu.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Distinsul nostru coleg, domnul deputat Cristea, are perfectă dreptate. Inițiatorii sunt de acord cu eliminarea și-i mulțumesc domnului deputat Cristea pentru această propunere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Comisia? De acord.

Vă supun spre aprobare, procedural așa se face, eliminarea propusă de domnul deputat Cristea și cu care inițiatorul și comisia sunt de acord.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Deci, a fost eliminat în unanimitate.

Nr.crt. 15 din raport, referitor la art.11. Sigur, va urma o renumerotare.

Intervenții?

Domnul deputat Cristea. Aveți cuvântul.

La alin.1 sau la alin.2?

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

La ambele.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

La ambele. Atunci, să le luăm pe rând. Vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Intervenția este la ambele alineate.

Art.11 alin.1 spune că "Unitățile de cercetare-dezvoltare din anex㠖 eu nu am la îndemână aici anexa, este în raport – vor beneficia de toate prevederile, reglementările și legislația în vigoare privind subvențiile, creditarea și alte facilități asigurate de stat agenților economici din agricultură, inclusiv fonduri de investiții asigurate de stat".

În momentul în care în proiectul de lege s-a precizat foarte clar că aceste unități sunt extrabugetare, nu mai pot trece în lege, pentru că în momentul în care spun "vor beneficia", asta înseamnă un regim de obligativitate. Pe de o parte. Sigur, se poate introduce "pot", care înseamnă pot sau nu pot. Dar problema de fond este puțin mai departe și nu ține de această lege. Pentru că, sigur, o să mă repet aici. Am spus că legea nu trebuie să treacă în forma asta, că face deservicii instituției în sine – academiei și celor subordonați ei.

Legislația românească care prevede, atât cât prevede, intervenția statului în diverse domenii, nu numai pentru cercetare științifică, ci intervenția statului sub forma asistenței financiare, sub forma facilităților și altor chestiuni de această natură, în general, este reglementată în afara și trebuie reglementată în afara Legii de organizare și funcționare a ASAS-ului. Pentru că nu pot, prin această lege, să introduc deja termenul ca atare de obligativitate. Ea ține de politica și de strategia statului în domeniul respectiv.

Deci, recte, Ministerul Agriculturii, pe acest domeniu, Ministerul Mediului, pe domeniul în cauză, sau Agenția de Cercetare Științifică, ordonatori de credite, vor face sau vor pune în practică politica statului în domeniile: subvențiilor, asistenței financiare, sau alte lucruri de acest fel. Nu legea ASAS-ului spune că trebuie să facem asistență financiară pentru, pentru, pentru .... Sau că trebuie să facem subvenție pentru, pentru, pentru ... și așa mai departe.

Articolul în cauză, alin.1, - și cu asta mă opresc -, chiar în formularea respectivă, intră în contradicție cu fondul legii, pentru că Academia de Științe Agricole, conform acestui proiect, este o entitate absolut independentă, absolut autonomă și are în subordine întregul evantai de stațiuni de cercetare, de institute naționale, mă rog, cum au fost ele reorganizate, rebotezate, cu venituri extrabugetare. Deci, articolul în cauză, în această formulare, este în contradicție cu restul legii, cu conținutul adoptat până acum al legii.

O să decideți dumneavoastră, plenul. Propunerea mea este de reformulare. Nu am la îndemână un text ca atare, o propunere concretă, dar este cel puțin de reformulare, având în vedere că s-au adoptat deja niște texte. Pentru că în mod normal ar fi trebuit să fie de eliminare, sau, dacă rămânea aici, trebuie să rămână într-o structură partenerială, dacă vreți, între stat și unitățile efectiv de cercetare-dezvoltare – și cu asta m-am oprit.

La alin.2 se spune așa: "Importurile de aparatură, utilaje, echipamente, materii și materiale, semințe, material săditor, material seminal și animale de rasă necesare dotării și execuției activității de cercetare-dezvoltare sunt scutite de taxe vamale".

Aceasta înseamnă sau mă face să mă gândesc că orice fel de activitate din România... iarăși, legislația se află în altă parte și știți foarte bine acest lucru. Ea ține de strategia statului. Ministerul Finanțelor este cel care promovează și exercită prerogativele în ceea ce înseamnă veniturile statului. Și aici exact despre așa ceva este vorba: despre veniturile statului. Într-o lege, într-o ordonanță, în funcție de situații de moment, de situații conjuncturale, de strategie, Ministerul Finanțelor este cel care va propune așa ceva. Nu pot să trec în această lege că toate aceste lucruri și, sigur, care se vor multiplica sub aspect punctual, sunt scutite de taxe vamale. Deci, nu se poate, pur și simplu.

Iarăși, contradicția – și spun asta inițiatorilor și comisiei – este de fond pe această temă, vizavi de statutul pe care și-l dorește prin acest proiect Academia de Științe Agricole, ASAS-ul și unitățile subordonate ei.

Și, iarăși, academia, în legea ei de funcționare, nu poate spune: statul român va scuti de taxe vamale toate aceste "produse", să le spunem. Pentru că nu are calitatea de a face așa ceva.

Dacă ar fi existat, ca structură, și vă rog să mă ascultați cu atenție, parteneriatul cu statul, într-un astfel de proiect de lege s-ar fi putut spune că Ministerul Agriculturii, atunci când este cazul, poate solicita reducerea sau scutirea de taxe vamale pentru un anume gen de produse. Și dumneavoastră știți, vă mai aduc un argument, dacă vreți. Acordurile de preaderare la Uniunea Europeană prevăd, în materie de taxe vamale, situația asimetrică. Deci, o scădere progresivă a taxelor vamale în România la importuri din exterior, corelată cu facilități în partea cealaltă.

Deci, textul ca atare, trebuie eliminat, al doilea, fără nici un fel de dubiu, pentru că el vine în contradicție flagrantă cu legislația românească în vigoare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

O să dau cuvântul domnului deputat Stanciu, președintele comisiei sesizate în fond.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Discutăm despre cercetare științifică.

Alin.2, îmi permiteți, vă rog, s-o iau de sus în jos, alin.2 a fost propus a fi eliminat de distinsul nostru coleg, domnul deputat Cristea.

Alin.2, exact în forma în care este scris în raport, este din Legea învățământului, care este lege organică. Deci, este un text similar cu cel din Legea învățământului, care a trecut de Parlament și este lege organică. Bineînțeles că distinsul coleg nu a avut timp să lectureze această lege. Deci, este unul din argumente, este un text care a trecut.

Al doilea argument.

Domnilor colegi,

Este vorba de utilaje, echipamente, materii, semințe, material seminal, animale de rasă necesare activității de cercetare-dezvoltare. Deci, este vorba de un volum foarte mic, foarte mic.

Dacă distinsul coleg Cristea crede că dânsul va aduce venituri la bugetul statului prin taxe vamale pe materiale care sunt utilizate în cercetare, cred că are o imagine total denaturată asupra volumului, costurilor și importanței respective.

Deci, eu cred că, dacă luăm toată legislația, o să vedem că și la învățământ, și la cercetare științifică, și chiar la sport, echipamentele care au fost importate acum pentru olimpiadă, o să vedeți că sunt scutite de taxă vamală.

Sunt legi specifice și, pe categoriile respective, s-au dat aceste scutiri. Faptul că ele sunt numai de resortul Ministerului Finanțelor, nu este relevant.

Deci, vă propun ca alin.2 să rămână, el fiind, de fapt, în legislația actuală, chiar în legi organice, și având o justificare foarte clară prin extinderea lui și la altele.

În ceea ce privește alin.1, sunt de acord nu cu eliminarea, ci cuvântul "vor" să fie înlocuit cu cuvântul "pot" beneficia. Și este un lucru normal, pentru că, în mod voit și cu totală lipsă de responsabilitate, - o afirm -, toate stațiunile de cercetare științifică au fost neglijate și nu au beneficiat de nici un fel de sprijin, fie sub formă de cupoane, fie sub altă formă, cu am beneficiat, să zicem, fostele ias-uri sau cetățenii. Deci, s-a voit falimentarea aceasta din motive strict politice, și nicidecum de politică a creșterii eficienței activității.

Cred că dacă termenul "pot" o să înlocuiască "vor", așa cum a sugerat indirect distinsul coleg Cristea, s-ar asigura posibilitatea ca, în funcție de cine conduce și de fondurile disponibile, să sprijine acest sector, fără a-l discrimina negativ.

De aceea, domnule președinte, v-aș ruga să aveți amabilitatea să supuneți la vot, modificând "vor" cu "pot" la primul alineat, și, evident, în forma din raport, alin.2, existent deja în două legi – una organică și una ordinară: Legea învățământului, Legea educației fizice și sportului.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnul deputat Cristea, domnul deputat Dejeu.

Totuși, vreau să vă spun următorul lucru.

Fac următoarea precizare pentru președintele comisiei sesizate în fond. La art.3 alin.1 spune așa despre academie: "...instituție publică specializată, cu personalitate juridică, finanțată integral din venituri extrabugetare".

La art.12, iarăși, la alin.1, se spune așa: "... instituții publice finanțate integral din venituri extrabugetare". Or, aici, la art.11 alin.1, este vorba de niște chestiuni legate tocmai de venituri bugetare.

Având în vedere că există un text gata votat, art.3, cum a fost el modificat prin intervenția domnului deputat Nicolescu, având în vedere că mai este și la art.12, având în vedere că în legătură cu această problemă cu importurile, domnul deputat Cristea a propus și niște soluții care s-ar putea rezolva în momentul în care se dezbat alin.4 și alin.5 de la art.2, care au fost retrimise comisiei, personal cred că ar fi bine ca comisia să se aplece asupra acestui articol în ansamblul lui și să-l coreleze cu celelalte.

Acum îi dau cuvântul domnului deputat Cristea și pe urmă domnului deputat Dejeu.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Două precizări scurte, sau trei, dacă vreți.

O dată, rog pe domnul Stanciu să nu mai facă afirmații că domnul Cristea n-a citit sau n-a văzut... Domnul Cristea are un obicei prost: când vine la microfon, citește și spune ce e de spus...

În al doilea rând, sunteți într-o mare eroare, domnule profesor. Nu putem spune Ministerul Învățământului și Sportului,... acestea sunt instituții publice finanțate integral din veniturile statului. Ministerul Învățământului este finanțat integral și statul vine și spune că... în baza acestei finanțări integrale, suntem de acord, printr-o ordonanță sau prin ce vreți dumneavoastră, ca la importul de... și eu știu, face acolo o listă necesară Ministerului Învățământului, să-l scutim de taxe vamale. Statul vine și spune: suntem de acord ca pentru SRI, pentru armată, pentru... să scutim de taxe vamale prin legislație specială. Nu spune Legea de organizare a poliției a SRI-ului, a armatei tot ce se scutește de taxe vamale. Ministerului Sportului, pe care l-ați amintit, este exact același lucru, sunt bani publici și este o finanțare asigurată de stat pentru acest gen de activități. Or, aici suntem exact într-o situație opusă, suntem într-o situație opusă celei pe care dumneavoastră ați prezentat-o. Indiferent de cum ați vrea s-o argumentați. În momentul în care sunt complet extrabugetar, în momentul în care nu am nici un fel de relație cu statul, că nu mai am, în această situație, este foarte clar; singura relație, care este și ea ocolită și nu mai știu acum, articolul se pare că a trecut, este terenul pe care statul ca domeniu public îl pune la dispoziția acestor unități. Dar îl pune la dispoziție contra unei redevențe și cu asta punct, s-a încheiat raportul sau relația cu statul. Acesta este drumul greșit pe care a plecat această ordonanță, pentru că în loc să se realizeze parteneriatul obligatoriu, în opinia mea, cu statul, nu gen de subordonare, cine e șef, cine nu e șef, cine numește directorii și cine nu-i numește, ci în sensul activității în cauză. Pentru că de aceea a ajuns în această situație, domnule Stanciu, nu politic, vă spun eu, nu politic, în nici un caz, datorită acestor deficiențe majore ale domeniului care au fost preluate și care acum se încearcă prin lege să fie menținute.

Vă dau un singur exemplu și am încheiat și vă promit că voi pleca și din sală. Am votat în 1995 în Comisia de politică economică, reformă și privatizare Legea cooperației, ca inițiativă cu Centrocoop. Rezultatul, într-un anume segment al ei: o dată, spațiile și toate cele, din mediul rural, care erau proprietatea lor s-au terminat complet; a doua oară, în mediul financiar, celebrele case, bănci populare, spuneți-le cum vreți, sunt 1500, sunt rezultatul acelei legi, care a conservat o structură comunistă de organizare până în 1989 în economia de piață.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Să ne întoarcem la subiect, domnule deputat.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Da, domnule președinte.

Da, haideți, ca să mergem pe calea de mijloc. Propun ca alături de cele 3 alineate de la art.4 comisia să revadă aceste lucruri și să încerce o armonizare... pentru că altfel, sigur, poți să votezi orice într-o lege. Deci, haideți să renunț la chestiunea de eliminare a textelor și propun ca aceste texte să fie trimise la comisie pentru a fi discutate și a se găsi o formulare care să facă legea viabilă.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. O să-i dau cuvântul inițiatorilor, domnului deputat Ianculescu.

Domnule deputat Antonescu, sunteți tot de la inițiator, da? Vă rog.

 
 

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Stimați colegi,

Eu vreau să spun că domnul deputat Cristea nu are dreptate, nu sunt numai bani publici acolo la institutul de care ați spus dumneavoastră. De exemplu, la învățământ și cercetare sunt bani proveniți din toate fondurile, sunt universități private, instituțiile de stat au fonduri proprii, deci care nu sunt bani proveniți de la buget, și toate acestea sunt scutite, nu numai de taxă vamală, dar și de TVA. Deci, sunt director de universitate și orice plătesc din străinătate sunt scutit de TVA și sunt scutit și de taxa de vamă pe ele. Deci eu cred că ...

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Nu este așa. Depinde de ce este trecut acolo în lege a SAS.... nu pot să trec în această lege...

 
 

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

De ce, pentru că în celelate legi am trecut. Am trecut în Legea învățământului, am trecut în Legea cercetării științifice, am trecut în Legea sportului, am trecut în Legea de organizare a Ministerului Apărării și altora... am trecut astfel de lucruri. Da. Nu e a SAS este o lege care privește organizarea și funcționarea Institutului de cercetare din agricultură și a stațiunilor respective. Deci părerea mea este că dacă facem referire la Legea cercetării, care ar trebui să se regăsească și se regăsește sub o formă sau alta în această lege, eu zic că e bine să rămână așa, pentru că nu e nici o pagubă pentru statul român, dimpotrivă va fi un câștig imens. Părerea mea este că trebuie să rămână așa cum este acolo.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dau cuvântul inițiatorului, domnului deputat Ianculescu și pe urmă o să vedem ce decizie o să luăm.

Vă rog.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Într-adevăr, are dreptate și distinsul nostru coleg, domnul deputat Cristea, probabil că singura soluție care se impune e să reanalizăm acest aspect, dar vreau să vă spun, chiar dacă nu suntem la discuții generale, că această formulare din inițiativa legislativă ne-a fost dictată imperios de art.70 din Legea finanțelor publice, din Legea nr.72 privind finanțele publice, pentru că aici, la această finanțare, se trimite expres că soldurile anuale rezultate din execuția bugetelor instituțiilor publice finanțate integral din venituri extrabugetare rămân la dispoziția acestora, urmând a fi folosite în anul următor. Și atunci, în folosul cercetării, pentru a stimula mai mult cercetarea, noi ne-am văzut nevoiți să ne încadrăm în cadrul art.70 din Legea nr.72 privind finanțele publice, să ne încadrăm la această prevedere că activitatea se finanțează integral din venituri extrabugetare.

În realitate, activitatea institutelor academiei se realizează atât din venituri extrabugetare, pentru că au activitate economică, au și bază materială, deci material săditor, semințe selecționate etc, dar și din venituri de la bugetul de stat. Nu se poate face abstracție că nu pot fi finanțate și de la bugetul de stat. Și atunci, să vedem cum vom împăca cele două chestiuni pentru că este vorba, într-adevăr, de un real sprijin pe care trebuie să-l dăm institutelor de cercetare, nu numai din domeniul agriculturii și în general în sprijinul care trebuie acordat institutelor de cercetare din toate domeniile de activitate din țara noastră.

De aceea, cred că e bine s-o mai regândim și să vedem cum ne putem circumscrie și în prevederile art.70 din Legea nr.72 privind finanțele publice locale.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Și mie mi se pare că retrimiterea la comisie a nr.crt.15, art.11 este bună, o să-i dau cuvântul însă domnului deputat Dejeu care era înscris la cuvânt înainte. Mi se pare judicioasă propunerea făcută de domnul deputat Cristea și preluată și de inițiator ca textele acestea să mai fie analizate și corelate.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Înțeleg să iau cuvântul în continuare, cu toate că am fost atenționat de către domnul președinte să nu mă amestec unde nu-mi fierbe oala, cum se spune.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu?

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

Nu dumneavoastră, domnul președinte Stanciu.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În aceste texte ne confruntăm cu niște contradicții aproape ireconciliabile datorită concepției greșite care stă la baza legii. Am votat art.8 care definește aceste societăți comerciale ca instituții publice. Instituțiile publice țin de stat, țin de domeniul public. Este aproape de neconceput ca instituții publice cum sunt acestea de cercetare și dezvoltare, și eu prelungesc termenul, și producție, să nu aibă nimic de-a face cu bugetul statului. Cu toate acestea, în art.11 care va urma, 12, și care a fost deja amintit de domnul președinte de ședință, ele sunt definite ca finanțate integral și asta însemnează exclusiv din venituri extrabugetare. Deci instituții publice ale statului finanțate exclusiv sau integral din venituri extrabugetare. Art. nostru 11, pe care-l discutăm acum, alin.1, s-a văzut confruntat cu această realitate și vrea să dreagă busuiocul, cum se spune, adică, în formulă inițială, era că aceste instituții "vor beneficia" de toate prevederile reglementărilor și legislației în vigoare privind subvențiile, creditarea și alte facilități asigurate de stat agenților economici din agricultură. Asta însemnează, după maniera în care a fost redactat textul, o instituție care apelează din plin la bugetul statului, pentru că Ministerul Agriculturii nu poate da nici o centimă nimănui în afara prevederilor bugetare. Iată contradicția fundamentală de text.

Acum, textul ni s-a propus a fi modificat – "pot beneficia" și nu "vor beneficia". În măsura în care este vorba despre instituții publice finanțate integral din venituri extrabugetare, orice fel de trimitere la finanțare bugetară trebuie exclusă și, într-adevăr, domnule președinte, în mod judicios, dispuneți trimiterea acestor texte la comisie pentru a încerca să se rezolve ceea ce este aproape de nerezolvat și anume contradicția care stăruie în continuare în texte, datorită gândirii, concepției, după părerea mea, greșite care stă la baza organizării acestei legi.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi,

Deci, așa cum a rezultat, cred că cea mai bună soluție este retrimiterea la comisie cu care și inițiatorul este de acord și cu asta trecem la nr.crt.16, unde întreb dacă sunt intervenții.

Domnule deputat Cristea, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Sunt obligat să intervin, nu neapărat pe formularea de la alin.1 care, sigur, puțin reașezată ar merge să spunem pe direcția finanțelor publice, dar formularea de la alin.2 nu mai are nici un fel de loc aici, pentru că ea spune așa: "Veniturile unitățile de cercetare-dezvoltare organizate ca instituții publice nu se impozitează și nu se taxează în nici un fel." Pot oare să stabilesc în această lege, exceptând sau în afara Legii finanțelor publice, în afara legislației privind taxele, fiscalitatea în România că veniturile unei instituții de acest gen nu se impozitează și nu se taxează în nici un fel? Este imposibil. N-o să găsim în nici un fel de lege că veniturile nu se impozitează și nu se taxează în nici un fel, o să găsim în legislația românească, cei care s-au ocupat puțin de chestia asta, diverse excepții sau diverse exceptări periodice, temporare, de la o anume regulă. Poftiți?

 
 

Domnul Marțian Dan:

Mai tare.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Deci, obligatoriu, alin.2 trebuie eliminat, iar alin.3 comportă sigur o discuție mai serioasă, nu am s-o fac aici, numai am să anunț, ca atare. Deci, din această formulare, reiese că, de fapt, unitățile de cercetare, așa cum sunt ele structurate, se comportă ca niște societăți comerciale independente. Pentru că organizate ca societăți comerciale întocmesc bilanț și cont de profit și pierderi în condițiile prevăzute de legi. Și atunci, dacă lucrurile stau așa, sigur că da, legea asta ar fi trebuit să arate cu totul altfel, dacă cercetarea agricolă românească este organizată pe structura și, eu știu, interdependența, dacă vreți, unor societăți comerciale. Este cu totul altceva. Discuția pe acest punct oricum nu poate pleca mai departe.

Și, stimați colegi, nu trebuie să uităm un lucru, tot ce au aceste societăți, unități de cercetare, aici, este domeniul public, este patrimoniul statului, inclusiv partea patrimonială de clădiri, de tot ce există acolo. Repet, nu mai revin la teren, nu putem juridic să rămânem într-o astfel de formulă. Deci terenul este al statului, domeniul public este domeniu public, ele sunt unități publice, dar se comportă ca societăți comerciale. Vreau să-l corelez acum și cu art.13 la care faceți trimitere ca să nu mai intervin încă o dată.

La pct.17, art.13 spune: "Finanțarea activității proprii a academiei..." ceea ce înseamnă că sunt două lucruri diferite și trebuiau din start tratate ca atare, "...se realizează...", din ce, "...din cote reprezentând regia pentru servicii asigurate unităților de cercetare-dezvoltare" regia asigurată de Academia ca instituție. Sigur că e de discutat ce înseamnă regie și nu știu ce. Poate să însemne asistență științifică, pentru că altceva nu văd ce poate să însemne. Dar asta înseamnă niște cote care se duc către, exact cum se duceau cotele stabilite în lege, către Centrocoop, către Federalcoop de la societățile coop etc., deci o suprastructură care de fapt aici se fragmentează și care nu face decât, domnule președinte, domnule profesor Stanciu, să se constituie într-un argument că legea trebuia altfel structurată, din start. Și sigur că putem să mergem mai departe, dacă academia este instituție publică, așa cum spunem în articolul respectiv și dacă vreți îl recitim, îl recitim. Deci, "organizate ca instituții publice", iar acum venim și spunem că ele sunt de fapt societăți comerciale, o parte din ele. O parte, sigur.

Repet, fac aceeași solicitare...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am rugămintea, domnule deputat...

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

... să oprim dezbaterea, să trimitem proiectul, în ansamblul lui, la comisie pentru a fi revăzut și măcar acum în ceasul al 12-lea să-l refacem de maniera la care el să poată să fie funcțional.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aș dori să facem propunerea. Propunerea dumneavoastră este retrimiterea art.12, da?

Aș dori să știu punctul de vedere al... Domnule deputat Dejeu... dau cuvântul comisiei și dau cuvântul inițiatorului, după ce intervențiile colegilor din sală s-au epuizat.

Domnule deputat Dejeu? Nr.crt.16 din raport.

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

Eu nu aș avea opoziție la facilitățile propuse în alin.2 al art.12, dacă n-ar fi vorba aici și de altceva decât de pură cercetare. Din informațiile pe care le dețin, suprafața de teren afectată de stat acestor institute de cercetare este de circa 85-90 de mii de ha. Am aflat că Franța are, de pildă, 30 de mii de ha de pământ afectat cercetării științifice și alte țări mai mari decât noi, mai puțin chiar.

În documentele care ni se dau pe masă din partea Ministerului Agriculturii rezultă că unele dintre aceste instituții de cercetări au suprafețe nemăsurat mai mari excedând necesarului de cercetare.

Prin urmare, aici este vorba și de suprafețe de pământ, probabil, din cel mai bun pe care îl are țara, afectate propriu-zis producției. Și acum revenim la text. Aceste societăți, aceste institute sau societăți, cum le vom numi, pentru că pot fi și de una și de alta, pe lângă faptul că primesc tot terenul, toată dotația structurală și constructivă din partea statului și că propriu-zis patrimoniul lor este patrimoniul statului, urmează să fie și scutite de orice fel de taxă către stat. Întrebarea pe care mi-am pus-o și mi-o pun este dacă această prevedere urmărește stimularea cercetării sau această prevedere urmărește scutirea de la impozit pe niște venituri pe care pe urmă aceste unități sau institute urmează să le folosească în mod, să spunem, discreționar, pentru că nu dau seamă cu aceste venituri nimănui.

Ministerul Agriculturii, ca fiind instituția guvernamentală care răspunde, nu de cercetare neapărat, direct, ci răspunde de politica agricolă în România, în aceste condiții fiind ținut la o parte de activitatea și modul de desfășurare a activității acestor societăți comerciale, Guvernul spun, mai este lipsit și de aceste venituri normale pe care ar trebui să plătească oricine cine produce și realizează venit.

De aceea, socot și eu că și acest text ar fi nemerit, domnule președinte, să-l trimiteți înapoi comisiei pentru a fi pus de acord cu gândirea și concepția, în ansamblu, a legii.

Cred că trebuie să declar aici, noi nu ne opunem cercetării agricole românești. Dacă cineva stăruie în această idee, ideea este greșită, ne opunem însă la ceea ce se poate ascunde sub paravanul cercetării agricole românești pentru a fi exploatat de către unii și alții. Aceasta este ideea. Și noi vrem ca această lege să stimuleze cercetarea, dar să ofere un control asupra patrimoniului și asupra modului de administrare a bunurilor publice care le sunt date în administrare.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

La discuțiile introductive, mi-am permis și am spus că cele 82 500 de ha pe care le are cercetarea agricolă din România, peste 10 ani, probabil, nu vor mai trebui să fie 82 de mii. S-a făcut aici apreciere și comparație cu Franța care are o suprafață mai mică. Este clar, la ora actuală, în afara activității propriu-zise de cercetare, există activitatea aceasta de producere de sămânță superioară. Eu, în calitate de cercetător, îmi convine să mă opresc la sămânța autorului, spre exemplu, care înseamnă o cantitate mult mai mică și de aici se dau în aval redevență să calculez redevență pentru tot ce se produce în aval. Dar, fără nici o tendință de a ascunde ceva, vă spun că nu suntem pregătiți la ora aceasta să realizăm sămânța din verigi superioare în societăți, companii pe care nu le avem formate în țară. Peste câțiva ani, 5-10 ani, cei care vor discuta, vor discuta această problemă în alți parametri și în notă de normalitate. Cred că este bine, haideți, să fim mai înțelegători puțin, în legătură cu funcționalitatea acestor unități de cercetare care au particularitatea lor. Și mi-aș permite să consider că în toamna aceasta noi nu vom avea nici 200 de mii de tone de sămânță la grâu de semănat și ne trebuie 500 de mii de tone și acest lucru datorită unor imperfecțiuni care survin în activitatea noastră pe ansamblu. Sămînța care s-a dat, de bază 2, bază 1, s-a mers cu ea la consum. S-a ridicat problema aceasta, unitățile de cercetare au cel mai bun pământul. Este normal, vedeți dumneavoastră, în condițiile anului acestuia 2000 cu secetă extraordinar de mare. Unitățile de cercetare din domeniul agriculturii sunt unități care, pe medie, înglobând toate particularitățile zonale, deci de la sol cernoziom până la cel mai sărac sol – nisip, podzol de Maramureș sau de Albota au obținut o medie peste 4700 aproape 5000 de kg la ha, cu toată seceta pe care am avut-o. Și acest lucru nu prin faptul că terenul respectiv a fost amplasat pe cele mai bune zone, ci datorită faptului că fiecare unitate de cercetare din domeniul agriculturii și-a desfășurat o activitate de 30-40 de ani pe același teritoriu, s-a venit cu un program de ameliorare sistematic, de rotație a culturilor într-un asolament corespunzător, de aplicare de resurse și astăzi într-adevăr terenul se prezintă așa.

Noi va trebui să ajungem cu tot terenul României, să ajungem la această situație. Ca om care lucrez de 30 de ani în domeniu, îmi e rușine, îmi e greu să spun astăzi, când vrem să discutăm alinierea la programul european, că nu obținem la nivelul țării decât o producție de circa 2 tone la grâu, când toți obțin peste 6 tone. De aceea, cred că este bine să depășim această stare și cred că în final să facem abstracție, 82 de mii de ha de teren față de 14 500 000, cât este cel agricol al țării și față de suprafața imensă care ne rămâne nelucrată la ora aceasta, cred că este bine să gândim asupra legii.

Legat de facilitățile acestea, stimați colegi, nici nu se referă la toată activitatea pe care o desfășoară la ora actuală unitățile de cercetare. Dacă urmărim bine, spre exemplu la alin.2 art.12 se spune: "Veniturile unităților de cercetare organizate ca instituții publice nu se impozitează și nu se taxează în nici un fel, cu excepția produselor vândute în afara unităților". Vreau să vă spun: cele care rămân în unitățile de cercetare nu reprezintă nici 10%, deci 90% înseamnă producție marfă sub formă de sămânță care va intra în regimul de impozitare, în regimul normal, deci numai ce-i aferent activității propriu-zise de cercetare. Sau la alin.2 art.11: "Importurile de aparatură, utilaje, echipamente, materiale necesare și animale de rasă în interesul execuției activității de cercetare sunt scutite de taxe vamale." Aici este vorba de cantitățile de zeci de kg de soiuri și hibrizi, resursă genetică pe care o luăm ca modalitate de schimb cu unități, instituții similare din afară. Se pot introduce aici o serie de mașini agricole, proiecte sau mașini noi, pe care noi nu le avem în țară, pentru câmpurile experimentale și la așa ceva se referă legea.

Bun, deci din teama aceasta, domnule președinte Cristea, îmi permit să mă adresez direct și nu vă supărați. Deci aceste mențiuni au fost făcute probabil și datorită faptului că în ultima perioadă unitățile de cercetare au fost scoase de la o serie întreagă de intervenții de susținere care au avut loc la nivelul țării. Știți de la comisie, n-au beneficiat de tichete de motorină, n-au beneficiat de o serie întreagă de avantaje și atunci cred că este bine, legea aceasta poate să prindă ceva ceea ce nu este prins. Este o lege care se croiește pentru funcționalitatea aceastor unități.

Deci, în ea putem prinde, de comun acord, elemente care să faciliteze în primul rând activitatea de cercetare care să ne permită, într-adevăr, să facem față acestui act concurențial benefic care este și la care dacă nu ne aliniem, practic, nu vom avea sorți de izbândă în continuare în activitatea noastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Da. Dacă mai sunt alte intervenții. Nu mai sunt.

O intervenție de procedură a domnului deputat Stanciu, după care trecem la punctul de vedere al inițiatorului față de intervențiile care au fost.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Vă declar deschis că am fost întotdeauna plăcut impresionat de modul elegant și uneori discret prin care dumneavoastră ați adus vorbitorii la litera regulamentului.

Cred că este bine să repuneți pe tapet această elegantă procedură, pentru că senzația noastră este că se eludează în mod intenționat de unii colegi art.98 din regulament unde se precizează: "În cursul dezbaterilor, deputații, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuție amendamentele respinse de comisia sesizată în fond..." nu au amendamente, nu le-au depus la comisii, "...sau amendamentele depuse la comisie"..., deci, nu sunt, "...în conformitate cu prevederile prezentului regulament, dar care nu figurează în raportul acesteia. În mod excepțional pot fi depuse amendamente noi în timpul dezbaterilor în plen."

Iată că noi, excepția am transformat-o în regulă. Deci, eu vă declar, la experiența parlamentară pe care o aveți puteți să susțineți sau nu acest punct de vedere, că distinșii colegi nu sunt interesați de text, ci de găsirea chichițelor pentru a-l bloca. Și spun acest lucru bazându-mă pe două chestiuni. Se dezinformează voit; nu pot să nu spun că distinsul nostru coleg s-a referit aproape cinci minute la societăți comerciale când chestiunea este clar㠖 actualele institute și respectiv stațiuni de cercetare, conform Ordonanței nr.8, a cercetării științifice, se pot declara instituții publice prin lege sau societăți comerciale. Cele care sunt societăți comerciale, chiar dacă au domeniul de activitate cercetarea, se supun integral regulilor unei societăți comerciale. Cele care sunt instituții publice au specificul pe care-l dă și Legea nr.72. Deci, nu este vorba de o încurcătură a acesteia, ci voit se încearcă tot felul de discuții să trimitem toată legea și așa mai departe.

Legea este structurată, foarte bine structurată, dar sunt două opțiuni: o opțiune este a inițiatorilor, care merge pe filiera din 1914 pe structura Academiei impusă de Decretul lui Antonescu, deci, pe o chestiune clar de tradiții, și a doua, cea pe care ministerul vrea s-o impună prin ordonanță de urgență și trage de timp ca să dea ordonanța, în care aceste stațiuni de cercetare se transformă, aveți toți textul, vi-l pun la dispoziție, este și consilierul aici, se transformă în fundații. Deci, pe de o parte, venim și aprobăm un patrimoniu, pe de altă parte, acest patrimoniu îl pulverizăm.

V-aș ruga, domnule președinte, să încercăm să intrăm, cu eleganța dumneavoastră, pe textul regulamentului în ceea ce privește dezbaterile, inițiatorii au venit cu niște propuneri, restul colegilor au avut timp să facă amendamentele respective, au posibilitatea să-și depună, noi nu contestăm, să-și depună toți aici amendamentele. Dar la fiecare articol nu sunt amendamente, ci sunt considerații generale trimise la comisie, să spună "înlocuiesc textul cutare, propun cutare" și așa mai departe.

Deci, noi nu avem până acum, domnule președinte de ședință, nici un text de la domnii care au vorbit peste cinci ore, care să se lege, cumulat. Nici un text nu este depus. Pentru că esența este respingerea ei pentru a trece acea ordonanță.

Să spună domnul ministru Dejeu dacă n-are acea ordonanță. Să spună cinstit dacă acel text este bun. Eu cred că îl sperie și pe domnia sa acel text.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Pentru că v-ați referit la chestiuni de procedură, cred că ar fi fost bine să citit și art.99 din regulamentul nostru care spune așa: că dacă în dezbaterea amendamentelor relevă consecințe importante asupra proiectului sau propunerii legislative, președintele Camerei poate trimite textele în discuție comisiei sesizată în fond.

Deci, eu m-am referit la art.99 și atâta vreme cât au existat necorelări evidente între articole și între conținutul articolelor consecutive și restul economiei legii, este absolut normal ca să fie retrimise comisiei.

Problema principală cred că este alta, din ce ați spus dumneavoastră la microfon. Ne e frică de o ordonanță pe care eventual ministerul ar putea să o scoată înainte să adoptăm noi textul legii ăsteia. Ei bine, eu vreau să vă spun că mie nu mi-e frică de o ordonanță, că am mai picat noi ordonanțe aici și altele.

Problema care se pune este să facem o lege coerentă și bună. Și din cauza asta, dați-mi voie să nu fiu de acord cu afirmația dumneavoastră. Eu cred că legea asta e necesară, dar trebuie în același timp să fie o lege bine construită și pentru ca să fie bine construită, trebuie să nu pornim de la ideea că o trecem în forță și punct, și trebuie s-o trecem în așa fel încât ea să fie valabilă mult mai mult decât zece ani de zile, să fie valabilă poate 20-30 de ani de zile. Altminteri, înseamnă că activitatea acestei instituții, acestei academii, va fi perturbată la fiecare 3-4 ani de zile, din interese electorale sau de altă natură.

Și vă rog să mă credeți că o lege nu trebuie să fie perturbată de interese electorale, mai ales când e vorba de o instituție cum este această academie.

Domnul deputat Cristea, procedură.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, regulamentul stabilește fără echivoc dezbaterea și adoptarea legilor în condiții de cvorum. Eu n-am calitatea de lider de grup să solicit acest lucru pentru că aș fi făcut-o demult, că nu se poate să se adopte totuși o lege cu cvorumul din sală. Îl constatați dumneavoastră.

În al doilea rând, tot regulamentul nu stabilește nici un text că un deputat nu are dreptul să participe la dezbaterea unui articol și să propună eliminarea lui. Eu am propus aici eliminarea a trei texte, iar în două cazuri, retrimiterea lor la comisie pentru a fi reanalizate. Nu scrie în regulament că dacă n-ai făcut amendament de eliminare nu poți să vii la microfon în dezbatere să propui eliminarea unui text.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Este vorba de ultimul alineat al art.98 care spune că "În mod excepțional, pot fi depuse amendamente noi și în timpul dezbaterilor în plen." Eu cred că procedural nu s-a încălcat până în acest moment regulamentul și aluziile la acest lucru sunt nefondate.

Noi aici suntem însă la nr.crt.16 referitor la art.12. Domnul deputat Cristea am înțeles că a propus retrimiterea la comisie pentru corelare, domnul deputat Dejeu am înțeles că a propus același lucru, domnul deputat Nicolescu, cu un discurs elegant, n-a propus același lucru, dar a susținut că textele astea trebuie, într-adevăr, să iasă bune.

Eu o să-i dau cuvântul inițiatorului pentru a-și spune punctul de vedere față de opiniile exprimate.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu permisiunea dumneavoastră n-aș vrea să fiu interpretat că intru în dialog cu distinsul meu coleg, domnul deputat Cristea. Dar aș vrea să îl întreb pe domnul deputat Cristea dacă într-adevăr vrea să-și ducă la îndeplinire ceea ce mi-a spus la comisie că va lupta pentru această lege să nu iasă. Și că îmi va demonstra că nu va ieși.

Dacă este o chestiune de orgoliu, de ambiție, să blocăm această lege, așa cum mi-a promis prietenește, am înțeles-o eu, domnul deputat Cristea, nu mai are rost să mai dezbatem în continuare, pentru că noi tot vom ajunge la blocaj.

Dacă domnul deputat Cristea este animat de dorința constructivă ca legea să fie dezbătută în continuare, și cred că acest lucru dorește domnul deputat Cristea, eu l-aș ruga, de asemenea, prietenește, colegialicește, să dea dovadă de acest lucru și nu de ceea ce mi-a spus mie într-o discuție amicală la Comisia noastră de agricultură.

Revenim la art.12. Într-adevăr, toată această discuție pornește de la faptul că s-a prevăzut într-un articol anterior și v-am spus din ce rațiuni, că activitatea de cercetare-dezvoltare este finanțată integral din venituri extrabugetare. Și v-am explicat pentru ce a fost această rațiune. Tocmai pentru ca fondurile obținute să poată fi utilizate și în anul următor, conform prevederilor Legii finanțelor publice nr.70.

Cred că nu se poate interpreta că activitatea institutelor este finanțată integral din venituri extrabugetare. Nici nu există acest lucru. Se știe că activitatea institutelor de cercetare-dezvoltare și din domeniul agriculturii se realizează și din bugetul de stat. Și art.12 trimite numai la acea finanțare care provine din venituri extrabugetare, nu din veniturile de la bugetul de stat pentru care, conform Legii finanțelor publice, la sfârșitul anului, trebuie să se încheie bilanțul respectiv.

De aceea, cred eu că art.12 am putea să-l lăsăm în formularea actuală sau poate cu o mică modificare, să spunem în loc de "finanțate integral din venituri bugetare", să spunem "cu finanțare integral din venituri extrabugetare", deci, cu finanțare integral din venituri extrabugetare. Deci, partea referitoare la aceasta trimite art.12 alin.1.

Dar pentru a nu vă mai reține, domnule președinte, eu, personal, sunt de acord să reluăm discuțiile și la acest articol, să le reluăm constructiv și să le corelăm cu celelalte și, probabil, să revenim și la art.4 sau 5 unde s-a discutat "din activitate integral extrabugetară" și să ne circumscriem și să găsim portița prin care, într-adevăr, legea să fie coerentă.

Repet, la prima vedere, distinsul domn deputat, colegul Cristea, are în principiu dreptate și nu numai domnul deputat Cristea, și alți distinși colegi parlamentari. Această trimitere la finanțare integral din venituri extrabugetare, într-adevăr, pare că încurcă puțin lucrurile. Dar dacă combinăm ca finanțare, cum există deja în realitate, din venituri extrabugetare, precum și din venituri bugetare, și disociind art.12 numai pentru veniturile extrabugetare, nu pentru cele care fac obiectul finanțării de la bugetul statului, în condițiile astea, art.12 se regăsește perfect în utilitatea lui. Chiar și cu aceste facilități. Pentru că observați că aceste facilități se referă numai la activitatea internă între institute și nu ceea ce iese din afara institutelor. Ceea ce iese în afara institutelor, absolut totul este supus taxelor vamale, este supus impozitării, este supus taxelor.

De altfel, nu numai cercetarea din agricultură beneficiază de acest lucru. Întreaga cercetare din România beneficiaiză de scutiri de taxe pe valoarea adăugată pentru activitatea ei proprie, nu pentru activitate în relație cu alți beneficiari.

De aceea, domnule președinte, facem încă un pas constructiv, inițiatorul vine în fața dumneavoastră și acceptă să reluăm discuțiile și la acest art.12, să-l corelăm și cu art.11 și să nu mai existe aceste discuții. Sper ca, după ce vom face acest lucru, sper ca distinsul coleg, domnul deputat Cristea, să nu aibă în vedere ceea ce mi-a spus că va face și că va fi constructiv, pentru a scoate această lege atât de utilă activității de cercetare din domeniul agriculturii, industriei alimentare și silviculturii.

De aceea, domnule președinte, eu, personal, sunt pentru a reanaliza alături de cele două articole care au rămas în suspensie, să le reanalizăm împreună cu Comisia de știință din Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnule deputat, vă rog să rămâneți la microfon.

Art.13 de la crt.17 se referă la finanțarea activității proprii a Academiei. Doriți să fie și acesta lăsat pentru dezbatere o dată cu celelalte?

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Nu. Art.13 este...

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Bun. Dacă nu, atunci nu intrăm în el, continuăm imediat.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Continuăm cu art.13 pentru că nu este legat de finanțarea extrabugetară.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Bine. Am înțeles.

Deci, dumneavoastră propuneți să fie retrimis la comisie.

Îi dau cuvântul domnului deputat Anghel Stanciu pentru a expune punctul de vedere ca președinte al comisiei.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia, prin discuție și cu colegul Brezniceanu, rămâne la ideea că nu avem ce să discutăm la comisie. Și de ce nu avem? Pentru că dincolo de vorbe și tertipuri lipsite de o anumită probitate, s-a spus aici clar ce s-a declarat.

Art.12 alin.1 nu este altceva decât art.70 alin.c) din Legea finanțelor publice și, respectiv, art.73 alin.3 din Legea nr.72 din 12 iulie 1996. Care spune, la 70 alin.1, lit.c): "Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale instituțiilor publice se asigură integral din veniturile extrabugetare".

Acest proiect de lege a fost la Ministerul Finanțelor și avem hârtia prin care Ministerul Finanțelor ne solicită să introducem cuvântul "integral". Și l-am introdus.

La art.73 alin.3: "Soldurile anuale rezultate din execuția bugetelor instituțiilor publice, finanțate integral din veniturile extrabugetare, rămân la dispoziția acestora, urmând a fi folosite în anul următor cu aceeași destinație."

Deci, este clar că acest art.12 care este rezultatul lui 70 cu c) și 73 cu alin 3, vine să fie aplicat explicit acestor venituri ale unităților de cercetare care sunt instituții publice. Nu văd ce să mai discute comisia. Să revotăm Legea nr.72? Deci, art.12 alin.1, nu văd, domnule președinte, ce să mai discute comisia când este de fapt o încadrare a unui text pe text de lege.

La art.12 alin.2, este vorba de ceea ce s-a spus aici foarte clar. Între aceste unități de cercetare sunt schimburi, deci, ele, în cadrul schimburilor dintre ele cu material săditor, cu o serie de produse care sunt folosite în actul de cercetare, să fie scutite de acest lucru.

Repet încă o dată: aceste instituții le supunem acum unui tratament mai rău decât un agent particular. Deci, ele sunt ale statului, sunt instituții publice. Facilitățile se cereau să fie similare cu ale unui agent economic. Or, agentul economic e particular. Se cerea ca o instituție publică să poată fi tratată la nivelul unui agent economic. Și nici acest lucru nu e valabil.

Art.12 alin.1 este clar că nu văd ce putem discuta. La art.12 alin.2 este o chestiune de decizie. Noi am propus acest text ca în schimburile de cartofi pe care-i ia de la Brașov și-i duce la Suceava, ca să vadă dacă cancerul cartofului este cutare, acei cartofi n-o să mai intre pe formele de schimburi, de taxe și așa mai departe.

Iar în ceea ce privește punctul 3 este foarte clar, nu s-a vrut să se înțeleagă. Aceste stațiuni, unele, sunt instituții publice și capătă toate atributele unei instituții publice, unele sunt deja transformate în societăți comerciale din 1991, unele se vor transforma acum în societăți comerciale prin această reorganizare și ele vor avea statutul unei societăți comerciale, chiar dacă se ocupă de cercetare științifică.

Deci, ce să mai discut la pct.3. Că cea care este societate comercială și se ocupă de cercetare științifică nu se supune legilor unei societăți comerciale? Se va supune acestor legi, dacă așa a fost reorganizată, așa se face.

Văd, domnule președinte, că scopul este că dacă nu reușim să trimitem această lege înapoi, global, s-o trimitem articol cu articol, pentru a o înmormânta. Vă rog să luați act de aceste argumente pe care le-am adus și punctul de vedere al comisiei este acesta iar, conform regulamentului, dumneavoastră știți foarte bine, după ce se exprimă punctul de vedere, se trece la vot.

Deci, vă rog să treceți la vot pe punctele acestea și propunerile făcute.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Înțeleg că dumneavoastră nu doriți să fie retrimis la comisie. Însă cum cererea a venit de la doi dintre cei care au vorbit și inițiatorul este de acord, voi retrimite nr.crt.16 art.12 la comisie, pentru că e bine ca textele pe care le prezentăm și le votăm să fie coerente și, evident, e în interesul aplicării legii acest lucru.

Dacă o prevedere există într-o lege, conform tehnicii legislative, ea nu trebuie să se regăsească identic în altă lege. Asta este o chestiune de tehnică legislativă și nu o discutăm aici. Poate că e bine ca tocmai și din cauza asta comisia să se aplece și asupra acestui punct aici.

Domnul deputat Cristea.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Îi sugerez domnului președinte al Comisiei de învățământ să citească integral textul din Legea finanțelor publice. Pentru că în textul și în articolul în cauză, nu-l am la mine, am crezut că îl au colegii de acolo, dar știu, se descriu pe puncte a, b, c și așa mai departe, tipurile de finanțare. Nu spune nicăieri în acea lege că în instituțiile publice finanțarea de capital și finanțarea curentă se face numai din venituri extrabugetare.

Scrie foarte clar. Nu scrie așa ceva în această lege. Și vreau să fac o precizare foarte clară: i-am spus colegului meu Ianculescu că mă voi bate pentru această lege să nu treacă în această formă. Și asta în interesul Academiei. Nu în interesul meu, sau în interes de nu știu ce altă natură. Pentru că Academia își face un deserviciu foarte mare prin această structură de lege, că nu se înțeleg...

Stimate domnule președinte, din ce există în Academie, unele sunt instituții, altele societăți comerciale. Uitați-vă la textul propriu-zis. Sunt texte în care le tratați ca entități diferite pentru că sunt diferite, pentru că unul este statutul juridic și comportamentul inclusiv fiscal, financiar al unei societăți comerciale și altul al unei unități publice. Sunt texte care nu fac nici un fel de diferențe între ele. Pot să vi le citesc.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Am o rugăminte. Am retrimis articolul la comisie...

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Deci, propunerea mea este pentru că în intervenția anterioară tot am ajuns și la art.13 care ține de același tratament.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

N-am ajuns încă la art.13.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Vroiam să nu mai revin, domnule președinte.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Nu. Reveniți că așa este regulamentul.

Pentru toate cele retrimise la comisii, autorii amendamentelor au dreptul să fie ascultați în cadrul comisiei și cred că e bine ca să fie chemați toți, ca să nu mai avem asemenea discuții. Sunt prezentate aici în plen și amendamentele pe care le prezintă, le vor prezenta în scris comisiei. Ca să nu fie discuții.Vă rog, toți cei care ați făcut amendamente în plen, să le faceți în scris la comisie și comisia să vă cheme ca să puteți să fiți audiați, să vă susțineți punctele de vedere acolo.Art.13, la nr.crt.17. Dacă sunt intervenții la acest articol. Domnul deputat Dejeu, aveți cuvântul

Trecem în continuare, domnul deputat Gavril Dejeu, intervenție la art.13 nr.crt.17 din raport.

Aveți cuvântul.

 
Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:

Comisia de mediere pentru soluționarea textelor de redactări diferite la proiectul de Lege privind constituirea și organizarea clerului militar: Gheorghe Vîlceanu, Tănase Pavel Tăvală, Liviu Alexandru Mera, Șerban Constantin Rădulescu Zoner, Attila Varga, Varujan Pambuccian și Petre Țurlea.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Și a doua: Comisia de mediere pentru soluționarea textelor în redactări diferite la proiectul de Lege privind executorii judecătorești: Ioan Mihai Popa, Carmen Dumitriu, Emil Teodor Popescu, Gavril Dejeu, Ștefan Popa, Elvin Szoltán Székely și Ioan Gavra.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbateri asupra propunerii legislative privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniul agriculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe-Ionescu Șișești.

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Aici, se prevede prelevarea unei cote pentru regia și serviciile asigurate unităților de cercetare-dezvoltare și spune textul mai departe "...din subordine".

Am în față un tabel, o schiț㠖 Organizarea structurală a cercetării agricole și silvice - 2000. Și aici se indică care unități sunt subordonate Academiei și care unități numai în coordonarea Academiei. Și anume sunt una, două, trei institute care sunt numai în coordonarea Academiei și care informativ țin de Ministerul Apelor, Pădurilor și Mediului.

Întrebare: Academia urmează să preleve cote pentru serviciile prestate și de la unitățile pe care le are în coordonare, alături de cele pe care le are în subordonare? Ipoteză în care textul ar urma să fie completat în mod corespunzător.

 

Domnul Anghel Stanciu (din banca comisiei):

Și în comunism se făceau prestații fără plată.

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

Modificați textul. De aia am venit la microfon.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Vă rog, nu discutați între dumneavoastră, interveniți de la microfon!

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

Atunci înseamnă că cele care sunt "din subordine sau coordonare". Și atunci vom fi eventual de acord cu textul. Pentru că, într-adevăr, pentru serviciile prestate trebuie să facă plată.

Aici, am o observație, de asemenea, la art.3 noi am votat deja că întreaga activitate de cercetare este nu subordonată, ci coordonată de Academie.

Și dacă întreaga activitate de cercetare este coordonată, cum se împacă această idee, de principiu, cu mențiunea din art.13 de subordonare. Pentru că vom merge mai departe, îndată, la art.14 și mai ales 14 alin.2, în care rezultă că Academia va face și numirea personalului de conducere a institutelor de cercetare, ceea ce presupune, bineînțeles, subordonare.

Și atunci, unde suntem? Suntem la coordonarea prevăzută de art. 3? Suntem la subordonarea prevăzută de art. 13? Și în ipoteza în care ar fi vorba de subordonare, care este rațiunea juridică, rațiunea administrativă ca aceste institute de cercetare să fie subordonate Academiei, câtă vreme ... Noi cred că suntem de acord cu toții că Academia, ca for științific, trebuie să se rezume la aspectele de cercetare și știință, aspecte pe care să le coordoneze, și nu să subordoneze niște unități productive, administrative și instituții publice ale statului.

Iată, aș dori să se limpezească această contradicție.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Alte intervenții? Domnul deputat Cristea.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Sigur, nu mai reiau intervenția, domnul Dejeu are perfectă dreptate, pentru că juridic este o altă construcție, pentru că subordonarea se face inclusiv juridic, pentru că altfel nu pot să dau cotă din veniturile pe care le obțin, unei instituții, indiferent cum aș vrea să fac lucrurile, decât dacă le dau cadou sau pomană, sau ceva de genul ăsta. Și vreau să vă mai spun un lucru: aceste venituri prevăzute a se da fac trimitere la Hotărârea de Guvern nr. 42 din 1994, care prevedea o finanțare într-un alt sistem și cu un alt statut al Academiei, al ASAS-ului. Deci, în 1994 ASAS-ul nu era instituție finanțată integral din venituri extrabugetare, nu era instituție care să aibă, hai să spunem, în coordonare sau în subordonare și coordonare, cum spune textul actual, pentru că le îmbină, și instituții publice și societăți comerciale.

În articolul în cauză din hotărâre se spune textual – am fost să-l citesc, pentru că nu eram foarte sigur – că se face dintr-o cotă a veniturilor obținute din producție. Pentru că structura de funcționare a acestor unități era, la rândul ei, împărțită în două categorii: activități de cercetare propriu-zisă, cu tot ce ține de ea, și activitate de producție, pe terenurile pe care le aveau în administrare, produse care erau vândute pe piață unor beneficiari, iar din aceste venituri, pentru a se asigura o parte din finanțarea Academiei, ca atare, se aplica acest procent, această cotă pe aceste ventituri, lucru care nu mai este valabil absolut deloc în condițiile de astăzi.

Articolul în cauză, sigur, trebuie reașezat integral. Domnul Dejeu a adus toate argumentele și ele continuă, de altfel, și la art. 14, pentru că, din cele existente se preia personalul pentru cele care vor deveni unități publice, despre celelalte nu se mai vorbește.

E un șir de argumente care implică sau care conduce, domnule președinte, și eu acum vă rog să faceți acest lucru, să oprim dezbaterile, să trimitem legea la comisie.

Și vreau să mai fac o precizare, domnule președinte, domnule profesor Stanciu. Comisia pentru agricultură, în momentul în care s-a inițiat, s-a trimis această inițiativă legislativă, a trimis, a solicitat Biroului permanent dezbaterea în comun Comisia pentru învățământ, printr-o decizie luată cu votul unanimității membrilor Comisiei pentru agricultură și transmisă Biroul permanent, tocmai pentru că în Comisia pentru agricultură se cunosc absolut toate problemele care țin inclusiv de modul de funcționare, de, haideți să spunem, de intimitatea de organizare a unor astfel de societăți, pentru că sunt oameni care au lucrat în aceste societăți, unii chiar de o viață.

Am solicitat acest lucru pentru a face un proiect bun, nu pentru a încerca să-l blocăm, cum se referea sau cum încerca să sugereze aici domnul profesor Stanciu; în nici un caz acest lucru.

Domnule președinte, solicit să oprim discuțiile, și proiectul ca atare să fie trimis la comisie, pentru a fi rediscutat, pentru că altfel este un proiect nefuncțional total.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții la acest articol? Nu mai sunt. Atunci îi dau cuvântul inițiatorului.

Domnul deputat Ianculescu.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă până acum am înclinat să cred că, totuși, distinsul coleg deputat Cristea este animat de o dorință de a scoate o lege bună, de data aceasta dați-mi voie să afirm că este rău intenționat și nu dorește să iasă această lege.

Dacă domnia sa nu știe că activitatea de dezvoltare din cadrul institutelor de cercetare este activitatea de producție, îl trimit să se ducă să se documenteze. Exact activitatea de dezvoltare care este trimisă în text, conform Hotărârii de Guvernului nr. 42/1994, este perfect legală. Nu mai înțeleg acum, din partea domnului deputat Cristea, această obstrucționare permanentă.

Domnule deputat Cristea, vă rog să mă credeți că de data aceasta – încă o dată afirm – sunteți rău intenționat și nu cred că din cauza unui deputat care este rău intenționat plenul Camerei Deputaților trebuie să-și oprească activitatea la această lege.

Domnule președinte,

Vă rog, de această dată eu nu sunt de acord cu retrimiterea acestui articol la comisie și să fie, ori votat, ori respins de plenul Camerei Deputaților. Nu se mai poate în felul acesta! Sunt convins că domnul deputat Cristea vrea să blocheze legea. Este o atitudine profund antidemocrată.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Nu, vă rog, rămâneți la microfon, domnule deputat. Vă rog, rămâneți la microfon, pentru că domnul deputat Dejeu a avut și dânsul niște obiecții, și eu cred că dacă dumneavoastră ați răspuns unei obiecțiuni făcute de la microfon, ați răspuns propunerii făcute de domnul deputat Cristea. Domnul deputat Dejeu, însă, a ridicat o problemă legată de coordonare, subordonare și așa mai departe și de corelare cu texte deja votate. Vă rog să răspundeți și acestui punct de vedere.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Eu am considerat că nu mai este nevoie să răspund la acest punct de vedere, pentru că restul distinșilor noștri colegi deputați din Camera Deputaților cred că au putut să-și dea seama că este în perfectă corelare cu articolele deja votate. Este perfect cum este prevăzut la art. 13, "cu unitățile de cercetare-dezvoltare din subordine". Este corect așa cum este prevăzut în acest proiect de lege. Așa cum este prevăzută la art. 13, formularea este cea mai fericită din punctul meu de vedere.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

N-are relație juridică să plătească. Trebuie să spui în lege că este subordonată juridic academiei propriu-zise. Nu are formă juridică să plătească acești bani.

 
 

Domnul Gavril Dejeu (din sală):

Dacă e vorba de subordonare, atunci este cu totul altceva! Dar până acum este pentru prima dată când întâlnim textul de subordonare, pentru că...

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnule deputat, vă rog, poftiți la microfon, nu vorbiți din sală.

 
 

Domnul Marian Ianculescu (din loja comisiei):

Uitați-vă la art. 6 alin. 1 și 2!

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

La alin. 1 ... Vă rog, vă dau cuvântul...

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Aș vrea să rog inițiatorul... Domnule președinte, inițiatorul să lămurească lucrurile acestea, pentru că în momentul în care spune "de subordine" spune de situația actuală, de situația existentă în momentul de față, care a fost consfințită în 1991, 1994, 1995, 1996 în niște documente, fie hotărâri de Guvern. Pentru că acum se spune așa în art. 6, domnule profesor, și vă citesc finalul: "se transformă în instituții publice și societăți comerciale". Din ce există ele devin altceva și în acest sens se corelează cu coordonarea activității de către Academie, care este la art. 3. "Organizează și coordonează întreaga activitate de..."

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ianculescu.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acum pot să dau răspuns pentru că s-a vorbit de la microfon. Pe baza unui dialog din sală nu pot să dau răspunsul.

Dacă ne întoarcem la art. 6, alin. 1 reglementează întreaga problemă. Dacă observați că în finalul alineatului 1 de la art. 6 se spune: "Academia de Științe Agricole și Silvice" Gheorghe Ionescu Șișești are în subordonare unitățile de cercetare-dezvoltare prevăzute în Anexele I/1, I/2 și I/3 la prezenta lege". Acest articol, cu acest alineat, așa cum este formulat în acest raport, a fost votat de plenul Camerei Deputaților. Este drept, nu a fost domnul deputat Cristea atunci în sală. Deci, iată încă o dovadă.

Art. 13, domnule președinte, vă rog să constatați că este legal, și mă adresez și distinsului nostru coleg, distinsul jurist, domnul deputat Gavril Dejeu, este în concordanță cu art. 6 alin. 1 și nu văd nici un impediment în a vota sau a respinge prin vot democratic, în plenul Camerei Deputaților acest articol de lege.

Din punctul meu de vedere, rog distinșii colegi deputați de bună-credință să dea votul asupra acestui articol, în formularea prezentată în raportul comisiei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Comisia? Domnule deputat Stanciu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Evident că trebuie creată imaginea că această lege este pur și simplu de la un cap la altul o brambureală. Vă informez că au lucrat mulți oameni, cu activitate și pregătire deosebită în domeniu, pentru redactarea ei.

Acum, privind direct la ceea ce întreba distinsul nostru jurist, domnul deputat Dejeu, chestiunile sunt amestecate, spre a nu mai înțelege nimic.

Domnilor, deci activitatea de cercetare se desfășoară în unitățile de cercetare, fiecare pe specialitatea respectivă. Academia, ca atare, ca for științific, nu desfășoară activitate de cercetare, nu are personal plătit, ci membrii Academiei sunt, inclusiv miniștrii agriculturii, făcuți academicieni ca s-o distrugă.

Prin urmare, este vorba de coordonarea activității științifice între aceste institute, având în vedere că sunt activități evident interdisciplinare. Este vorba de o subordonare pe care nu am dat-o noi, ci a dat-o Legea nr. 51 din 1996. Unitățile de cercetare-dezvoltare din domeniul agriculturii și industriei alimentare sunt subordonate Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe-Ionescu Șișești și funcționează ca structuri ale acesteia.

Deci, noi venim și discutăm de o finanțare a activității proprii a academiei, în cadrul sarcinilor care-i revin, și de la această discuție venim pe structura legii, pe structura academiei, pe nu știu ce. Deci, "Cronica cârcotașului", domnule președinte, cu toată stima, de la televizor, la Prima TV, este o nimica toată față de ceea ce se întâmplă acum și în mod inadmisibil, cu tot riscul de a o stopa și a o trimite toată la comisie, inclusiv pe mine în afara acestei săli, vă spun, domnule președinte, că nu se poate discuta o lege în care arbitrul trimite totul la comisie, că unii dintre colegi spun că un text este bun sau nu este bun.

În momentul când scoatem votul din funcțiune, atunci intervine arbitrar.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Cvorumul, domnule președinte!

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Acum cere cvorumul!

Cred, domnule președinte, că art. 3 și explicația pe care o aștepa domnul Dejeu este clară. Aceste unități, prin legea anterioară, sunt în subordinea Academiei, cercetarea se face la unitățile de cercetare-dezvoltare care îi sunt subordonate și, evident, pentru prestațiile pe care le prezidiul Academiei le face acestora, acestea dau o anumită cotă. Nici un serviciu nu se prestează gratuit.

Deci, nu văd ce trebuie atât de mult retrimis la comisie, când acest articol face și obiectul unei hotărâri de Guvern, decât să o împiedicăm, să o trimitem pas cu pas, să o blocăm. O blocăm, domnule... O blocăm și vom dezagrega tot sistemul de cercetare științifică din agricultură, îl vom falimenta, vom parcela ca la Băneasa, domnule Cristea, vom scoate prin hotărâre de Guvern din Stațiunea pomicolă Băneasa hectarele, le vom parcela și le vom vinde. Vindeți-o și faceți ceea ce doriți!

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Chestiune de procedură. Îi dau cuvântul doamnei deputat Viorica Afrăsinei.

Aveți cuvântul.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Înțeleg că sunt foarte multe puncte de vedere divergente la acest articol, atât punctul inițiatorului, cât și al colegilor care și l-au exprimat din sală, cât și al comisiei.

Am reținut de la dumneavoastră intenția de a retrimite la comisie și considerăm noi că este una dintre cele mai viabile posibilități pentru a ajunge la un text așa cum ar trebui să fie o lege corectă.

De aceea, domnule președinte, mă uit, totodată, în sală, și consider că suntem prea puțini pentru a putea lua o decizie corectă în ceea ce privește o lege atât de importantă, pe dezbateri atât de discordante, dacă vreți, pe puncte de vedere atât de discordante.

Vă propun o invitare a colegilor la dezbateri, într-o lipsă de cvorum, o retrimitere la comisie pentru a se reanaliza acest text. Pentru că, privind în sală, consider, totuși, că nu putem să continuăm dezbaterile cu un cvorum atât de mic, la o lege atât de importantă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Eu îi mulțumesc doamnei deputat Afrăsinei. Dânsa, de fapt, nu face altceva decât să exprime și nemulțumirea mea, legată de prezența în sală a colegilor deputați, de faptul că liderii de grupuri nu-și exercită autoritatea să-i aducă în sală pe colegi. La ora actuală noi suntem sub cvorumul de lucru, nu sub cvorumul de jumătate plus unu.

Ca atare, eu vă spun foarte sincer: pe o lege importantă ca aceasta, nu putem să ne jucăm tot timpul cu cvorumul. Sunt probleme, apar la fiecare text diverse formulări care, sigur, se pun în discuție. Or, pe de o parte, este dorința ca legea să treacă mai repede, este și dorința mea, pe de altă parte, din lipsă de cvorum nu pot să fac acest lucru.

Pe de altă parte, suntem acuzați de o serie de colegi că există interese de a bloca această lege. Legea aceasta este blocată, de fapt, de lipsa de cvorum, în momentul de față. Am fi putut să trecem mai departe, pentru că prin votul unei majorități, dar sigur în condițiile existenție cvorumului, am fi putut să depășim, poate, acest text de la art. 13, care nu este un text care să fie retrimis la comisie.

Dar, dacă vi-l supun spre aprobare în momentul de față, cu 75 – 80 de oameni în sală nu putem să-l votăm în mod corect.

Ca atare, rog liderii de grupuri să ia măsurile ferme necesare pentru asigurarea prezenței la lucrări. Dacă nu sunt în stare, să spună, mai bine lucrul acesta de la început, nu voi face apel nominal, pentru că ar însemna să ajungem cu el peste ora de închidere a ședinței, o să aplic art. 128 alin. 3 din regulament și vă rog foarte mult să luați act că o fac cu foarte multă nemulțumire pentru modul în care se blochează activitatea Parlamentului prin lipsa colegilor deputați de la lucrări.

Deci, la ședința de la comisie domnul deputat Stanciu anunță ora, data și locul și rog toți colegii care au avut amendamente să le facă, să le prezinte în scris și să participe la dezbateri, în așa fel încât să nu mai existe motive de blocare procedurală.

Vă rog.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Rugăm toți colegii care au făcut propuneri să le aducă la comisie, și luni între orele 15,00 și 16,00 Comisia pentru învățământ va fi convocată conform prerogativelor pe care le am, de președinte, și vom lua în discuție toate amendamentele care au fost trimise la comise și alte propuneri care sunt depuse până atunci.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Cu aceasta, suspend ședința.

Ședința s-a încheiat la ora 11,30.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 3 decembrie 2021, 10:33
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro