Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of May 16, 2000
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2000 > 16-05-2000 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of May 16, 2000

4. Adoptarea proiectului de Hotărâre pentru adoptarea Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

................................................

Solicitarea a fost însușită. Vă propun, domnilor colegi, să trecem la art. 53.

Reamintesc aici că s-a stabilit ca în pauză să se reformuleze și un articol 53 alin.1.

Prin urmare, cu privire la art. 53. Repet, cu privire la art. 53, sunt observații, sunt alte propuneri, sunt comentarii? Vă rog.

Domnul Răsvan Dobrescu:

Plenul a hotărât ca pe durata pauzei, Comisia juridică să elaboreze texte noi, adică să perfecționeze textele existente și art. 53 a fost amendat și am introdus și un articol nou, pe care l-am numerotat provizoriu cu 531. Articolul 53, alin. 1: "Membrilor Colegiului CNSAS li se poate aplica sancțiunea prevăzută de art. 47 pct. 3 lit. c) din prezentul regulament, de către secția de Contencios administrativ a Curții Supreme de Justiție, la solicitarea a cel puțin 6 membri ai Colegiului".

Alineatul 2: "Secția de Contencios administrativ judecă cauza, în complet de 3 judecători, cu citarea părților".

Alineatul 3: "Decizia pronunțată poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la pronunțare pentru părțile prezente și de la comunicare pentru părțile lipsă".

Alineatul 4: "Recursul se judecă de completul de nouă judecători al Curții Supreme de Justiție, cu citarea părților".

Alineatul 5: "Curtea Supremă de Justiție va soluționa cu celeritate cauzele prevăzute de prezentul articol".

Acest articol privește soluționarea cauzelor disciplinare, în care persoanele vinovate sunt membri ai Colegiului. Am mai făcut un text nou, 531, care reglementează modul în care se judecă infracțiunile săvârșite de membrii Colegiului.

Alineatul 1: "Infracțiunile săvârșite de membrii Colegiului CNSAS sunt judecate în primă instanță de secția penală a Curții Supreme de Justiție".

Alineatul 2: "Împotriva sentinței pronunțate de Secția penală a Curții Supreme de Justiție se poate declara recurs în termenele prevăzute de Codul de procedură penală. Recursul se judecă de completul de nouă judecători al Curții Supreme de Justiție".

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Ați cerut cuvîntul domnule deputat, vă rog!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

La art. 531, care se dorește să fie introdus, vă rog să observați că se face o mare derogare de la dreptul comun, în ceea ce privește competența de judecare în cazul infracțiunilor săvârșite de membrii Colegiului CNSAS. Nu pot să spun că pentru orice infracțiune competența de judecată aparține Curții Supreme de Justiție, trebuie luat textul ca și în cazul responsabilității ministeriale. Adică, atunci când este vorba de infracțiuni săvârșite în exercițiul funcției în care se găsesc, nu dacă, de pildă, face un accident de circulație, o să-l judece la Curtea Supremă, în loc să meargă la dreptul comun, să-l judece judecătoria și, după aceea, cu toate căile de atac. Deci, să fie vorba numai despre infracțiunile care sunt săvârșite în legătură cu exercitarea funcției pe care o îndeplinesc.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Până trecem la votarea art. 531, domnule senator Dobrescu, vă rog să-mi dați și mie textul la art. 53 pe alineate, așa cum l-ați reformulat. Și înțeleg că sunteți de acord cu amendamentul propus de domnul Gaspar? Bine, mulțumesc.

Îi consult pe inițiatori dacă sunt de acord cu reformulările date și cu modul în care a fost listată, sub forma alineatelor, această formulă a art. 53, dată de domnul senator Dobrescu? Da.

Comisia? Înțeleg că este, de asemenea, de acord.

Domnilor colegi,

Nu-mi rămâne decât să supun votului dumneavoastră art. 53,cu 5 alineate, așa cum au fost ele formulate de către domnul senator Dobrescu. Inițiatorul și comisia sunt de acord.

Voturi pentru? Majoritate, mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

S-a adoptat.

La art. 531, v-aș ruga să fiți de acord cu formulările date de domnul senator Dobrescu și cu amendamentul domnului deputat Gaspar.

Inițiatorii, sunteți de acord cu această formulare a art. 531? Da.

Comisia? De asemenea.

Domnule deputat Gaspar, a fost de acord cu precizarea făcută de dumneavoastră, în reformulare, domnul senator Dobrescu.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Dați-mi voie să văd și eu la ce text s-a oprit comisia!

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Vă rog!

(Domnul deputat Acsinte Gaspar și membrii comisiei se consultă asupra reformulării textului.)

Vă rog frumos, reformulați textul, ca să-l prindem în stenogramă așa cum ați căzut de acord!

Domnul deputat Vida Simiti dorește să ne spună câteva cuvinte, până când definitivăm textul articolului. Vă rog!

Domnul Ioan Vida Simiti:

Domnule președinte,

Domnilor deputați și senatori,

V-aș ruga să-mi permiteți să-mi exprim câteva gânduri. Joi, 18 mai, în acest an jubiliar, Sfântul Părinte, Papa Ioan Paul al II-lea, împlinește venerabila vârstă de 80 de ani. Acum, la un an de la vizita Suveranului Pontif în România, în urma căreia putem să-l considerăm un adevărat prieten și apostol al românilor, se cuvine să-i urăm de la tribuna Parlamentului ani mulți cu sănătate, pentru a desăvârși în pace lucrarea lui Dumnezeu, de realizare a unității bisericii și de respectare a cuvântului lui Dumnezeu transmis lui Petru, urmaș al căruia este: "Tu ești Petru și pe această piatră voi zidi biserica mea!"

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Domnilor colegi,

Am definitivat textul? Da. Domnule senator Dobrescu, vă rog să-l citiți dumneavoastră, ca să poată fi prins în stenogramă. Și așa cum îl citiți, pentru că este un text pus de acord, nu ne rămâne decât să consultăm inițiatorul și, după aceea, să trecem la vot.

Domnul Răsvan Dobrescu:

Art. 53 alin. 1: "Membrilor Colegiului CNSAS li se poate aplica sancțiunea prevăzută de art. 47 pct. 3 lit. c) din prezentul regulament, de către Secția de contencios administrativ a Curții Supreme de Justiție, la solicitarea a cel puțin 6 membri ai Colegiului."

Alin. 2: "Secția de contencios administrativ judecă cauza în complet de 3 judecători, cu citarea părților."

Alin. 3: "Decizia pronunțată poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare, pentru părțile prezente, și de la comunicare, pentru părțile lipsă."

Alin. 4: "Recursul se judecă de completul de 9 judecători al Curții Supreme de Justiție, cu citarea părților."

Alin. 5: "Curtea Supremă de Justiție va soluționa cu celeritate cauzele prevăzute de prezentul articol."

Art. 531 alin. 1: "Infracțiunile săvârșite de membrii Colegiului CNSAS în legătură cu exercitarea funcției lor sunt judecate, în primă instanță, de Secția penală a Curții Supreme de Justiție."

Alin. 2: "Împotriva sentinței pronunțate de Secția penală a Curții Supreme de Justiție se poate declara recurs în termenele prevăzute de Codul de procedură penală. Recursul se judecă de completul de 9 judecători, al Curții Supreme de Justiție."

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul deputat Dejeu.

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Să nu facem o gafă și o greșeală uluitoare, în numele Parlamentului României! Să nu uităm că aici dezbatem un regulament de funcționare a unei instituții care este înființată printr-o lege. în principiu, atunci când este vorba de stabilirea competenței unor instanțe de judecată sau alte probleme, acestea se reglează prin legi organice. Ce caută în conținutul unui regulament de funcționare dispoziții care să stabilească competențe și modalități de judecată ale instanțelor din România? Absolut inadmisibil!

Vă rog să respingeți orice fel de referință, din acest punct de vedere! Singurul lucru care poate fi trecut în regulament este doar prevederea privitoare la sancțiunile disciplinare, și nu mai mult decât atât, și cu trimitere la legile existente, în vigoare, cu privire la sancționarea lor! Altminteri, nu este adminisibilă nici un fel de prevedere suplimentară!

Atrag atenția, prin urmare, să nu ne facem de minune și de rușine în fața corpului magistraților și juriștilor din România!

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Domnul deputat Zoner.

Domnul Șerban Constantin Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc.

Sigur că domnul Dejeu a expus chestiunea, în calitate de jurist, eu am venit să întăresc acest lucru, ca un om de bun simț. Eu, cel puțin, atâta știu – poate greșesc – că regulamentul nu are rațiunea de a exista, decât în ceea ce privește punerea în aplicare a legii.

De ce am luat cuvântul, doamnelor și domnilor? Asta e o capcană! Păi, dacă veți vota acest articol, regulamentul va avea caracter de lege organică și va fi votat la calendele grecești, după alegeri și încă după câtăva vreme, când va fi cvorum! Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Domnul senator Gherman.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Iată că încerc să mă exprim și eu într-o problemă care, din punct de vedere disciplinar – mă refer la disciplina de drept –, mă depășește. Desigur, ceea ce analizăm noi aici este o chestiune extrem de sensibilă. punctul de vedere exprimat de domnul deputat Dejeu este un punct de vedere care, în principiu, ar avea un oarecare suport. Într-adevăr, noi nu avem posibilitatea ca, într-un regulament, să introducem elemente care sunt de natura unei legi organice, deși vreau să precizez că hotărârea finală privitoare la regulament este o hotărâre cu o semnificație care excede aspectele strict legate de regulament.

Vreau să analizez un aspect. Noi am transferat acestui Consiliu Național niște responsabilități de un nivel care excede, dacă vreți, unele aspecte care pot fi înscrise în Codul de procedură penală obișnuit. Aceasta este o instituție cu o semnificație și cu o misiune la nivel național. Deci, pe de o parte, prevederile care au fost introduse de domnul senator Dobrescu ar avea justificare prin întregul conținut al dispozițiilor prezentului regulament și prin semnificația acordată acestui Consiliu, prin legea pe care am votat-o.

Pe de altă parte, există și reversul medaliei, la care făcea apel domnul deputat Dejeu. Reversul medaliei este acela că, dacă noi, într-un regulament, vom introduce prevederi referitoare la modul de tratare a acestor abateri în instanță, am putea să excedem substanțial procedura de lucru a Parlamentului. Deci, v-aș ruga să analizăm această problemă în întreaga ei complexitate.

Pentru că, dacă vom lăsa ca toate neregularitățile care se întâmplă în cadrul acestui Consiliu Național să urmeze întregul traseu, de la judecătorii, tribunale etc., înseamnă că această intervenție a noastră în buna desfășurare a activității acestui Consiliu este o intervenție inoperantă. Vă gândiți că, în condițiile apariției ipotetice a unui asemenea incident, pentru că noi discutăm o chesitune de principiu, ipotetică, ar fi bine să nu apară așa ceva, dar dacă va apărea..., trebuie să spun că nu vom ajunge să avem o hotărâre judecătorească, o hotărâre de ultimă instanță nici în decurs de 3-4 ani. Deoarece procedura este foarte îndelungată, putem ajunge la un fel de sistem al ratelor la americani: "Never, never!", adică, cineva să comită o abatere extrem de gravă, care să nu fie sancționată niciodată, sau să nu fie împiedicat să repete această abatere.

De aceea, apelul meu este, dacă vreți, unul de echilibrare a celor două puncte de vedere. Mărturisesc, pe de o parte, mi s-ar părea că ar fi ridicol să lăsăm întreaga procedură într-o procedură obișnuită, în care practic nu se va rezolva, în termeni finiți, niciodată, nimic. Pe de altă parte, o prevedere în regulament a unei asemenea proceduri mi se pare că excede conținutul unui regulament.

Mă întreb dacă nu ar fi cazul să abordăm această problemă printr-un fel de, să-l numesc, "proiect în urgență" sau, în sfârșit, o ordonanță de urgență justificată, care să ne permită să ieșim din această situație relativ ambiguă. Nu putem lăsa, evident, ca lucrurile să se desfășoare într-un derulaj în care să nu se rezolve niciodată.

Mă întreb, nu sunt un specialist, dacă putem ca într-un regulament să introducem elemente de această natură? Apelul meu este, față de colegii noștri juriști, dacă avem un antecedent în această privință, să argumentăm, ca să nu dăm un vot în necunoștință de cauză pentru una dintre cele două alternative care au fost prezentate aici. Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Vă rog! Domnul deputat Gaspar. Vă rog să vă referiți la art. 531. vă aduc aminte că art. 53 l-am votat adineaori!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Revenind la problema în discuție, cu art. 531, pe care a vrut să-l introducă comisia, aceasta nu poate fi soluționată decât printr-o interpretare și o coroborare a textelor, atât din lege, cât și din Constituție. O să observați că în Legea cu dosarele, la art. 24 se spune în felul următor: "Nerespectarea prevederilor prezentei legi de către alte persoane decât cele prevăzute la art. 20." La art. 20, se face referire la: "membrii Colegiului". Deci, infracțiunile care sunt în această lege pot fi comise de salariați în exercițiul atribuțiilor lor, dar nicidecum de membrii Colegiului, și, cu sancțiunile care sunt prevăzute la art. 24.

Pe de altă parte, cunoașteți foarte bine că în Constituție se spune clar că: "Infracțiunile, pedepsele și modul de executare a acestora se stabilesc prin lege organică." Iar dacă mergem la art. 125 din Constituție, care se referă la instanțele judecătorești, alin. 3 spune următorul lucru: "Competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege."

Ca atare, textul trebuie eliminat în integralitatea lui, nu se poate face nici un fel de compromis.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Am înțeles, față de ceea ce mi s-a mai spus și dincolo de tribună.

Având în vedere prevederile textului constituțional, vă propun să revenim la votul asupra art. 53, și acesta să rămână numai sub forma alin. 1, iar art. 531 să nu-l mai luăm în discuție, pentru că intrăm într-o dezbatere fără sfârșit și încercăm, printr-o hotărâre comună a Camerei Deputaților și Senatului, să intrăm în domeniul organic, ceea nu se poate constitui printr-o hotărâre.

Domnilor colegi, față de toate discuțiile, ca să nu săvârșim o greșeală vizavi de prevederile constituționale, vă propun să revenim la art. 53, care rămâne cu un singur alineat, adică: "Membrilor Colegiului li se poate aplica sancțiunea prevăzută... ș.a.m.d., la solicitarea a cel puțin 6 membri ai Colegiului" și punct. Noi, aici, dăm numai formulal procedurală și de apoi mergem pe prevederile normale.

Deci, vă rog să fiți de acord să revenim și să refacem votul în această formulare, de la alin. 1 al art. 53.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Ar trebui eliminat și art. 53!

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Adică, să renunțăm complet la art. 53, domnule deputat Gaspar? Pentru că aici se dă numai norma de sesizare, atât și nimic mai mult! Și trimite la articol!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Se stabilește o competență, vă rog să citiți textul! "Sancțiunea prevăzută în art. 47 pct. 3 lit. d) – și e vorba de demitere – se aplică în ce privește pe membrii (...) numai de către Curte." Deci, se stabilește competența și sancțiunea care se aplică. or eu v-am citit art. 125 alin. 3 din Constituție.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Am înțeles, atunci, să spunem altceva!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Art. 53, în forma prezentată, și art. 531, propus de către comisie, trebuie eliminate, pentru argumentele pe care vi le-am expus.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

E în ordine!

Domnilor colegi, vă rog să revenim asupra votului la art. 53 și să votați respingerea lui, în oricare din formulări!

Cine este pentru eliminare? Mulțumesc, marea majoritate.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Mulțumesc, s-a renunțat la art. 53.

Art. 531 nu îl mai luăm în discuție, s-a renunțat și la el.

Cap. VII – titlu: "Dispoziții finale". Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Vă propun ca acest Cap. VII, care este format dintr-un singur text, vă rog să observați!... Las la o parte problemele de tehnică legislativă, dar aici ce ni se spune? Că: "Prezentul regulament se va publica în Monitorul Oficial." Or, există o lege în legătură cu actele care se publică în Monitorul Oficial și, potrivit acestei legi, hotărârile adoptate de Parlament se publică în Monitorul Oficial al României Partea I. Așa că nu are nici un rost să introducem acest text, cu atât mai mult cu cât, din punct de vedere al tehnicii legislative, nu s-a văzut un capitol care să aibă în compunere un singur articol!

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Am înțeles, domnule deputat, propuneți eliminarea. Pentru că art. 54 și, respectiv, art.56-58, de asemenea, sunt propuse spre eliminare.

Deci, s-a propus eliminarea art. 54. Vă rog, votul dumneavoastră!

Cine este pentru eliminare? Majoritatea.

Voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

S-a eliminat.

Art. 55... Sunt eliminate, da? Mulțumesc.

Trecem la anexă.

Totuși, sunt nevoit să revin. Comisia a propus eliminarea acestor articole și trebuie să le votăm. Chiar dacă spuneți că nu este necesar, este!

Prin urmare, trebuie să mergem pe lege.

Pentru art. 55 există propunere de eliminare.

Vă rog, voturi pentru? Mulțumesc, majoritate.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

S-a adoptat eliminarea.

Și pentru art. 56 se propune eliminarea.

Vă rog, voturi pentru? Mulțumesc, majoritate.

Voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri, vă rog? Nici o abținere.

S-a eliminat.

Art.57, de asemenea, trebuie eliminat.

Vă rog, voturi pentru eliminare? Mulțumesc. Majoritatea.

Voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

S-a eliminat.

Anexa.

Sunt comentarii, observații cu privire la anexă?

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Dacă vă uitați, vă rog, pe această organigramă care vrea să dea structura organizatorică a Consiliului național, consiliu care, ținând seama că i-am stabilit statutul de autoritate autonomă publică, și ar fi oarecum asemănătoare cu a unui minister, nu reliefează deloc care sunt relațiile funcționale și care sunt relațiile de subordonare.

Vă rog să observați că se introduce o funcție de director executiv, iar acest director executiv are în subordine cea mai mare parte a structurii organizatorice. Ar fi 14 compartimente, dintre care unul la nivel de direcție generală, care ar fi în coordonarea directorului executiv. Iar, în schimb, în coordonarea președintelui, vicepreședintelui și secretarului care, cunoașteți foarte bine că am stabilit că aceștia alcătuiesc biroul coordonator, se află o direcție, două birouri și două oficii.

Eu cred că organigrama trebuie să exprime foarte bine raporturile și relațiile de subordonare între biroul coordonator și, chiar dacă există acest director executiv, eu cred că directorul executiv trebuie să ia partea, dacă vreți, tehnico-administrativă, iar partea de conținut – cea cu privire la Direcția generală de analiză, sinteză, informații, Direcția de verificare, Serviciul de evidență, preluare, gestiune și celalalte – ar trebui stabilită și raportată la președinte, vicepreședinte și secretar.

S-a spus că secretarul acestui colegiu este cel care pregătește ședințele Consiliului Național, este cel care asigură lucrările după ședințe, dar el nu are nimic în cooordonare. Va trebui să trecem activitățile specifice secretariatului în subordinea lui, în subordinea președintelui și a vicepreședintelui, urmând ca directorul executiv să rămână cu problemele tehnico-economice, pentru că în felul acesta se ajunge ca cel care are o funcție de execuție, cum este directorul, să coordoneze el toată activitatea colegiului.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Alte comentarii?

Domnul Mihai Grigoriu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

N-aș fi de acord cu observația domnului Gaspar.

Fiind inginer și gândindu-mă la felul cum este organizată în industrie o treabă de acest gen, aș asimila colegiul cu un fel de consiliu de administrație care întotodeauna are un aparat de conducere care este condus de un director general.

Faptul că aici, în organigramă, este trecut că există acest director executiv, nici nu știu de ce nu i-a zis general, nu limitează posibilitățile secretarului de a-și face treaba. Oricum, vă rog să vă uitați în organigramă, fiind și alte organigrame votate în care nu am intrat în amănunte de acest gen, președintele, vicepreședintele și secretarul sunt clar deasupra directorului executiv, deci ceea ce au vrut să spună aici autorii, după opinia mea, eu așa înțeleg, este că, exceptând pe cei care sunt în dreapta foii și care depind direct de colegiu, ei lucrează ca răspundere și ca transmitere de ordine printr-un om care le organizează toată activitatea, inclusiv această activitate de judecată pe care o execută ei atunci când stabilesc un lucru.

Faptul că Direcția generală de analiză, sinteză, informații, Direcția verificări la cerere se află sub directorul executiv nu înseamnă că președintele, vicepreședintele, secretarii și membrii nu lucrează ca atare. Înseamnă că acest director executiv îi conduce din punct de vedere operațional și, în consecință, nu mi se pare a fi organigrama greșită, iar apoi, dacă considerați că este ceva greșit, trebuie să avem o propunere în care să spuneți cum vrem să modificăm schemele.

Deci, eu susțin organigrama așa cum este. Mi se pare superfluu faptul că președintele, vicepreședintele și secretarul trec prin acest director executiv.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Gherman.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Această discuție a mai avut loc. Dacă țineți minte, atunci când am discutat un articol anterior, atunci când se prevedea că întreaga structură de conducere a acestui consiliu național este încredințată directorului executiv, noi am eliminat acel alineat din text, în sensul de a-i păstra pe cei trei care sunt aleși și sunt desemnați de către Parlament ca singurele persoane cărora noi le încredințăm autoritatea în privința funcționării acestui consiliu.

Ceea ce mă miră este următorul lucru: ni se prezintă un fel de schemă de funcționare care niciodată încă nu a fost pusă în practică și nu este în consonanță nici cu articolul pe care l-am votat. Rețineți: în acel articol am eliminat întreaga referire la director, rămânând cu structura care a fost prevăzut㠖 președinte, vicepreședinte, secretar.

Suntem într-o foarte mare încurcătur㠖 ni se prezintă o anexă în care sunt stabilite niște înlănțuiri în care, să nu se supere distinsul coleg, structura de director executiv este o structură care a fost eliminată, așa cum am spus anterior, într-un articol preceent, dar pe de altă parte, dacă vreți, întrega forță de exprimare a acestui consiliu este concentrată la acest director executiv. Dar îmi pun o întrebare de principiu: ce se va întâmpla dacă, după trei săptămâni de funcționare a consiliului, se va constata că întreaga schemă foarte elaborată și foarte sofisticată prezentată în anexă nu funcționează?

Vă pun o întrebare retorică: este nevoie ca noi, în acest moment, printr-un vot al Parlamentului, să stabilim modul în care se organizează această structură? După părerea mea, nu, deoarece prin întreaga structură a regulamentului noi am acordat toate îndatoririle care rezultă în mod conform cu legea și cu regulamentul.

Deci, propunerea mea este extrem de ciudată: după părerea mea, anexa este nu numai inutilă, ci este și periculoasă și este împotriva interesului funcționării ca atare a acestui consiliu. Este o anexă în care noi vom risca ca peste trei săptămâni sau patru să ne trezim că va trebui să facem o modificare a regulamentului și a anexei, constatându-se nefuncționalitatea acesteia.

Propunerea concretă este eliminarea acestei anexe, deoarece excede textelor pe care le-am votat în cadrul regulamentului. Deci, să se elimine anexa, ca fiind și inutilă, și periculoasă și neconformă cu textele pe care le-am votat anterior.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Domnul deputat Ana.

Domnul Gheorghe Ana (Hd):

Domnule președinte,

Stimate doamne,

Stimați domni,

Dumneavoastră, domnule președinte, sunteți unul dintre specialiștii avizați în materie de organigramă, și fac apel la aceste cunoștințe ale dumneavoastră.

Evident că dacă vrem să facem o apreciere a organigramei pe care trebuie să o votăm, fiindcă am votat art.12 din cuprinsul legii, vreau să vă spun că această organigramă pentru mine, care cât de cât sunt introdus în problemele acestea, reprezintă un labirint, și nu o organigramă.

Eu vă propun, ca să simplificăm lucrurile și să votăm anexa, să deplasăm acest director executiv care, așa cum este în proiecția din fața noastră este categoric subordonat vicepreședintelui și, la rândul lui, are competențe, așa cum arată sistemul de legături, asupra compartimentelor din imediata vecinătate a lui, să-l deplasăm în stânga; el aparținând președintelui. Deci, directorul executiv sau general preia dispozițiile prin intermediul președintelui, președintele executând dispozițiile pe care le stabilește colegiul.

Observați că deplasăm directorul executiv în stânga, având legătura cu președintele, și atunci înseamnă că rămâne ca președintele, vicepreședintele și secretarul să aibă legături cu celelalte compartiment funcționale, pentru că art.11 ne spune în lege că atribuțiile compartimentelor se stabilesc de către colegiu. Sunteți de acord? Și simplificăm lucrurile în felul acesta.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Domnilor colegi,

Uitați care este rezultatul discuției cu care este de acord și inițiatorul și comisiile.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimați colegi,

Ne-am reîntors la textul din cuprinsul regulamentului, la art.10, pe care vi-l reamintesc că a fost adoptat în următoarea redactare: "Consiliul Național este condus de colegiu, care își constituie aparatul propriu. Structura organizatorică, înființarea și desființarea unor compartimente din structură se aprobă de Colegiul Consiliului Național."

Deci, structura organizatorică trebuie să și-o aprobe colegiul și lăsăm acest alineat; și alin.2 care se referea la organigrama privind structura se elimină.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

La art.10.

La art.12 a fost votată eliminarea.

Domnul Acsinte Gaspar:

Noi am lucrat pe art.10 de la poz.10, pentru că altfel ce s-ar fi întâmplat: ori de câte ori se vroia să se modifice într-un fel structura, să se înființeze un birou sau un serviciu trebuia să se vină la Parlament. Așa, este competența colegiului, așa cum de altfel se aprobă și la noi.

Deci, domnule președinte, să reveniți asupra votului, ca să se elimine alin.2 de la art.10 și, în felul acesta, dispare și organigrama.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Da, mulțumesc.

Deci, domnilor colegi,

Vă propun să revenim la art.10 și solicit să fiți de acord cu propunerea domnului deputat Gaspar – să votăm eliminarea alin.2 de la art.10, în acest fel nemaifiind cazul să supunem la vot această organigramă anexă. Inițiatorul este de acord. Comisiile sunt de acord.

Vă rog, domnilor colegi, votul dumneavoastră pentru eliminarea alin.2 de la art.10.

Voturi pentru? Mulțumesc. Majoritate.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

S-a adoptat.

Prin urmare, art.10 rămâne numai la formularea din alin.1.

Vă mai propun să aveți îngăduința să revenim la poz.7, pag.4, cu referire la donații – este necesară o precizare în plus; o veți auzi. Personal, și eu sunt de acord, pentru a nu se induce tot felul de interpretări sau alte chestiuni.

Domnul Vasile Matei:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor deputați,

În legătură cu art.7, referitor la finanțarea activității colegiului, pe culoare și în presă vor apare foarte multe referiri la acest subiect. Unii susțin faptul că acceptarea ideii de donații ar putea crea impresia că foști agenți ai securității ca poliție politică donează colegiului bani pentru a-și putea ascunde dosarele sau s-ar putea crea impresia că există forțe care, dorind să compromită și actualul Serviciu de Informații, ar putea dona bani colegiului pentru a împinge activitatea colegiului pe căi care să afecteze interesul național.

De aceea, cred că dacă totuși s-a acceptat ideea unor donații interne și externe, am vorbit cu domnul președinte al colegiului, și se pare că institutul Gauck dorește să ne școlarizeze o parte din membrii colegiului și să contribuie la dotarea cu calculatoare, să introducem un alineat nou în care să obligăm colegiul ca, în termen de 10 zile, am zis eu, să facă publică lista donatorilor, ca să nu mai revenim să anulăm și să scoatem din text dreptul de a primi donații, și eu am făcut un alineat nou care sună astfel: "Lista donatorilor va fi făcută publică de către C.N.S.A.S. în termen de 10 zile de la efectuarea donației.".

Dacă sunteți de acord cu acest nou alineat la art.7.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Domnul deputat Dejeu.

Domnul Gavril Dejeu:

Această problemă a fost amplu discutată în comisie în clipa în care ne-am expus punctul de vedere cu privire la acest regulament.

Ideea pe care comisia a îmbrățișat-o a fost ca donațiile și sponsorizările să fie eliminate ca modalitate de subvenționare a acestui consiliu. Argumentele sunt limpezi și clare – consiliul nu trebuie să fie tributar nimănui, nici moral, nici material decât statului și poporului român, în principiu.

În textul adoptat de comisie s-a dat posibilitatea unor subvenții nu cu titlu de donații, nici cu titlu de sponsorizări, ci, așa cum spune textul, poate fi majorat bugetul C.N.S.A.S. prin mijloace extrabugetare interne sau extrene – nu le-am spus nici donații, nici sponsorizări, dar am introdus o condiție absolut esențială, mai puternică decât orice fel de altă condiție, și anume ca aceste mijloace să fie aprobate de către Birourile permanente ale celor două Camere.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Domnule deputat Dejeu, pentru buna mea știință, pentru că am auzit aceste interpretări, eu neconducând partea aceasta a legii, s-a votat textul inițial și s-a respins propunerea comisiilor sau s-a votat textul adoptat de cele două comisii?

Domnul Gavril Dejeu:

Nu a fost adoptat.

Domnilor, eu vreau să-mi expun punctul de vedere: donații sau sponsorizări pentru C.N.S.A.S. sunt în principiu absolut inadmisibile.

Dacă este vorba ca să se accepte sprijin intern sau extern din partea unor factori care sunt complet dezinteresați față de activitatea acestui C.N.S.A.S, acest sprijin trebuie însă să fie supervizat de cineva, nu de către C.N.S.A.S. Prin urmare, ideea ca el să fie supervizat de Parlament este absolut corectă. Dincolo de această idee, orice subordonare morală sau materială a C.N.S.A.S. altor factori este absolut inadmisibilă, ținând seama de delicatețea și sensibilitatea problemelor cu care această instituție lucrează.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Eu aș propune să rămânem la formularea comisiilor, să mai punem o virgulă și să zicem: "…, după care se publică acestea în Monitorul Oficial.". Deci, după aprobarea Birourilor permanente, să fie publicate și în Monitorul Oficial.

Domnul deputat Ana.

Domnul Gheorghe Ana (Hd):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu vă învederez că dimineață s-a votat un articol nou, nr.91, cu două alineate – în alin.1 se dispune felul cum se proiectează, cum se aprobă și cum se înscrie bugetul în bugetul de stat; alin.2 arată că acest organism își poate mobiliza, așa cum am spus acolo, și gestiona mijloace extrabugetare provenite din donații și testamente, în condițiile legii; dar vreau să fac sublinierea că textul înscris la pag.3, la art.7, construit de comisie, nu are suport.

Cine a dat competențe Birourilor permanente ale Camerelor – Senatului și Camerei Deputaților – să supervizeze bugetele unor ordonatori de credite care sunt independenți, ca și ele însele? Legea finanțelor publice precizează foarte clar și logic că pentru acele entități care n-au deasupra lor alte autorități superioare, construcția bugetului se realizează la propunerea lor și modulul în sine se preia de către Guvern, înscriindu-se în bugetul statului. Deci, din acest punct de vedere, Birourile permanente ale Camerelor Parlamentului n-au nici cea mai mică autoritate să vizeze sau să supervizeze așa ceva.

Mai departe: în propunerea inițială se vorbea de sponsorizări. Am argumentat dimineață de ce trebuie să eliminăm noțiunea de sponsorizare. Am avut o discuție cu distinsul coleg domnul senator Răsvan care m-a întrebat "Dar de ce să eliminăm sponsorizările?"; simplu: pentru că sponsorizarea se realizează în baza unui contract de sponsorizare, iar cel care beneficiază de sponsorizare cel puțin indirect trebuie să promoveze marca sau interesele celui care îl sponsorizează. Ce să facă acest organism – să pună lângă firma lui că este sponsorizat de X-ulescu sau de Y-escu? Nu se poate!

Mergem mai departe – am lăsat "donațiuni și testamente", pentru că acestea sunt eventualele mijloace extrabugetare pe care le poate mobiliza acest organism pentru a-și majora resursele de care dispune. Dacă mergem pe ideea suspiciunilor, sigur că ne întrebăm dacă și bugetul statului este construit pe principiul realității…

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Domnule deputat, am înțeles. Trebuie să ne referim la 91 și o reformulare la alin.2.

Deci, art.7 a devenit 9, alin 1 rămâne așa cum este și preluăm această chestiune cu "donații, testamente", dar punem virgulă și o să spunem "…, după care acestea se publică în Monitorul Oficial.", ca să nu mai fie nici un fel de supoziție de interpretare, știu eu, de mistificare a activității lor și așa mai departe.

Inițiatorul? Este de acord.

Comisia juridică cred că este de acord.

Deci, ar trebui la art.9 să introducem un alin.2 care va suna în felul următor: "C.N.S.A.S. poate mobiliza și utiliza resurse extrabugetare, în condițiile legii, provenite din donații, testamente și alte asemenea surse, după care acestea se publică imediat după dobândire în Monitorul Oficial.", și astfel a dispărut orice interpretare, suspiciune, și chestiunea este transparentă.

Vă rog, domnule deputat Dejeu.

Domnule deputat, art.7 s-a reformulat la 9, să știți. Nu mai putem discuta pe temeiul lui.

Domnul Gavril Dejeu:

Da, domnule președinte.

Eu vreau să fac o întrebare. Ce înseamnă: "... donații, testamente sau alte asemenea surse"? Expresia: "... alte asemenea surse" ce vrea să însemne? De ce C.N.S.A.S. trebuie să aibă..., să simtă nevoia unor surse bugetare, altele decât cele de la bugetul statului?

Această instituție n-are nevoie de testamente, pentru că, pentru testamente este vorba de o instituție care este destinată durabilității în timp. Acest Consiliu este structurat și gândit de noi pentru câțiva ani de zile.

Are nevoie de testamente pentru acest lucru? De ce să încurcăm lucrurile cu "donații", când acest C.S.N.A.S. poate fi bugetat foarte bine de la bugetul autorizat al statului și să nu ne încurcăm cu alte surse de venituri.

Eu atrag atenția stimaților colegi că, în instituții, altele decât un C.N.S.A.S., problema donațiilor și sponsorizărilor a ridicat multiple probleme, pentru că în spatele lor au existat fie obligații morale, fie obligații materiale, chiar neexprimate, dar subînțeles, ori delicatețea și sensibilitatea obiectului de activitate al acestui C.N.S.A.S. trebuie pusă la adăpost de orice fel de bănuială și de orice fel de ingerință.

De aceea, singura subvenție bănească trebuie să vină de la buget și de nicăieri din altă parte.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Domnul deputat Gaspar. (Vociferări în sala de ședință).

Voci din sală:

La vot!

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Vot, vot, dar să vedem ce punem la vot. Probabil eliminarea...

Un moment, domnule.

Voci din sală:

La vot!

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Ajungem și la vot.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Acest art. 7, care a fost înlocuit cu art. 91 , în formularea dată de comisie, nu-și are suportul în lege.

Vă rog să citiți art. 10 din lege și atunci o să vă dați seama cum trebuie construit și cum trebuie evidențiat bugetul Consiliului Național. Este procedura similară de la bugetul Parlamentului, care-i prevăzută de Legea finanțelor publice.

Articolul 10 spune următorul lucru: "Consiliul își elaborează proiectul bugetului propriu de venituri și cheltuieli, pe care-l înaintează Guvernului, în vederea includerii lui în bugetul de stat". Clar. Președintele Colegiului este ordonatorul principal de credite.

Alineatul 2 spune că "Bugetul poate fi majorat prin mijloace extrabugetare, interne sau externe, aprobat de către Birourile Permanente ale Parlamentului", nu are nici un fel de suport în lege. Trebuia ca prin lege să se prevadă această competență și nicidecum prin Regulament. Ca atare, domnule președinte, eu propun să fie eliminată partea a doua cu privire la "veniturile extrabugetare".

Domnule președinte, nu poate fi vorba de "venituri extrabugetare", decât în situații cu totul speciale prevăzute de Legea finanțelor publice și, în această situație, cred că ar trebui eliminat alineatul cu privire la "venituri extrabugetare" și Consiliul să se rezume exact la bugetul pe care îl elaborează Consiliul și-l trimite Guvernului, pentru a fi inclus în bugetul de stat, ca un buget de sine stătător, asemănător celui al Senatului și Camerei Deputaților.

Voci din dreapta sălii:

De acord! La vot! Votul!

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Vă rog, domnule deputat.

Haideți, că poate ajungem la o soluție.

Domnul Mihai Teodor Constantin Grigoriu:

Poate ajungem la un acord. Uitați care e problema: aici se încearcă, de acum, să se scoată niște resurse pe care, eventual, acest C.N.S.A.S. le poate avea. Este vorba de niște donații cu caracter material.

Eu sunt de acord că nu trebuie neapărat trecute în buget, dar dacă primesc acești oameni o instalație de supraveghere video, dacă primesc acești oameni o rețea de calculatoare gratuit, dacă primesc astfel de obiecte, de ce să nu le primească, pentru ca să-și poată asigura o funcționare mai bună? Din cauză că, chipurile, le prevedem noi la buget. Și atunci când prevedem la buget, nu le acordăm banii cu care să-și facă treaba.

De fapt, aici, în aceste donații, eu sunt de acord să se scoată tot, să se elimine, sunt de acord cu domnul Gaspar și consider însă, și acest lucru doresc să se consemneze, că dacă s-a eliminat nu înseamnă că este interzis. Sub aspectul unor donații, prin care li se dau obiecte materiale, care le ușurează munca și care nu-i obligă la nimic, atunci ei pot primi. (Vociferări în sala de ședință).

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Domnule deputat,

Este ordonator de credite, își poate face structura, poate să-și treacă acolo, conform legii, ce are dreptul. Se îndeplinește poziția trecută sau nu, nu are nici o importanță, dacă nu, o raportează și o publică. Asta e.

Deci, trebuie să propun eliminarea.

Deci, domnilor colegi, vă propun eliminarea, ca să închidem această discuție.

Vă rog, voturi pentru? Majoritate.

Voturi împotrivă? Sunt 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt două abțineri.

Deci, s-a adoptat eliminarea.

Da, domnule președinte.

Mă rog, oferiți explicația. Oricum, în structură, nu era nici o problemă.

Voci din sală:

S-a votat!

Domnul Claudiu Secașiu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vreau să explic de ce am ajuns la această solicitare. (Vociferări în sală).

Vă solicit numai un minut. Eu am stat aici, am fost convocat de 3 ori pentru vot și am stat. Vreau să explic despre ce este vorba: avem nevoie de rețea de calculatoare, avem nevoie de soft. Am fost... (Comentarii în sală). Vă rog foarte mult să-mi acordați un minut. Se poate?

Situația stă în felul următor: dacă dumneavoastră puneți înainte faptul că eu, având donații sunt deja corupt, n-am făcut nimic. Trebuie să pornim de la prezumția de nevinovăție.

Acum două săptămâni am fost în Germania, ne-am întâlnit acolo cu pastorul Gauck, care ne-a promis tot sprijinul, inclusiv sprijinul financiar, cum ar fi, de exemplu, soft gratuit pentru rețeaua de calculatoare, care costă zeci de mii de mărci.

Când s-a discutat despre buget, eu am înțeles că suntem o țară săracă și avem un buget mic.

Dacă pot să obțin niște bani din străinătate, de ce să nu-i obțin? Nu vă înțeleg! (Vociferări și proteste în sala de ședință. Se strigă: "S-a votat!").

Voci din sală:

Vot final!

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Domnilor colegi,

Am căutat să explic colegilor cum se face structura Consiliului și ce înseamnă calitatea de "ordonator de credite" și raportarea execuției bugetare, care nu interzice transparența în a obține astfel de mijloace.

Domnilor colegi,

Vot final. Vă rog să fiți atenți.

Păi, îmi faceți semn așa, dar nu v-am văzut înainte. (Proteste din partea dreaptă a sălii de ședință la intenția domnului deputat Acsinte Gaspar de a vorbi la microfon).

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să vă spun despre ce este vorba. Dacă ați fost de la început, când s-a luat în discuție acest Regulament, vă aduceți aminte că lipsea proiectul de hotărâre, că Parlamentul era sesizat cu un proiect de hotărâre de aprobare a Regulamentului.

Noi am discutat Regulamentul, dar acum trebuie să luăm în dezbatere hotărârea, să luăm titlul hotărârii, să luăm articolul unic și pe urmă votăm.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Domnule deputat,

De acord cu dumneavoastră.

Domnilor colegi,

De acum mergem pe hotărâre. Aveți hotărârea, o am și eu. Corect. Vă mulțumesc, domnule deputat.

La titlu, nici o observație.

Voturi pentru? Majoritate. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Alineatul 1. Nici o observație.

Vă rog, votul dumneavoastră pentru alin.1 ? Vă mulțumesc. Mare majoritate.

Voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere. Vă mulțumesc.

Articolul unic. Obvservații? Alte precizări? Nu sunt.

Vă rog, voturi pentru? Vă mulțumesc. Majoritate.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere. Vă mulțumesc.

S-a adoptat.

Hotărârea în ansamblu. Vă rog, voturile dumneavoastră.

Voturi pentru? Vă mulțumesc, domnilor colegi. Majoritate.

Voturi împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Trebuie modificată data de 10 mai!

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Un moment, fac corectura imediat.

O abținere. Vă mulțumesc.

Domnilor colegi,

Să facem corectura datei: "ședința comună din data de astăzi..., 2000". Da? Vă rog, fiți de acord. Sunteți de acord cu corectarea datei?

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

S-a adoptat această hotărâre. (Aplauze).

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 22 january 2022, 13:31
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro