Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 16 mai 2000
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2000 > 16-05-2000 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 16 mai 2000

2. Dezbaterea proiectului Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

................................................

Atunci, intrăm în dezbaterea ordinii de zi.

Este vorba de continuarea, începând cu art. 25, dezbaterii cu privire la proiectul Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Deci, vă rog să deschideți raportul la pagina 13. Textul adoptat de comisie.

Dacă sunt observații cu privire la art. 25.

Sunt sesizat că votul final la art. 24, integral, nu a fost operat data trecută.

Domnilor colegi,

Atunci, supun votului dumneavoastră votul final pe art. 24, în întregul său.

Vă rog, voturi pentru? Majoritate. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri, vă rog? O abținere. Vă mulțumesc.

Deci, s-a adoptat art. 24.

Articolul 25.

Domnule deputat Gaspar, dumneavoastră ați cerut cuvântul. Îl aveți. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Articolul 25 din textul Regulamentului, așa cum este propus de către comisii, trebuie examinat în concordanță cu art. 8 alin. 7 din lege.

Articolul 8 alin. 7 din lege sună în felul următor: "Colegiul Consiliului lucrează în prezența a cel puțin 2/3 din numărul membrilor săi și adoptă decizii cu majoritatea voturilor membrilor prezenți". Acesta este textul din lege.

În Regulament, textul are următoarea redactare: "Colegiul Consiliului lucrează în prezența a cel puțin 8 membri și adoptă decizii cu majoritate de voturi, votul președintelui Colegiului, sau, după caz, al președintelui de ședință fiind hotărâtor". Este un amendament formulat de domnul deputat Rădulescu Șerban Zoner și care a fost însușit de comisie.

Acest amendament la acest articol al Regulamentului are două inconveniente. Dacă ne gândim că membrii Colegiului sunt în număr de 11, cel puțin două treimi înseamnă 8, 8 membri care trebuie să fie prezenți la ședințele Colegiului. În ceea ce privește, însă, adoptarea deciziilor, aceasta trebuie făcută cu majoritatea de voturi a membrilor prezenți. Deci, dacă sunt prezenți cel puțin 8, ca să poată fie luată decizia, raportul trebuie să fie de 5 la 3: 5 pentru, 3 împotrivă.

Problema, însă, care creează dificultatea, este ce se întâmplă atunci când sunt prezenți la ședință 8 membri și voturile se împart între ele la egalitate: 4 voturi pentru, 4 voturi împotrivă, și cred că aici ar trebui noi să intervenim și să explicăm mecanismul prin care, Colegiul, totuși, să iasă din blocaj. Și, sigur că ne putem inspira din Regulamentul celor două Camere, atunci când este vorba de activitatea în comisiile de mediere și unde, după câte cunoașteți, se spune foarte clar că "În caz de egalitate de voturi la 7...", comisia fiind formată din 7 deputați și 7 senatori, "... votul președintelui devine hotărâtor".

Ca atare, eu aș propune, domnule președinte, ca art. 25 din proiectul de Regulament să aibă următoarea redactare: "Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității lucrează în prezența a cel puțin 8 membri și adoptă decizii cu majoritatea de voturi a membrilor prezenți. În caz de egalitate la 4 voturi, decide votul președintelui care conduce ședința Colegiului în momentul votării".

Această soluție, sigur că scoate din impas activitatea Colegiului atunci când la ședință sunt 8 membri, iar voturile se împart: 4 pentru și 4 împotrivă.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Domnule deputat Matei, vă rog...

Domnul Vasile Matei:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Cred că, totuși, hotărârile Colegiului sunt mult prea importante și ele vizează oameni cu situația lor, ca să lăsăm ca, dintr-un Colegiu format de 11 personalități, să voteze numai 4 la un moment dat, pentru adoptarea unei decizii.

Eu cred că aici ar trebui să introducem: "... cu votul majorității membrilor Colegiului" și atunci nu mai avem nici blocaj și lucrurile se rezolvă.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Domnul deputat Rădulescu Zoner.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

De fapt, asta a fost și ideea când eu am venit cu acest amendament. Din grabă, comisia a preluat textul, sau a formulat textul, cum îl vedeți în raport. Eu trecusem: "... în caz de balotaj". Pe parcurs, cuvântul "balotaj" a scăpat, a dispărut.

Eu, ca inițiator al acestui amendament, susțin textul propus de domnul deputat Gaspar, pentru că este absolută nevoie, pentru că, altfel, nu se poate lucra. Pe moment, gândiți-vă, mai ales, că vin alegerile, vor fi sute de dosare de verificat și s-ar putea ca uneori această paritate să fie gândită de unii sau de alții și dacă spunem: "Dacă nu se ajunge la o majoritate, Colegiul se va întruni data viitoare...", cine-mi garantează mie că data viitoare nu va fi exact la fel? Și atunci, ne blocăm și nu facem nimic.

Textul domnului Gaspar este mai bine redactat, cu atât mai mult cu cât, eu v-am spus, a dispărut nu știu de ce sintagma "în caz de balotaj". Și așa că, eu cred că este foarte bine și v-aș ruga, poate-l mai citiți o dată, domnule deputat.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Și vă rog să mi-l dați și mie, pe urmă, domnule deputat, să-l recitesc și eu și să-l supun la vot așa.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Am fost atenționat de domnul președinte Quintus, și are dreptate.

Eu am raportat egalitatea de voturi numai la 4, în sensul că participă cel puțin 8. Dar, s-ar putea ca egalitatea să intervină și la 10 și atunci ar fi 5 pentru, 5 împotrivă, și, deci, aș reformula ideea în felul următor: "În caz de egalitate de voturi exprimate, decide votul președintelui care conduce ședința Colegiului în momentul votării" și atunci se rezolvă absolut toate situațiile de egalitate, care pot fi la 4 sau la 5.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Domnule deputat Rădulescu Zoner,

Sunteți de acord cu această formulare? De acord, dar dați-mi și mie textul, ca să știu de pun la vot.

Consult inițiatorul. Punctul de vedere? Sunteți de acord.

Comisia? Inițiatorul este de acord cu această formulare.

Domnul Răsvan Dobrescu:

Amendamentul propus de domnul deputat Gaspar vizează numai forma de exprimare și este un text mai bine redactat decât cel care a fost redactat de comisie.

Pe fond, cealaltă soluție propusă, ca "deciziile să fie adoptate cu majoritatea membrilor Colegiului" este o decizie neproductivă, care poate conduce la blocajul lucrărilor Colegiului. De aceea, soluția aceasta, avută în vedere de comisie și susținută de domnul deputat Gaspar, este mai bună. Noi, comisia, susținem amendamentul domnului deputat Gaspar, la care aș aduce însă, două amendamente de exprimare, să dispară câteva cuvinte din a doua frază. Și aș propune ca textul să sune în felul următor: "În caz de egalitate de voturi..." și să dispară cuvântul "exprimate", pentru că se înțelege, "... decide votul președintelui care conduce ședința..." și restul cuvintelor să dispar㠖 "Colegiului, din momentul votării", pentru că se înțelege. Nu? De acord, domnule Gaspar, da? Păi, cel care conduce în momentul votării... se înțelege. Da. Eu cred că ultimele cuvinte sunt inutile, adică se înțelege că este clar că din moment ce ședința este condusă în momentul votării de cineva, votul său să fie decisiv.

În orice caz, pe fond noi suntem de acord, și eu spun că dumneavoastră ați dat o redactare mai bună decât a făcut-o comisia.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Vă rog să-mi dați și mie textul.

Domnule senator Dobrescu,

Și eu cred că trebuie făcută acea distincție între "președinte" și "președintele de ședință", ca să fie clar, și mai clar...

Deci "Colegiul lucrează în prezența a cel puțin 8 membri și adoptă decizii cu majoritatea de voturi a membrilor prezenți. În caz de majoritate de voturi, decide votul președintelui care conduce ședința în momentul votării".

Vă consult, domnule deputat. Vă rog, vă rog... Nu aud. Vă rog să-mi spuneți, ca să știu cum pun, cum reformulăm...

Domnul Acsinte Gaspar:

S-ar putea ca, chiar în timpul ședinței, președintele Colegiului să plece din ședință și atunci, automat, conducerea o ia vicepreședintele, care devine președintele de ședință. Și de aceea am spus "... de președintele de ședință în momentul votării".

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Domnule Dobrescu,

V-aș sugera să acceptați, deci, această precizare finală, da? Și să scoatem numai "exprimate", că, într-adevăr... Da.

Deci, domnilor colegi, se propune reformularea art. 25 în felul următor: "Colegiul lucrează în prezența a cel puțin 8 membri și adoptă decizii cu majoritatea voturilor membrilor prezenți". Am făcut corectura. "În caz de egalitate de voturi, decide votul președintelui care conduce ședința Colegiului în momentul votării".

Aceasta este formularea.

Dacă mai sunt alte comentarii? Înțeleg că nu.

Vă rog, atunci, votul dumneavoastră.

Voturi pentru, vă rog, la această reformulare, la art. 25? Majoritate.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

S-a adoptat.

Vă rog, votul dumneavoastră acum, pe secțiunea întâi, în întregul său.

Vă rog, voturi pentru? Vă mulțumesc. Majoritate.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere. Vă mulțumesc.

S-a adoptat secțiunea 1.

Vă rog?

Domnul Acsinte Gaspar:

La ședința anterioară, pentru că s-a procedat la o amenajare a Cap. I, cu "Dispozițiile generale", s-a decis ca anumite texte să fie trecute la capitolele unde își are loc sediul materia respectivă și, ca atare, a rămas ca după art. 9 să se discute un articol 91 , care se referă la bugetul Colegiului. După aceea, a mai rămas un articol, care se referea la relațiile pe care Colegiul le are cu alte instituții și posibilitatea lui de a solicita anumite informații și documente, și care ar fi 92, și, de asemenea, la art. 15 a rămas o redactare pe care domnul deputat Grigoriu a dat-o la comisie, referitoare la obligativitatea celor care vor fi încadrați în rândul personalului de specialitate de a da o declarație pe propria răspundere că nu au colaborat, că nu au făcut parte din organele securității, sau că nu au avut legături cu o agenție străină.

Deci, înainte de a trece la secțiunea a doua, luăm în discuție aceste 3 articole: 91 urma să-l prezinte domnul deputat Ana Gheorghe, de Hunedoara; 92 urma să-l prezint eu, iar 15, domnul deputat Grigoriu. Și cred că ar trebui ca să clarificăm acestea, înainte de a trece la dezbaterea secțiunii a doua.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

De acord.

Îmi însușesc observația dumneavoastră. Îmi pare rău că eu nu am avut aceste precizări în îndreptarul de ședință.

Domnule deputat Grigoriu,

Haideți să începem cu 91, 92, să luăm în ordine. Și 15. Mi-am notat aici ceea ce a precizat domnul deputat Gaspar.

Deci, vă rog, domnul deputat Ana.

Domnul Gheorghe Ana:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne,

Stimați domni,

La pct. 7 din raportul comisiei se găsește tratată materia privind bugetul Consiliului și v-aș ruga să acceptați textul amendamentului pe care îl propun, el fiind construit în spiritul și în înțelesul Legii finanțelor publice, și, totodată, eliminând anumite părți din actualul text, care contravin legislației și obiectului pe care îl are de înfăptuit Consiliul.

Vreau să mă refer numai la faptul că acest Consiliu nu poate beneficia de sponsorizări, fiindcă, în condițiile în care ar beneficia de sponsorizări, ar trebui să încheie un contract de sponsorizare cu cel care finanțează și Consiliul ar trebui să facă ceea ce Legea sponsorizării spune că trebuie să facă cel care este beneficiarul unei sponsorizări.

De aceea, textul pe care vi-l propun, pentru un articol nou, art. 91, are două alineate, și anume:

Alin. 1 - "Bugetul C.N.S.A.S. se prevede distinct în Bugetul de stat, pe baza proiectului elaborat și înaintat Guvernului, în condițiile legii".

Al doilea alineat: "Colegiul Național pentru Studierea Arhivelor Securității poate mobiliza și utiliza resurse extrabugetare, în condițiile legii, provenite din donații, testamente și alte asemenea surse".

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Domnule Ana,

De fapt, dumneavoastră reveniți la art. 7, care a fost votat? Articolul 7 n-a fost votat? Eu vorbesc de 7, așa cum este numerotat el, la pct. 7, la pag. 4 din raport... Eu vorbesc pe numerotația veche, că altfel nu ne mai înțelegem. Am înțeles și că s-a stabilit renumerotarea, introducându-se 4 articole noi la începutul legii, da? S-a votat renumerotarea, dar noi, ca referință, trebuie să luăm raportul.

Deci, 7 nu s-a votat, a dispărut. Am înțeles.

Inițiatorul? Sunteți de acord.

Comisia? Sunteți de acord.

Domnilor colegi,

În aceste condiții, și inițiatorul și comisia au fost de acord să se introducă un articol nou, 91 , cu două alineate, alin. 1 spunând că "Bugetul CNSAS se prevede distinct în bugetul de stat, pe baza proiectului elaborat și înaintat Guvernului, în condițiile legii". Alineatul 2: "CNSAS poate mobiliza și utiliza resurse extrabugetare, în condițiile legii, provenite din donații, testamente și alte asemenea surse".

Inițiatorul este de acord cu această reformulare?

Comisia este de acord cu această reformulare?

Vă rog, voturile dumneavoastră.

Voturi pentru? Majoritate de voturi.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri, vă rog? Nici o abținere.

S-a adoptat.

Un articol nou se cere – 92 .

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, este vorba tot de resistematizare.

Dumneavoastră, în raport, o să găsiți textul la poziția a șasea, deci, era în cadrul Cap. "Dispoziții generale". S-a socotit că textul este și are legătură mai bună cu Cap. II unde sunt "Atribuțiile Consiliului" și, ca atare, să fie trecut ca un art. 92 , cu următoarea redactare...

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Deci, renunțăm la 6, da?

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Cu redactarea din art. 6: "În vederea îndeplinirii atribuțiilor... " – o să vedeți că la art. 9 sunt "atribuțiile" și acum vine textul acesta și precizează că: "În vederea îndeplinirii atribuțiilor ce-i revin, CNSAS-ul se poate adresa autorităților și persoanelor prevăzute de art. 20 alin. 3 din Legea nr. 187/1999, solicitându-le informații, documente sau acte în legătură cu domeniul său de activitate".

Deci, nu este altceva, decât, din punct de vedere al topografiei textului, el să treacă la capitolul în care, într-adevăr, își găsește justificarea.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Am înțeles, domnule deputat. Vă mulțumesc.

Inițiatorul? Sunteți de acord?

Comisia? De acord.

Domnilor colegi, vă rog, votul dumneavoastră.

Voturi pentru? Majoritate. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri, vă rog? O abținere.

S-a adoptat această repoziționare în formularea, sub formă de art. 92, a art. 6.

Articolul 15, în renumerotarea din raport, da? Vă mulțumesc.

Domnul deputat Grigoriu.

Domnul Mihai Theodor Constantin Grigoriu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de articolul care, nu contează, devine 13, deci art. 15 în numerotarea veche și are o trimitere, este tot în numerotarea veche și apoi Compartimentul tehnic va corela.

Este vorba de angajări. Este în primul alineat, la poz. 15 din raport. Dumneavoastră găsiți un text inițial și acesta a fost schimbat, s-a votat alin. 1, în care se spune că "... personalul de specialitate este angajat pe bază de interviu". Eu spun, cu aproximație, și că aduce un dosar, că "deciziile se iau în plen".

Și acum, la alin. 2, conform discuțiilor care au avut loc în plen, data trecută, ideea este să se adauge următorul text: "La angajare, candidații vor depune o declarație autentică, sub sancțiunea legii penale, privind îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. ..." – eu am pus aici nr. 14, pentru că fac referințele pe numerotarea actuală; în textul Regulamentului va fi 12. Adică, vreau să spun că: "La angajare, candidații depun o declarație în care spun că nu sunt foști colaboratori ai organelor de securitate, nu sunt agenți ai unor servicii de informații străine sau nu au fost, și că nu au infracțiuni de drept comun, chiar dacă au fost amnistiate și reabilitate".

Deci în acest text se cere ca angajații să depună "o declarație autentică, sub acțiunea legii penale", am folosit formularea din lege, pentru ca să avem uniformitate, "privind îndeplinirea condițiilor prevăzute la articolul..." și urmează.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Deci este un alineat nou pe care-l doriți, da?

Domnul Mihai Grigoriu:

Da, e alin.2.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Inițiatorul? Sunteți de acord.

Comisia? De acord.

Domnilor colegi,

Și inițiatorul și comisia sunt de acord cu propunerea domnului deputat Grigoriu.

Mai sunt alte comentarii? Nu.

Supun, atunci, votului dumneavoastră această propunere.

Vă rog voturi pentru? Majoritate, mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Mulțumesc, s-a adoptat.

Nu-mi rămâne atunci decât, cu renumerotările în cauză și cu introducerea de amendamente de până acum, să supun votului dumneavoastră secțiunea I, în întregul său.

Vă rog voturi pentru? Mulțumesc, majoritate.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 1 abținere.

S-a adoptat.

Trecem la secțiunea a II-a.

Titlul? Nu sunt observații.

Vă rog votul dumneavoastră.

Vă rog voturi pentru titlul Secțiunea a II-a. Vă rog voturi pentru. Majoritate, mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Se propune, la pag.14, să renunțăm la pct.b și să trecem numai: 1. accesul.

Vă rog votul dumneavoastră pentru această corectură.

Vă rog votul dumneavoastră, voturi pentru? Mulțumesc, majoritate.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Art.26, reformulare text adoptat de către comisii. Nu sunt observații.

Aveți dumneavoastră?

Vă rog, domnule senator Fuior.

La art.26, domnule Ticu Dumitrescu?

Domnul Victor Fuior:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Am și eu un amendament de redactare la art.26: "Cererea poate fi depusă cel mai devreme la 6 luni". Propun ca 6 luni să fie redus la 3 luni, pentru că începe campania electorală în noiembrie și propunem reducerea la 3 luni.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Mulțumesc.

Domnul senator Ticu Dumitrescu.

Deci art.28 text Regulament, 26 text adoptat de comisii.

Da, domnule senator.

Domnul Constantin Ticu Dumitrescu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Intervenția mea se referă tocmai la un articol care a rămas nemodificat față de proiect.

Mă îngrijorează foarte mult, însă, faptul că mergem din nou pe tergiversare. Nu înțeleg ce a avut în vedere inițiatorul, atunci când a spus că cererea poate fi depusă cel mai devreme la 6 luni. Deci aceasta ar însemna 2001. Eu aș ruga, poate a avut în vedere, totuși, ceva inițiatorul, gândindu-se la faptul că, nepredându-se arhivele, cu spațiile și logistica din dotare, se creează o gravă problemă funcțională. Probabil că a avut în vedere acest lucru.

Mă voi pronunța sau voi reveni la microfon după ce auzim explicația inițiatorului.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Grigoriu.

Domnul Mihai Grigoriu:

Și cuvântul meu este în sensul celor spuse de domnul senator Ticu Dumitrescu și propunerea mea, indiferent de ce voi audia din partea inițiatorilor, este ca fraza să se taie complet. În Regulament, să nu avem nici o prevedere de termen când se pot depune cererile. Cererile, după opinia mea, cred că, și în lege, este expres specificat, puteau fi depuse din momentul în care legea a fost adoptată. În nici un caz nu trebuie să existe o prevedere în care să se interzică depunerea cererilor.

Problema Colegiului și a Consiliului este că, primind cererile și, eventual, adunându-se multe, cât timp nu are posibilități funcționale, nu poate asigura accesul la dosar, dar aceasta este cu totul altă problemă.

Iar referitor la această problemă, deci, acum, discutăm în paranteză, că poate sau nu poate asigura accesul la dosar, nici dacă ar fi în sensul acesta, fraza nu ar fi acceptabilă, pentru că, după opinia mea, din momentul în care se poate analiza, de către CNSAS, dosarul cuiva, pentru a se verifica că a fost sau nu colaborator sau informator, este natural ca și persoanele străine de CNSAS să-și poată vedea dosarul. Riscăm să ajungem într-o atitudine kafkiană, în care un om este judecat fără a putea vedea pe ce este judecat. Iar, pe de altă parte, oameni care au suferit sunt profund interesați ca acum, înainte de alegeri, să-și vadă dosarul, pentru a face eventuale cereri nominale în legătură cu cei care i-au persecutat, dacă sunt în funcții publice. Deci însăși declanșarea acestor verificări este necesară pentru ca cei care au fost persecutați să poată și ei avea inițiativa acelei verificări, separat de prevederea legală că CNSAS-ul verifică pe toți cei care candidează. Drept care propunerea mea este eliminarea completă a propoziției a doua. Deci, în nici un caz cererea nu poate fi limitată. Iar problema privind accesul eu consider că, chiar dacă nu s-au transferat arhivele, de aceea a fost la art.23, dacă nu mă înșel, sau 21, prevăzut faptul că există acces la dosare, acolo unde se află ele, până la transferul arhivei. Deci, cu toate dificultățile, în cazurile importante, CNSAS-ul trebuie să asigure accesul la dosar persoanelor care cer acest lucru.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Mulțumesc și eu.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul. Nu, dumneavoastră.

Domnul Vasile Matei:

Sunt de acord cu cele spuse, cu atât mai mult și vreau să subliniez ceea ce am mai spus aici, că, în arhivele securității, preluate de Serviciul Român de Informații, există o evidență foarte clară a dosarelor, încât din prima zi de începere a activității Colegiului, el poate să aibă acces la orice dosar dorește, fiindcă există, acolo, o ordine desăvârșită a dosarelor și se va putea începe eliberarea acestor adeverințe. Deci cred că este normal ca să se elimine ultima parte a acestui articol și, din prima zi după publicarea în "Monitorul Oficial", oamenii să-și poată depune cereri pentru acces la aceste dosare. Mi se pare mai normal și în concordanță cu ceea ce dorim cu toții: să nu mai tergiversăm și să punem odată capăt acestei dezbateri și acestor lucruri care nu cred că vor aduce bine societății românești tergiversându-le.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Mulțumesc, domnule deputat Matei.

Un moment, domnule deputat Gaspar. Era colegul dumneavoastră înainte.

Vă rog.

Domnul Petru Bejinariu:

La art.26, cred că nu mă conving vorbele "avizată de președinte" că e vorba de cererea formulată în scris și, a doua, "se înregistrează". Pentru fluență și pentru claritate, mai ales că motivarea chiar aceasta este, în dreapta, vă propun: "cererea privind accesul la propriul dosar se formulează în scris și se adresează pentru soluționare Colegiului Consiliului Național". Cu privire la 6 luni, trebuie să mă convingeți că sunt necesare 6 luni ca să votez acest articol.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș ruga inițiatorul să ne explice totuși care a fost intenția pentru care a introdus această sintagmă în textul art.26: "se avizează de președintele Colegiului" și după aceea se înregistrează. Deci fac o cerere în scris și mă duc la registratura acestei instituții și o înregistrez. Așa cum e redactat textul, înseamnă că cererea trebuie întâi avizată de președinte și după aceea se înregistrează. Se încearcă cumva ca, înainte de înregistrare, să aibă loc o cenzurare a cererii, în sensul că, din momentul în care eu cererea o formulez raportându-mă la dispozițiile legii, eu cred că nu are de ce să mai fie cenzurată cererea, să fie avizată de președinte. Nu cred că se va duce cineva la acest Colegiu cu o cerere și să solicite altceva decât instituția, ca atare, are în atribuțiile sale. Aș ruga, din punctul acesta de vedere, mecanismul pe care l-a gândit inițiatorul să ni-l explice, ca să vedem. De altfel, operațiunile nu sunt în succesiunea lor logică. Fac cererea, mă duc la cabinetul președintelui, dacă el mi-o avizează, mă duc, după aceea, la registratură.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul senator Ticu Dumitrescu.

Domnul Constantin Ticu Dumitrescu:

Vreau, totuși, să revin, pentru că prezentarea făcută de domnul deputat Grigoriu mi-a creat o anumită problemă. Am impresia că se face, totuși, confuzia între dosarul de urmărire și dosarul... Dosarul de urmărire, de fapt, nu satisface decât curiozitatea cetățeanului care a fost urmărit de securitate. Nu are nici o legătură cu celălalt dosar, dosar de informator. Aceasta am vrut să precizez.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Rog inițiatorul, acum. Cred că ați reținut: două probleme s-au ridicat în discuție.

Vă rog.

Replică?

Domnul Mihai Grigoriu:

Sub 10 secunde.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihai Grigoriu:

Îmi permiteți? Ideea este că, în lege, este trecută următoarea sintagmă. Art.1: "orice cetățean român sau cetățean străin care, după '45, a avut cetățenie română, are dreptul de acces la propriul dosar întocmit de organele securității". Eu nu mă pricep, dar această sintagmă se va respecta. Dacă un om are un dosar întocmit de securitate, are acces la el. Atât.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Mulțumesc.

Vă rog, Colegiul, punctul de vedere. Două probleme s-au ridicat. Prima chestiune este problema legată de termen și cea de-a doua e vorba de această reformulare, da, ...

Domnul Claudiu Secașiu:

6 luni.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

...cu avizul și, după aceea, operați.

Vă rog frumos, domnule președinte.

Domnul Claudiu Secașiu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În legătură cu prima chestiune, noi am propus, în varianta comisiei, în felul următor: "cererea privind accesul la propriul dosar se prezintă în scris Colegiului CNSAS".

Formularea cu "cererea privind accesul la propriul dosar se formulează în scris, se avizează de președintele Colegiului și se înregistrează" aparține comisiei, deci nu ne aparține nouă. În ceea ce ne privește, noi găsim că este suficient să-și prezinte omul o cerere și o înregistrăm. Nu am gândit nici un fel de cenzură.

În legătură cu cealaltă chestiune, cu 6 luni, ce am gândit noi. În momentul în care lucram la acest Regulament, eram în luna aprilie și am avut în vedere faptul că alegerile vor fi undeva, în noiembrie și, atunci, am spus: până va fi votat de Parlament, înseamnă mai, cu 6 luni înseamnă exact noiembrie. Deci ne-ar da nouă răgazul ca să lucrăm pentru alegeri, iar cele 6 luni să se refere la accesul la propriul dosar. Aceasta am avut în vedere. Deci cele 6 luni se referă la propriul dosar, dar nu avem nimic împotrivă dacă dumneavoastră considerați ca să se scoată, aceasta e. Oricum, noi trebuie să operăm pentru alegeri, aceasta este clar.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog, domnule deputat Grigoriu.

Domnul Mihai Grigoriu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum am zis în luarea de cuvânt, în raport cu ceea ce s-a spus, mai doream o luare de cuvânt. Deci, în primul rând, e o chestiune de organizare. Accesul la propriul dosar se va face de către niște oameni care nu lucrează la verificările celor care candidează. Acum, CNSAS-ul are bani, chestiunea e adevărat să se rezolve cu sediul și, în rest, e o chestiune de organizare, dar, oricum, cererile nu trebuie blocate, așa cum apare în text. Drept care îmi mențin amendamentul de eliminare a propoziției a doua: "cererea poate fi depusă cel mai devreme..." etc., atât din varianta inițială, cât și din varianta comisiei.

Acum, la propoziția întâi, și eu sunt împotriva avizului președintelui. Nu se poate să se înregistreze o cerere doar dacă o avizează președintele. Apare, cum a zis domnul Gaspar, ca o cenzură. O cerere depusă se înregistrează. De aceea aș accede către varianta pe care a spus-o domnul președinte, de la autor. Numai că aici este următoarea: cererea se prezintă în scris nu neapărat Colegiului CNSAS, ci se prezintă instituției CNSAS. Deci se scoate cuvântul "Colegiului".

Și acum formulez propunerea finală. Art.28 consider că trebuie să aibă textul numai: "cererea privind accesul la propriul dosar se prezintă în scris CNSAS". Se înțelege că e dativul aici. Propoziția a doua dispare complet, cea cu 6 luni. Și atât.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Da. Mulțumesc.

Comisia, vă rog punctul de vedere. Ați auzit și punctul de vedere al Colegiului. Și reformularea domnului deputat Grigoriu mi se pare, și mie, că este în ordine.

Vă rog.

Domnul Răsvan Dobrescu:

Cu privire la prima frază, sunt pentru forma menționată adineauri de domnul deputat Grigoriu: "cererea privind accesul la propriul dosar se formulează în scris CNSAS". avizul președintelui a fost o modificare nefericită a Comisiei juridice și trebuie eliminată, iar înregistrarea nu este neapărat nevoie să fie menționată în Regulament, pentru că orice act oficial se înregistrează la registratura instituției.

În ce privește cea de-a doua frază, eu spun că sunt pentru eliminarea ei, dar vreau să vă supun atenției următoarea dificultate care constă în concordanța obligatorie a Regulamentului cu legea. În lege, la art.15 alin.6 și 7, există două termene, la alin.6 un termen de 30 de zile, înăuntrul căruia Consiliul trebuie să citeze persoana care a solicitat și persoana cu privire la care s-au solicitat verificări, iar în alin.7 se stabilește un termen de 60 de zile, înăuntrul căruia Consiliul este obligat să comunice în scris solicitantului, deci, în 60 de zile de la finalizarea verificărilor, Consiliul este obligat să comunice în scris.

Aici, se pun două probleme. Mai întâi, aceste termene prevăzute de lege au caracterul unor termene de recomandare. Pe de altă parte, există niște motive sociale foarte puternice, și anume informațiile pe care un om este îndreptățit să le obțină cu privire la propriul său dosar. Și eu consider că aceste considerente de ordin social trebuie să prevaleze asupra termenelor de recomandare, indiferent că ele sunt stabilite de lege. De aceea comisia este pentru eliminarea frazei a doua, iar textul art.26 să rămână în următoarea formulare: "cererea privind accesul la propriul dosar se formulează în scris CNSAS".

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Grigoriu. Și după aceea domnul senator Ticu Dumitrescu.

Domnul Mihai Grigoriu:

Deci suntem de acord, în totalitate. Singura chestiune este că argumentația, domnule președinte, ce ați citit dumneavoastră, nu se referă la cererile pentru accesul la propriul dosar, se referă la cererile în care cineva cere ca altcineva să fie verificat. Or, articolul acesta este cu cererile de acces la propriul dosar. În lege, nu avem termen obligatoriu pentru CNSAS, în care, dacă eu cer acces la propriul meu dosar, în termen de, să zicem, 60 de zile sau 90 de zile, să-mi și dea accesul. Probabil că atunci chiar ne-am gândit că chestiunea aceasta e mai greu de organizat și, deci, CNSAS-ul e liber ca, în momentul când poate să asigure accesul, zic eu, în ordinea cererilor, să asigure accesul. Ce ați spus dumneavoastră sunt termene legate de aspectul al doilea al legii: verificarea persoanelor în funcții publice.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Mulțumesc.

Domnul senator Ticu Dumitrescu.

Domnul Constantin Ticu Dumitrescu:

Aproape același lucru vroiam să-l spun și eu și rog, pentru Dumnezeu, să nu mai facem această confuzie între dosarul de urmărire și dosarul de informator. E adevărat că sunt foarte apropiate, ca noțiuni, dar sunt strict diferite, total diferite.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Domnul deputat Matei? A renunțat.

Deci, domnilor colegi, vă consult asupra modului în care să facem votul. Pe alineatul respectiv, 2, la același text, la art.28, art.26 în textul adoptat de comisie, alin.3, alin.4 și alin.5, mai sunt observații?

Domnul deputat Gaspar.

După aceea voi face eu mențiunile de rigoare, ca să dăm votul o singură dată.

La alin.2, nu este nici o reformulare, la alin.3 la fel...

Domnul Acsinte Gaspar:

La alin.2, partea finală, propun eliminarea sintagmei "permanent". În textul din Regulament, se vorbește de "domiciliul permanent", or, nu avem "domiciliu permanent", "domiciliu provizoriu", avem domiciliu și reședință. Și atunci să eliminăm sintagma "permanent".

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Altă observație, la unul din aceste alineate? Nu mai sunt.

Deci domnilor colegi, voi propune votului dumneavoastră reformularea art.28, devenit 26 în textul adoptat de comisii, în felul următor. Deci primul alineat: "cererea privind accesul la propriul dosar se formulează în scris CNSAS-ului".

Domnul Răsvan Dobrescu (din loja comisiei):

Să puneți "se adresează".

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

"Se adresează", da. "Se adresează în scris CNSAS". La alin.2, se elimină "permanent"; virgula vine după "domiciliul", "domiciliul precum și adresele anterioare". Da?

La alin.3, nu este nici o observație.

La alin.4, este vorba de introducerea sintagmei "la cerere".

Domnul Acsinte Gaspar:

Dar vă rog să citiți textul, domnule președinte, și să vedeți ce se înțelege din el.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

La care?

Domnul Acsinte Gaspar:

La alin.4.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

"Dacă la data depunerii cererii..."

Domnul Acsinte Gaspar:

"Dacă la data depunerii cererii petiționarul și-a pierdut cetățenia română", deci dacă eu am depus astăzi cererea, la data de astăzi "și-a pierdut cetățenia română, acesta va anexa, la cerere, o copie legalizată de pe actul care atestă cetățenia română după 1945". Cum vine aceasta? Nu la data depunerii cererii și-a pierdut cetățenia. "Dacă la data depunerii cererii, petiționarul nu mai avea cetățenia română, acesta va anexa o copie de pe actul care atestă cetățenia română după 1945".

Domnul Răsvan Dobrescu (din loja comisiei):

Acesta va dovedi că era cetățean român la data de.

Domnul Acsinte Gaspar:

Dar, în tot cazul, așa cum este formulat, vă dați seama că nu este corect. Formularea este greșită. Deci, "dacă la data depunerii cererii petiționarul..."

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

"...nu mai dispunea de cetățenia română, acesta va anexa o cerere..."

Domnul Acsinte Gaspar:

"Dacă la data depunerii..."

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

"...nu mai poseda, nu mai avea..."

Domnul Acsinte Gaspar:

"...nu mai avea cetățenia română..."

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

"...cetățenia română, acesta va anexa la cerere o copie legalizată de pe actul care atestă cetățenia română după anul 1945".

Domnul Răsvan Dobrescu:

Nu, un act doveditor, un act de stare civilă.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

"...o copie legalizată..."

Domnul Răsvan Dobrescu:

"...de pe actul doveditor că avea cetățenia română..."

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Domnule, vă rog să spuneți: "...o copie" fără "legalizată" sau "copie legalizată"?

Domnul Răsvan Dobrescu (din loja comisiei):

Legalizată.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Legalizată, sigur că da, e, în valoare juridică, egală. "...de pe actul..."

Domnul Răsvan Dobrescu (din loja comisiei):

"...doveditor al statutului său de cetățean român după anul 1945".

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Colegiul, sunteți de acord?

Înțeleg că nu sunt observații.

Prin urmare, revin la art.26: "cererea privind accesul la propriul dosar se adresează în scris CNSAS". Și restul dispare.

Alin.2: dispare sintagma "permanent" după "domiciliul".

La alin.3, rămâne cum este în textul de bază.

La alin.4, se reformulează în felul următor: "dacă la data depunerii cererii petiționarul nu mai avea cetățenia română, ..."

Domnul Răsvan Dobrescu (din loja comisiei):

"...nu mai era cetățean român..."

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

"...nu mai era cetățean român, acesta va anexa la cerere o copie legalizată de pe actul doveditor al statutului său de cetățean român...".

Domnul Răsvan Dobrescu (din loja comisiei):

"...după anul 1945".

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

"...după anul 1945".

Domnilor colegi, în atare condiții, supun votului dumneavoastră întreg art.26, prin urmare, cu eliminările pe care le-am stabilit.

Vă rog voturile dumneavoastră.

Voturi pentru? Majoritate, mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri, vă rog? Nici o abținere.

S-a adoptat.

Art.27 din textul adoptat de comisii, 29 din legea de bază, din propunerea de Regulament – se adaugă pct.b). Vă rog să vă uitați pe pag.15: "data și locul unde poate fi consultat". E singura modificare.

Sunteți de acord? CNSAS-ul? De acord. Comisia juridică? De acord.

Vă rog, domnule Grigoriu.

Domnul Mihai Grigoriu:

Acum trebuie să fim subconsecvenți. Vasăzică, la articolul precedent, am împiedicat CNSAS-ul să întârzie cu cererile 6 luni. Acum, dânșii și-au pus în Regulament o chestiune care nu e în lege: că accesul la propriul dosar îl rezolvă în 30 de zile. Și, acum, eu înțeleg situația că depun astăzi cererea și, în 30 de zile, nu o poate rezolva. De aceea, aici, consider că trebuie să apară o reformulare: cererea privind accesul la dosar, la propriul dosar, la dosarul personal va fi soluționată de CNSAS...

Domnul Victor Fuior (din sală):

În 15 zile!

Domnul Mihai Grigoriu:

Nu, trebuie să fie ceva pe măsura posibilităților, în cursul anului 2000 și în 30 de zile după 1 ianuarie 2000. Deci ceva de genul acesta. Acum, gândesc pe loc, nu e formulat, dar ceva de genul acesta trebuie să apară. În anul 2000, eu cred că acestor oameni nu le putem impune, în condițiile în care demarează activitatea, să asigure accesul în 30 de zile. De la 1 ianuarie 2000 sau, dacă vreți, de la 6 luni începând de la intrarea în vigoare a Regulamentului, ei trebuie să fie organizați, să asigure accesul în 30 de zile.

Deci, termenul de 30 de zile să nu intre în funcțiune decât după un anumit termen de la momentul prezent.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Domnul senator Ticu Dumitrescu.

Domnul Constantin Ticu Dumitrescu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Consider că articolul este destul de bine structurat, cu o singură precizare: nu are ce să caute lit.d). iară creăm confuzii, în sensul că acea constatare că "petiționarul este persoană luată în evidență în calitate de agent sau colaborator", este destul de gravă ca precizare și nu-și are locul în nici un caz aici. Mulțumesc.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Deci, propuneți eliminarea, da? Vă mulțumesc. Domnul deputat Matei.

Domnul Vasile Matei:

Aș dori să repet ceea ce am spus mai înainte, să nu ne facem probleme în ceea ce privește posibilitatea accesului la dosare. În momentul de față, repet, la arhivele centrale - Arhiva centrală și cele județene ale Serviciului Român de Informații - există o ordine perfectă în ceea ce privește dosarele fostei Securități. Dacă vreți, în 5 minute se ia fișa alfabetică a lui Matei Vasile, pe care scrie "dosarul se găsește în camera 7, raftul 8, etajul 2, locul 726.", și comisia merge acolo, ia dosarul și poate să vadă ce calitate a avut Matei în raporturile cu fosta Securitate sau cu cei din jurul lui. Dacă mutăm arhivele și dacă avem acces la ele, sigur că se poate. Dar, nu vă speriați, în 30 de zile se poate da răspuns la orice cerere și întrebare.

Din sală:

Dar nu "soluționare"; se înlocuiește "soluționare" cu "răspuns", atât.

Domnul Vasile Matei:

Domnule, cu "răspuns" și soluționarea vine pe parcurs, dar să știți că și soluționarea se va face... dacă se va dori, soluționarea se poate face tot în 30 de zile. Vă spun eu. Dacă Colegiul acesta va avea suficienți angajați, tot în 30 de zile se poate face și soluționarea. Există o ordine perfectă a dosarelor fostei Securități, nu vă speriați, că nu sunt ascunse. Acceptați să avem, dacă tot am făcut acest regulament și lege, în termen cât mai scurt, acces la aceste dosare și să se poată face publice toate.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Mulțumesc. Mai sunt alte puncte de vedere? Inițiatorul, vă rog, punctul de vedere.

Domnul Claudiu Secașiu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vă propunem o reformulare a acestui alineat, în sensul următor: "Cererii privind accesul la dosarul personal i se va răspunde în scris de către CNSAS în termen de 30 de zile de la data depunerii." și urmează în continuare textul. (Vociferări.)

Domnul Răsvan Dobrescu (din loja comisiei):

Este corect așa.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Domnilor colegi, trebuie să începem invers. S-a propus mai întâi eliminarea punctului d). Domnul senator Ticu Dumitrescu, consult inițiatorul, punctul de vedere. Vă mențineți punctul de vedere sau sunteți de acord cu eliminarea?

Domnul Claudiu Secașiu:

Intenția noastră a fost de a oferi cât mai multe amănunte petiționarului, tocmai din respect pentru el, și dacă nu este posibil să se comunice și acest pct.b), data și locul, oricum i se va da o indicație, în sensul că va fi anunțat în momentul în care va fi posibilă consultarea dosarului, inclusiv cu această prevedere, data și locul, adică, sigur, nu am introdus o obligativitate de a conține și acest element, însă este de dorit, în măsura posibilităților, să conțină și această indicație.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Domnul deputat Păunescu.

Domnul Costel Păunescu:

Cred că așa cum este formulat în raport, este foarte bine. Esențială este soluționarea, și nu un răspuns, o tergiversare. Deci, rămâne formula: "Cererea privind accesul la dosarul personal va fi soluționată de CNSAS în termen de 30 de zile de la data depunerii, prin răspuns scris". Aceasta este situația generală și situația de viitor, fiindcă, într-adevăr, este o perioadă dificilă aceasta "în următoarele luni", fie din cauza dificultăților de organizare, dificultăților de angajare, de spațiu ș.a.m.d. Cred că se poate corecta printr-un adaos: "acest termen poate fi depășit numai în situația cererilor depuse în cursul anului 2000".

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Domnul senator Ticu Dumitrescu.

Domnul Constantin Ticu Dumitrescu:

Sunt nevoit să intervin din nou, pentru că totuși, vreau să fie foarte clar. În lege, așa cum ea a fost votată, nu apare nici un fel de interdicție pentru un cetățean care ar putea să aibă și dosar de urmărire într-o anumită perioadă, dar să fie și informator, și nu văd ce legătură are una cu cealaltă.

Eu consider încă o dată și susțin că păstrarea lit.d) nu face decât să dăuneze regulamentului.

Domnul Răsvan Dobrescu (din loja comisiei):

Lit. b) sau d)?

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Este vorba de pct.d) mic. Punctul de vedere al inițiatorului l-ați audiat. Vă rog, comisia, punctul dumneavoastră de vedere. De aceea am spus că începem cu eliminarea, am pus în discuție eliminarea pct.d) mic.

Domnul Răsvan Dobrescu:

Eu cred că d) nu este necesar și că poate să fie eliminat.

În ceea ce privește lit.b) - b-ul, de la Barbu, - trebuie să rămână, pentru că ceea ce se atestă în răspunsul scris al CNSAS-ului este practic o întâlnire. Veniți, ca să vă vedeți dosarul! Acesta este mesajul. Și dacă îi stabilești o întâlnire cuiva, trebuie să-i spui când și unde are loc întâlnirea. Deci, b)-ul trebuie să rămână.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Grigoriu.

Domnul Mihai-Theodor Constantin Grigoriu:

Nu sunt de acord că d)-ul trebuie eliminat. Și d)-ul, d) de la Dan, vorbesc, trebuie să rămână, pentru că există și posibilitatea autoverificării persoanei. Țineți minte că se putea depune... omul depune el singur. Domnule, vreau să știu că am fost colaborator sau informator. Și i se răspunde.

aici, această lege pune în transparență întreaga activitate a Securității, vizavi de toată lumea.

Deci, după opinia mea, pct.d) trebuie să rămână, pentru că altfel ar fi o secretomanie care, în textul legii, nu este admisă. aici este rezolvată o parte din ceea ce este trecut în textul legii, chiar dacă se scoate, având în vedere că legea permite, Consiliul va da răspuns la o cerere de acest tip în care omul întreabă despre sine. Mulțumesc.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Domnul deputat Matei.

Domnul Vasile Matei:

În lege nu se pune problema la modul acesta, a da acest răspuns. Eu sunt de acord cu domnul senator Ticu Dumitrescu, eliminarea d-ului) cred că va da o mai mare claritate activității Colegiului și nu va crea posibilitatea unor subterfugii a celor care, la un moment dat, au fost urmăriți și apoi au devenit informatori ai Securității. Cred că trebuie să fie tratament egal pentru toată lumea. De aceea, cred că este bine să eliminăm lit.d) și să păstrăm restul punctelor din acest articol, fiindcă, vom vedea și mai jos, se mai creează niște ambiguități din care vom ieși foarte greu și ne vom trezi că nu mai știm cine a fost colaborator, informator, cine a fost torționar, cine a fost securist ca lumea, cine n-a fost și nu cred că acesta este scopul acestei legi.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Domnul senator Dobrescu, vă rog.

Domnul Răsvan Dobrescu:

Domnilor colegi,

Trebuie să avem în vedere că cererea pe care petiționarul o adresează CNSAS-ului este cererea privind accesul la dosarul său personal.

Deci, aceasta este cererea, la aceasta trebuie să se răspundă. dar constatarea că petiționarul este o persoană luată în evidență în calitate de agent sau de colaborator, așa cum spune lit.d), răspunde la altceva decât la cererea ca petiționarul să-și poată consulta dosarul. De aceea, am spus și susțin în continuare că lit.d), de la Dumitru, trebuie eliminată.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Domnilor colegi, ați audiat punctele de vedere pro și contra. S-a făcut propunerea de eliminare a pct.d). Vă rog să fiți atenți cum exercitați votul.

Cine este pentru eliminarea pct.d) de la art.27, formulare – text adoptat de comisii. Vă rog.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Prin urmare, s-a respins eliminarea.

Domnul Răsvan Dobrescu (din loja comisiei):

Nu, s-a dispus eliminarea.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

S-a dispus eliminarea, iertați-mă! Vă rog să mă scuzați! S-a dispus eliminarea.

Propun votului dumneavoastră art.27, așa cum este el formulat în textul adoptat de comisii, cu precizarea că alin.2 va avea formularea: "cererii privind accesul la dosarul personal i se va răspunde în scris de CNSAS, în termen de 30 de zile de la data depunerii, prin răspuns scris". Așa ați formulat-o... Dar este o redundanță aici. "i se va răspunde în scris". Este suficient.

Domnul Răsvan Dobrescu (din loja comisiei):

"I se va răspunde în scris" și dispar celelalte cuvinte.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

"în scris de la data depunerii". Da, deci, eliminăm și "prin răspuns în scris".

Domnul Răsvan Dobrescu (din loja comisiei):

Așa.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Vă rog, votul dumneavoastră, în aceste condiții, pe art.27, cu această reformulare.

Vă rog. Voturi pentru? Majoritate.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri, vă rog? O abținere.

Prin urmare, s-a adoptat și art.27 din textul adoptat de comisii.

Art.28, așa cum este reformulat de către comisii, completat de către comisii. Domnul senator Ticu Dumitrescu.

Domnul Constantin Ticu Dumitrescu:

Acest articol ridică câteva semne de întrebare. La instituția Gauck se fac copii după dosare și se prezintă aceste copii, tratate, așa cum a fost vorba mai înainte, tăiate anumite nume. Noi am gândit că acest lucru înseamnă timp și cheltuieli enorme, pentru că a copia zecile de mii de dosare, înseamnă a crea o altă arhivă. Așa cum mai spuneam altă dată, avem de studiat un milion... sau cetățenii au de studiat un milion două sute și ceva de mii de dosare. Imaginați-vă ce înseamnă acest lucru ca maculatură, ca muncă, ca timp și, ca atare, aici este foarte generic prezentată problema, și întrebarea pe care o pun inițiatorului este: Cum va fi posibil să studieze acest dosar? Va studia dosarul original sub supraveghere? pentru că există și această posibilitate. Noi așa am gândit, să avem o sală de studii, unde să existe oamenii CNSAS-ului care să supravegheze strict studierea acestor dosare, pentru că dacă ne întoarcem la exemplul german, din nou punem problema banilor și a timpului.

(Preia conducerea ședinței domnul Constantin Dan Vasiliu, vicepreședinte al Senatului.)

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul președinte Răsvan Dobrescu.

Domnul Răsvan Dobrescu:

Acest text ridică două probleme. În primul rând, în alin.2, vă citesc fraza: "Accesul se realizează prin punerea dosarului la dispoziția petiționarului îndreptățit". Deci, textul acesta, dacă s-ar aplica ad litteram, ar însemna să i se înmâneze dosarul petiționarului îndreptățit, și nu acesta este scopul, pentru că dosarul trebuie să rămână în arhive, în arhivele CNSAS-ului, și nu să fie dus acasă de către petiționarul îndreptățit. și atunci trebuie adăugat: "...punerea dosarului la dispoziția petiționarului îndreptățit, spre consultare". Deci, dacă nu adăugăm aceste cuvinte, se înțelege că poate să-l ducă acasă.

Acum, a doua problemă, ridicată de domnul senator Ticu Dumitrescu. Și aici, eu nu știu, este o chestiune operativă, nu mă pricep la așa ceva, nici nu am pretenția de a mă pricepe, nici nu vreau să mă pricep vreodată, cum este mai bine să se procedeze: să se tragă o copie de pe dosar, să i se pună la dispoziție spre consultare, ca să nu aibă în mână originalul, este o variantă.

Cealaltă variantă este "cu un supraveghetor". Aici nu mă pricep, urmează ca specialiștii să-și spună cuvântul, care este formula mai bună, dar nu cred că este neapărată nevoie ca acest lucru să se reflecte în textul regulamentului. Cred că este vorba mai curând de niște măsuri interne, de organizare, care nu trebuie să fie evidențiate în regulament.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc, domnule senator. Inițiatorul a solicitat cuvântul. Vă rog.

Domnul Claudiu Secașiu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În formularea acestui articol din regulament, am plecat de la textul de lege care vorbește de dreptul persoanei îndreptățite de a studia nemijlocit dosarul. Este vorba de art.1 alin.1 din lege. Sigur că în exercitarea acestui drept am avut în vedere practic posibilitatea de a dubla arhiva, cum bine a spus un antevorbitor, și, din această cauză, am introdus studierea nemijlocită a dosarului, dar sigur că era subînțeleasă de noi asigurarea unor condiții de maximă securitate, atât pentru dosar în sine, deci, pentru a evita posibilitatea distrugerii, sustragerii de materiale din dosar. În orice arhivă din această țară și de oriunde în lume există aceste minime condiții de siguranță care, sigur că, revin organizatorului, adică instituției noastre, evident, cu custode, cu cameră de luat vederi, video. Deci, supraveghere va exista cu siguranță.

În privința accesului, adică paragraful al doilea: "Accesul se realizează prin punerea dosarului la dispoziția petiționarului îndreptățit", într-adevăr, este utilă precizarea domnului senator Răsvan Dobrescu, "spre consultare", ca să nu se înțeleagă că va pleca cu dosarul acasă, însă accesul nemijlocit, ne-am gândit că este, într-un fel, și o – să spun – o reparație, dacă vreți, morală pentru oamenii care au fost urmăriți, de a studia nemijlocit dosarul care le-a fost făcut de securitate. Una este să vadă documentul autentic și altceva să vadă o copie, mai ales ar putea ridica din nou bănuieli că ar exista dorința de cenzurare. În felul acesta cred că se rezolvă problema.

În privința copiilor, urmează articolul următor. Deci, ele se dau în anumite condiții, și acolo se va interveni pe text, pe copie, spre a șterge datele despre terți sau viața privată.

Oricare material, ne-am gândit, domnule senator, dacă-mi permiteți să îi răspund întrebării domnului senator Ticu Dumitrescu, la orice material ne-am gândit la situația oamenilor cărora dosarele le-au fost distruse sau nu s-au păstrat, însă există un minim suport, fie o fișă de cartotecă, ceva... sau un proces-verbal de distrugere a dosarului. Acestea le punem la dispoziție, ca oamenii să vadă că au fost, într-adevăr, urmăriți, că o urmă măcar s-a păstrat în arhivă. Mulțumesc.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Domnul deputat Matei.

Domnul Vasile Matei:

Sigur că acest articol și această problemă sunt foarte sensibile, fiindcă noi vom avea de-a face cu două categorii de oameni: o dată, cei care vor cere ei înșiși să-și vadă dosarul de informator sau de urmărit al Securității, și apoi, cealaltă categorie, a demnitarilor, pe care noi i-am inclus în lege și pentru care Colegiul trebuie să elibereze o adeverință care să ateste că aceștia au fost fie urmăriți de Securitate, fie colaboratori sau agenți sau ofițeri provenind din Securitate, ca poliție politică.

Sigur că aceasta este ca urmare a studierii acestor dosare, dar cetățeanul care dorește acest lucru are dreptul, pe de o parte, să studieze, noi trebuie să-i creăm condiții să studieze dosarul, să vadă ce are acolo și, pe de altă parte, vor fi foarte mulți care vor solicita copii de pe aceste dosare sau poate nu vor fi așa de mulți, dar mai ales demnitarii care se încadrează în lege, atunci când li se va elibera o adeverință care va spune că ei au colaborat cu fosta Securitate sau că au fost ofițeri de securitate ca poliție politică, probabil unii dintre ei vor contesta, și comisia va fi nevoită să publice sau să le dea o copie, sau să publice copie după acest dosar pentru a demonstra autenticitatea sau veridicitatea adeverinței respective.

Deci, neapărat, noi trebuie să găsim soluții de multiplicare pentru cei care doresc să aibă acasă acest dosar, legea le dă dreptul, nu numai să-l studieze. Legea le dă dreptul să aibă copii după acest dosar, mai ales cei care au fost urmăriți de fosta Securitate. Nu cred că informatorii vor cere copii după aceste dosare. Deci, trebuie găsită această soluție. Alte înscrisuri..., eu zic că nu se prea încadrează alte înscrisuri în prevederile legii, că legea scrie clar: "accesul la propriul dosar de la Securitate", nu "accesul la alte înscrisuri ale Securității", că așa putem noi cere tot felul de înscrisuri ale Securității și nu cred că Colegiul va fi în stare sau va avea timpul necesar să facă rost de alte înscrisuri decât cele prevăzute în dosarele personale ale celor urmăriți sau a colaboratorilor, agenților sau ofițerilor de securitate.

Deci, va trebui să avem posibilitatea să multiplicăm, pentru cei care vor solicita aceste dosare să le aibă asupra lor.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Domnule deputat, îmi permit să vă aduc la cunoștință că această problemă este rezolvată în articolul următor, în art.29.

Vă rog, domnule deputat, după care domnul Gaspar. Domnul deputat Mihai Grigoriu.

Domnul Mihai-Theodor Constantin Grigoriu:

Ultima parte m-a incitat, atunci când am conceput amendamentul la buget, la nivel de 45 de miliarde. Domnule coleg, 20 de miliarde am prevăzut pentru dotarea informatică care să permită o reproducere rapidă și de serie a documentelor originale, astfel încât ele să poată fi vizualizate în rețeaua internă a CNSAS-ului, pentru că dacă se întâmplă să mergeți la orice muzeu modern din lume, veți vedea că există o aplicație informatică în care tablourile, în loc să vă uitați la ele, de exemplu, pe perete, vă uitați pe un ecran, și dacă doriți amănunte, chestiuni extraordinare, de milimetru, puteți mări și vedea exact cum arată un careu de un centimetru pe un centimetru, pe care dacă vreți să-l vedeți stând în fața operei de artă nu o puteți face, pe când, pe ecranul calculatorului veți putea.

Ceea ce am urmărit atunci când am sprijinit bugetul acestei instituții, jumătate din el este prevăzut pentru o astfel de dotare care să permită ca aceste file îngălbenite și altele, casante, care nu vor putea suporta manipulări multiple fără să se rupă, să poată fi salvate, până la nivel de nuanță de culoare, cât de galbenă este hârtia, se va vedea în mod automat dacă s-a folosit o culoare de cerneală, altă culoare de cerneală, orice se va putea vedea, și eu sper că, într-un viitor, în primă instanță accesul se va face pe ecrane, iar dacă omul are suspiciuni, atunci va cere accesul la documentul hârtie.

Sigur, cei care au sprijin direct, conform legii, vor cere accesul la documentul hârtie și nu se va putea interzice.

Am descris aceste posibilități, spunând că în cifra de 20 de miliarde, care este pentru investiții de capital în buget, deja se pot aduce aceste echipamente.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Președintele Comisiei juridice a Senatului, domnul senator Răsvan Dobrescu, avea temerea că cel care va avea acces la propriul dosar, s-ar putea să îl ia acasă. Or, dacă citim partea finală a textului, se spune foarte clar că CNSAS-ul comunică în scris data și locul și o să-i spună la ce loc se duce, că nu se duce acasă cu el. însă, mie, alin.2, totuși mi se pare cam eliptic în redactarea sa și v-aș propune o altă formulare: "În vederea exercitării dreptului de acces la propriul dosar, CNSAS-ul va comunica, în scris, petiționarului îndreptățit, data și locul unde poate consulta dosarul".

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. dacă vreți să-mi predați amendamentul dumneavoastră.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

L-am scris provizoriu pe o hârtie, dar îl transcriu și vi-l dau imediat.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

E-n ordine. Alte observații din sală? Domnul deputat Sonea.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că din start nu poate fi înmânat solicitatorului dosarul original, deci, "nemijlocit la dosarul propriu", pentru că, dacă mă refer la... fac o anticipare la art.29, "nu se vor elibera copii care se referă la alte persoane". Deci, oricum, din start, aceste lucruri trebuie excluse din moment ce alin.2 de la 29 nu permite accesul la anumite date. este vorba atunci despre copii, neapărat, pentru că cineva a mai spus aici, este vorba și de documente care nu sunt sub formă dactilografiată, pot fi microfilme, pot fi alt fel de materiale, după care numai copii se pot înmâna.

Deci, cred că este vorba despre copii, și atunci trebuie corelat alin.2 de la 28 cu alin.2 de la 29. nu știu cum se poate rezolva problema. Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt observații referitoare la art.28. Nemaifiind, am înțeles că cele două comisii agreează textul propus de domnul deputat Gaspar, inițiatorul, de asemenea. Am rugămintea, domnule deputat, ori îl mai citiți dumneavoastră o dată sau mi-l dați mie să îl prezint colegilor. (Domnul deputat Gaspar înmânează amendamentul domnului președinte.) Mulțumesc.

Stimați colegi,

La art.28 alin.2 s-a convenit asupra următorului text: "În vederea exercitării dreptului de acces la propriul dosar, CNSAS va comunica, în scris, petiționarului îndreptățit, data și locul unde poate consulta dosarul".

Dacă asupra textului la art.28, în întregime, mai sunt observații. Nu.

Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru această formulare?

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi, art.28 a fost adoptat.

Art.29.

Observații? Nefiind observații, îl supun votului dumneavoastră.

Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Aș propune ca din partea finală a alin.1 la art.29, trimiterea la art.26 alin.2. din regulament să fie eliminată, pentru că este inutilă, iar la alin.3 aș propune ca să nu începem textul cu o exprimare la negativ: "Nu se admit derogări de la prevederile alineatului ...", ci să spunem așa: "Derogările de la prevederile alin.2 se admit numai cu acordul scris al persoanei ce poate fi afectată major sau al moștenitorilor legali ai acesteia". Adică să nu mergem cu "Nu se admit .....", ci "Derogările de la prevederile alin.2 se admit numai cu acordul scris ...."

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Am reținut, domnule deputat.

Alte observații?

Domnul deputat Matei.

Domnul Vasile Matei:

În legătură cu alin.2, din punctul meu de vedere, alin.2 va crea foarte mari confuzii în studierea dosarelor fostei securități. Eu aș dori ca domnii din partea inițiatorilor să ne explice ce înțeleg prin aceste "terțe persoane", fiindcă textul nu mai poate fi inteligibil, atunci când se fac copii de pe dosare. Mie nu mi se pare clar deloc.

La ce m-am gândit eu? Există un cetățean care a fost urmărit de fosta securitate și, până la urmă, ajunge la închisoare datorită turnătoriilor din partea unora sau altora. El ajunge la închisoare. La închisoare are un coleg de celulă cu care face închisoare, dar, între timp, după ce se eliberează, colegul lui devine informator al securității și informările ulterioare referitoare la domnul Ticu Dumitrescu apar, de exemplu, informări despre fostul lui coleg, de exemplu, dau un exemplu acum, care devenise și-l turna . Dar eu mă refer la colegul lui că a devenit turnător. Oare, domnul Ticu Dumitrescu n-are dreptul să știe și să-l aibă în dosar că prietenul lui l-a turnat ulterior, după aceea?

Deci, eu zic că trebuie să clarificăm alin.2, ca să nu creeze ambiguități. Care sunt aceste terțe persoane, al căror nume trebuie să devină șterse de pe copiile dosarelor pe care le dăm? Trebuie să facem o precizare absolut clară. Fiindcă nu înseamnă că la fostul informator, dacă el la un moment dat a fost deținut, dar devenise informator și a făcut mai mult rău ca un altul, noi trebuie să-i ștergem numele, ca să nu cumva să-i aducem prejudicii sau numelui său, sau renumelui pe care l-a avut.

Aș vrea mai multe clarificări, din partea inițiatorului, referitoare la alin.2, ca să știm despre cine este vorba și la cine s-au gândit atunci când au propus aceasta. Și dacă el nu apare în nici un fel, cum apare în dosarul meu? Eu sunt urmărit de poliția politică.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt alte observații din sală?

Vă rog. Domnul deputat Mihai Grigoriu.

Domnul Mihai-Theodor Constantin Grigoriu:

Observația pe care a făcut-o colegul se poate rezolva cu următoarea idee: poate afecta major o terță persoană care nu a fost nici colaborator și nici agent al securității.

Deci, aici se discută despre "terți", este vorba în lege despre amendamentele regretatului George Șerban, despre "terțe persoane", de obicei rude ale persoanelor urmărite, în care s-au scris, vă rog să scuzați expresia, lucruri total neconvenabile. Deci este vorba de rudele persoanelor urmărite și apar aceste chestiuni în dosare. Sigur că nu este vorba de colaboratorii care au turnat și care în mod expres sunt trecuți în altă parte în lege, că li se deconspiră numele.

Deci, despre toate persoanele care sunt colaboratori sau agenți, acolo se află informații date de ei și apare numele lor că au spus cutare lucru, acest lucru se dă, nu intră persoanele care au fost colaboratori în cei afectați major. Este vorba de terțe persoane care nu au fost nici colaboratori și nici agenți, bineînțeles. Acest lucru să știți că se înțelege din materia legii. Dacă este nevoie, îl adăugăm.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte observații din sală? Din partea colegilor senatori? După care dau cuvântul comisiei și inițiatorului.

Nu mai sunt alte observații.

Comisia. Domnul președinte Răsvan Dobrescu.

Domnul Răsvan Dobrescu:

La alin.1, de acord cu eliminarea, propusă de domnul deputat Gaspar, a ultimelor cuvinte: "conform art.26, alin.2, din regulament". La alin.2 propun următorul amendament: încep cu textul așa cum este: "CNSAS nu va elibera copii de pe acele înscrisuri ale dosarului al căror conținut poate afecta major o terță persoană", iar restul textului existent din această primă frază să fie înlocuit cu următorul text: "sub alte aspecte decât cele care au legătură cu activitatea de informator sau de colaborator al securității al terței persoane"; fraza a doua – nemodificată. Deci fraza întâi să sune în felul următor: "CNSAS nu va elibera copii de pe acele înscrisuri ale dosarului al căror conținut poate afecta major o terță persoană sub alte aspecte decât cele care au legătură cu activitatea de informator sau de colaborator al securității al terței persoane".

Domnul Mihai-Theodor Constantin Grigoriu:

Agent sau colaborator ....

Domnul Răsvan Dobrescu:

Da, agent sau colaborator. Da, modific: "agent sau colaborator".

Alin.3 – de acord cu amendamentul propus de domnul deputat Gaspar, iar la alin.4 propun înlocuirea termenului "încasează" cu termenul "percepe". Corect, juridic, o taxă nu se încasează, pentru că nu este o prăvălie la care te duci să cumperi un produs, ci o taxă se percepe.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc, domnule senator Răsvan Dobrescu.

Inițiatorul?

Domnul Claudiu Secașiu:

Discuțiile care au avut loc pe marginea acestui articol cred că în mare măsură au clarificat situația. Cred că vă putem spune care a fost argumentul nostru. Desigur, am pornit de la textul legii, respectiv art.13, alin.2, unde se prevede explicit protejarea terților, a terței persoane. De asemenea, am detaliat în regulament cu aceste precizări legate de viața privată, starea sănătății și starea materială, tot din dorința de protecție a persoanelor, ținând cont și de legislația europeană în domeniu, care acoperă o mare atenție protecției datelor personale.

Deci, acesta a fost argumentul nostru.

Sigur că nu se aplică nici informatorilor, deci colaboratorilor sau agenților securității, aceste prevederi. Există text în lege care prevede clar deconspirarea identității atât a informatorilor, a colaboratorilor, cât și posibilitatea persoanei de a solicita numele în clar atât pentru agenți, cât și pentru colaboratori.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Deci, am înțeles. Sunteți de acord cu amendamentele formulate de domnii colegi parlamentari.

Domnul senator Vasile Văcaru.

Domnul Vasile Văcaru:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

În principiu, sunt de acord cu amendamentele, dar nu-mi plac formulările vagi. De pildă, îl rog pe domnul președinte Răsvan Dobrescu să-mi explice și mie ce înseamnă "a afecta major o terță persoană"? Cât de "major"? ce înseamnă? Major și vaccinat, în concepția dumneavoastră, domnule Ticu Dumitrescu, dar nu-i vorba de asta, pentru că s-ar putea să fie o terță persoană mai sensibilă, pe care o simplă aluzie să-l afecteze major. Or, nu putem veni cu asemenea formulări vagi care dau frâu relativității, ba pot să dea frâu liber chiar abuzului.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Domnule senator Văcaru, textul a fost preluat din lege. Este exact termenul folosit în art.13.

Domnul Vasile Văcaru:

Domnule președinte, dacă legea este proastă, nu înseamnă că și regulamentul trebuie să fie la fel de prost.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Domnule președinte Răsvan Dobrescu, dacă doriți să dați răspuns solicitării domnului senator Vasile Văcaru?

Domnul Răsvan Dobrescu:

Suntem de acord cu eliminarea cuvântului "major".

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Deci, propuneți eliminarea cuvântului "major", da? Bine.

Îl supun votului colegilor.

Stimați colegi, la propunerea domnului deputat Acsinte Gaspar se dorește eliminarea din alin.1 a textului "conform art.26, alin.2, din regulament".

De asemenea, comisiile noastre de specialitate propun reformularea la alin.2 și, de asemenea, la alin.3, propunerea de reformulare a domnului deputat Acsinte Gaspar, iar la alineatul ultim, eliminarea cuvântului "încasează" și înlocuirea lui cu "percepe".

Dacă nu mai sunt observații, supun votului dumneavoastră art.29, cu modificările acceptate de comisii și de către inițiator.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi, art.29 a fost adoptat.

Art.30.

Domnul senator Ticu Dumitrescu.

Domnul Constantin Ticu Dumitrescu:

De data aceasta, ne întâlnim cu exprimarea "Petiționarul îndreptățit, luând cunoștință de conținutul dosarului, poate solicita scris CNSAS să i se comunice identitatea agenților de securitate – deci este făcută precizarea – și a colaboratorilor care au contribuit cu informații la completarea propriului dosar".

Aici, acest articol intră de fapt în conflict cu prevederile legii, pentru că, așa cum știți, colegiul, CNSAS-ul nu poate acuza pe cineva că a fost informator decât după ce respectiva persoană este pusă, i se aduce la cunoștință, folosește toate armele pe care legea i le pune la dispoziție – contestația și recursul la tribunal - și, ca atare, de data aceasta ne întâlnim cu o situație care intră în conflict cu esența legii. Aici trebuie să gândim mai mult.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Alte observații din sală?

Vă rog. Domnul deputat Mihai Grigoriu.

Domnul Mihai-Theodor Constantin Grigoriu:

Deci, să înțeleg așa din cuvintele domnului senator: dacă cineva, privind propriul dosar, constată că a fost, de exemplu, arestat în urma unei turnătorii, găsește acolo un nume de cod, cere identitatea celui care a avut acel număr de cod și, conform legii, nu poate să nu mai fie scris nimic aici, i se dă identitatea.

Acum, apare problema că, din acest moment, această a doua persoană, căreia i s-a dezvăluit identitatea, este cel puțin colaborator al securității, dacă nu era direct ofițer agent.

Și domnul senator ne spune așa: domnule, din acest moment, trebuie să se facă procedura, inclusiv prin justiție, care să stabilească că acea persoană este colaborator. Și numai după ce se termină în mod definitiv că acest turnător, așa cum apare el în hârtia din dosarul celui care a fost închis, să apară decizia judecătorească definitivă că așa e și de-abia după aceea să se dea celui care a fost arestat identitatea.

Eu consider că așa ceva nu se poate. Așa cum este textul legii, în această fază, cel care a fost arestat și urmărit are dreptul, așa cum se află în dosare, să afle numele real al celui care l-a turnat, așa cum sunt ele trecute în evidențele securității.

Dacă acest lucru reprezintă o eroare, aceasta este o altă chestiune. Dar omul care a fost persecutat și care de obicei este un om în vârstă, să fie acum purtat și să i se spună: numele conspirativ Alecu eu nu ți-l pot da, așteaptă matale să-l caut pe cutărică, ofițerul Popescu Ion, care are pseudonimul de "Alecu" și de-abia după vreo 2 ani o să-și spun că Alecu este Popescu Ion.

Eu consider că dezvăluirea numelui turnătorului așa cum apare în dosarele securității – și acesta este sensul legii pe care am votat-o – către persoane urmărită nu înseamnă a face public că acea persoană este neapărat turnător. "Public" înseamnă a ieși în mass-media și de a anunța în Monitorul Oficial acest lucru conform legii, când apar hotărârile în Monitorul Oficial, Partea .... nu știu cât am hotărât. Dar, până atunci, acest lucru nu este public. Și de aceea consider că nu se poate corela și că textul este bun așa cum este.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Domnul senator Ticu Dumitrescu.

Domnul Constantin Ticu Dumitrescu:

Mi-ar place și mie foarte mult ca lucrurile să poată să aibă acoperire, așa cum le-a prezentat domnul deputat, însă vreau text de lege care să poată să garanteze că CNSAS și colegii nu vor fi trași la răspundere. Trebuie să gândim foarte mult acest lucru.

Degeaba ne ascundem noi. Zice: "domnule, eu o să dau niște documente, copii de pe dosar, dar asta nu înseamnă că am făcut public". Zău, că aici nu mai înțeleg nimic! Cum nu le-am făcut public, de vreme ce i-am dat omului documente, el se duce cu ele în presă, sau le dă la toți vecinii și a devenit public!

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul deputat Matei.

Domnul Vasile Matei:

Eu regret că nu pot fi de acord cu domnul senator de data asta și nici nu-l înțeleg de ce nu este de acord. Fiindcă noi, oricum, cei care aspiră la anumite demnități, sau fost lucrători de securitate ca poliție politică, sau informator și colaborator, numele lor vor fi publicate în Monitorul Oficial de către Colegiu. Și permiteți-mi să am dreptul eu, ca și urmărit, presupunând că am fost urmărit, să primesc numele în clar al celor care m-au turnat, să primesc numele în clar al ofițerului care m-a prelucrat și să fac cu ele ce vreau eu. Dacă tot facem această lege, probabil că eu nu voi da publicității, că vom găsi și pe vărul, și pe fratele, și pe nevasta și nu voi avea interes să dau publicității. Dar eu zic că este bine să rămână așa, să mi se dea mie, care voi face cerere, să vedem care mi-au fost prietenii care m-au turnat și eu să fac pe urmă ce vreau cu acest dosar.

Eu cred că este corect așa. Lăsați, domnule senator, că este bine și chiar obligativitatea asta, Colegiul să oblige, să caute în arhivă numele în clar al celor care au turnat și au turnat sub pseudonim. Eu zic că este bine să rămână așa.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Domnul deputat Dejeu.

Domnul Gavril Dejeu:

Aș propune o modificare de text, care să vină în întâmpinarea obiecțiunilor formulate de domnul senator Ticu Dumitrescu.

Într-adevăr, CNSAS nu poate, printr-o simplă adresă, să califice pe cineva informator sau colaborator, printr-o comunicare către un solicitant. Pentru că această calificare, până la urmă, într-adevăr, poate fi făcută, potrivit legii, de instanțele de judecată. Dar CNSAS, potrivit legii, poate și este obligat să comunice numele persoanelor care au în dosarul lui date informative și pe care persoana interesată vrea să le știe. Și atunci, textul ar suna așa: "Petiționarul îndreptățit, luând cunoștință de conținutul dosarului, poate solicita în scris CNSAS să i se comunice identitatea persoanelor care au contribuit cu informații la completarea propriului dosar prin deconspirarea numelui de acoperire al acelor persoane, în ipoteza în care au astfel de nume conspirativ și comunicarea numelui real". Acest drept petiționaul îl are. Nu este nevoie să fie calificate persoanele cu pricina colaboratori sau agenți, dar persoana trebuie să fie cunoscută de petiționar. Urmează să vadă dumnealui ulterior dacă într-adevăr este, nu este informator, agent de securitate, această cerere poate fi separat formulată către CNSAS.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Matei încă o observație.

Domnul Vasile Matei:

Domnule deputat, dumneavoastră excludeți de aici pe cei care v-au dus la securitate și v-au bătut – agentul. Acela v-a bătut pe dumneavoastră și v-a închis în beciul securității, nu informatorul. Lăsați-l așa: agentul ca poliție politică, lăsați-l acolo. Să știm care a fost acela care...

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule coleg, aici nu este vorba de bătaie. Vedeți că textul este ....

Domnul Vasile Matei:

Înseamnă că nu v-au bătut ....

Domnul Gavril Dejeu:

Nu, nu, nu, nu. Vă abateți de la text. Pentru cei care m-au bătut există alte ....

Deci "să i se comunice identitatea celor care au contribuit cu informații la completarea dosarului", nu celor care m-au bătut. Prin urmare, eu, dacă există în dosar date informative provenite de la dumneata despre mine, eu nu am nevoie să cer să te califice pe dumneata CNSAS-ul ca agent, am nevoie să-mi spună: de la dumneata parvin aceste informații, să știu cine ești dumneata, nume, dacă ai nume conspirativ și așa mai departe. Aceasta este problema textului.

Domnul Vasile Matei:

Problema dumneavoastră, domnule deputat, este că nu mă înțelegeți. Acolo, în dosar, dumneavoastră veți găsi un proces-verbal de anchetă semnat de maiorul Popescu Dudulescu. Și atunci, eu, pe acela care v-a luat, v-a anchetat două-trei zile, v-a ținut cu foamea, v-a bătut, probabil dacă v-a bătut, păi este dreptul dumneavoastră să știți cine a fost Popescu Dudulescu respectiv, nu? păi, lăsați-l acolo, domnule în cazul ăsta, ce vreți cu el? Lasă-l acolo!

Eu zic că este bine așa.

Domnul Gavril Dejeu:

Asta nu exclude deloc ce spuneți dumneavoastră. Eu voi cunoaște numele real sau conspirativ al persoanei cu pricina și, pe urmă, dacă mă interesează dacă este sau a fost agent sau colaborator al securității, pot să fac demersul mai departe.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc.

Cred că au fost aduse argumente pro și contra.

Să auzim și opinia comisiilor noastre de specialitate și pe urmă a inițiatorului.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

Domnul Răsvan Dobrescu:

Comisia susține amendamentul domnului deputat Dejeu, care are un dublu merit. Pe de o parte îi dă toate informațiile solicitate persoanei, pe de altă parte, evită calificarea persoanei ca informator sau colaborator.

Deci, nu există nici un fel de calificare negativă la adresa persoanei, dar numele persoanei este dat în clar.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițiatorul? De acord cu textul propus de domnul deputat Dejeu, sau aveți alte observații? De acord, da?

Stimați colegi,

Dacă la art.30 mai sunt observații? Alin.2? Nu sunt.

Am rugămintea, domnule președinte, să dați citire textului rezultat în urma dezbaterilor, pentru a-l supune votului.

Domnul deputat Dejeu.

Domnul Gavril Dejeu:

Deci textul va fi următorul: "Petiționarul îndreptățit, luănd cunoștință de conținutul dosarului, poate solicita în scris CNSAS să i se comunice identitatea persoanelor care au contribuit cu informații la completarea propriului dosar prin deconspirarea numelor de acoperire conspirative și comunicarea numelui real".

Prin urmare, eliminarea sintagmei "agenților de securitate și a colaboratorilor" și înlocuirea cu "persoanelor".

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Am înțeles. Și la alin.2?

Domnul Gavril Dejeu:

Da: "comunică petiționarului numele real al persoanelor numai dacă acesta se poate stabili cu certitudine".

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

.... al acestor persoane ....

Domnul Gavril Dejeu:

Da, persoanelor menționate la alin.1.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră art.30, cu modificările care v-au fost prezentate.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, art.30 a fost adoptat.

Art.31.

Observații? Nu sunt observații.

Îl supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Art.31 a fost adoptat.

La art.32, observații?

Nefiind, îl supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat.

Art.33.

Observații asupra art.33?

Nefiind observații, îl supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru, vă rog? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi, art.33 a fost adoptat.

Art.34.

Observații?

Domnul deputat Matei.

Domnul Vasile Matei:

Propun eliminarea art.34, fiindcă misiunea Colegiului nu este aceea de a permite studierea din punct de vedere istoric a dosarelor de către cercetători. Știu că este tentantă treaba aceasta, că majoritatea, constat acum că sunt cercetători sau alți ziariști care vor veni cu o serie de documente de acolo și le vor publica.

Noi să respectăm aici Legea arhivelor. Dosarele, după ce au fost studiate, catalogate și s-au eliberat adeverințele, sunt predate Arhivelor Naționale și urmează Legea arhivelor de prescriere și de posibilitate de studiere a acestor dosare, la ce ani? La 40 de ani, poate, sau 30, care au împlinit de la întocmirea lor 40 de ani. Păi, dacă ele, noi vorbim aici de secretizarea numelui, noi nu dăm petiționarului numele că facem obiecție, să ștergem acolo nu știu ce persoane, și-i dăm istoricului, sau ziaristului care va face mai mare publicitate în jurul acestor dosare și nume, decât mine care am fost urmărit și voi da la un ziar sau nu-i voi da și-l voi înjura pe cel care a dat informații despre mine.

Nu cred că mandatul colegiului este acela de a aproba studierea dosarelor de către istorici, sau de către ziariști. Mandatul colegiului este de a studia dosarele din punct de vedere politic și a da o adeverință prin care să ateste cine a fost colaborator, informator sau agent de securitate ca poliție politică.

Vă rog să acceptați! Vom crea mari confuzii și mari probleme și va cădea tot regulamentul care zice că nu dăm publicității datele anumitor persoane, ca să nu le facem greutăți, va cădea fiindcă în momentul în care un cercetător istoric va avea acces la această parte a dosarelor, nimic nu mai este secret, sau la un ziarist. Și ne trezim, vă treziți cei în cauză la "Cațavencu" analizați de Dinescu, de nu vă vedeți!

Deci, rămâne: "activitatea secretă" și "predate după studierea dosarelor predate la Arhiva Națională", urmează Legea arhivelor care permite accesul la aceste dosare după 40 sau .... nu mai rețin.

Domnul Constantin Ticu Dumitrescu (din sală):

După 40 de ani .....

Domnul Vasile Matei:

Păi, stați, domnule, stați puțin. Domnule, dați-mi voie să vă spun 40 de ani de la în întocmirea dosarului de cel care .... Este dosarul din 1957, care v-a trimis pe dumneavoastră sau pe domnul Ticu Dumitrescu în închisoare, acela a făcut deja 40 de ani, acela poate fi dat publicității, domnilor. (Rumoare) Dar, gândiți-vă cum vreți, eu propun eliminarea, colegiul nu are dreptul să decidă cine și care cercetător studiază aceste dosare? Activitatea este strictă a colegiului care a depus... la ce a depus... membrii colegiului au depus un jurământ. Ce rost are jurământul pe care l-au depus ei? Ce rost are faptul că au dat o declarație să păstreze secretul, dacă acolo merg cercetătorii istorici? Păi, înseamnă că noi dintr-un articol am anulat legea și regulamentul!

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mihai Grigoriu.

Domnul Mihai Grigoriu:

Domnule coleg, îmi pare rău, am votat o lege și dumneavoastră sunteți cel care vreți să desființați un articol de lege pe care, cu tot respectul, vă rog să-mi permiteți să vi-l citesc. Articolul 19 din lege: "În scopul stabilirii adevărului istoric, Colegiul Consiliului pune la dispoziție cercetătorilor acreditați în acest sens de consiliu...", deci consiliul verifică și că oamenii vin pentru această treabă, stabilirea adevărului istoric, "...documente și informații complete cu privire la structura, metodele și activitățile organelor de securitate, în condițiile legii și ale regulamentului Consiliului". Deci noi avem în lege că cercetătorii pot veni, se acreditează și apoi, în raport cu tema pe care o studiază, cu respectarea legilor de care ați pomenit dumneavoastră, li se pun la dispoziție informații complete. Dar această lege este a deconspirării securității, unul din aspectele cele mai importante, una din sarcinile cele mai importante ale acestei legi, alături de accesul la propriul dosar, alături de stabilirea cine a fost colaborator și agent, este stabilirea adevărului istoric, publicarea listei de agenți, pe care o avem în lege, și dezvăluirea caracterului odios al activității acestei instituții, nici vorbă că acest consiliu, una din sarcinile sale cele mai importante este ca, în condițiile păstrării secretului, să permită cercetătorilor cât mai rapid să-și poată publica lucrări în care să arate modul în care a lucrat securitatea în acest regim. Nici vorbă ca să nu avem ca scop acest lucru și ca scopul să fie numai ce ați zis dumneavoastră, accesul la propriul dosar și deconspirarea unor agenți care sunt în funcții publice. Cercetarea științifică, organizarea ei în această materie este o sarcină principală a acestei instituții.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Sonea. Vă dau cuvântul, să-i lăsăm și pe ceilalți colegi să-și expună punctele de vedere.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Apare următoarea problemă. Practica ne-a dovedit că mari cercetători și istorici care au elogiat fostul regim, după 1989 au devenit mari monarhiști. Deci au interpretat istoria după momentul pe care l-au trăit și care le-a convenit.

Și, atunci, un cercetător vine și interpretează un gest la un moment dat, după bunul lui plac. Făcând, sigur, aici un abuz, eu mergând la extremă. Deci apare totuși un foarte mare risc, a permite interpretarea unor documente într-un timp așa de scurt după producerea lor și chiar asupra unor persoană încă în viață.

Eu cred că aici ar trebui făcută totuși o limitare a modului de lucru cu aceste documente și, mai mult, mai poate să apară un aspect chiar de interes, în sensul că mulți care au acces acolo vor putea să scrie opere, după care să încaseze bani frumoși. Deci acest lucru... Păi, talent am și eu de a merge la un dosar să-l studiez și să fac o istorie. Nu știu dacă îmi dă cineva mie voie pentru a avea acces acolo. Eu nu pot fi comparat cu un istoric și cu un alt om care... înțeleg, deci eu cred că ar trebui eliminate niște posibilități care pot crea anumite susceptibilități.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Dejeu.

V-am lăsat, domnule deputat, dar haideți să ascultăm opiniile tuturor colegilor. (Domnul Vasile Matei cere din nou cuvântul.)

Domnul Gavril Dejeu:

Am două probleme esențiale.

Mai întâi că, așa cum s-a sublinait aici, avem o prevedere legală asupra acestei facilități. Nu poate fi eliminată acum, la discuția unui regulament.

În al doilea rând, în afară de deconspirarea securității ca poliție politică și satisfacția cetățeanului de a cunoaște infernul prin care a trecut, este nevoie și este un rost esențial al acestui CNSAS să asigure posibilitatea structurării istorice a fenomenului pe care România l-a trăit.

Asupra acestei probleme s-a pronunțat legea, nici nu are rost să mai discutăm. Dar singurul organ care trebuie să fie abilitat pentru controlul - pentru că și aici este vorba de un control -, potrivit legii și regulamentului, nu poate fi decât CNSAS, și noi trebuie să-l însărcinăm, prin lege și prin acest regulament, cu competențele și obligativitatea controlului sub supravegherea sa, a modului în care aceste date pot să treacă din arhiva secretă în arhiva publică, cu alte cuvinte societatea românească să ia cunoștință de infernul prin care pe o perioadă de 40-50 de ani a trecut. Acesta este un rol pe care societatea trebuie să-l respecte aidoma, un rol, aș spune, de căpetenie a ideii care stă la baza acestei legi privind deconspirarea securității ca poliție politică.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Domnul deputat Matei, vedeți că v-a venit și dumneavoastră din nou rândul? Din nou.

Domnul Vasile Matei:

Da. Păi, să vă fac o bucurie, domnul Grigoriu m-a lămurit, îmi retrag propunerea de eliminare.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La acest articol, în penultimul alineat, sunt mai multe subiectivități.

De pildă, se spune așa: "De regulă, nu se dau spre cercetare..." și continuă "...Colegiul având dreptul de a decide după caz" și alte subiectivități. Și, atunci, întrebarea: ori se cercetează arhivele, ori se cercetează selectiv, ori nu se cercetează. Părerea mea este că e nevoie să eliminăm acest text. Iar dacă nu-l eliminăm, să capete rigoarea necesară, pe care eu nu mi-am propus s-o formulez pentru că propun eliminarea.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc. Alte observații din sală?

Vă rog, domnul Sonea.

Domnul Ioan Sonea:

Cred că este totuși normal să se facă cercetări, dar nu de oricine. Cer, tot ce apare în documente publicate în acest domeniu, să fie sub egida CNSAS-ului, să poarte semnătura și responsabilitatea pentru tot ceea ce vor cuprinde acele documente. Deci ei să fie cei care publică.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc. Domnul senator Ticu Dumitrescu.

Domnul Constantin Ticu Dumitrescu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu aș propune ca la primul alineat să se adauge: "adevărul istoric asupra perioadei dictaturii comuniste, cu respectarea art.12 alin.2 din aceeași lege" și să nu se mai facă trimiterile detaliate, așa cum apar în celelalte alineate.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Da. Vă mulțumesc.

Alte observații din sală?

Domnul senator Caraman Petru.

Domnul Petru Caraman:

Aș veni, deci nu ca specialist, știu și eu, ca persoană doritoare să afle cât mai curând adevărul despre o perioadă pe care a trăit-o și în care a avut de suferit. Deci problema este următoarea: dacă se stabilește această interdicție, fie cu 40 de ani, fie din alte motive, împiedicând pe specialiști, pe istorici să prezinte documente, să prezinte punctul lor de vedere, documentat, asupra perioadei respective, atunci totuși anumite informații vor fi, însă fără să aibă o bază reală și documentată. Deci pentru perioada de istorie care o să fie scrisă privind perioada respectivă, în loc să avem anumite afirmații documentate și justificate, o să fie simple ipoteze și, atunci, nu știu dacă pentru perioada respectivă este un câștig pentru societate.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc, domnule senator. Nemaifiind alte observații de la domnii colegi din sală, rog comisiile de specialitate să-și spună punctul de vedere asupra observațiilor aduse.

Domnul Răsvan Dobrescu:

Din moment ce s-a renunțat la propunerea de eliminare a art.34, discuția se simplifică. Mai sunt de lămurit două aspecte. Acreditarea cercetătorilor trebuie făcută, pentru că nu poate să vină cineva să cerceteze aceste arhive, decât în condițiile în care i se permite în mod oficial. Or, acreditarea este operațiunea și legitimația prin care i se permite în mod oficial să studieze aceste dosare. Adică nu poate să vină cineva de pe stradă, indiferent de meseria pe care o are, chiar cercetător științific, să vină să cerceteze, așa, după bunul lui plac. El trebuie să fie supus acestei forme de acreditare.

De asemenea, comportarea sa pe timpul cât studiază aceste dosare trebuie să respecte anumite reguli care sunt menționate și în lege și în regulament. De aceea, această prevedere este bună: ca să se dea anumite acte spre studiere și anumite acte să nu se dea. Eu nu sunt de acord cu eliminarea alin. 3. Pentru că alin.3 are în vedere niște acte despre viața privată a victimelor represiunii, care nu au a fi date publicității, suferințele îndurate de persoane. Deci acolo este o chestiune discutabilă, dacă să se dea permisiunea sau să nu se dea permisiunea. Și, de aceea, textul se exprimă într-un mod optativ - "de regulă" - deci consiliul va aprecia, este cazul să se dea spre cercetare aceste documente sau nu? în funcție de conținutul lor. Consiliul poate să recurgă și la altă metodă. Să ceară permisiunea victimei ca aceste acte să fie studiate. Deci textul este bun, eu sunt de părere că el trebuie să fie și să rămână așa.

În ceea ce privește propunerea domnului senator Ticu Dumitrescu, care a cerut la finalul alin.1 să fie adăugat mențiunea: "cu respectarea..." Nu este necesar, pentru că regulamentul constituie un tot care este un tot prin el însuși și un tot legat și de lege. De aceea, întreaga lege și întregul regulament trebuie să fie respectate și nu este necesar să impunem într-un anumit text, în speță, art.34 alin.1, ca un alt text să fie respectat.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a da cuvântul inițiatorului, a mai solicitat o intervenție domnul senator Ticu Dumitrescu.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Constantin Ticu Dumitrescu:

Eu revin și fac următoarea propunere. Ca alin.1 să fie redat în întregime, după "...asupra perioadei dictaturii comuniste, cu respectarea Legii nr.187/1999." Și urmează în mod curent alin.3 și alin.4.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Da. Vă mulțumesc. Inițiatorul?

Domnul Claudiu Secașiu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Am avut în vedere, în redactarea art.34, tocmai posibilitatea de a evita pe cât posibil arbitrariul și de a fi cât mai cinstiți, dacă vreți, și cu dumneavoastră, în primul rând ca persoane care adoptați acest regulament, și cu cercetătorii, ca să se știe de la început, în momentul în care obțin acreditarea, să știe la ce categorii de documente vor avea acces. Acesta a fost motivul pentru care am făcut aceste detalieri. Acum, în paragraful acesta care se referă la acea excepție de a putea fi consultate și documente privind viața privată a victimelor represiunii am avut în vedere următoarea situație. Există persoane, deci cercetători care redactează biografii, respectiv o monografie despre viața unei personalități care a fost urmărită de securitate, a fost o victimă a securității și nu există descendenți sau cercetătorul respectiv nu a identificat descendenții și, implicit, nu poate solicita acordul pentru a obține pe calea cealaltă, deci având acordul descendenților, sigur că el ar putea avea acces la aceste informații, aceste documente.

Deci, această excepție am avut-o în vedere.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Da. Vă mulțumesc. Sunteți de acord cu amendamentele domnului senator Ticu Dumitrescu? Nu am reținut...

Insistați pentru textul comisiilor de specialitate.

Stimați colegi,

Conform procedurii noastre, a regulamentului, supun atenției dumneavoastră solicitarea de eliminare a alin.3 din art.34, eliminare care nu este agreată nici de comisiile de specialitate...

Domnul Constantin Ticu Dumitrescu:

Am renunțat.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Ați renunțat la eliminare? Dacă s-a renunțat, atunci supun votului dumneavoastră textul art.34, în redactarea comisiilor de specialitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Textul art.34 a fost adoptat.

Art.35. Observații?

Domnul deputat Sonea.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu doar o întrebare pun. La art.36 se spune... Eu mă refer la pct.36 din raport. art.44, vă rog să mă iertați.

"Calitatea de agent sau de colaborator... se stabilește de Colegiu prin probele pe care le deține". Iar aici se spune: "CNSAS nu poartă responsabilitatea asupra vericidității acestor informații". Mie mi se pare că pe baza unor informații pe care le are, dar asupra cărora nu-și asumă responsabilitatea, se pot trage concluzii uneori greșite. Eu cel puțin așa interpretez ceea ce scrie la art.44. Am anticipat, nu știu, 4-5 articole, dar asta este, după părerea mea. Deci se pronunță asupra calității de colaborator sau agent, dar aici spune că nu poartă responsabilitatea asupra vericidității. Și, atunci, mi se pare logic o contradicție.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Dejeu.

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Nu este nici un fel de contradicție. Textul nostru, pe care îl avem acum în față, nu impune obligativitate de responsabilite pentru conținutul actului. Dacă actul întocmit de agent sau de colaborator sau cine o fie el este un fals, rămâne fals fără nici un fel de responsabilitate din partea CNSAS, iar în art.44 intervine responsabilitatea CNSAS în a interpreta documentele, și, unde are îndoială asupra valorii reale a actului, trebuie să-și spună punctul de vedere. Este cu totul altceva. Dacă eu am, de pildă, în calitate de instrumentator, un act care îmi stârnește bănuială, intervine responsabilitatea mea pentru a limpezi, a constata falsitatea lui sau veridicitatea lui. Asta este într-adevăr, în lumina art.44, obligația CNSAS. Dar dacă un act este fals, textul nostru, din art.35, care este la rând, spune că falsul conținut în actul existent în dosar nu atrage nici un fel de responsabilitate din partea CNSAS. Textul este oarecum superfluu. La nivel de principii de drept, nici un fel de fals conținut într-un act existent nu poate antrena responsabilitatea unui altuia decât a autorului lui. Dar, pentru că dumnealor au vrut probabil să se pună la adăpost de orice fel de temere în această privință, textul poate să rămână, dar nu există nici un fel de contradicție între cele două instituții.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul senator Ticu Dumitrescu.

Domnul Constantin Ticu Dumitrescu:

Eu consider că menținerea acestui text poate crea confuzii. Pentru că, atunci când am gândit să creăm acest consiliu național, am gândit tocmai pentru a nu rămâne la mâna SRI-ului sau a altor servicii secrete, care să ne furnizeze datele așa cum se găsesc ele, ci a unei instituții care să cerceteze, să caute adevărul. Eu sunt de acord că nu pot fi făcuți cei din CNSAS responsabili în legătură cu veridicitatea informațiilor, dar atâta vreme cât voi lăsa să circule un document făcut prin fals sau din interesul nu știu cărui ofițer de securitate la vremea respectivă, deja am creat un mare rău. Ori, cum a spus domnul Dejeu, considerăm superfluu acest articol, și-l anulăm, ori gândim asupra îmbunătățirii lui.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul deputat Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Noi conferim informațiilor, de orice natură ar fi ele, două funcții. O funcție activă, prin care se deservește generația actuală, îi livrăm actele de care are nevoie, pe care le solicită în diverse momente, pe diverse teme, și o funcție pasivă, de tezaurizare a informației și de folosire a ei în studii istorice.

Din păcate, această lege se află într-o mare dilemă. Încurcăm în permanență cele două funcții. Vrem ca acest consiliu național de acces la arhive să aibă o funcție activă, să deservească această generație, dar, în același timp, să facă și cercetare istorică. Or, pus un lucrător din acest consiliu în fața unui act individual dintr-un dosar, el ar trebui să treacă în a doua gamă de activități, în cercetare istorică pură. Pentru că identificarea adevărului nu se face pe baza unui singur act, trebuie comparat actul respectiv cu afirmațiile din alte acte și numai atunci când un fapt e confirmat de cel puțin două surse devine probabil, probabil zic, adevăr.

Iată de ce eforturile noastre vor fi, oricum, subminate din start pentru că oameni cu două tipuri de calificări: de deservenți ai actualei generații și de studiu, de cercetători în domeniul istoric, sunt foarte, foarte greu de găsit.

De altfel, un asemenea profil eu nu cred practic că poate fi acoperit de membrii acestui consiliu.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Dacă mai sunt alte observații din sală? Nu sunt.

Președintele comisiei, domnul senator Răsvan Dobrescu.

Aveți cuvântul.

Domnul Răsvan Dobrescu:

Cred că eliminarea acestui articol ar rezolva problema, cu argumentul adus de domnul deputat Dejeu. Și anume, este evident că CNSAS nu poate să răspundă de adevărul sau de minciuna actelor, documentelor care au fost făcute de fosta securitate. Acest lucru, însă, nu este necesar să fie enunțat în regulament, pentru că el se situează la nivelul principiilor generale de drept. O instituție nu poate răspunde decât pentru actele, pentru înscrisurile pe care ea le-a întocmit. Or, CNSAS-ul, în cazul de față, este depozitarul unor documente care au fost întocmite de altă instituție. Dacă vreți neapărat să păstrăm textul, oricum se impune o reformulare care să concorde cu tehnica juridică. Este stângace formularea: CNSAS nu poartă responsabilitatea. Și mai potrivită este formularea: CNSAS nu răspunde de veridicitatea informațiilor conținute. Însă, în principal, cred că este preferabil să eliminăm acest text.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițiatorul este de acord cu eliminarea?

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Claudiu Secașiu:

Ideea când am făcut acest articol, a fost următoarea. Noi intrăm în posesia documentelor fostei securități după 10 ani, perioadă în care s-au petrecut multe, și am dorit ca să avem totuși acest articol care, mă rog, este oarecum acoperitor pentru noi. Însă, dacă Parlamentul consideră că acest articol nu-și are locul în regulament, noi nu ne vom opune. Deci, vă rog pe dumneavoastră să decideți.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminarea a art.35.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost respins art.35 din regulament.

Lit.B.2. asupra titului. Observații? Nefiind, o supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi, a fost adoptată.

Art.36. Observații? Nefiind observații, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Art.36 a fost adoptat.

Art.37. Observații? Nefiind, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat.

Art.38. Observații?

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

La art.38 am mai multe comentarii. La alin.1 se vorbește despre listele de candidați care vor fi preluate "de la Biroul Electoral Central..." și după aceea textul, în continuare, sună așa: "...local sau teritorial". Așa ceva nu există în Legea alegerilor locale, nici în Legea alegerilor parlamentare și deci va trebui să înlocuim sintagma: "local sau teritorial" cu "sau de Biroul electoral județean", pentru că avem Birou Electoral Central și Biroul electoral județean. Asta la primul alineat.

La al doilea alineat, se vorbește de "...numărul total al candidaților propuși în totalitatea pozițiilor de listă". Trebuie băgat acolo un "pe" - "de pe listă de către toate partidele înscrise..." nu "în procesul electoral", ci "în campania electorală", așa cum vorbește legea. Legea nu vorbește de procesul electoral.

Și, în fine, la alin.3: "În termen de 7 zile, CNSAS va transmite rezultatul verificărilor, care va fi trimis spre publicare..." Deci transmite rezultatul, va fi trimis spre publicare și aș reformula în felul următor: "În termen de 7 zile, CNSAS va transmite rezultatul verificărilor și va lua măsuri pentru publicarea imediată în Monitorul Oficial al României, partea aIII-a, precum și în presa centrală".

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Ticu Dumitrescu.

Domnul Constantin Ticu Dumitrescu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ne aflăm iară în fața unei probleme deosebit de dificile. N-aș vrea să fiu înțeles greșit. Mi-ar place textul așa cum apare în Regulament, însă dacă studiem legea și dacă ținem seama de spiritul legii, acest lucru nu este posibil, pentru că, repet ceea ce am mai spus, am creat C.N.S.A.S.-ul pentru a studia, pentru a cerceta și nu pentru a lua de bune niște date care se găsesc pe calculator sau într-un dosar, pentru că, practic, în 7 zile nu este timp decât să se opereze de maniera aceasta, așa cum s-a procedat și cu C.S.A.T.-ul și cu primul ministru, datele n-au fost luate ca urmare a unei cercetări. Cercetare înseamnă, domnilor, chin. Regret că, cum să spun, vorbesc împotriva a ceea ce aș fi dorit să fie. Dar în situația actuală, nu poate fi vorba de 7 zile. Lăsând de-o parte faptul că dacă ne întoarcem la dreptul stabilit prin lege pe care-l are cel acuzat că a fost informator, de a contesta în termen de 30 de zile și, dacă nu este mulțumit, de a continua să-și ceară aceste verificări în justiție, nu văd cum am putea încălca de așa manieră legea încât să putem păstra acest termen. Sigur că este crucial acest punct și pledând tocmai eu de asemenea manieră pot fi interpretat în fel și chip, dar legea rămâne lege, așa cum ați votat-o sau cum au votat-o.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Alte observații. Domnul deputat Dejeu. Aveți cuvântul.

Domnul Gavril Dejeu:

Sigur că problema ridicată de către domnul senator Ticu este foarte importantă. Dar dacă ne gândim la scopul și funcționalitatea legii, o soluție de compromis trebuia adoptată. Dacă acceptăm ideea că C.N.S.A.S. nu-și poate face datoria de verificare în procesul electoral al candidaturilor, înseamnă că pentru procesul electoral legea nu-și mai are eficiență, nu mai are rost. Într-adevăr, verificările s-ar putea să dureze timp îndelungat, verificările de confirmare a calității de agent sau colaborator, în care ultimul cuvânt îl are instanța de judecată ca punct final. Dacă prin urmare ne cantonăm în dispozițiile astfel prevăzute de lege, eficiența în procesul electoral este zero, pentru că pe noi ne interesează ce? Să dăm publicității acei candidați în diferite posturi care au fost colaboratori sau agenți ai securității. Dacă această informație nu parvine la public în termen util, înseamnă că, din acest punct de vedere rostul legii este depășit. Soluția este una de compromis. Ceea ce urmează să confirme sau să dea publicității C.N.S.A.S. sunt constatările unei examinări sumare pe baza datelor existente într-un termen de timp de numai 7 zile, cât este strict necesar în campania sau în calendarul electoral, urmând ca verificările informațiilor astfel publicate prin lege să se facă în termenele prevăzute de Legea nr.187.

Sigur că se poate primi răspunsul din partea unui, de pildă, candidat la alegeri: "Bine, bine, dar pe mine, înainte ca o instanță judecătorească să se pronunțe, m-ai calificat informator sau colaborator, și eu în procesul electoral am avut și am de suferit din această cauză." Aici este compromisul. Ce este de făcut? Putem să trecem peste lege și să nu comunicăm nimic chiar dacă C.N.S. are informații preliminare despre o persoană oarecare sau, dimpotrivă, să dăm publicității aceste date în termenul prevăzut de text. Textul este evident unul de compromis și cred că trebuie acceptat. Altminteri, dacă nu se acceptă această idee, înseamnă că rolul legii pe perioada electorală cade.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Sonea.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că această lege nu este făcută neapărat pentru procesul electoral. Fiecare candidat, la fel cum se procedează și pentru alegerile locale, dă o declarație în nume propriu că a fost sau nu a fost. Și probabil că în Legea electorală care ar trebui îmbunătățită, să se prevadă niște consecințe în cazul că se constată nerespectarea declarației, falsul în declarație, sigur că da. Deci, eu cred că legea aceasta, regulamentul își poate urma cursul firesc, acolo unde lucrurile sunt foarte clare, se pot face comunicări, dar acolo unde lucrurile mai trebuie studiate eu cred că nu e firesc să se facă publice, pentru că este responsabilitatea acestui consiliu și ar aduce prejudicii chiar în activitatea electorală unui cetățean. Nu cred că trebuie să prevedem neapărat legat de procesul electoral acest regulament.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc.

Alte observații dacă mai sunt din partea colegilor din sală. Nu.

Rog pe domnul președine Răsvan Dobrescu să se pronunțe asupra amendamentelor.

Domnul Răsvan Dobrescu:

La alin.1, domnul deputat Gaspar a propus înlocuirea cuvintelor "local sau teritorial" cu cuvintele "sau de birou electoral județean", comisia este de acord.

La alin.2, domnul deputat Gaspar a făcut două propuneri: prima, în rândul 3, să se completeze în loc de "pozițiilor de listă", să se spună "de pe listă". De acord cu această propunere. A doua propunere: în rândul patru, să se înlocuiască termenii "procesul electoral" cu "campania electorală". Cu această propunere, comisia nu este de acord. Și iată de ce: campania electorală este activitatea de propagandă pe care partidele și candidații și-o fac pentru a obține un succes maxim în alegeri. Procesul electoral este altceva: este munca de organizare a alegerilor și fiecare etapă, fiecare operațiune a ei. Acest regulament, acest text al regulamentului nu are câtuși de puțin în vedere operațiunile de propagandă electorală, adică de reclamă pe care partidele și candidații și-o fac. Și nici nu este vorba, nici nu pot fi asimilate cele două aspecte de campanie electorală și de proces electoral pentru că nu suntem în campania de însămânțare a grâului. Procesul electoral este ceva foarte tehnic, nu are nimic politic în el și este vorba de respectarea cu strictețe a operațiunilor anume prevăzute în calendar și, de aceea, a înlocuit comisia textul inițial propus de inițiator. Susținem menținerea exprimării "procesul electoral".

În fine, cu privire la ultimul alineat, alin.3, de acord cu propunerea de reformulare a domnului deputat Gaspar. Problema importantă este însă o problemă de fond. Cealaltă problemă ridicată de ceilalți colegi și anume dacă C.N.S.A.S.-ul să aibă obligația să transmită rezultatul acestor verificări înlăuntrul unui termen de 7 zile. Aici ne izbim de următoarea dificultate majoră care rezidă în următoarea problemă care este o regulă de bază, o regulă esențială: pentru a pretinde ceva unei instituții, trebuie să-i creezi condițiile favorabile. Termenul acesta de 7 zile este mult prea scurt pentru ca C.N.S.A.S.-ul să aibă posibilitatea să se pronunțe cu seriozitate, cu greutate, cu responsabilitate în niște probleme atât de delicate, mai ales că există șansa să fie confruntată nu cu unul sau cu două sau cu zece cazuri, ci cu sute de cazuri, în cazul alegerilor parlamentare, sau poate cu mii de cazuri, în cazul alegerilor locale.

De aceea, eu cred că soluția înțeleaptă, soluția de compromis, așa cum se exprima domnul deputat Dejeu, este să eliminăm primele cuvinte, deci, să eliminăm cuvintele "în termen de 7 zile", adică să nu impunem C.N.S.A.S.-ului un anumit termen înlăuntrul căruia să soluționeze. Eu sunt de acord că această eliminare are neajunsul că pot rămâne pe listele de candidați și pot să fie aleși niște candidați care să aibă totuși această...era să spun calitate, acest defect de a fi agenți sau informatori ai securității. Dar este un neajuns mai mic acesta decât neajunsul ca C.N.S.A.S. să dea niște răspunsuri care să nu corespundă realității. C.N.S.A.S.-ul este un cenzor moral al societății românești și de aceea trebuie să-i pretindem C.N.S.A.S.-ului o acuratețe deosebită în lucrările pe care le face. Este preferabil ca un fost agent sau colaborator al securității să scape în Parlament sau într-un consiliu județean sau într-o funcție de primar, decât să împovărăm o persoană cu această calitate de agent sau de colaborator al securității, o persoană care în realitate nu a fost. Este un vechi principiu al dreptului penal că mai bine să scape un vinovat decât să fie condamnat un nevinovat. Și vă rog să nu îi creăm C.N.S.A.S.-ului niște condiții de lucru care nu-l vor putea pune în situația de a da lucrări de bună calitate, cu consecințe atât de grave, atât de periculoase pentru onoarea unor persoane și nu numai pentru onoarea lor, dar chiar pentru situația lor politică, administrativă și profesională.

Am propus eliminarea cuvintelor "în termen de 7 zile". Rămâne obligația când o putea C.N.S.A.S.-ul s-o facă, s-o facă și după aceea cel vinovat trage consecințele.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Da. Vă mulțumesc. Domnul deputat Matei. Eu am pus întrebarea dacă mai sunt colegi în sală care doresc să ia cuvântul. E o practică pe care trebuie s-o respectăm. Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Vasile Matei:

Sigur, termenul de 7 zile pare într-adevăr prea scurt dar a lăsa toată treaba asta fără termen înseamnă a rămâne la bunul plac al Colegiului și dacă el vrea să se implice în campania electorală din toamnă, se implică, dacă nu va spune: "Domnilor, n-am reușit să ajungem la nici o concluzie în legătură cu studierea dosarelor foștilor colaboratori sau agenți ai securității ca poliție politică". Totuși, noi trebuie să stabilim niște termene. Sigur că cel care candidează dă o declarație. Eu am avut cazuri la mine în care unii candidați de consilieri și-au retras candidatura în momentul când au trebuit să scrie acolo că au fost sau n-au fost colaboratori ai securității și au venit de-o parte și au zis: "Domnule deputat, nu mai candidez". Sigur, eu am înțeles de ce nu candidează. Semnătura aceea poate atrage după sine răspunderea penală, dacă se descoperă ulterior că el totuși a făcut parte din securitate ca poliție politică sau a fost informator sau colaborator. Dar eu cred că trebuie să determinăm, să stabilim un termen. Nu 7 zile dar aș dori ca inițiatorul și comisia să se gânească la un termen rezonabil care să poată să implice alegerile din toamna acestui an, alegerile parlamentare și prezidențiale. Altfel, nu-și are rostul această lege, altfel batem apa în piuă și când am făcut legea și când facem regulamentul, ne străduim aci să facem un regulament și o lege fără nici un efect concret. Deci, trebuie neapărat să prindem campania electorală din toamna acestui an pentru a putea verifica toți candidații în alegerile parlamentare și prezidențiale dacă au făcut parte din securitate sau dacă au fost informatori sau agenți.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Rog inițiatorul să se pronunțe asupra amendamentului.

Vă rog, domnule deputat Zoner.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Eu pun o întrebare domnului președinte al Comisiei juridice din Senat: ce scrie în lege? Domnule președinte, îmi permiteți să mă adresez dumneavoastră, ce scrie în lege? În lege scrie 7 zile. Eu vă întreb: prin regulament, putem să încălcăm legea? Nu excede legea? Asta e problema. E o întrebare și vă rog să-mi răspundeți.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Domnule președinte, vă mai mențineți amendamentul? Vine în contradicție cu legea. Vă rog. Aștept.

Până atunci, să dăm cuvântul inițiatorului să se pronunțe asupra amendamentelor aduse de către colegi.

Domnul Claudiu Secașiu:

Doamnelor și domnilor,

Ne însușim amendamentele la primul articol, la primul alineat, la cel de-al doilea alineat, însă la termenul de 7 zile, după cum v-am spus, este prevăzut în lege. Noi, practic, l-am preluat din lege. Sigur că menționându-l explicit și noi în regulament ne-am obligat o dată în plus să respectăm legea, fapt ceea ce am și jurat de fapt în fața dumneavoastră, însă termenul de 7 zile este clar mult prea mic pentru a verifica și a da un răspuns bazat pe studierea atentă a documentelor. În 7 zile, vă spun, la numărul de candidați pe care va trebui să-i căutăm, înseamnă că ne bazăm pe o evidență sumară a fostei securități, respectiv cum spunea domnul senator Ticu Dumitrescu, pe calculator sau în cel mai fericit caz, pe cartoteci. Or, vă dați seama, posibilitatea de intervenție pe calculator este foarte ușoară, din persoană urmărită poate fi transformată în informator. De asemenea, poate fi scoasă o fișă de informator sau o fișă din cartotecă, neexistând practic acea urmă în cartotecă; înseamnă că, practic, acea persoană fie nu există în evidențele securității, pentru că fișa de cartotecă este proba de unde pleacă investigația. Pe fișă sunt trecute datele personale plus numărul de dosare. Deci, noi ar trebui să avem posibilitatea de a verifica dosarul. Or, a ajunge să verificăm toate dosarele pentru toți candidații este o imposibilitate în termenul acesta de 7 zile. Asta v-o spunem de pe acum. Soluția la care am ajuns, sigur, nu este o decizie a Colegiului, însă am discutat-o în cadrul Colegiului, a fost următoarea: de a pleca, n-avem cum altfel, de la evidențele acestea, instrumentele de evidență de care vă spuneam și de a verifica doar dosarele persoanelor care apar că ar fi fost agenți sau informatori ai securității. Este o soluție, cum să vă spun, este un alt compromis pe care trebuie să-l facem. Încercăm să facem acest lucru.

Mulțumesc.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Zoner.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Eu încă o dată spun. Mă scuzați, domnule președinte, dar nu poate fi încălcată legea prin regulament. Asta o dată. Nu se pot face concesii. Modificăm legea dar asta nu se poate. În al doilea rând, îmi pare tare rău dar dacă unii pentru anumite cărți, când e cazul, stau și lucrează noaptea și dorm două-trei ore, într-un moment de excepție și membrii colegiului și ai consiliului nu lucrează opt ore după ceas sau mai și pleacă eu știu pe unde. Nu. Sunt convins că nu pleacă, dar să spun opt ore, și de vineri nu se mai lucează. Este un moment de excepție, trebuie să funcționeze legea pentru viitoarele alegeri și pentru cinstea care li s-a făcut colegilor de aici, deci, acelor 11 aleși de Parlament, cred că dumnealor trebuie să răspundă printr-o muncă și de 12 ore în această perioadă. După aceea, se intră în normalitate. Dar ca să vii să forțezi legea prin regulament, cel puțin din punctul meu de vedere care nu sunt jurist, este imposibil. Trebuia la lege. Nu s-a făcut, la revedere. Asta altfel nu se poate.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi,

Domnul deputat Sonea. Haideți că reluăm dezbaterile iarăși de la capăt pe articolul 38. Este clar că în ultimul alineat nu putem elimina "în termen de 7 zile", contravine textului de lege.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că se poate găsi o soluție având în vedere că se elaborează legea alegerilor generale și la acea lege să se prevadă un termen pentru depunere, în scopul verificării candidaturilor fără să se intre în campanie electorală, cu precizări foarte clare și atunci, probabil, că le dăm timp celor de la consiliu să rezolve și această problemă, pentru că dacă legea prevede acest termen, e normal că nu poate fi eludat.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Da. Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat Dejeu.

Domnul Gavril Dejeu:

Regulamentul nu este obligatoriu să preia litera legii. Legea există, termen de 7 zile. Socot că propunerea făcută de domnul președinte al comisiei de a elimina sintagma "în termen de 7 zile" este bună. C.N.S.A.S.-ul va transmite rezultatul verificărilor. Cel puțin în regulament nu există termenul prevăzut în lege pentru că nu este obligatoriu ca regulamentul să preia literă de literă legea. Și atunci, mă rog, va vedea C.N.S.A.S.-ul ce va face. Mi se pare că legea nu este bine gândită din acest punct de vedere, noi ne găsim la momentul în care vrem totuși să facem eficiente reglementările noastre. Cred că este bine să lăsăm la o parte termenul, ceea ce nu încalcă legea, și urmează ca să vadă C.N.S.A.S.-ul ce face înlăuntrul termenului prevăzut de lege, de această dată, nu de regulament.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc.

O ultimă luare de cuvânt. Domnul senator Ticu Dumitrescu.

Domnul Constantin Ticu Dumitrescu:

Sigur, aceste contradicții flagrante care au apărut în această lege după ce a trecut prin ce a trecut ne-a pus acum în fața unor probleme aproape insurmontabile. Însă consider că o soluție mai bună decât cea propusă de domnul președinte al Comisiei juridice și susținută de domnul Dejeu nu poate exista.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Da. Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

La art.38, au fost făcut amendamente de către domnul deputat Acsinte Gaspar, însușite de către comisiile noastre de specialitate și am înțeles și de către inițiator. De asemenea, există propunerea de eliminare din text, la ultimul alineat, a sintagmei "în termen de 7 zile".

Supun votului dumneavoastră art.38. Am reținut la alin.2 rândul 4 să rămână textul inițial al comisiilor "procesul electoral".

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră art.38 cu aceste modificări.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Art.38 a fost adoptat cu o majoritate de voturi.

Art.39. Observații. Nefiind observații, îl supun... Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Este o chestiune de redactare pentru că textul în formularea sa este destul de supărător. Se spune la litera a): "Persoanele candidate în alegeri...". Nu există persoane candidate, ci persoane care candidează în alegeri sau candidați în alegeri sau persoanele care...dar cred că corect așa este: "persoanele care candidează în alegeri", dar nu "persoanele candidate".

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Da. Vă mulțumesc.

Alte observații nefiind, comisia de acord? De acord.

Inițiatorul de acord.

Supun votului dumneavoastră art.39, cu amendamentul propus de către domnul deputat Acsinte Gaspar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, art.39 a fost adoptat.

Art.40. Observații. Vă rog, domnule deputat Sonea.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc.

Doar o întrebare vreau să vă pun, domnule președinte. Se anunță persoana în legătură cu care s-au cerut informațiile. Dacă această persoană a dat o declarație că nu a fost colaborator și așa mai departe, în ce relație se va afla concluzia comisiei față de declarația dată. Altfel de ce să se ia legătura cu această persoană? Care ar fi scopul?

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc și eu.

Alte observații la art.40? Nu sunt.

Domnul senator Ticu Dumitrescu.

Domnul Constantin Ticu Dumitrescu:

Sigur, este normal să-i fie adus la cunoștință chiar celui care a dat o declarație pentru a ști ce are de făcut. Ori contestă, ori recunoaște. Spune, domnule, am greșit sau îmi rezerv dreptul să intervin cu contestație, cu intervenția în justiție.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Da. Vă mulțumesc.

Nemaifiind alte observații din partea colegilor din sală, cred că s-a dat și răspunsul, supun votului dumneavoastră art.40, în forma redactată de comisiile de specialitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi, art.40 a fost adoptat.

Art.41. Nu sunt observații.

Nu sunt observații. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Cu majoritate de voturi, art.41 a fost adoptat.

Art.42. Observații. Nefiind, îl supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, art.42 a fost adoptat.

Art.43. Observații. Nefiind, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptat cu unanimitate de voturi.

Art.44. Observații. Vă rog. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc. Domnule președinte,

Pentru fluență, la al doilea alineat, unde se vorbește de Curtea de Apel, secția civilă, se spune așa: "Curtea de Apel, Secția civilă, judecă în ședință secretă în complet de trei judecători". Pe cine judecă sau ce judecă? Și atunci, fiind mai departe decizia în textul anterior din alin.1, cred că este firesc să fie așa: "Curtea de Apel, Secția civilă, judecă decizia Colegiului în ședință..." și așa mai departe.

Mulțumesc.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Mulțumesc și eu.

Alte observații? Nu sunt.

Comisia.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Judecă contestația la decizie, nu decizia.

Domnul Răsvan Dobrescu:

Mecanismul este următorul: Colegiul soluționează problema în primă instanță printr-o decizie. Această decizie poate să fie contestată. Deci, hârtia, calea de atac se numește contestație și atunci e foarte bună sesizarea colegului, însă trebuie să spunem: Curtea de Apel judecă contestația, nu decizia, pentru că decizia este ca o hotărâre judecătorească. Deci, "judecă contestația".

Persoana în cauză a contestat decizia. Curtea de Apel ce judecă? Nu judecă decizia.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

S-a înțeles, domnule președinte.

Inițiatorul de acord? Da.

Cu această observație supun art. 44 votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi art. 44 a fost adoptat.

Secțiunea a III-a. Titlul secțiunii III.

Observații? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi titlul secțiunii III a fost adoptat.

Articolul 45.

Observații?

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

La lit. b) a art. 45, textul sună în felul următor: "Registrul de cereri în care se înregistrează cererile primite și li se dă număr". Dacă se înregistrează, sigur că li se dă și număr, iar exprimarea corectă ar trebui să fie următoarea: "Registrul de cereri în care se înregistrează cererile în ordinea primirii acestora".

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Am reținut.

Alte observații? Vă rog, domnule președinte Răsvan Dobrescu.

Domnul Răsvan Dobrescu:

De acord cu propunerea domnului deputat Gaspar. Și mai am și eu o propunere tot de tehnică legislativă a textului introductiv: nu este corect să spunem "se va întocmi următoarele registre", ci "va ține următoarele registre" este expresia consacrată în materie de registre.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc.

Nemaifiind alte observații, solicit opinia inițiatorului dacă este de acord? De acord.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră art. 45 cu cele două modificări propuse.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi art. 45 a fost adoptat.

Capitolul VI. Se solicită eliminarea titlului capitolului.

Observații? Nefiind, supun votului dumneavoastră eliminarea Capitolului VI.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi a fost adoptată eliminarea.

Articolul 48. De asemenea, eliminarea.

Observații? Nu sunt.

Supun votului propunerea comisiilor de specialitate.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi acceptat.

Articolul 49. De asemenea, eliminarea.

Observații? Nefiind, supun votului eliminarea.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Abțineri?

Împotriviri?

Nefiind, cu unanimitate de voturi art. 49 a fost eliminat.

De asemenea, eliminarea la art. 50. Observații? Nu sunt.

Supun votului eliminarea art. 50.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi a fost eliminat.

Capitolul VII are o reformulare.

Observații asupra Capitolului VI – "Răspunderi și sancțiuni"? Observații asupra titlului? Nu sunt.

Supun votului titlul capitolului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Vă rog. Domnul Acsinte Gaspar.

Întrucât Capitolul VI a fost eliminat, devine Capitol VI "Răspunderi și sancțiuni", domnule deputat.

Domnul Acsinte Gaspar:

Sunt de acord, dar vreau să știu ce se întâmplă cu textele începând de la 51 și până la 54. Sunt reformulate? Unde sunt reformulate?

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Se va face renumerotarea, probabil.

Domnul Acsinte Gaspar:

Păi la 26...

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

De la pagina 27 apar reformulările.

Domnul Acsinte Gaspar:

Bine.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt observații asupra titlului Capitolului VI? Nefiind, îl supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate a fost adoptat.

Articolul 46.

Observații?Nu sunt.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Articolul 47. Observații? Nu sunt observații.

Vă rog să votați, domnilor colegi.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi art. 47 a fost adoptat.

Dacă sunt observații asupra art. 48?

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Se menționează la art. 48: "În cazul săvârșirii de abateri disciplinare, funcționarul este cercetat în cadrul unei anchete penale de către șeful de departament care se poate sesiza din oficiu sau la plângerea oricarei persoane interesate".

Vă rog să observați organigrama care constituie anexă la acest regulament și să observați că în structură nu există nici un departament. Și, ca atare, v-aș propune înlocuirea sintagmei "șeful de departament" cu sintagma "conducătorul compartimentului". Din punctul de vedere al normelor de structură organizatorică, Compartimentul include: birou, serviciu, direcție, în sens generic. Și, deci, v-aș propune ca sintagma "șef de departament" – v-am spus că nu există departamente în structură - că fie înlocuită cu sintagma "conducătorul compartimentului".

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Comisia? De acord cu amendamentul? Și inițiatorul, de asemenea.

Stimați colegi,

Cu acest amendament propus de domnul deputat Gaspar vă supun atenției art. 48.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat.

Articolul 49.

Observații? Nefiind, îl supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate art. 49 a fost adoptat.

Articolul 50.

Domnul președinte Răsvan Dobrescu.

Domnul Răsvan Dobrescu:

Ca urmare a modificării aduse art. 47 și înlocuirea sintagmei "șeful de departament" cu "conducătorul compartimentului" este necesar să facem aceeași modificare și în art. 50, alin. 1.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Corect.

Alte observații? Nefiind, supun votului art. 50 cu modificarea propusă de domnul senator Dobrescu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi art. 50 adoptat.

Articolul 51.

Observații? Vă rog, domnule președinte Răsvan Dobrescu.

Domnul Răsvan Dobrescu:

Aici nu se soluționează bine sau nu se soluționează clar o problemă de competență materială a instanțelor și spune unde poate contesta funcționarul nemulțumit sancțiunea aplicată. Soluția dată este la instanța de Contencios administrativ. Bun! Dar, la care instanță de contencios administrativ? Aici trebuie să coroborăm această prevedere, această dispoziție a regulamentului, cu Legea contenciosului administrativ. Și să ținem seama că CNSAS-ul, fiind un organism central, instanța competentă de Contencios administrativ este curtea de apel. Și atunci trebuie să spunem: "la secția de contencios administrativ a Curții de Apel București".

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Alte observații? Inițiatorul de acord? De acord.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră art. 51 cu amendamentul propus de președintele comisiei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi art. 51 a fost adoptat.

Articolul 52.

Observații? Nefiind, îl supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi art. 52 a fost adoptat.

Articolul 53.

Domnul senator Dobrescu.

Domnul Răsvan Dobrescu:

Aceeași problemă de compentență materială. Deci, membrii Colegiului pot fi sancționați numai de Curtea Supremă de Justiție, dar Curtea Supremă de Justiție are mai multe secții, are secțiile unite. Trebuie precizat unde vrem. Deci este o problemă lăsată în suspensie și care trebuie neapărat precizată în regulament.

Vrem să mergem la secția de Contencios a Curții Supreme de Justiție? Se poate. Și se ridică, însă, următoarea dificultate: spre deosebire de funcționari, care au niște funcții administrative, membrii colegiului nu au funcții administrative, sunt demnitari ai statului. Și atunci, pot fi ei sancționați de secția de Contencios administrativ? Este de gândit. Deci, vrem să dăm la secția civilă? Se poate și așa, deși secția civilă nu are în competența sa să aplice sancțiuni. Vrem să dăm la secțiile unite, mi se pare exagerat. Nu mai există cale de atac posibilă. Eu n-am participat la această ultimă parte a redactării regulamentului, că aș fi atras atenția de atunci. Cred că, totuși, soluția cea mai judicioasă este la secția de Contencios administrativ a Curții Supreme de Justiție, pentru ca să poată fi atacabilă în alin. 1. Iar în alin. 3 să spunem: "la secțiile unite poate fi atacată cu recurs la secțiile unite ale Curții Supreme de Justiție". Nu știu dacă spune textul legii.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Inițiatorul? Este în conformitate cu textul din lege, da?

Stimați colegi,

Domnule senator Dobrescu, vă mențineți punctul de vedere privind...? Este preluat exact din lege art. 53. Nu este textul prevăzut în lege. Corect.

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Textul art. 53, totuși, ne pune o problemă destul de delicată. Vă rog să observați conținutul lui: "Sancțiunea prevăzută la art. 47 pct. 3 lit. d) se aplică în ce privește pe membrii Colegiului" și se spune de către cine. Dacă mergem la art. 47 pct. 3 lit. d) o să vedem că este vorba de destituirea din funcție și eu vă întreb: când vor fi destituiți din funcție și îi întreb pe inițiatori și Comisia juridică, având în vedere că în lege avem un singur text în legătură cu membrii Colegiului, și anume când se spune că dacă ulterior alegerii lor de către Parlament se descoperă că aceștia nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege, se procedează la revocarea lor, iar verificarea se face de către Curtea Supremă de Justiție. Aici văd că se introduce această sancțiune a demiterii, în ce cazuri poate să intervină demiterea în cazul membrilor Colegiului. Deci, nu este vorba de personalul Consiliului, ci este vorba de cei 11 care au fost aleși de către Parlament și în legătură cu care, în lege avem doar măsura revocării de către Curtea Supremă, la situația când ulterior alegerii de către Parlament se descoperă că aceștia nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei și pe urmă inițiatorul. Vă rog.

Domnul Răsvan Dobrescu:

Această parte a regulamentului nu a fost făcută în modul cel mai fericit. Îmi pare rău că a trebuit să plec când s-a dezbătut exact această parte.

Aici, cu privire la membrii colegiului, lor li se pot aplica diferite sancțiuni. Și atunci, trebuie să gândim acum regimul sancționator și competențele, dacă una din sancțiunile posibile este demiterea, revocarea din funcție. Ei au fost numiți de către Parlament. Și atunci, pe baza principiului simetriei, mi se pare că numai Parlamentul îi poate revoca. S-ar putea prevedea, deși ar fi trebuit să fie făcută prin lege, ca să se dea în competența Curții Supreme de Justiție și aplicarea acestei sancțiuni și în favoarea acestei soluții pledează soluționarea unitară a problemei. Adică, dacă i se dă o altă sancțiune să fie competentă Curtea Supremă de Justiție, dacă este vorba de revocare să aibă compentență numai Parlamentul. Cred că cea mai judicioasă soluție este să se dea în competența Curții Supreme de Justiție toate sancțiunile și atunci eu aș propune... O să dau citire încet textului, pentru că el va trebui să fie amendat în mai multe zone și cred că este bine să-l citesc: - alin. 1 – "Sancțiunea prevăzută în art. 47 pct. 3 lit. d) se aplică în ce privește pe membrii Colegiului CNSAS, numai de către Secția de Contencios administrativ a Curții Supreme de Justiție, la solicitarea a cel puțin 6 membri ai Colegiului. Cererea se judecă de către secția de Contencios administrativ a Curții Supreme de Justiție, în complet de trei judecători, cu citarea părților. Decizia pronunțată poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare. Recursul va fi judecat de secțiile unite ale Curții Supreme de Justiție, în complet de 7 judecători, cu citarea părților". Deci, 7 judecători. Secțiile unite funcționează în complet de nouă. În fine. În ambele cauze Curtea Supremă de Justiție soluționează cu celeritate. Așa cu vi l-am propus, textul este mai bun, dar perfect nu este nici acum.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Stimați colegi,

Se pare că dezbaterile pe acest articol sunt mai ample. Luăm pauză până la ora 15,00, cu rugămintea de a transmite... O să vă dau cuvântul imediat! Da, da, pe procedură. ... cu rugămintea ca liderii grupurilor parlamentare să anunțe colegii că la ora 15,00 se va da votul final – mai sunt doar două articole – pe regulament și intrăm la punctul 2 de pe ordinea de zi: "Dezbaterea raportului de activitate al Băncii Naționale a României".

Doamna deputat Viorica Afrăsinei, pe procedură.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte de ședință,

Cred că formularea pe care a propus-o domnul senator Dobrescu la acest punct este o formulare care, oarecum, nu rezolvă foarte clar toate aspectele și ar putea apare necorelări cu celelalte articole. Așadar, având în vedere pauza pe care ați acordat-o, considerăm necesar ca în această pauză comisia să reanalizeze acest text și să-l recoreleze cu celelalte texte pe care noi deja le-am votat, astfel încât, după pauză, să putem vota în cunoștință de cauză, să avem un text clar, care să rezolve toate aceste aspecte.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

De acord. Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Vă doresc poftă bună, ne revedem la ora 15,00, cu rugămintea ca liderii grupurilor parlamentare să acționeze asupra prezenței colegilor din fiecare grup.

Poftă bună! Vă mulțumesc.

După pauză

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

V-aș propune să începem, domnilor colegi. Înțeleg că am rămas la penultimul articol și la ultimul articol, după care urmează vot final. Înaintea votului final voi încerca să refacem ... N-aș vrea să fiu pus în situația de a face prezența!

Acum făceam strigarea domnilor secretari! Domnii secretari de ședință, vă rog să mă companieze!

Domnule deputat Gaspar, deocamdată am spus ceva, însă n-am început ...

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Nu e legal constituit prezidiul!

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Evident, întâi îl legalizăm în constituire și pe urmă ... Secretariatul tehnic de ședință, vă rog frumos, faceți demersurile necesare să fiu acompaniat de domnii secretari de ședință!

O punem după aceea și de o ședință, în continuare, la Senat, nu?! Păi avem, domnule, până la 18,00...

Domnul Acsinte Gaspar (din sală) :

Până la 16,30!

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Sala de-abia ne așteaptă, domnule senator! Am trecut și pe la Senat puțin; sala de-abia ne-așteaptă! Chiar foarte serios, nu pot începe ședința, nu putem intra în lucru până când nu sunt acompaniat de cei doi domni secretari desemnați de ședință.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 28 noiembrie 2021, 3:14
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro