Plen
Ședința Camerei Deputaților din 22 mai 2000
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-12-2021
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2000 > 22-05-2000 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 22 mai 2000

12. Dezvoltarea interpelărilor și prezentarea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.  

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Este ora 18, programul nostru de dezbateri s-a încheiat. Trecem la partea a doua a programului nostru, vă mulțumesc pentru colaborare. Domnul deputat Barbaresso este invitat la Prezidiu.

Doamnelor și domnilor,

Trecem la a doua parte a programului nostru. Avem, aici, interpelări adresate primului-ministru, pentru care se solicită amânarea prezentării răspunsului și la pct.3 interpelări adresate membrilor Guvernului, la care se prezintă răspunsul oral.

Domnule deputat, poftiți. O problemă de procedură?

Domnul Mihai Vitcu:

Da.

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog.

Domnul Mihai Vitcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am venit la microfon pentru o problemă de procedură, și anume pentru faptul că, de 4 luni de zile, am adresat o interpelare domnului prim-ministru, privind faptul că Banca Națională a României nu a respectat o hotărâre a Tribunalului Municipal București și prevederile Legii nr.135/1996 cu privire la Creditbank.

M-am adresat domnului prim-ministru în dubla sa calitate, și anume de guvernator al Băncii Naționale, la vremea respectivă și acum, în calitate de prim-ministru. Dacă imediat după interpelare s-a mișcat ceva, în legătură cu Creditbank, în momentul de față, treburile au fost lăsate în suspensie. Și, de fapt, nu aștept răspunsul domnului prim-ministru, ci, mai mult, aștept măsurile pentru ca cetățenii să intre în posesia veniturilor pe care le au la Creditbank.

Rog, așadar, ca ori să mi se dea un răspuns oficial la interpelarea făcută, pentru că aștept de mult timp, am spus, de aproape 4 luni de zile, ori, dacă nu, să se ia măsuri ca cetățenii să se bucure de veniturile pe care ei le-au depus la această bancă.

Doi: domnul profesor Petru Bejinariu, din motive obiective, lipsește și se mulțumește cu un răspuns scris din partea celor care au fost interpelați.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Deci domnul Petru Bejinariu nu este prezent.

Dacă domnul ministru îi poate transmite răspunsul scris, prin domnul Vitcu, se declară mulțumit.

Domnul Mihai Drecin este prezent?

Domnul Mihai Drecin (din sală):

Da.

Domnul Vasile Lupu:

Așteaptă răspuns de la domnul ministru Romică Tomescu.

Doriți să dezvoltați interpelarea?

Domnul Mihai Drecin:

Da, domnule președinte, puțin.

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Primesc din nou un memoriu din partea Sindicatului Liber Direcția Apelor Crișuri Oradea, într-o problemă vitală pentru membrii acestuia. Deși detaliată de subsemnatul într-o interpelare anterioară din 31.05.1999, constat că Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului nu a găsit formula corectă, profesionistă de a o rezolva. Ca urmare, salariații și membrii de sindicat ai Direcției Apelor Crișuri Oradea, din cadrul Consiliului Național Apele Române, societate anonimă, București, nu și-au luat salariile din luna ianuarie a.c. și nici banii pentru copii, prevăzuți cu ocazia Crăciunului din anul trecut.

Am semnalat o serie de anomalii pe care le prevăd reglementările în vigoare, pe linia gospodăririi apelor naționale, care aduc mari pierderi bănești unor Direcții care gestionează furnizarea apei în anumite zone geografice ale țării.

Referitor la Direcția Apelor Crișuri Oradea, vă reamintim, domnule ministru, că aceasta pierde circa 6 miliarde lei pe an numai din interpretarea greșită a plății consumului de apă brută, așa cum prevede Ordonanța de urgență nr.63/30.12.1998. De asemenea, deși Direcția Apelor Crișuri Oradea furnizează 45% din debitul de alimentare cu apă potabilă a orașului Arad, contravaloarea apei livrate este încasată de Direcția Apelor Mureș. Pe de altă parte, considerăm că este greșit punctul de vedere potrivit căruia fiecare unitate bazinală de gospodărire a apelor vinde numai apa brută. Nu se iau în calcul analizele de calitate, măsurătorile hidrometrice, avertizările hidro-meteo ș.a.m.d.

Constatăm că, prin înființarea Consiliului Național Apele Române, societate anonimă, prin H.G. nr.981, nu s-a făcut o corelație elementară între venituri și cheltuieli, pentru fiecare Direcție de ape, în parte.

Pentru remedierea situației generale grave, la nivelul unor Direcții de ape, în mod particular Direcția Apelor Crișuri Oradea, specialiștii și sindicaliștii din Oradea propun mai multe soluții. Pentru acest an, le aveți detaliate în interpelarea făcută, și pe termen mediu și lung.

Sunt curios, domnule ministru, să vedem ce soluții găsiți dumneavoastră, pentru a remedia situația grea de la Direcția Apelor Crișuri Oradea.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul ministru Romică Tomescu.

Domnul Romică Tomescu:

Domnule președinte,

Doamnă și domnilor deputați,

Aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.63/1998, începând cu 1 aprilie 1999, a creat și determină, în continuare, mari dificultăți financiare la nivelul Companiei Naționale Apele Române și, implicit, pentru Direcția Apelor Crișuri. Compania, care funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară, a înregistrat, la 31 decembrie 1999, o diminuare a veniturilor cu 109 miliarde de lei, aceasta reprezentând circa 25% din veniturile activității de exploatare, iar la nivelul unor Direcții de ape, între care se numără și Direcția Apelor Crișuri, scăderea veniturilor cu 40 până la 60%.

Potrivit prevederilor art.42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.63/1998, citez, "pentru centralele termoelectrice, centralele electrice de termoficare și Centrala nuclearo-electrică, se plătește cantitatea de apă efectiv consumată, respectiv diferența între cantitatea de apă prelevată și cantitatea de apă restituită în emisar, cu respectarea normelor de calitate". Prin urmare, în temeiul acestui text, anumiți agenți economici beneficiari ai apei brute ar fi îndreptățiți să achite furnizorului, respectiv Companiei Naționale Apele Române, nu contravaloarea apei prelevate, ce reprezintă cererea de debit și volum de apă necesar desfășurării activității și fără de care centralele termoelectrice, centralele electrice de termoficare și Centrala nuclear-electrică nu ar putea funcționa, ci contravaloarea apei efectiv consumate.

Conform art.80 alin.4 lit.l din Legea apelor nr.107/1996, beneficiarul plătește serviciile prestate, care asigură reflectarea în prețuri a cererii de debit și de volum de apă, iar art.81, alin.1 prevede că sistemul de plăți specific activității de gospodărire a apelor se aplică tuturor utilizatorilor.

Totodată, art.42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.63/1998 contravine dispozițiilor art.134 din Constituția României. Potrivit prevederilor constituționale, este de neconceput impunerea, prin lege, unui agent economic care acționează în contextul economiei de piață, să asigure un tratament favorizant, lipsit de orice justificare, pentru o categorie de beneficiari, tratament concretizat printr-o gratuitate parțială a produselor sau serviciilor.

Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului a inițiat, în luna august 1999, un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.63/1998, care a fost blocat la Ministerul Industriei și Comerțului. De asemenea, Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului a intervenit la Parlamentului României, cu scrisorile nr.330/27 septembrie 1999 și 204/19 ianuarie 2000, precum și la nivelul Guvernului României, dar situația a rămas neschimbată.

Considerăm că redresarea situației economico-financiare a Companiei Naționale Apele Române, de care depinde salarizarea personalului Direcția Apelor Crișuri, nu este posibilă decât în condițiile abrogării art.42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.63/1998. Precizez că, în cursul săptămânii viitoare, vom face o nouă analiză, cu conducerea Companiei Naționale Apele Române, pentru a găsi o soluție de deblocare temporară a situației la Direcția Apelor Crișuri.

Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat mai dorește să mai pună câteva întrebări?

Scurt, în două minute. (Domnul deputat Mihai Drecin vorbește cu domnul ministru Romică Tomescu) Deci, dacă sunteți pe cale de a vă înțelege fără microfon, atunci trecem la următoarea.

Doamna Viorica Afrăsinei așteaptă răspuns de la Ministerul Afacerilor Externe. Este prezent domnul secretar de stat Răzvan Mihai Ungureanu.

Doamna deputat, pentru două minute, puteți dezvolta interpelarea.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință și aș dori să mulțumesc și domnului secretar de stat de la Ministerul Afacerilor Externe, domnul Ungureanu, pentru amabilitatea de a-mi răspunde astăzi, deci în timpul regulamentar.

Domnule ministru,

Vă adresez această interpelare, ca urmare a unei situații nefirești, după părerea mea, în care s-au comportat reprezentanții Ambasadei României la Beijing, cu ocazia turneului efectuat în Republica Populară Chineză, în perioada 1 - 10 mai 2000, al Ansamblului de muzică populară "Rapsozii Botoșanilor", pentru a reprezenta România la Festivalului internațional "Întâlnire la Beijing în anul 2000".

Mă simt obligată să vă expun câteva aspecte complementare, pentru a vă face să înțelegeți sentimentele trăite de artiștii români aflați la Beijing și mâhnirea mea, ca român și, mai ales, ca reprezentant al județului Botoșani, un județ pe a cărei carte de vizită marea cântăreață Sofia Vicoveanca și Ansamblul "Rapsozii Botoșaniului" reprezintă un detaliu de onoare.

Așa cum vă spuneam, Ansamblul de muzică populară "Rapsozii Botoșaniului", sub bagheta dirijorului profesor Ioan Cobâlă, i-a avut alături, la Festivalul internațional de la Beijing, pe marii artiști populari Sofia Vicoveanca și Ioan Bocșa. Au fost însoțiți de prof.dr.Constantin Manolache, vicepreședinte al Consiliului județean Botoșani și domnul prof.Ion Ilie, directorul Centrului de creație populară Botoșani, oameni care ar merita aprecierea Ministerului Culturii și a Ministerului Afacerilor Externe, pentru strădania de a fi realizat toate demersurile pentru ca România să fie prezentă la acest mare festival internațional.

Au fost prezentate 6 spectacole, formația noastră deschizând, practic, seria de spectacole dedicate zilei de 1 Mai la Beijing, Harbin și Chanchun. Membrii delegației României s-au bucurat de toată atenția Ambasadei Chinei la București, ai căror reprezentanți i-au condus la Aeroportul Otopeni, i-au așteptat, apoi le-au adresat aprecieri. În Beijing, au fost așteptați la aeroport și, apoi, însoțiți, permanent, de reprezentanții Ministerului Culturii din Republica Populară Chineză.

Artiștii români au plecat la Beijing cu atenții de Sfintele Paști pentru românii care ar fi trebuit să-i aștepte acolo, au dus cu ei cele mai frumoase obiceiuri din țară, pentru a petrece, împreună cu membrii Ambasadei României, o seară românească de Paști, așa cum era firesc. Zilele de Paști, însă, le-au petrecut singuri, într-o țară străină, într-o așa sărbătoare sfântă.

Așa cum povestesc cu mâhnire artiștii noștri, doar la primul spectacol, din numărul de membri destul de mare al Ambasadei, s-au deplasat doar câțiva care au asistat la spectacol, le-au urat, apoi, succes, s-au interesat cât rămân în China și cam atât. Și tot artiștii români fac comparația cu modul în care au fost întâmpinați, în urmă cu doi ani, la graniță în Iordania, conduși la hotel, invitați la sediul Ambasadei și, apoi, împreună, au asistat la spectacole. De această dată, conducătorii delegației române au fost nevoiți să motiveze jenați, în fața reprezentanților Republicii Populare Chineze, că membrii Ambasadei române sunt foarte ocupați și nu au putut trimite pe nimeni să însoțească ansamblul român la acest festival internațional.

Cele 6 spectacole realizate de artiștii români s-au bucurat de mare succes, iar domnul prof.Ioan Ilie, în calitatea domniei sale de director al Centrului de creație populară Botoșani și conducător al delegației române, a fost intervievat de Televiziunea chineză.

Oare să nu fi știut compatrioții aflați în China că România este prezentă la cele 6 spectacole în turneu? Chiar nu meritau cei doi soliști de renume, Sofia Vicoveanca și Ioan Bocșa, să fie însoțiți sau îndrumați, prin Beijing, de măcar un reprezentant al Ambasadei noastre?

Întrebarea mea, pe care nu aș dori-o retorică, este: pentru ce mai plătim în valută, din banii contribuabililor, pe atașatul cultural la Beijing? Cum sprijină Ambasada noastră promovarea imaginii României?

Nu mai vreau să vorbesc de calitatea cea mai importantă pe care trebuie s-o aibă orice reprezentant al ambasadelor române, în oricare colț din lume...

Domnul Vasile Lupu:

Doamnă deputat, nu mai aveți timp, l-ați depășit de două ori!

Doamna Viorica Afrăsinei:

Imediat, domnule președinte, permiteți-mi să închei.

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog.

Doamna Viorica Afrăsinei:

...acest sentiment de a păstra nealterată dragostea pentru țară și mândria de a fi român, fără de care nici o misiune diplomatică nu poate fi îndeplinită.

Domnule ministru, doresc să știu dacă dumneavoastră considerați îndreptățite observațiile mele și ce măsuri aveți în vedere. Doresc sincer ca astfel de atitudini să nu se mai repete și apreciez demersurile dumneavoastră pentru promovarea unei imagini pozitive a României în lume.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Ungureanu.

Domnul Răzvan Mihai Ungureanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îi mulțumesc doamnei deputat pentru întrebarea pe care a adresat-o Ministerului de Externe, fiindcă îmi dă, din nou, prilejul să spun că, totuși, Ministerul de Externe face cât poate de mult, în măsura în care și știe despre aceasta.

Doamnă deputat,

Ambasada României de la Beijing a aflat, abia de la Ministerul Culturii al Republicii Populare Chineze, de faptul că, în perioada 1 – 31 mai 2000, la Festivalul internațional "Întâlnire la Beijing în anul 2000", urmează să sosească, în capitala țării, o delegație, un ansamblu român de folclor, fapt care a determinat ambasada să intre în legătură cu Ministerul Culturii al României și, după repetate încercări, a și izbutit. Abia Ministerul Culturii, după două săptămâni, a confirmat faptul că România este reprezentată la Festivalul folcloric, dar nu a putut preciza cu exactitate cine va reprezenta România la acest festival și nici perioada când delegația română urma să sosească la Beijing. Din păcate, și aceste detalii au fost aflate ulterior, pe altă filieră decât pe cea normală, adică de la organizatorii chinezi. Este a doua circumstanță negativă.

Programul turneului ansamblului român, pus la punct și urmărit de organizatorii chinezi, a inclus o singură reprezentație individuală la Beijing, în afara festivalului, la care ambasada română a fost reprezentată de toți membrii colectivului disponibili în acel moment, inclusiv soțiile diplomaților.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Numai soțiile diplomaților, fără diplomați!

Domnul Răzvan Mihai Ungureanu:

Menționăm că, în perioada în care ansamblul se afla la Beijing, fără ca aceasta să fie cunoscut în prealabil de către personalul diplomatic al ambasadei, în zilele de 1 mai și de 2 mai, personalul era angrenat în alte acțiuni prilejuite de trei vizite anunțate de delegații române acolo: ministeriale, guvernamentale și parlamentare.

Invitațiile pentru spectacol au fost trimise Ambasadei României, de către Ministerul Culturii al R.P. Chineze.

După spectacol, reprezentanții ambasadei s-au întâlnit cu artiștii români și i-au felicitat pentru succesul de care s-a bucurat prestația artistică. Membrii ansamblului au precizat perioada turneului lor în China, 1 – 10 mai, precum și celelalte orașe în care urmau să susțină reprezentații, adică la Harbin și la Chanchun.

În cadrul discuției, artiștii români nu și-au exprimat nici o pretenție, referitor la un eventual sprijin din partea Ambasadei române pe perioada șederii lor în China.

În cazul în care s-a întâmplat ca membrii Corpului diplomatic al Ambasadei noastre în China să fie deranjat sensibilitățile vreunuia dintre reprezentanții culturii române aflați acolo, în acea perioadă, doamnă, în numele Ministerului Afacerilor Externe, vă rog să primiți scuzele mele și, în felul acesta, rugându-vă să le și transmiteți celor care au vizitat, atunci, Beijingul, însă cred că sunt îndreptățit la o lămurire suplimentară, din partea celor care, atunci, făceau parte din delegația română, atâta vreme cât nimeni nu a știut, până în momentul în care a apărut această întâlnire, de faptul că urmează să vină cineva care reprezintă România în capitala Republicii Populare Chineze.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Doriți să mai puneți întrebări?

Doamna Viorica Afrăsinei:

O singură întrebare.

Domnul Vasile Lupu:

Dar, vă rog, mai pe scurt, că ne apucă ziua aici.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule ministru,

Apreciez răspunsul dumneavoastră, pentru care vă mulțumesc. Voi transmite artiștilor din Botoșani răspunsul dumneavoastră și, desigur, aș vrea doar să completez faptul că sunt convinsă că interpelarea mea a ajutat, cel puțin pentru următoarele delegații, să nu mai treacă prin aceleași momente.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Nicolae Popa așteaptă răspuns de la Ministerul Agriculturii și Alimentației. Deci a fost transmis răspunsul...

Doriți să dezvoltați interpelarea. Aveți două minute, domnule deputat.

Poate discutați de la microfon, ca să nu plictisim colegii din sală!

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Obiectul interpelării se referea la abuzurile și ilegalitățile comise la Societatea Națională "Cai de Rasă", printr-o serie de acte normative și cu sprijinul celor de la Ministerul Agriculturii, prin numirea unui consiliu de administrație abuziv, considerăm noi, respectiv Enea Truță, secretar general în Ministerul Agriculturii și Alimentației, Silvia Căpitanu, de profesie inginer mecanică fină și Eugen Clinciu, consilier ministerial de profesie ginecolog, selectând ca administrator unic pe Antal Istvan, care, după spusele unora și cred că în mod sigur, primește sau primea, atunci, la vremea respectivă, un salariu de aproape 70 de milioane de lei.

Aici trebuie să reamintim că, în data de 2 decembrie 1999, prin Ordonanța nr.196, s-a propus modificarea și completarea H.G. nr.637/1999 de înființare a Societății Naționale "Cai de Rasă", încălcând flagrant cadrul legal de anulare a unor prevederi ce nu puteau fi eliminate decât printr-o lege. Ca atare, Hotărârea este nulă și neavenită, deoarece contravine Legii nr.213/1998, art.10, alin.2 privind regimul proprietății publice. La art.2, alin.4 din H.G. nr.196/1999, s-a dispus trecerea din proprietate publică în proprietate privată a statului, a fondului funciar, grajdurilor, manejurilor, inclusiv hiprodomurilor. Ceea ce ne surprinde în mod neplăcut este faptul că efectivele de animale au rămas în proprietate publică. În această situație, ne întrebăm, atunci când se vor privatiza bunurile menționate mai sus, unde vor fi cazate efectivele de animale.

Deci, domnule ministru, ne permiteți să punem câteva întrebări. Câte exemplare de cai din patrimoniul genetic au fost vândute în perioada martie – decembrie 1999, fără temei legal, de către consiliul de administrație? Este adevărat că unii dintre cumpărătorii fervenți este firma "ReEn", al cărui patron este Enciu Fernando, pe care presa l-a prezentat, de multe ori, ca fiind prietenul dumneavoastră? Pe ce temei legal s-au vândut cele 32 de iepe de la Sâmbăta firmei "ReEn"? Unde este legalitatea acestui act, din moment ce el a fost semnat, în numele cumpărătorului, de Eugen Clinciu, propriul dumneavoastră consilier? Este adevărat că valoarea totală a celor 32 de animale a fost numai de 468 de milioane de lei, ceea ce reprezintă 1.200 de mărci germane pe cap de animal, când, în condiții normale, acestea ar fi avut valoarea cuprinsă între 4.000 și 8.000 de mărci germane?

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat.

Domnul Aurel Pană:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

La interpelarea domnului deputat Popa, vă pot răspunde, în acest moment, că cele semnalate de dânsul sunt, în continuare, în curs de verificare la Ministerul Agriculturii și un răspuns preliminar a fost transmis, în ședința de acum două săptămâni, de către domnul secretar de stat Pete.

Voi informa conducerea Ministerul Agriculturii despre această situație și urmează să ne prezentăm cu un răspuns amplu, pentru domnul deputat.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Deci urmează să răspundeți într-o ședință viitoare.

Tot pentru Ministerul Agriculturii, domnul Marian Ianculescu.

Două minute, domnule deputat.

Domnul Marian Ianculescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132/1999 este reglementat sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli pentru achiziționarea, din producția internă, de tractoare, combine, mașini și utilaje agricole, instalații pentru irigat, animale de prăsilă, precum și pentru construirea și amenajarea de spații pentru cazarea și creșterea animalelor, sere, solarii, înființări de plantații viticole nobile, pomicole, arbuști fructiferi.

Din prevederile acestei ordonanțe rezultă că producătorii agricoli trebuie să achite un avans de minim 15% din valoarea a ceea ce urmează să fie procurat sau construit. Prin Ordonanța de urgență nr.219/1999 este reglementată atribuirea gratuit de cupoane în cadrul așa-zisului "Program național pentru țărănime".

Având în vedere faptul că majoritatea producătorilor agricoli intră în posesia cupoanelor mult după termenul optim de efectuare a lucrărilor agricole, se impune, pentru o utilizare eficientă a acestora, tot pentru agricultură, utilizarea lor și pentru constituirea avansului de 15% din valoarea a ceea ce urmează a fi procurat sau construit, conform Ordonanței de urgență nr.132/1999.

Ca urmare a celor specificate mai sus, vin cu rugămintea la Ministerul Agriculturii, în numele numeroșilor producători agricoli care doresc acest lucru, să se mai inițieze de către minister încă o ordonanță de urgență, de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/1999 în sensul ca la art.12 să se prevadă un nou alineat, cu următorul conținut: art.12 alin.2: "Cupoanele pot fi utilizate și pentru constituirea avansului de cel puțin 15%, rezultat din art.3 al Ordonanței de urgență nr.132/1999".

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnul secretar de stat Pană.

Domnul Aurel Pană:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ca răspuns la interpelarea adresată de domnul deputat Marian Ianculescu, vă pot informa că Ministerul Agriculturii a elaborat o serie de acte normative pentru sprijinirea de către stat a producătorilor agricoli în vederea achiziționării, din producția internă, de tractoare, combine, mașini și utilaje agricole, instalații pentru irigat, sere, solarii, așa cum a arătat domnul deputat, și anume, Ordonanța nr.36/1999, modificată și completată prin Ordonanța de urgență nr.132/1999.

De asemenea, tot în cursul anului 2000, ministerul, prin Ordinul nr.15/2000 al ministrului agriculturii și alimentației, sa aprobat un program privind sprijinirea fermierilor privați în vederea achiziționării de tractoare, combine, mașini și utilaje agricole, precum și de instalații de irigat din producția internă, finanțat din fondul special "Dezvoltarea agriculturii românești", publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.106 din 10 martie 2000. Prin acest program, Ministerul Agriculturii și Alimentației va acorda alocația de 15%, reprezentând avansul din prețul utilajelor agricole, inclusiv TVA, pentru achiziționarea utilajelor prevăzute în Normele metodologice de aplicare a Ordonanței guvernamentale nr.36/1999, modificată și completată, așa cum am arătat anterior, prin Ordonanța guvernamentală de urgență nr.132/1999. Ceea ce se poate finanța, conform Ordonanței de urgență nr.219/1999, în programul de cupoane pentru țărănime, vă putem preciza că aceste cupoane agricole pot fi utilizate până la data de 30 noiembrie 2000, deci, până la acea dată se pot deconta lucrări agricole, cum ar fi: semințe, inclusiv cartofi, material de plantat certificat, îngrășăminte chimice, folie de polietilenă, pesticide, furaje combinate, arături, grăpat, discuit, semănat, întreținerea culturilor, lucrări de recoltare ș.a.m.d.

Eu cred că este bine să facem politici diferențiate și, de asemenea, vă pot asigura, domnule deputat, că Ministerul Agriculturii este receptiv la orice inițiativă și propunere constructivă și, ca atare, noi credem că Ordinul nr.15/2000 vine deja în sprijinul a ceea ce dumneavoastră ați solicitat.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Doriți să mai puneți întrebări?

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule secretar de stat, practic, nu mi-ați răspuns la această interpelare. Ce am înțeles eu este că nu agreați să mai inițiați încă o ordonanță de urgență de modificare a prevederilor respective în sensul ca producătorii agricoli să poată să-și achite avansul de 15% și prin cupoane agricole. Eu mă așteptam să fiți receptiv la această chestiune, pentru că marea majoritate a producătorilor agricoli agreează această formulă.

Vă informez, domnule secretar de stat, că, chiar dacă Ministerul Agriculturii nu dorește acest lucru, noi, Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România am inițiat deja o inițiativă legislativă de modificare a Ordonanței de urgență nr.132/1999.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Doriți să mai completați? Nu. Este în regulă.

Domnul Mihai Nicolescu așteaptă răspuns tot de la Ministerul Agriculturii privind situația reală a lucrărilor de primăvară. Două minute, domnule deputat.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Interpelarea pornește de la situația reală a lucrărilor agricole de primăvară. Foarte multe suprafețe se prezintă la ora actuală nearate, nelucrate, neînsămânțate, nefertilizate și cu un grad mare de îmburuienare. Pe suprafețele arate în primăvară s-a pierdut, în bună măsură, apa necesară răsăririi culturilor însămânțate, și acestea nu au răsărit. Sunt și mari suprafețe pe care s-a semănat sămânță netratată cu insecticid și unde, datorită atacului dăunătorilor - danimecus aghiotes, culturile sunt compromise, iar suprafețele necesită reînsămânțare.

Pornind de la această stare de lucruri, am rugat să se exprime ministerul în legătură cu o primă problemă - care sunt suprafețele însămânțate până la această dată la principalele culturi, suprafețele de culturi agricole și nivelul de fertilizare asigurat cu azot, fosfor și potasiu și ce suprafețe vor rămâne neînsămânțate în această primăvară la nivelul țării.

Dacă îmi este permis, aș prezenta și a doua interpelare, și domnul ministru, probabil, o să răspundă și la a doua interpelare, cu aprobarea dumneavoastră.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă rog.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulțumesc. Pentru anul agricol 2000 s-au alocat prin buget 4300 de miliarde, sumă ce urmează să ajungă la producători prin valoarea cupoanelor. Până la această dată, și în această primăvară cupoanele încă nu au ajuns sau au ajuns mult prea târziu pentru a se putea susține efectuarea lucrărilor agricole la timp. Sunt foarte multe situații în care cupoanele se vând la piața liberă și nu ajung la producătorii agricoli. Este o experiență care se regăsește și în anul acesta. Pornind de la această situație, am formulat mai multe întrebări: Care este numărul de cupoane distribuit până la această dată la nivelul județelor și al țării? Dacă se apreciază că acest sistem de lucru poate susține o agricultură performantă, care să realizeze costuri și performanțe europene? Cum gândește conducerea Ministerului Agriculturii să realizeze sistemul de finanțare a agriculturii în perspectivă, pentru a susține eficient toți producătorii agricoli, indiferent de forma de proprietate.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, domnule secretar de stat.

Domnul Aurel Pană:

Din datele comunicate de Direcțiile generale pentru agricultură și alimentație județene, centralizate la Ministerul Agriculturii, rezultă că, până la data de 18 mai 2000, au fost însămânțate cu culturi agricole de primăvară, 4.993.000 mii hectare dintr-un program de 629.000 hectare, deci, într-o proporție de 82%. Situația, pe principalele culturi, la porumb 86%, 2.700.000 față de 3.200.000; la floarea soarelui 81%, respectiv 808.000 hectare față de 996000 hectare; la cartofi de toamnă 231,4 mii față de 241 mii hectare, într-o proporție de 98% ș.a.m.d.

Comparativ cu anul precedent, însămânțarea culturilor de primăvară, la aceeași dată, se prezintă astfel! În 1999, față de un program de 6,3 milioane hectare se realizaseră lucrări agricole pe 4,5 milioane hectare, deci într-un procent de 71%, iar în anul 2000, așa cum am spus, procentul total este de 82%, 4,99 milioane realizat față de un program de 6 milioane hectare. Se constată că în acest an, la data de 18 mai a fost însămânțată cu culturi de primăvară o suprafață mai mare cu 484,5 mii hectare față de anul precedent.

Suprafețele de culturi agricole și nivelul de fertilizare asigurat cu principalele elemente nutritive, la data de 18 mai, se prezintă astfel: pentru cereale păioase de toamnă: 57% fertilizare fazială cu azot și 23% fertilizare fazială cu fosfor; la grâu plus secară: 59% azot, 25% fosfor; la orzul de toamnă, în aceeași succesiune, 41% și 14%; la orzoaica de toamnă 50% fertilizare cu azot, 20% fertilizare cu fosfor.

În ceea ce privește culturile de primăvară, stadiul fertilizării se prezintă mult mai slab: per total, de 15%, fiind fertilizate doar 728.000 hectare din aproape 5 milioane de hectare; la porumb și sorg, un procent de 14%; la floarea soarelui 17% și la sfecla de zahăr 53%.

Din analiza datelor transmise de direcțiile agricole județene, rezultă că, în această primăvară, vor rămâne neînsămânțate circa 460000 hectare față de program, din care: 58000 hectare pentru porumb, 156000 hectare floarea soarelui, 37000 hectare soia, 17000 hectare legume, 34.800 hectare ovăz, 28.400 hectare orzoiacă, 56000 hectare furaje, 27000 hectare sfeclă de zahăr.

Suprafețele neînsămânțate cu diferite culturi au fost înregistrate în fiecare an ca urmare a unor cauze meteorologice, economice mai ales și alte motive. Suprafețe mai mari au fost în anul 1992 – 276,4 mii hectare, în 1996 – 417 mii hectare, în 1999 – 681 mii hectare.

În legătură cu cea de-a doua interpelare, vă putem informa că, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 219/1999 și a Hotărârii Guvernului nr.98/2000 s-a instituit sistemul de plată pe bază de cupoane agricole. La nivelul direcțiilor generale pentru agricultură și industrie alimentară județene au fost desemnați specialiști pe fiecare localitate în parte, care să răspundă de încheierea distribuirii în totalitate a acțiunii legată de cupoane și de derularea corespunzătoare a acestei acțiuni. Din totalul de 46.056.445 cupoane din repartitorul Ministerului Agriculturii și Alimentației au fost repartizate 39.960.000 de cupoane și s-au distribuit efectiv la beneficiari un număr de 32.732.754 cupoane. Până la data de 31 mai estimăm că vor fi distribuite efectiv toate cupoanele. Am să vă transmit, o dată cu răspunsul scris, și situația pe fiecare județ în parte. Sistemul de sprijin îi stimulează să lucreze direct pământul. Aceasta, împreună cu celelalte politici de sprijin cunoscute, pot susține o agricultură performantă, deoarece s-a ajuns la o finanțare din partea statului, atât în ceea ce privește activitatea de producție, cât și din finanțările pentru procurarea de mașini agricole, la circa 40% din costurile pe culturi.

La a treia parte a interpelării vă putem informa că Ministerul Agriculturii și Alimentației are în vedere susținerea tuturor producătorilor agricoli viabili în condițiile unei agriculturi concurențiale, pentru a se elimina ceea ce astăzi este element discriminatoriu, legat de forma de proprietate. Întregul sistem legislativ promovat de Ministerul Agriculturii și Alimentației, politicile agricole implementate de minister urmăresc consolidarea proprietății private în agricultură, reprezentată de gospodăriile țărănești, și eficientizarea marilor exploatații agricole.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule ministru. Doriți să mai puneți întrebări sau ați venit doar pentru felicitări.

Domnul Mihai Nicolescu:

Numai câteva comentarii, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule ministru, pentru răspuns. Mi-aș permite să consider oportun și consider oportun că trebuie să terminăm o dată cu raportarea aceasta la anii trecuți, și atunci când discutăm problemele acestea de campanie agricolă, să ne referim la epocile optime de efectuare a lucrărilor: floarea soarelui 81% trebuia încheiată pe 10 aprilie, nu pe 18 mai; porumbul trebuia să fie încheiat pe 25 aprilie, nu pe 18 mai ș.a.m.d.; pe 5 mai trebuia să încheiem și porumbul, loturi de hibridare.

În legătură cu problema aceasta a fertilizării cred că dacă vrem să realizăm o agricultură eficientă, cu costuri europene, să intrăm într-adevăr în Comunitatea Europeană, trebuie să reconsiderăm, în totalitate, sistemul acesta de fertilizare pe care-l practicăm.

Domnul Gheorghe Tarna (din bancă):

Nu este simpozion aici! Ați terminat timpul.

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă rog frumos! Dacă mă țineți de vorbă nu termin, vă rog frumos, fiți condescendent, vă rog frumos!

În legătură cu al doilea subiect, cupoanele întârziate: este clar, în agricultură nu putem obține rezultate dacă nu efectuăm lucrările la timp, or, ajungerea cupoanelor s-a făcut foarte târziu și anul acesta și, ce-i mai grav, decontarea lucrărilor pe baza cupoanelor, la bancă, se face foarte greu. La ora actuală aproape că nu s-a realizat acest deziderat.

În legătură cu susținerea, într-adevăr, aproape că suntem printre puținele state care am făcut o serioasă discriminare atunci când am discutat în legătură cu proprietatea, considerând că proprietatea de stat este a nimănui, și eu cred că este a țării, iar dumneavoastră, în sarcina și funcția pe care o aveți, sunteți ministrul agriculturii Țării Românești. De aceea, cred că este bine să reconsiderăm această poziție, susținând proprietatea particulară, dar susținând, în egală măsură, toate formele de proprietate.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. (Rumoare în sală.) Vă rog liniște în sală!

Deci, domnul Petru Bejinariu nu este prezent astăzi, a primit un răspuns în scris. Domnul Lazăr Lădariu este prezent. Vă rog, domnul Gheorghe Tarna este, nu? Domnul Ștefan Baban este, domnul Traian Dobre nu-i, domnul Neculai Grigoraș este? Da.

Vă mulțumesc. Deci, domnul Lazăr Lădariu, pentru 2 minute, nu mai mult. Va răspunde domnul secretar de stat Fronescu.

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Printr-o interpelare adresată domnului Andrei Marga, ministrul educației naționale, la 13 decembrie 1999, aduceam la cunoștință faptul că, prin Adresa nr.5184 din 5 noiembrie, Inspectoratul școlar județean Mureș cerea conducerilor unor școli și licee mureșene să fotocopieze și să transmită nomenclatoarele de meserii tuturor unităților pe care le coordonează.

Atrăgeam atenția la modul cel mai serios și responsabil, în fața acestei flagrante încălcări a legilor și a Constituției, care, la art.13, prevede că limba oficială în țara noastră este româna, că nomenclatoarele trimise școlilor și liceelor, unele erau bilingve, în română și maghiară, altele doar în maghiară. Deci, un gest care contravine documentelor legale în vigoare.

Solicitând Inspectoratului școlar județean Mureș să-i pună la dispoziție Adresa din 5 noiembrie 1999 și nota explicativă cu privire la elaborarea acesteia, prin adresa nr.9016 din 22 decembrie 1999, Ministerul Educației Naționale ne aduce la cunoștință că, având în vedere cele constatate, adresa amintită fiind semnată de inspectorul școlar general adjunct domnul Donath Arpad, în numele inspectorului școlar general, domnul Dumitru Matei, a dispus începerea unei anchete pentru cercetarea cazului. Eram încredințat atunci că, în funcție de rezultatul anchetei, vor fi luate măsurile legale, deoarece Ministerul Educației Naționale nu poate să conceapă, nici să tolereze abaterile de la respectarea prevederilor documentelor legale în vigoare.

Domnule ministru, care este rezultatul anchetei și care sunt măsurile legale, luate în cazul nerespectării prevederilor unor documente în vigoare, în împrejurările mai sus menționate.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

Domnul Mircea Corneliu Fronescu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule deputat Lazăr Lădariu,

Urmare adresei Guvernului României, Departamentul pentru relațiile cu Parlamentul din aprilie 2000, vă comunicăm următoarele: "În octombrie 1999, la Covasna, Direcția generală învățământ pentru minoritățile naționale a organizat o întâlnire cu inspectorii de specialitate și cu reprezentanții tuturor minorităților naționale. Cu această ocazie, s-a făcut cunoscută posibilitatea formării unor clase de învățământ profesional în limba minorităților naționale. Direcția generală învățământ pentru minoritățile naționale a organizat în 3 noiembrie 1999, la Miercurea-Ciuc, o întâlnire de lucru pentru a se prezenta proiectul nomenclatorului, de specializări pregătite pentru liceul tehnologic, în care denumirea fiecărei specializări, deci, repet, proiectul nomenclatorului în care denumirea fiecărei specializări este scrisă în limba română și în limba maghiară.

Din discuțiile purtate, a rezultat că s-a folosit această modalitate de redactare a proiectului, deoarece grupul țintă vizat este format din elevi și profesori ai claselor cu predare în limba maghiară și s-a considerat că în acest fel se pot evita eventualele traduceri divergente. În Adresa nr.5184 din 5 noiembrie 1999 către centrele bugetare, Inspectoratul școlar județean Mureș a numit, în mod eronat, nomenclatoarele de meserii valabile pentru anul școlar în curs. În fapt, a trimis, cu rugămintea de a se fotocopia și de a se transmite unităților pe care le coordonează, proiectul nomenclatorului de specializări pregătite prin liceul tehnologic; pentru acest lucru, inspectorul general adjunct, de fapt, a primit o sancțiune. Potrivit art.8 alin.4 din Legea nr.84/1995: "Atât în învățământul de stat, cât și în cel particular, documentele școlare și universitare oficiale, nominalizate prin ordin al ministrului educației naționale, se întocmesc în limba română. Celelalte înscrisuri școalare și universitare, pot fi redactate în limba de predare". Sigur, este regretabil faptul că s-a creat această confuzie, voită sau nevoită, deci, este greu de apreciat lucrul respectiv, dar ceea ce putem spune este că asemenea fapte nu vor mai apare, sperăm, nu vorm mai apărea, mă scuzați!

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Mai sunt întrebări? Aveți cuvântul.

Domnul Lazăr Lădariu:

Mulțumesc domnului secretar de stat Fronescu pentru răspuns. Sunt mulțumit de răspuns și aș dori să amintească mai ales domniilor lor că, în conformitate cu art.13 din Constituția României, în țara noastră, limba oficială este limba română. Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Doriți să răspundeți? Vă înțelegeți în direct.

Domnul Gheorghe Tarna așteaptă răspuns de la Ministerul Educației Naționale, va răspunde tot domnul secretar de stat Fronescu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Tarna:

O mică sugestie, domnule președinte de comisie. Vă rog frumos să respectați Regulamentul Camerei Deputaților, și cei care vorbesc să respecte timpul afectat pentru interpelări și răspunsuri.

Domnul Vasile Lupu:

Dacă dați dumneavoastră un exemplu, poate va fi urmat.

Domnul Gheorghe Tarna:

Este o sugestie. Un exemplu pozitiv; exemplu pot fi și alții.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă rog.

Domnul Gheorghe Tarna:

Legislația în vigoare consfințește faptul că în România învățământul constituie prioritate națională, având ca finalitate formarea personalității umane prin însușirea cunoștințelor științifice, a valorilor culturii naționale și universale. Statul promovează principiile învățământului democratic și garantează dreptul de educație, pe baza pluralismului educațional. Așadar, teoretic, toate sunt bune și frumoase privind cuprinderea școlarilor în sistemul educațional.

În realitate însă, în școala românească se întâmplă un fenomen nemaiîntâlnit până acum. Statisticile, deși inexacte și contradictorii, reflectă o situație îngrijorătoare. Dacă școlarizarea nu va deveni prioritate a învățământului românesc avem toate șansele ca, într-un viitor nu prea îndepărtat, să conducem în topul națiunilor cu cei mai mulți neștiutori de carte. Se nasc, așadar, câteva întrebări firești, pe care le adresez domnului ministru al educației naționale.

Care este totuși situația reală a abandonului școlar pe cicluri de învățământ și județe? Care sunt cauzele care au generat această situație fără precedent în școala românească? Ce strategie adoptă Ministerul Educației Naționale pentru redresarea situației? Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnule ministru, aveți cuvântul.

Domnul Mircea Corneliu Fronescu:

Domnule deputat Tarna, deficiențele rețelei de învățământ, precum și problemele economiei naționale, se repercutează, din păcate, direct asupra elevilor, generând adesea fenomene ca abandon școlar și analfabetism.

Pentru eradicarea unor asemenea lucruri neplăcute, Ministerul Educației Naționale a demarat, în primul rând, analiza rețelei școlare din țară, în vederea unei reorganizări, care s-a aplicat din anul 1999-2000. În cadrul operației de prelucrare a informațiilor s-a constatat că unitățile școlare luate în evidență prezintă una sau mai multe probleme și, ca atare, pot fi considerate defavorizate, pe baza unuia sau a mai multor criterii dintre cele avute în vedere. De asemenea, multe dintre problemele relevate și analizate se manifestă în paralel sau sunt asociate, după cum urmează: localitate izolată, cu drumuri greu practicabile, fără mijloace de transport, cadre didactice necalificate, localitate izolată, cu nivel redus de dezvoltare economică a acesteia, situare la distanță mare față de oraș, mediu cultural defavorizat, deficit de personal didactic calificat; localitate cu nivel redus de dezvoltare economică, absența mijloacelor de transport, distanța mare de la domiciliu la școală, îndeosebi la clasele I-VIII; localitate cu nivel redus de dezvoltare economică, condiții materiale precare ale familiilor sau mediu familial defavorizant cultural, lipsa de interes pentru instruirea descendenților, atitudine aversivă față de școală, reținerea copiilor de către părinți pentru activitățile din gospodărie, activitățile agricole sau chiar, în cazul fetelor din rândul etniei romilor, pentru căsătorie. Toate acestea generează absenteism, abandon, neșcolarizare.

La sfârșitul anului 1997, în țara noastră se înregistra un număr de 70.654 persoane analfabete, dintre care: 32.454 aveau vârste sub 16 ani. Ca urmare a Ordinului ministrului din 24 februarie 1998 cu privire la eradicarea analfabetismului, inspectoratele școlare județene au întreprins o serie de măsuri adecvate situației existente pe plan local, cooperând cu primăriile, bisericile, direcția generală de protecție a copilului, organizațiile neguvernamentale și alți factori.

Și voi da câteva exemple: în județul Gorj au fost organizate, cu avizul Inspectoratului școlar, clase cu programe de recuperare, cursuri de alfabetizare fără frecvență, cu examinare în vacanțele școlare, școlarizarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile, clase cu structură de învățământ special, cursuri comasate.

În următoarele unități școlare: Școala Generală nr.5 din Tg.Jiu, Școala nr.2 din Tg.Jiu, Școala nr.3 din Motru, Școala nr.1 din Rovinari, Școala nr.1 din Tg.Cărbunești, Școala Generală din Mătăsari, Școala Generală din Stoina – deci acolo au fost organizate -, copiii și tinerii înscriși la aceste forme parcurg o programă școlară minimală, iar cursurile sunt susținute de către profesori, învățători, inspectori școlari, preoți, studenți, doctori, ingineri.

Tot în acest sens, Inspectoratul Școlar al Județului Olt a recurs la următoarele măsuri: organizarea unor clase speciale pentru rudari în Slatina, inițierea unui program de învățământ la distanță pentru cei care au depășit 18 ani, asigurarea a 40 microbuze particulare care aduc copiii din satele mai îndepărtate la școala de centru, cu sprijinul unor sponsori locali.

Având în vedere faptul că abandonul școlar generează adesea analfabetism și efecte economice și psiho-sociale importante, au fost luate în calcul și statisticile cu privire la acest fenomen din anii școlari trecuți.

Analizând aceste date, s-a remarcat o scădere a procentului la nivelurile primar și gimnazial, dar, aprofundând analiza, constatăm că s-au înregistrat și aspecte îngrijorătoare. Astfel, în învățământul primar din Constanța - 183 de elevi din urban, 120 de elevi în rural; Galați – 187 de elevi în mediul rural; în învățământul gimnazial din Suceava – 468 de elevi în rural; în Galați – 305 elevi în rural și Constanța – 227 de elevi în urban; în învățământul liceal din Vaslui – 437 de elevi în mediul urban. Ar mai fi de remarcat și faptul că aceste efective de elevi care au abondat școala provin în majoritate din mediul rural. Excepție fac efectivele menționate la județul Vaslui - nivel liceal - și, evident, județul Constanța.

În atenția Ministerului Educației Naționale au stat toate aceste probleme și, ca atare, au fost căutate soluții, cel puțin de moment, prin care s-a încercat rezolvarea câtorva dintre ele. Și pot să citez o serie de ordine ale ministrului, nu are sens cu număr, dar: cu privire la eradicarea analfabetismului, cu privire la organizarea rețelei transportului școlar în mediul rural și așa mai departe.

Acum, eforturile Ministerului Educației Naționale și ale inspectoratelor școlare județene care au căutat să antreneze factori importanți ai comunității locale, au arătat că eradicarea abandonului și analfabetismului este totuși posibilă și noi suntem optimiști.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Ștefan Baban – reforma fiscală. Răspunde doamna Iozefina Moroșan.

Doriți să dezvoltați interpelarea. Aveți cuvântul pentru două minute.

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

N-o să vă mai răpesc din timp, timpul este înaintat.

Am primit răspunsul scris. M-am înțeles cu doamna ministru.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, am înțeles. Deci, aici v-ați înțeles.

Domnul Traian Dobre lipsește. Îi transmiteți la Iași răspunsul scris, pentru că este în campanie electorală. Candidează la primărie.

Domnul Neculai Grigoraș este prezent.

Aveți cuvântul.

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată Guvernului României și vizează politica acestuia în gestionarea resurselor Fondului special pentru dezvoltarea și modernizarea punctelor de trecere a frontierei.

Prin Legea bugetului de stat pe anul 2000, nr.76 din 2000, bugetul Fondului special pentru dezvoltarea și modernizarea punctelor de trecere a frontierei a fost aprobat, așa cum a fost propus de Guvern, cu un excedent de 330 miliarde lei.

Potrivit Hotărârii Guvernului României nr.265 din 2000, Ministerul Finanțelor garantează, în numele și în contul statului, pentru Direcția Generală a Vămilor, un credit extern în valoare de 3,5 milioane dolari SUA, în vederea asigurării resurselor financiare necesare achiziționării de autovehicule pentru supraveghere vamală și misiuni operative. Rambursarea creditului se va asigura, potrivit aceleiași hotărâri, din Fondul special pentru dezvoltarea și modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei.

Față de acestea, am solicitat explicații cu privire la politica Guvernului în privința asigurării și folosirii resurselor financiare în speță, respectiv de ce se planifică excedent la fondul vămilor și, concomitent, ne împrumutăm la extern pentru Direcția Generală a Vămilor. Ce fel de autovehicule se dorește a se achiziționa? Număr, marcă, dotări speciale, producător, furnizor și așa mai departe.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Doamna Iozefina Moroșan.

Doamna Iozefina Moroșan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule deputat Neculai Grigoraș, în legătură cu interpelarea dumneavoastră, Ministerul Finanțelor, respectiv Direcția Generală a Vămilor, are următorul răspuns.

În ceea ce privește partea tehnică a răspunsului, respectiv necesitatea achiziționării de autovehicule pentru supravegherea vamală și misiuni operative, datele concrete sunt cuprinse în răspunsul la interpelare, răspuns care vă va parveni și în scris.

Voi răspunde oral la sursele de finanțare pentru achiziția de autovehicule.

Achiziționarea de mijloace de transport auto din disponibilitățile Fondului special de dezvoltare și modernizare a punctelor de control pentru trecerea frontierei și a celorlalte unități vamale presupune un efort financiar considerabil printr-un singur exercițiu financiar, estimat la 360 de miliarde de lei.

Precizăm că în proiectul de buget al fondului special pe anul 2000, la Capit.C, poz.1, "Achiziții de bunuri, dotări independente și alte cheltuieli de investiții", s-au prevăzut circa 20 de miliarde de lei pentru achiziționarea de mijloace de transport auto. Prevederi similare, circa 20 de miliarde de lei, vor fi cuprinse și în bugetul fondului special pe următorii doi ani, eșalonându-se astfel efortul financiar al Direcției Generale a Vămilor pe 3 ani, cu asigurarea efectuării achiziției în primul an de derulare a contractului.

În sensul celor menționate și în baza Notei privind normatul, existentul și necesarul parcului auto al Direcției Generale a Vămilor nr.13.302 din 24.03.2000, sunt în derulare formalitățile pentru asigurarea desfășurării licitației publice deschise fără preselecție pentru achiziționarea unui număr de 223 de autovehicule pentru supraveghere vamală și misiuni operative. Ca dotări speciale, acestea vor avea personalizare exterioară conform modelului dat de utilizator și rampă de avertizare acustico-vizuală de culoare galbenă. Marca și producătorul furnizor vor fi nominalizate în urma analizei în conformitate cu prevederile legale privind achizițiile publice ale ofertelor firmelor participante la licitația publică deschisă fără preselecție.

Menționăm că prin documentele caietului de sarcini se va urmări minimalizarea efortului financiar al Direcției Generale a Vămilor pentru achiziționarea de autovehicule, prin uniformizare și dotare cu motoare performante la nivel internațional.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Întrebări suplimentare? Nu sunt.

Domnul Nicolae Leonăchescu așteaptă răspuns de la domnul Șerban Antonescu, secretar de stat.

Mai întâi dacă domnul deputat dorește să dezvolte interpelarea? Nu dorește.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

Deci, domnul Șerban Antonescu are cuvântul.

Domnul Șerban Antonescu:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor deputați,

Domnule profesor deputat Leonăchescu, în legătură cu interpelarea dumneavoastră mi-am sistematizat răspunsul pe trei puncte principale, am considerat noi. Este vorba de acțiunea inspecției față de lucrările de la Piața agro-alimentară din municipiul Cluj-Napoca.

Într-adevăr, după controlul efectuat de Direcția de control a Primăriei Cluj-Napoca, care a aplicat o amendă de 20 de milioane, ulterior, conform sesizării Inspecției de control din Cluj, a efectuat și ea un control bazat pe calitatea în construcții conform prevederii Legii nr.10, și a aplicat o amendă de 8 milioane de lei, dispunând măsurile tehnice necesare, care au fost duse la îndeplinire, deși lucrările la piața agro-alimentară erau sistate.

Cu privire la răspunsul pe care trebuia să-l dea Inspecția de construcții din Cluj la actul nr.13.654 din 13.03.2000, s-a efectuat răspunsul prin actul nr.997 din 7.04.2000, înregistrat la primărie în data de 11 aprilie.

Referitor la respectarea prevederilor Ordonanței nr.43/2000, Inspecția de construcții a județului Cluj-Napoca nu are nici un fel de calitate pentru a stabili zonele protejate sau construcțiile care trebuie protejate, acestea fiind stabilite prin documentațiile de urbanism și de amenajare a teritoriului, care urmează filiera de aprobare conform prevederilor legale.

Pentru a încerca să creăm o mediere și a stinge neînțelegerile care s-au iscat între Primăria municipiului Cluj-Napoca și Inspecția de Stat în Construcții, recent, deci acum 2 săptămâni, de comun acord cu domnul primar Funar, s-au trimis reprezentanții Ministerului Lucrărilor Publice la municipiul Cluj-Napoca, s-au parcurs o serie de aspecte, să spunem, care erau în discuție, domnul primar Funar fiind mulțumit de prestația și de răspunsurile date de către reprezentanții Inspecției de Stat în Construcții.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Îi mulțumesc domnului secretar de stat pentru răspunsul dat. N-am dezvoltat interpelarea pe larg, pentru că am dezvoltat-o într-o ședință anterioară și ceream răspuns și din partea Ministerului Justiției.

Ministerul Justiției a amânat acest răspuns ferm până va primi un răspuns din partea ministerului tehnic de resort, MLPAT. Iată că-l avem și-mi permit să fac două constatări.

Prima: dacă nu reușim să impunem legile tehnice în teritoriu, înseamnă că Ministerul Lucrărilor Publice își pierde identitatea. Dacă nu se respectă aceste legi tehnice și sunt eludate prin diverse mecanisme, suntem supuși unor factori perturbatori foarte periculoși. Putem tăia stâlpi, putem afecta rezistența construcțiilor la riscuri seismice, putem să amplasăm clădiri în zone inundabile și așa mai departe. Deci va trebui să urmărim foarte insistent ca Ministerul Lucrărilor Publice să-și îndeplinească funcția de monitorizare și de gestionare, dacă vreți, a aplicării legilor tehnice în acest sector, indiferent de localitate, indiferent de regim politic. Deasupra tuturor structurilor și regimurilor politice, tehnicul trebuie respectat de către toți.

A doua constatare este aceea că acest conflict dintr-o piață dintr-un mare municipiu al țării – Cluj-Napoca -, unde niște constructori își permit să facă lucrări de construcții fără autorizațiile tehnice de rigoare, a fost exacerbat nepermis de mult și a căpătat culoare politică.

Eu cred că este timpul să vedem, dincolo de interese politice momentane, securitatea populației, securitatea construcțiilor la diverse forțe perturbatoare reale. Nu ne putem permite să eludăm legile tehnice, pentru că tehnica nu este sentimentală și nu are culoare politică. Ea trebuie respectată în normele ei rigide.

Iată de ce, implicarea politicului în acest conflict a adus deservicii sectorului tehnic, deservicii Primăriei din Cluj, care n-a putut utiliza în suficientă măsură structura tehnică legislativă în respectarea legilor tehnice de acolo.

Din acest punct de vedere eu cred că Ministerul Lucrărilor Publice ar trebui să-și spună mai răspicat punctul de vedere în respectarea normelor pe care însuși le elaborează.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, rămâneți, vă rog, la microfon.

Mai aveți o interpelare pentru Ministerul Transporturilor. Este aici prezent domnul Adrian Marinescu. Doriți s-o dezvoltați?

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Da.

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog. Nu veți depăși două minute.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc că-mi dați această posibilitate de a dezvolta conținutul celei de a doua interpelări.

Eu am fost sesizat de Federația Sindicatelor Constructorilor Feroviari și Căilor de Comunicații direct printr-o delegație grevistă, că s-a declanșat un conflict între membrii acestei federații și Societatea Națională de Călători C.F.R. S.A., precum și Ministerul Transporturilor.

Motivul acestui conflict este refuzul de a se respecta o prevedere mai veche, prin care lucrătorii din acest sector beneficiau de autorizații, permise C.F.R. și legitimații de călătorie gratuită atât ei, cât și membrii lor de familie. Această prevedere veche, din secolul trecut, era un drept, dacă vreți, de castă profesională și în toate sectoarele tehnice întâlnim așa ceva. Lucrătorii dintr-un domeniu au anume beneficii pe linie directă.

Lor li s-a contestat acest drept, li s-a anulat dreptul la permise și autorizații de călătorie gratuită, li s-au ridicat aceste drepturi lor și membrilor lor de familie. Conflictul a intrat pe canal juridic. Federația a câștigat la instanțele de bază, inclusiv la recurs, iar Curtea Supremă de Justiție a dat dreptate poziției federației respective. Curios, Ministerul Transporturilor refuză să recunoască actul juridic. Domnul ministru Traian Băsescu, se pare, personal, refuză să se supună unei decizii a unui for judecătoresc. Cerem explicație pe această linie și în fond, sprijinim poziția sindicatelor în drepturile și revendicările lor recunoscute juridic.

Aștept răspunsul.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Adrian Marinescu are cuvântul.

Domnul Adrian Marinescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule deputat Nicolae Leonăchescu, referitor la interpelarea dumneavoastră adresată domnului ministru Traian Băsescu de la Ministerul Transporturilor, prezentată în ședința Camerei Deputaților de astăzi, vă comunicăm următoarele:

Acordarea dreptului la călătoria gratuită în interes de serviciu și în interes personal pe căile ferate române este reglementat în prezent prin Ordonanța Guvernului nr. 112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu și în interes personal pe căile ferate române, ordonanță semnată la data de 30 august 1999. Prin apariția acestei ordonanțe, s-au abrogat prevederile Decretului Consiliului de Stat nr.1/1981, nepublicat.

În aplicarea acestei ordonanțe, Ministerul Transporturilor și S.N.T.F.C. C.F.R. Călători S.A. recunosc dreptul salariaților din unitățile desprinse din fostul Departament al Căilor Ferate și S.N.C.F.R., în baza Hotărârii de Guvern nr.570/1991 și Hotărârii de Guvern nr.235/1991, de a beneficia de permise de călătorie pe calea ferată, dar nu poate acorda aceste facilități salariaților acestor unități, decât respectând prevederile art.4 din Ordonanța Guvernului nr. 112/1999, adică prin încheierea unor convenții între S.N.T.F.C. C.F.R. Călători S.A. și unitățile respective, contravaloarea acestor permise urmând a fi suportată de unitățile respective.

Atât sentințele civile nr.575/1999 și nr.1051/1999, în dispozitivul lor, obligă Ministerul Transporturilor să pună în aplicare prevederile art.5 din Hotărârea Guvernului nr.77/1991 și Decretul nr.1/1981, ambele abrogate prin prevederile art.12 din Ordonanța Guvernului nr. 112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu și în interes personal pe căile ferate române.

În aplicarea art.4 din Ordonanța Guvernului nr. 112/1999, S.N.T.F.C. Călători S.A. a înaintat societăților comerciale angajatoare proiectele convenției cuprinzând condițiile de eliberare a permiselor de călătorie gratuită pe calea ferată pe anul 2000.

Ca urmare, o serie de societăți comerciale au încheiat aceste convenții și au ridicat permisele de călătorie pe calea ferată pentru salariații lor și membrii de familie ai acestora.

S.N.T.F.C. C.F.R. Călători S.A., prin societatea de servicii de management feroviar, Direcția asistență juridică, a solicitat suspendarea executării sentințelor de obligare a C.F.R. Călători, de eliberare a permiselor de călătorie gratuită, măsură ce depinde de procurorul general.

În acest scop, S.N.F. S.A. – Societatea de Management Financiar, Direcția de asistență juridică, - a înaintat procurorului general memoriu împotriva deciziei civile nr.796/2000 pronunțată de Curtea Supremă de Justiție, Secția contencios administrativ, în dosarul nr.2984/1999.

Față de cele prezentate, considerăm că eliberarea permiselor de călătorie pe calea ferată pentru membrii Federației sindicatelor constructorilor feroviari și căilor de comunicații din România, salariați ai societăților comerciale sus-menționate, se poate face numai cu respectarea prevederilor art.4 din Ordonanța Guvernului nr. 112/1999.

Anexăm la prezentul răspuns decizia nr.796 din 1999 la dosarul nr.2964/1999, din 7 aprilie 2000, a Curții Supreme de Justiție, Secția contencios administrativ, sentința civilă a Curții de Apel București, Secția contencios, certificatul nr. .... al Curții Supreme de Justiție, Secția contencios administrativ, și memoriul nr. .... al S.N.F. Direcția asistență juridică, memoriu adresat procurorului general pentru recurs în anulare privind sentința Curții Supreme de Justiție, care nu ține cont de Ordonanța nr.112 care a abrogat Decretul nr.1/1981 și modul de acordare a permiselor după vechea legislatură.

De altfel, S.N.T.F.C. Călători este o societate comercială și ea eliberează aceste permise contra cost, așa cum este prevăzut în Ordonanța nr. 112 de reorganizare a căilor ferate în Hotărârea de Guvern de funcționare a S.N.T.F.C. Călători S.A. și în alte legi, unde se spune că orice facilitate în legea respectivă trebuie să se prevadă sursa de unde se plătește.

Deci, noi nu contestăm dreptul lor de a avea permise, acestor salariați ai societăților, numai că aceste permise vor fi plătite de societățile care i-au angajat.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule Leonăchescu, mai doriți să puneți întrebări?

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Da.

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Două chestiuni.

Prima este aceasta o rezolvare formală a problemei, în timp ce salariații respectivi nu beneficiază de călătorii gratuite. Deci, în spatele disputei legislative cine plătește, de unde se plătește, toți fiind de acord că trebuie plătit, lucrătorul suferă. Poate că ar trebui dată o soluție și apoi găsită forma juridică legislativă de onorare a costurilor respective.

A doua chestiune este mult mai delicată și trebuie s-o avem tot timpul în vedere. Dacă noi nu asigurăm protecția psihologică a unor lucrători, ne putem trezi în fața unor catastrofe. Amintiți-vă ce s-a întâmplat cu deraierea unui teren la Fetești, dacă rețin bine minte!

Un om nemulțumit în dreptul lui – și este drept de munc㠖 poate pune în pericol circulația pe căile ferate. Să nu ne mire că vom întâlni asemenea situații! Dar avem datoria să le prevenim printr-o tratare adecvată a oamenilor care lucrează în sectoarele noastre, indiferent de formele administrative organizatorice adoptate în decursul timpului. Este vorba de un drept de muncă recunoscut până acum de toate regimurile, de la înființarea căilor ferate, și astăzi aplicăm, să zicem așa, o mică reformă care dă peste cap un drept al muncii. Oamenii au dreptate în fond. Găsiți formele.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Doriți să mai completați? Da.

Domnul Adrian Marinescu:

Domnule deputat, problema este în felul următor. Deci, noi nu contestăm dreptul lor, numai că salariații trebuie să se angajeze și să acționeze în judecată societatea, sau societățile la care sunt angajați, aceste societăți fiind cele care, conform legii, trebuie să le plătească aceste permise. Dar vă spun eu de ce nu se adresează, pentru că am avut aceste discuții și la nivel de Guvern, și, mă rog, la nivel de minister cu sindicatele, cu patronatul. Le-am spus: domnilor, aceste cheltuieli vi le recuperați în prețul de cost al devizului, dar, din păcate, de exemplu Centrala de construcții, care este cel mai mare angajator și unde sunt afiliate și aceste societăți, are lucrări în domeniul feroviar numai 15-20 % - foarte puțin – și nu ar putea, la nivelul volumului de lucrări pe care-l au, să recupereze. Or, gândiți-vă dumneavoastră ce înseamnă să dai permise gratuite, sau care să fie suportate de S.N.T.F.C. Călători la niște salariați care lucrează numai în proporție de 20% pentru calea ferată, chiar luând de bază, să spunem, dreptul lor inalienabil de a avea permise la calea ferată. Noi nu putem să dăm permise la cei care lucrează în agricultură, în alte domenii, în construcții, care n-au treabă cu calea ferată. De aceea, această relație directă între salariați și angajatorul care își va recupera cheltuielile, dacă lucrează la calea ferată.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnul Ionescu Gheorghe este prezent? Nu este prezent.

Domnul Ștefan Baban? Da.

Dacă ați putea, domnule coleg, să ne prezentați pe toate trei, ca să primiți un răspuns cumulat.

Domnul Ștefan Baban:

Cele trei erau două, domnule președinte. Eu am și discutat cu doamna ministru. Eu am primit documentele scrise, răspunsurile scrise. Eu doresc, totuși, ca, în cursul zilei de mâine, doamna ministru Norica Nicolai să verifice ce-i cu carnetele astea de muncă de n-au cei de la Botoșani asemenea instrumente de lucru și chiar cu conducerea inspectoratului, în prezența inspectorului șef de acolo, de la Inspectoratul de muncă și protecție socială de la Botoșani, eventual o schimbare din funcție a acestuia și punerea unui om care vrea să facă treabă acolo.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Aici sunteți trecut cu trei.

Domnul Ștefan Baban:

Am lămurit.

Da, veți înțelege până la urmă.

Vă rog, doamna ministru. Aveți cuvântul.

Doamna Norica Nicolai:

Deși la sfârșitul anului 1997 a existat un excedent de carnete de muncă, în acest moment traversăm o criză, dar o criză care este cumva creată artificial în sensul că Direcția de muncă Botoșani nu s-a prezentat la Ministerul Muncii ca să ridice carnetele de muncă. Vom reglementa până la sfârșitul acestei luni această situație care este reală.

Domnul Vasile Lupu:

Dacă mai aveți întrebări de pus?

Da, vă mulțumesc.

Domnul Emil Putin așteaptă răspuns de la domnul Sorin Fodoreanu.

Domnul Emil Livius Nicolae Putin:

Fiindcă tot suntem la sfârșitul ședinței, domnule președinte, îmi permit să fac o remarcă tocmai dumneavoastră, care sunteți un renumit jurist. Mie mi se pare că suntem într-o situație absurdă. O sentință definitivă, trecută prin Curtea Supremă de Justiție, nu este pusă în executare. Eu cred că nimeni nu este mai presus de lege, chiar și un ministru!

Domnul Vasile Lupu:

De acord cu dumneavoastră.

Domnul Emil Livius Nicolae Putin:

Sincer să fiu, m-a surprins. Asta ca o remarcă, nu-l privește pe domnul Fodoreanu.

Obiectul interpelării: se cunoaște că în perioada 1 iunie – 31 octombrie 2000, la Hanovra, Germania, se va desfășura cea mai mare expoziție mondială a sfârșitului de mileniu cu tema "Om, natură, tehnologie", la care și-au anunțat participarea peste 175 de state.

De asemenea, suntem cu toții convinși că, în contextul începerii negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană, orice manifestare a țării noastre, chiar și în astfel de ocazii, va fi foarte atent monitorizată.

Prin Hotărârea de Guvern nr.959 din decembrie 1998, s-a aprobat participarea României la nivel național, s-a numit comisarul general pentru Secțiunea "România, bugetul inițial", precum și condițiile de participare la acest eveniment.

Și-mi permit să fac o paranteză: aceasta în condițiile în care invitațiile de participare le-au fost lansate de organizatori din 1996. Și 2 ani a trebuit Guvernului ca să ia această decizie.

Prin hotărârea enumerată mai sus, s-a încredințat direct efectuarea unor activități legate de participarea României la Expoziția Mondială de la Hanovra Consorțiului româno-german "Events 2000" și firmei de turism "Paralela 45". Deoarece există precedente neplăcute și îngrijorătoare, legate de prezența României la manifestările expoziționale internaționale, se pun următoarele întrebări: care este stadiul actual al pregătirii participării României la Expoziția mondială? din ce motive s-a ales soluția încredințării directe a unor activități pentru cele două firme amintite mai sus? Dacă există vreo garanție că prin încredințare directă România se va prezenta în mod corespunzător la acest eveniment? Care este situația la zi a finanțării proiectului? ce sume s-au cheltuit până în prezent și în ce scop? Ce înseamnă o eventuală decizie de renunțare la participarea României la Expoziția de la Hanovra.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul Fodoreanu.

Poftiți.

Domnul Sorin Fodoreanu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Cred că, și cu acordul domnului deputat Petre Naidin, răspunsul ar putea fi comun pentru ambele interpelări.

Într-adevăr, prin Hotărârea nr.959 din decembrie 1998 s-a hotărât participarea la nivel național a României la Expoziția mondială de la Hanovra care, după cum o definesc organizatorii, va fi cea mai mare expoziție a tuturor timpurilor. Deci o expoziție de sfârșit de mileniu, început de nou mileniu. Așa cum spunea și domnul deputat Putin, hotărârea s-a luat cu întârziere de peste 2 ani și jumătate, în condițiile în care la data când noi am demarat negocieri cu organizatorii de la Hanovra, 154 de țări deja își aleseseră spațiile și deja făcuseră declarațiile tematice pentru expoziție. Nu a fost suficientă această întârziere a hotărârii Guvernului României de a participa acolo, pe parcurs, să spunem, până la data de astăzi au apărut și alte necazuri, legate de întârzieri succesive, în primul rând a alocării bugetului, care a fost aprobat acum 2 ani, a fost refăcut la începutul acestui an.

Astăzi, când mai sunt încă 9 zile până la deschiderea expoziției, vă pot răspunde că Pavilionul României este construit în totalitate, în condițiile în care ne-am mutat de vreo 5 ori în ultimii doi ani ca poziționare la expoziția respectivă. aș putea spune că din fericire am reușit să prindem unul dintre cele mai bune spații, pentru că s-au retras Statele Unite ale Americii, și organizatorii au fost de acord să ne acorde un spațiu de 2500 de mp exact în zona cea mai fierbinte a târgului, unde, de fapt, se așteptau să participe Statele Unite ale Americii; este o situație fericită, dar, în același timp, este și o situație foarte plericuloasă, pentru că această poziție ne obligă. Dotările cu sisteme audio-video, multimedia și așa mai departe, tot ceea ce ne-am propus să amenajăm în cadrul Pavilionului României, este vorba de un pavilion, sunt în stadiu de contractare, deci cu 9 zile înainte, urmând a fi finalizate ca montaj până la data de 31 mai. Deci cu o zi înainte de deschiderea expoziției; finalizare care și ea, la rândul ei, depinde de posibilitatea de a face niște plăți.

De asemenea, toate programele cu care România va participa la Expoziția de la Hanovra sunt selectate, organizate, avem peste 100 de programe, peste 1000 de participanți, atât din punct de vedere cultural, cât și economic, turism și așa mai departe. Avem 3 programe selectate ca programe generale pentru expoziție, și anume "Programul - Sibiu 2000", "Delta – Dunării" și "Programul - București 2000" ca oferă, de fapt, pentru următoarea etapă. sunt machetizate în totalitate, tot ceea ce însemană publicații, CD-ROM-uri și așa mai departe, dar care nu sunt multiplicate. Nu sunt multiplicate din același motiv al bugetului aprobat, care a ajuns foarte târziu la noi.

Deci cu certitudine putem tăia panglica pe data de 1 iunie într-un pavilion foarte frumos din punct de vedere arhitectural, de fapt, pavilionul României a câștigat și câteva premii internaționale. Va fi mobilat în totalitate, va avea tot ceea ce înseamnă utilități, mai puțin programe. Sigur că aceste programe vor apărea pe parcurs, întârzierile, vă spun, nu ni se datorează nouă, acelor care am încercat să facem această organizare, vor apărea pe parcurs, norocul nostru este că expoziția durează 5 luni de zile.

Peste aceste probleme legate de întârzierea foarte mare, din cauza bugetului, această comasare a agenției române de dezvoltare cu ANDR-ul și IMM-urile au făcut ca mecanismul financiar greoi de efectuare a plăților pentru contractele care au fost încheiate pentru această expoziție să devină deja nu mult mai greu, să devină aproape imposibil.

La întrebarea a doua au fost selectate mai multe firme germane care și-au depus oferte pentru diverse servicii pentru participarea României la expoziția mondială de la Hanovra, firme germane care, din fericire, ofertele lor se puteau comasa foarte bine și acopereau întreaga gamă: de la management, construcție pavilion, operare, dotare etc.motiv pentru care i-am rugat și am găsit înțelegere să formeze un consorțiu. Consorțiu format din 3 firme germane și două românești, fapt care a contribuit la o reducere substanțială a bugetului, întrucât se face o singură administrare a tuturor acestor activități, deci au angajat un singur rând de personal pentru cele 7-8 activități importante pentru participarea României la această expoziție.

Firmele care s-au organizat au și alte avantaje, că acest consorțiu, în afară de această scădere substanțială a costurilor, am reușit ca prin aceste firme să facem întreaga construcție în Germania, să depășim niște etape de acreditare a firmelor românești, am găsit materiale pentru construcția pavilionului în Germania, toată construcția se face în întregime în Germania, evitând în acest fel și, culmea culmilor, că, analizând niște oferte ale unor firme românești, materialele sunt mult mai ieftine în Germania și nu numai atât, și operarea și construcția ne-au ieșit mult mai ieftine, prin selecția pe care am făcut-o.

De fapt, firmele românești participante la acest consorțiu sunt firmele "Exclusiv Comp" și "Stage Expert" care sunt și singurele firme din România care sunt cunoscute ca firme care au făcut evenimente și au dotările necesare. Vă dau ca exemplu vizita lui Clinton, vizita Papei, toate spectacolele de media care se fac în București sunt făcute de aceste firme.

"Paralela 45" - a fost o neînțelegere și în presă și peste tot, mă rog, supărări pentru că n-am putut să iau toate firmele de turism, a fost o selecție de ofertă, doar a 10 firme de turism din topul firmelor românești, ea a fost firma de turism care a venit cu oferta cea mai bună, deci 100 de locuri, într-un singur hotel, la un preț mult sub prețul maxim, care la ora actuală a depășit peste 300-400 de mărci cazarea pe persoană. E vorba de 90 de mărci. A fost o selecție efectivă de oferte, "Paralela 45" îndeplinind de fapt criteriile pe care le-am solicitat noi.

La întrebarea a treia, trebuie să recunosc că, din păcate, garanția că România se va prezenta în mod corespunzător la acest eveniment este asigurată în primul rând de parteneriatul creat prin consorțiul "Events 2000" cu firmele germane: "Drees Sommer" și "Berlin Consult", care numai în baza unui avans de 10%, plătit cu chiu cu vai în luna februarie, au terminat construcția în totalitate, practic creditând această construcție până în momentul de față și acum încă nu am terminat plățile către ei.

La întrebarea a patra, în conformitate cu bugetul aprobat pentru anul 2000 și cu sumele alocate din bugetul pe anul 1999, bugetul total petnru această acțiune care, vreau să afirm cu argumente foarte serioase, este cel mai mic buget din această zonă a bulevardului Europei, unde sunt și țări cu care noi concurăm pentru Uniunea Europeană, este vorba de Ungaria, Polonia, Cehia, Țările Baltice etc. este cel mai mic buget, este în valoare de 135 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 13,5 milioane de mărci. Bugetul imediat următor după noi este bugetul Ungariei, de 26 de milioane de mărci, și de aici în sus, nici nu mai amintesc.

Până în prezent nu s-a cheltuit decât 40% din această sumă, din cauza întârzierii foarte mari a Legii bugetului și a faptului că Ministerul Finanțelor foarte dificil ne-a transferat anumite sume de bani pe parcursul acestui an, pentru a putea să ne onorăm contractele încheiate încă de acum un an.

La întrebarea a cincea, o eventuală decizie de renunțare a participării României la Expoziția de la Hanovra, în condițiile în care această acțiune reprezintă unul dintre puținele exerciții concrete în procesul nostru de aderare la Uniunea Europeană din acest an, ar însemna nu numai o pierdere a unei anumite sume de bani, care deja a fost alocată, dar ar însemna și o degradare, după părerea noastră, ireparabilă a imaginii României în străinătate în momentul de față. Și nu numai atât, a relațiilor României cu Germania, care ne-a ajutat și ne ajută în continuare ca România să se prezinte cât se poate de onorabil la această expoziție.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc. Răspunsul este complet.

Doamnelor și domnilor deputați, suspendăm ședința. Vă mulțumesc pentru colaboare și vă doresc o seară plăcută.

Ședința s-a încheiat la ora 19,47.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 8 decembrie 2021, 0:41
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro